Regiunea 5 APM Arad

MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARAD bd. Dragalina, nr 16, cod 310132, Arad, jud. Arad

bd. Dragalina, nr. 16, Arad www.apmar.ro Tel: 0257/280996 cod 310132, jud Arad [email protected] Fax: 0257/280996

Aradul în mediul european

2007



AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARADB-dul Dragalina nr. 16, cod 310132 Arad

b-dul Dragalina, nr.16 www.apmar.ro tel. 0257-28.09.96, 0257-28.03.31Arad , cod 310132 e-mail: [email protected] Fax. 0257-28.09.96

1

Romania in Mediu EuropeanCuprins

Cuvânt introductiv al directorului

APM..................................................pag 2

Scurtă prezentare a autorităţii locale de

mediu................................................pag 2

1. Prezentare generală a judeţului

1.1. Caracterizare fizico -

geografică.........................................pag 3

1.2. Repere istorice importante..........pag 5

1.3. Capital natural............................pag 6

1.3.1. Rezervaţii şi arii naturale protejate.

Fauna şi flora ocrotită. Arbori seculari

ocrotiţi................................................pag 6

1.3.2. Spaţii verzi, parcuri publice şi

dendrologice....................................pag 10

1.3.3. Vegetaţia forestieră...............pag 13

1.3.4. Izvoare de ape minerale şi

terapeutice......................................pag 15

1.3.5. Apele de suprafaţă şi

subterane........................................pag 15

1.3.6. Resurse naturale (regenerabile şi

neregenerabile)...............................pag 18

1.3.7. Reţeaua Natura 2000 la nivelul

judeţului...........................................pag 19

1.4.Mediul social-cultural

1.4.1. Aspecte demografice şi

ocupaţionale....................................pag 20

1.4.2. Ocrotirea sănătăţii populaţiei.pag 22

1.4.3. Cultura, educaţia şi

invăţământul....................................pag 24

1.4.4. Turismul................................pag 25

1.4.5. Mass-media..........................pag 27

1.5.Mediul economic

1.5.1. Analiza situaţiei economice pe

domenii, structură şi formă juridică de

organizare.................................pag 28

1.5.2. Infrastructura: transport,

telecomunicaţii, reţele de apă

potabilă/uzată, distribuţie/alimentare

gaze, energie termică şi electrică...pag 29

2. Managementul mediului in judeţul

Arad

.2.1. Calitatea atmosferei................pag 33

2.2. Calitatea apelor de suprafaţă şi

subterane.......................................pag 45

2.3. Calitatea solului............... .......pag 48

2.4. Calitatea fondului forestier......pag 50

2.5. Starea de conservare a habitatelor

naturale, ariilor protejate, florei şi faunei

sălbatice.........................................pag 51

2.6. Starea aşezărilor umane... .....pag 55

2.7. Starea de sănătate a populaţiei in

relaţie cu calitatea mediului

înconjurator......................... ..........pag 60

2.8. Managementul deşeurilor.......pag 64

2.9. Zone critice din punct de vedere a

calităţii mediului.............................pag 67

2.10. Accidente tehnice ş poluări

accidentale........................... .........pag 69

2.11. Educaţia ecologică: aspecte şi

imagini ale acţiunilor de educaţie

ecologică........................................pag 70





2

2.12. Instituţii şi organizaţii cu atribuţii şi

activităţi în domeniul protecţiei

mediului...........................................pag 75

3. Obiective şi priorităţi in domeniul

protecţiei mediului

3.1. Obiective generale din Planul Local

de Acţiune pentru Mediu.................pag 76

3.2. Stadiul măsurilor prioritare din Planul

Local de Acţiune pentru Mediu........pag 76

3.3.Proiecte cuprinse in Planul Local de

Acţiune pentru Mediu (titlul proiectului,

obiective generale, obiective specifice,

scurta descriere a proiectului, rezultate

preconizate, timpul estimat de realizare,

bugetul estimat)..............................pag 76

4. Perspective în domeniul protecţiei

mediului la nivel

local................................................pag 82

Cuvânt introductiv

Materialul a fost alcătuit cu scopul de

a promova Agenţia pentru Protecţia

Mediului şi zonele pe care le reprezintă

atât pe plan intern cât şi extern.

Încă de la începutul elaborării

materialului, s-a dorit a se realiza o

oglindă cât mai clară a judeţului Arad şi a

activităţii APM Arad. Pentru a răspunde

cât mai bine necesităţilor publicului căreia

îi este destinată lucrarea, persoanele

implicate, s-au călăuzit în alcătuirea

acestuia după: Raportul stării de mediu

2006; Monografia judeţului Arad; Paşii

către Europa - judeţul Arad; arhiva de

poze realizate de către personalul APM

Arad cu ocazia celebrării diferitelor

evenimente.

Materialul reprezintă o excelentă

oportunitate de promovare a agenţiei,

datorită impactului deosebit şi a cercurilor

specializate de interese interne şi

internaţionale care îl vor consulta.

Generos, complex, coerent şi sintetic,

materialul va fi cu siguranţă un partener

serios al celor interesaţi de judeţul Arad.

Scurtă prezentare a Agenţiei

pentru Protecţia Mediului Arad

Agenţia pentru Protecţia Mediului

(A.P.M.) Arad este o instituţie publică cu

statul de personalitate juridică, finanţată





3

de la bugetul de stat, aflată în subordinea

Ministerului Mediului şi Dezvoltării

Durabile şi Agenţiei Naţionale pentru

Protecţia Mediului. A.P.M. Arad a fost

înfiinţată la 1 august 1990 potrivit Hotărârii

Guvernului României nr. 983/1990 şi

Ordinului Ministerului Mediului nr.

11/1990.

Agenţia pentru Protecţia Mediului

Arad este organizată şi funcţionează în

conformitate cu prevederile Hotărârii

Guvernului nr. 459/2005 privind

reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei

Naţionale pentru Protecţia Mediului, ale

Legii Protecţiei Mediului nr. 265/2006,

precum şi a altor acte normative

aplicabile.

Conducerea Agenţiei pentru

Protecţia Mediului Arad este reprezentată

de Directorul Executiv: Ing. Dana Dănoiu,

numit prin decizie a Preşedintelui Agenţiei

Naţionale pentru Protecţia Mediului, cu

avizul conform al Ministerului Mediului şi

Dezvoltării Durabile, în condiţiile legii.

Agenţia pentru Protecţia

Mediului Arad are următoarea structură

organizatorică:

1.Comitet Director

2. Director Executiv

3.Compartiment Relaţii cu Publicul

4.Compartiment Juridic şi

Contencios Administrativ

5.Serviciul Autorizare şi Controlul

Conformării

6.Serviciul Implementare Politici

de Mediu

7.Serviciul Monitoring, Sinteză şi

Coordonare

8.Compartimentul Buget, Finanţe,

Administrativ, Resurse Umane.

1.Prezentarea generală a

judeţului Arad

1.1 Caracterizare fizico – geografică

Peisaj râul Mureş

Situat în partea de vest a ţării, judeţul

Arad se învecinează cu judeţele Bihor,

Alba, Hunedoara și Timiș, și este

principala poarta de intrare în România

dinspre Europa centrală și de apus. Cu o

suprafaţă totală de 7654 km2, judeţul

cuprinde 78 de unităţi teritoriale și

administrative din care un municipiu -

Arad, 9 orașe (Chișineu Criș, Curtici,

Ineu, Lipova, Nădlac, Pecica, Pâncota,





4

Sebiș, Sântana) și 68 de comune.

Peisajul natural al judeţului este

caracterizat de prezenţa unui relief etajat

de la est la vest, bine distribuit, de o reţea

hidrografică tributară în cea mai mare

parte celor două râuri importante, Mureșul

și Crișul Alb, de prezenţa unui climat

temperat continental cu influenţe oceanice

și nu în ultimul rând de prezenţa unei flore

și faune cu elemente de mare valoare.

Relieful este grupat in proporţii

aproximativ egale, fiind reprezentat de

treapta montană, treapta dealurilor,

depresiunilor și culoarelor și de treapta

câmpiilor, fiecare grupă în parte

reprezentând cca. 1/3 din suprafaţa

totală a judeţului.

Cele mai reprezentative unităţi de

relief grupate la nivelul judeţului sunt:

Munţii Codru-Moma - cu înălţimile cele

mai mari atinse în Vf. Pleșu (1112 m) și

depresiunea intramontană Moneasa-

Rănușa, Munţii Bihorului - reprezentat de

versanţii sud - vestici ai Munţilor Găina cu

vârful Găina (1486 m), piatră de trei

hotare și vârful Piatra Aradului (1429 m),

Munţii Zărandului, Piemontul Codrului,

Depresiunea Zărandului, Depresiunea

Almaș-Gurahonţ, Depresiunea Hălmagiu,

Dealurile Lipovei, Culoarul Mureșului

(Lipova - Petriș), Câmpia Aradului,

Câmpia Vingăi, Câmpia Teuzului

(Câmpia Cermeiului) și Câmpia Crișului

Alb.

Sub aspect climatic, clima

judeţului Arad are caracteristicile

climatului temperat continental cu

influenţe oceanice, cu o circulaţie a

maselor de aer predominant vestică și cu

o vizibilă etajare dispusă de la vest la est,

odată cu creşterea altitudinii. Mediile

anuale ale temperaturilor sunt cuprinse

între 10 0C în zona de câmpie, 9 0C în

zona dealurilor și piemonturilor, 8 0C în

zona munţilor joși și 6 0C în zona celor

mai mari înălţimi.

Cantităţile medii de precipitaţii se

înscriu cu valori cuprinse între 565-

600 mm anual în zona de câmpie,

700-800 mm anual în zona dealurilor

și piemonturilor și 800-1200mm anual

în zona montană.

Din punct de vedere hidrografic,

suprafaţa administrativă a judeţului Arad,

aparţine bazinelor hidrografice a patru

mari râuri din vestul ţării: Mureșul, Crișul

Alb, Crișul Negru și Bega.





5

Harta judeţului Arad

1.2. Repere istorice importante

Prezenţa locuirii în acest areal este

atestată încă din paleolitic. În vremea

provinciei romane, Dacia (106-271), valea

Mureşului este străbătută de un drum

militar si comercial care leagă Dacia de

Pannonia. Comunităţile de daci liberi din

nordul Mureşului sunt şi ele incluse în

sfera de influenţă a Imperiului.

Numeroase descoperiri arheologice

au pus în evidenţă și atestă continuitatea

locuirii în această zonă. Sunt bine

reprezentate epoca bronzului, perioada

formării și consolidării statului dac,

perioada ocupării romane, epoca

prefeudală și epoca feudală. Mureșul și

cetatea dacică Ziridava sunt pomenite de

Herodot și respectiv Ptolomeu, iar mai

târziu, referiri la aceste meleaguri sunt

întâlnite în scrierile medievale Legenda

Sfântului Gerard, Gesta Hungarorum și

Cronica pictată de la Viena.

Socul invaziei tătare de la 1241

determină reconsiderarea sistemului

defensiv, astfel că în a doua jumătate a

sec. XIII sunt ridicate cetăţile de piatră de

la Şoimoş, Şiria şi Dezna.

Cetatea Şiria

Participarea locuitorilor Aradului la

evenimente istorice importante, sunt

consemnate de-a lungul timpului în

diferite documente.

Pacea de la Karlowitz (1699)

fixează graniţa dintre stăpânirea otomană

şi cea habsburgică pe linia Mureşului,

Banatul, până la Lipova rămânând sub

dominaţia Porţii. În contextul organizării

zonei de frontieră pe Mureş, Cancelaria





6

Aulică înfiinţează regimente grănicereşti

încadrate cu români, sârbi si maghiari.

În vremea domniei Mariei Tereza

(1740-1780), comitatul Arad este cuprins

din toate punctele de vedere în sistemul

Imperiului habsburgic: politic,

administrativ, economic şi cultural. Aradul,

ca centru al comitatului, devine unul din

înfloritoarele oraşe ale Imperiului.

Revoluţia europeană de la 1848/49

aduce Aradul în prim planul istoriei:

românii participă la adunările de la Blaj şi

se înrolează în armata condusă de Avram

Iancu (mai ales cei de pe valea superioară

a Crişului), iar după capitularea trupelor

revoluţionare maghiare la Şiria, 13

generali din fruntea acesteia sunt

încarceraţi în cetatea Aradului şi executaţi

sub zidurile acesteia (6 octombrie 1849).

Revoluţia de la 1848

accentuează lupta de afirmare a poporului

român și în perioada premergătoare Marii

Uniri de la 1 Decembrie 1918, Aradul

devine un puternic centru unionist cu

militanţi de seamă precum Vasile Goldiș,

Stefan Cicio-Pop și Ioan Suciu.

Aradul Decembrie 1918

Dezvoltarea industrială determină un

spectaculos spor demografic în mediul

urban, Aradul ajungând să fie cel mai

populat oraş din Transilvania (în 1910 are

61.000 locuitori). Adevărată "cetate a

Unirii", printr-o generaţie de politicieni de

excepţie, a reuşit să materializeze idealul

de unitate al românilor.

Din nefericire, a urmat lunga

perioadă comunistă.

Totuşi Aradul nu şi-a pierdut

personalitatea, zona centrală rămânând

aproape neatinsă. După Revoluţia

anticomunistă din decembrie 1989, oraşul

şi-a regăsit adevărata vocaţie,

manifestând azi, ca şi în trecut, o largă

deschidere europeană.

1.3. Capital natural

1.3.1. Rezervaţii şi arii naturale

protejate. Fauna şi flora ocrotită.

Arbori seculari ocrotiţi

Conform Hotărârii nr. 1/1995, din

data de 27.01.1995 a Comisiei

Administrative de pe lângă Prefectura





7

Judeţului Arad, au fost declarate un

număr de 20 de arii protejate de

importanţă judeţeană, astfel:

- 3 rezervaţii botanice;

- 3 rezervaţii zoologice;

- 2 rezervaţii speologice;

- 2 rezervaţii paleontologice;

- 3 rezervaţii forestiere;

- 6 rezervaţii mixte;

- 1 rezervaţie ştiinţifică.

Conform Hotărârii Consiliului

Judeţean Arad, nr. 27/2000, din data de

28.03.2000, au fost declarate un număr

de 21 arii protejate de importanţă

judeţeană, astfel:





- 3 rezervaţii forestiere;



Conform Legii 5/2000, în judeţul

Arad, au fost declarate un număr de 15

arii protejate, de importanţă naţională,

astfel:





- 1 rezervaţie forestieră;



Conform Hotărârii de Guvern nr.

2151/2004, în judeţul Arad, au fost

declarate un număr de 3 zone puse sub

protecţie, de importanţă naţională, astfel:

- 1 parc natural;

- 2 arii de protecţie speciale

avifaunistice.

Rezervaţii Botanice„Dosul Laurului” - o staţiune în care

vegetează natural laurul, iar localnicii

explică prezenţa acestei plante atipice

zonei printr-o legendă – fostul stăpân al

regiunii, şi-a îngropat averea şi a plantat

pe locul secret o plantă veşnic verde,

pentru a se asigura că o va găsii

indiferent de anotimp.

“Poiana cu Narcise Rovina”

“Baltele Gurahonţ”

“Rezervaţia Păliurul”

Rezervaţii Zoologice

“Balta Rovina”

“Balta de la Şoimoş”

“Stârcii cenuşii de la Sâc”

Rezervaţii Speologice

“Pestera lui Duţu”

“Peştera Sinesie”

„Peştera cu Apă de la Moară”

Rezervaţii Paleontologice

„Locul Fosilifer Zăbalţ”





8

„Punctul Fosilifer Monoroştia”

Rezervaţii Forestiere

“Rezervaţia Runcu – Groşi - situată în

inima M-ţiilor Zărandului în cadrul fondului

forestier administrat de Ocolul Silvic

Bârzava. Fauna este bogată în animalele

mari, căprioare, pisici sălbatice, viezuri,

râşi, lupi şi mistreţi. Rezervaţia are regim

de consrvare totală fiind interzisă orce fel

de exploatare lemnoasă.

“Arboretele de Fag de la Râul Mic”

“Pădurea de Fag de la Archişel”

“Pădurea de Stejar Pufos de la Cărand”

Rezervaţii Mixte

“Rezervaţia Dealul Mocrea”

“Rezervaţia Bezdin - Prundu Mare”

“Rezervaţia naturală mixtă Moneasa”

“Rezervaţia de Soluri Sărăturate de la

Socodor”

“Măgura cu ghimpi de la Pătârş”

“Pădurea cu ghimpi de la Groşi şi Peştiş”

„Dealul Pleşa”

Rezervaţii Ştiinţifice

‚,Arboretul Macea”

Arii De Protecţie Speciale Avifaunistice

„Pădurea Lunca”

„Pădurea Socodor”

Situri Ramsar

Zonele Ramsar sunt zone umede de

importanţă internaţională, în special ca

habitat al păsărilor de apă.

La noi în ţară au fost desemnate cinci

zone umede, conform Convenţiei

Ramsar, şi anume:

- Rezervaţia biosferei Delta Dunării,

- Insula Mică a Brăilei,

-Parcul Natural Lunca Mureşului,

- Complexul piscicol Dumbrăviţa,

- Lacul Techirghiol.

Unul dintre cele mai importante

demersuri privind declararea unei zone

protejate în judeţul Arad, este constituirea

Parcului Natural Lunca Mureşului, care

se găseşte în aval de mun. Arad, pe o

suprafaţă de cca. 17166 ha, incluzând

mai multe rezervaţii naturale, se întinde

atât pe raza judeţul Arad cât şi pe raza

judeţului Timiş. Obiectivele principale de

protecţie sunt o serie de habitate

valoroase, asociaţii vegetale, specii

ocrotite de legislaţia naţională şi

internaţională, cu o valoare peisagistică

ridicată.

Parcul Natural Lunca

Mureşului, poate fi vizitat cu

barca, pornind de la Pădurea





9

Ceala de lângă Arad, unde este construit

un debarcader, iar centrul de vizitare se

află tot la Pădurea Ceala. Va fi cel mai

important centru de cercetare şi

monitorizare, de educaţie ecologică şi de

promovare a turismului ecologic, va oferi

informaţii despre principalele obiective

turistice, precum şi despre traseele

recomandate spre obiective.

Odată cu aderarea României la

Uniunea Europeană, s-a participat la

implementarea reţelei ecologice europene

Natura 2000, identificându-se o serie de

specii din fauna sălbatică, care se

regăsesc în Anexele Directivei Habitate

92/43/CEE şi Directivei Păsări

79/409/CEE, acestea fiind de importanţă

internaţională, iar conform Legii 345/ 2006

pentru modificarea Ordonanţei 236/2000

privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei

şi faunei sălbatice, precum şi Ordinul

1198/ 2005, s-au identificat specii de

interes naţional.

În conformitate cu Hotărârea nr.

1/1995, din data de 27.01.1995 a Comisiei

Administrative de pe lângă Prefectura

Judeţului Arad, Anexa nr. 10, lista

monumentelor naturii, plantelor şi

animalelor ocrotite şi a arborilor seculari

este următoarea:

Monumente ale naturii

1. Plante:

Tisa → Taxus baccata

Laurul → Ilex aquifolium

Laleaua pestriţă → Fritilaria meleagris

Ghimpele → Ruscus aculeatus

2. Animale:

Egreta mică → Egretta gazetta

Corbul → Corvus corax

Râsul → Lynx lynx

Plante şi animale rare ocrotite

1. Plante:

Chiparosul de baltă → Taxodium

distichum

Ruscuţa → Adonis vernalis

Nufărul alb → Nymphea alba

Păliurul → Paliurus spina Cristi

Lăcrimioara → Convallaria majalis

Narcisă → Narcissus stelaris

Brânduşa de primăvară → Crocus

heufellianus

Brânduşa de toamnă → Crocus

banaticus

Brânduşa galbenă → Crocus

moesicus

2. Animale:

Acvila mică ţipătoare → Aquila

pomarina

Şoimul dunărean → Falco cherrung

Şorecarul comun → Buteo buteo

Bufniţa mare → Bubo bubo





10

Cucuveaua → Athene noctua

Striga → Tyto alba

Ciuful → Asio otus

Stârcul galben → Ardeola raloides

Barza neagră → Ciconia nigra

Barza albă → Ciconia ciconia

Ursul → Ursus arctos

Veveriţa → Seiurus vulgaris

Ariciul → Erinaceus europeus

Vidra → Lutra lutra

Arbori seculari

Stejari seculari → Quercus sp.

Platani seculari → Platanus sp.

Tisa secular → Taxus baccata

1.3.2. Spaţii verzi, parcuri publice şi

dendrologice

În municipiul Arad sunt prezente patru

parcuri. Trei dintre ele se află în lungul

râului Mureş, iar cel de al patrulea este

situat în centrul oraşului.

Parcurile amplasate pe faleza râului

Mureş:

-Parcul Europa;

-Parcul Eminescu;

-Parcul Copiilor

Parcul Europa - acest parc a fost

inaugurat în data de 09.05.1998, de Ziua

Europei, la iniţiativa Consiliului Local şi a

Primăriei Municipiului Arad în prezenţa

reprezentanţilor oraşelor înfrăţite şi

partenere ale Municipiului Arad.

Parcul Europa este amplasat între

malul drept al râului Mureş şi Str. General

Praporgescu, având intrarea principală în

dreptul Sălii Sporturilor. Parcul se află în

custodia Primăriei Municipiului Arad, fiind

gospodărit de S.C. Gospodărirea

Comunală Arad.

Parcul cuprinde o bogată

diversitate de specii arbustive şi

arborescente, rondouri cu flori bine

îngrijite, o serie de lucrări de artă, locuri

de joacă pentru copii, băncuţe pentru

odihnă aflate într-o stare foarte bună.

Parcul Europa

Parcul Eminescu - este situat pe

malul Mureşului între Palatul Cultural şi

Palatul Justiţiei, fiind unul din cele mai

importante şi cele mai vizitate spaţii verzi

din municipiul Arad. În acelaşi timp este

unul din cele mai vechi parcuri ale

oraşului, exemplarele cele mai bătrâne

de arbori depăşind vârsta de 130 -150 de

ani, fiind astfel, cel mai reprezentativ.

Parcul are o suprafaţă modestă, de





11

aproximativ 2 ha, datorită sistematizării

circulaţiei; având o reţea deasă de alei,

dintre care o alee principală ce are ca

element de atracţie un monument al

eroilor din primul război mondial.

Reprezentat printr-un fond vegetal destul

de valoros, Parcul Eminescu oferă o

ambianţă recreativă apreciabilă.

Speciile cele mai bine reprezentate

sunt: Acer pseudoplatanus, Sophora

japonica, Acer negundo, Quercus robur,

Aesculus hippocastanum.

Există un număr de peste 10

exemplare cu vârste seculare exemplare

monumentale, cu precădere din speciile:

-stejar - Quercus robur, salcâmul japonez,

Sophora japonica.

