Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

28
 331 DREPT CIVIL 2. PERSOANELE Lector univ. drd. CRISTIANA TURIANU SEMESTRUL II Obiective Disciplina Drept civil, ca totalitate a normelor care reglementează raporturile patrimoniale şi nepatrimoniale între persoane fizice şi persoane  jur idice, îşi pro pun e s asi gu re însuşirea de c tre studen i a cunoştin elo r ă ă ţ ţ  juridice fundame ntale. Studiul acestei discipline are menirea totodat de a ă familiariza viitorul jurist cu institu iile disciplinei respective. ţ SUBIECTELE DREPTULUI CIVIL I. PERSOANA FIZICĂ A. Defini ia per soa nei fizice ţ Se admite în mod unan im pri ncipi ul pot rivit c ruia ă orice fiinþã umanã este persoanã fizicã – subiect de drept; numai oamenii au calitatea de persoane fizice, adicã de subiecte de drept .  Într-adev r, dr eptu l se adreseaz oamenilor, fiind chemat a ă ă reglementa raporturile dintre ei. Orice om are calitat ea de subiect de drept – de p ersoan fiz ic . Acest pri nci piu , indiscutabil as t zi, este rodul unei lup te ă ă ă istorice ce a st r b tut veacurile. Pe baza acestor pre ciz ri s e p oate for mula ă ă ă defini ia persoanei fizice. ţ  În consecin , pen tru dre ptu l civil , „p ersoana fi zic ” este subiectul ţă ă individual de drept, adică omul, privit ca titular de drepturi ºi obligaþii civile.  Ter menul de „ per soan fizic ” nu est e, p oat e, cel mai p otrivit. Ştiin a ă ă ţ dreptu lui nu st udiaz omul în int egrita tea lui. Ea nu studiaz omul din p unct ă ă de vedere fizic şi nici în întregime, omul sub aspect filosofic. Ştiin a ţ dreptu lui pri veşte oam enii ca par ticipa n i la rela iile soci ale, şi anu me ca ţ ţ participan i la acele raporturi socia le car e formeaz obiect de reglementare ţ ă pen tru nor ma jur idic . ă  Însuş i cuvântu l „perso an ”, proven it din cuvântul latinesc ă  persona, denumea masca pe care o purta, pe scen , actorul antic. Preluându-se în ă 332 drept acest cuvân t, s-a voi t s se exp rime tocma i ide ea pa rticip rii omului ă ă ca actor la via a social-juridic . ţ ă Deşi, aşa cum ar tam, desemnarea omului, ca subie ct de drept, pri n ă cuv int ele „per soan fizic ” nu este poa te cea mai feri cit , cu toate acestea, ă ă ă dat fiind fap tul c expresia es te adân c î ncet enit în ştiin a drep tu lui şi în ă ăţ ă ţ legi sla ia noas tr , socotim şi noi c nu sunt motive s se renun e la ea. ţ ă ă ă ţ B. Capaci tatea de folosin a per soanei fizice ţă 1. Noþiune ºi caractere juridice a) De fi ni ia ca pacit ii de folosin a pe rsoanei fizice ţ ăţ ţă Aş a cum rezult din cele men ionate, fiecare persoan fi zi c are ă ţ ă ă cap acitate civil , în mo d eg al ş i f r ca sexul, rasa, na ionalitatea , rel igia, ă ă ă ţ grad ul de cultur sau ori gin ea s aib vreo înr âurire (art. 4 din Decretul ă ă ă nr. 31/1954). O parte co mp onent a capa ci t ii ci vi le este capaci tat ea de ă ăţ folosin . Î n definirea ca pa cit ii de folosin a pe rsoanei fi zi ce, ţă ăţ ţ ă urmeaz a ine seama şi de prevederile art. 5 alin. (d) din Decretul ă ţ nr. 31/1954: „Capacitatea de folosinþã este aptitudinea unei persoane de a avea drepturi ºi obligaþii” (s.n.).

Transcript of Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

Page 1: Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

5/14/2018 Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerodrept-civil-persoanele-sinteza-cristiana-turianu 1/28

 

331DREPT CIVIL 2. PERSOANELELector univ. drd. CRISTIANA TURIANUSEMESTRUL IIObiectiveDisciplina Drept civil, ca totalitate a normelor care reglementează

raporturile patrimoniale şi nepatrimoniale între persoane fizice şi persoane juridice, îşi propune s asigure însuşirea de c tre studen i a cunoştin eloră ă ţ ţ juridice fundamentale. Studiul acestei discipline are menirea totodat de aăfamiliariza viitorul jurist cu institu iile disciplinei respective.ţSUBIECTELE DREPTULUI CIVILI. PERSOANA FIZICĂA. Defini ia persoanei fiziceţSe admite în mod unanim principiul potrivit c ruiaă orice fiinþãumanã este persoanã fizicã – subiect de drept; numai oamenii au calitateade persoane fizice, adicã de subiecte de drept .

 Într-adev r, dreptul se adreseaz oamenilor, fiind chemat aă ăreglementa raporturile dintre ei. Orice om are calitatea de subiect de drept –

de persoan fizic . Acest principiu, indiscutabil ast zi, este rodul unei lupteă ă ăistorice ce a str b tut veacurile. Pe baza acestor preciz ri se poate formulaă ă ădefini ia persoanei fizice.ţ

 În consecin , pentru dreptul civil, „persoana fizic ” este subiectulţă ăindividual de drept, adică omul, privit ca titular de drepturi ºi obligaþii civile.

 Termenul de „persoan fizic ” nu este, poate, cel mai potrivit. Ştiin aă ă ţdreptului nu studiaz omul în integritatea lui. Ea nu studiaz omul din punctă ăde vedere fizic şi nici în întregime, omul sub aspect filosofic. Ştiin aţdreptului priveşte oamenii ca participan i la rela iile sociale, şi anume caţ ţparticipan i la acele raporturi sociale care formeaz obiect de reglementareţ ăpentru norma juridic .ă

 Însuşi cuvântul „persoan ”, provenit din cuvântul latinescă  persona,

denumea masca pe care o purta, pe scen , actorul antic. Preluându-se înă332drept acest cuvânt, s-a voit s se exprime tocmai ideea particip rii omuluiă ăca actor la via a social-juridic .ţ ăDeşi, aşa cum ar tam, desemnarea omului, ca subiect de drept, prinăcuvintele „persoan fizic ” nu este poate cea mai fericit , cu toate acestea,ă ă ădat fiind faptul c expresia este adânc încet enit în ştiin a dreptului şi înă ăţ ă ţlegisla ia noastr , socotim şi noi c nu sunt motive s se renun e la ea.ţ ă ă ă ţB. Capacitatea de folosin a persoanei fiziceţă1. Noþiune ºi caractere juridicea) Defini ia capacit ii de folosin a persoanei fiziceţ ăţ ţăAşa cum rezult din cele men ionate, fiecare persoan fizic areă ţ ă ă

capacitate civil , în mod egal şi f r ca sexul, rasa, na ionalitatea, religia,ă ă ă ţgradul de cultur sau originea s aib vreo înrâurire (art. 4 din Decretulă ă ănr. 31/1954).O parte component a capacit ii civile este capacitatea deă ăţfolosin . În definirea capacit ii de folosin a persoanei fizice,ţă ăţ ţăurmeaz a ine seama şi de prevederile art. 5 alin. (d) din Decretulă ţnr. 31/1954: „Capacitatea de folosinþã este aptitudinea unei persoanede a avea drepturi ºi obligaþii” (s.n.).

Page 2: Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

5/14/2018 Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerodrept-civil-persoanele-sinteza-cristiana-turianu 2/28

 

Pornind de la aceste premise, definim capacitatea de folosinþã a persoanei fizice ca fiind acea parte a capacitãþii civile care constã înaptitudinea omului de a avea drepturi ºi obligaþii civile (Gh. Beleiu, Drept civil român, Casa de Editur şi Pres „Şansa”, Bucureşti, 1992, p. 249).ă ă

 În aceast formulare sintetic se exprim , în ultim analiz ,ă ă ă ă ă calitateade subiect de drept a individului, a oric rui individ f r nici un fel deă ă ă

deosebire. În cele din urm , capacitatea de folosin prefigureaz , poten ial,ă ţă ă ţtoate drepturile subiective pe care le poate dobândi o persoan fizic .ă ăCapacitatea de folosin nu se confund cu dreptul subiectiv sau cu oţă ăsum de astfel de drepturi. Ea exprim numai poten ial aceste drepturi, caă ă ţaptitudine general , abstract , ce apar ine fiec rei persoane fizice de aă ă ţ ădobândi drepturi şi de a-şi asuma obliga ii. Calitatea de subiect de drept,ţprivit în general, îng duie persoanelor s participe la via a juridic , intrândă ă ă ţ ă

 în diferite raporturi juridice care in de multiplele ramuri ce alc tuiescţ ăsistemul dreptului.Atunci când în cadrul cursului de drept civil ne ocup m deăcapacitatea de folosin , ca expresie a calit ii de subiect de drept civil,ţă ăţavem în vedere nu calitatea de subiect de drept în general, ci calitatea desubiect de drept civil.333b) Caracterele juridice ale capacit ii de folosin a persoanei fiziceăţ ţăCapacitatea de folosin a persoanei fizice înf işeaz urm toareleţă ăţ ă ăcaractere juridice:• Legalitatea capacitãþii de folosinþã a persoanei fizice. Acestcaracter const în însuşirea acestei capacit i de a nu putea fi reglementată ăţ ădecât prin lege, sub toate aspectele sale: instituire, început,conþinut, încetare.Recunoaşterea sau instituirea capacit ii de folosin a persoaneiăţ ţăfizice este realizat , în principal, de c tre: art. 4 alin. (1) din Decretulă ănr. 31/1954: „Capacitatea civil este recunoscut tuturor persoanelor”; art. 5ă ă

alin. (1) din acelaşi decret: „Persoana fizic are capacitatea de folosin şi,ă ţă în afar de cazurile prev zute de lege, capacitatea de exerci iu”. Deă ă ţasemenea, în art.15 din Constitu ie se prevede: „Cet enii beneficiaz deţ ăţ ădrepturile şi libert ile consacrate prin Constitu ie şi prin alte legi şi auăţ ţobliga iile prev zute de acestea”.ţ ă• Generalitatea capacitãþii de folosinþã a persoanei fizice. Acestcaracter const în faptul c , prin capacitatea de folosin a persoaneiă ă ţăfizice, se exprimă aptitudinea generalã ºi abstractã a omului de aavea toate drepturile ºi obligaþiile civile. Dup cum s-a precizat înăliteratura de specialitate, „capacitatea de folosin prefigureaz , poten ial,ţă ă ţtoate drepturile subiective pe care le poate dobândi o persoan fizic . Ea nuă ăse confund cu aceste drepturi şi exprim numai aptitudinea general ,ă ă ăabstract , de a le dobândi” (C. St tescu,ă ă Drept civil, 1970, p.14). Acestcaracter rezult din defini ia legal a capacit ii de folosin dat de alin. (2)ă ţ ă ăţ ţă ăal art. 5 din Decretul nr. 31/1954: „Capacitatea de folosin este capacitateaţăde a avea drepturi şi obliga ii”.ţ• Inalienabilitatea capacitãþii de folosinþã a persoanei fizice.Prin acest caracter se înþelege însuºirea capacitãþii de folosinþã a

 persoanei fizice de a nu putea forma obiect de renunþare, în tot sau înparte, ºi nici obiect de înstrãinare. Legislativ, acest caracter este consacrat

Page 3: Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

5/14/2018 Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerodrept-civil-persoanele-sinteza-cristiana-turianu 3/28

 

de art. 6 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954, astfel: „Nimeni nu poaterenun a, nici în tot, nici în parte, la capacitatea de folosin (…)”. Vor fi,ţ ţăaşadar, lovite de nulitate absolut , acele acte juridice prin care un subiect deădrept renun , par ial sau total, temporar sau definitiv, la capacitatea sa deţă ţfolosin .ţă• Intangibilitatea capacitãþii de folosinþã a persoanei fizice. Prin

acest caracter se în elegeţ caracteristica acesteia de a nu i se puteaaduce limitãri, îngrãdiri decât prin texte exprese de lege. Consacrândacest caracter, art. 6 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954 dispune: „Nimeni nu334poate fi îngr dit în capacitatea de folosin (…) decât în cazurile şiă ţăcondi iile prev zute de lege”. Respectarea acestei însuşiri a capacit ii deţ ă ăţfolosin a persoanei fizice este asigurat atât prin mijloace de drept civil,ţă ăcât şi de drept penal. Potrivit art. 247 Cod penal, „Îngr direa de c tre ună ăfunc ionar a folosin ei sau a exerci iului drepturilor vreunui cet ean, oriţ ţ ţ ăţcrearea pentru acesta a unor situa ii de inferioritate pe temei deţna ionalitate, ras , sex sau religie, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni laţ ă5 ani”.

