Piata muncii in UE

Lect. Univ. dr. Romana Emilia CUCURUZANcramarencor@yahoo.comFacultatea de Studii Europene, Universitatea Babes Bolyai Cluj–Napoca

Politica socială europeană – evoluţie

1. CARTA SOCIALĂ EUROPEANĂ - Carta comunitară a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor (1989)

promovarea ocupării forţei de muncă îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă protecţie socială adecvată dialogul social dezvoltarea resurselor umane nivel ridicat şi durabil de ocupare a forţei de muncă combaterea excluderilor

2. ACORDUL DE POLITICĂ SOCIALĂ în cadrul TRATATULUI DE LA MAASTRICHT(1991) rolul dialogului social solidaritate socială coeziune socială între membrii UE

Politica socială europeană – evoluţie

3. TRATATUL DE LA AMSTERDAM (1997)- TITLUL VII –STRATEGIA EUROPEANA DE OCUPARE A FORTEI DE MUNCA (EES) - se lansează metoda deschisă de coordonare (OMC) care implică

Determinarea unor ghiduri pentru politicile naţionale; Stabilirea unor indicatori care să măsoare performanţele naţionale în raport cu cele mai bune evoluţii; Solicitarea adresată statelor de a adopta planuri naţionale de acţiune prin care să fie implementate

aceste ghiduri; Monitorizarea şi evaluarea rezultatelorStrategia implică:4 PILONI : ANGAJABILITATEA ANTREPRENORIATUL ADAPTABILITATEA ASIGURAREA DE SANSE EGALE4 ETAPE : EMPLOYMENT GUIDELINES NATIONAL ACTION PLANS JOINT EMPLOYMENT REPORT NEW GUIDELINES AND RECCOMENDATIONS

Politica socială europeană – evoluţie

4. Consiliul European de la Lisabona (2000): Noua Agendă Lisabona Principii care să orienteze atât politicile de ocupare, cât şi politicile de creştere

economică, stabilite la finalul fiecărui an pe baza evaluărilor; Programele de reformă formulate la nivel naţional, care stabilesc metodele specifice

de implementare a principiilor integrate; Raportul comun (Consiliul şi statele membre) privind progresele în domeniul

ocupării; Recomandările Consiliului, prin majoritate calificată, pentru fiecare stat membru, în

funcţie de rezultatele obţinute; Raportul anual al Comisiei Europene care inventariază reuşitele şi eşecurile, făcând

propuneri, dacă este cazul, de revizuire a programelor naţionale.

5. Consiliul European de la Barcelona (2002) - Creşterea gradului de ocupare a lucrătorilor vârstnici şi amânarea retragerii acestora de pe piaţa muncii.

Politica socială europeană - evoluţie

6. Noua Agendă Socială (2005): crearea de locuri de muncă; garantarea egalităţii de şanse; reforma sistemele de protecţie socială (sistemul de pensii – transferabilitate;sistemul de protecţie socială a şomerilor); creşterea ratei de ocupare pentru femei; (inclusiv încurajarea reinserţei acestora pe

piaţa muncii) promovarea a noi forme de muncă; consolidarea dialogului social; creşterea ratei de ocupare în rândul tinerilor; eliminarea discriminărilor de orice fel.

Provocările PSE

- Îmbătrânirea populaţiei – creşterea ratei de dependenţă socială – presiuni asupra sistemului de securitate socială;

- Migraţia extra-comunitară;- Atractivitatea locurilor de muncă;- Relevanţa modelului social european: echitate şi/sau eficienţă.