Parcul copiilor - vecin cu Parcul

Eminescu, acest parc este despărţit de

precedentul doar prin clădirea Palatului

Cultural. Parcul copiilor este situat tot pe

malul Mureşului având acelaşi caracter şi

structură, doar cu o funcţionalitate în plus:

- jocul şi recreerea copiilor, datorită

unei alei în plus, dotată cu aparatele

specifice jocului copiilor.

Ca vechime este de aceeaşi vârstă

cu Parcul Eminescu, datând din perioada

primelor acţiuni de sistematizare a

oraşului, în urmă cu un secol şi jumătate.

Sistematizarea circulaţiei este

realizată printr-o reţea densă de alei, una

dintre ele fiind paralelă cu digul şi a fost

amenajată pentru joaca copiilor. Parcul

conţine o varietate redusă de specii, fiind

identificate 25 de specii de arbori şi 5

specii de arbuşti.

Parcul Copiilor

Speciile cele mai bine reprezentate sunt:

- Acer pseudoplatanus, Acer negundo,

Quercus robur, Aesculus hippocastanum,

Maclura aurantiaca, Sophora japonica,

Celtis occidentalis.

Parcul, cu structura sa de masiv pe

ansamblu, oferă o ambianţă favorabilă

recreeri, printr-un climat echilibrat şi un

efect calmant asupra psihicului, iar

funcţiunea de joacă pentru copii este

satisfăcător rezolvată.

Parcul Pădurice - situat pe partea

de nord a bulevardului central din

municipiu, parcul are o istorie tristă aici

având loc primul bombardament masiv al

aviaţiei anglo - americane de la sfârşitul





12

celui de al doilea război mondial. Situat

lângă un vechi braţ al Mureşului are

alături un lac de aproximativ 0,8 ha, ceea

ce îi conferă o evidentă originalitate.

Pe suprafaţa parcului s-a construit

după cel de al doilea război mondial Casa

Sindicatelor, iar în prezent se definitivează

o nouă construcţie, ambele reducând

sensibil suprafaţa parcului, care mai are în

prezent doar 2 ha.

Sub aspectul structurii vegetaţiei

parcul se poate împărţi în două sectoare

distincte: spre nord în spatele Casei

Sindicatelor, parcul are un caracter de

masiv, justificând denumirea de pădurice.

Având un număr redus de specii,

vârstele fiind mici, sub 40 de ani şi

caracterul distinct de masiv, cu o

consistenţă plină, acest sector are o

valoare peisagistică şi recreativă

modestă; el având mult mai mult o funcţie

de tranzit, prin cele câteva alei pe care le

posedă.

Cu totul altfel se prezintă celălalt

sector, situat între Casa Sindicatelor, lac

şi bulevard. Beneficiind de o reţea bogată

de alei, de prezenţa lacului în câmpul

vizual, de un fond de vegetaţie destul de

bogat şi cu multe exemplare bătrâne,

acest sector are un caracter evident de

parc aerat şi elevat; cu toate că suprafaţa

lui rămâne totuşi redusă.

Parcul Pădurice

Ca zonă de agrement, amenajată la

nivelul municipiului Arad se menţionează

ştrandul Neptun cu o suprafaţă de 25 ha

zonă verde.

Dintre speciile identificate pe Ştrandul

Neptun amintim: Salix alba, Salix

babylonica, Populus alba, Populus nigra,

Catalpa bignoides, Betula verucosa,

Aesculus hippocastanum, Robinia

pseudacacia, Thuja orientalias,

Chamaecyparis sp., Tilia sp., Buxus

sempervirens, Forsthitia intermedia.

Tot în această zonă sunt plantate sute

de specii floricole.

În concluzie, putem adăuga că

parcurile din municipiul Arad sunt într-o

continuă evoluţie, an de an realizându-se

lucrări de igienizare la timp; iar speciile

uscate se înlocuiesc cu specii noi.

Totodată trebuie amintit că se pune un





13

mare accent pe lucrări de înnobilare a

acestora cu specii arbustive, dar şi

floricole, creându-se astfel un loc minunat

pentru relaxare.

În categoria zonelor verzi pe lângă

parcuri, pieţe, zone de agrement se

adaugă şi scuarele stradale. La nivelul

municipiului Arad acestea totalizează o

suprafaţă de 342,16 ha.

Parcuri Dendrologice

„Parcul dendrologic Arboretum Sylva

Gurahonţ”, aflat în administraţia

Universităţii din Oradea şi Ocolului Silvic

Gurahont, cu o suprafaţă de 12,5 ha;

„Parcul Dendrologic Neudorf“ aflat în

administraţia Ocolul Silvic Lipova, cu o

suprafaţă de 73 ha;

“Parcul Dendrologic Bulci” aflat în

administraţia Direcţiei Sanitare Arad, are o

suprafaţă de 4,0 ha;

„Parcul Dendrologic Căpâlnaş” aflat în

administraţia Direcţiei Sanitare Arad, cu o

suprafaţă de 10 ha;

„Parcul Dendrologic Săvârşin” aflat în

administraţia Casei Regale, cu o


“Parcul Dendrologic Mocrea” aflat în

administraţia Direcţiei Sanitare Arad, cu o


„Parcul Dendrologic Mănăştur” aflat în

administraţia Primăriei Vinga, cu o


„Parcul Dendrologic Ineu” aflat în

administraţia Primăriei Ineu, cu o

suprafaţă de 12,0 ha

„Parcul Dendrologic Odvoş” aflat în

administraţia Direcţiei Taberelor Arad, cu

o suprafaţă de 2,3 ha.

1.3.3. Vegetaţia forestieră

Vegetaţia naturală ocupă un areal

mult mai restrâns, dar cu o bună

reprezentare în zona montană.

Este cunoscut faptul că pădurile au

apărut cu mult înaintea apariţiei omului,

dar rolul şi importanţa lor au fost

percepute diferit atât în timp cât şi în

spaţiu, în stânsă dependenţă cu

dezvoltarea socio-economică şi cu

restrângerea continuă a resurselor

forestiere, provocată de influenţele

antropice directe sau indirecte. Se spune

chiar şi este adevărat că dacă pădurile au

apărut înaintea omului, acesta din urmă

nu va putea supravieţui dacă pădurile vor

dispare.

În zona de silvostepă, vegetaţia

naturală ocupă suprafeţe restrânse,

datorită activităţii antropice de extindere a

culturilor agricole. Pajiştile secundare

sunt cele alcătuite din păiuşuri - Festuca





14

sulcata, Festuca pseudovina, Festuca

valesiaca, peliniţa - Artemisia austriaca,

bărboasa - Botriochloa ischaemum,

sadina - Chrysopogon gryllus etc.

Zona pădurilor de foioase ocupă

Dealurile Lipovei, depresiunea Gurahonţ

şi versanţii sudici ai Munţilor Codru-

Moma. În cuprinsul acestora întâlnim

păduri de cer - Quercus cerris şi gârniţă -

Quercus frainetto, ce alternează cu

anumite culturi agricole şi pajişti

secundare cu păiuşuri şi Cephalarea

transsilvanica.

La limita cu etajul pădurilor de

foioase în lunca Teuzului se dezvoltă pe

suprafeţe restrânse păduri de cer -

Quercus cerris în amestec cu gorun -

Quercus petraea.

Etajul pădurilor de foioase este

prezent de la altitudini de peste 500 m şi

cele din păduri de gorun - Quercus

petraea în amestec cu cer - Quercus

cerris, păduri de gorun cu carpen -

Carpinus betulus şi păduri de fag - Fagus

sylvatica, în amestec cu carpen, gorun,

mesteacăn, ulm , paltin etc.

Fragmentarea acestor păduri lasă

loc dezvoltării unor pajişti secundare în a

căror compoziţie floristică intră păiuşuri -

Festuca sp. şi iarba vântului - Agrostis

tenuis.

În luncile râurilor este prezentă o

vegetaţie specifică alcătuită din păduri de

stejar în amestec cu frasin, ulm, pajişti de

iarbă moale, (Agrostis stolonifera), coada

vulpii (Alopecurus pratensis) şi pir

(Agropyron repens) ce alternează cu

terenurile agricole.

Demn de reţinut, este faptul că în

pădurea de fag de la Zîmbru, se află

singurul loc din ţară unde vegetează în

condiţii optime laurul. Defrişările

efectuate încă de la începutul secolului

au condus la fragmentarea acestor

păduri, între ele apărând terenuri agricole

şi pajişti.

Pe teritoriul jud. Arad se dezvoltă şi o

vegetaţie intrazonală, aceasta fiind

localizată în jurul principalelor artere

hidrografice, în areale cu sărături sau

acolo unde predomină nisipul.

Pădurea şi vegetaţia forestieră pot

exercita o importantă funcţie urbanistică,

antipoluantă, peisagistică şi sanitară; de

aceea, eforturile silviculturii trebuie

îndreptate în viitor spre prevenirea

destrămării, degradării sau dispariţiei

pădurilor şi a vegetaţiei forestiere şi în

direcţia creşterii procentajului de

împădurire în zonele cu deficit

considerabil de păduri.





15

1.3.4. Izvoare de ape minerale şi

terapeutice

Judeţul Arad dispune de ape

geotermale, ce pot fi folosite ca sursă

energetică neconvenţională şi sursă de

atracţie turistică.

Puternica fracturare a soclului

condiţionează un circuit propriu, care face

ca la suprafaţă să apară ape termale şi să

contribuie la formarea unor mofete, în

afara limitelor judeţului Arad la Tămăşeşti,

Tinca, Buziaş.

Izvoarele de ape termale şi minerale

se găsesc la Moneasa, Macea, Chişineu

Criş, Lipova şi în multe alte localităţi, dar

în cele mai multe cazuri se pierd fără a fi

valorificate. Dintre acestea sunt

recunoscute pentru efectele lor medicale

apele minerale de la Moneasa, Lipova,

Dezna (pentru cura internă şi externă) şi

Curtici, pentru apa termală. De

asemenea, mai există izvoare termale

bicarbonate – sulfurate, în zona aferentă

bazinului Crişurilor (apele carbogazoase

alcaline de la Moneasa), izvoare

carbogazoase feruginoase (Dealurile

Lipovei), izvoare bicarbonate calcice

termale, carbogazoase şi sulfuroase

sodice (în zona Mureşului).

După conţinutul chimic, apele din

limitele judeţului Arad pot fi incluse în

următoarele categorii:

-izvoare termale

bicarbonatate-sulfatate din zona aferentă

bazinului Crişurilor, a căror geneză este

legată de prezenţa unui sistem de falii

(apele carbogazoase alcaline de la

Moneasa); -izvoare

carbogazoase feruginoase în Dealurile

Lipovei;

- izvoare bicarbonatate calcice

termale, carbogazoase şi sulfuroase

sodice din zona Mureşului legate de

prezenţa formaţiunilor vulcanice neogene

din zonă.

1.3.5. Apele de suprafaţă şi

subterane

Reţeaua hidrografică înscrie în

peisajul judeţului Arad o serie de

particularităţi geografice, acestea fiind

reflexul diversităţii teritoriale.

Este cunoscut faptul că resursele de

apă pot constitui un factor limitativ al

dezvoltării economice regionale, mai ales

dacă sunt în mare deficit faţă de cerinţele

societăţii.

Judeţul Arad, dispune de unele

dintre cele mai importante rezerve de apă

din România.





16

Cele două râuri, Mureşul şi Crişul

Alb, care străbat judeţul de la est la vest

aduc un important aport de debite şi în

acelaşi timp au construit pe parcursul

ultimei ere geologice, două mari acvifere,

conurile aluvionare, cu mari rezerve de

ape subterane. Acest lucru a permis

dezvoltarea alimentărilor cu apă pentru

populaţie şi ramuri economice, fără

restricţii.

Judeţul Arad se întinde pe două

bazine hidrografice: B.H. Mureş şi B.H.

Crişul Alb. Mureşul constituie de departe

râul cel mai deosebit, intrând în judeţ cu

187 m3/s debit mediu multianual, iar la

Arad cu 154 m3/s, ceea ce nu pune

probleme cantitative. Utilizarea lui este

însă restricţionată de calitatea apelor de

capăt de bazin hidrografic, râul conţinând

poluanţi care îl fac utilizabil numai pentru

industrie şi agricultură. Debitele maxime

ale Mureşului pot ajunge la peste 2 000

m3/s (2 150 m3/s) şi duc la apariţia

inundaţiilor.

Documentele vechi consemnează

frecvente inundaţii în baznul Mureşului;

aşa de exemplu în perioada 1738-1741,

revărsările au avut loc în fiecare an.

Crişul Alb este al doilea râu ca

mărime, intrând în judeţ cu un debit de

14,2 m3/s, fiind folosit aproape numai

pentru agricultură şi anume, în unităţi

piscicole. Afluenţii Crişului Alb au debite

între 1-3 m3/s la Hălmagiu, Zeldis, Dezna,

Cigher. În cadrul judeţului Arad putem

distinge pentru bazinul Crişului Alb trei

sectoare: sectorul superior, care aparţine

zonei montane; sectorul mijlociu, al

dealurilor şi cel inferior al câmpiei.

Crişul Negru, la limita nordică a

judeţului este slab utilizat, la fel şi

afluentul său principal Teuzul.

Relativ paralel cu Crişul Alb este

Canalul Morilor, care are o lungime de

circa 83,5 km, de unde adună o serie de

ape, având o utilizare multiplă.

Resurse de ape subterane

Sunt deosebit de valoroase atât sub

aspect cantitativ cât şi calitativ,

contribuind decisiv la satisfacerea

nevoilor populaţiei şi ramurilor

economice, în special industriale.

Astfel, conul aluvionar al Mureşului

este cunoscut astăzi, ca fiind cea mai

mare hidrostructură din România, care a

permis construirea uneia din cele mai

mari captări de ape subterane din ţară,

cea a Aradului, care acoperă cca 25 %

din totalul rezervelor de apă. De

asemenea conul de dejecţie al Crişului

Alb are un bun potenţial şi rezolvă





17

problemele apei potabile pentru o serie de

localităţi.

Conul de dejecţie al râului Mureş se

desfăşoară spre vest ca un larg evantai, la

ieşirea din culoarul Mureşului imediat în

aval de Lipova, având o lungime între

Lipova şi Nădlac de cca. 70 km şi o lăţime

maximă de 59 km pe linia Secusigiu –

Grăniceri totalizând o suprafaţă de 2 210

km2, din care 2 040 km2 pe teritoriul

României.

De asemenea, în Ungaria, conul

ocupă o suprafaţă de aproximativ 170

km2.

Acviferul freatic este alimentat atât

din precipitaţiile căzute pe toată suprafaţa

conului aluvionar, cât şi din infiltraţii din

râul Mureş. Aspectul curgerii este în

general divergent, reţelele de descărcare

drenând freaticul.

Acviferul de medie adâncime este

localizat în depozite fluvio – lacustre,

reprezintă cea mai importantă sursă de

apă subterană din care se alimentează

majoritatea folosinţelor.

Observaţiile efectuate asupra

nivelurilor hidrostatice din forajele de

studii, de exploatare şi fântâni, conduc la

concluzia că direcţia generală de curgere

a apei subterane este SE – NV sau chiar

S - N sau E - V, în funcţie de zona luată în

considerare, iar panta medie este de 0,5

– 1 ‰.

La ieşirea din Munţii Codru Moma,

aproximativ din dreptul comunei Bârsa

spre V-NV, râul Crişul Alb şi-a format un

con de dejecţie bine dezvoltat,

reprezentat prin roci cu granulaţie diferită

şi care ocupă o suprafaţă de 952 km2.

Pe direcţia V-NV conul are o

lungime de cca. 50 km acoperind

depozitele de vârstă pannoniană până

spre NV de localităţile Şiclău – Chişineu

Criş – Adea – Mişca.

Din punct de vedere administrativ,

este important de semnalat că întreaga

suprafaţă a conului de dejecţie al Crişului

Alb este în judeţul Arad.

Conul de dejecţie al râului Crişului

Alb se delimitează aproximativ în zona

Bârsa – Cermei – Vânători – Socodor –

Şimand – Seleuş – Bocsig.

Grosimea maximă a depozitelor

aluvionare se semnalează în zona Ineu şi

este de cca 140 m. La Bocsig această

adâncime este de 43 m, la Vânători de 52

m, la Şicula de 56,5 m, la Zărand de

40m, la Chişineu Criş de 80-100 m, la

Socodor de 70 m şi la Adea de 57,9 m.

Alte acvifere de mică

extindere





18

Sunt în genere sărace în apă, însă

prezintă uneori intercalaţii nisipoase care,

interceptate în unele foraje de exploatare,

debitează artezian.

Apa are în genere miros de hidrogen

sulfurat, gust slab metalic şi frecvent

prezintă caracter de „apă moale” (duritate

totală scăzută de 2-4ºD). Uneori se

semnalează conţinuturi depăşite de fier şi

mangan şi emanţii de gaz metan

(Cermei).

1.3.6. Resursele naturale

(regenerabile şi neregenerabile)

Judeţul Arad dispune de resurse

naturale importante pentru economia ţării.

Dintre acestea cele mai importante sunt

resursele minerale precum zăcămintele

de hidrocarburi de la Pecica, Peregu,

Șeitin, Sântana, marmura de la Moneasa,

apele minerale de la Lipova, Moneasa,

Curtici, Macea, Dorobanţi, minereurile de

molibden de la Săvârșin și lista poate

continua.

Diversitatea morfopedologică şi

natura formaţiunilor geologice explică

marea varietate a resurselor naturale ale

judeţului, precum şi activităţile productive

legate de valorificarea acestora.

Cele mai bogate şi variate resurse

naturale sunt concentrate în zona munţilor

Zărandului şi Codru Moma, unde sunt

puse în evidenţă mari rezerve de

materiale de construcţii: în special

calcarele mezozoice şi gresiile cuarţitice

din Munţii Codru Moma, precum şi

calcarele roşii, diabazele triasice,

intruziunile de gabrouri şi diorite,

granodiorite, marne calcaroase, gresiile şi

conglomeratele cretacice din Munţii

Zărandului.

În limitele judeţului Arad se găsesc

importante rezerve de roci utile: roci de

construcţie (pentru consolidarea

drumurilor, pentru taluzare, lucrări de

terasamente feroviare, etc.), minereuri

metalifere şi nemetalifere. Dintre acestea

amintim:

- granitele şi granodioritele din

perimetrele Păuliş, Radna, Şoimoş;

- calcarele şi marnocalcarele cantonate

în zăcămintele identificate la Moneasa,

Căprioara, Galşa;

- andezitele puse în evidenţă în

perimetrele Dieci, Vârfurile, Leasa,

Romaniţa, Tălagiu, Aciuţa;

- zăcămintele de diabaze de la Bata şi

Bătuţa şi Vărădia de Mureş;

- zăcămintele de nisip cuarţifer şi pietriş

şi roci vulcanice rulate, cantonate în

depozitele aluvionare ale Crişului Alb şi

ale Mureşului.





19

În câmpia Aradului sunt exploatate

structurile petroliere, având ca rezultat

obţinerea de ţiţei şi a gazelor de sondă.

Izvoarele termale şi minerale

constituie, de asemenea, importante

bogăţii naturale ale judeţului, cunoscute şi

captate din cele mai vechi timpuri.

Principalele resurse naturale

regenerabile ale judeţului Arad sunt

resursele de apă de suprafaţă şi subteran

şi pădurile. Cele mai mari suprafeţe

împădurite se găsesc în zonele de deal şi

munte; în zona de câmpie pădurile

reprezintă doar 4,2% din suprafaţă.

Resursa naturală de apă a judeţului

constă din apele de suprafaţă din cele

două bazine hidrografice: Mureş şi Crişul

Alb şi din apele subterane cantonate, în

principal, în conul aluvionar al Mureşului şi

Crişului Alb.

1.3.7. Reţeau Natura 2000 la nivelul

judeţului

Natura 2000, este soluţia prin care

Europa se străduieşte să-şi păstreze

natura în toată diversitatea ei actuală şi să

promoveze activităţi economice, care să

nu dăuneze biodiversităţii.

Am putea spune că Natura 2000

încearcă să împace două nevoi ale

oamenilor, ambele vitale: nevoia de a

câştiga venituri şi nevoia de a păstra

natura vie.

În anul 2006, compartimentul de

Protecţia Naturii, din cadrul APM Arad a

completat baza de date on-line Natura

2000 cu date referitoare la propunerile de

situri, de pe raza judeţului Arad; aceste

propuneri sunt:

-Câmpia Crişurilor, tip SPA

cuprinzând aproximativ 13 localităţi:

Şimand, Olari, Seleuş, Zărand, Şicula,

Cintei, Nădab, Chişineu- Criş, Socodor,

Şiclău, Sintea- Mare;

-Câmpia Cermeiului, tip SPA,

cuprinzând aproximativ 7 localităţi:

Cermei, Apateu, Berechiu, Somoşcheş,

Ineu, Beliu, Bogsig;

-Drocea, tip SCI, conf. Directivei

Habitate; nu cuprinde nici o localitate;

-Hunedoara Timişană, tip SPA,

cuprinzând aproximativ 3 localităţi: Şagu,

Hunedoara Timişană, Vinga;

-Lunca Mureşului Inferior, tip SPA,

cuprinzând aproximativ 11 localităţi

limitrofe sitului, de pe raza teritorial

administrativă a judeţului Arad şi 6

localităţi limitrofe sitului, din judeţul Timiş,

iar în sit se află doar localitatea Bodrogul

Vechi;

-Lunca Mureşului Inferior, tip SCI,

cuprinzând aproximativ 11 localităţi





20

limitrofe sitului, de pe raza teritorial

administrativă a judeţului Arad şi 6

localităţi limitrofe sitului, din judeţul Timiş,

iar în sit se află doar localitatea Bodrogul

Vechi;

-Mlaştina Satchinez, tip SPA, conf.

Directivei Păsări; cuprinde două localităţi

limitrofe sitului, Mănăştur şi Vinga;

-Mlaştina Satchinez, tip SCI,

cuprinde două localităţi limitrofe sitului,

Mănăştur şi Vinga;

-Defileul Inferior al Mureşului, tip

SPA, cuprinde aproximativ 10 localităţi:

Săvârşin, vărădia de Mureş, Birchiş, Bata,

Zăbalţ, Ususău, Lipova, Şoimoş, Neudorf,

Juliţa, Zăbrani.

-Balta Rovina, tip SCI este lângă

loc. Ineu

-Solurile sărăturate Socodor, tip

SCI, în vecinătatea loc. Socodor.

Pentru propunerile enumerate mai

sus, s-au realizat sesiuni de informare şi

consultare a publicului, una în luna

septembrie şi una în luna decembrie

2006.

Suprafaţa totală a siturilor propuse

conform Directivei Habitate 92/43/CEE,

însumează 79435,1 ha, pe raza judeţelor

Arad, Bihor, Hunedoara şi Timiş.