• Universalitatea capacitãþii de folosinþã a persoanei fizice.Acest caracter const înă însuºirea capacit ii de folosinăţ ţă de a firecunoscutã, atribuitã tuturor oamenilor . Astfel, Decretul nr. 31/1954dispune, în art. 5 alin. (1): „Capacitatea civil este recunoscut tuturoră ăpersoanelor”, iar în art. 6 alin. (1), c „Nimeni nu poate fi lipsit deăcapacitatea de folosin ”. Deci, dac persoanei fizice i se pot atribuiţă ăanumite limite sau îngr diri ale capacit ii de folosin , prin dispozi iiă ăţ ţă ţlegale exprese, ea nu poate fi lipsit total de aceast capacitate, careă ăexprim , în esen , calitatea de subiect de drept civil.ă ţă2. Începutul capacitãþii de folosinþã a persoanei fizicea) Regula dobândirii de la data naşterii

 Începutul capacit ii de folosin a persoanei fizice – ca regul – esteăţ ţă ă

stabilit de art. 7 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954 astfel: „Capacitatea defolosinþã începe de la naºterea persoanei (…)” (s.n.). Prin urmare, caregulã, data naºterii este data începutului capacitãþii de folosinþã a

 persoanei fizice. Aceast dat se dovedeşte, în cele mai multe cazuri, cuă ăactul de stare civil , care este „certificatul de naştere”, care are o rubrică ăspecial consacrat acestui aspect: data naşterii (an, lun , zi), indiferent că ă ă ă

 înregistrarea naşterii este „în termen” ori „tardiv ”. Naşterea copiluluiătrebuie declarat în 15 zile, de c tre cei obliga i de lege la aceasta. Pesteă ă ţacest termen, dar pân la un an de la naştere, înregistrarea naşterii se aprobă ăde primar. Peste un an de la naştere, înregistrarea naşterii se poate facenumai în temeiul unei hot râri judec toreşti r mas definitiv .ă ă ă ă ăb) Excep ia dobândirii capacit ii de folosin de la dataţ ăţ ţăconcep iuniiţPotrivit art. 7 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954, „Drepturile copiluluisunt recunoscute de la concepþiune, însã numai dacã el se naºte viu” (s.n.).Cu privire la capacitatea succesoralã a persoanei fizice, art. 654C. civ. prevede: „Pentru a succede trebuie neap rat ca persoana ce succedeă335s existe la momentul deschiderii succesiunii. Copilul conceput seăconsider c exist . Copilul n scut mort este considerat c nu exist ”.ă ă ă ă ă ă

Page 4: Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

5/14/2018 Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerodrept-civil-persoanele-sinteza-cristiana-turianu 4/28

 

Dispozi iile de mai sus, privind recunoaşterea capacit ii de folosinţ ăţ ţă în favoarea copilului conceput, trebuie coroborate cu prevederile art. 61C. fam., care reglementeaz „timpul legal al concep iunii” astfel: „ă ţ Timpulcuprins între a trei suta ºi a o sutã opt zecea zi dinaintea naºterii copiluluieste timpul legal al concepþiunii” (s.n.).Dup cum rezult din cele de mai sus, excep ia dobândirii cuă ă ţ

anticipa ie a capacit ii de folosin indic drept dat a acestei dobândiriţ ăţ ţă ă ădata concepþiunii. Cum aceast dat nu poate fi stabilită ă ă post factum cuexactitate, legiuitorul a instituit prezumþia timpului legal al concepþiunii.Potrivit acestuia, ca datã a concepþiunii poate fi consideratã oricare zi dinintervalul, de 121 de zile, cuprins între a 300-a ºi a 180-a zi dinainteanaºterii copilului.c) Condi iile aplic rii excep ieiţ ă ţExcep ia dobândirii capacit ii de folosin de la concep iune eraţ ăţ ţă ţcunoscut şi în dreptul roman, fiind exprimat în adagiulă ă infans conceptus

 pro nato habetur quoties de commodis ejus agitur (copilul conceput sesocoteşte n scut atunci când este vorba de drepturile sale).ăPentru ca excep ia s -şi g seasc aplicare, este nevoie s fieţ ă ă ă ă

 întrunite, cumulativ, douã condiþii, şi anume: s fie vorba de drepturileăcopilului (iar nu de obliga ii pentru acesta);ţ copilul sã se nascã viu; legeanoastr nu pretinde ca respectivul copil s fie şi viabil.ă ăDin prima condi ie a aplic rii excep iei rezult c , dac regulaţ ă ţ ă ă ăpriveşte aptitudinea de a avea atât drepturi, cât şi obliga ii civile, capacitateaţde folosin anticipat are un con inut mai restrâns, el referindu-se doar laţă ă ţdrepturi civile. În leg tur cu a doua condi ie – copilul s se nasc viu – esteă ă ţ ă ăde re inut c legea român nu cere, ca alte legisla ii, şi condi iile viabilit ii.ţ ă ă ţ ţ ăţPentru a fi considerat n scut viu este necesar şi suficient ca acel copil s fiă ărespirat m car o dat . Chiar atunci când a murit imediat dup naştere,ă ă ă  copiluluii se întocmesc dou acte de stare civil : actul de naştere şi actul deă ădeces.3. Conþinutul capacitãþii de folosinþã a persoanei fizicea) No iunea de con inut al capacit ii de folosin a persoanei fiziceţ ţ ăţ ţăCon inutul capacit ii de folosin a persoanei fizice constţ ăţ ţă ătocmai în aptitudinea omului de a avea toate drepturile ºi obligaþiilecivile. Dup cum se poate observa, acest con inut se ob ine dină ţ ţreunirea a douã laturi: latura activã – aptitudinea omului de a avea336drepturi subiective civile – şi latura pasivã – aptitudinea persoaneifizice de a avea obligaþii civile. Acest con inut al capacit ii deţ ăţfolosin a persoanei fizice îl întâlnimţă în toate cazurile, cu excepþiacapacitãþii de folosinþã anticipatã, caz în care este cuprins doarăaptitudinea de a dobândi drepturi subiective civile, iar nu şi obliga ii.ţb) Îngr dirile capacit ii de folosin a persoanei fiziceă ăţ ţăDin caracterul intangibil al capacit ii de folosin rezult consecin aăţ ţă ă ţ

 juridic urm toare: nu pot exista îngr diri ale acestei capacit i decât înă ă ă ăţcazurile şi în condi iile prev zute expres de lege.ţ ă

 Îngr dirile capacit ii de folosin a persoanei fizice pot fi calificateă ăţ ţăca incapacitãþi de drept civil. Aceste îngr diri se pot încadra în două ăcategorii: îngr diri cu caracter de sanc iune; îngr diri prev zute de lege înă ţ ă ă

Page 5: Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

5/14/2018 Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerodrept-civil-persoanele-sinteza-cristiana-turianu 5/28

 

scopul ocrotirii unor interese, fie ale îns şi persoanei a c rei capacitate deă ăfolosin este îngr dit , fie ale unei alte persoane.ţă ă ă Îngr diri – sanc iuneă ţAceast prim categorie de incapacit i civile este format din două ă ăţ ă ăsubdiviziuni: 1) îngrãdiri cu caracter de pedeapsã penalã şi 2) îngrãdiri cucaracter de pedeapsã civilã. Ca note caracteristice generale ale îngr diriloră

cu caracter de sanc iune, re inem faptul c instituirea lor se face, înţ ţ ăprincipiu, pe timp m rginit, şi se pronun numai prin hot râreă ţă ă

 judec toreasc .ă ă1. Îngrãdiri cu caracter de pedeapsã penalãDin aceast subcategorie fac parte:ă  pedeapsa complementarã ainterzicerii unor drepturi ºi pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi.Potrivit art. 64 C. pen., „Pedeapsa complementar a interzicerii unorădrepturi const în interzicerea unuia sau a unora din urm toarele drepturi:ă ă– dreptul de a alege şi de a fi ales în organele puterii de stat şi înfunc ii elective de stat sau obşteşti;ţ– dreptul de a ocupa o func ie sau de a exercita o profesie de naturaţaceleia de care s-a folosit condamnatul pentru s vârşirea infrac iunii;ă ţ

– drepturile pãrinteºti;– dreptul de a fi tutore sau curator ” (s.n.).Dintre pedepsele prev zute de art. 64, pentru dreptul civil prezintă ărelevan doar ultimele dou îngr diri.ţă ă ăPotrivit art. 71 C. pen., „Pedeapsa accesorie const în interzicereaătuturor drepturilor prev zute în art. 64. Condamnarea la pedeapsa închisoriiăatrage, de drept, interzicerea drepturilor ar tate în alineatul precedent dinămomentul în care hot rârea de condamnare a r mas definitiv şi pân laă ă ă ăterminarea execut rii pedepsei, pân la gra ierea total sau a restului deă ă ţ ă337pedeaps , ori, pân la împlinirea termenului de prescrip ie a execut riiă ă ţ ăpedepsei”.2. Îngrãdiri cu caracter de pedeapsã civilã

 În aceast subcategorie intr :ă ă decãderea din drepturile pãrinteºti, încondi iile art. 109 din Codul familiei;ţ  pedepsele civile stabilite în materiesuccesoralã de Codul civil.Potrivit art. 109 C. fam., „Dac s n tatea sau dezvoltarea fizic aă ă ă ăcopilului este primejduit prin felul de exercitare a drepturilor p rinteşti,ă ăprin purtarea abuziv sau prin neglijen a grav în îndeplinirea îndatoririloră ţ ăde p rinte, ori dac educarea, înv area sau preg tirea profesional aă ă ăţ ă ăcopilului nu se face în spirit de devotament fa de România, instan aţă ţ

 judec toreasc , la cererea autorit ii tutelare, va pronun a dec dereaă ă ăţ ţ ăp rintelui din drepturile p rinteşti”.ă ăPotrivit art. 655 C. civ., „Sunt nedemni de a succede şi prin urmareexcluşi de la succesiune:– condamnatul pentru c a omorât sau a încercat s omoare peă ădefunct;– acela care a f cut contra defunctului o acuza ie capital declarat deă ţ ă ă

 judecat calomnioas ;ă ă– moştenitorul major care, având cunoştin de omorul defunctului,ţănu a denun at aceasta justi iei”.ţ ţArt. 703 C. civ. dispune: „Erezii care au dat la o parte, sau au ascuns

Page 6: Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

5/14/2018 Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerodrept-civil-persoanele-sinteza-cristiana-turianu 6/28

 

lucruri ale unei succesiuni, nu mai au facultatea de a se lep da de dânsa; cuătoat renun area lor, ei r mân erezi şi nu pot lua nici o parte din lucrurileă ţ ădate la o parte sau ascunse”. Îngr diri cu caracter de protec ieă ţ În aceast a doua categorie de îngr diri ale capacit ii de folosin aă ă ăţ ţăpersoanei fizice intr acele incapacit i pe care legiuitorul le-a instituit, dină ăţ

considerente de ocrotire sau de protec ie a intereselor anumitor categorii deţpersoane, dat fiind situa ia lor special în care se afl . Aceste îngr diri seă ţ ă ă ă

 înf işeaz sub forma unor incapacit i speciale de a încheia anumite acteăţ ă ăţ juridice sau de a dobândi anumite drepturi.1. Incapacitãþi prevãzute în Codul civilAcestea sunt urm toarele:ă cea prevãzutã de art. 806: „Minorul maimic de 16 ani nu poate dispune nici într-un fel (…) prin dona ie sauţtestament, de bunurile sale”; cea prev zut de art. 807: „Minorul de 16 aniă ăpoate dispune prin testament şi numai pentru jum tate din bunurile de care,ădup lege, poate dispune majorele”;ă cea prevãzutã de art. 809: „Minorul deşaisprezece ani nu poate, prin testament, dispune în favoarea tutorelui s u.ă338

Minorul, ajuns la majoritate, nu poate dispune nici prin dona iune între vii,ţnici prin testament, în favoarea fostului s u tutore, dac socotelile definitiveă ăale tutelei n-au fost prealabil date şi primite”; cea din art. 810: „Doctorii înmedicin sau în chirurgie, ofi eri de s n tate şi spi erii (adică ţ ă ă ţ ă medicii ºifarmaciºtii – n.n.) care au tratat pe o persoan în boala din care moare, nuăpot profita de dispozi iile între vii sau testamentare, ce dânsa au f cut-o înţ ăfavoare-le în cursul acestei boli (…). Aceleaşi reguli sunt aplicabile înprivin a preo ilor”.ţ ţ2. Incapacitãþi prevãzute de Codul familieiAcestea sunt urm toarele: Potrivit art. 128 C. fam., „Este oprit s seă ă

 încheie acte juridice între tutore, so ul, o rud în linie dreapt ori fra ii sauţ ă ă ţsurorile tutorelui, de o parte, şi minor, de alta”. Iar potrivit art. 133 alin. (3)C. fam., „Minorul nu poate s fac , nici chiar cu încuviin are, dona ii şi niciă ă ţ ţs garanteze obliga ia altuia”. E vorba de minorul care a împlinit 14 ani.ă ţStricta determinare prin lege a cazurilor de îngr dire şi a condi iilor înă ţcare poate fi îngr dit capacitatea de folosin a persoanei demonstreaz , înă ă ţă ăultim analiz , existen a principiului intangibilit ii capacit ii de folosină ă ţ ăţ ăţ ţăşi caracterul cu totul excep ional al îngr dirii acestei capacit i.ţ ă ăţ4. Încetarea capacitãþii de folosinþã a persoanei fizicea) Moartea persoanei – sfârşit al capacit ii de folosinăţ ţăCapacitatea de folosin a persoanei fizice înceteaz o dat cuţă ă ă

 încetarea îns şi a existen ei acestei persoane. Într-adev r, calitatea deă ţ ăsubiect de drept, calitate inerent fiin ei umane, nu poate supravie uiă ţ ţsuportului s u uman. De aceea, în art. 7 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954 seăprecizeaz , în timp, durata capacit ii de folosin , care „începe de laă ăţ ţănaşterea persoanei şi înceteazã o datã cu moartea acesteia” (s.n.).De obicei, moartea poate fi constatatã fizic, direct (prin examinareacadavrului), constatare care se materializeaz în întocmirea certificatului deădeces. Cu acest prilej, în certificat se consemneaz data la care a avut locădecesul şi, drept urmare, se determin cu certitudine momentul în care aăavut loc încetarea calit ii de subiect de drept a persoanei fizice. Sunt, îns ,ăţ ăsitua ii în care nu este cu putin s se stabileasc prin constat ri directeţ ţă ă ă ă

Page 7: Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

5/14/2018 Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerodrept-civil-persoanele-sinteza-cristiana-turianu 7/28

 

decesul unei anumite persoane. Este cazul persoanelor disp rute de laădomiciliul lor, despre care nu exist nici un fel de ştire şi cu privire la careăexist o total incertitudine. Înl turarea acestei incertitudini se realizează ă ă ăprin declararea judecãtoreascã a morþii persoanei dispãrute, care are dreptconsecin încetarea capacit ii de folosin a persoanei, întemeiat pe oţă ăţ ţă ăprezum ie foarte puternic de moarte a acesteia.ţ ă

