PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMAcircNIA

ANUL LXIV = NR 582-583 (1382-1383) = 1 ndash 30 APRILIE 2021 = 19 NISAN ndash 18 IyAR 5781 = 24 PAGINI ndash 3 LEI

Hag Șavuot

SameahIcircn Cimitirul

Evreiesc din Șos Giurgiului nu a fost vacircndut nici un metru de teren din zona afectată

mormintelorFundația Eco-Civica a publicat

recent pe Facebook un material in-titulat bdquoSe vacircnd morții pentru ben-zinăriirdquo Articolul este incorect și tendențios și FCER-CM a luat ati-tudine față de respectivele afirmații icircn sprijinul adevărului și al dreptului cititorilor de a primi informații reale obiective și verificate

Adevărul este că pe terenul pe care va fi amplasată benzinăria și care avea intrare separată față de cimitir nu au fost niciodată nici mor-minte nici monumente funerare deci e fals să susții că bdquose vacircnd morții pentru benzinăriirdquo Pe acolo trecea un drum de acces spre un garaj care adăpostea inclusiv autovehiculele mortuare Icircn consecință acest te-ren nu făcea parte din cimitir iar pe el nu erau arbori nu avea statut de spațiu verde Ca atare argumentele Eco-Civica de genul că bdquonu prea e moral să facem benzinărie icircn cimi-tirrdquo și că bdquocimitirele sunt spații verzirdquo sunt cum spuneam la icircnceput inco-recte și tendențioase Subliniem că icircn conformitate cu religia mozaică pe locul unde se află un mormacircnt nu se pot face niciodată nici un fel de lucrări

Icircn articolul postat de fundația amintită aceasta vehiculează o se-rie de idei preconcepute ca să nu le spunem altfel ca de pildă că bdquonu credem că o comunitate evreiască nu mai are posibilitatea icircntreținerii cimitiruluirdquo ca și cum o comunitate evreiască nu ar fi atinsă de efectele crizei economice ca orice altă co-munitate din Romacircnia și din lume Cacirct despre sugestia de a apela la Statul Israel pentru a obține fonduri destinate icircntreținerii celor 870 de cimitire evreiești din Romacircnia este o idee cel puțin lipsită de temei Icircn acest context FCER a precizat că sumele obținute din eliberarea tere-nului pe care va fi amplasată stația de combustibil vor fi utilizate exclu-siv pentru defrișarea și curățarea ci-mitirelor evreiești din București

Categoric apărarea mediului și combaterea poluării sunt priorități in-contestabile dar Fundația Eco-Civi-ca la fel ca orice altă organizație ar trebui ca atunci cacircnd are preocupări care implică proprietățile comunității evreiești să procedeze deontologic solicitacircnd FCER o poziție și transmi-terea unor informații corecte despre subiectul respectiv dovedind astfel că respectă atacirct adevărul cacirct și pe propriii cititori (AM)

73 de ani de independență a IsraeluluiIerusalim

Ceremonii pe muntele Herzl

Anul acesta Iom Hațmaut ndash ziua de naștere a Israelului independent ndash a fost marcată icircn Israel icircn condiții apropiate de aniversările normale icircn prezența publicului chiar dacă numă-rul participanților a fost limitat Cere-moniile oficiale au icircnceput icircn seara zilei de 14 aprilie pe Muntele Herzl din Ierusalim și au continuat a doua zi pe tot teritoriul țării Icircn acest an Ziua Independenței a fost dedicată lu-crătorilor din sănătate care a trebuit să facă față luptei icircn linia icircntacirci cu pan-demia de coronavirus Au fost aprin-se 14 torțe iar printre cei care au fost onorați să facă acest gest s-au aflat medici profesori persoane care și-au pierdut rudele icircn atacuri teroriste vo-luntari străini

A doua zi 15 aprilie celebrările au continuat cu spectacolul aviatic apa-ratele israeliene au zburat deasupra icircntregului teritoriu israelian dar spre deosebire de anul trecut spațiile sur-volate nu mai erau goale ci pline cu israelieni ieșiți la iarbă verde la gră-tarul tradițional icircn vizită icircn parcurile

sau icircn grădinile zoologice Manifes-tările de Ziua Independenței au inclus și o competiție biblică internațională și acordarea premiului Israel Seara s-a icircncheiat cu focuri de artificii

bdquoCu 73 de ani icircn urmă multă lume s-a icircndoit de capacitatea noului stat de a supraviețuirdquo scrie icircntr-un edito-rial cotidianul The Jerusalem Post bdquoAstfel diplomați de la Departamentul de Stat au icircncercat icircn 1948 să-l con-vingă pe președintele Truman să nu recunoască noul stat Icircn același an li-derii arabi și-au mobilizat armatele să distrugă statul evreu Același lucruri au susținut și oameni politici euro-peni icircn timpul Războiului de șase zile De-a lungul anilor inamici ai Israelu-lui oameni politici comentatori și au-tori au scris și au rostit milioane de cu-vinte susținacircnd că Israelul nu va pu-tea supraviețui copleșit de dușmani sfacircșiat de diviziuni interne sau anihilat din cauza demografiei Dar iată după 73 de ani icircncă mai suntem aici icircncă mai supraviețuim Și mai mult decacirct atacirct icircnflorim icircntr-un mod neimaginat de scepticii care nu au avut icircncredere icircn popor icircn capacitatea lui Cu proble-me cu dileme cu momente politice care ne divizau dar supraviețuimrdquo

Reuven Rivlin bdquoSuntem o singură familie puternică mare și diversărdquo

Președintele Israelului Reuven Ri-vlin a adresat un mesaj comunităților evreiești din diaspora El a arătat că 73 de ani icircnseamnă o perioadă re-lativ scurtă icircn istoria unui stat bdquoIcircncă mai construim statul nostru modern icircn patria noastră ancestrală un stat care este evreu și democratic democratic și evreu icircn același timp și voi sunteți parteneri icircn acest efortrdquo El a arătat că admiră comunitățile evreiești de pretutindeni și apreciază diferitele for-me ale identității evreiești bdquoIcircnțelepții noștri ne-au spus să urmăm școala lui Hilel care asculta toate părțile iar această lecție trebuie să ne serveas-că drept lumină călăuzitoare Trebuie să ascultăm cu adevărat toate părțile și nu trebuie să uităm că suntem o singură familie puternică mare și diversă Avem un destin comun O nouă speranță israeliană și evreias-că trebuie să se bazeze pe unitate și

(Continuare icircn pag 21)

EVA GALAMBOSALEXANDRU MARINESCU

Y o m H a rsquo at z m a u t

S a m e a H

2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Dezbatere icircn Camera DeputațilorIcircn Camera Deputaților a avut loc

miercuri 31 martie o amplă dez-batere pentru adoptarea textului Declarației privind unele manifestări cu caracter antisemit din Romacircnia și tentativele de reabilitare a criminalilor de război Au luat cuvacircntul liderii par-tidelor și ai grupurilor parlamentare ale formațiunilor reprezentate icircn Ca-meră Dezbaterile au fost deschise de deputatul Silviu Vexler icircn calitate de Icircnalt Reprezentant al Parlamentu-lui Romacircniei pentru combaterea an-tisemitismului protejarea memoriei victimelor Holocaustului şi dezvolta-rea vieţii evreieşti La vot au participat 272 de deputați din totalul de 330

Silviu Vexler deputat președintele FCER

Vorbitorul a precizat că bdquounul dintre motive-lerdquo pentru care a avut loc această dezbatere a fost bdquoatacul virulent antisemit icircndreptat icircm-potriva doamnei Maia Morgenstern a familiei

sale şi a actorilor Teatrului Evreiesc de Stat care a şocat opinia publi-cărdquo El a citat un pasaj din mesajul de amenințare transmis actriței bdquoO să icircți spun că această jidancă are zi-lele ei numărate Vă pot promite că intenționez să icirci dau focului teatrului vostru idiot idiș violacircnd-o pe fiica lui Morgenstern omoracircnd fiecare ac-tor din această gaură murdară de șobolani omoracircndu-vă pe fiecare din-tre voi Nenorocito de jidancă pleacă naibii din țara mea Și nu mă voi opri pacircnă nu va fi jupuită de vie pacircnă ter-min de măcelărit pacircnă cacircnd familia ei e aruncată icircntr-o nenorocită tabără de muncă Intenționez s-o arunc icircntr-o cameră de gazare icircntr-un cuptor mur-dar icircn care o voi arde pe ea și pe copiii ei murdari după ce icirci termin de violat E moartă jidanca asta e moartă icircți spun eurdquo

Silviu Vexler a subliniat că persoa-na suspectată că ar fi autorul mesaju-lui a fost identificată şi reţinută icircntr-un interval foarte scurt de timp ceea ce a părut a fi un pas icircnainte și un motiv de bucurie Dar bdquoaceeaşi persoană a fost eliberată icircn mai puţin de 24 de ore și pusă sub control judiciar icircn libertaterdquo pentru că aparent nu prezintă un pe-ricol public

După cum a subliniat deputatul icircngăduința manifestată față de acest suspect nu este nici un caz izolat nici o noutate La cinci minute distanţă de Parlamentul Romacircniei este o clădire care este sediul bdquoMişcării legionarerdquo după cum scrie chiar pe plăcuța de pe fațada imobilului pe care apare și simbolul clasic al legionarilor Proprie-tarul clădirii liderul autointitulat al așa-zisei Mișcări bdquoicircntrebat icircn 2015 icircn Co-misia juridică a Camerei Deputaților dacă se consideră urmașul lui Zelea Codreanu al lui Horia Sima și dacă icircși asumă toate crimele comise de legionari a răspuns simplu la micro-fonul Comisiei ltDagt Aceiași legi-onari care icircn timpul Pogromului din ianuarie 1941 au executat printre alții și veterani evrei din Primul Răz-boi Mondial pe străzile din București Tot atunci alți evrei au fost tranșați și atacircrnați ca vitele icircn abator de mem-brii aceleiași Mișcări legionare

De ani de zile FCER și INSHR au solicitat autorităților să ia măsuri-le necesare icircn acest caz După mai bine de cinci ani a fost primit și un răspuns clasareardquo a spus Silviu

Vexler Icircn decizia de clasare primită la FCER icircn urmă cu o lună se arată că bdquosemnificația dată de suspect și de membrii Asociației Mișcarea Le-gionară salutului cu macircna dreaptă icircntinsă spre cer nu are nimic comun cu naționalismul și fascismulrdquo bdquoIronie a exprimăriirdquo a spus tot ironic Silviu Vexler care a citat din același docu-ment afirmații conform cărora bdquosalutul efectuat de suspect icircn fața instituțiilor publice portul unei cămăși de culoa-re verde și al unei centuri neagre și comemorarea lui Corneliu Zelea Co-dreanu nu sunt acțiuni de natură să promoveze ura rasismul antisemi-tismul sau xenofobiardquo Icircn icircncheiere autorii documentului motivează că bdquose renunță la urmărirea penală icircn cauză privind tăblița cu simbolul legionar de pe imobilul situat icircn Str Iacob Negruzzi și folosirea simbolurilor legionare pentru că nu este interes public icircn ur-mărirea faptelorrdquo Vorbitorul i-a icircntre-bat pe deputați cum cred bdquocă se simt puţinii supravieţuitori ai Holocaustului cacircnd trec pe lacircngă această clădire cacircnd văd că nimic nu se icircntacircmplă cacircnd văd că legislaţia icircn vigoare este pur şi simplu ignoratăldquo

Deputatul și-a continuat argu men-tația amintind că bdquoicircn 2017 zece mo-numente funerare din Cimitirul Evre-iesc din Șos Giurgiului din București au fost vandalizate Suspecții au fost identificați rapid copii minori ca de fiecare dată cacircnd un cimitir evreiesc a fost vandalizat Motivul standard După cacircțiva ani de amacircnări dosarul a fost clasat la finele anului trecut ca de fiecare dată Nu există vinovați Icircn 2018 Casa Memorială Elie Wiesel din Sighetu Marmației a fost vandalizată Din nou suspectul a fost identificat rapid De data aceasta o persoană cu probleme de natură psihică Un alt motiv standard După amacircnări succe-sive la finalul anului trecut dosarul a fost clasat Nici un vinovatrdquo

Silviu Vexler a reamintit că bdquofoarte recentrdquo de la tribuna sălii de plen a Camerei Deputaților ca și de la cea a Senatului au fost omagiați criminali de război Icircn cel de-al doilea caz era vorba despre un membru al guvernării

Antonescu responsabil printre altele și de jefuirea evreilor care urmau să fie deportați bdquoTrebuia să plătească icircnain-te de a fi omoracircți de guvernarea Anto-nescurdquo a subliniat cu ironie amară deputatul minorității evreiești amintind că un bulevard din București din apro-pierea Parlamentului poartă și astăzi numele acelui criminal Icircn prezent a afirmat Silviu Vexler sunt icircn procedură parlamentară două proiecte legislative care bdquoredeschid posibilitatea ca ală-turi de alţi beneficiari legitimi şi foştii legionari sau membri ai organizaţiilor naziste să beneficieze de indemnizaţii din partea statului romacircnrdquo

El a mai menționat că bdquoicircn urmă cu două săptămacircni un senator ne-a spus de la tribuna Senatului că aici e Romacirc-nia nu Facircşia Gaza A urmat o linişte asurzitoare pe care o resimt şi astăzi Uneori am senzaţia că am revenit icircn anii lsquo30 că am eşuat icircn misiunea pe care o avemrdquo a afirmat Vexler care a adăugat că acum avem de făcut o alegere dat fiind că bdquotăcerea și pasi-vitatea sunt doar o altă formă a cola-borăriirdquo și că toate aceste situaţii nu se referă bdquodoar la comunităţile evreieşti ele sunt o ameninţare icircmpotriva fiecă-rui cetăţean a democraţiei icircn sine De data aceasta ţinta vizibilă a fost Maia Morgenstern dar dacă fiecare dintre noi nu va lua poziţie dacă autorităţile publice nu vor pune icircn aplicare legisla-ţia icircn vigoare dacă societatea icircn sine nu va lua poziţie icircmpotriva acestor ati-tudini icircntrebarea corectă este care va fi următoarea ţintă nu cacircnd Nu putem lăsa ca astfel de derapaje să devină reprezentative pentru Romacircnia

Ca reprezentant suprem al poporu-lui romacircn Parlamentul Romacircniei ndash ca şi fiecare deputat sau senator icircn sine ndash este responsabil de protejarea memo-riei victimelor şi a lecţiilor care trebuie icircnvăţate din istorie O ironie a sorții face ca icircn același timp cu această ședință icircn plen a Camerei Deputaților să fie așteptată pronunțarea Curții Mi-litare de Apel București icircn dosarul care privește reabilitarea lui Nicolae Macici un alt criminal de război și persoana care a coordonat execuția a aproxi-mativ 40000 de evrei la Odesa icircn

perioada Holocaustuluirdquo Un amănunt grăitor judecarea dosarului icircn cauză durează de peste doi ani de zile

Icircn icircncheiere deputatul a vorbit icircn calitatea sa de președinte al Fede rației Comunităților Evreiești din Romacircnia icircn numele evreilor din Romacircnia bdquoNu vom ceda nu vom fi intimidaţi nu vom fi ameninţaţi de nimeni şi nu ne vom trăi viaţa ca cetăţeni ai Romacircniei icircn teamă Vom continua să trăim icircn Ro-macircnia cu aceeaşi demnitate care ne-a caracterizat icircntotdeauna cu aceeaşi loialitate fată de Romacircnia cu acelaşi respect pe care l-am arătat icircntotdeau-na tuturor celor din jurul nostrurdquo

Ludovic Orban președintele PNL

președintele Camerei Deputaților a dat citi-re textului integral al Declarației pe care icircl prezentăm mai jos

Marcel Ciolacu președintele PSDLiderul social-de-

mocrat și-a icircnceput intervenția amintind că recent am văzut cum bdquoura intoleranţa şi des-considerarea demnității umane reprezintă un pericol icircncă actual pen-

tru societatea icircn care trăim Este o re-alitate faptul că astăzi icircn Romacircnia se vorbeşte mult mai mult şi mai deschis despre antisemitism Am făcut eforturi remarcabile icircmpreună avem legisla-ţie avem instituţii şi am făcut paşi im-portanţi la nivel educaţional pentru a combate acest flagel Cu toate aces-tea vedem că pericolul exacerbării atitudinilor antisemite şi extremiste nu a fost niciodată icircnvins definitiv Icircn faţa sa tăcerea complacerea şi amorţea-la morală nu ne mai fac bine Marea noastră actriţă Maia Morgenstern a avut curajul să denunţe furia distructi-vă şi comportamentul antisemit şi mă bucur că Parlamentul a decis să i se alăture prin această Declaraţie pe care o adoptăm

Declarație privind unele manifestări cu caracter antisemit din Romacircnia

Deputații din Parlamentul Romacircniei urmăresc cu atenție și icircngrijorare creșterea numărului manifestărilor cu caracter antisemit icircn Romacircnia tentativele de reabi-litare a criminalilor de război și atacul virulent antisemit icircndreptat icircmpotriva Teatrului Evreiesc de Stat a direc-torului și a icircntregului personal din această instituție de cultură

Deși ar trebui să fie doar o amintire a tragediilor care au icircnsoțit cele mai icircntunecate momente ale istoriei umanității suntem conștienți că ideile concepțiile și doctrinele anti-semite icircși păstrează icircn continuare efectele nocive desco-peră noi adepți dispuși să le promoveze și sunt prezente icircn anumite segmente ale societății

Reprezentacircndu-i pe toți cetățenii Romacircniei noi mem-brii Camerei Deputaților ne exprimăm convingerea că an-tisemitismul este o amenințare la adresa democrației iar asumarea icircn icircntregime a trecutului reprezintă un element fundamental al responsabilității noastre atacirct din prezent cacirct și pentru viitor

Icircn acest context subliniem că lupta icircmpotriva antise-mitismului este o datorie a icircntregii societăți fiind necesar să acționăm icircn permanență pentru crearea celor mai efici-ente mecanisme care să asigure protecția și dezvoltarea vieții evreiești ca parte integrantă a Romacircniei

Avacircnd icircn vedere manifestările recente și pericolul pe care acestea icircl prezintă pentru publicul larg necesitatea consolidării politicilor de eliminare a oricăror forme de antisemitism cacirct și imperativul exprimării unui puternic angajament politic de a acționa hotăracirct icircmpotriva tuturor

mijloacelor de promovare a acestei percepții bazată pe ură icircmpotriva evreilor Camera Deputaților

- condamnă cu fermitate atacul virulent antisemit icircn-dreptat icircmpotriva Teatrului Evreiesc de Stat și orice formă de antisemitism

- protestează față de tentativele de reabilitare a Mișcării Legionare a lui Ion Antonescu șisau a altor criminali de război

- reafirmă hotăracircrea membrilor săi pentru susținerea icircn continuare icircn plan legislativ și instituțional a acțiunilor de combatere a oricăror forme și manifestări de antisemitism

- solicită puterii executive și puterii judecătorești să ia toate măsurile necesare pentru punerea icircn aplicare a Le-gii nr 1572018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr 312002 privind interzicerea organizațiilor simbolurilor și faptelor cu caracter fascist legionar rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvacircrșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război

- solicită autorităților locale să inițieze cu celeritate icircn conformitate cu prevederile legale icircn vigoare demersurile necesare pentru icircnlocuirea denumirii străzilor care conțin nu-mele unor persoane vinovate de săvacircrșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război

- susține importanța deosebită pe care o are pune-rea icircn valoare a patrimoniului evreiesc din Romacircnia atacirct material cacirct și cultural ca forme de recunoaștere pentru contribuția evreilor la dezvoltarea Romacircniei

Declarație privind unele manifestări cu caracter antisemit din Romacircnia și

tentativele de reabilitare a criminalilor de război (text integral)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 3

astăzi de combatere a urii xenofobiei şi antisemitismului Este un demers legitim dacă

vrem să dăm dovadă de responsa-bilitaterdquo a afirmat Marcel Ciolacu declaracircnd că atașamentul față de va-lorile democratice bdquone obligă să luăm pozițierdquo atunci cacircnd apar astfel de manifestări bdquoIcircmi doresc ca Declarația noastră de astăzi să exprime anga-jamentul icircntregii clase politice de a combate antisemitismul și toate for-mele de intoleranță și discriminare precum și discursul bazat pe urăldquo

Alexandru Muraru reprezentantul grupului parlamentar al PNL

reprezentant special al Guvernului Romacircni-ei pentru promovarea politicilor memoriei combaterea antisemi-tismului și xenofobiei a afirmat că deputații s-au reunit bdquopentru a

da un semnal puternic imediat icircn susținerea valorilor icircn care credem pe care Romacircnia s-a clădit icircn ultimele decenii Libertățile civile politice re-ligioase diversitatea toleranța drep-tul la demnitate nediscriminarea sunt obținute cu sacrificii imense și suntem datori să le apărăm cu orice preț Ceea ce se icircntacircmplă sub ochii noștri atacul la fundamentele democrației era de neimaginat icircn urmă cu cacircteva luni Ni-meni nu și-ar fi icircnchipuit că după 30 de ani de la evenimentele din 1989 vom fi siliți să dezavuăm și să oprim escaladarea tendințelor xenofobe an-tisemite extremiste rasiste Acestea pun la icircndoială fundamentele dreptu-rilor omului Tăcerea acceptarea sau ignorarea lor sunt incompatibile cu angajamentele și principiile pe care s-au construit Romacircnia democratică și instituțiile sale Ideologii otrăvitoa-re demoni din trecut şi-au făcut loc icircn oraşele şi icircn satele Romacircniei pe reţe-lele de socializare icircn spaţiul public şi politic cu o forţă fără precedentrdquo

Vorbitorul a adăugat că PNL a lup-tat icircntotdeauna pentru bdquoo țară a tuturor etniilor și religiilorrdquo și a fost el icircnsuși bdquovictima fascismului și a comunismu-luirdquo El a reamintit asasinarea de către legionari a unui prim-ministru liberal Apoi elita PNL a fost decimată icircn icircn-chisori de către comuniști Azi PNL bdquoare misiunea puterea și determi-narea de a contracara ascensiunea extremismului icircn Romacircniardquo Liberalul le-a cerut colegilor parlamentari bdquosă condamne cu fermitate ceea ce se petrece sub ochii noștrirdquo El a spus că bdquomesajele discursurile și acțiunile cu tentă extremistă xenofobă anti-semită homofobă instigările la ură și violență icircmpotriva adversarilor politici și a străinilor și-au făcut loc cu repezi-ciune icircn viața publică și icircn Parlament icircn ultimele luni Ultimele zile au adus un val de incidente de neimaginat Trebuie să acționăm acum cacirct nu e prea tacircrziu Cea mai bună armă a noastră rămacircne adevărulrdquo Parlamen-tarul a atenționat că nu trebuie lăsat spațiu de manevră pentru bdquoformațiuni politice care au deturnat mandatele pe care le-au primit Romacircnii nu au votat ca formațiuni și lideri politici să se transforme icircn susținători ai dis-cursului instigator la ură ai acțiunilor xenofobe sau antisemite Romacircnii nu au votat pentru elogierea legionarilor și a icircnalților funcționari ai regimului Antonescu care au participat la exter-minarea comunității evreiești din Ro-macircnia Cetățenii romacircni nu au votat pentru a icircntoarce țara cu zeci de ani icircn urmărdquo Vorbitorul a mai amintit că

Romacircnia comemorează icircn acest an icircmplinirea a 80 de ani de la Pogromul de la Iași (nred- icircn 21 ianuarie s-au icircmplinit 80 de ani și de la Pogromul de la București) și va urma comemo-rarea deportărilor icircn Transnistria bdquoCel mai onest mod de a respecta memo-ria victimelor Holocaustului este de a opri răul și ura să revină vreodată aici () să luptăm pentru o Romacircnie a diversității a demnității a libertății pentru toți () Ceea ce am făcut noi azi aici luptacircnd icircmpotriva tăcerii este icircnceputul unui drum lung și dificil Cu-raj rezistență demnitaterdquo a spus icircn icircncheiere Alexandru Muraru

Dan Barna deputat vicepremier președintele USR-Plus

Dan Barna s-a icircntrebat de ce după o istorie atacirct de plină de trage-dii precum cea a Romacircniei e nevoie să spunem icircn Parlamentul Romacircniei că bdquoantisemitismul n-are ce căuta icircn această ţară De ce xenofobia e icircncă un subiect actual De ce intoleran-ţa continuă să fie temă de discuţie Oare n-am icircnvăţat nimic din trecutul nostru N-am icircnvăţat că dispreţul naşte dispreţ şi ura tacircracircie după ea enorm de multă ură N-au fost de ajuns anii rsquo30 atunci cacircnd tot pe fon-dul unei crize majore cacircţiva icircnfierbacircn-taţi au icircncercat şi la noi sub himera absurdă a soarelui sfacircnt de pe cer să pună cruce democraţiei declanşacircnd astfel o serie de evenimente care ne fac şi azi să ne cutremurăm Am cacircte-va răspunsuri Şi au legătură cu ceea ce facem astăzi și cu capacitatea de a ieși din logica discursului rămas doar principial Am ajuns aici consideracircnd antisemitismul şi rasismul icircn general probleme secundare marginale care nu ne privesc pe noi Pentru că facem parte din majoritate ne considerăm protejaţi Şi asta e marea greşeală icircn care ne aflăm icircn prezent Atunci cacircnd suntem indiferenţi tolerăm intoleran-

ţa Şi aşa se nasc mon-ştrii așa s-a icircntacircmplat şi icircn anii rsquo30 şi astăzi vedem din nou mugu-rii ndash din indiferenţă din iresponsabilitate şi din nepăsare Ne uităm adesea icircn altă parte și

ridicăm din umeri Aceasta este realitatea cacircnd o

actriță iubită și respectată e amenin-țată grotesc pentru că icircn mintea unui nefericit diferența icircnseamnă pericol Ne uităm icircn altă parte cacircnd folosim dublul limbaj și un personaj public salută complice criminali de război Și tot icircn altă parte ne uităm cacircnd la Timișoara se icircncearcă intimidarea unui ales local prin comparații lipsite de respect pentru victimele nazis-mului Să vă mai amintesc că Raed Arafat e amenințat cu moartea icircn fi-ecare zi Să vă mai spun că antima-ghiarismul iese la lumină icircn formele sale cele mai josnice icircn demonstrațiile antirestricții Aceasta este realitatea acestea sunt faptele nu ale anilor rsquo40 Acum cacircteva zile icircn Parlamentul Romacircniei un deputat folosea cuvinte extrase din dicționarul de buzunar al extremistului practicantrdquo a adăugat Barna icircntrebacircndu-i pe cei din partidul AUR bdquoAsta vreţi să faceţi şi icircn urmă-torii patru ani Liste cu duşmanii din minţile voastre icircnfierbacircntate Ce ţinte mai aveţi Cine urmează Dacă asta vreţi să faceţi poate a venit vremea să vi se spună că deşi aţi fost aleşi democratic n-aţi icircnţeles nimic nici din democraţie nici din libertate şi nici din privilegiul de a reprezenta oame-nii acestei ţări Poate a venit vremea

ca icircn jurul dumneavoastră să fie pus un cordon sanitar ştiu că vă place cu-vacircntul ăstardquo a precizat Barna adău-gacircnd că bdquoa venit vremea să vă spună cineva că extremismul nu va fi tolerat Intoleranţa doamnelor şi domnilor de la AUR nu va fi tolerată Prima condi-ţie pentru a primi respect este să oferi respectrdquo

George Simion copreședinte al AUR

George Simion i-a răspuns lui Dan Barna că este o greșeală profundă bdquofaţă de romacircni faţă de confraţii noştri evrei faţă de memoria Holocaustului pentru că politizaţi această temărdquo Li-derul AUR a afirmat că trebuie cu toții bdquosă ne luptăm icircmpotriva antisemitismu-luirdquo bdquoConsiderăm comunitatea evre-iască din Romacircnia parte integrantă a societăţii romacircneştirdquo a mai spus vorbi-torul care a amintit că bdquoAUR a fost pri-ma voce din spațiul public care a luat act cu stupefacție de atacul degradant antisemit suburban la adresa doam-nei Maia Morgenstern artist emerit icircn-drăgit de romacircnii de pretutindeni pro-motor al culturii evreiești din Romacircnia

o cultură care face parte din fibra culturală a po-porului romacircn (nred- reamintim că intervenția AUR a fost generată de faptul că mesajul de amenințare trimis Maiei

Morgenstern familiei sale și Teatrului Evreiesc a fost semnat bdquoicircn numele par-tidului AURrdquo) Suntem consternaţi de această intoxicare de faptul că tema antisemitismului este folosită politic fără raționamentrdquo George Simion l-a numit pe autorul amenințărilor bdquoun in-divid sceleratrdquo și a negat orice legătu-ră icircntre acesta și AUR bdquoAcest incident este marginal nu este reprezentativ pentru Romacircniardquo a mai spus vorbito-rul

Același punct de vedere l-a expri-mat și celălalt copreședinte al AUR Claudiu Tacircrziu care icircntr-o conferință de presă a icircntrebat bdquoDe ce să pretinzi să se dea o Declaraţie oficială icircntr-o Cameră a Parlamentului icircn privinţa combaterii cu energie şi icircn regim de urgenţă a antisemitismului Nu există această problemă De ce să deturnezi atenţia de la problemele reale pe care ţi le semnalează atacirct presa cacirct şi opoziţia către o falsă problemă ide-ologică alimentacircnd-o cu tot felul de scenarii false bazate pe nimicldquo

Csoma Botond liderul grupului parlamentar UDMR icircn Camera Deputaților Deputatul UDMR a

spus că orice formă de xenofobie antisemitism și orice formă de rasism este ferm condamnată de către Uniune bdquoAm fost oripilat cacircnd am citit icircn presă acel atac virulent şi acele ameninţărildquo Vorbito-rul a subliniat că o clasă politică res-ponsabilă trebuie să lupte icircmpotriva acestor fenomene iar prin educație prin aprofundarea cunoașterii trebuie contracarate aceste prejudecăți ste-reotipii și teorii ale conspirației care duc la propagarea urii icircn societatea romacircnească Pe de altă parte Cso-ma Botond nu crede că bdquoantisemitis-mul sau xenofobia reprezintă un fe-nomen general icircn Romacircnia Cred că Romacircnia nu este o ţară antisemitărdquo Icircn sprijinul afirmațiilor sale deputatul a amintit persoanele care au dobacircndit

titlul de Drept icircntre Popoare de la Yad Vashem Deputatul UDMR a apreciat că icircn Romacircnia bdquoavem legislaţie dar cred că autorităţile noastre sunt puţin timorate să aplice prevederile legisla-ţiei icircmpotriva antisemitismului Este inacceptabil să avem icircntr-o zonă a societății un cult pentru legionarirdquo a mai declarat Csoma Botond care a cerut autorităților o atitudine fermă El a amintit și de atacurile icircmpotriva comunității maghiare icircncheind prin a spune că tot grupul UDMR se soli-darizează cu Maia Morgenstern și cu actorii de la TES

Varujan Pambuccian liderul grupului parlamentar

al minorităților naționaleVorbitorul a sublini-

at că evreii s-au icircnțeles mereu bine cu ceilalți membri ai comunităților unde trăiau au serbat cu aceștia și sărbători-le evreiești și pe cele romacircnești Reacțiile anti semite au apărut treptat și la icircn-ceput nu li s-a dat importanță de către niciuna dintre părți dar ele s-au inten-sificat bdquoGenul acesta de schimbări nu apare brusc Astăzi este devastat un cimitir macircine este amenințat un tea-tru dar poimacircine ce-o să se mai icircn-tacircmplerdquo s-a icircntrebat deputatul bdquoAstfel de lucruri nu li s-au icircntacircmplat numai evreilor ci și creștinilor și musulmani-lor Numai că evreilor li s-a icircntacircmplat icircntr-un mod icircngrozitor și sistematicrdquo a arătat vorbitorul care a amintit Pogro-mul de la București și faptul că icircn Ger-mania anilor Holocaustului o elevă a fost ucisă de colegele ei la icircndemnul icircnvățătoarei bdquoAparent democrația nu are anticorpi pentru aceste fapte Eu spun că are Anticorpii sunt unitatea și fermitatea reacțiilor dintr-o societate Apăracircnd o comunitate cum este cea evreiască apărăm icircn mod fundamen-tal democrațiardquo

Opinii culese de pe FacebookEduard Kupferberg secretar ge-

neral al FCERIeri a avut loc la Camera Deputaților

o dezbatere icircn urma căreia a fost adoptată Declarația privind unele manifestari cu caracter antisemit din Romacircnia și tentativele de reabilitare a criminalilor de război

Este un lucru extraordinar faptul că dl Silviu Vexler deputatul minorității evreiești icircn Parlamentul Romacircniei și președinte al Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia a reușit să obțină această declarație neechi- vocă

Este icircmbucurător faptul că la vot au participat cea mai mare parte a deputaților (272 din 330)

Dar este interesant și modul icircn care au votat httpwwwcdeproplsstenoevot2015nominalidv=27872ampidl=1

Vedeți undeva AUR Nu Nici euO să spuneți da dar nu au votat de-

loc au lipsit de la ședință s-au abținutIcirci exonerează asta NuExplicația e una foarte simplă

dacă ar fi participat la vot ar fi votat icircmpotrivă Așa au evitat dovada clară că sunt un partid extremist populist xenofob și antisemit

Declarația este un pas icircnainte clar Deși aș fi preferat să fi văzut din par-tea tuturor liderilor politici astfel de reacții imediat după incidentele care au determi-nat această declarație

și tentativele de reabilitare a criminalilor de război

(Continuare icircn pag 22)ALX MARINESCU

4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Icircncepacircnd din 1988 mii de oameni au luat parte icircn fie-care an la Marșul Vieții de la Auschwitz pentru a transmite mesajul NEVER AGAIN

Pe 8 aprilie 2021 Marșul celor Vii organizat icircn memo-ria victimelor Holocaustului s-a desfășurat online pentru al

doilea an consecutiv din cauza măsurilor restrictive impu-se pentru limitarea răspacircndirii virusului SarsCov2

Această formă de organizare a permis icircnsă participanților din toată lumea să transmită mesaje virtuale postate pe platforma organizației International March of the Living care dedică marșul de anul acesta și profesioniștilor din domeniul medical

bdquoIcircn timp ce Covid-19 continuă să afecteze lumea Marșul celor Vii reflectează asupra perseverenței curajoa-se a comunității medicale care a fost o rază de lumină icircn timpul Holocaustului Anul acesta salutăm angajamentul neicircncetat al profesioniștilor altruiști din toată lumea care se confruntă cu pandemia icircn această perioadărdquo scrie pe platforma online March of the Living

Icircn timpul ceremoniei virtuale de comemorare a victime-lor Holocaustului președintele Israelului Reuven Rivlin a transmis că datoria și misiunea noastră este de a ne aminti și de a vorbi despre ororile petrecute icircn Holocaust chiar dacă nu putem fi icircn marș fizic la Auschwitz bdquoPe măsură ce neprețuiții supraviețuitori ai Holocaustului pleacă dintre noi misiunea noastră devine mai dificilă și mai importantă Vom continua Marșul vom continua să ne amintimrdquo a mai spus Reuven Rivlin

Participanții la Marșul virtual din toată lumea au fost filmați folosind o tehnologie 3D inovatoare astfel icircncacirct par să meargă de-a lungul traseului tradițional al Marșului Vieții de la Auschwitz-Birkenau

Printre supraviețuitorii Holocaustului care au partici-pat la ceremonia online s-au numărat și cacircțiva care au supraviețuit datorită actelor de curaj ale medicilor din acea perioadă

Ca un omagiu adus profesioniștilor din domeniul me-dical care și-au riscat viața icircn timpul Holocaustului nu-meroase asociații medicale din icircntreaga lume inclusiv Organizația Mondială a Sănătății precum și cei din fruntea luptei icircmpotriva COVID-19 au participat la acest program Printre cei care au fost icircn marșul virtual s-au aflat medici asistenți medicali și paramedici Icircntre aceștia prof Nach-man Ash medic aflat la conducerea strategiilor de luptă icircmpotriva Covid-19 icircn Israel

Icircn timpul ceremoniei online a fost acordat și un premiu special

Val de indignare icircn societatea romacircnească față de amenințările la adresa Maiei Morgenstern

Marșul celor Vii dedicat anul acesta și salvatorilor de vieți din spitale

Cu indignare deoarece aseme-nea atacuri primitive nu au ce căuta icircn viața publică sau privată dintr-un stat democratic membru al Uniunii Euro-pene și NATO

Cu icircngrijorare icircntrucacirct acest odi-os atac antisemit descins parcă din icircntunecații ani ai ascensiunii legiona-re este departe de a fi singular Icircn ul-timele luni asistăm la o scandaloasă radicalizare a discursului extremist conspiraționist și ultranaționalist Acesta și-a făcut loc și la tribuna Par-lamentului ca să nu mai vorbim de spațiul virtual

Uniunea Scriitorilor din Romacircnia icircși manifestă deplina solidaritate cu Maia Morgenstern

Uniunea Scriitorilor din Romacircnia

bull Muzeul Național de Artă din Timișoara transmite un mesaj de so-lidaritate cu MAIA MORGENSTERN amenințată cu moartea pentru ori-ginile evreiești pe care le-a afirmat dezinvolt icircn orice icircmprejurare ca și

identitatea sa artistică și culturală ro-macircnească

Icircn atacul incredibil icircmpotriva Maiei Morgenstern și a Teatrului Evreiesc de Stat din București e vorba de același limbaj și de același mesaj precum cel al fasciștilor al adepților militarismului și al apostolilor violenței din anii răz-boiului E vorba de ideea de a distru-ge indiferent de consecințe Suntem convinși că ne aflăm icircntr-un moment icircn care ca intelectuali și reprezentanți ai societății civile știm să respingem cu fermitate ideologia morții Muzeul Național de Artă Timișoara icircși exprimă

După cum deja știu cititorii Realității evreiești actrița Maia Morgenstern familia ei și tot colectivul Teatrului Evreiesc de Stat au fost ținta unor amenințări de o violență și un antisemitism care au reușit să revolte și să jigneas-că nu numai comunitatea evreiască ci și icircntreaga socie-tate romacircnească Reamintim doar că autorul mesajului a fost prins icircn timp record de organele de cercetare penală și pus imediat icircn libertate de către instanță bdquosub control judiciarrdquo pe motiv că nu ar prezenta niciun pericol () Mesajul a fost semnat icircn numele partidului AUR (care a negat orice legătură cu autorul mesajului) iar motivul in-vocat era că actrița bdquoa avut tupeul să vorbească icircmpotrivardquo unui așa-zis prieten al semnatarului probabil cel care a tratat-o de bdquojidrdquo pe Maia Morgenstern icircn cursul unei icircn-tacirclniri culturale După cum se știe amenințările au constat

icircn a bdquoda foc teatrului vostru idiot idiș violacircnd-o pe fiica lui Morgenstern omoracircnd pe fiecare actor din această gaură murdară de șobolanirdquo și icircn a o arunca pe Maia Morgen-stern bdquoicircntr-o cameră de gazare icircntr-un cuptor murdar () unde o voi arde pe ea și pe copiii eirdquo Toate ororile ar fi trebuit comise de semnatar icircmpreună cu bdquooameni cu minte similară indivizi și oameni din cartierul meurdquo

Nu e de mirare că persoane și instituții au considerat că suntem icircn fața unui atac care nu poate fi trecut cu vede-rea că amenințarea este la adresa democrației romacircnești nu a unei comunități și a unei persoane

Redăm mai jos pasaje din unele dintre aceste mesaje care arată că violența și antisemitismul sunt percepute ca o primejdie la adresa societății nu a unei comunități sau a unor persoane

(Continuare icircn pag 22)G GIcircLEA

solidaritatea cu Maia MorgensternMuzeul Național de Artă Timișoara

bull Suntem solidari cu doamna Maia Morgenstern director al Teatrului Evreiesc de Stat actriță de renume mondial și OM precum și cu icircntreg colectivul TES

Condamnăm orice agresiune ame nințare intimidare violență și so-licităm de urgență identificarea și pe-depsirea autorilor acestor acte

Complexul Educațional Laude-Reut

bull SNSPA respinge cu tărie profe-rarea icircn spațiul public a unor astfel de mesaje icircndreptate icircmpotriva oricărei ființe umane () Un asemenea atac prin virulența și conținutul său este fără precedent icircn Romacircnia ultimilor ani Istoria ne icircnvață că huliganismul verbal premerge celui fizic cu urmări grave pentru icircntreaga societate

Amenințările bdquocurajosuluirdquo anonim nu lovesc numai icircn Maia Morgen-stern una dintre figurile marcante ale teatrului romacircnesc contemporan sau numai icircn comunitatea evreiască ci icircn cultura romacircnă icircn integralitatea sa Lovesc icircn spiritul valorilor europene ale societății romacircnești

Icircn spațiul public inclusiv cel al rețelelor sociale apar constant ame-nințări și jigniri la adresa evreilor la adresa celorlalți membri ai comunității icircn general SNSPA face apel la inter-venția exemplară a autorităților dar și la reacția societății civile a comunității academice și a lumii cultural-artistice

SNSPA icircși exprimă solidaritatea cu Maia Morgenstern cu cultura romacircnă și are icircncredere că democrația romacirc-nească va ști să se apere icircmpotriva pericolelor de tip extremist antisemit xenofob

Școala Națională de Studii Politice și Administrative

bull Bun venit icircn anii rsquo30 Amenințările cu moartea și violul adresate doam-nei Maia Morgenstern și familiei sale sunt mai mult decacirct un atac antisemit inuman Mai mult decacirct un atac icircmpo-triva tuturor Comunităților Evreiești și a evreilor din Romacircnia Poate că nu pare așa dar aceste amenințări sunt un atac virulent icircmpotriva fiecăruia dintre dumneavoastră Sigur de data aceasta ținta a fost doamna Morgen-stern Dar dacă () societatea icircn sine nu va lua poziție icircmpotriva acestor ati-tudini Icircntrebarea corectă este care va fi următoarea țintă Mă doare icircnfio-rător că treceți prin așa ceva doamnă Maia Morgenstern Nu meritați asta

Silviu Vexler deputat președintele FCER

bull Deși sunt sigur că cei care astăzi recurg la amenințări cu moartea din motive antisemite sunt icircn minoritate noi nu putem fi indiferenți și nu tre-buie să trecem nimic sub tăcere Nu trebuie nici să uităm pentru că de-a lungul istoriei evenimentele tragice au avut loc atunci cacircnd a existat o lip-să de solidaritate din partea majorității societății

Kelemen Hunor vicepremier deputat președintele UDMR

bull bdquoBrsquonai Brsquorith Romacircnia Forumul dr Moses Rosenrdquo este alături de Maia Morgenstern și consideră că materia-le antisemite scrise icircntr-un limbaj sub-urban ca cele adresate artistei afec-tează imaginea Romacircniei icircn lume Se pare că afirmația potrivit căreia icircn Ro-macircnia nu mai există antisemitism icircși pierde icircncetul cu icircncetul valabilitatea dacă ținem cont de atacurile antisemi-te care s-au manifestat icircn ultimul timp icircn spațiul public inclusiv cel politic Chiar dacă organele abilitate au iden-tificat autorul scrisorii abjecte adre-sate artistei și chiar dacă afirmația că autorul ar fi un bolnav psihic (iar cimitirele evreiești sunt devastate de adolescenți) este adevărată ecouri-le pe care le-a trezit alături de luări de poziție corecte ale unor reprezentanți ai societății civile au arătat prolifera-rea unor atitudini antisemite icircn dife-rite medii Este necesar ca astfel de manifestări să fie sancționate exem-plar icircn conformitate cu legislația existentă

Consiliul Director Brsquonai Brsquorith Romacircnia

bull Suntem solidari cu doamna Maia Morgenstern director al Teatrului Evre iesc de Stat actriță de renume mondial precum și cu icircntreg colecti-vul TES

David Saranga Ambasadorul Statului Israel icircn Romacircnia

bull Uniunea Scriitorilor din Romacircnia a luat act cu indignare și icircngrijorare de atacul antisemit căruia i-a căzut victimă Maia Morgenstern

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 5

vată datorită rabinului de atunci al comunității locale de la incendierea pe care o puneau la cale legionarii

Amir Sagron șeful adjunct al misiunii di-plomatice a Statului Israel icircn Romacircnia este nepotul unei supra-viețuitoare a Holocaus-tului Rivka Nutkevich născută icircn Polonia și icircmplinind icircn curacircnd 93 de ani Mama și unchiul vorbitorului a doua generație de supraviețuitori au crescut icircn umbra Holocaustului Familia s-a mărit bunica Rivka avacircnd acum cinci nepoți și șapte strănepoți bdquoEste și povestea patriei noastre renașterea poporului nostru din la-gărele de exterminare naziste către independență și putere De la Aus-chwitz la Ierusalim din icircntuneric spre lumină Fie ca memoria fraților și a surorilor noastre să ne rămacircnă mereu icircn inimirdquo

Israel Sabag di-rectorul Joint Romacircnia s-a referit la come-morarea din Israel și la sirena care icircn acea dimineață la ora 1000 a sunat icircncontinuu To-tul s-a oprit icircn loc timp de două minute pentru

reculegere icircn memoria victimelor Ho-locaustului Citacircndu-l pe Silviu Vexler președintele FCER vorbitorul a reite-rat importanța unei bdquomemorii activerdquo de a combate negaționismul și de a căuta să-i ajutăm pe supraviețuitorii acestei imense tragedii

La Templul Coral prim-rabinul Rafael Sha ffer și prim-cantorul Emanuel Pusztai au ofi-ciat El male rahamim

Delia Marc coor-donatoare de progra-me culturale la JCC București a vorbit des-pre literatura Holocaustului și s-a oprit

Icircn Israel ceremonia de Iom Hașoah a fost oficiată cu solemnita-te la Yad Vashem pe Muntele Herzl icircn seara de 7 aprilie 2021 icircntr-o nu-meroasă audiență Au fost prezenți președintele Statului Israel Reuven Rivlin prim-ministrul Benjamin Ne-tanyahu alături de soție președintele Knessetului Yariv Levin și alți mem-bri președinta Curții Supreme a Is-raelului Esther Hayut alături de soț șef-rabinii David Lau și Yitzhak Yo-sef directorul și directorul adjunct al Yad Vashem Avner Shalev respec-tiv Ronen Plot președinta Centra-lei Organizațiilor de Supraviețuitori ai Holocaustului din Israel Colette Avital membri ai Corpului Diploma-tic supraviețuitori ai Holocaustului parașutiști din Garda de Onoare a ar-matei israeliene un public larg Eve-nimentul a fost moderat de dr Hila Korach jurnalistă

Icircn semn de doliu pentru cele șase milioane de evrei uciși icircn Holocaust steagul național al Statului Israel a fost coboracirct icircn bernă Ronen Plot a fost invitat să aprindă Torța Memori-ală

Reuven Rivlin a pornit de la po-vestea de viață a Elisabetei Gutt-man (evreică din Ardealul de Nord icircn anii icircn care era ocupat de Ungaria ndash nred) După ce a supraviețuit Ho-locaustului Elisabeta Guttman și-a icircntemeiat o familie și a făcut aliya a murit recent din cauza coronavirusu-lui Vorbitorul a atras atenția asupra celor 900 de supraviețuitori din Israel

care au murit icircn ultimul an icircn singu-rătate El a reamintit ceremonia din 23 ianuarie 2020 icircn preajma icircmplinirii a 75 de ani de la eliberarea Auschwitz-ului cacircnd 50 de șefi de stat și de gu-vern din Europa America de Nord și Australia au fost prezenți la al cincilea Forum Mondial al Holocaustului și au făcut front comun pentru combaterea antisemitismului Angajamentul Never again nu trebuie uitat iar bdquomemoria fraților și a surorilor noastre se cere transmisă din generație icircn generațierdquo a conchis el

Benjamin Netanyahu a spus că icircn anul pandemiei nu a icircncetat să se gacircndească la supraviețuitorii Holo-caustului Virusul a răpit multe vieți dar a fost contracarat prin vaccinare Israelul fiind un model la nivel mondial icircn lupta contra răspacircndirii coronaviru-sului Totodată el a menționat icircntacircl-nirea emoționantă pe care a avut-o cu o zi icircn urmă alături de soția lui cu cei șase supraviețuitori ai Holo-caustului care icircn această seară vor aprinde torțele memoriei și cărora le-a aflat bdquopovestea terifiantă și sublimărdquo precum și cu Roza Bloch desemna-tă din partea supraviețuitorilor să ia

cuvacircntul la ceremo-nie Cei șase supra-viețuitori care au aprins șase torțe icircn memoria celor șase milioane de evrei dispăruți icircn Holoca-ust sunt Shmuel Naar Zehava Gea-lel Yossi Chen Ha-lina Friedman Sara Fishman și Manya Bigunov Poveștile lor au fost icircnregistrate la Yad Vashem

Roza Bloch originară din Kau-nas Lituania a supraviețuit lagărului Stutthof de lacircngă Gdansk Anul trecut a depus mărturie icircn procesul unui fost gardian SS Bruno Dey

Actorul Dean Miroshnikov a citit din romanul impresionant al lui Vassili Grossman Viață și destin Momen-tele muzicale nu mai puțin sobre au fost susținute de cacircntăreții Meshi Kleinstein și David DrsquoOr

Șef-rabinul Israelului David Lau a recitat psalmi Șef-rabinul din Rișon Le-Țion Yitzhak Yosef a rostit rugă-ciunea Kadiș Cantorul Avraham Kir-shenbaum a intonat El male rahamim

Icircn finalul ceremoniei a fost intonat Hatikva imnul de stat al Israelului

Cine a fost Elisabeta Davidovits GuttmanElisabeta Guttman evocată de

președintele R Rivlin printre cei 900 de supraviețuitori care au murit de coronavirus bdquoera o fată tacircnără cacircnd a izbucnit al Doilea Război Mondial Icircn 1944 Elisabeta icircmpreună cu su-rorile și cu părinții ei a fost trimisă la Auschwitz-Birkenau Părinții și cele trei surori mai mici au fost uciși icircn la-găr Elisabeta s-a agățat de viață și a supraviețuit La sfacircrșitul războiului s-a icircntors icircn satul ei din copilărie și s-a că-sătorit cu Saacutendor care și el icircși pierdu-se familia Timp de 20 de ani au visat să emigreze icircn Israel dar li s-a refuzat de fiecare dată icircmplinirea visului de a face aliya Icircmpreună şi-au icircntemeiat aici un cămin și au crescut o familie de copii nepoți și chiar strănepoți

Spre marea noastră durere Eli-sabeta s-a stins icircn singurătate Co-ronavirusul nefast i-a luat viața fără ca vreunul dintre copiii nepoții sau strănepoții ei să-i fie alături icircn ultime-le momente Nu era nimeni care să o țină de macircnă să o icircmbrățișeze pentru ultima oară să-și ia rămas bun 900 de supraviețuitori ai Holocaustului au murit chiar icircn Israel ca rezultat direct al pandemiei Icircn această seară inimi-le noastre sunt alături de ei și de fami-liile lor Ne amintim curajul spiritul lor Ne amintim de inspirația și de forța pe care ni le-au dat și icircncă ni le dau Fie-le binecuvacircntată amintireardquo

Potrivit datelor deținute de Yad Va-shem Elisabeta Davidovits Guttman s-a născut icircn 1923 la Crasna jude-ţul Sălaj Romacircnia Era fiica lui Lazăr Davidovits născut icircn Dragomireşti şi al Paraschivei-Perl Tuval născută icircn Şieu Din copilărie a trăit cu fami-lia icircn Suplacu de Barcău Icircn mai 1944 a fost deținută iniţial la Marghita de unde a fost mutată cu familia icircn ghe-toul din Oradea Surorile şi fratele ei Iboly Roacutezsi Beacutelus Brakha Bluma şi Rachel precum şi părinţii au fost exterminaţi la Auschwitz-Birkenau icircn 1944 La evacuarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau supravieţuind marşului morţii a ajuns la Bila Voda (Weisswasser) din zona sudetă a Ce-hoslovaciei fiind eliberată icircn ultima zi a războiului din Europa După război s-a căsătorit cu Saacutendor Guttman năs-

cut icircn Loacutenya Saacutendor Guttman a su-pravieţuit lagărelor din Auschwitz-Bir-kenau Plaszow Bolkoacutew (Bolkenhain) din Gross-Rosen fiind eliberat la Te-rezin (Theresienstadt) tot icircn ultima zi a războiului

Comemorare organizată de JCC București

Icircn următoarea seară JCC Bucu-rești a organizat o comemorare de-dicată Iom Hașoah transmisă prin Zoom

Referindu-se la icircn-trebarea frecventă bdquoDe ce sunt necesare mai multe zile de comemo-rare a Holocaustului icircntr-un anrdquo directorul JCC București Adrian Gueron a răspuns bdquoPierderile umane au

fost prea grele durerea a fost prea mare astfel icircncacirct nu este de ajuns o singură zi icircn care să ne reamintimrdquo De-a lungul ceremoniei el a aprins șase lumacircnări icircn memoria celor șase milioane de evrei care au pierit icircn Ho-locaust

Aflat la Sinagoga din Caransebeș Ery Pervulescu directorul de programe ale cen-trelor comunitare evre-iești din Romacircnia a icircmpărtășit auditoriului o poveste legată de această sinagogă sal-

Iom Hașoah icircn Israel și icircn Romacircnia

Brsquonai Brsquorith International a marcat Iom Hașoah

Sub titlul bdquoFiecare persoană are un numerdquo Brsquonai Brsquorith International (BBI) icircmpreună cu Yad Vashem i-a comemorat pe milioanele de evrei care au pierit icircn Holocaust Dan Ma-riaschin președinte-director general al BBI a subliniat că momentul este cu atacirct mai important cu cacirct icircn vara acestui an la 80 de ani de cacircnd Ger-mania nazistă a atacat Uniunea So-vietică se icircmplinesc opt decenii de la icircnceputul procesului de anihilare a evreilor de pe aceste teritorii Din Lituania și pacircnă icircn Belarus Ucraina și Rusia evreii au fost icircn mod siste-matic uciși exemplul cel mai cutre-murător fiind tragedia de la Babii Iar Yad Vashem cu care BBI colaborea-ză s-a străduit de-a lungul anilor să stabilească numele celor asasinați bdquoIcircn memoria acestor victime am orga-nizat acest moment comemorativrdquo a spus Dan Mariaschin

Tammy Ben-Haim ministrul pen-tru diplomație publică de la Amba-sada Israelului din SUA a arătat că este sarcina noastră să povestim atacirct despre soarta supraviețuitorilor cacirct și despre cea a victimelor deoarece nu-mărul lor scade icircn fiecare an și ei nu trebuie dați uitării Un nume a spus vorbitoarea echivalează cu o persoa-nă

Icircn continuare mai mulți repre-zentanți ai lojilor Brsquonai Brsquorith de pe di-

ferite continente au dat citire numelor unor victime icircn marea lor majoritate din Ucraina Polonia Lituania dar și din Romacircnia

Mesajul președintelui Joe Biden cu prilejul Iom Hașoah

bdquoIstoria Holocaustului este icircnscri-să pentru veșnicie icircn istoria omenirii și este responsabilitatea comună a tuturor popoarelor să se asigure ca ororile Șoahului să nu fie șterse din memoria noastră colectivă Pentru a evita ca o tragedie precum cea a Holocaustului să se mai repete tre-buie să icircmpărtășim adevărul despre această perioadă icircntunecată fiecărei generații Cu toții trebuie să icircnțelegem că este posibilă o astfel de tragedie cacircnd guvernele susțin măsuri politice alimentate de ură cacircnd dezumani-zăm grupuri de popoare și cacircnd oa-menii obișnuiți decid că este mai ușor să-ți icircntorci privirea sau să te alături decacirct să protestezi Moștenirea Ho-locaustului trebuie să ne amintească icircntotdeauna că tăcerea icircn fața unei asemenea situații icircnseamnă com-plicitate și să ne amintim ceea ce a scris rabinul Joshua Heschel că există momente cacircnd indiferența icircn fața răului este mai rea decacirct răulrdquo a scris icircn mesajul său președintele SUA (EG)

(Continuare icircn pag 22)

CLAUDIA BOSOIPAUL DANCU

Președintele R Rivlin

B Netanyahu și șoția sa (centru) icircmpreună cu supraviețuitori ai Holocaustului

6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

A treia ediție online Bereshit orga-nizată icircn martie 5781 de FCER Joint JCC sub genericul bdquoLasă-mi poporul să plecerdquo cuvinte spuse Faraonului de către Moșe Rabeinu preambul al ieșirii sclavilor evrei din robia egiptea-nă a avut loc de Roș Hodeș Nisan luna icircn care sărbătorim Pesahul săr-bătoarea eliberării noastre Ediția a fost dedicată fostului șef-rabin al Marii Britanii Jonathan Sacks zl la un an de la trecerea sa icircn eternitate

Directorul Departamentului de Educație Iudaică (DEI) Ery Pervu-lescu a schițat icircn deschidere repere biografice și performanțe profesionale ale celui comemorat și a făcut o suc-cintă prezentare a invitaților

Președintele FCER Silviu Vexler a remarcat numărul mare al participanților expresie a bdquodorinței de a fi icircmpreunărdquo care bdquoa depășit orice greutaterdquo generată de pandemie O participare care bdquoa dovedit puterea comunităților evreiești și puterea de adaptare a membrilor comunităților evreiești Ultima perioadă a fost una a antisemitismului din nou icircn ascensiune a tendințelor de trun-chiere tendențioasă a istorieirdquo con-traofensiva cea mai puternică fiind educația bdquoRolul Bereshit-ului este să icircmpărtășim educație oriunde se află oameni Văd pe ecranul din fața mea atacircția prieteni Reprezentanți ai tutu-ror comunităților evreiești din țară sunt aici Fiecare dintre dumneavoastră are un rol esențial să icircntindă o macircnă de ajutor celor din jur Vă doresc să vă bucurați de acest eveniment minu-natrdquo

bdquoAm sperat că ne vom vedea fizic la această ediție a Bereshit-ului din păcate pandemia nu a permis-ordquo a spus vicepreședintele FCER Ovidiu Bănescu bdquoDar a venit primăvara Reicircnvierea naturii aduce cu sine o speranță de mai bine Sper că prin vaccinare vom reveni aproape la nor-mal Chiar dacă suntem pe ecran pu-tem comunica Comunitățile evreiești au dat dovadă de rezistență de adaptare Mulțumesc participanților mulțumesc profesorilor din SUA și Is-rael Mulțumesc tuturor celor care ne vor bucura prin prestația lorrdquo

bdquoVedem că peste 400 de compu-tere sunt conectate la eveniment a observat directorul Joint pentru Ro-macircnia Israel Sabag Suntem o co-munitate puternică icircn Romacircnia Acest Bereshit este dedicat regretatului șef-rabin al Marii Britanii lord Jonathan Sacks zl A fost un rabin uimitor cu un mare talent educativ manifestat prin prelegeri adresate evreilor și ne-evreilor A fost considerat unul dintre cei mai buni povestitori evrei prin modul icircn care a știut să conecteze narațiunea biblică la viața actuală A avut un ascuțit spirit de observație și o finețe umanistă Vorbind despre glo-balizare la o conferință icircn SUA a por-nit de la icircntrebarea cum reușește un grup de oameni să simtă că aparține unei națiuni După distrugerea celui de al doilea Templu acum peste 2000 de ani evreii au trăit icircn culturi diferite Rași a trăit icircn Europa Rambam ndash icircn țări musulmane Rabi Shimon Bar Yo-chai ndash icircn Israel Ei nu aveau conexi-unile actuale Ce-i făcea să se simtă că sunt ai aceleiași națiuni Faptul că fiecare evreu e responsabil față de celălalt un popor ndash o inimă Mai mult decacirct unde trăiești ce limbă vorbești contează să fim icircmpreună să ne spri-jinim unul pe celălalt Același lucru e valabil și pentru comunitatea din Ro-macircnia unde Joint-ul este prezent de

peste 100 de ani Avem un partene-riat excelent cu FCER Este primul Bereshit cu Silviu Vexler icircn funcția de președinte al Federației Nu e un timp ușor Icirci urez succes Mulțumesc tuturor participanților la acest Bereshit profesorilor directorilor JCC traducătorilor rabinilor Vă bine-cuvacircntez pe toți cu cuvintele lui Moșe laquoFie ca spiritul lui Dumnezeu să fie cu voi icircn tot ce facețiraquordquo

Amintind că 14 martie ndash ziua icircn care s-a derulat Bereshit III ndash a fost ziua de naștere a lui Albert Einstein președintele CE Oradea ing Felix Koppelmann a evidențiat militantis-mul marelui savant pentru renașterea Statului Israel modern Vorbitorul și-a exprimat dorința ca ediția viitoare a Bereshit-ului să fie la Oradea

