Adiinistraţiunea şi TipografiaBraşov, piaţa mare nr. 30.Scrisori nefrancate nu se pri­

mesc.—Manuscripte nu se retrimit.

I N S E R A T Ete primesc la Administraţiune In

Braşov şi la următorele

BIKOUBI de ANUNŢURI: în Viena la N. Dukes Nachf., Nux. Augenfeld & Emeric Les- ner, Heinrich Schalek. A. Op- pelik Niichf. Anton Oppelik. In Budapesta: la A. V. G-old- berger, Ekstein Bemat, lu liu Leopold(VII Erzsebet-korut).

PREŢUL INSERŢIU NILOR: o seria garmond pe o colână 10 bani pentru o publicare. — Publicări m ai dese după tari­fă şi învoială. — RECLAME pe pagina B-a o seriă 20 bani.

RED ACŢIUNEA,

A N U L L X IV .

„gazeta* iese în flăcire fi.Abonamente pentru Anstro-üngaria:Pe un an 24 oor., pe ?ése luni

12 cor., pe trei luni 6 oor. N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.

Pentru Bomânia şi străinătate:Pe un an 40 franol, pe sése luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.

N-rii de Duminecă 8 franol. Se prenumeră la tóté ofi-

ciele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori.

Abonamentul pentrn Braşc?. Admmistraţiunea, Piaţa ixaie. Térgul Inului Nr. 30, etsgiu I . : Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă: Pe un an 24 cor., pe 6 luni 12c., petrei luni 6 coróne. — Un esemplar 10 bani. — At&t abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.

Nr. 25. Braşov, Vineri 2 (15) Februarie. 1901.

Din causa sfintei sărbători de mâne, Tineri, Intimpinarea Domnului, diarul nn та apărea pănă

Sâmbătă séra.

Situaţiunea în România.Crisa ministerială din România

ş’a aflat resolvare într’un mod, la care — putem cjice — publicul cel шаге nu s’a aşteptat.

Se credea iirm, că séu va veni la putere un cabinet conservator fără, ca d-1 Carp şi amicii sei se facă parte din ministeriu, séu vor fi che­maţi liberalii la guvern. La o înţe­legere între gruparea Cantacuzino Ionescu şi Carp-Filipescu nu se mai aştepta nimeni, ^după-се încercările făcute întâiu n’au reuşit.

Dér crisa s’a resolvat a!tfel. Regele a cerut d-lui Cantacuzino se formeze un cabinet, în care tóté nuanţele conservatóre se fiă repre- sentate şi a mai cerut se fiă luaţî în cabinet tot ómení cu greutate, în vederea grelei situaţiunî financiare, în care se află ţâra.

D-1 G. Gr. Cantacuzino a încer­cat a satisface dorinţei Regelui şi a apelat şi la amicii personali şi poli­tici ai d-lui Carp se între în minis­teriu. Neputendu-i îndupleca înse se-i urmeze invitării sale, şeful partidului conservator a vecjut, că pentru de lăturarea crisei nu era alt mijloc, decât înţelegerea şi împăcarea şi a opinat în audienţa, ce a avut’o Mier­curi séra la Majestatea Sa Regele, pentru respingerea demisiunei cabi­netului Carp.

E li vechiul cabinet s’a presentat ârăşî înaintea camerelor şi comitetul delegaţilor s’a întrunit din nou, ca împreună cu ministru de finanţe Carp se resolve cestiunea imposi- telor într’un mod, care se pótá se satisfacă şi necesităţilor budgetare şi dorinţei generale de a procede cu mare precauţiune la impunerea de imposite noue.

Etă cum se esprimă „Conserva­torulM, Ziarul guvernului, cu privire la soluţiunea crisei:

Soluţiunea fericită a crisei se dato-

resce mai întâiii şi mai întâiti d-lui George

Oantacuziuo, care cumpănind împrejurările

ca maturitate şi înţe’egând care, este inte­

resul adevărat al partidului conservator, a

recomandat coronei să respingă demisiunea

cabinetului Carp.

Imediat după şef trebue să vorbim

despre eminentul bărbat de stat din fruntea

guvernului, care a dat; şefului un concurs

leal şi călduros şi care a contribuit în mod

puternic la readucerea armoniei în sînul

familiei conservat6re.

D. Carp, a căruia autoritate morală

în ţâră este necontestată, al căruia presti­

giu în străinătate a fost demonstrat prin

unanima apreciere a tuturor marilor diare

europene, este în vremea de faţă bărbatul

politic indicat ca să biruâscă crisa finan­

ciară prin care trecem; dela acâstă grea

saroină d-sa nu se putea sastraee şi ast-fel

îl vedem astăzi din nou la postul plin de

on6re, fiind-că e piin de pericule.

Toţi cei-l’alţi fruntaşi au fost unanimi

pentru a stărui în punctul lor de vedere

iniţial, acela anume, că au deplină încre­

dere în cabinetul Carp şi oă desacordul,

care a determinat crisa, n’a fost motivat

decât numai de proiectele de imposite.

Nu seim ce desvoltare vor lua lucrurile de aci încolo, der însu-şî modul cum s’a resolvat crisa ne arată deplina seriositate a situaţiu- nei, şi deci nu putem decât se do­rim, ca se se împlinâscă ceea-ce spune organul autorisat amintit, şi guvernului Carp s§ i succedă a birui crisa financiară prin care trece ţ6ră.

Serbările Reuniunei.jBraşov, 31 Ianuarie v. a. c.

Mai de demult, în primul period al vi ţii

sale, Reuniunea femeilor româue de aici

se numia scurt „Reuniunea14 din simpla

causă, oă alte reuniuni nu esistau la Ro­

mâni, nici aici, nici în alte părţi.

Era pe atunci unica Reuniune şi unică

era atracţiunea petreoerilor şi serbărilor oe

le aranja.

Î]r acum, după 50 de ani, deşi mul­

tele reuniuni, ce au răsărit în jurul ei nu*i

mai dau voie să-şi scurteze titlul în mod

suveran, a rémas însă totuşi acel carac­

ter particular al ei ce s’a pronunţat viu la

festivităţile jubilare de Marţi, despre cari

înt^’adevăr se póte 4ice, că au fost unice

în felul lor.

Au avut aceste festivităţi un carac­

ter, pe oare nu li’l póte da nici un fel de

pregătire, nici un fel de program şi care

se reoglindézá într’un sentiment comun,

care unesce şi mişcă societatea in asemeni

momente de sărbătore. Am puté dice, că

a fost ve hia înrîurire sufletâscă, oe o avea

asupra societăţii nóstre Reuniunea cu tóté

întreprinderile ei.

N’a fost însă numai acésta, ci a fcst

ceva mai mult. Spiritul de armoniă şi de

iubire frăţâscă, cultivat în acest colţ al

ţSrei din bétránl, a prins rădăcini prea

tari decât ca el — cu tóté sărăciile, de

oarl n’am rémas scutiţi nici noi de tot, şi

cari au făcut un moment pe lumesécrédá,

că şi terenul de aici ar fi accesibil pentru

a da hrană durabilă neghinei neînţelegeri­

lor — să nu isbucnâscă cu putere în faţa

unei serbări ca cea din cestiune, care tre­

buia să ne aducă aminte, că suntem feri­

ciţi a ne bucura în acest oraş de o cultură

vechiă naţională-socială.

Sé treoem ínsö la serbare însă şi, căci

ea ne v* convinge mai mult despre ceea

ce 4icem.

începutul l’a făout, preoum nici că se

putea altfel, parastasul pentru întemeiătorii

şi binefăoătorii răposaţi ai Reuniunei, după

oare s’au încununat mormintele celor ră­

posaţi. Despre acesta las sé raporteze al­

tul mai ou deamănuntul. Eu mé voiü măr­

gini numai a descrie decursul şedinţei fes­

tive şi a balului jubilar, ou oare s’au în­

cheiat serbările.

Arare-oii se dă ocasiune a vedé o în­

trunire frumosă ca cea ţinută Marţi înainte

de amiadî în splendida şi mult prietiuósa

sală a gimnasiului. Strălucirea salei a

făcut’o ínsö de astă-dată sexul nostru fe-

menin, care putem cji°0j era deplin repre-

sentat. Printre damele nóstre române, ve­

deai şi representante din sînul naţionalită­

ţilor conlocuitóre, îndeosebi representantele

Reuniunilor de femei evang. săsesci din

loc. In rândurile prime am zărit şi pe pre-

j şedinţa Reuniunei femeilor române din

Abrud, pe d-na Ana Filip.

