NICOLAE COVACI

PHOENIXGiu de c at a in{elqi,;il or

Coordonatorul edilieiCOSTEL POSTOLACHE

INTEGRAL

Cuprins

Blufrull9Odiseea / 17

ln Pra niminui / 25

Cozonacull 35

Intermezzo Anca Graterol Casa de Ia Osnabrilck I 39

Intermezzo Mony Bordeianu - Intoarcerea I 47

Ceata de ingeri / 55

Foamea / 63

Intermezzo Alex Polgar - $oferul I 69

Bitaia lui Ioji / 83

Intermezzo Moni Bordeianu - Tabu I 83

Madhouse / 94

Intermezzo Erlend Krauser - Madhouse - Scurtd' excursie tn timp I 95

Atelierul de motociclete / 98

Intermezzo Berni Ahlers - Cel maifrumos Crdciun I 99

Singur Printre motocicligti / 102

Asgard / 106

CoPii de milionari / 113

Intermezzo Bubi Dobrozemslq - Sare 9i zahdr I Ll9

Anne wea s[ invefe slPicteze I 128

Intermezzo HennY - Niculein I l3ICel mai bun tobogar din lume / 134

Tetanos / 136

A treia trddare / l4lProfesorul de arti plastice I V4

Farfarello / 153

Intermezzo Dzidek Marcinkiewicz - Sub escorta poliliei / 156

Cleopatra / 160

Concertul din Hyde park I 167

Reintoarcerea i 170' Intermezzo Volker Vaessen - Oglinda de cristal I I73

Luminila de la capitul podului i 184

Intermezzo Doru Ionescu - lurnal de haiduci, jurnal de fan I lggin umbra marelui urss / 215

Intermezzo Moni Bordeianu -Whatyou Give Is What youGet I 223

Ghitarele / 231

Intermezzo Cdlin Ungureanu - Cdrare ldturalnicd I 239

Marchall/243

Managerii / 247

Casele de discuri / 260

Intermezzo Doru Ionescu - Arhiva dezgropatd / 266

Filmele l27lIntermezzo Florin-Silviu IJrsulescu - Top / 277

Oameni care ne-au fost alitturi / 279

Intermezzo Titi Dragomir - luniorii I 2g9

Mici opere marale I 295

Oamenii gi muzica lor I 297

Intermezzo Mircea Florian - Un intregfdcut dinfragmente I 303

Mttzica, pictura. Arta qi artistul / 310

Toli invdfim din durere - Interviu - Adriana Circu / 317

Spania i 334

Cei50 I 344

Fie sI renasci! / 346

Intermezzo Flavius Hosu - Cele trei inthlniri / 346

Intermezzo Andrei Cerbu - Eroul meu / 34g

PostfaYd - Ultimul Haiduc / 351

Anexa I - Membrii forma{iei Phoenix I 355

Anexa 2 - Phoenix - incercare de cronologie / 359

Anexa 3 - Discografia Phoenix I 369

Capitolul 1

BLUFF-UL

Recunosc ci am fost luat pe neagteptate. Mi se zbArlise pirul peceafi gi un val de cdlduri, urmat de frisoane, mi cuprinse. Cumam putut fi atat de arogant, cum am putut si-mi inchipui ci acestvis nebunesc se va implini? De fapt, soarta nu m-a rdzgiiat preamult, tot ceea ce am realizat s-a fhcut cu efortul imens al tuturorcelor ce {ineau la noi. Succesul nostru nu a fost niciodati gratuit,a fost intotdeauna rodul unei munci fanatice in condilii neotignuitde neprielnice.

Grinicerii, impersonali in uniformele lor verzi, dar congtienfi desuperioritatea pozi{iei lor, mi inconjurari cu felinitatea pisicii ce-idd'prizii incr o qansd. Desigur, doar pentru a savura mai indelungsinistrul joc ce nu putea avea decat un singur finar. pe fap gefuluivdmii se putea citi hotirdrea. Eram paralizat.inurechi imi sunau caun ecou cuvintele acestuia:

- Ei, Covaci, de data asta sunt obligat si-{i fac un control la sAnge.Scoate totul jos!

