Serie nouå, nr. 221-222 / august 2012

Ziua Naþionalã a Ucrainei este una dintresãr bãtorile cele mai încãrcate de semnificaþiidin întreaga istorie a þãrii. Independenþa Ucrai -nei, adânc ºi îndelung râvnitã de poporul ucrai -nean, avea sã dea naºtere unui stat suveran la24 august 1991, 90% dintre votanþii Refe ren -dumului din 1 decembrie 1991 salu tând aceastãdecizie.

De remarcatfap tul cã îm pli ni reaacestui dezide ratizvorât din în sãºifiinþa naþio nalã aucrai ne nilor uniþiprin limbã, cul turãºi istorie, a fost de -sã vârºitã prinadop tarea Actului de Inde pen denþã care va stala baza Con stituþiei (Con stituþia Ucrai nei,Kiev, 1997), ce cu prinde preve deri democraticecare ºi-au pãstrat valoa rea ºi în ziua de azi.

În cei 21 de ani, Ucraina a devenit un statde mocratic ce tinde sã semene cu cele occiden -ta le, ajungând o putere economicã ºi politicãim portantã, care nu poate fi trecut cu vedereape plan internaþional. Ucraina este astãzi o þarãîn plinã modernizare, situându-se în topul mon -dial în domenii de vârf ca ºtiinþa ºi teh nolo giaspa þialã. Explozia de creativitate ºi de muncã pro - mite un mare viitor pentru poporul ucrai nean.

În mesajul adresat poporului ucrainean cuprilejul celei de-a 21-a aniversãri a inde pen den -þei Ucrainei, preºedintele Viktor Ianu kovyci aspus: „În pofida unor factori externi nefavora-bili, în perioada 2010-2012, am reuºit, pe an -sam blu, sã combatem efectele distrugãtoare alecrizei ºi sã asigurãm o creºtere stabilã a produ -sului intern brut.

Succesele economice au impulsionat creº -terea veniturilor reale ale ucrainenilor. Sa la riulreal a crescut, anul trecut, cu aproape 9%, iar înpri ma jumãtate a anului 2012 cu aproape 16%.

Cursul stabil al hrivnei este un indicatorsigur pentru mediul de afaceri, un stimulentpentru afluxul de investiþii strãine.

Se produc schimbãri calitative în structuraexporturilor, mai ales în sfera serviciilor.

Putem spune astãzi cu mândrie cã Ucrainaface parte din primii cinci cei mai mari expor-tatori de echipamente de programare.

Se realizeazã cu succes o serie de alte pro -iecte naþionale. Printre acestea se numãrã ºipro iec tul „Noua viaþã“ în cadrul cãruia au fostdeschise 6 centre perinatale în care s-au nãscutdeja opt mii de copii.

Un alt exemplu al aplicãrii proiectelor na þio -nale este construirea terminalului LNG în re -giu nea Odesa.

Un moment remarcabil în istoria Ucraineiindependente l-a constituit organizarea cu suc-ces a etapei finale a campionatului european defotbal Euro-2012.

În ultimii doi ani, am reuºit sã accelerãmsubstanþial construcþia unei serii întregi de pro -iec te importante de infrastructurã.

Este vorba de noi terminale aeroportuare, de

drumuri ºi stadioane, de garnituri de tren mo -der nizate, de infrastructurã hotelierã renovatã,de puncte de control trecere a frontierei moder -ne, toate acestea formând o bazã solidã a creº -terii economice viitoare.

Finala campionatului european de fotbal aarã tat lumii o Ucrainã nouã. Acest eveniment acontribuit la abandonarea de cãtre europeni amultor stereotipuri care le-au fost impuse deunii politicieni de rea-credinþã.

Desfãºurarea Euro-2012 în Ucraina a de -mon strat lumii întregi cã noi suntem un parte -ner sigur al comunitãþii internaþionale, capabilisã realizãm sarcini complexe.

Sunt convins cã vom reconfirma acest lucruprin organizarea la înalt nivel a campionatuluiEuropei la baschet în 2015 ºi cu prilejul între-cerii pentru or ganizarea în Ucrai na a Jocurilor

Olimpice de Iarnãîn anul 2022“.

Cu ocazia ZileiI n d e p e n d e n þ e i ,Ucrai na a fost îm -brãcatã în culorigal ben-albastre. Înprin cipalele ei ora -ºe, precum ºi în ba -

ze militare, au avut loc serbãri. Mulþi oameniau serbat aceastã zi prin excursii ºi picnicuri.Posturile ucrainene de radio ºi televiziune autrans mis programe speciale, iar ziarele ucrai -nene au publicat numere speciale dedicate sãr-bãtorii.

Sã ne amintim ºi de faptul cã dialogul auto -ritãþilor româneºti cu cele ucrainene a evi den -þiat de fiecare datã relaþiile parteneriale buneexistente între cele douã state, dorinþa reciprocãde a le dezvolta în continuare cu atât mai mult,cu cât în cursul acestui an am sãrbãtorit douãdecenii de relaþii diplomatice neîntrerupte. Aºa -dar, se poate afirma cã aceste relaþii se dezvoltãprogresiv în multe domenii, precum ºi faptul cãucrainenii din România, circa 55.000 de per -soa ne declarate la ultimul recensãmânt, contri -buie la dezvoltarea statului ro mân ºi la evo luþiapozitivã a legãturilor cu þara de origine.

În România, în cadrul manifestãrilor dedi-cate Zilei Independenþei a Ucrainei, Galeria„Taras ªevcenko“ a filialei Suceava a UUR afost gazda expoziþiei de picturã „Artã ºi priete-nie“; la vernisaj au participat numeroºi oamenide culturã din judeþul Suceava ºi din Ucraina.

La Bucureºti, Ambasada Ucrainei în Ro mâ -nia a organizat o recepþie în sala „Con stantinBrâncuºi“ a Palatului Parlamentului. Ex celenþaSa Teofil Bauer, ambasadorul Sta tului Ucrai -nean, a avut amabilitatea sã invite ºi sã pri -meas cã numeroºi oaspeþi. Au þinut sã onorezecu prezenþa acest eveniment reprezentanþi aiAd mi nistraþiei Prezidenþiale din România, Mi -nisterului Afacerilor Externe, MinisteruluiApã rãrii Naþionale, membri ai corpului diplo-matic acreditaþi în România, ºefi de instituþii,intelectuali de marcã.

A fost de faþã, de asemenea,o parte a con-ducerii ºi a membrilor UUR.

Ion ROBCIUC

ZZ ii uu aa NN aa ÆÆ ii oo nn aa ll åå aa UU cc rr aa ii nn ee ii

Monumentul Independenþei Ucrainei

Curierul UCRAINEAN52

Dragi prieteni,

Vã adresez un salut cordial cu prilejul aniversãrii a21 de ani de la proclamarea independenþei StatuluiUcrainean!

Independenþa a devenit cea mai grandioasã reali -zare cu care a fost încununat drumul lung ºi complexparcurs de poporul ucrainean spre autoafirmare, spreobþinerea libertãþii ºi unitãþii. Ea a deschis calea spredez voltarea Ucrainei pe baze care favorizeazã integra -rea treptatã în familia naþiunilor europene.

Fie ca inimile voastre sã se umple de mândrie pen-tru cã sunteþi personal pãrtaºi la afirmarea StatuluiUcrai n ean independent, de dorinþã de unitate ºi înþele -gere.

Preþuiesc grija voastrã sincerã ºi susþinerea voastrãactivã permanentã. Le consider o contribuþie importan-tã la consolidarea pe toate planurile a Ucrainei ca statdemocratic ºi prosper.

Vã urez multã sãnãtate, prosperitate ºi un destinfericit. Vã doresc ca în cãminele voastre sã domneascãfericirea ºi bunãstarea.

La mulþi ani!

Ministrul afacerilor externe al Ucrainei,Konsteantyn Hryºcenko

Mesaje cåtre comunitåÆile ucrainene din Diasporacu prilejul Zilei Independenþei Ucrainei

Dragi prieteni,

Congresul Mondial al Ucrainenilor(CMU) adreseazã sincere felicitãri tuturorucrainenilor din lume cu prilejul împliniriia 21 de ani de la adoptarea Actului istorical independenþei Ucrainei care a consfinþitîn plan legislativ aspiraþiile seculare alepoporului ucrainean de a trãi într-un statindependent ºi suveran.

Obþinerea independenþei a fost o victorieasupra înrobirii seculare, asupra anihilãriioricãror încercãri de manifestare a spiritu-lui naþional ucrainean, asupra genociduluiºi holodomorurilor cu care duºmanii noºtriîn cercau sã asimileze ºi sã menþinã Ucrai -na veºnic în robie.

Una dintre direcþiile activitãþii CMU dela înfiinþarea lui cu 45 de ani în urmã ºipânã în anul 1991 a fost aceea de a oferilumii informaþii adevãrate despre acþiunileantiucrainene ale imperiului sovietic ºidespre statutul Ucrainei subjugate, precumºi de a face totul pentru ca ea sã-ºi rec⺠-tige statalitatea. Iar odatã cu proclamareaActului de independenþã, CMU ºi-a con-

centrat activitatea asupra afirmãrii StatuluiUcrainean independent.

CMU face apel la toþi ucrainenii sãapere acest dar nepreþuit care este indepen-denþa, sã iubeascã ºi sã cinsteascã limba ºicultura ucraineanã ºi sã munceascã cu ºimai multã dãruire ºi perseverenþã pentrurenaºterea naþionalã ºi dezvoltarea StatuluiUcrainean, având mai ales în vedere încer-cãrile diferitelor forþe de a-l aduce din nouîn stare de colonie.

CMU este o suprastructurã internaþio -na lã de coordonare a comunitãþilor ucrai -nene din Diaspora care reprezintã inte re -sele a peste 20 de milioane de ucraineni.CMU reuneºte organizaþii ucrainene din 32de þãri ºi întreþine relaþii cu ucrainenii dinalte 15 þãri. Înfiinþatã în 1967 ca organiza-þie nonprofit, CMU a fost recunoscutã, în2003, drept organizaþie nonguvernamenta -lã cu statut consultativ special de Consi liulEconomic ºi Social al Organizaþiei Naþiu -nilor Unite.

Congresul Mondial al Ucrainenilor

SCRISOARE DESCHISÃSemnatarii prezentei scrisori deschise cerem

opiniei publice din Bucovina ºi membrilor comuni -tãþii ucrainene sã se disocieze de mascarada or ches -tratã de oameni care nu au nimic de a face cu comu-nitatea ucraineanã.

Menþionãm cã la aºa-zisul „referendum, urmatîn scurt timp de congresul extraordinar“, desfãºuratpe 20 iulie 2012 la Suceava, nu au participat ucrai -nenii care au ceva de spus în legãturã cu problemelenoastre, ci doar marginalii, mânaþi de orgolii sauinte rese materiale obscure, nu neapãrat de etnieucrai neanã. Dezbinarea pe care o face în mijloculnos tru Dumitru Morhan autointitulatul „preºedinteal UUR“, care nu a articulat niciodatã coerent o fra -zã în limba ucraineanã, nu este întâmplãtoare. Du -mitru Morhan ºi „elita“ lui sistematic au erodat ºipângãrit orice acþiune de bun augur a ucrainenilor.

Aºa-zisa „noua conducere“, NU NE RE PRE -ZINTÃ ºi este o sfidare la adresa noastrã, cetãþenioneºti ai României, este o sfidare la adresa auto -ritãþilor de stat ºi a justiþiei din þara noastrã.

Se ºtie cã în toatã aceastã perioadã falsurile austat la baza campaniei furibunde împotriva a tot ceeste ucrainean ºi UUR, în Suceava ºi în România.

Noi, intelectualii ucraineni din Bucovina, ceremautoritãþilor competente sã se sesizeze în legãturã cufalsurile grosolane, cu asumarea de competenþe ne -cu venite ºi lipsa celei mai elementare deontologiide care au dat dovadã organizatorii aºa-zisului „re -fe rendum, urmat în scurt timp de congresul extraor-dinar“.

De asemenea, cerem conducerii Uniunii Ucrai -nenilor din România (UUR) ca dupã clarificareasituaþiei din teritoriu sã iniþieze o dezbatere internãprivind prezentul ºi viitorul acestei organizaþii, caunic reprezentant al ucrainenilor din Ro mânia, înaºa fel încât corectitudinea, transpa ren þa, morali-tatea ºi promovarea valorilor tradiþionale ucrainenesã fie unicele repere ale ucrainenilor.

Semnãturi: 1. Chideºciuc Ioan - profesor, scriitor - Negos -

tina; 2. Mihoc Lucia - profesor Suceava; 3. PetraºucBoreslaw - inginer - Suceava; 4. Plecan Ionuþ - pro-fesor - Bãlcãuþi; 5. Perejuc Gheorghe - farmacist -Siret; 6. ªtubianu Anca - profesor - Siret; 7. Gri -goraº Felicia - educatoare pensionarã - Negostina;8. Maidaniuc Nicolae - profesor - Siret; 9. MihãescuMihai - profesor - Siret; 10. Huþan Mihaela - ingi -ner - Suceava; 11. ªoiman Petru - profesor - Bãl -cãuþi; 12. Iavorenciuc Atanasie - învãþãtor pensio nar- Siret; 13. Grigoraº Livia - asistent AMP - Negos -tina; 14. Perejuc Claudia - farmacistã - Siret; 15.Huþan Aurora - învãþãtoare pensionarã - Sucea va;16. Huþan Vasile - inginer - Suceava; 17. Popo vicsTamara - medic - Siret; 18. Petraºuc Da niel - preot- parohia Negostina; 19. Grigoraº Ioan - agent poº -tal - Negostina; 20. Ursachi Marcela - inginer - Bãl -cãuti; 21. Ursachi Diana - elev olimpic - Bãlcãuþi;22. Pe traºuc Ana - învãþãtor pensionar - Bãlcãuþi;23. Pe traºuc Vasile - învãþãtor pensionar - Bãlcãuþi;24. Plecan Narcisa - profesor - Balcãuþi; 25. ªou-caliuc Ioan - inginer - Siret 26. Usatiuc Valeria -învãþãtor pensionar - Balcãuþi; 27. Cra suleacCornelia - bibliotecar pensionar - Siret; 28.Crasuleac Ilie - inginer - Siret; 29. Popovics Vasile- preot - parohia gr. cat. Siret; 30. Grigoraº Silviu -profesor - Negos tina; 31. Cureliuc Nicolai - profe-sor, jurnalist - Mãriþei; 32. Berbeneciuc Ilie - învãþã-tor pensionar - Bãlcãuþi; 33. Grigorciuc Lã crã - mioara - profesor - Bãlcãuþi; 34. Voloºciuc Mihai -poet - Negostina; 35. Fraseniuc Eusebie - profesor -Negostina; 36. Fra seniuc Lucreþia - profesor - Ne -gos tina; 37. Fra se niuc Diana - profesor - Negostina;38. Fra seniuc George - maistru - Negostina; 39.

Fraseniuc Car men - profesor - Negostina; 40. Ser -denciuc Victor - profesor - Negostina; 41. ChideºaAntoneta - profesor - Negostina; 42. FraseniucMaria - profesor pen sionar - Negostina; 43. ªoimanVasile - învãþãtor - Bãlcãuþi; 44. ªoiman Rodica -profesor - Bãlcãuþi; 45. Gheorghi Mihai - învãþãtorpensionar - Brodina; 46. Gheorghi Artemizia -învãþãtor pens. - Brodina; 47. Cega Gheorghe -învã þãtor pens., scriitor - Nisi pitu; 48. PascariuVasile - insp. I.S.U. - Milisãuþi; 49. Brechler Liliana- profesor - Rãdãuþi; 50. Cazac Narcisa - învãþãtor -Rãdãuþi; 51. Marici Mihai - preot parohia ortodoxãBãlcãuþi; 52. Nicolaiºãn Nicolae - preot gr. cat. -parohia Cacica; 53. Ar de lean Valentin - preot paro-hia ortodoxã - Izvoa rele Sucevei; 54. Sauciuc Ilie -profesor - Paltinu; 55. Sauciuc Elisabeta Elena -profesor - Paltinu; 56. Ne gurã Viorica - profesor -Paltinu; 57. Puºcã Ilaria - profesor - Ciumârna; 58.Puºcã Traian - profesor - Ciumârna; 59. ReguºAspazia - conferenþiar dr. - Ipoteºti; 60. ZahariaMariana - asistent medical - ªcheia; 61. MazureacAlina - profesor - ªerbãuþi; 62. Prelipcean Zorica -tehnician - Suceava; 63. Gri goraº Lidia - învãþãtorpens. - Su ceava; 64. Grigoraº ªte fan - învãþãtorpens. - Suceava; 65. Tifiniuc Maria - profesor - Dãr -mãneºti; 66. Stasiuc Veronica - edu catoare - PloºciIzvoare; 67. Cega Va lentina - educatoare - Brodinade Sus; 68. Berla Vasilena - învãþãtoare - Brodina deSus; 69. Coneac Viorica - profesor - Brodina; 70.Lesenciuc Eugenia - profesor - Brodina de Sus; 71.Sericiuc Gheorghiþã - in gi ner - Suceava; 72.Cobziuc Mihai - preot - parohia ortodoxãDãrmãneºti.

Stimaþi ucraineni,

Vã felicit, în numele Consiliului MondialUcrainean de Coor do na re, cu prilejul aniver-sãrii Zilei pro cla mãrii Independenþei Ucrainei!

Multe generaþii de fii devotaþi ai Ucrainei auluptat pentru dreptul de a fi stãpâni pe pro priulpãmânt. Din pãcate, aceastã luptã continuã ºi

dupã 21 de ani de independenþã. Vor mai trebuidepuse multe eforturi pentru ca ucrainenii sãaibã, în sfârºit, þara pe care o meritã - de -mocraticã, liberã, cu un grad înalt de spiritua -litate ºi stabilã din punct de vedere economic.

Aºadar, vã doresc forþã ºi entu ziasm, bunã -stare, pace ºi în þe le gere în familiile voastre. Fieca priete nii voºtri devotaþi sã vã fie mereu alã -

turi, iar încrederea într-un vii tor mai bun sã vãajute sã atin geþi noi culmi spre gloria Patrieinoastre.

Slavã Ucrainei!

