Persoanele Varstnice.docx

8/14/2019 Persoanele Varstnice.docx

http://slidepdf.com/reader/full/persoanele-varstnicedocx 1/16

1

Definirea persoanelor varstnice

Sunt considerate a fi persoane vârstnice, cele care se află în perioada încare se manifesta un declin pe plan fiziologic, psihologic şi social, ca urmare a

evoluţiei fireşti din punct de vedere biologic. Îmbătrânirea este ansamblul proceselor pe care le suferă un organism, după faza sa de dezvoltare. Persoana vârstnică - în conformitate cu art. 1 din Legea nr.17/2000, este

persoana care a împlinit vârsta legală de pensionare. Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră vârsta mijlocie, medie sau de

tranziţie, ca fiind vârsta până la 59 de ani, iar perioada vîrstnică fiind între 60 şi74 de ani.

Evaluarea persoanelor varstnice pentru acordarea dreptului deprotectie sociala

Conform grilei nationale pentru evaluarea nevoilor persoanelor varstnice,acestea sunt clasificate in trei categorii. Pentru fiecare activitate evaluata seidentifica trei posibilitati notate astfel:

0 - activitate facuta fara ajutor, în mod obisnuit si corect;- nu necesita supraveghere si ajutor.

1 - activitate facuta cu ajutor partial si/sau mai putin corect;- necesita supraveghere temporara si/sau ajutor partial.

2 - activitate facuta numai cu ajutor;

- necesita supraveghere permanenta si/sau ajutor integral

Pe baza acestor criterii urmeaza a se stabili gradele de dependenta prinevaluarea statusului functional, senzorial si psihoafectiv al persoanei vârstnice.1. Evaluarea statusului functional cu privire la activitatile de baza siinstrumentale ale vietii de zi cu zi se realizeaza prin observatia asupraactivitatilor efectuate de persoana vârstnica, fara ajutorul altei persoane.Ajutoarele materiale si tehnice, respectiv ochelari, proteze auditive, baston,cadru etc. sunt considerate ca fiind utilizate de persoana evaluata.

2. Evaluarea statusului senzorial si psihoafectiv este necesara avându-se învedere conditia obligatorie de integritate psihica si mentala a persoaneivârstnice pentru a fi apta sa efectueze activitatile de baza si instrumentale alevietii de zi cu zi.3. Fiecare activitate evaluata în Grila nationala de evaluare a nevoilor

persoanelor vârstnice se cuantifica cu cifrele 0, 1, 2.4. Se recomanda încadrarea persoanelor vârstnice evaluate în urmatoarele gradede dependenta:a) gradul IA - persoanele care si-au pierdut autonomia mentala, corporala,

locomotorie, sociala si pentru care este necesara prezenta continua a personalului de îngrijire;



2

b) gradul IB - persoanele grabatare, lucide sau ale caror functii mentale nu suntîn totalitate alterate si care necesita supraveghere si îngrijire medicala pentrumarea majoritate a activitatilor vietii curente, noapte si zi. Aceste persoane nuîsi pot efectua singure activitatile de baza de zi cu zi;

c) gradul IC - persoanele cu tulburari mentale grave (demente), care si-auconservat în totalitate sau în mod semnificativ facultatile locomotorii, precum siunele gesturi cotidiene pe care le efectueaza numai stimulate.Necesita osupraveghere permanenta, îngrijiri destinate tulburarilor de comportament,

precum si îngrijiri regulate pentru unele dintre activitatile de igiena corporala;d) gradul IIA - persoanele care si-au conservat autonomia mentala si partialautonomia locomotorie, dar care necesita ajutor zilnic pentru unele dintreactivitatile de baza ale vietii de zi cu zi;e) gradul IIB - persoanele care nu se pot mobiliza singure din pozitia culcat în

picioare, dar care, o data ridicate, se pot deplasa în interiorul camerei de locuitsi necesita ajutor partial pentru unele dintre activitatile de baza ale vietii de zi cuzi;f) gradul IIC - persoanele care nu au probleme locomotorii, dar care trebuie safie ajutate pentru activitatile de igiena corporala si pentru activitatileinstrumentale;g) gradul IIIA - persoanele care se deplaseaza singure în interiorul locuintei, sealimenteaza si se îmbraca singure, dar care necesita un ajutor regulat pentruactivitatile instrumentale ale vietii de zi cu zi; în situatia în care aceste persoanesunt gazduite într-un camin pentru persoane vârstnice ele sunt considerate

independente;h) gradul IIIB - persoanele care nu si-au pierdut autonomia si pot efectuasingure activitatile vietii cotidiene.

