Persoanele Ciochina Daniela

download Persoanele Ciochina Daniela

of 36

Transcript of Persoanele Ciochina Daniela

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    1/119

    1

    DANIELA CIOCHINĂ

    DREPT CIVIL - PERSOANELE   

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    2/119

    2

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    3/119

    3

    DANIELA CIOCHINĂ

    DREPT CIVILPERSOANELE  

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    4/119

    4

    Copyright © 2012, Editura Pro Universitaria 

    Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţinEditurii Pro Universitaria

     Nicio parte din acest volum nu poate fi copiată fără acordul scris al EdituriiPro Universitaria

    Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    5/119

    5

    CUPRINSPLAN .................................................................................................................................... 8 ................................................................................................................... 12Unitatea de invatare 1 .......................................................................................................... 15Persoana fizica-subiect al raportului juridic civil.................................................................. 15

    .............................................................................................................. 15 ..................................................... 16 ................................................................................ 16

    ................................................................. 16 ....................................................... 18 ....................................................... 20

    .................................................................................. 23Unitatea de invatare 2 .......................................................................................................... 24Declararea judecatoreasca a mortii ...................................................................................... 24

    .............................................................................................................. 24  ..................................... 25

    2.3 Continutul unitatii de invatare .................................................................................... 252.3.1 Cazul general si cazuri speciale ........................................................................... 252.3.2 Data prezumata a mortii ...................................................................................... 272.3.3 Anularea hotararii de declarare a mortii .......... .......... ......... .......... .......... ......... ..... 30

    2.4 Indrumar pentru autoverificare ................................................................................... 32Unitatea de invatare 3 .......................................................................................................... 33Respectul datorat persoanei fizice si drepturile ei inerente ................................................... 33

    3.1 Introducere ................................................................................................................ 333.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare .......... ......... ......... ........... .......... ......... 333.3 Continutul unitatii de invatare .................................................................................... 33

    3.3.1 Reglementare dispozitii comune .......................................................................... 343.3.2 Dreptul la viata, la sanatate si la integritate .......... ......... ......... ........... .......... ......... 34

    3.3.3 Respectul vietii private si al demnitatii persoanei umane ....... ........... .......... ......... 363.3.4 Respectul datorat persoanei si dupa decesul sau .................................................. 383.4 Indrumator pentru autoverificare ................................................................................ 39

    Unitatea de invatare 4 .......................................................................................................... 39Identificarea persoanei fizice ............................................................................................... 39

    4.1 Introducere ................................................................................................................ 394.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare .......... ......... ......... ........... .......... ......... 404.3 Continutul unitatii de invatare .................................................................................... 40

    4.3.1 Atributele de identificare ale persoanei fizice ...................................................... 404.3.2 Numele persoanei fizice ...................................................................................... 414.3.3 Domiciliul si resedinta ........................................................................................ 453.3.4 Actele de stare civila ........................................................................................... 47

    4.4 Indrumator pentru verificarea cunostintelor ................................................................ 58Unitatea de invatare 5 .......................................................................................................... 58Tutela minorului .................................................................................................................. 58

    5.1 Introducere ................................................................................................................ 595.2 Obiectivele si competentele prezentei unitati de invatare ........ ........... ......... ......... ....... 605.3 Continutul unitatii de invatare .................................................................................... 60

    5.3.1 Instituirea tutelei ................................................................................................. 605.3.2 Tutorele .............................................................................................................. 615.3.3 Exercitarea tutelei ............................................................................................... 65

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    6/119

    6

    5.3.4 Controlul exercitarii tutelei.................................................................................. 675.3.5 Incetarea tutelei ................................................................................................... 68

    5.4 Indrumator pentru autoverificare ................................................................................ 69Unitatea de invatare 6 .......................................................................................................... 70Ocrotirea interzisului judecatoresc ....................................................................................... 70

    6.1 Introducere ................................................................................................................ 70

    6.2 Obiectivele si competentele prezentei unitati de invatare ........ ........... ......... ......... ....... 716.3 Continutul unitatii de invatare .................................................................................... 716.3.1 Conditii ............................................................................................................... 716.3.2 Desemnarea tutorelui si a curatorului special .......... ......... ........... ......... .......... ...... 726.3.3 Actele incheiate de interzisul judecatoresc .......................................................... 736.3.4 Ridicarea interdictiei judecatoresti ...................................................................... 76

    6.4 Indrumator pentru autoverificare ................................................................................ 77Unitatea de invatare 7 .......................................................................................................... 77Curatela ............................................................................................................................... 77

    7.1 Introducere ................................................................................................................ 787.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare .......... ......... ......... ........... .......... ......... 787.3 Continutul unitatii de invatare .................................................................................... 79

    7.3.1 Cazuri de instituire a curatelei ............................................................................. 797.3.2 Continutul curatelei ............................................................................................. 807.3.3 Incetarea curatelei ............................................................................................... 81

    7.4 Indrumar pentru autoverificare ................................................................................... 81Unitatea de invatare 8 .......................................................................................................... 81Persoana juridica-subiect al raportului juridic civil .............................................................. 81

    8.1 Introducere ................................................................................................................ 828.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare .......... ......... ......... ........... .......... ......... 828.3 Continutul unitatii de invatare .................................................................................... 82

    8.3.1 Constituirea persoanei juridice ............................................................................ 828.3.2 Categorii de persoane juridice ............................................................................. 868.3.3 Personalitatea juridica ......................................................................................... 88

    8.4 Indrumator pentru autoevaluare ................................................................................. 89Unitatea de invatare 9 .......................................................................................................... 89Infiintarea persoanei juridice ............................................................................................... 89

    9.1 Introducere ................................................................................................................ 909.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare .......... ......... ......... ............ ........... ....... 909.3 Continutul unitatii de invatare .................................................................................... 90

    9.3.1 Moduri de infiintare ............................................................................................ 909.3.2 Nulitatea persoanei juridice ................................................................................. 929.3.3 Inregistrarea persoanei juridice ............................................................................ 94

    9.4 Indrumator pentru autoverificare ................................................................................ 96Unitatea de invatare 10 .................................................................................................... 96

    Capacitatea civila a persoanei juridice ............................................................................. 9610.1 Introducere .............................................................................................................. 9610.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare ......... ........... ........... ......... .......... ...... 9810.3 Continutul unitatii de invatare .................................................................................. 98

    10.3.1 Capacitatea de folosinta a persoanei juridice ..................................................... 9810.3.2 Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice ................................................... 10210.3.3 Functionarea persoanei juridice ....................................................................... 104

    10.4 Indrumator pentru autoverificare ............................................................................ 107Unitatea de invatare 11 ...................................................................................................... 108

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    7/119

    7

    Identificarea persoanei juridice .......................................................................................... 10811.1 Introducere ............................................................................................................ 10811.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare ......... ........... ........... ......... .......... .... 10911.3 Continutul unitatii de invatare ................................................................................ 109

    11.3.1 Denumirea persoanei juridice .......................................................................... 10911.3.2 Sediul persoanei juridice ................................................................................. 111

    11.3.3 Alte atribute de identificare ............................................................................. 11311.3.4 Mentiuni obligatorii ........................................................................................ 11311.4 Indrumator pentru autoevaluare.............................................................................. 113

    Unitate de invatare 12 ........................................................................................................ 114Reorganizarea persoanei juridice ....................................................................................... 114

    12.1 Introducere ............................................................................................................ 11412.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare ......... ........... ........... ......... .......... .... 11512.3 Continutul unitatii de invatare ................................................................................ 115

    12.3.1 Notiune ........................................................................................................... 11512.3.2 Fuziunea persoanei juridice ............................................................................. 11612.3.3 Divizarea persoanei juridice ............................................................................ 11812.3.4 Incetarea unor contracte .................................................................................. 119

    12.4 Indrumator pentru verificare .................................................................................. 119Unitatea de invatare 13 ...................................................................................................... 120Transformarea persoanei juridice ....................................................................................... 120

    13.1 Introducere ............................................................................................................ 12013.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare ......... ........... ......... ......... ........... ..... 12013.3 Continutul unitatii de invatare ................................................................................ 121

    13.3.1 Notiune ........................................................................................................... 12113.3.2 Transmiterea drepturilor si obligatiilor ............................................................ 12213.3.3 Opozitii ........................................................................................................... 123

    13.4 Indrumator pentru autoevaluare.............................................................................. 124Unitatea de invatare 14 ...................................................................................................... 125Incetarea persoanei juridice ............................................................................................... 125

    14.1 Introducere ............................................................................................................ 12514.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare ......... ........... ......... ......... ........... ..... 12614.3 Continutul unitatii de invatare ................................................................................ 126

    14.3.1 Dizolvarea persoanei juridice .......................................................................... 12614.3.2 Lichidarea persoanei juridice ........................................................................... 12914.3.3 Dispozitii speciale ........................................................................................... 130

    14.4 Indrumator pentru autoevaluare.............................................................................. 130

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    8/119

    8

    INTRODUCERE

    Unitatea de invatare 1Persoana fizica-subiect al raportului juridic civilIntroducereObiectivele si competentele unitatii de invatareContinutul unitatii de invatare1.3.1 Capacitatea civila a persoanei fizice1.3.2 Capacitatea de folosinta a persoanei fizice1.3.3 Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice1.4 Indrumator pentru autoverificare

    Unitatea de invatare 2Declararea judecatoreasca a mortii2.1 Introducere2.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare2.3 Continutul unitatii de invatare

    2.3.1 Cazul general si cazuri speciale2.3.2 Data prezumata a mortii2.3.3 Anularea hotatrarii de declarare a mortii

    2.4 Indrumator pentru autoverificare

    Unitatea de invatare 3Respectul datorat persoanei fizice si drepturile ei inerente3.1 Introducere3.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare3.3 Continutul unitatii de invatare