1.4. Mediul social-cultural1.4.1. Aspecte demografice şi

ocupaţionale

Judeţul Arad se înscrie sub

raportul numărului de locuitori, printre

unităţile administrative de mărime

mijlocie. Populaţia judeţului număra la

ultimul recensământ 461791 locuitori, din

care 233992 locuitori aparţin urbanului.

Din punct de vedere etnic, la

recensământul din anul 2002, populaţia

judeţului prezenta următoarea structură:

82,1% români, 10,6% maghiari, 3,8%

rromi, 1,0% germani, 1,2% slovaci, 0,3%

ucrainieni, 0,2% sârbi și 0,8% alte

naţionalităţi și populaţie nedeclarată.

În limitele judeţului, relativ

geometrizate, în zona de câmpie şi din ce

în ce mai complexe în zona de deal şi de

munte, este înglobată o suprafaţă de

7654 km2. Reţeaua de aşezări omeneşti

este formată dintr-un municipiu – Arad, 9

orașe:- Chișineu Criș, Curtici, Ineu,

Lipova, Nădlac, Pecica, Pâncota, Sebiș,

Sântana, 68 de comune şi 270 de sate.

Reţeau de aşezări umane se

distinge printr-o mare vechime şi o

continuitate istorică. Sub raportul

densităţii populaţiei, judeţul Arad face

parte dintre unităţile administrativ-

teritoriale cu valori relativ scăzute, astfel





21

în anul 2005 s-au înregistrat 59,2 loc./km2.

Datorită configuraţiei generale a reliefului,

cele mai mari densităţi se găsesc în

jumătatea vestică a judeţului, precum şi la

contactul Câmpiei Aradului şi a Crişului

cu piemontul şi M-ţii Zărandului.

Mediul urban constituit din cele 10

oraşe, inclusiv municipiul Arad reprezintă

locul de trai şi desfăşurare a activităţii

pentru mai mult de 50% din populaţia

judeţului.

Municipiul Arad – reprezintă un

centru urban major, cu influenţă asupra

unui teritoriu extins din partea centrală şi

vestică a ţării, care prin funcţiile sale

economice şi rolul său teritorial, se află la

nivelul centrelor superioare ale ţării.

Primăria Mun. Arad

Municipiul Arad constituie centrul

polarizator al judeţului şi exercită o

puternică influenţă economică, culturală în

teritoriu.

Situarea oraşului Arad într-o zonă de

câmpie, în apropierea ieşirii Mureşului din

culoarul Deva – Lipova, la intersecţia

unor importante artere de circulaţie, a

constituit un factor favorizant al

dezvoltării economice şi urbane şi la

constituirea sa ca un important centru

polarizator de atracţie zonală şi regională.

Oraşul Lipova – este aşezat pe

terasele joase ale Mureşului, la ieşirea

acestuia din defileul Şoimoş. Localitatea

are o funcţie industrial - agricolă şi una

balneoclimaterică.

Oraşul Ineu – este un vechi centru

urban al judeţului. Aici funcţia militară a

avut un rol important în dezvoltarea

oraşului (în 1599 a fost cucerit de oştile

lui Mihai Viteazul). Oraşul Ineu a avut şi o

funcţie administrativă, fiind un timp

centrul unui sangeac turcesc, iar apoi

reşedinţa Comitatului Zărandului. Funcţia

industrială a oraşului este dată de

întreprinderi de interes local, cât şi de

întreprinderi construite de firme străine,

care au adus un plus major de locuri de

muncă în zonă. Funcţia agricolă şi viticolă

are o pondere importantă în economia

oraşului.

Oraşul Chişineu Criş - este situat

pe Crişul Alb, într-o zonă de câmpie

joasă. Dezvoltat pe fondul unei vechi

aşezări rurale cu funcţie agricolă, iar apoi

de schimb, localitatea primeşte un





22

caracter urban mai pronunţat odată cu

dezvoltarea funcţiei industriale. Fostul

Spital orăşenesc a adevenit primul spital

privat din ţară.

Oraşul Curtici – deşi predomină

funcţia agricolă, oraşul are o serie de

activităţi industriale importante (Zona

Liberă Curtici – Arad) şi o funcţie de

transport, fiind situat pe magistrala

feroviară Bucureşti – Arad – Curtici –

Budapesta.

Oraşul Pâncota - are funcţie

predominant industrială (prelucrarea

lemnului).

Oraşul Nădlac – este o aşezare

urbană relativ nouă, dezvoltată pe fondul

unei puternice aşezări rurale agricole de

câmpie. Oraş de graniţă, este cel mai

important punct de trecere a frontierei în

Ungaria, fiind bine echipat pentru turismul

de tranzit. Principala ocupaţie a locuitorilor

rămâne agricultura.

Oraşul Sebiş – este situat pe Crişul

Alb, în depresiunea Buteni-Bogsig, la

contact cu zona deluroasă, cu funcţiuni

agricole şi industriale.

Oraşul Pecica – este o localitate

multietnică, de câmpie, situată pe Mureş.

A fost declarată oraş în aprilie 2004.

Pământul foarte roditor a fost întotdeauna

principala sursă de venit a locuitorilor săi.

Producţia industrială este axată pe

prelucrarea laptelui, textile, prelucrarea

lemnului şi extracţia petrolului

Localitatea a fost renumită prin

breslele care funcţionau încă din anul

1816: breasla fierarilor, a ţesătorilor, a

cizmarilor, a croitorilor. Astăzi, din vechile

meşteşuguri tradiţionale a rămas un

atelier de fierărie, unul de mic mobilier şi

două ateliere de împletit răchită.

Oraşul Sântana -este situat în

zona de N -V a judeţului Arad, în câmpia

Tisei. Este o localitate de şes, cu relief

plat şi uşor denivelat. Oraşul este bine

conectat la căile de comunicaţii, fiind nod

de cale ferată pentru direcţiile Timişoara

– Arad – Oradea şi Brad – Cermei.

La nivelul judeţului Arad obiectivul

general, este creşterea standardului de

viaţă, dezvoltarea durabilă şi integrarea

judeţului Arad în structurile regionale la

nivelul Uniunii Europene.

1.4.2. Ocrotirea sănătăţii populaţiei

Problemele de sănătate sunt

strâns legate de calitatea proastă a

locuirii şi absenţa sau precaritatea

serviciilor de bază.

Principalele aspecte ale crizei

ecologice sunt determinate atât de

poluarea ridicată a aerului, apei şi

solurilor în anumite areale, în special





23

industriale, cât şi de starea

necorespunzătoare a igienei celor mai

multe localităţi, determinată de

acumularea deşeurilor industriale şi

orăşeneşti – menajere.

În aşezările urbane, agenţii patogeni

din aer, apă, sol sau hrană s-au numărat

întotdeauna printre cauzele majore de

îmbolnăvire, iar sănătatea locuitorilor a

depins de abilitatea lor de a administra

propriul mediu de viaţă.

Influenţa directă a poluării aerului

asupra sănătăţii populaţiei constă în

modificările ce apar în organismul

persoanelor expuse, ca urmare a

contactului lor cu diferiţi poluanţi

atmosferici. De cele mai multe ori,

acţiunea directă a poluării aerului este

rezultanta interacţiunii mai multor poluanţi

prezenţi concomitent în atmosferă şi

numai arareori acţiunea unui singur

poluant (acţiune complexă şi nespecifică).

Ca şi aerul, apa este un factor

indispensabil vieţii. In condiţiile poluării

mediului, calitatea apei folosită de

populaţie poate constitui un important

factor de îmbolnăvire, producând o serie

de boli.

Cele mai grave efecte ale

managementului defectuos al deşeurilor

solide municipale, sunt considerate

poluarea aerului şi contaminarea

rezervelor de apă de băut. Efectele se

răsfrâng, în cele din urmă, asupra

populaţiei, afectând fie direct, fie indirect

starea de sănătate a acesteia.

Eficacitatea pregătirii pentru eliminarea

deşeurilor solide municipale reprezintă

una dintre trăsăturile principale ale

mediului de locuit.

Impactul mediului de trai asupra

sănătăţii populaţiei şi calităţii vieţii

acesteia este relevat şi de indicatorul de

mediu constituit de deşeul solid.

Aşadar, fie că este vorba de gunoi

colectat, dar impropriu gospodărit, fie de

gunoi necolectat, riscurile pentru

sănătatea populaţiei există şi ele nu

trebuie trecute cu vederea.

Zgomotele puternice din mediul

înconjurător din sfera particulară pot

accelera disconfortul auditiv,

corespunzător locului de muncă,

deoarece riscul pentru zgomotul întâlnit la

locul de muncă condiţionează odihna

urechii în timpul liber.

Cercetările recente cu privire la

zgomotul provenit din traficul rutier, arată

că locuitorii din perimetrul străzilor des

circulate, cărora le corespunde un nivel

de presiune acustică de peste 65 până la

75 dB(A), sunt cu 20% mai expuşi riscului





24

de infarct faţă de locuitorii din preajma

străzilor mai puţin circulate (Babisch,

2000).

În scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei,

realizării remarcabile au fost obţinute pe

linia extinderii reţelei de spitale, policlinici

de stat şi particulare, dispensare.

1.4.3. Cultura, educaţia şi

învăţământul

Anual, Aradul poate fi confundat cu

o imensă scenă, datorită numeroaselor

evenimente cultural- artistice: Festivalul

de Teatru Clasic, Festivalul Internaţional

Euromarionete, festivalurile de teatru

liceeal în limba engleză "Teen Play" şi în

limba franceză "Amifran", Festivalul

Minorităţilor, Târgul Meşterilor Populari,

Târgul ONG. În plus, aici are loc,în luna

mai a fiecărui an Festivalul de Teatru de

Cameră şi Underground - cel mai

important festival dedicat teatrului

independent din România şi mişcării

teatrale alternative (organizat de Casa de

Cultură a Municipiului Arad).

Acestor spectacole li se adaugă,

Festivalul Primăvara Arădeană, ce se

desfăşoară pe tot parcursul lunii mai,

Festivalul Zilelor Aradului din luna august

sau Festivalul Vinului din luna septembrie.

În municipiul Arad funcţionează

Filarmonica de Stat, Teatrul Clasic ”Ioan

Slavici”, Teatrul de Marionete, Teatrul

Vechi, Teatrul Maghiar, Teatrul Destin.

Teatrul Clasic ”Ioan Slavici” – vedere

din faţă

Palatul Cultural a fost construit în

anul 1913, într-o combinaţie de stiluri

istorice. Azi, Palatul Cultural adăposteşte

Filarmonica de Stat şi Muzeul de Istorie şi

Ştiinţele Natrurii.

Palatul Cultural

În Sala de concerte, renumită

pentru acustica sa, au concertat marii

muzicienii ca: George Enescu, Bela

Bartok, Traian Grozăvescu, Tito Schipa şi

mulţi alţii. Filarmonica de Stat Arad

continuă tradiţia muzicală arădeană

marcată în anul 1833 de înfiinţarea celui

de-al şaselea Conservator din Europa,

după cele de la Paris, Praga, Bruxelles,





25

Viena şi Londra. Audiţii muzicale

comentate, au loc în incinta Bibliotecii

judeţene ”A. D. Xenopol”.

Muzee şi expoziţii

- Complexul Muzeal Arad

o Secţia istorie

o Secţia ştiinţele naturii

o Secţia Artă

- Muzeul Memorial "Vasile Goldiş"

- Colecţia de artă Doina şi Baruţu

Arghezi

- Galeria Delta.

- Galeria Alfa

- Galeria Clio

- Galeria Turnul de Apă

- Galeria Takács

- Galeria Carola's

- Expo Arad, Centrul Expoziţional

din cadrul Camerei de Comerţ Industrie

şi Agricultură a judeţului Arad.

Principalele evenimente cu o

componentă de tradiţie sunt:: Salonul

Bienal Internaţional de Desen, Salonul

Bienal de Sculptură Mică, Salonul Anual

de Artă

Colegiul Naţional Moise Nicoară –

vedere din faţă

În judeţul Arad există o veche

tradiţie cultural – ştiinţifiică, la Arad

funcţionând una din cele mai vechi şi

renumite şcoli pedagogice (1821), prima

şcoală de muzică din ţară, apoi un

edificiu teatral şi alte instituţii de artă şi

cultură, unde şi-au desfăşurat activitatea

scriitorul Ioan Slavici, pictorul Nicola

Alexici, ziarişti Vasile Goldiş şi Ion Rusu-

Şirianu, arhitectul Szandai Ludovic,

romancierul Adam Muller Gutenbrunn şi

mulţi alţi oameni de ştiinţă.

În anul 1977/1978 funcţionau în

judeţ 343 şcoli primare, gimnaziale şi

liceale, din care cu unele cu secţii în

limbile germană, maghiară, sârbă şi

slovacă. În prezent, în judeţul Arad,

funcţionează 266 de şcoli, totalizand un

număr de 62559 elevi, iar după revoluţia

anticomunistă, învăţământul superior a

fost reînfiinţat în Arad, luând fiinţă două

universităţi, una particulară şi una de stat,

cu profile tehnice, economice şi

umaniste.

1.4.4. Turismul

Potenţialul turistic al judeţului

Arad este unul de mare valoare.

Îmbinarea armonioasă a formelor de

relief, climatul favorabil, elementele





26

faunistice și de floră, prezenţa apelor

minerale și abundenţa monumentelor

istorice și de arhitectură, fac din acest

areal o veritabilă zonă de convergenţă

turistică. Dintre cele mai reprezentative

obiective turistice naturale ale judeţului

Arad amintim: rezervaţiile naturale

Peștera Valea Morii (comuna Moneasa),

Dosul Laurului și Baltele Gurahonţ

(comuna Gurahonţ), Runcu-Groși

(comuna Bârzava), Poiana cu narcise

Rovina și Balta Rovina, (orașul Ineu),

Balta Șoimoș (orașul Lipova), Pădurea Sic

(comuna Cărand), Peștera lui Duţu

(comuna Săvârșin), Locul fosilifer

Monoroștia (Comuna Bârzava), Locul

fosilifer Zăbalţ (comuna Ususău), Pădurea

de stejar pufos de la Cărand (comuna

Cărand), Sărăturile (comuna Socodor),

Arboretul Macea (comuna Macea),

Prundul Mare (Parcul Natural Lunca) și

parcul natural Lunca Mureșului, ce se

desfășoară atât pe teritoriul judeţului Arad

cât și pe teritoriul judeţului Timiș.

Fondul turistic antropic al judeţului

poate fi reprezentat de obiective turistice

de mare valoare, precum Cetatea

Aradului (municipiul Arad), Cetatea

Șoimoș (orașul Lipova), Castelul Macea

(comuna Macea), biserica de lemn

(comuna Brazii), biserica Pogorârea

Sfântului Duh (comuna Hălmagiu),

biserica Înălţarea Domnului (Comuna

Pleșcuţa), mănăstirea Hodoș Bodrog

(Comuna Pecica), biserica Adormirea

Maicii Domnului (comuna Hălmagiu),

biserica Radna (orașul Lipova), fortificaţia

Sântana (orașul Sântana), toate acestea

fiind monumente istorice si de arhitectură

ce aparţin patrimoniului naţional.

Baza materială, în general destul de

redusă (4 363 locuri de cazare din care

34% în municipiul Arad, 30% în zona

periurbană, 36% în staţiunile

balneoclimaterice şi alte localităţi situate

la o depărtare de peste 40 km), este într-

o continuă modernizare şi extindere,

pentru a putea face faţă solicitărilor în

creştere.

M-ţii Zărand

Moneasa - staţiune

balneoclimaterică ale cărei ape minerale

erau apreciate încă de pe vremea

romanilor. Staţiunea s-a cuibărit la

poalele munţilor Codru-Moma, în jurul ei





27

aflându-se într-un peisaj de basm: culmi

împădurite, fenomene carstice, marmură

roşie, pârâuri limpezi.

Peisaj din Moneasa

Lipova - staţiune balneoclimaterică în

lunca Mureşului, înconjurată de păduri de

stejari. Apare în documente la 1315, dar

izvoarele sale de apă minerală sunt

cunoscute abia in sec XVI.

ŞTRANDURILE TERMALE

- perimetrul localităţilor Şofronea,

Curtici, Macea, Dorobanţi

Atât timp cât cei ce se bucură de

frumuseţile naturii, respectă prin conduita

lor regulile de bază de curăţenie şi

menţinere a integrităţii peisajului natural,

zonele vizitate nu au de suferit de pe

urma turismului. Prin practicarea în ultima

vreme a turismului organizat sistematic,

cu grupuri însoţite de specialişti şi

programe educative – comportament

susţinut puternic de Administraţia Parcului

Natural Lunca Mureşului – se poate

constata îmbunătăţirea aspectului unor

zone intens frecventate de turişti din

Lunca Mureşului. Este vorba despre

zonele în care s-au făcut diverse

amenajări uşoare, de tipul drumurilor de

acces, montarea de coşuri pentru gunoi,

crearea de trasee pentru biciclişti prin

pădure, a unor locuri de campare şi a

observatoarelor pentru păsări şi animale.

1.4.5. Mass-media

Aradul, şi-a început periplul în

lumea informaţiei prin tipărirea unui

săptămânal de limbă germană "Arader

Kundschaftsblatt" în anul 1837. Trei ani

mai târziu apărea deja varianta în limba

maghiară a acestuia, "Aradi Hirdeto".

Primul periodic arădean tipărit în

limba româna, a fost gazeta "Speranţa".

Apărut între 1 februarie - 15 decembrie

1869 şi între 10 ianuarie - 13 iunie 1872,

periodicul a fost considerat unica şi prima

foaie bisericească a românilor ortodocşi

din Ungaria şi Ardeal. Mai târziu, între

anii 1877 şi 1948, apare apreciata

revistă, "Biserica şi şcoala".

După revoluţie anticomunistă,

cititorii au beneficiat de apariţia unor noi

surse de informare, “Tribuna Aradului”

(1990-1991), "Curierul Aradului" şi

"Libertatea Aradului" (1991-1997).

Actualmente, presa scrisă

cuprinde o varietate de publicaţii demne





28

de un oraş ce-şi caută locul într-o

economie concurenţială. Adevărul de

Arad, cel mai vechi cotidian local, apărut

încă din anul 1944, a purtat succesiv

denumirea de Patriotul şi Flacăra Roşie.

Acestuia i se alătură Arad Expres,

Observator Arădean,

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Age

nda_zilei&action=editBuletinul de Arad,

Piaţa Aradului, Informaţia Aradului şi

cotidianul de limba maghiară, Nyugati

Jelen.

Presa radiofonică transmite pe

frecvenţe locale programele de la

Bucureşti şi parţial programe locale –

Radio Vest Sebiş, Radio XXI Sebiş. Cele

mai ascultate posturi de radio sunt Kiss

FM, Pro FM, Radio 21, Radio Arad,

Europa FM.

Situaţia se repetă şi în televiziune

unde Pro TV Arad transmite doar ştiri

locale, reluând în rest programul naţional.

O situaţie asemănătoare este şi în cazul

postului local "TV Arad", apărut în anul

1990. Acesta retransmite programele de

pe Antena 1. Singura televiziune locală cu

emisiuni proprii este "Informaţia TV",

cunoscută iniţial sub denumirea "Intersat"

(1994).

1.5. Mediul economic

1.5.1 Analiza situaţiei economice pe

domenii, structura şi forma juridică

de organizare

Judeţul dispune de o economie

echilibrată, principalele sectoare de

activitate productivă fiind agricultura şi

industria.

Potenţialul agricol este însemnat,

suprafaţa agricolă fiind de 511 475 ha din

suprafaţa totală a judeţului. Prin

fertilizarea solurilor în condiţiile asigurării

calităţii se pot obţine recolte foarte bune

la toate culturile agricole, dintre care mai

importante sunt: cerealele pentru boabe

(grâu, secară, orz, orzoaică, porumb),

leguminoase pentru boabe (mazăre,

fasole) şi plante industriale (uleioase şi

textile). Şi zootehnia este bine

reprezentată, efectivele de animale au

fost la sfârşitul anului 2006 de 63,5 mii

capete bovine, 218 mii capete porcine,

237 mii capete ovine şi 1514 mii capete

păsări.

Industria judeţului Arad se

concretizează prin producţia de mijloace

pentru transportul feroviar de mărfuri şi

călători, producţia de mobilier, confecţii şi

tricotaje, încălţăminte, articole de





29

feronerie pentru mobilă şi binale, maşini şi

echipamente, extracţia de ţiţei şi gaze,

producţia de energie electrică şi termică,

producţia de cherestea.

Numărul societăţilor comerciale

active este de peste 10 000, din datele

oferite de Oficiul Registrului Comerţului a

Judeţului Arad, din care aproximativ 1 600

sunt în sectorul industrial.

Municipiul Arad concentrează, atât cea

mai mare parte a locuitorilor, cât şi a

unităţilor industriale cu potenţial ridicat de

poluare. Din acest motiv municipiul Arad

este considerat ca zona cu cele mai mari

probleme de mediu, atât la nivel local cât

şi regional, drept pentru care şi acţiunile

APM Arad pentru limitarea impactului de

mediu sunt concentrate în mare parte în

această direcţie.

Economia locală nu este foarte

mult orientată spre export, astfel trei

sferturi din vanzari sunt realizate în

interiorul judeţelor sau în Romania.

Industria textilă şi a încălţămintei (aparent,

datorită unei cote semnificative de capital

străin) depind mai mult de importuri.

1.5.2. Infrastructura: transport,

telecomunicaţii, reţele de apă

potabilă/uzată, distribuirea/

alimentarea gaze, termică

În judeţul Arad există o importantă

reţea de drumuri rutiere, feroviare, iar

transportul aerian este reprezentat printr-

un aeroport ce datează din anul 1936 şi

asigură legătura cu capitala şi cu diferite

centre din Europa. În prezent suprafaţa

operaţională pentru pasageri este de

1185 mp, numărul de pasageri care

poate fi deservit în procedurile de sosire

şi plecare este de 50 pasageri pe oră.

- terminalul Cargo-Aeroport Arad:

este un obiectiv amplasat în imediata

apropiere a aeroportului internaţional şi al

zonei libere Arad, fiind în măsură să preia

traficul de marfă pe cale aeriană, care

leagă Europa de vest de Orientul Mijlociu.

El este situat in apropierea frontierei cu

Ungaria la 30 Km de cel mai apropiat

punct rutier de trecere al frontierei

(Turnu) şi respectiv la 20 Km de cel mai

apropiat punct de trecere al frontierei pe

calea ferată (Curtici). Amplasamentul

permite accesul facil al agenţilor

economici din zonele apropiate, în

special din judeţele: Arad, Bihor, Alba,

Hunedoara - România şi respectiv Bekes,





30

Czongrad - Ungaria, la această categorie

de transport marfă.

