Pfi cî! de mediatizată a fost cuponiada, pe atît de uitată este...

18
f Adrian Năstase: Dacă PUIMR se declară împotriva semnării Tratatului de bază Româno-ungar „este posibilă întreruperea colaborării” ■ Gheorghe Funar ^dresează o scrisoare deschisă preşedintelui României a PUNR şi-a amînat cu o săptămîna decizia în problema Tratatului românO-Unggr ..Tsunami” internet ■ Selva încheia epoca Gutenberg odatacu secolul XX? H 101 Ana Potcoavă deschide un nou joc de întrajutorare tip „Caritas^HQ Jteschiderea o/Mală.a. Wesămlului internaţional studenţesc de folclor 'JSĂRTIS9R*1 BE 3 j ţ Agenda f l : + Royx vînturUor/3 + Politicâ/4 + Artă -cultură/S 4 Omul şi societatea/6 + Publicitate/7-11 + Spori/12 i fuvâţâmmt-ştmţă/13 + Economia/14 ♦ Eveniment/IS ♦ Ultima oră/l 6 ANUL VII l\IR. 1754 ISSN 1220-3203 SIMBATA-DUMINICA 24-25 AUGUST 1996 16 PAGINI 400 LEI ăH» I METEO I Vremea va fi relativ frumoasă. Cerul va fi variabil, după-amiază fiind posibile înnorări trecătoare ale cerului şi averse izolate de ploaie cu deosebire în zonele montane. Vîntul va sufla in general slab. Temperatura maximă va fi "între 19 şi 26°C. Penlru Cluj-Napoca temperatura minimă 12°C, iar cea maximă 23°C. Ieri, la Cluj- Napoca se înregistrau 18CC, iar presiunea era de 729 mm Hg. Meteorolog Claudiu IIERMAN în pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi. "micro” r Domnul ne crede proşti... NICOLAE VEREŞ ... ' otidianul bucureştean "Cronica Română”, ediţia de’ ieri, găzduieşte "precizările” aparţinînd unui Adrian Munteanu, slujbaş cu pixul sub arcada ^firmei publicaţiei’ americane de limbă română "Micro-^lagazin”. Gest lăudabil, am spune noi. mai ales că cititorul de la Carpaţi si Dunăre aştepta cu nerăbdare o punere in temă, de la sursă, asupra celor debitate la Los Angeles de preşedintele CDR, Emil Constantinescu, cu privire la visurile sale pro-monarhiste, care nu-i dau pace să doarmă... Nu interesează că redactorul "micro” se dă de ceasul morţii înoercînd a face "din capră, ţap”, străduindu-se a da aura ' Sfîntulu’i Duh porumbelului scuipat în obrazul a peste 90 la sută dintre români din peştera grăitoare a geologului- politician. E treaba pixistului din ce motive acordă sau nu’ "ajutor dezinteresat” candidatului Convenţiei la Preşedinţia României, deşi "linge-blideala” e- vizibilă de la o poştă,’ în ambele sensuri. Interesează, în schimb altceva: felul în care domnul ”micro-munte” se adresează - nouă, cititorilor români. Crezîndu-ne proşti, • los-angeles-istul, dezvoltă un.fel.de" "psihoteorie” a românului american, care "trebuie informat altfel decît cel de la Bucureşti” (prin minciuni mass-media?!), deoarece el nu mai cunoaşte limba română atît de bine, îneît să înţeleagă unele artificii etc. etc, fapt ce l-a determinat pe mitraîiorul cu cerneală din Los Angeles la sforţări uriaşe pentru a nuanţa unele idei ale d-lui . Constantinescu. _Decî, prost românul din J America... De ce'ar fi altfel cel de acasă? De aceea, în demersul său lămuritor, dl. "micro” se lansează în lamentabil efort spre a deschide ochii cititorului'Vomân care, susţine el, şi-a manifestat "orbeşte opţiunea”, atît în 1990, cît şi în 1992... Scriitorul de vagoane la "Expresul salatei", crezîndu-se înzestrat cu umor, ne vorbeşte apoi de "Adrian Năstase cel-cu-mult-prea- multe-case”, trasează o paralelă "neeuclidiană” între Emil Constantinescu şi Paul Goma, arătîndu-se contrariat "de ce pe acesta din urmă nu l-a apostrofat nimeni cînd a spus că doreşte să ajungă preşedinte ca să reinstaurez’e monarhia?” Ne informează apoi, cu morgă, cum că românii "mai ales oei de aici, din America”, s-au cam lămurit cu Ion lliescu, terminînd cu a ne întreba: Băi-aceştia, din România, ce vreţi - monarhie sau republică? Păi (ca să nu rămînă domnia sa nedumerit), noi ne pronunţarăm atunci cînd votarăm Constituţia şi n-avem timp a răspunde mereu unor astfel de întrebări tîmpe. "Calul încoronat’ l-a vîrît în cripta istoriei pe "bălanul cu sprîncene cănite”, după cum * o să-l buşească şi pe domnul "Emil-şapte- feţe”. Pentru că aşa e de cîrid lumea: în dosul cuvintelor frumoase nu arareori s-au ascuns intenţii mîrşave. Noroc însă că, deseori, cuvintele aduc a hîrleţ, te îngroapă şi, cum spune o vorbă de-a noastră, mortul de la groapă nu se mai întoarce... Domnul Adrian Munteanu ne crede proşti. Chiar dacă aşa ar fi, noi îl considerăm de-al nostru... Pfi cî! de mediatizată a fost cuponiada, pe atît de uitată este distribuirea certificatelor de proprietate •65,000 de acţionari din judeţul Cluj sînt fericiţi • Cu erori sau fără erori, acţionarii vor primi certificate « După nebunia cuponiadei, optimismul populaţiei în declin • Deşi acţiunea de distribuire a certificatelor de acţionar a început din 10 iunie ax., numărul certificatelor predate titularului este foarte mic, mai precis doar 65.000. Nu exista un termen limită pînă la care proprietarul poate să intre în posesia certificatului de acţionar- Pînă în prezent pentru judeţul Cluj s-au primit 339.000 certificate de acţionar în vederea distribuirii. Procedura inminării - certificatelor de acţionar către titular este relativ simplă.Amănunte legate, de această operaţiune ne-au fost date de către d-nul Chiş Vasile, responsabilul Comisiei de- Organizare a acţiunii de distribuire a certificatelor de acţionar. Înmînarea certificatelor se face la domiciliu de către factorii poştali şi numai în cazul în care titularul certificatului nu ■ este la domiciliu, el este avizai în scris pentru a' se prezenta la oficiul poştal la care este arondat. Prezentarea la oficiul'poştal respectiv trebuie să se facă în termen de ,3,0 de zile dc la data avizării, după care certificatele . de acţionari vor fi preluate de Secretariatul judeţean din cadrul Prefecturii care le remite Agenţiei ■ Naţionale de Privatizare. Certificatul de acţionar este predat doar titularului sau, după caz, persoanei mandatate de acesta. Mandatarea se face conform prevederii articolului 9 din H.G. 750/1995, care prevede folosirea unei procuri speciale, doar în cazul următoarelor categorii: bolnavi netransportabili sau bătrîni aflaţi în imposibilitatea de a se deplasa, persoane aflate în detenţie, militari în termen,.-persoane internate în cămine sau alte. instituţii, similare, persoane plecate din ţară în interes de Luminiţa PURDEA 'continuare în pagina a 16-a Daniela Bartoş şi Grigore Zanc, noii miniştri ai Sănătăţii şi Culturii, au depus jurămîntul Noii miniştri ai Sănătăţii şi Culturii, Daniela Bartoş şi Grigore Zanc. au depus jurămîntul, vineri, la Scroviştea, în faţa preşedintelui Ion lliescu. La depunerea jurămîntului au participat premierul Nicolae Văcăroiu, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Dan Mircea Popescu, ministrul Finanţelor, Florin Georgescu, şi ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu Dr. Daniela Bartoş a fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, iar Grigore Zanc este fostul prefect al’ judeţului Cluj Predecesorii lor, Iulian Mincu’ si Viorel Mărginean, şi-au depus demisiile în cursul acestei săptămîni. Mincu şi-a înaintat cererea de eliberare din funcţie din motive de sănătate, iar Mărginean din "necesitatea revenirii la activitatea de pictor. Surse de la Cotroceni declaraseră agenţiei MEDIAFAX că Mincu a demisionat în urma presiunilor preşedintelui Ion lliescu loan Gavra - director general coordonator al campaniei parlamentare a PUNR . Valeriu Tabără - coordonatorul campaniei prezidenţiale a lui Gh. Funar Biroul Permanent al PUNR a' stabilit, staff-ul de campanie al partidului pentru alegerile parlamentare precum şi cel al campaniei prezidenţiale a lui Gheorghe Funar, Biroul Permanent a hotărît ca director general coordonator al campaniei parlamentare a PUNR să fie vicepreşedintele loan Gavra, iar adjunctul în relaţii cu mass-media, secretarul executiv, Valentin lliescu. Coordonatorul campaniei prezidenţiale a lui Gheorghe Funar va fi ministrul Agriculturii, Valentin Tabără, iar purtător de cuvînt a fost numit Vaier Suian, secretar general al partidului: De asemenea, la şedinţa de miercuri s-au stabilit zonele şi directorii , de campanie, ca purtător de cuvînt pentru campania parlamentară fiind desemnat ministrul Justiţiei, Iosif Gavril Chiuzbaian; Zonele de campanie ale PUNR sînt: BUCUREŞTI - director de campanie Aurel Novac, MOLDOVA - Petru loan, MUNTENIA - loan Radu; TRANSILVANIA şi BANAŢ - Liviu Medrea, OLTENIA - Panteliraon Medar, DOBROGEA - Ion Jercan. PDSR şi-a stabilit o parte J a staff-ului electoral Delegaţia Permanentă a PDSR a stabilit, joi seara, o parte a staff-ului de partid pentru campania electorală. Director de organizare şi coordonare a campaniei a fost ales Miron Mitrea. Director pentrn comunicaţii a fost desemnat Dan Ghibemea, şef al Departamentului de Relaţii Externe al Camerei Deputaţilor şi consilier al preşedintelui Adrian Năstase. Consilierul juridic al PDSR pentru campania electorală va fi avocatul Nicolae Stănciulescu. Director de cercetare a fost desemnată ziarista Irinel Rădulescu de la “ Curierul Naţional”. Director de programe electorale a fost ales Ovidiu Musatescu, deputat PDSR. Purtătorul de cuvînt al campaniei electorale va fi desemnat în şedinţa Delegaţiei Peimanente de hrni, cînd va fi ales si restul staff-ului electoral. încet, Încet, semnăturile se adună •Pentru prezidenţiabilul Convenţiei Democrate, Emil Constantinescu, au semnat pînă în prezent; aproape 5.000 de locuitori ai judeţului Cluj ( cifra exactă nu este cunoscută nici de către unele "persoane din PNŢCD), Din aceste semnături 4500 au fost trimise lâ Bucureşti . >; •D-I Valentin Taşcu, preşedintele .organizaţiei municipale a Partidului Democrat, a refuzat să ne furnizeze informaţii în legătură cu numărul de semnături strînse pînă în prezent în judeţul Cluj pentru candidatura lui Petre Romanr Domnia sa ne-a declarat că filiala clujeană a PD a adunat suficiente semnături pentru a intra în contextul naţional al acestei operaţiuni, care, în fond, este o chestiune de "bucătărie internă”, (continuare în pagina.a 16-a) . E3 w ss sâ dsvisaă ... pa’s s s & te , împăratul romilor, Iulian I, a dodiirat, joi, corespondentului MPDIAFAX câ nu intenţionează sâ eandide/e la Preşedinţia României, pentru ea titulatura dc împărat nu îi pcimile acest lucru. împăratul Iulian susţine că atitudinea tegelui Cioabă de a candida la Piesodinjie ‘‘csti* o propagandă în plus pentm ilkacjC După retragerea sprijinului politic ^nutamfakRAdiiennu, de la Partida Romilor, .sfatul bătrinilor l-a desemnat penlru alegerile parlamentare din noiembrie pc Nicolae Păun (27 ani), din Bucureşti, do profesie cîrciumar. I r ...................... mpâraliil Iulian a mai declarat ca intenţionea/ii sâ introduefi, în viitorul Parlament, •votarea statutului romilor. Acest statut nu vizează cereri dc autonomie locală, ci “caută o identitate carc să permită să aibă propriile legi”, a mai ' declarat Iulian I. ■

Transcript of Pfi cî! de mediatizată a fost cuponiada, pe atît de uitată este...

  • f Adrian Năstase: Dacă PUIMR se declară împotriva semnării Tratatului de bază Româno-ungar „este posibilă întreruperea colaborării” ■ Gheorghe Funar ̂ dresează o scrisoare deschisă preşedintelui României a PUNR şi-a amînat cu o săptămîna d e c i z i a în problema Tratatului românO-Unggr ..Tsunami” internet ■ Selva încheia e p o c a Gutenberg odatacu secolul XX? H 101 Ana Potcoavă deschide un nou joc de întrajutorare tip „Caritas^HQJteschiderea o/Mală.a. Wesămlului internaţional studenţesc de folclor 'JSĂRTIS9R*1BE

    3j

    ţ Agenda f l :+ Royx vînturUor/3 + Politicâ/4 + Artă -cultură/S 4 Omul şi societatea/6 + Publicitate/7-11 + Spori/12i fuvâţâmmt-ştmţă/13 + Economia/14♦ Eveniment/IS♦ Ultima oră/l 6

    ANUL VII l\IR. 1754 ISSN 1220-3203

    SIMBATA-DUMINICA 24-25 AUGUST 1996 16 PAGINI 400 LEI

    ă H » I METEO IVremea va fi relativ

    frumoasă. Cerul va fi variabil, după-amiază fiind posibile înnorări trecătoare ale cerului şi averse izolate de ploaie cu deosebire în zonele montane. Vîntul va sufla in general slab. Temperatura maximă va fi "între 19 şi 26°C. Penlru Cluj-Napoca temperatura minimă 12°C, iar cea maximă 23°C. Ieri, la Cluj- Napoca se înregistrau 18CC, iar presiunea era de 729 mm Hg. Meteorolog Claudiu IIERMAN

    în pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi.

    "micro”

    r

    Domnul ne crede proşti...

    NICOLAE VEREŞ ... '

    otidianul bucureştean "Cronica Română”, ediţia de’ ieri, găzduieşte "precizările” aparţinînd unui Adrian

    Munteanu, slujbaş cu pixul sub arcada ^firmei publicaţiei’ americane de limbă română "Micro-^lagazin”. Gest lăudabil, am spune noi. mai ales că cititorul de la Carpaţi si Dunăre aştepta cu nerăbdare o punere in temă, de la sursă, asupra celor debitate la Los Angeles de preşedintele CDR, Emil Constantinescu, cu privire la visurile sale pro-monarhiste, care nu-i dau pace să doarmă...

