PETRE ISPIRESCU

BASMEFiga biobibliograficd qi

referinle critice de Lucian Pricop

EDITURA CARTEX 2OOO

Bucureqti

Coperta: Dana PopescuTehnoredactor : Ecaterina Pis ld

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rom0nieiISPIRESCU, PETREBasme lPetre Ispirescu; figa biobiblio$aficd si referinle criticede Lucian Pricop. - Bucuresti : Cartex 2000,201j

ISBN 978-973-104-7 t5 -7

l. Pricop, Lucian (ed. Et.)

821.135.1-93-34

Pentru comenzi qi informafii, vd rugim sd ne contactali la:

o Tel/fax; 021 1323.41.30; 021 1323.00.7 6r Tel: 0745.069.898; 0729.951.763r www.edituracartex.roo e-mail: comenzi@edifuracartex.roo O.P.4, C.P. 184, Bucuresti

CUPRTNS

Fi; d biobibliograficd..Referinle critice....... 10

Tinerele fdrd bdtr0nele Ei via!6 frrd de moarte-............ i3PrAslea cel voinic ;i merele de aur........ 25

Sarea in bucate... 4Illeana Simziana 50

Fdt Frumos cel r[tdcit.. 75

Greuceanu 9ICele doudsprezece fete de imPdrat

Ei palatul cel fermecat I04Cei trei frali impdra1i............. '. I2IFata sdracului cea isteall I43Fata moqului cea cuminte 153

Copilul cel iste!..... . 159

inpird-te mdrgdritari 165

Tinerele fdrd bdtrdnele ;i viald Jdrd de mourte

A.fost odatd ca niciodatd cd de n-ar ft, nu s-ar mai po-

vesti; de clnd fZcea plopul pere qi rdchita micqunele; de

cdnd se biteau urEii in coade; de cind se luau de gAt lupiicu mieii de se sdrutau, infrdlindu-se; de c6nd se potcovea

puricele la un picior cunoudzeci ;i noud de oca de fier gi

se arunca in slava cerului de ne aducea povepti.

De cdnd se iscdlea musca pe pdrete,Mai mincinos cine nu crede.

A fost odatd un imp[rat mare Ei o impdrdteasS, amdn-

doi tineri gi frumoqi, qi, voind sd aibd copii, au ficut de maimulte ori tot ce trebuiau sd facd pentru aceasta; au imblatpe la vraci qi filosof,r, ca sd caute la stele qi sd le ghiceascd

dacd or sd facd copii; dar in zadar. in sf0rEit, auzindimp[ -

ratul cd este la un sat, aproape, un unchiaq dibaci, a trimissd-l cheme; dar el rdspunse trimiqilor c5: cine are trebuinfd,

sd vie la ddnsul. S-au sculat deci impdratul Ei impdrlteasaqi, ludnd cu dAngii vro c61iva boieri mari, osta;i qi slujitori,s-au dus la unchiaq acasd. Unchia;ul, cum i-a vdzut de de -

parte, a ieEit s1-i int6mpine gi totodatd le-a zis:

t3

- Bine ali venit sdndtoqi; dar ce imbli, impdrate, saafli? Dorinta ce ai o si-!i aducd intristare.

- Eu nu am venit si te intreb asta - zise impdratul _ ci,dacd ai ceva leacuri care sd ne facd sd avem copii sd_mi dai.

- Am, rdspunse unchiaEul; dar numai un copil o sd fa_cefi. El o sd fie Fdt-frumos ;i drdgdstos, gi parle n-o sd avetide el.

LuAnd impdratul gi impdrdteasa leacurile, s-au intors lapalat qi peste cateva zlre impdrdteasa s-a simtit insdrcinatd.Toatd' impdrdlia qi toatd curtea ;i tofi slujitorii s-au veselitde aceastd intAmplare.

Mai-nainte insd de a veni ceasul naEterii, copilul sepuse pe un pldns, de n-a putut nici un vraci sd_l impace.Atunci impdratul a inceput sd-i fdgdduiascd toate bunuriledin lume, dar nici asa n-a fost cu putinfa sd-l facd sd taci.

- Taci, dragul tatei - zicea impdratul - ca !i_oi da im_pardfia cutare sau cutare; taci, fiule, ca !i-oi da de sotie pecutare sau cutare fatd de impdrat, si alte multe d-alde astea;in sfdr;it, dacd, vdzu qi vizu cd nu tace, ii mai zise: taci,fZtul meu, ca !i-oi da Tinerele Jdra batrdnele qi viala.ftrade moarte.