Vedere Aeroportul Arad

În ceea ce priveşte transportul

rutier, numărul vehiculelor pentru

transportul de călători, precum autobuze,

microbuze, motorete, autoturisme,

motociclete, etc., continuă să deţină

ponderea cea mai mare pentru transportul

de pasageri din judeţul Arad. Cele mai

numeroase autovehicule sunt

autoturismele.

Din datele oferite de Direcţia de

Statistică a judeţului Arad referitor la

transportul în comun, la nivelul anului

2005, în judeţul Arad sunt 3 oraşe în care

se circulă cu autobusele şi au fost

transportaţi un număr de 6 226 mii

călători, iar 1 oraş are tramvaie, totalul

călătorilor transportaţi fiind de 34 468 mii.

La nivelul relaţiilor continentale,

teritoriul judeţean este străbătut de

coridorul trans-european nr. IV – rutier şi

feroviar, care asigură legăturile dintre

vestul Europei şi spaţiul Mării Negre.

Autostrada Nădlac-Deva-Sibiu-Braşov

se încadrează în reţeaua generală de

autostrăzi prevăzută a se realiza în ţara

noastră şi reprezintă o zonă importantă a

Coridorului IV Trans-european de

transport rutier, care va străbate teritoriul

României de la vest la est, între Arad şi

Constanţa ce are ca scop:

- integrarea în reţelele de transport

trans-europene,

- descongestionarea şi siguranţa

traficului,

- rentabilitatea şi dezvoltarea zonală.

Judeţul Arad este traversat de

calea ferată, care face parte din Coridorul

IV Trans-european Curtici – Braşov –

Bucureşti – Constanţa, coridor stabilit la

Conferinţa Pan-europeană a

Transporturilor de la Creta din 1994 şi

reconfirmat la Conferinţa de la Helsinki

din iunie 1997. Coridorul IV este

multimodal, având o mare importanţă în

structura traficului derulat pe reţeaua

C.F.R

Transporturile feroviare sunt

reprezentate de o veche şi bogată reţea

feroviară, ce asigură traversarea judeţului

de una dintre cele mai importante

magistrale care realizează legătura, prin

punctul de frontieră Curtici, cu ţările

Europei centrale. Acest fapt a impulsionat





31

valorificarea economică a resurselor

naturale, dezvoltarea transportului de

călători şi mărfuri. În limitele judeţului

Arad există cea mai veche linie îngustă

electrică din România, care a fost

construită în 1913. Ea avea o lungime de

55,3 km şi a legat oraşul Arad de

localităţile viticole Ghioroc, Şiria, Mâsca,

Pâncota şi Ghioroc – Miniş – Păuliş –

Baraţca – Radna (în prezent este

nefuncţională). În municipiul Arad se află

cel mai mare nod de cale ferată, de unde

pornesc linii ferate către 7 direcţii.

Posibilitatea transformării centrelor

urbane în motoare de creştere economică

la nivel regional este împiedicată de lipsa

sau slaba dezvoltare a serviciilor publice,

precum cele legate de alimentarea cu

apă, canalizare, managementul adecvat al

deşeurilor şi termoficare. În unele cazuri,

există probleme şi în ceea ce priveşte

serviciile de sănătate. Centrele urbane

necesită investiţii importante pentru a le

face mai atractive din punct de vedere

economic şi a îmbunătăţi calitatea vieţii

locuitorilor.

Alimentarea cu apă a populaţiei

judeţului Arad este asigurată în majoritate

din subteran. Apele de medie adâncime

cantonate în conul aluvionar al Crişului şi

al Mureşului constituie principala resursă

de apă pentru populaţie şi aceasta

satisface calitativ.

Există 4 captări din ape de

suprafaţă pentru alimentarea populaţiei:

la Sebiş, Hălmagiu, Căsoaia şi Moneasa

care totalizează un volum de 564 mii

mc/an.

Se constată an de an creşterea

volumului de apă industrială captată din

subteran, prin foraje proprii, de către tot

mai mulţi agenţi economici. Aceasta se

întâmplă datorită costului tot mai ridicat al

apei distribuite prin reţelele de

alimentare.

În judeţul Arad nu există reţele

pentru apă menajeră. Deocamdată, chiar

dacă este mai scumpă, populaţia

foloseşte în scop menajer tot apa

potabilă.

Accesul populaţiei din zonele urbane

la serviciile de canalizare este evidenţiat

în tabelul de mai jos.

Situaţia reţelelor de canalizare şi a

numărului de locuitori abonaţi

Reţele de canalizare

Oraş Existent

km

Realizat2006km

Abonaţi

Arad 521,6 98,5 151 713ChişineuCriş

14,0 2,0 1 850

Curtici 8,0 0 42Ineu 9,0 0 3 845Lipova 17,0 0 5 500





32

Nădlac 5,0 0 675Pecica 5,3 0 850Pâncota 7,8 0 265Sântana 8,0 0 392Sebiş 5,0 0 216

Din totalul populaţiei care beneficiază

de alimentare cu apă potabilă de la reţele

specializate, doar 75% este racordată la

reţele de canalizare.

Condiţiile de trai din zonele urbane,

mai presupun şi asigurarea sistemului de

încălzire, şi reţeaua de distribuţie a

gazelor naturale, accesul la serviciile de

salubritate ale primăriilor respectivelor

localităţi. Aceste facilităţi sunt evidenţiate

în tabelele de mai jos.

Situaţia numărului de locuitori abonaţi la

sistemul centralizat de încălzire

OraşNumăr de locuitoriracordaţi la sistemulcentralizat de încălzire

Arad 104 763ChişineuCriş

480

Curtici 0Ineu 484Lipova 0Nădlac 600Pecica 0Pâncota 0Sântana 0Sebiş 28

Situaţia reţelelor de distribuţie a

gazului natural şi numărul de abonaţi

Reţele de distribuţie agazului natural

OraşLungime

kmNr. abonaţi

Chişineu 28,3 1 000

CrişCurtici 52,3 713Ineu 43,0 192Lipova 0 0Nădlac 3,3 200Pecica 0 0Pâncota 0 0Sântana 63,0 1 400Sebiş 0 0

In judeţul Arad energia electrică se

produce prin utilizarea resurselor

energetice primare (lignit energetic, gaz

natural şi în mică măsură păcură), în

două centrale energetice. O centrală (pe

hidrocarburi) este amplasată în centrul

municipiului Arad, iar centrala pe lignit

este amplasată în afara municipiului, pe

drumul de centură spre Nădlac.

In judeţul Arad energia termică

este produsă în cazane de apă fierbinte,

prin arderea gazelor naturale şi păcură

(în centrala din centru municipiului Arad,

din oraşele Ineu, Chişineu Criş, Nădlac şi

Sebiş), prin arderea lignitului şi a gazului

metan (în centrala din afara oraşului

Arad) prin intermediului boylerelor de

bază, de vârf şi termoficare.

În judeţul Arad, consumul de

energie constă în consum de energie

electrică şi termică. Energia electrică este

consumată în general din Sistemul

Naţional, doar în situaţii de urgenţe se

folosesc generatoare de energie (unde

este cazul: unităţi spitaliceşti, remize de





33

pompieri, etc). Energia termică este

produsă de SC CET Arad, precum şi de

societăţi specializate din oraşele Ineu,

Chişineu Criş, Nădlac şi Sebiş care

furnizează agentul termic pentru populaţia

din localităţile respective şi majoritatea

agenţilor economici. Segmentul de

populaţie care nu are acces la energia

termică furnizată centralizat, foloseşte

surse proprii de încălzire.

Pentru producerea energiei

electrice şi termice este necesar un

consum de combustibili: cărbuni, gaze

naturale, păcură.

Valorificarea potenţialului surselor

regenerabile de energie se înscrie în

programul dezvoltării energetice a

României pe termen lung.

În strategia comunitară şi planul de

acţionare pentru utilizarea surselor

regenerabile de energie se are în vedere

că până în anul 2010 ponderea acestor

resurse, în balanţa resurselor primare,

trebuie să ajungă la minim 12% faţă de

8% în prezent. De asemenea ponderea

energiei electrice produsă din resurse

regenerabile trebuie să ajungă la minim

24% faţă de 14.3% în prezent.

În România, ponderea surselor

regenerabile va trebui să reprezinte până

în anul 2010 aproximativ 11% din

consumul total de resurse primare, iar

până în anul 2015 să ajungă la 11.2%.

În judeţul Arad, localitatea Nădlac

foloseşte apa geotermală ca sursă pentru

producerea energiei termice. Societatea

Apoterm Nădlac utilizează temperatura

apei subterane pentru producerea

agentului termic de încălzire. Din datele

primite în anul 2006 consumul de apă

geotermală a fost de 40-45 mc/h în lunile

de iarnă şi 16/17 mc/h în lunile de vară.

Temperatura apei la intrare în sistem este

de aprox.700C iar la ieşirea din sistem

are în jur de 30-350C. În localitatea

Nădlac la acest sistem centralizat de

încălzire sunt arondate 198 locuinţe (600

persoane), o serie de instituţii publice şi

şcolile din oraş.

2. Managementul mediului în

judeţul Arad

2.1. Calitatea atmosferei

În judeţul Arad poluarea

atmosferei este monitorizată în principal

doar în oraşul Arad, municipiu şi oraş

industrial, unde este concentrată aproape

întreaga industrie a judeţului, cu un trafic

intens şi o densitate mare a populaţiei.

Poluarea de fond – reprezintă

poluarea existentă în zonele în care nu

se manifestă direct influenţa surselor de





34

poluare. În judeţul Arad exista o staţie

pentru monitorizarea poluării de fond.

Poluarea de impact – este

poluarea produsă în zonele aflate sub

impactul direct al surselor de poluare.

Principalele substanţe toxice emise

în atmosferă de sursele de poluare sau

formate în aer sub acţiunea substanţelor

poluante sunt: ozonul, hidrocarburile,

oxidul de carbon, dioxidul de sulf, oxizii de

azot, hidrogenul sulfurat, amoniacul,

substanţele toxice aeropurtate, pulberile

sedimentabile şi în suspensie.

Reţeaua de supraveghere a

poluării de impact cuprinde 10 staţii pentru

monitorizarea pulberilor sedimentabile cu

frecvenţă lunară, 3 staţii pentru

determinarea poluanţilor gazoşi: SO2,

NOx, şi a pulberilor în suspensie şi 2

locaţii în care se determină poluanţii

gazoşi SO2, NOx – analize de scurtă

durată, cu frecvenţă săptămânală.

Amplasarea staţiilor de

supraveghere a avut în vedere acoperirea

spaţială a zonelor afectate de poluarea

produsă de: traficul rutier şi de activitatea

industrială.

Punctul de recoltare „Sediu APM”

îndeplineşte condiţiile de staţie de fond

urbană. Această staţie este amplasată în

perimetrul locuit al oraşului şi

monitorizează nivelele medii de poluare a

aerului în aria urbană, rezultate din

transportul poluanţilor proveniţi din oraş şi

din afara oraşului, nefiind influenţată

direct de emisiile ce provin din trafic sau

industrie.

Staţia este amplasată în clădirea

instituţiei cu aspiraţie din stradă la o

distanţă mai mare de 50 m de o stradă cu

trafic redus şi cu ieşire înspre parc şi

Faleza Mureşului care oferă posibilitatea

neobturării transportului poluanţilor

proveniţi din afara oraşului.

Staţia este dotată cu o pompă de

recoltare a poluanţilor gazoşi DESAGA

cu funcţionare de 24 ore.

Poluanţii gazoşi care se determină

în această staţie sunt: dioxidul de azot,

dioxidul de sulf şi ozonul. Nu se

determină pulberile în suspensie datorită

amplasării la înălţimea de 3 metri a

staţiei. Tot în acest punct funcţionează o

staţie pentru determinarea pulberilor

sedimentabile.

Pentru urmărirea poluării de

impact la nivelul municipiului Arad

funcţionează 3 staţii după cum urmează:

- staţia „Uzina electrică” de tip

„trafic” amplasată în zona urbană cu

caracteristici industriale şi comerciale.





35

Pompele de recoltare a poluanţilor

gazoşi şi a pulberilor în suspensie sunt

amplasate într-o căsuţă metalică cu

aspiraţia spre şoseaua dinspre Deva spre

centrul oraşului cu un trafic de cca. 28.000

vehicule pe zi din care 11 % sunt maşini

grele. În apropierea staţiei se află

amplasată CET pe hidrocarburi prevăzută

cu 8 coşuri de eliminare a poluanţilor

gazoşi, rezultaţi din arderea păcurii şi a

gazului metan, situate în direcţia opusă

direcţiei dominanate a vântului.

- staţia „Universitatea Aurel

Vlaicu” de tip „industrial” amplasată în

zonă urbană, industrială, degajată, fără

clădiri înalte.

Pompele de recoltare a poluanţilor

gazoşi şi a pulberilor în suspensie sunt

amplasate într-o încăpere a fabricii SC

Astra-Trinity cu aspiraţie dinspre o stradă

intens circulată (cca 20 000

autovehicule/24 ore dintre care 6 %

maşini grele) şi influenţate de emisiile de

trafic şi de la Fabrica de vagoane marfă

SC ASTRA – TRINITY (arderi din

industria de prelucrare a metalelor:

turnătorii, forjă, prelucrare mecanică).

- staţia „Şaguna” de tip „trafic”

amplasată în zonă urbană cu caracteristici

de zonă rezidenţială şi comercială.

Pompele pentru recoltarea

poluanţilor gazoşi şi a pulberilor în

suspensie sunt amplasate într-o

încăpere a Grupului de Pompieri, cu

aspiraţie dinspre stradă şi sunt influenţate

de traficul intens de cca. 15 000 vehicule

/zi din care 7 % sunt maşini grele.

Datele meteorologice, necesare

calcului corect al volumelor de aer aspirat

precum şi interpretării corecte a

rezultatelor, s-au solicitat Staţiei meteo

locale.

Determinările de scurtă durată se

fac în intersecţiile tip sens giratoriu: P-ţa

Podgoria şi P-ţa UTA, intersecţii foarte

inens circulate.

În cursul anului 2006

monitorizarea calităţii aerului s-a făcut

printr-un număr de:

- 2 188 analize de poluanţi gazoşi:

SO2 şi NOX ;

- 8 760 analize de O3: cu analizor

automat;

- 774 analize de pulberi în

suspensie;

- 132 analize de pulberi

sedimentabile.

Concentraţii ale dioxidului de

sulf





36

Analizele au fost executate în

cadrul laboratorului APM, în toate

punctele de prelevare, având ca dotare

pompe de recoltare tip Sibiu, cu timp de

mediere 24 ore. Determinările analitice

ale concentraţiilor de poluanţi s-au

efectuat prin metode spectrofotometrice.

Probele de scurtă durată (timp de

mediere 30 minute) au fost prelevate din

intersecţiile intens circulate din municipiul

Arad.

Conc, µg/mcPunct

recoltareNr.

probemedie CMA

p-ta Podgoria 52 11p-ta UTA 52 9Municipiu 104 10

750

Din rezultatele prezentate se

desprind următoarele concluzii:

- pe tot parcursul anului nu s-a depăşit

CMA, valorile măsurate fiind mult mai

scăzute.

- concentaţiile determinate prin

analizele de scurtă durată sunt mai mari

decât mediile concentraţiilor determinate

în punctele de impact la nivelul

municipiului Arad, astfel: concentraţia

medie pentru SO2 este de 19,7 ori mai

mare.

La nivelul judeţului Arad emisiile

de dioxid de sulf au fost calculate prin

metoda Corinair, având următoarele

valori, în funcţie de tipul de activitate:

Situaţia emisiilor de dioxid de sulf,

în anul 2006

Nr.crt.

Categoriile desurse

SO2

t/an

1Arderi în industriaenergetică

11 308,46

2Instalaţii de ardereneindustriale

312,16

3Arderi în industriade prelucrare

27,58

4Procese deproducţie

-

5 Transport rutier 0,976 Alte surse mobile 16,79

Total 11 665,96

Concentraţia medie µg/mc

SediuAPM

UzinaEl.

Şaguna AstraMun.Arad

I 0,31 - 0,72 0,65 0,60II 0,28 - 0,53 0,58 0,50III 0,42 0,44 0,23 0,42 0,90IV 0,26 0,43 1,19 0,39 0,60V 0,29 0,46 0,93 0,49 0,50VI 0,32 0,40 0,80 0,69 0,60VII 0,27 0,27 0,66 0,59 0,40VIII 0,31 0,27 0,66 0,71 0,50IX 0,27 0,24 0,52 0,61 0,40X 0,27 0,23 0,79 0,50 0,50XI 0,30 0,25 0,58 0,50 0,40XII 0,21 0,34 0,11 0,11 0,20Media 0,29 0,31 0,84 0,54 0,50

CMA 250

Dep.% 0 0 0 0 0Nr.det. 258 216 258 258 990





37

Repartiţia emisiilor de SO2, t/an

312

27

16,8355,811308

Ind.energetică

Inst. Neind

Ind. Prelucrare

Alte surse

Din datele prezentate, se constată

că sursa cea mai importantă de emisii de

SO2 sunt arderile în industria energetică.

Acestea reprezintă 96,9%, în timp ce

emisiile din instalaţiile neindustriale doar

2,7%.

În judeţul Arad sursa majoră de

emisii de SO2 o reprezintă SC CET Arad

prin cele 10 instalaţii mari de ardere: SC

CET Arad pe hidrocarburi cu opt instalaţii,

respectiv SC CET Arad pe lignit cu două

instalaţii. Aceste instalaţii fac parte într-un

program de reducere progresivă a

emisiilor, care prevede conformarea cu

cerinţele HG 541/2003, pentru emisiile de

SO2 până la finele anului 2013.

Concentraţii ale dioxidului de azot

Analizele au fost executate în

cadrul laboratorului APM, în toate

punctele de prelevare, având ca dotare

pompe de recoltare tip Sibiu, cu timp de

mediere 24 ore. Determinările analitice

ale concentraţiilor de poluanţi s-au

efectuat prin metode spectrofotometrice.

Concentraţia medie, µg/mc

SediuAPM

UzinaEl.

Şaguna AstraMun.

Arad

I 9,98 - 10,00 9,36 9,80II 8,07 - 9,02 9,12 8,70III 9,14 12,97 23,41 8,91 13,60IV 8,50 9,67 9,47 11,42 9,80V 9,76 11,66 9,92 10,68 10,50VI 9,39 11,45 7,99 10,27 9,80VII 8,42 10,31 7,61 11,41 9,40VIII 7,52 9,52 7,74 10,45 8,90IX 8,45 9,35 10,79 10,58 9,80X 8,79 9,75 8,88 8,68 9,00XI 6,20 9,37 9,35 8,64 8,40XII 9,71 9,32 7,35 7,28 8,40Media 8,54 10,19 10,38 9,89 9,73

CMA 100

Dep.% 0 0 0 0Nr.det. 258 216 258 258 990

Probele de scurtă durată (timp de

mediere 30 minute) au fost prelevate din

intersecţiile intens circulate din municipiul

Arad.

Conc, µg/mcPunct

recoltareNr.

probemedie CMA

p-ta Podgoria 52 23p-ta UTA 52 21Municipiu 104 22

300

Din rezultatele prezentate se

desprind următoarele concluzii:

- pe tot parcursul anului nu s-a depăşit

CMA,

- concentraţiile determinate la probele

de scurtă durată sunt mai mari decât

mediile concentraţiilor determinate în





38

punctele de impact la nivelul municipiului

Arad, astfel: concentraţia medie pentru

NOx este de 2,27 ori mai mare.

La nivelul judeţului Arad emisiile

de dioxid de azot au fost calculate prin

metoda Corinair, având următoarele

valori, în funcţie de tipul de activitate:

Situaţia emisiilor de oxizi de azot, în anul 2006

Nr.crt.

Categoriile desurse

NOX

t/an


725,97

2Instalaţii de ardereneindustriale

405,84


19,35

4Procese deproducţie

-

5 Transport rutier 4 570,276 Alte surse mobile 84,44

Total 5 805,87

Prin modul de calcul al emisiilor

acestui poluant se calculează valoarea

totală a oxizilor de azot, notată cu NOx

(NO2 + NO).

Surse de emisii NOx, t/an

726

406

4570

84Ind. Energetic

Inst.Neindustr.

Transport

Alte surse

Din datele prezentate, reiese că

sursa cu ponderea cea mai mare pentru

emisia de NOx este transportul rutier, ce

reprezintă 78,72% din totalul emisiilor de

oxizi de azot. Urmează apoi arderile din

industria energetică cu 12,50% şi

instalaţiile de ardere neindustriale ce au o

pondere doar de 7%.

Pulberi în suspensie (PM10 şi PM 2,5)În judeţul Arad poluarea

atmosferei este monitorizată doar în

oraşul Arad, municipiu şi oraş industrial,

unde este concentrată aproape întreaga

industrie a judeţului, cu un trafic intens şi

o densitate mare a populaţiei. Cu

programul Corinair se calculează doar

pulberile totale (TSP). În cadrul APM

Arad nu s-au monitorizat pulberile în

suspensie (PM10 şi PM2,5) ca urmare a

faptului că în dotarea laboratorului nu au

existat dispozitive de prelevare a acestor

tip de pulberi.

Situaţia emisiilor de pulberi

în anul 2006

Nr.crt.

Categoriile desurse

Pulberi(t/an)


370,37

2Instalaţii deardereneindustriale

2 507,19


19,52

4 Transport rutier 353,695 Alte surse mobile 9,85

Total 3 260,62





39

Surse pentru emisii de pulberi

Ind.

EnergeticăInst. neind.

Transport

Analizând datele prezentate se constată

faptul că cea mai mare cantitate de pulberi

provine din instalaţiile de arderi

neindustriale (locuinţe) 76,89 %, arderi în

industria energetică 11,369% şi transport

rutier 10,85%. De menţionat că SC CET

Arad - pe lignit este prevăzut cu electrofiltre

pentru reţinerea pulberilor, care

funcţionează cu un randament de 99,6%.

Determinările de pulberi în

suspensie în procesul de monitorizare al

calităţii aerului din cadrul APM Arad s-au

efectuat cu în cele trei staţii de impact

amplasate în municipiul Arad, în regim de

probe medii de 24 ore. Punctele de

determinare se află poziţionate pe artere

intens circulate, după cum urmează:

- punctul Astra Vagoane, pe o

arteră circulată în apropierea Uzinei de

Vagoane S.C. ASTRA TRINITY S.A;

- punctul str. A. Şaguna, pe

şoseaua pe care este dirijat traficul greu

pentru ieşirea din oraş;

- punctul Uzina Electrică, pe

şoseaua de intrare dinspre Deva.

Concentraţiile medii lunare a

pulberilor în suspensie determinate în

cele trei staţii de impact amplasate în

municipiul Arad şi concentraţiile medii

lunare la nivelul municipiului Arad sunt

prezentate în tabelul şi graficul următor:

Concentraţia medie, µg/mc

UzinaEl.