Strategia de la Lisabona este acum mai urgentă ca oricând, din momentce decalajul de creştere economică a Europei faţă de America de Nordşi Asia s-a adâncit, iar Europa trebuie să facă faţă provocării îmbătrâniriipopulaţiei şi ratei scăzute de creştere a acesteia. Timpul nu stă pe loc şide aceea nu este loc de bune maniere. Se impune o mai bunăimplementare, pentru a recupera timpul pierdut“

Wim KOK (preşedinte Înaltul Grup de Acţiune privind Strategia de la Lisabona)

PRINCIPALELE INSTITUŢII EUROPENE ÎN DOMENIUL PIEŢEI MUNCII ŞI A OCUPĂRII

Commission Employment and Social Affairs Grants and loans European Parliament Committee on Employment and Social Affairs Council of the European Union Employment, Social Policy, Health and Consumer Affairs The European Ombudsman European Foundation for the Improvement of Living and

Working Conditions European Agency for Safety and Health at Work The European monitoring Centre on Racism and Xenophobia

Obiectivele Strategiei Europene de Ocupare

75% din segmentul de varsta 20-64 sa fie angajate; Rata de abandon scolar – sub 10%; cel putin 40%

din segmentul de varsta 30-34 cu studii superioare finalizate;

O scadere cu minimum 20 milioane persoane aflate sau cu riscul de a fi expuse saraciei si excluderii sociale.

CADRUL LEGISLATIV ROMÂNESC

1. JOINT ASSESMENT PAPER-JAP

2. PNAO 2004-2005

3. CODUL MUNCIi (principiile generale ce guverneaza relatiile de munca, drepturile si obligatiile persoanelor persoanelor angajate, juridictia muncii)

4. LEGISLATIA IN DOMENIUL SANATATII SI PROTECTIEI SOCIALE

5. LEGISLATIA PRIVIND EGALITATEA DE SANSE

6. PROGRAMUL NATIONAL DE REFORMA 2007-2010

7. STRATEGIA PE TERMEN SCURT SI MEDIU PENTRU FORMARE PROFESIONALA CONTINUA,2005-2010

8. STRATEGIA NATIONALA PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA, 2004-2010

9. LINIILE DIRECTOARE INTEGRATE PENTRU DEZVOLTARE ŞI LOCURI DE MUNCĂ (2005-2008)

CADRUL INSTITUŢIONAL ROMÂNESC ÎN DOMENIUL PIEŢEI MUNCII ŞI A OCUPĂRII

1. MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE2. AGENTIA NATIONALA PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA

(ANOFM)- organism de implementare a politicilor si programelor pe piata muncii, cu reprezentare

3. CONSILIUL NATIONAL DE FORMARE PROFESIONALA A ADULTILOR

4. CONSILIUL ECONOMIC SI SOCIAL5. COMISIA NATIONALA PENTRU PROMOVAREA OCUPARII6. CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII7. CONSILIUL NATIONAL PENTRU STANDARDE OCUPATIONALE8. AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU EGALITATEA DE ŞANSE ÎNTRE

FEMEI ŞI BĂRBAŢI

9. INSPECŢIA SOCIALĂ 10. AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PRESTAŢII SOCIALE

PROGRAME EUROPENE PENTRU SUSTINEREA CAPITALULUI UMAN

PROGRAMUL SOCRATES Grundtvig – Educatia adultilor Lingua – Predarea si invatarea de limbi straine Minerva – invatamant deschis la distanta Joint Actions cu alte programe comunitarePROGRAMUL LEONARDO DA VINCI- formare vocationalaPROGRAMUL PHARE- COEZIUNE ECONOMICA SI SOCIALA Masuri active Promovarea capitalului umanFONDUL SOCIAL EUROPEAN – POS DRU

Recomandări

Cramarenco, R. (2007) – Piaţa muncii în UE, pp. 183-207, în Bîrsan (ed) – Mediul european al afacerilor.

Institutul European din România – Politica socială a UE

http://www.ier.ro/documente/formare/Politica_sociala.pdf

Concepte cheie

PIATA MUNCII PIATA MUNCII = Spatiul economic in care se intalnesc, se confrunta si se negociaza in mod liber, = Spatiul economic in care se intalnesc, se confrunta si se negociaza in mod liber, cererea de fortacererea de forta de muncade munca (detinatorii de capital uman) si (detinatorii de capital uman) si oferta de forta de muncaoferta de forta de munca (posesorii de forta de munca);(posesorii de forta de munca);

CEREREA DE FORTA DE MUNCA = formulata de CEREREA DE FORTA DE MUNCA = formulata de detinatorii de capitaldetinatorii de capital (agenti economici,institutii) (agenti economici,institutii) si reprezinta si reprezinta nevoia de munca salariata la un moment dat;nevoia de munca salariata la un moment dat;