Îngrijirea persoanelor vârstnice în camin se poate realiza dupa cumurmeaza:- persoanele încadrate în gradele de dependenta IA, IB si IC sunt îngrijite însectii pentru persoane dependente;- persoanele încadrate în gradele de dependenta IIA, IIB si IIC sunt îngrijite în

sectii pentru persoane semidependente;- persoanele încadrate în gradele de dependenta IIIA si IIIB sunt îngrijite însectii pentru persoane independente.

Asistenta sociala a persoanelor varstnice este reglementata de Legea nr17/2000 modificata si republicata, in baza dispozitiilor Legii nr. 281/2006. princare se stabilesc serviciile sociale asigurate persoanelor varstnice la domiciliu,in institutii rezidentiale, centre de zi, cluburi pentru varstnici, apartamente silocuinte sociale.



3

La nivel local mecanismele legislative care permit autoritatilor sa alocefonduri organizatiilor neguvernamentale pentru serviciile sociale pe care leacestea le furnizeaza comunitatii sunt: legea 34/1998, legea 350/2005, legea17/2000, legea 215/2001, OG 68/2003, Legea 272/2004.

Din cercetarea cantitativa a reiesit ca un numar de 24 de respondenti

considera ca administratia publica locala nu are instrumente/mecanisme de

externalizare a serviciilor sociale si numai 9 au apreciat ca acestea exista. In

opinia respondentilor aceste mecanisme sunt: achizitie publica pentru asigurarea

serviciilor sociale, intalniri lunare si semestriale cu reprezentantii ONG-

urilor, concurs de proiecte organizat de primarie, contracte de servicii.

In Hotararea de Guvern nr.1826 din 22 dec.2005, pentru aprobarea Strategiei

nationale de dezvoltare a serviciilor sociale, se precizeaza sustinerea

conlucrarii cu furnizorii de servicii sociale din sectorul nonprofit, precum si cu

miscarea asociativa din randul beneficiarilor de servicii etc.

Pe langa aceasta legislatie exista o serie de Hotarari ale Consiliilor Locale

prin care se acorda finantare directa sau indirecta (plata utilitatilor, oferirea de

spatii etc.) organizatiilor neguvernamentale care furnizeaza servicii sociale. De

asemenea sunt Hotarari ale Consiliilor Locale care reglementeaza activitateaDirectiilor Generale de Asistenta Sociala sau Serviciilor Publice de Asistenta

Sociala in care se prevede ca se pot realiza parteneriate cu reprezentantii

societatii civile pentru derularea programelor de asistenta sociala.

Conditii de acordare de asistenta sociala persoanelor varstnice

Se acorda in baza anchetei sociale realizate de catre un colectiv format

din 2 asistenti sociali din cadrul consiliului local sau de la directia generala judeteana sau a municipiului Bucuresti.

In situatia persoanelor varstnice dependente colectivul se va completa inmod obligatoriu cu medicul specialist al persoanei respective.Dreptul de asistenta sociala pentru persoanele varstnice se stabileste si curespectarea criteriilor prevazute in grila nationala de evaluare a nevoilor

persoanelor varstnice reglementata de HG nr. 886/2000.



4

Serviciile sociale pot fi:

servicii privind, in principal, ingrijirea persoanei, prevenireamarginalizarii sociale si sprijinire pentru reintegrare sociala, consiliere

juridica si administrativa, sprijin pentru plata unor servicii si obligatiicurente, ingrijirea locuintei si gospodariei, ajutor pentru menaj, prepararea hranei;

servicii socio-medicale privind, in principal, ajutorul pentru realizareaigienei personale, readaptarea capacitatilor fizice si psihice, adaptarealocuintei la nevoile persoanei varstnice si antrenarea la activitatieconomice, sociale si culturale, precum si ingrijirea temporara in centrede zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate;

servicii medicale, sub forma consultatiilor si ingrijirilor medicale, suntacordate in baza reglementarilor legale privind asigurarile sociale desanatate.

Serviciile sociale de consiliere, in vederea prevenirii marginalizarii socialesi pentru reintegrare sociala, se asigura fara plata unei contributii, ca undrept fundamental al persoanelor varstnice, de catre asistenti sociali.

Tipur ile de servici i si costul acestora se stabilesc de consil i i le locale.