339Ipoteza mor ii, fizic constatat , nu ridic probleme deosebite;ţ ă ăcompletarea datei mor ii se face fie pe baza datei trecute în actul medicalţconstatator al mor ii (când un asemenea act a fost întocmit de medic), fie peţbaza declara iei f cute de persoana care anun , la starea civil , decesulţ ă ţă ăpersoanei (când, deci, nu s-a întocmit un „certificat constatator al mor ii” deţc tre medic).ăIpoteza declar rii judec toreşti a mor ii, prin condi iile de fond careă ă ţ ţse cer a fi întrunite, prin procedura ce trebuie urmat şi prin efecteleăhot rârii judec toreşti ce se pronun , ridic îns unele probleme de drept ală ă ţă ă ăc ror studiu impune o cercetare separat . În ipoteza mor ii declarateă ă ţ

 judec toreşte, completarea datei mor ii, în actul de stare civil – actul deă ţ ă

deces, se face pe baza hot rârii judec toreşti declarative de moarte, r masă ă ă ădefinitiv , în sensul c data mor ii, din aceast hot râre, este trecut înă ă ţ ă ă ărubrica corespunz toare din actul de stare civil .ă ă5. Declararea judecãtoreascã a morþii persoanei fiziceExist anumite situa ii în care moartea unei anumite persoane nu seă ţpoate stabili în mod direct şi, deci, nu se poate întocmi actul de stare civilăcare este „actul de deces”, pe baza şi în conformitate cu care se eliberează„certificatul de deces”. Şi aceasta, deşi din împrejur ri rezult aproape cuă ăcertitudine c persoana disp rut nu mai este în via . Astfel, dispari ia uneiă ă ă ţă ţanumite persoane în condi ii de r zboi, într-o catastrof natural , într-unţ ă ă ăaccident, absen a îndelungat a unei persoane f r nici o ştire etc. sunt totţ ă ă ăatâtea împrejur ri care creeaz o puternic prezum ie c persoana disp rută ă ă ţ ă ă ă

nu mai este în via . Cu toate acestea, întrucât moartea persoanei nu a pututţăfi constatat în mod direct, calitatea de subiect de drept, oricât de incert ară ăfi sub aspectul circumstan elor de fapt, din punct de vedere juridic continuţ ăa exista.a) Justificarea institu iei declar rii judec toreşti a mor iiţ ă ă ţSunt suficiente motivele care au determinat adoptarea, sub aspectlegislativ, a unei solu ii care s pun cap t acestei st ri de incertitudine.ţ ă ă ă ă• Sub aspectul raporturilor de ordin personal-nepatrimonial, men ion m,ţ ă

 în primul rând, situa ia so ului celui disp rut. Atâta timp cât celţ ţ ădisp rut este considerat a fi în via – oricât timp ar fi trecut de la dispari ie,ă ţă ţso ul r mas nu are dreptul s se rec s toreasc , deoarece, dac ar face-o, arţ ă ă ă ă ă ăfi considerat bigam.• Sub aspectul raporturilor dintre p rintele disp rut şi copiii s iă ă ăminori este, de asemenea, important s se determine modul în care se vorăexercita drepturile p rinteşti şi, eventual, s se deschid tutela.ă ă ă340• Sub aspectul raporturilor patrimoniale ale so ului disp rut existţ ă ăimportante interese care pretind o clarificare a situa iei sale. Creditoriiţdisp rutului au interesul s ştie pe cine pot s urm reasc pentru satisfacereaă ă ă ă ăcrean elor sale. Moştenitorii prezumtivi ai disp rutului sunt şi eiţ ă

Page 8: Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

5/14/2018 Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerodrept-civil-persoanele-sinteza-cristiana-turianu 8/28

 

interesa i în clarificarea situa iei lor juridice fa de bunurile acestuia.ţ ţ ţă• În sfârşit, însuşi statul este interesat s existe o situa ie limpedeă ţa subiectelor de drept, fie şi numai din punct de vedere al cunoaşteriidinamicii popula iei, deşi interesele statului nu se m rginesc numai laţ ăacest aspect.Declararea judec toreasc a mor ii produce, din punct de vedere ală ă ţ

existen ei subiectului de drept, aceleaşi efecte pe care le produce moarteaţconstatat în mod direct.ăb) Sediul materieiDeclararea judec toreasc a mor ii – precedat sau nu de declarareaă ă ţ ădispari iei – este reglementat atât prin norme de drept substan ial oriţ ă ţmaterial – art. 16-21 din Decretul nr. 31/1954 –, cât şi prin norme de dreptprocesual – art. 36-43 din Decretul nr. 32/1954.c) Feluri

 În stabilirea felurilor declar rii judec toreşti a mor ii trebuie pornit deă ă ţla prevederile art. 16 din Decretul nr.31/1954: „Cel care lipseşte de ladomiciliul s u poate fi declarat disp rut prin hot râre judec toreasc ,ă ă ă ă ăputându-se institui curatela, dac a trecut un an de la data ultimelor ştiri dină

care rezult c era în via .ă ă ţă Cel astfel declarat dispãrut, poate fi declarat mort, de asemenea, prin hotãrâre judecãtoreascã, dac de la data ultimelorăºtiri din care rezultã cã era în viaþã au trecut patru ani. Declararea mor ii nuţpoate fi îns hot rât mai înainte de împlinirea unui termen de şase luni deă ă ăla data afiş rii extrasului de pe hot rârea prin care s-a declarat dispari ia.ă ă ţCel dispãrut  în cursul unor fapte de r zboi, într-un accident de cale ferat ,ă ă

 într-un naufragiu sau într-o altã împrejurare asemãnãtoare care îndreptãþeºtea se presupune decesul, poate fi declarat mort, fãrã a se mai declaraîn prealabil dispariþia sa, dac a trecut cel pu in un an de la dataă ţ

 împrejur rii în care a avut loc dispari ia” (s.n.).ă ţDin con inutul acestui articol deducem existen a a dou feluri deţ ţ ăsitua ii în care intervine declararea judec toreasc a mor ii:ţ ă ă ţ– declararea judecãtoreascã a morþii precedatã de declararea

 judecãtoreascã a dispariþiei; aceasta este situa ia-regul ;ţ ă– declararea judecãtoreascã a morþii neprecedatã de declarareadispariþiei; aceasta este situa ia-excep ie.ţ ţ341

 Înainte de a analiza problemele comune celor dou feluri de declarareă judec toreasc a mor ii este necesar s examin m „declararea judec torească ă ţ ă ă ă ăa dispari iei”.ţ6. Declararea judecãtoreascã a dispariþiei Una dintre condi iile necesare pentru a se ajunge la declarareaţ

 judec toreasc a mor ii este aceea ca, mai înainte, persoana s fi fostă ă ţ ădeclarat judec toreşte disp rut . M sura declar rii dispari iei reprezint oă ă ă ă ă ă ţ ăm sur de pruden , pentru a nu se ajunge dintr-o dat la actul declar riiă ă ţă ă ămor ii, act grav din punct de vedere al îns şi calit ii de subiect de drept.ţ ă ăţFaza declar rii dispari iei, prin condi iile pe care le implic şi prină ţ ţ ăm surile procedurale şi de publicitate care îi sunt proprii, permite s seă ăefectueze ample cercet ri cu privire la existen a persoanei în cauz , pentruă ţ ăca, atunci când se va trece la faza declar rii mor ii, s existe suficienteă ţ ăelemente care s justifice hot rârea judec toreasc ce se va pronun a.ă ă ă ă ţa) Condi ia de fond, necesar pentru declararea dispari iei –ţ ă ţ

Page 9: Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

5/14/2018 Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerodrept-civil-persoanele-sinteza-cristiana-turianu 9/28

 

de la data ultimelor ştiri din care rezult c persoana era în viaă ă ţăs fi trecut un ană . În în elegerea acestei condi ii este necesar deţ ţsubliniat c nu orice lips de la domiciliu a persoanei, prin ea îns şi,ă ă ă

 justific , automat, trecerea la declararea judec toreasc a dispari iei, ciă ă ă ţeste necesar s fie vorba de oă lipsã calificatã de la domiciliu, sub undublu aspect: pe de o parte, ea trebuie s aib o durat minim de ună ă ă ă

an şi, pe de alt parte, aceast lips s fac s existe incertitudineaă ă ă ă ă ăasupra existen ei în via a persoanei.ţ ţăData ultimelor ºtiri din care rezultã cã persoana era în viaþã ºi lipsade la domiciliu reprezint chestiuni de fapt ce pot fi dovedite prin oriceămijloc de prob . Aşa cum se prevede în art. 17 alin. (1) din Decretul nr.ă31/1954, „Dac ziua ultimelor ştiri despre cel care lipseşte de la domiciliuănu se poate stabili, termenele prev zute în art. 16 alin. (1) şi (2) se vorăsocoti de la sfârºitul lunii ultimelor ºtiri, iar în cazul în care nu se poatestabili nici luna, de la sfârºitul anului calendaristic” (s.n.).b) Procedura declar rii dispari iei.ă ţ Aceast procedur presupune:ă ăformularea cererii de declarare a dispari iei; faza prealabil judec ii; fazaţ ă ăţ

 judec ii propriu-zise; faza ulterioar judec ii.ăţ ă ăţ

Con inutul acestor etape este stabilit în art. 36-39 din Decretul nr.ţ31/1954, astfel: Potrivit art. 36, „Cererea de declarare a dispari iei uneiţpersoane se introduce la instan a judec toreasc în circumscrip ia c reiaţ ă ă ţ ăaceast persoan şi-a avut ultimul domiciliu”. Potrivit art. 37, „Primindă ăcererea, preşedintele instan ei dispune ca, prin organele prim riei şi prinţ ă342organele poli iei, s se culeag cât mai multe informa ii cu privire laţ ă ă ţpersoana a c rei dispari ie se cere a fi declarat . Totodat , va dispune s seă ţ ă ă ăfac , la ultimul domiciliu al acesteia şi la prim rie, afişarea cererii, cuă ăinvita ia ca orice persoan care ar putea da informa ii pentru solu ionareaţ ă ţ ţcererii s le comunice instan ei. Preşedintele instan ei va putea sesizaă ţ ţautoritatea tutelar de la domiciliul celui a c rui dispari ie se cere a fiă ă ţ

declarat , spre a se face, dac e cazul, aplica ia art. 152 din Codul familieiă ă ţreferitoare la numirea curatorului”. Art. 38 prevede c : „Dup trecerea a 45ă ăzile de la afişarea prev zut de art. 37 alin. (2) din prezentul decret,ă ăpreşedintele va fixa termen de judecat , cu citarea p r ilor. Persoana a c reiă ă ţ ădispari ie se cere a fi declarat se citeaz la ultimul domiciliu, în cazul cândţ ă ăa avut un mandatar general, va fi citat şi la acesta”. În fine, art. 39 dispune:ă„Prin îngrijirea instan ei, hot rârea de declarare a dispari iei, r masţ ă ţ ă ădefinitiv , se va afişa, timp de 30 de zile, la uşa instan ei de fond şi aă ţprim riei ultimului domiciliu al celui disp rut”.ă ăc) Efectul hot rârii de declarare a dispari ieiă ţHot rârea judec toreasc de declarare a dispari iei, r mas definitiv ,ă ă ă ţ ă ă ăare un singur efect: constatã îndeplinirea unei condiþii de fond, necesarãdeclarãrii judecãtoreºti a morþii, în ipoteza prev zut de art. 16 alin. (2) dină ăDecretul nr. 31/1954. Rezult c hot rârea declarativ de dispari ieă ă ă ă ţ nu arenici un efect asupra capacit ii de folosin a persoanei fizice, deoarece,ăţ ţăpotrivit art. 19 din Decretul nr. 31/1954, „Cel disp rut este socotit a fi înăvia dac nu a intervenit o hot râreţă ă ă declarativã de moarte, r masă ădefinitiv ” (s.n.). În orice caz, trebuie re inut c , pentru a se putea trece laă ţ ăprocedura declar rii judec toreşti aă ă morþii în cazurile „obişnuite” (deci, nu

 în cazurile excep ionale, la care se refer alin. (1) al art. 16 din Decretulţ ă

Page 10: Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

5/14/2018 Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerodrept-civil-persoanele-sinteza-cristiana-turianu 10/28

 

nr. 31/1954), este necesar s fie îndeplinit cerin a prealabil a declar riiă ă ţ ă ădispari iei persoanei fizice.ţ7. Declararea morþii precedatã de declararea dispariþiei Din chiar cuprinsul art. 16 alin. (2) citat, rezult c trebuie îndeplinite,ă ăcumulativ, trei condiþii pentru a se putea declara moartea, şi anume: a) sãexiste o hotãrâre declarativã a dispariþiei, r mas definitiv , care s fi fostă ă ă ă

afişat timp de 30 zile (art. 39 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954); b)ă de la dataultimelor ºtiri, din care rezultã cã persoana era în viaþã, sã fi trecut cel

 puþin 4 ani; c) de la data afiºãrii extrasului de pe hotãrârea declarativã adispariþiei sã fi trecut cel puþin 6 luni.Dac aceste trei condi ii sunt îndeplinite, se poate declanşa proceduraă ţdeclar rii judec toreşti a mor ii.ă ă ţ3438. Declararea morþii neprecedatã de declararea dispariþiei La aceast varietate a declar rii mor ii se refer alin. (3) al art. 16 dină ă ţ ăDecretul nr. 31/1954: „Cel disp rut în cursul unor fapte de r zboi, într-ună ăaccident de cale ferat , într-un naufragiu sau într-o alt împrejurareă ăasem n toare care îndrept eşte a se presupune decesul, poate fi declarată ă ăţ

mort, f r a se mai declara în prealabil dispari ia sa, dac a trecut cel pu ină ă ţ ă ţun an de la data împrejur rii în care a avut loc dispari ia”.ă ţDin con inutul textului rezult c trebuie îndeplinite, cumulativ,ţ ă ă douãcondiþii pentru a se putea declara moartea persoanei disp rute, şi anume:ăa) persoana sã fi dispãrut într-o împrejurare excepþionalã „care îndrept eşteăţa se presupune decesul”, precum: fapte de r zboi, accident de caleăferat , naufragiu şi altele asem n toare (accident aviatic, cutremur, inunda ie,ă ă ă ţrevolu ie etc.); b)ţ de la data împrejurãrii dispariþiei persoanei sã fitrecut cel puþin un an. Împrejurarea excep ional şi data ei, fiindţ ă chestiunide fapt , pot fi probate cu orice mijloc de prob .ă9. Procedura declarãrii judecãtoreºti a morþii La aceast procedur se refer art. 40-41 din Decretul nr. 31/1954.ă ă ă