OFERTA DE FORTA DE MUNCA = corespunde numarului si calitatii persoanelor care doresc sa presteze o OFERTA DE FORTA DE MUNCA = corespunde numarului si calitatii persoanelor care doresc sa presteze o muncamunca remunerata. remunerata. •populatia in varsta de munca, populatia in varsta de munca, •populatia inactiva, populatia inactiva, •populatia activa civila,populatia activa civila,•populatia activa civila ocupata;populatia activa civila ocupata;

POLITICILE DE PIATA MUNCII= politicile macro si micro care urmaresc reglarea cerereii si ofertei de pe piata muncii- POLITICILE DE PIATA MUNCII= politicile macro si micro care urmaresc reglarea cerereii si ofertei de pe piata muncii- legislatia muncii, politicile active, politicile pasive;legislatia muncii, politicile active, politicile pasive;

OCUPAREA FORTEI DE MUNCA= indicator macro-economic ce exprima gradul de participare al populatiei activeOCUPAREA FORTEI DE MUNCA= indicator macro-economic ce exprima gradul de participare al populatiei active la realizarea activitatilor exconomice dintr-o zona;la realizarea activitatilor exconomice dintr-o zona;

SOMAJUL = stare negativa a economiei , reprezentand un dezechilibru important al pietei muncii prin care SOMAJUL = stare negativa a economiei , reprezentand un dezechilibru important al pietei muncii prin care oferta de forta de munca > cererea de forta de munca;oferta de forta de munca > cererea de forta de munca;

PLANUL NATIONAL DE ACTIUNE PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA (PNAO)= instrument principal pentru PLANUL NATIONAL DE ACTIUNE PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA (PNAO)= instrument principal pentru alinierea la strategia europeana in domeniulalinierea la strategia europeana in domeniul ocuparii fortei de munca, in contextul aderariocuparii fortei de munca, in contextul aderari i i RomaniRomaniei la UEei la UE

Cetăţenia europeană – drepturile asociate

de a se deplasa liber in intreg spatiul UE de a-si stabili rezidenta in oricare tara membra a

UE de a vota si candida (alegeri municipale) si pentru

Parlamentul European in conditii egale cu nationalii

protectie diplomatica in terte tari de a prezenta petitii catre Parlamentul European

si Ombudsman, atunci cand drepturile sale au fost incalcate

Politica de ocupare a UE – scurt istoric

1.CARTA SOCIALA EUROPEANA (1989) -siguranta la locul de munca, orele de munca, drepturi salariale.

2.ACORDUL DE POLITICA SOCIALA in cadrul TRATATULUI DE LA MAASTRICHT(1991) - rolul dialogului social, nevoia de solidaritate si coeziune sociala intre membrii UE.

3.TRATATUL DE LA AMSTERDAM (1997)- TITLUL VII –STRATEGIA EUROPEANA DE OCUPARE A FORTEI DE MUNCA (EES)-se lanseaza metoda deschisa de coordonare (OMC)4 PILONI : 1. ANGAJABILITATEA 2. ANTREPRENORIATUL 3. ADAPTABILITATEA 4. ASIGURAREA DE SANSE EGALE4 ETAPE : 1. EMPLOYMENT GUIDELINES 2. NATIONAL ACTION PLANS

3. JOINT EMPLOYMENT REPORT 4. NEW GUIDELINES AND RECCOMENDATIONS

.

Politica de ocupare a UE – scurt istoric

4.STRATEGIA DE LA LISABONA (2000): obiectivul UE “de a deveni cea mai competitiva si dinamica economie din lume bazata pe cunoastere, capabila de o crestere economica sustenabila, cu mai multe si mai bune locuri de munca si o mai buna coeziune sociala.”