Mi-ag fi dorit ca Alex si iasi din cabina camionului, si-i mai dis-tragd cumva pe griniceri, si cAgtig cAteva momente pentru a miadapta noii situafii, dar, urmdnd un instinct s6nitos, el nu-gi aritafa1a. in oglinda retrovizoare ii vdzui capul, mult mai mic decit inrealitate, privind fix inainte.

NIGOLAE COYACI

- Chiar vrefi si controlafi totul? I

Disperarea reugise si se transforme in furie. O furie neputin-cioasi, dar, in sfbrgit, valurile de cllduri incepuri si se liniqteasci.Furia imi didea parci aripi gi orice urmi de timorare dispiruse.Eram intr-un fel de transi. in sinea mea incepuse s6 se contureze unplan magnific, dramatic, dar care ne-ar fi scipat de torturi fizice gi

psihice, de pugcirie, de dezonoare. Devenii din nou activ.

- Poftili aveli totul aici!Am inceput si arunc de-a valma valize, genli gi alte lucruri ce-mi

veneau la indemini direct pe asfaltul barajului. PAni la api era doar

o lungime de camion. inilfimea barajului, ce constituia granila intreRomAnia gi Iugoslavia, era atit de amefitoare, incAt din adAncuri nurdzbittea niciun zgomot. De importanfl internafionali, acest baraj

peste DuniLre era gi singura cale de a trece cu vehicule dintr-o fardintr-alta peste api qi, in consecin{i, era gi cea mai bine piziti trecere

de frontieri romineasci. Noaptea era atit de intunecatl, incit nuvedeam decdt luminile postului de griniceri gi sigeata de faruri ce

lumina trecerea peste baraj. Oh, Doamne, gi eram atdt de aproape!* Hei, hei,las-o mai moale, avem timp destul! Scoate tot ce ai!

- Daci chiar vrefi si vedefi totul, mai punefi gi voi mdna! Vedefici am incircat toati instalafia de amplificare a formafiei Phoenix qi

cdntiregte cdteva tone. Distraclie plicuti!M-am intors spre cabini gi i-am strigat lui Alex:* Fi-mi gi mie loc, ci aici ne prinde dimineafa!

- Tieci aici gi descarci!

De data aceasta tonul vocii comandantului postului de grinicerituni de se auzi, cred, pAni in Iugoslavia. Atitudinea mea nu avea

de loc harul de a-i imbuna sau linigti pe cei de fald, dar eu qtiam cinu mai am nimic de pierdut. imi jucam ultima carte, fiind, parcd,

intr-un fel de transi euforici. Acesta era, deci, sfdrgitul. Un amalgamde gAnduri greu de deslugit nivdliserd peste mine gi nu eram capabil

si mi concentrez pe ceva. Singura imagine ce incepuse si se defi-neasci era figura mituqii mele, Tirgi. Eram parci un somnambul ce

triiegte un cogmar. Dupi ce am deschis uqile, m-am retras incetigor

10

pHOENtxrqhciudecara inteteptitol

spre partea stingi a cabinei, unde Alex inghe{ase in scaun. CAlivasoldafi siriri sprinteni in camion, dar acesta era baricadat cu boxepdni sus si nu prea aveau cum si pitrundi mai departe. in boxe,chircifi, bniefii treceau printr-o teami de moarte. Nu ag fi vrut sischimb cu ei. Eu, cel pufin, mai puteam si mi migc gi si respir aerultonic de munte, ce-mi didea fiori. Mi gindeam la biata femeie caredorise cu tot dinadinsul ca fiul ei si. se nasci in libertate. Gravidi,cu burta la gurd, era inghesuiti in boxa de Selmer,cea mii spafioasiboxi ce o aveam.

foji qi Erlend, pe wemea aceea supli qi elastici, speram sd rezistemai bine.