Potrivit art. 40, „Pentru declararea mor ii prin hot râre judec toreasc se vaţ ă ă ăurma potrivit dispozi iilor art. 36-38 inclusiv din prezentul decret, care seţaplic în mod corespunz tor”.ă ă Deci, procedura de declarare a dispariþieieste aplicabilã ºi declarãrii morþii. Art. 41 dispune: „Hot rârea de declarareăa mor ii, r mas definitiv , va fi comunicat registrului de stare civilţ ă ă ă ă ăpentru a fi înscris în registrul actelor de stare civil ” (s.n.).ă ăa) Stabilirea datei mor ii în hot rârea declarativ de moarteţ ă ăRegulile de stabilire a datei mor ii, în hot râre, sunt stabilite în alin.ţ ă(2)-(3) ale art. 18 din Decretul nr. 31/1954 astfel: „Data morþii disp rutuluiăse stabileºte potrivit cu împrejurãrile. În lipsã de indicii îndestulãtoare, seva stabili ca datã a morþii ultima zi a termenului dupã care se poate ceredeclararea judecãtoreascã a morþii” (s.n.).Deci, instan a judec toreascţ ă ă va stabili data mor ii în felul urm tor:ţ ăcând, pe baza probelor administrate, rezult , caă  probabilã, o anumit zi,ă„data mor ii” va fi acea zi; când, din probele administrate, nu se poateţstabili o asemenea zi ca dat a mor ii,ă ţ obligatoriu va fi stabilit ca dat aă ămor ii, dup caz: 1)ţ ă ultima zi a termenului de 4 ani, în ipoteza declar riiămor ii precedat de declararea dispari iei; 2)ţ ă ţ ultima zi a termenului de unan, în ipoteza declar rii mor ii neprecedat de declara ia dispari iei.ă ţ ă ţ ţ344

Page 11: Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

5/14/2018 Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerodrept-civil-persoanele-sinteza-cristiana-turianu 11/28

 

b) Efectele hot rârii declarative de moarteăHot rârea declarativ de moarte produce aceleaşi efecte juridice, înă ăprincipiu, ca şi moartea fizic constatat :ă încetarea capacitãþii de folosinþã a

 persoanei fizice. Cu referire la acest aspect, art. 18 alin. (1) din Decretulnr. 31/1954 prevede: „De îndatã ce hotãrârea declarativã de moarte arãmas definitivã, cel dispãrut este socotit cã a murit la data stabilitã prin

hotãrâre, ca fiind aceea a morþii” (s.n.).Este de observat c , deşi constitutiv , hot rârea declarativ de moarteă ă ă ăproduce efect retrospectiv (ex tunc), iar nu numai pentru viitor (ex nunc), însensul c persoana disp rut este socotit c a murit pe data stabilit înă ă ă ă ă ăhot râre ca fiind data mor ii.ă ţc) Anularea hot rârii declarative de moarteăReglementând acest aspect, art. 20 din Decretul nr. 31/1954 dispune:„Dac cel declarat mort este în via , se poate cere, oricând, anulareaă ţăhot rârii prin care s-a declarat moartea”.ăProcedura anul rii presupune intentarea unei ac iuni în anulare, careă ţpoate fi formulat de orice persoan interesat şi, cum e firesc, în primulă ă ărând, de cel declarat mort; prezen a sa în via este mai puternic decâtţ ţă ă

prezum ia stabilit prin hot rârea declarativ de moarte.ţ ă ă ăEfectul hot rârii de anulare se produce atât în dreptul civil, cât şi înăalte ramuri de drept. (Bun oar , art. 22 din Codul familiei prevede: „Înă ăcazul în care so ul unei persoane declarat moart s-a rec s torit şi, dupţ ă ă ă ă ăaceasta, hot rârea declarativ de moarte este anulat , c s toria cea nouă ă ă ă ă ăr mâne valabil . Prima c s torie este desf cut pe data încheierii noiiă ă ă ă ă ăc s torii”). Aici ne intereseaz efectul hot rârii în dreptul civil.ă ă ă ăAspectul esen ial – nepatrimonial – este acela cţ ă încetarea capacitãþiide folosinþã este înlãturatã.Aspectul patrimonial, cel mai important, este cel prev zut de alin. (2) alăart. 20: „Cel care a fost declarat mort poate cere, dup anularea hot râriiă ădeclarative de moarte, înapoierea bunurilor sale. Cu toate acestea,dobânditorulcu titlu oneros nu este obligat sã le înapoieze, decât dac se face dovadaăc la data dobândirii ştia c persoana declarat moart este în via ” (s.n.).ă ă ă ă ţă10. Comorienþii Potrivit art. 21, „În cazul în care mai multe persoane au murit înaceeaºi împrejurare, fãrã sã se poatã stabili dacã una a supravieþuit alteia,ele sunt socotite cã au murit deodatã” (s.n.).Ceea ce reglementeaz art. 21 este denumit în doctrină ă comorienþi(comuritori sau persoane care au murit în aceeaşi împrejurare, f r a seă ă345putea stabili c una a supravie uit alteia). Situa ia juridic numită ţ ţ ă ăcomorienþi prezint utilitate practic , îndeosebi în materie succesoral ,ă ă ădeoarece, potrivit art. 654 C. civ., „Pentru a succede, trebuie neap rat caăperioada ce succede s existe (adic s fie în via – n.a.) în momentulă ă ă ţădeschiderii succesiunii”.Dovada clipei mor ii se poate face cu orice mijloc de prob admis deţ ălege. Exist şi cazuri în care o asemenea prob nu poate fi f cut , cum eă ă ă ăcazul comorien ilor. Pentru aceast ipotez , legiuitorul instituie prezum iaţ ă ă ţsimultaneit ii ori a concomiten ei momentului mor ii.ăţ ţ ţ

 În doctrin , s-a mai precizat c situa ia comorien ilor presupuneă ă ţ ţ

Page 12: Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

5/14/2018 Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerodrept-civil-persoanele-sinteza-cristiana-turianu 12/28

 

persoane între care exist voca ie succesoral reciproc .ă ţ ă ăC. Capacitatea de exerci iu a persoanei fiziceţ1. Noþiune ºi caractere juridicea) Defini ia capacit ii de exerci iu a persoanei fiziceţ ăţ ţAşa cum a rezultat din expunerea anterioar , în structura capacit iiă ăţcivile a omului intr dou elemente:ă ă capacitatea de folosinþã şi capacitatea

de exerciþiu.O parte component a capacit ii civile este capacitatea de exerci iu.ă ăţ ţ

 În definirea capacit ii de exerci iu a persoanei fizice, urmeaz a se ineăţ ţ ă ţseama şi de prevederile art. 5 alin. (3) din Decretul nr. 31/1954:„Capacitatea de exerci iu esteţ capacitatea persoanei de a-ºi exercitadrepturile ºi de a-ºi asuma obligaþiile, sãvârºind acte juridice” (s.n.).Pornind de la aceste premise, definim capacitatea de exerciþiu a

 persoanei fizice ca acea parte a capacitãþii civile a omului care constã înaptitudinea acestuia de a dobândi ºi exercita drepturi civile ºi de a-ºiasuma ºi executa obligaþii civile prin încheierea de acte juridice civile( Gh. Beleiu, op.cit ., p. 277).b) Caracterele juridice ale capacit ii de exerci iu a persoanei fiziceăţ ţCapacitatea de exerci iu a persoanei fizice înf işeaz urm toareleţ ăţ ă ăcaractere juridice:– Legalitatea capacit ii de exerci iu a persoanei fizice înseamn căţ ţ ă ăinstituirea, stabilirea conþinutului, precum şi încetarea sunt de domeniulexclusiv al legii, aceste aspecte nefiind de domeniul voin ei individuale.ţ– Generalitatea capacit ii de exerci iu a persoanei fizice se referăţ ţ ăla con inutul acesteia şi const în aptitudinea omului de a dobândi şiţ ăexercita drepturile civile şi de a-şi asuma şi executa obliga iile civile prinţ

 încheierea oricãror acte juridice civile, cu excep ia celor oprite prin lege.ţ346Gradul de generalitate difer , dup cum e vorba de capacitatea deă ăexerci iuţ deplinã ori capacitatea de exerci iuţ restrânsã.– Inalienabilitatea capacit ii de exerci iu a persoanei fizice esteăţ ţconsacrat expres, în art. 6 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954 astfel: „Nimeniănu poate renun a, nici în tot şi nici în parte (…) la capacitatea de exerci iu”.ţ ţ– Intangibilitatea capacit ii de exerci iu a persoanei fizice esteăţ ţstabilit în acelaşi art. 6 alin. 1 (ca şi intangibilitatea capacit ii deă ăţfolosin ) în termenii urm tori: „Nimeni nu poate fi (…) lipsit, în totţă ăsau în parte, de capacitatea de exerci iu,ţ decât în cazurile ºi încondiþiile stabilite de lege” (s.n.).– Egalitatea capacit ii de exerci iu a persoanei fizice esteăţ ţstabilit , în comun, cu egalitatea capacit ii de folosin – „indiferentă ăţ ţăde ras , sex, na ionalitate, religie, opinie politic sau alt împrejurare –ă ţ ă ăde art. 4 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954.2. Premisele ºi felurile capacitãþii de exerciþiu a persoanei fizicea) PremiseDou sunt aceste premise, şi anume:ă existenþa capacitãþii de folosinþãa persoanei fizice; existenþa discernãmântului, adic a puterii omului de a-şiăreprezenta corect consecin ele juridice ale manifest rii sale de voin .ţ ă ţăPrima premisã nu ridic probleme, deoarece, dup cum am precizat,ă ăun caracter juridic al capacit ii de folosin a persoanei fizice esteăţ ţăuniversalitatea sa: apar ine tuturor oamenilor.ţ

Page 13: Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

5/14/2018 Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerodrept-civil-persoanele-sinteza-cristiana-turianu 13/28

 

 A doua premisã se înf işeaz diferit, în principal, deăţ ă vârsta omului: într-o prim perioad , de fr gezime a vârstei, nu exist discern mântulă ă ă ă ăvie ii juridice civile; apoi, discern mântul începe s se formeze, s seţ ă ă ădezvolte, s se consolideze; în fine, de la o anumit vârst , omul trebuieă ă ăprezumat c a dobândit experien a necesar vie ii juridice civile proprii.ă ţ ă ţ

 În afar de vârst , discern mântul este în func ie şi deă ă ă ţ sãnãtatea minþii.

b) Feluriinând seama de existen a şi de calitatea discern mântuluiŢ ţ ă

omului, având în vedere înaintarea lui în vârst , capacitatea deăexerci iu areţ trei ipostaze: lipsa capacit ii de exerci iu; capacitatea deăţ ţexerci iuţ restrânsã; capacitatea de exerci iuţ deplinã. Aceste ipostaze orifeluri ale capacit ii de exerci iu necesit anumite caracteriz ri, pe care leăţ ţ ă ăvom face în continuare.3. Lipsa capacitãþii de exerciþiu a persoanei fizicea) Categoriile de persoane fizice lipsite de capacitate de exerci iuţPotrivit art. 11 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954, „Nu au capacitateade exerci iu:ţ347

– minorul care nu a împlinit vârsta de paisprezece ani;– persoana pusã sub interdicþie” (s.n.).De re inut c aceast enumerare esteţ ă ă limitativã. Prin urmare, nuexist , potrivit dreptului civil român, şi alte persoane fizice lipsite deăcapacitatea de exerci iu.ţb) Reprezentarea legal a persoanelor fizice lipsite de capacitateaăde exerci iuţPotrivit art. 11 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954, „Pentru cei ce nu aucapacitate de exerciþiu, actele juridice se fac de reprezentanþii lor legali” (s.n.).

 Textul citat trebuie coroborat cu: art. 105 alin. (1) C. fam.: „P rin iiă ţau dreptul şi îndatorirea de a administra bunurile copilului lor minor şi dea-l reprezenta în actele civile pânã la data la care el împlineºte vârsta de

 paisprezece ani” (s.n.); art. 124 alin. (1) C. fam.: „Tutorele are obliga ia deţa administra bunurile minorului şi de a-l reprezenta în actele civile însãnumai pânã la data când acesta împlineºte vârsta de paisprezece ani”(s.n.); art. 147 C. fam.: „Regulile privitoare la tutela minorului care nu a

 împlinit vârsta de paisprezece ani se aplic şi în cazulă tutelei celui pus subinterdicþie, în m sura în care legea nu dispune altfel” (s.n.). Deci, interzisulă

 judec toresc este reprezentat de tutore.ă În anumite cazuri, reprezentarea legal este realizat deă ă curatorulcelui lipsit de capacitate de exerci iu.ţc) Actele juridice civile permise celui lipsit de capacitatea deexerci iuţFiind o m sur deă ă ocrotire a persoanei fizice, lipsa capacit ii deăţexerci iu datorat lipsei de discern mânt nu trebuie s func ionezeţ ă ă ă ţ

 împotriva acestei finalit i, ci numai atât cât e necesar.ăţDe aceea, cu toate c legea civil nu prevede expres asemenea acte,ă ătotuşi, doctrina şi jurispruden a admit, constant, solu ia valabilit ii actelorţ ţ ăţ

 încheiate de o asemenea persoan , dac e vorba despre:ă ă acte de conservare,care, prin defini ie, nu pot fi v t m toare, indiferent cine le face (majorul,ţ ă ă ăminorul ori interzisul); asemenea acte sunt: soma ia, întreruperea uneiţ

Page 14: Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

5/14/2018 Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerodrept-civil-persoanele-sinteza-cristiana-turianu 14/28

 

prescrip ii prin cererea de chemare în judecat etc.;ţ ă acte mãrunte, care se încheie zilnic, pentru nevoile obişnuite ale traiului (cump rare de rechiziteăşcolare, dulciuri etc.).d) Încetarea st rii juridice a lipsei capacit ii de exerci iuă ăţ ţPentru minor , lipsa capacit ii de exerci iu înceteaz fie prinăţ ţ ă

 împlinirea vârstei de 14 ani (când dobândeşte capacitatea de exerci iuţ

restrâns ), fie prină moarte.348Pentru interzisul judecãtoresc, lipsa capacit ii sale de exerci iuăţ ţ

 înceteaz fie prin ridicarea interdic iei, fie prin moarte.ă ţ4. Capacitatea de exerciþiu restrânsãa) Defini ia capacit ii de exerci iu restrânseţ ăţ ţCapacitatea de exerci iu restrâns esteţ ă aptitudinea minorului de 14-18ani de a dobândi ºi exercita drepturi civile ºi de a-ºi asuma ºi executaobligaþii civile prin încheierea, personal, a anumitor acte juridice civile.