Preºedintele Consiliului Mondial Ucrainean de Coor donare,Mychailo Ratuºnyi

Intelectualii ucraineni din Bucovina se dezicde „referendumul“ çi „congresul extraordinar“

orchestrat de Dumitru Morhan

3Curierul UCRAINEAN

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART oRGANIZATIoN SRL“

CURIERUL UCRAINEAN

Conform Recensãmântului populaþiei din2002, în Maramureº trãiesc peste 34 de mii deucraineni, adicã 60% din totalul ucrainenilordin România. Populaþia ucraineanã este majori-tarã în comunele Poienile de sub Munte (10.033loc., 96,64%), Repedea (4.761 loc., 97,67%),Ruscova (4.854 loc., 94,31 %), Bistra (4.423loc., 90,91 %), Rona de Sus (4.698 loc.,86,46%), Bocicoiu Mare (4.468 loc., 59,06% ),Remeþi (3.058 loc., 73,90%). Numeroºi ucrai -neni trãiesc ºi la Sighet, unde avem Vica riatulOrtodox Ucrainean din România, Viºeu de Sus,Baia Sprie sau Baia Mare. În Maramureº, avem16 biserici ucrainene ortodoxe, douã mãnãstiri,biserici greco-catolice, dar ºi lãcaºuri de cultneoprotestante. În fiecare comunã populatã deucraineni, avem ºcoli în care se predã limbamaternã, iar la Sighetu Marmaþiei avem, din1998, Liceul Ucrainean „Taras ªevcenko“. Îninima Maramureºului, la Sighetu Marmaþiei,avem sediul filialei Maramureº a UUR. ªi înacest an ne-am ocupat de buna organizare ºidesfãºurare a Festivalului naþional de colinde,datini ºi obiceiuri de iarnã la ucraineni, aOlimpiadei de limba ºi literatura ucraineanã -etapa judeþeanã; am reuºit traducerea manua -lelor de istorie ºi geografie pentru clasele aVIII-a, în limba ucraineanã. Am participat cuEuforia TV la realizarea concursului de pre -gãtire a mâncãrurilor tradiþionale ucrainene încadrul emisiunii „Sã gãtim româneºte“. Înparteneriat cu ªcoala din Valea Viºeului ºiªcoala cu clasele I-VIII din Vatra Moldoviþeine-am implicat în proiectul „Încondeiereaouãlor de Paºti“. Ne implicãm ºi în proiectul departeneriat educaþional între ºcoli intitulat„Comunicarea între instituþiile de învãþãmânt -un atu în viitoarea orientare profesionalã“ alã-turi de Liceul Ucrainean „Taras ªevcenko“ dinSighetu Marmaþiei ºi ªcoa la de Pregãtire aAgenþilor Poliþiei de Fron tierã Oradea. Avem ºi

un acord de parteneriat cu ªcoala nr. 4 dinPoienile de sub Munte în cadrul proiectuluieducaþional „Pe drumuri de istorie ºi culturã“.Am susþinut financiar depla sarea echipei de fot-bal a ªcolii de Arte ºi Meserii din Poienile desub Munte, în vederea participãrii la fazajudeþeanã a campionatului de fotbal - gimna ziurural, organizatã la Baia Mare. Tot pentruaceas tã echipã am asigurat echipamentelesportive. În acest an, sãrbãtorirea poetuluiucrai nean Taras ªevcenko am desfãºurat-o înloca litatea Ruscova. Am asigurat transportulpentru participarea unui grup de etnici ucrai -neni la târgul AGRARIA - Cluj. Am sprijinitacþiunea culturalã de la Poienile de sub Munte -„Cinstirea veteranilor de rãzboi“, dar ºi mani-festarea „Obiceiuri pastorale la ucraineni - mirala huþuli“, care s-a desfãºurat la Bistra. Sã nuuitãm nici „Concursul de recitare a poezieiucrainene“ - faza judeþeanã, desfãºurat la Ronade Sus ºi faza naþionalã de la Sighetu Mar -maþiei. Am facilitat transportul pentru un grupde persoane din Coºtiui la hramul bisericii din

ªumuleu Ciuc - Harghita. Am contribuit la pre-mierea elevilor merituoºi, dar ºi la îmbogãþireafondului de carte la bibliotecile ºcolare. Gru -purile artistice au primit instrumente muzicale.Am fost cu un grup de elevi din Ruscova ºiRepedea în Tabãra Internaþionalã „Artek“ dinCrimeea, care s-a desfãºurat în aceastã varã. Pelângã toate acestea, trebuie sã fac o pre ci zaredeosebit de importantã. Conducerea Uniu niiUcrainenilor din România (UUR), reprezentatãprin preºedintele ªtefan Buciuta, deputat înParlamentul României, dezaprobã aºa-numitul„referendum ºi congres extra ordinar pentrualegerea unei noi conduceri la Uniunea Ucrai -nenilor din România“, care a avut loc laSuceava, în data de 20 iulie 2012, convocat deDumitru Morhan, care pânã nu demult se erijaîn preºedinte al Uniunii Democrate a Ucrai -nenilor, iar în urma acestei întruniri se dã dreptpreºedinte sau dupã mintea lui „unificator altuturor ucrainenilor“. Niciunul dintre susþi -nãtorii lui Dumitru Morhan nu este membru alUniunii Ucrai nenilor din România. DumitruMorhan în niciun caz nu poate reprezentaUniunea Ucrai nenilor din România, fiind înlitigiu cu aceasta ºi având dosare penale laCurtea de Apel Su ceava, la Parchetul de pelângã Judecãtoria Suceava ºi Judecãtoria Secto -rului 1, Bucureºti. Prin convocarea refe ren -dumului ºi congre sului extraordinar al UniuniiUcrainenilor din România, Morhan Dumitru ºicomplicii lui au comis infracþiune de uzurparede calitãþi oficiale, pedepsitã de codul penal.Unde mai pui cã, aºa cum am vãzut la televizor,în salã erau ºi copii de-o ºchioapã sau elevi degimnaziu, care au votat ºi ei!

Miroslav PetReþChI,preºedintele filialei Maramureº a UUR

Ucraineniidin

Maramureç

În perioada 6-7 august 2012, în comunaLeordina, judeþul Maramureº, a avut loc reuni-unea Comitetului de Planificare Strategicã ateri toriului transfrontalier Valea Ruscovei (Ro -mâ nia). Asociaþia pentru Dezvoltare Localã„Ivan Krevan“ din comuna Repedea, în partene-riat cu Agenþia pentru Dezvoltarea de IniþiativePrivate din Ivano-Frankivsk, Ucraina, în calitatede lider de proiect ºi Administraþia de StatIvano-Frankivsk, Consiliul Raional Verchovyna,Aso ciaþia de Turism a Regiunii Ivano-Fran -kivsk, precum ºi Consiliul Local Poienile de subMunte, cu sprijinul Uniunii Ucrainenilor dinRomânia (UUR), deruleazã, în perioada aprilie2012 - aprilie 2014, proiectul „Dezvoltarea loca -lã prin crearea de condiþii pentru deschidereaunui punct de trecere a frontierei ºi construcþiaunui drum în dreptul localitãþii Poienile de subMunte (Maramureº, România) ºi ªybene (ra io -nul Ver chovyna, Ucraina)“, finanþat de UniuneaEuro peanã ºi Guvernul României prin Pro gra -mul de Cooperare Transfrontalierã ENPI Un -garia-Slovacia-România-Ucraina, 2007-2013.

La aceastã reuniune, din partea UniuniiUcrainenilor din România (UUR) au participatpreºedintele UUR, dl deputat ªtefan Buciuta,prim-vicepresedintele, dl Miroslav Petreþchi, ºiconsilierul economic al UUR, dl Nicolae Miro -slav Petreþchi.

Prin acest proiect se urmãreºte:- creºterea gradului de cooperare între comu-

nitãþile din zona transfrontalierã în planificareadurabilã a dezvoltãrii socio-economice din zonaþintã a proiectului;

- promovarea oportunitãþilor de investiþii dinzonele de frontierã a regiunii Ivano-Frankivskdin Ucraina ºi judeþul Maramureº din România;

- creºterea gradului de cunoaºtere a aspec -telor socio-economice, tehnice ºi de mediu pen-tru deschiderea unui punct de trecere a frontiereiîn zona Munþilor Maramureºului ºi evaluareacosturilor pentru construirea unui drum autotransfrontalier;

- crearea cadrului de dialog între funcþionariipublici din guvernele celor douã þãri privinddeschiderea unui nou punct de trecere a fron-tierei în dreptul comunei Poienile de sub Munte;

- faciliatarea cooperãrii între comunitãþilelocale, asociaþiile de afaceri ºi agenþiile de pro-tecþia mediului de pe ambele pãrþi ale frontiereiromâno-ucrainene.

Rezultatele acestui proiect sunt urmãtoarele:- creºterea gradului de colaborare trans-

frontalierã dintre cele douã regiuni þintã ºi facili -tarea unificãrii eforturilor de dezvoltare localã acomunitãþilor de graniþã;

- realizarea unei strategii comune de dez-voltare durabilã a celor douã regiuni transfronta -liere;

- promovarea oportunitãþilor de investiþiipentru dezvoltarea afacerilor în ambele regiuniþintã;

- realizarea unei baze de date de investiþiipentru sectoarele prioritare de dezvoltare înregiunile þintã;

- realizarea unor studii privind construcþiaunui drum în zona Iltsi-ªybene din Ucraina;

- realizarea unei campanii de lobby pe lângãautoritãþile publice din cele douã þãri pentruspri jinirea deschiderii unui punct de trecere afrontierei în Munþii Maramureºului.

Nicolae Miroslav PetReþChI

LL aa nn ss aa rr ee aa uu nn uu ii pp rr oo ii ee cc tt tt rr aa nn ss ff rr oo nn tt aa ll ii ee rrîî nn MM uu nn ÆÆ ii ii MM aa rr aa mm uu rr ee çç uu ll uu ii

Curierul UCRAINEAN4

De Ziua Independenþei Ucrainei

Actul de Indepedenþã a Ucrainei a fost adop-tat de Parlamentul Ucrainean la 24 august 1991,

în urma încercãrii unei tentative de loviturã destat la 19 au gust 1991, în care liderii comu niºtidin fosta Uniune Sovieticã au în cer cat sãrestabi leas cã controlul partidului comunist. Pro -cla marea inde pendenþei Ucrai nei a fost su -biec tul Referen dumului din 1 decem brie1991, fiind adoptatã de votanþi cu majoritatede voturi.

Uniunea Ucrainenilor din România, filialaSuceava a celebrat vineri, 24 august 2012,Ziua Independenþei Ucrainei prin expoziþia depicturã „Artã ºi prietenie“ ver nisatã la Galeria„Taras ªevcenko“ de la sediul UUR.

Expoziþia a cuprins un numãr de 48 de lu -crãri în acuarelã ºi ulei, realizate de pictoriisu ce veni amatori: Iosif Csukat, Iulian Dziu -bins ki, Gheorghe Robciuc, Mihai Tipa, IoanBodnar.

La vernisaj au participat numeroºi oamenide culturã din judeþul Suceava ºi din Ucraina.Voi reda pe scurt câteva luãri de cuvânt.

Ioan Bodnar, preºedintele UUR, filiala

Suceava: „Doamnelor ºi domnilor, stimaþi invi-taþi din Ucraina ºi din România, mã bu cur cãazi, la Galeria „Taras ªev cen -ko“ aþi venit pentru un

moment deosebit ce în -seamnã a 21-a ani versarea Inde pen den þei Ucrai -nei. Cinci pictori s-au în -tru nit pentru a-ºi pre -zenta lucrãrile drept res -pect pentru aceas tã zi.Mã bucur cã în Bucovinase desfãºoarã astfel deac ti vitãþi. Multe picturide aici pre zin tã flori careconstituie coloritul aces -tor þi nu turi“.

Excelenþa Sa VasylBo ieciko - consul gene -ral al Ucrainei la Su cea -va: „Sãrbãtorim îm preu -nã cu dumneavoastrã 21de ani de la pro clamareaInde pen denþei Ucrainei. Avem relaþii foarte

bune cu România. Suntem foarte mândri deevenimentul Euro 2012. Toþi cei care ne-au viz-itat þara cu prilejul acestui eveniment ºi-au datseama cã suntem un popor care vrea sã aibã

relaþii foarte bune cu toate þãrile din lume. Vãmulþumesc foarte mult pentru organizarea aces-

tui eveniment.Profesor, jurnalist - Roman

Istrati: Lucrul cel mai impor-tant este cã aici expun lucrãride mare þinutã un maghiar, unpolo nez ºi un ucrainean. Ideeaar trebui reluatã ºi de alte ga le -rii. Aºadar, faptul cã în afa rã deucraineni de acest evenimentse bucurã românii, ma ghiarii,po lonezii ºi nu numai este îm -bu curãtor. Mul þu miri artiº -tilor!“

Poetul Mihai Sultana Vicol:„Bucovina este o Elveþie în mi -niaturã unde mino ri tã þi le con - locuitoare au o limbã co mu nã,ºi, aceasta este prietenia. ZiuaUcrainei a în sem nat pentrubucovineni o înþelegere prinfrumos, frumosul fiind de data

asta arta plas ticã. Ziua naþio nalã a fiecãrui stateste o zi de simþire simbolicã cãtre trecut, pre -zent ºi viitor“.

Aurel Buzincu - director executiv la Direcþiapentru Culturã, Culte ºi Patrimoniu Cultural ºi

Naþional Suceava: „Instituþia pe care o conducse aflã în chirie, în clãdirea în care îºi are se -diul Uniunea Ucrainenilor din România, fi lia -la Suceava, fiind proprietara spaþiului ºi suntbu cu ros de o astfel de vecinãtate. Particip latoate activitãþile organizate la sediul UUR ºi-nalte locaþii. Faptul cã vecinãtatea UUR estebene ficã, mi-am cumpãrat o casã, unde cre-deþi? În comuna Dãrmãneºti, unde trãiescucrai neni de treabã ºi muncitori.“

Au fost multe luãri de cuvânt atât în limbaromânã, cât ºi în limba ucraineanã, ascultãtoriiavând în dl Ioan Bodnar un translator perfect.De remarcat faptul cã Excelenþa Sa VasylBoieciko vorbeºte foarte bine limba românã.

În rest, las fotografiile sã vorbeascã.

Kolea KUReLIUK

ExpoziÆia de picturå „Artå çi prietenie"

Personalitãþi prezente la evenimentul sucevean

În cadrul manifestãrilor cultural-ºtiinþificededicate Zilei Independenþei Ucrainei, în datade 22 august a.c., la Centrul Cultural Infor ma -þional al Ucrainei la Bucureºti, a avut loc lan sa -rea cãrþii Ucraina-România: 20 de ani de relaþiidiplomatice.

Cartea conþine mesaje de salut, cuvântãri ºicomunicãri ºtiinþifice (în limbile ucraineanã,românã ºi englezã), susþinute în cadrul meseirotunde din 17 februarie 2012, la Bucureºti, petema „20 de ani de la stabilirea relaþiilor diplo-matice între Ucraina ºi România“.

La eveniment au participat personalitãþireprezentative ale vieþii culturale ºi ºtiinþifice,prie teni ai Ucrainei. În cuvântul sãu, am basa do - rul extraordinar ºi plenipotenþiar al Ucrainei,Teofil Bauer, a vorbit despre semnificaþia rela -þii lor ucraineano-române în cei 21 de ani, statu-tul lor în prezent ºi despre perspectivele lor înviitor.

În continuare, reproducem cuvântul prim-vicepreºedintelui UUR, Ion Robciuc, la acesteveniment cultural-ºtiinþific: „Salut apariþiacãrþii Ucraina-România: 20 de ani de relaþiidiplomatice. Ea include mesajele de salut, cu -vân tãrile ºi comunicãrile ºtiinþifice ale unorprestigioase personalitãþi din România ºi Ucrai -na care au luat parte, în ziua de 17 februariea.c., la masa rotundã pe tema «20 de ani derelaþii diplomatice ucraineano-române», orga-nizatã de Ambasada Ucrainei în România.

Au participat atunci: fostul ministru deexterne al României, prof. Adrian Cioroianu,unii membri ai corpului diplomatic acreditaþi înRomânia, consilieri prezidenþiali, senatori ºideputaþi, reprezentanþi ai mediului academic ºiuniversitar din România ºi Ucraina, prieteni aiUcrainei. Au fost de faþã ºi reprezentanþi ai con-ducerii UUR.

Cartea pe care o lanseazã Ambasada Ucrai -nei în România este o contribuþie importantã laistoria relaþiilor diplomatice româno-ucrainene.

UUR, prin statutul sãu, a fost întotdeauna unfactor de coeziune între cele douã state, con-tribuind la dezvoltarea relaþiilor bilaterale.

Organizaþia noastrã continuã sã creadã cãtrebuie reactivatã Comisia mixtã interguverna-mentalã privind drepturile minoritãþilor careeste cel mai potrivit cadru pentru discutareatuturor problemelor minoritãþii ucrainene din

România ºi ale minoritãþii române din Ucraina.De la stabilirea relaþiilor diplomatice româ -

no-ucrainene, ele au cunoscut o dezvoltare pro-gresivã; credem cã pe viitor relaþiile ro mâ no-ucrainene se vor extinde ºi se vor consolida maimult“.

Ion ROBCIUC

Lansarede carte

Curierul UCRAINEAN 5

Iatã cã în luna augustse împlineºte un an decând a luat fiinþã Grupulvocal feminin ucrainean„Vocile Ne gostinei“. Nuputem trece aºa uºor pesteacest eveniment, trebuiesã-l sãrbãtorim.

Dar aº vrea sã amintesccã la Negostina, judeþulSuceava activitatea cultu -ra lã a ocupat întotdeauna un loc important.

Negostina a avut mereu formaþii de toategenurile. Aici putem amin ti: „Florile Negos -

tinei“ ºi „Bujorii Negos tinei“, conduse de dlVoloº ciuc Mihai, „Strunele Negos tinei“, con-dusã de dl prof. Mai daniuc Nicolae, „Plainegos tinean“, condusã de dna prof. Ianoº Zir -ca, formaþia de dansuri populare condusã de dlMalanciuc Virgil. Despre aceste formaþii, cât ºidespre altele s-a mai scris anul trecut, în 2011,când am sãrbãtorit „60 de ani de activitate cul-turalã în Negostina“.

De ce „Vocile Negostinei“?Oamenii satului iubesc mult cântecul popu-

lar ucrainean, de aceea la fiecare evenimentmai important din viaþa localitãþii toatã lumeacântã în limba maternã - ucraineanã. Nu exisãnuntã la care sã nu se interpreteze cele maicunoscute cântece populare ucrai nene: „Vkinþi hrebli“, „Oi na hori þerkva“, „Zaþvyla rujatro iaka“ etc. La Cãminul Cultural rãsunã voci -le negostinenilor. Mai întâi dau tonul femeile,iar când li se alãturã ºi bãrbaþii cântecul ucrai -nean pãtrunde în sufletul ºi inima oricuiascultã. Muzica e foarte melodioasã ºi de celemai multe ori duioasã, care exprimã cele maiadânci sentimente ale omului. Fanfara sau or -ches tra nunþii amuþesc când încep negos tineniisã cânte.

În cadrul organizaþiei locale aUniunii Ucrainenilor din Negos -tina s-a dezbãtut ºi problema cân-tecului popular ucrainean. Lainiþiativa câtorva doamne din Or -ganizaþia de Femei, care este con-dusã de tânãra profesoarã Anto -neta Chideºa, s-a pus problemaînfiinþãrii unui grup vocal feminincare sã culeagã cele mai frumoasecântece care sã fie interpretate oride câte ori va fi nevoie. Aºa s-aîntâmplat. Începu tul a fost maigreu. L-am rugat pe dl prof. Mai -da niuc Nicolae sã ne ajute cuacom paniamentul. La primulspec tacol, ne-au fost alãturi douãmandoline sub bagheta dlui prof.Maidaniuc Nicolae. Dupã aceea aînceput sã ne ajute poetul, com-pozitorul, instrumentistul, dl Vo -

loº ciuc Mihai cu acordeonul, de la care amînvãþat câteva cântece noi deosebit de frumoa -se. Am continuat cu repetiþiile ºi nu ne-am datbãtute atunci când alþii doreau desfiinþarea

grupului. Un loc de frun -te în repertoriul gru puluiîl au cântecele umoris-tice gustate pretutindenide pu blicul ucrai nean,chiar ºi de cei strãinicare înþeleg lim ba. Une -le dintre acestea suntarhi cunoscute, iar altelesunt compoziþii propriiale dlui Voloº ciuc Mihai,care vizeazã diferite as -pec te critice ale vieþii:aviditatea de bani, beþia,lenea, care din pãcate sepetrec în zilele noastre.Aici amin tim cântecele:„ªi reata“, „A ieºit babadin cârciumã“. Cu acestgrup am participat la

câteva evenimente din localitãþile Siret -„Zilele culturii ucrai nene“; Suceava - la „Con -sulatul ucrai nean“; Rã dãuþi - Zilele oraºului -Fes tivalul „Ar canul“; Câr libaba - „Zi lele co -mu nei“.

Grupul este compus din cele mai frumoaseºi melodi oa -se voci pecare lea m i n t i m :Gri go raº Li -via, Grigor i -ciuc Sil via,prof. Fra se -niuc Dia na,prof. Chi de -ºa An to neta,prof. Das ca -liuc Lidia,prof. PiþucM i h a e l a ,prof. Fra se -niuc N. Ma -ria, Co za -ciuc Ma -riana, Gri -

go riciuc Cristina, PopaMa riana, educatoarea Gri - goraº Felicia. Ne bu curãtare mult cã în mijloculnostru se aflã tineri talen-taþi: elevi, studenþi, profe-sori (fete ºi bãieþi), careînsufleþesc cu adevãratactivitatea gru pului nos-tru. În prezent, acompani-amentul este asigurat de

tânãrul Gri goriciuc George, absolvent al ªcol-ii Populare de Artã, care iubeºte folclorul pop-ular ucrainean ºi, în aceeaºi mã su rã, preþuieºtecompoziþiile autorilor ucraineni.