Şaguna AstraMun.Arad

I 147 147 159 151II 146 153 150 150III 149 150 153 151IV 131 135 138 135V 143 148 148 146VI 149 150 156 152VII 150 152 154 152VIII 149 151 152 151IX 149 151 153 151X 151 150 153 151XI 149 151 153 151XII 149 151 153 151Media 147 149 151 149

CMA 150

Dep.% 41,09 50 64,73 51,94Nr.det. 258 258 258 774Nr.dep. 106 129 167 402

0

0.1

0.2

mg

/mc

Astra

Vagoane

Pulberi în suspensie

După cum se observă din tabelul şi





40

graficul prezentate, frecvenţa depăşirilor a

CMA la concentraţiile medii lunare pentru

acest poluant, este cuprinsă în intervalul

41,09 - 64,73%.

Producerea ozonului troposferic

Spre deosebire de ozonul

stratosferic care protejează viaţa pe

pământ, ozonul troposferic este deosebit

de toxic şi constituie poluantul principal al

atmosferei ţărilor şi oraşelor

industrializate, deoarece precursorii

acestuia provin din activităţi industriale şi

trafic rutier.

În cadrul laboratorului APM Arad

funcţionează un analizor automat de ozon

tip Horiba APOA-360, care monitorizează

permanent concentraţia acestui poluant.

Valorile concentraţiilor de ozon,

în anul 2006

Pragprotecţiasănătăţii

µg/mc

Conc.max.

µg/mc

Datamax.

Intervalorar

43.50 20 10-1831.73 12 18-0240.10 13 18-0238.20 30 09-1744.38 06 18-0238.93 18 10-1847.28 23 12-2035.50 20 11-1941.88 05 12-2027.40 04 18-0230.98 18 06-14

120

76.90 08 11-19

Ca surse generatoare de

precursori ai ozonului se evidenţiază

următoarele:

- arderea combustibililor fosili:

cărbune, produse petroliere, în surse fixe

şi mobile (trafic);

- depozitarea şi distribuţia benzinei;

- utilizarea solvenţilor organici;

- procesele de compostare a

gunoaielor menajere şi industriale.

Cantitatea de ozon troposferic este

foarte variabilă în timp şi spaţiu, ştiut fiind

faptul că precursorii sunt transportaţi la

distanţe mari de sursă. Din aceste

considerente, ozonul este foarte greu de

urmărit, fiind necesară în mod deosebit şi

monitorizarea precursorilor săi: oxizi de

azot, metan, compuşi organici volatili.

Nocivitatea compuşilor organici volatili

este pusă în evidenţă prin concentraţia

mai mare sau mai mică de ozon

troposferic.

Impactului ozonului asupra mediului

este evident, deoarece ozonul este

componentul principal al smogului

caracteristic oraşelor mari. Mai poate

avea efecte asupra organismului uman

prin afecţiuni ale aparatului respirator,

iritarea ochilor, reducerea rezistenţei la

infecţii.





41

În privinţa măsurilor de reducere a

concentraţiei ozonului acestea sunt

practic măsuri de reducere a emisiilor de

substanţe de bază din care acestea se

formează, respectiv NO2 şi COV.

Introducerea obligativităţii normelor

Euro–3 sau 4 pentru autovehiculele

importate şi politica de înnoire a parcului

auto naţional, va conduce la scăderea

concentraţiei ozonului din atmosferă.

Emisii totale anuale de gaze cu

efect de seră

Protocolul de la Kyoto nominalizează

următoarele gaze cu efect de seră: dioxid

de carbon (CO2), metan (CH4), oxid

azotos (N2O), hidroflorocarburi (HFC6),

perflorocarburi (PFC6) şi hexafluorura de

sulf. Prin acelaşi Protocol se

nominalizează şi următoarele sectoare

care produc astfel de emisii: energie,

procese industriale (produse minerale,

industria chimică, producţia metalelor),

utilizarea solvenţilor; agricultură

(fermentaţie, arderea reziduurilor agricole,

gestionarea îngrăşămintelor naturale,

cultivarea orezului); deşeuri (depozitare

pe sol, ape uzate, incinerare).

La nivelul judeţului Arad s-au

identificat sectoarele care produc emisii

de gaze cu efect de seră şi în baza

Ordinului nr.524/06.05.2000, privind

instrucţiunile de calcul al emisiilor, s-au

stabilit cantităţile de poluanţi.

Situaţia emisiilor de gaze cu efect de

seră în anul 2006.........t/an

Categoriilede surse

CO2 CH4 N2O

Arderi înindustriaenergetică

715 089 10 13

Instalaţii dearderineindustriale

1 197 058 1 642 76

Arderi înindustria deprelucrare

30 931 10 2

Transportrutier

500 203 104 18

Alte sursemobile

- 1 2

Tratarea şidepozitareadeşeurilor

7 393 37 092 3

Agricultura - 11 362 235Alte surse - 23 247Total 2 450 694 50 244 596

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

t/an

CO2 CH4 N2O

Emisii ale gazelor cu efect de seră

Ponderea cea mai mare în emisiile

de gaze cu efect de seră o are arderea

combustibililor pentru producerea de

energie în instalaţiile de ardere





42

neindustriale (sursele areale), arderile din

industria energetică, transportul rutier dar

şi tratarea şi depozitarea deşeurilor.

Evaluarea emisiilor de gaze cu

efect de seră (dioxid de carbon, protoxid

de azot, hidrofluorocarburi,

perfluorocarburi şi hexahexafluoriră de

sulf, exprimate în echivalent CO2 ) se

poate realiza şi prin procedee de estimare

bazate pe factori de emisie şi date

statistice privind sursele de emisie

(indicator de dezvoltare durabilă).

Emisii totale de gaze cu efect de

seră, arată tendinţele emisiilor

antropogene, exprimate în echivalent

CO2, transformare realizată pe baza

coeficienţilor de încălzire globală (GWP).

Aceşti coeficienţi se referă la capacitatea

diverselor gaze de a contribui la încălzirea

globală într-un interval de timp de 100 ani.

Emisii totale anuale

de gaze cu efect de seră

(mii tone CO2 Eq)ARAD 2003 2004 2005 2006

Emisii totale

3 823 4 081 3 737 3 691

Emisii totale de gaze cu efect de seră

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

2003 2004 2005 2006Anul

Ec

hiv

ale

nt

CO

2(G

g)

Analizând tabelul şi graficul

prezentat se constată faptul că după o

creştere din perioada anilor 2003-2004

urmează o diminuare uşoară a emisiilor

totale de aceste gaze cu efect de seră,

valoarea înregistrată în anul 2006 este

doar cu 1,2% mai redusă decât cea din

anul 2005.

Emisii totale de gaze cu efect de

seră pe cap de locuitor, reprezintă

raportul dintre emisiile totale de gaze cu

efect de seră, exprimate în echivalent

CO2 şi populaţia totală (a judeţului Arad).

Emisii totale de gaze cu efect de serăt/cap locuitor

ARAD 2003 2004 2005 2006

Tone CO2. 8,28 8,86 8,12 8,02

Em isii totale de gaze cu efect de seră pe

cap de locuitor

7,6

7,8

8

8,2

8,4

8,6

8,8

9

2003 2004 2005 2006Anul

Ec

hiv

ale

nt

CO

2(G

g)

pe

cap

de

locu

ito

r





43

Analizând tabelul şi graficul prezentate se

constată o uşoară scădere continuă a

acestui indicator, începând cu anul 2004.

Emisii anuale de dioxid de carbon

Dioxidul de carbon sau gazul

carbonic a contribuit în mod hotărâtor la

evoluţia vieţii pe Pământ. Numai

menţinerea relativ constantă a unei

cantităţi de dioxid de carbon asigură

condiţii optime pentru dezvoltarea vieţii.

Emisiile de dioxid de carbon în judeţul

Arad, în anul 2006, au înregistrat un

volum de 2 450,7 mii tone, mai ridicat cu

8,23% faţă de anul 2005.

Evoluţia emisiilor totale de CO2

ARAD CO2, mii t/an1999 1 085,62000 1 194,72001 1 058,82002 1 110,42003 2 763,32004 2 884,62005 2 263,02006 2 450,7

Evoluţia emisiilor de CO2

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

19992000

20012002

20032004

20052006

anul

t/a

n

Emisii anuale de metan (CH4)

Emisiile de metan intervin în

generarea efectului de seră. Acestea

provin din:

v arderea combustibililor;

v descompunerea vegetală;

v arderi anaerobe (aparatul

digestiv al animalelor- bovine );

v materiale organice în

descompunere (produse

alimentare în depozite).

Faţă de anul precedent, emisiile de

metan au înregistrat o creştere cu 8,85%

şi sunt prezentate comparativ cu anii

anteriori.

Evoluţia emisiilor de CH4

ARAD CH4, t/an1999 492000 5182001 7722002 1 4032003 27 4932004 38 1342005 46 6852006 50 817

Evoluţia emisiilor de CH4

0

20000

40000

60000

1999

2001

2003

2005

anul

t/a

n

Diminuarea emisiilor de CH4 ar

trebui să se realizeze prin:





44

- Reducerea emisiilor fugitive de CH4 din

industria gazelor naturale prin:

v îmbunătăţirea tehnologiei de

exploatare;

v reabilitarea reţelei de transport

şi distribuţie a gazelor.

- Un mai bun management al deşeurilor

prin:

v igienizarea staţiilor de

depozitare;

v diminuarea cantităţilor de

deşeuri organice depozitate.

Emisiile de protoxid de azot (N2O)

Protoxidul de azot din atmosferă

provine în proporţie foarte mare din

arderea combustibililor fosili şi din

transportul rutier. Chiar şi agricultura

contribuie substanţial la poluarea

atmosferică mai ales prin consumul sporit

de îngrăşăminte cu azot.

Faţă de anul 2005, s-a semnalat o

scădere a emisiilor de protoxid de azot cu

62,6%.

Evoluţia emisiilor de N2O

ARAD N2O, t/an2000 802001 892002 492003 1 5572004 1 2792005 1 5942006 596

Evoluţia emisiilor N2O

0

500

1000

1500

2000

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

anul

t/a

n

DDiminuarea emisiilor de N2O ar trebui

să se facă pe seama:

• Aplicării de tehnologii

îmbunătăţite de tratament al solurilor cu

îngrăşăminte pe bază de azot.

• Măsurilor de diminuare a

emisiilor în ecosistemele de păduri,

cum ar fi:

o extinderea ariilor de

pădure;

o îmbunătăţirea speciilor

şi formelor de copaci;

o realizarea întregului

volum de protecţie a

lemnului.

Diferenţele semnificative ale

valorilor emisiilor calculate (la toate

gazele considerate) în anul 2003 şi 2004

faţă de 1999-2002, apar datorită

extinderii calculului emisiilor la sursele

areale de emisii (utilizarea combustibililor

în gospodăriille populaţiei), agricultură,

aeroporturi.





45

Emisii de gaze cu efect de seră în

sectorul energetic

Sectorul energetic este

responsabilul principal al emisiilor de gaze

cu efect de seră. Emisiile calculate pentru

gazelor provenite din sistemul energetic,

în anul 2006, prin metoda Corinvent au

avut următoarele valori, prezentate în

tabelul următor:

Emisii de gaze cu efect de seră de la

SC CET Arad SA

Arad CO2 CH4 N2O

Arderi în ind.energetică

715 089 10 13

Din totalul emisiilor de CO2, cele

provenite de la sistemul energetic

reprezintă 28,18%.

Emisiile de CH4 reprezintă un

procent nesemnificativ (1,97x10-4%) din

totalul acestora pe judeţ, iar protoxidul de

azot emis de industria energetică

reprezintă 2,18%.

Sectorul energetic şi în special

sectorul de producere al energiei

electrice, este unul dintre cei mai mari

contribuitori la emisiile de gaze cu efect

de seră.

Reducerea emisiilor de gaze cu

efect de seră în acest sector este foarte

importantă şi poate avea loc în mai multe

moduri, de exemplu, prin dezvoltarea unor

tehnologii noi, curate, de producere a

energiei, creşterea eficienţei centralelor

electrice pe combustibili fosili şi trecerea

la combustibili cu conţinut mai mic de

carbon, precum şi prin reduceri în

cererea de energie electrică.

2.2. Calitatea apelor de suprafaţă şi

subterane

A. Apele de suprafaţă

Judeţul Arad se întinde pe două

bazine hidrografice: B.H. Mureş şi B.H.

Crişul Alb.

Calitatea apelor de suprafaţă din BH

Mureş este supravegheată prin

laboratorul aparţinând filialei Arad a

Direcţiei Apelor Tg. Mureş în următoarele

secţiuni de control:

- secţiuni de ordinul I: Săvârşin, Lipova,

amonte Arad, Nădlac – pe râul Mureş

- secţiuni de ordinul II:

- pe canalul Mureş Mort –

amonte confluenţă râul

Mureş

- pe canalul Ier – la Turnu.

- Petriş

- Pârâul Mare - Dorgoş

Calitatea apelor de suprafaţă din

BH Crişul Alb este supravegheată prin

laboratorul Direcţiei Apelor Oradea pe

următoarele cursuri de ape:

- râul Crişul Alb - Gurahonţ,

Ineu, Vărşand





46

- Valea Băneşti – la

Hălmagiu,

- Valea Sebiş – la Sebiş şi

Prăjeşti

- Canalul Morilor – Vărşand

şi Seleuş

- Valea Hălmăgel – Sârbi

- Tăcăşele – Avram Iancu

- Negrişoara – amonte

Neagra

- Cigher – Zărand

- Musteşti – Bonteşti

- Gut – Şicula şi pădurea

Rovina

- Sodom – Seleuş

- Matca – Zărand

- Valea Nouă Chişer – Sintea

fermă

Calitatea apelor înregistrată în

secţiunile de supraveghere de pe

Crişul Alb

Râurile din bazinul hidrografic al

Crişului Alb se încadrează în clasele de

calitate I, II şi III după cum urmează:

v Indicatorii regimului de oxigen,

nutrienţi şi ioni generali, apele se

încadrează în toate secţiunile în limita

categoriilor a I-a şi a II-a de calitate.

v La grupa de indicatori

metale râurile se încadrează în clasele a

III-a şi a IV-a de calitate datorită prezenţei

ionilor cupru şi zinc, proveniţi din fondul

natural, precum şi din evacuările de la

exploatările miniere din zona Brad.

v La grupa de indicatori

toxice organice (micropoluanţi) râul se

incadrează în clasa a II-a datorită

prezenţei fenolilor, proveniţi din fond

natural.

Calitatea apelor înregistrată în

secţiunile de supraveghere de pe

râul Mureş

Calităţile fizico–chimice ale

râului Mureş se încadrează în clasa a II-a

de calitate, pe toată lungimea de 214 km

râu (datorită indicatorilor regimului de

oxigen, nutrienţi şi ioni generali). Din

punct de vedere biologic aceste secţiuni

se încadrează în clasa a II-a de calitate,

indicele de stare ecologică fiind de

clasa a II-a.

Canalul Mureş Mort se încadrează în

clasa a IV-a de calitate la indicatorii

chimici (regimul de oxigen, nutrienţi, ioni

generali), în clasa a IV-a la încărcarea

biologică, iar la stare ecologică este de

clasa a IV-a pe toată lungimea de 20 km.

Cauza degradării apei Canalului

Mureşul Mort este evacuarea apelor

uzate industriale de pe platforma

industriei alimentare NV şi a necurăţării





47

albiei canalului care este în administrarea

Regiei de Îmbunătăţiri Funciare.

Canalul Ier se încadrează în clasa

a III-a de calitate din punct de vedere al

indicatorilor fizico-chimici. Din punct de

vedere biologic, apele corespund clasei

a III -a de calitate, iar indicele de

încadrare ecologică este III.

Râul Petriş se încadrează în clasa a II-

a de calitate pe toată lungimea de 14 km,

starea chimică fiind B.

Pârâul Mare, pe toată lungimea de 18

km se încadrează în clasa a II-a de

calitate.

B. Apele subterane

Pentru supravegherea calităţii

apelor subterane freatice există pe

teritoriul judeţului Arad o serie de foraje

componente ale reţelei de supraveghere

naţională. La acestea se adaugă forajele

de supraveghere a fenomenelor de

poluare situate în raza surselor de poluare

a mediului (S.C. ARCHIM S.A. şi C.E.T.

pe lignit), precum şi unele fântâni situate

în jurul gropilor de gunoi ale municipiului

Arad.

Zona gropilor de gunoi este în

supravegherea A.P.M. deoarece, fiind

situată în intravilanul oraşului, creează

probleme deosebite de poluare, astfel:

- este infestat întreg freaticul din zonă cu

substanţe organice, amoniac şi azotat

mult peste CMA pentru ape potabile;

- în zonă, mai ales în perioada caldă a

anului se degajă mirosuri neplăcute, iar

concentraţia amoniacului în aer

depăşeşte de regulă CMA;

- în vecinătatea gropilor de gunoi, terenul

agricol şi păşunea sunt acoperite de

gunoaie, hârtii, ambalaje, care creează

un aspect neplăcut şi duc la poluarea

solului.

Analizele efectuate din apa

freatică recoltată din fântânile din jurul

gropilor de gunoi, indică poluarea

acestora cu substanţe organice, azotaţi şi

amoniu.

Zona contaminată:

Groapa de gunoi – Câmpul Liniştii

Fântâni

1 2 3

Legea458/02

pH,unit.pH

7.20 7.10 7.30 6.5-9.5

Oxidab.mg/l O2

1.18 0.79 1.41 5.00

Conduc.µS/cm

716 753 492 2500

NH4+

mg/l0.000 0.000 0.000 0.500

NO2-

mg/l0.465 0.006 0.005 0.500

NO3-

mg/l67.00 124.20 116.00 50.00

Zona contaminată:





48

Groapa de gunoi – str. Poetului

Fântâni

1 2 3

Legea458/02

pH,unit.pH

7.10 7.20 7.20 6.5-9.5

Oxidab.mg/l O2

3.14 1.97 3.14 5.00

Conduc.µS/cm

958 548 702 2500

NH4+

mg/l0.320 0.040 0.160 0.500

NO2-

mg/l1.060 0.038 0.013 0.500

NO3-

mg/l398.20 93.40 217.20 50.00

Monitorizarea calităţii apelor freatice

cuprinse în reţeaua de supraveghere

naţională se face de către filiala Arad a

Direcţiei Apelor Târgu Mureş pentru cele

situate în Bazinul hidrografic Mureş.

Monitorizarea forajelor de

supraveghere a fenomenelor de poluare

produse de o sursă de poluare se face de

către A.P.M. Arad.

Valoarea concentraţiilor de azotiţi,

amoniu, fosfaţi şi mangan în forajele de

control, din BH Mureş depăşesc în

general limita admisă prin STAS 1342/88

şi Legea 458/2002 şi aceasta mai ales în

forajele amplasate în interfluvii în

apropierea localităţilor sau a zonelor

agricole unde se practică o agricultură

intensivă.

Monitorizarea calităţii apelor freatice

cuprinse în reţeaua de supraveghere

naţională se face de către filiala Oradea a

Direcţiei Apelor Crişuri.

Valoarea concentraţiilor indicatorilor

de calitate ai apelor subterane se

încadrează în general în limitele admise.

2.3. Calitatea solului

Calitatea solurilor reprezintă un

indicator relevant în operaţia de apreciere

a resurselor. Pentru a evalua potenţialul

natural al terenurilor agricole în vederea

folosirii lor raţionale, solurile au fost

împărţite în clase, tipuri şi subtipuri, în

funcţie de diferite criterii cum sunt:

troficitatea, cantitatea de

microorganisme, oferta ecologică,

capacitatea bioproductivă şi capacitatea

de protecţie, de fertilitate sau

productivitate ş.a. După criteriul

productivităţii, solurile s-au divizat în cinci

clase de pretabilitate.

Clasa de pretabilitate repezintă

aptitudinea terenului pentru o anumită

folosinţă agricolă cu randament optim.

Încadrarea terenurilor într-una din cele

cinci clase de pretabilitate se face în

funcţie de potenţialul productiv al

acestora

Evaluarea calităţilor pe clase

constă în identificarea şi caracterizarea

factorilor care limitează capacitatea

productivă.





49

Repartiţia solurilor pe clase de

calitate

În cadrul judeţului Arad cea mai mare

pondere din totalul suprafeţei agricole

este ocupată cu soluri din clasa a III-a de

calitate (35,9% respectiv 183620 ha).

Din cadrul acestei clase fac parte

soluri afectate de diferiţi factori de

degradare (exces de umiditate stagnant,

argiloiluviere, salinizare şi alcalizare

secundară, etc.).

Repartiţia terenurilor pe clase de

calitate

Nr.crt.

Clasade

calitate

Suprafaţa(ha)

Procentdin totalulsuprafeţeiagricole

(%)

1 I 85774 16,72 II 79279 15,53 III 183620 35,94 IV 92577 18,15 V 70584 13,8

Terenurile din clasa I şi a II-a de

calitate ocupă o suprafaţă de 165053 ha

(respectiv 32,2 % din totalul suprafeţei

agricole a judeţului) apropiată de

suprafaţa terenurilor din clasa a IV-a şi a

V-a de calitate (163 161 ha, ce reprezintă

31,9%).

În cadrul judeţului Arad, repartiţia

solurilor pe categorii de folosinţă reflectă

repartiţia solurilor zonale şi intrazonale

corelate cu geomorfologia teritoriului

judeţului Arad.

În general, la repartizarea culturilor

pe soluri şi pe regiuni se ţine seama de

clasa de pretabilitate, inclusiv de

condiţiile de climă, de gradul de umiditate

şi de necesitatea rotaţiei culturilor,

precum şi de cererea pe piaţă a

produselor agricole. Factorii, care duc la

diminuarea sau chiar la distrugerea

diferitelor funcţii ale solului şi, prin

aceasta, la capacitatea productivă a sa,

sunt următorii: seceta, excesul de

umiditate, eroziunea solului prin apă,

eroziunea eoliană, sărăturarea,

compactarea solurilor, formarea crustei,

fertilizanţi–azot, fosfor, potasiu– lipsa de

microelemente, distrugerea solului prin

excavări, poluarea chimică, acoperirea

solului cu deşeuri, scoaterea terenurilor

din circuitul agricol.

Monitorizarea calităţii solului în

judeţul Arad se face în 27 puncte

amplasate pe întreg teritoriul, astfel încât

să acopere toate formele de poluare a

solului. Prelevarea probelor se face cu

frecvenţa anuală, pe două orizonturi

genetice.

Analizele analitice constau în

determinarea următorilor parametri de

calitate: pH, humus, potasiu şi fosfor

asimilabil, textură. În funcţie de tipul de

sol, reacţia acido-bazică a acestuia, se





50

mai determină: conţinutul de CO2,

aluminiu, suma bazelor schimbabile,

aciditatea hidrolitică, capacitatea totală de

schimb, azot nitric, azot amoniacal.

