Personalitatea Cadrului Didactic de Succes

3
7/23/2019 Personalitatea Cadrului Didactic de Succes http://slidepdf.com/reader/full/personalitatea-cadrului-didactic-de-succes 1/3 Personalitatea cadrului didactic de succes – stadiul cercetătorilor actual  Cercetările lui Anderson, Brewer i Reed pe un grup de profesori din SUA au relevat că într-o ș coală dată, într-un anumit mediu cultural, ”principala direc ie de influen are este dinspre ș ț ț  profesor către elev. Comportamentul integrativ al profesorului încuraea!ă comportamentul integrativ al elevului" comportamentul dominant al profesorului nu numai că provoacă at#t conflicte, c#t i neîn elegeri, dar împiedică spontaneitatea i de!voltarea socială a copilului$%”, ș ț ș  pentru că e dovedită astfel că o sc&im'are în personalitatea profesorului determină o sc&im'are în comportamentul elevului. (mpactul personalită ii profesorului asupra elevului este dovedit i prin cercetările lui ț ș )eil*+as&'urne %/0, 1s'orne %20, care au arătat că ”studen ii care au un profesor ț temător, o' in re!ultate colare semnificativ mai mici.$3” 4e de altă parte, profesorul care inspiră teamă ț ș elevilor, va avea ca efect elevi mai stresa i cu consecin e maore asupra ț ț capacită ii acestora de a fi aten i, ”interfer#nd astfel cu capacitatea lor de a învă a i a avea ț ț ț ș re!ultate 'une colare$2” ș 5n continuarea ideii de mai sus, cităm i re!ultatele cercetării )art $60$, care a avut ca ș o'iectiv să afle opinia a $ 3/7 de elevi din clasele terminale de liceu cu privire la cei mai  plăcu i, respectiv mai pu in plăcu i profesori. Astfel, a reie it că 6/8 dintre ei au invocat ț ț ț ș diferite motive pentru a e9plica de ce îl plac cel mai mult pe un anumit profesor, $:8 pentru a motiva de ce nu îl aprecia!ă pe un alt profesor. 4este 78 dintre elevi au enumerat printre motivele pentru care îl plac cel mai mult pe un anumit profesor; aută elevii în activitatea de învă are, le e9plică lec iile, dau sarcini clare i folosesc e9emple în predare" peste 6:8 dintre ț ț ș responden i au motivat alegerea favora'ilă prin sim ul umorului care caracteri!a profesorul ț ț ales. 4rofesorii etic&eta i nefavora'il sunt descri i de elevi ca ”incapa'ili să se e9prime clar, ț ș  par iali cu elevii 'uni, au atitudini de superioritate, de distan are, arogantă”. 4este 7:8 dintre ț ț răspunsuri men ionau comportamente ca ” supăra i, ursu!i, morocăno i” pentru a-i caracteri!a ț ț ș  pe profesorii pe care nu îi plăceau elevii c&estiona i. <oar %8 dintre responden i au afirmat ț ț că îl plac sau nu pe un profesor în func ie de e9perti!a acestuia în disciplina pe care o predau. ț <aug&ert=, >ogan i ?urner /::$0 cita i de Beru'e, au reali!at o cercetare în care i-au ș ț ș  propus să pre!ică profesorul de succes pornind de la trăsăturile psi&ologice ale acestuia. 1pinia acestor cercetători este că un profesor eficient este definit printr-un anumit stil de  personalitate, g#ndire creativă i motiva ie. Ace ti cercetători au citat un studiu al lui )ug&es, ș ț ș 23, care a utili!at indicatorul tipologic +=ers-Briggs +B?(0 pentru a identifica acele tipuri de personalitate care sunt optime pentru profesia de dascăl. Conclu!ia studiului a fost că ”persoanele e9troverte, tipurile de personalitate sen!itivă, erau mai re!istentă la stress dec#t acele stiluri care sunt predominant afective i perceptive @ <aug&ert= et all0 au identificat ș

Transcript of Personalitatea Cadrului Didactic de Succes

Page 1: Personalitatea Cadrului Didactic de Succes

7/23/2019 Personalitatea Cadrului Didactic de Succes

http://slidepdf.com/reader/full/personalitatea-cadrului-didactic-de-succes 1/3

Personalitatea cadrului didactic de succes – stadiul cercetătorilor

actual

  Cercetările lui Anderson, Brewer i Reed pe un grup de profesori din SUA au relevat că într-oș

coală dată, într-un anumit mediu cultural, ”principala direc ie de influen are este dinspreș ț ț

 profesor către elev. Comportamentul integrativ al profesorului încuraea!ă comportamentulintegrativ al elevului" comportamentul dominant al profesorului nu numai că provoacă at#t

conflicte, c#t i neîn elegeri, dar împiedică spontaneitatea i de!voltarea socială a copilului$%”,ș ț ș

 pentru că e dovedită astfel că o sc&im'are în personalitatea profesorului determină o

sc&im'are în comportamentul elevului.