- Astea ce mai sunt? se auzi glasul gefului vimii. Unde esti?Vino-ncoace!

M-am indreptat din nou spre spatele camionului. Ce naiba! Auglsit deja? Aveau lanterne, dar eu lipisem mai multe straturi de pinzineagri in locul unde ar fi trebuit si fie difuzoarele gi nu-mi puteaminchipui ci finalul a venit atdt de repede.

Solda{ii luminau marile damigene cu vin rogu de Moldova gi dela Recag, ce-l cumpirasem inci. din timpul turneului. Unul se poticnide cogul in care se odihneau cele cinci gunci afumate.

- Ce si fie? Amintiri, cici le cam duc lipsa in Olanda. Vrefi sivedefi gi cArnafii? am zis gi mi-am fbcut vAnt gi eu in camion, unde,de-acum, locul devenise cu adevirat strAmt.

- Di totul jos!

- Da, da, imediat!M-am aplecat gi am inceput si descarc damigeani dupi dami-

gean6, cogul cu qunci, cogul cel plin cufranzele gi, in final, cogurilecu cele c6teva zeci de cdrnafi uscafi gi afirmali, mAndria gvabilor dinBanat. La vederea muntelui de bunitifi, bie{ilor solda{i, finufi doarcu zeamd, sublire, varzd sau fasole, le sticliri ochii ca la pisici in intu-neric, cupringi de l6comie.

- Avefi pagaport olandez de persoani firi cetifenie! constati ge-

f'ul grinicerilor. De ce afi renunfat la cetifenia romdni?

ll

NICOLAE COVAGI

Ag fi fost in stare sd-i povestesc toati istoria cu inteiogatoriilede la mililia judefeani din Timigoara, toate piedicile puse in calein timpul gcolii qi facultdgi de cdtre organizafiile de tineret, de partidgi de securitate. Intrasem cumva intr-un fel de vervi gi tensiunea dinmine tindea sd explodeze. Vorbind, m-aq fi simfit mai ugurat.

Privindu-i pe cei doi care mi luaseri la intrebiri, am observatun fel de nesiguranfi, un fel de expresie ciudati pe care nu puteaminci s-o interpretez, pe fe{ele lor. Ceva ii stdnjenea, parci nu maiaveau autoritatea aceea de la inceput in privire gi in voce. Urechilemele de muzicant au dibuit acea schimbare fini, dar care inci nuinsemna nimic.

Vrui s[ incep si povestesc, dar privirea imi aluneci printre ceidoi gi se opri asupra unui soldat care mugcase cu furie dintr-uncdrnat. imi prinse prMrea gi, cu o expresie tdmpi de animal hime-sit, se grdbi si mai mugte de cdteva ori.

- Hei, ce faci acolo? m-arn repezit ca un turbat la el, uitdnd deintenfia de a cdgtiga timp cu pilivrdgeala.

Elastici, dar firi brutalitate, soldafii fbcuri un zid in jurul lui,prefrcAndu-se ci sunt ocupafi cu cercetarea materialului compro-mifitor, totugi impiedicdndu-mi sl ajung la el.

- Stop! Drepfi! Stai! Hei, lasi cirnatul, ci doar nu l-o cumpiratmumi-ta! LasiJpe tovarigul Covaci si-fi dea el ceva, daci consideride cuviin{d! Ci doar nu poate mAnca el totul gi-i pdcat si se strice...

Am infeles apropoul gi, in clipa aceea, in capul meu incepu si se

contureze un nou plan.

- Dar binein{eles ci voiam si vi dau gi dumneavoastri, in semnde atenfie, ceva din proviziile acestea. Ce credea{i? Ce bun e vinul dela Moldova, din damigene!