    3.3.1 Reglementare dispozitii comune3.3.2 Dreptul la viata, la sanatate si la integritate3.3.3 Respectul vietii private si al demnitatii persoanei umane3.3.4 Respectul datorat persoanei si dupa decesul sau

    3.4 Indrumator pentru autoverificare

    Unitatea de invatare 4Identificarea persoanei fizice4.1. Introducere4.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare4.3 Continutul unitatii de invatare

    4.3.1 Atributele de identificare ale persoanei fizice4.3.2 Numele persoanei fizice

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    9/119

    9

    4.3.3 Domiciliul si resedinta3.3.4 Actele de stare civila

    4.4 Indrumator pentru autoverificare

    Unitatea de invatare 5

    Tutela minorului5.1 Introducere5.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare5.3. Continutul unitatii de invatare

    5.3.1 Instituirea tutelei5.3.2 Tutorele5.3.3 Exercitarea tutelei5.3.4 Controlul exercitarii tutelei5.3.5 Incetarea tutelei

    5.4 Indrumator pentru autoverificare

    Unitatea de invatare 6Ocrotirea interzisului judecatoresc6.1 Introducere6.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare6.3 Continutul unitatii de invatare

    6.3.1 Conditii6.3.2 Desemnarea tutorelui si a curatorului special6.3.3 Actele incheiate de interzisul judecatoresc6.3.4 Ridicarea interdictiei judecatoresti

    6.4 Indrumator pentru autoverificareUnitatea de invatare 7Curatela7.1 Introducere7.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare7.3 Continutul unitatii de invatare

    7.3.1 Cazuri de instituire a curatelei7.3.2 Continutul curatelei7.3.3 Incetarea curatelei

    7.4 Indrumator pentru autoverificareUnitatea de invatare 8Persoana juridica-subiect al raportului juridic civil8.1 Introducere8.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare8.3 Continutul unitatii de invatare

    8.3.1 Constituirea persoanei juridice

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    10/119

    10

    8.3.2 Categorii de persoane juridice8.3.3 Personalitatea juridica

    8.4 Indrumator pentru autoevaluare

    Unitatea de invatare 9

    Infiintarea persoanei juridice9.1 Introducere9.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare9.3 Continutul unitatii de invatare

    9.3.1 Moduri de infiintare9.3.2 Nulitatea persoanei juridice9.3.3 Inregistrarea persoanei juridice

    9.4 Indrumator pentru autoevaluare

    Unitatea de invatare 10

    Capacitatea civila a persoanei juridice10.1 Introducere10.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare10.3 Continutul unitatii de invatare

    10.3.1 Capacitatea de folosinta a persoanei juridice10.3.2 Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice10.3.3 Functionarea persoanei juridice

    10.4 Indrumator pentru autoevaluare

    Unitatea de invatare 11

    Identificarea persoanei juridice11.1 Introducere11.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare11.3 Continutul unitatii de invatare

    11.3.1 Denumirea persoanei juridice11.3.2 Sediul persoanei juridice11.3.3 Alte atribute de identificare11.3.4 Mentiuni obligatorii

    11.4 Indrumator pentru autoevaluare

    Unitate de invatare 12Reorganizarea persoanei juridice12.1 Introducere12.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare12.3 Continutul unitatii de invatare

    12.3.1 Notiune12.3.2 Fuziunea persoanei juridice12.3.3 Divizarea persoanei juridice

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    11/119

    11

    12.3.4 Incetarea unor contracte12.4 Indrumator pentru autoevaluare

    Unitatea de invatare 13Transformarea persoanei juridice

    13.1 Introducere13.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare13.3 Continutul unitatii de invatare

    13.3.1 Notiune13.3.2 Transmiterea drepturilor si obligatiilor13.3.3 Opozitii

    13.4 Indrumator pentru autoevaluare

    Unitatea de invatare 14Incetarea persoanei juridice

    14.1 Introducere14.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare14.3 Continutul unitatii de invatare

    14.3.1 Dizolvarea persoanei juridice14.3.2 Lichidarea persoanei juridice14.3.3 Dispozitii speciale

    14.4 Indrumator pentru autoevaluare

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    12/119

    12

    Prezentul curs vine in ajutorul studentilor pentru caviitorii juristi sa poata insusi notiunile fundamentale

     privind subiectele raportului juridic (persoana fizica si persoana juridica).Dreptul civil este o ramura a dreptului privat carereglementeaza raporturi patrimoniale si nepatrimoniale(personale) incheiate intre persoanele fizice si/sau persoanele juridice aflate pe pozitie de egalitate juridica.Exista doua categorii de subiecte de drept civil: persoana fizica si persoana juridica. Persoana fizicaeste privita ca titular de drepturi si obligatii civile in

    raporturile juridice, pe cand persoana juridica(denumita si “persoana morala”) este un subiectcolectiv de drept.Vom descoperi pe durata acestui curs ce conditiitrebuie indeplinite de cele doua categorii pentru a fisubiecte ale raportului juridic.

    OBIECTIVELE CURSULUI

    Vom aborda impreuna o serie de aspecte referitoare la

     particularitatile acestor subiecte de drept, respectivcategoriile de persoane fizice, capacitatea civila,elementele de identificare ale persoanei fizice,drepturile si ocrotirea persoanei fizice, capacitatea persoanelor juridice, reorganizarea si incetarea persoanelor juridice.

    Competenţe conferite

    Prezentul curs ne va oferi posibilitatea sa dobândim

    următoarele competente generale si specifice:Cunoaşterea şi utilizarea corecta a notiunilor specificedisciplinei-, perceperea unor relaţii şi conexiuni specifice acesteiramuri de drept;- utilizarea corectă a termenilor de specialitate dindomeniul juridic;- definirea / nominalizarea de concepte;

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    13/119

    13

    - capacitatea de adaptare la noi situatii legislative2. Explicarea şi interpretarea continuturilor teoretice- argumentarea unor spete;- capactitatea de analiză şi sinteză în rezolvareaspetelor.

    3. Aplicarea la situatii concrete a informatiilordobandite- capacitatea de a transpune în practică cunoştiinţeledobândite în cadrul cursului;- capacitatea de a concepe proiecte şi de a le derula- capacitatea de a soluţiona litigii4. Promovarea unei atitudini pozitive şi responsabilefaţă de domeniul juridic prin implementarea unui mediu bazat pe valori si relatii democratice, precum sidobandirea capacitatii de a avea un comportament

    rational

    Resurse şi mijloace de lucru

    Pentru a ne atinge telurile identificate anterior, vomutiliza manualul scris, precum si orice alt material carene va intregi cunostintele teoretice, studii de caz,sinteze, teste de autoevaluare, etc. Ne dorim un curs interactiv si participativ din parteastudentilor pentru a obtine rezultate cat mai optime.

    Structura cursului

    Cursul din semestrul al doilea de drept civil estededicate studiului persoanelor fizice si juridice sicuprinde 14 unităţi de învăţare:

    Unitatea de învăţare 1. Persoana fizica-subiect al raUnitatea de învăţare 2. Declararea judecatoreasca aUnitatea de învăţare 3. Respectul datorat persoa

    inerenteUnitatea de învăţare 4. Identificarea persoanei fizicUnitatea de învăţare 5. Tutela minoruluiUnitatea de învăţare 6. Ocrotirea interzisului judecUnitatea de învăţare 7. CuratelaUnitatea de învăţare 8. Persoana juridica-subiect alUnitatea de învăţare 9. Infiintarea persoanei juridicUnitatea de învăţare 10 Capacitatea civila a persoa

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    14/119

    14

    Unitatea de învăţare 11 Identificarea persoanei juridiceUnitatea de învăţare 12 Reorganizarea persoanei juridiceUnitatea de învăţare 13 Transformarea persoanei juridiceUnitatea de învăţare 14 Incetarea persoanei juridice

    Bibliografie obligatorie:

    Daniela Ciochina, Drept civil. Introducere in dreptulcivil. Persoanele, Editura Universul Juridic, Bucuresti,2012

    Metoda de evaluare:

    Examenul se va desfasura sub formă de proba scrisă, pe bază de grile si subiecte în extenso, ţinându-se cont side participarea studentilor la activităţile din timpulsemestrului.

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    15/119

    15

    1

    IntroducereObiectivele si competentele unitatii de invatareContinutul unitatii de invatare1.3.1 Capacitatea civila a persoanei fizice1.3.2 Capacitatea de folosinta a persoanei fizice1.3.3 Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice1.4 Indrumator pentru autoverificare

     Nu toate relatiile dntre oameni pot fi incadrate caraporturi juridice, unele sunt simple raporturi de prietenie, de colegialitate etc.Raporturile juridice sunt acele raporturi socialereglementate de normele juridice.Raportul juridic civil este un raport social, adică unraport între oameni, iar nu un raport între un individ şiun lucru. De aceea, în pofida aparenţei, orice drept presupune un raport între indivizi, el neputând exista înafara raporturilor sociale.