întâii! s’a uroat la tribună — înaintea

căreia la drâpta şi la stânga erau postaţi

pe un podiu înalt în deplină ordine mem­

brii corului dame şi domni şi orchestra —

presidenta Reuniunei n6stre, d-na Agnes

Duşoiu, care a rostit cuvântul de deschi­

dere cu voce clară şi sonoră, salutând

călduros pe cei-ce au venit să ia parte la

sărbăt6rea aniversară. A urmat cântarea

Psalmului X V I pentru cor mixt de Man-

dyczewski „Păzesce-mă Dumnezeule*. PSrea

oă puternica armoniă a vocilor în acest

psalm înălţător de inimi dă un timbru deo­

sebit solemnei întregei serbări, şi efectul

acestei mişcăt6re armonii, produs de di-

bacea şi esacta predare, avem să-l datorim

erăşi conducerei probate a d-lui George Dima.

După ultimele acorduri ale psalmului

a rostit de pe tribună discursul festiv d-na

Elena A. Mureşianu. A vorbit despre tre­

cutul Reuniunei, arătând în vii oolori t6te

momentele cele mai remarcabile din viata

ei. Publicul, care asculta cu încordare, pă­

rea plăcut emoţionat de amintirile, cari pen­

tru mulţi erau uitate sâu chiar necunosoute.

Farmeoul acestui tablou, precum şi partea

vorbirei, în care se accentueză cestiunea

viitorelor probleme ale Reuniunei, a făout

im presiunea oea mai bună asupra tuturor

asistenţilor.

A urmat declamaţiunea unei eleve

din internatul Reuniunei. O tînără orfană,

Mariora Rusu,a recitat o poesie ocazională

„Orfana“ scrisă pentru jubileul Reuniunei

de d-1 Andreiu Bârseanu. C’o voce dui6să,

simpatică şi cu atâta simţ a sciut să decla-

meze fetiţa, încât — fie (|is spre lauda

ei ca şi a poesiei — a stors lacrimi din

ochii multora.«

Sub impresiunea adâncă, ce a lăsat’o

predarea poesiei „Orfana“, şl a ţinut d-na

Maria Baiulescu frumosul d-sale discurs des*

pre „Misiunea femeii române", o luorare

preţidsă, oare în tot decursul predărei ei a

captivat atenţiunea publicului.

Tote discursurile au fost primite cu

aplause căldurose de public.

Şedinţa a încheiat’o „Imnul de mul-

ţâmită*, cor mixt cu acompaniare de or­

chestră, de Jadassohn, care am regretat,

FOILETONUL „GAZ. TRANS.U

Crisa literară.Stagnarea, ce se observă adi în lite­

ratura română, a pus pe gânduri pe mulţi,

cari se îndeletnicesc cu ea. Pilnio se véd

prin gazete plângeri contra acestei amor-

ţe I sufletesel, care nu din senin şi de-odată,

ci de vre-o câţi va ani íncóee mereu cresce

şi se întinde dela cei mari la cei mici.

Crisă literară ! etă strigătul desperat, ce

Umple a(|l foiletónele gazetelor cotidiane şi

paginele revistelor autorisate ; nimeni însă

nu íneóreá să şl dea séma despre isvorul

acestei crise.

Nu putem afirma, că viaţa literară la

noi ar fi amorţit cu desăvârşire. Decă am

afirma acésta, după cum să susţine de mulţi,

ar însemna să desconsiderăm apariţia pro­

ducţiilor din timpul din urmă. Nu s au ivit

capete d’operă, e adevărat, dór aceste mo­

deste floricele, cri-scute printre buruienele

V tii de răstrişte prin oare trecem, ar tre*

bui scose mai mult la ivâlă şi puse în ochii

publicului de cătră omenii speciali.

Massa publicului nostru, care de atâtea-

ori pănă acuma cercând să dea buruienele

la o parte şi să culâgă aceste floricele, au

dat pe^te mărăcini, astăcll nu mai are cu-

ragiul de-aiji arunca ochii asupra acestui

oâmp părăsit şi aşteptă dela cei mai în-

drăsneţi şi mai dibaci să le arate, că teme­

rea lor nu e basată.

Unde sunt aceşti omeDl? I-a ’nghiţit

pământul, sâu dăcă trăesc, de ce nu-şi fao

datoria?

Asupra unei cărţi apărute de curând

se văd prin gazete şi reviste câte-va note

răsleţe, superficiale, carî nici pe departe

nu sunt în stare să-ţi arate partea rea său

bună a scrierii. Etă de ce asemenea scrieri

mor înainte de-a fi cunoscute de public şi

sunt îngropate fără nici o solemnitate în

curând după apariţiune. Etă de ce se aude

apoi prin tote colţurile desperatul strigăt

de crisă literară!

Aii se va replica, că o lucrare de va

lóre n’are nevoie de reclamă şi tră* sce prin

ea însa-şl. Acesta e un adevăr netăgăduit,

dér care nu se potrivesce la noi, unde cei

mai mulţi n’au curagiul să judece dela sine

şî să spue, ce e rău şi ce e bine.

Omenirea pe ori-ce teren nisuesce spre

un ideal şi cu toţii lucrózá înaintând spre

perfecţia absolută. Opera generaţiei apuse

e reluată de generaţia actuală şi décá nici

acésta n’o póte duce la ţintă, e lăsată pe

séma celei viitóre.

E aşa de uşor să rătăcesci dela

calea adevărată şi să baţi câmpii, fermecat

ş i atras de cine scie ce fantomă ilusorie,

care îţi surîde de departe şi te ohiamă spre

dânsa.

Alexandri se pare, că ni-a arătat cea

mai prielnică cale, pe care ar trebui să

înainteze poesia n0stră.

In urma lui s'a ridicat marele Emi-

nescu, care ni-a fermecat cu înalta putere

de concepţie, cu dulcâţa limbei sale şi cu

duioşia suferindă ni-a turnat în vine un

balsam dulej şi adormitor, care ni-a plă-

cut şi ni-a făcit să vuăm. Am alergat cu

toţii spre dânsul, ne am depărtat de făga­

şul indicat de Alexandri, uitând, că suntem

încă în faşe şi-am pută se ne rătăcim, de-

părtându-ne de vatra naţională.

Dintre poeţii noştri singurul Vlahuţă

a fost în stare să se apropie mai mult de

măestrul său, ceilalţi s’au pierdut ca nisce

flori de tomnă, peste cari cade bruma pr9a

de vreme.

Eminescu a rămas şi va rămânâ sin­

gur în lumea lui înaltă, ou simţirea lui ne­

întrecută şi înzadar au încercat şi vor în­

cerca urmaşii să 1 ajungă.

Poeţii noştri sunt aşa de fermecaţi de

sp’end6rea lui, încât nu mai sunt în stare

să ia o cale nouă şi să iasă la lumină. Ar

trebui un talent estra-ordinar, o fire în-

drăsnâţă, care să aprindă o făcliă în aoâstă

atmosferă amurgică şi şi atunci cine scie

dăcă ar reuşi să-l urmeze cine-va.

Dovadă e Coşbuc. La început l’au

urmat puţini, astă di apr6pe nimeni nu mai

încarcă se-1 imite; p9 de-o parte e prea

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 25.— 13901.

că, deşi a fost mult aplaudat, nu s’a mai

repetat, fiind timpul d«jja prea înaintat.

Astfel a decurs şedinţa festivă. Tre-

bue să cetâscă însă cineva discursurile şi

versurile ce s’au rost’t, ca să p6tă apreţ’a

pe deplin succesul moral al acestei festi­

vii ăţî

Rămâne să vă mai comunic şi impre-

siuuile, ce le am primit la balul jubiîar.

tn.

Din „Reichsratli11.Alaltăeri vReichsrathli -ul a ţinut şe­

dinţă. Ministru de finanţa Böhm-Bawerk a

presentat preliminarul de budget pe 1901.