    Nu interesează că redactorul "micro” se dă de ceasul morţii înoercînd a face "din capră, ţap”, străduindu-se a da aura

    ' Sfîntulu’i Duh porumbelului scuipat în obrazul a peste 90 la sută dintre români din peştera grăitoare a geologului- politician. E treaba pixistului din ce motive acordă sau nu’ "ajutor dezinteresat” candidatului Convenţiei la Preşedinţia României, deşi "linge-blideala” e- vizibilă de la o poştă,’ în ambele sensuri.

    Interesează, în schimb altceva: felul în care domnul ”micro-munte” se adresează - nouă, cititorilor români. Crezîndu-ne proşti, • los-angeles-istul, dezvoltă un.fe l.de" "psihoteorie” a românului american, care "trebuie informat altfel decît cel de la Bucureşti” (prin minciuni mass-media?!), deoarece el nu mai cunoaşte limba română atît de bine, îneît să înţeleagă unele artificii etc. etc, fapt ce l-a determinat pe mitraîiorul cu cerneală din Los Angeles la sforţări uriaşe pentru a nuanţa unele idei ale d-lui

    . Constantinescu. _Decî, prost românul din J America... De ce'ar fi altfel cel de acasă?

    De aceea, în demersul său lămuritor, dl. "micro” se lansează în lamentabil efort spre a deschide ochii cititorului'Vomân care, susţine el, şi-a manifestat "orbeşte opţiunea”, atît în 1990, cît şi în 1992... Scriitorul de vagoane la "Expresul salatei", crezîndu-se înzestrat cu umor, ne vorbeşte apoi de "Adrian Năstase cel-cu-mult-prea- multe-case” , trasează o paralelă "neeuclidiană” între Emil Constantinescu şi Paul Goma, arătîndu-se contrariat "de ce pe acesta din urmă nu l-a apostrofat nimeni cînd a spus că doreşte să ajungă preşedinte ca să reinstaurez’e monarhia?” Ne informează apoi, cu morgă, cum că românii "mai ales oei de aici, din America”, s-au cam lămurit cu Ion lliescu, terminînd cu a ne întreba: Băi-aceştia, din România, ce vreţi - monarhie sau republică? Păi (ca să nu rămînă domnia sa nedumerit), noi ne pronunţarăm atunci cînd votarăm Constituţia şi n-avem timp a răspunde mereu unor astfel de întrebări tîmpe.

    "Calul încoronat’ l-a vîrît în cripta istoriei pe "bălanul cu sprîncene cănite”, după cum

    * o să-l buşească şi pe domnul "Emil-şapte- feţe”. Pentru că aşa e de cîrid lumea: în dosul cuvintelor frumoase nu arareori s-au ascuns intenţii mîrşave. Noroc însă că, deseori, cuvintele aduc a hîrleţ, te îngroapă şi, cum spune o vorbă de-a noastră, mortul de la groapă nu se mai întoarce...

    Domnul Adrian Munteanu ne crede proşti. Chiar dacă aşa ar fi, noi îl considerăm de-al nostru...

    Pfi cî! de mediatizată a fost cuponiada, pe atît de uitată este distribuirea

    certificatelor de proprietate•65,000 de acţionari din judeţul Cluj sînt fericiţi • Cu erori

    sau fără erori, acţionarii vor primi certificate « După nebunia cuponiadei, optimismul populaţiei în declin •

    Deşi acţiunea de distribuire a certificatelor de acţionar a început din 10 iunie ax., numărul certificatelor predate titularului este foarte mic, mai precis doar 65.000. Nu exista un termen limită pînă la care proprietarul poate să intre în posesia certificatului de acţionar- Pînă în prezent pentru judeţul Cluj s-au primit 339.000 certificate de acţionar în vederea distribuirii.

    Procedura inm inării -certificatelor de acţionar către titu lar este relativ sim plă.A m ănunte legate, de această operaţiune ne-au fost date de către d-nul Chiş Vasile, responsabilu l C om isiei de- O rganizare a ac ţiun ii de distribuire a certificatelor de acţionar. Înmînarea certificatelor se face la domiciliu de către factorii poştali şi numai în cazul în care titularul certificatului nu ■ este la domiciliu, el este avizai

    în scris pentru a' se prezenta la oficiul poştal la care este arondat. Prezentarea la o fic iu l'poşta l respectiv trebuie să se facă în termen de ,3,0 de zile dc la data avizării, după care certificatele . de acţionari vor fi preluate de Secretariatul judeţean din cadrul Prefecturii care le remite Agenţiei ■ N aţionale de Privatizare. C ertificatul de acţionar este predat doar titularului sau, după caz, persoanei mandatate de acesta. M andatarea se face

    conform prevederii articolului 9 din H.G. 750/1995, care prevede folosirea unei procuri speciale, doar în cazu l u rm ătoarelor categorii: bolnavi netransportabili sau bătrîn i a fla ţi în imposibilitatea de a se deplasa, persoane afla te în de ten ţie , m ilitari în term en,.-persoane internate în căm ine sau a l t e . in s titu ţii, sim ilare , persoane plecate din ţară în interes de

    Luminiţa PURDEA'continuare în pagina a 16-a

    Daniela Bartoş şi Grigore Zanc,

    noii miniştri ai Sănătăţii şi Culturii, au depus

    jurămîntulNoii miniştri ai Sănătăţii şi Culturii,

    Daniela Bartoş şi Grigore Zanc. au depus jurămîntul, vineri, la Scroviştea, în faţa preşedintelui Ion lliescu.

    La depunerea jurămîntului au participat premierul Nicolae Văcăroiu, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Dan Mircea Popescu, m inistrul Finanţelor, Florin Georgescu, şi m inistrul de Externe, Teodor Meleşcanu

    Dr. Daniela Bartoş a fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, iar Grigore Zanc este fostul prefect al’ judeţului Cluj

    Predecesorii lor, Iulian Mincu’ si Viorel Mărginean, şi-au depus demisiile în cursul acestei săptămîni. Mincu şi-a înaintat cererea de eliberare din funcţie din motive de sănăta te , iar M ărginean din "necesitatea revenirii la activitatea de pictor. Surse de la Cotroceni declaraseră agenţie i MEDIAFAX că Mincu a dem isionat în urma presiun ilo r preşedintelui Ion lliescu

    loan Gavra - director general coordonator al campaniei parlamentare a PUNR .

    Valeriu Tabără - coordonatorul campaniei prezidenţiale a lui Gh. Funar

    Biroul Permanent al PUNR a' stabilit, staff-ul de campanie al partidului pentru alegerileparlamentare precum şi cel al campaniei prezidenţiale a lui Gheorghe Funar, Biroul Permanent a hotărît ca director general coordonator al campaniei parlamentare a PUNR să fie vicepreşedintele loan Gavra, iar adjunctul în relaţii cu mass-media, secretarul executiv, Valentin lliescu. Coordonatorul campaniei prezidenţiale a lui Gheorghe F unar va fi ministrul Agriculturii, Valentin T abără , iar

    purtător de cuvînt a fost numit Vaier Suian, secretar general al partidului: De asemenea, la şedinţa de miercuri s-au stabilit zonele şi directorii

    , de campanie, ca purtător de cuvînt pentru campania parlamentară fiind desemnat ministrul Justiţiei, Iosif Gavril Chiuzbaian; Zonele de campanie ale PUNR sînt: BUCUREŞTI - director de campanie A urel Novac, MOLDOVA - P e tru loan , MUNTENIA - loan Radu; TRANSILVANIA şi BANAŢ - Liviu M edrea, O LTENIA - Panteliraon Medar, DOBROGEA - Ion Jercan.

    PDSR şi-a stabilit o parte J a staff-ului electoral

    Delegaţia Permanentă a PDSR a stabilit, joi seara, o parte a staff-ului de partid pentru campania electorală. Director de organizare şi coordonare a campaniei a fost ales Miron Mitrea. Director pentrn comunicaţii a fost desemnat Dan Ghibemea, şef al Departamentului de Relaţii Externe al Camerei Deputaţilor şi consilier al preşedintelui Adrian Năstase. Consilierul juridic al PDSR pentru campania electorală va fi avocatul Nicolae Stănciulescu. Director de cercetare a fost desemnată ziarista Irinel Rădulescu de la “Curierul Naţional”. Director de programe electorale a fost ales Ovidiu Musatescu, deputat PDSR. Purtătorul de cuvînt al campaniei electorale va fi desemnat în şedinţa Delegaţiei Peimanente de hrni, cînd va fi ales si restul staff-ului electoral.

    încet, Încet, semnăturile se adună•Pentru prezidenţiabilul Convenţiei Democrate, Emil Constantinescu, au semnat pînă în prezent;

    aproape 5.000 de locuitori ai judeţului Cluj ( cifra exactă nu este cunoscută nici de către unele "persoane din PNŢCD), Din aceste semnături 4500 au fost trimise lâ Bucureşti . >;

    •D -I Valentin Taşcu, preşedintele .organizaţiei municipale a Partidului Democrat, a refuzat să ne furnizeze informaţii în legătură cu numărul de semnături strînse pînă în prezent în judeţul Cluj pentru candidatura lui Petre Romanr Domnia sa ne-a declarat că filiala clujeană a PD a adunat suficiente semnături pentru a intra în contextul naţional al acestei operaţiuni, care, în fond, este o chestiune de "bucătărie internă”, (continuare în pagina.a 16-a) .

    E 3 w s s s â d s v is a ă . . . pa’s s s & t e, împăratul romilor, Iulian I, a dodiirat, joi,

    corespondentu lu i M PD IA FA X câ nu intenţionează sâ ean d id e /e la P reşed in ţia României, pentru ea titulatura dc împărat nu îi pcimile acest lucru. împăratul Iulian susţine că atitudinea tegelui C ioabă de a candida la Piesodinjie ‘‘csti* o propagandă în plus pentm

    i lk a c jC După retragerea sprijinului politic ^nutamfakRAdiiennu, de la Partida Romilor,

    .sfatul bătrinilor l-a desemnat penlru alegerile parlamentare din noiembrie pc Nicolae Păun (27 ani), din Bucureşti, do profesie cîrciumar.

    I r ......................m pâraliil Iu lian a m ai decla ra t ca intenţionea/ii sâ introduefi, în viitorul Parlament,

    •votarea statutului romilor. Acest statut nu vizează cereri dc autonomie locală, ci “caută o identitate carc să perm ită să aibă propriile legi”, a mai

    ' declarat Iulian I. ■

  • ADEVARUL de Cluj

    ■ .A G E N D A s îm b ă tă - d u m in ic ă , 24-25 a u g u s t 1996 (V) ■

    r . "" v - » - ■' ....................................n i............................................. i

    • Ari: Calendarul ortodox'. Sf. Mc. Eutihie,-ucenicul Sf.Ap. şi Evanghelist loan; Calendarul greco-catolic'. Sf. Eutihiu, ep. m. (+ ,s III); Calendarul romano-catolic: Sf. Bartolomeu, Apostol. : '

    • Mîine: Calendarul ortodox: Aducerea, m oaştelor Sf.Ap. Bartolomeu; Sf.Ap:Tit; Ca/en-. darul greco-catolic:dum inica 12 d.Rusalii; Ss. Bartolomeu şi Tit, ap. Transferul moaştelor lor la Veneţia (830); Calendarul romano-catolic: Duminica a 21- a de peste an. Sf.Ludovic;; S f.Io sif din C alasanz, pr.; Sf.Cezar de Arlcs, ep.

    (J}HTELEFOANEPREFECUIRACONStUa JUDEŢEAN: 19-64-16

    PRIMÂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 PRIMÂRIA TURDA; 31-31-60 / tatÂRIA CÎMPIA TURZD: 36-SM1 PRIMĂR1AHUEDIN: 25-1548 ; PRIMÂRIA GHERLA; 24-19-26 POLITIA CLUJ-NAPOCA; 955 si 43-27-27 . 'POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 1349-76

    POUŢIADEJ:21-21-21 POCJ'HA TURDA; 31-21-21 POLITIA dMPI A TURZII: 36-82-22 POXMHUEDIH25-15-38 ' POUilAOHERLA:24-14-14- POMPIERII: 981PROTECjUaVILĂaUJ-NAPOCA:19-50-29 ------

    GARDA FINANCIARĂ CLUJ: 19-52-23 şi 19-16-70, ist 158 : ' ■ ’SALVAREA; 961 .SALVAREA CFR-19-85-91 INTERNATIONAL: 971 1NIERURBAN 991INFORMAU: 931 . - ."

    ■ DERANJAMENTE 921 • ORA EXACTĂ-958

    REQAAUTONOMĂDETERMOFICARE DISPECERAT: 19-8748 .REGIA AUTONOMA DE APĂ CANAL : DISPECERAT: 19-63-02 REGIA AUTONOMĂ A DOMENIULUI PUBUC DISPECERAT: 1544-78 S.C. 'SALPREST' SA DISPECERAT: 19-55-22 \ • .N •:

    COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 ' int. 132DISTRIBUŢIA GA2FLOR NATURALE: 1NIERVENIÎ GAZE 928; DISPECERAT 433424:'REQSTRULAUTOROMÂN: . '

    ■Şefreprezentanţi 43-38-10 ̂ . inframaţii: 43-38-11.Hală inspecţii: 4̂ -38-08

    [U T RANSl’OPLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA

    prindpalde direcţi trenări accelerat ̂ rapide şi interaty

    • BAIA MARE,SATU MASE (prin Dej): 14,57 - • : •BISTRITA: 15,37•BRAŞOV: 1,48 -•BUCUREŞTI(prin Sighişoara): 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 (prin Sibiu -Piatra Olt): 11,48 ; . - •BUDAPESTA: 0,30; 16,09; - •GALAŢI (prin Iaşi): 8,07 (prin Ploieşti-Buzău): 11,40 •IASI: 0,20; 13,17; 21^21 ; • •ORADEA: 14,35; 19,53; 21,07• SATU MARE: 4,08; 1^,57 -• SIBIU: 11,48; 15,10

    SIGHETU MARMATTEI: 5,55.•TIMIŞOARA (prin Alba Iulia): 5,46; (prin Oradea): 14,35; 16,22; 22,47

    TtRGUMUREŞ: 16,15; 20,29 •INTERNATIONAL CRACOVIA- 9,46 •INFORMAŢII GARA: 952

    AGENŢII » E VOIAJ CFR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern) ’

    19-24-75 (internaţional)

    4 W A R Q M * f e - «ORARUL CURSELOR TAROM

    D e lu n i p în ă vineri. Plecări din Cluj-Napoca .