Atunci copilul tdcu gi se ndscu; iar slujitorii deterd intimpane si in surle qi in toatd imparalia se finu veselie mareo sdptdmdnd ?ntreagd.

De ce creqtea copilul, d-aceea se fbcea mai istet qi maiindrdzne[. il detera pe la scoli gi filosofi, gi toate invalatu -rile pe care alli copii le invilau intr-un an, el le invirta intr_olund, astfel incdt impiratul murea Ei invia de bucuric. 'liratdimpirdlia se 161ea cd o sd aibd un impdrat inlclcpl si invd _

lat ca Solomon impdrat.De la o vreme incoace insd, nu stiu cc lverr, r.i cr-u tot

galeE, trist gi dus pe gdnduri. lar intr-o zi, lot.nrrri clind

14

t'opilul implinea cincisprezece ani gi impdratul se afla la ma-

sri cu toli boierii Ei slujbaEii impardliei qi se chefuiau, se

sr:uld F[t-frumos Ei zise:

-Tald, a venit vremea s6-mi dai ceea ce mi-ai fbgdduit

lir naqtere. Auzind aceasta, impdralul s-a intristat foarte qi

i-a zis:

- Dar bine, fiule, de unde pot eu s[-!i dau un astfel de

Itrcru nemaiauzit? $i dacd fi-am fbgaduit atunci, a fost nu-

rrrai ca sd te impac.

-Dacd tu, tatd, nu poli sd-mi dai, apoi sunt nevoit sd

crrtreier toatd lumea pdnd voi gdsi frgdduinfa pentru care

l)r-am ndscut.

Atunci toli boierii Ei impiratul deter[ in genunchi, cu

lLrgdciune sd nu pdrdseascd impdrSlia, fiindcd, ziceau boierii:

-TatdItdu de acum inainte e bdtrdn, 9i o sd te rddicdm

pe tine in scaun, qi avem s[-!i aducem cea mai frumoasd

irnpdrdteasd de sub soare de solie.

Dar n-a fost putinld si-l intoarcd din hotdrArea sa, rd-

rnAnAnd statornic ca o piatrd in vorbele lui; iar tatd-sdu,

clacdvdzu qivdzu, ii dete voie Ei puse la cale sd-i gdteascd

cle drum merinde Ei tot ce-i trebuia.

Apoi, Fdtfrumos se duse in grajdurile impdrdteEti unde

erau cei mai frumoqi armdsari din toatd impdrSlia, ca s[-gi

aleagdunul; dar, cum punea mdna ;i apuca pe cdte unul de

coadd, ii trAntea, gi astfel caTt cdzutd in sfArqit, tocmai

cAnd era sd ias5, iqi mai aruncd ochii o datd prin grajd qi,

zdrindintr-un coll un cal ripciugos Ei bubos qi slab, se duse

Ei la dinsul; iar cdnd puse mdna pe coada lui, el iqi intoarse

capul ;i zise:

- Ce porunceEti, stdpAne? Mullumesc lui Dumnezeu cd

mi-a ajutat ca sd mai puie mAna pe mine un voinic.

t5

$i infepenindu-gi picioarele, rdrnase drept ca lumdna-rea. Atunci Fdt-frumos ii spuse ce avea de gAnd sd facd sicalul ii zise:

- Ca sd ajungi la dorinta ta, trebuie sd ceri de la tatd-tdupalogul, sulila, arcul, tolba cu sdge{ile ;i hainele ce le purtael cAnd era fldcdu; iar pe mine sd md ingrijegti cu insulimAna ta Ease sdptdmdni gi orzul sd mi-l dai fiert in lapte.