După preliminar totalul cheltuelilor nece­

sare ar fi de 1.641,163,344 coróne, ér tota­

lul acoperirilor de 1.641,997^585 coróne, aşa-

dér uu plus de 834,241 cor. Faţă cu anul

1900 cheltuelile necesare (fără iuvesfciţiunî)

se ^urcă cu 58,082,757, ér acoperirile cu

58,146,763 coróne, dând sstfel un plus de

64.006 cor. Cel mai mare escedent la chel-

tuelile este cvota pentru afacerile comune,

oare s’a stabilit cu 12,866,818 cor, Capitu

lui privitor la datoriile de stat, arată un es-

cedent de acoperire de 23,939,116 cor.

Ministru de finanţe a făcut tot alal­

tăeri şi esposeul financiar.

*

Şedinţa s’a început la 11 óre. Intre

hârtiile intrate se află 58 patente împără­

tesei date din Ianuarie 1897 pănă în De

cemvrie 1900 pe basa §-lui 14.

Au fostpresentate apoi 193 propuneţi,

între cari una a lui Jaworski cerând alege­

rea unei comisiuni de 48 membri, care se

pregătâscă adresa de răspuns la mesagiul

tronului. S’au mai anunţat de asemenea 84

interpelări, printre cari una a Cehului Kaftnn cu privire la juncţiunea Dalmaţiei şi Bos­

niei prin cale ferată. Schönerer a dat o in-

terpelaţiă, cerând garantarea prin lege a

limbei germane oa limbă de stat.

*

După cetirea hârtiilor intrate preşe­

dintele a dat cetire rescriptului privitor la

caloria moştenitorului de tron şi a spus, că

declaraţia se va pune în archivă. Dr. Gross

a propus însă, ca în vederea importanţei

estraordinare a cestiunei, să se alógá o co-

misiune de 37, care să raporteze cât mai

curând asupra afacerii. — Kramare ceti în

numele Cehilor o daclaraţiă în oare depu­

taţii of*hi contestă competenţa nReichsrathu-

ului în cestiunea căsătoriei moştenitorului

de tron şi declară, că deputaţii cehi privesc

cele ce s’au 4’s îQ parlamaut ca un lucru

neîntâmplat, ér la votarea asupra propunerii

lui Gross nu vor participa. După acesta

Cehii părăsiră sa’a. Propunerea lui Gross

fu primită.*

Se ridică apoi ministru-preşedinte Koer- ber să vorbéscS, indicând punctul de ve­

dere al guvernului faţă de programul lucră­rilor camerei. Ministru-preşedinte ţine să de­

dare, oă guvernul n’are cugete reservate esa-

greu pentru cine-va să scrie ca densul, pe

de altă parte îmi vine să cred, că poeţii

noştri, cărora le place să se piardă în re­

verii, au prea puţină putere de voinţă şi

prea puţin curagitl, ca să păşâscă pe urmele

unui cap sănătos.

Fermecaţi de măreţia lui Eminescu,

uimiţi de originala drăgălăşie a lui Coşbuc,

poeţii noştri văd, că nu pot să se apropie

nici de unul, nici de oelalalt şi se bălăcesc

în miseriile oraşelor, scriind tot felul de

poesii palide fără nici o noimă, şi lipsite

mai cu sâmă de sinceritate. Iei-colo se văd

sehinteieri adevărate, cari pier nebăgate în

sâmă în învălmăşagul acestei frământăii ca

nisce stele în n6pte.

Etă amorţâla literară, crisa, după cum

o numesc gazetele, şi âtă întru cât-va isvo-

rul acestei amorţeli.

Forţa, care să ne sc6tâ la larg, e aş­

teptată.

— fulmen. —

gerate. Doresce mai întâia să se desbat*

budgetul şi proieofcele de invesiiţiuni, cari

sunt de mare interes pentru starea econo­

mică a poporaţiunei imperiului. Se va re­

comanda apoi spre primire proiectul privi­

tor la darea pe spirt şi se va cere votarea

legii pentru recruţi. Celelalte proiecte ur­

gente vor urma unul după altul.

In fine declară, că guvernul voesce şi

doresce să deschidă calea de eşire din tre­

cutul trist, şi speră că Camera îi va res­

pecta dorinţele.*

In cercurile politice întroduse în se­

cretele culiselor se vorbesce, că situaţiunea

parlamentară va deveni érő şl critică. Vice-pre-

şedintele Prade a declarat în conferenţa de

alaltăeri a partidei progresiste, că multă

vreene nu póte fi vorba despre o înţelegere

în cestiunea, décá interpelările cehice să se

ia în procesul verbal în limba germană şi

eehică. In jurul acestei cestiuni se vor în­

vârti tratările totă săptămâna.

*

In ce privesc a disensiunea asupra adre­

sei, Cehii şi Polonii sunt firm pe lângă

acésta discusiune, partidele germane însă

nu vor să renunţa la dorinţa, ca discusiunea

să se evite şi prin o scurtă enunţare a lea­

lităţii să se íncépá munca legislatorică.

Progres şi progres.IV.

Agricultura, economia vitelor şi silvicultura.

împroprietărirea şi răscumpărarea pă­

mânturilor iobăgesci, s’a făcut şi terminat

relativ mulţumitor pentru sătenii noştri,

mai bine decât pentru cei din România şi

cel puţin nu i a împedecat în progres. O

piedecă însemnată însă în calea progresu­

lui sunt deprinderile sale v< chi rutinare,

de care poporul nostru numai cu greu se

póte despărţi: împărţirea şi îmbucătăţirea

escesivă a solului pănă la atomisare, basată

pe dăvălmăş’e, economia de 3 câmpuri, cu

ogorul obligător tot al treilea an, cu sila

de oulturl şi folóse comune etc. De aoeste

deprinderi rutinare s’au emancipat deja

marii proprietari unguri şi saşi, cari au in­

trodus comasările forţate pe hotarele lor,

în interesul progresului şi al desvoltării

agriculturei lor, ér Românii au opus şi opun

o resistenţă pasivă şi ţiu morţ'ş la ele.

Resultatul va fi nu peste multă vreme :

că Saşii şi Ungurii, sub conducerea scólelor

de agricultură şi a societăţilor lor econo­

mice de tot felul, vor progresa enorm, ér

Românii vor rémáné staţionari, ou agricul­

tura primitivă estensivă, şi fiind-că nu eaistă

şi nici e posibilă stagnaţiune fără regres,

stagnarea románéscá, când totul progres^ză,

se va transforma fatalmente în regres şi

în decadinţă materială şi morală a popo­rului nostru.

Ţăranii intimidaţi de unele comăsări

rău săvîrşite şi nedrepte, adi nici nu vor

să audă de efectele bune ale comassörei,

ér conducătorii săi nu sciu să-l lumineze

îu deajuns. Preoţii şi învăţătorii noştri, deşi

au acum câte 12—16 ani de studiu şi au

învăţat să cunoseă şi înţelâgă pe toţi au­

torii de tóté limbile, dér de ce e’ar puté

folosi mai bine fn conducerea poporului,

promovând mai bine iuter^sele lui, cu aceea nu prea s’au ocupat.

Intre noi esistă acum pe comitate sei-

viciile inginerilor de culturi şi să cercetăm,

dâoă o singură comună românâscă, ori un

singur proprietar particular român ar fi

recurs de sine la servioiile şi luminile aces­

tor agenţi ai cnlturei mari şi mici mo­

derne? In Ungaria proprie comunele şi

marii proprietari au canalisat şi regulat o

mulţime de rîr.rl şi secat o sumedeniă de

mlaştine şi bălţi, pe Tisa, Crişuri, Bereseu,

Bega, Timiş etc. scoţând sute de mii de

jughăre de cel mai fertil teren culturei şi

folosinţei omului, care mai înainte era a-

própe cu totul ostil şi neproductiv.

Ei canalisézá, regulâză, sécá şi fac

irrigaţiuni, noi stăm indiferenţi. Irrigaţiu-

nile, deşi nu sunt necunoscute între noi,

căci se practioă la câte-va comune foste

grăniţere, dér nici ceî puţin satele vecine

nu au început să le imiteze şi gârlele şi

apele nóstre, cari vin încărcate de gunoiü

şi nămol deia munte şi de priu satele şi

curţile nóstre, trec printre fenaţe şi lunci

nesupărate de nimeni şi duo'gunoiul şi nă

molul lor în Olt, Mureş, Someş, etc. Ac^s'e

daruri gratuite şi beneficii ale natúréi, de

cari încă noi nu ne soim folosi, reprezintă

pe fie care an deci de milióne de coróne,

se perd pentru economiile şi avuţia nóstrá

naţională.