    De exemplu, atunci când spunem că studentul A este proprietarul autoturismului negru pe care îl conduce, nune interesează decât pe plan secundar faptul că el îl poseda sau îl domină materialmente. Nu spunem nici că prin aceasta există o relaţie între el şi alte persoanedeterminate. Dar, exprimăm ideea unei relaţii întrestudent şi toţi ceilalţi, pentru că fata de celelalte persoane el este proprietar; iar toţi ceilalţi sunt excluşide la exercitarea dreptului de proprietate asupraautoturismului, ba chiar mai mult, sunt obligati să

    respecte acest drept. Tot astfel dreptul la onoare, lademnitate, la integritate fizică etc., nu sunt drepturiasupra propriei persoane, ci drepturi în relaţie cu alte persoane.Raportul juridic se caracterizeaza in mod essential prin pozitia de egalitate juridica a subiectilor, de egalitateaunei parti in raport de cealalta parte, în sensul căniciuna din părţi nu poate impune celeilalte părţi o

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    16/119

    16

    anumita conduita, ci numai împreună, prin acordul lorcomun, părţile pot stabili, modifica sau stinge raportul juridic civil dintre ele.Intr-un raport juridic, partile beneficiaza de libertate juridica, in sensul ca subiectii raportului au posibilitatea

    de a modela raportul juridic dintre ele.In aceasta parte introductiva, definim persoanele (fizicesau juridice) ca fiind titulare de drepturi si obligatii cecompun continutul raportului juridic. Astfel, atat persoanele fizice cat si persoanele juridice au drepturisubiective si obligatii corelative acestor drepturi invirtutea raportului juridic dintre ele.

    - abordarea termenilor in viziunea actualului cod civil- vom putea defini termeni precum persoana fizica,capacitate civila, capacitatea de exercitiu si capacitatede folosinta- determinarea raportului dintre capacitatea civila si partile componente: capacitatea de folosinta sicapacitatea de exercitiu- analiza continutului si naturii juridice ale capacitatiide folosinta si ale capacitatii de exercitiu

    - determinarea rolului capacitatii civile in formarearaporturilor juridice- cunoasterea notiunilor de capacitate de exercitiuanticipata si capacitate de exercitiu restransa

    1.3.1

    Legiuitorul roman a dedicat reglementarii persoanelor Cartea I din Codul Civil, iar persoanei

    fizice Titlul II din Codul civil, denumit “Persoanafizica”.„Persoana fizică” reprezinta subiectul individual dedrept, adică omul, privit ca titular de drepturi şiobligaţii civile.Gasim reglementari relative la persoana fizica in Codulcivil, OG 41/2003 privind dobandirea si schimbarea pe

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    17/119

    17

    cale administrativa a numelor persoanelor fizice , OG69/2002 privind regimul juridic al cartii electronice deidentitate, etc.Capacitatea civila cuprinde doua elemente: capacitateade folosinta si capacitatea de exercitiu, componente ce

    vor fi tratate in continuare.Capacitatea civilă nu are un caracter unitar, conținutulsău nu este identic pentru toate persoanele. Diferențeledintre persoane în ceea ce privește capacitatea civilă seexprimă atât la nivelul capacității de folosință cât și lanivelul capacității de exercițiu, prin îngrădiri prevăzutede lege.Putem da urmatoarele exemple de îngrădiri în ce privește capacitatea de folosință a persoanei fizice:incapacitățile speciale prevăzute în materie de

    moșteniri, incapacități speciale de a cumpăra și de avinde.Exemple de limitări în ce privește capacitatea defolosință a persoanei juridice: drepturile și obligațiilecare, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot apar ținedecât persoanei fizice, asumarea de drepturi și obligațiiîn cadrul desfășurării unor activități care trebuieautorizate de organele competente, persoanele juridicefără scop lucrativ pot avea doar acele drepturi şiobligaţii civile care sunt necesare pentru realizareascopului stabilit prin lege, actul de constituire saustatut, obiectul de activitate al societăților comercialenu poate viza orice activități.

    Limitările capacității civile nu se pot face nicimăcar de către legiuitor în mod discreționar. În acestsens, nu au nicio influență asupra capacității civile rasa,culoarea, naţionalitatea, originea etnică, limba, religia,vârsta, sexul sau orientarea sexuală, opinia,convingerile personale, apartenenţa politică, sindicală,

    la o categorie socială ori la o categorie defavorizată,averea, originea socială, gradul de cultură, precum şiorice altă situaţie similară, cum ar fi nivelul deinteligență sau greutatea corporală.

    Intenția legiuitorului este de a limita limitărilecapacității, însă aceste limitări pot fi prevăzute înreglementări care au caracter de lege specială față de

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    18/119

    18

    Codul civil. De altfel chiar Cod civil conține limitări înce privește capacitatea civilă, și anume restrângereacapacității de exercițiu în funcție de vârstă.

    Legătura dintre calitatea de subiect de drept civilși capacitatea juridică civilă este atât de puternică încât

    nimeni nu poate renunţa, în tot sau în parte, lacapacitatea de folosinţă sau la capacitatea de exerciţiu, pentru că nimeni nu poate renunța la calitatea sa desubiect de drept civil.

    Calitatea de subiect de drept civil nu este ofacultate, ea nu permite nicio opțiune, ci o poziție însocietate care nu permite abdicarea.

    Capacitatea civilă este reglementată de lege caavând un caracter obligatoriu, în sensul că persoanelefizice și juridice primesc capacitatea civilă nu ca o

    obligație, care poate fi executată de bunăvoie sau nu, cicapacitatea civilă le este dată de lege în mod nemijlocitși imediat ce sunt îndeplinite condițiile prevăzute delege pentru recunoașterea capacității civile și deci a persoanei fizice sau juridice ca subiect de drept.

    1.3.2

    Vom aborda in continuare prima componenta acapacitatii civile, respectiv capacitatea de folosinta a

     persoanei fizice.Capacitatea de folosinţă este legată de existenţa fiinţeiumane şi constituie o calitate a oricărei persoane de a fisubiect de drept, titular de drepturi şi obligaţii civile.Putem defini capacitatea de folosinţă ca fiindaptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi şiobligaţii civile,o condiţie necesară pentru a fi participant la diferite raporturi juridice.Capacitatea de folosinta este definita ca fiindaptitudinea, generală şi abstractă, a omului, de a avea

    drepturi şi obligaţii si începe de la naşterea persoanei şiîncetează odată cu moartea acesteia. Drepturilecopilului sunt recunoscute de la concepţiune, însănumai dacă el se naşte viu.Capacitatea de folosinta reprezintă posibilitateagenerală şi abstractă a persoanei fizice de a fi titularuldrepturilor şi obligaţiilor civile, fiind recunoscută în

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    19/119

    19

    egală măsură pentru toate persoanele fără nici odiscriminare. Recunoaşterea capacităţii de folosinţă înmod egal pentru toate persoanele se bazează pe principiul general care se aplică în întregul sistem dedrept, precum şi în dreptul civil, acesta fiind principiul

    egalităţii în faţa legii. Fundamentul juridic al acestui principiu este consfinţit in art. 16 din Constituţie, ceeace a constituit temei pentru art 28 si art 29 din Codulcivil.Recunoaşterea capacităţii de folosinţă în egală măsurănu duce la concluzia ca persoana fizică nu poate fiîngrădită în capacitatea sa de folosinţă. Din contra,capacitatea de folosinta poate fi îngrădită, dar numai încazurile şi în condiţiile stabilite de legeCa moment de inceput al capacitatii de folosinta,

    mentionam ca este firesc sa fie acordata de la nasterea persoanei fizice, ca un atribut inerent fiintei umane. Pecale de consecinta, apariţia capacităţii de folosinţă nudepinde de varsta persoanei fizice, starea sănătăţii, de posibilitatea realizării drepturilor şi obligaţiilor.Aceasta regula generala este cuprinsa in art 35 dinCodul civil – “Capacitatea de folosinţă începe lanaşterea persoanei şi încetează odată cu moarteaacesteia.”

    Aceasta regula generala de dobandire a

    capacitatii de folosinta o data cu nasterea comporta oexceptie continuta in art 36 din Codul civil conformcăreia drepturile copilului sunt recunoscute de laconcepţiune, cu condiţia că se naşte viu .Prevederea legala prezinta importanta deosebita inmateria mostenirilor, in sensul ca i se recunoaştecopilului dreptul la moştenire din momentul concepţiei,dar sub condiţia ca acesta sa se nasca viu.Putem afirma că in acest caz copilul dobândeşteanticipat capacitatea de folosinţă, care după conţinutul

    său este redusă, fiindcă nu dobândeşte întreagacapacitate de folosinţă, ci numai dreptul de a moştenidin momentul conceperii sale, dacă acesta se naşte viu.Legea impune anumite conditii care trebuie indeplinitecumulativ pentru dobândirea unei asemenea capacităţide folosinţă de la concepţiune. Astfel:- se alica doar la dobândirea de drepturi, deoarececopilul conceput dar nenăscut nu poate avea şi obligaţii.

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    20/119

    20

    Asadar, capacitatea de folosinţă anticipată constă numaiîn aptitudinea de a avea drepturi si- copilul trebuie să fie conceput în timpul vieţiidefunctului, dar să se nască viu după decesul acestuia.Pentru a fi considerat că copilul s-a născut viu este

    suficient ca el să fi respirat măcar odată, fapt ce poate fidovedit prin mijloace ştiinţifice medicale, existenţaaerului în plămâni. Indiferent cît timp a trecut dupănaştere (un minut, o oră etc.) copilului i se întocmescdouă acte de stare civilă: actul de naştere şi actul dedeces. Dacă copilul se naşte mort, se consideră că nu afost niciodată subiect de drept civil, iar capacitatea defolosinţă anticipată a acestuia dispare.