(mpactul personalită ii profesorului asupra elevului este dovedit i prin cercetările luiț ș

)eil*+as&'urne %/0, 1s'orne %20, care au arătat că ”studen ii care au un profesor ț

temător, o' in re!ultate colare semnificativ mai mici.$3” 4e de altă parte, profesorul care inspiră teamăț ș

elevilor, va avea ca efect elevi mai stresa i cu consecin e maore asupraț ț

capacită ii acestora de a fi aten i, ”interfer#nd astfel cu capacitatea lor de a învă a i a aveaț ț ț ș

re!ultate 'une colare$2”ș

5n continuarea ideii de mai sus, cităm i re!ultatele cercetării )art $60$, care a avut caș

o'iectiv să afle opinia a $ 3/7 de elevi din clasele terminale de liceu cu privire la cei mai

 plăcu i, respectiv mai pu in plăcu i profesori. Astfel, a reie it că 6/8 dintre ei au invocatț ț ț ș

diferite motive pentru a e9plica de ce îl plac cel mai mult pe un anumit profesor, $:8 pentru amotiva de ce nu îl aprecia!ă pe un alt profesor. 4este 78 dintre elevi au enumerat printre

motivele pentru care îl plac cel mai mult pe un anumit profesor; aută elevii în activitatea de

învă are, le e9plică lec iile, dau sarcini clare i folosesc e9emple în predare" peste 6:8 dintreț ț ș

responden i au motivat alegerea favora'ilă prin sim ul umorului care caracteri!a profesorulț ț

ales. 4rofesorii etic&eta i nefavora'il sunt descri i de elevi ca ”incapa'ili să se e9prime clar,ț ș

 par iali cu elevii 'uni, au atitudini de superioritate, de distan are, arogantă”. 4este 7:8 dintreț ț

răspunsuri men ionau comportamente ca ” supăra i, ursu!i, morocăno i” pentru a-i caracteri!aț ț ș

 pe profesorii pe care nu îi plăceau elevii c&estiona i. <oar %8 dintre responden i au afirmatț ț

că îl plac sau nu pe un profesor în func ie de e9perti!a acestuia în disciplina pe care o predau.ț

<aug&ert=, >ogan i ?urner /::$0 cita i de Beru'e, au reali!at o cercetare în care i-auș ț ș

 propus să pre!ică profesorul de succes pornind de la trăsăturile psi&ologice ale acestuia.

1pinia acestor cercetători este că un profesor eficient este definit printr-un anumit stil de

 personalitate, g#ndire creativă i motiva ie. Ace ti cercetători au citat un studiu al lui )ug&es,ș ț ș

23, care a utili!at indicatorul tipologic +=ers-Briggs +B?(0 pentru a identifica acele

tipuri de personalitate care sunt optime pentru profesia de dascăl. Conclu!ia studiului a fost

că ”persoanele e9troverte, tipurile de personalitate sen!itivă, erau mai re!istentă la stress dec#t

acele stiluri care sunt predominant afective i perceptive @ <aug&ert= et all0 au identificatș

Page 2: Personalitatea Cadrului Didactic de Succes

7/23/2019 Personalitatea Cadrului Didactic de Succes

http://slidepdf.com/reader/full/personalitatea-cadrului-didactic-de-succes 2/3

că /:8 dintre studen ii în anii terminali la programele de formare în profesia didactică pe careț

ei i-au testat, au intrat în categoria tipului de personalitate e9trovert, intuitiv, afectiv iș

 perceptiv DE40”6:

.

5n acela i sens, studiile lui <arling-)ammond, , au arătat că e9istă o rela ie po!itivă întreș ț

calită ile profesorului ca;”entu!iasm, creativitate, fle9i'ilitate i adapta'ilitate i succesulț ș ș

colar al elevilor săi6”. 5n continuarea ideii, cităm re!ultatele studiului Reed %/0, care a demonstrat căș

 profesorul cu capacitate de a rela iona cu elevii săi, căldura pe care o emană înț

 urul său, are un impact maor în cre terea interesului elevilor pentru disciplinele tiin ifice6/ș ș ț

.