Cerdnd impdratului lucrurile ce-l povdluise calul, el achemat pre vdtaful curfii ;i i-a dat poruncd sd-i deschizdtoate tronurile cu haine spre a-;i alege fiul s6u pe aceleacare ?i va pldcea. Fdt-frumos, dupd ce rlscoli trei zile Ei treinopfi, gdsi in sfdrqit, in fundul unui tron vechi, armele qihainele tdtdne-sdu de cdnd era fldcdu, dar foarte ruginite.Se apucd insqi cu mdna lui sd le curele de rugind qi, dupdgase sdptimdni, izbuti aface sd luceascd armele ca oglinda.Totodatd ingriji gi de cal, precum ii zisese el. Destuldmuncd ar,u; dar fie, cd izbutl

Cdnd auzi calul de la F[t-fiumos cd hainele qi armelesunt bine curdfate qi pregdtite, odatd se scuturd qi el, gi toatebubele Ei r[pciuga cdzurd, de pe dAnsul qi rdmase intocmaicum il fbtase m-sa, un cal gras, trupeg ;i cu patru aripi;vdzdndu-l Fdt-frumos astfel, ii zise:

- De azi in trei zile plecdm.

- SA trdieqti, stdpdne; sunt gata chiar azi, de poruncesti,ii rdspunse calul.

A treia zi de dimineald, toatd. cuftea si toati impdrdliaera plind de jale. Fdt-frumos, imbricat ca un vitea z, cu pa -logul in mAnd, cdlare pe calul ce-qi alesese, igi lud, ziuabund de la impdratul, de la impdriteasa, de la toli boieriicei mari gi cei mici, de la ostasi gi de la toli slujitorii cur,tii,carii, cu lacrdmile in ochi, il rugau sd se lase de a facecdldtoria aceasta, ca nu care cumva sd meargd la pieirea

I6 I7

capului sdu; dar el, ddnd pinteni calului, iegi pe poartd ca

vAntul, gi dupa ddnsul carlle cu merinde, cu bani gi vreo

doud sute de ostaEi, pe care-i ordnduise impdratul ca s5-1

inso!easc6.Dupd ce trecu afard de impdrifia tatdlui s[u qi ajunse in

pustietate, Fdt-frumos iEi imparli toatd avulia pe la ostaEi

Ei, ludndu-qi ziua bund, ii trimise inapoi, oprindu-qi pentru

ddnsul merinde numai cdt a putut duce calul. $i apucdnd,

calea cdtre rdsdrit, s-a dus, s-a dus, s-a dus, trei zlle qi treinop{i, pdnd ce ajunse la o cdmpie intinsd, unde era o mul-

lime de oase de oameni.Stand sd se odihneascS, ii zise calul:

- Sd gtii, stlpdne, cd aici suntem pe moqia unei gheo-

noaie, care e atit de rea, incdt nimeni nu calcd pe mogia ei,

f6r[ si fie omorAt. A fost qi ea femeie ca toate femeile, dar

blestemul pdrinfilor pe care nu-i asculta, ci ii tot necdjea, a

fdcut-o sd fie gheonoaie; in clipa aceasta este cu copiii ei,

dar mAine, in pddurea ce o vezi, o s-o intilnim venind sd te

prdpddeascd; e grozavd de mare: dard sd nu te sperii, ci sd

fn gata cu arcul ca s5 o sdgetezi, iar paloEul qi sulifa sd le

lii la indemdnd, ca s[ te slujegti cu dAnsele cAnd va fi de tre-buin!a.

Se deterd spre odihnd; darpAndea cindunul, cdnd altul.A doua zi, cdnd se revdrsau zorile, ei se pregdteau s[

treacdpddurea. Fdt-frumos ingel5 Ei infrdnl calul, qi chingao strAnse mai mult decdt alt[ dati, Ei pomi; cdnd, auzi o

ciocdniturd groazmcd. Atunci calul ii zise:

- Jine-te stdpine, gata, cd iatd se apropie Gheonoaia.

$i cAnd venea ea, nene, dobora copacii: a;a de iutemergea; iar calul se urcd iute ca vdnful pdnd cam deasupra

ei Ei Fdt-frumos ii lud un picior cu sdgeata Ei, cAnd era gata

a o lovi cu a doua s[geatd, strigd ea:

- Stdi, Fdt-frurnos, c[ nu-{i fac nimic!$i vazAnd cd nu o crede, ii dete inscris cu sdngele sdu.* Sa-{i triiascd calul, Fdt-frumos - ii mai zise ea _ ca

un ndzdrdvan ce este, c6ci de nu era el, te mAncam fript;acum insd m-ai mdncat tu pe mine; sb ;tii ca pdnd azi niciun muritor n-a cutezat sd calce hotarele mele pAnd aicea;cAliva nebuni carii s-au incumes a o face d-abia au ajunspAnd in cdmpia unde ai vdzut oasele cele multe.