Şi totuşi ce uşor s’ar puté combina

comasarea cu irrig&ţiunile. Dnpă experien­

ţele de pău’ acum, spesele comasărei se

urcă la 2 — 3 fl. de jugér — decă însă co­

masarea şi facerea planului de irrigaţiuue

s’ar da în antreprisă la mai multe sate de

odată, tóté câte sunt situate pe aceeaşi

gârlă, vale, părău, pentru întrebuinţarea

apei lui colective la irrigaţiune, începând

din munte pănă la revărsarea lui în un

rîu mai mare, noi credem, că spesele nu

s’ar urca mai mult de 2 — 3 fl. de jugăr,

dér lucru manual ar trebui să-l dea co­

muna. Intr’un timp de 2 — 3 ani lucrarea

ar fi isprăvită.

In schimb comuna ar câştiga: redu­

cerea cu 30— 40°/0 din spesele de cultură

la ţarine, distribuţiunea şi utilisarea mai

bună a terenului, care ar atrage la sine un

spor de 25 —30°/0 în producţmnea şi vaJó-

rea pământului. Siguranţa mai mare a pro­

prietăţii, şi creditul ipotecar mp.i mare şi

mai uşor de contractat. Pământul comasat

mai bine îngrijit, s’ar puté întrebuinţa cu

deosebire la cuitura plantelor comerciale şi

industriale şi nutreţurilor sămănate în lo­

cul culturei puse de cereale şi ou suprima­

rea ogorului sterp obligător tot al teilea

an. La fânaţele irigate se obţine o pro­

ducţiune considerabilă, căci le poţi cosi de

3—4—5 ori pe an, şi nu ai să te temi niol

de secetă şi uscăciune şi nici de gerurile

şi bruma de primăvară. Pe basa nutreţu­

rilor semănate şi a fânului de irrigaţiune, se

póte îndoi contingentul vitelor actuale şi

de 5 — 10 ori mai mari ca valóre şi folo^e.

Atunci numai va pute trece şi a se înde­

letnici şi ţăranul nostru cu cultura şi cres­

cerea vitelor de rassă, când ere asigurată

de mai ’nainte producţiunea de nutreţ su­

ficient şi de bună oalitate pentru ori-ce se-

son al anului. Crescerea de vite bune ar

atrage după sine prosperarea lăptăriilor

cooperative.

Pe hotarele comasate în contul rozó-

relor celor multe desfiinţate, se pot face do-

taţiuni în terenuri pentru biserică, şeolă şi

diferite fundaţiuni de binefaoere, ér pe dru­

muri, căi de hotar şi canale se pot planta pomi

roditori, cari nu strică şi păgubesc pe ni­

meni, dér poi aduce cu timpul un frumos

venit comunei, bisericii, şc01ei, pentru a

evita repartiţiunile şi aruncurile cele multe

pe spatele poporului. Ele ar constitui o

uşurare şi o înlesnire, ér nu o sarcină.

Din străinătate.Biilow şi Polonii. Ofici6sa germană

.̂ Norddentsche AUg. Zritungu vorbind despre

politica cancelarului Biilow faţ4 cu Polonii,

scrie între altele: „Contele Biilow, în cali­

tatea Si de cancelar şi ca ministru-preşe­

dinte prusian s ;ie, că în provinciile n6stre

dela graniţa răsăritână trebue să sprijinescă

germanismul contra polonismului ca adver­

sar politic, şi trebue sâ intervmă mai cu

sâmă acolo, unde nisuiuţele de naţionali­

tate abuseză. De aceea cancelarul imperiu­

lui se va îngriji, ca în administrarea scri­

sorilor şi pachetelor poştale cu adresă po­

lonă să se urm; ze aceeaşi praxă. Concetă­

ţenii noştri poloni să-şi tragă pe sâmă, în

propriul lor interes, că ei nu vor fi scutiţi de mâ* a dură, dâcă ar voi să fiă într’o pro­

vincie prusiană alt-ceva, decât supuşi pru-

sieni lealiu. Şoviniştii noştri maghiari încă

vorbesc cam tot aşa, numai cât voinţa lor

e mai mare, decât puterinţa.

IH n B u lg a r ia . Am văcjut, erl din

cele ce am reprodus după un cjia-r din Bu-

ouresci, că o mare fierbere domnesce ac­

tualmente în Bulgaria, din causă, că noul

guvern Petroff ar fi ordonat disolvarea ban­

delor bulgaro-macedonene, în urma notei

energice, ce a trimis’o guvernul român la

Sofia, cerând în termeni hotărîţl pedepsi­

rea lui SarafofF. Pressa bulgară oposiţio-

nistă e de-o violenţă estremă în contra

ac* stor măsuri. De vr’o două săptămâni

apare în Sofia un diar întitulat „Nova Borbau

(Lupta nouă), care publioă articuli veni­

noşi la adresa României nu mai puţin ca

în contra diplomaţ ei din Viena. Fóia acésta

este organul Radosiavoviştilor. pilele tre­

cute ea a atacat pe agentul diploaatio

&ustro-unjL>ar din Sofa în aşa chip, încât

acesta fu silit a ridica plângeri ia princi­

pele. Plângerile de felul acesta însă n’&u

nici un efect, dat fiind, că principele e

aprópe de tot incapabil faţă cu agitaţiu­

nile comitetului macedonean. Foile bulgare

din opos.ţiă, chiar şi cale mai moderate,

ameninţă pe faţă, că décá lui Sarafoff i-se

va mişca un fir de păr numai, ţâra íntrégá

se va rescula, va alunga pe principe şi va

proclama unirea Macedoniei.

O victoriă a F ilip in ilo r . Din Ma-nilla, capitala insulelor Filipine cucerite de

Statele Unite, sosesce scirea, că în jur de

acel oraş a isbucnit o mare răscolă de Fi-

lipini contra regimului amer'can. Intre in­

digeni şi trupele americane s’a dat o luptă

fórte înverşunată. Bubuitul tunurilor şi ră­

păitul puscilor se audia în mari depărtări.

Din lupta acésta au eşit victorioşi Fdipinii, ér armata americană a suferit o înfrângere

ruşin0să. — Deja de mult timp spiritele

printre Fiii pini erau fórte agitate. Parti­

dele anti-americane ţin poporaţiunea iudi-

genă în continuă fierbere, aşa că Ameri­

canii cu drept cuvânt se pot teme, că din

nou vor avé-o de furcă cu indigeuii, caii

nu vor vă se sapună regimului american.

M anifestaţiile în Span ia contra

iesuiţilor continuă. Alaltă-erl s’a repetat

demonstraţia dinaintea mănăstirii Jesuiţilor,

care fu bombardată cu pietrii. Intr’aceea

din interiorul mănăstirii se descărcară câ­

te-va pusei. Mulţimea era fórte surescitată.

Prefeotul poliţiei pătrunse îu mănăstire şi

declara, că puşcăturile au fost trase de doi

gendarml, cari erau în mănăstire. Cu tóté

acestea mulţimea voi să înainteze contra

mftiiâstirei. Gendarmii voiră s’o opréscá;

atunci mulţimea i-a huiduit. — Ast-fel de

demonstraţiuni au fost în diua de alaltă­

eri şi în Grenaia şi Valenţa. Ele au durat

tó ia diua.

Mórtea lui Milan.Rămăşiţele pământesci ale lui Milan

vor fi duse a^I în biserica sârbâscă din

Viena. Mâne după amiac î̂ vor fi binecuvân­

tate de preot, apoi transportate la gară cu

mare pompă militară. Se cU°e> oă Milan va

fi înmormântat în mănăstirea sârbâscă din

Kruşedol, căci acésta i-ar fi fost ultima do-

ritjţă. O telegramă din Viena spune, că

Majestatea Sa monarchul a avisat pe con­

tele Goluchowski, oă oonform dorinţei răpo­

satului, rămăşiţele pământesci ale deceda­

tului ex-rege se vor înmormânta în Unga­

ria. La rândul său Goiuchow-ki a încuno-

sjiinţat despre|acést,a pe ministru-preşedinte

unguresc Szeli. In urma acesta, spune nu­

mita telegramă, Col. Szeli a însărcinat pe

patriarchul sârbesc Brancovici să facă pre­

gătirile de îmormântare. Se pare însă, că

Regele Alesandru nu este învoit ou dispo-

s ţiun a acésta. El a luat măsuri ca mor­

tul să fiă trausportat Ia Belgrad. După tóté

acestea aşa-d0r nu este absolut sigur unde

va fi îmormântat Mdan.