Bătălia pentru libertate din generație icircn generație

Rabinul Raphael Ostroff a accen-tuat icircn prelegerea sa faptul că elibe-rarea din robie a evreilor are conotații naționale și universale Vorbitorul s-a referit la faptul că ieșirea din Egipt a fost primăvara ndash reviriment al naturii trimițacircnd la speranța de reviriment social Eliberarea din sclavie icircn anti-chitate a devenit model al luptei ge-nerale icircmpotriva sclaviei icircn toate tim-purile Acest punct de vedere formulat de Avram Itzhak Kook zl șef-rabinul Israelului icircnainte de a fi fost proclama-tă independența statală a fost preluat de afro-americani prin cacircntecul bdquoLet my people gordquo lansat de Louis Arm-strong Rabinul Ostroff a comentat cacirc-teva aserțiuni ale rabinului Sacks zl din Hagada de Pesah Bătălia pentru libertate nu e cacircștigată pe deplin Lup-ta continuă icircn fiecare generație an de an Ne amintim de amarul sclaviei prin maror de libertatea cucerită prin mața rezemați de perne pe partea stacircngă poziție icircn care macircncau oa-menii liberi icircn lumea antică Mesajul universal al Pesahului este să lupți icircmpotriva oricărei opresiuni dictatură discriminare rasială De Pesah deve-nim bnei horim ndash fii ai libertății Ceea ce se traduce prin respect față de fi-ecare indiferent de credință fiindcă toți am fost creați bdquodupă chipul și ase-mănarea lui Dumnezeurdquo voință de a nu schimba o tiranie cu alta Icircntreg sistemul educațional iudaic se sprijină pe icircntrebare De Seder mezinul casei icircntreabă Ma Niștana Este icircncă un mesaj universal al sărbătorii copiii trebuie icircnvățați să icircntrebe să judece Daienu cacircntecul intonat spre finalul Sederului exprimă recunoștința față de Divinitate pentru că suntem liberi conștienți fiind că mai avem icircncă drum lung pacircnă la eliberarea interioară

Traducerea a fost asigurată de Da-niel Orenstein

Un avocat al iudaismuluiSub titlul bdquoCel mai mare susținător

al poporului evreurdquo rabinul Alex Is-rael a prezentat un portret detaliat al rabinului Jonathan Sacks și a schițat drumul lui de la intenția de a deve-ni avocat pacircnă la finalizarea acestei idei de a fi un avocat al iudaismului devenind rabin Sacks a căutat să ar-monizeze religia mozaică cu dezvol-tarea lumii El a subliniat că religia nu este icircn contradicție cu știința dimpo-trivă De asemenea el a explicat de ce religia nu este cauza violenței iar intoleranța nu poate fi acceptată icircn ca-drul credinței Sacks a arătat vorbito-rul a fost o persoană extrem de cura-

joasă care nu s-a temut să reprezinte iudaismul pe scena publică Icircn acest context au devenit faimoase discursu-rile lui icircmpotriva antisemitismului atacirct icircn Camera Lorzilor cacirct și icircn diferite forumuri internaționale Sacks nu a crescut icircntr-o familie religioasă dar a fost interesat de iudaism și pentru a afla esența acestuia student fiind s-a dus icircn SUA ca să se icircntacirclnească cu mari cărturari evrei printre care cu Lu-bavitch Rabi De la el a aflat că nu era suficient să fie pasiv ci trebuia să aibă un rol activ icircn comunitatea evreiască să devină un lider al evreilor din Cam-bridge unde urma studiile de Drept El și-a dat seama că iudaismul urma să fie icircnvățat icircn familie care trebuie să-și cunoască propria istorie bdquoAvem o istorie nu suntem icircncă la ultima pa-gină de aceea trebuie să transmitem generațiilor următoare cunoștințele și experiența noastrărdquo susținea rabinul Sacks De altfel acesta este mesa-jul pe care l-a lăsat icircn urma lui după ce anul trecut l-am pierdut a spus Alex Israel Referindu-se la puterea de convingere a lui Jonathan Sacks la carisma lui și la apropierea de copii și tineri el a arătat că dacă icircnainte de el abia 50 dintre copiii evrei frec-ventau școli evreiești icircn Marea Brita-nie azi cifra este de 85

Prelegerea din engleză a fost tra-dusă de Albert Lozneanu

Cele cinci cupe de vin de SederRabinul Aviad Tabory care a fost

un apropiat al lui Jonathan Sacks a prezentat interpretarea de către acesta a nopții de Pesah cu accent pe semnificația celor cinci pahare de vin din acea seară (de fapt din cele cinci se consumă patru al cincilea fiind pregătit pentru profetul Eliahu) Cele patru pahare reprezintă patru mițvot primul este kidușul al doilea se bea numai icircn noaptea de Seder și se povestește ieșirea din Egipt al treilea este cel de binecuvacircntare după masă și cu al patrulea Icirci mulțumim lui Dumnezeu că ne-a scos din Egipt Icircn ceea ce privește a cincea cupă pe

care ar trebui să o consume profetul Aviad Tabory a prezentat explicațiile din Talmud pentru cele patru cupe le-gate toate de ieșirea din Egipt Deși icircn rugăciunile evreiești viitorul este văzut icircn țara lui Israel (La anul la Ierusalim) icircn noaptea de Pesah se vorbește doar de ieșirea din Egipt iar a cincea cupă icircnseamnă că profeția se va icircndepli-ni deoarece Eliahu a vestit venirea lui Mesia Unii rabini din Israel după 1948 au considerat că nu mai este nevoie de a cincea cupă deoarece evreii sunt icircn Țara Sfacircntă O altă in-terpretare este legată de cei patru frați care au ajuns la masa de Seder iar al cincilea nu referire la evreii care nu au putut ajunge icircn Israel Potrivit rabi-nului Sacks noaptea de Pesah repre-zintă trecutul prezentul și viitorul po-porului evreu icircntreaga lui istorie In-teresant este a mai arătat vorbitorul că toate marile evenimente din istoria evreilor sunt legate de Pesah ndash isto-ria de Purim tragedia de la Massada sau revolta ghetoului de la Varșovia Nu este o coincidență deoarece toate aceste evenimente se referă la ideea de libertate de luptă a evreilor pentru supraviețuire de cacircnd au plecat din Egipt

Traducerea a fost asigurată de Mi-riam Rosențvaig

Muzica idiș ndash o fereastră către viață

bdquoMultiplele fațete ale muzicii idișrdquo a fost prelegerea prezentată de Zalmen Mlotek directorul artistic al Teatrului Național Idiș din New York a cărui participare a fost intermediată de Geni Brenda Vexler Conferențiarul nu s-a limitat să vorbească numai despre su-biect ci a interpretat și cele mai sem-nificative cacircntece idiș acompaniat la pian Aceste cacircntece a spus el sunt documente vii ferestre către viață ai căror eroi fac parte din cele mai di-verse categorii sociale ndash meseriași Luftmenschen O categorie aparte o reprezintă cacircntecele de dragoste Mlotek a vorbit și despre teatrul idiș icircn trecut și icircn prezent Teatrul Național Idiș din New York are un reperto-riu bogat și (Continuare icircn pag 22)

IULIA DELEANUEVA GALAMBOS

Pesah la Casa AlbăContinuacircnd tradiția introdusă de

președintele Obama icircn 2009 de a organiza un Seder la Casa Albă de această dată rolul de gazdă a fost jucat de Doug Emhoff soțul vicepreședintei SUA Kamala Harris Evenimentul s-a desfășurat cu două zile icircnaintea icircnceputului de Pesah

bdquoNe-am adunat astăzi pentru a ce-lebra primul Pesah al Administrației Biden-Harris și sunt foarte bucuros să fiu cu voi ca soț al primei femei care a devenit vicepreședinte al Statelor Unite Și ca primul partener evreu al unui președinte sau vicepreședinterdquo a declarat Emhoff Cu acest prilej el a evocat amintiri din copilărie cacircnd icircmpreună cu sora și părinții lui petre-ceau seara de Seder la bunica lor icircn Brooklyn Emhoff care l-a avut ală-turi pe rabinul Sharon Brous de la congregația IKAR din Los Angeles s-a concentrat asupra femeilor din Biblie ndash uitate adesea icircn povestea de Pesah El le-a amintit pe moașele care l-au salvat pe Moise pe mama care l-a hrănit pe prințesa egipteană care l-a salvat de la icircnec pe sora pro-fet icircn felul ei care a urmărit coșulețul cu pruncul Moise pe Nil pacircnă cacircnd copilul a fost scos din apă și care i-a condus pe evrei cacircntacircndu-le melodii despre libertate El le-a comparat cu

sutele de femei care au continuat să lucreze și icircn timpul pandemiei de co-ronavirus Emhoff s-a inspirat din su-plimentul pentru Hagada realizat de Consiliul Național al Femeilor Evreice intitulat bdquoCele șase femei ale Exodu-luirdquo

La masa de Seder și-au făcut apariția și președintele Biden cu soția rostind icircmpreună cu Harris cuvintele de icircncheiere ale povestirii de Seder

bdquoLa anul la Ierusalimrdquo dar adăugacircnd cu referire la faptul că icircn acest an Se-derul s-a făcut pe Zoom bdquoNu numai la anul la Ierusalim ci la anul față-n fațărdquo La masa de Seder a participat personalul de origine evreiască de la Casa Albă fiecare povestind o parte din Hagada Unii dintre ei și-au amin-tit de serile de Seder petrecute cu fa-miliile extinse (EG)

B E R E S H I T a t r e i a e d i ț i e o n l i n ebdquoFiecare evreu e responsabil față de celălaltrdquo

Doug Emhoff și Kamala Harris

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 7

MS Margareta Custode-le Coroanei romacircne și a evidențiat datoria colectivă de a aduce un omagiu ce-lor care au pierit și au fost persecutați icircn timpul Holo-caustului precum și angaja-mentul ferm al Romacircniei de a combate antisemitismul și xenofobia bdquoEste impresio-nant că Statul Israel aduce un astfel de omagiu Regi-nei Elena Contribuția sa la istoria contemporană pre-cum și valorile și principiile icircn care ea a crezut icircntreaga sa viață vor rămacircne un sim-

bol al Romacircniei și un exemplu la nivel europeanrdquo a mai spus Radu Ioanid care a atras atenția asupra faptului că icircn Romacircnia există forțe antisemite ce acționează inclusiv la nivelul Parla-mentului care trebuie combătute

Conform unui comunicat transmis

de Ambasada israeliană la București ES David Saranga prezent la inau-gurare a mulțumit autorităților din Romacircnia pentru modul ferm icircn care reacționează cu privire la evenimen-tele și afirmațiile antisemite tot mai dese și a subliniat că bdquoantisemitismul continuă să se răspacircndească icircn social media icircn spațiul public și icircn sfera poli-tică Icircn ultimii ani icircn multe țări din Euro-pa antisemitismul reiese la suprafață iar partidele de extremă dreaptă au devenit parte din configurația politică Este important ca noi toți să ne reasu-măm angajamentul de a opri valul de ură icircmpotriva celuilaltrdquo Diplomatul a amintit rolul pe care Regina-Mamă l-a avut icircn ajutorarea evreilor precizacircnd că bdquomii de oameni au fost salvați dato-rită eforturilor sale și de aceea pacircnă azi Majestatea Sa rămacircne un simbol de curaj umanitate bunătate și dra-goste față de ceilalți Poporul evreu icirci este profund recunoscătorrdquo

ALEX MARINESCU

David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a vizitat pe 30 martie Aşezămacircntul Romacircnesc de la Ierusa-lim informează publicația Basilica Oficialul israelian a fost primit de pr Teofil Anăstăsoaie reprezentantul Patriarhiei Romacircne icircn Ţara Sfacircntă

Conform sursei citate oaspetele a apreciat că bdquoBiserica Romacircnească de la Ierusalim este un punct de reper pentru

cultura Israeluluirdquo și şi-a exprimat revolta faţă de vanda-lizarea recentă a aşezămacircntului romacircnesc subliniind că bdquoastfel de acţiuni pline de ură nu vor fi nicicacircnd tolerate iar pentru Israel libertatea religioasă este una dintre valorile cele mai importanterdquo

Pr Teofil Anăstăsoaie a declarat pentru Basilica faptul că icircnaltul diplomat bdquosprijină cu tot dinadinsul misiunea ro-macircnească la Locurile Sfinterdquo

Discuţiile celor doi oficiali s-au referit şi la reluarea pe-lerinajelor icircntre Romacircnia şi Israel bdquoIsraelul doreşte ca icircn curacircnd să primească din nou pelerini şi turişti (hellip) Icircn acest sens Excelenţa Sa a declarat că icircn momentul de faţă se desfăşoară negocieri guvernamentale icircntre cele două părţi pentru a găsi o soluţie amiabilărdquo

bdquoNădăjduim ca pe viitor lucrurile să se icircmbunătăţească să se calmeze spiritele şi să existe o bună convieţuire aşa cum a fost icircn trecutrdquo a precizat reprezentantul Patriarhiei Romacircne icircn Ţara Sfacircntă

ES David Saranga a vizitat Reprezentanţa Patriarhiei de la Ierusalim

Povestea unei supraviețuitoare a Holocaustului din Romacircnia

la ICR ndash Tel Aviv

Pe data de 4 aprilie icircn localitatea israeliană Petah Tikva icircnfrățită din 1999 cu orașul Bacău a fost inaugu-rată o piațetă care poartă numele Re-ginei-Mamă Elena Regina se bucură de o mare simpatie și apreciere icircn Is-rael datorită intervențiilor sale energi-ce pentru salvarea evreilor și a romilor de la deportarea icircn Trans-nistria icircn timpul guvernă-rii antonesciene Meritele sale icircn salvarea a numeroși evrei romacircni au fost recu-noscute de Yad Vashem icircn 1993 cacircnd Reginei-Mamă Elena i-a fost acordat ti-tlul de bdquoDrept icircntre Popoa-rerdquo Valoarea simbolică a inaugurării Piațetei a fost crescută de faptul că eveni-mentul la care au participat numeroși supraviețuitori ai Holo caustului a avut loc icircn preajma Iom Hașoah

La construirea bune-lor relații dintre cele două orașe au contribuit și Moni Seinstein econo-mist originar din Bacău și președinte executiv al Asociației evreilor de ori-gine romacircnă din Petah Tikva alături de Mundi Braun stein președintele asociației amintite după cum ne-au scris colaboratorii noștri Brif Hainrich președintele CE Bacău și prof Ga-briel Stan din același oraș De altfel cei doi israelieni de origine romacircnă au fost și cei care au propus ca piațeta să poarte numele Reginei-Mamă Ele-na Cu același prilej Moni Seinstein a protestat icircmpotriva amenințărilor primite de Maia Morgenstern și de fa-milia acesteia şi icircmpotriva construirii unei statui a lui Octavian Goga la Iaşi

Icircn cadrul ceremoniei ambasado-rul Romacircniei icircn Israel Radu Ioanid a subliniat că președintele Klaus Io-hannis și premierul Florin Cicircțu şi-au exprimat hotăracircrea de a combate xe-nofobia și antisemitismul Diplomatul a dat citire și mesajului transmis de

Petah Tikva (Israel) A fost inaugurată Piațeta Regina-Mamă Elena

Dedicat Iom Hașoah evenimentul organizat de ICR - Tel Aviv mode-rat de directorul instituției Salamon Martin cu participarea lui Adrian Cio-flacircncă directorul CSIER din cadrul FCER a avut-o protagonistă pe Adol-fina Regenbogen născută Concister supraviețuitoare a Holocaustului icircn Romacircnia stabilită icircn Israel

Punctul de pornire a fost docu-mentarul sub forma unui reportaj-in-terviu difuzat pe postul TVR 2 re-alizat de Teodora Drăgoi și Adrian Cioflacircncă bdquoDincolo de gard Povestea unei supraviețuitoare a Holocaustu-luirdquo Adolfina s-a născut icircn 1940 cacircnd Romacircnia era condusă de o succesiu-ne de regimuri politice fasciste Inspi-rate de Germania lui Hitler acestea au căutat căi radicale de a gestiona

ceea ce numeau bdquoproblema evreias-cărdquo mergacircnd pacircnă la crimă icircn masă Instituțiile de forță ale statului armata poliția jandarmeria serviciile secrete au fost mobilizate icircmpotriva evreilor Acest film se referă la un episod din septembrie 1942 cacircnd 600 de evrei din Vechiul Regat au fost deportați icircn Mostovoi Transnistria au fost jefuiți de jandarmi romacircni și apoi au fost icircmpușcați de un pluton de execuție re-crutat de SS dintre coloniștii germani din Rastadt Ca să se salveze părinții Adolfinei Rudolf și Henrieta bunicii materni unul dintre frați ndash toți din Ca-pitală ndash se hotărăsc să plece icircn Basara-bia Numele lor au fost găsite pe o lis-tă a legației sovie-tice la București icircntr-o percheziție făcută de poliție pe baza datelor furnizate de informatori ai Siguranței Cei icircnscriși pe liste erau considerați bdquopericuloșirdquo pe criterii etni-ce și politice bdquoIcircn 1942 cacircnd poliția a descins la noi acasă și i-a arestat eu aveam un an și jumătaterdquo povestește Adolfina bdquoSunt lucruri aflate din istorii de familie Mama a icircnțeles că situația era foarte gravă M-a icircnfășurat icircn-tr-o pernă a pus un bilet cu adresa mătușii mele și m-a icircncredințat peste gard primei trecătoare o necunoscu-tă Ea mi-a salvat viața M-a dus unde era scris icircn bilet Tata nu era acasă Cacircnd s-a icircntors și nu ne-a găsit s-a predat la poliție să nu-și părăsească familia Icircn 1948 bunicul Moise Con-cister solicita autorităților pensie de urmaș pentru minerdquo

Continuarea acestei istorii a fost un interviu cu supraviețuitoarea reali-zat de Salamon Martin icircntr-una dintre zilele de Pesah anul acesta Directo-rul ICR - Tel Aviv a comparat miracolul salvării sale de la moarte cu cel al epi-sodului biblic narat icircn Exodul salva-rea lui Moșe scos din Nil de prințesa Batia fiica faraonului

După ce termină la București fa-cultatea de engleză icircn 1963 Adolfina se numără printre evreii care fac aliya scoși din Romacircnia pe valută bdquoCred

că prin mai buna cunoaștere a istoriei Holocaustului a icircncheiat interlocutoa-rea generațiile de macircine vor avea la icircndemacircnă un instrument eficace pen-tru ca asemenea dezastre să nu se repeterdquo

Invitat al acestei ediții QampA bdquoCa-feneaua romacircneascărdquo online direc-torul CSIER Adrian Cioflacircncă a afir-mat cu documente găsite icircn Arhivele Academiei Romacircne ale Securității ale fostelor Servicii Secrete că icircn Transnistria mai mult decacirct de foa-mete și de boli s-a murit prin execuții Referindu-se la bdquosinistrul episodrdquo din județul Golta trupele alcătuite din coloniști germani ndash erau peste 16000 la Rastadt ndash icircmpreună cu jandarmi romacircni au făptuit omoruri icircncepacircnd din 1941 și continuacircnd icircn 1942 pen-

tru a bdquorezolva o problemă logistică și sanitarărdquo de-oarece zona devenise bdquoo groapă de gunoirdquo bdquoViolența sexuală a făcut ravagii icircn Transnistria După ce erau siluite tinerele erau ucise Icircn cărțile sale Jean Ancel a descris pe larg acest ca-pitol despre deportările icircn Transnistria Locurile de acolo sunt pline de gropi

comune și de monumente icircn memoria victimelor Holocaustuluirdquo Cercetătorul a amintit depoziția Angelei Onikanski născută Genescu trăind icircn prezent la New York despre bdquoinfernul prin care a trecutrdquo Părinții ei au fost icircmpușcați la Mostovoi Istoricul s-a referit la co-laborarea cu Radu Jude icircn filme des-pre istoria Holocaustului icircn Romacircnia Trenurile Morții ndash Pogromul din Iași masacrele din Odessa Sărmaș

Adolfina Regenbogen a subliniat atacirct icircn cadrul documentarului cacirct și icircn interviul realizat la sediul ICR - Tel Aviv importanța cunoașterii trecutului

și a istoriei personale și comunitare pentru a evita repetarea unor grave derapaje din istoria umanității și pen-tru a acționa la timp pentru un viitor mai bun bdquoDeși am avut o soartă foarte tristă icircn copilărie icircncerc să iert totul și astăzi să iubesc mult Romacircniardquo

IULIA DELEANU

A Cioflacircncă M Salamon

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Icircn condițiile continuării pandemiei de coronavirus Corpul Diplomatic al Congresului Mondial Evreiesc (CME) a organizat pe 24 martie ac un pre-Seder online cu participarea unor personalități din peste 50 de țări evrei și neevrei deopotrivă Corpul Diploma-tic al CME este un program special aflat sub icircndrumarea președintelui Ronald Lauder și vizează pregătirea tinerei generații pentru viitoare funcții de con-ducere Ca ilustrare a acestui concept moderatorul evenimentului a fost An-drei Schwartz de la CE Timișoara care participă adesea la activitățile CME

Icircn deschiderea manifestării An-drei Schwartz a pus accentul pe semnificația sărbătorii de Pesah care pentru evrei este mai mult decacirct o is-torie ea ilustrează drumul spre liber-tate al poporului evreu

Icircntr-o cuvacircntare emoționantă Ronald Lauder președintele Con-gresului Mondial Evreiesc a salutat participanții și ideea de a transmite po-vestea și obiceiurile de Pesah pe cale virtuală El a amintit un moment deo-sebit participarea lui virtuală la o icircn-tacirclnire cu supraviețuitori ai Auschwitz-ului Pentru aceștia a relevat vorbito-rul Pesah are o importanță deosebită deoarece este vorba de eliberare și aflați icircn lagărul morții de la Auschwitz au fost sclavi la fel ca strămoșii noștri din Egipt dar au fost ajutați de Hașem să supraviețuiască Astfel că icircn cadrul acestei icircntacirclniri virtuale i-au povestit lui R Lauder cum au supraviețuit De Pesah noi citim Exodul care pentru cei de la Auschwitz a icircnsemnat rea-litatea Icircn primii 10-20 de ani după eli-berare ei au tăcut dar apoi și-au dat seama cacirct de important este să trans-mită copiilor și nepoților aceste amin-tiri să le explice semnificația libertății Icircn acest context este important să explici noilor generații ce este Pesa-hul Așa a făcut și el cacircnd la Școala Lauder de la Budapesta a discutat cu elevii despre această sărbătoare Icircn acest fel copiii icircnvață ce icircnseamnă să fii evreu Educația evreiască este foar-

te importantă de aceea a decis să mai deschidă o școală evreiască la Buda-pesta icircntr-un cartier icircn care locuiesc mai ales evrei seculari Acei copii vor primi icircn acest fel o educație evreiască a spus Ronald Lauder

Icircn continuare la icircndemnul mo-deratorului mai mulți participanți au transmis mesaje de Pesah Astfel Katharina von Schnurbein coordona-toare din partea Comisiei Europene icircn problema antisemitismului a subliniat că icircn contextul combaterii acestui fla-gel al luptei pentru libertate și pentru drepturile omului povestea Pesahului este mai actuală ca oricacircnd Chaya Singer (Africa de Sud) MJ Kornfeld (Israel) și Levi Marelus (SUA) au vor-bit despre viziunea lor despre Pesah explicacircnd și simbolistica alimentelor care se pun pe masa de Seder Vivi-ane Tesone din Columbia a interpre-tat două cacircntece inspirate din cere-moniile de Seder și a amintit tradițiile

din diferite țări icircn funcție de originea participanților și care explică de ce di-feră gustul felurilor de macircncare

O foarte interesantă comparație a fost făcută de Yehuda Sarna șef-rabinul comunității evreilor din Emira-tele Arabe Unite El a arătat că icircnce-pacircnd cu Abraham apoi Moise și alți lideri ai evreilor au făcut apel la arma diplomației pentru a-i salva pe evrei Icircn acest context istoric pot fi plasate și Acordurile Abraham care ilustrea-ză normalizarea relațiilor Israelului cu țările arabe Să icircnvățăm diplomație de la strămoșii noștri a fost icircndemnul ra-binului Sarna către participanții la pre-Sederul CME printre care s-au aflat și mulți diplomați inclusiv din Romacircnia

Icircn icircncheierea evenimentului An-drei Schwartz și-a exprimat speranța icircn icircmbunătățirea situației pandemiei astfel icircncacirct icircn viitor evreii să sărbă-torească Pesahul icircn mod tradițional (EG)

I U D A I C A

Icircn zilele de SefirahellipMesaje PesahMesaje adresate FCER și tuturor

evreilor din Romacircnia de personalități politice

Klaus Werner Iohannis președintele Romacircniei

Cu prilejul sărbă-torii de Pesah am deosebita plăcere să adresez condu-cerii și tuturor mem-brilor Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia felici-tări icircnsoțite de cal-

de urări de pace sănătate și bună conviețuire

Sărbătoare a renașterii și a co-muniunii Pesah reicircnnoiește icircn fie-care an călătoria inițiatică a evreilor icircn icircntacircmpinarea libertății și a tăracircmu-lui Făgăduinței Parabola traversării pascale rămacircne o lecție despre pu-terea credinței care se transmite din generație icircn generație

Cu această ocazie icircmi exprim icircntreaga apreciere pentru respon-sabilitatea cu care comunitățile evreiești din Romacircnia au răspuns apelului autorităților de a respec-ta măsurile sanitare impuse pentru protejarea noastră și a celor aflați icircn suferință icircn această perioadă dificilă marcată de pandemia de COVID-19

Deși distanțarea socială ne obli-gă să ne adaptăm modul icircn care marcăm marile noastre sărbători am convingerea că tradiția de Pesah va continua să inspire curaj răbda-re solidaritate și comuniune spiritu-ală cu cei dragi

Hag Pesah Sameah

Florin Cicircţu prim-ministrul Guvernului Romacircniei

Icircn această sea-ră evreii din icircntreaga lume icircncep să celebre-ze Pesah una dintre cele mai mari sărbători ale poporului evreu

Un moment cu totul deosebit al eliberării și al curajului Pesah este o sărbătoare de origine biblică ce marchează eliberarea fizi-că și spirituală a poporului lui Israel și sfacircrșitul sclaviei evreilor icircn Egipt icircn urmă cu peste 3000 de ani

Hag Pesah Sameah

Pre-Seder organizat de Congresul Mondial Evreiesc

S e d e r l a t i n e a c a s ăbdquoDupă mai mult de un an de la declanșarea pandemiei

suntem icircn situația de a nu putea organiza tradiționalele Se-dere colective icircn Capitală și icircn țarărdquo a spus vicepreședintele FCER Ovidiu Bănescu icircn deschiderea ghidului bdquoSeder la tine acasărdquo inițiat de Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia prin Cancelaria Rabinică și JCC-Romacircnia bdquoDar ca și icircn anii anteriori FCER a asigurat enoriașilor azimă și făină de azimă pentru Pesah Sper ca pe măsură ce vaccinarea va icircnainta să ieșim din pandemie așa cum strămoșii noștri au ieșit din robia egipteanărdquo a dorit tuturor vorbitorul

Prim-rabinul Rafael Shaffer a retrăit seri de Seder la Bnei Brak atmosfera de neuitat glasurile copiilor bucuria participării la acest moment unic Apoi ndash Sedere icircn pro-pria familie Pentru că Pesah 5781 a avut loc la ieșirea din Șabat icircnainte de Seder s-a făcut Havdala Simboluri-le gastronomice sunt străvechi ndash maror haroset ou tare karpas mața ndash ca și Ma Niștana cele patru icircntrebări puse de cei patru fii ndash cel icircnțelept cel care nu respectă Tora cel care nu știe Legea cel care nu mai știe nici să icircntrebe ndash metafore ale diversității atitudinii față de tradiție Anul acesta Miruna și Kfir Lavi au pus icircntrebările bdquoDar icircn fi-ecare an a spus rav Shaffer Sederul e altfel copiii sunt altfel Binele ne-a fost promis de Divinitate de la icircnceputul nașterii noastre ca națiune promisiune care s-a adeverit icircn

fiecare generațierdquo Din experiența sa prim-rabinul Shaffer a evocat momente din Războiul din Golf cacircnd rachete ina-mice atacau Israelul Ca să se apere de substanțe chimice nocive oamenii și-au etanșeizat ferestrele locuințelor bdquoNu știm niciodată ce se va icircntacircmpla dar icircntotdeauna Dum-nezeu ne-a arătat că promisiunea Lui stă icircn picioarerdquo A amintit cele zece plăgi aduse de Divinitate asupra Egiptu-lui bdquoNe bucurăm că am fost eliberați dar nu ne bucurăm de suferințele egiptenilorrdquo

Cacircntecele icircnsoțind narațiunea au fost interpretate de prim-cantorul Emanuel Pusztai de la Kol Difhin ndash cei flămacircnzi să vină să șadă la masa noastră ndash la Had Ga-dia apogeul muzical speranța icircn vremurile mesianice speranță plasticizată și de al cincilea pahar cu vin pentru Eliahu HaNavi rămas de secole neatins

Icircncrederea icircn Bine a fost adaptată la prezent de secre-tarul general al FCER Eduard Kupferberg director al Can-celariei Rabinice bdquoSă avem curaj cum au avut strămoșii noștri Anul acesta chiar dacă facem Sederul acasă să avem icircncredere că la anul vom fi icircmpreunărdquo

Directorul JCC Romacircnia Ery Pervulescu a anunțat că toate JCC-urile din țară urmau să organizeze Sedere online

CEB icircmpreună cu colectivul de la bucătărie (Ilona Mu-dava) au oferit doritorilor meniuri tradiționale pentru cele două seri de Seder IULIA DELEANU

Icircn cea de a doua seară de Pesah 16 Nisan icircncepe numărătoarea de omer Ea continuă șapte săptămacircni icircntregi deci 49 de zile pacircnă icircn sea-ra de ajun a zilei care precedă sărbă-toarea de Șavuot respectiv pacircnă la 5 Sivan Sunt numărate zilele după rugăciunea de seară (Maariv) icircn fi-ecare seară adăugacircndu-se icircncă o zi pacircnă la cea de-a 49-a Data sărbătorii de Șavuot nu este menționată icircn Tora ea este calculată pe baza numărătorii de omer Această numărătoare este menționată icircn Tora (Pentateuh) Car-tea Vaykra (Leviticul) 23 15-16 Anul acesta datele ebraice corespund da-telor gregoriene 28 martie (prima sea-ră) și 16 mai (ultima seară) Termenul ebraic pentru numărătoare este Sefira de aceea această numărătoare este denumită Sefirat HaOmer Ea este un comandament din Tora Icircnaintea numărătorii se menționează că acela care o face este pregătit pentru icircnde-plinirea ei Urmează binecuvacircntarea numărătorii apoi numărătoarea icircnsăși după care lectura Psalmului 67 Icircn ca-drul numărătorii se anunță a cacircta zi de omer este iar icircncepacircnd din ziua a șaptea se menționează și săptămacircna sau numărul de săptămacircni și de zile icircn cadrul săptămacircnilor incomplete

Omer este o ofertă De fapt este un snop de orz cu o greutate echiva-lentă cu circa 4 litri calculele vorbesc de o echivalență de 388 kilograme Era darul pe care fiecare trebuia să-l aducă la Templul din Ierusalim după trecerea celor 49 de zile numărate Era noua recoltă Astăzi cacircnd Tem-plul de la Ierusalim nu mai există numărătoarea de omer s-a păstrat icircn mod abstract un comentator a afirmat că faptul poate fi comparat cu situația unor părinți care și-au pierdut fiul dar continuă să serbeze ziua lui de naștere Este greu să primim această comparație dar trebuie să menționăm că Sefirat HaOmer este o perioadă de doliu icircn care nu se oficiază cununii nu se organizează petreceri sunt in-terzise tunsul bărbieritul icircnnoirea unui lucru de icircmbrăcăminte consu-mul unui fruct nou binecuvacircntarea re-icircnnoirii Șeheianu Prin tradiție doliul a fost pus icircn legătură cu moartea a 24000 de icircnvățăcei ai lui Rabi Akiva aflați icircn armata lui Șimon Bar Kochba icircn timpul răscoalei icircmpotriva roma-nilor condusă de acesta (132-136 en) Rabi Akiva fusese liderul spi-ritual al răscoalei Conform tradiției icircnvățăceii nu au murit icircn luptă ci din cauza unei epidemii care a apărut ca

pedeapsă pe care au primit-o pentru că nu se respectau reciproc Ei și-au dat seama de cauza nenorocirii lor icircn cea de a 33-a zi a numărătorii de omer Atunci au icircnțeles că trebuie să se corijeze din punct de vedere mo-ral De aceea epidemia a icircncetat Icircn ziua a 33-a a numărătorii de omer cunoscută sub denumirea ebraică Lag BaOmer doliul icircncetează Evre-ii așkenazi au adăugat și ultimele două săptămacircni la doliu icircn amintirea martirilor evrei din Europa icircn perioa-da Cruciadelor Dacă analizăm isto-ria răscoalei conduse de Șimon Bar Kochba găsim alte aspecte bazate pe izvoare istorice și arheologice Pro-babil că icircn acea zi a fost o victorie a armatei lui Șimon Bar Kochba icircmpotri-va armatei romane dar apoi răsculații au fost icircnfracircnți de armata romană din nou De Lag BaOmer este și Hilula comemorarea lui Rabi Simon Bar Io-chai icircnmormacircntat la Meron Este și tradiția aprinderii rugurilor

Icircn zilele de Sefirat HaOmer sunt celebrate și alte evenimente din istoria contemporană a poporu-lui evreu Este interesant faptul că ele s-au petrecut tocmai icircn această

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI(Continuare icircn pag 17)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 9

O lume fără perspectivă

Este greu să clasifici genul literar icircn care s-ar icircnscrie volumul lui George Vigdor Pas-tile metafizice Jurnal autobiografie exercițiu freu dian critică socială ndash toate acestea se regăsesc icircn bdquopastilelerdquo prin care autorul icircn-cearcă să-și redea cele mai intime gacircnduri Iar acestea zugrăvesc o persoană pro-fund nemulțumită de sine de viața lui care minimi-zează tot ceea ce a făcut icircn cei 57 de ani de existență Vigdor se consideră unul dintre oamenii insignifianți care populează globul care trăiesc o viață obișnuită și care nu au contribuit la mersul icircnainte al lumii Este o autocritică prea dură și neadevărată deoarece el este autorul mai multor volume de poezii un poet apreciat de critici și de cititorii care iubesc acest gen literar icircn plus este un talentat jurnalist cu o profundă cunoaștere a realității și cu un spi-rit critic caustic iar articolele lui au apărut și apar icircn continuare icircn presa de limbă romacircnă din Israel și din Romacircnia Deși trăiește la Bu-dapesta și vorbește mai multe limbi unele la nivel de limbă maternă lui Vigdor cea care icirci este mai apropiată pentru a-și exprima ideile este limba romacircnă

Cred că această autocritică dură este un semn al dorinței autorului spre perfecțiune (trăsătură care ar trebui să fie prezentă la orice creator) icircn același timp cu recunoașterea limi-telor sale la care se adaugă și un sentiment de zădărnicie Vigdor consideră că de acum viața lui se icircndreaptă spre nadir că icircncetul cu icircncetul nu va mai putea oferi nimic valoros pu-blicului său (despre care de altfel spune că se recrutează doar dintre puținii prieteni care icircl citesc din amabilitate sau politețe) Acest sen-timent de frustrare icircl face furios iar furia se regăsește icircn bdquopastilelerdquo sale care iau sub lupă aspectele lumii contemporane Pentru Vigdor ne aflăm icircn epoca regreselor icircn ciuda pro-greselor materiale sociale și tehnologice care ne facilitează viața a faptului că trăim icircntr-o societate de consum care ne oferă tot felul de gadgeturi pe care ni le putem permite S-a ter-minat cu secolele luminii ale mersului icircnainte ceea ce se icircntacircmplă acum din cauza mani-pulării globale lipsește omul de capacitatea de a lupta pentru sine icircl icircmpinge și icircl ține icircn zona de confort omul acceptă uniformizarea produsă de globalizare precum și ideile care i se dau cu lingurița renunță la gacircndirea in-dependentă deoarece e mult mai comod să-i lași pe alții să se angajeze icircn acest proces iar tu să te aliniezi cu turma ndash cu alte cuvinte să te rinocerizezi De teama gacircndirii independen-te oamenii preiau clișeele emise de marii ma-nipulatori ndash conducători de state de partide așa-zișii formatori de opinie de la televizor ndash și renunță la niște adevăruri chiar și la cele care le-au redat demnitatea ca popor și aici exem-plul cel mai concludent oferit de Vigdor este degradarea ideii revoluției romacircne din 1989 terfelită icircn noroi de cei care aveau interesul Cazul nu este singular regăsim referiri critice de primă macircnă despre situații asemănătoare icircn țări icircn care autorul a trăit sau trăiește la ora actuală ndash Israel sau Ungaria

Cu mici excepții cum ar fi existența unei așa-zise conspirații mondiale fenomenele prezentate și criticate de Vigdor sunt reale Este o lume zugrăvită icircn negru o lume fără perspectivă fără soluții Or știm bine că nici-odată lucrurile nu pot fi icircn exclusivitate negre sau albe Există și zona cenușie care poate să evolueze către negru sau către alb ndash iar icircn acest al doilea caz să ne dea o speranță Nu se poate ca acei puțini oameni cu calități a căror existență este recunoscută de autor să lase lumea de izbeliște Icircn fond icircn istorie au existat epoci de icircntunecime de apocalip-să care au fost apoi depășite Poate chiar cu ajutorul singurului instrument care aduce ali-nare autorului dragostea Să avem icircncredere icircn succesul acesteia

EVA GALAMBOS

Președintele Camerei Deputaților Ludovic Orban a vizitat recent Departamentul de Asistență Socială și Me-dicală din cadrul Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia

Președintele Federației deputatul Silviu Vexler alături de vice pre ședintele Ovidiu Bănescu și de directoarea DASM Mona Bejan l-au primit pe icircnaltul oaspete și l-au condus icircn cabinetele unde sunt icircngrijiți supraviețuitorii Holocaustului și alți membri ai Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia După cum a scris Silviu Vexler pe 2 aprilie pe pagina sa de Facebook bdquoicircn timpul discuției preșe dintele Camerei Deputaților a fost informat despre programele de sprijin pentru supraviețuitorii Holocaustului organizarea căminelor pentru persoane vacircrstnice și proiectele de viitor ale FCER icircn acest domeniurdquo (AM)

Ludovic Orban a vizitat Departamentul de Asistență Socială și Medicală al FCER

Album de familie ndash icircn lumea bancherilor Spayer Marmorosch și Blank

n IVAN ERIC BLOCH președintele CE Lugoj s-a impus icircn viața comunitară prin cultivarea multiculturalității emblemă a mo-dului bănățean de comportament A reușit să repună icircn funcțiune orga de mare valoare din sinagogă să organizeze concerte memorabile pentru iubitorii de muzică clasică din oraș evrei și neevrei Icircmbină calitățile omului de știință cu cele de

manager Este atent la problemele asistaților și face tot posibilul să le rezolve Se icircngrijește de obștea din Caransebeș ce cunoaște azi o puternică revitalizare

n DAVID IOSEF președintele CE Botoșani conduce de multă vre-me o comunitate icircn care tradițiile evreiești sunt foarte bine păstrate sărbători seri culturale Cu remar-cabil devotament și spirit gospodă-resc a reușit să păstreze icircn bună stare patrimoniul cultural iudaic Si-nagoga ndash Die Hoihe Șil o bijuterie arhitectonică cele două cimitire din oraș cel vechi ndash monument istoric ndash și cel icircn funcțiune A făcut din Centrul Cultural Inter-comunitar ridicat cu sprijinul FCER și al Joint-ului un spațiu de dialog interetnic și interreligios

AD MEA VEESRIM Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna mai

O nouă ediție a proiectului bdquoAlbum de familierdquo ndash inițiat de Delia Marc coordonator de programe cul-turale ndash a avut loc la 18 martie 2021 icircn organiza-rea JCC București Povestea familiilor marcante ale Bucureștiului a ajuns la bancherii Herman Spayer Ja-cob Marmorosch Mauriciu și Aristide Blank

Directorul JCC Adrian Gueron i-a prezentat pe invitați conf dr Felicia Waldman de la Universita-tea din București Carmen Hannah Iovițu directoarea Muzeului de Istorie și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo arh Gabriel Szekely conf dr la Timișoara dr Ianfred Silberstein specialist icircn științe juridice La realizarea evenimentului au ajutat cu mate-riale documentare dr Oana Marinache istoric de artă și Ana Rubeli fondatoarea blogului bdquoAici a statrdquo

Delia Marc a arătat că familiile Spayer și Blank erau legate și de o relație de rudenie Herman Spayer că-sătorindu-se cu Margot Blank fiica lui Mauriciu Blank (cofondatorul Băncii Marmorosch-Blank) Vorbitoarea a prezentat detaliat biografia celor trei familii de ban-cheri precum și contribuția lor la dezvoltarea economi-ei și a culturii Romacircniei Pasionată de arhitectură ea a oferit și o amplă descriere a Palatului Spayer aflat pe strada Batiștei din Capitală proiectat de arh Louis Pierre Blanc și construit icircn stil Ludovic al XV-lea

Arh Gabriel Szekely a explicat cum a apărut icircn Ro-macircnia icircnclinația spre stilul arhitectonic francez bdquoDin a doua jumătate a secolului al XIX-lea icircn Romacircnia exis-tă o puternică tendință de racordare la cultura euro-peană Cutumele orientale sunt date la o parte și se dorește adoptarea unui mod de viață cacirct mai apropiat de cel occidental Icircn acest context devin importante arhitectura vest-europeană și icircn special cea pariziană așa cum era ea predată la Eacutecole des Beaux-Artsrdquo

Dr Felicia Waldman a revenit la particularitatea că-sătoriei dintre Herman Spayer și Margot Blank deși el era așkenaz și ea sefardă iar căsătoriile se icircncheiau icircn general icircn cadrul comunității icircn acest caz a precum-pănit criteriul simetriei la nivel intelectual și financiar Palatul Spayer a fost achiziționat recent de Camera Notarilor Publici care icircl va restaura respectacircnd arhi-tectura originală Palatul Mauriciu Blank situat foarte

aproape pe strada Tudor Arghezi este fosta Ambasa-dă a SUA la București Vorbitoarea a dat amănunte și despre Banca Marmorosch-Blank una dintre primele bănci evreiești din București icircnființată icircn 1848 Jacob Marmorosch nu a avut copii cacircnd a murit icircn 1904 i-a lăsat averea lui Mauriciu Blank iar acesta icircn semn de recunoștință a păstrat mereu numele bdquoMarmoroschrdquo icircn titulatura băncii

Carmen Hannah Iovițu a prezentat o raritate bibli-ofilă aflată icircn colecția FCER-CM albumul monografic bdquoBanca Marmorosch Blank amp Co Societate Anonimă 1848-1923ldquo apărut cu prilejul icircmplinirii a 75 de ani de la icircnființarea băncii Lucrarea a apărut la Atelierele

Cultura Națională icircntr-un tiraj de 19000 de exemplare (10000 icircn limba romacircnă 3000 icircn franceză 3000 icircn engleză și 3000 icircn germană) A fost publicată pe hacircr-tie japoneză și cuprinde icircn afară de text semnăturile olografe ale membrilor fondatori ai băncii și multe lito-grafii de epocă

Dr Ianfred Silberstein a accentuat rolul deosebit de important pe care l-a jucat Banca Marmorosch-Blank la dezvoltarea economică a Romacircniei din 1848 pacircnă icircn 1931 cacircnd a dat faliment icircn urma crizei economice mondiale icircncepute icircn 1929

CLAUDIA BOSOI

S Vexler (stg) O Bănescu L Orban și M Bejan

Jacob Marmorosch

Mauriciu Blank Aristide Blank

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Icircn ciuda condiţiilor de pandemie Sărbătoarea Eliberării noastre (Pe-sahul fiind denumit si Zman Herute-inu) s-a desfăşurat icircntr-o varietate de condiţii Sărbătoarea a icircnceput cu un Seder online pe Zoom desfăşurat cu două zile icircnainte de primul Seder oficial organizat de rabinul Yehoshua Aharonovitch şi de Albert Lozneanu Rabinul ne-a explicat de ce se folosește o faţă de masă albă şi de ce ne icircmbrăcăm icircn alb la Seder A fost prezenta-tă semnificaţia tuturor componentelor platou-lui de Pesah faptul că denumirea de Seder provine de la aceea că tot ritualul se desfăşoa-ră icircntr-o anumită ordi-ne stabilită icircn Hagada de Pesah de ce gus-tăm din aripa de pasă-re friptă din oul copt din verdeţurile amare şi de ce icircnmuiem de două ori alimentele icircn apă sărată S-a vorbit despre mițva de Seder de a povesti fiilor noştri şi fiilor fiilor noştri de-a lun-gul generaţiilor despre minunile care s-au icircntacircmplat atunci S-a vorbit des-pre faptul că nu doar străbunii noştri au fost eliberaţi ci fiecare dintre noi a fost eliberat S-a explicat importanţa consumului de mața şi maror despre semnificaţia celor trei felii de mața şi importanţa afikoman-ului S-au rostit şi explicat cele patru icircntrebări din Ma Niștana rostite de cel mai mic parti-cipant la Seder şi s-a vorbit despre semnificaţia celor patru pahare cu vin

Albert Lozneanu secondat de Uri Ferenbac au interpretat minunate melodii evreiești de suflet Sederul

propriu zis a fost celebrat de fiecare familie acasă Enoriaşii noştri s-au icircn-tacirclnit față icircn față la Sinagoga Rosen de Șabat Şvii şel Pesah şi icircn ultima zi de Aharon şel Pesah cacircnd s-a ros-tit şi Izkor Icircn ambele zile s-a lecturat din două Suluri de Tora De Șabat Şvii şel Pesah din Pericopa Ki Tisa cu referire la primirea de către Moshe

pentru a doua oară a Tablelor Legii pe Muntele Sinai după sfăracircmarea celor dintacirci iar de Aharon Şel Pesah din Dvarim a cincea Carte a Torei din Pericopa Reei cu referire la cele trei mari Sărbători de Pelerinaj (Sha-los Regalim) cacircnd se făcea Pelerinaj la Templul din Ierusalim Icircn ambele zile din cel de-al doilea Sul s-a citit din Pinchas (Cartea Bamidbar) des-pre ofrandele care se făceau de Pe-sah Icircn ciuda pandemiei enoriaşii au participat la serviciile religioase de la Sinagogă icircn număr mare cu respec-tarea condiţiilor sanitare dar şi cu bu-curie dovedind o dată icircn plus că Am Israel Hai

BRIF HAINRICHpreședintele CE Bacău

ComunitAtiHAG PESAH SAMEAH 5781

Al doilea Pesah icircn pandemie

Sărbătorirea eliberării din robia

egipteanăIcircn prima zi de Pesah 5781 Comu-

nitatea Evreilor din Craiova a organi-zat o icircntacirclnire cu membrii comunității la care au participat 10-12 persoane icircn conformitate cu reglementările din timpul pandemiei

Cu această ocazie Ludovic Vulea de la Radio Craiova a icircnregistrat icircn-treaga desfășurare a programului

După prezentarea importanței săr-bătorii de Pesah a istoriei legate de aceasta președintele Comunității prof dr Corneliu Sabetay a prezentat importanța pe care Statul Israel o are icircn cadrul luptei icircmpotriva dușmanului comun noul coronavirus SARS-CoV2 icircn eforturile depuse pentru găsirea unor soluții de vindecare și a vorbit despre relațiile de prietenie per-petuă dintre Romacircnia și Israel

Participanților le-au fost oferite ouă pască produse din carne de pasăre legume vin și prăjituri tradiționale ca la o masă de Seder ndash totul pregătit de membrii comunității

Ne-am dorit cu toții ca anul viitor să avem din punct de vedere medi-cal o situație care să nu mai afecte-ze icircntacirclnirea dintre oameni să avem pace sănătate prosperitate și să ne revedem icircn icircmprejurări mai bune

Prof dr CORNELIU SABETAy

Leolam mereu icircn plină activitate

Moinești

Bacău

CraiovaIașiIcircn ajunul Sărbătorii Pesah 5781

icircn seara zilei de 25 martie 2021 JCC Iaşi icircmpreună cu conducerea Comu-nităţii Evreilor din Iaşi au organizat un Seder demonstrativ icircn vederea famili-arizării membrilor comunităţii cu tradi-ţiile acestei mari sărbători a poporului evreu şi a instruirii lor asupra modului de organizare a unui Seder icircn familie

Organizat on-line pe platforma ZOOM Sederul demonstrativ a reunit cca 50 de persoane din Iaşi Bacău Suceava Botoşani Piatra Neamţ dar şi din Belgia Canada Germania Israel etc interesate de tradiţiile şi obiceiurile pascale icircn religia iudaică

Icircn deschiderea Sederului Benja-mina Ides Vladcovschi preşedinta Comunităţii ieşene a vorbit despre semnificaţia Pesahului pentru popo-rul evreu trecerea poporului evreu de la sclavie la libertate Pesah este sărbătoarea exodului şi a eliberării din exilul egiptean Acest act de eliberare primul din istoria universală icircl sărbă-torim icircncepacircnd cu Sederul din seara de ajun Icircn seara de Seder citim Ha-gada şi readucem icircn memorie primele pagini ale istoriei noastre icircncercacircnd să icircnţelegem mai bine tainele supra-vieţuirii poporului evreu de-a lungul timpului Figura centrală a Pesahului este Moise

Cercetări moderne relevă existen-ţa icircn jurul lui Moise a unor personaje feminine ce au avut un rol determi-nant icircn formarea şi icircn acţiunile sale

Dicţionarul bdquoFemeile şi iudaismulrdquo apărut icircn anul 2002 la Editura Hasefer din Bucureşti sub semnătura Paulinei Bebe rabin al Comunităţii evreieşti liberale din Paris reuneşte articole consacrate femeilor din Biblie şi Tal-mud rolului lor icircn iudaism şi icircn gene-ral icircn formarea concepţiilor religioase

Icircn continuare secretarul Comu-nităţii Evreilor şi director al JCC Iaşi jurist Albert Lozneanu a arătat că Pe-sah este icircn egală măsură o sărbătoa-

re cu caracter istoric actul de naştere al poporului evreu dar şi o sărbătoare a primăverii

Şef-rabinul dr Moses Rosen (zl) considera luna Nissan ca fiind luna bdquoeternului Israelldquo care de atacirctea ori bdquopărea răpus de furtunile istoriei dar care de fiecare dată a renăscut continuacircndu-și drumul multimilenar pentru răspacircndirea luminii şi icircnţelep-ciunii Toreirdquo

Anul acesta deşi icircncă icircn pande-mie am celebrat Pesah cu mai mul-tă speranţă icircn bine cu icircncredere că vaccinul va avea efecte benefice Ceremonialul Sederului ne-a spus di-rectorul JCC se desfăşoară conform celor icircnscrise icircn Hagada de Pesah Aceasta este o antologie cu texte din Tora din Cărţile Profeţilor din Mişna şi chiar din Ghemara plus diverse alte compoziţii din Evul Mediu

Icircn Hagada este scris ca fiecare evreu icircn seara de Pesah să se con-sidere ca şi cum el icircnsuşi ar fi ieşit din Egipt din casa robiei Să simtă din plin actul eliberării Concluzia pe care o desprindem din Hagada este dato-ria de a povesti cele icircntacircmplate atunci şi de a nu pierde icircncrederea că bdquoDum-nezeu este Atotputernic şi icircndreaptă totul spre binerdquo

Rabinul Yehoshua Aharonovitch a precizat că icircn Diaspora Sederul se prăznuieşte şi icircn a doua seară a sărbătorii de Pesah şi icircn ambele seri sunt evocate multe momente din isto-ria poporului evreu Cuvacircntul Seder se traduce prin ordine iar seara de Seder ne icircnvaţă să fim ordonaţi dis-ciplinaţi şi totodată ospitalieri

Masa de Seder poate fi asemuită cu o bdquoslujbă icircn sanctuarrdquo La aceas-tă sărbătoare o atenţie deosebită se acordă copiilor Ei adresează cele pa-tru icircntrebări specifice Dacă la masă nu participă copii icircntrebările sunt ros-tite de cel mai tacircnăr dintre comeseni Un om care prăznuieşte singur Sede-

rul icircşi pune lui icircnsuşi icircntrebările şi tot el icircşi răspunde la ele

Reunirea celor patru fraţi (cel icircn-văţat cel răuvoitor cel neştiutor şi cel care nu ştie să icircntrebe) care vin acasă pentru sărbătoarea de Pesah simbo-lizează unitatea familiei evreieşti icircn jurul tatălui capul familiei

Rabinul ne-a vorbit şi despre obi-ceiurile culinare ale serii de Seder despre cele patru cupe de vin şi des-pre alimentele ce se pun pe platou icircn amintirea ieşirii din robie

Conducerea comunităţii ieşene prin echipa de voluntari a avut grijă să distribuie enoriaşilor alimentele specifice ce nu au lipsit de pe masa de Seder (azimă preparate culinare pregătite la Restaurantul Comunităţii şi vin caşer)

MARTHA EŞANU

Din septembrie 2020 Fundația Le-olam din Moinești prin copreședinta Joseacutephine Kohlenberg a inițiat o se-rie de icircntacirclniri lunare desfășurate on-line intitulate bdquoMinutele Leolamrdquo icircn care membri ai fundației și-au prezen-tat istoriile personale sau preocupări-le Printre invitați s-au numărat Hedi Enghelberg copreședintă a Fundației Leolam și recent Henri Joinovici un supraviețuitor al Holocaustului Ca de fiecare dată evenimentul a fost mo-derat de Joseacutephine Kohlenberg

Invitatul și-a spus pe scurt po-vestea vieții Tatăl lui Marc croitor de haine de damă era originar din Moinești S-a stabilit la Paris unde s-a căsătorit cu o evreică poloneză pe nume Brajna (Berthe) Au avut trei copii Anna Albert și Henri (născut icircn 1936) Odată cu ocupația germană familia s-a refugiat la Chacircteau-du-Loir tatăl continuacircndu-și munca icircn orașul Preacute-Saint-Gervais A fost ares-tat la 16 iulie 1942 cacircnd a avut loc bdquorazia de la Velodromul de iarnărdquo cea mai mare operațiune de arestare icircn masă a evreilor desfășurată icircn Franța icircn timpul celui de al Doilea Război Mondial A fost deportat la Drancy apoi la Auschwitz

Icircn același an la 12 octombrie a avut loc o razie importantă inclusiv icircn regiunea icircn care Berthe și cei trei copii

locuiau la ultimul nivel al unei locuințe subterane Toți au fost arestați mai puțin mezinul Henri de 6 ani care a fost icircmpins pe fereastră de mama lui cu indicația de a merge la o familie creștină pe nume Cartier cu care se icircmprieteniseră Pentru că aceasta sal-vase și alți copii evrei Henri a ajuns icircn grija surorii doamnei Cartier și a soțului ei respectiv Jeanne și Reneacute Nabineau din Tours care l-au protejat pacircnă la finalul războiului Berthe cei doi frați ai lui Henri unchii mătușile și verii lui și-au pierdut viața imediat ce au ajuns la Auschwitz

O a doua acțiune recentă a Fundației Leolam s-a desfășurat pe 24 martie cacircnd a fost prezentat pe pagina de Facebook a instituției un videoclip de comemorare a medicu-lui-scriitor Iulius Iancu de la a cărui naștere s-au icircmplinit 101 ani Opera sa de referință este bdquomonografia sen-timentalărdquo dedicată orașului natal Ba-cău intitulată bdquoNoi copiii străzii Lec-cardquo Documentarea a fost realizată de Mihaela Rusu membră a Fundației Leolam editarea video i-a aparținut Biancăi Pintilie voluntar Leolam iar lectura a fost făcută de Mihaela Jes-cu icircnvățătoare la Moinești implicată și icircn alte proiecte ale fundației

CLAUDIA BOSOI

Rabinul Y Aharonovitch

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 11

Pentru al doilea an consecutiv Sărbătoarea de Pesah s-a desfăşurat icircntr-un mod diferit față de toate dece-niile ce au precedat această perioadă Celebrarea anuală a eliberării din robia

egipteană reprezenta pentru această comunitate şansa unei icircntacirclniri majo-re Sederul se desfăşura două seri la racircnd icircn total participacircnd peste 300 de persoane Marea icircngrijorare evident icircnainte de pandemie era cum pot să stea comod la masă peste 150 de per-soane icircntr-o sală frumoasă dar relativ mică Din păcate 2021 a pus din nou la icircncercare imaginaţia organizatorilor pentru a găsi soluţii pentru existenţa acestei celebrări icircn condiţii de strictă carantină cauzată de numărul ridicat al infectărilor din oraş Datorită Resta-

urantului Ritual cei care au dorit au primit acasă cina tradiţională de Se-der Pesah ndash platoul tradiţional supa cu găluşte de matzot felul principal şi prăjitura făcută din acelaşi ingredient pe care icircl consumăm pe tot parcursul sărbătorii ca icircnlocuitor al pacircinii Chiar dacă cina a fost gustoasă mai toţi au observat lipsa unui ingredient esenţi-al Plăcerea de a se găsi icircmpreună de a discuta cu prieteni după multă vreme racircsetele celor mici au lipsit la mesele tăcute pe care cei mai mulţi le-au serbat icircn casele lor

Platforma Zoom a dat şi de această dată ca şi de Purim şansa unei icircntacirclniri majore care a precedat sărbătoarea efectivă Rabinul Zvika Kfir aflat icircn Israel şi oficianţii de cult Ervin Weinberger și Tiberiu Hornung aşezaţi icircn costume elegante la un pahar de vin cașer icircn apartamentele lor timişorene au trecut icircmpreună cu ascultătorii lor prin toţi paşii Sederului Icircn deschidere preşedinta comunită-ţii şi moderatoarea programului dr Luciana Friedmann a prezentat sem-nificaţia acestei celebrări pe care noi o percepem atacirct de diferit icircn fiecare an Pesahul reprezintă un moment de reflecţie asupra noţiunii de libertate şi fiecare primăvară icircn care icircl sărbăto-

rim ne face să reconsiderăm tot ceea ce ştiam pacircnă atunci Desigur aces-te vremuri icircndeamnă icircn mod special la introspecţie fie că vorbim despre bdquolibertatea noastră care are ca limită libertatea celuilaltrdquo fie că vorbim de bdquolibertate şi sănătaterdquo prioritatea ime-diată fiind sănătatea celor din jur şi a noastră fie că ne referim la bdquolibertate icircn vremuri de recrudescenţă generală a antisemitismuluirdquo fenomen care tre-buie icircnţeles şi pe care nu avem drep-tul să icircl ignorăm

Rabinul Zvika Kfir a vorbit despre speranţa şi dorul său de a se afla din nou fizic icircn mijlocul comunităţii pe care o bdquoviziteazărdquo săptămacircnal prin in-termediul programelor de iudaism de pe Zoom dar icircn care fizic nu s-a mai aflat de mai bine de un an Domnia Sa a prezentat semnificaţii mai puţin evidente ale celebrării de Pesah atacirct legate de Sederul icircn sine cacirct şi de ce-lebrarea celor şapte zile care urmea-ză fiecare zi aducacircndu-ne aminte de drumul anevoios de la robie la liber-tate spirituală şi fizică Un moment de extraordinar optimism al acestei icircntacirclniri l-a reprezentat cel dedicat copiilor care au cacircntat sau au rostit Ma Niștana (Prin ce diferă aceas-tă seară) ndash icircntrebarea tradiţională pusă anual de cei mai mici de la masa de Seder Avi Briana și Nati au uimit asistenţa prin glasurile lor de copii pline de inocenţă dar şi de seriozita-te Seara nu ar fi fost nici pe departe completă fără vocea inconfundabilă a dirijorului corului timişorean profe-sorul Alexandru Fischer De această dată el nu a dirijat un cor ci l-a supli-nit cu totul dacircnd glas tuturor melodii-lor care prin tradiţie icircnsoţesc această sărbătoare Cea mai micuţă partici-pantă mugur de speranţă a fost chiar fiica sa Elvira care are mai puţin de un anişor (LF)

Comunitatea Evreilor din Tecuci a acceptat cu mare bucurie invitația de a participa la un proiect educațional realizat de Colegiul Național bdquoSpiru Haretrdquo din Tecuci și Palatul Copiilor din Galați proiect purtacircnd generosul titlu bdquoFILE DE MEMORIE EVREIAS-CĂrdquo

Coordonatoarea proiectului pentru Tecuci a fost profesoara de istorie Ga-briela Pamfilie care icircmpreună cu cele două eleve din clasa a X-a F Oana Patricia Costescu și Andreia Borșan avacircnd-o dirigintă pe profesoara Lili-ana Maxim au realizat o frumoasă și interesantă expoziție care a fost prezentată la Casa Municipală de Cultură din Tecuci Cele peste 30 de tablouri icircnfățișează aspecte din viața comunității și din activitatea acesteia incluzacircnd imagini din interiorul sina-gogii din cimitirele din zona noastră documente din presa vremii legate de Tecuci și Comunitatea tecuceană Avem un tablou cu vizita șef-rabinului Moses Rosen la Tecuci din anul 1980 aspecte de pe celebra Stradă Mare - reședința evreimii din Tecuci aspecte cu vizita la Tecuci a fostului ambasa-dor al Israelului icircn Romacircnia Dan Ben Eliezer și altele La loc de cinste se

află lista cu conducerea Comunității tecucene de la icircnființare - anul 1894 - pacircnă icircn prezent alcătuită de auto-rul acestor racircnduri Găsim și tabloul generosului om de afaceri tecucean Avram Goldstein Goren cel care icircn anul 2000 la solicitarea președintelui Iancu Aizic a donat o sumă importan-tă pentru reabilitarea sinagogii icircn me-moria părinților săi fapt pentru care la propunerea Comunității a primit de la Primărie titlul de CETĂȚEAN DE ONOARE AL TECUCIULUI

A d u -cem icircn final mu l țumi r i p e n t r u găzduirea expozi ț ie i profesoarei G a b r i e l a P a m f i l i e profesoarei Char lo t te L u d m e r Barbu di-rector al Palatului Copiilor din Galați și Dianei Cioclu manager al Casei de cultură

AIZIC IANCUpreședintele CE Tecuci

ComunitAti

Pesah icircntr-un mod aparte

icircn 5781Icircn seara zilei de 27 martie 2021 am

avut deosebita plăcere de a ne icircntru-ni la sinagoga Vizhnitzer Kloiz pentru a o icircntacircmpina bdquoregina sărbătorilorrdquo Pesah Neavacircnd posibilitatea de a se organiza o seară de Seder conform tradiției enoriașii noștri au asistat la rugăciunea de Minha oficiată de Perl Adrian icircn prezența unui număr de 35 de persoane