    . .. 8,20 şi 18,50 •Plecări din Ilucureţti 6,50 şi 17,20 D e lu n i p în ă s îm b ă tă . Flecari din Cluj-Napoca -13,05 Plecări din Bucureşti - 11,35 Cursele spre Bucureşti circulă prin Oradea şi durează cca. 2 ore.Preţ bilet: români'- 54:700 lei

    străini - 55 dolari.TELEFOANK: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

    CURSE INTERNAŢIONALE " din A utogara II:

    • Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, joi şi vineri hi ara 7.00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de. marţi, vineri şi sîmbăta la ora 11,00. , t : , . :• 'Cluj-Napoca- Oradea"- Debrecen - Miskolc, cu plecare diu Cluj-Napoca în ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc în ziuă de joi ora 11

    IN FO R M A ŢII■ Autogara 1:14-24-26

    Autogara II: 43-52-78

    Pr^ramul Policlinicii laxă plată “Familia Sfîntă”

    26 • 30 augustMedicină generală: dr. I. Boilă

    26,,.27, 29, 30.(10-12); dr. G. Răfan * 28 (12-14). dr, M. Suciu -28(10-12), dr. C. Popa29 (12- 14). dr S. Loga 27 (14-16), dr.l). S tăncscu 28 (14-16), dr:L. Barbăalbă 30 (10-12), di. L. Rasa 26 (16-17); In terne : dr. F. Gherman'26, 28 (15,30-17; 10- 12); dr.A , Iancu 27 (11-13). dr.Cs.Szakaes 28 (14-16), dr. C.Vlad 28 (14-15); Pediatrie: dr, M. Fritea 27 (15-17), dr. D. Lupea 28 (12-14), dr, M. Bayradar 30 (15-17)^ dr. D. Tem peleanu 26 (13-15); Reumatologie: dr. F. Bayradar 28, 30 (15-17); Ginecologie: dr C .Fodor 27, 28 (10-12);. Chirurgie: dr. C. Cosma 27 (10- 12); Dermatologie: dr. H. Radu 29 (12-14); Eeograf: dr.D. D um itraşeu 30 (15-17); Ortopedie: dr.Z.Popa 26 (11-13); O.R.L.: dr.C-tin Rădulescu 26 (12-14), dr.I.Miliali 30 (12-14); Psiholog: L.Boilă 27 (15-17).

    Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea Micus nr. 3, bl. 12, ap. 12.

    PROGRAMUL RADIO CLUJSîmbătă, 24 august

    6.00 Bună dimineaţa (vă spune Anca Bâllan). 10,00 Magazin europeafi,.redactor Traian Bradea. 11,00 Radioconexiuni sport, redactor Florin Pruteanu. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Microfonul ascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi la 064/ 18.72.66. La microfon Anca Mureşan. 18,00 Buletin de ştiri. 18,05 Anotimpul ideilor,'redactor Dan Banciu. 20,00 Din grădina cu flori multe, muzică populară la cerere, redactor Gelu Furdui. 22,00 închiderea programului.

    Duminică, 25 august8.00 Din grădina cu flori multe, rcdactor Gclu Furdui. 9,00

    Dor călător prin Transilvania,-redactor Florin Muntcanu. 9,50 Zîmbet dc soare, redactor Ana Huţanu. 10,00 Apărătorii gliei transilvane, rcdactor mr. Sergiu Vitalian Vaida. 10,30 Diligcnţa din Bizanţ, rcdactor Florin Săsărman. 11,15 Radioduminica, redactor Cornel Udrca. 13,00 Radiojurnal. 18,00 Buletin dc ştiri. 18,10 Cursive sonore, redactor Cornel Udrca . 20,15 Din grădina cu flori multe, muzică populară la cerere, prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 Buletin de ştiri. 22,00 închidcrca programului.

    W ^ u Ş ip v u T o

    BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada

    Clinicilor 2): Orar zilnic: 8 - 13,45; 14,30 - 21,sîmbăta: 8-14, duminica: închis.■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN

    GOGA" (1 iuIie-30 august 1996); SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ta Ştefan cel Mare n r .^ ORAR: funi-vineri: 11-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi,.vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminică - închis. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogălnieeanu nr.7) va li închisă pînă Ia data de 17 august 1996. MEDIATECA (Str. M. Kogălnieeanu nr.7), ORAR: luni-joi: 13- 18,45; vineri: 13-17,45, sîmbătă: 9- 13,45; duminica - închis. CENTRUL DE

    ■r DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE. LOCÂLE (Str. Kogălnieeanu nr.7) va fi închis pînă Ia data de 17 august 1996. FILIALA ECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi,-joi:. 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătă, duminicâ-închis.■ Biblioteca Academiei (strada

    Kogălnieeanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 -18.45; duminică: închis■ Biblioteca Germană (strada

    Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.■ Biblioteca Americană (stradă

    Universităţii 7 - 9). Orar: luni -^vineri 12 - 16 .■ ''.r. V%-■ Biblioteca Britanică (strada Avram

    Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 -19; marţi,, joi, vineri:-9, - 14; sîmbătă şi duminică: închis* Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor

    18). Orar: zilnic 10. - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis■ Biblioteca Clubului Studenţesc

    Creştin (strada Kogălnieeanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19-20.' * . Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada Kogălnieeanu 12-14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: 10-18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis.■ Biblioteca Centrului Cultural

    German ”IIermann Oberth” (str. Memorandumuluil8). Orar luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

    ■ Biblioteca "Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar luhi-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

    - îM M M k -■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii

    30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis ■ '■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia

    "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis -■ Muzeul Naţional de Istorie a

    Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis. '. ■ ••

    ■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel

    Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis ;■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada

    Emil Isac 23). Orar: miercuri-duminică• 13-17; luni şi marţi închis.-

    ■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10- 14. .- ■■■ Parcul Etnografic Naţional

    "Romulus Vuia": orele 9-16!

    FARMACIIFarmacii de serviciu: sîmbătă, 24

    august: Farmacia nr.4 "Hedera”, str.Gh.Doja nr.32, telefon 13-00-77, orar 8-20, Farmacia'nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06, orar 8-14, Farmacia nr.27 "Mercur”, Aleea Detunata nr.l, telefon 14-51-37, orar 8-13, Farmacia nr.57, Cart. Mănăştur, Compl. Union, telefon 16-56-15, orar 8-13, Farmacia "Zea”, P-ţa Unirii nr.27, telefon 19-75- 96, orar 9-15, Farmacia nr.5 "Clematis”, P-ţa Unirii nr.10, telefon 19-13-63, orar 8-20; duminică, 25 august: Farmacia nr4 “Hedera”, str.Gh.Doja nr.32, telefon 13-00-77, orar 8-20, Farînacia nr.l, P- ţa Unirii nr.37, telefon 1946-06, orar 8-14, Farmacia nr.5 "Clematis",. P-ţa Unirii nr.10, (clefon 19-13-63, orar 8-

    '2 0 . 'Farmacii cu serviciu permanent:

    Farmacia "CorafaraT, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05.

    Garda de noapte: Farmacia nr.4 ' “Hedera”, str.Gh.Doja nr.32, telefon 13- 00-77, orar 20-8. '

    Sîmbătă, 24 august Programul 1: 7,00 La prima oră;

    8.50 Şapte note fermecate !; 9,50 Serial: Drumul spre Avonlea; 10,40 Matineu muzical; 11,25 Pas cu pas - emisiune de ştiinţă pentru tineret;12.15 Ecranul; 13,05 Pleiade. Repere istorice; 14,00 Actualităţi; 14,10 Armorfii ucrainiene; 14,25 Tranzit 115; 19,15 Teleenciclopedia; 20,00 A ctualităţi; 20,50 Film: Turnul întunecat III.(Anglia); 22,35 Marele premiu de Magie de la Monte Carlo. Gala laureaţilor; 23,45 Actualităţi; 0,05 Serial: Perla Neagră; 0,50 Cîntece de dor şi of; 1,30 Sara Montiel în „Frumoasa Lola”. . , s v

    - Program ul 2: 7,00 Întîlnirea de sîmbătă. Program ai Studioului TVR Cluj-N apoca; 12,00 MTV Disco Dance; 13,00 TVR Timişoara; 13,30 Est Meridian Magazin. Program al studioului TVR Iaşi; 15,50 Desene animate: Aventurile jucăriilor din dormitor; 16,15 Serial: Dragostea mea, durerea mea; 17,10 Itinerare spirituale. Pe urmele străromânilor dih Albania; 17,40 Serata muzicală TV; 20,30 Pariaţi pe campion!; 21,00 TVM. Mesager; 21,30 Orizonturi - emisiune culturală; 22,00 Săptămîna sportivă, 22,30 Serial: Santa Barbara;23.15 Alfa şi Omega; 0,15 Promo f r a g i l”. Recitalul formaţiei Roata la spectacolul „Promo".'

    TVR C L U J-N A PO C A : P r.2 (7,00 - 12,00): 7,00 Întîlnirea de sîmbătă: 7,00 Caleidoscop matinal; ştiri, faptul divers; horoscop; revista presei; sfaturi utile; muzică; film serial: Puterea, .pasiunea; 8,00 Rubrica în limba maghiară - anchetă- Cum ne com portăm ? Camera ascunsă în staţia de autobuzf desene anim ate; reportajul em isiunii, muzică; 9,00 Magazin de sfîrşit de săptăm înâ: desene anim ate; Incursiune în necunoscut: Terapii cu ozon şi oxigen; Mugurel de cîntec românesc; Viaţa sportivă; Tragerea la sorţi a Marelui Premiu la tombola verii Royal '96; umor; muzică; 1,00 Film serial: Giulia.

    PRO TV: 8,00 Desene^animate; 9,30 Serial: Flijjper; 10,00 Serial: Aventurile lui Brisco County (r);11.00 Film: Pericolul din adîncuri (r);12.50 Doar o vorbă ...(r); 13,00 Film: Trădarea (SUA); 14,30 Tenis ATP Magazin; 15,00 Lumea lu ’ Gaiţă;15.15 American Gladiators; 16,00 Fotbal D ivizia Naţională; 18,00 Motor S p o rt: M agazin; Serial: Seaquest; 19,20 Doar o vorbă să-ţi mai spun ...; 19,30 Ştirile Pro Tv;20.00 Film: Cavalerii pe motociclete (SUA); 22,00 Ştirile Pro Tv; 22,10 Serial: NYPD Blue - viaţă de poliţist;23.00 Serial; Neftiuritorul; 0.,00 Ştirile Pro Tv; 0,05 Sport la minut: ştiri sportive; 0,30 Film: Păsările paradisului (SUA); 2,30 Serial: Seaquest (r); 3,15 Serial: NYPD Blue- viaţă de poliţist (r); 4,00 Film: Cavalerii pe motociclete (r); 5',30 Fotbal Divizia Naţională (r).

    CBN: 10,00 Film - Vultur de oţel (r); 11,30 Lumi paralele (r); 12,30 CINEMA...R - (r); 13,00

    Avanprem ieră; 18,00 Program ul, serii; 18,05 Caleidoscop. Să trăim sănătoşi; 18,30 Săptămîna culturii japoneze; 19,00 Film- Luptătorul deşertului; 20,30 Calea m uzicii;21.00 Ora locală - sport; 21,30 Film- Texas Ranger, 23,30 Ora locală; 0,00 Avanpremieră. .

    Duminică, 25 august \ : P ro g ram u l 1: 8,00 Bună

    dimineaţa; 9,00 Ecran de vacanţă: Domino; 10,00 Serial: A rabela revine; 10,30 Lumină din lumină;11.30 M elodii populare; 12,00 Handbal. Finala CE de juniori; 13,15 Viaţa satului; 14,45 Actualităţi; 14,55 Video-magazin; 16,25 Serial SF: Kurt Vonnegut ; 17,15 Robingo;18.00 Fotbal D ivizia Naţională ;20.00 Actualităţi; 20,50 Film: Album de familie (SUA); 22,25 Tragerile Loto Special 6/49 şi Noroc; 22,40 Duminica sportivă; 23,15 Actualităţi •; 23,35 MTV. 3 from 1; 0,05 Serial: Setea (Glecia); 1,05 Nocturna lirică.. Ana Ahmatova.

    'Program ul 2: 7,00 5x2. Magazin duminical. Program al studioului TVR Iaşi; 13,00 MTV Greatestllits;14.00 Film: Artista, aurul şi ardelenii (România); 15,55 Un zîmbet pentru vîrsta a treia; 16,25 Serial: Dragostea mea, durerea mea; 17,35 Repriza a treia; 19,30 Serial: Puterea, pasiunea;20.00 Colocvii teatrale. Joc şi fantezie m oderne; 21,00 TVM. M esager; 21,30 D escoperirea planetei; 22,00 D ivertism ent muzical; 22,30 Fotbal. Finala Supercupei Spaniei: FC Barcelona - Atletico Madrid; 0,15 O partidă de biliard. Teledivertisment muzical-

    ! umoristic.PRO TV: 8,00 Deşerie animate;

    9.00 Serial: Insula misterioasă; 9,30 Super Abracadabra; 11,00 Film: Bonanza - întoarcerea (w, SUA);12.30 Lumea rugby-uluj; 12,50 Doar o vorbă să-ţi mai spun 12,55 Ştiri;13.00 Serial: Prinde-ţi-1 pe Sm arl!;13.30 Serial: Acapulco Heat; 14,30 Interviurile Barbarei Walters; 14,50

    . Auto MP de F 1 al Belgiei; 17,00 Gillette - lumea sportului,; 17,15 Lumea filmului; 17,45 Faţă în, faţă cu llie Şerbănescu.(talkshow); 18,30 Serial: Beverly Hills;.19^20 Doar o vorbă să-ţi mai spun 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Film: Vieţi ia râspîntie;. 21,45 Tragerea Loto Special 6/49 şi Noroc; 21,50 Ştirile Pro 'IV; 22,00 Serial: Verdict: crimă !; 23,00 Film: Astă seară dansăm în fam ilie (România); 1,00 Ştirile Pro Tv; 1,05 Sport Ia minut; ştiri sportive.

    CBN: 10,00 Film: Luptătorul deşertului (r); 11,30 Pe un picior de plai (emisiune de folclor); 12,30 Calea muzicii; 13,00 Avanpremieră;18.00 Programul serii; 18,05 Caleidoscop - Lumea ştiinţei; 18,35 Desene animate; 19,00 Retrospectiva locală şi internaţională a săptămînii;

    : 19,10 Analiza politică a săptămînii;; 19,15 Biblia şi ştiinţa; 21,00 Film: Top secret; 22^30 Film - Creaturile II;23.30 Videoclipuri muzicale; 0,00 Avanpremieră. '

    ' Sîmbătă, 24 august7.00-7 ,20 Radiojurnal

    România Actualităţi. 7,20-11.00 Radioprogratn "Primul salut” . 8,50-9,00 ”Ce mai crede lumea”, sondaj pe teme de actualitate. 11,30-11,35 Revista presei centrale. 11,35-13.00 Muzică, publicitate, ştiri. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,30-16.00 C aleidoscop CD (muzică, actualităţi culturale,

    ' relatări şi reportaje despre evenimentele de peste zi). 15,00-15,05 ”Ce mai crede lum ea”, r. 16,00-19,30 M uzică, ştiri, publicitate.19.30-21,30 Top Remembei - Dan Creţa. 21,30-21,35 Retrospectiva, ştirilor, zilei. 21 ;35-5 ,00 N oaptea CD RADIO; 5,00-8,00 Muzică, publicitate; ştiri. .. Duminică, 25 august

    8.00-11,00 Radioprogram "Primul salut”. 11,00-11,30 Agenda culturală. 1130-12,00 Muzică, publicitate. 12,00- 13,00, Focalizări, realizator Cosmin Guşe; 13,00-13,20 R adio jurnal C România A ctualită ţi. 13,20-14,30 Muzică, publicitate. 14,30-18.00 USA Top 40.r. 18,00- 21;30 Muzică, publicitate.21.30-21,35 Retrospectiva ş tir ilo r z ile i. 21,35-6,00 Muzică,r publicitate.