*

Indată-ce Regele Alesandru a primit

scirea despre mórtea tatălui său, guvernul

sârbeso a ordonat telegrafic ministrului pre-

nipoteoţiar Eristici din Viena se ia în po­

sesiune locuinţa decedatului şi fote obiectele, ce se vor afla íntrénsa. Kristici s’a piesentat

imediat la loouinţa lui Milan şi provocând

pe toţi cei oe se aflau acolo, să se depăr­

teze, a confisoat şi a luat tóté scrisorile.

*

Din Belgrad se vestesce, că mórt?a

lui Milan a fost anunţată prin tragerea clo­

potelor dela tóté bisericile. Pe edificiile pu-

i blice ^i pe multe edificii private s’au ar-

Nr. 2 5—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

borat stindarde de doliu. Regele Alesandru»

Regina, miniştri şi deputaţii au sosit din

$iş la 11 6re noptea. In Belgrad s’au fă-

out mari pregătiri pentru momentul sosirii

osemintelor lui Milan în capitală.

— 1 (14) Februarie.

Parastas pentru Grigorie Maior.Duminecă la lOórea. m. se va ţinoîn amin­

tirea mult regretatului nostru confrate

Grigorie Maior un parastas îd biserica Sf.

Adormi)! din Braşov-Oetate.

Comitetul central din Sibiiu al Saşilor a ales Duminecă, de président pro-

visor al sëu pe deputatul dietal Ur. BrurJc-

ner în locul lui Dr. Wolff, care s’a retras

— (Jice-se — din cause sanitare.

Proces de pressa. „Tribuna44 din

Sibiiu anunţă, că d-1 Andreiü Balteş, res­

ponsabil pentru redacţiuDe, a fost citat

Marţi la judele de instrucţia din Sibiiu

pentru a i-86 lua interogatoriu într’un pro-

088 de pressă, care s’a intentat numitei foi

din causa publicării unor articall, în cari

faimosul procuror L*zar din Alba-Iulia ar

■fi fost calomniat.

Di» Alba-Iulia ni-se scrie : Cu bucuriă

fao prin acésta cunoscut Oaor. public, cum-eă

petrecerea din 12 Februarie st. n., care s’a

dat în Alba-Iulia în favorul şc01ei gr. cat.,

a fost cercetată de un public fórte numé­

ros. Venitul curat se póte deja calcula cam

la 300 cor.; fórte bine a reunit producţin-

nea teatrală arangi&tă cu elevii şc01ei.T6tă

onórea d-lor învăţători Pampu şi Duşa, cari

na şî au cruţat ostenéla şi au procurat prin

aeésfca publicului o sérá fórte plăcută. Mai

mare bucuriă însă ni-au făcut fraţii noştri

Româci gr. orientali din «uburbiul Maier,

■cari nu şi-au cruţat dinariul acum în timp

de iérná şi au grăbit fórte mulţi cu d-1

preot Rusan, cu toţii de-a participa la pe­

trecerea acásta. De ar da Dumnedeu, ca în

arma acestei întruniri së dispară odată pen­

tru totdéuna frecările, ce au fost încuibate

p&nă acuma între aceste douô confesiuni

ïomànescï. — Un participant.

Viriliştii români pe anul 1901 în «om. Selagiului. George Pop din Băsesci

..■cu dare de 1472 cor. ; Andreiü Cosma, di­

rector de bancă în Şirnleu cu 1329 cor. 48

(bani; Yasiliu Mica, notar în Someş-Odor-

àe ü cu 841 oor. 14 bani ; Dr. George Pop,

idvocat în Zëlau cu 721 cor. 48 banî;Va-

«iliu Rob, uot. în Borla ou 545 cor. 20 b. ;

Simeon Oros. adv. în Şirnleu cu 543 cor.

92 baui; Laurenţiu Bran, preot în Someş-

Sëplac cu 493 cor. 40 bani ; Ioan Cheseli,

preot în Năpralea cu 468 oor. 60 bani ;

Mihaiu Bohăţel, proprietar în Supurul de-

«us ou 465 cor. 98 baui ; George Filep,

proprietar în Santău ou 459 cor. 69 bani;

flórian Oocian, advocat în Cehul-Silvaniei

ou 448 cor.; Alexandru Pop, jude cerc.reg.

Oehul-Silvaniei cu 432 cor. ; Vasiliu Pop,

preot în Oarţa-dejos cu 428 oor. ; Dr. Va­

siliu Gyurkó, advocat în Jibău cu 415 cor.

96 bani; Ioan Bancoş, econ. în Sălsig cu

410 cor.; Mihaiü Pop, preot în Cuceu ou

350 cor. 88 bani; Ioan Pop, proprietar în

Domnin 347 cor. 67 bar! ; Ioan Filep, pro­

prietar în Santău, cu 309 cor. 78 bani;

Ioan Ba*ti, proprietar în Eriu-Chişfalău cu

cor. 99.

Caete de mărci postale. Dela ofi­

ciul postai din loc ni-se trimite spre pu­

blicare urmátórea informaţiune : La ordinul

ministrului unguresc de oomerciü se vor

da aşa numite oaete, conţinând mărci de

epistole de oâte 10, 25 şi 39 bani, pentru-

oa aceia, cari s’au obicinuit aşi oumpëra

mörci în ouant mai mare, së le p0tă con­

serva spre folosire fără a-le purta prea

mult de grije. Caetele acestea vor fi pro-

vëcjute ou table scutitóre, cari conţin nn

estr&s de tarif postai. Fiă-care caet con­

ţine 24 mărci postale. Caetul pentru măr­

cile de 10 bani costă 2 cor. 42 baci; cae-

tul pentru măroile de 25 bani costă 6 cor.

26 bani, ér caetul pentru mărcile de 35

bani costă 8 cor. 42 bani. Caetele acestea

vor întră în circulaţiă séu cu finea lui Fe

bruarie, séu cu începutul lui Martie.

Spese de cftletoriă pentru reser- vişti. De multe ori s’au ridicat plângeri,

că reserviştii lipsiţi de mijióce în fórte

multe caşuri sunt chemaţi la deprinderi de

arme într’un loc departe de locuinţa lor şi

spesele de călătoriă aveau sé le supórte ei

Ministru comun de résboiü a dat acum un

ordin, după care reserviştii lipsiţi de mij-

lóce, décá locul de concentrare este mai

departe de 15 chilom. de locuinţa lor, să

primâscă spese de oălătoriă.

Comorile lui Mahdi. piarul „Misr44,

ce apare în Cairo aduce soirea, că Englesii

caută cu multă sîrguinţă comorile ascunse

ale lui Mahdi. Acesta, adecă, când s’a re­

fugiat, şi-a ascuns în Sudan comorile şi

dintre cei ce au cădut în captivitate en-

glesă, numai Osman Digma scia locul

unde sunt ascunse. *Prisonierul însă pănă

acum n’a voit să descopere secretul, dér

după cum scrie numitul cü&r, în cele din

urmă totuşi s'a decis să spună. Pentru

acésta Englesii, se dice, îi vor da liberta­

tea, dér ou condiţiunea, că el să nu pără-

séscá Egipetul. In curând va pleca în Su­

dan o espeliţiă sub oonducerea beyului

Sparbey, oăreia Osman Digma îi va arăta,

unde sunt ascunse comorile califului.

Patinagiű costumat. Petrecerea de

mare patinagiű costumat chinezesc, care a fost

mai de multe-ori anunţată, se va ţinâ, fiind

timpul favorabil, Duminecă în 17 Februarie

n. séra dela 6—8 óre. Amănunte se vor

împărtăşi prin placate.