Studiile lui )aur=, 22, >eftcourt, 3%, citate de Bedell, arată că locul de control al

construc iei este o calitate care poate fi sc&im'ată, i, conform )awFes, , studen ii careț ș ț

se pregătesc pentru a deveni cadre didactice, tre'uie să fie încuraa i să devină mai orienta iț ț

către interior. ”(nternalitatea i autonomia sunt caracteristici de personalitate de!ira'ile pentruș

un profesor”, dar fără a o impune, pentru că ”sc&im'area personalită ii este o deci!ieț

 personală”. Studiile lui Stronge, /::/, au demonstrat că ”profesorii refle9ivi ar putea fi numi iț

introspectivi, pentru că ei caută o în elegere mai ad#ncă a activită ii lor de predare i î iț ț ș ș

monitori!ea!ă mereu modul lor de predare pentru a deveni profesori mai 'uni”6$

Conform re!ultatelor cercetărilor reali!ate de >ipman, 2, 4a=ne, 6, citate de Stern'erg

i Su'otniF, profesorul de succes este definit prin următoarele caracteristici; ”dedicat,ș

con tient de nevoile elevilor săi, atent la elevii săi tot timpul orei, implicat mereu intelectual iș ș

emo ional, av#nd a teptări mari de la elevii lor, care recunosc at#t slă'iciunile, c#t i calită ileț ș ș ț

elevilor”. Aceea i preferin ă a studen ilor pentru profesorii care a teaptă i cer mult de laș ț ț ș ș

elevii lor o regăsim i în studiile lui Brad=, 6, citate în 4err= i Smart, 66în timp ce,ș ș

conform studiilor lui 4a=ne, 6, profesorul ineficient nu este ”refle9iv cu privire la propriile

metode de predare, nemotivat i îi consideră pe unii elevi ca fiind imposi'il de rela ionat cu eiș ț

i de învă at”67ș ț

.

1 trăsătură importantă a unei personalită i armonioase este stima de sine, respectiv nivelul ei,ț

iar ”în activitatea didactică e9istă nenumărate situa ii cu risc poten ial pentru nivelul stimei deț ț

sine, acestea fiind legate at#t de rela iile cu elevii, c#t i cu colegii6%”.ț ș

Anali!ele reali!ate de S&ec&tman i Gofried, $, citate de Calder&ead, au conclu!ionatș

că ”utili!area scalelor de măsurare a personalită ii a devenit cea mai utili!ată metodă pentruț

identificarea i recrutarea profesorilor”ș

63

,ceea ce dovede te ”recunoa terea importan eiș ș ț

 personalită ii profesorului pentru un act de educa ie de calitate” 62ț ț

Page 3: Personalitatea Cadrului Didactic de Succes

7/23/2019 Personalitatea Cadrului Didactic de Succes

http://slidepdf.com/reader/full/personalitatea-cadrului-didactic-de-succes 3/3

.

Un profesor cu o personalitate armonioasă, ec&ili'rat, poate să fie un model i astfel, să î iș ș

aute elevii să de!volte ei în i i instrumente i te&nici pentru ec&ili'ru, precum i să î iș ș ș ș ș

de!volte la r#ndul lor personalită i puternice, corecte, în armonie cu ei i cu cei din urul lor.ț ș

Conform studiilor lui Hersild, 77, ”în elegerea i acceptarea de către profesor a proprieiț ș

 personalită i este cea mai importantă cerin ă în orice efort pe care acesta îl face pentru a- iț ț ș

auta elevii să se autocunoască i să de!volte atitudini sănătoase de autoacceptare”.6ș

.

1 cercetare interesantă pentru su'iectul tratat este cea reali!ată de Sears, Iened= i Ia=e,ș

37:, care au folosit testul de personalitate +B?( pe un număr de 662$ de studen i care auț

urmat programul de formare pentru cariera didactică de la Universitatea de Stat din 1&io în

 perioada 33-26. Re!ultatele cercetării citate de Iirc&ner, sta'ilesc că studen ii cu tipul deț

 personalitate SEH sen!orialitate, afectivitate, udecată ra ională0 au avut tendin a să răm#nă înț ț

 programul de formare, să îl finali!e!e, să o' ină diploma i au ales cu precădere să predea înț ș

clasele primare. Ace tia sunt cal!i, socia'ili, responsa'ili, dornici să ai'ă griă de al ii, &arnici.ș ț

>a clasele gimna!iale au ales să predea cei cu personalitate de tip D?H, care se caracteri!ea!ă

 prin intui ie, g#ndire, udecată, re!olvare de pro'leme, care caută solu ii la pro'lemeleț ț

comple9e. Cercetătorii acestui studiu au su'liniat că ”profilurile de personalitate ar tre'ui

utili!ate pentru a auta studen ii înmatricula i în programul de formare să aleagă carieraț ț

didactică”7

.

5n conclu!ie, profesorii eficien i sunt aceia ”umani, în sensul plin al cuv#ntului” adică cei ceț

se caracteri!ea!ă prin ”umor, corectitudine, empatie, mai mult democratic dec#t autocratic,

capa'ili să cree!e raport cu elevii, at#t individual, c#t i în grup, desc&i i, spontani, adapta'iliș ș

la sc&im'ări”, în timp ce cei ineficien i ”nu au sim ul umorului, devin neră'dători repede, facț ț

comentarii care atacă persoana elevului i nu comportamentul acestuia, mai pu in integra i,ș ț ț

înclina i spre autoritarism, mai pu in sensi'ili la nevoile elevilor7/”.ț ț