    1.3.3

    Definim capacitatea de exercitiu a persoanei fizice cafiind aptitudinea omului de a-şi exercita drepturilecivile şi de a-şi îndeplini obligaţiile civile, prinîncheierea de acte juridice civile.Diferit de capacitatea de folosinta, aceasta posibilitate a persoanei de a dobândi şi de a exercita drepturi civile prin propriile fapte, de a-şi asuma in nume propriuobligaţii civile şi de a le executa, nu apare odată cunaşterea persoanei fizice, ci la o anumită perioadă de

    timp după naştere ei, pentru ca prin actiunile proprii saconstientizeze importanta si consecintele faptelor sale.Aceastea sunt considerentele pentru care legiuitorulstabileşte că persoana fizică dobândeşte capacitatea deexerciţiu deplină la vârsta majoratului, adică la vârstade 18 ani, cand are voinţă conştientă, suficientă şidiscernământul necesar participarii la viata juridica.Persoanei fizice cu capacitate de exerciţiu deplină iieste recunoscuta aptitudinea de a încheia orice fel deacte juridice civile (de conservare, de administrare şi dedispoziţie), cu excepţia celor interzise de lege.Posibilitatea de a încheia singur orice act juridic civilneinterzis de lege implică şi posibilitatea de aîmputernici pe altul să încheie, în numele şi pe seamasa, asemenea acte juridice (cu excepţia celor referitoarela drepturi şi obligaţii care tin strict de persoana).Capacitatea de exerciţiu deplină înseamnă şiaptitudinea de a încheia acte juridice civile în numele şi

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    21/119

    21

     pe seama altei persoane, în calitate de reprezentantlegal (părinte, tutore, curator) sau reprezentantconvenţional (mandatar).Regula generala de dobandire a capacitatii de exercitiula varsta de 18 ani, Codul civil prezinta doua exceptii.

    Prima exceptie vizeaza situatia minorului casatorit,care, ca rezultat al casatoriei, dobandeste capacitatedeplina de exercitiu. Exceptia este cuprinsa in art 39din Codul civil, conform caruia: „Minorul dobândeşte, prin căsătorie, capacitatea deplină de exerciţiu.”Ratiunea acestei exceptii rezida in principiul egalitatiisotilor in casatorie.Anularea casatoriei inainte de implinirea majoratuluimentine capacitatea de exercitiu a minorului, dacaminorul a fost de buna-credinta. Dispozitia se regaseste

    in alin 2 din art 39, respectiv: “În cazul în care căsătoriaeste anulată, minorul care a fost de bună-credinţă laîncheierea căsătoriei păstrează capacitatea deplină deexerciţiu.”A doua exceptie de la regula generala de dobandire acapacitatii de exercitiu la varsta de 18 ani este intalnitain art 40 din Codul civil si se refera la atribuireacapacitatii depline de exercitiu minorului care aimplinit varsta de 16 ani.Conditiile pentru atribuirea capacitatii depline de

    exercitiu minorului de 16 ani sunt referitoare la posibilitatea acestuia de a se intretine singur: minorulsa dispuna de un venit propriu, sa fie angajat cu uncontract de munca, sau, cu acordul părinţilor,adoptatorilor sau curatorului, să practice activitate deîntreprinzător.Ratiunea acestui proces de emancipare a minoruluiconstă în eliberarea acestuia de a primi acordul părinţilor, adoptatorilor sau curatorului pentruîncheierea actelor juridice. Minorul emancipat

    dobîndeşte şi exercită pe deplin toate drepturile pe carele are persoana cu capacitate de exerciţiu deplină şi îşiasuma personal obligaţii civile şi le execută, inclusivrăspunde personal pentru obligaţiile apărute ca rezultatal cauzării prejudiciului de către el.

    Actuala legislatie (art 41 si art 42 din Codulcivil) cuprinde elemente de noutate referitoare lacapaciatea de exercitiu restransa a minorului in varsta

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    22/119

    22

    de 14 ani, minorii de 14 ani putand sa incheie orice acte juridice cu caracter curent (vînzarea-cumpărarea bunurilor de mica valoare, să împrumute, să donezeetc.), cu acordul reprezentanţilor legali (părinţilor,adoptatorilor sau a curatorului).

    Art 42 din Codul civil prevede ca pentru incheiereaacestor acte juridice este necesara incuviintarea parintilor, tutorelui sau a instantaei de tutela: „Actele juridice ale minorului cu capacitate de exerciţiurestrânsă se încheie de către acesta, cu încuviinţarea părinţilor sau, după caz, a tutorelui, iar în cazurile prevăzute de lege, şi cu autorizarea instanţei de tutelă.Încuviinţarea sau autorizarea poate fi dată, cel maitârziu, în momentul încheierii actului.”In art 42 din Codul civil sunt cuprinse actele juridice pe

    care le poate incheia minorul, cu “încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui, precum şi cu respectareadispoziţiilor legii speciale, dacă este cazul”:- sa dispuna de salariu, de bursa sau de alte veniturirezultate din “îndeletnicirile artistice sau sportive orireferitoare la profesia sa”- sa exercite singur dreptul de autor asupra unei lucraristiintifice, de arta sau literare, asupra unei inventii sauca rezultat al activitatii intelectuale.- sa incheie actele juridice enumerate in alin (3) al art

    41, respectiv acte juridice curente de administrare, deconservare care nu il prejudiciaza si acte de dispozitiede mica valoare care se executa la data incheierii lor.Actele premise minorului in varsta de 14 ani secaracterizeaza prin faptul ca sunt indreptate spresatisfacerea necesitatilor zilnice ale minorului, actulsavarsit necesita o cheltuiala minima sin u sunt prejudiciate interesele sale.

    Categoria persoanelor lipsite de capacitate deexercitiu este cuprinsa in art 43 din Codul civil. Din

    aceasta grupa fac parte minorii care nu au implinitvarsta de 14 ani si interzisul judecatoresc.Din continutul acestor doua texte de lege,concluzionam ca pentru minorii cu varsta de pana in 14ani si interzisul judecatoresc, actele juridice suntincheiate de parinti, tutori sau adoptatori.Reprezentantii legali ai acestor categorii de persoanelipsite de capacitate de exercitiu sunt restransi in

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    23/119

    23

    dreptul de a dispune de bunurile acestor persoane.Persoana desemnata ca tutore pentru interzisul judecatoresc este imputernicit cu prerogativele instituitede lege pentru a-i apara drepturile si interesele.Cu toate acestea, regasim in alin (3) al art 43

     prevederea conform careia persoana lipsita decapacitate de exercitiu “poate încheia singură acteleanume prevăzute de lege, actele de conservare, precumşi actele de dispoziţie de mică valoare, cu caractercurent şi care se execută la momentul încheierii lor.”

    Pentru actele incheiate de catre persoana lipsitade capacitatea de exercitiu sau cu capacitatea deexercitiu restransa, Codul civil prevede ca aceste actesunt anulabile, chiar fara a se proba producerea unui prejudiciu.

    Art 44 alin (1) din Codul civil spune ca: “Actele făcutede persoana lipsită de capacitate de exerciţiu sau cucapacitate de exerciţiu restrânsă, altele decât cele prevăzute la art. 41 alin. (3) şi la art. 43 alin. (3), precum şi actele făcute de tutore fără autorizareainstanţei de tutelă, atunci când această autorizare estecerută de lege, sunt anulabile, chiar fără dovedirea unui prejudiciu”.Actele anulabile pot fi confirmate de catre minor laimplinirea varstei de 18 ani, prin dobandirea capacitatii

    depline de exercitiu.

    Pentru facilitarea insusirii cunostintelor din prezentaunitate de invatare, va propun sa rezolvam urmatoareleaplicatii:

    Intrebari1. Cum definim persoana fizica?

    2. Definiti notiunea de capacitatea de folosinta a persoanei fizice.3. Cand se dobandeste capacitatea de folosinta a persoanei fizice?4. Cand ia sfarsit capacitatea de folosinta a persoaneifizice?5. In ce conditii copilul conceput dobandestecapacitatea de folosinta?

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    24/119

    24

    6. Ce reprezinta capacitatea de exercitiu in cazul persoanlor fizice?7. Cand se dobandeste capacitatea de exercitiu?8. Minorul detine capacitate de exercitiu?9. Ce acte pot fi incheiate de catre minor si in ce

    conditii ?10. Ce sanctiune intervine pentru actele incheiate de persoanele lipsite de capacitatea de exercitiu?

    2

    2.1 Introducere

    2.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare2.3 Continutul unitatii de invatare2.3.1 Cazul general si cazuri speciale2.3.2 Data prezumata a mortii2.3.3 Anularea hotararii de declarare a mortii

    2.4 Indrumator pentru autoverificare

    Am descoperit din capitolul anterior ca, pentru

     persoana fizica, capacitatea de folosinta se castiga odata cu nasterea si inceteaza in momentul decesului persoanei fizice.Declararea mortii unei persoane fizice duce in modirevocabil la pierderea capacitatii de folosinta a persoanei, producand efecte in materia raporturilor defamilie si a drepturilor succesorale.Putem folosi expresia „declararea judecătorească amorţii” justificată de nevoia, social-juridică, aclarificării situaţiei persoanei dispărute, despre care nu

    se mai ştie dacă este sau nu în viaţă, despre care esteinteresată societatea însăşi, dar sunt interesate şi persoanele cu care cel dispărut se află în raporturi defamilie, precum şi în raporturi civile (creditorii,moştenitorii). Ieşirea din starea de incertitudine ce planează asupra dispărutului presupune declanşareamecanismului juridic al declarării judecătoreşti a morţii persoanei fizice.

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    25/119

    25

    Procedura de declarare judecatoreasca a mortii este in prezent3 reglementata in Codul civil (art 49-57) si inLegea nr 119/19964 privind actele de stare civila, insituatia in care existenta unei persoane a devenitnesigura.