Modalitati de obtinere

Dreptul la asistenta sociala in caminele pentru persoane varstnice sestabileste pe baza anchetei sociale cu respectarea criteriilor stabilite in grilanationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice (H.G nr.886/2000) si seaproba de catre :

a. primar - pentru institutiile de asistenta sociala aflate in administrare b. directorul general al directiei generale de munca solidaritate sociala si a

familiei - pentru asistenta sociala acordata de asociatiile si fundatiileromane care au primit transferuri din fonduri gestionate de Ministerul

Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei;

Persoanele varstnice care beneficiaza de serviiciile oferite de caminele pentru persoane varstnice si care dispun de venituri proprii au obligatia sa plateasca lunar o contributie de intretinere, stabilita pe baza costului mediulunar de intretinere.

Conform art. 3.din Legea nr. 17/2000, privind asistenta sociala a persoanelorvarstnice - Beneficiaza de prevederile prezentei legi persoana varstnica, definita

la art. 1 alin. (4), care se gaseste in una dintre urmatoarele situatii:

http://www.euroavocatura.ro/dictionar/34/Asistenta_sociala

http://www.euroavocatura.ro/dictionar/34/Asistenta_sociala



5

a) nu are familie sau nu se afla in intretinerea unei sau unor persoane obligate laaceasta, potrivit dispozitiilor legale in vigoare;

b) nu are locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit pe bazaresurselor proprii;

c) nu realizeaza venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurareaingrijirii necesare;d) nu se poate gospodari singura sau necesita ingrijire specializata;e) se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile sociomedicale, datorita boliiori starii fizice sau psihice.

Nevoile persoanelor varstnice se evalueaza prin ancheta sociala care seelaboreaza pe baza datelor cu privire la afectiunile ce necesita ingrijire speciala,capacitatea de a se gospodari si de a indeplini cerintele firesti ale vietiicotidiene, conditiile de locuit, precum si veniturile efective sau potentialeconsiderate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vietii.

Nevoile persoanelor varstnice aflate in situatia de pierdere totala sau partiala a autonomiei, care pot fi de natura medicala, sociomedicala, psihoafectiva, se stabilesc pe baza grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, care prevede criteriile de incadrare in grade dedependenta.

Documente necesare

Asistenta sociala pentru persoana varstnica se acorda la cererea persoaneivarstnice interesate, a reprezentantului legal al acesteia, a instantei judecatoresti,a personalului de specialitate din cadrul consiliului local, a politiei, aorganizatiei pensionarilor, a unitatilor de cult recunoscute in Romania sau aorganizatiilor neguvernamentale care au obiect de activitate asistenta sociala a

persoanelor varstnice.

Caminele pentru persoane varstnice sunt organizate in baza Legii nr.17/2000 pesectii pentru:

o persoane dependente;o persoane semidependente;o persoane care nu sunt dependente;

Acte necesare pentru obţinerea serviciilor pentru persoanele vârstnicedefavorizate (actele menţionate mai jos fac parte dintr -o listă generală care

poate varia în funcţie de serviciul solicitat):

B.I./ C.I./ C.N. al beneficiar ului şi pentru membrii familie(ale persoanelor împreună cu care locuieşte) – în copie ;

http://www.euroavocatura.ro/dictionar/2666/Familie

http://www.euroavocatura.ro/dictionar/2666/Familie



6

recomandarea medicului de familie / medicului specialist / serviciilor deurgenţă pentru îngrijiri medicale la domiciliu – în original;

certificat de căsătorie al beneficiarului – în copie ; certificat de deces al soţiei/ soţului beneficiarului – în copie, daca este

cazul ; hotărâre de divorţ, în copie, daca este cazul; cuponul de pensie şi decizia de pensionare/ decizia asupra capacităţii de

muncă ale beneficiarului – în copie ; acte doveditoare pentru veniturile realizate de membrii familiei

beneficiarului (ale persoanelor împr eună cu care locuieşte) – în copie ; daca este cazul, cetificatul de încadrare într-o categorie de persoane cu

handicap/ invaliditate – în copie ; dupa caz, decizia de instituire a tutelei / curatelei – în copie; actul de identitate al tutorelui/ curatorului, în copie; acte relevante pentru situaţia socio – medicală a beneficiarului / familiei

sale; actul de proprietate a locuinţei sau actul în baza căruia persoana vârstnică

locuieşte la adresa, în copie, pentru a dovedi că persoana vârstnica nu areîntreţinător legal ca urmare a incheierii unui contract de întreţinere

Cuantum

Costul mediu lunar de intretinere se stabileste anual de catre consiliile

locale si/sau judetene, dupa caz, inainte de adoptarea bugetelor proprii. (Legea17/2000 - Republicata).