 Textul, de principiu, care reglementeaz capacitatea de exerci iuă ţrestrâns este cel al art. 9 din Decretul nr. 31/1954: „ă Minorul care aîmplinit vârsta de paisprezece ani are capacitatea de exerciþiu restrânsã.

 Actele juridice ale minorului cu capacitate restrânsã se încheie decãtre acesta cu încuviinþarea prealabilã a pãrinþilor sau a tutorelui” (s.n.).

 Textul citat trebuie coroborat cu: art. 105 alin. (2) C. fam.: „După împlinirea vârstei de paisprezece ani, minorul îşi exercit singur drepturileăşi îşi execut tot astfel obliga iile, îns numai cu încuviin area prealabil aă ţ ă ţ ăp rin ilor spre a-l ap ra împotriva abuzurilor din partea celor de-al treilea”;ă ţ ăart. 133 alin. (2) C. fam.: „Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani încheieactele juridice cu încuviin area prealabil a tutorelui, iar în cazurile prev zuteţ ă ă  

 înart. 132 şi art. 152 lin. c), cu încuviin area prealabil a curatorului”.ţ ăb) Începutul capacit ii de exerci iu restrânseăţ ţDin con inutul dispozi iilor legale sus-men ionate, care se refer ,ţ ţ ţ ă

in terminis, la minorul „care a împlinit paisprezece ani”, rezult că ă începutul capacit ii de exerci iu restrâns este marcat deăţ ţ ă data împliniriivârstei de 14 ani. Trebuie precizat c , pentru a func iona regula dobândiriiă ţcapacit ii de exerci iu restrânse la împlinirea vârstei de 14 ani, este necesarăţ ţca, pân la aceast vârst , minorul s nu fi fost pus sub interdic ieă ă ă ă ţ

 judec toreasc .ă ăc) Con inutul capacit ii de exerci iu restrânseţ ăţ ţPentru determinarea con inutului capacit ii de exerci iu restrânseţ ăţ ţapare ca util clasificarea actelor juridice civile, prin raportarea lor laăminorul de 14-18 ani, dup cum urmeaz :ă ă– Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate încheiavalabil, personal ºi singur, fãrã vreo încuviinþare prealabilã. Din aceastăcategorie fac parte: actele pe care le putea încheia pân la împlinirea vârsteiăde 14 ani (actele de conservare şi actele m runte); actele de administrare,ădac nu sunt lezionare (art. 15 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954); dac aă ă

 împlinit 16 ani, poate dispune, prin testament, de jum tate din ceea ce ar fiăputut dispune dac ar fi fost major (art. 807 C. civ.).ă349– Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate încheiavalabil, personal, dar numai cu încuviinþarea prealabilã a ocrotitorului

Page 15: Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

5/14/2018 Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerodrept-civil-persoanele-sinteza-cristiana-turianu 15/28

 

legal. Din aceast categorie fac parteă actele de administrare, atât celeprivitoare la un bun (ut singuli), cât şi cele care privesc patrimoniulminorului. Sunt asemenea acte: închirierea unui bun, contractul de antreprizăpentru repararea unui bun etc.– Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate încheia,

 personal, dar cu dublã încuviinþare (a ocrotitorului legal ºi a autoritãþii

tutelare). Din aceast categorie fac parteă actele de dispoziþie, precum înstr inarea, grevarea cu o sarcin real (gaj, ipotec ), renun area la ună ă ă ă ţdrept sau tranzac ia.ţ– Acte juridice civile interzise minorului de 14-18 ani (dar permisemajorului). Aceste acte sunt cele prev zute de art. 133 alin. (3) şi art. 12 dinăCodul familiei. Potrivit art. 133 alin. (3), „Minorul nu poate s fac , nici chiară ăcu încuviin are,ţ donaþii şi nici să garanteze obligaþia altuia” (s.n.). Iar potrivitart. 128: „Este oprit s se încheie acte juridice între tutore, so ul, o rud înă ţ ălinie dreapt ori fra ii sau surorile tutorelui, de o parte şi minor, de alta”.ă ţd) Încetarea capacit ii de exerci iu restrânseăţ ţCapacitatea de exerci iu restrâns înceteaz în urm toarele cazuri: laţ ă ă ă

 împlinirea vârstei de 18 ani, când se dobândeşte deplina capacitate deexerci iu; dac femeia se c s toreşte înainte de 18 ani (de la 16 ani, iar înţ ă ă ăanumite condi ii, chiar de la 15 ani), când, de asemenea, ea dobândeşteţdeplina capacitate de exerci iu; dac minorul este pus sub interdic ieţ ă ţ

 judec toreasc (ceea ce îl face s devină ă ă ă lipsit de capacitate de exerci iu,ţtotal); prin moarte (când înceteaz şi capacitatea de folosin ).ă ţă5. Capacitatea de exerciþiu deplinãa) Defini ia capacit ii de exerci iu deplineţ ăţ ţDeplina capacitate de exerci iu a persoanei fizice poate fi definit caţ ăaptitudinea omului de a dobândi ºi exercita drepturile civile ºi de a-ºiasuma ºi executa obligaþiile civile prin încheierea – personal şi singur – atuturor actelor juridice civile.Din defini ie rezult c însuşirea capacit ii de exerci iu de a fiţ ă ă ăţ ţdeplin rezid în trei caracteristici: 1) actele juridice civile se încheieă ăpersonal (iar nu prin reprezentant legal, ca în cazul lipsei capacit ii deăţexerci iu); desigur, chiar în cazul în care omul cu deplin capacitate deţ ăexerci iu încheie actul juridic civilţ  prin reprezentare, aceasta este oreprezentare convenþionalã, izvorât din contractul de mandat, pe care-lă

 încheie personal; 2) actele juridice civile le încheie singur (f r vreoă ă350

 încuviin are prealabil , ca în cazul capacit ii de exerci iu restrâns ;ţ ă ăţ ţ ă3) persoana cu capacitate deplin de exerci iu poate încheiaă ţ toate actele

 juridice civile; desigur, atributul „toate” nu exclude unele acte interzise,oprite chiar şi pentru cel cu capacitate de exerci iu deplin ; spunând aceastaţ ăavem în vedere faptul c îngr dirile capacit ii de folosin reprezint , înă ă ăţ ţă ăacelaşi timp, şi îngr diri ale capacit ii de exerci iu.ă ăţ ţb) Începutul capacit ii de exerci iu deplineăţ ţData la care se dobândeşte deplina capacitate de exerci iu este stabilitţ ăde art. 8 din Decretul nr. 31/1954 în termenii urm tori: „ă Capacitateadeplinã de exerciþiu începe de la data când persoana devine majorã. Persoanadevine majoră la împlinirea vârstei de optsprezece ani. Minorul care secãsãtoreºte dobândeşte, prin aceasta, capacitatea deplin de exerci iu” (s.n.).ă ţDin aceste prevederi rezult c există ă ă douã moduri de dobândire a

Page 16: Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

5/14/2018 Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerodrept-civil-persoanele-sinteza-cristiana-turianu 16/28

 

deplinei capacit i de exerci iu: dobândireaăţ ţ  prin împlinirea majoratuluicivil, adic la împlinirea vârstei de 18 ani; dobândirea prină încheiereacãsãtoriei, de c tre femeie înainte de a împlini vârsta de 18 ani; aceastaărezult din coroborarea art.8 alin. (3) (susmen ionat) cu art.4 din Codulă ţfamiliei, potrivit c ruia „B rbatul se poate c s tori numai dac a împlinită ă ă ă ăvârsta de optsprezece ani, iar femeia numai dac a împlinită ºaisprezece ani.

Cu toate acestea, pentru motive temeinice, se poate încuviin a c s toriaţ ă ăfemeii care a împlinit cincisprezece ani. Încuviin area se poate da deţPrim ria Capitalei României sau de prefectura jude ului în raza c ruia îşi areă ţ ădomiciliul femeia şi numai în temeiul unui aviz dat de un medic oficial” (s.n.).c) Con inutul capacit ii de exerci iu deplineţ ăţ ţDefini ia capacit ii de exerci iu depline a persoanei fizice exprim ,ţ ăţ ţ ăsintetic, tocmai con inutul ei: aptitudinea omului de a încheia, personal şiţsingur, orice act juridic civil, prin care dobândeşte ori exercit un dreptăsubiectiv civil sau îşi asum ori execut o obliga ie civil .ă ă ţ ăCum nu se poate face o prezentare exhaustiv a drepturilor şi aăobliga iilor civile, este evident c nu poate fi prezentat con inutulţ ă ţcapacit ii de exerci iu depline decâtăţ ţ generic, iar nu şi printr-oenumerare a actelor juridice civile care sunt la îndemâna persoaneifizice cu capacitate de exerci iu deplin . Este, îns , necesar a subliniaţ ă ăcă nu intr în acest con inut acele acte care sunt oprite de lege, printr-oă ţlimit a capacit ii de folosin a persoanei fizice.ă ăţ ţăd) Încetarea capacit ii de exerci iu deplineăţ ţAceste cazuri sunt urm toarele: o dat cu încetarea capacit ii deă ă ăţfolosin (adic prin moarte); prin punerea sub interdic ie judec toreasc ; prinţă ă ţ ă ăanularea (desfiin area) c s toriei, înainte ca femeia s fi împlinit 18 ani.ţ ă ă ă3516. Sancþiunea nerespectãrii regulilor capacitãþii de exerciþiu

 Înc lcarea regulilor privitoare la capacitatea de exerci iu a persoaneiă ţfizice se poate solda cu: consecin e penale, dac nu s-au respectatţ ă

intangibilitatea ori egalitatea capacit ii de exerci iu (potrivit art.247 C. pen.);ăţ ţnulitatea relativ a actului juridic; aceasta este sanc iunea specific înă ţ ămateria capacit ii de exerci iu.ăţ ţII. PERSOANA JURIDICĂ1. No iunea, clasificarea şi elementele constitutiveţale persoanei juridiceA. Noþiunea persoanei juridicea) Defini ia persoanei juridiceţDup cum am ar tat, pentru dreptul civil, „persoana juridic ” esteă ă ăsubiectul colectiv de drept, adic ună colectiv de oameni care, întrunindcondiþiile cerute de lege, este titular de drepturi subiective ºi obligaþiicivile. Expresia echivalent este aceea de persoan moral (pentru a oă ă ă

deosebi de persoana fizicã, adic omul, privit individual).ăb) Fundamentul persoanei juridiceIdeea potrivit c reia numai oamenii au calitatea de subiecte de dreptăurmeaz a fi dus mai departe în examinareaă ă  persoanelor juridice. În drept,oamenii pot s apar , ca subiecte, nu numai privi i individual, ca persoaneă ă ţfizice. Necesit i sociale, ştiin ific explicate, au determinat organizarea unorăţ ţforma iuni colective de oameni, care s participe la via a juridic , în calitateţ ă ţ ăde subiecte de sine st t toare, independente de calitatea individual deă ă ă

Page 17: Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

5/14/2018 Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerodrept-civil-persoanele-sinteza-cristiana-turianu 17/28

 

subiect de drept a fiec rui membru al colectivului alc tuitor. Au ap rută ă ăastfel persoanele juridice.Legisla ia noastr , pornind de la ideea c persoana juridic reprezintţ ă ă ă ăo realitate social , în spatele c reia întotdeauna exist un colectiv organizată ă ăde oameni, stabileşte, în mod limpede, acele elemente esen iale ce trebuieţs fie reunite pentru ca acest colectiv s capete personalitate juridic .ă ă ă

B. Clasificarea persoanelor juridicea) Enumerarea persoanelor juridice– În anumite cazuri, cu totul excep ionale, la raporturile juridice civileţpoate participa în mod direct însuºi statul. În art. 25 din Decretul nr.31/1954 se arat c „ă ă Statul este persoana juridicã în raporturile în careparticip nemijlocit, în nume propriu, ca subiect de drepturi şi obliga ii. Elă ţ352particip în astfel de raporturi prin Ministerul Finan elor, afar de cazurileă ţ ă