Am organizat ºi manifestãri populare pro-prii la Cãminul Cultural din Negostina „Na -zarie Iaremciuk“ (de numire din pãcate neo -ficializatã prin decizie de cãtre cei autorizaþi),un mare artist al cântecului de estradã ucrai -nean, care a fost oaspetele nostru, iar dupãmoar tea sa, Cãminului Cultural i s-a fixat oplacã comemorativã ce aminteºte cu drag deprezenþa sa în mijlocul ucrainenilor noºtri.

Grupul nostru a colaborat foarte bine, de ovreme încoace, cu renumitul ansamblu „Ko -zaciok“ din Bãlcãuþi condus de dl prof. ªoi -man Petru, care spre bucuria ºi mulþumireanoas trã a ieºit ºi consilier local din parteaUniunii Ucrai nenilor. Am dori sã continuãmaceastã colaborare având în vedere succesulmare de care se bucurã aceastã formaþie în rân-dul spectatorilor din þarã, chiar ºi peste hotare.Capa ci tatea interpretativã a Grupului femininucrai nean „Vocile Negostinei“, de valo rificarea comorilor cântecului popular ucrai nean oferãansamblului „Koza ciok“ posibilitãþi coregra -fice nebãnuite ce depind de mãiestria ºi talen-tul instructorului.

Unde cântã ucrainenii, toatã lumea se

opreºte ºi-i ascultã. Doar câ -teva titluri amin tim aici: „Oiu vyºnevomu sadu“, „Ho ri lasosna, palala“, „V kinþi hrebliºum leat verby“, „V sadu hu -leala“, „Ciorni oci iak teren“.

Apropiatele zile de toamnãºi de iarnã ne invitã sã ne în -tâlnim mai des la repetiþii încadrul Cãminului Cultural ºibibliotecii ucrainene „IonAbra miuc“, la reuniuni depo pu larizare a cântecului ºico lin delor tradiþionale ucrai -nene pentru a prezenta spec-tatorilor concer te ºi ºezãtoriculturale ba za te folclor auten-tic ucrainean.

Felicia GRIGORaª

„Vocile Negostinei“

Curierul UCRAINEAN6

Aºteptatã cu multã nerãbdare de locuitoriioraºului, dar nu numai de aceºtia, în perioada13-15 iulie la Gura Humorului s-a desfãºurat onouã ediþie a Festivalului „Zilele Humorului“.

Ca ºi la ediþiile precedente, aceastã mani-festare de mare amploare a avut un programvariat, cu multe activitãþi, dintre care nu au lip-sit acþiuni culturale, concursuri sportive ºidiverse alte manifestãri, inclusiv, activitãþi des-fãºurate în parcul distractiv. Conform tra diþiei,nu au lipsit nici Târgul meºteºugarilor,Festivalul gastronomic ºi Balul gospodarilor,Nunta de aur la ... Humor, Festivalul Interna þio -nal de Graficã Satiricã ºi Literaturã Umoristicã„Umor la Gura Humorului“ - ediþia a 22-a, con-cursul „Cel mai puternic om din Bucovina“ ºialtele.

În premierã, anul acesta a avut loc ºi primaediþie a Festivalului internaþional de muzicãuºoarã pentru copii „Steaua de Cristal“ la care,pe lângã copii din România, printre aceºtianumãrându-se ºi Ioana Robciuc din Suceava, auparticipat ºi copii din multe alte þãri ca Serbia,Rusia, Polonia, Republica Moldova ºi Ucraina.

Acest festival s-a bucurat de mare succes lapublic, toþi concurenþii fiind excepþionali, ade-vãrate talente ºi vedete în devenire, aplaudaþi lascenã deschisã.

Târgul meºteºugarilor, despre care ampomenit la început, a fost deja la a VII-a ediþie.Organizat de Asociaþia Meºterilor Populari dinBucovina, târgul a prezentat produse artizanaledin lemn ºi ceramicã, broderii, þesãturi ºi cusã-turi populare, ouã încondeiate,picturã pe lemn, mãºti populareetc. Pentru eliminarea kitsch-ului, promovarea produselor au -tentice, pãstrarea artei ºi meºte -ºu gului, meºteºugarii suntreuniþi în asociaþie. Printre aceº -tia pot fi amintiþi Florin Crama -riuc (preºedintele Aso ciaþiei),Cazac Cornelia din Rãdãuþi(confecþii de costume ornamen-tale cu mãrgele) Fercal Valeriadin satul Paltin comuna VatraMoldoviþei (specializatã în în -con deierea ouãlor), PaºcaniucDumitru din comuna Marginea(specializat în olãrit), BuraciucIulia ºi Buraciuc Niculina dinSuceava (specializate în împleti-turi ºi broderii), Zinici Ioan dinIzvoarele Sucevei ºi Zinici Maria din Rãdãuþi,Pasenciuc Anca din Moldoviþa (specializate înîncondeierea ouãlor), Cazac Ana din GuraHumorului specializatã în confecþio -narea de mãºti populare ºi mulþi alþii.

Duminicã, în ultima zi a mani-festãrilor, a avut loc tradiþionala paradãa portului popular românesc ºi alminoritãþilor naþionale din Bucovina,inclusiv a celui ucrainean. Pentru primadatã la Gura Humorului ucrainenii aufost reprezentaþi de ansamblul artistic„Nadia Zamku“ al Casei de Culturã„Mihai Teliman“ din Siret. Trebuieremarcat faptul cã acest ansamblu, con-dus ºi instruit cu multã competenþã pro-fesionalã de domnul Bogdan Popovicieste foarte tânãr - dacã ne referim lavârsta membrilor sãi care sunt elevi deliceu - dar ºi la faptul cã a fost înfiinþatcu numai un an în urmã. ªi tot cuaceastã ocazie trebuie sã scoatem în evi -denþã faptul cã, deºi foarte tânãr, acest an sam -blu deja a reuºit sã se afirme ºi pe plan inter-

naþional cu ocazia participãrii cu succes la unFestival Internaþional „ªapte popoare“ desfãºu-rat anul acesta la Kamianeþ-Podilskyi, înUcraina. De valoarea acestui ansamblu s-auconvins ºi spectatorii oraºului Gura Humorului

atunci când ansamblul ºi-a demonstrat mãestriape scena mare din Parcul Ariniº. De remarcat cãelanul tineresc, talentul cu care membrii ansam-

blului au executat cunoscutul dans ucrainean„Hopak“ au stârnit admiraþia, aplauzele ºi laudatuturor sapectatorilor. Cu aceastã ocazie, þin sã

prezint ºi un fapt pe care-l consider semnifica-tiv în acest sens. Este vorba despre mirarea unui

turist strãin, italian, care dupã ce a înregistrat cuvideocamerã tot spectacolul ansamblului dinSiret, dupã terminarea acestuia a venit specialîn culise ca sã-i felicite pe dansatori ºi sã-iroage sã permitã fiicei sale, o fetiþã de cca 11-12 aniºori, sã fie fotografiatã alãturi de ei.

Interesându-se despre ansamblu, nu micã afost mirarea italianului aflând cã dansul înfocatpe care-l admirase atât de mult este un dansnaþional ucrainean, cã costumele pitoreºti aledansatorilor sunt costume ucrainene, dar maiales faptul cã tinerii dansatori nu sunt dinUcrai na, ci din... România!

Îmbucurãtor este ºi faptul cã anul acestaprezentatorul programului a precizat pentruspectatori cã ansamblul din Siret va interpretaun dans naþional ucrainean. Mã alãtur ºi eututuror celor care i-au vãzut ºi admirat pe aceºtitineri dansând pe scena oraºului ºi le spun, încão datã, un sincer „bravo“ ºi-i felicit. De aseme-nea, îl felicit ºi pe instructorul-coregraf, dom-nul Bogdan Popovici, pentru modul în care ainstruit membrii ansamblului.

De mult succes s-a bucurat ºi spectacolulfocloric al formaþiei artistice a Casei de Culturãa oraºului Gura Humorului, condus de vestitacântãreaþã de muzicã bucovineanã, MariaMacovei. Dintre cei care au cântat ori au dansatpe scenã, am reþinut numele lui AlexandruBrãdãþan, Cãtãlin Maximiuc, Angelica Flutur,Luminiþa Croitoru, Ancuþa Ucraineþ ºi alþii. Deun deosebit succes s-a bucurat ºi renumita cân-tãreaþã ªtefania Rareº care a onorat spectacolul

cu prezenþa ºi interpretarea cân-tecelor sale.

Fãrã a intra în prea multeamãnunte, trebuie amintit ºi fap-tul cã, deºi au început la data devineri 13, contrar pãrerii celorsuperstiþioºi, ºi anul acesta ma -ni festãrile „Zilelor Humorului“s-au bucurat de mult succes, faptdovedit ºi de numãrul mare devizitatori ºi spectatori. Trebuierecunoscut faptul cã la toateacestea au contribuit ºi con-certele formaþiilor „Spitalul deurgenþã“, „Holograf“ cu nelipsi-tul Dan Bitman, dar ºi cunoscu-ta formaþie „Mandinga“. Nu sepoate sã nu-l amintesc ºi pe DanHelciug care a fost prezentatorulºi maestrul de ceremonii. Eloc -

vent în acest sens este faptul cã în ultima searã,în ciuda ploii care începuse sã cadã (dupã oîndelungatã perioadã de vreme canicularã),

nimeni nu s-a grãbit sã pãrãseascãspectacolul formaþiei Mandinga care,cu programul sãu electrizant aîncheiat „Zilele Humorului“, nu fãrãa promite cã va mai reveni cu drag înacest oraº „atât de primitor, cu unpublic entuziast“.

Spre sfârºit, nu au lipsit niciaºteptatele focuri de artificii careputeau fi vãzute de la mare depãrtare,din toate colþurile oraºului. ªi astfel,s-a încheiat, nu fãrã regrete, încã oediþie a „Zilelor Humorului“, dargân durile participanþilor deja zboarãspre urmãtoarea ediþie care se va des -fã ºura anul viitor, ediþie care, spe -rãm, sã fie mai puþin afectatã de crizaeconomicã.

Iarema ONeªCIUC

Surprizele „Zilelor Humorului“

Ansamblul artistic „Nadia Zamku“ din Siret

Meºterul olar Pascaniuc Nicolae

Ansamblul artistic „Nadia Zamku“ dansând hopak

7Curierul UCRAINEAN

În perioada 26-30 iulie 2012, mai multeansambluri folclorice europene au poposit laBistriþa pentru a participa la cea de-a XVII-aediþie a Festivalului Internaþional de Folclor„Nunta Zamfirei“, eveniment cultural organizatde Uniunea Europeanã de Folclor (IGF), Cen -trul Cultural Municipal „George Coºbuc“ dinBistriþa ºi Primãria Municipiului Bistriþa.

Au rãspuns afirmativ invitaþiei organizato-rilor ansambluri de dansuri populare din Leto -nia - „Bitite & Zelta Bites“, din Croaþia -„Bosiljak“, din Algeria - „Nadjm El Djazair“,din Italia - „Sincron“, din Serbia - „KUD IvoLola Ribar“, din Turcia - „Harman Folk“, dinGermania - „Formaþia de dansuri populare dinNürnberg“, din Israel - „Tour' an“, din Bulgaria- „Ural - Siberian Folk“, din Grecia - „Thra -kes“, iar din România - Ansamblul Fol cloric„Cununa de pe Someº“ ºi „Balada“ din Bistriþa,„Doina Maramureºului“ din Moisei, „Some -ºana“ din Nãsãud, „Bârgãul“ din SuseniiBârgãului, „Mãrþiºorul“ din Olt, „Doina Some -ºanã“ din Sîngeorz Bãi, „Mara“ din SighetuMarmaþiei, „Rapsodia Triºcaºilor“ din Leºu,Ansamblul de dansuri tradiþionale din Voivo -deni - Mureº, „Sânzienele“ din Telciu, „Roatade la Runc“ din Runcu Salvei, Ansamblul dedansuri tradiþionale din ªinca Nouã, Ansamblul„Doiniþa“ al Casei Armatei din Bistriþa, Ansam -blul „Colibiþa“ din Bistriþa Bârgãului, An -samblul Cununiþa din Arad, Ansamblul „Pla iu -rile Someºului“ din Feldru, Ansamblul „DoinaCarpaþilor“ din Iaºi ºi Ansamblul „Junii Si -biului“ din Sibiu, precum ºi ansamblul de dan - suri „Kozaciok“ al comunitãþii ucrainene dinBãlcãuþi- Suceava.

Pentru ca totul sã se desfãºoare în bunecondiþii, festivalul a debutat joi, 26 iulie, la ora21.00, la Teatrul de Varã al Centrului CulturalMunicipal „George Coºbuc“ cu întrunirea ope -r a tivã a conducãtorilor de delegaþii ºi grupuridin þarã ºi strãinãtate. Dupã primirea în cadrufestiv, au fost fãcute comunicãri importantepentru întreaga desfãºurare a manifestãrii.

Dimineaþa zilei de 27 iulie a început cu unprogram de animaþii stradale în mai multelocaþii din oraº susþinute de o parte din colec-tivele artistice prezente la festival. La orele11:00 a avut loc primirea oficialã la primarulMunicipiului Bistriþa, Ovidiu Teodor Creþu.Dupã-amiazã a avut loc o paradã extraodinarã atuturor grupurilor participante la festival. Tineriîmbrãcaþi în portul popular din zonele din careprovin au defilat pe Bulevardul Decebal, fiindadmiraþi ºi aplaudaþi de bistriþenii prezenþi înnumãr mare la manifestare. Din alaiul de nuntãnu puteau lipsi mirii. Aceºtia, într-o caleaºcãtrasã de cai, au deschis parada grupurilor par -tici pante ºi a carelor alegorice care însoþeauparada. Seara, a avut loc deschiderea oficialã aevenimentului, urmatã de o galã a folcloruluiromânesc, cu participarea extraordinarã a renu-mitelor ansambluri folclorice „Junii Sibiului“,„Doina Carpaþilor“ Iaºi, „Cununiþa“ Arad,„Cununa de pe Someº“, „Balada“, „Mãr þi ºor“Olt.

Sâmbãtã, 28 iulie, a venit rândul meºterilorpopulari din mai multe colþuri ale þãrii ºi chiar

din strãinãtate sã îºi expunã lucrãrile în cadrulTârgului de Artã Popularã organizat în cadrulmanifestãrilor dedicate celei de-a XVII-a ediþiia Festivalului „Nunta Zamfirei“. Pe pietonalul„Liviu Rebreanu“, în standuri special amena-jate, au fost expuse bijuterii realizate manual,obiecte de ceramicã, ii, cãmãºi ºi costume po -pu lare, tablouri, obiecte realizate din lut ºi chiardulciuri. O atracþie vizualã de nerefuzat, la cares-a adãugat ºi cea auditivã, cãci graiul specificfiecãrei zone din care au venit meºterii popularite-a dus cu gândul la anii copilãriei, la vorbadulce ºi liniºtitã a celor de demult. Tot sâmbãtãa început ºi evoluþia artisticã a reprezentanþilorcelor zece þãri participante la festival. Fiecarecolectiv artistic ºi-a etalat frumuseþea costu -melor tradiþionale ºi bogãþia culturalã specificãpe scena amenajatã pe pietonalul din centrulBistriþei, lângã Biserica Evanghelicã, simbol alacestui oraº transilvãnean.

Duminicã, 29 iulie, a continuat spectacolulde culoare, muzicã ºi dans. Pe lângã reprezen-taþiile artistice, în fiecare searã a zilelor de sâm-bãtã ºi duminicã s-a desfãºurat ºi un concurs demiss. Fiecare dintre cele 10 ansambluri fol-clorice participante ºi-a desemnat câte o repre -zen tantã la concursul de miss din cadrul festi-valului. Cea mai frumoasã „mireasã“ a fost de -sem natã reprezentanta Ucrainei, Nicoleta Da -ne liuc, aceasta fãcând parte din ansamblul fol-cloric „Kozaciok“ din Bãlcãuþi-Suceava, an -samblu care a reprezentat Ucraina în cadrul fes-tivalului „Nunta Zamfirei“.

Festivalul „Nunta Zamfirei“ s-a încheiatluni, 30 iulie 2012, cu evoluþia tuturor ansam-blurilor folclorice participante ºi cu premiereaconcurentelor de la „Miss Zamfira“.

La finalul manifestãrii, am stat de vorbã cudomnul Dorel Cosma, preºedintele FederaþieiInternaþionale de Folclor despre activitateaFederaþiei Naþionale de Folclor I.F.G. România:„Promovarea ºi valorificarea tezaurului folclo -ric românesc reprezintã principala preocupare aComitetului Naþional I.G.F. România. Aso ciaþiagrupeazã în jurul sãu aproximativ 5000 deartiºti din diferite zone folclorice ale Ro mâniei,organizaþii ºi ansambluri de cântece ºi dansuricare au în componenþã dansatori, so liº ti ºiinstrumentiºti. Sediul central al asocia þiei esteîn Municipiul Bistriþa, judeþul Bis triþa-Nãsãud,locul de unde a plecat ºi iniþiativa înfiinþãrii ºide altfel un loc de referinþã pentru folclorulromânesc. Încã de la începutul activitãþii sale,asociaþia noastrã a fost recunoscutã ºi a aderatla Uniunea Internaþionalã de Folclor I.G.F. Estemotivul pentru care ºi în denumirea noastrãapar iniþialele I.G.F. Colaborarea noastrã esteînsã deschisã ºi spre CIOFF, I.O.V. ºi alte orga-nizaþii interne ºi internaþionale. Avem deosebiteconlucrãri cu asociaþii ºi ansambluri folcloricedin Italia, Germania, Franþa, Ungaria, Bulgaria,Serbia, Grecia, Ucraina, Turcia, Spania, Cehia,Rusia, Mexic, Israel, Iordania º.a., þãri cu carean de an efectuãm schimburi culturale care s-auextins de la folclor ºi spre alte genuri artistice.

O preocupare permanentã a I.G.F. Româniao reprezintã ºi promovarea tinerelor talente,motiv pentru care una dintre secþiile noastre se

ocupã doar de soliºti vocali. Comisia artisticã ºiComisia ºtiinþificã organizeazã periodic întâl-niri cu specialiºtii din domeniu ºi manifestãriinterne ºi internaþionale. Printre cele mai marifestivaluri pe care le organizãm în Româniaamintim doar câteva dintre ele: „Nunta Zam -firei“ - un festival internaþional care reu neº te ande an ansambluri folclorice din 12-15 þãri alelumii; „Cununa Mureºanã“ - un festival inter-naþional fondat în 2010, dar care ºi-a câºtigatdeja un binemeritat prestigiu ºi la care participãanual ansambluri din 8-10 þãri; „La porþiledorului“ - un festival dedicat în primul rândsoliºtilor de muzicã popularã din întreaga lume;„De Ispas la Nãsãud“ - un festival cu partici-pare internaþionalã în care sunt aduse pe scenãvalori ale muzicii populare româneºti ºi inter-naþionale.

O serie de alte manifestãri se deruleazã înorganizarea ansamblurilor din cadrul I.G.F. Ro -mânia în care preþuirea ºi valorificarea fol clo -rului naþional constituie coordonate esen þiale.Nu sunt neglijaþi nici creatorii de artã popularãpentru care se organizeazã periodic activitãþi cucaracter naþional ºi internaþional, dar ºi parti ci -pãri la diferite târguri organizate în Europa ºi înlume.

Respectarea folclorului universal, seriozi-tatea ºi deschiderea spre colaborare cu toate au -toritãþile ºi organizaþiile ce promoveazã culturaadevãratã sunt coordonate care fac din I.G.F.România o asociaþie apreciatã ºi îndrã gi tã lanivel naþional ºi internaþional."