Prin ce s-a deosebit acest Pesah de toate celelalte Din păcate din cau-za restricțiilor sanitare nu a fost exact așa cum ne-am obișnuit și cum ne-am fi dorit ca icircn fiecare an să ne icircntru-nim icircn sediul comunității să asistăm cu toții la Hagada de Pesah să ascul-

tăm cele patru minunate vechi icircntre-bări mereu noi să ne icircntindem icircn pu-terea nopții icircn lungi discuții mulțumind lui Dumnezeu pentru că ne-a păstrat icircn viață icircntărindu-ne credința icircn li-bertate Acum ordinea Sederului s-a icircnfăptuit icircn cerc restracircns icircn sacircnul familiei

S-au reamintit totuși eternele valori ale iudaismului descrise icircntr-o mai ve-che evocare asupra Exodului de către dr Aurel Vainer printr-o scurtă prezen-tare a subsemnatului CREDINȚA cu reicircntoarcerea lui Moise de pe munte cu Tablele Legii și icircnvingerea idolatriei prin puterea credinței icircn Dumneze-ul Unic Voința de LIBERTATE care odată dobacircndită impune și reguli de-oarece nu poți să te bucuri de ea fără să respecți Legea ADEVĂRUL pe care icircl exprima tocmai grija noastră de a nu ne abate de la faptele și minunile săvacircrșite prin eliberarea noastră de către Dumnezeu Și DIALOGUL icircntre generații reprezentat de cele patru icircntrebări o cale de comunicare chiar și prin opinii diferite pentru a tinde pe cacirct posibil la icircnțelegerea interumană

Valori care se intersectează de-sigur și cu credințele altor religii dar care din păcate se respectă tot mai puțin Asistăm prin urmare la ne-numărate fapte absolut incredibile foarte nocive foarte agresive și une-ori de-a dreptul criminale Dar acesta fiind un subiect aproape inepuizabil noi evreii ne rezervăm dreptul de a ne apăra valorile și de a ne bucura de libertatea dobacircndită cu ajutorul lui Dumnezeu totodată transmițacircnd cu fiecare generație obligația să ne con-siderăm ca fiind noi icircnșine scăpați de robia din Egipt

GANZ PETRU

File de memorie evreiască

Un altfel de sărbătoare aceeaşi comunitate

Bat Mițva a Arelei Priscoran

8 aprilie Ziua de Comemorare a Holocaustului

icircn IsraelAsociația Centrală de Prietenie și

Colaborare Culturală cu Israel s-a ra-liat manifestărilor specifice de come-morare icircn Israel a Holocaustului și a reamintit elevilor ca de fiecare dată nevoia de a nu renunța la stima de sine și la respectul pentru celălalt

Deși elevii sunt icircn vacanță cu spri-jinul Direcției Școlii Gimnaziale bdquoSma-randa Gheorghiurdquo (Elisa și Iosef Sa-muil) s-a reușit constituirea unui grup de elevi din clase diferite prezenți online cărora li s-a vorbit despre obligația pe care o au față de socie-tate și familie față de ei icircnșiși să icircși cultive abilitățile de a distinge icircntre va-lorile morale autentice și falsele valori icircn așa fel icircncacirct niciodată și nicăieri să nu mai aibă loc asemenea atrocități

Cu sprijinul și priceperea directoa-rei școlii elevilor li s-a proiectat un film pe tema Holocaustului

Considerăm că mesagerii cei mai siguri ai mesajului de respect pentru viața naționalitatea și religia celuilalt rămacircn copiii și tacircnăra generație viito-rii actori pe scena istoriei de macircine

ILEANA GHENCIULESCU

Tacircrgoviște

Tecuci

Satu Mare

Sighetu MarmațieiTimișoara

La Sinagoga din Satu Mare a avut loc icircn condiții de respectare a restricțiilor sanitare ceremonia de Bat Mițva ndash majorat religios ndash a Are-lei Priscoran fiica oficiantului de cult Ghiță Priscoran și a Claudiei soție și mamă care reușește ca evreitatea să fie respectată icircn căminul lor Familia Priscoran este un exemplu pentru

modul icircn care știe să-și educe copiii icircn spiritul tradițiilor iudaice

Participanții la eveniment i-au urat sărbătoritei ca această zi importantă din viața ei să fie una plină de bucu-rie și voie bună să fie sănătoasă și să aibă noroc

ADRIAN BEȘAPreședinte CE Satu Mare

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Cine racircde icircmpreună racircde mai bineJCC București a organizat joi 1

aprilie de ziua păcălelilor și a farse-lor un periplu umoristic evreiesc onli-ne sub genericul Cine racircde icircmpreună racircde mai bine

Au fost icircn direct invitați speciali din Israel ca Nancy Brandes Eugen Nacht-Stroe și Eduard Mattes iar din țară actorul Mihai Călin MAGITOT (Marius Drăguș) și Vasile Dub din Tacircr-gu Mureș

Evenimentul a fost deschis de di-rectorul JCC București Adrian Gueron

bdquoNe vom aminti icircn această seară de cacircțiva umoriști de origine evreias-că prieteni ai comunității evreiești

oameni care ne-au făcut să racircdem de-a lungul timpului Dar evenimentul din această seară este și un prilej de a ne reicircntacirclni prietenii de a vă oferi și vouă microfonulrdquo a spus Adrian Gue-ron icircn deschidere și a dat cuvacircntul cacirc-torva membri ai Comunității Evreilor din București icircntre care Marga Trifu care a citit texte din Ion Pribeagu și

Luchi Tenenhaus care a spus cacircteva glume pregătite special pentru aceas-tă icircntacirclnire

Dintre invitații serii primul care a luat cuvacircntul a fost actorul Mihai Că-lin prieten vechi al JCC București icircncă de la deschiderea Centrului icircn anul 2007 bdquoEste frumos că am ajuns și eu la vacircrsta amintirilor pentru că amintirile dau multă culoare vremuri-lor pe care le trăim acum Spre exem-plu icircn 1997 am filmat la pelicula Train de vie a lui Radu Mihăileanu Un film senzațional caracteristic pentru umo-rul evreiesc La acele filmări am cu-noscut un actor israelian Zvi Canar care era deja foarte bătracircn și care fu-sese deportat la Auschwitz Iar acest actor mi-a povestit că icircn lagăr erau momente cacircnd făceau glume creau povești hazlii creau bancuri pentru a putea merge mai departerdquo a spus icircntre altele Mihai Călin care a povestit și despre cum trece prin această peri-oadă de pandemie

Din Israel arhitectul fotograful și caricaturistul Eduard Mattes a trimis un film cu o serie de meme-uri foarte amuzante despre pandemie dar și cacirc-teva caricaturi și un mesaj icircnregistrat

La eveniment a mai participat și actrița Katia Pascariu care a vorbit despre un proiect de suflet Centrul de artă comunitară vacircrsta a patra care se desfășoară la Căminul Rosen Ka-tia a vorbit și despre cacircteva spectaco-le dezvoltate cu rezidenții icircntre care unul care s-a bazat pe scrisori adevă-rate și inventate și a citit cacircteva dintre cele mai amuzante

Icircntr-un videoclip transmis de la Căminul Rosen Pompiliu Sterian a

icircmpărțit păcălelile icircn două mari cate-gorii bdquoPăcălelile sunt de două feluri alea bune pe care le făceam eu ca să racircd de alții și cele proaste pe care le fac ceilalți ca să racircdă de minerdquo

Cert este că fiecare participant a pregătit o glu-mă bună o poveste amu-zantă care au funcționat ca un soi de tera-pie icircn această perioadă di-ficilă Dar nu o să mă apuc eu să dezvălui sau să explic glumele aici icircn scris Partea bună este că puteți ur-mări icircntreaga icircntacirclnire din seara de 1 aprilie care este icircncă disponibilă pe pagina de facebook JCC București

GEORGE GIcircLEA

Concert de Pesah 5781Concertul de Pesah 5781 a fost

darul JCC icircn condiții pandemice Dacă n-am putut face Sedere colective as-culta icircndrăgitele cacircntece de Pesah interpretate de coriștii noștri concer-tul transmis via Zoom de Pesah Hol Hamoed a fost compensatoriu A exis-tat un preambul dătător de speranță coriștii mulți aflați icircn a doua parte a vieții acompaniatori ai soliștilor isra-elieni Gabriel Berlin și Rami Danoh Pe fețele lor se citea bucuria de a trăi stare de spirit ilustrată coregrafic și de dansatori Consonanță muzică-natu-ră-urbanism

Salutacircndu-l pe Gabriel Berlin direc-torul Departamentului pentru Educație Iudaică Ery Pervulescu a amintit fap-tul că invitatul a răspuns la toate soli-citările JCC de a concerta pentru iubi-torii de muzică israeliană din Romacircnia Aflat prima dată pe afișul unui program muzical al JCC-Romacircnia Rami Danoh a reușit să captiveze participanții la concert unii exprimacircndu-și prețuirea prin comentarii la superlativ A existat un numitor comun icircn interpretarea ce-lor doi tonicitatea Chiar cacircntecul de icircnceput al lui Gabi Berlin a fost A Kol Patuah - Toate drumurile sunt deschi-se șlagăr reprezentativ pentru menta-litatea israeliană

Ilazar cacircntărețul de muzică evre-iască din Rusia a fost prezentat de Leonid Kolton din partea Comunității Evreilor din Sankt Petersburg A tra-dus din engleză Luciana Friedmann bdquoMă bucur să fiu icircmpreună cu dum-neavoastră fie și virtual a declarat Un motiv icircn plus este faptul că una dintre bunicile mele s-a născut icircn Ro-macircnia Este primul program pe ca-re-l facem icircn Romacircnia dar sper că nu și ultimulldquo Deși nu este din Sankt Petersburg Ilazar este prieten al comunității petersburgheze Melodiile interpretate au fost selectate de pe cel mai bun album al său Cacircntăreț mim dansator Ilazar s-a remarcat prin mix-tura visare-vivacitate icircntr-un cacircntec ru-sesc o versiune modernă a cunoscutei melodii de Kabalat Șabat Leha Dodi Licrat Kala creativitatea unui cacircntec din muzica klezmer amestec de idiș și rusă

IULIA DELEANU

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Despre femei icircntre femei de 8 martie

Ziua mamelor doamnelor şi dom-nişoarelor nu putea să treacă neob-servată icircn racircndul programelor JCC astfel că Luciana Friedmann le-a in-vitat pe participantele de la JCC-urile

din ţară la o ediţie online bdquoEshet Chailrdquo prilej de bucurie şi relaxare icircn prag de 8 martie Programul a debutat cu un popas pe platoul de filmare unde se afla actrița Maia Morgenstern chiar icircn acel moment Ea a avut amabilitatea să ne ducă icircntr-o scurtă călătorie spre ceea ce reprezenta această zi icircn anii copilăriei sale Ne-a oferit o relatare plină de gingăşie despre cum viaţa ne poartă prin diferite ipostaze fiind cacircnd fiice cacircnd mame O icircntacirclnire plăcută a participantelor a fost și cu actriţa Geni Brenda Vexler care a prezentat două

videoclipuri icircn ipostaza sa de cacircntărea-ţă bdquoA idishe meidelerdquo vorbea despre o bdquodomnișoară evreicărdquo iar interpretarea sa a fost una fascinantă vocea plină de căldură s-a completat perfect cu jocul ochilor demonstracircnd că un ar-tist poate trece cu expresivitate chiar și de bariera măștii Voce cunoscută şi plăcută a radioului romacircnesc Ioana Niţescu ne-a invitat apoi să cunoaştem cacircteva doamne de poveste care i-au marcat cariera bdquoDespre femei icircntre noi femeilerdquo s-a numit prezentarea sa şi fereastra pe care a deschis-o a fost

către o lume a valorilor stabile şi a re-laţiilor interumane pline de respect şi loialitate de care avem o nevoie de-osebită şi icircn zilele noastre Pentru că a fost o zi plină de muzică bună icircntacircl-nirea duminicală s-a icircncheiat cu o altă voce specială de această dată de la Timişoara Soprana Diana Chirilă a se-lectat cacircteva melodii asortate perfect acestei zile completacircnd cu măiestrie un program menit să aducă un mo-ment de plăcută relaxare şi o picătură de cultură doamnelor aflate icircn faţa cal-culatoarelor (LF)

JCC tiMişOArA

Tradiții păstrate cu ajutorul comunicării online

Cacircteva zeci de membri ai comu-nităților din Iași Bacău Botoșani Neamț și București dar și invitați din Israel Belgia și Franța au participat la un Seder demonstrativ organizat online pentru a celebra sărbătoarea de Pesah 5781 chiar icircn condițiile restric tive cauzate de pandemie

Icircn deschiderea evenimentului președinta CE Iași Benjamina Ides-Vladcovschi a arătat că Sederul (bdquoor-dinerdquo bdquoracircnduialărdquo) simbolizează eli-

berarea din robia egipteană ieșirea din Egipt a fiilor lui Israel conduși de Moise și cei 40 de ani de peregrina-re prin deșert că icircn mod tradiţional acesta se face icircn familie care este centrul vieţii spirituale şi al moralei

evreieşti dar că icircn acest an ca ur-mare a restricțiilor impuse putem considera că Sederul de Pesah este petrecut icircn marea familie a Comuni- tății

Icircn continuare directorul JCC Iaşi Albert Lozneanu a vorbit despre sem-nificaţia sărbătorii de Pesah care sim-bolizează libertatea şi despre Hagada şel Pesah care prin cele 14 capitole ne transpune icircn perioada icircn care evreii au ieşit din robie și a transmis un me-saj emoționant participanților bdquoIcircn fieca-re generație avem datoria să retrăim sentimentul eliberării din sclavie ca și cum noi icircnșine am fost eliberați Pentru această libertate pe care atacirct de greu am dobacircndit-o trebuie să fim recunos-cători Atotputernicului că ne-a sfințit prin poruncile Sale și ne-a făcut poporul Său Vă doresc din inimă iubiți prieteni să aveți parte de binecuvacircntări nenu-mărate să vă deschideți porțile sufle-tului spre a primi iubirea lui Dumnezeurdquo

Icircn icircncheiere din Israel rabinul Yehoshua Aharonovitch a arătat că

Pesahul este una dintre cele mai icircn-semnate sărbători evreieşti care mar-

chează atacirct sfacircrșitul robiei icircn Egipt cacirct și nașterea națiunii icircn Ereț Israel și a explicat semnificațiile fiecărui in-gredient al mesei de Seder (mața ha-roset ou apă sărată maror karpas zeroah) care se așază pe un platou special (kersquoara) alături cu supa cu găluște și de cele patru pahare de vin roșu SILVIAN SEGAL

JCC iAşi

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

A Gueron

M Călin

Y Aharonovitch

B Ides-Vladcovschi și A Lozneanu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 13

Primarul Iașiului Mihai Chirica a făcut pe 1 aprilie gestul iresponsabil de a promova memoria unuia dintre liderii antisemiți și antidemocrați ai Romacircniei interbelice Octavian Goga Un bust al poetului naționalist a fost dezvelit de primar icircn inima Iașiului (pe Copou la intersecția Bulevardului Ca-rol I cu str Gheorghe Asachi)

Inițiativa ridicării bustului a apar-ținut unei instituții din subordinea Pri-măriei Iași Ateneul Tătărași condus de Andrei Apreutesei

Icircn fotografiile de la inaugurare mai pot fi văzuți alături de Chirica și Apre-utesei (jumătatea dreaptă) Adi Cristi și Cassian Maria Spiridon

Primarul Chirica a declarat că bdquopo-etul naționalrdquo trebuie privit separat de omul politic Această declarație este o scamatorie din trei motive

1) Primul citat inscripționat pe so-clul bustului aparținacircnd lui G Ibră-ileanu apreciază tocmai faptul că poetul Goga nu s-a limitat la opera literară și a ieșit din turnul de fildeș Al doilea citat al lui Păstorel Teodorea-nu icirci atribuie poetului rolul de vestitor al macircntuirii neamului Icircn fine al trei-lea citat din G Călinescu din Istoria literaturii romacircne icirci atribuie lui Goga patalamaua de bdquopoet naționalrdquo

Icircn paranteză fie spus Istoria lui Călinescu a apărut icircn 1941 icircn mo-mentul de apogeu al regimului Ion An-tonescu Criticul a și inclus icircn volum o fotografie a lui Goga icircmpreună cu Antonescu din 24 ianuarie 1938 la aniversarea Unirii Principatelor cacircnd Goga era prim-ministru și Antonescu ministru al Apărării Naționale

Citatele puse pe soclu nu sunt exacte au fost recompuse de cei care le-au pus acolo La cel din Păstorel Teodoreanu de exemplu textul de pe soclu este acesta bdquoLa Iași Octavi-an Goga a fost un trimis al destinului vestind macircntuirea unui neamrdquo Textul original este de fapt acesta bdquoTrimis al Destinului venea să vestească icircn ceasul al unsprezecelea macircntuirea unui neamrdquo La Călinescu pe so-clu este bdquoOctavian Goga este poet național totdeodată și pur ca și Emi-nescurdquo icircn timp ce textul original este bdquoDupă Eminescu și Macedonski Goga e icircntacirciul poet mare din epoca moder-nă sortit prin simplitatea aparentă a liricei lui să pătrundă tot mai adacircnc icircn sufletul mulțimii poet național tot-deodată și pur ca și Eminescurdquo Ci-tatul original din Ibrăileanu avea la

icircnceputul propoziției icircncă două cuvinte care au fost tăiate fără semnalare prin () sau alt semn cum se obișnuiește

Nu a fost schimbat neapărat sensul dar așa ceva nu se face nu poți pune ghilimele peste fra-ze care nu au aparținut icircntocmai celor invocați

Dar să revenim la pretinsa sepa rație dintre operă și cariera politică

Cele trei citate alese transmit cuvin-te cheie din codul naționalist bdquoneamrdquo (termenul cel mai etnicizat și exclusi-vist din lista de termeni care desem-nează colectivitatea națională după cum au demonstrat mai mulți istorici) bdquonaționalrdquo bdquomacircntuirerdquo (termen religios convocat pentru a servi o teleologie a purificării naționale și proiectul mile-nial naționalist) bdquodestinrdquo (cu trimitere la mesianismul naționalist) bdquopurrdquo (fan-tasmă predilectă a etnicismului)

Citatele puse pe bust nu fac re-ferire la opera literară a lui Goga ci la un proiect metaliterar naționalist De asemenea citatele nu elogiază separația dintre literatură și politică ci tocmai combinarea lor De altfel Goga a fost un promotor al militantis-mului așa cum se vede din numeroa-

se scrieri de ale sale (bdquoscriitorul la noi are și un rol militant o postură de luptător și cetățeanrdquo spunea el)

2) Al doilea motiv Octavian Goga a folosit prestigiul literar icircn cariera po-litică acesta a fost principalul său atu pentru că pricepere politică nu prea avea

3) Naționalismul radical al lui Goga este cosubstanțial operei literare

Demonstrația pentru punctele 2) și 3) se găsește la Răzvan Pacircracircianu bdquoOctavian Goga Sacerdote of the Na-tion Revisiting the Romanian Natio-nal Ideardquo Cluj-Napoca Editura Argo-naut 2018

A ridica un bust icircn memoria unei persoane nu este un simplu exercițiu de lectură sau exegeză Icircnseamnă a oferi publicului un model care simbo-lizează anumite valori și care inspi-ră un tip de conduită Ce nevoi are Romacircnia astăzi după 51 de ani de dictatură (ciclu care a debutat exact după guvernul condus de Goga și a fost prefigurat de acesta) Țara se chinuie că consolideze un regim de-mocratic să dezvolte o societate ba-zată pe valori liberale și să se integre-ze icircn organizațiile internaționale din care face parte alături de țări cu care icircmpărtășește aceleași valori Așadar ne-am aștepta să fie promovate icircn memoria publică personalități care au crezut icircn valori liberale care au luptat pentru democrație pentru drepturile fundamentale ale omului

Naționalismul antisemitismul au-tarhia antioccidentalismul dictatura ndash Romacircnia le-a mai icircncercat și a ieșit extrem de prost pentru toată lumea Toate acestea au dus la prăbușirea democrației la uciderea a sute de mii de oameni nevinovați și la icircnrăutățirea vieții tuturor locuitorilor Romacircniei

Ce simbolizează Goga Icircnainte să răspundem să vedem o fotografie grăitoare cu Octavian Goga făcută icircn fața altui bust al lui Eminescu icircn 1933 la cacircteva luni de la venirea la putere a lui Hitler

Dincolo de opera sa literară po-etul ardelean a fost valorizat pentru naționalismul său Din acest motiv a fost promovat de presa antisemită

(de o mare parte a ei) a fost ridicat icircn slăvi de propaganda antonesciană și tot de aceea a fost redescoperit de național-comunismul ceaușist

Ce valori promova Goga Era fas-cinat de dictatură de fascism de anti-semitism Ce a făcut din poziția de om politic și decident S-a dedicat exclu-derii evreilor din viața Romacircniei

Octavian Goga a condus un gu-vern a cărui principală agendă de gu-vernare era antisemitismul A fost o guvernare scurtă de doar 44 de zile (29121937-10021938) dar nefas-tă pentru că a inițiat măsuri perse-cutorii care au schimbat fundamen-tal destinul comunității evreiești și al democrației din Romacircnia Cronologic vorbind a fost al doilea guvern emi-namente antisemit din Europa după cel nazist

Partenerul principal de guverna-re al lui Goga a fost AC Cuza de pe poziția de ministru de stat și bdquopre-ședinte supremrdquo al Partidului Națion al Creștin notoriu corifeu al iudeofobi-ei ideolog și longeviv lider politic icircn același timp ndash fără icircndoială figura ne-fastă cu rolul cel mai mare icircn Romacirc-nia icircn teoretizarea antisemitismului și transformarea acestuia icircn politici

ADRIAN CIOFLAcircNCĂ

Din activităţile de cercetare ale

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM

U n a c t i r e s p o n s a b i l

1 Impunitatea Extremismul icircnflorește acolo unde exprimările și acțiunile care icircncalcă legea nu sunt penalizate și blamate Extremismul este incre-mentalist adică se bazează pe o radicalizare gradu-ală infracțiunile mari fiind precedate de altele mai mici rămase nepedepsite Impunitatea icircncurajează Extremismul este și viral circulă repede se ia iar știrile despre impunitate circulă cel mai repede

2 Oboseala civică Nicăieri extremismul nu a prins aripi fără să stacircrnească proteste Doar că icircn unele locuri protestul este viguros proporțional cu situația din ce icircn ce mai puternic dacă este nevoie Icircn alte locuri lumea obosește mai repede resurse-le civice sunt mai puține Protestele civice de la un moment dat pot crea iluzia că societatea știe să răs-pundă și să reziste dar abia o evaluare pe termen lung ne poate spune cum stăm

3 Complicitatea instituțiilor Dacă icircn racircndul instituțiilor menite a aplica legea și a educa ndash poliția justiția armata școala biserica ndash poziționările ex-tremiste atrag adepți peste o masă critică atunci ajungem icircn situația icircn care o parte din sistem funcționează antisistem Fantasmele pedagogice imaginează un public educabil dincolo de instituțiile statului dar de multe ori problema este chiar icircn in-teriorul acestora

4 Falsa cunoaștere Extremismul are pricepe-rea de a oferi forme alternative de cunoaștere și co-municare ndash simple eficiente spectaculoase profita-bile mobilizatoare Traduce seducător complicații Cunoașterea extremistă promite să spună ceva ce lumea nu știe ce i-a fost ascuns și care o va salva E contracultură inovație eroism și redempțiune Mase mari de oameni pot crede icircn lucruri absurde

să nu vă icircndoiți de acest lucru Asta dacă statul și societatea nu produc comunicatori raționali credibili care să poată face diferența

5 Statul nedrept Dacă statul se lasă tentat de practici autoritare și nedrepte radicalii vor promite eliberare și dreptate Dacă statul nu are proiecte in-tegratoare extremismul va minți că are unul și va ști să mobilizeze lumea icircn siajul acelei ficțiuni colecti-ve Dacă statul abuzează de puterile sale icircn numele unei cauze bune extremiștii se vor victimiza pacircnă la martirizare Statul nedrept ajută extremismul să paraziteze marile cauze și să le distrugă dinăuntru Radicalii simulează discursul justițiar practicile de-mocratice și revolta antitiranică pentru a produce icircn final o altă formă de oprimare

6 Necunoașterea codurilor Extremismul nu apare din senin Se revendică de la o istorie icircnvață dintr-o tradiție sau din mai multe Comunicatorii și publicul lor au o anumită intimitate culturală cu tradițiile și tendințele extremiste și au putut dezvol-ta coduri de comunicare ce nu sunt ușor de icircnțeles pentru externi mai ales pentru cei care vor să in-terpreteze fără să pună macircna pe carte Dacă iei li-teral ce spun extremiștii riști cum se zice icircn fotbal să fugi după fentă Extremismul este cameleonic și este cameleonic pentru a fi ucigaș

7 Raționalizarea violenței Extremismul este o patologie ideologică dar asta nu icircnseamnă că adepții săi sunt neapărat nebuni Extremiștii par raționali și eficienți prin uzurparea violenței legitime a statului Acționează ca vigilante pentru a corecta o situație pe care ei și mulți alții o consideră scan-daloasă cu instrumentele violenței icircn condițiile icircn care spun ei statul nu poate sau nu vrea să facă ce

trebuie Violența este prezentată ca ultimă și unică soluție după ce soluțiile intermediare adică invecti-va și amenințarea nu au funcționat

8 Minimalizarea Cumpătarea are capcanele ei Icircn fața extremei pare rezonabil să nu te pani-chezi să reacționezi cu reținere pentru a nu intra icircn spirala radicalismelor Minimalizarea este capcana moderației forma ei coruptă Există o lungă tradiție icircn a minimaliza extremismul Radicalii profită de na-tura teroristă a puterii lor sunt puțini la număr nu atrag atenția dar pot produce efecte devastatoare

9 Itrsquos the education stupid Da trebuie invo-cată și vorba asta bătracircnească ignorarea sistema-tică a educației și cercetării ne-a adus unde suntem A produs mase de inepți aroganți și creduli A și nu este vorba de bdquopoporrdquo prima dată ci de bdquoelitelerdquo acestea care vor să ne civilizeze să ne salveze și să ne administreze

10 Modernismul antimodern Se știe din lite-ratura de specialitate extremismul produce acest tip de modernism icircndreptat icircmpotriva propriilor valori Radicalii simt mai bine decacirct ceilalți care sunt tendințele sunt mai adaptabili reacționează mai repede Pentru unii sunt de preferat monoto-nilor democrați Se pricep să extragă din subsolul societății resursele de resentiment ură invidie și exclusivism care se bucură de un soi de consens clandestin Știu să găsească vinovați Să mobilize-ze oameni buni pentru cauze rele Să se folosească de istorie de tradiție de democrație de marile idei pentru a produce ceva nou un mutant nemaivăzut ndash icircncă unul

ADRIAN CIOFLAcircNCĂ

10 factori care icircncurajează extremismul

O Goga la bustul lui M Eminescu

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Transportul aerian va face un pas uriaș spre normalitate datorită unui test israelian de diagnostic rapid Covid-19 care urmează să fie prezent icircn curacircnd icircn aeroporturile europene Utilizat cu succes icircn două aeroporturi europene dispo-zitivul portabil SpectraLIT a primit aprobarea Comisiei Europene pentru vacircnza-rea icircn icircntreaga Uniune Europeană icircn conformitate cu Directiva europeană pri-vind dispozitivele medicale SpectraLIT a fost dezvoltat de Newsight Imaging icircn colaborare cu centrul de inovație ARC al Centrului Medical Sheba Icircmpreună au icircnființat Virusight Diagnostic pentru a comercializa dispozitivul Aprobarea CE este pentru prima versiune a testului care va costa doar cacircțiva dolari O persoană instruită icircn prealabil va lua o mostră cu ajutorul unui dispozitiv spe-cial și icircl va introduce icircn aparatul SpectraLIT Un spectrometru unic plasat pe un cip detectează viremia prin analiza lungimilor de undă detectate Algoritmul de inteligență artificială compară rezultatele cu datele din testul chimic PCR Re-zultatul pozitiv sau negativ este oferit icircn doar cacircteva secunde

Rotem Sorek manager de marketing al Virusight Diagnostic afirmă că pre-cizia SpectraLIT icircn studiile clinice a fost de 70-86 la sută bdquoCu toate acestea din moment ce folosim inteligența artificială rezultatele noastre se vor icircmbunătăți constant pe măsură ce adăugăm date noirdquo SpectraLIT ar putea fi utilizat pe fiecare aeroport ca parte a procesului de pre-icircmbarcare precum și icircn alte locuri publice precum muzee sau parcuri de distracții Icircntre timp SpectraLIT este su-pus testelor de validare icircn cadrul a 36 de spitale din America de Nord și Ameri-ca Latină Asia-Pacific Europa și Orientul Mijlociu Icircn următoarele cacircteva luni icircn așteptarea aprobării CE compania Virusight intenționează să icircnlocuiască versiunea actuală a SpectraLIT cu unități de tip self-service pentru o mai bună operaționalizare și dinamică a timpului alocat testării

O echipă internațională de cercetă-tori condusă de oameni de știință de la Institutul de Științe Weizmann din Israel spune că această descoperire ar putea explica de ce microbiomul intestinal afectează succesul trata-mentelor de imunoterapie pentru can-cer Oamenii de știință au descoperit că sistemul imunitar poate identifica bacterii care locuiesc icircn celulele can-ceroase și le poate folosi pentru a pro-voca o reacție imună icircmpotriva unei

tumori Imunoterapia a icircmbunătățit semnificativ ratele de recuperare de la anumite tipuri de cancer icircn special melanomul malign dar funcționează icircn continuare doar icircn aproximativ 40 din cazuri

Autorii principali ai demersului științific Shelly Kalaora și Adi Nagler au analizat probe de țesut din 17 tu-

mori de melanom metastatic derivate de la 9 pacienți Ei au obținut profiluri genomice bacteriene ale acestor tu-mori și apoi au identificat aproape 300 de peptide tumorale care pot fi recu-noscute de sistemul imunitar Studiile viitoare pot stabili care peptide bacte-riene icircmbunătățesc răspunsul imun permițacircnd medicilor să prezică suc-cesul imunoterapiei și să adapteze un tratament personalizat icircn consecință Multe dintre aceste peptide au fost afectate de metastaze diferite de la același pacient sau de tumori de la pacienți diferiți ceea ce sugerează că au un potențial terapeutic și o capaci-tate puternică de a produce activarea imunității a spus dr Nagler Desco-peririle acestea sugerează că pepti-dele bacteriene prezente pe celulele tumorale pot servi drept potențiale ținte pentru imunoterapie Acestea pot fi exploatate pentru a ajuta celu-lele T imune să recunoască tumora cu o precizie mai mare astfel icircncacirct aceste celule să poată lansa un atac mai bun icircmpotriva cancerului Aceas-tă abordare poate fi utilizată icircn viitor icircn combinație cu medicamentele de imu-noterapie existente arată specialiștii

Importante descoperiri de arheologie biblică

Autoritatea Israeliană pentru Antichități (IAA) a anunțat că o serie de fragmente dintr-un pergament bi-blic care datează din urmă cu 1900 de ani au fost descoperite icircn bdquoPeștera Ororilorrdquo din deșertul Iudeei din Isra-el Existența peșterii este cunoscută de ceva timp Denumirea sa macabră provine de la 40 de schelete umane antice care au fost descoperite acolo icircn anii 1960 Scheletele aparțin unor oameni care au murit de foame icircn tim-pul revoltei lui Bar Kokhba (132 - 135 en) Atunci evreii din regiune s-au revoltat icircmpotriva Imperiului Roman Revolta a fost icircnăbușită Unii scriitori antici au susținut că peste 500000 de evrei au fost uciși și mulți alții au

fost deportați din regiune ca urmare a acestei răscoale Pergamentul bi-blic descoperit recent scris icircn limba greacă datează de la revolta lui Bar Kokhba Documentul conține pasaje din cărțile scrise de Zaharia și Na-hum a explicat Autoritatea Israeliană pentru Antichități icircntr-un comunicat de presă

IAA a mai anunțat că aceasta este prima dată icircn 60 de ani cacircnd un per-gament biblic este descoperit icircn timpul săpăturilor arheologice științifice Mul-te manuscrise au fost furate sau dez-gropate icircn mod neștiințific IAA a pre-cizat că recenta descoperire este bdquoun pergament biblicrdquo și nu un fragment din Manuscrisele de la Marea Moar-tă Icircncă din 2017 IAA a desfășurat o campanie pentru găsirea de noi pergamente icircn peșterile din Deșertul Iudeei Ca parte din campanie IAA excavează peșteri care au mai fost

excavate anterior de arheologi Mai mult arheologii au descoperit și mu-mia unui copil veche de 6000 de ani icircn aceeași peșteră Mumia este a unei fetițe care avea icircntre 6 și 12 ani atunci

cacircnd a murit Totodată cercetătorii au descoperit icircntr-o peșteră separată un coș care datează din urmă cu 10500 de ani IAA a precizat că acesta ar putea fi cel mai vechi coș complet din lume

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Există gheață pe Lună

Ideea dezvoltării unei civilizații pe Lună nu este deloc străină comunității științifice iar dacă oamenii vor sta-bili orice fel de așezare pe Lună ar putea face acest lucru icircn apropierea unuia dintre polii săi unde cantitatea sa redusă de apă este stocată sub formă de gheață Un nou studiu re-alizat de cercetători din SUA și Insti-tutul de Științe Weizmann din Israel sugerează că cel puțin o parte din gheața de pe suprafața Lunii poate fi regăsită icircn locuri mai accesibile icircn depresiuni de dimensiuni mai mici cu pante mai blacircnde decacirct acele cratere abrupte Vehiculele și instrumentele spațiale rusești americane chineze japoneze și indiene au oferit toate confirmarea existenței gheții polare de cacircnd ideea a fost propusă pentru prima dată icircn 1961

Cei trei cercetători care efectu-ează acest studiu ndash prof Paul Hay-ne de la Universitatea din Colorado Boulder Dr Norbert Schoumlrghofer de la Institutul de Științe Planetare din Honolulu Hawaii și prof Oded Aharonson de la Departamentul de Științe ale Pămacircntului și Planetare din cadrul Institutului Weizmann ndash au crezut că folosind hărți recente și măsurători ale Lunii ar putea fi ca-pabili să stabilească dacă micile de-presiuni ar putea fi suficient de reci pentru a stoca gheața Cercetătorii ar putea totuși cu un pic de efort să calculeze cacirct de multă căldură ar pu-tea emana aceste goluri provenind din roci mai calde icircnconjurătoare Re-zultatele calculelor lor sugerează că și depresiunile mai mici de un metru pot fi bdquomicrocapcane recirdquo care conțin cantități mici de gheață de apă Dacă gheața este icircntr-adevăr descoperi-tă icircn depresiuni mai puțin adacircnci icircn apropierea polilor analiza acesteia ar dezvălui ceva despre sursele de gheață din sistemul nostru solar bdquoPo-trivit modelelor noastre aceasta este doar o fracțiune din gheața totală pe Lună dar mai degrabă decacirct să in-tre icircn craterele adacircnci și inospitaliere oamenii ar putea fi capabili să obțină suficientă apă pentru nevoile lor din aceste mici mai blacircnde și probabil mai aproape rezervoare de gheațărdquo este de părere prof Aharonson de la Institutul de Științe Weizmann Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Acum 100 de ani

Isaac bdquoDaddyrdquo Ochberg bdquoAfricanulrdquo

a salvat 200 de copii evrei orfani

din UcrainaVictimele revoluției ruse nu au

fost numai soldații albi sau roșii care se luptau pe diferite fronturi Icircn urma războiului dar și a epidemiilor de gri-pă spaniolă sau de febră tifoidă au rămas mii de copii orfani pe teritoriul fostului imperiu țarist La aceștia s-au adăugat copiii evrei ai căror părinți fuseseră uciși icircn timpul pogromuri-lor antisemite desfășurate icircn timpul revoluției Cele mai multe au avut loc icircn 1921 Au fost trimise multe strigă-te de ajutor pentru salvarea acestor copii Unul dintre ele sub forma unei scrisori a ajuns ca prin minune icircn Cape Town Și o altă minune s-a gă-sit un om care a icircmbrățișat cauza co-piilor evrei și a făcut tot ce a putut să aducă icircn siguranță cacirct mai mulți din-tre ei icircn Africa de Sud scrie publicația Tablet

Bărbatul icircn cauză se numea Isa-ac Ochberg un om de afaceri evreu ucrainean stabilit la Cape Town Icircna-inte de a-și porni acțiunea Ochberg a stat de vorbă cu premierul Jan Smuts care a permis aducerea icircn țară a cel mult 200 de copii Premi-erul a mai pus trei condiții acceptate de Ochberg să fie cu adevărat or-fani să fie sub 16 ani și fără handicap fizic

El a cutreierat regiunile devastate din Ucraina și Galiția unde icircnainte de revoluție trăiau cei mai mulți evrei și culegea orfanii din orașe comune și ștetl-uri Dacă nu i-ar fi salvat aceștia ar fi pierit icircn anii 1920 iar cei care eventual ar fi supraviețuit ar fi murit uciși de naziști icircn anii 1940

Dar Ochberg a acordat atenție și eforturilor de realizare a unui Is-rael independent Icircn 1937 a făcut o donație uriașă fundației Kerem Kayemet Leisrael din care au fost achiziționate terenuri unde s-au cre-at două kibuțuri Dalia și Galed Aici și-au găsit adăpost pentru a icircncepe o viață nouă supraviețuitori ai Ho-locaustului icircndeplinindu-se și icircn acest fel dorința lui de a salva viața evreilor

Icircn zona Megiddo din Israel a fost inaugurat icircn 2011 un parc memorial care-i poartă numele Există acolo un bdquoDeal al numelorrdquo pe care sunt răspacircndite plăcuțe cu numele tuturor orfanilor salvați din Europa de Est și aduși icircn siguranță icircn Africa de Sud Ultimul orfan Cissy Harris a murit anul trecut la Modiin icircn Israel

Ochberg a reușit să-i salveze pe cei 200 de orfani cu ajutorul gene-ros al comunității evreilor din Afri-ca de Sud Descendenții lor trăiesc răspacircndiți icircn icircntreaga lume și au ținut ca personalitatea lui să nu fie dată ui-tării Astfel la 14 martie anul acesta 100 de ani după acțiunea curajoasă a bdquoafricanuluirdquo a fost organizată o reu-niune online a descendenților copiilor salvați Evenimentul a fost realizat de Isaac Ochberg Heritage Committee (Israel) icircn parteneriat cu Consiliul Regional Megiddo Un memento icircn amintirea celui care și-a icircnsușit ver-setul din Talmud care afirmă bdquoCine salvează o viață salvează o lume icircntreagărdquo

EVA GALAMBOS

Un nou test rapid COVID disponibil curacircnd

Bacteria care luptă cu cancerul

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 15

CREAȚIE

Te-am modelat Te-am compus icircntre icircntuneric și răsăritEști cea mai reușită poezie a meaLa care am muncit cel mai mult

Și ce să faci cu o poezieIcircn primul racircnd să o dăruiești lumiiDu-te dragă farmecă-i și pe alții Așa cum m-ai fermecat pe mine

Plimbă-ți prospețimea parfumatăde la un iubit la altulIcircn coapsele lor seamănă febra și nebuniaPentru ca faima mea să dureze mereu

Dacă vrem să speculăm să bdquointerpretămrdquo puțin am putea spune că Israel Pincu Lazarovici (n 12 mar-tie 1912) nu a plecat la vacircrsta de doar un an ci a fost mai degrabă bdquotransportatrdquo de familie (părinții ndash Moise și Klara plus cei șapte frați și surori) de la Tacircrgu-Neamț la Montreacuteal (Canada) Asta ca să ne explicăm icircntr-un fel atitudinea rebelă care l-a caracterizat toată viața vi-itoare pe bdquocopilul născut gata circumcisrdquo conform unei legende urbane locale

Așadar după ce ani la racircnd a crescut icircn cultura și limba idiș (războindu-se cu bandele de antisemiți din cartierul St Urbain unde locuia apartamentul familiei fiind situat sub un bordel și dobacircndind ast-fel porecla bdquoNappyrdquo prescurtare de la Napoleon) la treisprezece ani a refuzat să facă Bar Mitzvah ru-pacircnd relațiile cu tatăl său Dar sprijinit de mama sa s-a icircnscris la Liceul bdquoBaron Byngrdquo unde s-a predat cu totul limbii engleze sub influența profesorului Saunders (bdquoNu auzisem niciodată limba engleză atacirct de frumos citită atacirct de puternic redată și icircmi amintesc că stăteam liniștit pe scaunul meu și ascultam captivat cum sune-tele umpleau camera rdquo) Apoi cititor avid de filosofie cu o preferință specială pentru Marx și Nietzsche icircn 1929 s-a alăturat Ligii Tinerilor Socialiști pozițiile ra-dicale exprimate determinacircnd excluderea sa din liceu (terminat totuși cu examene finale icircn particular) S-a icircnscris la Colegiul MacDonald icircn 1934 și a obținut o di-plomă icircn zootehnie () icircn 1939 dar articolele sale din ziarul studențesc i-au adus o faimă de bdquocomunistrdquo care a avut drept consecință interdicția de a intra icircn SUA pentru o perioadă de peste douăzeci de ani Icircn loc să se bdquolinișteascărdquo Irving (Peter) Layton (cum a icircnceput să semneze după 1937) a fondat bdquoClubul de cercetare socialărdquo unde s-a afirmat ca un foarte bun orator icircn favoarea ideilor bdquostacircngisterdquo activitate extinsă și la Cafe-neaua Horn din Montreacuteal (succesul său icircn dezbaterile publice l-au propulsat icircn timp spre emisiunea bdquoFighting Wordsrdquo de la CBC făcacircndu-l și un profesor icircndrăgit de elevii și studenții de la Liceul evreiesc bdquoHerzliahrdquo Univ

Sir Geoge Williams Concordia Univ York Univ Gu-elph Univ Toronto șamd) Icircn viața privată a trăit icircn compania a cinci femei cu unele căsătorit cu altele nu

Ca scriitor Irving Layton ndash după o bdquopregătirerdquo de aproximativ un deceniu ndash a devenit cunoscut icircn 1944 cacircnd a elaborat poemul bdquoIcircnotătorulrdquo (icircntr-un restaurant pe un șervețel cu pixul unei chelnerițe) care s-a consti-tuit icircntr-un fel de bdquomatricerdquo a creației sale Ulterior el nu a fost o prezență comodă nici icircn literatură Renumele de bdquocacircrcotașrdquo i-a precedat opera și a deranjat comoditățile

establishmentului Mai ales cacircnd făcea observații des-pre bdquopăgacircnismul fără transpirație al lui Wallace Stevens Anglicanismul obosit al lui Eliot Bizanțul de basm al lui Yeats Pastoralismul icircngrozitor al lui Frostrdquo

Prietenul și emulul său poetul Kenneth Sherman scria la icircmplinirea unui secol de la nașterea lui Irving Layton bdquoPotrivit lui Layton ar trebui să ne icircndreptăm atenția către scriitorii care au atins limita ndash și icircn acest sens a vorbit despre Kafka Dostoievski Genet și Beckett ndash pentru că au exprimat dilema noastră ac-tuală Icircn spirit Layton seamănă cel mai mult cu acei poeți din Europa de Est din a doua jumătate a seco-lului al XX-lea ndash Milosz Herbert Holub ndash autori care au cerut mai multă poezie și totodată poeți ademeniți să rămacircnă deasupra luptei Cu siguranță niciun poet canadian icircnainte sau de atunci icircncoace nu s-a ocupat mai profund de disconfortul nostru contemporan sau nu a lucrat mai fierbinte pentru a plasa poezia icircn centrul culturii noastre astfel icircncacirct să poată acționa ca o vin-decarerdquo

Icircn cele peste 40 de volume publicate (Iubește vier-mele cuceritorului Elementul verde rece Vițelul de aur și alte poezii Un covor roșu pentru soare Cocoșul care racircde Lac de unghii Focul icircntunecat etc) Irving Layton chiar asta a clamat un portret al omului care refuză cruzimea per-versiunea minciuna

Frumusețea ca reflectare a inteligenței și a educațieiSpiritul critic

Faptul că Ștefan Cazimir icircn anii lsquo90 a reprezentat icircn Parlament un Partid al cărui membru fondator era și care se nu-mea Liber Schimbist a fost ca o gură de aer proaspăt după ce ani mulți socie-tatea noastră fusese obligată să ascul-te discursurile lui Nicolae Ceaușescu icircntr-un bdquolimbaj de lemnrdquo Dar nici cu aleșii noștri postrevoluționari nu stăteam mai bine la acest capitol Lingviștii și publicul cultivat găsesc icircn speech-urile deputaților și senatorilor din Parlamentul Romacircni-ei icircn ultimele decenii biblioteci icircntregi de erori datorate nu emoției nici grijii pentru țărișoară ci semidoctismului inculturii și instrucției făcute bdquope puncterdquo Nu este deci surprinzător că deși nu are vechimea de parlamentar a altora Ștefan Cazimir s-a nu-mărat printre cei mai buni oratori ai noștri

Eu nu l-am avut profesor dar știu din mărturiile altora că și cursurile și semina-riile ținute de el erau un veritabil spectacol de idei de erudiție și de rigoare metodologică și terminologică A evocat el icircnsuși episoade din viața sa la catedră și din experiența didactică icircn mai multe racircnduri A analizat de pildă cu maxi-mă seriozitate de ce succesivele promoții de studenți racircd tot mai puțin la anumite glu-me (fiindcă nu le mai gustă fiind ele bdquofu-materdquo sau fiindcă nu le mai icircnțeleg lipsin-du-le contextul și referentul) Icircn alt articol făcea o cercetare asupra felului icircn care un profesor corectează zecile de lucrări Cazi-mir bazacircndu-se pe studii serioase cvasi-științifice consacrate subiectului Cacircnd icircncepi să corectezi luacircnd primele lucrări din teancul gros eziți să pui nota fiindcă vrei să vezi icircntacirci nivelul general spre finele corectatului cacircnd obosești și te-ai icircncărcat cu conținutul zecilor de lucrări deja citite tinzi să devii mai indulgenthellip Despre orice ar vorbi sau ar scrie Ștefan Cazimir este mereu avizat hipercompetent cu o vie cu-riozitate intelectuală și cu dorința vizibilă de a icircmpărtăși cititorului nu numai cunoștințe ci și un anumit spirit raționalist și umanist al lecturii pe care i-o propune El e nu nu-mai un profesor de literatură de istoria lite-raturii romacircne ci și unul care te icircnvață ce icircnseamnă spiritul critic și ce presupune să-l folosești ca pe un operator de limbaj de semn lingvistic și de semnificație simbolică

Prin acest spirit critic mereu viu prin cultura vastă și nivelul unei erudiții greu de egalat Ștefan Cazimir este icircn cultura contemporană ce era Șerban Cioculescu marele critic și istoric literar din strălucita galerie interbelică Cazimir nu e mai puțin acid și bdquochițibușarrdquo decacirct cel care fusese supranumit bdquoȘerban cel Răurdquo iar unele dintre polemicile pe care le-a purtat au fost adevărate turniruri pentru apărarea unei anumite ipoteze a unui adevăr al textului a unei interpretări personale a acestui ade-văr textual Și Caragiale-tatăl face parte din numitorul lor comun ca și Cioculescu Ca-zimir i-a dedicat lui Caragiale cacircteva cărți fundamentale

Icircl citesc cu bucurie icircn paginile bdquoRomacirc-niei literarerdquo așa cum o făceam și icircn co-loanele bdquoAdevărului literar și artisticrdquo (seria Cristian Tudor Popescu - C Stănescu) Textele sale au ceva luminos și clar Din ele se vede nu o poziție de autoritate a semna-tarului ci voința lui de a fi icircnțeles icircn profun-zime și detalii subiectul (uneori extrem de dificil) abordat și de a face lectorul părtaș la această icircnțelegere

Dacă icircn spatele lui Ștefan Cazimir icircn fundal e Biblioteca icircn fața lui este mereu Cititorul

DANIEL CRISTEA-ENACHE

Profil de scriitor

La 1 aprilie s-au icircmplinit 56 de ani de la moartea Helenei (născută Chaja) Rubinstein producătoare de cosmetice și colecționară de artă S-a născut icircn ghetoul evreiesc din Cracovia la 25 decembrie 1872 icircn-tr-o familie icircn care era cea mai mare dintre cele opt fiice A fost verișoara lui Martin Buber și a mamei lui Ruth Rappaport Chaja A emigrat icircn Aus-tralia icircn 1896 după ce a refuzat o căsătorie aranjată de părinți Icircnainte să plece mama i-a pus icircn bagaj o

duzină de borcănele de cremă de față icircngrijorată că fata nu va mai avea cu ce să icircși icircngrijească pielea Aspectul ca de alabastru al tenului ei a atras atenția multor femei din Australia care i-au cerut sfaturi pri-vind bdquorutina de frumusețerdquo Lucracircnd ca vacircnzătoare la băcănia unchiului ei și-a dat seama că priceperea pe care o dobacircndise ar putea s-o ajute să-și schimbe fundamental viața Și-a vacircndut o parte din cre-mele cu care venise iar planul a devenit acela de a recrea formula cremei de față pe care o folosea și de a le icircnvăța pe femei regulile icircnfrumusețării Una dintre replicile ei era bdquoNu există femei uracircte ci doar femei leneșerdquo care nu au disciplina de a se icircngriji suficient Ea conside-ra frumusețea nu numai un mod de seducție și putere ci și o reflectare a inteligenței și a educației

Icircn curacircnd avea să-și lanseze cre-ma bdquoValazerdquo care avacircnd succes i-a permis să-și deschidă un salon de cosmetică icircn centrul orașului Mel-bourne S-a impus apoi pe piața din Sydney iar icircn cinci ani a reușit să finanțeze deschiderea unui salon la Londra punacircnd bazele uneia dintre primele companii de cosmetice din lume Și-a dezvoltat astfel afaceri la

nivel internațional iar succesul de care s-a bucurat a motivat-o să spri-jine instituții caritabile care se ocu-pau de educație artă și sănătate La Londra s-a căsătorit icircn 1908 cu jurnalistul Edward William Titus cu care a avut doi fii S-au mutat la Pa-ris iar icircn 1914 au emigrat icircn Ame-rica Pe piața americană a rivalizat cu Elizabeth Arden o altă mare fe-meie de afaceri icircn domeniul cosme-ticelor Helena Rubinstein ar fi spus bdquoCu ambalajele ei și cu produsele mele am fi condus lumeardquo Icircn 1928 și-a vacircndut afacerile fraților Leh-man iar peste zece ani a divorțat și s-a recăsătorit cu prințul Artchil Gourielli-Tchkonia din Georgia Icircn 1953 a icircnființat Fundația filantropică bdquoHelena Rubinsteinrdquo care obținea fonduri pentru cercetarea medicală și dezvoltarea altor ramuri icircn do-meniu A fost fondatoarea compa-niei de succes Helena Rubinstein Incorporated prin care a devenit una dintre cele mai bogate femei din lume A murit la New York la 1 aprilie 1965 Icircn 1973 compania a fost vacircndută către Colgate-Palmoli-ve care icircn prezent este deținută de grupul LrsquoOreacuteal

CLAUDIA BOSOI

Irving Layton ndash de la Tacircrgu-Neamț pe listele NOBEL

Traducere și prezentare deEMIL NICOLAE-NADLER

(Continuare icircn pag 22)

Irving Layton și Leonard Cohen icircn 1961 (la o lansare comună de carte)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Sub acest titlu apare icircn ziarul Neamul evreiesc din 22 martie 1946 informarea despre adunarea plenară a Uniunii Evrei-lor Romacircni numită organizație democrată aflată sub președinția lui Zelțer-Sărățeanu

Dezbaterile au avut icircn vedere activitățile din luna februarie cacircnd au continuat de-mersurile la diferite ministere Au fost de-puse memorii și proteste la Ministerul de Interne Justiție Culte Apărare Națională Educație Națională Finanțe Externe și la Marele Stat Major La Ministerul de In-terne s-au depus proteste icircn problema recrudescenței antisemitismului Au fost semnalate manifestări antisemite icircn dife-rite localități precum Hațeg Răducăneni Drăgășani icircn școli și la Universitatea din București Icircn memoriul adresat Ministerului Justiției s-a cerut adoptarea unei legi pri-vind reglementarea cetățeniei bdquoSe apro-pie alegerile se arăta icircn memoriu și icircncă mai există o importantă categorie de evrei care nu are reglementată cetățenia romacirc-nă Legea revizuirii cetățeniei adoptată de guvernul Goga-Cuza icircn ianuarie 1938 nu a fost icircncă abrogată Anii de prigoană au creat o serie de situații speciale și icircn acest domeniu Au fost evrei care au renunțat la cetățenia romacircnă și au plecat icircn exil După 23 August s-au icircntors iar situația lor din punctul de vedere al cetățeniei nu este re-glementatărdquo S-a intervenit pentru aplicarea legii nr 6071945 care preve-dea restituirea bunurilor mobi-le luate evreilor deportați De la Ministerul Cultelor și de la cel al Educației Naționale s-au ce-rut subvenții pentru instituțiile de cult cultură și asistență socială S-a ce-rut revizuirea impunerii meseriașilor liber-profesioniștilor comercianților și indus-triașilor evrei care din motive rasiale nu și-au putut exercita profesiunea

O deosebită atenție a fost acordată or-ganizării ajutorului pentru foștii deportați care și-au pierdut toate bunurile S-a ce-rut atacirct acordarea de ajutoare pentru foștii pres tatori de muncă obligatorie cacirct și clasarea chemării icircn judecată a foștilor deportați care nu s-au prezentat la concen-trare Președintele Sărățeanu a făcut o am-plă expunere asupra situației politice inter-ne și externe situacircnd problema evreiască icircn acest context A insistat asupra faptului că icircncă nu s-a rezolvat restitutio in integrum pentru evreii care au fost supuși jafurilor pogromurilor și deportărilor de către regimul Antonescu

Pe lacircngă discutarea situației interne plenara a fost informată de poziția UER față de problema Palestinei de răspunsuri-le care s-au dat la ancheta unei comisii an-glo-americane bdquoProblema palestiniană se spunea icircn răspuns poate fi rezolvată numai pe plan internațional de către Națiunile Uni-te URSS Marea Britanie și Statele Unite trebuie acordată libertatea de imigrare icircn Palestina trebuie abolite prevederile Cărții Albe și ale tuturor măsurilor restrictive apli-cate evreilor din Palestina a căror muncă constructivă este o chezășie de prosperita-te pentru toți locuitorii din Țara Sfacircntă tre-buie consolidat căminul evreiesc icircn Palesti-na pe baza unei conlucrări sincere cu po-porul arab eliberat din cătușele exploatării feudalerdquo Plenara a aprobat icircn unanimitate răspunsurile date la ancheta respectivă

Icircn final s-a adoptat hotăracircrea cu privi-re la redeschiderea Universității Populare Așadar deși Sărățeanu s-a alăturat Co-mitetului Democratic Evreiesc susținacircnd că CDE a luat poziție față de toate pro-blemele care interesează viața evreiască făcacircnd abstracție de faptul că respectiva organizație a fost creată din inițiativa PCR pentru a asigura controlul politic al puterii comuniste icircn lumea evreiască totuși acti-vitatea lui se icircnscrie icircn istoria contempora-nă a evreilor iar istoriografia evreiască nu poate face abstracție de personalitatea lui

LyA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

PLENARA UER

ndash Ce faceți pentru asta ca președinte de comunitate

ndash Icircnainte de pandemie aveam icircntacirclniri cu elevi de liceu Copiii pregăteau compuneri despre Ho-locaust eu le istoriseam ce s-a icircn-tacircmplat atunci cu evreii din orașul nostru Organizam lansări de car-te la temă Tineri icircnsoțiți de pro-fesori vizitau sinagoga Unii se arătau interesați de Tora de ebra-ică A existat și continuă să existe dialog interconfesional mai ales cacircnd veneau icircn țară descendenți ai dinastiei rabinice Paneth fostă conducătoare spirituală icircn zonă La Muzeul de Istorie a Dejului a avut loc lansarea monografiei apărute la Ed Hasefer bdquoIstoria comunităților evreiești din Dej Beclean Tacircrgu Lăpuș Reteag Ileanda și icircmpre-jurimile acestorardquo de Zoltan Singer zl fost președinte al comunității Autorul a activat icircn mișcarea sionis-tă a fost trimis icircntr-un detașament de muncă forțată a supraviețuit Holocaustului Nu cred să exis-te cineva care să parcurgă cartea fără să fie mișcat de dramatismul său Continui să păstrez online le-gătura cu școlile unde se predă is-toria Holocaustului cu oameni de toate religiile convins că educația este mijlocul cel mai eficient de contracarare a antisemitismului și negaționismului

ndash Aminteați de sinagoga din oraș Are nevoie de restaurare

ndash Sigur Edificiul a fost con-struit icircntre 1907-1909 Dar pentru asta avem nevoie de fonduri care ne depășesc enorm puterile Icircn-

cercăm să realizăm un parteneriat icircntre FCER și Primăria din Dej Cu atacirct mai mult cu cacirct e singurul lăcaș de cult mozaic rămas Icircnain-tea Holocaustului au existat icircncă 13 sinagogi Autoritățile locale ne ajută la icircntreținerea sinagogii și a celor trei memoriale dedicate victimelor Holocaustului Facem tot posibilul să păstrăm patrimoniul sacru zonal mikva din oraș cimitirele din Dej și icircmprejurimi a căror icircngrijire este iarăși o problemă gacircndiți-vă doar la plata icircngrijitorilor din localitățile unde nu mai trăiesc evrei Ar fi bine dacă s-ar icircnființa hevrot kadișa re-gionale dar finanțarea e o chestiu-ne care ține de Federație

ndash Sunt vestigii care denotă o prezență evreiască puternică icircn tre-cut Puteți schița cacircteva repere

ndash Deși prezența evreilor icircn oraș și icircn comunele icircnvecinate a fost permisă abia la icircnceputul secolului XIX Comunitatea Ortodoxă Evre-iască din Dej ființa icircn 1863 cu toate instituțiile care-i confereau acest statut hevra kadișa măcelărie heder ieșivot Talmud Tora Poalei Țedek mikva Membrii dinastiei ra-binice Paneth erau lideri religioși Funcționau organizații evreiești Asociația de Caritate a Femeilor Israelite Casa de Ajutor Reciproc azil orfelinat sub egida Joint-ului bancă evreiască pentru icircmprumu-turi mici Linat Țedek Cercul Soci-al Evreiesc Icircntre 1918-1935 s-au icircnființat filiale ale Convenției Sionis-te Organizației Tineretului Sionist WIZO HaPoel Hamizrahi Bnei Aki-va HaNoar HaȚioni Betar Icircn peri-

oada interbelică am avut o viață economică so-cială culturală icircnfloritoare Apoi au venit anii Ho-locaustului 300 de evrei dejeni au fost trimiși icircn 1942 la muncă forțată pe fron-tul ucrainean Au pierit acolo 140 dintre ei din cauza foametei a bo-lilor a torturilor La 31 martie ´44 se instituie obligativitatea de purtare a stelei galbene La 16 aprilie au fost confiscate toate proprietățile evreiești Icircntre 3-5 mai toți evreii dejeni peste 3000 au fost trimiși icircn ghetoul din Pădurea Bungăr din vecinătatea orașului Icircndură foame sete lipsă de minime condiții sani-tare torturi La 28 mai 4 și 6 iunie s-a făcut deportarea la Auschwitz icircmpreună cu ceilalți din comitat Icircn total - 7870 Au supraviețuit circa 300 Comunitatea a fost reicircnființată icircn 1946 dar marea majoritate a fă-cut Alia

ndash Cum gestionați problemele is-cate de pandemie

ndash Icircncerc să păstrez coeziunea comunitară firește cu respectarea restricțiilor sanitare Mă icircntacirclnesc cu membrii comunității icircn grupuri mici icirci consiliez din punct de vedere psi-hologic icircncerc să le mențin treaz interesul pentru probleme specifi-ce iudaismului Tinerilor puțini cacircți sunt le recomand cărți participări la evenimente online organizate de FCER Joint JCC Caut să-i ajut pe asistați cu ce au nevoie Mulțumesc DASM-ului pentru spri-jin Mă stimulează dorința tuturor pentru păstrarea tradițiilor relațiile interumane foarte bune dintre noi

ndash Ce credeți că trebuie să facă președintele unei comunități mici pentru a o menține

ndash Să găsească soluții pentru a trece cu bine de această perioa-dă grea sanitar și economic Să aibă grijă de asistați Să atragă ti-nerii spre comunitate Să combată negaționismul Să popularizeze is-toria comunității sale

IULIA DELEANU

bdquoDe cacircte ori trec prin momente grele mă gacircndesc la tatăl meu care a pierdut doi copii și pe mama lor icircn Holoca-ust A fost unul dintre puținii supraviețuitori Eu m-am născut icircn 1956 Părinții nu ne vorbeau despre asta poa-

te ca o măsură de protecțierdquo mărturisește Mișu Rosenberg președintele comunității din Dej bdquoMă gacircndesc totodată la copiii mei cărora le doresc să trăiască icircntr-o lume cacirct mai de-

centă rațională lipsită de excese naționalisterdquo

bdquoIcircn această perioadă grea icircncerc să păstrez coeziunea comunitarărdquo