Costul mediu lunar de intretinere se stabileste in functie de gradul dedependenta al persoanei varstnice ingrijite si are in vedere cheltuielile deintretinere, pentru hrana si gospodarie, obiecte de inventar, echipament sicazarmament, materiale sanitare si altele asemenea, in conformitate cuclasificatia bugetara specifica bugetelor autoritatilor administratiei publicelocale.

Persoanele varstnice care au venituri si sunt ingrijite in camin datoreaza

contributia lunara de intretinere in cuantum de pana la 60% din valoareaveniturilor personale lunare, fara a se depasi costul mediu lunar de intretinereaprobat pentru fiecare camin.

Dreptul la asistenta sociala in institutiile de asistenta sociala pentru persoane vartnice se stabileste pe baza anchetei sociale si a certificatului deincadrare intr-o categorie de handicap.

Costul mediu lunar de intretinere in centrele rezidentiale pentru persoanele cu handicap este de 1.724 lei (Ordin 619/2008).



8

4 6 99 232 BUHUSI 32 381 141

51826

18150

21804 3654 16.76

3 COMANES

TI

19 339 126

3

189

2

2160

1

25114 3513 13.99

4 DARMANESTI

13 329 1019

1202

12187

14750 2563 17.38

5 MOINESTI 23 383 1562

2032

21671

25671 4000 15.58

6 ONESTI 38 566 2893

4546

48176

56219 8043 14.31

7 SLANICMOLDOV

A

8 75 312 454 4479 5328 849 15.93

8 TG.OCNA 22 320 1013

1244

10948

13547 2599 19.19

a) Dupa mediul de proveninta a persoanelor varstnice- 47.73 % locuiesc in mediul urban- 52.28 % locuiesc in mediul rural

b) Dupa varsta:- 15.81% din totalul populatiei din mediul urban, o reprezinta persoanelevarstnice (peste 60 ani)

- 20.78% din totalul populatiei din mediul rural, o reprezinta persoanelevarstnice (peste 60 ani)

Principalele aglomerari urbane se intalnesc in cele 3 municipii (Bacau,Moinesti si Onesti) si 5 orase (Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Slanic Moldova,Targu Ocna) , unde sunt si principalele centre pentru forta de munca.

Daca analizam rural – urban observam ca populatia varstnica este multmai mare in mediul rural decat in urban.

Acest lucru sugereaza ca in judet se inregistreaza o puternica migratie, incea mai mare parte din zonele rurale, acolo unde ramane in urma populatiaimbatranita si cu un grad crescut de dependenta.

Cea mai imbatranita zona se afla in sud-estul judetului, unde persoanelevarstnice reprezinta intre 20 si 30 % din totalul populatiei.



9

Comunitatile cele mai imbatranite cu peste 30% persoane varstnice sunt:

Dealu Morii

Motoseni

Strugari Filipesti Glavanesti

Filipeni Huruiesti

Damienesti Vultureni

ScorteniServiciile existente sunt minime si inadecvate, daca nu chiar inexistente,

mai cu seama in mediul rural. Se propune evaluarea nevoilor varstnicilor pentru

a putea fi acoperite, in conditiile resurselor disponibile si a constringerilorlocale.

Persoana varstnica privita in ansamblul ei este multiplu dezavantajata siadesea gresit inteleasa: scaderea capacitatilor fizice nu inseamna handicap siuneori nici boala, scaderea resurselor financiare are un efect frustrant si care iiafecteaza stima de sine, retragerea din viata activa ii creeaza sentimente deinutilitate iar destramarea familiei prin desprinderea copiilor din nucleulfamilial si uneori prin decesul partenerului ii creeaza sentimente de abandon siizolare. La toate aceste probleme trebuie sa se gaseasca o rezolvare

profesionista astfel incat batranilor sa li se asigure o viata decenta si demna.



10

Servicii integrate pentru varstnici

Fundatia Vodafone Romania si Fundatia de Sprijin Comunitar din Bacau alansat un nou program pentru sprijinirea persoanelor in varsta, “Servicii integrate

pentru varstnici”. Prin acest program, persoanele in varsta din municipiul Bacau,cu probleme de sanatate sau aflate in dificultate, beneficiaza de servicii deasistenta medicala si ingrijire la domiciliu, servicii speciale de recuperare siservicii de asistenta sociala.