Obiective rata generala a ocuparii de 70% rata a ocuparii ptr femei de 63% rata a ocuparii ptr. persoanele in varsta 50%

5. EUROPEAN EMPLOYMENT TASKFORCE (2003)

6. NOUA AGENDA SOCIALA (2005) - dialog social, protectie sociala, monitorizarea evolutiei saraciei

7. EUROPEAN EMPLOYMENT STRATEGY (flexicurity = flexibility+ security)

Principalele provocări cu care se confruntă piaţa muncii din UE (I)

1. Flexibilitatea redusa a pietei muncii europene-dezvoltarea excesiva a sistemului de protectie sociala,

2. Numarul prea mare de reguli, regulamente, institutii responsabile in domeniu (suprapunerea competenţelor)

3. Cresterea somajului in randul populatiei tinere 4. Procesul de imbatranire a populatiei in Europa 5. Problema calificarilor si a educatiei in UE6. Nevoia de investitii in educatia generala, formare continua,educatia

adultilor etc.7. Mobilitatea redusa a fortei de munca europene8. Dificultati in managementul migratiei EST-VEST

Principalele provocări cu care se confruntă piaţa muncii din UE (II)

9. Problema mentinerii persoanelor peste 60 de ani pe piata muncii – “ACTIVE AGEING”

10. Problema salarizarii,a stimulentelor, a securitatii sociale pentru cresterea atractivitatii muncii

11. Problema muncii ilegale12. Problema disparitatilor regionale in domeniul ocuparii13. Scaderea somajului in randul femeilor-nevoia de perspective

clare de dezvoltare a carierei.14. Conturarea si implementarea de politici si programe active de

ocupare,in detrimentul celor pasive15. Perspectiva coordonarii politicilor de ocupare la nivelul UE –

se impune consolidarea cadrului legislativ si institutional, precum si dezvoltarea de masuri active in domeniul ocuparii.

Programe europene pentru susţinerea dezvoltării capitalului uman

PROGRAMUL SOCRATES Grundtvig – Educatia adultilor Lingua – Predarea si invatarea de limbi straine Minerva – invatamant deschis la distanta Joint Actions cu alte programe comunitare

PROGRAMUL LEONARDO DA VINCI- formare vocationala

PROGRAMUL PHARE- COEZIUNE ECONOMICA SI SOCIALA- Masuri active - - Promovarea capitalului uman

FONDUL SOCIAL EUROPEAN - POSDRU

PROGRAMUL PROGRESS (egalitate de şanse, condiţii de muncă, incluziune socială)

Mobilitatea forţei de muncă în UE

- Paradoxul comunitar in domeniul liberei circulatii a persoanelor: Nevoia acuta de mobilitate versus limitarea accesului pe piata muncii a lucratorilor din Europa Centrală şi de Est (formula Schroeder 2+3+2)

- Principalele bariere in calea mobilitatii: apropierea nivelurilor de dezvoltare economica intre statele Uniunii Europene; absenta unei legislatii integrate in domeniul ocuparii; evolutia tehnologiei informationale si dezvoltarea economiei bazata pe cunoastere=> noi forme de mobilitate; diferente in sistemele de impozitare, in sistemele de securitate sociala - lipsa de

transferabilitate a drepturilor sociale; costurile schimbarii rezidentei; potentiala pierdere a retelelor sociale; barierele culturale, in general, cele lingvistice, in special; dificultatile in aplicarea principiului recunoasterii reciproce a diplomelor si calificarilor.

Mobilitatea intra-comunitară a europenilor

Mobilitate geografica (Eurobarometru 2005, 2006): In ultimii 30 de ani: <2% din cetatenii europeni implicati in mobilitate geografica pe distante

mari (experienta americana diferita); cei mai interesati de mobilitate: irlandezii, danezii, suedezii si slovacii; cei mai putin interesati:

grecii si cipriotii; 49% dintre europeni – mobilitatea = o optiune dezirabila pentru individ; 29% dintre europeni – mobilitatea = factor cu efect negativ asupra familiei; Eurobarometru 2001- Ce inseamna Uniunea Europeana pentru ei?: 39%: „posibilitatea de a

merge oriunde doresc” Eurobarometru 2005 - 53% : „dreptul de a calatori si de a munci in alt stat membru.”

EURES : The European Job Mobility Portalhttp://ec.europa.eu/eures/EPSO: The European Personnel Selection Officehttp://europa.eu/epso/index_en.htm