Avis. Dela primăria din loc ni se tri­

mite următorul avis: In arehiva oraşului

Braşov se află de vén dare cu preţuri de

tot scădute instrumente vechi, anume:

1 B. Bass, 1 F. Bass, 1 Flügelhorn, 3 F.

Trompete, 1 Waldhorn, 1 Englisch Horn,

1 Oboe, 1 Fagott, 1 Bassflügelhorn.

Concert. Duminecă în 17 Febr. o.

musica orăşenâscă va cânta în sala hotelu­

lui „Europa44. începutul la 8 óre sóra. In ­

trarea 60 bani.

3. Experienţa de mai mnlţi ani au consta­tat, că la suferinţe de stomac folosirea cunoscu­telor prafuri seidlitz ale lui Moli, au efect vinde­

cător, şi sunt de preferit altor' medicamente. în­

tăresc stomacul şi curăţă sângele. Preţul unei cutii originale 2 corone. Se pot căpeta cjilmc prin

postă cu rambursă, dela farmacistul A Moli lifr- rantal curţii din Viena Tuchlauben 9. In farma­ciile din provinciă să se ceră preparatul A. Moli

provădut cu maica de contravenţie şi subscriere.

Rgsboiul din Africa sudiciDin Pretoria se anunţă cu data de 9

1. c.: Generalul Botha cu 2500 de Buri a

atacat cu strălucit succes brigada lui Smith-

Dorien lângă Bothwel. Lupta a durat 6 óre

şi s’a sfîrşit cu retragerea Englesilor, dintre

cari 29 au fost omorîţi, 74 răniţi şi 22

prinşi. Dintre Buri încă eu căclut. mulţi.

O telegramă din Londra spune: După

soiri sosite din Africa sudică, pe <Ş.ile1e vii-

tóre se aşteptă evenimente fórte însemnate.

Duminecă i-a succes lui Dewett, pe lângă

t0tă vigilenţa Englesilor, a trece spre nord

de Narvalsport peste rîul Oranje şi a nă­

văli în Capland. Dewett, se crede, va înainta

contra Philip stotvnului. O altă telegramă

spuue, că Englesii ar fi împresurat pe

Botha pe pământul Svaziv. Generalul Ki~ tchener a pregătit în cea mai mare taină sur­

prinderea acésta lui Botha. Şâse colóne en-

glese au înaintat cu cea mai mare precau-

ţiune contra lui Botha. Foile englese pre­

vestesc capitularea lui.

Vom vedé.

C o n v o c a r e *Reuniunea femeilor rom. gr. or. din Fă

găraş şi jur îşi va ţinâ adunarea generală

ordinară din ăst an Duminecă în 2â Febr.

a. c. n. la 3 6re p. m. în şo61a oonf. gr. or.

din loc; la care adunare generală să râgă

a participa p. t. membrele, precum şi alţi

binevoitori ai acestei oorporaţiuni.

Obiectele: 1. Deschiderea şedinţei,

2. Raportul comitetului. 3. Raţiociuiul des­

pre fondul societăţei. 4. Cecsurarea rapor­

tului şi a raţiociniului. 5. încasarea taxelor,

restante şi înscrierea de membrii. 6. Pro­

puneri. 7. închiderea şedinţei.

F ă g ă r a ş , 12 Februarie 1901.

Mari a Van, Ioan Berescu,preşed. secret.

V A R I E T A T E .Cele patru temperamente

séu călătoria la Berlin

(Schiţă umoristică de Fiedr. Thieme.)

Cholericul.

— „Paulină — Paulin-ă-ă! Desâră trebue să plec la Berlin! Unde eşti tu acuma? Iute, iute, dâcă voim să fim gata cu tóté, trebue să ne grăbim.4*

— „Pănă de sâră e încă timp, iubite bărbate.41

— „Timp? Ce gândesc! tu despre o ast-fel de călătoriă ? Berlinul e departe, ai înţeles? Şi oâte mai trebue să-mi iau cu mine. Mă iau ameţelile numai când mă gândesc la ele. Cum să şi pot face tote acestea într’un timp aşa de scurt! Trebue să-mi mai coşi şi un nasture la haina al­bastră, Paulină.44

„Da, da, şi asta se va face.44

— „Trebue să-mi calci cămeşile şi să cauţi cadourile pentru Ana, pe cari trebue să le iau. Berba să mergă la pantofar după ghete, Franz să se íngrijéscá de un mers al trenurilor, dér numai decât. Mare sără­cie, de unde să iau eu acum un geaman­tan ? Al meu e tot sdrob! Paulină! (Pau­lina tocmai eşise din casă ) Se înţelege toc­mai atunci când ai lipsă de ea, nici când nu o a i! Dér unde eşti ?u

— „Am eu numai porunoile"tale? — 44

— „Ah eu n’am geamantan, Paulină.44

— „Vom împrumuta ârăşi cel dela vărul Moritz.44

— „Franz la moment să fiă aici ou el. Mi-ai cusut nasturele ?u

— „încă nu 44

— „încă nu — ah ceriule, şi e deja timpul suprem! Berta să’mi aducăţ'gări — dér ce-i, cocoaă aia încă nu s’a reîntors ?a

— „Dér nici n’a plecat, ea trebue mai íntáiü să se îmbrace.44

Domnul Schulze sbiară ca un leu.

— „âh, leneşa de ea, o s’o fac eu să umble mai iute, lene-ă ce e. Ast-fsl de idioţi! Şi eu din causa ei să îutârdiu tre­nul! Tu înoă stai aici şi privesc! luna, în loc să te mişti mai de grabă! Unde-i Olga, ea nu póte să-ţi ajute?44

— „Olga îşi face lecţia44

— „Pentru lectiă mai e timp 'destul— să’mi aducă ţigări. Unde te grăbesc! tu érá, Paulină? Nu poţi să aştepţi puţin, ’ţi place ţie, aşa numai să-ţi pierdl urm».44

— „Trebue să-i spun fetiţei Olga.44

— „Asta ar fi timpul suprem.44

Paulina grăbesce afară, Berta întră.

— „Ei, nu poţi să-ţi miscî mai iute piciórele? Ghetele, ghetele, unde’mi sunt ghetele?44

— „Numai peste un ceas vor fi gata44

— „Ce? Acel infam, picióre strîmbe, să-l apuc i-aşi smulge tot câte un fir din barbă! Se pót1- să-şi ţină el cuvântul, şi apoi se miră, fă meseriaşii se prăpădesc. . Ei, ce casc-1 gura la mine? Iute, iute, mergi şi stâi de el să le gate mai de grabă!44

Berta plécá.

— „Paulino, Paulino, unde naiba-i pipamea? O, aceste femei.... a da, las’, las’, că o am în buzonar. Franz încă n'a sosit cu geamantanul ? Franz, tu ştrengarule, unde ai pus geamantanul?44

— „Am adug mersul trenurilor, d-le Sehulze44, îi cjise învăţăcelul sfiicios.

— „Mersul ^trenurilor! Şi acésta o spune mişelul cu o mutră prostă.... gea­mantanul dór’ e mai íntáiü, eu nu pot să mi pachefcez lucrurile în mersul trenurilor! Iute, iute, mişcă-te după geamantan, ai în­ţeles?44 sbierâ el cătră tînăr.

Franz alérgá grăbit. După o jumă­tate de oră apare Berta cu cişmele.

— „Har Domnului, în fine... oe, şi încă nu-s curăţite? ce va să c|icâ asta?14

— „N’am voit să mai aştept...44

— „Ei şi tu ai stat gură cască lângă el? Hahaha, étá simţ de datorinţă! Tu tre­bue că nu eşti cu mintea t0tă, Berta44.

— „D-ta mi-ai poruncit, că...*

— „Ce, eu? Gâscă beată, ce spui? Astfel de omeni !... Paulino, Paulino! Tu nu mi-ai cusut haina, şi eu ţl-am 41S deja de ieri seră... Ei, şi ce mai vreai Berta, n’ai de lucru... monstrule?„

— t,Eu nu-s monstru, acesta nu o pot suferi44, dise fetiţa supărată.

— „Ce? Asta-i nesupunere, decă mai d e! o vorbă, te dau pe uşă afarătf.

— „Dă-mă...“

— „Să plec! de aoi! La moment! Te sdrobesc! Să părăbesci casa numai decât.O să ţi capeţi simbria pănă la sfîrşitul quar- talului, şi mai mult nu voiü să te văd44.