    POLICLINICAINTERSERVISAN

    str. I>ascaly nr.5, «art. Gheorgheni

    INTERNE • CARDIOLOGIE NEUROLOGIE • PSIHIATRIE • ENDOCRI

    NOLOGIE • REUMATOLOGIE •. EC0GRAFIE*ALERG0L0GIE • DER

    MATOLOGIE • CHIRURGIE • ORTOPEDIE •O.RL.»

    OFTALMOLOGIE*' GINECOLOGIE'ONCOLOGIE

    PEDIATRIE « UROLOGIE ACUPUNCTURA

    IABORATOR (Biochimie - Bacteriologic Imonolojif ■ Parazitologie Determinare Rh - Toţi de sarcină - Antigtn HBS • Elisa Teit • Examinări dtologice pentru depistam cancerului de col uterin ■ Învesti jitii pentru sterilitatea feminină şi masculini) ZILNIC, inclusiv DUMINICAX

    orele 7 - 21 • Medic de gardă: orele 2 1 - 7

    . Rezervare, consnltadl la teL 41.41.63. '

    H

    ? ! ™ 1 ^23 - 29 august

    REPUBLICA - Invincibila! - SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19; 21) * VICTORIA - Râmîi cu mine dragoste - India - -premieră (11; 13; 15; 17; 19)* ARTA - Ultima decizie - SUA (11; 13,30; 16; 18,30) * MÂRÂSTI - sala A - Fârâ scăpare-SU A (13;45; 17; 19)- sala B: 23 - 25 aug.: Un alt K m te Kid - SUA (13,30; 15,30; 17,30); 26 - 29 aug.: Dcgcţica - SUA (13,30j 15,30; 17,30)» FAVORIT - Cybertech- Polifistul electronic - SUA (11; 13; 15; 17).

    TURDA: FOX - Spionul Dandana - SUA - premieră; TINERETULUI - O rele disperării - SUA - premieră.

    DEJ: ARTA - RENOVARE. CÎMPIA . TURZII:

    MUNCITORESC - Armata

    celor 12 maimuţe - SUA - premieră; Sergent Bilko - SUÂ -premieră. ,■ GHERLA: PACEA - Inimi fu rate - SUA- - prem ieră; Intimitate - Italia - premieră. Interzis sub II'ani, T'ântălâul şi gogomanul - SUA. -

    .' Notă: PROGRAMUL DE VARÂ: C inem atograful „Republica" - ultimul spectacol este la ora 21. Cinematograful „Mărăşti” - LUNI este închis. La cinem atograful „A rta” primul spectacol începe la ora 13. în scopul a tragerii spectatorilor la spectacolele cinematografice, în perioada 21 iunie - 31 august a.c. se practică tarife reduse pentru copii, elevi, studenţi, militari în termen, veterani de război şi soţiile acestora, handicapaţi şi la spectacolul de la ora 15. Biletele se eliberează pe bază dc legitimaţie.

    ALIANŢA ANTISUICIDL I F E L I N E

    Sufletul nostru la dispoziţia dumneavoastră. Telefonul de noapte, telefonul vieţii.

    41 41 63Z i l n i c î n t r e o r e l e 2 0 - 2 4 .

    S.C. Dental ROVfl- S0C0L0V

    Calea Moţilor .106, ap.5 ■ Tratamente

    stomatologice complexe:> terapie>protetică (ceramică)> chirurgie (rezacţii, implante)

    Programări la tel.: 430028Zilnic orar: 9-19

    almbăta 9-14 Pentru studenţi. .pensionari, şomeri, reducere 20%:

    t i

    PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGĂRII Dr. ANGELA CĂLUGĂRU

    Str. Prahovei nr. 11(Sngâ biserica Bob)

    Td.:42.5S.18; td/fax:19.14.e8

    "A A.

  • TT^mbătă-duminică, 24-25 august 1996 ROZA VÎNTURILOR 'ADEVĂRULde Cluj(Reuter)

    SIRIA RESPINGE OFERTA DE NEGOCIERI FACUTA DE ISRAEL' Siria a respins la 22 august

    ■ ^erta Israelului de â relua.■^Hvorbirile de pace ' vfără condiţii prealabile”, afirmînd că negocierile nu pot reîncepe decît după o retragere a trupelor israeliene din Platoul Golan, de importanţă strategică. „Siria' nu va negocia niciodată doar-de dragul negocierilor şi nu se va lăsa atrasă în capcana unor convorbiri ‘fără condiţii prealabile’ care nu înseamnă decît simple discuţii necălăuzite de nici

    , un principiu şi care ar permite primului ministru israelian^ Benjamin Netanyahu, să afirme că Golanul face parte din teritoriul israelian”, arată cotidianul sirian oficial „Tishreen”. Israelul a transmis la 21 august un mesaj Siriei, prin interm ediul Washingtonului,. în care îşi afirma ataşamentul faţă de pace şi îşi anunţa disponibilitatea de a începe negocieri deschise fără nici un fel de condiţii. Mesajul survine după o escaladare a tensiunilor dintre cele două ţări.

    Un alt cotidian sirian oficial.

    „al-Baath” , a a Urmat că oferta israc liană im pune condiţii inacceptabile care îndepărtează procesul de pace de principiul său călăuzitor, convenit anterior, privind schimbul „teritorii contra pace”. „Nu Siria impune condiţii prealabile, ci guvernul Netanyahu este cel care impune condiţii cerînd să sc renunţe la principiul, de bază al procesului de pace şi susţinînd că va menţine ocupaţia israeliană pc Platoul Golan”, scria „a l-B aath” : „D acă guvernul Netanyahu este realmente interesat să înceapă negocierile de pace în baza princip iu lu i anterior acceptat ar trebui să intre pe uşa deschisă de Siria, adică să reia negocierile din punctul în care au rămas în luna februarie, cînd au fost suspendate”, a adăugat „al-Baath”. Convorbirile dintre Siria şi Israel au fost suspendate după valul de atentate musulmane sinucigaşe cu bombe, izbucnit în Israel în februarie şi martie, pe: care Damascul a refuzat' să le condamne. Perspectivele reluării convorbirilor au devenit şi mai

    incerte după victoria în alegeri, în luna mai, a lui Netanyahu, care s-a opus politicii promovate de predecesorul său de a retroceda te rito riile arabe cucerite în schimbul, păcii, inclusiv Platoul Golan, cucerit în 1967.

    „Al-Baath”; a avertizat că dacă Israelul va continua să refuze să se retragă din Platoul Golan va suporta consecinţele. „Siria nu impune nici o condiţie pentru pace, ci doreşte doar să se ajungă

    j a o pace justă şi cuprinzătoare, jar dacă guvernul Netanyahu nu se va aşeza la masa negocierilor animat de acest gînd, va purta responsabilitatea pentru toate consecinţele ce vor decurge din această po litică” . „Dacă Netanyahu ar fi fost cu adevărat dornic de pace nu ar fi abandonat principiul de bază al procesului de pace, nu ar fi întors spatele angajam entelor asum ate de guvernul anterior şi nu ar fi alimentafdiscuţiile despre arme, echilibrul de forţe, războaie şi lupta înarm ată” , opina „al- Baath”. Siria şi Israelul s-au

    acuzat reciproc săptămînă aceasta că au escaladat tensiunile cu

    . privire la problema armamentului. în opinia negociatorului de pace cu Siria, israelianul Itamar Rabinovici, aflat la sfîrşitul mandatului, actualele tensiuni dintre cele două ţări nu sînt decît o furtună într-un pahar cu apă. Rabinovici, care în calitate de ambasador al Israelu lu i la Washington a condus negocierile cu Siria, soldate cu un eşec, a declarat postului „Radio Israel” că în opinia sa Damascul pare mai dispus să discute decît să se lupte. „După părere^ mea,

    ' principala prioritate a' părţii siriene rămîne totuşi aceea de a negocia. Sirienii sînt într-o stare de confuzie, sînt încordaţi, dar im presia generală, aici la Washington, este aceea că totul nu este altceva decît o, furtună într-un pahar cu apă”, a subliniat el. Rabinovici îşi- va încheia în curînd mandatul şi vă fi înlocuit de un membru al partidului de guvemămînt Likud, cu orientare de dreapta. ■

    (Reuter)

    . (CAMBODGIĂT)

    ; i m u m KHMERILOR ROŞII SPOREŞTE i 1DSITCH m (M M fM R IlE iY lilij 0 scindare survenită în cadrul ' grupului rebel Khmerii Roşii din | Cambodgia oferă cea mai mareI şansă pentru pace de ani de zile, j dar a creat probleme în cadrul | coaliţie i: . guvernam entale

    tensionate d in 'a c e a s tă ţară, | afumă analiştii. „Problema este

    •I că fiecare din guvern se gîndeşte1 cum ar putea profita mai bine ! de pe urma Khmerilor Roşii”,1 arată un analist, adăugind că j disidenţii rebeli sînt consideraţi | de asemenea uţi capital electoral. | Al doilea prim-m inistru al | ţârii, H un Sen,- aparţin îndI Partidului Popular Cambodgiani (CPP) fost comunist, a încercat j imediat să profite cît mai multI de anup ţu l fostu lu i lider | principal al Khmerilor Roşii, j Ieng Sary , şi a do i în a lţi

    comandanţi potrivit căruia s-au [ desprins de adepţii liniei dure. '. ^prem ierul a afirmat că Ieng ~-:vîry, condamnat la moarte în

    contumacie pentru rolul său în masacrarea a peste un milion de persoane sub regimul Khmerilor Roşii între 1975 şi 1979, trebuie protejat, iar trecutul său ignorat în interesul păcii.

    L*a rîndul său, primul prim- ministru, Norodom Ranariddh; care conduce partidul regalist FUNCINPEC în tr-o alian ţă instabilă cu CPP, a, afirmat că anunţul făcut de Hun Sen la 8 august cu priv ire la m ii de dezertări din două importante baze din nord-vest ale rebelilor este prematur. De asemenea, a declarat că orice decizie de a permite revenirea lui Ieng Saiy, în com unitatea naţională nu poate fi luată de prim-miniştri, ci trebuie să revină membrilor parlamentului care au scos în unanimitate în afara legii acest

    ^ jru p în 1994, după ce ®gocicrile dc pace au eşuat. : Analiştii afirmă că se pare că

    Hun Sen şi-a dat scama că a jacut o greşeală prin reacţia lui imediată deoarece 1a sfîrşitul săptămînii trecute s-a întîlnit cu Ranariddh şi a fost dc acord că •rcbuie să elaboreze o strategie comună şi să trateze accastă Problemă conform Constituţiei

    şi legilor. Gestul său a ajutat, cel puţin" temporar, să împiedice ca scindarea Khmerilor Roşii să sporească şi m ai m u lt dezacordul dintre FUNCINPEC şi CPP, început în martie, cînd Ranariddh a am eninţat că va părăsi guvernul dacă CPP refuză să cedeze regaliştilor Ipai multă putere. .

    H un Sen a avertizat că va folosi forţa pentru a împiedica orice încercare dc a distruge guvernul şi parlamentul şi deşi războ iu l cu v in te lo r s-a m ai potolit în ultimele săplămîni, sub aparen ţa de ca lm pers istă suspiciunea, resentimentele şi mînia, au apreciat analiştii.

    M odul în carc a l d o ilea p rem ier a : tra ta t g h erile le disidente ale Khmerilor Roşii şi promisiunile după cît se pare ex tra leg a lc de .p ro tec ţie şi reabilitare ameninţă să torpileze în continuare relaţiile dintre partenerii din coaliţie.

    Potrivit unui analist, se pare că Hun Sen a sperat că, luîn- du-1 sub protecţic pc Ieng Sary, va putea pretinde şi loialitatea grupului dc . dezertori Khmeri R oşii fideli acestuia şi îi va contracara pe rebelii care au fost de acord să sc alăture regaliştilor în provincia nord-vestică Siem Reap. „în politică nu există p rie ten i perm an en ţi, ex is tă interese permanente”, afirmă el, adăugind că dacă Hun Sen îşi impune punctul de vedere în ce-1 p riveşte pe Ieng Sary, Ranariddh va fi terminat; dar „dacă dă greş, Hun Sen va fi în dificultate”

    Mai mulţi analişti consideră că scopul final urm ărit este sporirea p o z iţie i în a in tea viitoarelor alegeri. „Este vorba despre calea spre alegerile din 1998, spre. o poziţie reală de p rim -m in is tru ” , afirm ă un analist. El a avertizat că Khmerii Roşii nu Ircbuie subestimaţi şi a adăugat că dacă toate părţile abordează aceste evoluţii din punctul de vedere al interesului naţional, Khmerii Roşii vor fi terminaţi.

    ("Polska Zbrojna")

    IIAVIATA MILITARĂ SUEDEZĂ

    & MODERNIZEAZĂîncepînd din prima decadă a lunii

    iunie, aviaţia militară suedeză are în dotare aparate de zbor de' tipul JÂ-39 Gripe» realizate în ţară dintr-o nouă generaţie de avioane multifuncţionale. La festivitatea care a avut loc cu acest prilej a participat regele Gustav al XVI-lea, la noul centru de pregătire, pentru personalul de zbor pe Gripen, cară a costat un miliard de coroane (150 milioane dolari SUA) la baza aviatică Satenas, din sud-vesţul ţării. La Satenas staţionează Flancul 7 (F7), care are în dotare 18 noi aparate, urmînd ca pînă la sfîrşitul anului în curs numărul lor sâ crească la 30. Licenţă pentru pilotajul acestor noi > aparate de vînătoare au numai cinci persoane, între care general- locotenent Kent Harrskog; comandantul aviaţiei suedeze.

    Prima unitate din F7 va deveni operaţională în toamna anului viilor.' A doua unitate va fi F 10 de la baza Angellholm, unde piloţii zboară pe avioane J-350 Draken şi AJS-37. Viggen (versiunea de cercetare). Vor. urma F21 de ia Lulea, F4, F16 şi F17 de la Ostersund, Uppsala şi Ronneby. Toate aceste unităţi au în prezent în dotare avioane de tipul JA-. 37. Nu se cunoaşte încă hotărîrea în ce priveşte viitorul unităţii F15 de la

    Soderhamm, care, în baza reducerii planificate în cadrul aviaţiei militare, ar putea fi lichidată.

    în acest an se va încheia livrarea primului lot de 30 de aparate.de zbor Gripen, urmînd ca din 1997 să înceapă livrarea celui de-al doilea lot de 110 avioane de vînătoare din acelaşi tip. Se desfăşoară negocieri privind achiziţionarea a încă 60-70 de Gripen. .