Firi si agtept niciun rispuns, incepui si impart cu ambele mAinicArnafi gifranzele. Am tras gi damigenele la vedere.

- Cine are nigte sticle goale?

Soldafii gi vamegii se repezird si caute sticle, bucurindu-se de oasemenea pleagci, la care n-ar fi visat vreodati.

t2

pHOENtXfrkrciudecara inretepritor

I laidep incoace cu sticlele, si vi torn din vinul dsta rogu, cdrrrrrrrai aga sunt gustogi cdrnafii! N-are nimeni un tolcer?! ce intrebarellntpild! Trebuie sd md controlez bine sd nufac chiar acum o Safd.

Iiram intr-o vervi debordantd, de parci ne-am fi dat intilnire aicifilrt't'i.lpentru a face chef pe hotarul dintre Romdnia gi Iugoslavia.

. llaidefi incoace, cine nu a primit?Aln fhcut doui pachete cu cdrnafi si franzele, am scos de dupi

lr,xe, acompaniat de rumoarea incurajatoare a celor ce molfriau, git,;trl cu telemea, am mai adiugat gi doud sticle de whisky, ce le lua-st'rrr cloar aga, la marele instinct, gi am intrat in clddirea postului degrilrriceri. Pentru dumneavoastrd. $i vd rog sd nu md inlelegeli gre;it,$tc doar pentru a pdstra o amintirefrumoasd, nu se stie cdnd voi maivttti in lard.M-am adresat gefilor cu care am intrat impreuni in cli-tlire. Am mai scos o sticli de whisky gi m-am agezat provocator, uitin-rltr-md la ei in ochi. Dupd ce am desurubat dopul, le-am oferit celort c se uitau la mine cu stupefacfie sticla ce frcu rapid inconjurul came-lci gi aterizi din nou la mine.

- Nu, mersi! am zis. Nu mai am voie sd beau, va trebui si conduc,tlrum lung si e riscant, pdstrafi dumneavoastri sticla! m-am adresatcclorlalli mai mici in grad, care nu primiserd pache{el. Sticla incepusir faci din nou ocolul camerei.

- Trebuie si mi infelegefi, am pletit atata vami cAnd am ridicatinstrumentele, la venire, nu mai am bani si pldtesc inci o dati, laicgire. Pot conta pe infelegerea dumneavoastri?

- Ai hdrtii la ele?

- Bineinteles, instrumentele au fost cumpirate din Amsterdamsau Londra, de-a lungul anilor, au intrat cu avionul, direct de la pro_clucitor gi am plitit corect toate taxele. poftili!

Le-am intins un teanc impunitor de chitanle in limba olandezi,,cnglezd gi romani. $efii pireau ugor descumpanifi. Am continuat sdfhc presiuni:

- Dacd chiar vrefi, putem controla seria de pe fiecare boxi sauamplificator, si vd convinge{i ci nu scot nimic in plus din {ari, inafari de ce a intrat prin vami!

13

NrcoLAE COVACT

N-am jucat niciodati poker, dar gtiam ce inseamni bluf-al.- P[i va trebui origicum si verificim toati incircitura, nu se

diduri ei bituli.Am apucat sticla ce ajunsese din nou in dreptul meu gi mai trlsei

o inghilituri, savurind-o vizibil.- Al naibii de bun! sper si nu mi opreasci sirbii, ci dau de bucluc.Sticla mai ficu o dati ocolul tristei inciperi, apoi, mai pufin de-

cigi ca la inceput, qeful vimii s,i comandantul garnizoanei se ridicarlgi porniri cu pas de plimbare spre uqi. De voie, de nevoie, a trebuitsi-i urmez. imi puneam intrebarea pAni unde vor scotoci, inaintede a se da bituli. Dacd fbceau efortul si dea totul jos, ar fi descoperitdifuzoarele pe care le demontasem din boxe gi ar fi putut intra labinuieli. Atunci nimic nu ne-ar mai fi salvat.