    - definirea unor termeni precum persoana disparuta,declararea mortii, situatii speciale de disparitie a persoanelor, etc- stabilirea procedurii de declarare a mortii unei persoane si prezumtiile acestei institutii- vom descoperi ce se intampla cu actele incheiate dupa

    anularea hotararii de declarare a mortii

    2.3.1

    Scopul principal al declarării judecatoresti amortii persoanei fizice constă în apărarea drepturilor şilucrurilor acesteia, deoarece lipsa îndelungată şinecunoaşterea locului aflării ei creează pericol pentruacestea. Totodată survin consecinţe negative pentrucreditorii persoanei dispărute, precum şi pentru acele persoane care se află la întreţinerea ei.Codul civil reglementeaza conditiile, consecintele sianularea declararii judecatoresti a mortii in art 49-57,cu privire la cazul general si cazurile speciale dedeclarare a mortii unei persoane.Cazul general este stipulat in art 49 din Codul civil,conform caruia:“(1) În cazul în care o persoană este dispărută şi existăindicii că a încetat din viaţă, aceasta poate fi declarată

    moartă prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate, dacă au trecut cel puţin 2 ani de ladata primirii ultimelor informaţii sau indicii din carerezultă că era în viaţă.(2) Dacă data primirii ultimelor informaţii sau indiciidespre cel dispărut nu se poate stabili cu exactitate,termenul prevăzut în alin. (1) se socoteşte de la sfârşitul

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    26/119

    26

    lunii în care s-au primit ultimele informaţii sau indicii,iar în cazul în care nu se poate stabili nici luna, de lasfârşitul anului calendaristic.”Asadar, pentru declararea judecatoreasca a mortii, legeacere indeplinirea unei conditii esentiale, respectiv, ca de

    la data ultimilor informatii sau indicii din care rezultăcă persoana era în viaţă să fi trecut cel puţin 2 ani.Expirarea termenului de cel puţin 2 ani din ziua primiriiultimilor ştiri este o condiţie, în lipsa căreia persoanafizică nu poate fi declarată moarta pe baza hotararii judecatoresti. Dacă se cunoaşte ziua primirii ultimilorştiri, atunci termenul de doi ani de zile începe să curgădin acea zi. Dacă este imposibil de a se determina ziua primirii ultimelor informaţii despre dispărut, termenul pentru declararea disparitiei va începe să curgă din

     prima zi a lunii următoare celei în care au fost primiteultimele informaţii despre dispărut, iar în cazulimposibilităţii de a determina această luna, de lasfarsitul anului calendaristic.Art 50 din Codul civil prevede cazurile speciale dedeclarare a mortii persoanei fizice. Potrivit textuluiinvocat:(1) Cel dispărut în împrejurări deosebite, cum suntinundaţiile, cutremurul, catastrofa de cale ferată oriaeriană, naufragiul, în cursul unor fapte de război sau

    într-o altă împrejurare asemănătoare, ce îndreptăţeşte ase presupune decesul, poate fi declarat mort, dacă autrecut cel puţin 6 luni de la data împrejurării în care aavut loc dispariţia.(2) Dacă ziua în care a intervenit împrejurarea când aavut loc dispariţia nu poate fi stabilită, sunt aplicabile,în mod corespunzător, dispoziţiile art. 49 alin. (2).(3) Atunci când este sigur că decesul s-a produs, deşicadavrul nu poate fi găsit sau identificat, moartea poatefi declarată prin hotărâre judecătorească, fără a se

    aştepta împlinirea vreunui termen de la dispariţie.Din conţinutul art. 50 citat rezultă că trebuieîndeplinite, cumulativ, două condiţii pentru a se puteadeclara moartea persoanei dispărute, şi anume:1) persoana să fie dispărută într-o împrejurareexcepţională care îndreptăţeşte a se presupune decesul, precum: fapte de război, accidente de cale ferată,naufragiu si altele asemănătoare (accident aviatic,

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    27/119

    27

    cutremur, inundaţie, revoluţie)2) de la data împrejurării dispariţiei persoanei să fitrecut cel puţin sase luni.Împrejurarea excepţională şi data ei, fiind chestiuni defapt, pot fi probate cu orice mijloc de probă.

    2.3.2

    Textul legal care reglementează declararea judecătorească a morţii persoanei, este art. 52 dinCodul civil ce prevede:„(1) Cel declarat mort este socotit că a încetat din viaţăla data pe care hotărârea rămasă definitivă a stabilit-oca fiind aceea a morţii. Dacă hotărârea nu arată şi oramorţii, se socoteşte că cel declarat mort a încetat din

    viaţă în ultima oră a zilei stabilite ca fiind aceea amorţii.(2) În lipsa unor indicii îndestulătoare, se va stabili căcel declarat mort a încetat din viaţă în ultima oră a celeidin urmă zile a termenului prevăzut de art. 49 sau 50,după caz.(3) Instanţa judecătorească poate rectifica data morţiistabilită potrivit dispoziţiilor alin. (1) şi (2), dacă sedovedeşte că nu era posibil ca persoana declaratămoartă să fi decedat la acea dată. În acest caz, data

    morţii este cea stabilită prin hotărârea de rectificare.”Din enunţarea, de mai sus, a dispoziţiilor legalereferitoare la data morţii persoanei fizice rezultă călegiuitorul a avut în vedere, ipoteza dispărutului, a căruimoarte nu poate fi constatată direct, fiind necesarădeclararea judecătorească a morţii; este ipoteza morţiideclarate pe cale judecătorească.Este important de reţinut că, data încetării capacităţii defolosinţă a persoanei fizice este aceeaşi, si anume datamorţii. Această dată este înscrisă în actul de stare civilăcare este actul de deces, pe baza şi în conformitate cucare se eliberează certificatul de deces. În aceste acte destare civilă, o rubrică specială este destinată tocmaidatei morţii: an, lună, zi.Pentru completarea rubricii decesului in actul de starecivila, în ipoteza morţii declarate judecătoreşte, se vafolosi hotărârea judecătoreasca declarativa de moarte,rămasa definitiva şi irevocabila, în sensul că data

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    28/119

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    29/119

    29

     persoana declarată moartă să fi decedat la acea dată. Înacest caz, data morţii este cea stabilită prin hotărârea derectificare.”

    Ţinând seama că suntem pe terenul morţii prezumate, e greu de spus că o dată sau alta a morţii

    este adevărată. În realitate, rectificarea datei morţii vainterveni atunci când se dovedeşte că acea dată esteinexactă, existând mai multe motive pentru a crede căeste mai apropiată de adevăr o altă dată.După rectificarea datei morţii, toate efectele care seleagă de hotărârea declarativă de moarte se vor raportala noua dată a morţii.Efectele hotărârii judecatoresti de declarare a mortiisunt următoarele:- persoana fizică va fi considerată moartă de la data

    rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti;- data morţii - cu efect retroactiv - va fi data stabilită deinstanţă, în conformitate cu regulile mai sus enunţate.Efectele acestei hotărâri judecătoreşti sunt în principiusimilare cu cele ale morţii fizic constatate, insa există oserie de particularităţi:1) deşi succesiunea se deschide teoretic la data morţiistabilite de instanţă, termenul de opţiune succesoralăcurge şi implicit dreptul de opţiune succesorală se poate

    exercita de la data rămânerii definitive şi irevocabile asentinţei.2) copiii născuţi de soţia dispărutului în perioadadispariţiei (când soţul mamei era prezumat a fi şi înviaţă şi tată al copilului rezultat din căsătorie) poate pierde statutul de copil din căsătorie dacă data morţii (şiimplicit data încetării) căsătoriei se situează în afaratimpului legal al concepţiei copilului.Sub aspect procedural, după rămânerea definitivă şiirevocabilă, hotărârea judecătorească se comunică

    serviciului de stare civilă pentru a fi înscrisă în registrulde stare civilă. Intocmirea actului de deces se face lacererea persoanei interesate sau din oficiu.

    Certificatul de deces se va elibera conform art.42 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de starecivila. Din textele legale menţionate rezultă căeliberarea certificatului de deces nu este facultativă ciobligatorie, prin urmare funcţionarul public nu are

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    30/119

    30

    abilitarea legală să sugereze părţii interesate să prezintenotarului doar hotărârea judecătorească declarativă demoarte cu motivarea că ar fi suficientă deoarece dovadamorţii (chiar dacă moartea este un fapt juridic) se facecu acte de stare civilă cu a căror întocmire este

    însărcinat ofiţerul stării civile competent.

    2.3.3

    Hotărârea declarativă de moarte produce aceleaşiefecte juridice, in principiu, ca şi moartea fizicconstatată: încetarea capacitaţii de folosinţă a persoaneifizice.

    Cu referire la acest efect, art. 52 alin. 1 din Codulcivil prevede că: „Cel declarat mort este socotit că a

    încetat din viaţă la data pe care hotărârea rămasădefinitivă a stabilit-o ca fiind aceea a morţii.”Este de observat că deşi constitutivă, hotărârea

    declarativă de moarte produce efect retroactiv (ex tunc),iar nu numai pentru viitor (ex nunc), în sensul că persoana dispărută este socotită că a murit pe datastabilită în hotărâre ca fiind a morţii, care, prin ipoteză,este anterioară datei pronunţării hotărârii şi rămânerii eidefinitive şi irevocabile, iar nu de la data rămâneriidefinitive a hotărârii de moarte.

    Hotărârea declarativă de moarte produce efectulsău de a constata de la ce dată a încetat capacitatea defolosinţă a persoanei fizice, nu numai in dreptul civil, cişi în alte ramuri de drept.În dreptul civil, însă, de data morţii sunt legate efecteimportante precum deschiderea succesiunii, stingereadrepturilor viagere. De reţinut că deşi succesiunea sedeschide pe data morţii, astfel cum a fost stabilită înhotărârea judecătorească, prescripţia dreptului deopţiune succesorală (de şase luni) începe să curgă doarde la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii.