    Continuă lucrările de modernizare a avioanelor Viggen versiunea JA, fiind elaborat prototipul JA-37, avînd la bord un nou computer, radarul modernizat PS-46A Ericsson, o nouă staţie de radio şi adaptat pentru transportul rachetelor AIM 120 AMRAAM. Nu este încă cunoscută soarta celor 125 de aparate JA-37 aflate deja în exploatare. Un lucru se ştie, şi anume că vor fi retrase din exploatare avioanele Viggen si AJS

    .AJ. ■' ■Aviajia suedeză mai intenţionează

    pînă la sfîrşitul secolului sâ introducă în dotarea aviaţiei şase aparate de avertizare tipurile Saab 340 Erieye sub denumirea de S 100B şi două avioane Gulfstream cu instalaţii de recunoaştere aeriană (avînd indicativul S 102B). Acest din urmă tip va înlocui aparatele învechite Caravclle. ^

    (Reuter)

    Un raport al Comisiei pentru apărare a parlamentului suedez:

    ’RUSIA REPREZINTĂ 0 AMENINŢARE ÎN REGIUNEA BALTICA”

    C om isia pen tru apărare , a parlam en tu lu i suedez s-a pronunţat pentru o mai mare co labo rare în d o m en iu l secu rită ţii în bazinu l M ării Baltice, sugerînd că acest stat n o rd ic , trad iţio n a l n eu tru , consideră în continuare că Rusia reprezintă o ameninţare pentru stabilitatea în această regiune.

    In tr-un raport politic care trasează lin ia în m aterie de apărare a Suediei în următorii an i, C om isia p a rlam en ta ră multipartită pentru problemele ap ără rii ap rec iază că to n u l autoritar apărut în politica rusă internă şi externă ridică .serioase semne de întrebare.

    „C onso lidarea in te re se lo r ruseşti, care are loc în momentul de faţă; comportă în unele cazuri aspecte îngrijorătoare, cum ar fi atitudinea Rusiei faţă de statele baltice, şi în special faţă de E sto n ia” , se p rec izează în raportul Comisiei. „în ceea ce priveşte politica internă a Rusiei, in ce rtitu d in ea ; şiimprevizibilitatea dau tonul şi este greu de crezut că această . situaţie se va schim ba prea curînd”.

    în afară de aceasta, o revizuire recen tă a tra ta tu lu i p riv in d F o rţe le C o n v en ţio n a le d in E uropa (C F E ) care perm ite Rusiei să desfăşoare mai multe forţe în zona flancului baltic nu este lip sită d e co n sec in ţe strategice pentru această regiune.

    Deşi oficial Moscova nu are vreo intenţie în ceea ce priveşte statele baltice, care şi-au .cucerit independenţa în urma prăbuşirii imperiului sovietic, regiunea este încă îngrijorată că naţionaliştii ruşi nu s-au împăcat eu pierderea L eton iei^ a L itu an ie i şi a Estoniei. In pofida unei politici stricte de nealiniere m ilitară, ro lu l Suediei de g aran t al secu rită ţii p en tru reg iu n ea baltică a crescut de cînd Goran Persson a preluat, în martie, funcţia de prim-ministru.

    Persson s-a erijat în campion

    al vulnerabilelor state baltice şi recent a vizitat Casa Albă pentru a d isc u ta cu p reşed in te le am erican B ill C linton despre securitatea zonei baltice.

    Letonia, Lituania şi, Estonia speră sâ fie cuprinse în planurile d e e x tin d e re a N A T O , program ate pentru începutul se co lu lu i u rm ă to r, căreia M oscova i se opune cu veh em en ţă , în co n tra s t cu aprobarea faţă de o U niune Europeană mai largă. '

    D acă ce le . trei tinere democraţii ar urma să se alăture Suediei în Uniunea Europeană, im p lica ţiile în m aterie de securitate ale unei colaborări în domeniul apărării UE ar deveni de cea m ai mare importanţă, se m en ţio n ează în ra p o rtu l Comisiei pentru apărare.

    „Participarea ca mem bru în UE ar avea un efect stabilizator în întreaga regiune baltică , şi ar C ontribu i la con tracararea a m e n in ţă r ilo r şi r iscu rilo r

    .nemilitare.- D ar din punct de : vedere militar, apartenenţa la UE nu reprezintă un substitut al , g a ran ţiilo r de securita te a le . NATO” , şe precizează în raport.

    D in p u n c t de vedere al S u ed ie i, o ric e am enin ţare m ili ta ră d irec tă este în c ă ' îndepărtată şi nu există motive, pentru ca politica de nealiniere militară a ţării să fie schimbată, se menţionează în raport.

    Totuşi, această atitudine nu im pune nici un fel de restricţii în ceea ce priveşte participarea S u ed ie i la alte. tip u ri de colaborare europeană, inclusiv în domeniul sensibil al colaborării în industria de apărare.

    O in d u s trie in ternă de m ateriale m ilitare puternică reprezintă un atu în materie de- securita te ,x se p rec izează în raportul Comisiei, adăugîndu-se că societăţilor suedeze ar trebui să li se dea ocazia să ia parte în c o n d iţii -de ega lita te la re s tru c tu ra rea in d u s trie i în Europa. ■

    , "Ulan Eagle '96"

    Forţe de infanterie şi blindate britanice vor "forţa" graniţa estică a Alianţei JVord-Atlantiee pe teritoriul Poloniei

    Mii de soldaţi britanici, alături de sute de blindate, vor trece graniţa estică a Alianţei Nord- Atlantice, urmînd să efectueze, în cursul acestei luni, un exerciţiu militar Iară precedent pe teritoriul ■ Poloniei, ceea ce ar putea duce la înch irierea terenurilo r de instrucţie din Polonia şi de către alte armate occidentale, relatează REUTER. Generalul de brigadă britanic David Montgomery a declarat, miercuri, că cea de-a 7-a Brigadă Blindate, pe care o com andă, va p a rtic ip a * la exerciţiul “Ulan Eagle ’96", care va avea loc în perioada 30 august- 20 septembrie, cu circa 3.500 dc infanterişti şi 440 dc blindate, inclusiv tancuri dc tip Challenger 1. Cea de-a 7-a Brigadă Blindate este cunoscută şi sub denumirea de “Şobolanii Deşertului” , încă din timpul campaniei în Africa pe vremea celui de-al doilea război mondial, cînd brigada se

    afla sub. comanda unei rude îndepărtate a lui D avid M ontgom ery, feldm ăreşalu l Bernard Montgomery. 1

    Marea Britanic a închiriat pentru acest exerciţiu o suprafaţă de 400 de km pătraţi, în regiunea Drawsko, din nord-estul Poloniei, acesta fiind cel mai mare dintre poligoanele militare din Polonia de după Pactul de la Varşovia.

    Militarii britanici intenţionează să i se întoarcă în Polonia şi în

    . 1997, în timp ce oficialii polonezi ;-au declarat că vor fi făcute investiţii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de la aceste poligoane,■ “Dacă lucrurile vor merge conform previziunilor, mă aştept

    . ca o brigadă să revină în fiecare an la poligoanele din Polonia, iar brigada pc carc o conduc la fiecare trei an i” , a declarat M ontgomery în cadru l unei confcrinţc dc presă susţinute la Varşovia.

    Vastele regiuni din Polonia care înain te de căderea comunismului, în 1989; erau folosite pentru antrenament de ; căre arm ata sov ietică oferă condiţii ideale pentru aplicaţiile m ilitare , fără m ulte d in tre restricţiile ce se impun în Marea Britanie sau Germania din cauza poluării fonice. De asemenea, terenurile de antrenament pot fi închiriate la preţuri relativ mici. .

    Montgomery a mai adăugat că exerciţiul, în cadrul căruia nu se va folosi muniţie de război, va costa circa 3,5 milioane de lire sterline (5,5 milioane dc dolari). Un exerciţiu similar, folosind muniţie de război, dar .numai1.200 de infanterişti, la poligonul de la Alberta, din vestul Canadei, ar costa 5,5 milioane dc lire sterline (8,5 milioane dc dolari). Nu s-a precizat ce sumă va achita Marea Britanie Poloniei, în urma acordului parafat în luna iunie,

    la Varşovia, de secretarul britanic al Apărării, Michael Portillo. O sursă a ministerului polonez al Apărării a declarat că accastă in form aţie este un secret com ercial, deoarece Polonia negociază şi cu alte armate interesate. Exerciţiul, care va simula mai mult lupta reală decît operaţiuni de menţinere a păcii, este pur britanic, .cu toate că forţele armate poloneze au fostinvitate ca observatori............

    în vreme ce tancurile vor sosi- pe calea ferată, circa 700 de vehicule non-blindatc urmează să străbată 600 de km către Drawsko pe şosea, prima marc deplasare dc trupe britanice prin teritoriul fostei Germanii de EstJ Germanii prevăd cu acest prilej unul din. cclc mai mari blocaje rutiere ale secolului, cu toate că deplasarea va avea loc la un sfirşit de săp tăm înă, a mai declarat generalul Montgomery. ■

  • Şg^fuRiUL A G E N D A sîmbătă-duminică, 24-25 august 1996 (T)i

    ţ

    P Mărturisesc îâ boleztspn%£?Jertareâ}păcatelor$• Azi: Calendarul ortodoxx Sf.

    Mc. Eutihie, ucenicul Sf.Ap. şi Evanghelist loan; Calendarul greco-catolic". Sf. Eutihiu, ep. m. (+ ,s III); C alendarul romano-catolic: S f Bartolomeu, Apostol. : '

    • Mîine: Calendarul ortodox: Aducerea, m oaştelor. Sf.Ap. Bartolomeu; Sf.Ap.Tit; Calendarul greco-catolic: Duminica 12 d.Rusalii; Ss. Bartolomeu şi Tit, ap. Transferai moaştelor lor la Veneţia (830); Calendarul romano-catolic: Duminica a 21- a de peste an. Sf.Ludovic; S f.Iosif din C alasanz, p r .; Sf.Cezar de Arlcs, ep.

    • PREFECTURACONSIUIL JUDEŢEAN:. 19-64-16

    ■ PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA;19-60.30• PRIMÂRIADEJ: 21-17-90 .• PRIMĂRIA TURDA; 31-31-60• l'RlMĂRIAClMPIA'nJRZD:3fr«(W)l• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 .• PRIMĂRIA GHERLA-24-19-26 ' ■• POLHtt CLUJ-NAPOCA: 955si

    43-27-27• POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:

    13-49-76• POLITIA DEJ: 21-21-21• POLITIA UIRDA-31-21-21• POIJ1TA CÎMPIA TURZII: 36^2-22 ‘• POLITJAHUEDIN: 25-15-38 '• POLITIA GHERLA: 24-14-14 ■• POMPIERII: 981• PROTECJ1A CIVILĂ CLUJ-NAPOCA:

    19-50-29 , ’• GÂRDAFINANCIARĂCLUJ: 19-52-23 .

    si 19-16-70,inL 158 ■ ' ‘ - '• SALVAREA:961 :• SALVAREA CFR: 198591• IHIV.RN ATIONAU 971 ■ ;• INTERURBAN: 991-• INFORMAŢII:931 . ‘i , : -■ DERANJAMENTE: 921 .

    ORA EXACTĂ: 958REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE DISPECERAT: 19-8748 . .REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL . DISPECERAT: 19-63-02 REGIA AUTONOMĂ A DOMENIULUI PUBLIC DISPECERAT: 15-44-78 ; S.C. "SALFREST" SA DISPECERAT: 19-55-22 . .. v •:

    COMENZI SPECIALE FENIRU " TRANSPORTREZIDUURI: 11-10-12 ir,1.132DISTRIBUITA GAZELOR NATURALE: INIERVENTD GAZE 928; DISPECERAT 433424 'REQSTRUL AUTO ROMÂN:

    'Şefreprezenlanţâ: 43-38-10 . : . Infbnnaţii: 43-38-11.Hală inspecţii: 4̂ -38-08

    □PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA

    prindpalde direcţii trenuri accderate, rapide şi intercity• BAIA MARE,SATU MARE (prin

    Dej): 14,57 : ' -liISTRITA: 15,37

    •BRAŞOV: 1,48•BUCURESTI(prm Sighişoara): 10,05; 11,41; 22,40; 23.30 (prin Sibiu-Piatra Olt): 11,48 •BUDAPESTA: 0,30; 16,09; - •GALAŢI (prin Iaşi): 8,07 (prin Ploieşti-Buzău): 11,40 •IASI: 0,20; 13,17; 21,21 ; •ORADEA: 14,35; 19,53; 21,07• SATU MARE: 4,08; lj,5 7 ,• SIBIU: 11,48; 15,10• SIGIIETUMARMAŢIEI: 5,55 •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia): 5,46; (prin Oradea): 14,35; 16,22; 22,47

    TÎRGU MUREŞ: 16,15; 20,29 •INTERNATIONAL CRACOVIA:9,46 •INFORMAŢII GARĂ: 952

    AGENŢII DE VOIAJ CFR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)'

    19-24-75 (internaţional) :

    I UORARUL CURSELOR ŢAROM

    D e lu n i p în ă v in e r i .,. Plecări din Cluj-Napoca . :

    8,20 şi 18,50 ’Plecări din Bucureşti 6,50 şi 17,20

    ' D e lu n i p în ă s îm b ă tă . Plecări din Cliţj-Napoca -13,05 Plecări din Bucureşti - 11,35 Cursele spre Bucureşti circulă prin Oradea şi durează cca. 2 orc.Preţ bilet: români1- 54:700 Iei

    ... străini - 55 dolari.TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - penlru externe

    CURSE INTERNAŢIONALE 5 din Autogara II:

    • Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de. marţi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00. ~ : , 1 , . • ‘ Cluj-Napoca- O radea'- Debrecen Miskolc, cu plecare diu Cluj-Napoca în ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc în ziuă de joi ora 11 .-

    INFORMAŢIIA u to g a ra I : 14-24-26 A u to g a ra I I : 43-52-78

    Pn^ramul Policlinicii Iara plată “Familia Simtă”

    26 - 30 augustMedicină generală: dr. 1. Boilă

    26,, .27, 29, 30.(10-12)’,. dr. G. Răfan * 28 (12-14), dr. M. Suciu - 28 (10-12), dr. C. Popa 29 (12- 14)) dr. S. Loga27 (14-16), dr.D. S tănescu 28 (14-16), dr.L. Barbâalbă 30 (10-12), dr. L. Raşa 26 (16-17); In te rn e : dr. F. Gherman 26, 28 (15,30-17; 10- 12); dr.A , Iancu 27 (11-13), dr.Cs.Szakacs 28 (14-16), dr. C.Vlad 28 (14-16); Pediatrie: dr, M. Fritea 27 (15-17), dr. D. Lupea 28 (1 2 -1 4 ) ,-d r. M. Bayradar 30 (15-17)* dr. D. Tem peleanu 26 (13-15); Reumatologie: dr. F. Bayradar 28, 30 (15-17); .G inecologie: d r .C .lo d o r 27 , 28 (10-12);. Chirurgie: dr. C. Cosma 27 (10- 12); Dermatologie: dr. H. Radu 29 (12-14); Ecograf: dr.D. D um itraşeu 30 (15-17); Ortopedie: dr.Z.Popa 26 (11-13); O.R.L.: dr.C-tin Rădulescu 26 (12-14), dr.I Mihali 30 (12-14); Psiholog: L.Boilă 27 (15-17).

    Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri între orele 12-14, Ia telefon 16-78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea Micus nr. 3, bl. 12, ap. 12.

    PROGRAMUL RADIO CLUJSîmbătă, 24 august

    6.00 Bună dimineaţa (vă spune Anca Bâllan). 10,00 Magazin europeafl,. redactor Traian Bradea. 11,00 Radioconcxhini sport, redactor Florin Pruteanu. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Microfonul ascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi la 064/ 18.72.66. La microfon Anca Mureşan. 18,00 Buletin de ştiri. 18,05 Anotimpul ideilor,'redactor Dan Banciu. 20,00 Din grădina cu flori multe, muzică populară la cerere, redactor Gelu Furdui. 22,00 închidcrca programului. " .

    Duminică, 25 august8.00 Din grădina cu flori multe, rcdactor Gclu Furdui. 9,00

    Dor călător prin Transilvania,'redactor Florin Munteanu. 9,50 Zîmbct de soare, redactor Ana Huţanu. 10,00 Apărătorii gliei transilvane, rcdactor mr. Sergiu Vitalian Vaida. 10,30 Diligcnţa din Bizanţ, rcdactor Florin Săsărman. 11,15 Radioduminica, rcdactor Cornel Udrea. 13,00 Radiojurnal. 18,00 Buletin dc ştiri. 18,10 Cursive sonore, redactor Cornel Udrea . 20,15 Din grădina cu flori multe, muzică populară la cerere, prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 Buletin de ştiri. 22,00 închidcrca programului.

    B : © ) R S i W l î ş I i 0

    BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga” (strada

    Clinicilor 2): Orar zilnic: 8 - 13,45; 14,30 - 21,sîmbăta: 8-14, duminica: închis.■ Biblioteca judeţeană "OCT AVI AN

    GOGA” (1 iulie-30 august 1996): SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 11-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi,,vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminică - închis. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogălniceanu nr.7) va fi închisă pînă Ia data de 17 august 1996. MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-joi: 13- 18,45; vineri: 13-17,45, sîmbătă: 9- 13,45; duminica - închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) va li închis pînă la data de 17 august 1996. FILIALA ECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi:. 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătă, duminicâ-închis.■ Biblioteca Academiei (strada

    Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 -18.45; duminică: închis : , , .■ Biblioteca Germană (strada

    Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16;'vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.■ Biblioteca Americană (stradă

    Universităţii 7 - 9). Orar luni - vineri 1 2 -16■ Biblioteca Britanică (strada Avram

    Iancu 11). Orar luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 .- 14; sîmbătă şi, duminică: închis■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor

    18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis■ Biblioteca Clubului Studenţesc

    Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19-20.'■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada Kogălniceanu 12-14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: 10-18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis.■ Biblioteca Centrului Cultural

    German "Hermann Oberth” (str. Memorandumuluil8). Orar: luni, marţi; miercuri, joi: orele 16-20.■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a

    Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu ,31); Orar. luni-vineri8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

    : . M 5 S 7- -■ Muzeul Naţional de Altă (Piaţa Unirii

    30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis ■ -■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia

    "Donaţii” (strada l.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis■ Muzeul Naţional de Istorie a

    Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis. ‘ ..'' ‘ :: '■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei

    (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel

    Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada

    Emil Isac 23). Orar: miereuri-duminică• 13-17; luni şi marţi închis.-

    ■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele9-15; sîmbătă si duminică între orele 10- 14.■ Parcul Etnografic Naţional

    "Romulus Vuia": orele 9-16!

    FARMACIIFarmacii de serviciu: sîmbătă, 24

    august: Farmacia nr.4 “Hedera”, str.Gh.Doja nr.32, telefon 13-00-77, orar 8-20, Farmacia nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06, orar 8-14, Farmacia nr.27 "Mercur", Aleea Detunata nr.l, telefon 14-51-37, orar 8-13, Farmacia nr.57, Cart. Mănăştur, Compl. Union, telefon 16-56-15, orar 8-13, Farmacia "Zea”, P-ţa Unirii nr.27, telefon 19-75- 96, orar 9-15, Farmacia nr.5 "Clematis”, P-ţa Unirii nr.10, telefon 19-13-63, orar 8-20; duminici, 25 august: Farmacia nr.4 “Hedera”, str.Gh.Doja nr.32, telefon 13-00-77, orar 8-20, Farmacia nr.l, P- ţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06, orar 8-14, Farmacia nr.5 "Clematis", P-ţa Unirii nr.10, telefon 19-13-63, orar 8- 20.

    Farmacii cu serviciu permanent. Farmacia "Corafann”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05.

    Garda de noapte: Farmacia nr.4 ' “Hedera”, str.Gh.Doja nr.32, telefon 13- 00-77, orar 20-8. '

    lelespectdorSîmbătă, 24 august

    ■ Programul 1: 7,00 La prima oră;8.50 Şapte note fermecate !; 9,50 Serial: Drumul spre Avonlea; 10,40 Matineu muzical; 11,25 Pas cu pas - emisiune de ştiinţă pentru tineret;12.15 Ecranul; 13,05 Pleiade. Repere istorice; 14,00 Actualităţi; 14,10 Armorfii ucrainiene; 14,25 Tranzit 115; 19,15 Teleenciclopedia; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film: Turnul întunecat III (Anglia); 22,35 Marele premiu de Magie de Ia Monte Carlo. Gala laureaţilor; 23,45 Actualităţi; 0,05 Serial:, Perla Neagră; 0,50 Cîntece de dor şi of; 1,30 Sara Montiel în „Frumoasa Lola”. . ; '

    - Program ul 2: 7,00 Întîlnirea de sîmbătă'. Program al Studioului ŢVR Cluj-Napoca; 12,00 MTV Disco Dance; 13,00TVR Timişoara; 13,30 Esl Meridian Magazin. Program al studioului TVR Iaşi; 15,50 Desene animate: Aventurile jucăriilor din dormitor; 16,15-Serial: Dragostea mea, durerea mea; 17,1Q Itinerare spirituale. Pe urmele străromănilor din Albania; 17,40 Serata muzicală TV; 2030 Pariaţi pe campion i; 21,00 TVM. Mesager; 21,30 Orizonturi - emisiune culturală; 22,00 Săptămîna sportivă; 22,30 Serial: Santa Barbara;23.15 Alfa şi Omega; 0,15 Promo „Fragil”. Recitalul formaţiei Roata la spectacolul „Promo”. ; ;

    TVR CLU J-N A PO CA : Pr.2 (7,00 - 12,00): 7,00 Întîlnirea de sîmbătă: 7,00 Caleidoscop matinal; ştiri, faptul divers; horoscop; revista presei; sfaturi utile; muzică; film serial: Puterea ,.pasiunea; 8,00 Rubrica în limba maghiară - anchetă- Cum ne comportăm ? Camera ascunsă în staţia de autobuz; desene anim ate; reportajul 'em isiun ii, muzică; 9,00 Magazin de sfîrşit de săptăm înă: desene animate; Incursiune în necunoscut: Terapii cit ozon şi oxigen; Mugurel de cîntec românesc; Viaţa sportivă; Tragerea la sorţi a Marelui Premiu la tombola verii Royal '96; umor; muzică; 1,00 Film serial: Giulia.

    PRO TV: 8,00 Desene^animate; 9,3ff Serial: Flipper; 10,00 Serial: AventuriiTe lui Brisco County (r);11.00 Film: Pericolul din adîncuri (r);12.50 Doaro vorbă... (r); 13,00 Film: Trădarea (SUA); 14,30 Tenis ATP Magazin; 15,00 Lumea lu ’ Gaiţă;15.15 American Gladiators;16,00 Fotbal Divizia Naţională; 18,00 Motor Sport • Magazin; Serial: Seaquest; 19,20 Doar o vorbă să-ţi mai spun 19,30 Ştirile Pro Tv;20.00 Film: Cavalerii pe motociclete (SUA); 22,00 Ştirile Pro Tv; 22,10 Serial: NYPD Blue - viaţă de poliţist;23.00 Serial: Nefhuritorul; 0.,00 Ştirile Pro Tv; 0,05 Sport la minut: ştiri sportive; 0,30 Film: Păsările paradisului (SUA); 2,30 Serial: Seaquest (r); 3,15 Serial: NYPD Blue- viaţă de poliţist (r); 4,00 Film: Cavalerii pe'motociclete (r); 5',30 Fotbal Divizia Naţională (r).

    CBN: 10,00 Film - Vultur de oţel (r); 11,30 Lumi paralele (r); 12,30 CINEMA...R / (r); 13,00

    Avanprem ieră; 18,00 Program ul serii; 18,05 Caleidoscop. Să trăim sănătoşi; 18,30 Săptămîna culturii japoneze; 19,00 Film- Luptătorul deşertului; 20,30 Calea m uzicii;21.00 Ora locală - sport; 21,30 Film- Texas Ranger, 23,30 Ora locală; 0,00 Avanpremieră.' .

    Duminică, 25 august \ : P ro g ram u l 1: - 8,00 Bună

    dimineaţa; 9,00 Ecran de vacanţă: Domino; 10,00 Serial: A rabela regine; 10,30 Lumină din lumină;11.30 Melodii populare; 12,00 Handbal. Finala CE de juniori; 13,15 Viaţa satului; 14,45 Actualităţi; 14^5 Video-magazin; 16,25 Serial SF: Kurt Vonnegut ; 17,15 Robingo;

    , 18,00 Fotbal Divizia Naţională ;20.00 Actualităţi; 20,50 Film: Album

    :de familie (SUA); 22,25 TragerileLoto Speciaf6/49 şi Noroc; 22,40 Duminica sportivă; 23,15 Actualităţi •; 23,35 MTV. 3 from 1; 0,05 Serial: Setea (Grecia); 1,05 Nocturna lirică. AnaAhnjatova. :

    Programul 2: 7,00 5x2. Magazin duminical. Program al studioului TVR Iaşi; 13,00 MTV Greatest Hits;14.00 Film: Artista, aurul şi ardelenii (România); 15,55 Un zîmbct pentru vîrsta a treia; 16,25 Serial: Dragostea mea, durerea mea; 17,35 Repriza a treia; 19,30 Serial: Puterea, pasiunea;20.00 Colocvii teatrale. Joc şi fantezie m oderne; 21,00 TVM.

    ■ M esager; 21,30 D escoperirea planetei; 22,00 D ivertism ent m uzical; 22,30 Fotbal. Finala Supcrcupei Spaniei: FC Barcelona - Atletico;Madrid; 0,15 O partidă de biliard. Teledivertisment muzical- umoristic.

    PRO TV: 8,00 Desene animate;' 9,00 Serial: Insula misterioasă; 9,30

    Super Abracadabra; 11,00 Film: Bonanza - întoarcerea (w, SUA);12.30 Lumea rugby-uiu^; 12,50 Doar o vorbă să-ţi mai spun ...; 12,55 Ştiri;13.00 Serial: Prinde-ţi-1 pe Sm art!;13.30 Serial: Acapulco Heat, 14,30 Interviurile Barbarei Walters; 14,50 Auto MP de F 1 al Belgiei; 17,00 Gillette - lumea sportului,; 17,15 .Lumea filmului; 17,45 Faţă în faţă cu Ilie Şerbănescu.(talk'show); 18,30 Serial: Beverly Hills; 19^0 Doar o vorbă să-ţi mai spun 19,30 Ştirile Pro Tv, 20,00 Film: Vieţi ia râspîntie; . 21,45 Tragerea Loto Special 6/49 şi

    , Noroc; 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 . Serial: Verdict: crim ă!; 23,00 Film: Astă seară dansăm în fam ilie (România); 1,00 Ştirile Pro Tv; 1,05 Sport la minut-ştiri sportive.

    CBN: 10,00 Filmi Luptătorul deşertului (r); 11,30 Pe un picior de plai (emisiune de folclor); 12,30 Calea muzicii; 13,00 Avanpremieră;18.00 Program ul serii; 18,05 Caleidoscop - Lumea ştiinţei; 18,35 Desene animate; 19,00 Retrospectiva locală şi internaţională a sâptâmînii; 19,10 Analiza politică a sâptâmînii; 19,15 Biblia şi ştiinţa; 21,00 Film: Top secret; 22,30 Film - Creaturile II;23.30 Videoclipuri muzicale; 0,00 Avanpremieră. ' ,

    V7/

    Sîmbătă, 24 august7 .00 -7 ,20 R a d io ju rn a l

    România Actualităţi! 7 ,2 0 -11.00 Radioprogram” P rim uI salu t”. 8,50-5,00 ”C e m a i crede lumea”, sondaj pe tem e de actualitate. 11,30-11,35 Revista presei centrale. 11,35-13.00 M uzică, pub lic ita te , ştiri. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13 ,30-16.00 C aleidoscop C D (muzică, actualităţi culturale, relatări şi reportaje d e sp re evenimentele de peste z i) . 15,00-15,05 ”Ce mai c red e lum ea” , r. 1 6 ,0 0 -1 9 ,3 0 M uzică, ştiri, p u b lic ita te .

    ' 19,30-21,30 Ţop Rem em ber - D an Creţa. 21 ,30 -21 ,35 Retrospectiva ştirilor; z i lei. 21,35-5,00,. N oaptea C D RADIO; 5,00-8,00 M uzică , publicitate; ştiri,;,, '

    Duminică, 25 august8.00- 11,00 Radioprogram

    "Primul salut”. 11,00-11,30 Agenda culturală. 11,30-12,00 Muzică, publicitate. 12,00-13.00 Focalizări, realizator Cosmin Guşe; 13,00-13,20 R ad io ju rna l ‘7 R om ân ia A ctua lită ţi. 13 ,20-14 ,30 Muzică, publicitate. 14,30-18.00 USA Top 40.r, 18,00- 21;30 - Muzică, publicitate. 21,30-21,35 R etrospectiva ş tir ilo r z ile i. 21,3 5 -6 ,0 0 Muzică/publicitate. ,

    < rr

    r POLICLINICA ^ INTERSERVISAN

    str. Fascaly nr.5t cart. Gheorgheni

    INTERNE • CARDIOLOGIE NEUROLOGIE • PSIHIATRIE • ENDOCRI

    NOLOGIE • REUMATOLOGIE • ECOGRAFIE*ALERGOLOGIE • DER

    MATOLOGIE • CHIRURGIE • - ORTOPEDIE • O.R.L. •

    ■ OFTALMOLOGIE*' GINECOLOGI E «ONCOLOGIE

    - PEDIATRIE « UROLOGIE ACUPUNCTURA

    LABORATOR (Biochimie - Bacteriologic lnuologie - Parazitologie Delermiure Rh - Teitt de sarcină - Aitigen HBS - Elisa Test • Examinări dtologict ptotru depistarea cancerului de col uteria - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ţi masculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA. \

    orele 7 - 2 1 'Medic de gardă: orele 2 1 - 7

    , Rezervare, consultaţii C la teL 41.41.63.