Îi aduc aminte domnului Cosma de Festi -valul Etniilor Pfingstfest, care anul acesta, înperioada 2-3 iunie, ºi-a desfãºurat cea de-a XII-aediþie. Nu o fac întâmplãtor: în urmã cu 3 ani,s-a nãscut o frumoasã colaborare între echipacondusã de domnia sa ºi ansamblul „Kozaciok“din Bãlcãuþi-Suceava. „Da, aveþi dreptate.Festivalul Etniilor Pfingstfest este organizat deCentrul Cultural Municipal Bistriþa ºi îºi pro -pune promovarea dialogului intercultural camijloc de coexistenþã a diferitelor credinþe ºiidentitãþi culturale. În cadrul acestui festivali-am cunoscut pe cei de la „Kozaciok“. Deatunci, sunt prezenþi în fiecare an la Bistriþa... ºichiar de mai multe ori pe an, la diverse activi -tãþi, ca membri ai I.G.F.“

Cei de la „Kozaciok“ au fost nuntaºi anulacesta la „Nunta Zamfirei“... Ce pãrere aredomnul Dorin Cosma despre ei? ,,Este unansamblu deosebit. Îi susþin în cadrul asociaþieila nivel naþional, dar ºi european. Îi admir pen-tru calitatea artisticã deosebitã, dar ºi pentruspiritul de disciplinã ºi munca în echipã de caredau dovadã. Nu pot trece cu vederea nici costu-maþia, care este deosebitã. Petru ªoiman este uncoregraf cu mult suflet, pasionat de cultura pecare o reprezintã, dar ºi de cultura universalã.Mã bucur cã o astfel de formaþie face parte dinasociaþia noastrã. Îi voi susþine ºi-i voi promo-va pe plan naþional ºi internaþional pentru cãmeritã."

Iar domnul Dorel Cosma ºi echipa domnieisale meritã toate felicitãrile pentru profesiona -lis mul de care dau dovadã în organizarea fie -cãrui eveniment cultural. În aceste vremuri,când toþi vorbesc de crizã financiarã ºi o folo -sesc drept scuzã când e vorba de a face ceva petãrâmul culturii, aceastã echipã minunatã adunãoameni aparþinând diverselor culturi ºi-i face sãcomunice, sã schimbe gânduri ºi idei ºi sã sebucure de frumuseþea sufletului fiecãruia.

Lãcrãmioara GRIGORCIUC

Çi noi am fost la„Nunta Zamfirei“

8 Curierul UCRAINEAN

Deschiderea oficialã

La Pensiunea „Simona“ din Todi reºti a avutloc sâmbãtã, 19 iulie, deschi derea oficialã acelei de-a VII-a ediþii a Taberei internaþionale decreaþie plasticã „Bucovina - trecut, prezent ºiviitor“, tabãrã care se desfãºoarã în arealulbucovinean din anul 2006, din iniþiativa prof.Ioan Bodnar, preºedintele Uniunii Ucrai nenilordin România - filiala Suceava.

ªapte artiºti plastici ºi trei copii talentaþi,din cinci þãri de pe douã continente

Tabãra, care anul acesta era cât pe ce sã nuaibã loc întrucât proiectul depus la Depar -tamentul pentru Relaþii Interetnice din cadrulGuvernului României nu a beneficiat de sus þi -nere, îºi continuã parcursul fãrã întreruperedatoritã unor generoºi sponsori, firme ºi per-soane private din judeþul Suceava.

Gãzduitã la Pensiunea „Simona“ de familiaLia ºi Gheorghe Rudnic, tabãra, care se desfã -ºoa rã în intervalul 19 - 28 iulie a.c., re uneºte ze -ce membri, ºapte artiºti plastici ºi trei copii ta -lentaþi, din cinci þãri de pe douã continente:

România, Cehia, Slovacia, Ucraina ºi Canada.

Un proiect care ºi-a propus sã reuneascãîn spaþiul bucovinean artiºti de origine

ucraineanãTabãra, cum a precizat prof. Ioan Bodnar,

care a pornit ca un proiect ce ºi-a propus sãreuneascã în spaþiul bucovinean artiºti de origi -ne ucraineanã, are ºi în acest an o asemeneacomponenþã.

Directorul extern al taberei, artistul plasticRoman Kharevsky (un ucrainean stabilit înCehia) a venit în acest an împreunã cu My -khaylo Besareba (din Slovacia), Roman Zuzuk(din Canada), Anastasia Grigorieva ºi KaleriaZykunova (din Ucraina). Aceºtia s-au alãturatbucovinenilor Ioan Bodnar ºi Radu Bercea,colectivul taberei rotunjindu-se cu copiiiMargarita (fiica în vârstã de 9 ani a lui RomanKharevsky), Briana Ohmt (12 ani) ºi AngelicaSpânu (9 ani), din Rãdãuþi.

Artiºti încântaþi de priveliºte ºi de „cãldu-ra sufleteascã a oamenilor“

Deschiderea oficialã a taberei a avut loc în

prezenþa primarului comunei Todireºti, VasileAvram, a secretarului primãriei, Emilian Tipa,ºi, desigur, a gazdelor, familia Lia ºi GheorgheRudnic. Primarul Vasile Avram, care a þinut sãdeschidã o sticlã de ºampanie pentru a marcaevenimentul, a spus cã se simte onorat de faptulcã s-a ales comuna Todireºti pentru ediþia dinacest an a taberei ºi s-a angajat sã contribuie cutot ceea ce-i stã în putere pentru a menþine rela -þiile cu organizatorii ºi cu artiºtii participanþi.

Directorul extern al taberei, Roman Kha -revsky (care este unul dintre veteranii acesteitabere), a precizat cã prin lucrãrile pe care le vorrealiza „artiºtii îºi vor dezvãlui sufletul“, iarRoman Zuzuk (care a cãlcat pentru prima oarãpe pãmânt românesc) s-a arãtat încântat de pri -veliºte ºi de „cãldura sufleteascã a oamenilor“.

Tabãra, care se va desfãºura pe parcursul uneisãptãmâni, se va încheia sâmbãtã, 28 iulie, cuver nisajul unei expoziþii, ce va etala, la Pen -siunea „Simona“, lucrãrile realizate de artiºtiiparticipanþi.

tiberiu COSOVaN

Tabåra de creaÆie plasticåTabåra de creaÆie plasticå„Bucovina - trecut, prezent çi viitor“„Bucovina - trecut, prezent çi viitor“

În perioada 19-28 iulie 2012, la Pensiunea„Simona“ din Todireºti, judeþul Suceava s-a des -fãºurat ediþia a VII-a a Taberei Inter na þionale deCreaþie Plasticã „Bucovina - trecut, prezent ºiviitor“. Aceastã tabãrã se desfãºoarã în Bucovinadin anul 2006 din iniþiativa prof. Ioan Bodnar,preºedintele filialei Suceava a UUR.

Chiar de la deschidere, dl Ioan Bodnar a þinutsã precizeze: „Am reuºit!“

De ce? În ciuda unor persoane (de fapt per-sonaje) care au pus beþe-n roate, în ciuda faptuluicã proiectul depus la DRI din cadrul GuvernuluiRomâniei nu a beneficiat de susþinere, acþiuneas-a desfãºurat cu succes datoritã unor sponsorige ne roºi, firme ºi persoane private din judeþulSuceava.

Tabãra a fost gãzduitã de Pensiunea „Si mona“a familiei Lia ºi Gheorghe Rudnic.

Amintesc faptul cã în perioada în care dlGheorghe Rudnic era primar al comunei Todi -reºti, a fost un sponsor generos al Festi valuluiInteretnic „Convieþuiri“ din comuna Dãr mã neºti,festival iniþiat de subsemnatul. Pe aceastã cale îimulþumesc din toatã inima pentru ceea ce a fãcutcu ani în urmã.

Acest proiect ºi-a propus sã reuneascã în spa -þiul bucovinean artiºti de origine ucraineanã. Îivom enumera: artistul plastic Roman Kharevsky,directorul extern al taberei (ucrai nean stabilit înCehia), Mykhaylo Besareba (Slovacia), Roman

Zuzuk (Canada), Anastasia Grigorieva ºi KaleriaZy kunova (Ucraina).

Lor li s-au alãturat bucovinenii Ioan Bodnar ºiRadu Bercea, dar ºi copiii Margarita (9 ani, fiicalui Roman Kharevsky), Briana Ohmt (12 ani) ºiAngelica Spânu, din Rãdãuþi.

S-a realizat un numãr de 38 de tablouri înurmãtoarele locaþii: Todireºti, Suceviþa, Rã dãuþi,Volovãþ ºi-n alte localitãþi.

Ce s-a pictat? Flori, peisaje, chipuri de oa -meni, compoziþii - ºarje umoristice. Aici la secþiaumoristicã, am remarcat „Berbecuþ cu flori“,„Oiþã cu geantã Gucci“.

La închiderea taberei, a fost organizatã oexpoziþie de picturã cu lucrãrile artistice rea lizatela care a participat Excelenþa Sa Vasyl Boieciko,consulul general al Ucrainei la Su ceava, în acelaºitimp un sponsor generos, un grup de ziariºti dinCernãuþi în frunte cu Petro Kobevko, iar dinSuceava un grup de ziariºti în frunte cu dl RomeoIstrati. S-au acordat di plo me ºi premii.

Primarul comunei Todireºti a deschis câte osticlã de ºampanie atât la debutul taberei, cât ºi laînchidere.

Formaþia de dansuri „Mugurii Soloneþului“ dela ªcoala cu clasele I-VIII din Soloneþ, comunaTodireºti, sub îndrumarea dnei înv. IleanaGrigorean, a prezentat un minunat program dedansuri specifice din zonã.

Iatã ºi sponsorii: firmele „Simetrica“ - Vereºti,

„Lidana“ - Suceava, „Comprod“ - Rã dãuþi, „Pro d -impex“ - Bãlcãuþi, „Simona“ - To di reºti. Pen -siunea „Ieremia Movilã“ - Suceviþa, „Avibuleu“ -Todireºti, „Superstar“ - Rãdãuþi, „Killer“ -Horodnicu de Jos, „Mirtis“ - Iaslovãþ, „Alincar“ -Rãdãuþi, „Comaxidon SRL“ - Ar bore ºi primãriiledin Todireºti, Cajvana, Miliºãuþi, Iaslovãþ.

Persoane fizice: Theodor Haucã, ex-senator(Rãdãuþi), Andi Hrehorciuc (Siret), Ioan Bodnar(Rãdãuþi), Carmen Ohmt (Rãdãuþi).

A filmat ºi fotografiat dl Constantin Agafiþei,un fapt lãudabil care meritã arãtat. Domnii pri-mari Gheorghe Tomãscu (oraºul Caj vana) ºiVasile Avram (Todireºti) vecini fiind, s-au oferitsã gãzduiascã, în 2013, ediþia a VIII-a a taberei.

Sã fie într-un ceas bun!Mii de mulþumiri familiei Lia ºi Gheorghe

Rudnic de la Pensiunea „Simona“ din Todireºti,care i-a gãzduit pe cei ºapte artiºti plastici ºi treicopiii talentaþi din cinci þãri de pe douã conti-nente. Deja s-au primit mulþumiri tocmai dinCanada ºi din celelalte þãri. Participanþii au rãmasprofund impresionaþi de peisajele ºi ospitalitateabucovineanã.

Iar domnului profesor pictor Ioan Bodnar:„Aþi izbutit, continuaþi“.

Kolea KUReLIUK

Autoritãþile locale au depus ºi în acest an efor-turi pentru organizarea unei noi ediþii a sãrbãtoriitradiþionale dedicate unei mãrci locale, anumelubeniþa de la Gottlob.

Festivalul lubeniþei a început miercuri, 15 au -gust, la ora 17:30, în faþa ªcolii cu clasele I-VIII,de unde a pornit cãtre baza sportivã. A avut loc oparadã la care au participat majoretele, an sam - blurile de dansuri ale ªcolii din Gottlob, co piii dela grãdiniþã, ansamblul „Doina Gottlo bului“,ansamblul ucrainean „Smericika“ din Gottlob,instructor Odotia Corneºcian ºi fanfara din Recaº.Alaiul a avut ca punct terminus Sala de festi vitãþipe a cãrei scenã au urcat, la început, copiii de lagrãdiniþã urmaþi de elevii de la ºcoalã.

Au urmat pe scenã ansamblurile „Doina

Gottlobului“, „Smericika“ ºi ansambluri dedansuri din Serbia ºi Ungaria.

Partea sportivã a manifestãrilor a avut în primazi a festivalului competiþia de minifotbal cu par-ticipanþi din România, Serbia ºi Ungaria, tenis decâmp, prima zi fiind dedicatã calificãrilor. Nu aulipsit concursurile de aruncare a lubeniþei, con-cursul de mâncat lubeniþã ºi cel de alergat culubeniþa în mânã. A avut loc ºi o proiecþie a unuifilm despre istoricul comunei Gottlob, iar seara,dupã lãsarea întunericului, a avut loc un spectacolfolcloric avându-i ca protagoniºti pe PetricaMoise ºi Cristina Tãcinã.

Tot în cadrul spectacolului a avut loc ºi un pro-gram de momente vesele cu Sorin Tãnase.Prezentatorul spectacolului a fost Florin Mihoc.

La sfârºitul spectacolului de folclor s-a desfãºuratun impresionant foc de artificii.

A doua zi, 16 august, programul a început laora 19:00 când au avut loc premierile. Au fostacordate premii câºtigãtorilor turneului de tenis ºiai celui de minifotbal. Premii au fost acordate ºipentru concursurile de aruncare a lubeniþei ºi dealergat cu lubeniþa. Tot în a doua zi a festivaluluiau fost acordate distincþii pentru cea mai fru-moasã grãdiniþã din faþa casei ºi diplome de exce-lenþã pentru producãtorii agricoli de lubeniþã. Dela ora 21:00 a fost programat un spectacol susþin-ut de cunoscuta interpretã Carmen ªerban, iar dela ora 22:30 un spectacol susþinut de DJ ªtefi dinTimiºoara.

alex CORNeªCIaN,elev în clasa a XII-a la C.N. „Iulia Hasdeu“,

Lugoj

Festivalul lubeniÆei din Gottlob la ediÆia a IV-a

Curierul UCRAINEAN 9

Motto: Cel care deschide o ºcoalã, închide otemniþã (V. Hugo).

Ziua de 11 august 2012 va rãmâne în memo-ria locuitorilor satului Dãnila, comuna Dãr mã -neºti, judeþul Suceava, ca o zi deosebitã. S-asãrbãtorit un secol de la construcþia ºcolii dinlocalitate.

Amintesc de la început faptul cã aceastãacþiune a fost organizatã de dl Vasile (Valicã)Cerniºov, fiu al satului. Se înþelege cã s-au im -

plicat ºi ceilalþi fraþi ai domnului V. Cerniºov(consilier independent în cadrul ConsiliuluiLocal al comunei Dãrmãneºti), ºi anume: Ion,Mihai, Cornel, Silvestru ºi Ilie.

Multã muncã au depus cadrele didacticede la ªcoala cu clasele I-VIII din Dãnila.

Trebuie sã remarc faptul cã rar mi-a fostdat sã vãd o asemenea manifestare. Satulmeu natal Mã riþeia Micã este despãrþit deDãnila de un mic pârâiaº. Pe vremuri, cânderam elev, aºteptam sã aud clopotul de laªcoala din Dãnila, care era tras fix la ora7:00, spre a pleca la ºcoalã.

Dupã un secol de activitate, clopotul a fosttras de domnul Vasile Tcaciuc, fix la ora 7:00ºi apoi la ore fixe. A fost emoþionant. O fi eateh nica, dar tradiþia...

Începând cu ora 12, foºtii elevi (unii din-tre ei nemaipãºind aici de la absolvire) veniþidin cele patru zãri, dar ºi locuitori din Dãnilaºi din alte localitãþi au vizitat ºcoala.

Ce au vãzut? Expoziþii de obiecte vechi,do cumente, colecþii numismatice, picturi...

Am remarcat medaliile din colecþia dluiViorel Safriuc, începând cu Burebista,domnitori ºi regi ºi pânã în zilele noastre.Multe decoraþii, acte vechi, bani etc.

Dl Viorel Safriuc a venit însoþit de pic-torul Vasile Anghel Siminiuc care a expustablouri pictate în Dãnila.

La orele 15:00 au sosit oficialitãþile in -vi tate: dl Cãtãlin Nechifor - preºedinteleCon siliului Judeþean Suceava, dl Florin Si -nescu - prefect, dl Lazãr Gheorghe - in -spector general al IªJ Suceava, dl OvidiuDonþu - ºeful Cancelariei prefectului, dlVa sile Perpeliuc - director coordonator, dlDan Chidoveþ - primarul comunei, dl

Gheor ghe Voroniuc - viceprimarul comunei.Pe terenul de sport a fost înãlþat un

cort uriaº, în care au luat loc peste 500de participanþi. În cort se afla ºi oscenã. Cuvântul de deschidere l-a ros-tit dl Vasile Cerniºov - con silier local.Mode ra torii-prezentatoriau fost dna ValentinaHriþiuc ºi dl Doru Safriuc,iar la pu pi trul cu cal -culato rul s-a aflat dl RaulCer ni ºov. Programul s-aderulat astfel: mo menteartis tice, cuvântul oficia -litãþilor.

Istoria satului Dãnila afost prezentatã de dl Cos -tel Nahaiciuc, iar istoriaºcolii de dl prof. Ilie Tca -

ciuc, fost director coordonator alªcolii din Dãnila timp de un sfert desecol.

Despre învãþãmânt îngeneral, situaþia de acumetc. au vorbit oficialitãþilemai sus amintite.

Partea de program ar -tis tic a fost substanþialã.Ele vii ºcolii au cântat,dan sat, au prezentat sce -nete.

Cum la ªcoala din Dã -nila s-a predat ºi în limbaucraineanã, un grup mixtalcãtuit din foºti ab sol -venþi ai liceelor ucrai nenedin Siret ºi Sighet, alcãtu-it din Elena Tca ciuc,Viorica Cureleþ, Ol teaCoz lov schi, Elena Bre bete, Ana Ma -

zu reac, El vira Cepuch, Paraschiva Tãnase,Dionisie Tcaciuc, Ilie Tcaciuc, Ilie Cvasniuc,ªte fan Munteanu, au cântat ºi-n limba ucrai -neanã.

Dar ºi tinerele Bianca, Diana, Evelina ºiLorena Cerniºov au interpretat cântecul înlimba ucraineanã „Sorocika“ (Cãmaºa).

Solistele Laura Haidãu-ªlusariuc ºi TatianaPerhinschi-ªlusariuc (surori) au încântat publi -cul cu cântece populare.

S-a cântat ºi-n germanã ºi francezã de cãtreMirela Diaconu.

Un grup de bãrbaþi a colindat ºi urat în lim-bile românã ºi ucraineanã.

Au primit diplome de cetãþeni de onoare:Dumitru ªeiciuc, Stela ªerban, Oltea Coz -lovschi, Lucia Pauliuc, Elena Tcaciuc, AnaTcaciuc, Ilie Tcaciuc, Viorica Cureleþ.

Diplome de excelenþã au primit cadreledidactice Traian Maleº, Ana Mazureac,Rodica Tihoniuc, Genova Isopescu, ElenaChideºa, Margareta Adam, Doina Nahaiciuc,Lãcrãmioara Tcaciuc Madon, Dana Tcaciuc,Valentina Hriþiuc, Anisia ªpetcu, VasileChidoveþ, Dimitrie ªveduneac, Maria Ver -ciuc, Mihai Munteanu, Lucian Constantin.

Am ajuns ºi la sponsori, deoarece fãrã ei,într-o economie de piaþã, nu se poate. Aceºtiaau fost: „SC Confana Ind SRL“, „Betty Ice“,„SC Romserv SRL“, „SC Irinest SRL“,Camera de Comerþ ºi Industrie Suceava, „SC

Polaris SRL“, „SC Farestin SRL“, „SCMarugeno SRL“, Dinu Mazureac, Gheor -ghe ªpac, „SC Vama Veche SRL“.

Totul a fost orgnizat impecabil, fraþiiCerniºov erau peste tot, atenþi ºi foarteamabili cu toþi.

