Pielea - Wikipedia

3
Pielea Pielea (lat. cutis) are o suprafaţă reală mai mică decât intestinul a cărui suprafaţă ajunge la 450 m², pielea atinge o suprafaţă între 1,5 - 2 m², fiind un organ cu funcţii multiple. Are funcţia de învelire şi delimitare, apărare, comunicare, a corpului cu factorii mediului exterior. Pielea îndeplineşte şi funcţia de homeostzie (echibru interior), schimburi de substanţe cu mediul şi funcţie imunologică, având o serie de mecanisme de adaptare la mediu, suportând cel mai bine pH-ul 5,5. Structura pielii Strucura pielii umane cu un folicul pilos (rădăcina firului de păr) Piele externă (cutis) are 3 straturi principale: ▪ epiderma (Epidermis) ▪ derma (Dermis sau Corium) ▪ hipoderma (Subcutis) Epiderma

description

a

Transcript of Pielea - Wikipedia

Pielea

Pielea (lat. cutis) are o suprafa real mai mic dect intestinul a crui suprafa ajunge la 450 m, pielea atinge o suprafa ntre 1,5 - 2 m, fiind un organ cu funcii multiple.Are funcia de nvelire i delimitare, aprare, comunicare, a corpului cu factorii mediului exterior.Pielea ndeplinete i funcia de homeostzie (echibru interior), schimburi de substane cu mediul i funcie imunologic, avnd o serie de mecanisme de adaptare la mediu, suportnd cel mai bine pH-ul 5,5.

Structura pielii

Strucura pielii umane cu un folicul pilos (rdcina firului de pr)Piele extern (cutis) are 3 straturi principale: epiderma (Epidermis) derma (Dermis sau Corium) hipoderma (Subcutis)

EpidermaEste un strat epitelial pluristratificat, cornos, avascular, strbtut de fire de pr, canale excretoare ale glandelor sudoripare i de terminaii nervoase libere. Are o grosime ntre 0,03 - 0,05 mm avnd urmtoarele straturi de celule aplatizate prevzut cu pori: (Stratum corneum) (Stratum lucidum) (Stratum granulosum) (Stratum spinosum) (Stratum basale). DermaEste alctuit din esut conjunctiv, bogat n capilare care asigur irigarea cu snge a pielii, glande sudoripare i sebacee, foliculii piloi (rdcinile firelor de pr), iar pentru reglarea temperaturii, muchi netezi i vase de snge. Derma este submprit n Stratum papillare i Stratum reticulare" .HipodermaHipoderma alctuiete forma de trecere de la piele la straturile musculare, nervi i vase de snge, avnd n structura sa esut conjunctiv, adipos, celule nervoase senzitive (la presiune), vase de snge i nervi.Terminaiile nervoase libereRecepioneaz excitaiile tactile, termice, dureroase, presionale i vibratorii. Sunt situate n toate straturile pielii. Cropusculii Meissner(M) sunt stimulai de atingeri fine. Se gsesc la nivelul papilelor dermice. Cropusculii Ruffini(R) recepioneaz excitaiile pentru senzaia de cald, traciunile i deformaiile. Sunt situai n derm i hipoderm. Cropusculii Pacini(P) sunt stimulai de micri slabe, rapide i de intensitate mic. Sunt situai n hipoderm, muchi, tendoane i articulaii. Cropusculii Krause recepioneaz excitaiile pentru senzaia de rece. Sunt mai numeroi la nivelul minilor i feei (n derm). Discurile Merkel sunt stimulate de atingeri puternice, se adapteaz lent i parial. Sunt situate n epiderm. Funciile pielii funcia de aprare, mpidic ptrunderea unor ageni patogeni n organism (bacterii, substane toxice, radiaii) funcia termoregulatoare la meninerea unei temperaturi constante a corpului, pentru evitarea supranclzirii reduce temperatura prin exaporarea evaporarea apei din sudoare, la o temperatur sczut pentru reducerea pierderii temperaturii corporale, firele de pr prin Musculus arrector pili se zbrlesc pielea avnd aspectul de piele de gsc. funcia de aprare fa de razele ultraviolete la animale aceast funcie e realizat de blan sau pene, la om stratul cornos stratum corneum absoarbe i reflect cam 50% din radiaii, absorbirea radiaiilor se realizeaz prin pigmentul din piele melanin producnd bronzarea pielii, la o expunere extrem la aceste radiaii se poate produce cancerul de piele. pielea ca rezervor de celule embrionare aceast funcie este folosit de chirurgie n transplanturi. funcia imunologic a pielii este realizat de celulele Langerhans din piele. funcia de organ de sim este una din funciile de comunicare a pielii cu mediul nconjurtor, aceasta fiind ndeplinit de receptorii: de durere (fiind pn la 200/cm2), de presiune (corpusculii Vater-Pacini), termoreceptorii (corpusculii Krause), receptorii la ntindere (corpusculii Ruffini), receptorii tactili sunt mai dei la buze, degete, limb, sfrcul mamelei, organele genitale externe (corpusculii Meissner i celulele Merkel).