    £. . 2 3 - 2 9 august

    REPUBLICA - Invincibilul - SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19; 21) * VICTORIA - Rârnîi cu mine dragoste - India 1- premieră (11; 13; 15; 17; 19)* ARTA - Ultima decizie - SUA (11; 13,30; 16; 18,30) * MĂRÂSTI - sala A - F i r i scăparc- SUA(13;'45; 17; 19)- sala B: 23 - -25 aug. : Un alt K aratc Kid - SUA (13,30; 15,30; 17,30); 26 - 29 aug.: Dcgcţica - SUA (13,30; 15,30; 17,30)» FAVORIT -Cybertech- Poliţistul electronic - SUA (I I ; 13; 15;

    TURDA: FOX - Spionul Dandana - SUA - premieră; TINERETULUI' - Orele disperării - SUA - premieră.

    DKJ: ARTA - RENOVARE. CÎMPIA _ TURZII:

    MUNCITORESC - A rm ata

    celor 12 maimufe - SUA - premieră; Sergent Bilko - SUÂ -premieră. >

    GHERLA: PACEA - Inimi furate - SUA- - prem ieră; Intimitate • Italia - premieră. Interzis sub 11 'ani', Tântâlânl şi gogomanul - SUA. -

    .' Nota: PROGRAMUL DE VARĂ: C inem atograful „Repnblica" - ultimul spectacol este la ora 21. Cinematograful „Mărăşti” - LUNI este închis. La cinem atograful „ A rta ” primul spectacol începe la ora 13. în scopul a tragerii spectatorilor la spectacolele cinematografice, în perioada 21 iunie - 31 august a.c. se practică tarife reduse pentru copii, elevi, studenţi, militari în termen, veterani de război şi soţiile acestora, handicapaţi şi la spectacolul de la ora 15. Biletele se eliberează pe bază dc legitimaţie.

    ALIANŢA ANTISUICIDL I F E L I N E

    Sufletul nostru la dispoziţia dumneavoastră. Telefonul de noapte, telefonul vieţii.

    4 1 4 1 6 3Z i l n i c î n t r e o r e le 2 0 - 2 4 .

    S .C . Dental R0 V A- S 0 C 0 L0 V

    Calea Moţilor.1OB, ap.5 • Tratamente

    stomatologice complexe:> tera p ie>p ro te tic ă (ceramică)> chirurgie (rezecţii, implanta)

    Programări la tel.: 430028Zlnic orar: 9-19

    sîmbăta 9-14 Pentru s t u d e n ţ i , , pensionari., şomeri, reducere 20%. J

    PROF. UNIV. Dr. MIHAI CAUIGARO Dr.ANGElA CĂLUGĂRII

    S tr. Prahovei nr. 11(Ungă bistrka Bob)

    Td.:42,56.18; td/fax:19.14e8

    «a

    Hi lac im

    .. **i

    îco Pr

  • T 3sîmbăcă-duminică, 24-25 august 1996 ROZA VÎNTURILOR ADEVĂRUL)de CIUI I

    (Reuter):

    SIRIA RESPINGE OFERTA DE NEGOCIERI FACUTA DE ISRAEL' siria a respins la 22 august

    7 Israelului de a_ relua , ^ 2vorbirile de pace ' ,,fără

    " 'condiţii prealabile”, afirmînd că negocierile nu pot reîncepe decît după o retragere a trupelor israeliene din Platoul Golan, de importanţă strategică. „Siria’ nu va negocia niciodată doar'de dragul negocierilor şi nu se va lăsa atrasă în capcana unor convorbiri ‘fără condiţii prealabile’ care nu înseamnă decît simple discuţii necălăuzite de nici

    , un principiu şi care ar permite primului ministru israeliany Benjamin Netanyahu, să afirme că Golanul face parte din teritoriul israelian”, arată cotidianul sirian oficial „Tishreen”. Israelul a transmis la 21 augusţ un mesaj Siriei, prin interm ediul Washingtonului,' în care îşi afirma ataşamentul faţă de pace şi îşi anunţa disponibilitatea de a începe negocieri deschise fară nici un fel de condiţii. Mesajul survine după o escaladare a tensiunilor dintre cele două ţări.

    Un alt cotidian sirian oficial,

    „al-Baath”, a afirmat că oferta isracliană im pune condiţii inacceptabile- care îndepărtează procesul de pace de principiul său călăuzitor, convenit anterior, privind schimbul „teritorii contra pace”. „Nu Siria impune condiţii prealabile, ci guvernul Netanyahu este cel care impune condiţii cerînd să se renunţe la principiul de bază al procesului de pace şi susţinînd că va menţine ocupaţia israeliană pc Platoul Golan”, scria „a l-B aath” . „Dacă guvernul Netanyahu este realmente interesat să înceapă negocierile de pace în baza principiului anterior acceptai ar trebui să intre pe uşa deschisă dc Siria, adică să reia negocierile din punctul în care au rămas în luna februarie, cînd au fost suspendate”, a adăugat „al-Baath”. Convorbirile dintre Siria şi Israel au fost suspendate după valul dc atentate musulmane sinucigaşc cu bombe, izbucnit în Israel în februarie şi martie, pe

    ‘ care Damascul a refuzat'să le condamne. Pcrspcctivelc reluării convorbirilor au devenit si mai

    incerte după victoria în alegeri, în luna mai, a lui Netanyahu, care s-a opus politicii promovate de predecesorul său de a retroceda te rito riile arabe cucerite în schimbul . păcii, inclusiv Platoul Golan, cucerit în 1967.

    „Al-Baath”; a avertizat că dacă Israelul va continua să refuze să se retragă din Platoul Golan va suporta consecinţele. „Siria nu impune nici o condiţie pentru pace, ci doreşte doar să se ajungă la o pace justă şi cuprinzătoare, iar dacă guvernul Netanyahu nu se va aşeza la masa negocierilor animat de acest gînd, va purta responsabilitatea pentru toate consecinţele ce vor decurge din această p o litică” . „Dacă Netanyahu ar fi fost cu adevărat dornic de pace nu ar fi abandonat principiul de bază al procesului. de pace, nu ar fi întors spatele angajam entelor asum ate de guvernul anterior şi nu ar fi alimentafdiscuţiile despre arme, echilibrul de forţe, războaie şi lupta înarm ată” , opina „al- Baath” . Siria si Israelul s-au

    acuzat reciproc săptămînă aceasta că au escaladat tensiunile cu

    . privire la problema armamentului. în opinia negociatorului de pace cu Siria, israelianul Itamar Rabinovici, aflat la sfîrşitu l mandatului, actualele tensiuni dintre cele două ţări nu sînt decît o furtună într-un pahar cu apă. Rabinovici, care în calitate de am basador al Israelu lu i la Washington a condus negocierile cu Siria, soldate cu un eşec, a declarat postului „Radio Israel” că în opinia sa Damascul pare mai dispus să discute decît să se lupte. „După părerdto mea,

    " principala prioritate a ' părţii siriene rămîne totuşi aceea de a negocia. Sirienii sînt într-o stare 'de confuzie, sînt încordaţi, dar im presia generală, aici la Washington, este aceea că totul nu este altceva decît o. furtună într-un pahar cu apă”, a subliniat el. Rabinovici îşi- va încheia în curînd mandatul şi vă fi înlocuit de un membru al partidului de guvemămînt Likud, cu orientare de'dreapta. ; ■

    , (Reuter) .

    (CAMBODGIA :)

    M M KHMERILOR ROŞII SPURESTETENSIUNEA DII M I M G IM N M M l

    0 scindare survenită în cadrul grupului rebel Khmerii Roşii d in ’ Cambodgia oferă cea mai mare şansă pentru pace de ani de zile, dar a creat probleme în cadrul coaliţiei . guvernam enta le tensionate d in ;‘ această ţară, afrnnă analiştii. „Problema este că fiecare din guvern se gîndeşte cum ar putea profita mai bine de pe urma Khmerilor Roşii”, arată un analist, adăugind că disidenţii rebeli sînt consideraţi de asemenea uţi capital electoral.

    Al doilea prim-m inistru al (arii, Hun Sen,- aparţin înd Partidului Popular Cambodgian (CPP) fost comunist, a încercat imediat să profite cît mai mult de anunţul fo s tu lu i lider principal al Khmerilor Roşii, Ieng Sary, şi a d o i în a l ţ i comandanţi potrivit căruia s-au desprins de adepţii liniei dure. ^premierul a afirmat că Ieng

    condamnat la moarte în contumacie pentru rolul său în masacrarea a peste un milion de persoane sub regimul Khmerilor Roşii între 1975 şi 1979, trebuie protejat, iar trecutul său ignorat în interesul păcii.

    La rîndul său, primul prim- ministru, Norodom Ranariddh, care conduce partidul regalist FUNCINPEC în trro alian ţă instabilă cu CPP, a afirmat că anunţul făcut de Hun Sen la 8 august cu privire la m ii de dezertări din două importante baze din nord-vest ale rebelilor esle prematur. De asemenea, a declarat că orice decizie de a Pornite revenirea lui Ieng ,Sary ■ ® comunitatea naţională nu W e fi luată de prim-miniştri, c' trebuie să revină membrilor Parlamentului care au scos în Unanimitate în afara legii acest

    în 1994, după ce %>cierile dc pace au eşuat. ’Analiştii afirmă că se pare că

    ţjun Sen şi-a dat seama că a (acut o greşeală prin reacţia lui "J'ediâtă deoarece la sfîrşitul ^Ptâmînii trecute S-a întîlnit cu “anariddh şi a fost dc acord că tobuic să elaboreze o strategie c°niiină şi să trateze această Problemă conform Conslitutici

    şi legilor, (iestul său a ajutat, cel puţin' temporar, să împiedice ca scindarea Khmerilor Roşii să sporească şi n lai m u lt dezacordul dintre FUNCINPEC şi CPP, început în martie, cînd Ranariddh a ameninţat că va părăsi guvernul dacă CPP refuză să cedeze regali.ştilor iţiai multă putere.

    Hun Sen a avertizat că va folosi forţa pentru a împiedica orice încercare dc a distruge guvernul şi parlamentul şi deşi războ iu l cu v in te lo r s-a m ai potolit în ultimele săptămîni, sub aparen ţa de calm p ersistă suspiciunea, resentimentele şi mînia, au apreciat analiştii.

    M odu l în carc al do ilea p rem ier a . tratat gherile le disidente ale Khmerilor Roşii şi promisiunile după cît se pare ex tra leg a lc de .p ro tec ţie şi reabilitare ameninţă să torpileze în continuare relaţiile dintre partenerii din coaliţie.

    Potrivit unui analist, se pare că Hun Sen a sperat că, luîn- du-1 sub protecţie pc Ieng Sary, va putea pretinde şi loialitatea grupului dc.dezertori Khmeri Roşii fideli acestuia şi îi va contracara pe rebelii care au fost de acord să sc alăture regaliştilor în provincia nord-vestică Siem Reap. „în politică nu există p rie ten i p erm anen ţi, ex istă interese permanente”, afirmă el, adăugind că dacă Ilun Sen îşi impune punctul de vedere în ce-1 p riveşte pe Ieng Sary, Ranariddh va Ci terminat; dar „dacă dă greş, Hun Sen va fi în dificultate”.

    Mai mulţi analişti consideră că scopul final urm ărit este sporirea p o z iţie i îna in tea viitoarelor alegeri. „Este vorba despre calca spre alegerile din1998, spre,o poziţie reală de p rim -m in is tru ” , afirm ă un analist El a avertizat că Khmerii Roşii nu trebuie subestimaţi şi a adăugat că dacă toate părţile abordează aceste evoluţii din punctul dc vedere al interesului naţional, Khmerii Roşii vor fi terminali.

    ("Polska Zbrojna");

    D l ACTIVITATEA ARMATELOR STRAIEAVIATA MIUTARft SUEDEZĂ

    Se m oder nizeazăÎncepînd din prima decadă a lunii

    iunie, aviaţia militară suedeză are în dotare aparate de zbor de tipul JÂ-39 Gripen realizate în ţară dintr-o nouă generaţie de avioane multifuncţionale. La festivitatea care a avut loc cu acest prilej a participat regele Gustav al XVI-lea, la noul centru de pregătire, pentru personalul de zbor pe Gripen, cari a costat un miliard de coroane (150 milioane dolari SUA) la baza aviatică Satenas, din sud-vesţul ţării. La Satenas slaţioneazâ Flancul 7 (F7), care are în dotare 18 noi aparate, urmînd ca pînă la sfîrşitul anului în curs numărul lor sâ crească la 30. Licenţă pentru pilotajul acestor noi' aparate de vînătoare au numai cinci persoane, între care general- locotenent Kent Harrskog, comandantul aviaţiei suedeze.

    Prima unitate din F 7 va deveni operaţională în toamna anului viitor.' A doua unitate va fi F 10 de la baza Angellholm, unde piloţii zboară pe avioane J-350 Draken şi AJS-37. Viggen (versiunea de cercetare). Vor urma F21 de la Lulea, F4, F16 şi H17 de la Ostersund, Uppsala şi Ronneby. Toate aceste unităţi au în prezent în dotare avioane de tipul JA- 37. Nu se cunoaşte încă hotărîrea în' ce priveşte viitorul unităţii F15 de la

    Soderhamm, care, în baza reducerii planificate în cadrul aviaţiei militare, ar nutca fi lichidată. v

    în acest an se va încheia livrarea primului lot de 30 de aparate.de zbor Gripen, urmînd ca din 1997 să înceapă livrarea celui de-al doilea lot de 110 avioane de vînătoare din acelaşi tip. Se desfăşoară negocieri privind achiziţionarea a încă 60-70 de Gripen. . _

    Continuă lucrările de modernizare a avioanelor Viggen versiunea JA, fiind elaborat prototipul JA-37, avînd la bord un nou computer, radarul modernizai PS-46A Ericsson, o nouă staţie de radio şradaptat pentru transportulJachetelor AIM 120 AMRAAM. Nu este încă cunoscută soarta celor 125 de aparate JA-37 aflate deja în exploatare. Un lucru se ştie, şi anume că vor fi retrase din exploatare avioanele Viggen si AJS AJ.

    ■Aviaţia suedeză mai intenţionează pînă la sfîrşitul secolului să introducă în dotarea aviaţiei şase aparate de avertizare tipurile Saab 340 Erieye sub denumirea de S 100B şi două avioane Gulfstream cu instalaţii de recunoaştere aeriană (avînd indicativul S 102B). Acest din urmă tip va înlocui aparatele învechite Caravelle. , ^

    (Reuter)

    Un raport al Comisiei pentru apărare a parlamentului suedez:

    ’RIISIA REPREZINTĂ 0 AMEMŢARE Î M E G I I M BALTICA”

    C om isia pen tru apărare , a parlam en tu lu i suedez s-a pronunţat pentru o m ai mare co laborare în . d o m en iu l secu rită ţii în b az inu l M ării Baltice, sugerînd că acest stat no rd ic , trad iţio n a l n e u tru ,

    "consideră în continuare că Rusia reprezintă o ameninţare pentru stabilitatea în această regiune.

    în tr-un raport po litic care trasează lin ia în m aterie de apărare a Suediei în următorii an i, C om isia p arlam en tară multipartită pentru problemele ap ărării ap rec iază că to n u l, autoritar apărut în politica rusă internă şi externă ridică .serioase semne de întrebare.