Cei care vor sã organizeze astfel de ma -nifestãri, ar trebui sã se ghideze dupã fraþiiCerniºov, dar ºi dupã surorile Lenuþa,Maria, Viorica, tot Cerniºov, plus soþiile ºisoþii lor. Nimic n-a fost lãsat la întâmplare,inclusiv un cort de prim ajutor, plus o sal-vare „Bethesda“ ºi chiar ºi WC-uri ecolo -gice.

Kolea KUReLIUK

ªcoala din Dãnila - centenarã

Curierul UCRAINEAN10

De câte ori îl vãd pe Morhan Dumitru îmiaduc aminte de Tache Farfuridi din piesacaragialianã „O scrisoare pierdutã“ - un per-sonaj simpatic ºi amuzant pentru cã momen-tan nu ºtie ce spune ºi totodatã odios pentrucã ºtie foarte bine ce vrea: chivernisealã pro-prie. De fapt, dacã mã gândesc bine, toatepersonajele din piesa în care joacã Morhan(nu se ºtie de cine este regizatã) poartã prin-cipalele trãsãturi ale originalitãþii mareluiCaragiale - prototi puri de imbecili comici - oimbecilitate câºti gatã în mediul social care le-a imprimat un anume automatism de gândire(dar mai ales de vorbire) ºi acþiune, un com-portament ilogic ºi absurd din punctul devedere al unui om inteligent.

De câþiva ani încoace se vehiculeazã (încâteva fiþuici de provincie, arareori ºi în presacentralã) din ce în ce mai insistent despre unrãzboi între Buciuta ºi Morhan, adicã întreUUR ºi UDUR. Pentru cei care nu ºtiu saupoate au uitat, scandalul între Morhan ºi UURa început ceva mai demult, când la condu -cerea UUR era ªtefan Tcaciuc care l-a aduspe Morhan Dumitru la UUR ºi l-a uns vice -pre ºedinte. Dar Ursul a fost pãcãlit de Vulpedoar în poveste, Tcaciuc dându-ºi seama cefel „pasãre mãiastrã“ este Morhan i-a tras unºut în fund de i-au zburat penele.

Dar era prea târziu, Morhan deja gustasedin funcþia de vicepreºedinte, ºi de atunci fãrão funcþie de conducere nu mai poate trãi.Alungat din UUR s-a autoproclamat preºe -dintele UDUR. Dar oamenii de culturã aietniei ucrainene din România care au înfiinþataceastã uniune, precum prof. dr. Ioan Seme -niuc, prof. dr. Vasile Cureleac, prof. TeodorPopovici ºi alþii, dându-ºi repede seama cinevrea sã-i conducã s-au retras din UDURlãsându-l în plata Domnului pe MARELESALVATOR - UNIFICATOR - INFRAC-TOR. Dar prostia ºi domnia se plãtesc, spuneo vorbã înþeleaptã din popor, numai sãraculMorhan ºtie câþi bani a plãtit preoþilor ºi pri-marilor ca sã-i spunã mãcar o datã pe an:„Domnule preºedinte!..“, iar UDUR a devenitmai ceva decât staþia CFR Salva-Viºeu, - s-auplimbat ºi s-au rãsplimbat prin aceastã uniunetot felul de indivizi, oameni de afaceri fali -men taþi sau dornici de îmbogãþire, avocaþifãrã clientelã, tineri pãcãliþi cu un viitorstrãlucit, dame fãcute peste noapte (sub pre -ºedinte) vicepreºedinte, lãutari, fanfariºti ºitraseiºti politici. Dar cu toþi aceºti susþinãtoriMorhan nu a putut ajunge mai departe de tit -lul de „Cetãþean de onoare“ al câtorva locali -tãþi, titlu plãtit cu câteva camioane de pietriº.

Vãzând cã nu poate face mare brânzã cuUDUR, Morhan a candidat pentru CameraDeputaþilor, fiind singurul candidat din Mara -mureº. ªtiind cã nu are nici o ºansã la el acasãîn Suceava a crezut cã-i pãcãleºte pe mara-mureºeni. Ei bine, nu a mers! Atunci a înþelescã numai având în spate o organizaþie solidãpoþi ajunge în Parlamentul României ºi a pusochii pe UUR. Înconjurat de profesioniºti înfalsuri, îl convinge pe Bodnar Ioan, preºedin-tele filialei UUR Suceava, sã semneze niscai-va acte false: „Trebuie sã ai curaj, ca mine!Tre buie s-o iscãleºti…“, poate i-a spus acestFar furidi modern lui Brânzovenescu de Bod -nar, iar acesta a iscãlit ca „primarele“. ªi ast-fel marii magicieni Morhan Dumitru ºi Grijac

Gheorghe Alexa în loc sãscoatã din pãlãrie un iepuraºsau sã prefacã o ba tistã înporumbel, au prefãcut întâl-nirea lor cu Bod nar, dintr-ocâr ciu mã bu co vi nea nã, înCon gres Extra or dinar al

Ucrai nenilor lacare s-au unifi-cat UUR cuUDUR, ei s-aupro pus, ei s-auales: Morhanprim-vice pre -ºe dinte, iar Grijac secretar general. Poporul,adicã Bodnar a votat pe faþa de masã cupãhãrelul de coniac ºi pe urmã au scos dinmânecã în loc de un as o ºtampilã falsã cusigla UUR ºi au fugit la bancã sã scoatã baniidin contul UUR (culmea, împreunã cuBodnar Ioan).

Când s-a dovedit cã acest congres nu aavut loc („i-am spus cã mi-e fricã de trãda -re… Ei?“, - spunea Farfuridi), Bodnar a în ce -put sã dea din colþ în colþ cã a fost pãcãlit,drogat, îmbãtat, ºantajat etc., Morhan s-a gân-dit sã facã un referendum (dacã tot îl ase-muim cu Tache Farfuridi - „Când zicem dar64, zicem plebicist, când zicem plebicist, zi -cem 64... ªtim, oricine dintre noi ºtie ce este64, sã ve dem ce este plebicistul…“ ºi un altcon gres. Numai cã acest Plebicist ºi Extra or -di narul Congres au fost - un mare circ,mare!..

Istoria unui fals congres

Dacã tot au mãsluit ºi falsificat documente,acte ºi ºtampile, Morhan împreunã cu Grijacs-au gândit sã organizeze ºi un adevãrat con-gres fals, pe care l-au denumit CongresulExtraordinar al Uniunii Ucrainenilor dinRomânia, la care sã fie prezenþi mulþi oameni- o salã plinã de oameni. Numai cã 80% dinaceºti oameni, habar nu aveau ce se întâmplãacolo, sau ce înseamnã UUR sau UDUR?

„Ne-a întrebat primarul, dacã vrem sã mer -gem la mânãstirile din Bucovina, pe gra tis ºine-am dus…“, spune o femeie din Rona deSus, judeþul Maramureº. Numai cã în loc sãtreacã pragurile lãcaºurilor Dom nului, bie teleevlavioase, au ajuns la „dracu-n praznic“.

Alþii au fost culeºi de la porþile bisericilor,unde cerºeau mila creºtinilor, ºi aduºi laExtraordinarul Congres, li s-au promis sarma -le ºi bani (aºa se aude prin târgul Sucevei),dacã au primit nu se ºtie…

Marea majoritate au fost pãrinþii copiilordin ansamblurile artistice din satele ucrai -nene: „Dacã vreþi sã cântaþi la Suceava, veniþicu pãrinþii, altfel nu!..“, au spus organizatoriiºi pãrinþii au venit, neavând habar ce se vaîntâmpla acolo.

Adevãrat cã 20% ºtiau ce se va întâmplaacolo, fiind bine recompensaþi pentru a fiprezenþi la acest bâlci ieftin. Aceºtia sunt pre-oþii, primarii, unii dintre membrii UUR cumar fi Dumitru Coreniuc, ªtefan Lupºac ºi altemi oare rãtãcite dar pregãtite sã sugã de ladouã oi. Aceºtia, chipurile au venit citind uncomunicat fals, postat pe un site fals ºi ºtam -pilat cu o ºtampilã falsã (sper ca mãcar re -compensa pe care au primit-o sã nu fi fostfalsã).

Doi invitaþi pe mãsura falsului congres

Tivadar Vasile - gazetãraº de mâna a treia,un tip incult (mã îndoiesc sã aibã studii în

domeniu) care îºi bagã nasul peste tot, pupin-curist cu vechime, nu este deloc agreat deadevãraþii jurnaliºti maramureºeni, deseori selaudã cã lucreazã în presa scrisã centralã (euunul nu i-am întâlnit numele pe acolo), nu arenimic în comun cu viaþa ucrainenilor, pe careîi jigneºte ori de câte ori are ocazia.

Dar haideþi sã vedem ce spune jurnalistulPeter Czompa în articolul „Tivadar ºi grevafoamei“ despre acest homo-pupincuristus înnr. 125 al publicaþiei „Viaþa Maramureºului“.

„Zice omul, Vasile Tivadar din SighetuMarmaþiei, cã a intrat în greva foamei, ca zia -rist (sic!), ca sã-l sprijine moral pe jurnalistulDan Pârcãlab. (…) doar cã Dan nu de aºaceva avea nevoie; ºi nu de unul ca Tivadar. Aumai scris ºi alþi colegi, recent, despre „feno -menul“ Tivadar, suntem ºi noi de aceeaºipãrere. Însã vã mai spunem noi ceva despre,„ziaristul“ Vasile Tivadar: când în Baia Marese desfãºura procesul dintre ziariºtii de la„România liberã“ ºi poliþiºtii din Sighet, aapã rut ºi Tivadar ca martor, cerut de… poli -þiºtii inculpaþi. ªi aºa i-a fost ºi mãrturia, deºi,atenþie, omul nici mãcar nu fusese martor alincidentului în cauzã; deci marele ziaristTivadar a susþinut în instanþã varianta poli -þiºtilor, cum cã aºa „auzise“ el! A râs pânã ºijudecãtorul. Mai e nevoie de comentarii?..

Oare chiar nu a putut sã gãseascã cuplulMorhan-Grijac, dacã nu un jurnalist ucrai -nean, mãcar un jurnalist? Oare chiar trebuiaasociat cuvântul „ucrainean“ cu un asemeneanume?...

Strugaru Stelicã - deputat PDL de Boto -ºani despre care concetãþeanul sãu domnulse nator Liviu Câmpanu spune: „Domnul de -pu tat Strugaru nu furã de acum, de când epar lamentar, domnul Strugaru furã dintot-deauna (..) ªi ca sã dau un punct de reper înprivinþa faptului cã Strugaru furã dintotdeau-na, trebuia sã îl întrebaþi cum l-a cunoscut pedl Flutur (…) câte eforturi a fãcut pe vremealui Ceauºescu sã îl scape pe Stelicã Strugarude la faptul cã acesta se apucase sã vândã uni-formele vânãtorilor sau încãlþãmintea. Le-avândut populaþiei rrome din Baranca, toþioamenii din Baranca erau îmbrãcaþi în vânã-tori“ (http://www.botosaneanul.ro/stiri/cam-panu-strugaru-vindut-uniformele-vinatorilor-romilor-din/).

Pentru cei interesati de persoana deputatu-lui Strugaru îi invit sã citeascã ºi articolul„Deputatul Stelicã ºi clanul Fãnicilor - mafiafemeilor contrabandiste din nordul Mol -dovei“ („Jurnalul Naþional“, 25 iunie 2012),semnat de Valentin Zaschievici.

Desigur aceºti doi invitaþi fac mare cinsteatât falsului congres (spune-mi pe cine inviþica sã-þi spun ce congres faci) cât ºi falsei con-duceri.

Dar nici restul „invitaþilor de onoare“ nuprea cred cã au ceva în comun cu ucrainenii.Un preot din Tulcea care recunoaºte: „Nu îlcunosc pe Morhan!..“, un scriitor, un avocat,un preºedinte de asociaþie ºi tot felul de ne -avi zaþi, care habar nu au ce se întâmplã încomunitatea ucraineanã.

Mihai tRaISta

Istoria unuifals preçedinte

Curierul UCRAINEAN 11

Analizând documentele vremii privind si -tua þia economicã a provinciei Bucovina, sepoate demonstra cã, pe lângã resursele ºi bo gã -þiile subsolului ºi ale solului, þãrãnimea îºiaducea contribuþia masiv la realizarea venitu -rilor f i nan ciare, menþinându-se ºi politic înrândul populaþiei locale.

Regimul absolutist habsburgic era mereuîntr-o crizã internã, care ducea la degradarealen tã a întregii activitãþi în imperiu. Nemul þu -mi rile se vor transforma în miºcãri ºi revoltelocale.

Imperiul habsburgic, mereu slã bit, va încer-ca sã-ºi refacã vasta sa stãpânire, dar cu preþulunor mari concesii p rovinciilor componente.

Profitând de criza internã ºi ceaa miº cãrilor sociale, mulþi ucrai -neni, numiþi de habsburgi ruteni,mai ales þãranii de pe moºiile lati-fundiarilor polonezi din Galiþia ºiPocuþia, care erau ex ploataþi fãrãmi lã prin multiple prestãri înmuncã ºi prin nu meroase dãri, fugîn Buco vina, unde era, to tuºi, ovia þã mult mai uºoarã.

Astfel, în secolul al XVIII-lea ºial XIX-lea în Bucovina s-au stabi -lit populaþii de ruteni, evrei, li po -veni, ger mani, þigani, unguri, po lo -nezi ºi alþii dupã înscrisurile bise ri -cii ºi ale stãpânirii.

În toatã Bucovina, þãranii carelucrau pe moºia boierilor primeau de la ei miciparcele de teren pentru a-ºi ridica bordeie.Aceste parcele erau date numai în folosinþã,pentru timpul cât lucrau la moºie. Acesteparcele pe la mijlocul secolului al XlX-lea vordeveni proprietatea celor ce-i stãpâ neau, cândþãranii în cep sã-ºi con struiascã gospodãrii.

Astfel, recensãmântul din anul 1910, orga-nizat de autoritãþile austriece, aratã cã în Buco -vi na erau 798.353 de locuitori (de peste 11 orimai mulþi faþã de anul ocupaþiei provinciei -1775). Astfel erau 34,24% români, 38,22% ru -teni, 12,2% evrei, 9,15% germani ºi alte naþio -nalitãþi.

Conform aceleiaºi surse, situaþia pe locali -

tãþi se prezenta astfel: ªerbãuþi 100% ruteni,Cã lineº tii lui Cuparencu 80% ruteni ºi 20% ro -mâni, Cãlineºtii lui Enache 80% ruteni ºi 20%români, Mãritei 80% ruteni ºi 20% români,Hat na ºi Dãrmãneºti 80% ruteni ºi 20% ro -mâni.

Pãstrarea conºtiinþei naþionale ºi dezvol -tarea culturalã a locuitorilor acestei zone era,în cea mai mare parte, asiguratã de ºcoalã ºibisericã.

Rutenii veniþi au trecut de la religia lor unitã(greco-catolicã) la ortodoxã, ceea ce a permiscãsãtoriile celor veniþi cu bãºtinaºii. Din valu -rile de emigranþi ruteni veniþi din Galiþia ºi deromâni veniþi din Transilvania s-au formatnumeroase familii mixte în aceastã zonã.

Din populaþia de emigranþi îºi trage obârºiaºi familia Driºcu.

Aceastã familie cu rãdãcini la începutul se -co lului al XIX-lea, aºa cum rezultã din docu-mentele aflate în Arhivele Statului din Sucea -

va, a organizat împreunã cu biserica loculuiprima ºcoalã primarã pentru fii de þãrani dinzonã. Tradiþia ºcolarã s-a menþinut timp depeste o sutã de ani, cãci ºcoala a continuat sãfunc þio ne ze, cu mici întreruperi, pânã în seco -lul al XX-lea.

Tradiþia cu ºcoala s-a pãstrat ºi astfel, dinfamilia Driºcu vor ieºi, în prima generaþie, maimulþi meseriaºi de valoare. Din a doua gene -raþie apare inginerul constuctor de cãi ferateDriºcu Nicolae.

Devotat locurilor natale, inginerul DriºcuNicolae a realizat în mod gratuit proiectul pri -mu lui cãmin cultural din satul sãu natal, Mã -riþei, în anul 1948, ºi a urmãrit modul cum s-a

r e a l i z a taceas tã con-stucþie.

Peste ani,astãzi, ceitrei feciori ailui Nicolae,doi arhitecþiºi un con -struc tor aupro iectat ºis-au preocu-pat de rea li -za rea vesti -tului Mo nu -ment al eroi -lor nea mu lui,cãzuþi în celedouã rãz boa -ie mon dialedin sa teleMã riþei ºiDãr mãneºti, tot ca o recu noº tinþã faþã delocurile na ta le, faþã de obârºia pãrinteascã.

De asemenea, fratele lui Nicolae, avocatulDriºcu Grigore, a dat societãþii doi feciori,Mihai ºi Vasile, care au absolvit ºi ei studii uni-versitare. Astfel, Vasile se va dedica munciididactice, iar Mihai, dupã absol virea Facultãþiide Ar hi tec turã din Bucureºti, s-a apucat de pic-

turã ºi scris, ajun gând în scurttimp un vestit critic de artã, re -cu noscut atât în þarã, cât ºi înalte þãri.

L-am cunoscut la casabunici lor din satul Mãriþei, cândîmi po ves tea cã aceastã locuinþãves ti tã în istoria comunei meritãsã devinã un monument, un locde re fe rinþã pentru toatã obârºiafa mi liei Driºcu.

Dorea ca locuinþa bunicilor,cu consimþãmântul ºi cu spriji -nul veri lor sãi din Iaºi, sã o tran -sforme într-un muzeu etnogra ficºi cu o expoziþie de picturã per-manentã a lucrã rilor sale.

Tragedia sau nenorocul vieþii a fãcut ca el sãfie accidentat mortal în Bucureºti, ca ºi tânãrulpoet bucovinean Nicolae Labiº, fãrã sã se aflevreodatã cauza ºi fãptaºul (în vara lui 1989).Aºa visul sãu s-a nãruit pentru vecie, iar locali -tatea a mai pierdut o personalitate ºi un muzeuvaloros.

Totuºi, din „obârºia“ familiei Driºcu, înlocalitate, au rãmas primul Cãmin Cultural, fo -lo sit ºi astãzi ºi Monumentul eroilor neamului,operã a celor trei feciori ingineri din Iaºi.

Oamenii sfinþesc locurile ºi neamul, pentrubinele ºi memoria timpului ºi a umanitãþii.

prof. Victor COzaRIUC-COSSaRIS

„oBÂRÇIA“(trei generaÆii)

Familia în anul 1932. De lastânga la dreapta:

Driºcu Mihai, Driºcu M.Grigore, Driºcu M. Nicolae

ºi Driºcu Ioana

Driºcu Mihai, pictor, scriitor, critic de artã

...pentru a ºasea oarã laemisiunea TV Favorit tâ -nãra Mãdãlina Slusarec, joi28 iunie a.c., între orele 19-21:30. Un nume aflat pedrumul afirmãrii în muzicapopularã. Fata din „sãtuculei drag“ dupã cum reiesedin unul dintre actualele ei cântece, în apa -renþã o fire timidã de la care abia reuºeºti sãafli câte ceva a fost de nerecunoscut, nu numaiprin eleganþa miºcãrilor, ci ºi prin reu ºita inter-pretãrilor vocale, mereu cu un zâmbet cânddiscret, când mai larg, imprimându-i chi pul cudãrnicie pe tot parcursul evoluþiei scenice. Re -centa ei pre zenþã, fireºte, urmãritã „cu sufletul

la gu rã“ de pãrinþii ºi familia ei, de consãteniidin Izvoarele Sucevei ºi, desigur, de telespec-tatorii din þarã care au urmãrit TV Favorit laacea datã între orele menþionate a fost spon-sorizatã de dl primar al comunei Râºca ºi s-adesfãºurat în cadrul grupului folcloric „Coro -niþa“ din Fãlticeni - profesor îndrumãtor LiviuChelaru. Alãturi de Mãdã lina au mai cântat

Mihaela Manolache, RareºAtomei, An dreea Magobeþ,Sebi Avã cãriþei ºi alte tineresperanþe. Mãdãlina Slusarecmi-a spus cã urmãtoarea eiapariþie la acelaºi post TV vaavea loc pe 17 iulie a.c. ºi cãîn timpul verii se va afla la

pãrinþi aju tându-i în gospo dãrie.Mulþumiri deosebite îi adre seazã doamnei

profesoare diri ginte care mereu îi este cãlãuzã,încurajând-o pe treptele afirmãrii.