Paulina întră repede. „Iuliu, dér ce-i cu tine?„

— „Ah c«, eu nu m’oiü lăsa să taie lemne pe mine!... N’a mai adus geamanta­nul? Ah, Dumnedeule, şi-’s 12 óre...44 şi plin de sudori se aşeclâ pe un un scaun. „Mătopesc, mă topesc!44

Totă după amiacla d-1 Sohulze umbla prin casă ca turbat. Aoum se apuca de un lucru, acum de altul, soţia plângea, Berta urla în bucfttăriă, Franz tremurând de frică a!e»*ga íucócs şi’ncolo, Olga a fost amenin­ţată deja a treia oră, că o va pălmui şi cel mai t?năr vlăstar al familiei, micuţul Mas, îi sta tot-déuna în cale.

Cu cât se apropia óra plecării, ou atât d l S ;hulze era mai furios. „Paulino, unde-mi e gulerul, unde.mi sunt ţigările? Ah, Dumnedeule, n’o să fiu gata la timp... şi înoă câte mai am de isprăvit. Unde-ncî sunt cărţile de cetit, mi-ai pus ştergar, pe- riă de dinţi, oglindă, luminări — la cas, când nu voiü pute noptea să dorm? — Eranz să aduoă iute mărci şi cărţi poştale să pot s jrie îu tot timpul. îmi mai lipsesce cernéla, creionul,... ochi el arii und e-s ?w

— „Sunt aici, tată44.

— „Unde-s batistele? Să nu-mi uit ţigările şi o sticlă cu vin. Grăbesce Berta, mişcă-ţi piciórele!“...

In fi ne d-1 Sehulze se aşâdă în tră­sură şi plécá la gară. Tote-s gata, geaman­tanul îl are lângă el, şi el, d-1 Sehulze, mai are încă atâta timp, ca să mai aştepte la gară cu siguranţă — rău socotit — trei sferturi de oră. Faţa lui se ínseninézá şi o lacrimă S3 vede în ochii lui.

— „Copii, nu fiţi supăraţi, că m’am iritat aşa... nu plânge Max, îţi aduo un cal frumos. Vino, Olgă, dă-ml o guriţă.;, şi Berta eu n’am soootit tocmai aşa — étá primesce un taler, şi tu Franz, primesce o marcă, petrece-ţl şi tu cdată... Er tu, ne­vastă dragă, aşa-i că nu eşti supărată? Ei, scii tu nervositatea, asta, fatalanervositate!“

D I V E E S E .Cât costă do liu l p e n tru R eg ina

Victoria. Negreşit e greu să calculezi cu

esactitate suma cheltuită de londonest

păntru a lua doliul în onórea Reginei Vic­

toria. Populaţiunea metropoliei englese e

aprópe de cinci milióne locuitori, împre­

ună cu a mahalalelor de 7 jum. milióne.

Deóre-ee copiii mici şi bolnavii ţinuţi Ia

pat nu contâză in rândul celor ce au luat

doliul, rămâne asa-dér în termin mijlocia

numai cinci milióne de indoliaţi. Décá fie­

care din eceştia ar fi cheltuit numai oâte

1 shilling, doliul Londrei ar costa 2500000

lire sterline, séu 5250000 fr. Natural îns5

că suma cheltuită de Londra cu ocasia

morţii reginei Victoria^e cu mult mai mare,

deóre-ce dâcă omenii sărmani au cheltuit

numai câte 50 bani pentru o fóie négrft,

1& pălăriă séu mai puţin chiar pentru un

crep, omenii bulevardelor au cheltuit oel puţin 6.25 lei şi anume: 1.25 tr. pentru

bandă de pălăriă, 1.85 fr. pentru o oravaU

négrá, 3.15 fr. pentru o părechQ de m inus!,

ér aristrocaţii abia vor fi soăpat cu 2500 fr. Clasele mijlocii ale Londrei s’au strîmtorafc

şi ele. Femei cusătorese cu venit de SCO

lei pe an, au dat buouróse 175 de fr. peB-

tru a’şi faoe o toaletă de doliu. Si dócft

urcăm mai sus treptele societăţi găsim femei ale căror toalete de doliu au costat 7500 fr. O cunoscută femiă îşi oomandase 24 mari

toalete pentru vilegiatura ei la Riviera.

Tóté aceste toalete au fost aoum înlocuite

ou toaletele de doliu şi deóre-ce ea dă

mână liberă croitorilor ei, ne putem în­

chipui, că socotelile ei se cam urcă la vre-o

50000 franci. Pe lâugă hainele de doliu tre­

bue să mai socotim şi pavoasarea caselor.

Proprietar : D r. Aurel W ureşianu •

Redactor responsabil : T raian ff. Pop.

C ursul Sa b u rsa dm V iena.Din 12 Februarie, n. 1901.

Kenta ung. de aur 4 % ................... 118.30

Rdnta de corone ung. 4%. . . . 98.60

Impr. căii. fer. ung. în aur 41/20/0 . 121.50

Impr. căii. fer. ung. înargint. 41/20/0 100.61

Oblig. căii. fer. ung. de ost I. emis. 119. ~

Bonuri rurale ungare 4°/0 . . . . 92.60

Bonuri rurale croate-slavone . . . 92.75

Impr. ung. cu premii . . . . . 166.60

LosurI pentru reg. Tisei şi Seghedin . 141.25

Renta de argint austr.......................98.50

Renta de hârtie austr....................... 98.40

Renta de aur austr............................ 118.30

LosurI din 1860................................. 135.75

Acţii de-ale Băncei austro-ungară . 16 85

Acţii de-ale Băncei ung. de credit. 685. —

Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 672.75

Napoleondorî...................................... 19.11

Mărci imperiale germane . . . 117.47%

Ni„C&U&daralpe anu l comun 1901,

se póte procură dela Tipografia A. Mureşianu

din Braşov.•

„Călindarul Plugarului“ întră în anul

al IX-lea, cuprindend: In partea calendaris­

tică: Cronologia anului 1901, Regentul anu­

lui; Sărbătorile şi alte schimbătore;

Calculul sărbătorilor mai mari; Posturile

etc. Urmeză partea strict calendaristică:

cele 12 luni ale anului cu sfaturi pentru

plugari şi semnele de timp după calenda­

rul de 100 de ani.

Urmeză Genealogia domnitorilor; Ta­

bele telegramelor şi poştale; Competinţe

de timbru şi taxe; Scala timbrelor; apoi

Târgurile din Ardeal, Bănat şi Ţera ungu-

râscă după datele oficiose îndreptate şi pu­

blicate de ministrul de comerciîi.

In partea literară se găsesc bucăţi

alese: Cântec (poesiă de G. Coşbuc); Osta­

şilor Români (P. Dulfu)'; Dorobanţul (G.

Coşbuo); Crainicul primăverei (Sân-Petrea-

nul); Testamentul lui Moş-Cârlig, schiţă de

I. C. Panţu; o frumosă Poveste de pe vre­

mea când Mântuitorul Christos umbla pe

păment; Cuvinte înţelepte ş. a.

In partea economică: Lucrarea pămân­

tului; Crescerea vitelor; Hrana vitelor;

Grijile de avut la hrănirea vitelor; Hrana

ţăranului şi crescerea caprelor; Puterea de

nutrire a pomelor.

Economia casnică: Prăsirea curcilor;

Clocirea şi crescerea puilor de găină; Con­

servarea ouălor. Urmeză felurite poveţe tot

din sfera economiei casnice.

In fine o interesantă istorisire despre

Ciudăţeniile trăsnetului.

De astă-datâ „Călindarul Plugarului*

cuprinde ilustraţiunile: edificiul gimnasiului

român din Braşov şi sala festivă a acestui

gimnasiu.

Călindarul costă 2 5 crucerl său 5 0 de

bani esemplarul, (-[- 5 bani porto postai.)

Venţjetorilor se dă rabat cuvenit.

Nr. 2010 -1901.

PUBLICAŢIUNEMarţi în 26 Februarie 1901 la 9

óre a. m. se vor da în an t r epr i să pe calea licitaţiunei piin oferte în scris — în localul oficiului oraşe nesc economic — recerutele lucrări curente şi prestări (liferări) pentru diversele ramuri administrative ale comunei orăşenesc! Braşov, pe tim­pul dela 1 Aprilie 1901 până la 81 Martie 1903.