    Reglementând anularea hotararii judecatoresti dedeclarare a mortii, art. 54 din Codul civil dispune: „(1)Dacă cel declarat mort este în viaţă, se poate cere,oricând, anularea hotărârii prin care s-a declaratmoartea.(2) Cel care a fost declarat mort poate cere, dupăanularea hotărârii declarative de moarte, înapoierea

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    31/119

    31

     bunurilor sale în natură, iar dacă aceasta nu este cu putinţă, restituirea lor prin echivalent. Cu toate acestea,dobânditorul cu titlu oneros nu este obligat să leînapoieze decât dacă, sub rezerva dispoziţiilor înmaterie de carte funciară, se va face dovada că la data

    dobândirii ştia ori trebuia să ştie că persoana declaratămoartă este în viaţă.”Cauza anularii hotărârii declarative de moarte

    este, aşa cum rezultă din art. 54 alin. 1, una singură: persoana declarată moartă este în viaţă.În doctrină s-a precizat, întemeiat, că tot anulareahotărârii declarative de moarte va interveni şi în ipotezaîn care, după data hotărârii declarative de moarte, seconstată că există o înregistrare a morţii persoanei, pe baza morţii fizic constatate. Soluţia se impune pentru

    identitate de raţiune.Procedura anulării presupune intentarea uneiacţiuni în anulare, care poate fi formulată de orice persoană interesată şi, cum e firesc, în primul rând decel declarat mort; prezenţa sa în viaţă este mai puternică decât prezumţia stabilită prin hotărâreadeclarativă de moarte.Efectul esenţial, nepatrimonial, este acela că încetareacapacitaţii de folosinţă este înlăturată.Aspectul patrimonial, cel mai important, este cel

     prevăzut de alin. 2 al art. 54: „Cel care a fost declaratmort poate cere, după anularea hotărârii declarative demoarte, înapoierea bunurilor sale în natură, iar dacăaceasta nu este cu putinţă, restituirea lor prinechivalent. Cu toate acestea, dobânditorul cu titluoneros nu este obligat să le înapoieze decât dacă, subrezerva dispoziţiilor în materie de carte funciară, se vaface dovada că la data dobândirii ştia ori trebuia să ştiecă persoana declarată moartă este în viaţă.”

    Pentru materia succesiunilor, in cazul anulării

    hotărârii judecătoreşti declarative de moarte dacă persoana declarată moartă este în viaţă, firesc ar fi caaceastă hotărâre să fie comunicată din oficiu atâtcamerei notarilor publici de la ultimul domiciliu alfostului defunct cât şi registrului naţional de evidenţă aopţiunilor succesorale pentru a se face menţiunicorespunzătoare la înregistrările efectuate, în cazcontrar notarii putând fi puşi în situaţia de a dezbate

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    32/119

    32

     procedura succesorală a unei persoane aflate în viaţă,dacă succesibilii acesteia sunt de rea-credinţă.

    Dacă anularea hotărârii judecătoreşti declarativede moarte ar interveni posterior dezbaterii proceduriisuccesorle notariale, singura soluţie care ar restabili

     patrimonial raporturile dintre părţi este aceea a anulăriide către instanţa judecătorească a certificatului demoştenitor. Aceeaşi soluţie, a anulării hotărârii judecătoreşti declarative de moarte, se impune şi încazul în care s-ar constata ulterior că există oînregistrare a morţii fizic constatate. Şi în acest caz,anularea certificatului de moştenitor s-ar putea ceredacă data decesului fizic ar fi avut consecinţe asupracapacităţii succesibililor, a vocaţiei acestora de amoşteni, asupra componenţei masei succesorale.

    Intrebari pentru asimilarea cunostintelor:1. Ce rol prezinta declararea judecatoreasca a mortiiunei persoane?2. Care sunt conditiile pentru declararea judecatoreascaa mortii in cazul general prevazut de Codul civil?3. Care sunt cazurile speciale de declarare a mortii persoanei?

    4. Ce conditii sunt necesare pentru declararea mortii persoanei in cazuri speciale?5. Cum se stabileste data decesului in procedura dedeclarare a mortii?6. Care sunt efectele declararii judecatoresti a mortii?7. In ce conditii se anuleaza hotararea judecatoresti dedeclarare a mortii?8. Cine poate cere anularea hotararii judecatoresti dedeclarare a mortii?9. Ce efecte produce anularea hotararii judecatoresti de

    declarare a mortii?10. Ce efecte produce declararea judecatoreasca amortii asupra capacitatii juridice a persoanei fizice?

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    33/119

    33

    3

    3.1 Introducere3.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare3.3 Continutul unitatii de invatare

    3.3.1 Reglementare dispozitii comune3.3.2 Dreptul la viata, la sanatate si la integritate3.3.3 Respectul vietii private si al demnitatii

     persoanei umane3.3.4 Respectul datorat persoanei si dupa decesul

    sau3.4 Indrumator pentru autoverificare

    Institutie nou introdusa prin Capitolul II – „Respectuldatorat fiintei umane si drepturilor ei inerente” dinTitlul II „Persoana fizica”, a Cartii I – „Despre persoane” din Codul Civil (articolele 58-81) include înmod expres reglementări cu privire la viaţa privată şidemnitatea persoanei.Ca parte a respectului datorat fiinţei umane şi

    drepturilor ei inerente, Codul Civil reglementeazăaspectele ce ţin de respectul vieţii private şi aldemnităţii persoanei umane, incluzând în secţiuneadedicată acestei teme, dreptul la libera exprimare, laviaţa privată, la demnitate şi la propria imagine.

    In cadrul acestei unitati de invatare

    - vom analiza drepturile personalitatii (dreptul la viata,sanatate, integritate fizica, demnitate, etc), dreptul deidentificare, dreptul de a dispune de sine insusi.- vom descoperi ce contin fiecare dintre aceste drepturi

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    34/119

    34

    3.3.1

    Prin reglementarea acestor drepturi cuprinsa inart 58-60 din Codul civil, impusă şi de legislaţiaUniunii Europene, s-a creat cadrul legal care garantează

    şi ocroteşte dreptul fiecărei persoane fizice de a-şistabili propriile limite în ceea ce priveşte viaţa sa privată şi propria imagine.Potrivit art 58 din Codul civil, “Drepturi ale personalităţii, “Orice persoană are dreptul la viaţă, lasănătate, la integritate fizică şi psihică, la demnitate, la propria imagine, la respectarea vieţii private, precum şialte asemenea drepturi recunoscute de lege.”Unele dintre aceste drepturi îsi au originea în ConventiaEuropeana privind drepturile si libertatilefundamentale, altele în Constitutie. Caracteristiciledrepturilor personalitatii sunt urmatoarele:- sunt inerente calitatii de persoana umana: apartinoricarui individ prin însusi faptul ca este om si ocrotescîn special caracteristicile fizice si morale ale fiinteiumane, individualitatea sau personalitatea acesteia.- nu sunt drepturi patrimoniale: aceasta înseamna caviata, demnitatea, onoarea, imaginea, viata privata nu pot fi evaluate în bani;- sunt netransmisibile: apartin doar titularului lor, astfelcum este prevazut expres in alin (2) al art 58.

    Art 59 din Codul civil prevede dreptul persoaneifizice “la nume, la domiciliu, la reşedinţă, precum şi lao stare civilă, dobândite în condiţiile legii.”Iar in art 60 din Codul civil este prevazut dreptul de adispune de sine însuşi in sensul ca : “Persoana fizicăare dreptul să dispună de sine însăşi, dacă nu încalcădrepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.”

    3.3.2 , Conform art 61 din Codul civil, “Viaţa, sănătatea şiintegritatea fizică şi psihică a oricărei persoane suntgarantate şi ocrotite în mod egal de lege.”Drepturile la viata, la sanatate si la integritate ale persoanei fizice primesc ocrotire legala.Sunt garantate si ocrotite in mod egal de lege – viata,

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    35/119

    35

    sanatatea, integritatea fizica si psihica.Sunt interzise- practicile eugenice(selectia persoanelor);- interventiile medicale asupra caracterelor geneticeavand drept scop modificarea descendentei persoanei;

    - interventiile medicale avand drept scop crearea uneifiinte umane genetic identice cu alta fiinta umana, viesau moarta;- crearea de embrioni umani in scopuri de cercetare;- tehnici de reproducere umana asistata medical cuscopul alegerii sexului viitorului copilConform art 65 din Codul civil, examenulcaracteristicilor genetice ale unei persoane poate fiintreprins doar in scopuri medicale sau de cercetarestiintifica, efectuate in conditiile legii. Identificarea

    unei persoane pe baza amprentelor sale genetice poatefi realizata in cadrul unei proceduri judiciare civile sau penale sau in scopuri medicale ori de cercetarestiintifica.Potrivit art 67 din Codul civil, denumit “Intervenţiilemedicale asupra unei persoane”, nicio persoana nu poate fi supusa experientelor, testelor, prelevarilor,tratamentelor sau altor interventii in scop terapeutic sauin scop de cercetare stiintiifica, decat in cazurile siconditiile expres si limitativ prevazute de lege.

    Prelevarea si transplantul de organe, tesuturi, celule dela persoanele in viata (art. 68 din Codul civil) serealizeaza cu acordul scris, liber, prealabil, expres alacestora, si numai dupa informarea prealabila asuprariscurilor interventiei. Donatorul poate reveni asupraconsimtamantului pana in momentul prelevarii.Prelevarea si transplantul de organe, tesuturi, celule dela persoanele decedate este permisa conform art. 81 dinCodul civil cu respectarea conditiilor prevazute de lege,cu consimtamantul scris, exprimat in timpul vietii al

     persoanei decedate sau in lipsa acestuia cu acordulscris, liber, prealabil si expres dat in ordine de sotulsupravietuitor, parinti, descendenti, de rudele in liniecolaterala pana la gradul IV inclusiv.

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    36/119

    36

    3.3.3

    Codul civil a dedicat sectiunea a treia respectului vietii private si al demnitatii persoanei umane, in art 70-77.