Interviu cu MIȘU ROSENBERG preşedintele CE Dej

Raport privind antisemitismul icircn 2020

Panedemia de coronavirus a intensificat diferite forme de antisemitism

Icircn ajunul Zilei de Comemorare a Holocaustului icircn Is-rael Centrul Kantor de Studiere a Evreimii Contempo-rane Europene (Universitatea Tel Aviv) a dat publicității Raportul Anual despre antisemitism pe 2020 care se bazează pe mii de mărturii din diferite regiuni ale lumii obținute prin rețeaua internațională stabilită icircn urmă cu cacircțiva ani de Centrul Kantor Conținutul raportului a fost prezentat icircntr-o conferință de presă de dr Dina Porat directoarea Centrului

Vorbitoarea a scos icircn evidență stracircnsa legătură a evoluției și naturii antisemitismului cu pandemia de coronavirus Icircn 2020 a arătat dr Porat au reapărut prejudecăți superstiții și teorii bizare precum și mani-festări jignitoare și vicioase verbale și vizuale de anti-semitism

Acuzația cea mai frecventă a antisemiților a fost că evreii și israelienii sunt de vină pentru dezvoltarea și răspacircndirea coronavirusului sau bdquoiudeovirusuluirdquo ca să realizeze vaccinul și tratamentul pe care să le vacircndă apoi și să icircncaseze un profit uriaș Acuzația a circulat icircn zeci de țări icircnsoțită de mesaje și caricaturi agresi-ve Grav este că acuzațiile nu au provenit numai din cercuri extremiste sau țări ca Turcia Autoritatea Pales-

tiniană Iranul ci și din racircndul populațiilor cu identități politice și ideologice bine definite

Din cauza măsurilor de carantină socializarea evreilor cu inamicii lor a fost mai redusă astfel că și numărul evenimentelor violente a scăzut de la 456 icircn 2019 la 371 icircn 2020 Nu au avut loc atacuri ucigașe iar incidentele legate de proprietățile private s-au redus de la 170 icircn 2019 la 107 icircn 2020 deoarece lumea a stat acasă Totuși vandalizarea proprietăților comuni-tare și a instituțiilor a continuat cea a cimitirelor și a memorialelor dedicate Holocaustului a crescut de la 77 icircn 2019 la 96 icircn 2020 iar a sinagogilor de la 53 la 63 S-a icircnregistrat o escaladare a incidentelor antisemite icircn SUA și Germania icircn schimb un declin semnificativ s-a icircnregistrat icircn Australia Marea Britanie și Franța icircn acest ultim caz a avut loc o reducere cu 50 a tuturor tipurilor de incidente antisemite datorită lockdown-ului sever Creșterea numărului de incidente a avut loc icircn state cu o populație evreiască numeroasă Cu excepția Ucrainei icircn celalate țări din Europa Centrală și de Est nu s-a icircnregistrat o creștere a incidentelor icircn 2020

Icircn schimb activitățile an-tisemite s-au intensificat pe

EVA GALAMBOS(Continuare icircn pag 20)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 17

La mulți ani Irina Marin-Cajal

Irina Marin-Cajal este dovada vie a faptului că un copil crescut icircn lumi-na și căldura unor părinți de o calitate umană excepțională va călca pe ur-mele lor icircn propria sa existență

Căldura sufle-tească a regreta-tului academician și președinte al FCER Nicolae Cajal ca și a soției sale Berthina (Bibi) Cajal preo-cuparea medicu-lui și profesorului Cajal de a-și ajuta semenii de cacircte ori putea s-au transferat din plin asu-pra fiicei Adăugăm pasiunea pentru artă aceeași dăruire față de familie și avem motivele pentru care o felicităm pe Irina Marin-Cajal de ziua ei

La mulți ani Irina

Ad Mea Veesrim prim-rabin

Rafael ShafferDe peste un deceniu de cacircnd se

află la București prim-rabinul Rafa-el Shaffer a dovedit că reușește să pună comunitatea pe primul loc și să se dedice atragerii cacirct mai multor evrei icircnapoi către sinagogă după icircn-depărtarea din anii comunismului

Pe lacircngă dificultățile generate de vacircrsta medie icircnaintată a comunității evreiești din București prim-rabinul a avut de luptat de mai bine de un an și cu greutățile puse de pandemie icircn calea celor care simțeau nevoia de a fi icircmpreună de sărbătorile mozai-ce dar nu numai

A reușit să facă din mediul comunitar online unul icircn-cărcat de spiritualitate iudaică prin textele de studiu transmise enoriașilor icircnainte de Șabat prin inițiative pre-cum prezentarea organizării la do-miciliu a Sederului de Pesah și multe altele ceea ce a ajutat la menținerea vie a flăcării mozaismului

Ad Mea Veesrim (RE)

Negarea Holocaustului tulpina britanică

Icircn urmă cu doar un secol rata mortalității la copii icircn Europa și SUA era icircntre 25 și 40 Pojarul polio-mielita difteria erau boli care făceau ravagii icircn icircntrega lume

Vaccinarea copiilor a redus această rată icircn ziua de azi pacircnă la 14-45 rata de mortalitate fiind icircn special urmarea refuzului vaccină-rii

Descoperirea vaccinului este unul dintre marile progrese ale medicinei moderne O formă premergătoare vaccinării a fost folosită icircncă din anul 200 icircen icircn Roma antică icircmpotriva variolei acest procedeu fiind atestat din nou icircn 1500 en icircn China și icircn 1600 en icircn India Metoda se chea-mă inoculare și constă icircn introduce-rea unui agent infecțios viu icircntr-un individ sănătos icircntr-un mod contro-lat printr-o parte a pielii unde poate fi ușor absorbit cum ar fi mucoasa din nas sau printr-o zgacircrietură icircn piele

Metoda inoculării a mai fost folo-sită icircn Turcia Africa și mai tacircrziu icircn jurul anilor 1700 a ajuns și icircn Euro-pa și Statele Unite Nu era o metodă perfectă rata deceselor icircn cazul va-riolei era icircn jur de 2-3 dintre indivi-zii inoculați cu forma patogenă dar

cu certitudine reprezenta un progres față de mortalitatea de pacircnă la 30 icircn urma icircmbolnăvirii prin contractarea patogenului icircn mod natural

Icircn 1796 Edward Jenner un me-dic englez a condus primul studiu științific icircn privința vaccinării folosind varicelă provenită de la vite pentru a induce imunitate icircmpotriva variolei la oameni Varicela la vite este o boală virală cauzată de un virus care este foarte asemănător cu virusul variolei la oameni Richard Dunning prieten cu Edward Jenner a introdus terme-nul de bdquovaccinrdquo folosind forma latină a cuvacircntului bdquovaccardquo Edward Jenner a pus bazele vaccinării prin tehnicile de alterare folosite

Vaccinarea este o formă mo-dernă de inoculare mult mai sigură datorită faptului că agentul infecțios este introdus icircn organism icircntr-o for-mă atenuată cu scopul de a pregăti sistemul imunitar pentru o posibilă interacțiune cu patogenul real Pri-mele eforturi de a introduce vacci-narea și a descuraja inocularea au apărut prin 1800 Anglia a interzis icircn 1840 metoda inoculării și a icircnceput promovarea vaccinării gratuite la co-pii

Louis Pasteur microbiolog și chi-mist francez este indiscutabil unul dintre liderii revoluționării vaccinu-lui Icircn 1879 Pasteur produce primul vaccin dezvoltat prin folosirea unei forme atenuate a bacteriei care pro-duce holera Icircn 1880 tot el dezvoltă vaccinuri icircmpotriva infecțiilor morta-le precum rabia antraxul difteria și pojarul Toate aceste vaccinuri sunt obținute folosind diferite metode de atenuare a agentului infecțios

De la apariția lor vaccinurile s-au dezvoltat și icircmbunătățit permanent Tipul de vaccinuri bdquoinactiverdquo folosesc o versiune moartă a patogenului care cauzează boala Hepatita A vaccinul icircmpotriva gripei a poliomielitei sunt exemple de astfel de vaccinuri Vac-cinurile bdquoviirdquo folosesc o formă atenu-ată a agentului infecțios Vaccinurile icircmpotriva pojarului variolei rubeolei sunt exemple de vaccinuri care folo-sesc forme vii ale elementului pato-gen Alte tipuri de vaccinuri sunt cele care folosesc o toxină provenită din agentul infecțios care cauzează boli cum ar fi difteria și tetanosul Alte vaccinuri folosesc porțiuni din pato-gen pentru a crea reacția imunitară dorită la agentul infecțios Exemple ar fi cele icircmpotriva hepatitei B HPV meningitei

Vaccinurile virale utilizează apa-ratul celular existent icircn organismul nostru și ca sistem de livrare folosesc un virus modificat Acestea au fost folosite icircn boli precum Ebola HIV și

Din istoria vaccinăriiAutoarea acestui articol dr Diana David-Rus este membră a Comunității

Evreilor din București și a celei din Muumlnchen (Germania) unde locuiește ac-tualmente lucracircnd la Institutul de Sănătate al guvernului bavarez Dr Di-ana David-Rus este specializată icircn bioinformatică și modelare matematică icircn biologie și are un doctorat obținut icircn Statele Unite icircn domeniul Computa-tional Biology

forme de gripă Ele sunt folosite azi icircn lupta icircmpotriva COVID AstraZe-neca și JampJ sunt exemple de astfel de vaccinuri virale

Vaccinurile de tip ARN sunt studi-ate de cacircteva decenii icircnsă apariția epidemiei de COVID a creat posibi-litatea utilizării unor astfel de vacci-nuri icircmpotriva acestei boli Avantajul acestor vaccinuri este că pot fi create icircn foarte scurt timp și datorită faptului că nu conțin virusiri vii nu există ni-ciun risc de a cauza boală icircn persoa-na vaccinată Sunt unele dintre cele mai sigure vaccinuri dezvoltate pacircnă icircn ziua de azi și reprezintă icircnceputul unei noi ere icircn domeniul vaccinării Datorită progreselor tehnologice ele vor putea fi folosite icircmpotriva unei multitudini de boli inclusiv icircn lupta icircmpotriva cancerului Vaccinurile de tip ARN pot eradica viitoare boli și focare de infecții icircnainte ca acestea să se transforme icircn epidemii tocmai datorită vitezei cu care astfel de vac-cinuri pot fi create

Dr DIANA DAVID-RUS

Cu toa-te că istoricii consideră că primele exem-ple de negare a Holocaus-tului după cel de-al Doilea Război Mondi-al ar fi apărut icircn declarațiile și scrierile unor fasciști

antisemiți și personalități de extremă dreapta din Franța Suedia și Statele Unite un studiu britanic arată că un rol esențial chiar primordial a fost ju-cat de simpatizanții naziști din Marea Britanie atacirct icircn timpul războiului cacirct și imediat după bdquoS-a creat un model folosit de atunci de cei care icircncearcă să nege Holocaustulrdquo a afirmat Joe Mulhall autorul volumului bdquoFascis-mul britanic după Holocaust de la nașterea negării pacircnă la revoltele din Notting Hill 1939-1958rdquo (la Notting Hill au avut loc atacuri și proteste ra-siste icircmpotriva imigranților de culoare din Caraibe) relatează The Times of Israel

Istoricul a arătat că liderul fascist britanic Oswald Mosley a jucat un rol principal icircn apariția negării Holocaus-tului după război Cercetătorii ignoră fascismul britanic deși faptele prezen-tate de Mulhall dovedesc caracterul timpuriu al negării Holocaustului prin-tre reprezentanții acestui curent Din momentul icircn care au apărut informații despre atrocitățile naziste scrie is-toricul Mosley și ducele de Bed ford unul dintre organizatorii partidului de extremă dreapta Poporul Britanic au căutat să minimalizeze sau să res-pingă faptele invocate Ei au consi-derat imaginile apărute drept falsuri iar informațiile despre brutalitățile icircmpotriva evreilor exagerate de pro-pagandă La racircndul său Alexander Ratcliffe antisemit virulent și fondato-rul Ligii Protestante Scoțiene a scris icircn broșura bdquoAdevărul despre evreirdquo că

bdquotot ceea ce s-a publicat icircn presă des-pre persecuțiile teribile ale evreilor de către Hitler este icircn mare parte scris de evrei și pus icircn circulație de către ei și că sunt pure invențiirdquo

Icircn primăvara și vara lui 1945 nu a mai negat atrocitățile dar a susținut că vinovați nu sunt naziștii Acești oa-meni au murit de foame iar cei care i-au icircnfometat au fost aliații a susținut Ratcliffe

Publicațiile lui Ratcliffe și ale du-celui de Bedford nu au avut un im-pact deosebit asupra cititorilor ei fiind personalități marginale și nu au afec-tat perceperea Holocaustului de către societate dar subliniază Mulhall au creat sursele și modelele folosite mai tacircrziu de negaționiști ca David Irving și Robert Faurisson Ideile celor doi negaționiști britanici au fost prelua-te și completate de Oswald Mosley Mosley arată istoricul era o perso-nalitate bine cunoscută considerată de mulți credibilă Avea o platformă

publică extinsă mult mai mare decacirct alte personalități din extrema dreap-tă britanică El a jucat un rol importat icircn negarea Holocaustului din Marea Britanie și a elaborat numeroase ar-gumente care au fost preluate de negaționiștii Holocaustului din diferite țări cum a fost negarea lagărelor din Buchenwald și Belsen sau ideea că lagărele au fost bdquoo necesitate neplă-cutărdquo

Atacurile lui Mosley icircmpotriva pro-cesului de la Nuumlrn berg au devenit o tematică pentru negaționiștii britanici ai Holocaustului Ele au propagat ide-ea pe care istoricul american Debo-rah Lipstadt a denumit-o bdquoechivalență imoralărdquo respectiv punerea semnului egal icircntre crimele naziste și presupu-sele crime ale aliaților Toate aceste idei scrie Mulhall s-au regăsit icircn lu-crările lui Maurice Bardegraveche conside-rat primul negaționist european

EVA GALAMBOS

Icircn zilele de Sefirahellipperioadă La 27 Nisan (anul acesta icircn seara de 7 și icircn ziua de 8 aprilie) este Yom Hazikaron laȘoah ve-laGvu-

rah (Ziua Amintirii Holocaustului și a Eroismului Evreiesc) dată stabilită de Knesset pe baza datei izbucnirii răscoalei ghetoului din Varșovia 19 aprilie 1943 Data stabilită este la o săptămacircnă după Pesah și cu opt zile icircnainte de Ziua Independenței Israelului Icircn privința Zilei Independenței Israelului (Yom HaAțmaut) ea este la 5 Iyar (anul acesta icircn seara de 14 aprilie și icircn ziua de 15 aprilie) Icircn anul 1948 data proclamării Independenței Israelului a fost 14 mai Ziua Independenței este precedată cu o zi de Ziua Eroilor căzuți icircn răz-boaiele de apărare a Israelului (Yom Hazikaron leHalelei Zahal) Este simbolul trecerii de la durere la bucurie de la catastrofă la renaștere La 28 Iyar (anul acesta este icircn seara de 9 și ziua de 10 mai) este o nouă sărbătoare aceas-ta de asemenea cacircștigată prin luptă și suferință Ziua Eliberării Ierusalimului (Yom Șihrur Yerușalaym) Este ziua eliberării capitalei eterne a poporului evreu și a Israelului și a reicircntregirii orașului a eliberării Zidului de Apus din Templul de la Ierusalim Icircn anul 1968 icircn timpul Războiului de Șase Zile evenimentul s-a petrecut icircn ziua de 12 mai

Precum vedem o perioadă bogată icircn evenimente Desigur sunt diferențe icircn privința modului lor de celebrare de către diferite grupuri de evrei ndash sioniști nesioniști laici religioși ultrareligioși israelieni din Diaspora Dar ne putem aminti un comentariu asupra acestei perioade care se referă la unitate de la eliberarea națională de Pesah la eliberarea spirituală de Șavuot la primirea Torei Să sperăm că doliul se va transforma din nou icircn bucurie icircn viitor cu aju-torul lui Dumnezeu

(Urmare din pag 8)

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Noua armă israeliană a cărei tes-tare s-a icircncheiat de curacircnd va intra icircn producție la compania de armament Elbit Systems bdquoAcul de fierrdquo cum a fost numită noua armă este de fapt o eficientizare a uneia dintre cele mai comune și cel mai des utilizate arme ndash mortiera sau lansatoarea de mină ndash iar comparativ cu celelalte sisteme de luptă este foarte economicoasă toată instalația costacircnd cacircteva sute de euro se arată icircntr-un comentariu al agenței de presă Metula Mortiera este icircn general o armă imprecisă

care provoacă multe victime colatera-le Icircn momentul tragerii tubul trebuie icircnclinat iar după ce se lansează pro-iectilul nu mai există vreo posibilita-te de a-i controla traiectoria aceasta depinzacircnd de multe elemente inclu-siv de condițiile meteorologice mai ales de vacircnt Deoarece nu avea un mijloc de ghidaj se icircntacircmpla adesea să explodeze cu cacircteva sute de metri icircnainte de țintă Unul dintre avantaje-le mortierei era că puteai să plasezi tubul lansator pe orice pe un vehicul 4x4 pe un transportor blindat sau chiar pe sol pe spatele sau umărul unui soldat

Soluția la care s-au gacircndit spe-cialiștii israelieni a fost realizarea de obuze de mortieră inteligente Potrivit lui Yaniv Rotem șeful Admi nistrației pentru Dezvoltarea Armelor și Infra-structurii Tehnologice din cadrul Mi-nisterului Apărării procesul de moder-nizare a durat 10 ani și este un suc-ces Recentele teste au demonstrat că toate țintele aflate la distanțe icircntre un kilometru și 12 km au fost nimerite Specialiștii apreciază că aceasta este una dintre cele mai mari evoluții ale ducerii unui război de cacircnd icircn 1915

sir Wilfred Stokes a pus la punct mor-tiera de tranșee prima mortieră mo-dernă după cele de asediu folosite icircncepacircnd din secolul al XVII-lea In-troducerea bdquoAcului de fierrdquo va modifica toate conceptele de război deoarece de-acum icircnainte fi-ecare unitate mică ar putea dispune de o artilerie mo-bilă proprie la fel de precisă ca ra-chetele Tamuz dar incomparabil mai ieftină și care dis-pune de o mare fle-xibilitate bdquoAcul de fierrdquo Oketz Plada icircn ebraică este ghidat icircn două feluri ndash prin GPS sau prin fascicule laser Cea de-a doua variantă este importantă deoarece dușmanul ar putea bruia GPS-ul Icircn schimb fasciculele laser pot fi dirijate asupra țintei printr-o mul-titudine de vectori fie de către soldați care au o legătură vizuală cu obiecti-vul fie din avioane elicoptere drone și altele Introducerea Oketz Plada va crește de cel puțin 100 de ori letalita-

tea mortierei iar procentul de lovire a țintei pacircnă la 12 km se apropie de 100 la sută Icircn același timp această nouă armă va reduce mult numărul victime-lor colaterale icircntr-un conflict Icircntacircm-

plător sau nu obuzul de 120 mm se potrivește noii mortiere americane cu care va fi icircnzestrată armata SUA o piață de miliarde de dolari Dar lucrul cel mai important este că nimeni nu a crezut că un obuz de mortieră obișnuit se va putea transforma icircntr-o armă de mare precizie Israelienii au fost icircn stare să facă acest lucru

EVA GALAMBOS

Aș dori să știu mai multe despre modul icircn care cititorii acestei distinse reviste icircși procură informațiile despre Is-rael Icircmi icircnchipui că interesul pentru Țara Sfacircntă e incom-parabil mai serios și mai extins decacirct pentru orice altă țară icircn care nu trăiești

Icircntrebarea mea nu e lipsită cred de logică Pentru că un răspuns clar m-ar convinge că aspectele de care doresc să mă ocup aici sunt cunoscute de cititor dar nu icircn amănunt și dacă așa stau lucrurile atunci nu irosesc prețiosul timp al celui care ajunge la pagina cu articolul meu

Viața e plină de paradoxuri Icircn urmă cu mii de ani So-crate pretindea că dacă știi mai multe icircți dai seama cacirct de puțin știi Dar paradoxurile icircn care se bdquoscaldărdquo Israelul de la icircntemeierea sa sunt mult mai puțin filozofice

Prea cunoscutul umorist foiletonist și cineast Efraim Kișon spunea că Israelul e unica țară icircn care părinții icircnvață de la copii limba maternă Nimic mai adevărat

Această faimoasă frază reprezintă un paradox valabil de cacircnd există Israelul și noii veniți (bdquoolim hadașimrdquo) Pacircnă icircn ziua de azi copiii și nepoții noștri ne corectează vorbi-rea și scrisul icircn ebraică Pentru oricine nu și-a ros coatele pe nicio bancă a vreunei școli israeliene limba vorbită dar mai ales cea scrisă prezintă nenumărate capcane unele benigne altele hilare iar o mică parte chiar periculoase

Icircn felul acesta se conturează un al doilea paradox tot legat de limbă și anume că majo-ritatea adulților care s-au așezat aici s-au trans-format peste noapte icircn analfabeți icircn sensul că indiferent dacă ești intelectual sau nu ai pierdut capa-citatea de a poseda cel puțin o limbă la perfecție Icircn cea maternă doar te descurci dar i-ai uitat amănuntele jocurile de cuvinte expresiile mai puțin uzuale Cacirct despre ebra-ică cum spuneam partida e pierdută de la bun icircnceput

O notă personală icircn acest subiect eu citesc curent icircn ebraică scriu curent icircn ebraică public curent icircn ebraică țin conferințe curent icircn ebraică vorbesc cu nepoții mei nu-mai ebraică și totuși nu posed comme il faut ebraica

Și acum un al doilea subiect după părerea mea nu mai puțin interesant

Propun cititorului să arunce o privire asupra situației politice din țările europene De-a lungul istoriei secolului XX populația bdquode stacircngardquo era formată din cei nevoiași din păturile socio-economice mai puțin afluente pe cacircnd bdquodreaptardquo era apanajul bogătașilor Stacircnga cerea schim-barea situației politice pe cacircnd dreapta lupta pentru menținerea ei Ei bine și icircn Israel cine dorește schim-barea culorii politicii actuale e socotit de stacircnga doar că bdquostacircngardquo aici e reprezentată icircn majoritate de intelectuali și de cei bine (și foarte bine) situați din punct de vedere socio-financiar iar bdquodreaptardquo e susținută de pături mult mai puțin alintate de soartă Știu mi se va spune că azi icircn Is-rael cele două curente cel de dreapta și cel de stacircnga nu mai sunt atacirct de diferite ca icircn trecutul nu prea icircndepărtat și cu toate acestea icircmpărțirea icircntre cele două atitudini po-litice reprezintă o realitate pe care toți o cunosc și cu care ne confruntăm aproape zilnic

Iată un al treilea aspect paradoxal al vieții israeliene cea de toate zilele

Icircn fiecare zi diversele mijloace de comunicare israeli-ene amintesc probleme legate de securitatea națională și de pericolul care pacircndește țara la fiecare graniță pentru că nicio graniță nu ne desparte de un popor prieten ci icircn cel mai bun caz de partea cealaltă se află un regim care a semnat un tratat de bdquopace recerdquo cu statul evreu

Doar că Israelul e o țară ale cărei granițe nu sunt toate recunoscute de toți De exemplu granița de nord cu Li-banul Dacă citești preceptele grupării teroriste libaneze Hezbollah vei găsi justificarea luptei icircmpotriva Israelului pentru că Hezbollah pretinde o porțiune din regiunea de nord aflată sub jurisdicție israeliană Ba mai mult formal la raison drsquoecirctre a acestei formațiuni teroriste e tocmai această pretenție teritorială

Și ce să mai vorbim de granița de est Adică de existența teritoriilor ocupateeliberate (depinde pe cine icircntrebi) icircn timpul Războiului de Șase Zile și populate de cacircteva milioane de palestinieni adică arabi foști locuitori ai fostului teritoriu aflat sub mandat britanic după Primul Război Mondial și peste o jumătate de bdquocoloniștirdquo israeli-eni Acolo lucrurile sunt mult mai complicate fiind vorba de o bdquolinie albastrărdquo (granița stabilită de ONU prin planul de partiție din noiembrie 1947) și de una bdquoverderdquo care reprezintă rezultatul Războiului de Independență din anii 1948-1949 și Iordanul care ne desparte de Iordania dar

și de ceea ce lumea numește West Bank (icircn ca-zul icircn care am reușit să bulversez icircnțelegerea noțiunilor de mai sus recomand o privire rapidă asupra hărții regiunii)

Cacirct despre granița cu Siria treaba e de asemenea foarte complicată pentru că noi am alipit la Israel o bună parte a Icircnălțimilor Golan icircn urma războiului din 1967 și acest subiect reprezintă un adevărat casus beli practic imposibil de rezolvat acea parte de pămacircnt fiind deja po-pulată cu evrei care au hotăracirct că acolo e locul lor și ni-meni nu-i poate mișca

Și la urmă ceva care seamănă mai mult cu o glumă de prost gust La o populație icircn jur de nouă milioane icircn Israel există nu mai puțin de 42 (patruzeci și două) de partide politice Extrapolacircnd aceste cifre la alte țări ar icircnsemna ca Romacircnia să aibă vreo 90 de partide Franța cam 250-280 iar Statele Unitepeste 1200 de partide

Și unde-i paradoxul Uite-l icircn ciuda multitudinii de formațiuni politice ele pot

fi icircmpărțite icircn trei sau patru subgrupe fiecare avacircnd un clar numitor comun și icircn felul acesta diferențele din inte-riorul aceleiași subgrupe se estompează și devin neesen- țiale

Aș putea continua enumerarea situațiilor cu caracter paradoxal de care ne lovim aici de cacircteva ori pe zi dar e cazul să mă opresc Dar paradoxul nr 1 și cel mai evi-dent al Israelului e icircnsăși existența sa icircn pofida tuturor celor care contestă dreptul poporului evreu de a trăi icircn patria-mumă la care s-au icircntors după o bdquoscurtărdquo absență de 2000 de ani de aceea orice alt aspect aparent șocant al vieții noastre de zi cu zi devine minuscul și neimportant

Prof dr GABRIEL M GURMAN Omer Israel

gurmanbguacil

bdquoAcul de fierrdquo cea mai nouă creație a industriei israeliene de apărare

Trăim din paradoxuri

Iudaismul una dintre

religiile oficiale ale Islandei

La sfacircrșitul lunii martie a acestui an Ministerul de Interne islandez a adăugat iudaismul religiilor recunos-cute icircn mod oficial de stat Această decizie oferă evreilor din această țară oportunitatea de a se icircnregis-tra icircn mod oficial ca membri ai unei comunități evreiești care se va bu-

cura de o serie de facilități acordate cultelor religioase și grupurilor etni-ce minoritare Legislația islandeză prevede ca fiecare cetățean cu vacircr-sta de peste 16 ani să achite anual o taxă de cult icircn valoare de 100 de dolari americani acești bani urmacircnd a fi redirecționați de către autorități organizațiilor de cult icircn mod direct proporțional cu numărul membrilor acestora Icircn prezent comunitatea evreiască din Islanda numără circa 200 de membri și se alătură celor aproximativ 50 de organizații de cult recunoscute icircn mod oficial

Rabinul Avi Feldman coordona-torul Habad Islanda a declarat publi-cației The Times of Israel că decizia de recunoaștere a iudaismului ca una dintre religiile oficiale este bdquouna importantă pentru comunitaterdquo și mai ales icircndelung așteptată Rabinul Feldman este primul rabin stabilit icircn Islanda icircn anul 2018 atunci cacircnd a părăsit Brooklynul pentru a se muta icircn Reykjavik alături de soția sa și de cele două fiice

Istoria evreilor din micul stat din nordul Oceanului Atlantic icircncepe la jumătatea secolului al XVII-lea oda-tă cu primii comercianți originari din Polonia Olanda și Danemarca La sfacircrșitul anului 2018 o propunere de interzicere a circumciziei a stacircrnit un val de reacții ferme atacirct din partea comunității evreiești cacirct și din partea celei musulmane inițiativa fiind aban-donată icircn pofida unei largi susțineri din partea liderilor a patru partide po-litice din legislativul de la Reykjavik Un eveniment fericit icircnsă a avut loc icircn februarie 2020 atunci cacircnd a fost primit primul Sul de Tora care a intrat icircn posesia comunității din Capitală grație filantropului Uri Krauss

DAN DRUȚĂ

Icircnsemnări de la fața locului

Rabinul Avi Feldman și familia sa

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 19

Operele Evei Cerbu icircntr-o licitație de artă Artmark

Diplomat chinez care a salvat zeci de mii de evrei

Continuă aplicarea măsurilor

de austeritate la FCER

Comitetul Director al FCER care a avut loc pe 19 martie 2021 a apro-bat prelungirea cu icircncă un trimestru a unor măsuri de austeritate aplica-te atacirct la nivelul Federației cacirct și al comunităților evreiești locale

Veniturile salariale brute și de mandat ale persoanelor care nu sunt și pensionari se reduc cu 5 pentru următoarele trei luni (o dimi-nuare cu 3 față de reducerea sa-larială aplicată icircn trimestrul prece-dent) Icircn cazul pensionarilor norma de lucru scade cu 15 o revenire cu 5 față de precedentele trei luni) De asemenea toate contractele de drepturi de autor sau prestări ser-vicii vor fi reduse cu minimum 15 sau suspendate Excepție fac cele la care plata reprezintă procent din contribuții de participare Tot cu 15 se vor micșora și ajutoarele religi-oase de care beneficiază membrii comunităților evreiești

Tot pentru scăderea cheltuielilor se continuă sistarea angajărilor iar pentru posturile vacante se va deci-de de la caz la caz

Măsurile menționate mai sus nu se aplică persoanelor care icircși desfășoară activitatea icircn domeniul asistenței sociale și medicale De asemenea icircn următoarele trei luni vinerea se va lucra icircn continuare de la domiciliu iar persoanele care vor asigura desfășurarea activității la se-diu icircn ziua de vineri vor lucra de la domiciliu icircntr-o altă zi

Membrii Comitetului Director au aprobat vacircnzarea unor imobi-le apartamente sau terenuri din București Rădăuți Cluj Oradea și Piatra Neamț (AM)

Diplomația publică israeliană și conflictul israeliano-arab

La sfracircșitul lunii trecute Casa de licitație Artmark a dedicat pentru pri-ma dată un eveniment expozițional și o licitație icircn mod exclusiv unei artiste Este vorba de Eva Cerbu fostă Eva Kauffman pictor și sculptor din perioa-da interbelică și de anvergură istorică manifestă icircn avangarda feminină a in-

terbelicului tacircrziu precum și icircn realis-mul militantist al perioadei postbelice scrie icircntr-o prezentare Alina Panico PR manager al Casei de licitație

bdquoAvangarda la feminin Licitație de Atelier Eva Cerbuldquo este primul eve-niment icircn piața romacircnească de artă dedicat icircn exclusivitate unei singure artiste (iar nu unei selecții colective curatoriale) 153 de opere de artă aparținacircnd toate patrimoniului atelie-rului de artist Eva Cerbu au fost scoa-se la licitație pe 30 martie reflectacircnd prin diversitatea lor completa evoluție artistică a Evei Cerbu de la perioada avangardei tacircrzii la cea a realismului propagandist postbelic și pacircnă tacircr-

ziu icircn contemporaneitate bdquoMaxy m-a icircnvățat să gacircndesc Ciucurencu ndash să văd o infinitate de culorildquo afirma Eva Cerbu icircntrebată cacircndva despre pro-fesorii ei și datoria de recunoștință

bdquoCu deferență și emoție am accep-tat propunerea familiei Evei Cerbu de a dedica marii artiste avangardiste Eva Cerbu o licitație de atelier exclu-sivă deși piața romacircnească de artă nu cunoaște precedent nici organi-zatoric nici de cotație icircntr-asemenea privință Este un prilej să facem dintr-o dată cunoscută prin panoramarea tuturor perioadelor artistice și noilor generații de colecționari munca cre-ativă robotitoare pe care Eva Cerbu a desfășurat-o răbdător icircn atelierul ei bucureștean vreme de 50 de ani așa cum au făcut-o la fel de marginalizat dar pătimaș alte avangardiste ima-ginative ori postmoderniste precum pentru a numi doar cacircteva exemple Geta Brătescu ori Margareta Sterian ori Yvonne Hassan care au benefici-at recent de o retrospectivă la Muzeul Național de Artă Contemporanăldquo a declarat Ioana Spiridon șefa biroului de artă postbelică și contemporană a Casei A10 by Artmark

Inedita ofertă de artă a putut fi admi ra-tă la parterul Palatului Cesianu-Racoviță iar evenimentul a avut loc online

Icircn urma licitației aproape toate lucrările artistei au fost cumpărate prețurile depășindu-le de multe ori pe cele de pornire (EG)

Centrul de Studii Israeliene bdquoTheo-dor Herzlrdquo din cadrul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA) icircmpreună cu Asociația Eu-ropeană de Studii Israeliene (AESI) au organizat un seminar dedicat diplomației publice israeliene și con-flictului israeliano-arab Seminarul a abordat aspecte particulare ale acestor tematici icircn cadrul a două stu-dii de caz Evenimentul a fost salu-tat de prof Remus Pricopie rectorul SNSPA și de prof Liviu Rotman di-rectorul Centrului Cele două tematici au fost moderate de prof Joanna Dy-duch președintele AESI și prof Lilia-na Popescu prorector al SNSPA

Prima temă referitoare la politica publică israeliană și probleme identi-tare a fost prezentată de dr Karoli-na Zielinska (Polonia) Ea a abordat subiectul prin cazul concret al progra-melor de ajutorare ale Israelului icircn țări din Africa subsahariană un program care durează de multe decenii și care a adus avantaje economice financi-are și tehnologice ambelor părți dar mai puține cacircștiguri politice icircn sensul că deși relațiile bilaterale erau bune nu icircntotdeauna statele africane au susținut pozițiile israeliene Icircnsă da-torită acestor programe de dezvolta-re Israelul și-a făcut o imagine pozi-tivă icircn aceste țări Programele au fost inițiate de societăți particulare rareori de stat și nu au avut implicații politice un aspect criticat de organizații ale drepturilor omului dar și de cetățeni israelieni deoarece programele de ajutorare nu au fost condiționate de sistemul politic al statelor dimpotrivă au existat relații chiar cu state condu-se de lideri autocrați

Dr Călin Georgia de la Universi-tatea Babeș-Bolyai a abordat conflic-tul israeliano-palestinian icircn contextul teoriei securității care acționează icircn cazul ambelor părți deoarece atacirct israelienii cacirct și palestinienii se con-

fruntă cu amenințări existențiale De multe ori conflictele se ivesc din reacția și contrareacția părților din neicircnțelegerea nevoilor de securitate ale fiecăreia Problemele de securi-tate pot fi folosite ca mesaje de către oamenii politici icircn condițiile icircn care există numeroase amenințări Chiar

dacă icircntr-o perspectivă mai icircnde-părtată s-ar putea ca la nivel men-tal părțile să accepte ideea reducerii amenințărilor practic nu se icircntrevede vreun termen icircn care conflictele dintre părți vor dispărea a arătat vorbitorul

Cei doi cercetători au răspuns icircn-trebărilor puse de participanți (EG)

Printre diplomații de-acum cunos-cuți din diferite țări care icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial au reușit să salveze evrei icircn pofida opoziției guvernelor lor se numără o persona-litate mai puțin cunoscută diplomatul chinez Ho Feng-Shan

Supranumit bdquoSchindler al Chineildquo Ho Feng-Shan s-a născut icircn 1901 icircn regiunea Hunan Se trăgea dintr-o fa-milie săracă mama fiind creștină de-votată iar tatăl un cercetător al con-fucianismului dar care a murit cacircnd băiatul avea șapte ani Icircn studiile sale a fost ajutat de Misiunea Luterană Norvegiană care l-a icircndrumat către Universitatea Ludwig Maximilian din Muumlnchen unde a obținut doctoratul icircn economie politică

Ho a intrat icircn serviciul diplomatic chinez fiind mai icircntacirci acreditat icircn Tur-cia apoi icircn 1937 a fost secretar unu la Legația chineză de la Viena După Anschluss icircn 1938 a devenit consul general Fiind vorbitor de germană și-a făcut mulți prieteni printre evreii din Viena

Urmărind desfășurarea conferinței de la Evian din 1938 diplomatul chi-nez și-a dat seama că icircn afară de Republica Dominicană nicio țară nu a fost de acord să primească un nu-măr semnificativ de refugiați evrei A decis să acționeze singur și contrar dispozițiilor superiorilor lui a acordat din motive umanitare 185000 de vize pentru evreii austrieci Destinația era

Shanghai și aproximativ 30000 din-tre ei s-au și refugiat acolo El și-a continuat activitatea pacircnă icircn 1940 cacircnd a fost rechemat O parte dintre refugiații evrei a rămas la Shanghai 10 ani suportacircnd ocupația japoneză alții au reușit să plece către diferite destinații Hong Kong Filipine Israel sau SUA

Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial Ho a icircndeplinit misiuni mili-tare și diplomatice pe lacircngă puterile aliate După victoria comunistă din China a plecat icircn Taiwan și a servit ca ambasador pacircnă icircn 1973 S-a retras la San Francisco unde și-a scris car-tea de memorii Cei 40 de ani ai mei ca diplomat El și-a explicat decizia icircn felul următor bdquoVăzacircnd situația dra-matică a evreilor era firesc să simți o profundă compasiune și ca om să te implici să-i ajuțirdquo

La cererea unor supraviețuitori icircn urma eforturilor sale icircn 2001 Yad Va-shem i-a acordat titlul de bdquoDrept icircntre Popoarerdquo și a relevat că Ho a fost unul dintre primii diplomați care au emis vize pentru a-i salva pe evrei de Holo-caust Cei care au cunoscut activita-tea lui au afirmat pe drept cuvacircnt că a salvat mai mulți evrei decacirct Oskar Schindler (EG)

După 80 de ani

Un sul de Tora dispărut revine comunității evreilor din Rotterdam

Un sul de Tora dispărut dintr-o sinagogă olandeză icircn timpul invaziei naziste a fost descoperit 80 de ani mai tacircrziu și redat comunității evreilor relatează site-ul Jewish Telegraphic Agency Sulul la prima vedere păstrat de-a lungul vremii icircn stare foarte bună aparținea unei sinagogi din Dordrecht a afirmat Chris den Hoed președintele Comunității Evreilor din Rotterdam - NIG

De multă vreme sulul se afla la familia Penning din Dordrecht dar icircntr-o zi cineva din familie l-a menționat istoricului local Kees Weltevrede spunacircnd

că nu se știe cum a ajuns la ei Atunci Weltevrede s-a dus la NIG

Știrea i-a bucurat pe mem-brii comunității bdquoNimeni nu știa ce s-a icircntacircmplat cu sulul din Dordrecht S-a presupus că s-a pierdut icircn timpul Holocaustu-lui ca și multe alte obiecte de cult a declarat istoricul Familia Penning nu a cunoscut originea sulului care a și fost predat

comunității evreilor a afirmat Chris den Hoed Rotterdam este foarte aproape de Dordrecht

Pacircnă la urmă calea străbătută de sulul de Tora a fost descoperită După ce icircn 1940 sinagogile au fost icircnchise icircn urma ocupației naziste mai multe obiecte de cult au fost luate de Meijer Michiel Cohen un evreu care deținea o uzină de prelucrare a metalelor El a supraviețuit Holocaustului dar cu traume grave Fabrica a fost cumpărată de la Cohen de Aart Bezemer El a găsit sulul și i l-a dat lui Kees Penning un respectat profesor din Dordrecht care a murit icircn 2001 Văduva lui Tineke i-a povestit istoricului despre sul și icircn acest fel a fost redat comunității evreiești

Numai 60 de evrei din comunitatea din Dordrecht care număra mai multe sute de membri au supraviețuit Holocaustului iar icircn anii 1980 comunitatea ca atare a icircncetat să mai existe

Acum sulul este examinat pentru a se stabili dacă se mai poate folosi la slujbe și dacă are părți deteriorate care ar necesita restaurarea (EG)

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

O sinagogă icircn memoria victimelor de la Babii Iar

Constelații diamantine ndash aprilie 2021

Semnalăm apariția unui nou număr al publicației de cultură Constelații di-amantine editată sub egida Ligii Scri-itorilor Romacircni și a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din Romacircnia

Bogatul sumar tematic reunește ca de obicei o serie de articole pe teme culturale icircndeosebi literare bio grafii ale unor oameni de litere precum și fragmente ale unor creații poetice Filosofia și istoria ideilor și a culturii se regăsesc și ele icircn paginile revis tei coordonate de redactorul-șef Doina Drăguț Nu icircn ultimul racircnd versurile unor autori contemporani au menirea de a completa orizontul cultu ral desăvacircrșit propus cititorilor (DD)

Prințul Filip al Marii Britanii

ndash un apropiat al evreilor

Dintre membrii familiei regale britanice prințul Filip soțul reginei Elisabeta decedat de curacircnd a fost persoana cea mai apropiată de evrei și de cauzele evreiești scrie publicația The Jewish Telegraphic Agency Mama lui prințesa Alice a Greciei a adăpostit icircn timpul celui de al Doilea Război Mondial o fa-milie de evrei iar pentru acest gest Yad Vashem muzeul israelian al Holocaustului i-a acordat titlul de bdquoDrept icircntre popoarerdquo

Ofițer icircn marina britanică prințul a participat la efortul de război an-tihitlerist și a avut o atitudine critică față de colaboratorii naziști inclusiv față de cei din familia lui Trei dintre surorile prințului s-au căsătorit cu nobili germani care l-au sprijinit pe Hitler Icircn aceeași măsură l-a repudiat pe fostul rege Edward al VIII-lea un-chiul reginei cu simpatii pronaziste

Icircn decursul vieții Filip a participat la evenimente evreiești și proisraeli-ene Ca susținător al prezervării me-diului icircnconjurător el a vorbit de mai multe ori la manifestările organizate de Fondul Național Evreiesc și a spon-sorizat și alte evenimente evreiești Icircn 1994 a fost primul membru al fa-miliei regale britanice care a efectuat o vizită icircn Israel cu prilejul acordării post-mortem a titlului de bdquoDrept icircntre popoarerdquo mamei sale Icircn același timp a vizitat mormacircntul acesteia de pe Muntele Măslinilor și la Yad Vashem a plantat un tei icircn memoria prințesei Alice bdquoHolocaustul a fost cel mai ori-bil eveniment din icircntreaga istorie a evreilor și va rămacircne icircn memoria vi-itoarelor generații De aceea este o atitudine foarte generoasă că aici se evocă și gestul a milioane de oameni care ca și mama mea au icircmpărtășit durerea și suferințele dumneavoastră și au făcut fapte modeste pentru a atenua oroareardquo a spus prințul la Yad Vashem

Liderii evrei din Marea Brita-nie și-au exprimat compasiunea la vestea morții prințului Viața lui Filip bdquos-a desfășurat icircn serviciul public de la participarea lui icircn marina bri-tanică icircn timpul celui de al Doilea Război Mondial la zecile de mii de angajamente pe care le-a icircndeplinit timp de 65 de ani icircn numele famili-ei regalerdquo a declarat Marie van der Zyl președinta Comisiei Deputaților Evrei Britanici La racircndul său Reu-ven Rivlin președintele Israelului și-a exprimat compasiunea pen-tru decesul prințului prin cuvintele tradiționale bdquoFie ca memoria lui să fie binecuvacircntatărdquo (EG)

Irina Marin-Cajal ndash să prețuim folclorul și tradițiile minorității rome

Ziua de 8 aprilie este și Sărbătoa-rea etniei romilor din Romacircnia oca-zie cu care Grupul Parlamentar al Minorităților din Romacircnia icircn partene-riat cu Asociația Partida Romilor Pro-

Europa au organizat la Palatul Par-lamentului o masă rotundă intitulată bdquoRomacircnia patria comună și indivizibi-lă a tuturor cetățenilor săirdquo A fost dis-cutată importanța adoptării Declarației

Camerei Deputaților privind condam-narea antisemitismului discriminării rasismului și xenofobiei pe agenda discuțiilor figuracircnd și creșterea gradu-lui de conștientizare a problemelor cu care se confruntă minoritatea romă din Romacircnia precum și aspecte juridice și culturale legate de viața minorității rome icircn țara noastră

Prezentă la manifestare Irina Marin-Cajal subsecretar de stat la Ministerul Culturii și președinta Comi-siei de Etică și Mediere a Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia a subliniat icircntre altele că bdquoastăzi sun-tem datori a rememora și a evidenția identitatea culturală lingvistică fol-clorul și tradițiile minorităţii rome ndash a doua ca importanță după numărul membrilor săi

Este de notorietate că romii au ex-celat dintotdeauna icircn domeniul artelor muzicale interpretative icircn domeniul meșteșugurilor că au fost și sunt o

prezență constantă icircn racircndul actorilor și că au avut reprezentanți de seamă icircn literatură ndash Ion Budai Deleanu și Ion Barbu (Dan Barbilian) fiind cele mai proeminente numerdquo

Icircn final vorbitoarea a subliniat bdquoexistența unor decalaje economice și sociale care reclamă intensificarea eforturilor autorităților administrației publice centrale și locale pentru in-cluziunea socială a cetăţenilor romi pentru combaterea discriminării urii și intoleranței Icircn această privință Minis-terul Culturii și-a asumat un rol activ icircn promovarea și protejarea identității și diversității culturale icircn protejarea conservarea și dezvoltarea culturii limbii tradițiilor și patrimoniului cultu-ral al minorității romerdquo

Organizatorii i-au decernat Irinei Marin-Cajal o Diplomă de excelență bdquopentru contribuția la promovarea și dezvoltarea culturii și identității minorității rome din Romacircniardquo (AM)

De Iom Hașoah ziua comemorării victimelor Holocaus tului la Kiev a fost inaugurată o nouă sinagogă Ea a fost ridicată lacircngă prăpastia de la Babii Iar acolo unde icircn ajun de Iom Kipur 1941 icircn decurs de două zile naziștii au icircmpușcat peste 33000 de evrei ndash bărbați femei și copii Este o sinago-gă-simbol și va face parte din Centrul

Memorial al Holocaustului Babii Iar Acesta este o inițiativă privată crea-tă icircn 2016 și are menirea de a cule-ge date istorice mărturii și povestiri care pacircnă de curacircnd au fost trecute sub tăcere precum și de a identifica victimele ndash scrie publicația evreiască Allgemeiner care apare icircn SUA

bdquoEste un eveniment semnifica-

tiv deoarece demonstrează anga-jamentul guvernului ucrainean de a recunoaște asasinatul icircn masă de pe teritoriul ucrainean cu atacircția ani icircn urmărdquo a declarat Mark B Levine vicepreședinte executiv al Coaliției Naționale de Sprijin pentru Evreimea Euro-Asiatică Sinagoga face parte dintr-un proiect mai vast de a crea

un complex al credințelor care să in-cludă case de rugăciuni pentru evrei creștini și musulmani deoarece aco-lo au fost executate și persoane din rezistența ucraineană precum și ho-mosexuali romi și handicapați Lacircngă sinagogă se icircnalță de acum o biserică ortodoxă și icircn viitor vor fi construite bi-serici și pentru alte credințe Numărul

total al victimelor de la Babii Iar este de aproximativ 100000 fiind cea mai mare groapă comună din Europa

Sinagoga este singurul monument pentru victimele icircmpușcate ale Ho-locaustului Structura sinagogii este confecționată din bacircrne de lemn de stejar de 100 de ani Plafonul este decorat cu o hartă a cerului icircnstelat care reproduce poziția stelelor la 29 septembrie 1942

Patrick Debois preotul catolic care icircn ultimii 17 ani și-a dedicat viața des-coperirii și identificării gropilor comu-ne ale evreilor asasinați de naziști icircn Europa de Est ocupată a explicat că documentarea și evocarea memori-ei victimelor Holocaustului executate prin icircmpușcare sunt mai importante decacirct oricacircnd bdquoLa Auschwitz sau icircn alte lagăre naziste de exterminare există locuri de vizitat Identificarea victimelor prin icircmpușcare se bazează pe găsirea unor martori oculari care să indice locurile de execuție și gro-pile comune Depunem eforturi să gă-sim dovezi Oamenii doresc să spună adevărul Trebuie să păstrăm gropile comune Fără aceste dovezi numărul negaționiștilor va crește icircn timp ce supraviețuitorii vor muri Dacă nu vom avea dovezi ale crimei nu-i vom pu-tea trage la răspundere pe asasinirdquo a declarat părintele pentru Allgemeiner (EG)

Panedemia de coronavirus a intensificat diferite formehellip

social media ca-racterizate prin

agresivitate și abuzuri verbale Un fe-nomen nou este bdquozoom-bombingrdquo-ul respectiv icircntreruperea unor conferințe organizate de centre comunitare evreiești organizații studențești a unor slujbe din sinagogi Hackerii au plasat simboluri naziste pe aceste platforme Numai icircn SUA au avut loc 200 astfel de evenimente

Grupurile extremiste mai ales de extremă dreapta respectiv suprematiști albi și neonaziști s-au mutat pe darknet care s-a dezvol-tat anul trecut Aici se pot duce fără opreliști campanii antisemite De ace-ea s-au redus manifestările antisemite

de pe social media accesibile și s-au icircnmulțit cele de pe darknet

Oponenții vaccinărilor au pus sem-nul egalității icircntre restricțiile și caranti-na menite să limiteze pandemia și mă-suri ale regimului nazist Lockdown-ul era comparat cu icircncarcerări icircn gheto-uri și lagăre de concentrare iar vac-cinurile cu experimente medicale din lagăre Certificatele de vaccinare erau considerate ca procedurile de selec-tare din lagărele naziste Campania de succes dusă de Israel icircmpotriva Covid și faptul că la conducerea unor firme producătoare de vaccinuri se află evrei au fost folosite la susținerea acuzațiilor că israelienii și evreii vor să profite de pe urma pandemiei

(Urmare din pag 16)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 21

că la anul ne vom putea icircntacirclni cu toții la Ierusalim

Icircn continuare la Templul Coral prim-rabinul Rafael Shaffer și prim- cantorul Emanuel Pusztay au rostit icircn ebraică și romacircnă rugăciunea pentru Statul Israel

La inițiativa Lucianei Friedmann președinta CE Timișoara a fost pre-zentat Centrul Național Shalva din Ie-rusalim un institut unic icircn lume pentru tratarea copiilor și tinerilor cu diferite dizabilități fizice și psihice Un grup de copii reprezentativi a transmis un mesaj special pentru comunitatea evreiască din Romacircnia și a invitat doritorii să facă o vizită la centru de-oarece numai icircn acest fel se poate icircnțelege activitatea ce se desfășoară acolo Un aspect interesant a fost scos icircn evidență de o reprezentantă a grupului și anume efectul benefic al Acordurilor Abraham care au permis stabilirea de legături cu organizații din Emiratele Arabe Unite și Bahrain Un frumos concert a fost apoi prezentat de Shalva Band icircmpreună cu Orches-tra Filarmonică a Israelului iar soliștii uneia dintre melodiile compuse de Simon amp Garfunkel au fost din Emira-tele Arabe Unite

Urări de bdquola mulți ani Israelrdquo au fost transmise de copiii Grădiniței Gan Eden de artistul grafic Sergiu Vasile iar Adrian Gueron directorul JCC a transmis mesaje de felicitare de la fa-milii din Israel

Un cadou muzical deosebit a fost oferit de Silvian Horn vicepreședintele CEB După ce a comunicat celor care urmăreau evenimentul bucuria de a fi icircmpreună de Ziua Israelului el a ară-tat că CEB vrea să le facă o mică sur-priză A fost vorba de un mic program interpretat de Corul Templului Coral iar cireașa de pe tort a fost invitata Carla Mușat care a interpretat cu mă-iestrie bdquoIerușalaim șel Zahavrdquo

Un mesaj formulat din toată inima a fost trimis și de solistul Izhar Cohen cacircștigătorul ediției din 1978 a Euro-visionului Trebuie să fim macircndri că suntem evrei și nu trebuie să ne te-mem de nimeni a spus cacircntărețul El și-a exprimat speranța ca după pan-demie să poată vizita Romacircnia și a interpretat unul dintre cacircntecele sale

Un moment muzical deosebit a fost interpretarea de către Alexandra

Chelu și Florin Chelu Madeva a melo-diei Lech Eli transmisă din frumoasa Sinagogă din Oradea

Evenimentul a luat sfacircrșit cu inter-pretarea imnurilor Romacircniei și Israe-lului de către Carla Mușat și prim-rabi-nul Shraya Kav de la Oradea

Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial după ocuparea Franței de către armata germană au fost crea-te mai multe rețele de rezistență icircn funcție de orientarea politică a mem-brilor lor Una dintre ele comunistă a fost FTP-MOI (Francs-Tireurs et Parti-sans-Main drsquoOeuvre Immigreacutee) mică dar foarte eficientă și care acționa icircn regiunea pariziană a fost creată de Boris Holban (Bruhman) evreu pro-venind din Basarabia scrie publicația franceză JForum Născut la Ataki dar crescut la Cernăuți icircn 1929 a aderat la Partidul Comunist Romacircn regiunea Hotin Pentru acțiunile desfășurate a fost arestat și condamnat la șase ani de icircnchisoare fiind icircnsă amnistiat icircn 1932 A părăsit Romacircnia icircn 1937 cu intenția de a se angaja icircn Brigăzile Internaționale pentru a lupta icircn Spa-nia trecacircnd mai icircntacirci prin Cehoslo-vacia și ajungacircnd icircn vara lui 1938 icircn Franța Datorită hotăracircrii guvernului spaniol din septembrie 1938 de a re-trage Brigăzile Internaționale de pe front a rămas la Paris și icircn 1939 la izbucnirea războiului s-a angajat icircn-tr-un regiment de voluntari străini Făcut prizonier a reușit să evadeze Ajuns la Paris Holban a recrutat lup-tători antifasciști organizacircnd icircn martie

1942 grupul parizian FTP-MOI Acest grup a desfășurat numeroase acțiuni icircmpotriva ocupanților germani pre-cum sabotaje și atacuri icircmpotriva mi-litarilor germani izolați sau icircn grupuri Fiind icircn dezacord cu direcția Partidu-lui Comunist Francez care cerea in-tensificarea acțiunilor Holban a fost demis de la conducerea grupului icircn iulie 1943 fiind icircnlocuit cu Missak Manouchian Holban a apreciat icircn mod justificat că din cauza presiunii poliției rețeaua este pe cale de des-trămare Scurt timp după aceea icircn urma unei trădări rețeaua cade și icircn februarie 1944 membrii și liderul lor sunt executați Icircn decembrie 1943 Holban este rechemat de conducerea FTP El icircl descoperă și-l execută pe trădător Rămacircne conducătorul militar al grupului pacircnă la eliberarea Parisu-lui icircn august 1944 cacircnd a fost numit comandant al Batalionului 5122 for-mat din voluntari străini

După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial la sugestia conducă-torilor Partidului Comunist Francez Holban se icircntoarce icircn Romacircnia unde a fost ridicat la gradul de general și a ocupat diferite funcții icircn armată Icircn 1950 icircn perioada epurărilor a fost demis din armată și trimis ca inginer

icircntr-o fabrică de textile domeniu icircn care a lucrat pacircnă la ieșirea la pensie icircn 1970

Mai tacircrziu revine icircn Franța iar la 8 mai 1994 sub Arcul de Triumf președintele Franccedilois Mitterrand icircl de-corează cu Legiunea de Onoare

EVA GALAMBOS

Boris Holban erou al Rezistenței franceze

Solomon Marcus cinci ani

de la intrarea icircn posteritate

Solomon Marcus de la dispariția căruia au trecut cinci ani face parte dintre oamenii de care se vorbește la prezentul continuu Icircnzestrat deopotri-vă pentru științele exacte și cele uma-niste pe care a știut să le icircmbine icircntr-o simbioză proprie cu o operă recunos-cută icircn plan național și internațional savantul este alături de Grigore Moisil fondator al studiilor interdisciplinare la noi utilizacircnd matematica icircn lingvistică analiză teatrală științe naturale soci-ologie Tot ceea ce a construit a avut ca punct de pornire icircncredințarea că fiecare domeniu de creație include o componentă artistică și una științifică Oferea exemple ilustre icircn acest sens de pildă bdquoEticardquo lui Spinoza bdquoScrierilerdquo lui John Duns Scotus Se sprijinea de asemenea pe ce au făcut anticii Un argument era Pitagora punacircnd bazele muzicii icircn limbaj matematic Semnul icircntrebării baza iudaismului funcționa icircn tot ce citea bdquoIcircndoiala ndash obișnuia să spună ndash mi se pare starea de spirit cea mai productivă și n-aș renunța la ea niciodatărdquo

Mezin icircn familia bdquoCroitorului din Backrdquo ndash cum icircși intitula unul dintre frați scriitorul Marius Mircu una din-tre cele mai bune cărți ale sale Back fiind formula anglicizată pentru Bacă-ul lor natal ndash Solomon Marcus a trăit toate dramele euforiile decepțiile generației sale Era adolescent icircn perioada de emergență a extremei drepte icircn Romacircnia A purtat steaua galbenă a făcut muncă obligatorie a fost dat afară din liceul de stat la scurt timp după examenul de ad-mitere unde intrase printre primii A continuat să icircnvețe la liceul evreiesc din Bacău Nu se limita la ceea ce se preda icircn clasă Era pasionat de Emi-nescu Arghezi Bacovia Baudelaire Rilke Printre dramaturgi preferați erau Ibsen Strindberg Caragiale Cacirct de fertilă a fost atracția s-a vă-zut Icircn vremuri de icircncercare cacircnd evreilor scoși icircn afara legii li se pre-gătea deportarea tacircnărul se rezema pe icircnvățătură moștenire ancestrală de rezistență Pasiunea pentru mate-matică icircnsă prima A avut chiar de suferit din această cauză Discuta despre bdquopartizanii geometriei neeucli-dienerdquo icircmpreună cu cacircțiva colegi pe o bancă icircn parc Era mai-iunie 1944 Frontul antinazist se apropia Agenții Siguranței ndash la pacircndă Au auzit cu-vacircntul bdquopartizanrdquo I-au dus la poliție i-au bătut i-au ținut icircn arest Urmau să fie judecați la Curtea Marțială No-rocul lor lipsa de probe acuzatoare

Imediat după Eliberare icircn fața unei comisii profesorale din icircntrea-ga Moldovă a fost primul pe lista absolvenților de bacalaureat După facultatea de matematică terminată cu brio discipolul lui Miron Niculescu și Grigore Moisil devenit treaptă cu treaptă profesor universitar acade-mician laureat a prestigioase premii a rămas pacircnă la sfacircrșit apropiat de viața culturală a comunității sale

IULIA DELEANU

73 de ani de independență a Israeluluidiversitate pe icircnțelegere re-

ciprocă și experiențe icircmpărtășiterdquo Președintele Israelului și-a exprimat convingerea că numai icircmpreună cu toate comunitățile bdquose va putea com-bate cu succes antisemitismul se va putea icircntări educația evreiască și pro-mova păstrarea memoriei Holocaus-tuluirdquo

Icircn ziua de 15 aprilie președintele Israelului a fost gazda evenimentului bdquoAll Israel from Jerusalemrdquo și a cere-moniei anuale de decorare a 120 de militari desfășurată icircn grădina Pala-tului Prezidențial Cu acest prilej Ri-vlin a apreciat meritele forțelor armate israeliene icircn păstrarea integrității sta-tului evreu și a securității poporului Is-raelului bdquoVă mulțumesc pentru sacri-fiicile voastre pentru profesionalismul vostru pentru exemplul pe care ni-l dați pentru securitatea pe care ne-o oferiți pentru faptul că ne simțim pu-ternici și că putem face față oricărei provocărirdquo

Israelul sărbătorit la BucureștiAmbasada Israelului icircn Romacircnia a

organizat o sărbătorire online a celei de a 73-a aniversări a independenței de stat a Israelului festivitate apreci-ată de participanți după cum a reieșit și din cuvintele calde scrise de aceștia icircn Cartea de Onoare a oaspeților

bdquoStatul Israel sărbătorește 73 de ani de independență de democrație și progresrdquo a spus icircn limba romacircnă ambasadorul David Saranga El a subliniat că icircn aceste decenii Israelul a devenit bdquoun lider global icircn medicină agricultură apărare IT și multe alte-lerdquo iar tehnologiile israeliene ajută oa-menii din toate colțurile lumii

Diplomatul a mai evidențiat că Is-raelul este o țară bdquocu gene multicul-turale printre care și romacircneștirdquo dat fiind că bdquomulți evrei din Romacircnia au contribuit la succesul Statului Israelrdquo iar ei reprezintă azi bdquoo punte vierdquo icircntre cele două țări

Icircn final gazda evenimentului a urat bdquola mulți anirdquo celor 95 milioane de isra-elieni iar romacircnilor le-a mulțumit pen-tru toți acești ani de prietenie Amintim

că Romacircnia a fost singura țară din es-tul Europei care nu a icircntrerupt relațiile diplomatice cu Israelul icircn 1967

Cei care au luat parte la eveni-mentul virtual organizat de Ambasada Israelului la București au putut urmări scurte filme despre dezvoltarea Israe-lului grija autorităților pentru cetățeni inclusiv pentru copii și pentru bătracircni O mare plăcere a fost și secțiunea dedicată gastronomiei israeliene pre-cum și invitația la un scurt moment muzical

JCC FCER CEB și JDC au mar-cat online printr-o inițiativă comună cea de a 73-a a aniversare a Israelu-lui Participarea a fost masivă eveni-mentul fiind urmărit pe Zoom de 100 de persoane alte 100 conectacircndu-se pe Facebook

Ery Pervulescu responsabil cu programele naționale ale JDC și-a exprimat regretul că și icircn acest an tre-buie să ne icircntacirclnim online din cauza pandemiei dar și speranța că anul vi-itor vom putea sărbători prin prezența fizică aniversarea Israelului modern