Decebal alexandru SeUL

A dansat çi a cântat

Curierul UCRAINEAN12

(Urmare din numãrul 219/220)

Denumirea mai veche a satului era Nedel -kioi care provine de la numele unui paºã - fostguvernator al Deltei, ca apoi sã se denumeas -cã Letea. Letea provine din limba slavã letoînsemnând „varã“ sau „la varã“, adicã aiciveneau oamenii la pãºunat vara. Numele are ºio etimologie popularã însemnând cã reginaAngliei ar fi gãsit în pãdurea de aici o floaredenumitã lady. Astfel, numele Letea, de lanumele satului, lãrgindu-se, au primit grindulºi pãdurea.

Numãrul locuitorilor de aici, în decursultimpurilor este urmãtorul: 1904 - 662 ucr.,1956 - 929 ucr., 1966 - 862 ucr., 1977 - 471ucr., 1992 - 750 ucr., iar în 2011 din 334 loc.doar 91 s-au declarat ucraineni. Iatã cã treptatîncepe fenomenul de românizare.

Dacã în anii 1950-1966, la ºcoalã eleviiînvãþau aici toate disciplinele în limba ucrai -neanã, apoi ucraineana a fost înlocuitã curomâna. S-a introdus ca limbã maternã facul-tativã în anul 2002, apoi iar s-a desfiinþat. S-areintrodus în 2009. În anul ºcolar curent -2011/2012 - înva þã limba ucraineanã unnumãr de 14 elevi din 24, la clasele I-IV, pro-fesor fiind semnatarul acestor rânduri.

Locuitorii practicã religia ortodoxã înlimba românã, dar dupã calendarul vechi.Existã aici o bisericã veche, renovatã în ultim-ul timp, care prin hotãrârea Episcopiei de laTulcea, a fost transformatã în mãnãstirea„Ador mirea Maicii Domnului“, având castareþ pe Hotovii Augus tin-Aurel, originar dinTransilvania.

Din Letea sau ridicat trei personalitãþi - doivestiþi pictori: Stavru Tarasov ºi GherasimMaxim, precum ºi scriitorul Paul Sârbu.

Stavru Tarasov s-a nãscut în Letea, la 6 ia -nua rie 1883, fiind fiul preotului MihailTarasov. Face studii de artã la Iaºi ºi la Mün -chen. Afost mulþi ani profesor de desen laBraºov. Se stabileºte în 1909, la Paris, deve -nind un vestit pictor clasic român. Exceleazãîn portrete, pei sa je, precum ºi aspecte dinmediul citadin ºi în naturã moartã.

Se stinge din viaþã la 18 ianuarie 1961. Gherasim Maxim, nãscut la Letea, la 17

martie 1922, fiind strãnepotul lui Maxim Po -co ra, care era fratele lui Afanasie Pocora(primul ucrainean aºezat în Letea), avândastãzi pe nepotul sãu, Pocora Antonel, primaral comunei C.A. Rosetti. A practicat artafotograficã, apoi a absolvit ªcoala Popularãde Artã din Tulcea, fiind ucenicul maestruluiVasile Pavlov. Mai târziu devine pictor profe-sionist sub influenþa lui Th. Aman, N. Gri go -rescu, ªiºkin ºi Repin. ªi-a creat un stil pro-priu în picturã. A participat la peste 50 deexpoziþii ºi a primit peste 24 de diplome,având tablouri în colecþiile marilor muzee dinRomânia ºi din strãinãtate, dar ºi în colecþiiparticulare. Acum, la 90 de ani, scrie poeme înversuri. Multe dintre picturile sale le-a donatºcolii na ta le din Letea, ca generaþia tânãrã sã-ºi bucure ochii ºi sã-ºi urmeze maestrulpãmântean ºi consângean. „Maxim Gherasimevadeazã din urbe pentru a descoperi peisajulDeltei: „substanþa“ tinereþii fãrã bãtrâneþe,ape electri zan te, ierburi ºi lanuri, case, oameniºi pãsãri, frea mãtul frun zelor ºi compoziþiaaerului, cu care alcãtuieºte un mozaic înspaþii, de obicei reduse, ce-i definesc pictura,

strãlucirea ºi forþa vieþii“ afirmã criticul deartã tulcean Adrian Pal.

Paul Sârbu se naºte la 25 iunie 1957, înCaracal. Absolvã Liceul Pedagogic dinTul cea în 1977. De la absolvirea liceuluilucreazã ca învãþãtor la ªcoala cu clasele

I-IV simultane din Letea. Prin cãsãtoriedevine letean. Scrie poezii, povestiri ºiromane, deve nind omul Deltei, transfigurândprin arta cuvântului realitatea deltaicã, cândfrumoasã, când durã, încât opera sa, la oraactualã, se confundã cu Delta, iar Delta cuoamenii ºi locurile ei. Este membru al UniuniiScriitorilor din România ºi colaboreazã la celemai importante publicaþii literare - Românialiterarã, Luceafãrul, Literatorul, Tribuna,Tomis, Ex-Ponto etc. Au scris despre creaþiilelui în cu vin te elogioase Fãnuº Neagu, MirceaIor gulescu, Cezar Ivãnescu, Mircea Sântim -brea nu, Constantin Novac ºi mulþi alþii. Aobþinut numeroase premii literare din parteaunor re vis te literare din þarã ºi din strãinãtateºi a Uni ver sitãþii Ovidius din Constanþa. Arepatru volume de poezii-poeme, douã de pove-stiri ºi douã romane.

Cine cunoaºte Delta o ia cu sine în minte ºiîn suflet, oriunde s-ar afla. Cine nu cunoaºteDelta, dar citeºte cãrþile lui Paul Sârbu va dorisã o cunoascã. Iatã redãm aici un fragmentsemnificativ din valorosul sãu roman Samkacare confirmã cã letenii þin la obiceiurile ºi laneamul din care provin: „Acest moment(nunta-nota V.N.) era sacru pentru ei ºi sfinþe-nia pornea din inimile lor ºi pãtrundea în ape,în sãlcii, în dunã ºi în stele. Apoi Arsene îºiluã mireasa în braþe ºi o duse la barcã, dupãcare luã cobza ºi-i ciupi coardele, pe valuri,psalmodiind un vechi vals de iubire:„Gemând în noapte Niprul plânse/ªi vântul seporni turbat,/ Plecate sãlcii furã linse/ Devalul apei înspumat.// Pe ceruri, luna stasihastrã/ Cu chipul palid ºi durut./ Precum olotcã-n marea albastrã/ Se furiºeazã-n nori,tãcut.// Cocoºii nu cântarã încã/ Doar frasiniitrosneau în vãi,/ Doar în desiº de noapte-adâncã/ Þipau sãlbatic cucuvãi!“, versurilelui Taras ªevcenko.

Arsene puse cobza deoparte, sfâºie rochiamiresei ºi apoi îi înfãºurã trupul gol într-oplasã pescãreascã. Ea râse, cãci cunoºteaacest obicei de la nunþile din sat: mulþimea denoduri ale plasei erau nodurile de nedesfãcutale firelor vieþii lor, iar acestea o apãrau deorice fel de vrãji rele, cãci nimeni nu le-armai fi putut desface în cer ºi pe pãmânt, înviaþã ori în moarte. Apoi, în lumina seceriilunii, Arsene se aplecã ºi smulse un buchet denuferi albi, îmbobociþi pentru a doua oarã înaceastã toamnã târzie. Opri apoi barca lângãun stejar pitic în care bãrbatul se urcã ºirupse un buchet de vâsc verde, cu boabe gãl-bui ca chihlimbarul. Pe toate i le puse înbraþe. Femeia, în luntre, plânse de fericire.Omul vâsli încet, privind-o ca pe o zânã,numind-o reginã a apelor ºi cea mai frumoasãdintre vrãjitoarele de pe grinduri… Ea þinusecu tot dinadinsul ca la „cununie“ sã nu fiedecât ei doi, între cer ºi pãmânt. Dar pegrindul Vesoka trebuia sã înceapã în noapteaasta, cu toþii ceilalþi, una dintre petrecerile lorde pominã“ (p. 66). Am citat cam mult, darmeritã, deoarece e multã „poezie“ în acestfragment, din care reiese, prin talentul scri-

itorului, redarea celui de al doilea moment dinviaþa omului - nunta ucrainenilor tineri - cândnu este uitat nici atunci bardul literaturiiucrainene ºi prorocul poporului ucrainean,Taras ªevcenko.

În satele Deltei nisipul e peste tot, pe câmp,

pe uliþe, în curþi ºi chiar în ceaunul de mãmã -ligã. ªi când bate vântul - ºi bate de douã oripe an, ºase luni dinspre sud ºi alte ºase lunidinspre nord - atunci ºi plouã. Din pãcate, înulti mii ani plouã puþin, iar verile sunt sece-toase.

Stuful este materialul de construcþie pri-mordial. Cu el se construiesc ºi se acoperã ca -se le ºi damurile, se împletesc ºi gardurile. Dartot din cauza stufului, uºor se aprind casele.Toamna ºi iarna, oamenii dau foc stufului dela marginea canalelor ca sã creascã la anulaltul verde. Astfel, sute de hectare ard de-alungul ºi de-a latul Deltei. Sãptãmâni, în ºir, ºinopþile sunt roºii, norii sunt de sânge, iar vân-tul aduce acest pericol ºi spre sate, creândimagini apocaliptice.

Eugenia Iacobenco (Giuvanovici de fatã),nãscutã în mai 1947 la Letea unde-ºi petrececopilãria ºi tinereþea. Astãzi a ajuns terapeut laTulcea. Scrie uºor poezii în limba ucraineanã,în stil popular, deosebit de frumoase, gingaºeºi melodioase, pe diferite teme - dragostepentru satul natal, pentru pãrinþi ºi pentru casanatalã ºi dragostea ca iubire. Culege folclorucrainean, vechi ºi bogat, creat de primiiucraineni sosiþi în sat. I se publicã versurile înrevista literarã „Naº holos“ (Glasul nostru),publicaþie a Uniunii Ucrainenilor din Româ -nia. Referindu-se la valoarea poeziilor Euge -niei Iacobenco, universitarul bucureºtean IvanReboºapcã afirmã cã "ea recepteazã poetic totce vede în jur ºi le transpune prin filtrul ei spe-cific, trãind ºi transmiþând lirismul prin ver-surile sale. Stãpânind valoarea dimensiunilorversurilor, ea, ca orice poet, strânge eul sãu ºiuºor îl exteriorizeazã“.

În concluzie se poate spune cã în ultimultimp toate satele comunei se depopuleazã dincauza condiþiilor precare de trai. Pe timpulcomuniºtilor, aici erau de toate. Peºtele, deexemplu, era hrana sãracului, acum este rar degãsit. Cei care au rãmas în Deltã se luptã cucondiþiile vitrege ºi potrivnice lor. Aceºtiasunt ca niºte eroi, care supravieþuiesc cu greuºi duc o viaþã de subzistenþã. Tineretul pleacã,rãmân bãtrânii! Pot fi vãzute multe gospodãriipãrãsite. Vãzând atâtea dãrâmãturi, livezipustii, garduri rupte prin care trec slobode ani-male, case în care ºuierã vântul, îþi creeazãimagini sinistre, ca dupã rãzboi. Aceastã de -po pulare creºte mereu ºi mereu.

La asemenea imagini triste contribuie ºiseceta din zilele toride de varã care usucãtotul. ªi Pãdurea Letea nu mai este cea dealtãdatã. Copacii din ea sunt din ce în ce mairari. Us cã ciu nea se tot mãreºte, deºi grinduleste încon ju rat de ape. ªi ai impresia cãmâine, poi mâi ne, peste tot va fi deºert ca înSahara. Interven þia brutalã ºi necontrolatã aomului în echilibrul Deltei Dunãrii a stricattotul. E timpul ca în al 12-lea ceas, sã fie sal-vatã Delta, dar nu cu vorbe, ci cu fapte con-crete.

prof. Vichentie Nicolaiciuc

în viziunea unui bucovineanDELTA DUNÅRII

13Curierul UCRAINEAN

Cartea de mai sus este a doua monografie,dupã „Izvoarele Sucevei - o comunã din MunþiiBucovinei“ de Ion Afloarei, care trateazã directproblema huþulilor din judeþul Suceava. Autorulcãrþii, Gheorghe (Iuri) Cega, este bãºtinaº alUlmei, un intelectual devotat comunitãþii natale,folclorist ºi etnograf care de zeci de ani s-adovedit a fi un cercetãtor neliniºtit, punându-ºiîntreaga putere intelectualã în slujba intereselorneamului ºi nu numai, dar mai ales scoaterii dinanonimat a spiritualitãþii extrem de bogate aoamenilor locului.

Fiind la bazã învãþãtor, completându-ºi ulte-rior studiile ºi devenind institutor, Iuri Cega senaºte în 1946, la Ulma, în familia unui muncitorsilvic. ªcoala elementarã o face în satul natal,cea pedagogicã la Sighetu Marmaþiei, prac-ticând mulþi ani nobila muncã de învãþãtor,director ºcolar, lucrând apoi în domeniul cul-turii ºi administraþiei, revenind, înainte de pen-sionare, la catedrã. Mediul de viaþã rural, maiales cel de munte, încã din copilãrie, apoi în aniide învãþãtor l-au cãlit, l-au format sã-ºi iubeascãneamul, þinutul natal, pe semenii din jur, limba,obiceiurile ºi, nu în ultimul rând, spiritualitateafoarte bogatã a acestor locuitori, duri sau gin-gaºi, de pe Obcinile Bucovinei.

Culegând cu minuþiozitate ºi studiind fol-clorul local, având ca îndemn ºi model oferit deregretata ºi devotata familie de învãþãtori ºietnografi, Myroslava ºi Daniel ªandru, IuriCega nu numai cã a continuat frumoasa ºi nuuºoara muncã a predecesorilor sãi de culegãtorde folclor literar ºi muzical ucrainean, dar a ºipublicat douã volume din aceastã creaþie popu-larã: „Oi bohata huþulie“ (Ce bogatã-i huþulia),2003, apoi „Liubliu tebe huþulie“ (Îmi eºti dragãhuþulie), 2009, cãrþi editate cu sprijinul UniuniiUcrainenilor din România.

Iuri Cega a colaborat încã din liceu cudiverse articole publicistice - ºtiri, reportaje,interviuri, schiþe, eseuri etc. pe teme didacticesau chiar povestioare cu tâlc educativ la ziareleucrainene: „Novyi vik“ (Veac nou), mai târziu,în ucraineanã ºi românã, la „Curierul ucrai -nean“, „Ukrainskyi visnyk“, „Vilne slovo“(Cuvântul liber) ºi chiar la revista literarã „Naºholos“ (Glasul nostru). În ultimii ani, treptat,treptat a început sã cocheteze ºi cu poezia atât înucraineanã, cât ºi în românã, ajungând astãzi sãcreeze versuri de valoare educativã ºi artisticã.Astfel, gãsim în poeziile sale meditaþii asuprascurgerii timpului ºi idei satirice, reflectându-seîn multe dintre ele influenþa popularã. Chiar fiulacestuia, Cristian-Ilie Cega, este un demn urmaºal tatãlui sãu în domeniul creaþiei literare. Dejaa debutat în poezie, scoþând volumul „Fata devis“, editat de UUR.

În ultimii ani, Iuri Cega s-a dedicat cuscrupulozitate cercetãrii istoriei ºi documentãriiprofunde asupra localitãþilor care compuncomuna Ulma. Studiul monografic despre carescriem ºi in grano salis îl prezentãm, a apãrut înacest an, 2012, în cadrul „Societãþii Culturale«ªtefan cel Mare» - Bucovina“, în seria „Paginidin istoria ºi cultura Bucovinei“, având ca refe -rent ºtiinþific pe prof. dr. Mugur Andronic, caresemneazã ºi prefaþa cãrþii, cu titlul „Stop cadru- la Ulma. Ulma - o comunã de origine etnicãhuþulã“, urmat de „Argument“, semnat de insti-tutorul Mircea Ihnatiuc, primar al comuneiUlma. Primãria a ºi finanþat tipãrirea acesteimono grafii. Cartea de circa 290 de pagini estefoarte bogatã în informaþii scrise, fotografii, fac-simile privitoare la monografia comunei etc. Înîncheierea cãrþii apare un capitol dedicat biblio -

grafiei selective studiate de autor, însumând 60de documente din arhive, dicþionare, reviste,articole sau studii folosite de autor, fie înromânã, germanã, rusã sau ucraineanã. Carteaapare în format A4, cu coperþi simbolice, foarteinspirate, legate de conþinutul monografiei, iarpaginile acesteia sunt tipãrite în condiþii graficedeosebite, folosindu-se hârtia ofset.

Monografia conþine 5 capitole semnificative:cadrul geografic, istoria comunei Ulma, activi-tatea economicã, învãþãmântul ºi cultura, pre-cum ºi lista de „oameni aproape obiºnuiþi (evo-carea unor oameni de seamã ai comunei, adicã«ulmeni prin naºtere» ºi «ulmeni prin adopþie»).Interesante sunt aprecierile fãcute de prefaþa-torul cãrþii, care, printre altele, afirmã cã aceastãmonografie este „un crâmpei de istorie ºi cul-turã localã surprins pentru eternitate de cãtreautor, ceea ce nu poate fi decât o contribuþienotabilã la istoria Bucovinei…“, apoi adaugã:„trebuie s-o spunem cã pânã în prezent nu suntmulte comune care au dat naºtere unor destoini-ci intelectuali care sã-ºi fi asumat aceastã dato-rie de onoare, aceea de a scrie CARTEA, primacarte, cartea de cãpãtâi, a meleagurilor nata -le…“. Tot prefaþatorul subliniazã faptul cã„prezenta carte (…) reprezintã a doua mono-grafie a unei unitãþi administrative locuitemajoritar de descendenþii vechilor familii dehuþuli care au colonizat þinutul carpatic buco -vinean cu sute de ani în urmã“ (N.V. prima cartea fost „Izvoarele Sucevei“…, despre care amamintit în primul aliniat al prezentei note).

„Apariþia acestei lucrãri era necesarã - afirmãprimarul în „Argumentul“ sãu - pentru a dacelor interesaþi informaþii corecte despre istoriaunei populaþii chinuite, aflate la hotarul unuifost imperiu“.

Ceea ce este deosebit de interesant referitorla aceastã carte este faptul cã autorul, înainteatrecerii la prezentarea propriu-zisã a celor 5capitole ale monografiei, prezintã în sintezãtoate informaþiile ºtiinþifice exprimate de mulþiistorici români, germani, ruºi ºi ucraineni refe -ritoare la etnogeneza huþulilor, deoarece, aºacum afirmã autorul, „populaþia majoritarã acomunei Ulma o constituie aceastã etnie“.

Astfel, autorul afirmã cã „În ultimii 20 deani, lingviºtii, istoricii, folcloriºtii, etnografii,jurnaliºtii, studenþii, precum ºi alte persoanes-au interesat de acest grup etnic, elaborând tezede doctorat, diverse lucrãri de o certã valoareºtiinþificã. Cu regret, precizãm cã o parte însãdintre jurnaliºti au dovedit o superficialã docu-mentare despre etnia huþulã, elaborând pãreri ºichiar concluzii total eronate“.