 în care legea stabileşte anumite alte organe în acest scop” (s.n.).– Calitatea statului de subiect de drept civil (adic „persoan juridic ”,ă ă ăcum îl calific art. 25) nu se confund cu calitatea de persoaneă ă

 juridice, care apar ine organelor statului din cele trei puteri:ţ legislativã,

executivã şi judecãtoreascã.Organele puterii legislative, cu calitate de persoan juridic , sunt celeă ădou Camere ale Parlamentului României: Camera Deputa ilor şi Senatul.ă ţDintre organele puterii executive, având calitatea de persoan juridic ,ă ăfac parte: Preşedin ia Republicii, Guvernul României, ministerele şi alteţorgane centrale ale administra iei de stat, consiliile locale şi prefecturile.ţOrganele puterii judecãtoreºti cuprind, în prezent, atât instan eleţ

 judec toreşti, cât şi organele parchetului.ă– Alte categorii de persoane juridice: unitãþile administrativ-teritoriale(jude ul, municipiul, sectorul municipiului Bucureşti, oraşul şiţcomuna); agenþii economici de stat (regiile autonome şi societ ileăţcomerciale cu capital integral de stat); cooperative şi uniunile acestora;

 partidele politice şi organiza iile obşteşti (sindicate, ligi ş.a.);ţ societãþilecomerciale ºi societãþile agricole; asociaþii ºi fundaþii; cultele religioase.b) Criterii de clasificare şi categoriile corespunz toare deăpersoane juridice• După forma dreptului de proprietate, care este sursa formãrii

 patrimoniului, distingem urmãtoarele categorii de persoane juridice:– persoane juridice de stat ; din aceast categorie fac parte: statul,ăorganele de stat, ale celor trei puteri (legislativ , executiv şi judec toreasc ),ă ă ă ăinstitu iile de stat, unit ile administrativ-teritoriale, regiileţ ăţautonome şi societ ile comerciale cu capital integral de stat;ăţ– persoane juridice private sau particulare; din aceast categorie facăparte toate persoanele juridice, cu excep ia celor de stat, cooperatiste şiţmixte (precum: societ ile comerciale, cele agricole, cultele religioase,ăţasocia iile de locatari);ţ– persoane juridice cooperatiste ori obºteºti; din aceast categorie facăparte: cooperativele, organiza iile obşteşti (partidele politice, uniuni,ţasocia iile, ligi, sindicate);ţ– persoane juridice mixte; aici se încadreaz societ ile mixte, adică ăţ ăcele înfiin ate prin participarea de asocia i români şi str ini.ţ ţ ă• După naþionalitatea lor, persoanele juridice se împart în două

Page 18: Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

5/14/2018 Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerodrept-civil-persoanele-sinteza-cristiana-turianu 18/28

 

categorii: persoane juridice române; persoane juridice strãine.• După sediul lor, distingem dou categorii de persoane juridice: celeăcu sediul în România; cele cu sediul în strãinãtate.353• După natura scopului lor, persoanele juridice se împart în: persoane

 juridice cu scop patrimonial; persoane juridice cu scop nepatrimonial.

C. Elementele constitutive ale persoanei juridicea) Prevederile art. 26 lit. e) din Decretul nr. 31/1954Reamintim c , potrivit textului, este persoan juridic „oriceă ă ăorganiza ie care are oţ organizare de sine stãtãtoare şi un patrimoniu

 propriu, afectat realiz rii unui anume scop, în acord cu interesul obştesc”ă(s.n.). Din aceast dispozi ie,ă ţ de principiu, rezult c trei sunt elementeleă ăconstitutive ale calit ii de persoan juridic : oăţ ă ă organizare de sinestãtãtoare, adică proprie; un patrimoniu propriu, adică distinct ; un scop

 propriu, determinat şi în acord cu interesul general, obştesc.b) Con inutul elementelor constitutive ale persoanei juridiceţ• Organizarea de sine stãtãtoare (organizarea proprie)Prin organizarea de sine st t toare ori organizarea proprieă ă se înþelege

acel element constitutiv al persoanei juridice care constã în alcãtuirea caun tot unitar .„Organizarea proprie” presupune precizarea a dou aspecte esen iale:ă ţcompartimentarea colectivului pe activit i de desf şurat şiăţ ă  precizarea

 persoanei ori a persoanelor care vor reprezenta persoana juridicã înraporturile cu terþii. Astfel, potrivit art. 4 din Legea nr. 15/1990, „Regiileautonome pot înfiin a în cadrul structurii lor: uzine, fabrici, servicii,ţsucursale şi alte asemenea subunit i necesare realiz rii obiectului deăţ ăactivitate”; în art. 15 din aceeaşi lege se prevede: „Activitatea curent aăregiei autonome este condus de un director federal sau un director, numităde consiliul de administra ie, cu avizul ministrului de resort”.ţ• Patrimoniul propriuPatrimoniul propriu, distinct, este acel element constitutiv care constãîn totalitatea drepturilor ºi a obligaþiilor patrimoniale care au ca titular peînsãºi persoana juridicã. Patrimoniul propriu al persoanei juridice estedistinct atât fa de patrimoniile altor persoane juridice, cât şi fa deţă ţăpatrimoniul fiec rei persoane (fizice ori juridice) care intr în „colectivul”ă ăs u. Ca şi la persoana fizic , patrimoniul propriu al persoanei juridice esteă ăformat din dou laturi; ceaă activã, cuprinzând drepturile patrimoniale (realeori de crean ), şi ceaţă  pasivã, cuprinzând obligaþiile patrimoniale(contractuale ori extracontractuale).• Scopul propriu (obiectul de activitate propriu)Ca element constitutiv al persoanei juridice, scopul propriu esteobiectul de activitate al subiectului colectiv de drept civil, el indicând îns şiăra iunea de a fi a persoanei juridice.ţ354Pentru a fi valabil, scopul persoanei juridice trebuie s îndeplinească ăurm toarele condi ii: s fie determinat; s fie în concordan cu interesulă ţ ă ă ţăobştesc, general.Scopul propriu determin limitele capacit ii de folosin a persoaneiă ăţ ţă

 juridice, în conformitate cu principiul specialit ii acestei capacit i (art. 34ăţ ăţdin Decretul nr. 31/1954).

Page 19: Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

5/14/2018 Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerodrept-civil-persoanele-sinteza-cristiana-turianu 19/28

 

2. Înfiin area persoanei juridiceţA. Aspecte generalea) No iunea înfiin rii persoanei juridiceţ ţăPrin înfiinþarea persoanei juridice în elegemţ crearea unui subiect colectiv de drept civil, în condiþiile legii.b) Reglementarea înfiin rii persoanelor juridiceţăNormele generale privind înfiin area persoanelor juridice se g sescţ ăcuprinse în art. 28 din Decretul nr. 31/1954.Modurile de înfiin are prev zute de acest articol pot fi denumiteţ ăastfel: înfiin areaţ  prin actul de dispoziþie al organului de stat competent ;

 înfiin areaţ  prin actul de înfiinþare recunoscut ; înfiin areaţ  prin actul deînfiinþare autorizat ; înfiin areaţ  prin alt mod reglementat de lege.Normele speciale privind înfiin area diferitelor categorii de persoaneţ

 juridice se g sesc în actele normative aplicabile acestora. Desigur,ăenumerarea acestor categorii trebuie s înceap cu Constitu ia României,ă ă ţunde se g seşte reglementarea fundamental privind înfiin area organeloră ă ţstatului, din cele trei categorii: ale puterii legislative, ale puterii executive şiale puterii judec toreşti.ă

B. Conþinutul modurilor de înfiinþarea) Con inutul înfiin rii „prin actul de dispozi ie al organului deţ ţă ţstat competent”

 În concep ia legii generale a persoanelor juridice – Decretulţnr. 31/1954 – modul de înfiin are enun at de art. 28 lit. a) a fost rezervatţ ţcre rii persoanelor juridiceă de stat .Prin „act de dispozi ie al organului de stat competent”, care are caţefect crearea persoanei juridice, trebuie s se în eleag :ă ţ ă lege adoptat deăParlamentul României; hotãrâre a Guvernului României; hotãrâre aconsiliului jude ean ori a consiliului local.ţb) Con inutul înfiin rii „prin actul de înfiin are recunoscut”ţ ţă ţAcest mod de înfiin are, enun at de art. 28 lit. b), a fost rezervatţ ţpentru organiza iile cooperatiste şi unit ile lor anexe.ţ ăţ355

 Înfiin area unei persoane juridice cooperatiste, prin modul enun at,ţ ţpresupune adoptarea urm toarelor acte:ă actul de constituire, adoptat deadunarea general , conferin ori congres, dup caz;ă ţă ă statutul organizaþiei;aceste dou acte alc tuiesc ceea ce se numeşte, generic, „actul deă ă

 înfiin are”;ţ actul recunoaºterii actului de înfiin are, prin care se verificţ ădoar legalitatea (iar nu şi oportunitatea) actului de înfiin are.ţEste de re inut c înfiin areaţ ă ţ completã a persoanei juridice maipresupune o opera iune juridic , şi anumeţ ă înregistrarea la organul de statprev zut de lege (de regul , la organul fiscal).ă ăc) Con inutul înfiin rii „prin actul de înfiin are autorizat”ţ ţă ţAcest mod de înfiin are, enun at de art. 28 lit. c), este rezervatţ ţpersoanelor juridice men ionate în art. 31: „ţ Organizaþiile obºteºti, casindicatele, uniunile de scriitori, artiºti sau compozitori, asociaþiile cu scopnepatrimonial, precum ºi instituþiile ºi întreprinderile anexe, create deacestea, sunt persoane juridice, dac au autorizarea prealabil a înfiin riiă ă ţălor, dat de c tre organele şi condi iile prev zute de lege” (s.n.).ă ă ţ ă„Autorizarea înfiin rii” persoanelor juridice este reglementat deţă ăc tre mai multe acte normative, de pild : pentruă ă  partidele politice şi

Page 20: Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

5/14/2018 Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerodrept-civil-persoanele-sinteza-cristiana-turianu 20/28

 

organizaþiile obºteºti, „autorizarea” înfiin rii se d de c tre Tribunalulţă ă ămunicipiului Bucureşti, potrivit Legii partidelor politice; pentru societãþilecomerciale cu participare strãinã este necesar „autorizarea” instan eiă ţ

 judec toreşti dup ob inerea, prealabil , a „autoriz rii” Agen iei Na ionaleă ă ţ ă ă ţ ţde Dezvoltare, potrivit Legii nr. 35/1991.

 Înfiin area persoanei juridice „prin actul de înfiin are autorizat”ţ ţ

cuprinde urm toarele acte juridice:ă actul de constituire, care, de regul , esteă„contract de societate” ori „contract de asociere”, încheiat în formăautentic notarial ;ă ă statutul societãþii, al asocia iei etc. (de regul , tot înţ ăform autentic ) – împreun , aceste dou acte alc tuiesc „actul deă ă ă ă ă

 înfiin are”;ţ autorizarea, care este actul ce provine fie de la justi ie, fie de laţun organ al puterii executive, dup caz.ăPentru completa înfiin are a persoanei juridice se mai cere, uneori,ţ

 înc o opera iune juridic :ă ţ ă înmatriculare, înregistrare ori înscriere, dupăcaz (aceast formalitate condi ioneaz , de regul , dobândirea capacit ii deă ţ ă ă ăţfolosin deplin de c tre persoana juridic ).ţă ă ă ăd) Con inutul înfiin rii „printr-un alt mod reglementat de lege”ţ ţăSunt supuse înfiin rii „printr-un alt mod reglementat de lege”ţă

urm toarele categorii de persoane juridice:ă statul român – acesta estedeclarat , direct, de c tre lege ca având calitatea de persoan juridic (art. 25ă ă ădin Decretul nr. 31/1954); misiunile diplomatice şi oficiile consulare –356potrivit „articolului unic” al Legii nr. 37/1991, înfiin area şi desfiin areaţ ţacestora se fac prin decret al Preşedintelui României, la propunereaGuvernului; asociaþiile de proprietari, care iau fiin prin întrunireaţăcondi iilor prev zute de O.G. nr. 85/2001, aprobat prin Legea nr. 234/2002.ţ ă ă3. Capacitatea civil a persoanei juridiceăA. Aspecte generalea) Capacitatea civil a persoanei juridiceăCapacitatea civilã este expresia care desemneaz capacitateaă îndreptul civil. Ea are ca gen proxim no iunea de „capacitate juridic ” sauţ ă„capacitate de drept”, care înseamn aptitudinea – general – de a fi titulară ăde drepturi şi de obliga ii.ţPrin capacitatea civilã a persoanei juridice în elegemţ aptitudineasubiectului colectiv de drept de a avea drepturi ºi obligaþii civile – capacitateade folosinţă – ºi aptitudinea de a dobândi ºi exercita drepturi subiective civileºi de a-ºi asuma ºi îndeplini obligaþii civile prin încheierea de acte juridicecivile, de cãtre organele sale de conducere – capacitatea de exerci iu.ţb) Structura capacit ii civile a persoanei juridiceăţŞi în cazul subiectului colectiv de drept civil – persoana juridic –,ăcapacitatea civil este alc tuit , ca şi în cazul capacit ii civile a persoaneiă ă ă ăţfizice, din douã elemente: capacitatea de folosinþã, adic aptitudinea sa de aăavea drepturi şi obliga ii civile;ţ capacitatea de exerciþiu, adic aptitudineaăsa de a dobândi şi exercita drepturi civile şi de a-şi asuma şi executaobliga ii civile prin încheierea de acte juridice civile, de c tre organul deţ ăconducere.B. Capacitatea de folosinþã a persoanei juridicea) Defini ie şi caractere juridiceţ• Definiþia capacitãþii de folosinþã a persoanei juridiceCapacitatea de folosinþã a persoanei juridice este acea parte a

Page 21: Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

5/14/2018 Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerodrept-civil-persoanele-sinteza-cristiana-turianu 21/28

 

capacitãþii civile a subiectului colectiv de drept civil care constã înaptitudinea sa de a avea drepturi ºi obligaþii civile.• Caracterele juridice ale capacitãþii de folosinþã a persoanei juridiceCapacitatea de folosin a persoanei juridice se caracterizeaz prinţă ăurm toarele tr s turi:ă ă ăLegalitatea capacit ii de folosin a persoanei juridice înseamnăţ ţă ă