Se duserd acasd la ddnsa, unde Gheonoaja ospdtd peFdt-frumos ;i-1 omeni ca p-un c6ldtor. Dar pe c6nd se aflaula mas[ gi se chefuiau, iard Gheonoaia gemea de durere,deodatd el ii scoase piciorul pe care il pdstra in traistd, i_lpuse la loc gi indatd se vindecd. Gheonoaia, de bucurie,finu masd trei zile d-a rdndul gi rugd pe Fdt-frumos s[-gialeagd. de solie pe una din cele trei fete ce avea, frumoaseca niste zdne; el insd nu voi, ci ii spuse curat ce cduta; atunciea ii zise:

- Cu calul care il ai qi cu vitejia ta, ctez cd, ai sd" izbu_teqti.

Dupd trei zlle, se pregdtird de drum Ei porni. MerseFdt-frumos, merse ;i iar merse, cale lungd qi mai lungd;dard cdnd fu de trecut peste hotarele Gheonoaiei, dete de ocdmpie frumoasd, pe de o parte cu iarba infloritd, iarb pe dealtd,parte pdrlita. Atunci el ?ntreb[ pe cal:

- De ce este iarba plrlitd?$i calul rdspunse:

- Aici suntem pe mosia unei scorpii, sori cu Gheo_noaia; de rele ce sunt, nu pot sd trdiascd la un loc;blestemul pdrinlilor le-a ajuns, qi d-aia s-au fEcut lighioi,asa precum le vezi; vrdjmdEia lor e groaznicd, nevoie decap, vor s5-si rdpeascd una de la altapdmdnt; cAnd Scorpiaeste necijitd rdu, varsi foc ;i smoald; se vede cd a al.,t vro

18 19

cearld cu sord-sa qi, viind s-o goneascd de pe tdrflmul ei, a

pArlit iarba pe unde a trecut, ea este mai rea decAt sorS-sa

si are trei capete. Sd ne odihnim pufin, st[pdne, Ei mdine

clis-de-dimineafd sd fim gata. A doua zi se pregdtirS, ca Ei

cAnd ajunsese la Gheonoaie, Ei pornirS. CAnd, auzitd un

urlet gi o vijAieturd, cum nu mai auziserd ei pin[ atunci!

-Fii gata, st[pAne, cdiatd se apropie zgripluroaica de

Scorpie. Scorpia, cu o falcd in cer qi cu alta in plmdnt qi

vdrsdnd fl[cdri, se apropia ca vAntul de iute; iard calul se

urcd repede ca sdgeatapAnd cam deasupra 9i se ldsd asupra

ei cam de deoparte. Fdt-frumos o sdgeat[ gi ii zburd un cap;

cAnd era s5-i mai ia un cap, Scorpia se rugd cu lacrdmi ca

sd o ierte, c[ nu-i face nimic Ei, ca s[-l incredinfeze, ii dete

inscris cu sAngele ei. Scorpia ospdt[ pe Fdt-frumos ;i mai

qi decdt Gheonoaia; iard el ii dete qi dAnsei inapoi capul ce

i-l luase cu sdgeata, carele se lipi indat[ cum il puse la loc,

qi dupa trei ztle plecard mai departe.

Trecind gi peste hotarele Scorpiei, se duserd qi iard se

mai duserd,pdnd ce ajunserd la un cimp numai de flori qi

unde era numai primdvard; fiecare floare era cu deosebire

de mdndrd qi cu un miros dulce, de te imbdta; trdgea un

vAntiqor care abra adia. Aicea stdturd ei sd se odihneascd,

iard calul ii zise:

- Trecurdm cum trecurdmpdnd aci, stdpdne; mai avem

un hop: avem sd ddm peste o primejdie mare; qi, dacd ne-o

ajuta Dumnezeu sd scdpim qi de ddnsa, apoi suntem voinici'

Mai-nainte de aci este palatul unde locuieEte Tinerele fdrdbdtrdnele ;i viald Jdrd de moarte. Aceastd casd este

incongiuratd cu o pddure deasi Ei inalti, unde stau toate

f,rarele cele mai sdlbatice din lume; ziua Ei noaptea pdzesc

cu neadormire Ei sunt multe foarte; cu ddnsele nu este chip