Sintetizând zeci de lucrãri ºtiinþifice ale unoristoriografi ce emit diferite ipoteze despre origi -nea huþulilor pe care le prezintã în peste 10pagini, autorul în ultimul aliniat al acestui capi-tol introductiv, conchide „Am dat, deci, câtevainformaþii sumare despre huþuli. E ca o picãturãîn mare. Despre acest grup etnic s-au scris to -muri întregi în polonã, germanã, rusã,ucraineanã ºi în alte limbi. Specialiºtii în istorie,etnografie, folclor, lingvisticã recunosc cã ceamai documentatã lucrare rãmâne «Huþulºcina»,în 5 volume, ce conþine peste 2000 de pagini înlimba ucraineanã ºi patru volume în polonã.Aceste lucrãri au apãrut la sfârºitul secolului alXIX-lea ºi începutul secolului al XX-lea.Autorul acestei ample monografii este Volo dy -

myr ªuchevyci, et -nograf, pedagog,publicist ºi traducã-tor. Aici gãsim isto-rie, etnografie, mu -zicã, folclor ºi obi-ceiuri ale huþulilorde la naºtere pânãla moarte. Operã ceva rãmâne, cãciacum, la ora actu-alã, este tot maigreu de gãsit hu þuliautentici. Via þa lorse schimbã odatãcu societatea, dar einu uitã de unde auplecat“ (p. 19).

Deci, clarificând cât de cât genealogia hu -þulilor ºi strecurând în încheierea acestui capitolo umbrã de îndoialã cã locuitorii comunei de aziai Ulmei nu mai sunt huþuli autentici, autorulmonografiei pãºeºte încrezãtor în „inimapãdurii“, respectiv, în prezentarea „miezului“monografiei, bucurându-se parcã cã a scãpat decea mai spinoasã parte a ei, adicã originea et -nicã a huþulilor.

În continuare nu vom trece sã prezentãmdetaliat capitolele din monografie. Pentru aceas-ta invitãm cititorii sã parcurgã ei înºiºi acestepagini care par, la prima vedere, aride. Apro -fundându-le, însã, mãrturisim sincer cã ne-aufrapat ºi aceste pagini, ne-au emoþionat, de oa -rece sunt prezentate într-un stil frumos, ori ginal,chiar, uneori, artistic. Aceste pagini ne-au creatcuriozitatea, devenind parcã un roman, cu acþi-une densã ºi dinamicã, în care personajele suntlocuitorii de ieri ºi de azi ai acestei co mune.Dintre multe pagini deosebit de interesante alemonografiei, vom enumera doar câteva idei:pasiunea cu care autorul s-a documentat înarhive, dar ºi din cãrþi care, direct sau indirect,se referã la tema cercetatã; vrând-nevrând,autorul se referã pe larg ºi la istoria ºi viaþa eco-nomicã a localitãþii Seletin care acum face partedin Ucraina. Se referã la aceastã localitate,deoarece, un timp, Ulma fãcea parte din comu-na Seletin ºi din comuna Brodina. Doar, înultimii ani, Ulma a devenit comunã aparte; fiindinstitutor de mare clasã, devotat profesiei ºi nea-mului din care provine, Iuri Cega prezintã deta -liat istoria ºi evoluþia fiecãrei unitãþi ºcolare dinlocalitãþile componente ale comunei; trateazã pelarg obiceiurile, tradiþiile, folclorul literar ºimuzical al locurilor (aici e domeniul sãu prefe -rat), adãugând ºi creaþii lirice proprii pe diferiteteme, în limba locului - ucraineanã; schiþeazãportretele unor personalitãþi din diferite dome -nii, bãºtinaºe sau adoptate. A evidenþiat întrepersonalitãþile comunei, printre altele, ºi douãfamilii de învãþãtori, devotaþi neamului ºi careau avut mult de suferit la începutul instaurãriicomunismului în comunã ºi în epoca ceauºistã.Este vorba despre Silvestru ªcraba ºi Myroslavaºi Daniel ªandru. Din pãcate, autorul nu s-ainclus ºi pe sine în cadrul acestui capitol de evo-care a personalitãþilor.

Monografia a fost conceputã dupã multãtrudã, însã a fost scrisã din suflet ºi cu suflet.Aceasta reiese din fiecare paginã parcursã.Autorul a iubit ºi iubeºte, prin faptele sale, co -mu na natalã. Cinste unui asemenea localnic,om, cetãþean ºi intelectual de mare profesiona -lism care trãieºte ºi munceºte pentru oameniilocului.

Vichentie NICOLaICIUC

„ULMA - o comunå de origine etnicå huÆulå“- studiu monografic -

Note de lector

Curierul UCRAINEAN14

(Urmare din numãrul 219/220)

La bucãtãrie, Taras curãþa ºi spãla vasele,cãra lemne, vãrsa lãturile ºi altele, dar probabilnu atât aceastã muncã în sine îl plictisea cel maimult, cât monotonia ei. Neastâmpãratul bãiattânjea dupã libertate ºi, precum odinioarã fugeade tot felul de munci din sat, aºa fugea ºi acumde aceste îndatoriri - fugea în parcul des alcurþii boiereºti, unde în hãþiº îºi atârna pe co -paci „colecþia sa de portrete“ - picturile pe„scoar þã de tei“, pe care le culegea cu pasiune,uneori însuºindu-ºi-le, cum mai fãcuse atuncicând îi luase dascãlului Bohorskyi cãrticica „cupoze“. Plãcerea lui Taras de a se delecta cucomo rile sale artistice nu rãmânea fãrã urmãridureroase. Pentru fiecare asemenea fugã, ºefulbucãtãriei boiereºti îl bãtea pe neascultãtorul ºineastâmpãratul bãiat, cum îl bãtuserã cândva ºimama vitregã, ºi unchiul Pavlo, ºi învãþãtorii-cântãreþi, ºi pânã ºi fratele Mykyta. Dupã ce areuºit sã ajungã fecior boieresc ºi sã stea fãrãtreabã zile întregi, aºteptând pânã-i porunceºteboierul sã facã ceva, Taras s-a apucat „sã copi -eze pe furiº“ „portrete ale ºcolii din Suzdal,care împodobeau saloanele boierului“. Aceastaeste chiar o menþiune a lui1, iar menþiunea neconduce la întrebarea: ce putea vedea ºi auzinou ºi interesant în palatul ºi la curtea boieruluiun bãiat de la þarã, iscoditor ºi curios, care visala o instruire artisticã? Opere de artã care i-ar fiputut impresiona imaginaþia acolo, desigur, nuexistau: ele se aflau în palatele din capitale alelui Engelhardt, în casa strãbunicului sãu dinCijev în þinutul Smolensk; multe se aflau înpalatul construit de arhitectul Guarengi - în ves -titul Lealyci din þinutul Cernihovului pe care-lcumpãrase Engelhardt de la Zava dovs kyi. Înconacul de la Vilºana e puþin probabil sã fi exi-stat. Aici era o orchestrã de iobagi, dar se þineadoliu dupã bãtrânul boier ºi Taras n-a au zit-ocântând. Asta referitor la emoþiile artis ti ce. Însãîn privinþa faptului dacã timpul petrecut lapalatul boierului ar fi putut influenþa psihicullui Taras ºi ce gânduri putea trezi în min tea luiiscoditoare, se poate presupune cã puterniculcon trast dintre viaþa de lux a inaccesibililor ºiaroganþilor boieri ºi cea cunoscutã de el aþãranilor sãraci, a dascãlilor de bisericã ºi chiara preoþilor nu se putea sã nu-l impresioneze - elera prea sensibil ºi atent, ca sã nu se întâmpleaceasta. Acum vedea viaþa unuia dintre centrelecomplicatului organism feudal - viaþa la curteaunuia dintre marii boieri, unde moºierul eraaproape un stãpân absolut, a cãrui voinþã con-

ducea complicatul mecanism al polistratificateiierarhii, începând cu administratorul general,administratorii de moºii, servitorii-ºefi ºi servi-torii de rând ºi terminând cu el, cu Taras, ºi cucei ca el, paria lipsiþi de orice drepturi. Nu puteasã nu fie impresionat de faptul cã unii oameni,iobagi supuºi ai boierului, trudesc din greu ºitrãiesc în nevoi, pentru ca sã trãiascã bine unales al sorþii în strãlucitã tunicã de ulan ºi epo -leþi de argint. Probabil, tot aici a aflat cã suntoameni care nu folosesc niciodatã limba ucrai -neanã în discuþiile dintre ei. La dascãli ºi lapãrintele Koºyþea auzise adesea ºi rusa, ºipolona, dar ca limbi strãine. Dacã la curteaboie rului ºi în palatul sãu a auzit sau nu demulte ori vorbindu-se ruseºte - la aceastã între-bare nu se poate rãspunde cu precizie. Cei dinfamilia Engelhardt au trecut la ortodoxie ºi s-aurusificat încã din a doua jumãtate a secolului alXVIII-lea. Cu toate acestea, nu se ºtie ce „ton“naþional domina în palatul de la Vilºana. Fostalui stãpânã cu care nepotul lui Potiomkin a avuttrei bãieþi, din spusele altora, ar fi fost oprinþesã polonezã, catolicã, pe care acest cava -ler de Malta ortodox ar fi furat-o dintr-o mãnã-stire, unde ea fusese deja tunsã în monahism.Nu se ºtie de ce, unii localnici o consideraunemþoaicã, dar ea era probabil totuºi polonezã.Toþi fiii ei au fost educaþi în cultura rusã, dardesigur ºtiau ºi limba polonã. Cine ºtie dacã lamoºia ei „polonezã“2 tânãrul boier folosea rusasau polona când li se adresa slugilor. Putemafirma doar cã tot ce era ucrainean Engel har -zilor le era strãin. Între administratorii ºi func -þionarii administrativi erau ºi persoane deprovenienþã ucraineanã, cum ar fi cãpitanul decavalerie Dmytrenko, erau ºi polonezi, precumDymowski, cel bun cu Taras, ºi rãul Prehtel, pecare o sã-l cunoaºtem mai încolo. Ar fi intere-sant de ºtiut ce anume îl învãþa Dymowski peTaras. E foarte posibil sã-l fi învãþat pe bãiat sãciteascã în polonã, având în vedere cã Tarasurma sã-l însoþeascã pe boier la Varºovia, undeacesta era ofiþer în regimentul imperial de gardãde ulani ºi unde servitorii trebuiau sã ºtiepolona. În afara acestei presupuneri, nu existãalte ipoteze concrete privind felul în care l-ainfluenþat pe Taras ºederea la curtea ºi în pala -tul boierului în afarã de una singurã, ºi anume,cã în captivitatea palatului boieresc se simþea cao pasãre în colivie ºi visa sã devinã liber ºi sãînveþe sã picteze.

La curtea moºiei Vilºana, Taras a petrecutcel puþin o jumãtate de an ºi cel mult un an.

De la Vilºana, Taras a cãlãtorit de câteva orila Kiev; dar cam prin toamna anului 1829, sosiziua când bãiatul a plecat mult mai departe - laVilnius ºi la Varºovia. Severul ºi inaccesibilulsãu boier ducea cu sine registrul slugilor sale, încare despre feciorul Taras se spunea cã e bun depictor de salon. În convoiul arogantului aristo-crat cãlãtorea în întâmpinarea unei sorþinecunoscute ºi neascultãtorul, încãpãþânatul,neli niºtitul bãiat de cincisprezece ani, care aveade-acum un trecut neobiºnuit pentru vârsta lui -o acumulare de grele încercãri, de umilinþe, desuferinþe ºi cãutãri, iar în inimã - „sãgeata luiCupidon“. Era un sclav lipsit de drepturi, nevoitsã cureþe cizmele stãpânului sãu ºi sã-i umplepipa, deºi avea de-acum conturat un ideal deviaþã independentã - sã devinã pictor, artist, iarsufletul lui trãia într-o fantezie debordantã,bogatã ºi strãlucitoare, plinã de cântecele natu -

rii auzite de el, de imaginile reale ºi ideale alefrumuseþii ei - toate izvorâte din cântecele po -pulare, din baladele istorice ale cobzarilor, dinpovestiri istorice, din odele lui Skovoroda, dinvieþile sfinþilor ºi din psalmii lui David.

II

Regimentul imperial de gardã din care fãceaparte Pavlo Engelhardt era încartiruit înVarºovia, dar tânãrul moºier al lui ªevcenkoavea niºte treburi la Vilnius ºi a zãbovit o vremeîn strãvechea capitalã lituanianã. Taras a cãlã-torit în convoiul boierului împreunã cu alteslugi. Odinioarã, cãlãtorise prin judeþele înveci-nate din þinutul Kievului, la Elysavethoroduldin stepã, la Kiev, acum privea monotonelepriveliºti împãdurite ale altei þãri - „þara tristeþiiºi a plânsului“, a „mereu flãmândei Belarus“.κi amintea mult mai târziu ce „scene cutre mu -rãtoare i-a fost dat sã vadã în acea þarã sãracã“- „foamete, nevoi, desfrâu ºi însoþitori ai des-frâului“. Convoiul cu bagajele ºi slugile boieru-lui din Kyrylivka se apropia de Vilnius, proba-bil, foarte încet ºi bãiatul a avut timp sã observecu atenþie aceste meleaguri, pe care nu va maiavea niciodatã prilejul sã le revadã.

Nu ºtim când anume a sosit ªevcenko laVilnius, dar în niciun caz mai devreme de toam -na târziu. La 6 decembrie 1829, în scurta peri -oa dã a ºederii lui Taras la Vilnius, avu loc oîntâmplare pe care o va þine minte toatã viaþa.Despre aceastã întâmplare, pe scurt, dar grãitor,a povestit el însuºi. „Urmându-l cu convoiul peboierul sãu“, îºi aminteºte el, „fura pe la popa-suri portretele diferitelor personaje istorice“.Erau portretele „eroilor“ ruºi din rãzboiul de la1812. Neputându-ºi înfrâna tentaþia, „colec -þiona“ aceste ieftine litografii ºi gravuri, „avândde gând sã le copieze întocmai în timpul liber“,ºi iatã cã „ocazia ºi timpul liber au apãrut laVilnius. Era în anul 1829, decembrie 6. Domnulºi doamna au avut ocazia sã meargã la bal. Încasã se fãcu liniºte, toþi dormeau. Atunci, el adesfãcut comorile furate, alegându-l dintre elepe cazacul Platov, se apucã sã-l copieze atent,cu sfinþenie. Ajunsese de-acum la cazacii mã -runþi care zburdau pe lângã puternicile copiteale calului lui Platov, când se deschise uºa -domnul ºi doamna se întorseserã de la bal.Ener vat, boierul l-a urecheat, i-a dat câteva pal -me - pentru cã, zicea, ar fi putut da foc nunumai casei, ci întregului oraº. A doua zi, boie -rul i-a poruncit vizitiului Sydorko sã-i tragã untoc de bãtaie, ceea ce „fusese executat cu vârf ºiîndesat“.

1 „ªcoala din Suzdal“, în formularea lui ªev-cenko, desemna în general opere produseindustrial ºi de neînsemnatã valoare artisticã,dupã cum erau de altfel ºi „operele“ produse laSuzdal (P. Z.).

2 E o denumire tradiþionalã în familiaEngelhardt pentru moºiile lor din þinutulZvynohorod (P. Z.).

(Continuare în numãrul urmãtor)

traducere de Corneliu IROD

ViaÆa lui Taras ÇevcenkoPavlo zaiþevVitrina literarã

15Curierul UCRAINEAN

(Urmare din numãru trecut)

La noua reºedinþã au fost primiþicât se poate de bine, ca niºteoameni ce au reuºit sã-ºi onorezeobligaþiile în mod lãudabil ºi careau oferit apostolatului deltaic, cu generozitate,întreaga lor tinereþe. Apreciindu-i-se abilitãþilemanageriale, tovarãºul a fost numit, chiar de laînceput, director adjunct al liceului cu obligaþiiadministrativ-gospodãreºti ºi de îndrumare aactivitãþilor la clasele primare, în timp cetovarãºei i s-a repartizat o clasã a IV-a, mai toþibruneþei ºi cu serioase lacune în cunoºtinþedatorate absenþelor mult prea numeroase.

- Sã-i vedem ce minuni vor face ºi la noi,discutau mai mult sau mai puþin ironic noiicolegi, contaminaþi ºi cu uºoare urme de invi-die. Aceasta mai mult pentru faptul cã Papuciiau venit din Baltã cu toate gradele ºi gradaþiileprevãzute în documentele normative ale vremii,precum ºi cu numeroase titluri ºi onoruri, cuconsecinþe notabile prin statele de platã.

Chiar din aceeaºi toamnã, prin munca orga-nizatã a elevilor la orele de practicã, unitatea ºi-a asigurat necesarul de porumb pentru ferma deporci nou înfiinþatã, fructele ºi legumele pentrudepozitele cantinei plus o rezervã de bani laCEC; iar clasa a IV-a a doamnei Emilia, caprintr-un miracol educaþional, a devenit frun-taºã la frecvenþã ºi disciplinã.

- Omul sfinþeºte locul, îºi aminteau tot maides de zicalã pãrinþii, notabilitãþile urbei, pre-cum ºi, mai nou, destui colegi.

- Elevul trebuie sã fie cu gândul la carte, nula mâncare. Pentru asta cantina are obligaþia sã-iasigure o alimentaþie corespunzãtoare, repetaadjunctul dupã un înaintaº ilustru pe care 1-aurmat în maniera de conducere a sectoruluigospodãresc al unitãþii, cu atenþie sporitã pentrucorectitudine, ordine ºi disciplinã din parteatuturor factorilor implicaþi. Tânãrului învãþãcelsã i se asigure mai întâi condiþii normale deviaþã ºi de învãþãturã ºi abia apoi sã i se cearãperformanþe la rubricile din catalog. A nu seuita ºi obligaþia referitoare la supraveghereaatentã a copiilor la orele de meditaþie ºi odihnãpentru respectarea programului zilnic în celemai mici detalii. Dar nici dãdãceala nu este toc-mai recomandabilã, motiv pentru care la clase-le mai mari, terminale, aceasta trebuie sãînceteze, spre a asigura elevilor condiþii deautoconducere.

- Sã vedeþi, sã auziþi ºi sã nu credeþi, mãioameni buni! Pescaru are prinþipuri ºi ni leexpune de parcã ar fi o adevãratã celebritate înale educaþiei, cleveteau câþiva contestatari.

- ªi are impresia cã-s de la Papuc-citire! Auitat bãiatu sã punã ghilimelele... Mai bine arplimba ursu, cã de nu, îi dãm papucii!

Cu toate acestea, numai rãuvoitorii nu do -reau sã vadã ceea ce era absolut evident, anumecã sectorul activitãþilor administrative ºigospodãreºti din liceu, împreunã cu cele de laclasele I-IV au cunoscut un salt calitativ delocneglijabil, iar cel responsabil era îndreptãþit sãse declare, pe bunã dreptate, mulþumit de rezul-tatele eforturilor sale.

* **

Vestea pãrãsirii cursurilor de cãtre elevulPapuc Florin din clasa a XI-a a cãzut ca un trãs-net în tot liceul, mai ales cã era cunoscut ca unelev silitor ºi disciplinat, în afarã de ceva pro -bleme cu matematica, nu atât cu obiectul cât,mai ales, cu profesorul care 1-a umilit în faþacolegilor, drept pedeapsã cã tata 1-a înlocuit înfuncþia de director:

- Mã Papuc! 1-a admonestat proful. Tu lamatematicã eºti o adevãratã cizmã!.. ªi împuþiaerul în clasa asta!.. Înþelegi?

- Nu înþeleg mai multe, domn' profesor... ªiîn primul rând motivul insultelor pe care mi leadresaþi. Cã ºi numele dumneavoastrã de

Piþigoi ne duce cu gândul la unu care ciripeºte,adicã la Ciripoi sau chiar la ceata lui Piþigoi...ªi în final a pronunþat în surdinã cuvântulmamã.

- V-a înjurat, tovarãºe profesor! Au interve nitdoi-trei lingãi. Tovarãºului atâta i-a trebuit... S-aînarmat cu declaraþiile de rigoare ºi a cerutexmatricularea elevului. Noroc mare de opo -ziþia altor profesori care l-au convins sã semulþumeascã numai cu mutarea disciplinarã, cãºi asta n-o fi chiar meritatã. Sã mai reþinã ºi fap-tul cã elevul a fost provocat.

ªi uite aºa, mai motivat, mai nemotivat,Papuc Florin a fost transferat disciplinar chiarla Liceul Industrial din Mahmudia unde urmasecu doi ani în urmã ºi clasa a IX-a.