    Potrivit Codului civil, dreptul la respectarea vieţii private presupune că nimeni nu poate fi supus vreunorimixtiuni în viaţa intimă, personală sau de familie, niciîn domiciliul, reşedinţa sau corespondenţa sa, fărăconsimţământul său.De asemenea, tot ca parte a respectării vieţii private,este interzisă utilizarea, în orice mod, a corespondenţei,manuscriselor sau a altor documente personale, precumşi a informaţiilor din viaţa privată a unei persoane, fărăacordul acesteia.

    In art 74, Codul civil enumeră o serie de cazuri care potfi considerate ca fiind atingeri aduse vieţii private:“- intrarea sau rămânerea fără drept în locuinţă sauluarea din aceasta a oricărui obiect fără acordul celuicare o ocupă în mod legal;- interceptarea fără drept a unei convorbiri private,săvârşită prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, încunoştinţă de cauză, a unei asemenea interceptări;- captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un spaţiu privat, fără acordul

    acesteia;- difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unuispaţiu privat, fără acordul celui care îl ocupă în modlegal;- ţinerea vieţii private sub observaţie, prin oricemijloace, în afară de cazurile prevăzute expres de lege;- difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportajescrise ori audiovizuale privind viaţa intimă, personalăsau de familie, fără acordul persoanei în cauză;- difuzarea de materiale conţinând imagini privind o persoană aflată la tratament în unităţile de asistenţămedicală, precum şi a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstanţe în legătură cu boalaşi cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei,fără acordul persoanei în cauză, iar în cazul în careaceasta este decedată, fără acordul familiei sau al persoanelor îndreptăţite;

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    37/119

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    38/119

    38

    3.3.

    Potrivit precederilor cuprinse in art 78 din Codulcivil,”persoanei decedate i se datorează respect cu

     privire la memoria sa, precum şi cu privire la corpulsău.”Memoria persoanei decedate este protejată în aceleaşicondiţii ca şi imaginea şi reputaţia persoanei aflate înviaţă.

    Codul civil prevede in art 80 ca orice persoană poate determina felul propriilor funeralii şi poatedispune cu privire la corpul său după moarte. În cazulcelor lipsiţi de capacitate de exerciţiu sau al celor cucapacitate de exerciţiu restrânsă este necesar şi

    consimţământul scris al părinţilor sau, după caz, altutorelui.Daca persoana decedata nu a dispus asupra feluluifuneraliilor sau cu privire la corpul sau dupa moarte, vafi respectată, în ordine, voinţa soţului, părinţilor,descendenţilor, rudelor în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv, legatarilor universali sau cu titluuniversal ori dispoziţia primarului comunei, oraşului,municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti îna cărui rază teritorială a avut loc decesul. În toate

    cazurile se va ţine seama de apartenenţa confesională a persoanei decedate.Art 81 din Codul civil prevede ca :”Prelevarea deorgane, ţesuturi şi celule umane, în scop terapeutic sauştiinţific, de la persoanele decedate se efectuează numaiîn condiţiile prevăzute de lege, cu acordul scris,exprimat în timpul vieţii, al persoanei decedate sau, înlipsa acestuia, cu acordul scris, liber, prealabil şi expresdat, în ordine, de soţul supravieţuitor, de părinţi, dedescendenţi ori, în sfârşit, de rudele în linie colaterală

     până la al patrulea grad inclusiv.”Asadar, prelevarea de organe este permisa conform art.81 din Codul civil cu respectarea conditiilor prevazutede lege, cu consimtamantul scris, exprimat in timpulvietii al persoanei decedate sau in lipsa acestuia cuacordul scris, liber, prealabil si expres dat in ordine desotul supravietuitor, parinti, descendenti, de rudele in

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    39/119

    39

    linie colaterala pana la gradul IV inclusiv.Este interzisa prelevarea de organe de la minori si de la persoane lipsite de discernamant din cauza unuihandicap mintal/tulburari mintale grave/alt motivsimilar

    Intrebari1. Care sunt caracteristicile drepturilor personalitatii?2. Ce contine dreptul la viata, la sanatate si laintegritate?3. In ce conditii se permit prelevarea si transplantul deorgane, tesuturi si celule de la persoanele in viata?4. Ce presupune respectarea vietii private?

    5. Mentionati exemple de atingeri aduse vietii private.6. Cum se defineste dreptul la demnitate?7. Ce presupune dreptul persoanei fizice la propriaimagine?8. Care sunt cazurile care nu constitutie o atingere adrepturilor din Codul civil?9. Ce implica respectarea vointei persoanei decedate?10. In ce conditii se poate efectua prelevarea de organe,tesuturi si celule de la persoanele decedate?

    4.1. Introducere4.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare4.3 Continutul unitatii de invatare

    4.3.1 Atributele de identificare ale persoanei fizice4.3.2 Numele persoanei fizice

    4.3.3 Domiciliul si resedinta3.3.4 Actele de stare civila4.4 Indrumator pentru autoverificare

    Identificarea persoanei fizice este inteleasa caindividualizarea persoanei in raporturile civile in care

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    40/119

    40

    este parte. Individualizarea individului constituie onecesitate generala pentru multitudinea de relatii in careintra, in sensul ca insasi societatea are nevoie ca fiecarecomponent al ei sa fie identificat, dar intalnim si uninteres personal, prin fiecare om este interesat sa se

     poata identifica in raporturile in care intra.Principalele mijloace de identificare a persoanei fizicesunt numele, domiciliul si starea civila.Reglemetarea legala a atributelor de identificare a persoanei fizice o regasim in Codul civil (art 82-103),in Legea nr 119/1996 privind actele de stare civila siOG 41/2003 privind dobandirea si schimbarea pe caleadministrativa a numelor persoanelor fizice

    - abordarea termenilor de identificare a persoaneifizice: numele, domiciulul si resedinta, actele de starecivila- vom putea defini termeni precum numele persoaneifizice, domiciliu, resedinta, acte de stare civila- determinarea diferentelor dintre domiciliu si resedinta- analiza continutului si naturii juridice ale numelui persoanei fizice

    - determinarea rolului atributelor de identificare ale persoanelor fizice

    .3.1

    Personalitatea unei persoane fizice trebuie săapară distinct în relaţiile inter-umane, faţă de personalitatea unei alte persoane. Prin urmare,legiuitorul consfinţeşte pentru oricare persoana fizica

    dreptul la nume stabilit sau dobandit conform prevederilor legii.

    Vom intelege prin identificarea persoanei fiziceindividualizarea persoanei fizice în raporturile juridice,deci determinarea poziţiei sale în viaţa juridică.

    Identificarea persoanei fizice constituie onecesitate generală şi permanentă.

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    41/119

    41

     Necesitatea identificării persoanei fizice este deordin general, deoarece însăşi societatea are interesul cafiecare component al ei să poată fi identificat înmultiplele raporturi juridice la care participă.

     Necesitatea identificării persoanei fizice este şi

    de ordin personal, întrucât fiecare persoană fizică, încalitate de participantă la diverse raporturi juridice, estedirect interesată să se poată individualiza în acesteraporturi. Numele persoanei fizice este un drept subiectivnepatrimonial. Conţinutul acestui drept cuprinde prerogativele titularului de a purta, de a folosi numeledobandit, posibilitatea de a cere îndreptarea, rectificareagreşelilor strecurate în actele care cuprind numele, precum şi dreptul de a se opune folosirii numelui de

    către alte persoane. Numele persoanei fizice este unatribut de identificare a acesteia in societate.Tot astfel, domiciliul si resedinta sunt atribute deidentificare a persoanei fizice prezentate ca drepturinepatrimoniale, importante pentru individualizarea persoanei fizice în spaţiu în toate raporturile juridice,inclusiv cele civile.Starea civila reprezinta un alt element de identificare a persoanei fizice, un drept personal-nepatrimonial, prezentata ca o suma de calitati personale (cuprinde

    urmatoarele elemente: din casatorie, din afaracasatoriei, nascut din parinti necunoscuti, adoptat,casatorit, necasatorit, divortat, vaduv, recasatorit, rudasau afin cu cineva, sexul (barbat ori femeie), vârsta,nascut într-o anumita localitate etc. )

    .3.2

     Numele este un drept personal nepatrimonial,căruia îi sunt specifice trăsăturile drepturilor absolute.Astfel, orice persoană are obligaţia negativă de a seabţine de la săvârşirea unor asemenea acţiuni ce arîncălca dreptul titularului numelui, care constă înrespectarea numele acestuia. Conţinutul dreptului derespectare a numelui constă în dreptul titularului de acere utilizarea întocmai a numelui său, aşa precum estestabilit în actele de stare civilă, utilizarea numelui persoanei fiind permisa cu acordul ei. În cazul utilizării

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    42/119

    42

    de către o persoană a numelui unei alte persoane, primaeste raspunzatoare in caz de confuzie sau pentrueventualele prejudicii.Pornind de la continutul art 82 si art 83 din Codul civil,

     putem afirma ca numele persoanei fizice, ca atribut de

    identificare a acesteia, se utilizează atât în sens larg cîtşi în sens restrâns. În sens larg prin nume sedesemnează numele de familie şi prenumele, iar în sensrestrâns – numele de familie. Legiuitorul utilizeazătermenul de nume în sens larg, şi stabileşte că acestaeste format din următoarele componente: numele defamilie, prenumele, care sunt utilizate împreună, iar încazurile prevăzute de lege şi patronimicul.Cu ajutorul numelui de familie omul, ca subiect dedrept, se individualizează în societate. Numele de

    familie nu aparţine unei persoane fizice determinate,dar este comun membrilor aceleiaşi familii.Prenumele este o parte componentă a numelui şi constădintr-un cuvânt sau grup de cuvinte, careindividualizează persoana fizică în familie şi, împreunăcu numele de familie, în societate. Rolul prenumelui seexprimă în funcţia acestuia de a contribui la o mai bunăindividualizare a persoanei fizice în familie şi societate.Acest rol al prenumelui se realizează, îndeosebi,împreună cu numele de familie, cu care alcătuieşte o

    unitate.Fiind un drept subiectiv civil nepatrimonial numele prezintă o serie de caracteristici, printre care amintim- legalitatea numelui presupune că numele esterecunoscut, ca aptitudine, de lege, inclusiv condiţiiledobândirii, modificării ori schimbării numelui;- egalitatea numelui în sensul că regimul juridic alnumelui persoanei fizice este acelaşi, egal pentru toţioamenii;- inalienabilitatea numelui semnifică faptul că persoana

    fizică nu poate renunţa la nume şi nici nu poate să-lînstrăineze decât în condiţiile prevăzute de lege;- imprescriptibilitatea numelui este acel caracter juridic potrivit căruia dreptul asupra numelui nu se stingeniciodată, indiferent de durata neutilizării lui;- personalitatea numelui înseamnă că dreptul asupranumelui nu se poate exercita prin reprezentare;- obligativitatea numelui decurge din legalitatea lui dar