Deputatul Silviu Vexler preșe-dintele FCER a fost purtătorul unei vești bune respectiv că icircncepacircnd cu 23 mai persoanele vaccinate vor putea călători icircn Israel care a reușit să cacircștige bătălia cu boala De peste un an el este dezamăgit că nu poate pleca icircn Israel nici oficial nici ca să-și viziteze familia sau prietenii dar acum situația se va schimba Citacircnd cuvintele lui Shimon Peres vorbitorul a afirmat că trebuie să ne păstrăm speranța să fim optimiști Modelul de speranță și curaj al Israelului trebuie să devină un simbol o lumină care să ne indice drumul a spus președintele Federației

ES Amir Sagron viceambasado-rul Statului Israel a arătat că cele opt zile de rememorare care se finalizea-ză cu Ziua Israelului reflectă puterea actuală a patriei ancestrale De-a lun-gul istoriei evreii s-au confruntat cu multe obstacole pentru a supraviețui dar au reușit să depășească toate icircncercările Astăzi suntem macircndri de statul modern Israel și de realizările sale și vom face totul să-l apărăm Amir Sagron și-a exprimat speranța

(Urmare din pag 1)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Dar este doar o decla ra -

ție Mult mai impor tantă ar fi aplicarea legilor existente de combatere a anti-semitismului xenofobiei intoleranței urii de rasă

Dl deputat Silviu Vexler a luptat și luptă permanent cu manifestările de antisemitism Dar el este un singur om

Este comod să spunem bdquoE trea-ba lui să rezolve de aia e deputat și președinterdquo

Dar ar fi o groaznică greșeală Fi-ecare dintre noi trebuie să icircși aducă o contribuție icircn această luptă

Evrei și neevrei Pentru că evreii sunt doar cea

mai bdquotradiționalărdquo țintă a extremiștilor Icircnsă istoria ne arată că foarte curacircnd

intoleranța xenofobia atacurile se extind către toți cei care sunt altfel Toți cei care nu aderă la ideologia extremiștilor devin suspecți și drept urmare ținte

Ținte mai icircntacirci ale atacurilor ver-bale apoi

Lucrurile trebuie oprite acum icircna-inte de a degenera

Și icircn astfel de situații nu pot exista abți neri Pentru că fiecare abținere este de fapt un sprijin pen-tru extremiști

Ovidiu Victor Ganţ deputatSperăm ca justiția să-și facă trea-

ba Legi avem trebuie doar aplicate Asta dacă pretindem că suntem stat de drept

Declarație privind unele manifestări cu caracter antisemithellip(Urmare din pag 3)

Marșul celor Vii dedicat anul acesta și salvatorilor de vieți din spitale

Iom Hașoah icircn Israel și icircn Romacircniaasupra lucrării Ceilalți Schin-

dleri a lui Agnes Grunwald-Spier a cărei temă o constituie oamenii care au salvat evrei icircn timpul Holocaus-tului A fost difuzat și un interviu cu autoarea care a povestit despre tatăl ei deportat și supraviețuitor După război nu a mai vrut copii spunacircnd că bdquoaceasta nu este o lume icircn care să dai viață unui copilrdquo Tatăl ei s-a sinu-

cis cacircnd autoarea avea zece ani

Andrei Klein năs-cut icircn trenul care o ducea pe mama lui icircn Transnistria a vorbit despre solidaritatea de-por taților fără ajutorul cărora el nu ar fi putut

fi adus pe lume Vorbitorul a subliniat importanța educării tinerelor generații care din neștiință neagă Holocaustul

Dr Gelu Duminică sociolog a afirmat că pentru el Holocaustul icircn-seamnă și deportarea icircn Transnis-tria a rudelor lui bdquoAm senzația că nu

ne-am icircnvățat lecția Mă tem pentru ceea ce ar putea păți copiii noștri din partea celor care injectează ura Este incalificabil ata-cul la adresa Teatrului Evreiesc de Stat și a Maiei Morgenstern Di-versitatea este foarte frumoasă oa-menii sunt egali aici și icircn cerurirdquo

Aflat la Memorialul Holocaustului din cen-trul Bucureștiului regi-zorul David Schwartz a transmis un apel la solidaritate și prezență civică evocacircndu-l pe pastorul luteran Mar-tin Niemoumlller unul

dintre reprezentanții Rezistenței ger mane

De la Universitatea Națională de Muzică din Capitală violonistul Dan Schor și pianista Cristina Popescu Stănești au interpretat melodia Abo-deh de Ernest Bloch

(Urmare din pag 5)

BERESHIT a treia ediție onlineprezintă atacirct proză cacirct și

piese muzicale El a amintit marele succes al bdquoScripcarului pe acoperișrdquo jucat pe scena teatrului idiș bdquoNimeni nu credea că vom reuși după reali-zarea filmului dar piesa a fost jucată timp de doi ani numai la New York și apoi icircn turnee icircn America și Europardquo a spus Mlotek

Traducerea a fost realizată de Lu-ciana Friedmann

Respectul față de ființa umanăLibertatea icircnseamnă respectarea

Ordinii ndash Seder Icircnseamnă schimba-rea mentalității de sclav care se pro-duce mai greu dovadă ndash derapajele din peregrinarea icircn pustiu regretul pentru fosta stabilitate recăderea icircn idolatrie Au fost principalele teme din intervenția directorului JCC-Iași Albert Lozneanu icircntr-una dintre se-siunile Limmud Există și azi forme de sclavie copii exploatați sexual căsătorii forțate răpiri etc Condiția esențială a libertății este respectul față de ființa umană Libertatea presu-pune combaterea falsurilor care incită la antisemitism ieri și azi Invitații săi au fost rabinul yehoshua Aharono-vitch și Filip Petraru Primul a sub-liniat că noi celebrăm Binele de Ha-nuca ndash miracolul uleiului luminacircnd opt zile icircn loc de una nu oștenii căzuți din armata lui Antiohus al IV-lea de Purim ndash salvarea evreilor din Imperiul Babi-lonian nu moartea lui Haman de Pe-sah ndash trecerea Mării Roșii nu icircnecul ostașilor egipteni Filip Petraru a con-siderat exodul un bdquoelement esențial al iudaismuluirdquo amintit zilnic la Șaharit Exodul ar fi trebuit să dureze doi ani Din cauza greșelilor făcute de poporul evreu a fost prelungit cu icircncă 38

Complexitatea vieții comunitareAcesta a fost subiectul uneia din-

tre conferințele sesiunii Limmud susținută de Felix Koppelmann președintele comunității evreilor din Oradea și de Robert Schorr director al JCC Oradea După aprecierile fă-cute legate de Bereshit președintele a vorbit despre modalitățile icircn care comunitatea a reușit să depășească dificultățile create de pandemia de coronavirus Astfel a arătat el viața evreiască se desfășoară icircn continua-re s-a asigurat minianul există rabin funcționează cantina cașer se mani-festă preocupare față de cimitire Par-tea complicată este viața socială care icircn condițiile actuale se desfășoară cu dificultate Dar chiar și așa comuni-tatea are grijă de membrii ei depune eforturi pentru icircmbunătățirea calității vieții lor Președintele Koppelmann a oferit ajutorul comunității orădene tu-turor celor icircn nevoie

Adrian Gueron directorul JCC București a organizat secțiunea

Limmud intitulată bdquoLa distanță dar icircmpreună ndash provocări și oportunități comunitare icircn perioada pandemieirdquo iar Luciana Friedmann președinta comunității timișorene pe cea denu-mită bdquoIudaismul și catastrofele ndash cum privim pandemiardquo

bdquoȘcoala de teatru din Romacircnia a fost și este excelentărdquo

Invitată specială a acestei ediții Bereshit a fost bdquomarea doamnă a tea-trului israelianrdquo Lia Koumlnig după cum a prezentat-o Robert Schorr direc-tor al Departamentului Cultură Isto-rie Artă și Media al FCER și al JCC Oradea Legăturile sale cu teatrul idiș din Romacircnia sunt moștenire de fami-lie Tatăl ei actor icircn trupa din Vilna a fost de multe ori icircn Romacircnia Icircntr-un spectacol de revistă cu textul scris de Ion Pribeagu și jucat la teatrul idiș din Capitală mama Liei Dina Koumlnig a in-terpretat o poezie dedicată fiicei sale Mamă și fiică s-au născut la Lodz Icircn 1939 cacircnd naziștii au ocupat Polonia se aflau icircn turneu la Cernăuți Dina a fost angajată la Teatrul Evreiesc din Chișinău Icircn 1941 trupa a fost eva-cuată icircn Uzbekistan După război Dina și Lia au revenit la București Vi-itorul ei soț Herman Stolper regizor și scriitor idiș a convins-o să vină la o audiție pentru angajare la TES Avea 17 ani bdquoMama a spus laquoAre acel ceva care o să umple ultimul racircnd din salăraquo Am urmat școala de artă dramatică din București care a fost și este ex-celentă Toți colegii care au icircnvățat teatru icircn Romacircnia sunt apreciați La TES am lucrat cu regizori foarte buni Mauriciu Secler Ginel Teodorescu Lui Ginel icirci mulțumesc și acum Am avut norocul să joc cu Sevilla Pastor Mano Rippel mămica mea Dina Icircn 1961 icircmpreună cu soțul meu am ple-cat icircn Israel acțiune foarte curajoasă fiindcă nu cunoșteam limba Am in-trat icircn Ulpan ca s-o icircnvățăm Am fost angajați la Habima Icircn 1962-1963 am fost cunoscută și recunoscută Am avut o carieră frumoasă care ndash sla-vă Domnului ndash continuă laquoCe bine că exiștiraquo icircmi spun azi oamenii pe stradărdquo

bdquoEste o onoare să o avem printre noi pe marea doamnă a teatrului is-raelian a spus Israel Sabag Lia Kouml-nig este laureată a Premiului Israel și a multor alte premii Știe șase limbi Imediat după război a lucrat cu Joint-ul din Romacircniardquo

Invitată de Ery Pervulescu să vină icircn turneu icircn Romacircnia Lia Koumlnig a mărturisit că-și dorește să trecem cu bine de pandemie și să dea curs invitației

Mulțumirile coordonatorului pen-tru toți participanții ndash profesori tra-ducători moderatori președinți de comunități directori JCC ndash au icircncheiat evenimentul

(Urmare din pag 6)

Irving Layton ndash de la Tacircrgu-Neamțhellipsistematică și ipocrizia mon-

struoasă a regimurilor totalitare al omului care condamnă perversiunile și ipocriziile bdquoburghezilor și imperialiștilor europenirdquo Desigur inițial critica li-terară oficială nu a acceptat ușor o asemenea viziune dar notorietatea lui Irving Layton susținută de noi-le generații de scriitori l-a impus pe poetul născut la Tacircrgu-Neamț pacircnă la includerea (de două ori) pe bdquolista scurtărdquo a Premiului Nobel pentru lite-ratură din anii 1982 și 1983

Icircn Romacircnia poetul canadian e puțin cunoscut Pe de o parte datorită relației sale de prietenie cu Leonard

Cohen (din vremea cacircnd acesta i-a fost student la Univ McGill) Iar pe de altă parte din antologia Poeți canadi-eni contemporani (de limbă engleză) icircntocmită și tradusă de Ion Caraion unde figurează cu 20 de texte (Edit Albatros București 1978 col bdquoCele mai frumoase poeziirdquo nr 164) Atacirct căci nu avem pacircnă acum o antologie de autor icircn limba romacircnă

Irving Layton a decedat icircn 4 ianua-rie 2006 (la Montreacuteal) cenușa lui fiind icircmprăștiată icircn mod bdquoanonimrdquo icircn jurul unui copac (neidentificat) conform unei cerințe testamentare Doar ope-ra i-a rămas icircn bibliotecile din toată lumea ca o referință majoră

(Urmare din pag 15)

doctorului An-thony Fauci

consilier pe probleme medicale al președintelui american Joe Biden și al fostului președinte Donald Trump și conducător al strategiei de combatere a pandemiei de coronavirus icircn Statele Unite ale Americii

bdquoBinele și răul există icircn același timp icircn jurul nostru iar noi suntem liberi să alegem o cale sau alta Cred că arta de a vindeca pe cel icircn suferință s-a născut din bunătate Același funda-ment cred că vă ghidează și pe voi toți cei care vă amintiți și duceți mai departe vocile celor care au pierit icircn Holocaustrdquo a spus dr Anthony Fauci icircn timpul ceremoniei

Mesaje din Romacircnia pentru Marșul celor Vii

Icircn calitate de reprezen-tant oficial icircn Romacircnia al Inter-national March of the Living Fundația Magna cum Laude- Reut ndash Complexul Educațional Lau-de-Reut participă anual la Marșul celor Vii icircntre Auschwitz și Birke-nau un program educativ anual care aduce peste 20000 de persoane din icircntreaga lume la lagărele nazis-te din Polonia ca să studieze isto-ria Holocaustului și să icircnțeleagă ră-dăcinile prejudecăților intoleranței

și urii o adevărată lecție de istorie pe viu Tradiția March of the Living este de a insera mesaje de aducere aminte și compasiune pe plăcuțe de lemn plasate pe linia de cale ferată care aducea trenurile morții toate aceste plăcuțe fiind apoi colectate de organizatori și păstrate icircntr-o mare arhivă Participanții din anii anteriori au putut să facă acest lu-cru icircn fața infamei porți a lagărului Auschwitz-Birkenau iar acum avem la dispoziție site-ul comemorativ httpsnevermeansnevercom

ES David Saranga ambasador al Statului Israel icircn Romacircnia s-a alăturat celor 155 de romacircni printre care numeroși elevi Laude-Reut care s-au icircnscris să participe icircn acest an la March of the Living prin transmi-terea de mesaje de solidaritate cu victimele Holocaustului icircn scopul conștientizării pericolului creat de ori-ce formă de extremism antisemitism xenofobie violență cu care societatea actuală se confruntă

Tova Ben Nun-Cherbis președinte-fondator al Fundației Magna cum Lau de-Reut ndash Complexul Educațional Lau de-Reut a scos icircn evidență da-toria individuală de icircnvățare a istoriei și a lecțiilor trecutului pentru prote-jarea viitorului subliniind necesita-tea de a sădi valorile toleranței și multiculturalității

(Urmare din pag 4)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna mai

Ury Benador (Simon Schmidt) ndash scri-itor Născut la Milișăuți Bucovina 1 mai 1895 Romane referitoare la viața evre-iască din Romacircnia Decedat la București 1971

Vladimir (Jean) Colin ndash scriitor Năs-cut la București 1 mai 1921 Basme unele inspirate din folclorul evreiesc și povestiri science-fiction Decedat la București 1991

Theodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash scri-itor și om politic Născut la Budapesta 2 mai 1860 A propus icircntemeierea statului evreu și a convocat primul congres sionist Basel 1897 Decedat la Viena 1904

Golda Meir (Mabovich-Meyerson) ndash om politic israelian Născută la Kiev 3 mai 1898 emigrată icircn SUA1905 și icircn Pales-tina 1921 Prim-ministru al Israelului 17 mai 1969 - 3 iunie 1974 Decedată la Ieru-salim 1978

yehuda Amichai ndash poet israelian Năs-cut la Wuumlrzburg Germania 3 mai 1924 emigrat icircn Palestina1935 Decedat icircn Is-rael 2000

Amos Oz (Klausner) ndash scriitor israelian Născut la Ierusalim 4 mai 1939 Romane și eseuri traduse icircn 45 de limbi inclusiv icircn limba romacircnă Decedat la Tel Aviv 2018

Idel Ianchelevici ndash sculptor și dese-nator Născut la Leova Basarabia 5 mai 1909 stabilit icircn Franța Lucrări remarca-te prin expresivitate Decedat la Maison- Laffitte Franța 1994

Sigmund (Sigismund Schlomo) Freud ndash psihiatru Născut la Pribor Cehia 6 mai 1856 Părintele psihanalizei Refugiat la Londra unde a decedat 1939

Rose Auslander (Rose-Beatrice Scherzer) ndash poetă de limba germană Năs-cută la Cernăuți 11 mai 1901 Decedată la Duumlsseldorf 1988

yaacov Agam (Gipstein) ndash sculptor Născut la Rishon LeZion 11 mai 1928 sta-bilit la Paris 1951 Printre lucrări bdquoFoc și apărdquo (facircntacircna din Piața Dizengoff Tel Aviv)

Moshe Dayan ndash general și om politic Născut icircn kibuțul Degania Alef 20 mai 1915 Ministru al apărării și ministru de externe al Israelului Decedat la Tel Aviv 1981

Abraham Geiger ndash rabin și cercetător icircn studiile iudaice Născut la Frankfurt-am-Main 24 mai 1810 Promotor al reformis-mului religios iudaic Decedat la Berlin 1874

Joseph (Iosif Alexandrovici) Brodsky ndash poet Născut la Leningrad 24 mai 1940 stabilit icircn SUA 1972 Premiul Nobel pen-tru literatură 1987 Decedat la New York 1996

Bob Dylan (Robert Allen Zimmerman) ndash cacircntăreț și poet Născut la Duluth Min-nesota 24 mai 1941 Premiul Nobel pentru literatură 2016

Max Brod ndash scriitor de limbă germană Născut la Praga 27 mai 1884 A publi-cat 83 de romane și volume de povestiri Emigrat icircn Palestina 1939 decedat la Tel Aviv1968

Henry (Heinz Alfred) Kissinger ndash diplo-mat și om politic Născut la Fuumlrth Germania 27 mai 1923 emigrat icircn SUA 1938 Ministru de externe al SUA 2011969 ndash 2011977 Premiul Nobel pentru pace 1973

Evrei decedați icircn luna maiPaul Celan (Antschel) ndash poet de limbă

germană Născut la Cernăuți 1920 stabilit la Paris 1947 Poeme pe tema Holocaus-tului S-a sinucis la Paris 1 mai 1970

Giacomo Meyerbeer (Jacob Liebmann Beer) ndash compozitor Născut la Berlin 1791 Combină stilul de orchestră german cu muzica vocală italiană Decedat la Paris 2 mai 1864

Michael Friedman ndash scriitor poet edi-tor Născut la New York 1960 Decedat la Denver Colorado 5 mai 2020

Moses (David Moișe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 1912 Șef-rabin al evrei-lor din Romacircnia1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 Decedat la București 6 mai 1994 icircnmormacircntat la Ierusalim

Mordechai Anielewicz ndash lider al grupu-lui bdquoZydowska Organizacja Bojowardquo Năs-cut la Wyszkow1919 A condus răscoala ghetoului din Varșovia Ucis icircn timpul răs-coalei 8 mai 1943

Uri Zvi Grinberg ndash poet idiș-ebraic Născut la Bialikamin Galiția 1896 stabilit icircn Palestina 1923 Premiul Israel pentru poezie 1957 Decedat la Ramat Gan 8 mai 1981

Nelly (Leonie) Sachs ndash poetă Născută la Berlin 1891 refugiată icircn Suedia 1940 Poezii și piese de teatru pe tema Holocaus-tului Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedată la Stockholm 12 mai 1970

Sholem Aleichem (Solomon Naumovi-ci Rabinovici) ndash scriitor idiș Născut la Pe-reyaslav 1859 stabilit la New York 1914 Romane și povestiri traduse și icircn romacircnă Decedat la New York 13 mai 1916

Alexandru Sever (Solomon Silberman) ndash scriitor Născut la Moinești 1921 Poves-tiri și romane referitoare la viața evreilor din Romacircnia Stabilit icircn Israel 1990 decedat la Beer Sheva 13 mai 2010

Hans Herman Cohen ndash microbiolog a lucrat la dezvoltarea vaccinului antipolio membru al Academiei Olandeze de Științe Născut la Groningen 1923 Decedat la Bosch en Duin Olanda 14 mai 2020

Herman Wouk ndash scriitor Născut la Bronx NY 1915 Romane istorice unele pe teme iudaice Decedat la Palm Springs CA 17 mai 2019

Gustav Mahler ndash compozitor Născut la Kaliste Cehia 1860 Punte icircntre tradiția austro-germană și modernism Decedat la Viena 18 mai 1911

Jacob (Yakov) Fichman ndash poet ebraic Născut la Bălți Basarabia 1881 emigrat icircn Palestina 1919 Premiul Israel pentru literatură 1957 Decedat icircn Israel 18 mai 1958

Bernard Lewis ndash istoric Născut la Londra 1916 stabilit icircn SUA Specialist icircn istoria Orientului Mijlociu Decedat la Voor-hees Township NJ 19 mai 2018 icircnmor-macircntat la Tel Aviv

Baal Shem Tov (Rabi Yisroel ben Eli-ezer) ndash icircntemeietorul hasidismului Născut la Okopy 1698 cacircnd fortăreața era ane-xată Moldovei Decedat la Medzhybizh Ucraina 6 Sivan 5520 (22 mai 1760)

Philip (Milton) Roth ndash scriitor Născut la Newark NJ 1933 Romane pe teme iu-daice Decedat la New York 22 mai 2018

Sydney (Irwin) Pollack ndash regizor și pro-ducător de filme Născut la Lafayette Indi-ana SUA 1934 44 de filme produse și 21 regizate Decedat la Pacific Palisades 26 mai 2008

Joseph Roth ndash scriitor și jurnalist Năs-cut la Brody Galiția 1894 Romane și re-portaje privitoare la problematica evreimii contemporane Decedat la Paris 27 mai 1939

Aharon Razin ndash biochimist Născut la Tel Aviv 1935 Premiul Israel pentru biochi-mie 2004 membru al Academiei Israelie-ne de Științe 2008 Decedat icircn Israel 27 mai 2019

Ilya Prigogine ndash chimist Născut la Moscova 1917 emigrat icircn Belgia 1929 Premiul Nobel pentru chimie 1977 Dece-dat la Bruxelles 28 mai 2003

Ephraim Katzir (Katchalski) ndash bio-fizician și om politic Născut la Kiev 16 mai 1916 imigrat icircn Palestina 1925 Președinte al Israelului 1973-1978 Dece-dat la Rehovot 30 mai 2009

Max Blecher ndash scriitor Născut la Botoșani 1909 Reprezentant al literaturii autenticității prezintă suferința bolnavului Decedat la Roman 31 mai 1938

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Cu adacircnc regret ne luăm rămas bun de la FUumlLOumlP DEZIDERIU (17091928 - 27032021)

Născut la Ariniș jud Maramureș supraviețuitor al lagărelor de concentrare nelipsit de la serviciul religios de-a lungul vieții a fost icircn mod constant un membru activ al comunității noastre Odihneas-că-se icircn pace

Comunitatea Evreilor din Baia Mare

Ștefan Iureș zl 90 de ani de la naștere

Versatil și prolific Ștefan Iureș zl ar fi icircmplinit icircn această pri-măvară 90 de ani A debutat editorial devreme icircn 1953 Cunos-cut icircndeobște ca poet a reușit să se afirme deopotrivă icircn pro-ză dramaturgie literatură pentru copii eseistică L-au interesat din adolescență pacircnă icircn ultimii săi ani istoria antropologia sociologia politologia Aceasta din urmă ndash din unghiul unui filozof sui generis al istoriei Păstra icircn Pantheonul său lăuntric numele a trei oameni po-litici trăind icircn veacuri și țări diferite confruntați cu probleme diferite care au avut forța de a modela istoria plătind cu viața pentru asta Henric al IV-lea al Franței Abraham Lincoln Yitzhak Rabin Era un contemplator al trecutului mai depărtat sau mai apropiat din per-spectiva contemporaneității

Ieșean de baștină ajunge din copilărie la București Era icircn clasa a treia primară cacircnd a fost proclamat statul național-legionar Icircn timpul unei ore de curs ușa a fost dată de perete Un ins icircn cămașă verde și centură cu diagonală obligă secretara școlii să citească cinci nume de elevi Cei strigați trebuiau să-și stracircngă lucrurile și să părăsească clasa Erau evrei La școlile evreiești unde a continuat să icircnvețe bdquoIacob și Carolina Loumlbelrdquo mai tacircrziu - Liceul bdquoCultura Brdquo care avea să poarte ulterior numele lui Mihail Sebastian a avut șansa să aibă dascăli de primă macircnă Printre ei ndash rabinul dr Meir Beck absolvent al Seminarului Rabinic și al Universității din Breslau unde l-a avut profesor pe renumitul istoric Heinrich Graetz și profesorul de isto-rie Max Jaumlger inoculacircndu-i pasiunea pentru acest obiect de studiu Chiar dacă nu i-a devenit icircndeletnicire i-a nutrit opera

Numitor comun pentru mulți dintre intelectualii evrei romacircni afirmați icircn anii imediat postbelici poezia timpurie se resimte de retorica bdquoco-menzii socialerdquo pentru ca odată cu bdquomica primăvară bucureșteanărdquo să parcurgă evolutiv etape ale căutărilor de sine de la bdquoNumai un flautrdquo volum de sonete apărut icircn 1966 la bdquoMacirchnitul meu centaurrdquo publicat icircn 1981 Centaurul laitmotiv pentru icircntreaga sa creație de maturitate este metaforă a stărilor tensionale necicatrizate stimula-tive icircnsă sub raport creator cum se străvede icircntr-un vers cu ecouri brahmsiene bdquoCi vine-un ceas o vacircrstă sau o oră Flămacircnde de un clasic echilibru De armonia ritmului egalrdquo (bdquoRacursiurdquo)

Prezent multă vreme icircn presa culturală Ștefan Iureș zl icircși icircn-dreaptă atenția după rsquo90 spre lumea editorială După Casa Edito-rială bdquoSapiensrdquo unde activează timp de un an 1991-1992 se anga-jează la Editura Hasefer icircn 2002 După ce directorul acesteia Sandu Singer zl se pensionează icirci preia conducerea pacircnă icircn 2011 cacircnd se hotărăște să se dedice numai proiectelor literare personale brusc icircntrerupte de stingerea din viață IULIA DELEANU

Comunitatea Evreilor din Roman anunță cu durere icircncetarea din viață la 8 martie 2021 (24 Adar 5781) după o lungă și grea suferință a secretarului (contabil) SEGAL NORBERT icircn vacircrstă de 80 de ani bun profesionist muncitor modest

Fie-i memoria binecuvacircntată

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București ACS FRIMA (Cimitirul Giurgiului) MARINESCU GHIZELA (Cimitirul Giurgiului) MAIER LETITIEA (Cimitirul Giurgiului) LOVI DOINA (Cimitirul Sefard)

Salvatoarea olandeză a 600 de copii evrei

Betty Goudsmit-Oudkerk o evreică olandeză care a contribuit la salvarea de la deportare a 600 de copii evrei a murit recent la Am-sterdam icircn vacircrstă de 96 de ani Ea era ultima supraviețuitoare a unei mici echipe de salvatori care au reușit să-i scoată pe copiii evrei aflați icircntr-o clădire din apropierea lagărului de concentrare Hollandsche Schouwburg

Goudsmit-Oudkerk pe atunci icircn vacircrstă de 17 ani a primit permi-siunea să aibă grijă de copiii icircnchiși Icircmpreună cu Walter Suskind di-rectorul lagărului Hollandsche Schouwburg ea a reușit să-i transfere și să-i ascundă pe copii la un seminar protestant

Decenii de-a racircndul Betty a refuzat să icircmpărtășească publicului rolul ei icircn operațiunea de salvare Icircn urmă cu cacircțiva ani la rugă-mintea celor cinci copii ai ei a acceptat totuși să stea de vorbă cu cei care au scris pe baza discuției cu ea o carte despre faptele de atunci Intitulat Betty icircngrijitoarea din Rezistență a unor copii evrei volumul icircn limba olandeză a apărut icircn 2016 cacircnd Goudsmit-Oudkerk a primit din partea Brsquonai Brsquorith distincția bdquoEvrei care au salvat evreirdquo

La ora actuală fostul seminar și spațiul lagărului de concentrare Hollandsche Schouwburg fac parte din Cartierul Cultural Evreiesc din Amsterdam Icircn 2021 icircn clădirea care a adăpostit seminarul se va deschide un Muzeu al Holocaustului (EG)

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

te ale istoriei Revoluția anticomunistă din Ungaria din 1956 și epoca de libertate de după 1989 surprinsă icircn momentul faimoasei eclipse de soare din 1999 Icircn fine Aici Radio Eros e un roman mai degrabă experimental imaginacircnd o experiență neobișnuită icircn zilele premergătoare declanșării celui de-al Doilea Război Mondial un post de radio destinat discutării probleme-lor icircn dragoste ale ascultătorilor

Icircn concepția lui Alexander Haus-vater scrisul nu are doar menirea de a destinde ci și pe aceea de a pro-voca un catharsis o descătușare a cititorului și nu icircn ultimul racircnd de a-i

Ca să parafra-zez o celebră vor-bă de spirit pan-demia nu a fost cauza ci prilejul ca Alexander Haus-vater ndash una dintre personalitățile de anvergură ale tea-trului romacircnesc și universal ndash să dea fracircu liber apetitului său pentru litera-tură Deja afirmat

cu volumul de povestiri memorialisti-ce Ce dacă (2017) ndash despre care am scris la timpul cuvenit chiar icircn rubrica de față ndash scriitorul a izbucnit acum pur și simplu publicacircnd deodată nu mai puțin de trei cărți

Este vorba despre romanele intitu-late Dor călător Penumbra și Aici Ra-dio Eros apariții cu atacirct mai remarca-bile cu cacirct dincolo de personalitatea autorului (deci de un anume stil) icircntre

ele nu există legături Fiecare narează o poveste aparte cu personaje dis-tincte localizată altundeva și plasată icircntr-un alt interval de timp Fiecare explorează o altă gamă de sentimen-te de trăiri umane cu o remarcabilă știință a diferențierii bdquovocilorrdquo persona-jelor a adaptării la condiția lor Toa-te icircmpreună probează remarcabila vocație scriitoricească a marelui re-gizor și creator de teatru polivalența artistică a unui spirit tacircnăr pentru care cultura este un mod de existență nu o simplă dexteritate Nu icircn ultimul racircnd este admirabil controlul artistic al lim-bajului mai ales al cuiva care a făcut Alia la numai 10 ani și pacircnă icircn 1989 practic nu a mai avut ocazia exersării limbii literare icircn contexte culturale

Dor călător este un roman necom-plezent (dar și eliberat de clișeele pro-zei mai vechi) al relației frumoase și dificile dintre tată și fiu Icircn Penumbra se intersectează două povești de dra-goste și pe fundalul lor două momen-

De trei ori HausvaterRealitatea

cărţii

Democrația uriiExercitarea puterii politice de către popor adi-

că democrația sau bdquolibertate egalitate fraternita-terdquo sunt azi idei răstălmăcite printr-un transfer de la drepturi la obligații Așa de pildă unii au ajuns să considere că egalitate icircn drepturi icircnseamnă nu că fiecare este obligat să icirci respecte libertatea celuilalt ci că orice om este icircndreptățit să urască pe cine vrea el Iar libera asociere icircți permite să te alături unui grup care icirci detestă pe aceiași mem-bri ai societății ca și tine Și așa devenim nu egali icircn drepturi ci egali icircn ură

Desigur o serie de politicieni din mai toate țările poartă vina pentru că alegătorii lor au ajuns să se diferențieze de restul electoratului doar prin respingerea unor valori contrare colectivității Și asta pentru că anarhia și ura sunt mai lesne de bdquodistribuitrdquo icircn societate icircn detrimentul unei reale libertăți chiar și decacirct pacircinea și distracțiile care costă incomparabil mai mult

Fără doar și poate pandemia și-a adus obolul la instaurarea icircn SUA și Europa (dar nu numai) a unei stări de intoleranță față de aproapele nostru icircn locul iubirii ce i-am datora-o acestuia conform preceptelor tuturor marilor religii monoteiste Dar a da vina numai pe SARS-CoV-2 ar icircnsemna să căutăm cea mai facilă explicație pentru situația icircn care ne găsim dat fiind că virusul s-a instalat după ce societățile fuseseră deja contaminate de un naționalism de multe ori violent

Și pentru răspacircndirea naționalismului și a intransigenței e nevoie de un focar ca și icircn cazul transformării unor maladii contagioase icircn epide-mii Focar pe care icircl constituie fie un partid politic fie o masă de oameni nemulțumiți și manipulați de un politician care icircși simte funia aproape de par (ca icircn cazul atacării Capitoliului de către susținătorii lui Trump) fie o figură publică apropi-ată de anumite grupuri sociale

Să le luăm pe racircnd Naționalismul și antisemitis-mul și-au făcut simțită prezența icircn Romacircnia cu mult icircnainte ca Alianța Unității Romacircnilor să fi intrat icircn Parlament dovadă că icircnmulțirea manifestărilor an-tisemite de genul vandalizării Cimitirului din Huși a celui de pe Șos Giurgiului din București a Casei Memoriale Elie Wiesel din Sighetu Marmației etc i-a făcut pe membrii Parlamentului Romacircniei să accep-te icircn 2018 că Legea pentru prevenirea și combate-rea antisemitismului devenise o necesitate și să o voteze Dar pătrunderea AUR icircn Legislativ a făcut ca aceste manifestări să se amplifice și să se acuti-zeze ca icircn cazul amenințării actriței Maia Morgen-stern și a familiei sale cu moartea și violul precum și a Teatrului Evreiesc cu distrugerea prin incendiere

E drept icircn democrație e egalitate așa că și un-gurii și romii au avut partea lor de amenințări tot cu moartea bdquoMoarte lui Csaba Asztalos și CNCD După Ceaușescu cu voirdquo ndash stătea scris pe un pa-nou al stației de autobuz din Piața Revoluției Icircn apropiere pe Calea Floreasca un alt panou van-dalizat icircndemna la bdquoRevoluție antițigăneascărdquo Fără icircndoială nici Klaus Iohannis nici Raed Ara-fat nu sunt exemple de perfecțiune dar una e să icirci critici pentru eventualele lor greșeli alta e să icirci icircn-fierezi pentru că nu sunt romacircni făcacircndu-l pe unul nazist și invitacircndu-l pe celălalt să nu ne mai spună ce să facem de Paști pentru că e musulman

Și pentru că tot am comparat răspacircndirea naționalismului și a antisemitismului cu conta-minarea virală pornind dintr-un focar să arătăm că Ion Cristoiu celebrul tată spiritual al găinii care naște puii vii și-a exprimat pe canalul său de You Tube o serie de idei care pot fi regăsite icircn afirmațiile copreședinților AUR George Simi-on și Claudiu Tacircrziu Toți trei susțin (paternitatea ideii e greu de stabilit) că Declarația Camerei Deputaților pe tema manifestărilor antisemite a fost inutilă deoarece bdquonu există problema antise-mitismului icircn Romacircniardquo Și Claudiu Tacircrziu și Ion Cristoiu afirmă că respectivul vot al deputaților a fost doar o tentativă de deturnare a atenției de la problemele reale ale societății romacircnești iar Cris-toiu vede chiar o bdquodiversiunerdquo icircn abordarea pro-blemei antisemitismului pusă la cale de Iohannis Cicircțu Eduard Hellvig și Maia Morgenstern

Merită subliniat faptul că tot apăsacircnd pe peda-la naționalismului AUR susține pe pagina sa de Facebook că președintele bdquoIohannis are comandă externărdquo icircn ceea ce face Dar nici ei nu au exclu-sivitate asupra ideii Să ne amintim că și deputa-tul liberal Florin Roman (pe care dintr-o regreta-bilă eroare pentru care icircmi cer scuze l-am citat icircn numărul trecut al RE ca fiind membru al PSD) susținea că premierul Florin Cicircțu primește bdquoicircn plicrdquo deciziile politice luate icircn spatele cortinei

Evident nu suntem singurii care avem aceste grave derapaje Icircn țări ca Austria Franța Anglia cultura a fost aservită mișcării Black Lives Matter bdquoAidardquo a fost alungată de pe scenă la Paris oraș icircn care există chiar un grup de discuții pe proble-mele minorităților de la care albii au fost excluși sau dacă ar participa le este interzis să ia cuvacircn-tul bdquoLiberteacute Egaliteacute Fraterniteacuterdquo nu mai există

Sau cum spunea Gr Alexandrescu bdquoAdevă-rat vorbeam Că nu iubesc macircndria și că urăsc pe lei Că voi egalitate dar nu pentru cățeirdquo

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA BUCUR-OBOR Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)

George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI

Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA

DTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690

distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scrisCelebrare

melancolicăIcircn vreme de pande-

mie slujitorii teatrului au rezistat eroic fără

surse elementare de existențăProba supremă a puterii lor de a icircn-

dura a fost desigur acel război al ner-vilor provocat de anunțul de relaxare a restricțiilor și de intrare icircn normalitate ndash anunț ce genera grabnice adaptări de repertoriu reluări de repetiții ba chiar și noi investiții ndash și apoi imediat revenirea bruscă a ordinului de oprire a motoarelor și a lockdown-ului

Artiștii și managerii instituțiilor de spectacole au supraviețuit psihic prin reziliența cu care au identificat noi moduri de a-și semnala prezența și activitatea fie și trecacircnd inventiv și amuzant de la scenă la film la vi-deo la TV etc Valorificacircndu-și arhiva proprie de spec-tacole prin transmisii online sau jucacircnd live fără spec-tatori icircn sală Reactivacircnd dialoguri despre arta scenică desfășuracircnd inedite cursuri de educație și de inițiere icircn cultură și artă scenică Improvizacircnd mici spectaco-le lansate icircn mediul virtual cuceritoare prin racordul la stricta actualitate programacircnd online montări mai vechi de real succes (care au atras de pildă pentru Teatrul Metropolis sau Bulandra de zece ori mai mulți urmăritori decacirct capacitatea sălilor de spectacol)

Atari demersuri și icircncă altele nu trebuie să iluzio-neze ndash teatrul fiind (și rămacircnacircnd de mii de ani) o artă a trăirilor și a emoțiilor și de conștiință in praesentia După cum nu trebuie să amăgească audiența atacirctor improvizații gratuite și veleitare simple soluții de criză cum sunt ieșirile de salvare pe scara de urgență Tea-trul este cu totul altceva decacirct exhibare pe rețelele de socializare

N-au rămas neremarcate nici manifestările de so-lidaritate ale breslei memorii apărări ale drepturilor revendicări de compensații ajutoare granturi apeluri la solidarizare și diversificare a modalităților de impact

Pe 27 martie 2021 de Ziua Internațională a Teatru-lui nu au lipsit mesajele de solidaritate și de speranță icircn renaștere Cel venit anul acesta de la minunata He-len Mirren (ce se oprea la valorile poveștii dramatice) mi s-a părut mai lipsit de suflu de susținere interioa-ră M-a impresionat mai mult cuvacircntul lui Ion Carami-tru ndash tonic prin insistența pe specific pe calea majoră pe valorile tari (deloc lichefiate) ale tradiției vii și ale creativității inspirate de mersul lumii și de trăirile omului de azi Și nu icircn ultimul racircnd prin accentul pus pe rolul cuvacircntului (mai neglijat icircn secolul XXI) icircntru mai bună comunicare și icircnțelegere

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

furniza măcar niște icircntrebări dacă nu icircnțelesuri Astfel oricacirct de com-plicată relația tată-fiu este icircn fond una dintre axele lumii (care icircn iuda-ism este icircncărcată de sensuri expli-cite) iubirea ca expresie a libertății poartă icircntotdeauna cu ea și cicatri-cele istoriei iar tragediile umanității ndash cum a fost Holocaustul ndash sunt anunțate și bdquoprefațaterdquo de acumulă-rile de suferință individuală

Alexander Hausvater nu este doar un strălucit om de teatru care stăpacircnește arta de a scrie ci este chiar un scriitor Unul care scrie din vocație și din pasiune cu aplombul unei personalități complexe și cu pro-fundă icircncredere icircn puterea artei

RĂZVAN VONCUAlexander Hausvater - Dor călător Pe-

numbra Aici Radio Eros Editura Integral București 2020

2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Dezbatere icircn Camera DeputațilorIcircn Camera Deputaților a avut loc

miercuri 31 martie o amplă dez-batere pentru adoptarea textului Declarației privind unele manifestări cu caracter antisemit din Romacircnia și tentativele de reabilitare a criminalilor de război Au luat cuvacircntul liderii par-tidelor și ai grupurilor parlamentare ale formațiunilor reprezentate icircn Ca-meră Dezbaterile au fost deschise de deputatul Silviu Vexler icircn calitate de Icircnalt Reprezentant al Parlamentu-lui Romacircniei pentru combaterea an-tisemitismului protejarea memoriei victimelor Holocaustului şi dezvolta-rea vieţii evreieşti La vot au participat 272 de deputați din totalul de 330

Silviu Vexler deputat președintele FCER

Vorbitorul a precizat că bdquounul dintre motive-lerdquo pentru care a avut loc această dezbatere a fost bdquoatacul virulent antisemit icircndreptat icircm-potriva doamnei Maia Morgenstern a familiei

sale şi a actorilor Teatrului Evreiesc de Stat care a şocat opinia publi-cărdquo El a citat un pasaj din mesajul de amenințare transmis actriței bdquoO să icircți spun că această jidancă are zi-lele ei numărate Vă pot promite că intenționez să icirci dau focului teatrului vostru idiot idiș violacircnd-o pe fiica lui Morgenstern omoracircnd fiecare ac-tor din această gaură murdară de șobolani omoracircndu-vă pe fiecare din-tre voi Nenorocito de jidancă pleacă naibii din țara mea Și nu mă voi opri pacircnă nu va fi jupuită de vie pacircnă ter-min de măcelărit pacircnă cacircnd familia ei e aruncată icircntr-o nenorocită tabără de muncă Intenționez s-o arunc icircntr-o cameră de gazare icircntr-un cuptor mur-dar icircn care o voi arde pe ea și pe copiii ei murdari după ce icirci termin de violat E moartă jidanca asta e moartă icircți spun eurdquo

Silviu Vexler a subliniat că persoa-na suspectată că ar fi autorul mesaju-lui a fost identificată şi reţinută icircntr-un interval foarte scurt de timp ceea ce a părut a fi un pas icircnainte și un motiv de bucurie Dar bdquoaceeaşi persoană a fost eliberată icircn mai puţin de 24 de ore și pusă sub control judiciar icircn libertaterdquo pentru că aparent nu prezintă un pe-ricol public

După cum a subliniat deputatul icircngăduința manifestată față de acest suspect nu este nici un caz izolat nici o noutate La cinci minute distanţă de Parlamentul Romacircniei este o clădire care este sediul bdquoMişcării legionarerdquo după cum scrie chiar pe plăcuța de pe fațada imobilului pe care apare și simbolul clasic al legionarilor Proprie-tarul clădirii liderul autointitulat al așa-zisei Mișcări bdquoicircntrebat icircn 2015 icircn Co-misia juridică a Camerei Deputaților dacă se consideră urmașul lui Zelea Codreanu al lui Horia Sima și dacă icircși asumă toate crimele comise de legionari a răspuns simplu la micro-fonul Comisiei ltDagt Aceiași legi-onari care icircn timpul Pogromului din ianuarie 1941 au executat printre alții și veterani evrei din Primul Răz-boi Mondial pe străzile din București Tot atunci alți evrei au fost tranșați și atacircrnați ca vitele icircn abator de mem-brii aceleiași Mișcări legionare

De ani de zile FCER și INSHR au solicitat autorităților să ia măsuri-le necesare icircn acest caz După mai bine de cinci ani a fost primit și un răspuns clasareardquo a spus Silviu

Vexler Icircn decizia de clasare primită la FCER icircn urmă cu o lună se arată că bdquosemnificația dată de suspect și de membrii Asociației Mișcarea Le-gionară salutului cu macircna dreaptă icircntinsă spre cer nu are nimic comun cu naționalismul și fascismulrdquo bdquoIronie a exprimăriirdquo a spus tot ironic Silviu Vexler care a citat din același docu-ment afirmații conform cărora bdquosalutul efectuat de suspect icircn fața instituțiilor publice portul unei cămăși de culoa-re verde și al unei centuri neagre și comemorarea lui Corneliu Zelea Co-dreanu nu sunt acțiuni de natură să promoveze ura rasismul antisemi-tismul sau xenofobiardquo Icircn icircncheiere autorii documentului motivează că bdquose renunță la urmărirea penală icircn cauză privind tăblița cu simbolul legionar de pe imobilul situat icircn Str Iacob Negruzzi și folosirea simbolurilor legionare pentru că nu este interes public icircn ur-mărirea faptelorrdquo Vorbitorul i-a icircntre-bat pe deputați cum cred bdquocă se simt puţinii supravieţuitori ai Holocaustului cacircnd trec pe lacircngă această clădire cacircnd văd că nimic nu se icircntacircmplă cacircnd văd că legislaţia icircn vigoare este pur şi simplu ignoratăldquo

Deputatul și-a continuat argu men-tația amintind că bdquoicircn 2017 zece mo-numente funerare din Cimitirul Evre-iesc din Șos Giurgiului din București au fost vandalizate Suspecții au fost identificați rapid copii minori ca de fiecare dată cacircnd un cimitir evreiesc a fost vandalizat Motivul standard După cacircțiva ani de amacircnări dosarul a fost clasat la finele anului trecut ca de fiecare dată Nu există vinovați Icircn 2018 Casa Memorială Elie Wiesel din Sighetu Marmației a fost vandalizată Din nou suspectul a fost identificat rapid De data aceasta o persoană cu probleme de natură psihică Un alt motiv standard După amacircnări succe-sive la finalul anului trecut dosarul a fost clasat Nici un vinovatrdquo

Silviu Vexler a reamintit că bdquofoarte recentrdquo de la tribuna sălii de plen a Camerei Deputaților ca și de la cea a Senatului au fost omagiați criminali de război Icircn cel de-al doilea caz era vorba despre un membru al guvernării

Antonescu responsabil printre altele și de jefuirea evreilor care urmau să fie deportați bdquoTrebuia să plătească icircnain-te de a fi omoracircți de guvernarea Anto-nescurdquo a subliniat cu ironie amară deputatul minorității evreiești amintind că un bulevard din București din apro-pierea Parlamentului poartă și astăzi numele acelui criminal Icircn prezent a afirmat Silviu Vexler sunt icircn procedură parlamentară două proiecte legislative care bdquoredeschid posibilitatea ca ală-turi de alţi beneficiari legitimi şi foştii legionari sau membri ai organizaţiilor naziste să beneficieze de indemnizaţii din partea statului romacircnrdquo

El a mai menționat că bdquoicircn urmă cu două săptămacircni un senator ne-a spus de la tribuna Senatului că aici e Romacirc-nia nu Facircşia Gaza A urmat o linişte asurzitoare pe care o resimt şi astăzi Uneori am senzaţia că am revenit icircn anii lsquo30 că am eşuat icircn misiunea pe care o avemrdquo a afirmat Vexler care a adăugat că acum avem de făcut o alegere dat fiind că bdquotăcerea și pasi-vitatea sunt doar o altă formă a cola-borăriirdquo și că toate aceste situaţii nu se referă bdquodoar la comunităţile evreieşti ele sunt o ameninţare icircmpotriva fiecă-rui cetăţean a democraţiei icircn sine De data aceasta ţinta vizibilă a fost Maia Morgenstern dar dacă fiecare dintre noi nu va lua poziţie dacă autorităţile publice nu vor pune icircn aplicare legisla-ţia icircn vigoare dacă societatea icircn sine nu va lua poziţie icircmpotriva acestor ati-tudini icircntrebarea corectă este care va fi următoarea ţintă nu cacircnd Nu putem lăsa ca astfel de derapaje să devină reprezentative pentru Romacircnia

Ca reprezentant suprem al poporu-lui romacircn Parlamentul Romacircniei ndash ca şi fiecare deputat sau senator icircn sine ndash este responsabil de protejarea memo-riei victimelor şi a lecţiilor care trebuie icircnvăţate din istorie O ironie a sorții face ca icircn același timp cu această ședință icircn plen a Camerei Deputaților să fie așteptată pronunțarea Curții Mi-litare de Apel București icircn dosarul care privește reabilitarea lui Nicolae Macici un alt criminal de război și persoana care a coordonat execuția a aproxi-mativ 40000 de evrei la Odesa icircn

perioada Holocaustuluirdquo Un amănunt grăitor judecarea dosarului icircn cauză durează de peste doi ani de zile

Icircn icircncheiere deputatul a vorbit icircn calitatea sa de președinte al Fede rației Comunităților Evreiești din Romacircnia icircn numele evreilor din Romacircnia bdquoNu vom ceda nu vom fi intimidaţi nu vom fi ameninţaţi de nimeni şi nu ne vom trăi viaţa ca cetăţeni ai Romacircniei icircn teamă Vom continua să trăim icircn Ro-macircnia cu aceeaşi demnitate care ne-a caracterizat icircntotdeauna cu aceeaşi loialitate fată de Romacircnia cu acelaşi respect pe care l-am arătat icircntotdeau-na tuturor celor din jurul nostrurdquo

Ludovic Orban președintele PNL

președintele Camerei Deputaților a dat citi-re textului integral al Declarației pe care icircl prezentăm mai jos

Marcel Ciolacu președintele PSDLiderul social-de-

mocrat și-a icircnceput intervenția amintind că recent am văzut cum bdquoura intoleranţa şi des-considerarea demnității umane reprezintă un pericol icircncă actual pen-

tru societatea icircn care trăim Este o re-alitate faptul că astăzi icircn Romacircnia se vorbeşte mult mai mult şi mai deschis despre antisemitism Am făcut eforturi remarcabile icircmpreună avem legisla-ţie avem instituţii şi am făcut paşi im-portanţi la nivel educaţional pentru a combate acest flagel Cu toate aces-tea vedem că pericolul exacerbării atitudinilor antisemite şi extremiste nu a fost niciodată icircnvins definitiv Icircn faţa sa tăcerea complacerea şi amorţea-la morală nu ne mai fac bine Marea noastră actriţă Maia Morgenstern a avut curajul să denunţe furia distructi-vă şi comportamentul antisemit şi mă bucur că Parlamentul a decis să i se alăture prin această Declaraţie pe care o adoptăm

Declarație privind unele manifestări cu caracter antisemit din Romacircnia

Deputații din Parlamentul Romacircniei urmăresc cu atenție și icircngrijorare creșterea numărului manifestărilor cu caracter antisemit icircn Romacircnia tentativele de reabi-litare a criminalilor de război și atacul virulent antisemit icircndreptat icircmpotriva Teatrului Evreiesc de Stat a direc-torului și a icircntregului personal din această instituție de cultură

Deși ar trebui să fie doar o amintire a tragediilor care au icircnsoțit cele mai icircntunecate momente ale istoriei umanității suntem conștienți că ideile concepțiile și doctrinele anti-semite icircși păstrează icircn continuare efectele nocive desco-peră noi adepți dispuși să le promoveze și sunt prezente icircn anumite segmente ale societății

Reprezentacircndu-i pe toți cetățenii Romacircniei noi mem-brii Camerei Deputaților ne exprimăm convingerea că an-tisemitismul este o amenințare la adresa democrației iar asumarea icircn icircntregime a trecutului reprezintă un element fundamental al responsabilității noastre atacirct din prezent cacirct și pentru viitor

Icircn acest context subliniem că lupta icircmpotriva antise-mitismului este o datorie a icircntregii societăți fiind necesar să acționăm icircn permanență pentru crearea celor mai efici-ente mecanisme care să asigure protecția și dezvoltarea vieții evreiești ca parte integrantă a Romacircniei

Avacircnd icircn vedere manifestările recente și pericolul pe care acestea icircl prezintă pentru publicul larg necesitatea consolidării politicilor de eliminare a oricăror forme de antisemitism cacirct și imperativul exprimării unui puternic angajament politic de a acționa hotăracirct icircmpotriva tuturor

mijloacelor de promovare a acestei percepții bazată pe ură icircmpotriva evreilor Camera Deputaților

- condamnă cu fermitate atacul virulent antisemit icircn-dreptat icircmpotriva Teatrului Evreiesc de Stat și orice formă de antisemitism

- protestează față de tentativele de reabilitare a Mișcării Legionare a lui Ion Antonescu șisau a altor criminali de război

- reafirmă hotăracircrea membrilor săi pentru susținerea icircn continuare icircn plan legislativ și instituțional a acțiunilor de combatere a oricăror forme și manifestări de antisemitism

- solicită puterii executive și puterii judecătorești să ia toate măsurile necesare pentru punerea icircn aplicare a Le-gii nr 1572018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr 312002 privind interzicerea organizațiilor simbolurilor și faptelor cu caracter fascist legionar rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvacircrșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război

- solicită autorităților locale să inițieze cu celeritate icircn conformitate cu prevederile legale icircn vigoare demersurile necesare pentru icircnlocuirea denumirii străzilor care conțin nu-mele unor persoane vinovate de săvacircrșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război

- susține importanța deosebită pe care o are pune-rea icircn valoare a patrimoniului evreiesc din Romacircnia atacirct material cacirct și cultural ca forme de recunoaștere pentru contribuția evreilor la dezvoltarea Romacircniei

Declarație privind unele manifestări cu caracter antisemit din Romacircnia și

tentativele de reabilitare a criminalilor de război (text integral)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 3

astăzi de combatere a urii xenofobiei şi antisemitismului Este un demers legitim dacă

vrem să dăm dovadă de responsa-bilitaterdquo a afirmat Marcel Ciolacu declaracircnd că atașamentul față de va-lorile democratice bdquone obligă să luăm pozițierdquo atunci cacircnd apar astfel de manifestări bdquoIcircmi doresc ca Declarația noastră de astăzi să exprime anga-jamentul icircntregii clase politice de a combate antisemitismul și toate for-mele de intoleranță și discriminare precum și discursul bazat pe urăldquo

Alexandru Muraru reprezentantul grupului parlamentar al PNL

reprezentant special al Guvernului Romacircni-ei pentru promovarea politicilor memoriei combaterea antisemi-tismului și xenofobiei a afirmat că deputații s-au reunit bdquopentru a

da un semnal puternic imediat icircn susținerea valorilor icircn care credem pe care Romacircnia s-a clădit icircn ultimele decenii Libertățile civile politice re-ligioase diversitatea toleranța drep-tul la demnitate nediscriminarea sunt obținute cu sacrificii imense și suntem datori să le apărăm cu orice preț Ceea ce se icircntacircmplă sub ochii noștri atacul la fundamentele democrației era de neimaginat icircn urmă cu cacircteva luni Ni-meni nu și-ar fi icircnchipuit că după 30 de ani de la evenimentele din 1989 vom fi siliți să dezavuăm și să oprim escaladarea tendințelor xenofobe an-tisemite extremiste rasiste Acestea pun la icircndoială fundamentele dreptu-rilor omului Tăcerea acceptarea sau ignorarea lor sunt incompatibile cu angajamentele și principiile pe care s-au construit Romacircnia democratică și instituțiile sale Ideologii otrăvitoa-re demoni din trecut şi-au făcut loc icircn oraşele şi icircn satele Romacircniei pe reţe-lele de socializare icircn spaţiul public şi politic cu o forţă fără precedentrdquo

Vorbitorul a adăugat că PNL a lup-tat icircntotdeauna pentru bdquoo țară a tuturor etniilor și religiilorrdquo și a fost el icircnsuși bdquovictima fascismului și a comunismu-luirdquo El a reamintit asasinarea de către legionari a unui prim-ministru liberal Apoi elita PNL a fost decimată icircn icircn-chisori de către comuniști Azi PNL bdquoare misiunea puterea și determi-narea de a contracara ascensiunea extremismului icircn Romacircniardquo Liberalul le-a cerut colegilor parlamentari bdquosă condamne cu fermitate ceea ce se petrece sub ochii noștrirdquo El a spus că bdquomesajele discursurile și acțiunile cu tentă extremistă xenofobă anti-semită homofobă instigările la ură și violență icircmpotriva adversarilor politici și a străinilor și-au făcut loc cu repezi-ciune icircn viața publică și icircn Parlament icircn ultimele luni Ultimele zile au adus un val de incidente de neimaginat Trebuie să acționăm acum cacirct nu e prea tacircrziu Cea mai bună armă a noastră rămacircne adevărulrdquo Parlamen-tarul a atenționat că nu trebuie lăsat spațiu de manevră pentru bdquoformațiuni politice care au deturnat mandatele pe care le-au primit Romacircnii nu au votat ca formațiuni și lideri politici să se transforme icircn susținători ai dis-cursului instigator la ură ai acțiunilor xenofobe sau antisemite Romacircnii nu au votat pentru elogierea legionarilor și a icircnalților funcționari ai regimului Antonescu care au participat la exter-minarea comunității evreiești din Ro-macircnia Cetățenii romacircni nu au votat pentru a icircntoarce țara cu zeci de ani icircn urmărdquo Vorbitorul a mai amintit că

Romacircnia comemorează icircn acest an icircmplinirea a 80 de ani de la Pogromul de la Iași (nred- icircn 21 ianuarie s-au icircmplinit 80 de ani și de la Pogromul de la București) și va urma comemo-rarea deportărilor icircn Transnistria bdquoCel mai onest mod de a respecta memo-ria victimelor Holocaustului este de a opri răul și ura să revină vreodată aici () să luptăm pentru o Romacircnie a diversității a demnității a libertății pentru toți () Ceea ce am făcut noi azi aici luptacircnd icircmpotriva tăcerii este icircnceputul unui drum lung și dificil Cu-raj rezistență demnitaterdquo a spus icircn icircncheiere Alexandru Muraru

Dan Barna deputat vicepremier președintele USR-Plus

Dan Barna s-a icircntrebat de ce după o istorie atacirct de plină de trage-dii precum cea a Romacircniei e nevoie să spunem icircn Parlamentul Romacircniei că bdquoantisemitismul n-are ce căuta icircn această ţară De ce xenofobia e icircncă un subiect actual De ce intoleran-ţa continuă să fie temă de discuţie Oare n-am icircnvăţat nimic din trecutul nostru N-am icircnvăţat că dispreţul naşte dispreţ şi ura tacircracircie după ea enorm de multă ură N-au fost de ajuns anii rsquo30 atunci cacircnd tot pe fon-dul unei crize majore cacircţiva icircnfierbacircn-taţi au icircncercat şi la noi sub himera absurdă a soarelui sfacircnt de pe cer să pună cruce democraţiei declanşacircnd astfel o serie de evenimente care ne fac şi azi să ne cutremurăm Am cacircte-va răspunsuri Şi au legătură cu ceea ce facem astăzi și cu capacitatea de a ieși din logica discursului rămas doar principial Am ajuns aici consideracircnd antisemitismul şi rasismul icircn general probleme secundare marginale care nu ne privesc pe noi Pentru că facem parte din majoritate ne considerăm protejaţi Şi asta e marea greşeală icircn care ne aflăm icircn prezent Atunci cacircnd suntem indiferenţi tolerăm intoleran-

ţa Şi aşa se nasc mon-ştrii așa s-a icircntacircmplat şi icircn anii rsquo30 şi astăzi vedem din nou mugu-rii ndash din indiferenţă din iresponsabilitate şi din nepăsare Ne uităm adesea icircn altă parte și

ridicăm din umeri Aceasta este realitatea cacircnd o

actriță iubită și respectată e amenin-țată grotesc pentru că icircn mintea unui nefericit diferența icircnseamnă pericol Ne uităm icircn altă parte cacircnd folosim dublul limbaj și un personaj public salută complice criminali de război Și tot icircn altă parte ne uităm cacircnd la Timișoara se icircncearcă intimidarea unui ales local prin comparații lipsite de respect pentru victimele nazis-mului Să vă mai amintesc că Raed Arafat e amenințat cu moartea icircn fi-ecare zi Să vă mai spun că antima-ghiarismul iese la lumină icircn formele sale cele mai josnice icircn demonstrațiile antirestricții Aceasta este realitatea acestea sunt faptele nu ale anilor rsquo40 Acum cacircteva zile icircn Parlamentul Romacircniei un deputat folosea cuvinte extrase din dicționarul de buzunar al extremistului practicantrdquo a adăugat Barna icircntrebacircndu-i pe cei din partidul AUR bdquoAsta vreţi să faceţi şi icircn urmă-torii patru ani Liste cu duşmanii din minţile voastre icircnfierbacircntate Ce ţinte mai aveţi Cine urmează Dacă asta vreţi să faceţi poate a venit vremea să vi se spună că deşi aţi fost aleşi democratic n-aţi icircnţeles nimic nici din democraţie nici din libertate şi nici din privilegiul de a reprezenta oame-nii acestei ţări Poate a venit vremea

ca icircn jurul dumneavoastră să fie pus un cordon sanitar ştiu că vă place cu-vacircntul ăstardquo a precizat Barna adău-gacircnd că bdquoa venit vremea să vă spună cineva că extremismul nu va fi tolerat Intoleranţa doamnelor şi domnilor de la AUR nu va fi tolerată Prima condi-ţie pentru a primi respect este să oferi respectrdquo

George Simion copreședinte al AUR

George Simion i-a răspuns lui Dan Barna că este o greșeală profundă bdquofaţă de romacircni faţă de confraţii noştri evrei faţă de memoria Holocaustului pentru că politizaţi această temărdquo Li-derul AUR a afirmat că trebuie cu toții bdquosă ne luptăm icircmpotriva antisemitismu-luirdquo bdquoConsiderăm comunitatea evre-iască din Romacircnia parte integrantă a societăţii romacircneştirdquo a mai spus vorbi-torul care a amintit că bdquoAUR a fost pri-ma voce din spațiul public care a luat act cu stupefacție de atacul degradant antisemit suburban la adresa doam-nei Maia Morgenstern artist emerit icircn-drăgit de romacircnii de pretutindeni pro-motor al culturii evreiești din Romacircnia

o cultură care face parte din fibra culturală a po-porului romacircn (nred- reamintim că intervenția AUR a fost generată de faptul că mesajul de amenințare trimis Maiei