Dupã încheierea cu bine a primelor douãtrimestre, elevul Papuc a dispãrut fãrã urmã dinliceu ºi din internat, în mod cu totul misterios,odatã cu sosirea primãverii.

- O fi la casa de pe grind... O fi întins nãvo-dul la scrumbie... Cârligele la sturioni... O fur-tunã pe Braþ, feri Doamne!.. Un vârtej!.. Oneatenþie... un accident... presupuneau îngrijo-raþi cei de acasã.

Cel mai abãtut era Ion-tatãl. În afarã de du -rerea pãrinteascã absolut explicabilã ºi deghimpele împotriva lui Piþigoi, el trãia cu nebã-nuitã intensitate ºi deziluzia eºecului educaþio -nal, capitol la care nu se aºtepta sã eºueze vre-odatã. Dar realitatea, vedeþi ºi dumneavoastrã,fu cu totul alta. Încã înainte de stabilirea defin-itivã a gravitãþii situaþiei, pentru el era absolutevident cã a greºit pe undeva, dar unde anumeîncã mai rãmânea de stabilit... Dacã nu cumvala capitolul orgoliu... posibil demnitate... inde-pendenþã... Dar acestea nu pot fi trecute la cate -goria metehnelor, ci numai doza ce depãºeºtelimi tele bunei-cuviinþe care, de la o vreme, semanifestã tot mai frecvent printre adolescenþi.Oricum, pânã la urmã, a admis faptul cã s-a pre-ocupat într-o mãsurã mult prea mare de copiiialtora ºi cã pe-ai lui i-a neglijat impardonabilaproape întotalitate. A conºtientizat ºi faptul cãmodelul pe care ºi 1-a ales nu era tocmai celmai nimerit pentru simplul motiv cã acesta nuavea copii, situaþie în care îºi putea permite sãnu dea pe-acasã zile ºi nopþi în ºir.

- Adevãrul este cã Florin al nostru a avut ne -voie de-un prieten adevãrat, de-un îndrumãtorapropiat, de tatã, cum s-ar zice mai pe ºleau, aconcluzionat mai mult pentru sine, dar cu vocetare, directorul adjunct, afurisindu-ºi neputinþaîn faþa acestei grave situaþii de familie.

Neputincioase în a-l afla pe tânãrul dispãruts-au dovedit a fi ºi organele abilitate care aufãcut investigaþii amãnunþite în zonã ºi apoichiar printre revoluþionarii din Piaþa Uni ver si -tãþii unde s-au adunat mai toþi nemulþumiþii dinîntreaga þarã, numiþi golani.

- Florin al nostru este mort! Cu greu ar fiputut scãpa de gloanþe dacã s-a încumetat sãajungã la Bucureºti dupã abandonarea ºcolii!..se lamenta nefericita mamã. Ar fi deja timpul sãne ocupãm de cele necesare pentru o creº ti neas -cã pomenire, în loc de nuntã, mai zicea.

ªi când pregãtirile erau în toi, pe adresa fa -mi liei a sosit în traducere româneascã, urmã-toarea copie-extras de pe o Hotãrâre judecã-toreascã a Tribunalului din Liége:

... Nr. 4. Papuc Florin, originar din România- Isaccea, de 18 ani împliniþi pe data de 16 mai1990, se condamnã la trei ani privaþiune de li -bertate motivat de asocierea la un grup crimi-nal pentru transport ºi distribuire de droguri peruta Liége-Aachen. Executarea pedepsei se vaface într-un penitenciar de maximã siguranþãdin Belgia, cu program de asistenþã psihologicã

ºi reeducare. Prezenta este defini-tivã, irevocabilã ºi executorie.Urmau data (15.04.1991), semnã-turile de rigoare ºi ºtampila.Conþinutul documentului era câtse poate de clar, atât de clar încât

nefericitul tatã n-a mai apucat sã-l citeascã adoua oarã, dupã ce a semnat de primire în evi-denþele poºtaºului, ci s-a prãbuºit pur ºi simplu,fãrã viaþã, pe caldarâmul din pavele de beton altrotuarului. Încercarea de resuscitare din parteatrecãtorilor a rãmas fãrã niciun rezultat, aºa cãdomnul Ion Papuc tocmai trecu bine-mersi înlumea umbrelor. Medicul legist a consemnatsec dupã autopsie: Infarct miocardic acut, spon-tan. Dar familiei ºi poºtaºului-martor le-a deta -li at: explozie de inimã, fãrã ºanse de supra vi -þuire. Moarte uºoarã, instantanee.

La înmormântare a venit ºi bãiatul cel mic alsoþilor Papuc, pe numele sãu Petru, elev laLiceul Energetic din Mediaº, bursier al între-prinderii de Distribuþie Gaze Isaccea, purtândasupra sa douã scrisorile din partea lui Florin.În ambele, acesta îl îndemna sã pãrãseascã deurgenþã ºcoala, cã acuma numai prostãnaciiînvaþã, cã de când cu democraþia orice diplomãmai degrabã se cumpãrã decât sã-þi toceºticoatele pentru ea, cã el îi asigurã în Apus unsalariu de ministru, dacã vine neîntârziat, carei-ar permite ca într-o singurã lunã sã-ºi achitenu una, ci douã-trei diplome de bacalaureat ºiuniversitare care ºi aºa nu mai folosesc lanimic. S-a zis, frate, cu fraierii studioºi, de-acuma descurcãreþii sunt la putere, tinerimea adobândit libertatea mult râvnitã. A venit ºi vre-mea oamenilor puternici, a întreprinzãtorilordinamici, mai scria. Totodatã, îl ruga sã nu lesufle bãtrânilor nici un cuvânt despre corespon-denþa lui, atâta doar cã a auzit despre el cã oduce bine ºi cã trãieºte pe undeva în vecinãtateagraniþei dintre Belgia ºi Germania.

Mama i-a confiscat scrisorile, 1-a strâns lapiept cu multã duioºie ºi s-a declarat, printrelacrimi, mândrã de el.

- Ne ajung douã nenorociri, dragul mamei!..În casa cea mare, doi preoþi ºi dascãlul

fãceau cântarea de veºnicã pomenire. Mortul sepregãtea de cãlãtoria cea lungã, ultima din exis-tenþa pãmânteanã a omului. Cele douã fiice,prima nãscutã în familie ºi ultima, boceau lacãpãtâiul tatãlui.

* **Tulcea, 25 martie 2006

Dragã doamnã Modesta,M-am întâlnit cu fosta mea colegã de la

Liceul Sanitar din Constanþa care mi-a vorbitpe larg despre îngrijorarea dumneavoastrãpentru faptul cã numeroasele apeluri telefonicela casa pãrinþilor mei au rãmas de fiecare datãfãrã rãspuns. Acesta este ºi motivul pentru caremã grãbesc sã vã scriu, deoarece o convorbiretelefonicã ne-ar lua prea mult timp ºi m-arcosta o groazã de bani.

Durerea pierderii lui tata ºi cea cauzatã denestatornicia ºi nesãbuinþa lui Florin vã suntbine-cunoscute încã din relatãrile mamei. Darcaruselul necazurilor noastre pricinuite de elnu s-a oprit aici pentru cã, dupã executareapedepsei în Belgia, a fost preluat de cãtreorganele de urmãrire germane ºi condamnatpentru aceleaºi delicte la alþi trei ani dedetenþie severã. Mai mult, Simona, sora noas-trã cea micã pe care aþi cunoscut-o încã deelevã, a pãrãsit cursurile Facultãþii deIndustrie Alimentarã de la UniversitateaDunãrea de Jos ºi ºi-a pierdut urma printrevânzãtoarele de plãceri trupeºti prin lupa -narele din Paris.

(Continuare în numãrul urmãtor)

emanoil ReI

În cåutarea fericirii

Curierul UCRAINEAN16

Domnule Preºedinte,

În timpul întâlnirii cu Clubul redactorilor-ºefi aimijloacelor de informare în masã ale þãrilor membreale CSI din data de 11 iulie a.c., rãspunzând între-bãrii legate de perspectivele proiectului Legii pri -vind bazele politicii statului în problema limbilor,aþi afirmat: „Cel mai bun reper în aceastã problemãîl constituie Carta Europeanã a Limbilor“; în cemãsurã rãspunde aceastã lege Cartei menþio nate,standardelor ei, trebuie sã se pronunþe ex per þii“. Înafarã de aceasta, aþi mai spus cã „le giuitorii care auiniþiat aceastã lege“ v-au asigurat cã „ea a trecut deexpertiza Comisiei de la Ve neþia“. Anterior, repre -zentantul Dvs. în Rada Supremã a comunicat cã, la7 iulie a.c., aþi dat Consiliului de Miniºtri sar cina dea pregãti modificãri la proiectul legii privind limbilerecent votat de majoritatea parlamentarã la putere.Avem impresia cã iniþiatorii proiectului de lege ºianturajul Dvs. pregãtesc „legitimarea“ acestui actan ticonstituþional, fabricat prin înºelãciune la 3 iuliea.c. ºi vã îndeamnã sã-l semnaþi.

Faþã de cele arãtate, am dori sã atragem atenþiaDvs. asupra urmãtoarelor:

1. În ierarhia actelor juridice care definescbazele politicii statului în domeniul limbilor ºimodul în care limbile sunt folosite ºi sprijinite,Constituþia Ucrainei este aceea care are cea maimare putere juridicã, ºi nu Carta. Deci, art. 10 alConstituþiei Ucrainei, ºi nu prevederile Cartei tre-buie sã constituie „cel mai bun reper“ în evaluareaproiectului legii. În opinia experþilor ucraineni,proiectul legii lui Kivalov-Kolesnicenko, înnumeroase puncte principale, nu corespunde legiifundamentale ºi hotãrârii Curþii Constituþionale aUcrai nei din 14 decembrie 1999, nr. 10-rp/99 pri -vind interpretarea oficialã a art. 10 al ConstituþieiUcrainei.

Spre deosebire de Constituþia Ucrainei care astabilit bazele politicii privind limbile ºi modul ge -neral de utilizare a acestora, Carta nu face altcevadecât sã încurajeze statele sã opteze liber pentrumã surile-cadru facultative prevãzute în ea pentruîncurajarea folosirii acelor „limbi istorice regionalesau minoritare din Europa care, cu trecerea timpu-lui, sunt ameninþate sã disparã“. Pe de altã parte, înpreambul, Carta prevede cã „apãrarea ºi susþinerealimbilor regionale sau minoritare nu trebuie sã serealizeze în defavoarea limbilor oficiale, a învãþãriiacestora“.

2. Proiectul legii Kivalov-Kolesnicenko a fost,într-adevãr, supus expertizei Comisiei de la Veneþia,dar autorii ei, probabil, nu v-au fãcut cunoscutãaprecierea care a fost datã „produsului“ lor. În con-cluziile Comisiei de la Veneþia din 2 decembrie2011 se menþioneazã cã conþinutul documentului,pe lângã scopurile ºi principiile enunþate în art.2,aratã cã proiectul legii prevede mecanisme de domi -nare a limbii ruse asupra limbii ucrainene ca limbãde stat.

Comisia de la Veneþia a fãcut apel la autoriiproiectului de lege sã revizuiascã terminologia ºi são foloseascã consecvent în textul proiectului delege, dar mai ales a insistat ca legiuitorii ucrainenisã gãseascã „un echilibru corect între apãrarea drep-turilor minoritãþilor, pe de o parte, ºi pãstrarea lim-bii de stat ca instrument de integrare a societãþii, pede altã parte“ (pct. 66, 68). Aºadar, în conformitatecu concluziile Comisiei de la Veneþia, proiectul delege trebuie amendat în mod fundamental.

Proiectul de lege a primit aprecieri negative dinpartea tuturor instituþiilor de profil ale AcademieiNaþionale de ªtiinþe: Institutul de Lingvisticã(16.09.2011); Institutul de Limbã Ucraineanã

(22.09.2011); Institutul de Studii Politice ºiEtnonaþionale (22.09.2011); Institutul de Stat ºi deDrept (5.09.2011); Fondul Lingvistico-Informa -þional Ucrainean (9.09.2011); Academia de ªtiinþe aªcolii Superioare (16.09.2011); Institutul de Filo -logie al Universitãþii Naþionale „Taras ªevcenko“(20.09.2011).

Proiectul de lege Kivalov-Kolesnicenko a fostcriticat în mod zdrobitor de unele organe ale puteriide stat a Ucrainei: Ministerul Finanþelor Ucrainei(9.09.2011) ºi Ministerul Justiþiei Ucrainei(27.09.2011), Comitetele Radei Supreme a Ucraineiîn probleme de culturã ºi spiritualitate (23.09.2011)ºi în probleme de buget (3.11.2011), precum ºi deDirecþia Generalã de Expertizã ªtiinþificã a RadeiSupreme a Ucrainei (23.05.2012).

În cadrul audierilor realizate de Comitetul pen-tru culturã ºi spiritualitate (20.06.2012), proiectulde lege privind bazele politicii statului în problemalimbilor a fost apreciat ca nefiind în concordanþã cuprevederile Constituþiei Ucrainei ºi ca unul carenecesitã o refacere conceptualã fundamentalã.

3. Din momentul înaintãrii proiectului de legeRadei Supreme, parcursul lui a fost însoþit de graveîncãlcãri ale art. 82 ºi 84 ale Constituþiei Ucrainei ºiLegii privind regulamentul Radei Supreme a Ucrai -nei. Aparatul Parlamentului a înregistrat proiectullegii cu încãlcarea prevederilor pãrþilor 3 ºi 6 ale art.91 al Legii privind regulamentul Radei Supreme aUcrai nei, întrucât autorii acestuia nu au înaintatfun damentarea financiar-economicã ºi tabelelecom parative care indicã modificãrile la legile Ucrai -nei în vigoare propuse de cap. 11 al Preve derilortran zitorii ale proiectului de lege.

În timpul examinãrii proiectului de lege în primalecturã, la 5 iunie a.c., a fost încãlcat art. 102 alLegii privind regulamentul Radei Supreme aUcrainei. Proiectul de lege a fost votat fãrã ca sã fiediscutate principiile, prevederile, criteriile ºi struc-tura lui de bazã. Totodatã, votarea s-a fãcut cu încãl-carea art. 84 al Constituþiei Ucrainei care cerevotarea personalã de cãtre fiecare deputat.

În timpul ºedinþei de dupã-amiazã a RadeiSupreme din 3 iulie a.c., încãlcarea regulamentuluia fost încurajatã, prin „tehnologii“ manipulative, deprim-vicepreºedintele Radei Supreme a Ucrainei,Adam Martyniuk, care, fãrã a avea o hotãrâre aConsiliului de mediere ºi fãrã ca numeroaseleobservaþii ale deputaþilor sã fi fost discutate, a supusvotului problema includerii în regim extraordinar aproiectului Legii privind bazele politicii statului înproblema limbilor. Propunerea a cãzut, întrunind219 voturi. A doua votare s-a referit la propunereapreºedintelui de ºedinþã de a se reveni la problemaabia respinsã privind modificarea ordinii de zi(rezultatul: 214 voturi pentru). Adam Martyniuk nua mai supus votului includerea pe ordinea de zi aacestui proiect de lege, ci a trecut direct la votareaproiectului de lege nr. 9073 în ansamblu (248 devoturi). În felul acesta, a fost votatã o problemã carenici nu a figurat pe ordinea de zi ºi care era completnepregãtitã pentru votare.

Din punct de vedere juridic ºi faptic, exami -narea, votarea ºi adoptarea proiectului de lege pri -vind limbile în cea de a doua lecturã nu s-a realizatºi nu avea cum sã se realizeze de principiu, întrucât,potrivit prevederilor cap. 20 al Legii privind regula-mentul Radei Supreme a Ucrainei, comitetul deresort continua sã lucreze la pregãtirea acestuia pen-tru cea de a doua lecturã þinând cont de nume roaseleobservaþii (peste 2000). De aceea, proiectul de legenu a fost (ºi nu putea fi!) avizat de preºedintelecomitetului de profil, de ºeful secretariatului acestuicomitet, de ºefii aparatului juridic ºi redac þional al

Radei Supreme aºa cum prevede partea 1 a art. 117.El nu a fost (ºi nici nu putea sã fie!) distribuit depu -taþilor „nu mai târziu de 10 zile înainte de exami -narea acestui proiect de lege în ºedinþa plenarã aRadei Supreme“. Neavând proiectul de lege pregãtitpentru cea de-a doua lecturã, nu s-au putut respectaprevederile art. 119 din Regulament care se referã ladiscutarea pe articole ºi votarea amendamentelor pebaza tabelelor comparative ºi nu s-a putut convenitextul final al legii. Aºadar, s-a votat un documentcare nu existã de fapt în sens juridic, un documentfantomã, încãlcând, în plus, prevede rile art. 84 alConstituþiei Ucrainei.

4. Încercarea de a „perfecþiona“ un documentinexistent cu ajutorul structurilor Consiliului deMiniºtri aflate sub controlul Dvs. nu este altcevadecât o continuare a încãlcãrilor ConstituþieiUcrainei ºi a Legii privind regulamentul RadeiSupreme a Ucrainei. O asemenea încercare estenelegitimã, întrucât definitivarea proiectelor de legeaflate în dezbaterea Radei Supreme ºi punerea deacord a textelor lor finale trebuie sã aibã loc doar încadrul Parlamentului ºi în conformitate cu proce-durile prevãzute în cap. 20 al Legii privind regula-mentul Radei Supreme a Ucrainei.

Aºadar, Dvs. nu aveþi niciun temei de a analizahotãrârile Radei Supreme din 3 iulie 2012 legate deadoptarea proiectului de Lege privind bazelepoliticii statului în problema limbilor, întrucât oasemenea lege în principiu nu existã. Chiar dacãaceastã hotãrâre va fi corectatã de Consiliul de Mi -niºtri, documentul respectiv nu poate fi consideratlege. Semnând un act iluzoriu, „adoptat“ cu încãl-cãri fãrã precedent ale Constituþiei Ucrainei ºi aleLegii privind regulamentul Radei Supreme aUcrainei veþi sãvârºi acþiuni ilegale, devenind pãrtaºla un fals care atrage dupã sine rãspunderi morale,politice ºi penale.

Ca garant al Constituþiei Ucrainei trebuie sã luaþitoate mãsurile ca proiectul anticonstituþional de legeal lui Kivalov-Kolesnicenko care revoltã societatea,scindeazã Ucraina ºi afecteazã ordinea ei consti-tuþionalã sã fie retras din Parlament. Apreciem cãcea mai bunã cale de ieºire din aceastã situaþie arputea fi crearea unui grup de lucru format, întrealtele, din reprezentanþi ai structurilor corespunzã-toare ale societãþii civile ºi mediului de specialitatepentru pregãtirea unui proiect de lege privind modulde utilizare a limbilor în Ucraina calitativ nou con-form Constituþiei Ucrainei ºi þinând cont de expe-rienþa europeanã în sfera politicii lingvistice.

Dacã vreþi sã fiþi preºedintele întregii Ucrainei ºinu o jucãrie în mâinile unor forþe antiucrainene,meritã sã încetaþi sã le faceþi jocul ºi sã vã abþineþide la participarea la acþiunile îndreptate spre sub-minarea fundamentului statalitãþii independente aUcrainei. Sperãm cã Dvs. nu doriþi ca preºedinþiaDvs. sã ducã la ruinarea statalitãþii ucrainene.

Volodymyr Vasylenko,profesor, Universitatea Naþionalã„Academia Kievo-Movileanã“,doctor în ºtiinþe juridice, unul dintre autorii Legii privind limbile în RSS Ucraineanã, ambasador extraordinar ºi plenipotenþiar

Larysa Masenko,profesor, Universitatea Naþionalã „Academia Kievo-Movileanã“, doctor în filologie

Volodymyr Pancenko,profesor, Universitatea Naþionalã „Academia Kievo-Movileanã“, doctor în filologie, deputat în prima legislaturã

UUCCRRAAIINNAA -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Scrisoare deschiså adresatå preçedinteluiUcrainei, Viktor Ianukovyci