“Ne bucuram sa sustinem activitatea desfasurata de Fundatia de Sprijin

Comunitar in beneficiul varstnicilor din Bacau, continuand astfel angajamentul Fundatiei Vodafone Romania de a fi cat mai aproape de nevoile comunitatii. In

cadrul programului „Servicii integrate pentru varstnici‟ ne propunem ca pe

arcursul anului 2008 sa ajutam aproximativ 350 de varstnici lunar, asigurandu-le acestora medicamente si servicii sociale, medicale si de recuperare. Fundatia

Vodafone Romania va investi 35.000 EUR in acest program, care are ca scop

imbunatatir ea calitatii vietii pentru persoanele in varsta”, a spus Elena Serban,Director Fundatia Vodafone Romania.

Principiile care stau la baza acestui proiect sunt

-respectarea drepturilor si a demnitatii omului;-asigurarea autodeterminarii si a intimitatii persoanelor beneficiare;- abordarea individualizata in functie de nevoile persoanei varstnice;-participarea persoanelor beneficiare;-recunoasterea valorii fiecarei persoane;-orientarea pe rezultate;-imbunatatirea continua a calitatii serviciilor acordate;

In Bacau si in 8 comune din zona de est a judetului, Fundatia SprijinComunitar a implementat un proiect de servicii socio-medicale adresatevarstnicilor. In Bacau a fost creat un serviciu in spitalul judetean pentruexternarea dirijata a cazurilor ce necesita ingrijire la domiciliu. Asistentulmedical FSC din spital face si programari si insoteste batranii din zona ruralacare vin la spital pentru consultatii sau internare.

Cazurile externate sunt supuse analizei unei echipe mixte de asistentsocial, medical si medic geriatru, care stabilesc necesarul si programul deingrijire la domiciliu. Interventia la domiciliu variaza de la simpla asigurare aigienei personale si a locuintei pana la interventie specializata de schimbare a

pansamentelor, curatare a plagilor, perfuzii etc. realizate de asistente medicale.

Cazurile recuperate beneficiaza ulterior de program de recuperare fizica in cadrulCentrului de zi pentru Varstnici din Bacau iar dupa restabilirea starii de sanatate



11

de program de socializare in cadrul aceluiasi centru respectiv in cadrul ClubuluiSeniorilor din comuna Motoseni.

Pentru zona rurala a fost infiintat un serviciu de transport cu patrumicrobuze care ofera gratuit deplasari la medicul de familie, spital, institutii

udetene. Tot in cadrul proiectului a fost deschis un Centru de Excelenta iningrijiri la domiciliu la Bacau, in cadru caruia au fost calificate 40 de persoanedin comunele mentionate care au fost angajate de FSC formand echipele deingrijire la domiciliu din comunele mentionate si din Bacau ce ofera serviciispecializate unui numar mediu de 200 de batrani zilnic.

Fundatia de Sprijin Comunitar desfasoara programe de ingrijire avarstnicilor inca din anul 1997 in urma identificarii acestei nevoi in cadrulcomunitatii. Toate aceste servicii sunt oferite gratuit de catre profesionisti,Fundatia de Sprijin Comunitar fiind prima organizatie din Moldova acreditata sa

ofere acest gen de servicii de ingrijire la domiciliu. Parteneriatul cu FundatiaVodafone Romania a dat posibilitatea continuarii activitatii in beneficiul acesteicategorii sociale dezavantajate, raspunzand astfel nevoilor comunitatii din carefacem parte.

Programul „Servicii integrate pentru varstnici” ofera servicii complete sispecializate, care asigura preluarea pacientului, de la externalizarea acestuia dinspital, acordarea de servicii medicale si sociale la domiciliu urmand indicatiilemedicului curant, apoi recuperarea si reintegrarea persoanei in cadrul Centruluide Zi.

Printre nevoile regasite la toate esantioanele , enumaram, in ordineaimportantei acordate de beneficiari, urmatoarele: · insuficienta veniturilor raportate la preturi foarte mari la produsele de baza si

preturi marila utilitati (gaze/lemne, energie electrica etc) si impozite si taxe mari;· probleme de natura sociala: conflictul dintre generatii, nepasarea autoritatilor,coruptia, nerespectarea legii, neacordarea drepturilor cuvenite;· probleme de natura medicala: cardiace, neurologice, digestive, respiratorii,vedere, auz, mintale, cancer etc. care ii fac sa devina dependenti de cei din jur;· lipsa/ insuficienta serviciilor sociale in comunitati : servicii de ingrijire la

domiciliu sau asistent personal;· Probleme ale sistemului medical care ii afecteaza: medicamente scumpe,retetele compensate ce nu pot fi onorate, accesul limitat la medicamente mai

bune, acestea fiind foarte scumpe si de cele mai multe ori nu se compenseaza;insuficienta serviciilor de recuperare· probleme cu locuinta: igienizare, sunt deteriorate etc· alimentatia precara;· relatiile din familie si cu vecinii· singuratatea;