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    43/119

    43

    şi din necesitatea individualizării persoanei;- unitatea numelui înseamnă că cele două componenteale numelui (numele de familie şi prenumele)individualizează aceeaşi persoană.Patronimicul este acea parte componentă a numelui

    care derivă de la prenumele tatălui. Numele de familie se dobandeste ca efect alfiliatiei, conform prevederilor art 84 din Codul civil.Copilul va dobandi numele de familie al parintilor sai.Dacă părinţii au nume de familie diferit, copilului i seva da numele de familie al tatălui sau al mamei, în bazaacordului comun al acestora.Modificarea numelui de familie reprezinta inlocuireaacestuia ca urmare a schimbarilor intervenite in stareacivila, în condiţiile prevăzute de lege.

    Modificarea numelui de familie poate avea loc încazurile: adopţiei, încheierii căsătoriei sau divorţului,depunerii cererii de către persoana interesata laorganele de inregistrare a actelor de stare civila in acarei raza teritoriala isi are domiciliul solicitantul.Modificarea numelui de familie are loc la dataincheierii casatoriei, cand numele lor comun va fiformat din numele lor de familie reunite, precum şi pentru unul dinte soţi, care ia ca nume numele defamilie al celuilalt soţi. În caz de divorţ modificarea

    numelui de familie are loc doar daca sotii au avut numecomun in timpul casatoriei.Potrivit art 4 din OG 41/2003, cetatenii romani potobtine schimbarea numelui de familie si a prenumeluisau numai a unuia dintre nume, pe cale administrativa, pe baza unor motive temeinice.Cererea de schimbare a numelui de familie se publicain Monitorul Oficial si se solutioneaza de catreserviciul public comunitar de evidenta a persoanelor.Potrivit art 17 din acelasi act normativ, „Dovada

    schimbării numelui se face cu dispoziţia de admitere aschimbării numelui sau cu certificatul eliberat deserviciul public, pe baza dispoziţiei de admitere aschimbării numelui.”

    Prenumele individualizeaza persoana inraporturile de familie, putand fi simplu sau compus dindoua prenume.Alin al doilea al art 84 prevede ca prenumele se

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    44/119

    44

    stabileste la data inregistrarii nasterii, pe bazadeclaratiei de nastere.Prenumele nu se poate modifica ca urmare a schimbariiactelor de stare civila, spre deosebire de numele defamilie.

    Pentru a fi schimbat, persoana interesata are deschisa procedura pe cale administrativa, prevazuta de OG41/2003, mai sus-amintita.Art 84 alin (2) prevede in mod expres interzicereainregistrarii prenumelor care afecteaza ordinea publica:„Este interzisă înregistrarea de către ofiţerul de starecivilă a prenumelor indecente, ridicole şi a altoraasemenea, de natură a afecta ordinea publică şi bunelemoravuri ori interesele copilului, după caz.”

    Codul civil stabileste competenta primarului

    localitatii pe raza careia a fost gasit copilul abandonat pentru a stabili numele si prenumele copilului. Astfel,art 84 alin (3) arata ca: „Numele de familie şi prenumele copilului găsit, născut din părinţinecunoscuţi, precum şi cele ale copilului care este părăsit de către mamă în spital, iar identitatea acesteianu a fost stabilită în termenul prevăzut de lege, sestabilesc prin dispoziţia primarului comunei, oraşului,municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti îna cărui rază teritorială a fost găsit copilul ori, după caz,

    s-a constatat părăsirea lui, în condiţiile legii speciale.”Pseudonimul si porecla sunt doua elemente care potidentifica o persoana in societate sau anumite ramuri deactivitate, un supranume dat unei persoane in legaturacu o caracteristica a acesteia.

    Persoana al cărei nume de familie sau prenume afost înregistrat în actele de stare civilă tradus din altălimbă decât cea maternă ori cu ortografia altei limbi poate cere înscrierea, prin menţiune pe aceste acte, anumelui de familie ori a prenumelui, retradus sau cu

    ortografia limbii materne, atât la rubricile privind petitular, cât şi pe părinţii săi.Cererea de retranscriere se depune la primăria în păstrarea căreia se află registrele de stare civilă şi seaprobă de primar.Înscrierile retranscrierii numelui se comunică organuluilocal al poliţiei în raza căruia domiciliază solicitantul.

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    45/119

    45

    .3.3

    Potrivit art 86 din Codul civil, oricărui cetăţean romanîi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul saureşedinţa în orice localitate din ţară sau in strainatate.

    Domiciliul şi reşedinţa sunt atribute de identificare a persoanei fizice în raporturile de drept civil şi se prezintă ca drepturi nepatrimoniale, fiind caracterizat prin opozabilitate erga omnes, imprescriptibilitate,universalitate, personalitate, dar si prin caracterelespecifice acestui atribut: stabilitate, unicitate,obligativitate.Astfel, dezvoltand caracterele juridice ale dreptuluinepatrimonial la domiciliu, mentionam urmatoarele:- stabilitatea constă în aceea că domiciliul reprezintă

    locuinţa statornică. Acest caracter deosebestedomiciliul de reşedinţă.- unicitatea domiciliului constă în aceea că, la unanumit moment, o persoană fizică are un singurdomiciliu. Dacă o persoană are mai multe locuinţestatornice, atunci numai una are valoarea juridică adomiciliului, anume cea principală;- obligativitatea domiciliului decurge din funcţia social- juridică a domiciliului de a fi mijloc de individualizarea persoanei fizice, funcţie ce prezintă interes atât pentru

     persoana fizică, dar şi pentru societate. De aici decurgeregula potrivit căreia orice persoană are un domiciliu.Intalnim mai multe feluri ale domiciliului, in functie demodul de stabilire:- domiciliul voluntar (de drept comun)- domiciliul legal- domiciliul profesional- domiciliul conventional (ales)Domiciliul voluntar reprezinta dreptul persoanei fizicede a se individualiza in spatiu, locul unde aceastadeclara ca are „locuinta principala”. Astfel, pentru calocuinţa persoanei fizice să fie considerată dreptdomiciliu este necesar ca ea să fie principală. Ca atributde identificare, domiciliul are importanţă pentruindividualizarea persoanei fizice în spaţiu în toateraporturile juridice, inclusiv cele civile.Domiciliul legal este definit ca fiind domiciliul stabilitde lege pentru anumite categorii de persoane aflate sub

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    46/119

    46

    ocrotire: minorul, interzisul judecatoresc, cel ocrotit prin curatela.a) domiciuliul minorului este reglementat in art 92 dinCodul civil, si este stabilit la părinţii săi, iar dacă părinţii locuiesc separat, domiciliul acestui minor este

    la părintele cu care locuieşte permanent. Totodată, părinţilor li se permite să stabilească domiciliulminorului printr-un acord. Dacă părinţii nu se inteleg în privinţa domiciliului minorului, instanţa de judecatădecide unde va stabili domiciliul tinand cont deinteresul superiror al minorului.În cazuri excepţionale, având în vedere intereseleminorului, instanţa de judecată este în drept să-istabilească domiciliul acestuia la bunici sau la alte rude,fie persoane de încredere, dar numai cu acordul

    acestora. De asemenea, domiciliul minorului poate fistabilit si la o institutie de ocrotire. b) domiciliul interzisului judecatoresc este stabilit ladomiciliul reprezentantului legalc) persoana ocrotita prin curatela are domiciliul lacurator, conform art 94 din Codul civil.Domiciliul profesional este reglementat in art 96 dinCodul civil si reprezinta locul de executare aobligatiilor patrimoniale relative la indeletnicire. „Celcare exploatează o întreprindere are domiciliul şi la

    locul acelei întreprinderi, în tot ceea ce priveşteobligaţiile patrimoniale ce s-au născut sau urmează a seexecuta în acel loc.”Domiciliul conventional (ales) este locuinta stabilita de partile actului juridic pentru executarea actului,solutionarea eventualelor litigii, comunicarea actelor de procedura, etc.Art 97 din Codul civil prevede ca:“Părţile unui act juridic pot să aleagă un domiciliu învederea exercitării drepturilor sau a executăriiobligaţiilor născute din acel act.”

    Resedinta persoanei fizice reprezinta locul unde aceastaare locuinta secundara si reprezinta un atribut deidentificare in spatiu a persoanei, un drept subiectivnepatrimonial. Stabilirea reşedinţei este guvernată de principiul libertăţii depline, orice persoană fizică îşi poate alege reşedinţa, conform intereselor sale, inaceeasi ori alta localitate decat cea in care aredomiciliul.

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    47/119

  • 8/20/2019 Persoanele Ciochina Daniela

    48/119

    48

    atribute personale, de fapt şi juridice, care potrivit legiitrebui