“Toată cunoaşterea noastră îşi are originea în percepţie.”

Leonardo da Vinci

Putem să nu fim de acord dar cu toţii putem să avem, în egală măsură, dreptate.

STIRE: Studiu al Univesritatii din Cambirgde

Conform unui stuidu al Univarsitetii din Cambrigde nu Conform unui stuidu al Univarsitetii din Cambrigde nu contaeza oridnea literelor in cuvitne ci daor pirma si contaeza oridnea literelor in cuvitne ci daor pirma si utlima terbuie sa respcete locul. Celelatle pot sa fie in utlima terbuie sa respcete locul. Celelatle pot sa fie in dezodrine si putem tousti sa la citim. Aceatsa etse dezodrine si putem tousti sa la citim. Aceatsa etse pobisil deoacere mitnea nu citeste lirete ci cuvitnele pobisil deoacere mitnea nu citeste lirete ci cuvitnele ca un inrteg. ca un inrteg. 

Mintea interpreteaza forme bazandu-se pe experienta trecuta sau pe forme deja cunoscute.

Nivele ale ascultarii active

◦ Nivelul I: Ascultarea internă

◦ Nivelul II: Ascultarea focalizată

◦ Nivelul III: Ascultarea globală

Sursa: Co-Active Coaching, L. Whitworth, 2007

Focalizarea este pe mine – ce efect are ce spune celălalt asupra mea?

Ion: “A venit toamna. Este frig!”

Maria: “Nu e adevărat, e foarte cald, eu sunt în tricou şi nu îmi este frig!”

Focalizarea este pe celălalt – am empatie, clarific, sesizez emoţiile care vin dinspre celălalt

Ion: “A venit toamna. Este frig!”

Maria: “Văd că tremuri. Nu ai o haină mai groasă?”

Focalizarea pe celălalt creşte – am empatie, îmi folosesc intuiţia, primesc informaţii mai multe decît ce îmi oferă celălalt

Ion: “A venit toamna. Este frig!”

Maria: “Am senzaţia că tremuri nu numai de frig. Pari foarte stresat.”

Ion: “Ai dreptate, sunt foarte stresat în perioada asta. Trebuie să dau un examen greu”.

Forme:

de sprijin de raspuns de asimilare

Concentrati-va!

La ce imi foloseste sa stiu acest lucru?

Concentrati-va asupra mesajului dar si asupra datelor concrete!

Notati-va punctele cheie!

Rezumarea

Reflectarea (feedback-ul)

Reprezintă “inima” unei comunicări sănătoase;

Rezidă în a da şi a primi informaţii despre performanţele individuale sau ale echipei;

Face posibila comunicarea in doua sensuri;

Conduce la soluţionarea problemelor (nu neapărat şi a crizelor);

Ajută la stabilirea încrederii şi la consolidarea relaţiilor.

Feedback-ul nu este numai verbal;

Cu cât este mai clar şi mai specific, cu atât poate fi mai util;

Fii direct – nimănui nu ii place să audă ceva despre propria persoana de la terţe părţi;

Oferă feedback la timp – nu aştepta luni de zile pentru a discuta ceea ce s-a întâmplat ;

Oferă feedback numai prin adresare la persoana întâi;

Descrie impactul comportamentului asupra ta;

Verifică – a fost mesajul tău auzit?

Şi tăcerea este o formă de feedback = “nu îmi pasă”;

Nu oferi prea mult feedback dintr-o dată;

Fii gentil – feedback-ul este un cadou;

Nu te supăra dacă feedback-ul nu iţi este primit.

Nu deveni defensiv atunci când primeşti feedback:

“Da, dar…” = “îmi este greu să ascult, nu primesc ceea ce îmi dai”;

Reflectează – cum îmi poate fi util ceea ce primesc ca feedback?

Pune întrebări de clarificare dacă este nevoie.

Funcţiile feedback-ului

• Funcţia de control a înţelegerii, a receptării în bune condiţii a mesajului

• Funcţia de adaptare a mesajului la caracteristicile inter, la dificultăţile întâmpinate sau alte evenimente care presupun o modificare a conţinutului sau a formei

• Funcţia de reglare socială prin flexibilitatea rolurilor şi funcţiilor îndeplinite de diverşi actori, în măsură să faciliteze înţelegerea punctului de vedere al celuilalt

• Funcţia socio-afectivă – feedback-ul creşte siguranţa internă, increderea şi satisfacţia