· nevoia de implicare in activitati sociale:o recreative, de petrecere a timpului liber, de socializare



12

o civice, utile societatii, de implicare in problemele cotidiene;o aducatoare de profit.o locuri de munca pentru pensionari

· lipsa sau insuficienta informatiilor

· ajutor in procurarea si schimbarea unor piese de schimb casnice· siguranta pe strazi;· serviciile stomatologice nu sun t decontate de stat· obtinerea protezelor (necesare la deplasare, aparate auditive, ochelari etc.);· obtinerea biletelor de recuperare in statiuni;· lipsa locuintei.

Se constata o diferenta intre nevoile persoanelor din mediul rural si celedin mediul urban. Populatia vastnica din mediul rural , resimte urmatoarele

nevoi/ probleme specifice:◊ distantele mari de parcurs (in special in mediul rural)◊ au mult pamant si nu-l mai pot munci◊ plecarea copiilor la oras si in strainatate◊ acces greoi la mijloacele de informare◊ acces greoi la serviciile publice

Populatia vastnica din mediul urban , resimte urmatoarele nevoispecifice:- nevoia de socializare intr-un cadru organizat (centre de zi)- nevoia de a participa la activiati culturale si artistice

Specialistii in domeniu au enumerat urmatoarele nevoi prioritare ale populatiei varstnice:

venituri insuficiente pentru un trai decent nevoia dezvoltarii serviciilor socio-medicale la domiciliu nevoia dezvoltarii serviciilor de recuperare nevoia dezvoltarii serviciilor de socializare in centre de zi ajutor financiar alimentatie deficitara asistenta in caz de urgenta recuperare la domiciliu si in centre specializate pentru persoanele

deplasabile nevoia de reprezentare din partea autoritatii (in special in cazul incheierii

de contracte) accesul limitat la informatiile specifice accesul in centrele rezidentiale probleme privind onorarea retetelor compensate si gratuite

ingrijire rezidentiala lipsa personalului calificat



13

legislatia deficitara neimplicarea in activitati de socializare (voluntariat, centre de zi etc) costul transportului prea ridicat consumul de alcool violenta in famili

Serviciile de ingrijire la domiciliu sunt oferite in stransa colaborare cumedicii de familie sau curanti ai beneficiarilor si prin consultarea apartinatoriloracestora. Planul de interventie se aduce atat la cunostinta beneficiarului cat si alapartinatorilor si se implementeaza numai cu acordul acestora. In ce privesteactivitatile din centrlele de zi acestea implica foarte mult beneficiarii in

planificarea si stabilirea lor nu doar in desfasurare, astfel incat beneficiarii sasimta importanta implicarii si participarii lor. Multe dintre activitatile centrelor

de zi au fost initiate chiar de beneficiari ceea ce le redat sentimentul importanteisociale si increderea in sine, pentru multi dintre ei acest centru devenind o a douacasa, sau chiar o noua familie pentru cei ramasi singuri.

Pentru acordarea unor servicii de calitate si asigurarea unui managementeficient, furnizorii publici si privati de servicii de îngrijire la domiciliuorganizeaza Unitatea de îngrijiri la domiciliu. În functie de aria teritoriala sinumarul de beneficiari, se pot organiza una sau mai multe Unitati de îngrijiri.

Activitatea derulata în Unitatea de îngrijiri este coordonata de un managerde program. Responsabilitatea elaborarii si îndeplinirii prevederilor planului

individual de asistenta si îngrijire, precum si a respectarii prevederilorcontractului de servicii revine unui manager de caz.În scopul mentinerii persoanei vârstnice dependente la domiciliu, în mediul

familiar de viata, o perioada cât mai lunga posibil, furnizorul de servicii deîngrijire, prin Unitatea de îngrijiri, acorda un set de servicii destinate asistarii

persoanei vârstnice la îndeplinirea actelor curente de viata, prevenirii sau limitariidegradarii autonomiei functionale, prezervarii starii de sanatate, asigurarii uneivieti decente si demne.

Standardele de calitate prezente se aplica Unitatii de îngrijiri la domiciliu,numita în continuare Unitate, responsabilitatea respectarii lor revenindfurnizorului public sau privat care a organizat serviciile de îngrijire la domiciliu,numit în continuare Furnizor.