Rezultatele obţinute se încadrează în

limitele valorilor multianuale.

2.4. Calitatea fondului forestier

Vegetaţia se caracterizează prin

predominarea formaţiunilor zonale de

silvostepă (asociat, pe suprafeţe mici,

chiar de stepă şi forestiere), a celor

azonale de luncă şi prin puternica

transformare antropică a vegetaţiei

naturale; numai 44% din teritoriul judeţului

este ocupat de o vegetaţie naturală

propriu-zisă, sau foarte puţin transformată

(aici se include fondul forestier, păşunile şi

fâneţele), restul 56% fiind transformată

foarte mult prin înlocuirea ei cu vegetaţie

de cultură 48% din totalul judeţului sau

alte folosinţe ale terenului.

Vegetaţia forestieră (26% din

suprafaţă judeţului) ocupă suprafeţe mai

mari în zona montană şi în dealurile

piemontane. Se recunosc următoarele

grupe de formaţiuni: carpineto-făgete,

goruneto-carpinete (care împreună ocupă

cele mai mari suprafeţe forestiere),

gorunete cu horsti, goruneto-cerete,

gârniţeto-cerete, goruneto-fagete, precum

şi asociaţii de pajişti secundare pe locul

fostelor păduri defrişate.

Fondul forestier

Fondul forestier cuprinde pădurile,

terenurile afectate împăduririi şi cele care

servesc nevoilor gospodăririi silvice-

terenurile pentru administrare silvică,

drumurile şi alte căi de acces în pădure,

apele şi talvegurile acestora din interiorul

pădurilor, terenurile pentru culturi

cinegetice şi piscicole, pepinierele silvice,

răchităriile, terenurile neproductive

trecute în fondul forestier.

În judeţul Arad, suprafaţa totală de

fond forestier, administrată de către

Direcţia Silvică Arad este de 124094 ha,

iar suprafaţa totală de fond forestier,

administrată de către Ocoalele Silvice

Private din judeţul Arad este de 58771,6

ha, reprezentate prin: O.S.Codrii Iancului

loc. Hălmagiu, O.S. Zărand loc.Târnova,

O.S. Dumbrava loc. Beliu, O.S.Codrii

Zărandului loc.Sebiş, O.S. Valea

Mureşului, loc. Bârzava, O.S. Lungu

Bălănescu, loc. Buteni. Cunoscând datele

mai sus menţionate, putem afirma că

judeţul Arad deţine o suprafaţă totală de

fond forestier de 182 865,5 ha.

Starea de sănătate a pădurilor

este urmărită prin Institutul de Cercetări

şi Amenajări Silvice din cadrul





51

Sistemului de Monitoring Forestier

organizat în România în concordanţă cu

metodologia comună adoptată de toate

ţările europene.

În cursul anului 2006, la nivelul

judeţului Arad s-au semnalat uscări ale

pădurii pe o suprafaţă de 13955 ha,

reprezentând doar păduri de foioase.

Fenomenul este în proporţie de 30% în

fază incipientă şi 70% în faza slabă de

uscare.

Rolul fizico-geografic al pădurilor şi

impactul silviculturii asupra naturii şi

mediului, se manifestă în variate

complexe moduri, printre care amintim:

conservarea formelor de relief şi

împiedicarea sau diminuarea proceselor

erozionale, ameliorarea continuă a

fertilităţii solurilor forestiere şi a celor din

apropierea pădurilor, păstrarea resurselor

de apă şi echilibrul hidrologic, protecţia

apelor minerale, protejarea unor obiective

economice amplasate pe versanţi, ori

zone expuse acţiunii unor factori

perturbanţi vătămători (zone aride şi

stepice, alunecări, avalanşe), protecţia

lacurilor hidroenergetice, acumulările de

apă potabilă etc.

Sub raport bio-geografic,

pădurile au exercitat şi vor exercita un rol

important atât prin capacitatea lor de a

găzdui o impresionantă diversitate

biologică, cât şi prin forţa de a influenţa

benefic biocenozele învecinate.

În concluzie, se poate afirma că

impactul silviculturii asupra mediului este

unul pozitiv, deoarece pădurile reprezintă

unica resursă de masă lemnoasă cu

alese însuşiri tehnologice, dar şi mijlocul

durabil şi inegalabil de protecţie şi

conservare a mediului fizic, biologic şi

social-uman.

2.5. Starea de conservare a

habitatelor naturale

În conformitate cu anexele din

Legea 462/2001 s-au identificat pe raza

judeţului Arad următoarele tipuri de

habitate, de importanţă naţională:

- pajişti sărăturate continentale;

- pajişti uscate;

- pajişti cu altitudine joasă;

- grote neexploatate turistic;

- păşuni împădurite;

- păduri tip Asperulo- Făgetum;

- păduri cu stejar pedunculat;

- păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi

Fraxinus excelsior;

- păduri panonice cu Qercus petraea

şi Carpinus betulus;

- păduri panonice cu Quercus

pubescens;

- galerii cu Salix alba şi Populus alba;





52

- păduri de Pinus sylvestris

În conformitate cu directivele

europene, respectiv Directiva Habitate

92/43/CEE, habitatele de importanţă

internaţională, identificate la nivelul

judeţului Arad, în cursul anului 2006, sunt:

- cod: 6110* comunităţi rupicole

calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-

sledion albi;

- cod: 6150 pajişti boreale şi alpine pe

substrat silicios;

- cod: 8220 versanţi stâncoşi cu

vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase;

- cod: 9130 păduri de fag de tip Asperulo

- Fagetum;

-cod: 9160 păduri subatlantice şi

medioeuropene de stejar sau stejar cu

carpen din Carpinion betuli;

- cod: 9180* păduri de Tilio- Acerion pe

versanţi abrubţi grohotişuri şi ravene;

- cod: 91E0* păduri aluviale cu Alnus

glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno

Padion, Alnio incane, Silicion albae)

- cod: 91V0 păduri dacice de fag;

- cod: 91M0 păduri balcano panonice de

cer şi gorun;

- cod: 9110 păduri de fag de tip Luzulo-

Fagetum;

- cod: 9170 păduri de stejar cu carpen

de tip Galio- Carpinetum;

- cod: 91L0 păduri ilirice de stejar cu

carpen;

- cod: 91Y0 păduri dacice de stejar şi

carpen;

- cod:3130 ape stătătoare oligotrofe până

la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea

uniflorae şi/ sau Isoëto Nanojuncetea;

- cod: 3150 Lacuri eutrofe naturale cu

vegetaţie tip Magnopotamion sau

Hydrocharition;

- cod: 3160 Lacuri distrofice şi iazuri;

- cod: 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu

vegetaţie de Chenopodion rubri şi

Bidention;

- cod: 40A0* tufărişuri subcontinentale

peri panonice;

- cod: 6430 comunităţi de lizieră cu ierburi

înalte higrofile de la nivelul câmpiilor

până la cel montan şi alpin;

- cod: 6440 pajişti aluviale din Cnidion

dubii;

- cod:6510 pajişti de altitudine joasă;

- cod: 91F0 păduri ripariene mixte cu

Quercus robur, Ulmus leaevis, Fraxinus

angustifolia, din lungul marilor râuri;

- cod: 92A0 zăvoaie cu Salix alba şi

Populus alba;

- cod: 1530* pajişti şi mlaştini stătătoare

panonice şi ponto sarmatice;





53

Evidenţa ariilor naturale protejate

de importanţă judeţeană şi

naţională

Rezervaţii botanice

“Dosul Laurului” → se află în

custodia Direcţiei Silvice Arad şi are o

suprafaţă de 32,2 ha. Obiectivul de

protecţie este Ilex aquifolium;

“Poiana cu Narcise Rovina” → se

află în custodia Direcţiei Silvice Arad şi

are o suprafaţa de 0,1 ha. Obiectivul

principal protejat este narcisa - Narcissus

stelaris;

“Baltele Gurahonţ” → se află în

administraţia Primăriei Gurahonţ, are o

suprafaţă de 2,0 ha, iar obiectivul principal

protejat este Centaurea simonkaiana;

“Rezervaţia Păliurul” → se află în

custodia ONG Condor Club Arad, are o

suprafaţă de 5,0 ha, iar obiectivul principal

protejat este Paliurus spina cristi;

Rezervaţia Păliurului

Rezervaţii zoologice

“Balta Rovina” → se află în

administraţia privată S.C. Carpio S.R.L.,

are o suprafaţă de 120 ha, iar obiectivele

principale protejate sunt Ciconia nigra,

Platalea leucordia, Haliaetus albicilla;

“Balta de la Şoimoş” → se află în


suprafaţă de 1,0 ha, iar obiectivele

principale protejate sunt Emys orbicularis,

Unio pictorum, Planorbis sp., Limnea sp.,

Misgurnus fosilis;

“Stârcii cenuşii de la Sâc” → aflată

în custodia Direcţiei Silvice Arad, are o

suprafaţă de 17,8 ha, iar obiectivul

principal protejat este Ardea cinerea.

Rezervaţii speologice

“Pestera lui Duţu” → aflată în

custodia ONG Speowest Arad, are o


principale protejate sunt colonii de

chiroptere din speciile Myotis m. şi

Rinolophus r.;

“Peştera Sinesie”→ aflată în

custodia ONG Speowest Arad, are o


principale protejate sunt colonii de

chiroptere din speciile Myotis m. şi

Rinolophus r. şi fragmente osteologice de

Ursus spelaeus;





54

„Peştera cu Apă de la Moară”→

aflată în custodia Clubul de Speologie şi

Alpinism Liliacul Arad, are o suprafaţă de

5,0 ha, iar obiectivele principale protejate

sunt chiroptere din speciile Myotis m.

Rezervaţii paleontologice

„Locul Fosilifer Zăbalţ”→ aflată în



principale protejate sunt Fosile de

gasteropode silivalve, din ponţianul

mediu;

Locul fosilier Zăbalţ

„Punctul Fosilifer Monoroştia”→

aflată în custodia ONG Condor Club Arad,

are o suprafaţă de 0,1 ha, iar obiectivele

principale protejate sunt Fosile de

gasteropode silivalve, din ponţianul

mediu;

Rezervaţii forestiere

“Rezervaţia Runcu - Groşi”→ aflată

în custodia Direcţiei Silvice Arad, are o


principale protejate sunt asociaţiile de

vegetaţie forestieră, cu arborete de vârste

între 100 şi 180 ani;

“Arboretele de Fag de la Râul Mic”

→ se află în administraţia Ocolului Silvic

Gurahonţ, şi are o suprafaţă de 165,5

ha, iar obiectivul principal de protecţie

este vegetaţia forestieră, cu vârste

cuprinse între 90 şi 160 ani, asigură jir de

calitate genetică superioară;

“Pădurea de Fag de la Archişel” →

aflată în administraţia Ocolului Silvic

Beliu, are o suprafaţă de 144,8 ha, iar

obiectivul principal de protecţie este

vegetaţia forestieră, cu făgete şi gorunete

de 70 - 210 ani, este un genofond

valoros;

“Pădurea de Stejar Pufos de la

Cărand” → aflată în custodia Direcţiei

Silvice Arad, are o suprafaţă de 2,10 ha,

iar obiectivele principale protejate sunt

asociaţiile de vegetaţie forestieră, cu

arborete de stejar pufos (Quercus

pubescens ).

Rezervaţii mixte

“Rezervaţia Dealul Mocrea” →

aflată în custodia Universităţii de Vest

“Vasile Goldiş”, are o suprafaţă de 107,2

ha, iar obiectivul principal de protecţie

este vegetaţia forestieră specifică unui

deal vulcanic, cu arborete





55

cvasigrădinărite, cu exemplare de arbori

seculare, 300 ani;

“Rezervaţia Bezdin - Prundu Mare”

→ rezervaţie inclusă în Parcul Natural

Lunca Mureşului, supravegheată de către

administraţia parcului natural, are o


principale protejate sunt: Nymphea alba,

Nuphar luteum, Nymphoides peltata,

Potamogeton natans, Salvinia natans,

Acuila pomarina, Milvus migrans etc

Nufărul Alb

“Rezervaţia naturală mixtă

Moneasa” → aflată în administraţia Ocolul

Silvic Sebiş – Moneasa, are o suprafaţă

de 6273,2 ha, iar obiectivele principale

protejate sunt apele termale din carst,

asociaţii forestiere valoroase;

“Rezervaţia de Soluri Sărăturate de

la Socodor” → aflată în custodia

Universităţii de Vest “Vasile Goldiş”, are o

suprafaţă de 95 ha, iar obiectivul principal

de protecţie este solul, cu profil alcalinizat,

salinizat, gleizat, cu concreţiuni de

carbonat de calciu lipsit de ghips;

soloneţuri luvice şi soloneţuri alcaline;

vegetaţia xerohalofilă;

“Măgura cu ghimpi de la Patârş” →

aflată în administraţia Ocolul Silvic

Lipova, are o suprafaţă de 111,7 ha, iar

obiectivul principal de protecţie este tipul

de staţiune şi de pădure, Ghimpele -

Ruscus aculeatus;

“Pădurea cu ghimpi de la Groşi şi

Peştiş” → aflată în administraţia Ocolul

Silvic „Valea Mare”, are o suprafaţă de

470,9 ha, iar obiectivele principale de

protecţie sunt asociaţiile forestiere;

ghimpele - Ruscus aculeatus;

„Dealul Pleşa” → aflată în

administraţia Ocolul Silvic Sebiş –

Moneasa, are o suprafaţă de 290,6 ha,

iar obiectivul principal de protecţie este

ghimpele - Ruscus aculeatus şi vegetaţia

lemnoasă termofilă.

Rezervaţii ştiinţifice

”Arboretul Macea” → aflat în

custodia Universităţii de Vest “Vasile

Goldiş”, are o suprafaţă de 20,5 ha, iar

obiectivul principal de protecţie este o

gamă largă de specii, din ecosistemele

forestiere, plante ierboase/ lemnoase

exotice, exemplare seculare de arbori

etc.





56

Arii de protecţie speciale

avifaunistice

„Pădurea Lunca” → este

administrată de Ocolul Silvic Criş, are o

suprafaţă de 2 ha, iar obiectivele

principale de protecţie sunt coloniile de

stârci cenuşii – Ardea cinerea;

Cuiburi de stârci

„Pădurea Socodor”→ este

administrată de Ocolul Silvic Criş, are o


principale de protecţie sunt coloniile de

stârci cenuşii – Ardea cinerea;

2.6. Starea aşezărilor umane

2.6.1. Calitatea atmosferei

La nivelul judeţului Arad, calitatea

aerului este afectată cel mai mult în

municipiul Arad, aici fiind concentrată

aproape întreaga industrie a judeţului la

care se adaugă un trafic de autovehicule

deosebit de intens. În localităţile din judeţ,

sunt aceleaşi probleme, însă la scară

redusă, cauzate de traficul rutier şi unele

activităţi industriale cu potenţial poluator

(staţiile de mixturi asfaltice, activităţile din

balastiere şi cariere, în special transportul

produselor acestora prin localităţi, etc).

Poluanţii gazoşi, determinaţi din

atmosferă, cum ar fi dioxidul de sulf şi

dioxidul de azot, se încadrează în limitele

prevăzute de normativele în vigoare,

STAS 12574/88, concentraţia lor

nedepăşind concentraţiile maxim admise.

Singurul poluant a cărui concentraţie

depăşeşte frecvent concentraţiile maxim

admise este praful determinat ca pulberi

în suspensie.

Particulele prezente în atmosferă

sunt compuse dintr-o varietate largă de

materiale provenind din diferite surse.

Particulele conţin substanţe ce rezultă în

urma diferitelor procese industriale de

ardere sau sunt eliminate prin gazele de

eşapament, sunt importante de

asemenea şi particulele specifice

transportului, cum ar fi praful şi

suspensiile, particulele biologice şi praful

din construcţii.

Inventarierea emisiilor de pulberi la

nivelul municipiului Arad nu justifică

concentraţiile mari şi cu tendinţă de

creştere al acestui poluant. Din acest

motiv se vor enumera câteva posibile

cauze locale care conduc la poluarea cu

praf a municipiului Arad.





57

În primul rând este de menţionat

particularitatea oraşului Arad, ca entitate

industrială urbană cu vechi tradiţii, a cărei

modernizare s-a făcut în urmă cu mai mult

de 100 de ani şi când problemele

ecologiei urbane nu se puneau cu atâta

acuitate. Câteva din particularităţile

oraşului care conduc în momentul de faţă

la imposibilitatea rezolvării decente a

problemelor de protecţia mediului în

general şi a poluării atmosferei în special

sunt:

- prin extinderea spre periferie

a oraşului, prin construcţia de mari

cvartaluri de blocuri, mari unităţi

industriale au ajuns să fie amplasate în

centrul oraşului ca de exemplu: CET pe

hidrocarburi, SC ASTRA – VAGOANE

SA, SC ARIS SA, ş.a.

- municipiul este străbătut de o

arteră principală de circulaţie, cu intrare

dinspre Nădlac şi ieşire înspre Timişoara,

care face imposibilă crearea unei zone

pietonale cu efect benefic pentru mediu şi

om;

- străzile perpendiculare pe

artera principală sunt înguste, cu clădiri

înalte, fără vegetaţie, intens circulate şi cu

o slabă ventilaţie care nu permit dispersia

poluanţilor în atmosferă;

- spaţiile verzi şi luciurile de

apă sunt foarte scăzute ca întindere faţă

de spaţiile construite şi cu tendinţe de

scădere prin construcţia haotică de

garaje pe spaţiile verzi, a unor clădiri

administrative, vile, staţii de benzină, etc.

La acestea se adaugă o serie de surse

locale neconvenţionale cu aport însemnat

la poluarea cu praf:

- sistemele de încălzire proprie

a locuinţelor cu lemne, cărbune,

motorină;

- starea proastă a drumurilor,

gropile din asfaltul drumurilor sunt

“depozite” favorite ale prafului;

- drumuri nemodernizate care

reprezintă 40 % din reţeaua de drumuri a

municipiului;

-salubrizarea necorespunzătoare a

oraşului începând cu numărul insuficient al

containerelor şi pubelelor, starea lor

necorespunzătoare şi nerespectarea

graficului de ridicare a gunoaielor. În acest

fel particule organice de natură vegetală şi

animală provenite din gunoaiele uscate

sunt ridicate şi transportate de vânt;

- activitatea de construcţii,

începând cu demolarea unor clădiri,

depozitarea materialelor de construcţii,

transportul materialelor, rezultate din

demolări sau a materialelor de construcţii,





58

care se face fără a se lua minimele măsuri

ce să împiedice poluarea aerului cu praf.

Acţiunea indirectă a prafului asupra

mediului se manifestă prin faptul că

favorizează formarea ceţii în bazinele de

aer ale centrelor poluate, constituind

nuclee de condensare pentru vapori din

atmosferă, de asemenea absoarbe

radiaţiile solare, reducând radiaţiile

ultraviolete şi calorice care ajung la

suprafaţa solului.

Pentru reducerea poluării atmosferei,

s-au realizat o serie de lucrări de

investiţii:

- darea în funcţiune a drumurilor de

centură pentru devierea traficului greu

înafara oraşului;

- supraînălţarea digurilor la halda de

cenuşă a CET-ului pe lignit pentru a

împiedica antrenarea cenuşii depozitate în

mediu;

- realizarea unui sistem de umectare a

cenuşii de pe haldă, pentru fixarea

acesteia, care funcţionează în perioadele

de întrerupere a activităţii CET pe lignit;

- introducerea automonitoringului de

mediu la CET pe lignit şi dotarea acestei

unităţi cu un analizor performant de gaze;

Rămân în continuare prioritare

pentru reducerea poluării atmosferei

următoarele:

- modernizarea drumurilor şi menţinerea

în stare bună a celor existente;

- optimizarea salubrizării oraşului;

- extinderea reţelei de gaz, pentru

eliminarea încălzirii locuinţelor cu

combustibili convenţionali (lemn,

cărbune, păcură);

- studierea posibilităţii de creare a unei

zone pietonale în centrul oraşului;

- extinderea sau cel puţin menţinerea

spaţiilor verzi în municipiul Arad.

2.6.2. Calitatea apelor

În judeţul Arad toate localităţile

urbane, oraşe şi municipiul Arad sunt

aprovizionate cu apa potabilă prin sistem

centralizat, din surse de profunzime.

Astfel distribuţia apei potabile se face în

mod continuu cu apă de calitate,

corespunzatoare din punct de vedere

sanitar, iar staţiile de tratare dispun de

laboratoare uzinale proprii în vederea

asigurării autocontrolului. Calitatea

sanitară a apei distribuită în scop potabil,

nu ridică probleme de sănătate publică.

În anul 2006 prin laboratoarele

proprii din localităţile judeţului Arad,

Autoritatea de Sănătate Publică a

prelevat un număr de 411 probe apă,

efectuându-se un număr de 2000 analize

fizico - chimice din care 202 au fost

necorespunzătoare şi s-au recoltat 618





59

probe pentru bacteriologie, efectuându-se

1680 analize, care au avut în totalitate

rezultate corespunzătoare.

2.6.3. Gestionarea deşeurilor

Aplicarea unui sistem durabil de

gestionare a deşeurilor implică schimbări

majore ale practicilor actuale.

Implementarea acestor schimbări va

necesita participarea tuturor segmentelor

societăţii: autorităţi publice locale şi

centrale, instituţii social-economice,

intreprinderi, şi nu îin ultimul rând

persoane individuale în calitate de

consumatori.

În conformitate cu angajamentele

asumate în Documentul de Poziţie au fost

transpuse în legislaţia naţională toate

directivele europene cu implicaţii majore

în domeniul deşeurilor.

Gestionarea deşeurilor cuprinde toate

activităţile de colectare, transport, tratare,

valorificare şi eliminare a deşeurilor.

Responsabilitatea pentru activităţile de

gestionare a deşeurilor revine

generatorilor acestora în conformitate cu

principiul “poluatorul plăteşte” sau după

caz, producătorilor în conformitate cu

principiul “responsabilitatea

producătorului”.

Organizarea activităţilor de colectare,

transport şi eliminare a deşeurilor

municipale este una dintre obligaţiile

administraţiilor publice locale.

Categoria deşeurilor municipale

include:

- deşeuri menajere generate

în gospodăriile populaţiei;

- deşeuri de tip menajer

generate în unităţi

economico-sociale;

- deşeuri din comerţ;

- deşeuri stradale;

- deşeuri din parcuri şi

grădini;

- nămoluri de la epurarea

apelor uzate orăşeneşti;

- deşeuri din construcţii şi

demolări.

2.6.4. Zgomotul

Zgomotul urban este produs în special

de circulaţia autovehiculelor mici şi mari

şi a tramvaielor.