Afari era o atmosferi de sirbitoare. Soldafii inleleseseri ci amcine qtie ce motive si inchid ochii la chiolhan gi nu s-au mai sinchisitsl se opreasci din biut gi molfbit la aparifia noastri. M-am suit incamion printre grinicerii tineri agezafi pe boxele in care biielii meiinghefaseri. Unul cu sticla de vin in mini, gezand pe boxa unde erainchis Ovidiu, ingdna o melodie de la el de acasi gi bitea ritmul cubocancul in rama de lemn a boxei. O miqcare mai necontrolatl gi l-arfi lovit pe Ovidiu ln nas. Am incercat si-l ademenesc si se dea josde pe boxi.

- Hai sd vi arit gi ce e mai incolo! Nu vrefi si aruncafi o prMre?Ce privire era sd mai arunce slracul cu acei ochi sticlogi Si fhri

de infelegere!?

- Controlafi tot camionul, ce stafi? se riloi la ei fbri convingereunul dintre gefi.

MAriind un ,,da, striifi!'l soldafii se puseri in miqcare vAnzolin-du-se prin spaliul strdmt dintre perefii de boxe. Dintr-o dati se auziun mdrdit feroce gi o dihanie ieqi din spatele intunecat al camionului.

- Bau!

Pentru o secundi tofi incremeniseri, inclusiv eu. Hohotul derds care a urmat a spulberat gi ultimul dram de tensiune. Unul din-tre soldafi descoperise blinurile de lup gi de mistre{ ascunse in

T4

pHOENtXrrye\ ciudecara inletep!:tol

flpate de tot, nedand nicio insemnitate difuzoarelor fbr6 cutii, cerltceau acolo.

* Asta ce mai e? intrebi qeful vdmii.- Sunt o grdmadi acolo, rispunse cel cu blana de lup inci pe cap.

- Scoatefi totul afari!ln sfdrgit, mi aveau la mAni. M-au prins in flagrant delict. Bli-

nurile proveneau din braconaj qi oricum era interzis sd le scoli pestegrani{i. Pentru vdnitoarea de lupi, urgi, mistrefi gi ciprioare se inca_silu sume mari in valuti de la striinii care veneau cu pugti cu lunetiqi trigeau de la ferestrele hotelurilor in care stiteau.

A trebuit si intru din nou in clidire, cu cei mai mari in grad gisil le explic cum std.tea situafia. Ei nu aveau niciun interes referitorll blinurile gisite, dar aveau, in sfdrgit, prilejul de a mi mai stoarceclc cdte ceva.Previlzusem asta, blinurile erau exact momeala din caretrebuiau si mugte funcfionarii vimii. pregitisem nigte pungi plinede cumpdrdturi pe valuti dela shop-ul hotelului continentar din'l'imigoara. in afari de acestea, pe ldngi figiri, ciocolate gi gume dernestecat, mai erau gi doui pachete cu bani.

Am pus toate acestea pe mas6 fbri si dau vreo explicagie gi fbrdsI mi mai preocupe cine va impirfi cu cine. Starea de tensiune api_ruse iardgi gi crestea in mine din moment in moment. Nu cumva amnoroc? Asta insemna cumva salvarea? chiar au mugcat in halul ista?Nu indrizneam si-mi duc gdndul pdni la capit. Timpul trecuse firis[ ne dim seama gi prin fereastrr incepuse si apari un gri murdar alzorilor. Eram cu tofii obosili. M-am uitat la ceas si am intrat in pa-nici. Biielii stiteau inchigi in boxe cam de trei ore. cu tot valium-uladministrat qi in pozi{ia de Yoga aleas[ de mine, daci mai erau inviafd, in curAnd vor incepe si {ipe. M-am indreptat hotdrAt spre ugl,in aga fel incat domnii si-gi dea seama ci nu mai au de agteptat nimicde la mine gi cd tot ce era de spus s-a spus. Ar fi fost ingrozitor depenibil si mi opreasci sub un pretext oarecare qi si renunfe la pradace le cizuse murd in guri. Pachetele cu cirnafi, pungile cu bani, figdrigi tot restul de fleacuri dispiruri intr-o clipi.