Ofertele date în scris, provecju- te cu timbru de 1 coróná şi cu va- diu de 50°/0 a sumei oferite, drept cauţiune, se тог presenta la oficiul

economic, până la óra sus indicată a cjilei de licitaţie.

Acgat ofert va avó se cuprindă şi deciaraţiunea, că oferentul cunós* ce condiţiunile de ofert şi că se su­pune acelora fără nic! o reservă.

Cauţiunile ce are se le preatea antreprenorul sunt urmátórele:

1. Pentru lucrări de pămentşi de zidire . . 600 cor.

2. „ lucrări de pâtră . 240 „3. „ „ de lemnariu 600 „4. „ „ de acoperit

cu ţiglă . . 100 „5. „ „ de tinichigiu 100 „6. „ „ de sticlărie 100 „7. „ „ în lemn de

construcţie şi de mobilatură . . 400 „

8. „ lucrări de lăcătuş 400 „9. „ lucrări de văpsit . 100 „10. „ lucrări de pavagiu 600 „

Condiţiunile şi tarifele preţuri­lor, referitóre la darea în antreprisă a acestor lucrări şi liferărî se pot lua în vedere şi se pot lua şi în co­pie în órele indatinate de oficiu în localul oficiului economic orăşenesc.

Braşov, în 7 Febr. 1P01.

1—2(26) Magistratul orá§énesc.

Sunt om singuratic, trai comod, fără ocupaţiă, cu venit anual sigur de 2—2600 cor6ne. Caut o femeie pensionată, amică de viaţă, seu cu alt venit anual de 6—800 cor., cu scop de căsetorie.

Cetitorii., cari în cercul cunos- cinţelor au astfel de femei, cari nu cetesc „Gazeta*4 se le atragă luarea aminte se ini scrie la adresa :

. .B u n a voinţă**.post restante Galsa.

(Arad m.) i_ 2. p. u. Vilâgtfs.

Prafurile-Seidlitz ale lui MoliV e r i t a b i le n u m a i , d e e ă f lă e a r e c u t l ă e s te p r o v e t ţ u t ă e u m a r c a d e

a p e r a r e a l u i A . M o l i ş i e u s u b s c r ie r e a s a .

Prin efectul de lecuire durabilă al Prafurilor-Seidlitz de A. Moli în contra greu­tăţilor celor mai cerbicose la stomach şi pântece, în contra cârceilor şi acrelei la sto-

^ macii, constipaţiunei cronice, suferinţei de ficat, congestiunei de sânge, haemorhoidelor şi a celor mai diferite b6le femeesci a luat acest medicament de casă o răspândire, ce cresce mereu de mai multe decenii încoce. — Preţul unei cutii originale sigilate Cor6ne 2.—

Falsificaţiile se vor urmări pe cale judecătorescă.

§ F r a n z b ra n n tw e in şi s a re a lui M o li.X / o r i t o h i l l i m i m o i decă fiecare sticlă este provedută cu marca de scutire şi cu ¥ C I IL d U IIU I lU f l I d l , plumbul lui A . M o l i .

Franzbranntwein-ul şi sarea este forte bine cunoscută ca un remediu poporal cu de- osebire prin tras (frotat) alină durerile de şoldină şi reumatism şi a altor urmări de răcelă. Preţul unei sticle originale plumbate, Corone 1.80.

Săpun de copii a lui Moli.Cfl mai fin săpun de copii şi dame fabricat după metodul cel mai nou pentru cul­

tivarea raţională a pelei, cu deosebire pentru fopii şi adulţi. Preţul unei bucăţi Cor. —.40 Oinci bucăţi Corone 1.80. Fie-care bucată de săpun, pentru copii este provăţlută cu marca de aperare A. Moli.__________________________________________________________ ________________

T r im i t e r e a p r i n c i p a l ă prin

Farm acistu l A . M O L L ,c. şi r. fnrnisor al cnrţii Imperiale Viena, TnciMen 9

Comande din provinciă se efectueză jjilnic prin rambursă poştală.

- La deposite se se ceră anumit preparatele provecţute cu iscălitura şi marcan L de apârare a lui A. MOLL.

Deposite în Braşov: la d-nii farmacişti Ferd. Jekelius, Franz Kellemen şi e n g ro s la ’agr D. Eremia Nepoţii, Teutsch & Tartler. _ *

<0ea9eoeooi9QoeioeoeeioaoQioeoei9eocx’

OC\ _ «еСЖЖЖЖЖЖЖЖА . . .PV'OOOCXXSOCMSSÏÏÏSÏSS * O O Q C jQOGCXV*X

yFondată 1867. J Fondată 1867.

Erezii L. HELMB0LD(Proprietar; VICTOB HELMBOLD.)

[Ш Ш Ш Sübïi i i. J l f i i î i , , .j i e j a â s î& i e s

B r a ş o v ,S t r a d a IK d liiln a il "\X7"eiss nr 24, (caşa proprie).

Deposit mare: | Deposit mare:de ciasornice elveţiane 1 oMeGte № »

a ® ? f i u g i a t , I . Î Z i î l l l ! S d “ Lv ® * { in diferite mărimi, greutate şi formeM e t a l , N i c k e l . |j| fin lucrate.

Articole de tacâmuri de argint.A T E L I E R de R E P A R A T U R I .

Cumperare d.e o"biecte т7-есЬл. d.o avu,« argrint si petri scumpe. ^

x j f / o c x x x x x x x T x s : ; ; ; ; ; ; ; ; o c x x x x x x x ^ * :y C J X V V W W W K \C~

Nr. 2235—1901.

PUBLICAŢIUNEPrin acesta aducem la eunos

cinţa onor. public, că socotelile cas-

sei orfanale, pe anul 1900 revecjute

şi clauaulate din partea contabilită

ţii oiăşenescî, ee află espuse spre

luare în vedere şi esaminare în lo­

calul scaunului orfana] orăşenesc pe

timp de 15 4^e» începând dela 11 Februarie a. c.

Eventuale observări contra a- cestor socoteli sunt a se subşterne în decursul 4ilelor sus indicate, la subscrisul magistrat.

Braşov, în 9 Februarie 1901.

Magistratul orăşenesc.

CMef-Offlce 48, Brixton-Roafl, London sw.

Pastilele-Hămatincon t a anemiei şi deb ltăţi corporale,

a le

Farmacistului A. Thievry,sunt mijlocul cel mai bun pentru de- laturarea lipsei de sânge, a galbinâ- rei şi a bolelor împreunate cu acestea. Nu trebuesc folosite vinuri grele fe- ruginose, ce irită nervi stomacului, ci pastilele nostre, care se pot uşor asi­mila. Fie-care cutie trebue se porte subscrierea a producentului. O cutie

franco cu posta 4 corone.Trimite dnpă asignarea preţului:

ApotMer A. TMerry’s rnmmitin Pregrada bei Rohitsch-Sauerbrunn.

M ureşianuB ra şo v , T ergn l Inului Mr. 30.

Acest stabiliment este provedut cu cele mai bune mijl6ce tehnice şi fiind bine asortat cu tot felul de caractere de litere din cele mai moderne este pus în posiţiune de a puto esecuta ori-ce comande cu promptitudine şi acurateţa, precum:

REGISTRE Şi IMPRIMATEpentru tote speciile de serviciurî

B I L ^ I T Ţ T J I S Î .

Compturî, Adrese, Circularel Scrisori.

('Bowv&'vt&i tn ioiă m â tim e a •

IMPRIMATE ARTISTICEÎN AUK. ABGINT Ş I COLORÍ.

CĂRŢI DE SCIINŢÂ,LITERATURA ŞI DIDACTICE

S T A T U T E .

FOI PERIODICE.BILETE DE VISITĂ

DIFEKITE FORMATE.

PROGRAMÉ ELEGANTE.BILETE DE LOGODNĂ ŞI DE NUNTĂ

DUPĂ DORINŢĂ Ş I ÎN COLORI.

INDUSTRIALE, de HOTELURI li RESTAURANTE.

PRETDRÍ-CÜSENTE ŞI DIVERSEBILETE DB INMORMENTARI.

se primesc în biuroulComandele eventuale tipografiei, Braşov Tergul Inului Nr. 30, eta- giul I, cătră stradă. — Preţurile moderate. — Co­mandele din afară rugăm a le adresa la

Tipografia A. MUREŞIANU, Braşov.

Tipografia A. Mureşianu, Braşov.