Morgenstern familiei sale și Teatrului Evreiesc a fost semnat bdquoicircn numele par-tidului AURrdquo) Suntem consternaţi de această intoxicare de faptul că tema antisemitismului este folosită politic fără raționamentrdquo George Simion l-a numit pe autorul amenințărilor bdquoun in-divid sceleratrdquo și a negat orice legătu-ră icircntre acesta și AUR bdquoAcest incident este marginal nu este reprezentativ pentru Romacircniardquo a mai spus vorbito-rul

Același punct de vedere l-a expri-mat și celălalt copreședinte al AUR Claudiu Tacircrziu care icircntr-o conferință de presă a icircntrebat bdquoDe ce să pretinzi să se dea o Declaraţie oficială icircntr-o Cameră a Parlamentului icircn privinţa combaterii cu energie şi icircn regim de urgenţă a antisemitismului Nu există această problemă De ce să deturnezi atenţia de la problemele reale pe care ţi le semnalează atacirct presa cacirct şi opoziţia către o falsă problemă ide-ologică alimentacircnd-o cu tot felul de scenarii false bazate pe nimicldquo

Csoma Botond liderul grupului parlamentar UDMR icircn Camera Deputaților Deputatul UDMR a

spus că orice formă de xenofobie antisemitism și orice formă de rasism este ferm condamnată de către Uniune bdquoAm fost oripilat cacircnd am citit icircn presă acel atac virulent şi acele ameninţărildquo Vorbito-rul a subliniat că o clasă politică res-ponsabilă trebuie să lupte icircmpotriva acestor fenomene iar prin educație prin aprofundarea cunoașterii trebuie contracarate aceste prejudecăți ste-reotipii și teorii ale conspirației care duc la propagarea urii icircn societatea romacircnească Pe de altă parte Cso-ma Botond nu crede că bdquoantisemitis-mul sau xenofobia reprezintă un fe-nomen general icircn Romacircnia Cred că Romacircnia nu este o ţară antisemitărdquo Icircn sprijinul afirmațiilor sale deputatul a amintit persoanele care au dobacircndit

titlul de Drept icircntre Popoare de la Yad Vashem Deputatul UDMR a apreciat că icircn Romacircnia bdquoavem legislaţie dar cred că autorităţile noastre sunt puţin timorate să aplice prevederile legisla-ţiei icircmpotriva antisemitismului Este inacceptabil să avem icircntr-o zonă a societății un cult pentru legionarirdquo a mai declarat Csoma Botond care a cerut autorităților o atitudine fermă El a amintit și de atacurile icircmpotriva comunității maghiare icircncheind prin a spune că tot grupul UDMR se soli-darizează cu Maia Morgenstern și cu actorii de la TES

Varujan Pambuccian liderul grupului parlamentar

al minorităților naționaleVorbitorul a sublini-

at că evreii s-au icircnțeles mereu bine cu ceilalți membri ai comunităților unde trăiau au serbat cu aceștia și sărbători-le evreiești și pe cele romacircnești Reacțiile anti semite au apărut treptat și la icircn-ceput nu li s-a dat importanță de către niciuna dintre părți dar ele s-au inten-sificat bdquoGenul acesta de schimbări nu apare brusc Astăzi este devastat un cimitir macircine este amenințat un tea-tru dar poimacircine ce-o să se mai icircn-tacircmplerdquo s-a icircntrebat deputatul bdquoAstfel de lucruri nu li s-au icircntacircmplat numai evreilor ci și creștinilor și musulmani-lor Numai că evreilor li s-a icircntacircmplat icircntr-un mod icircngrozitor și sistematicrdquo a arătat vorbitorul care a amintit Pogro-mul de la București și faptul că icircn Ger-mania anilor Holocaustului o elevă a fost ucisă de colegele ei la icircndemnul icircnvățătoarei bdquoAparent democrația nu are anticorpi pentru aceste fapte Eu spun că are Anticorpii sunt unitatea și fermitatea reacțiilor dintr-o societate Apăracircnd o comunitate cum este cea evreiască apărăm icircn mod fundamen-tal democrațiardquo

Opinii culese de pe FacebookEduard Kupferberg secretar ge-

neral al FCERIeri a avut loc la Camera Deputaților

o dezbatere icircn urma căreia a fost adoptată Declarația privind unele manifestari cu caracter antisemit din Romacircnia și tentativele de reabilitare a criminalilor de război

Este un lucru extraordinar faptul că dl Silviu Vexler deputatul minorității evreiești icircn Parlamentul Romacircniei și președinte al Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia a reușit să obțină această declarație neechi- vocă

Este icircmbucurător faptul că la vot au participat cea mai mare parte a deputaților (272 din 330)

Dar este interesant și modul icircn care au votat httpwwwcdeproplsstenoevot2015nominalidv=27872ampidl=1

Vedeți undeva AUR Nu Nici euO să spuneți da dar nu au votat de-

loc au lipsit de la ședință s-au abținutIcirci exonerează asta NuExplicația e una foarte simplă

dacă ar fi participat la vot ar fi votat icircmpotrivă Așa au evitat dovada clară că sunt un partid extremist populist xenofob și antisemit

Declarația este un pas icircnainte clar Deși aș fi preferat să fi văzut din par-tea tuturor liderilor politici astfel de reacții imediat după incidentele care au determi-nat această declarație

și tentativele de reabilitare a criminalilor de război

(Continuare icircn pag 22)ALX MARINESCU

4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Icircncepacircnd din 1988 mii de oameni au luat parte icircn fie-care an la Marșul Vieții de la Auschwitz pentru a transmite mesajul NEVER AGAIN

Pe 8 aprilie 2021 Marșul celor Vii organizat icircn memo-ria victimelor Holocaustului s-a desfășurat online pentru al

doilea an consecutiv din cauza măsurilor restrictive impu-se pentru limitarea răspacircndirii virusului SarsCov2

Această formă de organizare a permis icircnsă participanților din toată lumea să transmită mesaje virtuale postate pe platforma organizației International March of the Living care dedică marșul de anul acesta și profesioniștilor din domeniul medical

bdquoIcircn timp ce Covid-19 continuă să afecteze lumea Marșul celor Vii reflectează asupra perseverenței curajoa-se a comunității medicale care a fost o rază de lumină icircn timpul Holocaustului Anul acesta salutăm angajamentul neicircncetat al profesioniștilor altruiști din toată lumea care se confruntă cu pandemia icircn această perioadărdquo scrie pe platforma online March of the Living

Icircn timpul ceremoniei virtuale de comemorare a victime-lor Holocaustului președintele Israelului Reuven Rivlin a transmis că datoria și misiunea noastră este de a ne aminti și de a vorbi despre ororile petrecute icircn Holocaust chiar dacă nu putem fi icircn marș fizic la Auschwitz bdquoPe măsură ce neprețuiții supraviețuitori ai Holocaustului pleacă dintre noi misiunea noastră devine mai dificilă și mai importantă Vom continua Marșul vom continua să ne amintimrdquo a mai spus Reuven Rivlin

Participanții la Marșul virtual din toată lumea au fost filmați folosind o tehnologie 3D inovatoare astfel icircncacirct par să meargă de-a lungul traseului tradițional al Marșului Vieții de la Auschwitz-Birkenau

Printre supraviețuitorii Holocaustului care au partici-pat la ceremonia online s-au numărat și cacircțiva care au supraviețuit datorită actelor de curaj ale medicilor din acea perioadă

Ca un omagiu adus profesioniștilor din domeniul me-dical care și-au riscat viața icircn timpul Holocaustului nu-meroase asociații medicale din icircntreaga lume inclusiv Organizația Mondială a Sănătății precum și cei din fruntea luptei icircmpotriva COVID-19 au participat la acest program Printre cei care au fost icircn marșul virtual s-au aflat medici asistenți medicali și paramedici Icircntre aceștia prof Nach-man Ash medic aflat la conducerea strategiilor de luptă icircmpotriva Covid-19 icircn Israel

Icircn timpul ceremoniei online a fost acordat și un premiu special

Val de indignare icircn societatea romacircnească față de amenințările la adresa Maiei Morgenstern

Marșul celor Vii dedicat anul acesta și salvatorilor de vieți din spitale

Cu indignare deoarece aseme-nea atacuri primitive nu au ce căuta icircn viața publică sau privată dintr-un stat democratic membru al Uniunii Euro-pene și NATO

Cu icircngrijorare icircntrucacirct acest odi-os atac antisemit descins parcă din icircntunecații ani ai ascensiunii legiona-re este departe de a fi singular Icircn ul-timele luni asistăm la o scandaloasă radicalizare a discursului extremist conspiraționist și ultranaționalist Acesta și-a făcut loc și la tribuna Par-lamentului ca să nu mai vorbim de spațiul virtual

Uniunea Scriitorilor din Romacircnia icircși manifestă deplina solidaritate cu Maia Morgenstern

Uniunea Scriitorilor din Romacircnia

bull Muzeul Național de Artă din Timișoara transmite un mesaj de so-lidaritate cu MAIA MORGENSTERN amenințată cu moartea pentru ori-ginile evreiești pe care le-a afirmat dezinvolt icircn orice icircmprejurare ca și

identitatea sa artistică și culturală ro-macircnească

Icircn atacul incredibil icircmpotriva Maiei Morgenstern și a Teatrului Evreiesc de Stat din București e vorba de același limbaj și de același mesaj precum cel al fasciștilor al adepților militarismului și al apostolilor violenței din anii răz-boiului E vorba de ideea de a distru-ge indiferent de consecințe Suntem convinși că ne aflăm icircntr-un moment icircn care ca intelectuali și reprezentanți ai societății civile știm să respingem cu fermitate ideologia morții Muzeul Național de Artă Timișoara icircși exprimă

După cum deja știu cititorii Realității evreiești actrița Maia Morgenstern familia ei și tot colectivul Teatrului Evreiesc de Stat au fost ținta unor amenințări de o violență și un antisemitism care au reușit să revolte și să jigneas-că nu numai comunitatea evreiască ci și icircntreaga socie-tate romacircnească Reamintim doar că autorul mesajului a fost prins icircn timp record de organele de cercetare penală și pus imediat icircn libertate de către instanță bdquosub control judiciarrdquo pe motiv că nu ar prezenta niciun pericol () Mesajul a fost semnat icircn numele partidului AUR (care a negat orice legătură cu autorul mesajului) iar motivul in-vocat era că actrița bdquoa avut tupeul să vorbească icircmpotrivardquo unui așa-zis prieten al semnatarului probabil cel care a tratat-o de bdquojidrdquo pe Maia Morgenstern icircn cursul unei icircn-tacirclniri culturale După cum se știe amenințările au constat

icircn a bdquoda foc teatrului vostru idiot idiș violacircnd-o pe fiica lui Morgenstern omoracircnd pe fiecare actor din această gaură murdară de șobolanirdquo și icircn a o arunca pe Maia Morgen-stern bdquoicircntr-o cameră de gazare icircntr-un cuptor murdar () unde o voi arde pe ea și pe copiii eirdquo Toate ororile ar fi trebuit comise de semnatar icircmpreună cu bdquooameni cu minte similară indivizi și oameni din cartierul meurdquo

Nu e de mirare că persoane și instituții au considerat că suntem icircn fața unui atac care nu poate fi trecut cu vede-rea că amenințarea este la adresa democrației romacircnești nu a unei comunități și a unei persoane

Redăm mai jos pasaje din unele dintre aceste mesaje care arată că violența și antisemitismul sunt percepute ca o primejdie la adresa societății nu a unei comunități sau a unor persoane

(Continuare icircn pag 22)G GIcircLEA

solidaritatea cu Maia MorgensternMuzeul Național de Artă Timișoara

bull Suntem solidari cu doamna Maia Morgenstern director al Teatrului Evreiesc de Stat actriță de renume mondial și OM precum și cu icircntreg colectivul TES

Condamnăm orice agresiune ame nințare intimidare violență și so-licităm de urgență identificarea și pe-depsirea autorilor acestor acte

Complexul Educațional Laude-Reut

bull SNSPA respinge cu tărie profe-rarea icircn spațiul public a unor astfel de mesaje icircndreptate icircmpotriva oricărei ființe umane () Un asemenea atac prin virulența și conținutul său este fără precedent icircn Romacircnia ultimilor ani Istoria ne icircnvață că huliganismul verbal premerge celui fizic cu urmări grave pentru icircntreaga societate

Amenințările bdquocurajosuluirdquo anonim nu lovesc numai icircn Maia Morgen-stern una dintre figurile marcante ale teatrului romacircnesc contemporan sau numai icircn comunitatea evreiască ci icircn cultura romacircnă icircn integralitatea sa Lovesc icircn spiritul valorilor europene ale societății romacircnești

Icircn spațiul public inclusiv cel al rețelelor sociale apar constant ame-nințări și jigniri la adresa evreilor la adresa celorlalți membri ai comunității icircn general SNSPA face apel la inter-venția exemplară a autorităților dar și la reacția societății civile a comunității academice și a lumii cultural-artistice

SNSPA icircși exprimă solidaritatea cu Maia Morgenstern cu cultura romacircnă și are icircncredere că democrația romacirc-nească va ști să se apere icircmpotriva pericolelor de tip extremist antisemit xenofob

Școala Națională de Studii Politice și Administrative

bull Bun venit icircn anii rsquo30 Amenințările cu moartea și violul adresate doam-nei Maia Morgenstern și familiei sale sunt mai mult decacirct un atac antisemit inuman Mai mult decacirct un atac icircmpo-triva tuturor Comunităților Evreiești și a evreilor din Romacircnia Poate că nu pare așa dar aceste amenințări sunt un atac virulent icircmpotriva fiecăruia dintre dumneavoastră Sigur de data aceasta ținta a fost doamna Morgen-stern Dar dacă () societatea icircn sine nu va lua poziție icircmpotriva acestor ati-tudini Icircntrebarea corectă este care va fi următoarea țintă Mă doare icircnfio-rător că treceți prin așa ceva doamnă Maia Morgenstern Nu meritați asta

Silviu Vexler deputat președintele FCER

bull Deși sunt sigur că cei care astăzi recurg la amenințări cu moartea din motive antisemite sunt icircn minoritate noi nu putem fi indiferenți și nu tre-buie să trecem nimic sub tăcere Nu trebuie nici să uităm pentru că de-a lungul istoriei evenimentele tragice au avut loc atunci cacircnd a existat o lip-să de solidaritate din partea majorității societății

Kelemen Hunor vicepremier deputat președintele UDMR

bull bdquoBrsquonai Brsquorith Romacircnia Forumul dr Moses Rosenrdquo este alături de Maia Morgenstern și consideră că materia-le antisemite scrise icircntr-un limbaj sub-urban ca cele adresate artistei afec-tează imaginea Romacircniei icircn lume Se pare că afirmația potrivit căreia icircn Ro-macircnia nu mai există antisemitism icircși pierde icircncetul cu icircncetul valabilitatea dacă ținem cont de atacurile antisemi-te care s-au manifestat icircn ultimul timp icircn spațiul public inclusiv cel politic Chiar dacă organele abilitate au iden-tificat autorul scrisorii abjecte adre-sate artistei și chiar dacă afirmația că autorul ar fi un bolnav psihic (iar cimitirele evreiești sunt devastate de adolescenți) este adevărată ecouri-le pe care le-a trezit alături de luări de poziție corecte ale unor reprezentanți ai societății civile au arătat prolifera-rea unor atitudini antisemite icircn dife-rite medii Este necesar ca astfel de manifestări să fie sancționate exem-plar icircn conformitate cu legislația existentă

Consiliul Director Brsquonai Brsquorith Romacircnia

bull Suntem solidari cu doamna Maia Morgenstern director al Teatrului Evre iesc de Stat actriță de renume mondial precum și cu icircntreg colecti-vul TES

David Saranga Ambasadorul Statului Israel icircn Romacircnia

bull Uniunea Scriitorilor din Romacircnia a luat act cu indignare și icircngrijorare de atacul antisemit căruia i-a căzut victimă Maia Morgenstern

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 5

vată datorită rabinului de atunci al comunității locale de la incendierea pe care o puneau la cale legionarii

Amir Sagron șeful adjunct al misiunii di-plomatice a Statului Israel icircn Romacircnia este nepotul unei supra-viețuitoare a Holocaus-tului Rivka Nutkevich născută icircn Polonia și icircmplinind icircn curacircnd 93 de ani Mama și unchiul vorbitorului a doua generație de supraviețuitori au crescut icircn umbra Holocaustului Familia s-a mărit bunica Rivka avacircnd acum cinci nepoți și șapte strănepoți bdquoEste și povestea patriei noastre renașterea poporului nostru din la-gărele de exterminare naziste către independență și putere De la Aus-chwitz la Ierusalim din icircntuneric spre lumină Fie ca memoria fraților și a surorilor noastre să ne rămacircnă mereu icircn inimirdquo

Israel Sabag di-rectorul Joint Romacircnia s-a referit la come-morarea din Israel și la sirena care icircn acea dimineață la ora 1000 a sunat icircncontinuu To-tul s-a oprit icircn loc timp de două minute pentru

reculegere icircn memoria victimelor Ho-locaustului Citacircndu-l pe Silviu Vexler președintele FCER vorbitorul a reite-rat importanța unei bdquomemorii activerdquo de a combate negaționismul și de a căuta să-i ajutăm pe supraviețuitorii acestei imense tragedii

La Templul Coral prim-rabinul Rafael Sha ffer și prim-cantorul Emanuel Pusztai au ofi-ciat El male rahamim

Delia Marc coor-donatoare de progra-me culturale la JCC București a vorbit des-pre literatura Holocaustului și s-a oprit

Icircn Israel ceremonia de Iom Hașoah a fost oficiată cu solemnita-te la Yad Vashem pe Muntele Herzl icircn seara de 7 aprilie 2021 icircntr-o nu-meroasă audiență Au fost prezenți președintele Statului Israel Reuven Rivlin prim-ministrul Benjamin Ne-tanyahu alături de soție președintele Knessetului Yariv Levin și alți mem-bri președinta Curții Supreme a Is-raelului Esther Hayut alături de soț șef-rabinii David Lau și Yitzhak Yo-sef directorul și directorul adjunct al Yad Vashem Avner Shalev respec-tiv Ronen Plot președinta Centra-lei Organizațiilor de Supraviețuitori ai Holocaustului din Israel Colette Avital membri ai Corpului Diploma-tic supraviețuitori ai Holocaustului parașutiști din Garda de Onoare a ar-matei israeliene un public larg Eve-nimentul a fost moderat de dr Hila Korach jurnalistă

Icircn semn de doliu pentru cele șase milioane de evrei uciși icircn Holocaust steagul național al Statului Israel a fost coboracirct icircn bernă Ronen Plot a fost invitat să aprindă Torța Memori-ală

Reuven Rivlin a pornit de la po-vestea de viață a Elisabetei Gutt-man (evreică din Ardealul de Nord icircn anii icircn care era ocupat de Ungaria ndash nred) După ce a supraviețuit Ho-locaustului Elisabeta Guttman și-a icircntemeiat o familie și a făcut aliya a murit recent din cauza coronavirusu-lui Vorbitorul a atras atenția asupra celor 900 de supraviețuitori din Israel

care au murit icircn ultimul an icircn singu-rătate El a reamintit ceremonia din 23 ianuarie 2020 icircn preajma icircmplinirii a 75 de ani de la eliberarea Auschwitz-ului cacircnd 50 de șefi de stat și de gu-vern din Europa America de Nord și Australia au fost prezenți la al cincilea Forum Mondial al Holocaustului și au făcut front comun pentru combaterea antisemitismului Angajamentul Never again nu trebuie uitat iar bdquomemoria fraților și a surorilor noastre se cere transmisă din generație icircn generațierdquo a conchis el

Benjamin Netanyahu a spus că icircn anul pandemiei nu a icircncetat să se gacircndească la supraviețuitorii Holo-caustului Virusul a răpit multe vieți dar a fost contracarat prin vaccinare Israelul fiind un model la nivel mondial icircn lupta contra răspacircndirii coronaviru-sului Totodată el a menționat icircntacircl-nirea emoționantă pe care a avut-o cu o zi icircn urmă alături de soția lui cu cei șase supraviețuitori ai Holo-caustului care icircn această seară vor aprinde torțele memoriei și cărora le-a aflat bdquopovestea terifiantă și sublimărdquo precum și cu Roza Bloch desemna-tă din partea supraviețuitorilor să ia

cuvacircntul la ceremo-nie Cei șase supra-viețuitori care au aprins șase torțe icircn memoria celor șase milioane de evrei dispăruți icircn Holoca-ust sunt Shmuel Naar Zehava Gea-lel Yossi Chen Ha-lina Friedman Sara Fishman și Manya Bigunov Poveștile lor au fost icircnregistrate la Yad Vashem

Roza Bloch originară din Kau-nas Lituania a supraviețuit lagărului Stutthof de lacircngă Gdansk Anul trecut a depus mărturie icircn procesul unui fost gardian SS Bruno Dey

Actorul Dean Miroshnikov a citit din romanul impresionant al lui Vassili Grossman Viață și destin Momen-tele muzicale nu mai puțin sobre au fost susținute de cacircntăreții Meshi Kleinstein și David DrsquoOr

Șef-rabinul Israelului David Lau a recitat psalmi Șef-rabinul din Rișon Le-Țion Yitzhak Yosef a rostit rugă-ciunea Kadiș Cantorul Avraham Kir-shenbaum a intonat El male rahamim

Icircn finalul ceremoniei a fost intonat Hatikva imnul de stat al Israelului

Cine a fost Elisabeta Davidovits GuttmanElisabeta Guttman evocată de

președintele R Rivlin printre cei 900 de supraviețuitori care au murit de coronavirus bdquoera o fată tacircnără cacircnd a izbucnit al Doilea Război Mondial Icircn 1944 Elisabeta icircmpreună cu su-rorile și cu părinții ei a fost trimisă la Auschwitz-Birkenau Părinții și cele trei surori mai mici au fost uciși icircn la-găr Elisabeta s-a agățat de viață și a supraviețuit La sfacircrșitul războiului s-a icircntors icircn satul ei din copilărie și s-a că-sătorit cu Saacutendor care și el icircși pierdu-se familia Timp de 20 de ani au visat să emigreze icircn Israel dar li s-a refuzat de fiecare dată icircmplinirea visului de a face aliya Icircmpreună şi-au icircntemeiat aici un cămin și au crescut o familie de copii nepoți și chiar strănepoți

Spre marea noastră durere Eli-sabeta s-a stins icircn singurătate Co-ronavirusul nefast i-a luat viața fără ca vreunul dintre copiii nepoții sau strănepoții ei să-i fie alături icircn ultime-le momente Nu era nimeni care să o țină de macircnă să o icircmbrățișeze pentru ultima oară să-și ia rămas bun 900 de supraviețuitori ai Holocaustului au murit chiar icircn Israel ca rezultat direct al pandemiei Icircn această seară inimi-le noastre sunt alături de ei și de fami-liile lor Ne amintim curajul spiritul lor Ne amintim de inspirația și de forța pe care ni le-au dat și icircncă ni le dau Fie-le binecuvacircntată amintireardquo

Potrivit datelor deținute de Yad Va-shem Elisabeta Davidovits Guttman s-a născut icircn 1923 la Crasna jude-ţul Sălaj Romacircnia Era fiica lui Lazăr Davidovits născut icircn Dragomireşti şi al Paraschivei-Perl Tuval născută icircn Şieu Din copilărie a trăit cu fami-lia icircn Suplacu de Barcău Icircn mai 1944 a fost deținută iniţial la Marghita de unde a fost mutată cu familia icircn ghe-toul din Oradea Surorile şi fratele ei Iboly Roacutezsi Beacutelus Brakha Bluma şi Rachel precum şi părinţii au fost exterminaţi la Auschwitz-Birkenau icircn 1944 La evacuarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau supravieţuind marşului morţii a ajuns la Bila Voda (Weisswasser) din zona sudetă a Ce-hoslovaciei fiind eliberată icircn ultima zi a războiului din Europa După război s-a căsătorit cu Saacutendor Guttman năs-

cut icircn Loacutenya Saacutendor Guttman a su-pravieţuit lagărelor din Auschwitz-Bir-kenau Plaszow Bolkoacutew (Bolkenhain) din Gross-Rosen fiind eliberat la Te-rezin (Theresienstadt) tot icircn ultima zi a războiului

Comemorare organizată de JCC București

Icircn următoarea seară JCC Bucu-rești a organizat o comemorare de-dicată Iom Hașoah transmisă prin Zoom

Referindu-se la icircn-trebarea frecventă bdquoDe ce sunt necesare mai multe zile de comemo-rare a Holocaustului icircntr-un anrdquo directorul JCC București Adrian Gueron a răspuns bdquoPierderile umane au

fost prea grele durerea a fost prea mare astfel icircncacirct nu este de ajuns o singură zi icircn care să ne reamintimrdquo De-a lungul ceremoniei el a aprins șase lumacircnări icircn memoria celor șase milioane de evrei care au pierit icircn Ho-locaust

Aflat la Sinagoga din Caransebeș Ery Pervulescu directorul de programe ale cen-trelor comunitare evre-iești din Romacircnia a icircmpărtășit auditoriului o poveste legată de această sinagogă sal-

Iom Hașoah icircn Israel și icircn Romacircnia

Brsquonai Brsquorith International a marcat Iom Hașoah

Sub titlul bdquoFiecare persoană are un numerdquo Brsquonai Brsquorith International (BBI) icircmpreună cu Yad Vashem i-a comemorat pe milioanele de evrei care au pierit icircn Holocaust Dan Ma-riaschin președinte-director general al BBI a subliniat că momentul este cu atacirct mai important cu cacirct icircn vara acestui an la 80 de ani de cacircnd Ger-mania nazistă a atacat Uniunea So-vietică se icircmplinesc opt decenii de la icircnceputul procesului de anihilare a evreilor de pe aceste teritorii Din Lituania și pacircnă icircn Belarus Ucraina și Rusia evreii au fost icircn mod siste-matic uciși exemplul cel mai cutre-murător fiind tragedia de la Babii Iar Yad Vashem cu care BBI colaborea-ză s-a străduit de-a lungul anilor să stabilească numele celor asasinați bdquoIcircn memoria acestor victime am orga-nizat acest moment comemorativrdquo a spus Dan Mariaschin

Tammy Ben-Haim ministrul pen-tru diplomație publică de la Amba-sada Israelului din SUA a arătat că este sarcina noastră să povestim atacirct despre soarta supraviețuitorilor cacirct și despre cea a victimelor deoarece nu-mărul lor scade icircn fiecare an și ei nu trebuie dați uitării Un nume a spus vorbitoarea echivalează cu o persoa-nă

Icircn continuare mai mulți repre-zentanți ai lojilor Brsquonai Brsquorith de pe di-

ferite continente au dat citire numelor unor victime icircn marea lor majoritate din Ucraina Polonia Lituania dar și din Romacircnia

Mesajul președintelui Joe Biden cu prilejul Iom Hașoah

bdquoIstoria Holocaustului este icircnscri-să pentru veșnicie icircn istoria omenirii și este responsabilitatea comună a tuturor popoarelor să se asigure ca ororile Șoahului să nu fie șterse din memoria noastră colectivă Pentru a evita ca o tragedie precum cea a Holocaustului să se mai repete tre-buie să icircmpărtășim adevărul despre această perioadă icircntunecată fiecărei generații Cu toții trebuie să icircnțelegem că este posibilă o astfel de tragedie cacircnd guvernele susțin măsuri politice alimentate de ură cacircnd dezumani-zăm grupuri de popoare și cacircnd oa-menii obișnuiți decid că este mai ușor să-ți icircntorci privirea sau să te alături decacirct să protestezi Moștenirea Ho-locaustului trebuie să ne amintească icircntotdeauna că tăcerea icircn fața unei asemenea situații icircnseamnă com-plicitate și să ne amintim ceea ce a scris rabinul Joshua Heschel că există momente cacircnd indiferența icircn fața răului este mai rea decacirct răulrdquo a scris icircn mesajul său președintele SUA (EG)

(Continuare icircn pag 22)

CLAUDIA BOSOIPAUL DANCU

Președintele R Rivlin

B Netanyahu și șoția sa (centru) icircmpreună cu supraviețuitori ai Holocaustului

6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

A treia ediție online Bereshit orga-nizată icircn martie 5781 de FCER Joint JCC sub genericul bdquoLasă-mi poporul să plecerdquo cuvinte spuse Faraonului de către Moșe Rabeinu preambul al ieșirii sclavilor evrei din robia egiptea-nă a avut loc de Roș Hodeș Nisan luna icircn care sărbătorim Pesahul săr-bătoarea eliberării noastre Ediția a fost dedicată fostului șef-rabin al Marii Britanii Jonathan Sacks zl la un an de la trecerea sa icircn eternitate

Directorul Departamentului de Educație Iudaică (DEI) Ery Pervu-lescu a schițat icircn deschidere repere biografice și performanțe profesionale ale celui comemorat și a făcut o suc-cintă prezentare a invitaților

Președintele FCER Silviu Vexler a remarcat numărul mare al participanților expresie a bdquodorinței de a fi icircmpreunărdquo care bdquoa depășit orice greutaterdquo generată de pandemie O participare care bdquoa dovedit puterea comunităților evreiești și puterea de adaptare a membrilor comunităților evreiești Ultima perioadă a fost una a antisemitismului din nou icircn ascensiune a tendințelor de trun-chiere tendențioasă a istorieirdquo con-traofensiva cea mai puternică fiind educația bdquoRolul Bereshit-ului este să icircmpărtășim educație oriunde se află oameni Văd pe ecranul din fața mea atacircția prieteni Reprezentanți ai tutu-ror comunităților evreiești din țară sunt aici Fiecare dintre dumneavoastră are un rol esențial să icircntindă o macircnă de ajutor celor din jur Vă doresc să vă bucurați de acest eveniment minu-natrdquo

bdquoAm sperat că ne vom vedea fizic la această ediție a Bereshit-ului din păcate pandemia nu a permis-ordquo a spus vicepreședintele FCER Ovidiu Bănescu bdquoDar a venit primăvara Reicircnvierea naturii aduce cu sine o speranță de mai bine Sper că prin vaccinare vom reveni aproape la nor-mal Chiar dacă suntem pe ecran pu-tem comunica Comunitățile evreiești au dat dovadă de rezistență de adaptare Mulțumesc participanților mulțumesc profesorilor din SUA și Is-rael Mulțumesc tuturor celor care ne vor bucura prin prestația lorrdquo

bdquoVedem că peste 400 de compu-tere sunt conectate la eveniment a observat directorul Joint pentru Ro-macircnia Israel Sabag Suntem o co-munitate puternică icircn Romacircnia Acest Bereshit este dedicat regretatului șef-rabin al Marii Britanii lord Jonathan Sacks zl A fost un rabin uimitor cu un mare talent educativ manifestat prin prelegeri adresate evreilor și ne-evreilor A fost considerat unul dintre cei mai buni povestitori evrei prin modul icircn care a știut să conecteze narațiunea biblică la viața actuală A avut un ascuțit spirit de observație și o finețe umanistă Vorbind despre glo-balizare la o conferință icircn SUA a por-nit de la icircntrebarea cum reușește un grup de oameni să simtă că aparține unei națiuni După distrugerea celui de al doilea Templu acum peste 2000 de ani evreii au trăit icircn culturi diferite Rași a trăit icircn Europa Rambam ndash icircn țări musulmane Rabi Shimon Bar Yo-chai ndash icircn Israel Ei nu aveau conexi-unile actuale Ce-i făcea să se simtă că sunt ai aceleiași națiuni Faptul că fiecare evreu e responsabil față de celălalt un popor ndash o inimă Mai mult decacirct unde trăiești ce limbă vorbești contează să fim icircmpreună să ne spri-jinim unul pe celălalt Același lucru e valabil și pentru comunitatea din Ro-macircnia unde Joint-ul este prezent de

peste 100 de ani Avem un partene-riat excelent cu FCER Este primul Bereshit cu Silviu Vexler icircn funcția de președinte al Federației Nu e un timp ușor Icirci urez succes Mulțumesc tuturor participanților la acest Bereshit profesorilor directorilor JCC traducătorilor rabinilor Vă bine-cuvacircntez pe toți cu cuvintele lui Moșe laquoFie ca spiritul lui Dumnezeu să fie cu voi icircn tot ce facețiraquordquo

Amintind că 14 martie ndash ziua icircn care s-a derulat Bereshit III ndash a fost ziua de naștere a lui Albert Einstein președintele CE Oradea ing Felix Koppelmann a evidențiat militantis-mul marelui savant pentru renașterea Statului Israel modern Vorbitorul și-a exprimat dorința ca ediția viitoare a Bereshit-ului să fie la Oradea

Bătălia pentru libertate din generație icircn generație

Rabinul Raphael Ostroff a accen-tuat icircn prelegerea sa faptul că elibe-rarea din robie a evreilor are conotații naționale și universale Vorbitorul s-a referit la faptul că ieșirea din Egipt a fost primăvara ndash reviriment al naturii trimițacircnd la speranța de reviriment social Eliberarea din sclavie icircn anti-chitate a devenit model al luptei ge-nerale icircmpotriva sclaviei icircn toate tim-purile Acest punct de vedere formulat de Avram Itzhak Kook zl șef-rabinul Israelului icircnainte de a fi fost proclama-tă independența statală a fost preluat de afro-americani prin cacircntecul bdquoLet my people gordquo lansat de Louis Arm-strong Rabinul Ostroff a comentat cacirc-teva aserțiuni ale rabinului Sacks zl din Hagada de Pesah Bătălia pentru libertate nu e cacircștigată pe deplin Lup-ta continuă icircn fiecare generație an de an Ne amintim de amarul sclaviei prin maror de libertatea cucerită prin mața rezemați de perne pe partea stacircngă poziție icircn care macircncau oa-menii liberi icircn lumea antică Mesajul universal al Pesahului este să lupți icircmpotriva oricărei opresiuni dictatură discriminare rasială De Pesah deve-nim bnei horim ndash fii ai libertății Ceea ce se traduce prin respect față de fi-ecare indiferent de credință fiindcă toți am fost creați bdquodupă chipul și ase-mănarea lui Dumnezeurdquo voință de a nu schimba o tiranie cu alta Icircntreg sistemul educațional iudaic se sprijină pe icircntrebare De Seder mezinul casei icircntreabă Ma Niștana Este icircncă un mesaj universal al sărbătorii copiii trebuie icircnvățați să icircntrebe să judece Daienu cacircntecul intonat spre finalul Sederului exprimă recunoștința față de Divinitate pentru că suntem liberi conștienți fiind că mai avem icircncă drum lung pacircnă la eliberarea interioară

Traducerea a fost asigurată de Da-niel Orenstein

Un avocat al iudaismuluiSub titlul bdquoCel mai mare susținător

al poporului evreurdquo rabinul Alex Is-rael a prezentat un portret detaliat al rabinului Jonathan Sacks și a schițat drumul lui de la intenția de a deve-ni avocat pacircnă la finalizarea acestei idei de a fi un avocat al iudaismului devenind rabin Sacks a căutat să ar-monizeze religia mozaică cu dezvol-tarea lumii El a subliniat că religia nu este icircn contradicție cu știința dimpo-trivă De asemenea el a explicat de ce religia nu este cauza violenței iar intoleranța nu poate fi acceptată icircn ca-drul credinței Sacks a arătat vorbito-rul a fost o persoană extrem de cura-

joasă care nu s-a temut să reprezinte iudaismul pe scena publică Icircn acest context au devenit faimoase discursu-rile lui icircmpotriva antisemitismului atacirct icircn Camera Lorzilor cacirct și icircn diferite forumuri internaționale Sacks nu a crescut icircntr-o familie religioasă dar a fost interesat de iudaism și pentru a afla esența acestuia student fiind s-a dus icircn SUA ca să se icircntacirclnească cu mari cărturari evrei printre care cu Lu-bavitch Rabi De la el a aflat că nu era suficient să fie pasiv ci trebuia să aibă un rol activ icircn comunitatea evreiască să devină un lider al evreilor din Cam-bridge unde urma studiile de Drept El și-a dat seama că iudaismul urma să fie icircnvățat icircn familie care trebuie să-și cunoască propria istorie bdquoAvem o istorie nu suntem icircncă la ultima pa-gină de aceea trebuie să transmitem generațiilor următoare cunoștințele și experiența noastrărdquo susținea rabinul Sacks De altfel acesta este mesa-jul pe care l-a lăsat icircn urma lui după ce anul trecut l-am pierdut a spus Alex Israel Referindu-se la puterea de convingere a lui Jonathan Sacks la carisma lui și la apropierea de copii și tineri el a arătat că dacă icircnainte de el abia 50 dintre copiii evrei frec-ventau școli evreiești icircn Marea Brita-nie azi cifra este de 85

Prelegerea din engleză a fost tra-dusă de Albert Lozneanu

Cele cinci cupe de vin de SederRabinul Aviad Tabory care a fost

un apropiat al lui Jonathan Sacks a prezentat interpretarea de către acesta a nopții de Pesah cu accent pe semnificația celor cinci pahare de vin din acea seară (de fapt din cele cinci se consumă patru al cincilea fiind pregătit pentru profetul Eliahu) Cele patru pahare reprezintă patru mițvot primul este kidușul al doilea se bea numai icircn noaptea de Seder și se povestește ieșirea din Egipt al treilea este cel de binecuvacircntare după masă și cu al patrulea Icirci mulțumim lui Dumnezeu că ne-a scos din Egipt Icircn ceea ce privește a cincea cupă pe

care ar trebui să o consume profetul Aviad Tabory a prezentat explicațiile din Talmud pentru cele patru cupe le-gate toate de ieșirea din Egipt Deși icircn rugăciunile evreiești viitorul este văzut icircn țara lui Israel (La anul la Ierusalim) icircn noaptea de Pesah se vorbește doar de ieșirea din Egipt iar a cincea cupă icircnseamnă că profeția se va icircndepli-ni deoarece Eliahu a vestit venirea lui Mesia Unii rabini din Israel după 1948 au considerat că nu mai este nevoie de a cincea cupă deoarece evreii sunt icircn Țara Sfacircntă O altă in-terpretare este legată de cei patru frați care au ajuns la masa de Seder iar al cincilea nu referire la evreii care nu au putut ajunge icircn Israel Potrivit rabi-nului Sacks noaptea de Pesah repre-zintă trecutul prezentul și viitorul po-porului evreu icircntreaga lui istorie In-teresant este a mai arătat vorbitorul că toate marile evenimente din istoria evreilor sunt legate de Pesah ndash isto-ria de Purim tragedia de la Massada sau revolta ghetoului de la Varșovia Nu este o coincidență deoarece toate aceste evenimente se referă la ideea de libertate de luptă a evreilor pentru supraviețuire de cacircnd au plecat din Egipt

Traducerea a fost asigurată de Mi-riam Rosențvaig

Muzica idiș ndash o fereastră către viață

bdquoMultiplele fațete ale muzicii idișrdquo a fost prelegerea prezentată de Zalmen Mlotek directorul artistic al Teatrului Național Idiș din New York a cărui participare a fost intermediată de Geni Brenda Vexler Conferențiarul nu s-a limitat să vorbească numai despre su-biect ci a interpretat și cele mai sem-nificative cacircntece idiș acompaniat la pian Aceste cacircntece a spus el sunt documente vii ferestre către viață ai căror eroi fac parte din cele mai di-verse categorii sociale ndash meseriași Luftmenschen O categorie aparte o reprezintă cacircntecele de dragoste Mlotek a vorbit și despre teatrul idiș icircn trecut și icircn prezent Teatrul Național Idiș din New York are un reperto-riu bogat și (Continuare icircn pag 22)

IULIA DELEANUEVA GALAMBOS

Pesah la Casa AlbăContinuacircnd tradiția introdusă de

președintele Obama icircn 2009 de a organiza un Seder la Casa Albă de această dată rolul de gazdă a fost jucat de Doug Emhoff soțul vicepreședintei SUA Kamala Harris Evenimentul s-a desfășurat cu două zile icircnaintea icircnceputului de Pesah

bdquoNe-am adunat astăzi pentru a ce-lebra primul Pesah al Administrației Biden-Harris și sunt foarte bucuros să fiu cu voi ca soț al primei femei care a devenit vicepreședinte al Statelor Unite Și ca primul partener evreu al unui președinte sau vicepreședinterdquo a declarat Emhoff Cu acest prilej el a evocat amintiri din copilărie cacircnd icircmpreună cu sora și părinții lui petre-ceau seara de Seder la bunica lor icircn Brooklyn Emhoff care l-a avut ală-turi pe rabinul Sharon Brous de la congregația IKAR din Los Angeles s-a concentrat asupra femeilor din Biblie ndash uitate adesea icircn povestea de Pesah El le-a amintit pe moașele care l-au salvat pe Moise pe mama care l-a hrănit pe prințesa egipteană care l-a salvat de la icircnec pe sora pro-fet icircn felul ei care a urmărit coșulețul cu pruncul Moise pe Nil pacircnă cacircnd copilul a fost scos din apă și care i-a condus pe evrei cacircntacircndu-le melodii despre libertate El le-a comparat cu

sutele de femei care au continuat să lucreze și icircn timpul pandemiei de co-ronavirus Emhoff s-a inspirat din su-plimentul pentru Hagada realizat de Consiliul Național al Femeilor Evreice intitulat bdquoCele șase femei ale Exodu-luirdquo

La masa de Seder și-au făcut apariția și președintele Biden cu soția rostind icircmpreună cu Harris cuvintele de icircncheiere ale povestirii de Seder

bdquoLa anul la Ierusalimrdquo dar adăugacircnd cu referire la faptul că icircn acest an Se-derul s-a făcut pe Zoom bdquoNu numai la anul la Ierusalim ci la anul față-n fațărdquo La masa de Seder a participat personalul de origine evreiască de la Casa Albă fiecare povestind o parte din Hagada Unii dintre ei și-au amin-tit de serile de Seder petrecute cu fa-miliile extinse (EG)

B E R E S H I T a t r e i a e d i ț i e o n l i n ebdquoFiecare evreu e responsabil față de celălaltrdquo

Doug Emhoff și Kamala Harris

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 7

MS Margareta Custode-le Coroanei romacircne și a evidențiat datoria colectivă de a aduce un omagiu ce-lor care au pierit și au fost persecutați icircn timpul Holo-caustului precum și angaja-mentul ferm al Romacircniei de a combate antisemitismul și xenofobia bdquoEste impresio-nant că Statul Israel aduce un astfel de omagiu Regi-nei Elena Contribuția sa la istoria contemporană pre-cum și valorile și principiile icircn care ea a crezut icircntreaga sa viață vor rămacircne un sim-

bol al Romacircniei și un exemplu la nivel europeanrdquo a mai spus Radu Ioanid care a atras atenția asupra faptului că icircn Romacircnia există forțe antisemite ce acționează inclusiv la nivelul Parla-mentului care trebuie combătute

Conform unui comunicat transmis

de Ambasada israeliană la București ES David Saranga prezent la inau-gurare a mulțumit autorităților din Romacircnia pentru modul ferm icircn care reacționează cu privire la evenimen-tele și afirmațiile antisemite tot mai dese și a subliniat că bdquoantisemitismul continuă să se răspacircndească icircn social media icircn spațiul public și icircn sfera poli-tică Icircn ultimii ani icircn multe țări din Euro-pa antisemitismul reiese la suprafață iar partidele de extremă dreaptă au devenit parte din configurația politică Este important ca noi toți să ne reasu-măm angajamentul de a opri valul de ură icircmpotriva celuilaltrdquo Diplomatul a amintit rolul pe care Regina-Mamă l-a avut icircn ajutorarea evreilor precizacircnd că bdquomii de oameni au fost salvați dato-rită eforturilor sale și de aceea pacircnă azi Majestatea Sa rămacircne un simbol de curaj umanitate bunătate și dra-goste față de ceilalți Poporul evreu icirci este profund recunoscătorrdquo

ALEX MARINESCU

David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a vizitat pe 30 martie Aşezămacircntul Romacircnesc de la Ierusa-lim informează publicația Basilica Oficialul israelian a fost primit de pr Teofil Anăstăsoaie reprezentantul Patriarhiei Romacircne icircn Ţara Sfacircntă

Conform sursei citate oaspetele a apreciat că bdquoBiserica Romacircnească de la Ierusalim este un punct de reper pentru

cultura Israeluluirdquo și şi-a exprimat revolta faţă de vanda-lizarea recentă a aşezămacircntului romacircnesc subliniind că bdquoastfel de acţiuni pline de ură nu vor fi nicicacircnd tolerate iar pentru Israel libertatea religioasă este una dintre valorile cele mai importanterdquo

Pr Teofil Anăstăsoaie a declarat pentru Basilica faptul că icircnaltul diplomat bdquosprijină cu tot dinadinsul misiunea ro-macircnească la Locurile Sfinterdquo

Discuţiile celor doi oficiali s-au referit şi la reluarea pe-lerinajelor icircntre Romacircnia şi Israel bdquoIsraelul doreşte ca icircn curacircnd să primească din nou pelerini şi turişti (hellip) Icircn acest sens Excelenţa Sa a declarat că icircn momentul de faţă se desfăşoară negocieri guvernamentale icircntre cele două părţi pentru a găsi o soluţie amiabilărdquo

bdquoNădăjduim ca pe viitor lucrurile să se icircmbunătăţească să se calmeze spiritele şi să existe o bună convieţuire aşa cum a fost icircn trecutrdquo a precizat reprezentantul Patriarhiei Romacircne icircn Ţara Sfacircntă

ES David Saranga a vizitat Reprezentanţa Patriarhiei de la Ierusalim

Povestea unei supraviețuitoare a Holocaustului din Romacircnia

la ICR ndash Tel Aviv

Pe data de 4 aprilie icircn localitatea israeliană Petah Tikva icircnfrățită din 1999 cu orașul Bacău a fost inaugu-rată o piațetă care poartă numele Re-ginei-Mamă Elena Regina se bucură de o mare simpatie și apreciere icircn Is-rael datorită intervențiilor sale energi-ce pentru salvarea evreilor și a romilor de la deportarea icircn Trans-nistria icircn timpul guvernă-rii antonesciene Meritele sale icircn salvarea a numeroși evrei romacircni au fost recu-noscute de Yad Vashem icircn 1993 cacircnd Reginei-Mamă Elena i-a fost acordat ti-tlul de bdquoDrept icircntre Popoa-rerdquo Valoarea simbolică a inaugurării Piațetei a fost crescută de faptul că eveni-mentul la care au participat numeroși supraviețuitori ai Holo caustului a avut loc icircn preajma Iom Hașoah

La construirea bune-lor relații dintre cele două orașe au contribuit și Moni Seinstein econo-mist originar din Bacău și președinte executiv al Asociației evreilor de ori-gine romacircnă din Petah Tikva alături de Mundi Braun stein președintele asociației amintite după cum ne-au scris colaboratorii noștri Brif Hainrich președintele CE Bacău și prof Ga-briel Stan din același oraș De altfel cei doi israelieni de origine romacircnă au fost și cei care au propus ca piațeta să poarte numele Reginei-Mamă Ele-na Cu același prilej Moni Seinstein a protestat icircmpotriva amenințărilor primite de Maia Morgenstern și de fa-milia acesteia şi icircmpotriva construirii unei statui a lui Octavian Goga la Iaşi

Icircn cadrul ceremoniei ambasado-rul Romacircniei icircn Israel Radu Ioanid a subliniat că președintele Klaus Io-hannis și premierul Florin Cicircțu şi-au exprimat hotăracircrea de a combate xe-nofobia și antisemitismul Diplomatul a dat citire și mesajului transmis de

Petah Tikva (Israel) A fost inaugurată Piațeta Regina-Mamă Elena

Dedicat Iom Hașoah evenimentul organizat de ICR - Tel Aviv mode-rat de directorul instituției Salamon Martin cu participarea lui Adrian Cio-flacircncă directorul CSIER din cadrul FCER a avut-o protagonistă pe Adol-fina Regenbogen născută Concister supraviețuitoare a Holocaustului icircn Romacircnia stabilită icircn Israel

Punctul de pornire a fost docu-mentarul sub forma unui reportaj-in-terviu difuzat pe postul TVR 2 re-alizat de Teodora Drăgoi și Adrian Cioflacircncă bdquoDincolo de gard Povestea unei supraviețuitoare a Holocaustu-luirdquo Adolfina s-a născut icircn 1940 cacircnd Romacircnia era condusă de o succesiu-ne de regimuri politice fasciste Inspi-rate de Germania lui Hitler acestea au căutat căi radicale de a gestiona

ceea ce numeau bdquoproblema evreias-cărdquo mergacircnd pacircnă la crimă icircn masă Instituțiile de forță ale statului armata poliția jandarmeria serviciile secrete au fost mobilizate icircmpotriva evreilor Acest film se referă la un episod din septembrie 1942 cacircnd 600 de evrei din Vechiul Regat au fost deportați icircn Mostovoi Transnistria au fost jefuiți de jandarmi romacircni și apoi au fost icircmpușcați de un pluton de execuție re-crutat de SS dintre coloniștii germani din Rastadt Ca să se salveze părinții Adolfinei Rudolf și Henrieta bunicii materni unul dintre frați ndash toți din Ca-pitală ndash se hotărăsc să plece icircn Basara-bia Numele lor au fost găsite pe o lis-tă a legației sovie-tice la București icircntr-o percheziție făcută de poliție pe baza datelor furnizate de informatori ai Siguranței Cei icircnscriși pe liste erau considerați bdquopericuloșirdquo pe criterii etni-ce și politice bdquoIcircn 1942 cacircnd poliția a descins la noi acasă și i-a arestat eu aveam un an și jumătaterdquo povestește Adolfina bdquoSunt lucruri aflate din istorii de familie Mama a icircnțeles că situația era foarte gravă M-a icircnfășurat icircn-tr-o pernă a pus un bilet cu adresa mătușii mele și m-a icircncredințat peste gard primei trecătoare o necunoscu-tă Ea mi-a salvat viața M-a dus unde era scris icircn bilet Tata nu era acasă Cacircnd s-a icircntors și nu ne-a găsit s-a predat la poliție să nu-și părăsească familia Icircn 1948 bunicul Moise Con-cister solicita autorităților pensie de urmaș pentru minerdquo

Continuarea acestei istorii a fost un interviu cu supraviețuitoarea reali-zat de Salamon Martin icircntr-una dintre zilele de Pesah anul acesta Directo-rul ICR - Tel Aviv a comparat miracolul salvării sale de la moarte cu cel al epi-sodului biblic narat icircn Exodul salva-rea lui Moșe scos din Nil de prințesa Batia fiica faraonului

După ce termină la București fa-cultatea de engleză icircn 1963 Adolfina se numără printre evreii care fac aliya scoși din Romacircnia pe valută bdquoCred

că prin mai buna cunoaștere a istoriei Holocaustului a icircncheiat interlocutoa-rea generațiile de macircine vor avea la icircndemacircnă un instrument eficace pen-tru ca asemenea dezastre să nu se repeterdquo

Invitat al acestei ediții QampA bdquoCa-feneaua romacircneascărdquo online direc-torul CSIER Adrian Cioflacircncă a afir-mat cu documente găsite icircn Arhivele Academiei Romacircne ale Securității ale fostelor Servicii Secrete că icircn Transnistria mai mult decacirct de foa-mete și de boli s-a murit prin execuții Referindu-se la bdquosinistrul episodrdquo din județul Golta trupele alcătuite din coloniști germani ndash erau peste 16000 la Rastadt ndash icircmpreună cu jandarmi romacircni au făptuit omoruri icircncepacircnd din 1941 și continuacircnd icircn 1942 pen-

tru a bdquorezolva o problemă logistică și sanitarărdquo de-oarece zona devenise bdquoo groapă de gunoirdquo bdquoViolența sexuală a făcut ravagii icircn Transnistria După ce erau siluite tinerele erau ucise Icircn cărțile sale Jean Ancel a descris pe larg acest ca-pitol despre deportările icircn Transnistria Locurile de acolo sunt pline de gropi

comune și de monumente icircn memoria victimelor Holocaustuluirdquo Cercetătorul a amintit depoziția Angelei Onikanski născută Genescu trăind icircn prezent la New York despre bdquoinfernul prin care a trecutrdquo Părinții ei au fost icircmpușcați la Mostovoi Istoricul s-a referit la co-laborarea cu Radu Jude icircn filme des-pre istoria Holocaustului icircn Romacircnia Trenurile Morții ndash Pogromul din Iași masacrele din Odessa Sărmaș

Adolfina Regenbogen a subliniat atacirct icircn cadrul documentarului cacirct și icircn interviul realizat la sediul ICR - Tel Aviv importanța cunoașterii trecutului

și a istoriei personale și comunitare pentru a evita repetarea unor grave derapaje din istoria umanității și pen-tru a acționa la timp pentru un viitor mai bun bdquoDeși am avut o soartă foarte tristă icircn copilărie icircncerc să iert totul și astăzi să iubesc mult Romacircniardquo

IULIA DELEANU

A Cioflacircncă M Salamon

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Icircn condițiile continuării pandemiei de coronavirus Corpul Diplomatic al Congresului Mondial Evreiesc (CME) a organizat pe 24 martie ac un pre-Seder online cu participarea unor personalități din peste 50 de țări evrei și neevrei deopotrivă Corpul Diploma-tic al CME este un program special aflat sub icircndrumarea președintelui Ronald Lauder și vizează pregătirea tinerei generații pentru viitoare funcții de con-ducere Ca ilustrare a acestui concept moderatorul evenimentului a fost An-drei Schwartz de la CE Timișoara care participă adesea la activitățile CME

Icircn deschiderea manifestării An-drei Schwartz a pus accentul pe semnificația sărbătorii de Pesah care pentru evrei este mai mult decacirct o is-torie ea ilustrează drumul spre liber-tate al poporului evreu

Icircntr-o cuvacircntare emoționantă Ronald Lauder președintele Con-gresului Mondial Evreiesc a salutat participanții și ideea de a transmite po-vestea și obiceiurile de Pesah pe cale virtuală El a amintit un moment deo-sebit participarea lui virtuală la o icircn-tacirclnire cu supraviețuitori ai Auschwitz-ului Pentru aceștia a relevat vorbito-rul Pesah are o importanță deosebită deoarece este vorba de eliberare și aflați icircn lagărul morții de la Auschwitz au fost sclavi la fel ca strămoșii noștri din Egipt dar au fost ajutați de Hașem să supraviețuiască Astfel că icircn cadrul acestei icircntacirclniri virtuale i-au povestit lui R Lauder cum au supraviețuit De Pesah noi citim Exodul care pentru cei de la Auschwitz a icircnsemnat rea-litatea Icircn primii 10-20 de ani după eli-berare ei au tăcut dar apoi și-au dat seama cacirct de important este să trans-mită copiilor și nepoților aceste amin-tiri să le explice semnificația libertății Icircn acest context este important să explici noilor generații ce este Pesa-hul Așa a făcut și el cacircnd la Școala Lauder de la Budapesta a discutat cu elevii despre această sărbătoare Icircn acest fel copiii icircnvață ce icircnseamnă să fii evreu Educația evreiască este foar-

te importantă de aceea a decis să mai deschidă o școală evreiască la Buda-pesta icircntr-un cartier icircn care locuiesc mai ales evrei seculari Acei copii vor primi icircn acest fel o educație evreiască a spus Ronald Lauder

Icircn continuare la icircndemnul mo-deratorului mai mulți participanți au transmis mesaje de Pesah Astfel Katharina von Schnurbein coordona-toare din partea Comisiei Europene icircn problema antisemitismului a subliniat că icircn contextul combaterii acestui fla-gel al luptei pentru libertate și pentru drepturile omului povestea Pesahului este mai actuală ca oricacircnd Chaya Singer (Africa de Sud) MJ Kornfeld (Israel) și Levi Marelus (SUA) au vor-bit despre viziunea lor despre Pesah explicacircnd și simbolistica alimentelor care se pun pe masa de Seder Vivi-ane Tesone din Columbia a interpre-tat două cacircntece inspirate din cere-moniile de Seder și a amintit tradițiile

din diferite țări icircn funcție de originea participanților și care explică de ce di-feră gustul felurilor de macircncare

O foarte interesantă comparație a fost făcută de Yehuda Sarna șef-rabinul comunității evreilor din Emira-tele Arabe Unite El a arătat că icircnce-pacircnd cu Abraham apoi Moise și alți lideri ai evreilor au făcut apel la arma diplomației pentru a-i salva pe evrei Icircn acest context istoric pot fi plasate și Acordurile Abraham care ilustrea-ză normalizarea relațiilor Israelului cu țările arabe Să icircnvățăm diplomație de la strămoșii noștri a fost icircndemnul ra-binului Sarna către participanții la pre-Sederul CME printre care s-au aflat și mulți diplomați inclusiv din Romacircnia

Icircn icircncheierea evenimentului An-drei Schwartz și-a exprimat speranța icircn icircmbunătățirea situației pandemiei astfel icircncacirct icircn viitor evreii să sărbă-torească Pesahul icircn mod tradițional (EG)

I U D A I C A

Icircn zilele de SefirahellipMesaje PesahMesaje adresate FCER și tuturor

evreilor din Romacircnia de personalități politice

Klaus Werner Iohannis președintele Romacircniei

Cu prilejul sărbă-torii de Pesah am deosebita plăcere să adresez condu-cerii și tuturor mem-brilor Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia felici-tări icircnsoțite de cal-

de urări de pace sănătate și bună conviețuire

Sărbătoare a renașterii și a co-muniunii Pesah reicircnnoiește icircn fie-care an călătoria inițiatică a evreilor icircn icircntacircmpinarea libertății și a tăracircmu-lui Făgăduinței Parabola traversării pascale rămacircne o lecție despre pu-terea credinței care se transmite din generație icircn generație

Cu această ocazie icircmi exprim icircntreaga apreciere pentru respon-sabilitatea cu care comunitățile evreiești din Romacircnia au răspuns apelului autorităților de a respec-ta măsurile sanitare impuse pentru protejarea noastră și a celor aflați icircn suferință icircn această perioadă dificilă marcată de pandemia de COVID-19

Deși distanțarea socială ne obli-gă să ne adaptăm modul icircn care marcăm marile noastre sărbători am convingerea că tradiția de Pesah va continua să inspire curaj răbda-re solidaritate și comuniune spiritu-ală cu cei dragi

Hag Pesah Sameah

Florin Cicircţu prim-ministrul Guvernului Romacircniei

Icircn această sea-ră evreii din icircntreaga lume icircncep să celebre-ze Pesah una dintre cele mai mari sărbători ale poporului evreu

Un moment cu totul deosebit al eliberării și al curajului Pesah este o sărbătoare de origine biblică ce marchează eliberarea fizi-că și spirituală a poporului lui Israel și sfacircrșitul sclaviei evreilor icircn Egipt icircn urmă cu peste 3000 de ani

Hag Pesah Sameah

Pre-Seder organizat de Congresul Mondial Evreiesc

S e d e r l a t i n e a c a s ăbdquoDupă mai mult de un an de la declanșarea pandemiei

suntem icircn situația de a nu putea organiza tradiționalele Se-dere colective icircn Capitală și icircn țarărdquo a spus vicepreședintele FCER Ovidiu Bănescu icircn deschiderea ghidului bdquoSeder la tine acasărdquo inițiat de Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia prin Cancelaria Rabinică și JCC-Romacircnia bdquoDar ca și icircn anii anteriori FCER a asigurat enoriașilor azimă și făină de azimă pentru Pesah Sper ca pe măsură ce vaccinarea va icircnainta să ieșim din pandemie așa cum strămoșii noștri au ieșit din robia egipteanărdquo a dorit tuturor vorbitorul

Prim-rabinul Rafael Shaffer a retrăit seri de Seder la Bnei Brak atmosfera de neuitat glasurile copiilor bucuria participării la acest moment unic Apoi ndash Sedere icircn pro-pria familie Pentru că Pesah 5781 a avut loc la ieșirea din Șabat icircnainte de Seder s-a făcut Havdala Simboluri-le gastronomice sunt străvechi ndash maror haroset ou tare karpas mața ndash ca și Ma Niștana cele patru icircntrebări puse de cei patru fii ndash cel icircnțelept cel care nu respectă Tora cel care nu știe Legea cel care nu mai știe nici să icircntrebe ndash metafore ale diversității atitudinii față de tradiție Anul acesta Miruna și Kfir Lavi au pus icircntrebările bdquoDar icircn fi-ecare an a spus rav Shaffer Sederul e altfel copiii sunt altfel Binele ne-a fost promis de Divinitate de la icircnceputul nașterii noastre ca națiune promisiune care s-a adeverit icircn

fiecare generațierdquo Din experiența sa prim-rabinul Shaffer a evocat momente din Războiul din Golf cacircnd rachete ina-mice atacau Israelul Ca să se apere de substanțe chimice nocive oamenii și-au etanșeizat ferestrele locuințelor bdquoNu știm niciodată ce se va icircntacircmpla dar icircntotdeauna Dum-nezeu ne-a arătat că promisiunea Lui stă icircn picioarerdquo A amintit cele zece plăgi aduse de Divinitate asupra Egiptu-lui bdquoNe bucurăm că am fost eliberați dar nu ne bucurăm de suferințele egiptenilorrdquo

Cacircntecele icircnsoțind narațiunea au fost interpretate de prim-cantorul Emanuel Pusztai de la Kol Difhin ndash cei flămacircnzi să vină să șadă la masa noastră ndash la Had Ga-dia apogeul muzical speranța icircn vremurile mesianice speranță plasticizată și de al cincilea pahar cu vin pentru Eliahu HaNavi rămas de secole neatins

Icircncrederea icircn Bine a fost adaptată la prezent de secre-tarul general al FCER Eduard Kupferberg director al Can-celariei Rabinice bdquoSă avem curaj cum au avut strămoșii noștri Anul acesta chiar dacă facem Sederul acasă să avem icircncredere că la anul vom fi icircmpreunărdquo

Directorul JCC Romacircnia Ery Pervulescu a anunțat că toate JCC-urile din țară urmau să organizeze Sedere online