 însuşirea acesteia de a fi instituită numai de cãtre lege, de a i se stabili începutul, con inutul şi încetarea doar prin norme legale.ţ357Inalienabilitatea este tr s tura capacit ii de folosin a persoaneiă ă ăţ ţă

 juridice de a nu putea fi înstr inat ori cedat şi de a nu se putea renun a laă ă ă ţea, nici în tot şi nici în parte.Intangibilitatea este caracterul capacit ii de folosin a persoaneiăţ ţă

 juridice care const în însuşirea acesteia de a nu i se putea aduce îngr diriă ădecât în cazurile şi în condi iile stabilite de lege.ţCaracterul juridic distinct al capacit ii de folosin a persoaneiăţ ţă

 juridice îl constituie specialitatea ei şi const în însuşirea acesteia de aăcuprinde doar posibilitatea subiectului colectiv de drept civil de a nu avea

acele drepturi şi obliga ii civile care se circumscriuţ  principiului specialitãþiicapacitãþii de folosinþã a persoanei juridice, adic acelea care sunt în acordăcu scopul pentru care persoana juridic a fost înfiin at .ă ţ ăb) Începutul capacit ii de folosin a persoanei juridiceăţ ţăPotrivit art. 32 din Decretul nr. 31/1954, „persoanele juridice suntsupuse înregistr rii sau înscrierii, dac legile care le sunt aplicabileă ăreglementeaz aceast înregistrare sau înscriere”.ă ăPotrivit art. 33 din acelaşi act normativ, „Persoanele juridice caresunt supuse înregistrãrii au capacitatea de a avea drepturi şi obliga iiţ de ladata înregistrãrii lor . Celelalte persoane juridice au capacitatea de a aveadrepturi şi obliga ii, dup caz,ţ ă de la data actului de dispoziþie care leînfiinþeazã, de la data recunoaºterii ori a autorizãrii înfiinþãrii lor sau de ladata îndeplinirii oricãrei alte cerinþe, prev zut de lege. Cu toate acestea,ă ăchiar înainte de data înregistrãrii sau de data actului de recunoaºtere oride data îndeplinirii celorlalte cerinþe ce ar fi prevãzute, persoana juridicãare capacitatea chiar de la data actului de înfiinþare, cât priveşte drepturileconstituite în favoarea ei, îndeplinirea obliga iilor şi a oric ror m suriţ ă ăpreliminare ce ar fi necesare, dar numai întrucât acestea sunt cerute pentruca persoana juridicã sã ia fiinþã în mod valabil” (s.n.).Din art. 33 este de re inutţ distincþia între: începutul capacitãþii defolosinþã deplinã a persoanei juridice (pe care alin. (1) şi (2) ale art. 33 onumesc „capacitatea de a avea drepturi şi obliga ii”); şiţ începutul capacitãþiide folosinþã restrânsã ori limitatã a persoanei juridice (pe care alin. (3) al art.33 o denumeşte, pur şi simplu, „capacitate”).Din con inutul art. 33 alin. (1)-(2) rezult c începutul capacit ii deţ ă ă ăţfolosin (deplin ) a persoanei juridice este marcat de unul din urm toareleţă ă ămomente: data înregistrãrii, pentru persoanele juridice supuse acesteia;data actului de dispoziþie care înfiin eaz persoana juridic (nesu-pusţ ă ă ă

 înregistr rii);ă data recunoaºterii actului de înfiinþare (la fel, dac persoanaă358

 juridic nu este supus înregistr rii);ă ă ă data îndeplinirii altei cerinþe prev zuteăde lege (tot astfel, dac persoana juridic nu este supus înregistr rii).ă ă ă ă

Page 22: Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

5/14/2018 Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerodrept-civil-persoanele-sinteza-cristiana-turianu 22/28

 

c) Con inutul capacit ii de folosin a persoanei juridiceţ ăţ ţăCon inutul capacit ii de folosin deplin a persoanei juridice esteţ ăţ ţă ăexprimat chiar în defini ia acestuia:ţ aptitudinea de a avea drepturi ºiobligaþii civile, în general.Analitic, con inutul capacit ii de folosin a persoanei juridice poateţ ăţ ţăfi exprimat dac apel m la două ă ă criterii: cel al naturii drepturilor şi al

obliga iilor civile şi cel alţ izvorului acestora.Dup primul criteriu, con inutul capacit ii de folosin a persoaneiă ţ ăţ ţă

 juridice se exprim în aptitudinea de a avea: totalitatea drepturiloră patrimoniale şi personale-nepatrimoniale civile – care formeaz laturaăactiv a con inutului – şi totalitatea obliga iiloră ţ ţ  patrimoniale şi nepatrimonialecivile – care formeaz latura pasiv a con inutului.ă ă ţDup al doilea criteriu, se pot distinge drepturile şi obliga iile civileă ţcare au ca izvor, dup caz:ă legea, actul juridic ori faptul juridic. În altăexprimare, în con inutul capacit ii de folosin a persoanei juridice intrţ ăţ ţă ădrepturile şi obliga iile civileţ contractuale şi cele extracontractuale.d) Încetarea capacit ii de folosin a persoanei juridiceăţ ţă

 În aceast privin ,ă ţă de lege lata, lipseşte un text care s prevadă ă

momentul sfârşitului acestei capacit i. În aceast situa ie, trebuie săţ ă ţ ăadmitem – în lumina principiilor în materie – c ,ă o datã cu încetarea fiinþei

 persoanei, se sfârºeºte ºi capacitatea sa de folosinþã.C. Capacitatea de exerciþiu a persoanei juridicea) Defini ie şi specificţ• Definiþia capacitãþii de exerciþiu a persoanei juridiceCapacitatea de exerciþiu a persoanei juridice este acea parte acapacitãþii civile care constã în aptitudinea subiectului colectiv de drept civil de a dovedi ºi exercita drepturi subiective civile ºi de a-ºi asuma ºiîndeplini obligaþii civile, prin încheierea de acte juridice civile, de cãtreorganele sale de conducere.• SpecificSpre deosebire de persoana fizic – omul privit individual, care esteădotat de la natur , cu discern mânt –, persoana juridic , adic un colectivă ă ă ăde oameni, nu poate avea o voin proprie, a sa, distinct de voin a celorţă ă ţcare compun colectivul. Totuşi, şi persoana juridic trebuie s participe laă ăcircuitul civil (şi) prin încheierea de acte juridice civile, acte de a c rorăesen este voin a, bazat pe discern mânt. Fa de aceste împrejur ri,ţă ţ ă ă ţă ă359legiuitorul a adoptat solu ia consider rii voin ei unei sau a unor persoaneţ ă ţdin colectivul persoanei juridice ca fiind îns şi voin a subiectului colectivă ţde drept civil. Acest procedeu juridic con ine, organic,ţ reprezentarea legalãa persoanei juridice, de c tre organele sale de conducere.ăb) Reglementarea legal a capacit ii de exerci iu a persoaneiă ăţ ţ juridicePotrivit art. 35, „Persoana juridicã îºi exercitã drepturile ºi îºiîndeplineºte obligaþiile prin organele sale. Actele juridice fãcute de organele

 persoanei juridice, în limitele puterilor ce le-au fost conferite, suntactele persoanei juridice îns şi. Faptele licite sau ilicite, s vârşite de organeleă ăsale, obligã îns şi persoana juridic , dac au fost îndeplinite cu prilejulă ă ăexercit rii func iei lor. Faptele ilicite atrag şi r spunderea personal a celui ceă ţ ă ă

Page 23: Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

5/14/2018 Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerodrept-civil-persoanele-sinteza-cristiana-turianu 23/28

 

le-a s vârşit, atât fa de persoana juridic , cât şi fa de cel de-al treilea”ă ţă ă ţă  (s.n.).Potrivit art. 36, „Raporturile dintre persoana juridic şi cei careăalc tuiesc organele sale sunt supuse, prin asem nare, regulilor mandatului,ă ădac nu s-a prev zut astfel prin lege, prin actul de fiin are ori de statut”.ă ă ţc) Începutul capacit ii de exerci iu a persoanei juridiceăţ ţPersoana juridic dobândeşte capacitatea de exerci iuă ţ de la dataînfiinþãrii sale; aceast capacitate de exerci iu, astfel dobândit , poate fiă ţ ăpus în valoare numai de la data desemn rii organelor de conducere aleă ăpersoanei juridice.

 Într-adev r, capacitatea de exerci iu a persoanei juridice – careă ţ înseamnă aptitudinea sa de a dobândi şi exercita drepturile sale civileşi de a-şi asuma şi executa obliga iile civile, prin încheierea de acteţ

 juridice civile – nu trebuie confundat cu organele de conducere aleăpersoanei juridice; dac recunoaşterea capacit ii de exerci iu aă ăţ ţpersoanei juridice este opera legii, desemnarea organelor de conducereeste efectul unor acte juridice individuale.Prin urmare, dacă începutul capacit ii de exerci iu a persoaneiăţ ţ

 juridice este marcat de data înfiin rii ei,ţă realizarea ei efectiv în practică ăeste condi ionat de desemnarea persoanelor învestite cu atribu ii deţ ă ţorgane de conducere.d) Con inutul capacit ii de exerci iu a persoanei juridiceţ ăţ ţGeneric, con inutul capacit ii de exerci iu a persoanei juridice esteţ ăţ ţexprimat în chiar defini ia sa:ţ aptitudinea de a dobândi ºi exercitadrepturile ºi de a-ºi asuma ºi îndeplini obligaþiile civile, prin încheiereaactelor juridice civile de c tre organele sale de conducere.ă360Ca şi con inutul capacit ii sale de folosin , şi con inutul capacit iiţ ăţ ţă ţ ăţde exerci iu a persoanei juridice este alc tuit dinţ ă douã laturi: cea activã,constând în dobândirea şi exercitarea drepturilor subiective civile prin

 încheierea de acte juridice, şi cea pasivã, constând în asumarea şi îndeplinirea obligaþiilor civile prin încheierea de acte juridice civile.e) Încetarea capacit ii de exerci iu a persoanei juridiceăţ ţSfârşitul capacit ii de exerci iu a persoanei juridice este marcat deăţ ţmomentul încetãrii capacitãþii de folosinþã, care, dup cum se ştie, esteăacela al încetãrii fiinþei persoanei juridice însãºi.Se impune a preciza c nu trebuie confundat încetarea capacit ii deă ă ăţexerci iu aţ  persoanei juridice cu încetarea calit ii unei persoane fizice de aăţfi organ de conducere al persoanei juridice; unei „vacan e” a postului deţorgan de conducere al persoanei juridice nu-i va corespunde, juridic, ovacan a capacit ii de exerci iu, care va apar ine, în continuare, persoaneiţă ăţ ţ ţ

 juridice îns şi.ă4. Încetarea persoanei juridicePrin încetarea persoanei juridice în elegemţ sfârºitul calitãþii desubiect colectiv de drept civil. Potrivit art. 40 din Decretul nr. 31/1954,„Persoana juridic înceteaz de a avea fiin prină ă ţă comasare, divizare saudizolvare” (s.n.).A. ComasareaNo iunea deţ comasare este o denumire genericã, menit să ădesemneze cele dou forme ale sale:ă absorbþia şi fuziunea.

Page 24: Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

5/14/2018 Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerodrept-civil-persoanele-sinteza-cristiana-turianu 24/28

 

a) Absorb iaţDac art. 41 alin. (1) desemneaz aceast form a comas rii prină ă ă ă ăformularea „absorbirea unei persoane juridice de c tre o alt persoană ă ă

 juridic ”, art. 46 alin. (2) prevede efectul absorb iei astfel: „În cazulă ţabsorb iei, persoana juridic dobândeşte drepturile şi este inut deţ ă ţ ăobliga iile persoanei juridice pe care o absoarbe”. Pe baza acestor dispozi ii,ţ ţ

putem defini absorb ia ca fiindţ acea formã a comasãrii care constã înabsorbirea unei persoane juridice, care-ºi înceteazã existenþa, de o altã

 persoanã juridicã, care-ºi sporeºte, astfel, fiinþa, activitatea.b) FuziuneaArt. 41 alin. (1) desemneaz aceast form a comas rii prin formulareaă ă ă ă„fuziunea mai multor persoane juridice pentru a alc tui o persoană ă

 juridic nou ”, iar art. 46 alin. (1) prevede efectul fuziunii astfel: „În cazulă ă361fuziunii, drepturile şi obliga iile persoanelor juridice fuzionate trec asupraţnoii persoane juridice astfel înfiin ate”. Pe baza acestor dispozi ii, putemţ ţdefini fuziunea ca fiind acea formã a comasãrii care constã în unirea, încontopirea a douã sau mai multe persoane juridice, care îºi înceteazã astfel

existenþa, ºi înfiinþarea, astfel, a altei persoane juridice.B. DivizareaNo iunea deţ divizare este o denumire generic , menit s desemnezeă ă ăcele dou forme ale sale:ă divizarea totalã şi divizarea parþialã.a) Divizarea totală este acea formã a divizãrii ce constã în împãrþireaîntregului patrimoniu al unei persoane juridice, care îºi înceteazãexistenþa, cãtre douã sau mai multe persoane juridice existente ori careiau, astfel, naºtere. Preciz m aici c fiin a persoanei juridice încetează ă ţ ănumai prin divizare total , nu şi prin divizare par ial .ă ţ ăb) Divizarea par ialţ ă este acea form a diviz rii care const înă ă ădesprinderea unei p r i din patrimoniul unei persoane juridice, care-şiă ţmen ine fiin a, şi transmiterea acestei p r i c tre una sau mai multeţ ţ ă ţ ă

persoane juridice care exist sau care se înfiin eaz în acest fel. Aşaă ţ ăcum am ar tat, divizarea par ial nu produce, niciodat , încetareaă ţ ă ăpersoanei juridice.C. Dizolvarea persoanei juridicePrin dizolvarea persoanei juridice în elegemţ acel mod de încetare a

 persoanei juridice, aplicabil în cazurile prevãzute de lege ºi presupunândlichidarea.a) Cauzele de dizolvare• Cauzele (cazurile) de dizolvare prevãzute de Decretul nr. 31/1954(legea generalã a persoanelor juridice).Potrivit art. 45, „Organiza iile cooperatiste şi orice organiza ii obşteştiţ ţse dizolv dac :ă ă– termenul pentru care au fost constituite s-a împlinit ;– scopul pe care îl urm rescă sau mijloacele întrebuin ate pentruţrealizarea acestuia au devenit contrare legii ori regulilor de convieþuiresocialã sau urm rescă alt scop decât cel declarat;– numãrul membrilor a scãzut sub limita stabilit de lege, actul deă