Serviciile de asistenta medicala desfasurate de Fundatia de SprijinComunitar (FSC) sunt acreditate de catre Casa de Asigurari de Sanatate, astfelincat toate activitatile sunt desfasurate in conformitate cu cele mai riguroasestandarde in domeniu. Aceste servicii sunt asigurate de asistente medicalespecializate si cu experienta in domeniu, avand ca scop urmarea si finalizarea cusucces a tratamentelor medicale recomandate de catre medicii curanti.

Ingrijirea specializata la domiciliu este un alt serviciu oferit persoanelor

in varsta de acest program, prin care asistenti medicali si ingrijitoare calificate



14

efectueaza vizite regulate la domiciliul bolnavilor, pentru a urmari evolutia lor si pentru a le oferi sprijinul necesar.

De asemenea, prin acest program, batranii pot beneficia si de serviciispeciale in cadrul Centrului de zi “Dr. Stefan Ciobanu”, deschis in anul 2002.

In centrul de zi, varstnicii pot participa la activitati recreative, desocializare dar si de recuperare - gimnastica medicala, electroterapie,kinetoterapie,reflexoterapie.

Programul are si o componenta educationala, care isi propune promovareaunei imagini a varstnicilor ca persoane active, dornice si capabile de o viatasociala normala, in ciuda dificultatilor materiale pe care le intampina. Acest lucruva fi realizat prin editarea unui buletin informativ trimestrial care va fi distribuitcatre toate mediile interesate.

O alta componenta importanta a acestui program este promovarea

voluntariatului in randul comunitatii si mai ales al adolescentilor si tinerilor dinBacau, pentru serviciile de asistentsociala.Pe parcursul anului trecut, Vodafone Romania a sustinut, ca sponsor,

Gala Voluntarului si Targul ONG, doua dintre cele mai importante evenimenteorganizate de catre Fundatia de Sprijin Comunitar in Bacau.

Conform Cartei Sociale Europene, protecţia socială pentru ansamblul populaţiei, care priveşte, implicit, şi persoanele vârstnice, vizează dreptul la protecţia sănătăţii, la securitatea socială şi medicală, dreptul de a beneficia deservicii sociale. Protecţia specială a unor categorii de persoane se referă, pelângă copii, adolescenţi, mame, familii, persoane handicapate, imigranţi, şi la

ersoanele vârstnice. Articolul 23 al Cartei, privitor la „ Dreptul persoanelor vârstnice la

rotecţie socială” vizează măsuri care să permită persoanelor vârstnice să rămânămembri deplini ai societăţii cât mai mult timp posibil, prin inter mediul: a) unorresurse financiare suficiente care să le permită să ducă o existenţă decentă şi să

participe activ la viaţa publică, socială şi culturală: b) difuzării informaţiilor privind serviciile şi facilităţile disponibile pentru persoanele vârstnice şi

posibilităţilor de a recurge la acestea. Măsurile trebuie, de asemenea, să permită persoanelor vârstnice să aleagă

liber propriul stil de viaţă şi să ducă o existenţă independentă în mediul lor obişnuit, atâta timp cât doresc şi cât acest lucru este posibil, prin:a) punerea la dispoziţie a unor locuinţe corespunzătoare nevoilor acestora şi astării lor de sănătate sau sprijin adecvat în vederea amenajării locuinţei;

b) îngrijirea sănătăţii şi servicii pe care starea acestora le impune. În fine,măsurile trebuie să garanteze persoanelor vârstnice care trăiesc în instituţii oasistenţă corespunzătoare în privinţa vieţii private şi participarea la determinarea

condiţiilor de viaţă în instituţie. Fără îndoială, aceste cerinţe conturează un standard maxim, care nu este



15

atins însă nici de ţările cele mai dezvoltate. La dificultăţile apărute pe plan european şi mondial legate de protecţia

socială, în general, şi a persoanelor vârstnice, în particular, în cazul României s-au adăugat probleme suplimentare legate de perioada de tranziţie economică, de

insuficienţele cadrului legislativ şi ale celui instituţional. În privinţa Legislaţiei îndomeniu s-au făcut progrese şi a fost, în linii generale, elaborat cadrul juridicnecesar, care a ţinut seama de normele europene.