15

Capitolul 12

MADHOUSE

Dispiruseri gi nu gtiam unde si,i caut. Mai tdrziu am aflat ci, inwemea aceea, fbceau inregistr[ri chiar in studiourile in care incer-caserim impreuni cite ceva, beneficiind de contractul semnat demine cu casa Ant ago n, inci v alabil. $i - au luat namele M a dh o u s e, iardiscul pe care l-au scos purta acelagi nume.

Au reugit si faci ceea ce iEi doriseri gi eu ii oprisem: Madhouse.Era o produclie cu piese proprii, in limba englezd,, o producfie caredemonstreazd,pe de o parte, calitefi muzicale incontestabile - pen-tru ci oamenii erau cei mai buni dintre cei mai buni - qi, pe de altlparte, lipsa unei conceplii unitare gi lipsa de disciplini creativi.

Nu s-au infeles intre ei gi dupi numai doui luni s-au despirfit.S-au certat ingrozitor, nu gtiu din ce pricini, pot numai si bd,nuiesc.

Au plecat care incotro, fiecare spunind ci nu vrea si mai audi deceila\i in viafa lui. N-avea sd fie aga, dar despre asta, ceva mai tirziu.Cel mai norocos dintre tofi a fost Krauser, care a ajuns, nu de la in-ceput, dar destul de repede, la orchestra |ames Last in Hamburg, undecred ci este gi astizi. $i asta a fost tot. Jandirici a ajuns si cAnte prinrestaurante gi pe la nunfi. Ioji a rimas o vreme singurel, apoi s-a lipitgi el de o formafie.

Probabil ci n-au avut ribdare si stea impreund mult timp gi

si lucreze, cum n-au avut ribdare si mi asculte. Voiau succesul

94

PH O EN lXr&k{ G i u decara inrelepri lor

repede-repede gi asta nu mergea aici, mai ales cu muzica pe care

incercaserim si o facem. Nu prea a mers a$a cum gi-au inchipuitunii gi ne-am despirlit.

Ceea ce pe mine m-a durut cel mai tare a fost faptul ci pdnn qi

Moni trecuse de partea lor. Nu cred ci l-au luat cu forla. Dar aveau

nevoie de unul care si le care sculele, pentru ci altfel ei nu l-au ac-

ceptat niciodati pe Moni ca muzicant.

I NTERM EZZO Erle nd KrauserMADHOUSE - scurtd excursie in timp

Presiunea finaciari la care eram supugi in acel moment a creat - ca

giin lumea adevdrotd - o presiune asupra trupei Phoenix de ovutsucces. Cea mai mare gregealS pe care o poate face o trupS este s5-gi

schimbe stilul din cauza problemelor financiare.

Este o posibilS interpretare pentru despirfirea membrilor Phoenix,

care au fugit impreuni din Rom6nia ca si continuie drumul Si des-

linul Phoenix in lumea muzicalS vesticS.

A douo posibild interpretare. Astizi mi se pare cd Germania era

in 1977 - qi este gi azi - lara cea mai nepotrivitS pentru o trupd etno.Cred cd ltalia sau Franla sunt mult mai deschise pentru ceva strdin.

A treia varianti. Gregel i, neinfelegeri gi confuzii omenegti. Ne-a m

pierdut increderea unii in alfii, un fenomen ,,normal" in situaf ia incare eram.

Dupi ce i-am declarat lui Nicu Covaci demisia din Phoenix- Kappl,

Lipan gi cu mine - am ficut ceea ce era cel mai logic in acel moment:o trupd nou5. Un trio, cu numele Modhouse. Nu mailin minte cui i-a

venit ideea numelui Madhouse, dar numele a fost,,program" pentru

situalia in care ne aflam.