 înfiin are sau statut.ţ În cazurile prev zute la lit. a), b) şi d), dizolvarea se produce de plinădrept; în cazul prev zut la lit. c), ea se face prin actul organului competent.ă

Page 25: Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

5/14/2018 Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerodrept-civil-persoanele-sinteza-cristiana-turianu 25/28

 

362Organiza iile cooperatiste şi orice organiza ii obşteşti se pot dizolva,ţ ţde asemenea, în condiþiile prevãzute în art. 44, care se vor aplica prinasem nare”ă . (s.n.).• Cazurile de dizolvare a societãþilor comerciale prevãzute de Legeanr. 31/1990

Potrivit art. 169, „Au ca efect dizolvarea societãþii şi dau dreptulfiec rui asociat s cear lichidarea acesteia:ă ă ă– trecerea timpului stabilit pentru durata societ ii;ăţ– imposibilitatea realizãrii obiectivului societãþii sau realizareaacestuia;– hotãrârea adunãrii generale;– falimentul;– reducerea capitalului social, în cazul ar tat la art. 110**ă x), saumicşorarea capitalului social sub minimul legal, dac asocia ii nu decidă ţcompletarea lui;– societ ile pe ac iuni se dizolv şi cândăţ ţ ă numãrul acþionarilor s-aredus sub cinci, dac a trecut mai mult de şase luni de la reducerea lui şi n-aă

fost completat” (s.n.).Potrivit art. 170, „Societ ile în nume colectiv şi cu r spundereăţ ălimitat se dizolv prină ă falimentul, incapacitatea, excluderea, retragereasau moartea unuia dintre asociaþi, când, datorit acestor cauze, num rulă ăasocia ilor s-a redus la unul singur şi nu exist clauz de continuare cuţ ă ămoştenitorii, cu excep ia art. 210 şi 211”***ţ xx)(s.n.).b) Efectele dizolv rii. LichidareaăEfectul esen ial al dizolv rii – intrarea persoanei juridice înţ ălichidare – este prev zut de art. 51 astfel: „ă Prin efectul dizolvãrii,. Art. 44 se refer la dizolvarea prin hot rârea adun rii generale.ă ă ă**) Art. 110 prevede, „Dac administratorii constat pierderea unei jum t iă ă ă ăţdin capitalul social, sunt obliga i s convoace adunarea general pentru a hot rî ţ ă ă ă

reconstituirea capitalului, limitarea lui la suma r mas sau dizolvarea societ ii. Prină ă ăţcontractul de societate şi prin statut se poate stabili ca adunarea extraordinar s fieă ăconvocat şi la o pierdere mai mic . În cazul când nici la a doua convocare nu s-aă ă întrunit cvorumul, administratorii vor cere instan ei numirea unui expert, care vaţverifica pierderea din capitalul social. Instan a, pe baza expertizei, constatândţ  pierdereaprev zut la alin. (1) sau (2), va da o încheiere, autorizând administratorii să ă ăconvoace adunarea general , care va putea s hot rasc limitarea capitalului laă ă ă ăsuma r mas sau dizolvarea societ ii, cu orice num r de ac ionari prezen i”.ă ă ăţ ă ţ ţ*** Art. 210 şi 211 au în vedere societatea cu r spundere limitat cu unică ăfondator (sau, în expresia improprie a legii, „cu asociat unic”).363

 persoana juridicã intrã în lichidare, în vederea realizãrii activului ºi a

 plãþii pasivului” (s.n.).Soarta bunurilor r mase dup lichidare este stabilit în art. 52 şi 53ă ă ădin Decretul nr. 31/1954. Potrivit art. 52, „Bunurile organiza iei cooperatisteţsau ale organiza iei obşteşti dizolvate,ţ rãmase dupã lichidare, vorprimi destinaþia ar tată ă prin actul de înfiinþare, prin statut sau prinhotãrârea luatã cel mai târziu la data dizolv rii,ă de organele chemate a odecide. În lipsa unei atare prevederi în actul de înfiin are sau în statut, ori înţlipsa unei hot râri luate în condi iile alineatului precedent, precum şi în cazulă ţ

 în care prevederea sau hot rârea este contrar legii ori regulilor de convie uireă ă ţ

Page 26: Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

5/14/2018 Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerodrept-civil-persoanele-sinteza-cristiana-turianu 26/28

 

social , bunurile r mase dup lichidare vor fi atribuite de organul competentă ă ăunei persoane juridice cu scop identic sau asemãnãtor ” (s.n.). Potrivitart. 53, „În cazul în care persoana juridic este dizolvat pentru c scopul eiă ă ăsau mijloacele întrebuin ate pentru realizarea acestuia au devenit contrareţlegii ori potrivnice regulilor de convie uire social , bunurile r mase dupţ ă ă ălichidare trec la stat ”.

c) Capacitatea civil a persoanei juridice pe durata lichid riiă ăIntrarea persoanei juridice în dizolvare nu înseamn încetarea, automat ,ă ăa capacit ii sale civile. Dimpotriv , persoana juridic îşi p streazăţ ă ă ă ăfiin a juridic , adic şi capacitatea civil , pe toat durata lichid rii.ţ ă ă ă ă ă

 În ce priveşte capacitatea de folosinþã, este de re inut cţ ă principiulspecialitãþii capacitãþii de folosinþã, aplicabil şi pe durata lichid rii,ă suferã oreducere a limitelor sale, la ceea ce înseamnă realizarea activului şi plata

 pasivului; în al i termeni, pe durata lichid rii, persoana juridic este titularaţ ă ăaptitudinii de a avea drepturile şi obliga iile civile necesare realiz riiţ ăactivului şi pl ii pasivului.ăţCât priveşte capacitatea de exerciþiu a persoanei juridice, pe durata lichid rii,ăeste de men ionat c eaţ ă se realizeazã prin lichidatori, indiferent de cinesunt numi i aceştia: adunarea general , justi ie, alt organ prev zut de lege.ţ ă ţ ăSe în elege c şiţ ă conþinutul capacit ii de exerci iu, pe aceast perioad ,ăţ ţ ă ănu poate dep şi con inutul capacit ii de folosin la care ne-am referit maiă ţ ăţ ţă  sus.5. Identificarea persoanei juridiceA. Generalitãþi a) No iune şi importanţ ţăDin punctul de vedere al dreptului civil, prin „identificareapersoanei juridice” în elegemţ individualizarea subiectului colectiv dedrept civil, în raporturile civile la care participã ca subiect distinct .364Importanþa juridic a identific rii persoanei juridice rezult dină ă ă

necesitatea individualiz rii subiectului colectiv de drept civil. Această ănecesitate este atât de ordin general – pentru societate şi ceilal iţparticipan i la circuitul civil –, cât şi deţ ordin individual, în sensul căfiecare persoan juridic are nevoie de autoidentificare în raporturileă ăcivile la care particip .ăb) Natura juridic şi ocrotirea atributelor de identificareăDin punctul de vedere al dreptului civil, atributele de identificare apersoanei juridice sunt drepturi subiective personale nepatrimoniale.Atributele de identificare a persoanei juridice, ca drepturi subiective,se bucur de protec ia nu numai a dreptului civil, ci şi a altor ramuri,ă ţprecum administrativ, penal, comercial etc.Pe cale civilã, atributele de identificare a persoanei juridice suntocrotite în condi iile prev zute de art. 54-55 din Decretul nr. 31/1954.ţ ăReamintim c , potrivit art. 54, „Persoana care a suferit o atingere în dreptulăs u (…) la denumire (…) sau în orice alt drept personal nepatrimonial vaăputea cere instan ei judec toreşti încetarea s vârşirii faptei care aduceţ ă ăatingere drepturilor mai sus ar tate. Totodat , cel care a suferit o atingere aă ăunor asemenea drepturi va putea cere instan ei s oblige pe autorul fapteiţ ăs vârşite f r drept s îndeplineasc orice m suri socotite necesare de c treă ă ă ă ă ă ăinstan , spre a ajunge la restabilirea dreptului atins”.ţă

Page 27: Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

5/14/2018 Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerodrept-civil-persoanele-sinteza-cristiana-turianu 27/28

 

c) Enumerarea mijloacelor de identificare a persoanei juridiceAşadar, pot fi enumerate, ca atribute de identificare a persoanei

 juridice, urm toarele: 1) denumirea; 2) sediul; 3) na ionalitatea; 4) firma;ă ţ5) contul bancar; 6) capitalul social; 7) telefon, telex, fax; 8) marca.B. Denumirea ºi sediul persoanei juridicea) Denumirea persoanei juridice

Prin „denumirea persoanei juridice” în elegemţ acel mijloc deidentificare a subiectului colectiv de drept civil care constã în cuvântul origrupul de cuvinte stabilit, cu aceastã semnificaþie, în condiþiile legii.• Conþinutul dreptului la denumire. Ca drept subiectiv nepatrimonial,denumirea con ine urm toarele prerogative pentru persoana juridicţ ă ătitular : 1) s foloseasc acea denumire, prin care se individualizeaz înă ă ă ăraporturile juridice civile concrete la care particip ; 2) s cear altora s oă ă ă ăindividualizeze prin denumirea sa; 3) s cear , în justi ie, restabilireaă ă ţdreptului la denumire atunci când i s-a adus vreo atingere.• Stabilire ºi schimbare. Potrivit art. 38 din Decretul nr. 31/1954,„Persoana juridic va purta denumireaă stabilitã prin actul care a înfiinþat-o365

sau prin statut . O dat cu înregistrarea sau înscrierea persoanei juridice, seăva trece în registru şi denumirea ei” (s.n.).b) Sediul persoanei juridicePrin „sediul persoanei juridice” în elegemţ acel mijloc de identificare prinindicarea unui anumit loc stabilit, în condiþiile legii, cu aceastã semnificaþie.• Conþinutul dreptului la sediu. Dreptul subiectiv la sediu conferătitularului s u aceleaşi trei prerogative pe care le confer persoanei juridiceă ătitulare şi dreptul la denumire.• Stabilire ºi schimbare. Textul, de principiu, care priveşte stabilirea orideterminarea sediului este art. 39 din Decretul nr. 31/1954, „Sediul persoanei

 juridice se stabileºte potrivit actului care a înfiin at-o sau statutului” (s.n.)ţ• Clasificare. Adoptând anumite criterii, putem face câteva clasific riă

ale sediului. Astfel, dupã ponderea sa în volumul activit ii persoaneiăţ juridice, distingem: 1) sediul principal (care priveşte întreaga activitate oriactivitatea de ansamblu) şi 2) sediul secundar (care priveşte o parte aactivit ii).ăţ Dupã teritoriul þãrii, pe care se g seşte, deosebim: 1) sediulă în

 þarã (în România) şi 2) sediul în strãinãtate. După caracterul sãu,deosebim: 1) sediul de drept comun, care este obligatoriu; şi 2) sediulconvenþional (ori ales), care este facultativ.C. Celelalte atribute de identificarea) Na ionalitatea şi contul bancarţ• Naþionalitatea persoanei juridice. Ceea ce este cetãþenia pentrupersoana fizic esteă naþionalitatea pentru persoana juridic , adic apartenen aă ă ţla un anumit stat şi, prin aceasta, la un sistem de drept na ional.ţPentru unele persoane juridice – cum sunt societ ile comerciale –ăţprecizarea na ionalit ii este de mare importan . Aşa se explic de ce, înţ ăţ ţă ăchiar art. 1, Legea societ ilor comerciale nr. 31/1990 prevede: „Societ ileăţ ăţcomerciale cu sediul în România sunt persoane juridice române” (s.n.),subîn elegându-se c este vorba doar de societ ile comerciale supuseţ ă ăţregimului juridic prescrise prin aceast lege).ă• Contul bancar al persoanei juridice. Este un mijloc de identificare apersoanei juridice, de maxim importan practic . Pe baza contractului deă ţă ă

Page 28: Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu

5/14/2018 Girlshare.ro_drept Civil - Persoanele - Sinteza - Cristiana Turianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerodrept-civil-persoanele-sinteza-cristiana-turianu 28/28

 

cont bancar, persoana juridic se individualizeaz prin indicarea unuiă ăsimbol cifric şi, sucursalei b ncii unde este deschis contul.ăb) Firma şi marca• Firma. Unele persoane juridice, îndeosebi cele care suntcomercian i, se identific prinţ ă firma lor. La unele persoane juridice, „firma”se integreaz în „denumire”.ă

366• Marca de calitate este o institu ie juridic complex . Aici re inemţ ă ă ţdoar func ia m rcii de a servi la individualizarea, mai ales în anumiteţ ăraporturi juridice, a produc torilor de bunuri, a executan ilor de lucr ri ori aă ţ ăprestatorilor de servicii.c) Telefon, telex, fax

 În condi iile tehnicii actuale, telefonul, telexul şi faxul sunt mijloaceţcurente şi rapide de identificare, îndeosebi a persoanelor juridice. În esen ,ţăacestea constau în simboluri cifrice. Din punct de vedere juridic, îns ,ăsuntem în prezen a unor drepturi subiective, cu regim propriu.ţBIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Cristiana Turianu, Drept civil. Partea generalã, Editura Funda ieiţ

România de Mâine, Bucureşti, 2005, p. 109-1882. Gabriel Boroi, Drept civil. Partea generalã. Persoanele, Editura All Beck,Bucureşti, 2001, p. 309-4083. Corneliu Turianu, Curs de drept civil. Partea generalã, Editura Universitar ,ăBucureşti, 2001, p. 201-330