Există şi alte surse de zgomot cum ar

fi barurile, discotecile şi mai puţin

instalaţiile tehnologice în mişcare pentru

care s-a realizat în general protecţie

antifonică.

O sursă atipică de zgomot pentru

oraşul Arad o reprezintă traficul feroviar,

având în vedere că un cartier al Aradului

este traversat de linia ferată Arad-





60

Timişoara. În prezent nu sunt montate

panouri antifonice de-a lungul căii ferate.

O sursă de zgomot în municipiul

Arad o prezintă nerespectarea vitezei pe

căile rutiere, iar trecerea (mai ales a

maşinilor grele şi vechi) peste

rezonatoarele montate în diferitele zone

produc depăşiri ale nivelului de zgomot

stabilit pentru tipul de arteră de circulaţie.

Prin programul de monitorizare al

zgomotului şi prin determinările efectuate

pentru diverşi agenţi economici, se

urmăreşte sistematic poluarea fonică

(tabel 8.3.4.1.) produsă de autovehicule în

zonele cu circulaţie intensă, nivelul de

zgomot din pieţe, restaurante în aer liber

(din Ştrandul Neptun), incinte industriale,

zone feroviare şi altele.

Poluarea sonoră în municipiul Arad

Măsurători de zgomot în anul

2006

Loculmăsurătorii

CMAdB

Maximamăsurată

(dB)

%Dep.

Pieţe, spaţiicomerciale,restaurateîn aer liber

65 76,4 29

Incintaindustrială

65 72,3 3,8

Zoneferoviare

70 75,6 50

Trafic 65-70 74,6 26

Locul măsurătoriiCMAdB

LeqdB

Calea Iuliu Maniu 70 72,2Intersecţia Podgoria 70 69,7P-ţa UTA 70 68,5Str. C. Brâncoveanu 65 64,9P-ţa Mihai Viteazul(Limită de incintă)

65 71,2

Din analiza tabelului se constată că în

general în majoritatea zonelor

monitorizate traficul produce un zgomot

peste limita admisă de normativele în

vigoare.

In ultima perioadă a anului 2006 în

municipiul Arad s-au montat pe arterele

de circulaţie intensă, în special cu trafic

greu, rezonatoare. În situaţia în care nu

se iau măsuri de reducere a vitezei de

rulare pe zonele respective, valorile de

zgomot măsurate sunt uneori mult peste

limita admisă pentru tipul de strată

considerat.

2.7. Starea de sănătate a

populaţiei în relaţie cu

calitatea mediului înconjurător

Efectele poluării aerului asupra

stării de sănătate

Principalele surse de poluare în Arad

sunt cele antropogene, legate de

combustie, de starea deplorabilă a căilor

rutiere şi de curăţenia necorespunzătoare

a localităţilor.





61

Influenţa directă a poluării aerului

asupra sănătăţii populaţiei constă în

modificările ce apar în organismul

persoanelor expuse, ca urmare a

contactului lor cu diferiţi poluanţi

atmosferici. De cele mai multe ori,

acţiunea directă a poluării aerului este

rezultanta interacţiunii mai multor poluanţi

prezenţi concomitent în atmosferă. Cei

mai reprezentativi poluanţi din atmosferă

sunt:

a) poluanţi cu acţiune iritantă:

- Pulberi (sedimentabile sau în suspensie)

ce acţionează la nivelul căilor respiratorii

care pot fi afectate de inflamaţii, rinite,

faringite, laringite, bronşite sau alveolite.

- Oxizii sulfului, au un grad mare de

solubilitate, produc iritaţii ale căilor

respiratorii, ce se traduc prin salivaţie,

expectoraţie, spasme şi dificultăţi in

respiraţie, care permanentizate duc la

apariţia bronşitei cronice.

- Oxizii azotului, produc la nivelul căilor

respiratorii blocarea mişcărilor cililor

epiteliilor brohice şi traheale. La nivel

sangvin, se combină cu hemoglobina

rezultând methemoglobina care impiedică

transportul oxigenului către ţesuturi.

- Substantele oxidante generate prin

acţiunea radiaţiilor ultraviolete asupra

unor produşi de ardere ai hidrocarburilor,

au efect iritant pentru căile respiratorii,

ceea ce facilitează suprainfecţiile cu

diferiţi germeni.

b) poluanţi cu acţiune asfixiantă:

- oxidul de carbon, se combină cu

hemoglobina dând carboxi hemoglobina,

generând fenomene de lipsă de oxigen

cu consecinţe dintre cele mai grave

asupra respiraţiei diferitelor ţesuturi şi

celule, ce se manifestă clinic prin dureri

de cap, ameţeli, somnolenţă, greaţă,

aritmii, etc.

c) poluanţi cu acţiune toxică

sistemică

- plumbul, poate pătrunde în organismul

uman pe cale respiratorie şi pe cale

digestivă. Acţiunea nociva a plumbului se

exercită la nivelul sângelului determinând

apariţia de anemii şi la nivelul sistemului

nervos, provocând rămânerea în urmă a

dezvoltării intelectuale la copii.

d) poluanţii cu acţiune fibrozantă:

- pulberile, determină o scădere a

elasticităţii pulmonare ca şi o reacţie la

corp străin, cu formare de ţesut nou în

jur, ce stă la baza apariţiei fibrozei.

e) poluanţi cu acţiune cancerigenă

- hidrocarburile policiclice aromatice se

concentrează în organism în condiţiile

unei expuneri prelungite.





62

- arsenul, cromul, beriliul, cobaltul,

seleniul, azbestul sunt poluanţi anorganici,

prezenţi mai ales în mediile industriale.

f) poluanţi cu acţiune alergizantă:

- pulberile minerale, organice, gazele

(oxizi de azot, sulf, carbon) sau

substanţele volatile din insecticide,

detergenţi, mase plastice, medicamente,

produc rinite acute, traheite, astm sau

manifestări oculare sau cutanate.

g) poluanţi cu acţiune infectantă:

- sunt reprezentaţi de diverşi germeni

patogeni din atmosferă.

Efectele poluării apei asupra stării

de sănătate

Ca şi aerul, apa este un factor

indispensabil vieţii. In organisme ea

îndeplineste multiple funcţii, de la

dizolvarea şi absorbţia elementelor

nutritive, la transportul şi eliminarea

produşilor nocivi şi/sau rezultaţi din

metabolism

In condiţiile poluării mediului,

calitatea apei folosită de populaţie poate

constitui un important factor de

îmbolnăvire, producând o serie de boli,

atât infecţioase cât şi neinfecţioase.

Boli infecţioase (epidemii - afectează un

numar mare de persoane sau endemii -

formă de îmbolnăvire care se găseşte

permanent într-o zonă):

a)bolile bacteriene

-febra tifoidă este determinată de

bacilul tific;

-dizenteria, produsa de Shigella sp.,

-holera, produsa de Vibrio holerae,

b)bolile virotice:

-poliomielita,

-hepatita epidemică

c)boli parazitare:

-amibiaza (dizenteria amibiană)

-lambliaza sau giardiaza

-strongiloidoza

-tricomoniaza

-fascioloza sau distomatoza

Boli neinfecţioase

-Intoxicaţia cu nitraţi

-Intoxicaţia cu metale: plumb , mercur,

cadmiu, arsen

-Intoxicaţia cu fluor

-Intoxicaţia cu pesticide, etc.

Monitorizarea apei potabile se face

riguros şi constant, după un program care

se consideră că acoperă toate zilele

anului. Numărul probelor recoltate de

ASP este în funcţie de: numărul

populaţiei aprovizionate cu apă potabilă

şi volumul de apă produsă şi livrată în

reţea (media zilnică).

Numărul îmbolnăvirilor cu HVA –

în 2005 în judeţul Arad a fost 29,2 / 100

000 locuitori şi se situează sub media pe





63

ţară – 38,3 la 100000 locuitori.

Anchetele epidemiologice efectuate nu au

evidenţiat implicarea apei în transmiterea

HVA.

Între anii 2004 – 2006 s-au înregistrat 4

cazuri de dizenterie.

Mentionăm că în judeţul Arad nu au

fost înregistrate epidemii hidrice.

In ce priveşte BDA această

afecţiune se declară numeric, în perioada

15.04-15.09 şi sunt diagnosticate, prin

laborator, doar cazurile internate.

Incidenţa cazurilor a fost în scădere în

2005 faţă de 2006, dar superioară mediei

pe ţară. Totuşi nu s-a putut stabili o

legătură între BDA şi transmiterea certă

prin apa destinată consumului, medicii

tratând direct manifestările fără a apela la

diagnosticul de laborator.

Efectele gestionării

necorespunzătoare a deşeurilor

asupra stării de sănătate

Cele mai grave efecte ale

managementului defectuos al deşeurilor

solide municipale sunt considerate

poluarea aerului şi contaminarea

rezervelor de apă de băut. Efectele se

răsfrâng, în cele din urmă, asupra

populaţiei, afectând fie direct, fie indirect

starea de sănătate a acesteia.

Eficacitatea pregătirii pentru eliminarea

deşeurilor solide municipale reprezintă

una dintre trăsăturile principale ale

mediului de locuit.

Problemele de sănătate sunt strâns

legate de calitatea proastă a locuirii şi

absenţa sau precaritatea serviciilor de

bază.

Impactul mediului de trai asupra

sănătăţii populaţiei şi calităţii vieţii

acesteia este relevat şi de indicatorul de

mediu constituit de deşeul solid.

Unele boli infecţioase şi parazitare

sunt în relaţie directă cu pregătirea

inadecvată pentru colectarea şi

eliminarea deşeurilor menajere. O groapă

de gunoi poate prezenta, de pildă, mai

multe probleme potenţiale pentru

protecţia şi sănătatea publică, dacă nu

este proiectată şi gospodărită

corespunzător:

- Eliminarea deşeului, mai ales în zone

deschise, atrage rozătoare, insecte şi

păsări, care, ulterior, răspândesc boli;

- Microbii patogeni pot fi direct inhalaţi

datorită vântului care transportă

contaminanţii cu granulaţie fină;

- Chimicalele toxice pot constitui riscuri

de îmbolnăvire.

Problemele de sănătate survin,

mai ales, în perioadele cu temperaturi şi

umiditate ridicate, cînd deşeurile solide





64

se descompun şi putrezesc cu

repeziciune.

Ecologizarea localităţilor judeţului

este parte integrantă a politicilor de

mediu, iar unele activităţi de igienizare a

acestora, între care cele referitoare la

eliminarea deşeurilor, intră sub jurisdicţia

mai multor instituţii ale administraţiei

locale.

Efectele poluării sonore asupra

stării de sănătate

Unul dintre cele mai importante

efecte ale poluării prin sunete îl constituie

reducerea capacitaţii auditive.

Sunetele puternice afectează eficienţa

celulelor receptoare din urechea internă.

Auzul poate fi temporar afectat.

Zgomotele puternice din mediul

înconjurător pot accelera disconfortul

auditiv. Zgomotul conduce la reacţii de

stres ale sistemului sangvin (presiune

sangvină, modificări ale frecvenţei bătăilor

inimii, contracţie a vaselor sanguine,

eliberare de hormoni de stres). În mod

involuntar aceste reacţii apar la un nivel al

presiunii acustice de peste 60 dB (A), pot

fi însă întâlnite şi la un nivel mult mai

scăzut al presiunii acustice, în funcţie de

existenţa precedentelor biologice

relevante sau a stării afective (supărare,

frică).

Tulburarea somnului, este un alt

efect al poluării fonice. Evitarea

problemelor legate de somn este o

condiţie importantă locuirii sănătoase. De

aceea, după cunoştinţele specialiştilor din

domeniu, nivelul presiunii acustice

echivalente din camerele de dormit nu

trebuie să depăşească in timpul nopţii

valori de 25 pân la 30 dB (A

2.8. Managementul deşeurilor

În judeţul Arad există un depozit

conform de deşeuri solide nepericuloase

aparţinând SC A.S.A. Servicii Ecologice

SRL. În prezent se află în faza de

obţinere a autorizaţiei integrate de mediu.

Societatea realizează o colectare

selectivă a deşeurilor industriale

nepericuloase:

• textile

• pilitură şi şpan de materiale

plastice

• absorbanţi, materiale

filtrante

•vopsele, cerneluri, adezivi şi

răşini

• piele

• cabluri

• sticlă, fibră de sticlă

• nisip de turnare

SC Polaris M Holding SRL a demarat

procedura de obţinere a avizelor pentru





65

construirea unei staţii de sortare deşeuri

cu capacitatea de 9 t/oră, amplasată în

zona CET, FN.

Deşeurile care vor fi sortate sunt:

• hârtie / carton

• folie plastic (LPDE)

• ambalaje plastic (HDPE)

• PET

•metale neferoase (doze de

aluminiu)

• metale feroase

• sticlă

Singurul mod de eliminare a deşeurilor

este depozitarea.

Depozite de deşeuri existente

Nr.

de

po

zit

e

urb

an

rura

l

Su

pra

faţă

pro

iec

tată

ha

Ca

pa

cit

ate

pro

iecta

tă

mii

mc

Nr.

loc

uri

dep

oz.în

loc

.

rura

len

ea

me

na

jate

9 - 45,3 2750 111

Din sinteza datelor pe judeţ rezultă:

- Existenţa a 9 depozite de

deşeuri de tip B nepericuloase.

- Suprafaţa totală ocupată este de

45,3 ha;

- Majoritatea acestor depozite, cu o

singură excepţie, depozitul ASA Arad sunt

neecologice, neavând dotările necesare

pentru protecţia mediului; capacităţile

sunt în curs de epuizare,

amplasamentele sunt improprii şi nu deţin

autorizaţie de funcţionare;

-Aceste depozite sunt amplasate

pe lângă zonele urbane şi sunt exploatate

în general de către operatorii de

salubritate sau primării. Conform Planului

de implementare a Directivei de

depozitare a deşeurilor, aceste depozite

se vor închide eşalonat conform HG

349/2005.

-Pe lângă depozitele urbane

prezentate, în mediul rural mai există

locuri de depozitare a deşeurilor

neamenajate, care vor fi ecologizate

până în anul 2009. Au fost emise până în

prezent 47 de avize pentru închiderea

acestora.

In judeţ există un singur depozit

ecologic în funcţiune, Depozitul ASA Arad

Servicii Ecologice SA, construit cu acord

de mediu în anul 2003 şi dat în funcţiune

în anul 2004. Acesta este amplasat lângă

depozitul de zgură al CET Arad, la o

distanţă de 2,5 km de zona locuită.

Incinta de depozitare a deşeurilor,

compusă din 15 sectoare

(compartimente), are suprafaţă totală de

9,63 ha şi o capacitate totală de

depozitare de 1677800 m3 deşeuri solide





66

urbane şi industriale asimilabile. La

această dată sectoarele 1-3 sunt în cota

finală de exploatare fiind în funcţiune

sectorul 4.

Conform Planului Judeţean de

Gestiune a Deşeurilor aprobat, în judeţul

Arad sunt prevăzute a se construi o staţie

de transfer la Ineu şi 6 puncte de

colectare şi sortare în următoarele

localităţi: Pecica, Lipova, Bârzava,

Chişineu Criş, Sântana şi Sebiş.

În privinţa colectării selective a

deşeurilor, există 2 proiecte selectate pe

Programul Phare 2004 şi un proiect aflat

pe lista de rezervă a Programului după

cum urmează:

1. Sistem de gestionare a deşeurilor

menajere din zona turistică Lipova:

oraş Lipova şi comunele Ghioroc,

Păuliş şi Zăbrani

Proiectul cuprinde:

- 1 platformă transfer de 350 mp,

- 34 platforme de colectare pentru

Lipova,


Ghioroc,


Păuliş,


Zăbrani,

Fiecare platformă are o suprafaţă

de 40,88 mp.

Tipuri de deşeuri colectate:

•deşeuri menajere

•PET

2. Colectarea selectivă a deşeurilor

în partea de nord - vest a judeţului

Arad – beneficiari: Consiliile Locale ale

comunelor Socodor, Grăniceri (Şiclău) şi

Pilu (Vărşand).

- 11 platforme de colectare în Socodor

- 12 platforme de colectare în Grăniceri

- 15 platforme de colectare în Pilu

Platformele de colectare au o

suprafaţă de 10 mp.

Punctul de valorificare situat în

Socodor (S = 620 mp) cuprinde:

- platformă de depozitare de 320 mp

- staţie de sortare de 300 mp



• sticlă

• plastice

• metal din deşeuri de

ambalaje

3. ECO Ineu - beneficiari: Consiliile

Locale Ineu, Beliu, Craiva, Cermei,

Şicula, Seleuş şi Târnova.

Proiectul prevede:

- colectarea selectivă a deşeurilor

- o staţie de transfer





67

- o staţie de compost la Ineu


• deşeuri menajere

• PET


•deşeuri metalice feroase şi

neferoase

• lemn

2.9. Zone critice din punct de

vedere al calităţii mediului

Zonele critice sub aspectul poluării

atmosferei sunt reprezentate de cele două

unităţi ale industriei energetice SC CET

Arad pe lignit respectiv pe hidrocarburi şi

de trafic.

• CET Arad pe lignit

Această unitate funcţionează cu

două cazane de abur industrial de 80

MW/h fiecare şi un cazan energetic de

403 MW/h.

Combustibilul folosit pentru

producerea de căldură şi energie este

lignitul şi gazul metan. Prin arderea

acestor combustibili, CET-ul pe lignit este

principalul poluator cu dioxid de sulf şi

oxizi de azot. Astfel, în anul 2006, 96,9

% din cantitatea totală de SO2 şi 12,5

% din cantitatea totală de NOx sunt

emise de acest agent economic.

Centrala electrotermică pe lignit

este amplasată în exteriorul oraşului, iar

pentru evacuarea noxelor există 2 coşuri

de fum, construite din beton cu

următoarele dimensiuni: cel de la cazanul

de abur industrial are o înălţime de 160

m, diametrul la bază 6 m şi la vârf 3,5 m,

iar cel de la cazanul de abur energetic

are înălţimea de 200 m şi diametrul

coşurilor la bază 19,5 m şi la vârf 11 m.

Pentru reţinerea pulberilor centrala este

dotată cu electrofiltre care au un

randament de reţinere de 99,6 % ceea ce

conduce la o poluare mult diminuată a

atmosferei cu astfel de particule solide.

O altă sursă de poluare este halda

de cenuşă şi zgură, care în special vara

produce poluarea aerului cu cenuşă

(pulberi) ca urmare a întreţinerii

insuficiente a digului de protecţie şi a

neumectării depozitului. S-au făcut

investiţii importante, pentru

supraînălţarea digurilor de contur a

haldelor de cenuşă şi pentru umectarea

haldelor pe timp de vară.

Cu toate aceste investiţii, sunt

perioade din an, în special vara, când se





68

produce antrenarea cenuşii, poluând

cartierul Aurel Vlaicu şi culturile agricole

din jur cu pulberi.

• CET pe hidrocarburi

Funcţionează cu 2 cazane

energetice de75 respectiv 57 MW/h şi un

cu 6 cazane de apă fierbinte de câte

116MW/h fiecare. Din aceste cazane nu

au funcţionat decât 4, restul au fost

scoase din folosinţă.

Această unitate este situată în zona

centrală a oraşului. Foloseşte pentru

producerea de energie electrică şi termică

gaz şi păcură cu un conţinut de sulf sub

1%. Ea constituie o sursă principală de

poluare, cu SO2 ,NOx şi pulberi, mai ales

că este amplasată într-o zonă centrală a

oraşului şi nu deţine nici un fel de instalaţii

de depoluare, fiind dotată cu 8 coşuri de

fum din metal cu o înălţime de 25 m.

Ambele centrale electrotermice,

aparţinând de S.C. Electrocentrale S.A.,

prin puterea termică a cazanelor, intră sub

incidenţa OUG 34/2001 şi a HG 541/2003.

Emisiile de SOx şi NOx nu se încadrează

în limitele prevăzute prin aceste directive.

În consecinţă, s-a întocmit Programul de

Reducere a Emisiilor de SO2 ,NOx şi

pulberi şi care prevede măsuri pentru

conformarea cu cerinţele directivelor,

constând în înlocuirea arzătoarelor,

realizarea desulfurării gazelor de ardere

şi monitorizarea emisiilor.

• Traficul auto

Are o pondere însemnată în

poluarea atmosferei, astfel: produce

27,10 % din cantitatea de CO emis, de

78,71 % din cantitatea de NOx emis şi

20,4 % din cantitatea de CO2 emis la

nivelul judeţului.

De asemenea traficul auto se face

răspunzător în mod indirect de cantitatea

mare de pulberi în suspensie înregistrată

în aproape toate determinările efectuate.

Astfel:

- mijloacele de transport ridică praful

de pe carosabilul nemăturat;

- mijloacele de transport “aduc” în

oraş pe roţi cantităţi mari de pământ

direct de pe câmp;

- din mijloacele de transport neetanşe

care transportă materiale de construcţii,

moloz din demolări, cereale, “rămâne” pe

carosabil o mare cantitate de praf.

Creşterea continuă a numărului de

autovehicule în general, duce la

creşterea cantităţii de poluanţi emişi pe

arterele de circulaţie.

Nu există momentan soluţii

convenabile pentru înlăturarea acestei

poluări, dar primăria trebuie să aibă în





69

vedere o mai bună fluidizare a circulaţiei

atât în zona centrală cât şi în cartiere.

Sub acest aspect trebuie ţinut cont

de faptul că deşi s-au dat în funcţiune

două tronsoane de şosele de centură,

sunt încă destule vehicule grele care

ajung în oraş producând atât o poluare

sonoră cât şi cu poluanţi specifici.

2.10. Accidente tehnice şi

poluări accidentale

În anul 2006 în judeţul Arad n-au

avut loc accidente majore de mediu ci,

doar două evenimente de mediu, după

cum urmează:

1. In data de 11.07.2006, în urma

sesizărilor cetăţenilor din zonă, s-a

constatat că are loc un incendiu la groapa

de gunoi de pe str. Câmpul Liniştii,

deponeu la care s-a sistat depunerea de

gunoaie, începând din luna octombrie

2003.

Incendiul s-a propagat pe aproape

toată suprafaţa de aprox 12 ha, iar fumul

degajat masiv, cu miros specific, s-a

propagat în zonele învecinate în funcţie de

direcţia curenţilor de aer, fiind resimţit

inclusiv în zona centrală a municipiului,

fapt care a produs disconfort locuitorilor.

Cauza declanşării incendiului a fost

autoaprinderea pungilor de gaz metan

format în masa deponeului, fenomen

datorat temperaturilor extrem de ridicate

din perioada respectivă.

La stingerea incendiului, au

participat pompierii militari, SC

SALUBRITATE SA, SC POLARIS M

HOLDING SA, SC ICIM ARAD SA, RAAC

Arad, SC PETROM SA, cu utilaje şi

personal. Aceste lucrări au fost

coordonate de Inspectoratul Judeţean

pentru Situaţii de Urgenţă.