Am inceput repetiliile intr-un gopron de lemn in care, in Germa-

nia, !Sraniiigi !in f6nul. Localitatea se chema Bramsche, la 16 Km

de oragul Osnabriick. Era greu de ajuns la acelgopron, trebuia mers

NrcoLAE COVACT

peste un cemp care iarna era acoperit de un metru de zdpadd.Trebuia sd facem foc de fiecare datd c6nd aveam repetilii, dar p6n5

se incilzea dura mai mult de o or5. Degetele inghelau, sculele sufe-

reau de umiditate gi rdcoare. Dar gerul acelei ierni ne-a sudat cumva

soarta, cel pufin a mea si a lui loji. Tdndaricd era oricum impotrivarepetitiilor - o atitudine care m-a scos din minli tot mai des, p6nd a

venit momentulin care l-am dat afard din trupi - aga cd am luat un

tobogar de calitate mult mai proast5, dar destul de harnic gi intere-sat de muzica pe care o fSceam in vremea aceea. Madhouse a primitun contract la o casd de discuri germanS. A iegit, in sfdrgit, un LP al

nostru in Vestl Am ficut un inceput gi eram m6ndri gi fericili cd s-a

migcat ceva. Concerlele Madhouse s-au ?nmulfit lund dupd lund gi

am inceput sd trdim din ,,bani cSgtigalicinstit" din cAntdri gi nu a maitrebuit sd cergim bani de la statul german. Am ?nceput sd cdntdm la

festivaluri in Danemarca, iar concertele erau tot mai bine plitite gi

aveam succes tot mai mare.

Am cumpdrat un PA - amplificare de salS - ca si avem un soundal nostru constant, gi sunam foarte profesional pentru vremea aceea.

Eu cdntam ca solist vocal, ceea ce m-a cam surmenat, pentru ci tre-buia si cSnt gi ghitari ritmicd 9i solo. Nu m-am vdzut niciodati ca

solist vocal, dar a trebuit sd o fac pentru cd n-am avut pe altcineva.Am inregistrat un al doilea LP, care nu s-a lansat niciunde, degi a

fost un album foarte modern din punct de vedere muzical. Fusese

inregistrat de un inginer de sunet cunoscut, elvelianul Ren6 Tinner,

cel care a imprimat Der Goldene Reiter al c6ntirelului Joachim Witt,un mare hit in Germania. Acel LP alformaliei Madhouse, cu numeleGiacca de Blu, s-a lansat abia acum c61iva ani, in RomAnia, la o caside discuri micS din Arad! C6nd am re-masterizat materialul, care avea

deja 30 de ani sau mai mult, am avut impresia c5 a fost f5cut prea

devreme - ca multi muzicd pe care o fac eu sau care imi place. Proas:pit, inspirat gi cu o prizi de spirit new wove. Din picate, ,,englezo"pe care o cantam acum 30 de aniavea o groazl de gregeli, nu numaigramaticale, ci gi de conlinut. Pdcat ci nu am avut un englez in jur

96

PHoENlxrfq|hGiudecata ln!clep!ilor

ca s5 le controleze, cum fac acum, c6nd scriu (din cdnd in c6nd) c6te

o piesi cu vorbe englezegti.

Tocmai atunci cAnd Madhouse ajunsese,,pe un drum solid", am

primit oferta si intru in trupa Lake din Hamburg, pe post de ghitarist

solo. Cu cinci muzicieni care md acompaniazi cdnd fac un solo gicu

un solist vocal scotrian, la care nu trebuie verificate vorbele englezegti!

Dupd primulturneu cu Loke, m-au intrebat daci vreau sd intru in

trupi permanent. Am spus do gi m-am mutat la Hamburg. Cu acest

da am desfiintat trupa Madhouse.