CEB icircmpreună cu colectivul de la bucătărie (Ilona Mu-dava) au oferit doritorilor meniuri tradiționale pentru cele două seri de Seder IULIA DELEANU

Icircn cea de a doua seară de Pesah 16 Nisan icircncepe numărătoarea de omer Ea continuă șapte săptămacircni icircntregi deci 49 de zile pacircnă icircn sea-ra de ajun a zilei care precedă sărbă-toarea de Șavuot respectiv pacircnă la 5 Sivan Sunt numărate zilele după rugăciunea de seară (Maariv) icircn fi-ecare seară adăugacircndu-se icircncă o zi pacircnă la cea de-a 49-a Data sărbătorii de Șavuot nu este menționată icircn Tora ea este calculată pe baza numărătorii de omer Această numărătoare este menționată icircn Tora (Pentateuh) Car-tea Vaykra (Leviticul) 23 15-16 Anul acesta datele ebraice corespund da-telor gregoriene 28 martie (prima sea-ră) și 16 mai (ultima seară) Termenul ebraic pentru numărătoare este Sefira de aceea această numărătoare este denumită Sefirat HaOmer Ea este un comandament din Tora Icircnaintea numărătorii se menționează că acela care o face este pregătit pentru icircnde-plinirea ei Urmează binecuvacircntarea numărătorii apoi numărătoarea icircnsăși după care lectura Psalmului 67 Icircn ca-drul numărătorii se anunță a cacircta zi de omer este iar icircncepacircnd din ziua a șaptea se menționează și săptămacircna sau numărul de săptămacircni și de zile icircn cadrul săptămacircnilor incomplete

Omer este o ofertă De fapt este un snop de orz cu o greutate echiva-lentă cu circa 4 litri calculele vorbesc de o echivalență de 388 kilograme Era darul pe care fiecare trebuia să-l aducă la Templul din Ierusalim după trecerea celor 49 de zile numărate Era noua recoltă Astăzi cacircnd Tem-plul de la Ierusalim nu mai există numărătoarea de omer s-a păstrat icircn mod abstract un comentator a afirmat că faptul poate fi comparat cu situația unor părinți care și-au pierdut fiul dar continuă să serbeze ziua lui de naștere Este greu să primim această comparație dar trebuie să menționăm că Sefirat HaOmer este o perioadă de doliu icircn care nu se oficiază cununii nu se organizează petreceri sunt in-terzise tunsul bărbieritul icircnnoirea unui lucru de icircmbrăcăminte consu-mul unui fruct nou binecuvacircntarea re-icircnnoirii Șeheianu Prin tradiție doliul a fost pus icircn legătură cu moartea a 24000 de icircnvățăcei ai lui Rabi Akiva aflați icircn armata lui Șimon Bar Kochba icircn timpul răscoalei icircmpotriva roma-nilor condusă de acesta (132-136 en) Rabi Akiva fusese liderul spi-ritual al răscoalei Conform tradiției icircnvățăceii nu au murit icircn luptă ci din cauza unei epidemii care a apărut ca

pedeapsă pe care au primit-o pentru că nu se respectau reciproc Ei și-au dat seama de cauza nenorocirii lor icircn cea de a 33-a zi a numărătorii de omer Atunci au icircnțeles că trebuie să se corijeze din punct de vedere mo-ral De aceea epidemia a icircncetat Icircn ziua a 33-a a numărătorii de omer cunoscută sub denumirea ebraică Lag BaOmer doliul icircncetează Evre-ii așkenazi au adăugat și ultimele două săptămacircni la doliu icircn amintirea martirilor evrei din Europa icircn perioa-da Cruciadelor Dacă analizăm isto-ria răscoalei conduse de Șimon Bar Kochba găsim alte aspecte bazate pe izvoare istorice și arheologice Pro-babil că icircn acea zi a fost o victorie a armatei lui Șimon Bar Kochba icircmpotri-va armatei romane dar apoi răsculații au fost icircnfracircnți de armata romană din nou De Lag BaOmer este și Hilula comemorarea lui Rabi Simon Bar Io-chai icircnmormacircntat la Meron Este și tradiția aprinderii rugurilor

Icircn zilele de Sefirat HaOmer sunt celebrate și alte evenimente din istoria contemporană a poporu-lui evreu Este interesant faptul că ele s-au petrecut tocmai icircn această

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI(Continuare icircn pag 17)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 9

O lume fără perspectivă

Este greu să clasifici genul literar icircn care s-ar icircnscrie volumul lui George Vigdor Pas-tile metafizice Jurnal autobiografie exercițiu freu dian critică socială ndash toate acestea se regăsesc icircn bdquopastilelerdquo prin care autorul icircn-cearcă să-și redea cele mai intime gacircnduri Iar acestea zugrăvesc o persoană pro-fund nemulțumită de sine de viața lui care minimi-zează tot ceea ce a făcut icircn cei 57 de ani de existență Vigdor se consideră unul dintre oamenii insignifianți care populează globul care trăiesc o viață obișnuită și care nu au contribuit la mersul icircnainte al lumii Este o autocritică prea dură și neadevărată deoarece el este autorul mai multor volume de poezii un poet apreciat de critici și de cititorii care iubesc acest gen literar icircn plus este un talentat jurnalist cu o profundă cunoaștere a realității și cu un spi-rit critic caustic iar articolele lui au apărut și apar icircn continuare icircn presa de limbă romacircnă din Israel și din Romacircnia Deși trăiește la Bu-dapesta și vorbește mai multe limbi unele la nivel de limbă maternă lui Vigdor cea care icirci este mai apropiată pentru a-și exprima ideile este limba romacircnă

Cred că această autocritică dură este un semn al dorinței autorului spre perfecțiune (trăsătură care ar trebui să fie prezentă la orice creator) icircn același timp cu recunoașterea limi-telor sale la care se adaugă și un sentiment de zădărnicie Vigdor consideră că de acum viața lui se icircndreaptă spre nadir că icircncetul cu icircncetul nu va mai putea oferi nimic valoros pu-blicului său (despre care de altfel spune că se recrutează doar dintre puținii prieteni care icircl citesc din amabilitate sau politețe) Acest sen-timent de frustrare icircl face furios iar furia se regăsește icircn bdquopastilelerdquo sale care iau sub lupă aspectele lumii contemporane Pentru Vigdor ne aflăm icircn epoca regreselor icircn ciuda pro-greselor materiale sociale și tehnologice care ne facilitează viața a faptului că trăim icircntr-o societate de consum care ne oferă tot felul de gadgeturi pe care ni le putem permite S-a ter-minat cu secolele luminii ale mersului icircnainte ceea ce se icircntacircmplă acum din cauza mani-pulării globale lipsește omul de capacitatea de a lupta pentru sine icircl icircmpinge și icircl ține icircn zona de confort omul acceptă uniformizarea produsă de globalizare precum și ideile care i se dau cu lingurița renunță la gacircndirea in-dependentă deoarece e mult mai comod să-i lași pe alții să se angajeze icircn acest proces iar tu să te aliniezi cu turma ndash cu alte cuvinte să te rinocerizezi De teama gacircndirii independen-te oamenii preiau clișeele emise de marii ma-nipulatori ndash conducători de state de partide așa-zișii formatori de opinie de la televizor ndash și renunță la niște adevăruri chiar și la cele care le-au redat demnitatea ca popor și aici exem-plul cel mai concludent oferit de Vigdor este degradarea ideii revoluției romacircne din 1989 terfelită icircn noroi de cei care aveau interesul Cazul nu este singular regăsim referiri critice de primă macircnă despre situații asemănătoare icircn țări icircn care autorul a trăit sau trăiește la ora actuală ndash Israel sau Ungaria

Cu mici excepții cum ar fi existența unei așa-zise conspirații mondiale fenomenele prezentate și criticate de Vigdor sunt reale Este o lume zugrăvită icircn negru o lume fără perspectivă fără soluții Or știm bine că nici-odată lucrurile nu pot fi icircn exclusivitate negre sau albe Există și zona cenușie care poate să evolueze către negru sau către alb ndash iar icircn acest al doilea caz să ne dea o speranță Nu se poate ca acei puțini oameni cu calități a căror existență este recunoscută de autor să lase lumea de izbeliște Icircn fond icircn istorie au existat epoci de icircntunecime de apocalip-să care au fost apoi depășite Poate chiar cu ajutorul singurului instrument care aduce ali-nare autorului dragostea Să avem icircncredere icircn succesul acesteia

EVA GALAMBOS

Președintele Camerei Deputaților Ludovic Orban a vizitat recent Departamentul de Asistență Socială și Me-dicală din cadrul Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia

Președintele Federației deputatul Silviu Vexler alături de vice pre ședintele Ovidiu Bănescu și de directoarea DASM Mona Bejan l-au primit pe icircnaltul oaspete și l-au condus icircn cabinetele unde sunt icircngrijiți supraviețuitorii Holocaustului și alți membri ai Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia După cum a scris Silviu Vexler pe 2 aprilie pe pagina sa de Facebook bdquoicircn timpul discuției preșe dintele Camerei Deputaților a fost informat despre programele de sprijin pentru supraviețuitorii Holocaustului organizarea căminelor pentru persoane vacircrstnice și proiectele de viitor ale FCER icircn acest domeniurdquo (AM)

Ludovic Orban a vizitat Departamentul de Asistență Socială și Medicală al FCER

Album de familie ndash icircn lumea bancherilor Spayer Marmorosch și Blank

n IVAN ERIC BLOCH președintele CE Lugoj s-a impus icircn viața comunitară prin cultivarea multiculturalității emblemă a mo-dului bănățean de comportament A reușit să repună icircn funcțiune orga de mare valoare din sinagogă să organizeze concerte memorabile pentru iubitorii de muzică clasică din oraș evrei și neevrei Icircmbină calitățile omului de știință cu cele de

manager Este atent la problemele asistaților și face tot posibilul să le rezolve Se icircngrijește de obștea din Caransebeș ce cunoaște azi o puternică revitalizare

n DAVID IOSEF președintele CE Botoșani conduce de multă vre-me o comunitate icircn care tradițiile evreiești sunt foarte bine păstrate sărbători seri culturale Cu remar-cabil devotament și spirit gospodă-resc a reușit să păstreze icircn bună stare patrimoniul cultural iudaic Si-nagoga ndash Die Hoihe Șil o bijuterie arhitectonică cele două cimitire din oraș cel vechi ndash monument istoric ndash și cel icircn funcțiune A făcut din Centrul Cultural Inter-comunitar ridicat cu sprijinul FCER și al Joint-ului un spațiu de dialog interetnic și interreligios

AD MEA VEESRIM Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna mai

O nouă ediție a proiectului bdquoAlbum de familierdquo ndash inițiat de Delia Marc coordonator de programe cul-turale ndash a avut loc la 18 martie 2021 icircn organiza-rea JCC București Povestea familiilor marcante ale Bucureștiului a ajuns la bancherii Herman Spayer Ja-cob Marmorosch Mauriciu și Aristide Blank

Directorul JCC Adrian Gueron i-a prezentat pe invitați conf dr Felicia Waldman de la Universita-tea din București Carmen Hannah Iovițu directoarea Muzeului de Istorie și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo arh Gabriel Szekely conf dr la Timișoara dr Ianfred Silberstein specialist icircn științe juridice La realizarea evenimentului au ajutat cu mate-riale documentare dr Oana Marinache istoric de artă și Ana Rubeli fondatoarea blogului bdquoAici a statrdquo

Delia Marc a arătat că familiile Spayer și Blank erau legate și de o relație de rudenie Herman Spayer că-sătorindu-se cu Margot Blank fiica lui Mauriciu Blank (cofondatorul Băncii Marmorosch-Blank) Vorbitoarea a prezentat detaliat biografia celor trei familii de ban-cheri precum și contribuția lor la dezvoltarea economi-ei și a culturii Romacircniei Pasionată de arhitectură ea a oferit și o amplă descriere a Palatului Spayer aflat pe strada Batiștei din Capitală proiectat de arh Louis Pierre Blanc și construit icircn stil Ludovic al XV-lea

Arh Gabriel Szekely a explicat cum a apărut icircn Ro-macircnia icircnclinația spre stilul arhitectonic francez bdquoDin a doua jumătate a secolului al XIX-lea icircn Romacircnia exis-tă o puternică tendință de racordare la cultura euro-peană Cutumele orientale sunt date la o parte și se dorește adoptarea unui mod de viață cacirct mai apropiat de cel occidental Icircn acest context devin importante arhitectura vest-europeană și icircn special cea pariziană așa cum era ea predată la Eacutecole des Beaux-Artsrdquo

Dr Felicia Waldman a revenit la particularitatea că-sătoriei dintre Herman Spayer și Margot Blank deși el era așkenaz și ea sefardă iar căsătoriile se icircncheiau icircn general icircn cadrul comunității icircn acest caz a precum-pănit criteriul simetriei la nivel intelectual și financiar Palatul Spayer a fost achiziționat recent de Camera Notarilor Publici care icircl va restaura respectacircnd arhi-tectura originală Palatul Mauriciu Blank situat foarte

aproape pe strada Tudor Arghezi este fosta Ambasa-dă a SUA la București Vorbitoarea a dat amănunte și despre Banca Marmorosch-Blank una dintre primele bănci evreiești din București icircnființată icircn 1848 Jacob Marmorosch nu a avut copii cacircnd a murit icircn 1904 i-a lăsat averea lui Mauriciu Blank iar acesta icircn semn de recunoștință a păstrat mereu numele bdquoMarmoroschrdquo icircn titulatura băncii

Carmen Hannah Iovițu a prezentat o raritate bibli-ofilă aflată icircn colecția FCER-CM albumul monografic bdquoBanca Marmorosch Blank amp Co Societate Anonimă 1848-1923ldquo apărut cu prilejul icircmplinirii a 75 de ani de la icircnființarea băncii Lucrarea a apărut la Atelierele

Cultura Națională icircntr-un tiraj de 19000 de exemplare (10000 icircn limba romacircnă 3000 icircn franceză 3000 icircn engleză și 3000 icircn germană) A fost publicată pe hacircr-tie japoneză și cuprinde icircn afară de text semnăturile olografe ale membrilor fondatori ai băncii și multe lito-grafii de epocă

Dr Ianfred Silberstein a accentuat rolul deosebit de important pe care l-a jucat Banca Marmorosch-Blank la dezvoltarea economică a Romacircniei din 1848 pacircnă icircn 1931 cacircnd a dat faliment icircn urma crizei economice mondiale icircncepute icircn 1929

CLAUDIA BOSOI

S Vexler (stg) O Bănescu L Orban și M Bejan

Jacob Marmorosch

Mauriciu Blank Aristide Blank

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Icircn ciuda condiţiilor de pandemie Sărbătoarea Eliberării noastre (Pe-sahul fiind denumit si Zman Herute-inu) s-a desfăşurat icircntr-o varietate de condiţii Sărbătoarea a icircnceput cu un Seder online pe Zoom desfăşurat cu două zile icircnainte de primul Seder oficial organizat de rabinul Yehoshua Aharonovitch şi de Albert Lozneanu Rabinul ne-a explicat de ce se folosește o faţă de masă albă şi de ce ne icircmbrăcăm icircn alb la Seder A fost prezenta-tă semnificaţia tuturor componentelor platou-lui de Pesah faptul că denumirea de Seder provine de la aceea că tot ritualul se desfăşoa-ră icircntr-o anumită ordi-ne stabilită icircn Hagada de Pesah de ce gus-tăm din aripa de pasă-re friptă din oul copt din verdeţurile amare şi de ce icircnmuiem de două ori alimentele icircn apă sărată S-a vorbit despre mițva de Seder de a povesti fiilor noştri şi fiilor fiilor noştri de-a lun-gul generaţiilor despre minunile care s-au icircntacircmplat atunci S-a vorbit des-pre faptul că nu doar străbunii noştri au fost eliberaţi ci fiecare dintre noi a fost eliberat S-a explicat importanţa consumului de mața şi maror despre semnificaţia celor trei felii de mața şi importanţa afikoman-ului S-au rostit şi explicat cele patru icircntrebări din Ma Niștana rostite de cel mai mic parti-cipant la Seder şi s-a vorbit despre semnificaţia celor patru pahare cu vin

Albert Lozneanu secondat de Uri Ferenbac au interpretat minunate melodii evreiești de suflet Sederul

propriu zis a fost celebrat de fiecare familie acasă Enoriaşii noştri s-au icircn-tacirclnit față icircn față la Sinagoga Rosen de Șabat Şvii şel Pesah şi icircn ultima zi de Aharon şel Pesah cacircnd s-a ros-tit şi Izkor Icircn ambele zile s-a lecturat din două Suluri de Tora De Șabat Şvii şel Pesah din Pericopa Ki Tisa cu referire la primirea de către Moshe

pentru a doua oară a Tablelor Legii pe Muntele Sinai după sfăracircmarea celor dintacirci iar de Aharon Şel Pesah din Dvarim a cincea Carte a Torei din Pericopa Reei cu referire la cele trei mari Sărbători de Pelerinaj (Sha-los Regalim) cacircnd se făcea Pelerinaj la Templul din Ierusalim Icircn ambele zile din cel de-al doilea Sul s-a citit din Pinchas (Cartea Bamidbar) des-pre ofrandele care se făceau de Pe-sah Icircn ciuda pandemiei enoriaşii au participat la serviciile religioase de la Sinagogă icircn număr mare cu respec-tarea condiţiilor sanitare dar şi cu bu-curie dovedind o dată icircn plus că Am Israel Hai

BRIF HAINRICHpreședintele CE Bacău

ComunitAtiHAG PESAH SAMEAH 5781

Al doilea Pesah icircn pandemie

Sărbătorirea eliberării din robia

egipteanăIcircn prima zi de Pesah 5781 Comu-

nitatea Evreilor din Craiova a organi-zat o icircntacirclnire cu membrii comunității la care au participat 10-12 persoane icircn conformitate cu reglementările din timpul pandemiei

Cu această ocazie Ludovic Vulea de la Radio Craiova a icircnregistrat icircn-treaga desfășurare a programului

După prezentarea importanței săr-bătorii de Pesah a istoriei legate de aceasta președintele Comunității prof dr Corneliu Sabetay a prezentat importanța pe care Statul Israel o are icircn cadrul luptei icircmpotriva dușmanului comun noul coronavirus SARS-CoV2 icircn eforturile depuse pentru găsirea unor soluții de vindecare și a vorbit despre relațiile de prietenie per-petuă dintre Romacircnia și Israel

Participanților le-au fost oferite ouă pască produse din carne de pasăre legume vin și prăjituri tradiționale ca la o masă de Seder ndash totul pregătit de membrii comunității

Ne-am dorit cu toții ca anul viitor să avem din punct de vedere medi-cal o situație care să nu mai afecte-ze icircntacirclnirea dintre oameni să avem pace sănătate prosperitate și să ne revedem icircn icircmprejurări mai bune

Prof dr CORNELIU SABETAy

Leolam mereu icircn plină activitate

Moinești

Bacău

CraiovaIașiIcircn ajunul Sărbătorii Pesah 5781

icircn seara zilei de 25 martie 2021 JCC Iaşi icircmpreună cu conducerea Comu-nităţii Evreilor din Iaşi au organizat un Seder demonstrativ icircn vederea famili-arizării membrilor comunităţii cu tradi-ţiile acestei mari sărbători a poporului evreu şi a instruirii lor asupra modului de organizare a unui Seder icircn familie

Organizat on-line pe platforma ZOOM Sederul demonstrativ a reunit cca 50 de persoane din Iaşi Bacău Suceava Botoşani Piatra Neamţ dar şi din Belgia Canada Germania Israel etc interesate de tradiţiile şi obiceiurile pascale icircn religia iudaică

Icircn deschiderea Sederului Benja-mina Ides Vladcovschi preşedinta Comunităţii ieşene a vorbit despre semnificaţia Pesahului pentru popo-rul evreu trecerea poporului evreu de la sclavie la libertate Pesah este sărbătoarea exodului şi a eliberării din exilul egiptean Acest act de eliberare primul din istoria universală icircl sărbă-torim icircncepacircnd cu Sederul din seara de ajun Icircn seara de Seder citim Ha-gada şi readucem icircn memorie primele pagini ale istoriei noastre icircncercacircnd să icircnţelegem mai bine tainele supra-vieţuirii poporului evreu de-a lungul timpului Figura centrală a Pesahului este Moise

Cercetări moderne relevă existen-ţa icircn jurul lui Moise a unor personaje feminine ce au avut un rol determi-nant icircn formarea şi icircn acţiunile sale

Dicţionarul bdquoFemeile şi iudaismulrdquo apărut icircn anul 2002 la Editura Hasefer din Bucureşti sub semnătura Paulinei Bebe rabin al Comunităţii evreieşti liberale din Paris reuneşte articole consacrate femeilor din Biblie şi Tal-mud rolului lor icircn iudaism şi icircn gene-ral icircn formarea concepţiilor religioase

Icircn continuare secretarul Comu-nităţii Evreilor şi director al JCC Iaşi jurist Albert Lozneanu a arătat că Pe-sah este icircn egală măsură o sărbătoa-

re cu caracter istoric actul de naştere al poporului evreu dar şi o sărbătoare a primăverii

Şef-rabinul dr Moses Rosen (zl) considera luna Nissan ca fiind luna bdquoeternului Israelldquo care de atacirctea ori bdquopărea răpus de furtunile istoriei dar care de fiecare dată a renăscut continuacircndu-și drumul multimilenar pentru răspacircndirea luminii şi icircnţelep-ciunii Toreirdquo

Anul acesta deşi icircncă icircn pande-mie am celebrat Pesah cu mai mul-tă speranţă icircn bine cu icircncredere că vaccinul va avea efecte benefice Ceremonialul Sederului ne-a spus di-rectorul JCC se desfăşoară conform celor icircnscrise icircn Hagada de Pesah Aceasta este o antologie cu texte din Tora din Cărţile Profeţilor din Mişna şi chiar din Ghemara plus diverse alte compoziţii din Evul Mediu

Icircn Hagada este scris ca fiecare evreu icircn seara de Pesah să se con-sidere ca şi cum el icircnsuşi ar fi ieşit din Egipt din casa robiei Să simtă din plin actul eliberării Concluzia pe care o desprindem din Hagada este dato-ria de a povesti cele icircntacircmplate atunci şi de a nu pierde icircncrederea că bdquoDum-nezeu este Atotputernic şi icircndreaptă totul spre binerdquo

Rabinul Yehoshua Aharonovitch a precizat că icircn Diaspora Sederul se prăznuieşte şi icircn a doua seară a sărbătorii de Pesah şi icircn ambele seri sunt evocate multe momente din isto-ria poporului evreu Cuvacircntul Seder se traduce prin ordine iar seara de Seder ne icircnvaţă să fim ordonaţi dis-ciplinaţi şi totodată ospitalieri

Masa de Seder poate fi asemuită cu o bdquoslujbă icircn sanctuarrdquo La aceas-tă sărbătoare o atenţie deosebită se acordă copiilor Ei adresează cele pa-tru icircntrebări specifice Dacă la masă nu participă copii icircntrebările sunt ros-tite de cel mai tacircnăr dintre comeseni Un om care prăznuieşte singur Sede-

rul icircşi pune lui icircnsuşi icircntrebările şi tot el icircşi răspunde la ele

Reunirea celor patru fraţi (cel icircn-văţat cel răuvoitor cel neştiutor şi cel care nu ştie să icircntrebe) care vin acasă pentru sărbătoarea de Pesah simbo-lizează unitatea familiei evreieşti icircn jurul tatălui capul familiei

Rabinul ne-a vorbit şi despre obi-ceiurile culinare ale serii de Seder despre cele patru cupe de vin şi des-pre alimentele ce se pun pe platou icircn amintirea ieşirii din robie

Conducerea comunităţii ieşene prin echipa de voluntari a avut grijă să distribuie enoriaşilor alimentele specifice ce nu au lipsit de pe masa de Seder (azimă preparate culinare pregătite la Restaurantul Comunităţii şi vin caşer)

MARTHA EŞANU

Din septembrie 2020 Fundația Le-olam din Moinești prin copreședinta Joseacutephine Kohlenberg a inițiat o se-rie de icircntacirclniri lunare desfășurate on-line intitulate bdquoMinutele Leolamrdquo icircn care membri ai fundației și-au prezen-tat istoriile personale sau preocupări-le Printre invitați s-au numărat Hedi Enghelberg copreședintă a Fundației Leolam și recent Henri Joinovici un supraviețuitor al Holocaustului Ca de fiecare dată evenimentul a fost mo-derat de Joseacutephine Kohlenberg

Invitatul și-a spus pe scurt po-vestea vieții Tatăl lui Marc croitor de haine de damă era originar din Moinești S-a stabilit la Paris unde s-a căsătorit cu o evreică poloneză pe nume Brajna (Berthe) Au avut trei copii Anna Albert și Henri (născut icircn 1936) Odată cu ocupația germană familia s-a refugiat la Chacircteau-du-Loir tatăl continuacircndu-și munca icircn orașul Preacute-Saint-Gervais A fost ares-tat la 16 iulie 1942 cacircnd a avut loc bdquorazia de la Velodromul de iarnărdquo cea mai mare operațiune de arestare icircn masă a evreilor desfășurată icircn Franța icircn timpul celui de al Doilea Război Mondial A fost deportat la Drancy apoi la Auschwitz

Icircn același an la 12 octombrie a avut loc o razie importantă inclusiv icircn regiunea icircn care Berthe și cei trei copii

locuiau la ultimul nivel al unei locuințe subterane Toți au fost arestați mai puțin mezinul Henri de 6 ani care a fost icircmpins pe fereastră de mama lui cu indicația de a merge la o familie creștină pe nume Cartier cu care se icircmprieteniseră Pentru că aceasta sal-vase și alți copii evrei Henri a ajuns icircn grija surorii doamnei Cartier și a soțului ei respectiv Jeanne și Reneacute Nabineau din Tours care l-au protejat pacircnă la finalul războiului Berthe cei doi frați ai lui Henri unchii mătușile și verii lui și-au pierdut viața imediat ce au ajuns la Auschwitz

O a doua acțiune recentă a Fundației Leolam s-a desfășurat pe 24 martie cacircnd a fost prezentat pe pagina de Facebook a instituției un videoclip de comemorare a medicu-lui-scriitor Iulius Iancu de la a cărui naștere s-au icircmplinit 101 ani Opera sa de referință este bdquomonografia sen-timentalărdquo dedicată orașului natal Ba-cău intitulată bdquoNoi copiii străzii Lec-cardquo Documentarea a fost realizată de Mihaela Rusu membră a Fundației Leolam editarea video i-a aparținut Biancăi Pintilie voluntar Leolam iar lectura a fost făcută de Mihaela Jes-cu icircnvățătoare la Moinești implicată și icircn alte proiecte ale fundației

CLAUDIA BOSOI

Rabinul Y Aharonovitch

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 11

Pentru al doilea an consecutiv Sărbătoarea de Pesah s-a desfăşurat icircntr-un mod diferit față de toate dece-niile ce au precedat această perioadă Celebrarea anuală a eliberării din robia

egipteană reprezenta pentru această comunitate şansa unei icircntacirclniri majo-re Sederul se desfăşura două seri la racircnd icircn total participacircnd peste 300 de persoane Marea icircngrijorare evident icircnainte de pandemie era cum pot să stea comod la masă peste 150 de per-soane icircntr-o sală frumoasă dar relativ mică Din păcate 2021 a pus din nou la icircncercare imaginaţia organizatorilor pentru a găsi soluţii pentru existenţa acestei celebrări icircn condiţii de strictă carantină cauzată de numărul ridicat al infectărilor din oraş Datorită Resta-

urantului Ritual cei care au dorit au primit acasă cina tradiţională de Se-der Pesah ndash platoul tradiţional supa cu găluşte de matzot felul principal şi prăjitura făcută din acelaşi ingredient pe care icircl consumăm pe tot parcursul sărbătorii ca icircnlocuitor al pacircinii Chiar dacă cina a fost gustoasă mai toţi au observat lipsa unui ingredient esenţi-al Plăcerea de a se găsi icircmpreună de a discuta cu prieteni după multă vreme racircsetele celor mici au lipsit la mesele tăcute pe care cei mai mulţi le-au serbat icircn casele lor

Platforma Zoom a dat şi de această dată ca şi de Purim şansa unei icircntacirclniri majore care a precedat sărbătoarea efectivă Rabinul Zvika Kfir aflat icircn Israel şi oficianţii de cult Ervin Weinberger și Tiberiu Hornung aşezaţi icircn costume elegante la un pahar de vin cașer icircn apartamentele lor timişorene au trecut icircmpreună cu ascultătorii lor prin toţi paşii Sederului Icircn deschidere preşedinta comunită-ţii şi moderatoarea programului dr Luciana Friedmann a prezentat sem-nificaţia acestei celebrări pe care noi o percepem atacirct de diferit icircn fiecare an Pesahul reprezintă un moment de reflecţie asupra noţiunii de libertate şi fiecare primăvară icircn care icircl sărbăto-

rim ne face să reconsiderăm tot ceea ce ştiam pacircnă atunci Desigur aces-te vremuri icircndeamnă icircn mod special la introspecţie fie că vorbim despre bdquolibertatea noastră care are ca limită libertatea celuilaltrdquo fie că vorbim de bdquolibertate şi sănătaterdquo prioritatea ime-diată fiind sănătatea celor din jur şi a noastră fie că ne referim la bdquolibertate icircn vremuri de recrudescenţă generală a antisemitismuluirdquo fenomen care tre-buie icircnţeles şi pe care nu avem drep-tul să icircl ignorăm

Rabinul Zvika Kfir a vorbit despre speranţa şi dorul său de a se afla din nou fizic icircn mijlocul comunităţii pe care o bdquoviziteazărdquo săptămacircnal prin in-termediul programelor de iudaism de pe Zoom dar icircn care fizic nu s-a mai aflat de mai bine de un an Domnia Sa a prezentat semnificaţii mai puţin evidente ale celebrării de Pesah atacirct legate de Sederul icircn sine cacirct şi de ce-lebrarea celor şapte zile care urmea-ză fiecare zi aducacircndu-ne aminte de drumul anevoios de la robie la liber-tate spirituală şi fizică Un moment de extraordinar optimism al acestei icircntacirclniri l-a reprezentat cel dedicat copiilor care au cacircntat sau au rostit Ma Niștana (Prin ce diferă aceas-tă seară) ndash icircntrebarea tradiţională pusă anual de cei mai mici de la masa de Seder Avi Briana și Nati au uimit asistenţa prin glasurile lor de copii pline de inocenţă dar şi de seriozita-te Seara nu ar fi fost nici pe departe completă fără vocea inconfundabilă a dirijorului corului timişorean profe-sorul Alexandru Fischer De această dată el nu a dirijat un cor ci l-a supli-nit cu totul dacircnd glas tuturor melodii-lor care prin tradiţie icircnsoţesc această sărbătoare Cea mai micuţă partici-pantă mugur de speranţă a fost chiar fiica sa Elvira care are mai puţin de un anişor (LF)

Comunitatea Evreilor din Tecuci a acceptat cu mare bucurie invitația de a participa la un proiect educațional realizat de Colegiul Național bdquoSpiru Haretrdquo din Tecuci și Palatul Copiilor din Galați proiect purtacircnd generosul titlu bdquoFILE DE MEMORIE EVREIAS-CĂrdquo

Coordonatoarea proiectului pentru Tecuci a fost profesoara de istorie Ga-briela Pamfilie care icircmpreună cu cele două eleve din clasa a X-a F Oana Patricia Costescu și Andreia Borșan avacircnd-o dirigintă pe profesoara Lili-ana Maxim au realizat o frumoasă și interesantă expoziție care a fost prezentată la Casa Municipală de Cultură din Tecuci Cele peste 30 de tablouri icircnfățișează aspecte din viața comunității și din activitatea acesteia incluzacircnd imagini din interiorul sina-gogii din cimitirele din zona noastră documente din presa vremii legate de Tecuci și Comunitatea tecuceană Avem un tablou cu vizita șef-rabinului Moses Rosen la Tecuci din anul 1980 aspecte de pe celebra Stradă Mare - reședința evreimii din Tecuci aspecte cu vizita la Tecuci a fostului ambasa-dor al Israelului icircn Romacircnia Dan Ben Eliezer și altele La loc de cinste se

află lista cu conducerea Comunității tecucene de la icircnființare - anul 1894 - pacircnă icircn prezent alcătuită de auto-rul acestor racircnduri Găsim și tabloul generosului om de afaceri tecucean Avram Goldstein Goren cel care icircn anul 2000 la solicitarea președintelui Iancu Aizic a donat o sumă importan-tă pentru reabilitarea sinagogii icircn me-moria părinților săi fapt pentru care la propunerea Comunității a primit de la Primărie titlul de CETĂȚEAN DE ONOARE AL TECUCIULUI

A d u -cem icircn final mu l țumi r i p e n t r u găzduirea expozi ț ie i profesoarei G a b r i e l a P a m f i l i e profesoarei Char lo t te L u d m e r Barbu di-rector al Palatului Copiilor din Galați și Dianei Cioclu manager al Casei de cultură

AIZIC IANCUpreședintele CE Tecuci

ComunitAti

Pesah icircntr-un mod aparte

icircn 5781Icircn seara zilei de 27 martie 2021 am

avut deosebita plăcere de a ne icircntru-ni la sinagoga Vizhnitzer Kloiz pentru a o icircntacircmpina bdquoregina sărbătorilorrdquo Pesah Neavacircnd posibilitatea de a se organiza o seară de Seder conform tradiției enoriașii noștri au asistat la rugăciunea de Minha oficiată de Perl Adrian icircn prezența unui număr de 35 de persoane

Prin ce s-a deosebit acest Pesah de toate celelalte Din păcate din cau-za restricțiilor sanitare nu a fost exact așa cum ne-am obișnuit și cum ne-am fi dorit ca icircn fiecare an să ne icircntru-nim icircn sediul comunității să asistăm cu toții la Hagada de Pesah să ascul-

tăm cele patru minunate vechi icircntre-bări mereu noi să ne icircntindem icircn pu-terea nopții icircn lungi discuții mulțumind lui Dumnezeu pentru că ne-a păstrat icircn viață icircntărindu-ne credința icircn li-bertate Acum ordinea Sederului s-a icircnfăptuit icircn cerc restracircns icircn sacircnul familiei

S-au reamintit totuși eternele valori ale iudaismului descrise icircntr-o mai ve-che evocare asupra Exodului de către dr Aurel Vainer printr-o scurtă prezen-tare a subsemnatului CREDINȚA cu reicircntoarcerea lui Moise de pe munte cu Tablele Legii și icircnvingerea idolatriei prin puterea credinței icircn Dumneze-ul Unic Voința de LIBERTATE care odată dobacircndită impune și reguli de-oarece nu poți să te bucuri de ea fără să respecți Legea ADEVĂRUL pe care icircl exprima tocmai grija noastră de a nu ne abate de la faptele și minunile săvacircrșite prin eliberarea noastră de către Dumnezeu Și DIALOGUL icircntre generații reprezentat de cele patru icircntrebări o cale de comunicare chiar și prin opinii diferite pentru a tinde pe cacirct posibil la icircnțelegerea interumană

Valori care se intersectează de-sigur și cu credințele altor religii dar care din păcate se respectă tot mai puțin Asistăm prin urmare la ne-numărate fapte absolut incredibile foarte nocive foarte agresive și une-ori de-a dreptul criminale Dar acesta fiind un subiect aproape inepuizabil noi evreii ne rezervăm dreptul de a ne apăra valorile și de a ne bucura de libertatea dobacircndită cu ajutorul lui Dumnezeu totodată transmițacircnd cu fiecare generație obligația să ne con-siderăm ca fiind noi icircnșine scăpați de robia din Egipt

GANZ PETRU

File de memorie evreiască

Un altfel de sărbătoare aceeaşi comunitate

Bat Mițva a Arelei Priscoran

8 aprilie Ziua de Comemorare a Holocaustului

icircn IsraelAsociația Centrală de Prietenie și

Colaborare Culturală cu Israel s-a ra-liat manifestărilor specifice de come-morare icircn Israel a Holocaustului și a reamintit elevilor ca de fiecare dată nevoia de a nu renunța la stima de sine și la respectul pentru celălalt

Deși elevii sunt icircn vacanță cu spri-jinul Direcției Școlii Gimnaziale bdquoSma-randa Gheorghiurdquo (Elisa și Iosef Sa-muil) s-a reușit constituirea unui grup de elevi din clase diferite prezenți online cărora li s-a vorbit despre obligația pe care o au față de socie-tate și familie față de ei icircnșiși să icircși cultive abilitățile de a distinge icircntre va-lorile morale autentice și falsele valori icircn așa fel icircncacirct niciodată și nicăieri să nu mai aibă loc asemenea atrocități

Cu sprijinul și priceperea directoa-rei școlii elevilor li s-a proiectat un film pe tema Holocaustului

Considerăm că mesagerii cei mai siguri ai mesajului de respect pentru viața naționalitatea și religia celuilalt rămacircn copiii și tacircnăra generație viito-rii actori pe scena istoriei de macircine

ILEANA GHENCIULESCU

Tacircrgoviște

Tecuci

Satu Mare

Sighetu MarmațieiTimișoara

La Sinagoga din Satu Mare a avut loc icircn condiții de respectare a restricțiilor sanitare ceremonia de Bat Mițva ndash majorat religios ndash a Are-lei Priscoran fiica oficiantului de cult Ghiță Priscoran și a Claudiei soție și mamă care reușește ca evreitatea să fie respectată icircn căminul lor Familia Priscoran este un exemplu pentru

modul icircn care știe să-și educe copiii icircn spiritul tradițiilor iudaice

Participanții la eveniment i-au urat sărbătoritei ca această zi importantă din viața ei să fie una plină de bucu-rie și voie bună să fie sănătoasă și să aibă noroc

ADRIAN BEȘAPreședinte CE Satu Mare

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Cine racircde icircmpreună racircde mai bineJCC București a organizat joi 1

aprilie de ziua păcălelilor și a farse-lor un periplu umoristic evreiesc onli-ne sub genericul Cine racircde icircmpreună racircde mai bine

Au fost icircn direct invitați speciali din Israel ca Nancy Brandes Eugen Nacht-Stroe și Eduard Mattes iar din țară actorul Mihai Călin MAGITOT (Marius Drăguș) și Vasile Dub din Tacircr-gu Mureș

Evenimentul a fost deschis de di-rectorul JCC București Adrian Gueron

bdquoNe vom aminti icircn această seară de cacircțiva umoriști de origine evreias-că prieteni ai comunității evreiești

oameni care ne-au făcut să racircdem de-a lungul timpului Dar evenimentul din această seară este și un prilej de a ne reicircntacirclni prietenii de a vă oferi și vouă microfonulrdquo a spus Adrian Gue-ron icircn deschidere și a dat cuvacircntul cacirc-torva membri ai Comunității Evreilor din București icircntre care Marga Trifu care a citit texte din Ion Pribeagu și

Luchi Tenenhaus care a spus cacircteva glume pregătite special pentru aceas-tă icircntacirclnire

Dintre invitații serii primul care a luat cuvacircntul a fost actorul Mihai Că-lin prieten vechi al JCC București icircncă de la deschiderea Centrului icircn anul 2007 bdquoEste frumos că am ajuns și eu la vacircrsta amintirilor pentru că amintirile dau multă culoare vremuri-lor pe care le trăim acum Spre exem-plu icircn 1997 am filmat la pelicula Train de vie a lui Radu Mihăileanu Un film senzațional caracteristic pentru umo-rul evreiesc La acele filmări am cu-noscut un actor israelian Zvi Canar care era deja foarte bătracircn și care fu-sese deportat la Auschwitz Iar acest actor mi-a povestit că icircn lagăr erau momente cacircnd făceau glume creau povești hazlii creau bancuri pentru a putea merge mai departerdquo a spus icircntre altele Mihai Călin care a povestit și despre cum trece prin această peri-oadă de pandemie

Din Israel arhitectul fotograful și caricaturistul Eduard Mattes a trimis un film cu o serie de meme-uri foarte amuzante despre pandemie dar și cacirc-teva caricaturi și un mesaj icircnregistrat

La eveniment a mai participat și actrița Katia Pascariu care a vorbit despre un proiect de suflet Centrul de artă comunitară vacircrsta a patra care se desfășoară la Căminul Rosen Ka-tia a vorbit și despre cacircteva spectaco-le dezvoltate cu rezidenții icircntre care unul care s-a bazat pe scrisori adevă-rate și inventate și a citit cacircteva dintre cele mai amuzante

Icircntr-un videoclip transmis de la Căminul Rosen Pompiliu Sterian a

icircmpărțit păcălelile icircn două mari cate-gorii bdquoPăcălelile sunt de două feluri alea bune pe care le făceam eu ca să racircd de alții și cele proaste pe care le fac ceilalți ca să racircdă de minerdquo

Cert este că fiecare participant a pregătit o glu-mă bună o poveste amu-zantă care au funcționat ca un soi de tera-pie icircn această perioadă di-ficilă Dar nu o să mă apuc eu să dezvălui sau să explic glumele aici icircn scris Partea bună este că puteți ur-mări icircntreaga icircntacirclnire din seara de 1 aprilie care este icircncă disponibilă pe pagina de facebook JCC București

GEORGE GIcircLEA

Concert de Pesah 5781Concertul de Pesah 5781 a fost

darul JCC icircn condiții pandemice Dacă n-am putut face Sedere colective as-culta icircndrăgitele cacircntece de Pesah interpretate de coriștii noștri concer-tul transmis via Zoom de Pesah Hol Hamoed a fost compensatoriu A exis-tat un preambul dătător de speranță coriștii mulți aflați icircn a doua parte a vieții acompaniatori ai soliștilor isra-elieni Gabriel Berlin și Rami Danoh Pe fețele lor se citea bucuria de a trăi stare de spirit ilustrată coregrafic și de dansatori Consonanță muzică-natu-ră-urbanism

Salutacircndu-l pe Gabriel Berlin direc-torul Departamentului pentru Educație Iudaică Ery Pervulescu a amintit fap-tul că invitatul a răspuns la toate soli-citările JCC de a concerta pentru iubi-torii de muzică israeliană din Romacircnia Aflat prima dată pe afișul unui program muzical al JCC-Romacircnia Rami Danoh a reușit să captiveze participanții la concert unii exprimacircndu-și prețuirea prin comentarii la superlativ A existat un numitor comun icircn interpretarea ce-lor doi tonicitatea Chiar cacircntecul de icircnceput al lui Gabi Berlin a fost A Kol Patuah - Toate drumurile sunt deschi-se șlagăr reprezentativ pentru menta-litatea israeliană

Ilazar cacircntărețul de muzică evre-iască din Rusia a fost prezentat de Leonid Kolton din partea Comunității Evreilor din Sankt Petersburg A tra-dus din engleză Luciana Friedmann bdquoMă bucur să fiu icircmpreună cu dum-neavoastră fie și virtual a declarat Un motiv icircn plus este faptul că una dintre bunicile mele s-a născut icircn Ro-macircnia Este primul program pe ca-re-l facem icircn Romacircnia dar sper că nu și ultimulldquo Deși nu este din Sankt Petersburg Ilazar este prieten al comunității petersburgheze Melodiile interpretate au fost selectate de pe cel mai bun album al său Cacircntăreț mim dansator Ilazar s-a remarcat prin mix-tura visare-vivacitate icircntr-un cacircntec ru-sesc o versiune modernă a cunoscutei melodii de Kabalat Șabat Leha Dodi Licrat Kala creativitatea unui cacircntec din muzica klezmer amestec de idiș și rusă

IULIA DELEANU

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Despre femei icircntre femei de 8 martie

Ziua mamelor doamnelor şi dom-nişoarelor nu putea să treacă neob-servată icircn racircndul programelor JCC astfel că Luciana Friedmann le-a in-vitat pe participantele de la JCC-urile

din ţară la o ediţie online bdquoEshet Chailrdquo prilej de bucurie şi relaxare icircn prag de 8 martie Programul a debutat cu un popas pe platoul de filmare unde se afla actrița Maia Morgenstern chiar icircn acel moment Ea a avut amabilitatea să ne ducă icircntr-o scurtă călătorie spre ceea ce reprezenta această zi icircn anii copilăriei sale Ne-a oferit o relatare plină de gingăşie despre cum viaţa ne poartă prin diferite ipostaze fiind cacircnd fiice cacircnd mame O icircntacirclnire plăcută a participantelor a fost și cu actriţa Geni Brenda Vexler care a prezentat două

videoclipuri icircn ipostaza sa de cacircntărea-ţă bdquoA idishe meidelerdquo vorbea despre o bdquodomnișoară evreicărdquo iar interpretarea sa a fost una fascinantă vocea plină de căldură s-a completat perfect cu jocul ochilor demonstracircnd că un ar-tist poate trece cu expresivitate chiar și de bariera măștii Voce cunoscută şi plăcută a radioului romacircnesc Ioana Niţescu ne-a invitat apoi să cunoaştem cacircteva doamne de poveste care i-au marcat cariera bdquoDespre femei icircntre noi femeilerdquo s-a numit prezentarea sa şi fereastra pe care a deschis-o a fost

către o lume a valorilor stabile şi a re-laţiilor interumane pline de respect şi loialitate de care avem o nevoie de-osebită şi icircn zilele noastre Pentru că a fost o zi plină de muzică bună icircntacircl-nirea duminicală s-a icircncheiat cu o altă voce specială de această dată de la Timişoara Soprana Diana Chirilă a se-lectat cacircteva melodii asortate perfect acestei zile completacircnd cu măiestrie un program menit să aducă un mo-ment de plăcută relaxare şi o picătură de cultură doamnelor aflate icircn faţa cal-culatoarelor (LF)

JCC tiMişOArA

Tradiții păstrate cu ajutorul comunicării online

Cacircteva zeci de membri ai comu-nităților din Iași Bacău Botoșani Neamț și București dar și invitați din Israel Belgia și Franța au participat la un Seder demonstrativ organizat online pentru a celebra sărbătoarea de Pesah 5781 chiar icircn condițiile restric tive cauzate de pandemie

Icircn deschiderea evenimentului președinta CE Iași Benjamina Ides-Vladcovschi a arătat că Sederul (bdquoor-dinerdquo bdquoracircnduialărdquo) simbolizează eli-

berarea din robia egipteană ieșirea din Egipt a fiilor lui Israel conduși de Moise și cei 40 de ani de peregrina-re prin deșert că icircn mod tradiţional acesta se face icircn familie care este centrul vieţii spirituale şi al moralei

evreieşti dar că icircn acest an ca ur-mare a restricțiilor impuse putem considera că Sederul de Pesah este petrecut icircn marea familie a Comuni- tății

Icircn continuare directorul JCC Iaşi Albert Lozneanu a vorbit despre sem-nificaţia sărbătorii de Pesah care sim-bolizează libertatea şi despre Hagada şel Pesah care prin cele 14 capitole ne transpune icircn perioada icircn care evreii au ieşit din robie și a transmis un me-saj emoționant participanților bdquoIcircn fieca-re generație avem datoria să retrăim sentimentul eliberării din sclavie ca și cum noi icircnșine am fost eliberați Pentru această libertate pe care atacirct de greu am dobacircndit-o trebuie să fim recunos-cători Atotputernicului că ne-a sfințit prin poruncile Sale și ne-a făcut poporul Său Vă doresc din inimă iubiți prieteni să aveți parte de binecuvacircntări nenu-mărate să vă deschideți porțile sufle-tului spre a primi iubirea lui Dumnezeurdquo

Icircn icircncheiere din Israel rabinul Yehoshua Aharonovitch a arătat că

Pesahul este una dintre cele mai icircn-semnate sărbători evreieşti care mar-

chează atacirct sfacircrșitul robiei icircn Egipt cacirct și nașterea națiunii icircn Ereț Israel și a explicat semnificațiile fiecărui in-gredient al mesei de Seder (mața ha-roset ou apă sărată maror karpas zeroah) care se așază pe un platou special (kersquoara) alături cu supa cu găluște și de cele patru pahare de vin roșu SILVIAN SEGAL

JCC iAşi

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

A Gueron

M Călin

Y Aharonovitch

B Ides-Vladcovschi și A Lozneanu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 13

Primarul Iașiului Mihai Chirica a făcut pe 1 aprilie gestul iresponsabil de a promova memoria unuia dintre liderii antisemiți și antidemocrați ai Romacircniei interbelice Octavian Goga Un bust al poetului naționalist a fost dezvelit de primar icircn inima Iașiului (pe Copou la intersecția Bulevardului Ca-rol I cu str Gheorghe Asachi)

Inițiativa ridicării bustului a apar-ținut unei instituții din subordinea Pri-măriei Iași Ateneul Tătărași condus de Andrei Apreutesei

Icircn fotografiile de la inaugurare mai pot fi văzuți alături de Chirica și Apre-utesei (jumătatea dreaptă) Adi Cristi și Cassian Maria Spiridon

Primarul Chirica a declarat că bdquopo-etul naționalrdquo trebuie privit separat de omul politic Această declarație este o scamatorie din trei motive

1) Primul citat inscripționat pe so-clul bustului aparținacircnd lui G Ibră-ileanu apreciază tocmai faptul că poetul Goga nu s-a limitat la opera literară și a ieșit din turnul de fildeș Al doilea citat al lui Păstorel Teodorea-nu icirci atribuie poetului rolul de vestitor al macircntuirii neamului Icircn fine al trei-lea citat din G Călinescu din Istoria literaturii romacircne icirci atribuie lui Goga patalamaua de bdquopoet naționalrdquo

Icircn paranteză fie spus Istoria lui Călinescu a apărut icircn 1941 icircn mo-mentul de apogeu al regimului Ion An-tonescu Criticul a și inclus icircn volum o fotografie a lui Goga icircmpreună cu Antonescu din 24 ianuarie 1938 la aniversarea Unirii Principatelor cacircnd Goga era prim-ministru și Antonescu ministru al Apărării Naționale

Citatele puse pe soclu nu sunt exacte au fost recompuse de cei care le-au pus acolo La cel din Păstorel Teodoreanu de exemplu textul de pe soclu este acesta bdquoLa Iași Octavi-an Goga a fost un trimis al destinului vestind macircntuirea unui neamrdquo Textul original este de fapt acesta bdquoTrimis al Destinului venea să vestească icircn ceasul al unsprezecelea macircntuirea unui neamrdquo La Călinescu pe so-clu este bdquoOctavian Goga este poet național totdeodată și pur ca și Emi-nescurdquo icircn timp ce textul original este bdquoDupă Eminescu și Macedonski Goga e icircntacirciul poet mare din epoca moder-nă sortit prin simplitatea aparentă a liricei lui să pătrundă tot mai adacircnc icircn sufletul mulțimii poet național tot-deodată și pur ca și Eminescurdquo Ci-tatul original din Ibrăileanu avea la

icircnceputul propoziției icircncă două cuvinte care au fost tăiate fără semnalare prin () sau alt semn cum se obișnuiește

Nu a fost schimbat neapărat sensul dar așa ceva nu se face nu poți pune ghilimele peste fra-ze care nu au aparținut icircntocmai celor invocați

Dar să revenim la pretinsa sepa rație dintre operă și cariera politică

Cele trei citate alese transmit cuvin-te cheie din codul naționalist bdquoneamrdquo (termenul cel mai etnicizat și exclusi-vist din lista de termeni care desem-nează colectivitatea națională după cum au demonstrat mai mulți istorici) bdquonaționalrdquo bdquomacircntuirerdquo (termen religios convocat pentru a servi o teleologie a purificării naționale și proiectul mile-nial naționalist) bdquodestinrdquo (cu trimitere la mesianismul naționalist) bdquopurrdquo (fan-tasmă predilectă a etnicismului)

Citatele puse pe bust nu fac re-ferire la opera literară a lui Goga ci la un proiect metaliterar naționalist De asemenea citatele nu elogiază separația dintre literatură și politică ci tocmai combinarea lor De altfel Goga a fost un promotor al militantis-mului așa cum se vede din numeroa-

se scrieri de ale sale (bdquoscriitorul la noi are și un rol militant o postură de luptător și cetățeanrdquo spunea el)

2) Al doilea motiv Octavian Goga a folosit prestigiul literar icircn cariera po-litică acesta a fost principalul său atu pentru că pricepere politică nu prea avea

3) Naționalismul radical al lui Goga este cosubstanțial operei literare

Demonstrația pentru punctele 2) și 3) se găsește la Răzvan Pacircracircianu bdquoOctavian Goga Sacerdote of the Na-tion Revisiting the Romanian Natio-nal Ideardquo Cluj-Napoca Editura Argo-naut 2018

A ridica un bust icircn memoria unei persoane nu este un simplu exercițiu de lectură sau exegeză Icircnseamnă a oferi publicului un model care simbo-lizează anumite valori și care inspi-ră un tip de conduită Ce nevoi are Romacircnia astăzi după 51 de ani de dictatură (ciclu care a debutat exact după guvernul condus de Goga și a fost prefigurat de acesta) Țara se chinuie că consolideze un regim de-mocratic să dezvolte o societate ba-zată pe valori liberale și să se integre-ze icircn organizațiile internaționale din care face parte alături de țări cu care icircmpărtășește aceleași valori Așadar ne-am aștepta să fie promovate icircn memoria publică personalități care au crezut icircn valori liberale care au luptat pentru democrație pentru drepturile fundamentale ale omului

Naționalismul antisemitismul au-tarhia antioccidentalismul dictatura ndash Romacircnia le-a mai icircncercat și a ieșit extrem de prost pentru toată lumea Toate acestea au dus la prăbușirea democrației la uciderea a sute de mii de oameni nevinovați și la icircnrăutățirea vieții tuturor locuitorilor Romacircniei

Ce simbolizează Goga Icircnainte să răspundem să vedem o fotografie grăitoare cu Octavian Goga făcută icircn fața altui bust al lui Eminescu icircn 1933 la cacircteva luni de la venirea la putere a lui Hitler

Dincolo de opera sa literară po-etul ardelean a fost valorizat pentru naționalismul său Din acest motiv a fost promovat de presa antisemită

(de o mare parte a ei) a fost ridicat icircn slăvi de propaganda antonesciană și tot de aceea a fost redescoperit de național-comunismul ceaușist

Ce valori promova Goga Era fas-cinat de dictatură de fascism de anti-semitism Ce a făcut din poziția de om politic și decident S-a dedicat exclu-derii evreilor din viața Romacircniei

Octavian Goga a condus un gu-vern a cărui principală agendă de gu-vernare era antisemitismul A fost o guvernare scurtă de doar 44 de zile (29121937-10021938) dar nefas-tă pentru că a inițiat măsuri perse-cutorii care au schimbat fundamen-tal destinul comunității evreiești și al democrației din Romacircnia Cronologic vorbind a fost al doilea guvern emi-namente antisemit din Europa după cel nazist

Partenerul principal de guverna-re al lui Goga a fost AC Cuza de pe poziția de ministru de stat și bdquopre-ședinte supremrdquo al Partidului Națion al Creștin notoriu corifeu al iudeofobi-ei ideolog și longeviv lider politic icircn același timp ndash fără icircndoială figura ne-fastă cu rolul cel mai mare icircn Romacirc-nia icircn teoretizarea antisemitismului și transformarea acestuia icircn politici

ADRIAN CIOFLAcircNCĂ

Din activităţile de cercetare ale

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM

U n a c t i r e s p o n s a b i l

1 Impunitatea Extremismul icircnflorește acolo unde exprimările și acțiunile care icircncalcă legea nu sunt penalizate și blamate Extremismul este incre-mentalist adică se bazează pe o radicalizare gradu-ală infracțiunile mari fiind precedate de altele mai mici rămase nepedepsite Impunitatea icircncurajează Extremismul este și viral circulă repede se ia iar știrile despre impunitate circulă cel mai repede

2 Oboseala civică Nicăieri extremismul nu a prins aripi fără să stacircrnească proteste Doar că icircn unele locuri protestul este viguros proporțional cu situația din ce icircn ce mai puternic dacă este nevoie Icircn alte locuri lumea obosește mai repede resurse-le civice sunt mai puține Protestele civice de la un moment dat pot crea iluzia că societatea știe să răs-pundă și să reziste dar abia o evaluare pe termen lung ne poate spune cum stăm

3 Complicitatea instituțiilor Dacă icircn racircndul instituțiilor menite a aplica legea și a educa ndash poliția justiția armata școala biserica ndash poziționările ex-tremiste atrag adepți peste o masă critică atunci ajungem icircn situația icircn care o parte din sistem funcționează antisistem Fantasmele pedagogice imaginează un public educabil dincolo de instituțiile statului dar de multe ori problema este chiar icircn in-teriorul acestora

4 Falsa cunoaștere Extremismul are pricepe-rea de a oferi forme alternative de cunoaștere și co-municare ndash simple eficiente spectaculoase profita-bile mobilizatoare Traduce seducător complicații Cunoașterea extremistă promite să spună ceva ce lumea nu știe ce i-a fost ascuns și care o va salva E contracultură inovație eroism și redempțiune Mase mari de oameni pot crede icircn lucruri absurde

să nu vă icircndoiți de acest lucru Asta dacă statul și societatea nu produc comunicatori raționali credibili care să poată face diferența

5 Statul nedrept Dacă statul se lasă tentat de practici autoritare și nedrepte radicalii vor promite eliberare și dreptate Dacă statul nu are proiecte in-tegratoare extremismul va minți că are unul și va ști să mobilizeze lumea icircn siajul acelei ficțiuni colecti-ve Dacă statul abuzează de puterile sale icircn numele unei cauze bune extremiștii se vor victimiza pacircnă la martirizare Statul nedrept ajută extremismul să paraziteze marile cauze și să le distrugă dinăuntru Radicalii simulează discursul justițiar practicile de-mocratice și revolta antitiranică pentru a produce icircn final o altă formă de oprimare

6 Necunoașterea codurilor Extremismul nu apare din senin Se revendică de la o istorie icircnvață dintr-o tradiție sau din mai multe Comunicatorii și publicul lor au o anumită intimitate culturală cu tradițiile și tendințele extremiste și au putut dezvol-ta coduri de comunicare ce nu sunt ușor de icircnțeles pentru externi mai ales pentru cei care vor să in-terpreteze fără să pună macircna pe carte Dacă iei li-teral ce spun extremiștii riști cum se zice icircn fotbal să fugi după fentă Extremismul este cameleonic și este cameleonic pentru a fi ucigaș

7 Raționalizarea violenței Extremismul este o patologie ideologică dar asta nu icircnseamnă că adepții săi sunt neapărat nebuni Extremiștii par raționali și eficienți prin uzurparea violenței legitime a statului Acționează ca vigilante pentru a corecta o situație pe care ei și mulți alții o consideră scan-daloasă cu instrumentele violenței icircn condițiile icircn care spun ei statul nu poate sau nu vrea să facă ce

trebuie Violența este prezentată ca ultimă și unică soluție după ce soluțiile intermediare adică invecti-va și amenințarea nu au funcționat

8 Minimalizarea Cumpătarea are capcanele ei Icircn fața extremei pare rezonabil să nu te pani-chezi să reacționezi cu reținere pentru a nu intra icircn spirala radicalismelor Minimalizarea este capcana moderației forma ei coruptă Există o lungă tradiție icircn a minimaliza extremismul Radicalii profită de na-tura teroristă a puterii lor sunt puțini la număr nu atrag atenția dar pot produce efecte devastatoare

9 Itrsquos the education stupid Da trebuie invo-cată și vorba asta bătracircnească ignorarea sistema-tică a educației și cercetării ne-a adus unde suntem A produs mase de inepți aroganți și creduli A și nu este vorba de bdquopoporrdquo prima dată ci de bdquoelitelerdquo acestea care vor să ne civilizeze să ne salveze și să ne administreze

10 Modernismul antimodern Se știe din lite-ratura de specialitate extremismul produce acest tip de modernism icircndreptat icircmpotriva propriilor valori Radicalii simt mai bine decacirct ceilalți care sunt tendințele sunt mai adaptabili reacționează mai repede Pentru unii sunt de preferat monoto-nilor democrați Se pricep să extragă din subsolul societății resursele de resentiment ură invidie și exclusivism care se bucură de un soi de consens clandestin Știu să găsească vinovați Să mobilize-ze oameni buni pentru cauze rele Să se folosească de istorie de tradiție de democrație de marile idei pentru a produce ceva nou un mutant nemaivăzut ndash icircncă unul

ADRIAN CIOFLAcircNCĂ

10 factori care icircncurajează extremismul

O Goga la bustul lui M Eminescu

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Transportul aerian va face un pas uriaș spre normalitate datorită unui test israelian de diagnostic rapid Covid-19 care urmează să fie prezent icircn curacircnd icircn aeroporturile europene Utilizat cu succes icircn două aeroporturi europene dispo-zitivul portabil SpectraLIT a primit aprobarea Comisiei Europene pentru vacircnza-rea icircn icircntreaga Uniune Europeană icircn conformitate cu Directiva europeană pri-vind dispozitivele medicale SpectraLIT a fost dezvoltat de Newsight Imaging icircn colaborare cu centrul de inovație ARC al Centrului Medical Sheba Icircmpreună au icircnființat Virusight Diagnostic pentru a comercializa dispozitivul Aprobarea CE este pentru prima versiune a testului care va costa doar cacircțiva dolari O persoană instruită icircn prealabil va lua o mostră cu ajutorul unui dispozitiv spe-cial și icircl va introduce icircn aparatul SpectraLIT Un spectrometru unic plasat pe un cip detectează viremia prin analiza lungimilor de undă detectate Algoritmul de inteligență artificială compară rezultatele cu datele din testul chimic PCR Re-zultatul pozitiv sau negativ este oferit icircn doar cacircteva secunde