    „C onso lidarea in te re se lo r ruseşti, care are loc în m om entul de faţă; comportă în unele cazuri aspecte îngrijorătoare, cum ar fi atitudinea Rusiei faţă de statele baltice, şi în special faţă de E sto n ia” , , se p rec izează în raportul Comisiei. „în ceea ce priveşte politica internă a Rusiei, in ce rtitu d in ea . ■: . şiimprevizibilitatea dau tonul şi este greu de crezut că această situaţie se va schim ba prea curînd”.

    în afara de aceasta, o revizuire recen tă a tra ta tu lu i p riv in d F o rţe le C o n v en ţio n a le d in E uropa. (C F E ) care p en n ite Rusiei să desfăşoare mai multe forţe în zona flancului baltic nu este lip sită d e co n sec in ţe strategice pentru această regiune.

    Deşi oficial Moscova nu are vreo intenţie în ceea ce priveşte statele baltice, care. şi-au .cucerit independenţa în urma prăbuşirii imperiului sovietic, regiunea este încă îngrijorată că naţionaliştii ruşi nu s-au împăcat cu pierderea L etoniei^ a L itu an ie i şi a Estoniei. In pofida unei politici stricte de nealiniere m ilitară, ro lu l S ued ie i de ga ran t al secu rită ţii p en tru reg iu n ea baltică a crescut de cînd Goran Persson a preluat, în martie, funcţia de prim-ministru. :

    Persson s-a erijat în campion

    al vulnerabilelor state baltice şi recent a vizitat Casa Albă pentru a d iscu ta cu p reşed in te le american B ill C linton despre securitatea zonei baltice.

    Letonia, Lituania ş iE s to n ia speră să fie cuprinse în planurile de ex tin d e re a N A T O , program ate pentru începutul seco lu lu i u rm ăto r, căreia M oscova i se opune cu vehem en ţă , în c o n tra s t cu aprobarea faţă de o U niune Europeană mai largă. ’

    D acă ce le tre i tin e re democraţii ar urma să se alăture Suediei în Uniunea Europeană, im p lica ţiile în m aterie de securitate aţe unei colaborări în ' domeniul apărării U E ar deveni de cea mai mare importanţă, se m en ţio n ează în rap o r tu l Comisiei pentru apărare. :

    „Participarea ca m em bru în UE ar avea un efect stabilizator în întreaga regiune baltică , şi ar co n tr ib u i la con tracara rea a m en in ţă r ilo r şi r iscu rilo r nemilitare.- D ar din punct de vedere militar, apartenenţa la UE nil reprezintă un substitut al , g a ran ţiilo r de securita te ale NATO” , şe precizează în raport.

    D in p u n c t de vedere al S u e d ie i , ' o rice am en in ţare m ilita ră d irec tă este în c ă ' îndepărtată şi nu există motive, pentru ca politica de nealiniere militară a ţării să fie schimbată, se menţionează în raport.

    Totuşi, această atitudine nu impune nici un fel de restricţii în ceea ce priveşte participarea S u ed ie i la a lte tip u ri de colaborare europeană, inclusiv în domeniul sensibil al colaborării în industria de apărare. . >

    O in d u s trie in te rnă de m ateriale m ilitare puternică . reprezintă un atu în materie de. securita te,x se p rec izează în raportul Comisiei, adăugîndu-se că societăţilor suedeze ar trebui să li se dea ocazia să ia parte în c o n d iţii de eg a lita te la re s tru c tu ra rea in d u s trie i în Europa. ■

    'Ulan Eagle'96"

    Forte de Infanterie si blindate estică a Alianţei IVord-

    Mii de soldaţi britanici, alături de sute de blindate, vor trece graniţa estică a Alianţei Nord- Atlalitice, urmînd să efectueze, în cursul acestei luni, un exerciţiu militar Iară precedent pe teritoriul Poloniei, ceea ce ar putea duce la înch irierea terenurilo r de instrucţie din Polonia şi de către alte armate occidentale, relatează REUTER. Generalul de brigadă britanic David Montgomery a declarat, miercuri, că cea de-a7-a Brigadă Blindate, pe care .o com andă, va p a rtic ip a * la exerciţiul “Ulan Eagle ’96", care va avea loc în perioada 30 august- 20 septembrie, cu circa 3,500 dc infanterişti şi 440 dc blindate, inclusiv tancuri de tip Challenger1. Cea de-a 7-a Brigadă Blindate este cunoscută şi sub denumirea de “Şobolanii Deşertului", încă din timpul campaniei în Africa pe vremea celui de-al doilea război mondial, cînd brigada se

    afla sub comanda unei rude îndepărtate a lui D avid M ontgom ery, feldm ăreşalu l Bernard Montgomery.

    Marea Britanic a închiriat pentru acest exerciţiu o suprafaţă dc 400 de km pătraţi, în regiunea Drawsko, din nord-estul Poloniei, acesta fiind cel mai mare dintre poligoanele militare din Polonia de după Pactul de Ia Varşovia.

    Militarii britanici intenţionează să i se întoarcă în Polonia şi în

    . 1997, în timp ce oficialii polonezi

    .au declarat că vor fi făcute investiţii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de la aceste poligoane.• “Dacă lucrurile vor merge conform previziunilor, mă aştept

    , ca o brigadă să revină în fiecare an la poligoanele din Polonia, iar brigada pc carc o conduc la ficcarc trei an i” , a declarat M ontgomery în cadrul unei conferinţc dc presă susţinute la Varşovia.

    britanice vor "forţa" graniţa pe teritoriul Poloniei

    Vastele regiuni din Polonia care îna in te de căderea comunismului, în 1989; erau folosite pentru antrenament de care arm ata sov ie tică oferă condiţii ideale pentru aplicaţiile m ilitare , fără m ulte d in tre restricţiile ce se impun în Marea Britanie sau Germania din cauza poluării fonice. De asemenea, terenurile de antrenament pot fi închiriate la preţuri relativ mici. .

    Montgomery a mai adăugat că exerciţiul, în cadrul căruia nu se va folosi muniţie de război, va costa circa 3,5 milioane de lire sterline (5,5 milioane dc dolari). Un exerciţiu similar, folosind muniţie de război, dar numai1.200 de infanterişti, la poligonul de la Alberta, din vestul Canadei, ar costa 5,5 milioane dc lire sterline (8,5 milioane de dolari). Nu s-a precizat ce sumă va achita Marea Britanie Poloniei, în urma acordului parafat în luna iunie,

    la Varşovia, de secretarul britanic al Apărării, Michacl Portillo. O sursă a ministerului polonez al Apărării a declarat că această in form aţie este un secret' com ercial, deoarece Polonia . negociază şi cu alte armate interesate. Exerciţiul, care va simula mai mult lupta reală decît . operaţiuni de menţinere a păcii, este pur britanic, _cu toate că forţele armate poloneze au fost invitate ea observatori,

    în vreme ce tancurile vor sosi- pe calea ferată, circa 700 de vehicule non-blindatc urmează să străbată 600 de km către Drawsko pe şosea, prima marc deplasare de trupe britanice prin teritoriul fostei Germanii de Est,* Germanii prevăd cu acest prilej unul din. ccle mai mari blocaje rutiere ale secolului, cu toate că deplasarea va avea loc la un sfirşit de săp tăm înă, a mai declarat generalul îvlontgomery. ■

  • â 2"cfinUL " POLITICĂ sîmbăcă-dumintcă. 24-25 august 1996 (4 )j

    Gheorghe Funar adresează o scrisoare deschisă preşedintelui României

    Secretul impus asupra textului T ratatului de înţelegere, colaborare şi bună- vecinătate între România şi Ungaria, precum şi graba declanşată pentru semnarea acestuia, au provocat numeroase suspiciuni şi neîncredere poporului român, atît în echipa de negociatori, în conducerea Ministerului Afaceril


 · nbr* -sei 360' wl o v e -2n (r38) qwl-iaioo rafo ul csa jis rcj @swlca2 ... (-10126.5) m5(u0112) 4-m3.5(u0126.5) jis 80202 pfi/2 gwlca2 zwl01ca2 awlaca2

 · nbr* -sei 360' wl o v e -2n (r38) qwl-iaioo rafo ul csa jis rcj @swlca2 ... (-10126.5) m5(u0112) 4-m3.5(u0126.5) jis 80202 pfi/2 gwlca2 zwl01ca2 awlaca2

EVANGHELIA ÎN CASĂ · PDF filePân ă acum n-am g ă sit înc ă un preot care s ă -mi m ă rturiseasc ă faptul cî a consultat „comentariile” mele pentru a

EVANGHELIA ÎN CASĂ · PDF filePân ă acum n-am g ă sit înc ă un preot care s ă -mi m ă rturiseasc ă faptul cî a consultat „comentariile” mele pentru a

MEMORIUL DE PREZENTARE - arpmdj.anpm.roarpmdj.anpm.ro/upload/89903_Memoriu_Lucrari conductoare LEA PFI-Cetate_CN...Conductoarele de protec ţie sunt conectate galvanic la fiecare stâlp,

MEMORIUL DE PREZENTARE - arpmdj.anpm.roarpmdj.anpm.ro/upload/89903_Memoriu_Lucrari conductoare LEA PFI-Cetate_CN...Conductoarele de protec ţie sunt conectate galvanic la fiecare stâlp,

* Anni Bise»Pfi - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/44278/1/BCUCLUJ_FP_279232_1931...La bine şi la rău, în primejdii şi în bucurii, Majestatea Sa se va ruga

* Anni Bise»Pfi - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/44278/1/BCUCLUJ_FP_279232_1931...La bine şi la rău, în primejdii şi în bucurii, Majestatea Sa se va ruga

REVISTA PRESEI · 2018. 10. 8. · Lansarea aplicației a fost mediatizată ... a se citi „hai hab”) a fost realizată în cadrul proiectului „Sănătate în regim offline”,

REVISTA PRESEI · 2018. 10. 8. · Lansarea aplicației a fost mediatizată ... a se citi „hai hab”) a fost realizată în cadrul proiectului „Sănătate în regim offline”,

Politica şi filosofia CÎ „Agrostoc” pe termen lung

Politica şi filosofia CÎ „Agrostoc” pe termen lung

R O M Â N I A AUTORITATEA JUDEC ĂTOREASC Ă EXTRAS …portal.just.ro/200/SiteAssets/SitePages/organizare/HCC2017.pdfSimona,Cî 10- Prodea Aura, Cî 12 - Dumitru Paraschiva, Cî 13

R O M Â N I A AUTORITATEA JUDEC ĂTOREASC Ă EXTRAS …portal.just.ro/200/SiteAssets/SitePages/organizare/HCC2017.pdfSimona,Cî 10- Prodea Aura, Cî 12 - Dumitru Paraschiva, Cî 13

 · -JOI 12 aprilie 1990 creetin democrat Frati tärani! Pämintul este al vostru ! L-ati cî#igat in secole de iobägie I-ati plä- ... copilul a intrat cu media zece si a absolvit-o

 · -JOI 12 aprilie 1990 creetin democrat Frati tärani! Pämintul este al vostru ! L-ati cî#igat in secole de iobägie I-ati plä- ... copilul a intrat cu media zece si a absolvit-o

PFI Versus PFA

PFI Versus PFA

PFI anul I 2016.docx

PFI anul I 2016.docx

OCTOMBRIE 1 - 11 octombrie - asm.md filefost cî†iva oameni care §i-au dep¶§it propria fric¶. Cele 600 de pagini ale Cele 600 de pagini ale acestei halucinate c¶r†i depun

OCTOMBRIE 1 - 11 octombrie - asm.md filefost cî†iva oameni care §i-au dep¶§it propria fric¶. Cele 600 de pagini ale Cele 600 de pagini ale acestei halucinate c¶r†i depun

Povestea Nevăzută şi Neauzită.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/53737/1/... · Cel ma marl se e duce da, r nu ma vineî . Cei lalţî aşteapt cî aşteaptăt ă pan ceă

Povestea Nevăzută şi Neauzită.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/53737/1/... · Cel ma marl se e duce da, r nu ma vineî . Cei lalţî aşteapt cî aşteaptăt ă pan ceă

REGULAMENTUL CAMPANIEI PROMOȚIONALE: Cumpără fără … · de decizia Organizatorului, campania poate fi mediatizată pentru informarea publicului. Prin publicitate se înțelege,

REGULAMENTUL CAMPANIEI PROMOȚIONALE: Cumpără fără … · de decizia Organizatorului, campania poate fi mediatizată pentru informarea publicului. Prin publicitate se înțelege,

Motivulfecioareirăzboiniceînbasmulfantasticromânesc …...45 Am i nt escaM gr:Th S oy fJ (1 9, Lu B ). 46 Basm ulc F rnzăV ed (C ţ 201:I, 8-9). 47 B as mu l cî părt evo in (Ibd,

Motivulfecioareirăzboiniceînbasmulfantasticromânesc …...45 Am i nt escaM gr:Th S oy fJ (1 9, Lu B ). 46 Basm ulc F rnzăV ed (C ţ 201:I, 8-9). 47 B as mu l cî părt evo in (Ibd,

CE E NOU ÎN DOOM2 - ACADEMIA ROMANA · Web viewA a a Ă ă ă Â â î/î din a B b be/bî C c če/cî D d de/dî E e e F f ef/fe/fî G g ğe/ghe/gî H h haş/hî I i i Î î î/î

CE E NOU ÎN DOOM2 - ACADEMIA ROMANA · Web viewA a a Ă ă ă Â â î/î din a B b be/bî C c če/cî D d de/dî E e e F f ef/fe/fî G g ğe/ghe/gî H h haş/hî I i i Î î î/î

Legea malpraxisului medical îmbunătățește …...Opinia mea - nu există o nevoie acută de elaborare a unei legi distincte privind malpraxisul, cel puțin nu în forma mediatizată

Legea malpraxisului medical îmbunătățește …...Opinia mea - nu există o nevoie acută de elaborare a unei legi distincte privind malpraxisul, cel puțin nu în forma mediatizată

...un neci de sah fulger la 9.CM 10.1 mese De asemenea a sustinut (cîte 4 partide) pe care cî;tigat cu 43—21 puncte: V—Vaisaan 11k, A.Marcovici 10%. M. Doninte R.Mihäi1escu

...un neci de sah fulger la 9.CM 10.1 mese De asemenea a sustinut (cîte 4 partide) pe care cî;tigat cu 43—21 puncte: V—Vaisaan 11k, A.Marcovici 10%. M. Doninte R.Mihäi1escu

2. PFI - Intro Si Pietele Intl de Actiuni (1)

2. PFI - Intro Si Pietele Intl de Actiuni (1)

· PDF fileDIN Sahul si-a cî§tigat numero§i prieteni Tigran Petrosian pentru a doua oarä campion al Uniunii Sovietice . Emil Ungureanu Eleonora Gogîlea

· PDF fileDIN Sahul si-a cî§tigat numero§i prieteni Tigran Petrosian pentru a doua oarä campion al Uniunii Sovietice . Emil Ungureanu Eleonora Gogîlea

Referat final pfi

Referat final pfi