Menţionăm în context: Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice

(conform acestei legislaţii, persoanele vârstnice care se află în imposibilitatea dea-şi asigura nevoile sociale şi sociomedicale, datorită stării fizice sau psihice, oridatorită veniturilor reduse, sau care nu se pot gospodări, ori necesită îngrijirespecializată, beneficiază de servicii de asistenţă socială şi îngrijire social

medicală asigurată, instituţii speciale, ori după caz, la domiciliu); Legea nr.16/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional alPersoanelor Vârstnice; Legea nr. 34/1998 privind acordarea de subvenţiiasociaţiilor şi fundaţiilor cu personalitate juridică care înfiinţează şiadministrează unităţi de asistenţă socială(MMSS a alocat, în anul 2009, suma de19 645 243 mii lei pentru un număr de 71fundaţii şi 5 553 beneficiari, în scopulstimulării şi susţinerii acelor proiecte care se adresează categoriilor defavorizate,în special persoanelor vârstnice aflate în situaţie de dependenţă şi care necesităîngrijiri la domiciliu); Legea nr. 705/2001 privind sistemul naţional de asistenţăsocială (care are o secţiune ce se referă la serviciile sociale); H.G. şi ordine aleministrului (MMSS) privind acreditarea persoanelor care acordă îngrijire

persoanelor vârstnice, stabilirea costului mediu lunar de întreţinere în căminele pentru persoanele vârstnice, evaluarea gradului de dependenţă. În ceea ce priveşte cadrul instituţional şi punerea în aplicare a legilor, se constatădisfuncţionalităţi, dintre care unele au ca origine abordări de principiu defectuoase. Menţionăm în acest sens că, în recentul „Plan Naţional Anti -Sărăcieşi Promovare a Incluziunii Sociale”, printre principiile sau opţiunile strategiei,unul se referă la necesitatea abordării integrate a sistemului de protecţie socială,care să se centreze pe problemă, cu posibilităţi de planificare flexibilă a

suportului, prin priorităţi contextuale. Se apreciază că sistemul nostru de protecţiesocială „este excesiv de fragmentat instituţional. Creşterea eficienţei sale estecondiţionată de identificarea căilor de reintegrare instituţională”.

Caracterizările generale ale sistemului de protecţie socială din România aurelevanţă directă şi pentru protecţia socială a vârstnicilor: nivelul protecţieisociale în România se află sub nivelul european; starea materială critică a uneiînsemnate părţi a populaţiei impune, în continuare, o intervenţie masivă din

partea statului, îndeosebi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă dininstituţiile de asistenţă socială. Serviciile comunitare, structurile comunitare şi

nonguvernamentale de intervenţie pentru ajutorul celor în nevoie sunt într -unstadiu incipient şi se manifestă timid faţă de nevoile existente; există încă un înalt



16

nivel al solidarităţii intrafamiliale specific modelului tradiţional al familieiromâneşti, model susţinut de legislaţia în domeniu.

Una dintre direcţiile cele mai importante de cercetare, dar şi de acţiune în ceea ce priveşte protecţia socială a persoanelor vârstnice vizează combaterea

sărăciei şi promovarea incluziunii sociale. Totuşi, protecţia socială a persoanelor vârstnice nu a captat în mod deosebit atenţia, aşa cum este cazul copiilor,tinerilor, grupurilor etnice. Problematica lor apare cel mai adesea implicit, cuexcepţia celei legate de sistemul de pensii.

Finanţarea asistenţei sociale pentru persoanele vârstnice se face dinurmătoarele fonduri:

– bugetare, pe principiul împărţirii responsabilităţii între administraţia publică central şi cea locală;

– tot de la bugetul de stat , pentru finanţarea activităţilor de asistenţă socială

desfăşurate de asociaţii şi fundaţii române cu personalitate juridică, precum şi de unităţile de cult recunoscute în România şi alte cheltuieli prevăzute prin lege(legea privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice);

– de la bugetul local pentru situaţii prevăzute de lege; – din asigurările sociale de sănătate, în condiţii prevăzute de lege; – ale căminelor pentru persoane vârstnice; – din contribuţia lunară a persoanelor vârstnice, stabilită pe baza costului

mediu lunar de întreţinere (60% din veniturile personale lunare).

Instrumente standard de evaluare a nevoilor medico sociale

1. Hotararea de Guvern nr. 886 din 05.octombrie.2000 pentru aprobarea Grileinationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice2. Ordinul nr. 491 din 23.mai.2003 pentru aprobarea Grilei de evaluare medico-sociala a persoanelor care se interneaza in unitati de asistenta medico-sociale

Persoanele Varstnice.docx

Documents

Transcript of Persoanele Varstnice.docx