2. In data de 23.07.2006, a avut

loc un incident cu un TIR înmatriculat în

Bulgaria (cap tractor BC 1452HC şi

remorca BC 7627EH ) şi care transporta

15.0075 tone mercur, ambalat in 435 de

recipienti metalici de câte 34.5 kg,

provenit din Spania, pentru OLTCHIM SA

Râmnicu Vâlcea, rezultatul fiind

deversarea de mercur din câţiva

recipienţi care nu au fost asiguraţi

corespunzător.

Mijlocul de transport a intrat în

ţară prin punctul de trecere a frontierei

Nădlac iî data de 21.07.2006, fără

respectarea prevederilor legislaţiei privind

substanţele periculoase, adică acest

transport de substante periculoase nu a

fost notificat, nu era prevăzut cu plăcuţele

indicatoare.

In 23.07.2006, în urma unui

control de rutină a poliţiei rutiere a fost





70

depistat TIR-ul menţionat şi care prezenta

scurgeri de mercur în zona în care era

staţionat.

Au fost alertate toate autorităţile

de catre dispeceratul ISUJ Arad, care s-au

prezentat la faţa locului, ulterior mijlocul

de transport a fost condus pe drumul de

centură din apropiere.

Au fost prezenţi reprezentanţii:

Poliţia Rutieră, IPJ Arad - AEST, ISUJ

Arad, ARR Arad, Garda de Mediu, APM

Arad, DRV Arad şi comisionarul vamal.

Au fost luate măsuri de

recuperare a mercurului scurs pe sol, iar

după desigilarea TIR-ului şi de pe

platforma acestuia, mercurul recuperat

fiind pus într-un recipient de plastic şi

acoperit cu pământ ( ulterior a fost

transvazat intr-un alt recipient mai mare (

tomberon ) care a fost încărcat în TIR).

Comisarii Gărzii Naţionale de

Mediu din cadrul Comisariatului Judeţean

Arad au luat legatura cu SC OLTCHIM SA

Râmnicu Vâlcea, care în cursul zilelor de

24 si 25.07.2006, prin delegaţii trimişi în

zonă, a asigurat preluarea mercurului,

reambalarea, stivuirea şi asigurarea

corespunzatoare a recipienţilor cu mercur.

TIR-ul a plecat cu destinaţia Râmnicu

Vâlcea în seara zilei de 25.07.2006, însoţit

de delegaţii beneficiarului.

În judeţul Arad nu s-au înregistrat

poluări ale factorilor de mediu cu caracter

transfrontier.

2.11. Educaţia ecologică:

aspecte şi imagini ale acţiunilor

de educaţie ecologică

Cu ocazia evenimentelor ecologice de

peste an, personalul din cadrul agenţiei,

organizeazǎ activităţi de educaţie

ecologică şi conştientizare a publicului, în

parteneriat cu autorităţile publice locale,

instituţii de invăţământ din judeţ şi O.N.G-

uri.

Principalele obiective ale

campaniilor de educaţie ecologică,

organizate de agenţie, în decursul anilor,

precum cunoaşterea şi conştientizarea

importanţei elementelor de mediu pentru

menţinerea echilibrului ecologic al

planetei, protejarea mediului de viaţă

acvatic şi terestru al specilor periclitate

din locuri cu apă dulce şi sărată, care

prezintă pericol de degratare, joacă un rol

important în conştientizarea societărţii

civile asupra necesităţii schimbării

comportamentului faţă de mediul

înconjurător.





71

Ziua Mondială a Zonelor Umede -

2006

2007

15 martie – 15 aprilie – luna pădurii

2005

2006

2007

Ziua Mondială a Apei

2007





72

Ziua Pământului

2005

2007

Ziua Europeană a Parcurilor

2006

Ziua Mediului

2006

2005

Ziua Internaţională a stratului de ozon

2005





73

2006

Săptămâna mobilităţii europene

2004

2005

2006

Ziua Mondială pentru Reducerea

Dezastrelor Naturale

2005





74

2006

Ziua Internaţională a Zonelor Urbane

2004

2005

2006

ECOMEDIU

2004

2005





75

2006

Ziua Mondială a Drepturilor Omului

2004

2005

2.12. Instituţii şi organizaţii cu

atribuţii şi activităţi în

domeniul protecţiei mediului

Cele mai importante instituţii şi

organizaţii, care au obligaţii în domeniul

protecţiei mediului sunt:

-Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad

-Inspectoratul de Poliţie al Municipiului

Arad

-Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare

Rurală Arad - Unitatea Fitosanitară

- Direcţia Silvică Arad

- Comisariatul Judeţean Arad al Gărzii

Naţionale de Mediu

- Sistemul de Gospodărire a Apelor Arad

- Direcţia Apelor Crişuri-Oradea -

Sistemul Hidrotehnic Criş Alb

Independent Chişineu Criş

- Autoritatea de Sănătate Publică a

Judeţului Arad

- Secţia Drumuri Naţionale

- Direcţia Judeţeană de Statistică Arad

- Consiliul Judeţean Arad

- Primăria Municipiului Arad

- Instituţia Prefectului Arad

- Primăriile oraşelor: Chişineu Criş,

Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pecica,

Pâncota, Sebiş, Sântana

- Compania de Apă Arad

-Agenţi economici cu impact asupra

mediului





76

3. Obiective şi priorităţi în

domeniul protecţiei mediului

3.1. Obiectivele generale din

Planul Local de Acţiune pentru Mediu

- identificarea, evaluarea şi ierarhizarea

problemelor de mediu;

- îmbunătăţirea condiţiilor locale de mediu;

- promovarea conştientizării publicului şi

implicarea acestuia în elaborarea şi

implementarea programului;

- promovarea parteneriatului între

autorităţile locale şi alte sectoare ale

comunităţii;

- întărirea capacităţii instituţiilor locale în

administrarea şi implementarea

programelor pentru protecţia mediului;

- implementarea mai eficientă a legislaţiei.

3.2. Stadiul măsurilor prioritare din

Planul Local de Acţiune pentru Mediu

Nr. acţiuni

Termenepentruacţiuni R

ea

liza

te

Re

aliz

ate

îna

van

s

Încu

rsd

ere

aliz

are

Ne

rea

liza

te

To

tal

Până în2006

18 0 0 13 31

Mai marede 2006

0 1 0 108 109

Permanent 10 0 0 12 22Anual 4 0 0 3 7Bianual 4 0 0 0 4TotalacţiuniPLAM

36 1 0 136 173

3.3. Proiecte cuprinse în Planul

Local de Acţiune pentru Mediu

PLAM-ul nu cuprinde proiecte

concrete ci probleme sistematizate

pecategorii, care au fost prioritizate şi

pentru care s-au stabilit instituţii

responsabile cu implementarea, termene

de realizare şi obiective. Acestea vor sta

la baza elaborării unui portofoliu de

proiecte. În continuare sunt prezentate

problemele de mediu identificate la

nivelul judeţului, pe categorii şi în funcţie

de priorităţi.

Denumirea problemei

A. Cantitatea şi calitatea apei potabile

- Decolmatarea canalelor de desecare şi

irigaţii, a canalelor de transport Mureşel,

Ţiganca şi menţinerea rolului pentru care

au fost proiectate, prin supraveghere de

către administratorii canalelor, a

descărcărilor de ape uzate, în scopul

evitării poluării apelor de suprafaţă în

care debuşează, sau a freaticului în cazul

stagnării şi înfiltrării precum şi evitarea

septizării zonelor.

- Insuficienta extindere şi reabilitare a

reţelelor centralizate de distribuţie a apei

potabile în mediul rural şi urban

-Utilizarea unor sisteme neperformante în

captarea, transportul, tratarea si





77

distributia apei potabile în mediul urban şi

rural.

- Slaba dotare a uzinelor de apă cu

laboratoare şi aparatură pentru analize

- Monitorizarea calităţii apei din surse

individuale de alimentare cu apă în scop

potabil

- Necesitatea realizării de studii

hidrogeologice, puţuri de observaţie

dotate cu senzori

B. Degradarea calităţii apelor de

suprafaţă

- Deficienţele sistemelor de canalizare şi

epurare în localităţile cu peste 2000 l.e., în

special în localităţile cu sisteme

centralizate de distribuţie a apei potabile

- Nefuncţionalitatea şi lipsa de

performanţă a staţiilor de epurare, în ceea

ce priveşte tratarea apelor uzate

- Poluarea datorată depozitării

necontrolate a deşeurilor în zona

inundabilă şi pe malurile albiilor râurilor, în

special a deşeurilor menajere şi a

rumeguşului

- Funcţionarea necorespunzatoare a

sistemelor de epurare a apelor uzate

industriale existente, (platforma industrială

a municipiului Arad –Indagrara)

- Deficienţele sistemelor de canalizare şi

epurare în localităţile cu sub 2000 l.e., în

special în localităţtile cu sisteme

centralizate de distribuţie a apei potabile

C. Degradarea solului şi apelor

subterane

- Scoaterea din circuitul natural a unor

importante suprafeţe de teren ocupate de

depozitele de deşeuri menajere urbane

sau rurale neamenajate corespunzător,

determinând poluarea solului şi a apelor

subterane

- Poluarea solului şi a apelor subterane

datorată infiltraţiilor de dejecţii animaliere

provenite de la batale

- Poluarea istorică a solului şi a apelor

subterane datorată activităţilor miniere,

metalurgice şi chimice

- Afectarea solului şi apelor subterane

datorită exploatărilor de balast din terase

şi exploatarea mineralelor utile în cariere,

lipsind reconstrucţia ecologică ulterioară

exploatării

- Poluarea cu emisii rezultată din

activităţile industriale, în special datorită

extinderii zonei urbane locuite peste

unităţile industriale existente

- Existenţa unor suprafeţe importante de

terenuri supuse eroziunii: zona Dealurilor

Lipovei

- Exploatarea necorespunzătoare a

resurselor geotermale şi a apelor

minerale în judeţul Arad





78

D. Poluarea atmosferică

- Poluarea atmosferei datorată traficului

auto în aglomerări urbane - în special

traficul TIR precum şi subdimensionării

reţelelor de trafic rutier, lipsei sau

neutilizării şoselelor de centură,

neredirijării traficului greu în afara zonelor

urbane

- Poluarea atmosferei generată de

sistemele mari de ardere (LCP)

- Poluarea fonică datorată depăşirii

valorilor maxime admise la zgomot în

marile intersecţii urbane, absenţa

panourilor fonoabsorbante de-a lungul

căilor rutiere şi feroviare ce străbat

aglomerări urbane

- Ineficienţa sau inexistenţa sistemelor de

reţinere a emisiilor de noxe în atmosferă

în sectorul industrial

- Poluarea atmosferică rezultată din

neprotejarea suprafeţelor iazurilor de

decantare şi a haldelor de steril

- Generarea de mari cantităţi de praf

datorită transportului materialelor de

constructie în masini descoperite fără

asigurarea etanseizării acestora, ca şi

datorită multiplelor şantiere lipsite de

protecţie pe timpul demolărilor

- Poluarea atmosferei rezultată din

sistemele de încalzire şi preparare a apei

calde cu combustibili solizi sau lichizi

(încălzirea pe timp de iarnă în gospodării

neracordate la sistemul centralizat de

încălzire).

E. Gestiunea deşeurilor

- Sistem deficitar de gestionare a

deşeurilor spitaliceşti

- Sistem ineorganizat de colectare,

transport şi eliminare a deşeurilor

periculoase şi a pesticidelor expirate

- Management ineficient al haldelor de

steril de deşeuri radioactive

-Gestiunea necorespunzatoare a

depozitelor de zgură şi cenuşi provenite

din industria energetică – CET Arad

- Gestionarea necorespunzatoare a

deşeurilor provenite din industria de

preparare şi procesare a cărnii (cadavre,

mortalităţi din epidemii)

- Depozitarea necorespunzatoare a

deşeurilor şi exploatarea în condiţii de

risc a depozitelor de deşeuri menajere în

mediul urban şi rural

- Necesitatea realizării unor studiilor de

fezabilitate pentru staţiile de transfer şi

pentru identificarea soluţiilor d

edezafectare a rampelor de gunoi

închise, şi reintroducerea terenului în

circuitul natural

- Amenajari deficitare în punctele vamale

în vederea depozitării/eliminării





79

produselor care nu îndeplinesc cerinţele

de introducere în ţară.

- Depozitarea necorespunzatoare a

deşeurilor industriale nepericuloase, în

depozite industriale neamenajate

- Sisteme deficitare de colectare selectivă,

transport şi valorificare selectivă a

deşeurilor reciclabile

- Identificarea resurselor de finanţare

necesare pentru realizarea depozitelor

ecologice şi a staţiilor de transfer

F. Pericole generate de catastrofe /

fenomene naturale şi antropice

- Lipsa fondurilor, lucrărilor de investiţii şi

a măsurilor administrative necesare

punerii şi exploatării în siguranţă a

obiectivelor cu risc ridicat pentru mediu:

iazuri de decantare, depozite de

substanţe periculoase, tehnologii

periculoase învechite

- Amplificarea fenomenelor de viituri şi

inundaţii datorate insuficienţei

suprafeţelor împădurite sau exploatării

neraţionale a unor suprafeţe cu fond

forestier precum şi insuficienţei lucrărilor

de amenajare pe cursurile inferioare

- Afectarea mediului natural şi construit

datorita lipsei sau ineficienţei unor lucrari

hidrotehnice de protecţie împotriva

inundaţiilor

- Absenţa în anumite areale naturale sau

construite a lucrărilor specifice stabilizării

terenurilor supuse alunecărilor

G. Urbanizarea mediului,

transportul rutier şi feroviar

- Absenţa unei infrastructuri rutiere

adecvate pentru mijloacele auto în mediu

urban (căi de rulaj pentru mijloace auto,

piste de biciclete, spaţii de parcare)

- Suprafeţe insuficiente şi distribuţia

neuniformă a parcurilor publice, spaţiilor

verzi şi a zonelor de agrement în mediul

urban, neamenajarea corespunzătoare a

acestora, lipsa perdelelor de protecţie şi a

zonelor tampon.

- Necesitatea creării unor sosele de

centură pentru traficul rutier de tranzit în

localităţile urbane traversate de drumuri

europene şi naţionale şi redirijarea

exclusiv pe aici a traficului rutier greu

- Lipsa orientării spre mijloacele de

transport mai puţin poluante - exemplu

cele electrice, ca şi încurajarea

transportului în comun

- Diminuarea şi degradarea spaţiilor verzi

intraurbane şi periurbane existente

datorata modificării Planului Urbanistic

General prin Planuri Urbanistice Zonale

şi de Detaliu





80

- Insuficienţa sau absenţa sistemelor de

monitorizare a poluării chimice, fonice şi

fizice datorată traficului rutier si feroviar

- Inexistenţa unor spaţii tampon între zona

rezidenţială şi zona industrială în mediul

urban şi rural precum şi a perdelelor

forestiere pe perimetrul lor

- Evidenţă cadastrală deficitară şi absenţa

unui sistem regional GIS

- Impactul pe termen lung produs de

viitoarea autostradă Arad – Deva - Sibiu

H. Asigurarea stării de sănătate

- Monitorizare incoerentă şi lipsa unor

studii specifice relatiei mediu – sănătate

umană, în vederea cuantificarii efectelor

poluării factorilor de mediu asupra

populaţiei

I. Biodiversitate

- Degradarea mediului natural datorită

exploatării necorespunzatoare a fondului

forestier şi neîndeplinirii obligaţiilor

referitoare la reâmpăduriri prevăzute de

codul silvic

- Administrarea ineficientă a ariilor

protejate de interes naţional şi lipsa

alocării de fonduri speciale acestui scop

- Slaba implicare a comunităţii şi a

administraţiei publice locale în protejarea

şi conservarea siturilor istorice, culturale şi

naturale

- Lipsa unei bănci de date, la zi, cu

inventarul speciilor rare şi a unei bănci de

seminţe

- Degradarea habitatelor şi periclitarea

speciilor ocrotite datorită lipsei

administraţiei Parcului Natural Lunca

Mureşului

- Scăderea efectivelor din fauna si flora

sălbatică prin practicarea braconajului

cinegetic şi piscicol, colectarea şi

comerţul ilicit cu plante şi animale

- Monitorizarea impactului dezinsecţiilor

efectuate în municipiul Arad

- Insuficienţa cercetării ştiinţifice

aplicative în monitorizarea sau

promovarea ariilor naturale de interes

naţional şi cunoaşterea biodiversităţii

locale

J. Educaţia ecologică

- Lipsa mecanismelor financiare şi a

facilităţilor fiscale care să susţină

dezvoltarea organismelor şi organizaţiilor

comunitare în domeniul protecţiei şi

conservării mediului înconjurator

- Sistem educaţional ineficient în

domeniul protecţiei naturii şi educaţiei

ecologice, inclusiv al instruirii practice

- Cunoştinţe deficitare ale societăţii civile

cu privire la legislaţia de mediu în

vigoare, drepturi, obligaţii şi





81

responsabilităţi, precum şi cu privire la

integrarea în structurile europene

- Colaborarea sporadică a administraţiei

publice locale, instituţiilor guvernamentale

descentralizate şi ONG-urilor cu activitate

şi atribuţii în domeniul protecţiei şi

conservării mediului înconjurător

- Gradul scăzut de implicare a societăţii

civile în problemele de mediu ale

comunităţii precum şi lipsa ONG-urilor

active în domeniul mediului

- Definitivarea şi stabilirea cu claritate a

cadrului legislativ pentru luarea în

custodie a spaţiilor protejate.

K. Turism şi agrement

- Amenajarea inadecvată sau absenţa

dotărilor corespunzatoare din punct de

vedere igienico-sanitar şi a gestiunii

deşeurilor în zonele de practicare a

agrementului

- Lipsa infrastructurii şi a capacităţilor de

susţinere a turismului montan,

agroturismului şi a turismului cultural şi

ştiinţific

- Lipsa amenajărilor în zonele de

agrement periurban şi autorizarea

acestora pentru îmbăiere

- Practicarea turismului neorganizat

datorită absenţei normelor şi

regulamentelor specifice, respectiv

aplicării lor deficitare în ceea ce priveşte

administrarea potenţialului natural,

peisagistic şi de agrement

- Lipsa unui sistem obligatoriu de

întreţinere a marcajelor traseelor ( totul

prin ONG)

L. Capacitatea administrativă a

instituţiilor cu atribuţii in domeniul

protecţiei mediului înconjurator

- Insuficienţa perfecţionarii profesionale a

personalului angajat în instituţii,

organisme şi organizaţii cu atribuţii sau

activitate în domeniul conservării şi

protecţiei mediului înconjurator

- Resurse financiare, umane şi materiale

reduse a instituţiilor publice cu atribuţii în

coordonarea, controlul şi implementarea

Aquis-ului comunitar european în

domeniul protecţiei mediului înconjurător

- Comunicare/cooperare deficitară între

instituţiile publice, administraţia publică şi

agenţi economici cu atribuţii în

coordonarea şi controlul activităţii de

protecţie a mediului

- Lipsa unui sediu funcţional şi a dotărilor

specifice aferente

- Insuficienţa sau ineficienţa sistemelor

de monitoring integrat al calităţii mediului

- Delimitarea neclară a atribuţiilor unor

instituţii organisme sau organizaţii

abilitate la nivel local, judeţean sau

regional





82

- Posibile probleme de interes judeţean.

M. Incendierea voluntară a pajiştilor,

miriştilor sau a gunoaielor

N. Poluarea tranfrontieră

- Lipsa capacităţii de intervenţie în situaţia

unor poluări accidentale

- Inexistenţa unei reţele de supraveghere

a poluării atmosferice transfrontieră la

mare distanţă şi de provenienţă

transfrontieră

- Necesitatea creării unui centru de

cercetare şi supraveghere a calităţii apelor

Mureşului

O. Revizuirea practicilor de mediu

- Tratarea de către autorităţile locale a

aspectelor de mediu ca probleme

neprioritare

- Lipsa concurenţei în asigurarea

serviciilor publice şi slaba implicare pentru

concesionarea acestor activităţi

- Necesitatea pregătirii de strategii

financiare şi lobby pentru finanţarea

proiectelor de mediu

- Necesitatea implementării sistemelor de

management de mediu de către agenţii

economici şi autorităţile locale.

4. Perspective în domeniul

protecţiei mediului la nivel local

Pentru a îmbunătăţii calitatea mediului

la nivelul judeţului Arad, o serie de agenţi

economici au avut programate investiţii în

vederea conformării cu cerinţele de

mediu, scadente conform angajamentelor

pe capitolul 22 Protecţia mediului din

documentul de aderare la UE, au realizat

următoarele:

Ø Lukoil Downstream a investit 300.000

euro pentru realizarea a 1 braţ de

încărcare pe la partea superioară, 1

braţ de încărcare pe la partea

inferioară, conectare la URV la

staţia de depozitare benzină;

Ø Rafo Oneşti a investit 111 148 euro

într-un sistem de returnare a

vaporilor în autocisternă prin racord

flexibil la staţia de depozitare

benzină;

Ø CAI Curtici a investit 305 000 euro

într-o staţie de epurare şi

incinerator pentru deşeuri specifice

la combinatul pentru creşterea

animalelor;

Ø Binalia SA a investit 15 000 euro

pentru înlocuirea solvenţilor şi

modernizarea instalaţiei de

ventilaţie;

Ø Feroneria SA a investit 516 000 euro

pentru montarea de filtre absorbante

pentru reţinerea COV şi înlocuire cu

tehnologii curate;





83

Ø CET SA a investit 6200000 euro

pentru modernizări în vederea

conformării plafonului de emisii;

Ø Primăria Arad a investit 4 006 469

euro în modernizarea staţiei de

epurare a apelor uzate din municipiul

Arad.

Acţiunile de educare şi informare a

publicului se vor concretizează prin

organizarea de simpozioane, expoziţii,

colocvii, consultări publice, mese rotunde,

târguri expoziţionale, concursuri, vizite de

studiu, activităţi practice, acţiuni educaţionale

desfăşurate în diferite unităţi de învăţământ,

etc., în funcţie de tematica abordată.

În afara campaniilor educative

prevăzute în calendarul ecologic, prin

intermediul compartimentului Relaţii cu

Publicul, societatea civilă va fi periodic

informată prin comunicate de presă

finalizate prin apariţii în mass –media

despre activităţile specifice ale agenţiei,

despre evenimente ecologice sărbătorite la

nivel naţional şi internaţional.

Cu ocazia marcării fiecărui eveniment

ecologic, cuprins în calendarul ecologic,

specialiştii APM Arad vor elabora şi tipări

pliante şi afişe, pe tema evenimentului

marcat, urmand a fi distribuite cetăţenilor.

Regiunea 5 APM Arad

Documents

Transcript of Regiunea 5 APM Arad