Rotem Sorek manager de marketing al Virusight Diagnostic afirmă că pre-cizia SpectraLIT icircn studiile clinice a fost de 70-86 la sută bdquoCu toate acestea din moment ce folosim inteligența artificială rezultatele noastre se vor icircmbunătăți constant pe măsură ce adăugăm date noirdquo SpectraLIT ar putea fi utilizat pe fiecare aeroport ca parte a procesului de pre-icircmbarcare precum și icircn alte locuri publice precum muzee sau parcuri de distracții Icircntre timp SpectraLIT este su-pus testelor de validare icircn cadrul a 36 de spitale din America de Nord și Ameri-ca Latină Asia-Pacific Europa și Orientul Mijlociu Icircn următoarele cacircteva luni icircn așteptarea aprobării CE compania Virusight intenționează să icircnlocuiască versiunea actuală a SpectraLIT cu unități de tip self-service pentru o mai bună operaționalizare și dinamică a timpului alocat testării

O echipă internațională de cercetă-tori condusă de oameni de știință de la Institutul de Științe Weizmann din Israel spune că această descoperire ar putea explica de ce microbiomul intestinal afectează succesul trata-mentelor de imunoterapie pentru can-cer Oamenii de știință au descoperit că sistemul imunitar poate identifica bacterii care locuiesc icircn celulele can-ceroase și le poate folosi pentru a pro-voca o reacție imună icircmpotriva unei

tumori Imunoterapia a icircmbunătățit semnificativ ratele de recuperare de la anumite tipuri de cancer icircn special melanomul malign dar funcționează icircn continuare doar icircn aproximativ 40 din cazuri

Autorii principali ai demersului științific Shelly Kalaora și Adi Nagler au analizat probe de țesut din 17 tu-

mori de melanom metastatic derivate de la 9 pacienți Ei au obținut profiluri genomice bacteriene ale acestor tu-mori și apoi au identificat aproape 300 de peptide tumorale care pot fi recu-noscute de sistemul imunitar Studiile viitoare pot stabili care peptide bacte-riene icircmbunătățesc răspunsul imun permițacircnd medicilor să prezică suc-cesul imunoterapiei și să adapteze un tratament personalizat icircn consecință Multe dintre aceste peptide au fost afectate de metastaze diferite de la același pacient sau de tumori de la pacienți diferiți ceea ce sugerează că au un potențial terapeutic și o capaci-tate puternică de a produce activarea imunității a spus dr Nagler Desco-peririle acestea sugerează că pepti-dele bacteriene prezente pe celulele tumorale pot servi drept potențiale ținte pentru imunoterapie Acestea pot fi exploatate pentru a ajuta celu-lele T imune să recunoască tumora cu o precizie mai mare astfel icircncacirct aceste celule să poată lansa un atac mai bun icircmpotriva cancerului Aceas-tă abordare poate fi utilizată icircn viitor icircn combinație cu medicamentele de imu-noterapie existente arată specialiștii

Importante descoperiri de arheologie biblică

Autoritatea Israeliană pentru Antichități (IAA) a anunțat că o serie de fragmente dintr-un pergament bi-blic care datează din urmă cu 1900 de ani au fost descoperite icircn bdquoPeștera Ororilorrdquo din deșertul Iudeei din Isra-el Existența peșterii este cunoscută de ceva timp Denumirea sa macabră provine de la 40 de schelete umane antice care au fost descoperite acolo icircn anii 1960 Scheletele aparțin unor oameni care au murit de foame icircn tim-pul revoltei lui Bar Kokhba (132 - 135 en) Atunci evreii din regiune s-au revoltat icircmpotriva Imperiului Roman Revolta a fost icircnăbușită Unii scriitori antici au susținut că peste 500000 de evrei au fost uciși și mulți alții au

fost deportați din regiune ca urmare a acestei răscoale Pergamentul bi-blic descoperit recent scris icircn limba greacă datează de la revolta lui Bar Kokhba Documentul conține pasaje din cărțile scrise de Zaharia și Na-hum a explicat Autoritatea Israeliană pentru Antichități icircntr-un comunicat de presă

IAA a mai anunțat că aceasta este prima dată icircn 60 de ani cacircnd un per-gament biblic este descoperit icircn timpul săpăturilor arheologice științifice Mul-te manuscrise au fost furate sau dez-gropate icircn mod neștiințific IAA a pre-cizat că recenta descoperire este bdquoun pergament biblicrdquo și nu un fragment din Manuscrisele de la Marea Moar-tă Icircncă din 2017 IAA a desfășurat o campanie pentru găsirea de noi pergamente icircn peșterile din Deșertul Iudeei Ca parte din campanie IAA excavează peșteri care au mai fost

excavate anterior de arheologi Mai mult arheologii au descoperit și mu-mia unui copil veche de 6000 de ani icircn aceeași peșteră Mumia este a unei fetițe care avea icircntre 6 și 12 ani atunci

cacircnd a murit Totodată cercetătorii au descoperit icircntr-o peșteră separată un coș care datează din urmă cu 10500 de ani IAA a precizat că acesta ar putea fi cel mai vechi coș complet din lume

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Există gheață pe Lună

Ideea dezvoltării unei civilizații pe Lună nu este deloc străină comunității științifice iar dacă oamenii vor sta-bili orice fel de așezare pe Lună ar putea face acest lucru icircn apropierea unuia dintre polii săi unde cantitatea sa redusă de apă este stocată sub formă de gheață Un nou studiu re-alizat de cercetători din SUA și Insti-tutul de Științe Weizmann din Israel sugerează că cel puțin o parte din gheața de pe suprafața Lunii poate fi regăsită icircn locuri mai accesibile icircn depresiuni de dimensiuni mai mici cu pante mai blacircnde decacirct acele cratere abrupte Vehiculele și instrumentele spațiale rusești americane chineze japoneze și indiene au oferit toate confirmarea existenței gheții polare de cacircnd ideea a fost propusă pentru prima dată icircn 1961

Cei trei cercetători care efectu-ează acest studiu ndash prof Paul Hay-ne de la Universitatea din Colorado Boulder Dr Norbert Schoumlrghofer de la Institutul de Științe Planetare din Honolulu Hawaii și prof Oded Aharonson de la Departamentul de Științe ale Pămacircntului și Planetare din cadrul Institutului Weizmann ndash au crezut că folosind hărți recente și măsurători ale Lunii ar putea fi ca-pabili să stabilească dacă micile de-presiuni ar putea fi suficient de reci pentru a stoca gheața Cercetătorii ar putea totuși cu un pic de efort să calculeze cacirct de multă căldură ar pu-tea emana aceste goluri provenind din roci mai calde icircnconjurătoare Re-zultatele calculelor lor sugerează că și depresiunile mai mici de un metru pot fi bdquomicrocapcane recirdquo care conțin cantități mici de gheață de apă Dacă gheața este icircntr-adevăr descoperi-tă icircn depresiuni mai puțin adacircnci icircn apropierea polilor analiza acesteia ar dezvălui ceva despre sursele de gheață din sistemul nostru solar bdquoPo-trivit modelelor noastre aceasta este doar o fracțiune din gheața totală pe Lună dar mai degrabă decacirct să in-tre icircn craterele adacircnci și inospitaliere oamenii ar putea fi capabili să obțină suficientă apă pentru nevoile lor din aceste mici mai blacircnde și probabil mai aproape rezervoare de gheațărdquo este de părere prof Aharonson de la Institutul de Științe Weizmann Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Acum 100 de ani

Isaac bdquoDaddyrdquo Ochberg bdquoAfricanulrdquo

a salvat 200 de copii evrei orfani

din UcrainaVictimele revoluției ruse nu au

fost numai soldații albi sau roșii care se luptau pe diferite fronturi Icircn urma războiului dar și a epidemiilor de gri-pă spaniolă sau de febră tifoidă au rămas mii de copii orfani pe teritoriul fostului imperiu țarist La aceștia s-au adăugat copiii evrei ai căror părinți fuseseră uciși icircn timpul pogromuri-lor antisemite desfășurate icircn timpul revoluției Cele mai multe au avut loc icircn 1921 Au fost trimise multe strigă-te de ajutor pentru salvarea acestor copii Unul dintre ele sub forma unei scrisori a ajuns ca prin minune icircn Cape Town Și o altă minune s-a gă-sit un om care a icircmbrățișat cauza co-piilor evrei și a făcut tot ce a putut să aducă icircn siguranță cacirct mai mulți din-tre ei icircn Africa de Sud scrie publicația Tablet

Bărbatul icircn cauză se numea Isa-ac Ochberg un om de afaceri evreu ucrainean stabilit la Cape Town Icircna-inte de a-și porni acțiunea Ochberg a stat de vorbă cu premierul Jan Smuts care a permis aducerea icircn țară a cel mult 200 de copii Premi-erul a mai pus trei condiții acceptate de Ochberg să fie cu adevărat or-fani să fie sub 16 ani și fără handicap fizic

El a cutreierat regiunile devastate din Ucraina și Galiția unde icircnainte de revoluție trăiau cei mai mulți evrei și culegea orfanii din orașe comune și ștetl-uri Dacă nu i-ar fi salvat aceștia ar fi pierit icircn anii 1920 iar cei care eventual ar fi supraviețuit ar fi murit uciși de naziști icircn anii 1940

Dar Ochberg a acordat atenție și eforturilor de realizare a unui Is-rael independent Icircn 1937 a făcut o donație uriașă fundației Kerem Kayemet Leisrael din care au fost achiziționate terenuri unde s-au cre-at două kibuțuri Dalia și Galed Aici și-au găsit adăpost pentru a icircncepe o viață nouă supraviețuitori ai Ho-locaustului icircndeplinindu-se și icircn acest fel dorința lui de a salva viața evreilor

Icircn zona Megiddo din Israel a fost inaugurat icircn 2011 un parc memorial care-i poartă numele Există acolo un bdquoDeal al numelorrdquo pe care sunt răspacircndite plăcuțe cu numele tuturor orfanilor salvați din Europa de Est și aduși icircn siguranță icircn Africa de Sud Ultimul orfan Cissy Harris a murit anul trecut la Modiin icircn Israel

Ochberg a reușit să-i salveze pe cei 200 de orfani cu ajutorul gene-ros al comunității evreilor din Afri-ca de Sud Descendenții lor trăiesc răspacircndiți icircn icircntreaga lume și au ținut ca personalitatea lui să nu fie dată ui-tării Astfel la 14 martie anul acesta 100 de ani după acțiunea curajoasă a bdquoafricanuluirdquo a fost organizată o reu-niune online a descendenților copiilor salvați Evenimentul a fost realizat de Isaac Ochberg Heritage Committee (Israel) icircn parteneriat cu Consiliul Regional Megiddo Un memento icircn amintirea celui care și-a icircnsușit ver-setul din Talmud care afirmă bdquoCine salvează o viață salvează o lume icircntreagărdquo

EVA GALAMBOS

Un nou test rapid COVID disponibil curacircnd

Bacteria care luptă cu cancerul

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 15

CREAȚIE

Te-am modelat Te-am compus icircntre icircntuneric și răsăritEști cea mai reușită poezie a meaLa care am muncit cel mai mult

Și ce să faci cu o poezieIcircn primul racircnd să o dăruiești lumiiDu-te dragă farmecă-i și pe alții Așa cum m-ai fermecat pe mine

Plimbă-ți prospețimea parfumatăde la un iubit la altulIcircn coapsele lor seamănă febra și nebuniaPentru ca faima mea să dureze mereu

Dacă vrem să speculăm să bdquointerpretămrdquo puțin am putea spune că Israel Pincu Lazarovici (n 12 mar-tie 1912) nu a plecat la vacircrsta de doar un an ci a fost mai degrabă bdquotransportatrdquo de familie (părinții ndash Moise și Klara plus cei șapte frați și surori) de la Tacircrgu-Neamț la Montreacuteal (Canada) Asta ca să ne explicăm icircntr-un fel atitudinea rebelă care l-a caracterizat toată viața vi-itoare pe bdquocopilul născut gata circumcisrdquo conform unei legende urbane locale

Așadar după ce ani la racircnd a crescut icircn cultura și limba idiș (războindu-se cu bandele de antisemiți din cartierul St Urbain unde locuia apartamentul familiei fiind situat sub un bordel și dobacircndind ast-fel porecla bdquoNappyrdquo prescurtare de la Napoleon) la treisprezece ani a refuzat să facă Bar Mitzvah ru-pacircnd relațiile cu tatăl său Dar sprijinit de mama sa s-a icircnscris la Liceul bdquoBaron Byngrdquo unde s-a predat cu totul limbii engleze sub influența profesorului Saunders (bdquoNu auzisem niciodată limba engleză atacirct de frumos citită atacirct de puternic redată și icircmi amintesc că stăteam liniștit pe scaunul meu și ascultam captivat cum sune-tele umpleau camera rdquo) Apoi cititor avid de filosofie cu o preferință specială pentru Marx și Nietzsche icircn 1929 s-a alăturat Ligii Tinerilor Socialiști pozițiile ra-dicale exprimate determinacircnd excluderea sa din liceu (terminat totuși cu examene finale icircn particular) S-a icircnscris la Colegiul MacDonald icircn 1934 și a obținut o di-plomă icircn zootehnie () icircn 1939 dar articolele sale din ziarul studențesc i-au adus o faimă de bdquocomunistrdquo care a avut drept consecință interdicția de a intra icircn SUA pentru o perioadă de peste douăzeci de ani Icircn loc să se bdquolinișteascărdquo Irving (Peter) Layton (cum a icircnceput să semneze după 1937) a fondat bdquoClubul de cercetare socialărdquo unde s-a afirmat ca un foarte bun orator icircn favoarea ideilor bdquostacircngisterdquo activitate extinsă și la Cafe-neaua Horn din Montreacuteal (succesul său icircn dezbaterile publice l-au propulsat icircn timp spre emisiunea bdquoFighting Wordsrdquo de la CBC făcacircndu-l și un profesor icircndrăgit de elevii și studenții de la Liceul evreiesc bdquoHerzliahrdquo Univ

Sir Geoge Williams Concordia Univ York Univ Gu-elph Univ Toronto șamd) Icircn viața privată a trăit icircn compania a cinci femei cu unele căsătorit cu altele nu

Ca scriitor Irving Layton ndash după o bdquopregătirerdquo de aproximativ un deceniu ndash a devenit cunoscut icircn 1944 cacircnd a elaborat poemul bdquoIcircnotătorulrdquo (icircntr-un restaurant pe un șervețel cu pixul unei chelnerițe) care s-a consti-tuit icircntr-un fel de bdquomatricerdquo a creației sale Ulterior el nu a fost o prezență comodă nici icircn literatură Renumele de bdquocacircrcotașrdquo i-a precedat opera și a deranjat comoditățile

establishmentului Mai ales cacircnd făcea observații des-pre bdquopăgacircnismul fără transpirație al lui Wallace Stevens Anglicanismul obosit al lui Eliot Bizanțul de basm al lui Yeats Pastoralismul icircngrozitor al lui Frostrdquo

Prietenul și emulul său poetul Kenneth Sherman scria la icircmplinirea unui secol de la nașterea lui Irving Layton bdquoPotrivit lui Layton ar trebui să ne icircndreptăm atenția către scriitorii care au atins limita ndash și icircn acest sens a vorbit despre Kafka Dostoievski Genet și Beckett ndash pentru că au exprimat dilema noastră ac-tuală Icircn spirit Layton seamănă cel mai mult cu acei poeți din Europa de Est din a doua jumătate a seco-lului al XX-lea ndash Milosz Herbert Holub ndash autori care au cerut mai multă poezie și totodată poeți ademeniți să rămacircnă deasupra luptei Cu siguranță niciun poet canadian icircnainte sau de atunci icircncoace nu s-a ocupat mai profund de disconfortul nostru contemporan sau nu a lucrat mai fierbinte pentru a plasa poezia icircn centrul culturii noastre astfel icircncacirct să poată acționa ca o vin-decarerdquo

Icircn cele peste 40 de volume publicate (Iubește vier-mele cuceritorului Elementul verde rece Vițelul de aur și alte poezii Un covor roșu pentru soare Cocoșul care racircde Lac de unghii Focul icircntunecat etc) Irving Layton chiar asta a clamat un portret al omului care refuză cruzimea per-versiunea minciuna

Frumusețea ca reflectare a inteligenței și a educațieiSpiritul critic

Faptul că Ștefan Cazimir icircn anii lsquo90 a reprezentat icircn Parlament un Partid al cărui membru fondator era și care se nu-mea Liber Schimbist a fost ca o gură de aer proaspăt după ce ani mulți socie-tatea noastră fusese obligată să ascul-te discursurile lui Nicolae Ceaușescu icircntr-un bdquolimbaj de lemnrdquo Dar nici cu aleșii noștri postrevoluționari nu stăteam mai bine la acest capitol Lingviștii și publicul cultivat găsesc icircn speech-urile deputaților și senatorilor din Parlamentul Romacircni-ei icircn ultimele decenii biblioteci icircntregi de erori datorate nu emoției nici grijii pentru țărișoară ci semidoctismului inculturii și instrucției făcute bdquope puncterdquo Nu este deci surprinzător că deși nu are vechimea de parlamentar a altora Ștefan Cazimir s-a nu-mărat printre cei mai buni oratori ai noștri

Eu nu l-am avut profesor dar știu din mărturiile altora că și cursurile și semina-riile ținute de el erau un veritabil spectacol de idei de erudiție și de rigoare metodologică și terminologică A evocat el icircnsuși episoade din viața sa la catedră și din experiența didactică icircn mai multe racircnduri A analizat de pildă cu maxi-mă seriozitate de ce succesivele promoții de studenți racircd tot mai puțin la anumite glu-me (fiindcă nu le mai gustă fiind ele bdquofu-materdquo sau fiindcă nu le mai icircnțeleg lipsin-du-le contextul și referentul) Icircn alt articol făcea o cercetare asupra felului icircn care un profesor corectează zecile de lucrări Cazi-mir bazacircndu-se pe studii serioase cvasi-științifice consacrate subiectului Cacircnd icircncepi să corectezi luacircnd primele lucrări din teancul gros eziți să pui nota fiindcă vrei să vezi icircntacirci nivelul general spre finele corectatului cacircnd obosești și te-ai icircncărcat cu conținutul zecilor de lucrări deja citite tinzi să devii mai indulgenthellip Despre orice ar vorbi sau ar scrie Ștefan Cazimir este mereu avizat hipercompetent cu o vie cu-riozitate intelectuală și cu dorința vizibilă de a icircmpărtăși cititorului nu numai cunoștințe ci și un anumit spirit raționalist și umanist al lecturii pe care i-o propune El e nu nu-mai un profesor de literatură de istoria lite-raturii romacircne ci și unul care te icircnvață ce icircnseamnă spiritul critic și ce presupune să-l folosești ca pe un operator de limbaj de semn lingvistic și de semnificație simbolică

Prin acest spirit critic mereu viu prin cultura vastă și nivelul unei erudiții greu de egalat Ștefan Cazimir este icircn cultura contemporană ce era Șerban Cioculescu marele critic și istoric literar din strălucita galerie interbelică Cazimir nu e mai puțin acid și bdquochițibușarrdquo decacirct cel care fusese supranumit bdquoȘerban cel Răurdquo iar unele dintre polemicile pe care le-a purtat au fost adevărate turniruri pentru apărarea unei anumite ipoteze a unui adevăr al textului a unei interpretări personale a acestui ade-văr textual Și Caragiale-tatăl face parte din numitorul lor comun ca și Cioculescu Ca-zimir i-a dedicat lui Caragiale cacircteva cărți fundamentale

Icircl citesc cu bucurie icircn paginile bdquoRomacirc-niei literarerdquo așa cum o făceam și icircn co-loanele bdquoAdevărului literar și artisticrdquo (seria Cristian Tudor Popescu - C Stănescu) Textele sale au ceva luminos și clar Din ele se vede nu o poziție de autoritate a semna-tarului ci voința lui de a fi icircnțeles icircn profun-zime și detalii subiectul (uneori extrem de dificil) abordat și de a face lectorul părtaș la această icircnțelegere

Dacă icircn spatele lui Ștefan Cazimir icircn fundal e Biblioteca icircn fața lui este mereu Cititorul

DANIEL CRISTEA-ENACHE

Profil de scriitor

La 1 aprilie s-au icircmplinit 56 de ani de la moartea Helenei (născută Chaja) Rubinstein producătoare de cosmetice și colecționară de artă S-a născut icircn ghetoul evreiesc din Cracovia la 25 decembrie 1872 icircn-tr-o familie icircn care era cea mai mare dintre cele opt fiice A fost verișoara lui Martin Buber și a mamei lui Ruth Rappaport Chaja A emigrat icircn Aus-tralia icircn 1896 după ce a refuzat o căsătorie aranjată de părinți Icircnainte să plece mama i-a pus icircn bagaj o

duzină de borcănele de cremă de față icircngrijorată că fata nu va mai avea cu ce să icircși icircngrijească pielea Aspectul ca de alabastru al tenului ei a atras atenția multor femei din Australia care i-au cerut sfaturi pri-vind bdquorutina de frumusețerdquo Lucracircnd ca vacircnzătoare la băcănia unchiului ei și-a dat seama că priceperea pe care o dobacircndise ar putea s-o ajute să-și schimbe fundamental viața Și-a vacircndut o parte din cre-mele cu care venise iar planul a devenit acela de a recrea formula cremei de față pe care o folosea și de a le icircnvăța pe femei regulile icircnfrumusețării Una dintre replicile ei era bdquoNu există femei uracircte ci doar femei leneșerdquo care nu au disciplina de a se icircngriji suficient Ea conside-ra frumusețea nu numai un mod de seducție și putere ci și o reflectare a inteligenței și a educației

Icircn curacircnd avea să-și lanseze cre-ma bdquoValazerdquo care avacircnd succes i-a permis să-și deschidă un salon de cosmetică icircn centrul orașului Mel-bourne S-a impus apoi pe piața din Sydney iar icircn cinci ani a reușit să finanțeze deschiderea unui salon la Londra punacircnd bazele uneia dintre primele companii de cosmetice din lume Și-a dezvoltat astfel afaceri la

nivel internațional iar succesul de care s-a bucurat a motivat-o să spri-jine instituții caritabile care se ocu-pau de educație artă și sănătate La Londra s-a căsătorit icircn 1908 cu jurnalistul Edward William Titus cu care a avut doi fii S-au mutat la Pa-ris iar icircn 1914 au emigrat icircn Ame-rica Pe piața americană a rivalizat cu Elizabeth Arden o altă mare fe-meie de afaceri icircn domeniul cosme-ticelor Helena Rubinstein ar fi spus bdquoCu ambalajele ei și cu produsele mele am fi condus lumeardquo Icircn 1928 și-a vacircndut afacerile fraților Leh-man iar peste zece ani a divorțat și s-a recăsătorit cu prințul Artchil Gourielli-Tchkonia din Georgia Icircn 1953 a icircnființat Fundația filantropică bdquoHelena Rubinsteinrdquo care obținea fonduri pentru cercetarea medicală și dezvoltarea altor ramuri icircn do-meniu A fost fondatoarea compa-niei de succes Helena Rubinstein Incorporated prin care a devenit una dintre cele mai bogate femei din lume A murit la New York la 1 aprilie 1965 Icircn 1973 compania a fost vacircndută către Colgate-Palmoli-ve care icircn prezent este deținută de grupul LrsquoOreacuteal

CLAUDIA BOSOI

Irving Layton ndash de la Tacircrgu-Neamț pe listele NOBEL

Traducere și prezentare deEMIL NICOLAE-NADLER

(Continuare icircn pag 22)

Irving Layton și Leonard Cohen icircn 1961 (la o lansare comună de carte)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Sub acest titlu apare icircn ziarul Neamul evreiesc din 22 martie 1946 informarea despre adunarea plenară a Uniunii Evrei-lor Romacircni numită organizație democrată aflată sub președinția lui Zelțer-Sărățeanu

Dezbaterile au avut icircn vedere activitățile din luna februarie cacircnd au continuat de-mersurile la diferite ministere Au fost de-puse memorii și proteste la Ministerul de Interne Justiție Culte Apărare Națională Educație Națională Finanțe Externe și la Marele Stat Major La Ministerul de In-terne s-au depus proteste icircn problema recrudescenței antisemitismului Au fost semnalate manifestări antisemite icircn dife-rite localități precum Hațeg Răducăneni Drăgășani icircn școli și la Universitatea din București Icircn memoriul adresat Ministerului Justiției s-a cerut adoptarea unei legi pri-vind reglementarea cetățeniei bdquoSe apro-pie alegerile se arăta icircn memoriu și icircncă mai există o importantă categorie de evrei care nu are reglementată cetățenia romacirc-nă Legea revizuirii cetățeniei adoptată de guvernul Goga-Cuza icircn ianuarie 1938 nu a fost icircncă abrogată Anii de prigoană au creat o serie de situații speciale și icircn acest domeniu Au fost evrei care au renunțat la cetățenia romacircnă și au plecat icircn exil După 23 August s-au icircntors iar situația lor din punctul de vedere al cetățeniei nu este re-glementatărdquo S-a intervenit pentru aplicarea legii nr 6071945 care preve-dea restituirea bunurilor mobi-le luate evreilor deportați De la Ministerul Cultelor și de la cel al Educației Naționale s-au ce-rut subvenții pentru instituțiile de cult cultură și asistență socială S-a ce-rut revizuirea impunerii meseriașilor liber-profesioniștilor comercianților și indus-triașilor evrei care din motive rasiale nu și-au putut exercita profesiunea

O deosebită atenție a fost acordată or-ganizării ajutorului pentru foștii deportați care și-au pierdut toate bunurile S-a ce-rut atacirct acordarea de ajutoare pentru foștii pres tatori de muncă obligatorie cacirct și clasarea chemării icircn judecată a foștilor deportați care nu s-au prezentat la concen-trare Președintele Sărățeanu a făcut o am-plă expunere asupra situației politice inter-ne și externe situacircnd problema evreiască icircn acest context A insistat asupra faptului că icircncă nu s-a rezolvat restitutio in integrum pentru evreii care au fost supuși jafurilor pogromurilor și deportărilor de către regimul Antonescu

Pe lacircngă discutarea situației interne plenara a fost informată de poziția UER față de problema Palestinei de răspunsuri-le care s-au dat la ancheta unei comisii an-glo-americane bdquoProblema palestiniană se spunea icircn răspuns poate fi rezolvată numai pe plan internațional de către Națiunile Uni-te URSS Marea Britanie și Statele Unite trebuie acordată libertatea de imigrare icircn Palestina trebuie abolite prevederile Cărții Albe și ale tuturor măsurilor restrictive apli-cate evreilor din Palestina a căror muncă constructivă este o chezășie de prosperita-te pentru toți locuitorii din Țara Sfacircntă tre-buie consolidat căminul evreiesc icircn Palesti-na pe baza unei conlucrări sincere cu po-porul arab eliberat din cătușele exploatării feudalerdquo Plenara a aprobat icircn unanimitate răspunsurile date la ancheta respectivă

Icircn final s-a adoptat hotăracircrea cu privi-re la redeschiderea Universității Populare Așadar deși Sărățeanu s-a alăturat Co-mitetului Democratic Evreiesc susținacircnd că CDE a luat poziție față de toate pro-blemele care interesează viața evreiască făcacircnd abstracție de faptul că respectiva organizație a fost creată din inițiativa PCR pentru a asigura controlul politic al puterii comuniste icircn lumea evreiască totuși acti-vitatea lui se icircnscrie icircn istoria contempora-nă a evreilor iar istoriografia evreiască nu poate face abstracție de personalitatea lui

LyA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

PLENARA UER

ndash Ce faceți pentru asta ca președinte de comunitate

ndash Icircnainte de pandemie aveam icircntacirclniri cu elevi de liceu Copiii pregăteau compuneri despre Ho-locaust eu le istoriseam ce s-a icircn-tacircmplat atunci cu evreii din orașul nostru Organizam lansări de car-te la temă Tineri icircnsoțiți de pro-fesori vizitau sinagoga Unii se arătau interesați de Tora de ebra-ică A existat și continuă să existe dialog interconfesional mai ales cacircnd veneau icircn țară descendenți ai dinastiei rabinice Paneth fostă conducătoare spirituală icircn zonă La Muzeul de Istorie a Dejului a avut loc lansarea monografiei apărute la Ed Hasefer bdquoIstoria comunităților evreiești din Dej Beclean Tacircrgu Lăpuș Reteag Ileanda și icircmpre-jurimile acestorardquo de Zoltan Singer zl fost președinte al comunității Autorul a activat icircn mișcarea sionis-tă a fost trimis icircntr-un detașament de muncă forțată a supraviețuit Holocaustului Nu cred să exis-te cineva care să parcurgă cartea fără să fie mișcat de dramatismul său Continui să păstrez online le-gătura cu școlile unde se predă is-toria Holocaustului cu oameni de toate religiile convins că educația este mijlocul cel mai eficient de contracarare a antisemitismului și negaționismului

ndash Aminteați de sinagoga din oraș Are nevoie de restaurare

ndash Sigur Edificiul a fost con-struit icircntre 1907-1909 Dar pentru asta avem nevoie de fonduri care ne depășesc enorm puterile Icircn-

cercăm să realizăm un parteneriat icircntre FCER și Primăria din Dej Cu atacirct mai mult cu cacirct e singurul lăcaș de cult mozaic rămas Icircnain-tea Holocaustului au existat icircncă 13 sinagogi Autoritățile locale ne ajută la icircntreținerea sinagogii și a celor trei memoriale dedicate victimelor Holocaustului Facem tot posibilul să păstrăm patrimoniul sacru zonal mikva din oraș cimitirele din Dej și icircmprejurimi a căror icircngrijire este iarăși o problemă gacircndiți-vă doar la plata icircngrijitorilor din localitățile unde nu mai trăiesc evrei Ar fi bine dacă s-ar icircnființa hevrot kadișa re-gionale dar finanțarea e o chestiu-ne care ține de Federație

ndash Sunt vestigii care denotă o prezență evreiască puternică icircn tre-cut Puteți schița cacircteva repere

ndash Deși prezența evreilor icircn oraș și icircn comunele icircnvecinate a fost permisă abia la icircnceputul secolului XIX Comunitatea Ortodoxă Evre-iască din Dej ființa icircn 1863 cu toate instituțiile care-i confereau acest statut hevra kadișa măcelărie heder ieșivot Talmud Tora Poalei Țedek mikva Membrii dinastiei ra-binice Paneth erau lideri religioși Funcționau organizații evreiești Asociația de Caritate a Femeilor Israelite Casa de Ajutor Reciproc azil orfelinat sub egida Joint-ului bancă evreiască pentru icircmprumu-turi mici Linat Țedek Cercul Soci-al Evreiesc Icircntre 1918-1935 s-au icircnființat filiale ale Convenției Sionis-te Organizației Tineretului Sionist WIZO HaPoel Hamizrahi Bnei Aki-va HaNoar HaȚioni Betar Icircn peri-

oada interbelică am avut o viață economică so-cială culturală icircnfloritoare Apoi au venit anii Ho-locaustului 300 de evrei dejeni au fost trimiși icircn 1942 la muncă forțată pe fron-tul ucrainean Au pierit acolo 140 dintre ei din cauza foametei a bo-lilor a torturilor La 31 martie ´44 se instituie obligativitatea de purtare a stelei galbene La 16 aprilie au fost confiscate toate proprietățile evreiești Icircntre 3-5 mai toți evreii dejeni peste 3000 au fost trimiși icircn ghetoul din Pădurea Bungăr din vecinătatea orașului Icircndură foame sete lipsă de minime condiții sani-tare torturi La 28 mai 4 și 6 iunie s-a făcut deportarea la Auschwitz icircmpreună cu ceilalți din comitat Icircn total - 7870 Au supraviețuit circa 300 Comunitatea a fost reicircnființată icircn 1946 dar marea majoritate a fă-cut Alia

ndash Cum gestionați problemele is-cate de pandemie

ndash Icircncerc să păstrez coeziunea comunitară firește cu respectarea restricțiilor sanitare Mă icircntacirclnesc cu membrii comunității icircn grupuri mici icirci consiliez din punct de vedere psi-hologic icircncerc să le mențin treaz interesul pentru probleme specifi-ce iudaismului Tinerilor puțini cacircți sunt le recomand cărți participări la evenimente online organizate de FCER Joint JCC Caut să-i ajut pe asistați cu ce au nevoie Mulțumesc DASM-ului pentru spri-jin Mă stimulează dorința tuturor pentru păstrarea tradițiilor relațiile interumane foarte bune dintre noi

ndash Ce credeți că trebuie să facă președintele unei comunități mici pentru a o menține

ndash Să găsească soluții pentru a trece cu bine de această perioa-dă grea sanitar și economic Să aibă grijă de asistați Să atragă ti-nerii spre comunitate Să combată negaționismul Să popularizeze is-toria comunității sale

IULIA DELEANU

bdquoDe cacircte ori trec prin momente grele mă gacircndesc la tatăl meu care a pierdut doi copii și pe mama lor icircn Holoca-ust A fost unul dintre puținii supraviețuitori Eu m-am născut icircn 1956 Părinții nu ne vorbeau despre asta poa-

te ca o măsură de protecțierdquo mărturisește Mișu Rosenberg președintele comunității din Dej bdquoMă gacircndesc totodată la copiii mei cărora le doresc să trăiască icircntr-o lume cacirct mai de-

centă rațională lipsită de excese naționalisterdquo

bdquoIcircn această perioadă grea icircncerc să păstrez coeziunea comunitarărdquo

Interviu cu MIȘU ROSENBERG preşedintele CE Dej

Raport privind antisemitismul icircn 2020

Panedemia de coronavirus a intensificat diferite forme de antisemitism

Icircn ajunul Zilei de Comemorare a Holocaustului icircn Is-rael Centrul Kantor de Studiere a Evreimii Contempo-rane Europene (Universitatea Tel Aviv) a dat publicității Raportul Anual despre antisemitism pe 2020 care se bazează pe mii de mărturii din diferite regiuni ale lumii obținute prin rețeaua internațională stabilită icircn urmă cu cacircțiva ani de Centrul Kantor Conținutul raportului a fost prezentat icircntr-o conferință de presă de dr Dina Porat directoarea Centrului

Vorbitoarea a scos icircn evidență stracircnsa legătură a evoluției și naturii antisemitismului cu pandemia de coronavirus Icircn 2020 a arătat dr Porat au reapărut prejudecăți superstiții și teorii bizare precum și mani-festări jignitoare și vicioase verbale și vizuale de anti-semitism

Acuzația cea mai frecventă a antisemiților a fost că evreii și israelienii sunt de vină pentru dezvoltarea și răspacircndirea coronavirusului sau bdquoiudeovirusuluirdquo ca să realizeze vaccinul și tratamentul pe care să le vacircndă apoi și să icircncaseze un profit uriaș Acuzația a circulat icircn zeci de țări icircnsoțită de mesaje și caricaturi agresi-ve Grav este că acuzațiile nu au provenit numai din cercuri extremiste sau țări ca Turcia Autoritatea Pales-

tiniană Iranul ci și din racircndul populațiilor cu identități politice și ideologice bine definite

Din cauza măsurilor de carantină socializarea evreilor cu inamicii lor a fost mai redusă astfel că și numărul evenimentelor violente a scăzut de la 456 icircn 2019 la 371 icircn 2020 Nu au avut loc atacuri ucigașe iar incidentele legate de proprietățile private s-au redus de la 170 icircn 2019 la 107 icircn 2020 deoarece lumea a stat acasă Totuși vandalizarea proprietăților comuni-tare și a instituțiilor a continuat cea a cimitirelor și a memorialelor dedicate Holocaustului a crescut de la 77 icircn 2019 la 96 icircn 2020 iar a sinagogilor de la 53 la 63 S-a icircnregistrat o escaladare a incidentelor antisemite icircn SUA și Germania icircn schimb un declin semnificativ s-a icircnregistrat icircn Australia Marea Britanie și Franța icircn acest ultim caz a avut loc o reducere cu 50 a tuturor tipurilor de incidente antisemite datorită lockdown-ului sever Creșterea numărului de incidente a avut loc icircn state cu o populație evreiască numeroasă Cu excepția Ucrainei icircn celalate țări din Europa Centrală și de Est nu s-a icircnregistrat o creștere a incidentelor icircn 2020

Icircn schimb activitățile an-tisemite s-au intensificat pe

EVA GALAMBOS(Continuare icircn pag 20)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 17

La mulți ani Irina Marin-Cajal

Irina Marin-Cajal este dovada vie a faptului că un copil crescut icircn lumi-na și căldura unor părinți de o calitate umană excepțională va călca pe ur-mele lor icircn propria sa existență

Căldura sufle-tească a regreta-tului academician și președinte al FCER Nicolae Cajal ca și a soției sale Berthina (Bibi) Cajal preo-cuparea medicu-lui și profesorului Cajal de a-și ajuta semenii de cacircte ori putea s-au transferat din plin asu-pra fiicei Adăugăm pasiunea pentru artă aceeași dăruire față de familie și avem motivele pentru care o felicităm pe Irina Marin-Cajal de ziua ei

La mulți ani Irina

Ad Mea Veesrim prim-rabin

Rafael ShafferDe peste un deceniu de cacircnd se

află la București prim-rabinul Rafa-el Shaffer a dovedit că reușește să pună comunitatea pe primul loc și să se dedice atragerii cacirct mai multor evrei icircnapoi către sinagogă după icircn-depărtarea din anii comunismului

Pe lacircngă dificultățile generate de vacircrsta medie icircnaintată a comunității evreiești din București prim-rabinul a avut de luptat de mai bine de un an și cu greutățile puse de pandemie icircn calea celor care simțeau nevoia de a fi icircmpreună de sărbătorile mozai-ce dar nu numai

A reușit să facă din mediul comunitar online unul icircn-cărcat de spiritualitate iudaică prin textele de studiu transmise enoriașilor icircnainte de Șabat prin inițiative pre-cum prezentarea organizării la do-miciliu a Sederului de Pesah și multe altele ceea ce a ajutat la menținerea vie a flăcării mozaismului

Ad Mea Veesrim (RE)

Negarea Holocaustului tulpina britanică

Icircn urmă cu doar un secol rata mortalității la copii icircn Europa și SUA era icircntre 25 și 40 Pojarul polio-mielita difteria erau boli care făceau ravagii icircn icircntrega lume

Vaccinarea copiilor a redus această rată icircn ziua de azi pacircnă la 14-45 rata de mortalitate fiind icircn special urmarea refuzului vaccină-rii

Descoperirea vaccinului este unul dintre marile progrese ale medicinei moderne O formă premergătoare vaccinării a fost folosită icircncă din anul 200 icircen icircn Roma antică icircmpotriva variolei acest procedeu fiind atestat din nou icircn 1500 en icircn China și icircn 1600 en icircn India Metoda se chea-mă inoculare și constă icircn introduce-rea unui agent infecțios viu icircntr-un individ sănătos icircntr-un mod contro-lat printr-o parte a pielii unde poate fi ușor absorbit cum ar fi mucoasa din nas sau printr-o zgacircrietură icircn piele

Metoda inoculării a mai fost folo-sită icircn Turcia Africa și mai tacircrziu icircn jurul anilor 1700 a ajuns și icircn Euro-pa și Statele Unite Nu era o metodă perfectă rata deceselor icircn cazul va-riolei era icircn jur de 2-3 dintre indivi-zii inoculați cu forma patogenă dar

cu certitudine reprezenta un progres față de mortalitatea de pacircnă la 30 icircn urma icircmbolnăvirii prin contractarea patogenului icircn mod natural

Icircn 1796 Edward Jenner un me-dic englez a condus primul studiu științific icircn privința vaccinării folosind varicelă provenită de la vite pentru a induce imunitate icircmpotriva variolei la oameni Varicela la vite este o boală virală cauzată de un virus care este foarte asemănător cu virusul variolei la oameni Richard Dunning prieten cu Edward Jenner a introdus terme-nul de bdquovaccinrdquo folosind forma latină a cuvacircntului bdquovaccardquo Edward Jenner a pus bazele vaccinării prin tehnicile de alterare folosite

Vaccinarea este o formă mo-dernă de inoculare mult mai sigură datorită faptului că agentul infecțios este introdus icircn organism icircntr-o for-mă atenuată cu scopul de a pregăti sistemul imunitar pentru o posibilă interacțiune cu patogenul real Pri-mele eforturi de a introduce vacci-narea și a descuraja inocularea au apărut prin 1800 Anglia a interzis icircn 1840 metoda inoculării și a icircnceput promovarea vaccinării gratuite la co-pii

Louis Pasteur microbiolog și chi-mist francez este indiscutabil unul dintre liderii revoluționării vaccinu-lui Icircn 1879 Pasteur produce primul vaccin dezvoltat prin folosirea unei forme atenuate a bacteriei care pro-duce holera Icircn 1880 tot el dezvoltă vaccinuri icircmpotriva infecțiilor morta-le precum rabia antraxul difteria și pojarul Toate aceste vaccinuri sunt obținute folosind diferite metode de atenuare a agentului infecțios

De la apariția lor vaccinurile s-au dezvoltat și icircmbunătățit permanent Tipul de vaccinuri bdquoinactiverdquo folosesc o versiune moartă a patogenului care cauzează boala Hepatita A vaccinul icircmpotriva gripei a poliomielitei sunt exemple de astfel de vaccinuri Vac-cinurile bdquoviirdquo folosesc o formă atenu-ată a agentului infecțios Vaccinurile icircmpotriva pojarului variolei rubeolei sunt exemple de vaccinuri care folo-sesc forme vii ale elementului pato-gen Alte tipuri de vaccinuri sunt cele care folosesc o toxină provenită din agentul infecțios care cauzează boli cum ar fi difteria și tetanosul Alte vaccinuri folosesc porțiuni din pato-gen pentru a crea reacția imunitară dorită la agentul infecțios Exemple ar fi cele icircmpotriva hepatitei B HPV meningitei

Vaccinurile virale utilizează apa-ratul celular existent icircn organismul nostru și ca sistem de livrare folosesc un virus modificat Acestea au fost folosite icircn boli precum Ebola HIV și

Din istoria vaccinăriiAutoarea acestui articol dr Diana David-Rus este membră a Comunității

Evreilor din București și a celei din Muumlnchen (Germania) unde locuiește ac-tualmente lucracircnd la Institutul de Sănătate al guvernului bavarez Dr Di-ana David-Rus este specializată icircn bioinformatică și modelare matematică icircn biologie și are un doctorat obținut icircn Statele Unite icircn domeniul Computa-tional Biology

forme de gripă Ele sunt folosite azi icircn lupta icircmpotriva COVID AstraZe-neca și JampJ sunt exemple de astfel de vaccinuri virale

Vaccinurile de tip ARN sunt studi-ate de cacircteva decenii icircnsă apariția epidemiei de COVID a creat posibi-litatea utilizării unor astfel de vacci-nuri icircmpotriva acestei boli Avantajul acestor vaccinuri este că pot fi create icircn foarte scurt timp și datorită faptului că nu conțin virusiri vii nu există ni-ciun risc de a cauza boală icircn persoa-na vaccinată Sunt unele dintre cele mai sigure vaccinuri dezvoltate pacircnă icircn ziua de azi și reprezintă icircnceputul unei noi ere icircn domeniul vaccinării Datorită progreselor tehnologice ele vor putea fi folosite icircmpotriva unei multitudini de boli inclusiv icircn lupta icircmpotriva cancerului Vaccinurile de tip ARN pot eradica viitoare boli și focare de infecții icircnainte ca acestea să se transforme icircn epidemii tocmai datorită vitezei cu care astfel de vac-cinuri pot fi create

Dr DIANA DAVID-RUS

Cu toa-te că istoricii consideră că primele exem-ple de negare a Holocaus-tului după cel de-al Doilea Război Mondi-al ar fi apărut icircn declarațiile și scrierile unor fasciști

antisemiți și personalități de extremă dreapta din Franța Suedia și Statele Unite un studiu britanic arată că un rol esențial chiar primordial a fost ju-cat de simpatizanții naziști din Marea Britanie atacirct icircn timpul războiului cacirct și imediat după bdquoS-a creat un model folosit de atunci de cei care icircncearcă să nege Holocaustulrdquo a afirmat Joe Mulhall autorul volumului bdquoFascis-mul britanic după Holocaust de la nașterea negării pacircnă la revoltele din Notting Hill 1939-1958rdquo (la Notting Hill au avut loc atacuri și proteste ra-siste icircmpotriva imigranților de culoare din Caraibe) relatează The Times of Israel

Istoricul a arătat că liderul fascist britanic Oswald Mosley a jucat un rol principal icircn apariția negării Holocaus-tului după război Cercetătorii ignoră fascismul britanic deși faptele prezen-tate de Mulhall dovedesc caracterul timpuriu al negării Holocaustului prin-tre reprezentanții acestui curent Din momentul icircn care au apărut informații despre atrocitățile naziste scrie is-toricul Mosley și ducele de Bed ford unul dintre organizatorii partidului de extremă dreapta Poporul Britanic au căutat să minimalizeze sau să res-pingă faptele invocate Ei au consi-derat imaginile apărute drept falsuri iar informațiile despre brutalitățile icircmpotriva evreilor exagerate de pro-pagandă La racircndul său Alexander Ratcliffe antisemit virulent și fondato-rul Ligii Protestante Scoțiene a scris icircn broșura bdquoAdevărul despre evreirdquo că

bdquotot ceea ce s-a publicat icircn presă des-pre persecuțiile teribile ale evreilor de către Hitler este icircn mare parte scris de evrei și pus icircn circulație de către ei și că sunt pure invențiirdquo

Icircn primăvara și vara lui 1945 nu a mai negat atrocitățile dar a susținut că vinovați nu sunt naziștii Acești oa-meni au murit de foame iar cei care i-au icircnfometat au fost aliații a susținut Ratcliffe

Publicațiile lui Ratcliffe și ale du-celui de Bedford nu au avut un im-pact deosebit asupra cititorilor ei fiind personalități marginale și nu au afec-tat perceperea Holocaustului de către societate dar subliniază Mulhall au creat sursele și modelele folosite mai tacircrziu de negaționiști ca David Irving și Robert Faurisson Ideile celor doi negaționiști britanici au fost prelua-te și completate de Oswald Mosley Mosley arată istoricul era o perso-nalitate bine cunoscută considerată de mulți credibilă Avea o platformă

publică extinsă mult mai mare decacirct alte personalități din extrema dreap-tă britanică El a jucat un rol importat icircn negarea Holocaustului din Marea Britanie și a elaborat numeroase ar-gumente care au fost preluate de negaționiștii Holocaustului din diferite țări cum a fost negarea lagărelor din Buchenwald și Belsen sau ideea că lagărele au fost bdquoo necesitate neplă-cutărdquo

Atacurile lui Mosley icircmpotriva pro-cesului de la Nuumlrn berg au devenit o tematică pentru negaționiștii britanici ai Holocaustului Ele au propagat ide-ea pe care istoricul american Debo-rah Lipstadt a denumit-o bdquoechivalență imoralărdquo respectiv punerea semnului egal icircntre crimele naziste și presupu-sele crime ale aliaților Toate aceste idei scrie Mulhall s-au regăsit icircn lu-crările lui Maurice Bardegraveche conside-rat primul negaționist european

EVA GALAMBOS

Icircn zilele de Sefirahellipperioadă La 27 Nisan (anul acesta icircn seara de 7 și icircn ziua de 8 aprilie) este Yom Hazikaron laȘoah ve-laGvu-

rah (Ziua Amintirii Holocaustului și a Eroismului Evreiesc) dată stabilită de Knesset pe baza datei izbucnirii răscoalei ghetoului din Varșovia 19 aprilie 1943 Data stabilită este la o săptămacircnă după Pesah și cu opt zile icircnainte de Ziua Independenței Israelului Icircn privința Zilei Independenței Israelului (Yom HaAțmaut) ea este la 5 Iyar (anul acesta icircn seara de 14 aprilie și icircn ziua de 15 aprilie) Icircn anul 1948 data proclamării Independenței Israelului a fost 14 mai Ziua Independenței este precedată cu o zi de Ziua Eroilor căzuți icircn răz-boaiele de apărare a Israelului (Yom Hazikaron leHalelei Zahal) Este simbolul trecerii de la durere la bucurie de la catastrofă la renaștere La 28 Iyar (anul acesta este icircn seara de 9 și ziua de 10 mai) este o nouă sărbătoare aceas-ta de asemenea cacircștigată prin luptă și suferință Ziua Eliberării Ierusalimului (Yom Șihrur Yerușalaym) Este ziua eliberării capitalei eterne a poporului evreu și a Israelului și a reicircntregirii orașului a eliberării Zidului de Apus din Templul de la Ierusalim Icircn anul 1968 icircn timpul Războiului de Șase Zile evenimentul s-a petrecut icircn ziua de 12 mai

Precum vedem o perioadă bogată icircn evenimente Desigur sunt diferențe icircn privința modului lor de celebrare de către diferite grupuri de evrei ndash sioniști nesioniști laici religioși ultrareligioși israelieni din Diaspora Dar ne putem aminti un comentariu asupra acestei perioade care se referă la unitate de la eliberarea națională de Pesah la eliberarea spirituală de Șavuot la primirea Torei Să sperăm că doliul se va transforma din nou icircn bucurie icircn viitor cu aju-torul lui Dumnezeu

(Urmare din pag 8)

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Noua armă israeliană a cărei tes-tare s-a icircncheiat de curacircnd va intra icircn producție la compania de armament Elbit Systems bdquoAcul de fierrdquo cum a fost numită noua armă este de fapt o eficientizare a uneia dintre cele mai comune și cel mai des utilizate arme ndash mortiera sau lansatoarea de mină ndash iar comparativ cu celelalte sisteme de luptă este foarte economicoasă toată instalația costacircnd cacircteva sute de euro se arată icircntr-un comentariu al agenței de presă Metula Mortiera este icircn general o armă imprecisă

care provoacă multe victime colatera-le Icircn momentul tragerii tubul trebuie icircnclinat iar după ce se lansează pro-iectilul nu mai există vreo posibilita-te de a-i controla traiectoria aceasta depinzacircnd de multe elemente inclu-siv de condițiile meteorologice mai ales de vacircnt Deoarece nu avea un mijloc de ghidaj se icircntacircmpla adesea să explodeze cu cacircteva sute de metri icircnainte de țintă Unul dintre avantaje-le mortierei era că puteai să plasezi tubul lansator pe orice pe un vehicul 4x4 pe un transportor blindat sau chiar pe sol pe spatele sau umărul unui soldat

Soluția la care s-au gacircndit spe-cialiștii israelieni a fost realizarea de obuze de mortieră inteligente Potrivit lui Yaniv Rotem șeful Admi nistrației pentru Dezvoltarea Armelor și Infra-structurii Tehnologice din cadrul Mi-nisterului Apărării procesul de moder-nizare a durat 10 ani și este un suc-ces Recentele teste au demonstrat că toate țintele aflate la distanțe icircntre un kilometru și 12 km au fost nimerite Specialiștii apreciază că aceasta este una dintre cele mai mari evoluții ale ducerii unui război de cacircnd icircn 1915

sir Wilfred Stokes a pus la punct mor-tiera de tranșee prima mortieră mo-dernă după cele de asediu folosite icircncepacircnd din secolul al XVII-lea In-troducerea bdquoAcului de fierrdquo va modifica toate conceptele de război deoarece de-acum icircnainte fi-ecare unitate mică ar putea dispune de o artilerie mo-bilă proprie la fel de precisă ca ra-chetele Tamuz dar incomparabil mai ieftină și care dis-pune de o mare fle-xibilitate bdquoAcul de fierrdquo Oketz Plada icircn ebraică este ghidat icircn două feluri ndash prin GPS sau prin fascicule laser Cea de-a doua variantă este importantă deoarece dușmanul ar putea bruia GPS-ul Icircn schimb fasciculele laser pot fi dirijate asupra țintei printr-o mul-titudine de vectori fie de către soldați care au o legătură vizuală cu obiecti-vul fie din avioane elicoptere drone și altele Introducerea Oketz Plada va crește de cel puțin 100 de ori letalita-

tea mortierei iar procentul de lovire a țintei pacircnă la 12 km se apropie de 100 la sută Icircn același timp această nouă armă va reduce mult numărul victime-lor colaterale icircntr-un conflict Icircntacircm-

plător sau nu obuzul de 120 mm se potrivește noii mortiere americane cu care va fi icircnzestrată armata SUA o piață de miliarde de dolari Dar lucrul cel mai important este că nimeni nu a crezut că un obuz de mortieră obișnuit se va putea transforma icircntr-o armă de mare precizie Israelienii au fost icircn stare să facă acest lucru

EVA GALAMBOS

Aș dori să știu mai multe despre modul icircn care cititorii acestei distinse reviste icircși procură informațiile despre Is-rael Icircmi icircnchipui că interesul pentru Țara Sfacircntă e incom-parabil mai serios și mai extins decacirct pentru orice altă țară icircn care nu trăiești

Icircntrebarea mea nu e lipsită cred de logică Pentru că un răspuns clar m-ar convinge că aspectele de care doresc să mă ocup aici sunt cunoscute de cititor dar nu icircn amănunt și dacă așa stau lucrurile atunci nu irosesc prețiosul timp al celui care ajunge la pagina cu articolul meu

Viața e plină de paradoxuri Icircn urmă cu mii de ani So-crate pretindea că dacă știi mai multe icircți dai seama cacirct de puțin știi Dar paradoxurile icircn care se bdquoscaldărdquo Israelul de la icircntemeierea sa sunt mult mai puțin filozofice

Prea cunoscutul umorist foiletonist și cineast Efraim Kișon spunea că Israelul e unica țară icircn care părinții icircnvață de la copii limba maternă Nimic mai adevărat

Această faimoasă frază reprezintă un paradox valabil de cacircnd există Israelul și noii veniți (bdquoolim hadașimrdquo) Pacircnă icircn ziua de azi copiii și nepoții noștri ne corectează vorbi-rea și scrisul icircn ebraică Pentru oricine nu și-a ros coatele pe nicio bancă a vreunei școli israeliene limba vorbită dar mai ales cea scrisă prezintă nenumărate capcane unele benigne altele hilare iar o mică parte chiar periculoase

Icircn felul acesta se conturează un al doilea paradox tot legat de limbă și anume că majo-ritatea adulților care s-au așezat aici s-au trans-format peste noapte icircn analfabeți icircn sensul că indiferent dacă ești intelectual sau nu ai pierdut capa-citatea de a poseda cel puțin o limbă la perfecție Icircn cea maternă doar te descurci dar i-ai uitat amănuntele jocurile de cuvinte expresiile mai puțin uzuale Cacirct despre ebra-ică cum spuneam partida e pierdută de la bun icircnceput

O notă personală icircn acest subiect eu citesc curent icircn ebraică scriu curent icircn ebraică public curent icircn ebraică țin conferințe curent icircn ebraică vorbesc cu nepoții mei nu-mai ebraică și totuși nu posed comme il faut ebraica

Și acum un al doilea subiect după părerea mea nu mai puțin interesant

Propun cititorului să arunce o privire asupra situației politice din țările europene De-a lungul istoriei secolului XX populația bdquode stacircngardquo era formată din cei nevoiași din păturile socio-economice mai puțin afluente pe cacircnd bdquodreaptardquo era apanajul bogătașilor Stacircnga cerea schim-barea situației politice pe cacircnd dreapta lupta pentru menținerea ei Ei bine și icircn Israel cine dorește schim-barea culorii politicii actuale e socotit de stacircnga doar că bdquostacircngardquo aici e reprezentată icircn majoritate de intelectuali și de cei bine (și foarte bine) situați din punct de vedere socio-financiar iar bdquodreaptardquo e susținută de pături mult mai puțin alintate de soartă Știu mi se va spune că azi icircn Is-rael cele două curente cel de dreapta și cel de stacircnga nu mai sunt atacirct de diferite ca icircn trecutul nu prea icircndepărtat și cu toate acestea icircmpărțirea icircntre cele două atitudini po-litice reprezintă o realitate pe care toți o cunosc și cu care ne confruntăm aproape zilnic

Iată un al treilea aspect paradoxal al vieții israeliene cea de toate zilele

Icircn fiecare zi diversele mijloace de comunicare israeli-ene amintesc probleme legate de securitatea națională și de pericolul care pacircndește țara la fiecare graniță pentru că nicio graniță nu ne desparte de un popor prieten ci icircn cel mai bun caz de partea cealaltă se află un regim care a semnat un tratat de bdquopace recerdquo cu statul evreu

Doar că Israelul e o țară ale cărei granițe nu sunt toate recunoscute de toți De exemplu granița de nord cu Li-banul Dacă citești preceptele grupării teroriste libaneze Hezbollah vei găsi justificarea luptei icircmpotriva Israelului pentru că Hezbollah pretinde o porțiune din regiunea de nord aflată sub jurisdicție israeliană Ba mai mult formal la raison drsquoecirctre a acestei formațiuni teroriste e tocmai această pretenție teritorială

Și ce să mai vorbim de granița de est Adică de existența teritoriilor ocupateeliberate (depinde pe cine icircntrebi) icircn timpul Războiului de Șase Zile și populate de cacircteva milioane de palestinieni adică arabi foști locuitori ai fostului teritoriu aflat sub mandat britanic după Primul Război Mondial și peste o jumătate de bdquocoloniștirdquo israeli-eni Acolo lucrurile sunt mult mai complicate fiind vorba de o bdquolinie albastrărdquo (granița stabilită de ONU prin planul de partiție din noiembrie 1947) și de una bdquoverderdquo care reprezintă rezultatul Războiului de Independență din anii 1948-1949 și Iordanul care ne desparte de Iordania dar

și de ceea ce lumea numește West Bank (icircn ca-zul icircn care am reușit să bulversez icircnțelegerea noțiunilor de mai sus recomand o privire rapidă asupra hărții regiunii)

Cacirct despre granița cu Siria treaba e de asemenea foarte complicată pentru că noi am alipit la Israel o bună parte a Icircnălțimilor Golan icircn urma războiului din 1967 și acest subiect reprezintă un adevărat casus beli practic imposibil de rezolvat acea parte de pămacircnt fiind deja po-pulată cu evrei care au hotăracirct că acolo e locul lor și ni-meni nu-i poate mișca

Și la urmă ceva care seamănă mai mult cu o glumă de prost gust La o populație icircn jur de nouă milioane icircn Israel există nu mai puțin de 42 (patruzeci și două) de partide politice Extrapolacircnd aceste cifre la alte țări ar icircnsemna ca Romacircnia să aibă vreo 90 de partide Franța cam 250-280 iar Statele Unitepeste 1200 de partide

Și unde-i paradoxul Uite-l icircn ciuda multitudinii de formațiuni politice ele pot

fi icircmpărțite icircn trei sau patru subgrupe fiecare avacircnd un clar numitor comun și icircn felul acesta diferențele din inte-riorul aceleiași subgrupe se estompează și devin neesen- țiale

Aș putea continua enumerarea situațiilor cu caracter paradoxal de care ne lovim aici de cacircteva ori pe zi dar e cazul să mă opresc Dar paradoxul nr 1 și cel mai evi-dent al Israelului e icircnsăși existența sa icircn pofida tuturor celor care contestă dreptul poporului evreu de a trăi icircn patria-mumă la care s-au icircntors după o bdquoscurtărdquo absență de 2000 de ani de aceea orice alt aspect aparent șocant al vieții noastre de zi cu zi devine minuscul și neimportant

Prof dr GABRIEL M GURMAN Omer Israel

gurmanbguacil

bdquoAcul de fierrdquo cea mai nouă creație a industriei israeliene de apărare

Trăim din paradoxuri

Iudaismul una dintre

religiile oficiale ale Islandei

La sfacircrșitul lunii martie a acestui an Ministerul de Interne islandez a adăugat iudaismul religiilor recunos-cute icircn mod oficial de stat Această decizie oferă evreilor din această țară oportunitatea de a se icircnregis-tra icircn mod oficial ca membri ai unei comunități evreiești care se va bu-

cura de o serie de facilități acordate cultelor religioase și grupurilor etni-ce minoritare Legislația islandeză prevede ca fiecare cetățean cu vacircr-sta de peste 16 ani să achite anual o taxă de cult icircn valoare de 100 de dolari americani acești bani urmacircnd a fi redirecționați de către autorități organizațiilor de cult icircn mod direct proporțional cu numărul membrilor acestora Icircn prezent comunitatea evreiască din Islanda numără circa 200 de membri și se alătură celor aproximativ 50 de organizații de cult recunoscute icircn mod oficial

Rabinul Avi Feldman coordona-torul Habad Islanda a declarat publi-cației The Times of Israel că decizia de recunoaștere a iudaismului ca una dintre religiile oficiale este bdquouna importantă pentru comunitaterdquo și mai ales icircndelung așteptată Rabinul Feldman este primul rabin stabilit icircn Islanda icircn anul 2018 atunci cacircnd a părăsit Brooklynul pentru a se muta icircn Reykjavik alături de soția sa și de cele două fiice

Istoria evreilor din micul stat din nordul Oceanului Atlantic icircncepe la jumătatea secolului al XVII-lea oda-tă cu primii comercianți originari din Polonia Olanda și Danemarca La sfacircrșitul anului 2018 o propunere de interzicere a circumciziei a stacircrnit un val de reacții ferme atacirct din partea comunității evreiești cacirct și din partea celei musulmane inițiativa fiind aban-donată icircn pofida unei largi susțineri din partea liderilor a patru partide po-litice din legislativul de la Reykjavik Un eveniment fericit icircnsă a avut loc icircn februarie 2020 atunci cacircnd a fost primit primul Sul de Tora care a intrat icircn posesia comunității din Capitală grație filantropului Uri Krauss

DAN DRUȚĂ

Icircnsemnări de la fața locului

Rabinul Avi Feldman și familia sa

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 19

Operele Evei Cerbu icircntr-o licitație de artă Artmark

Diplomat chinez care a salvat zeci de mii de evrei

Continuă aplicarea măsurilor

de austeritate la FCER

Comitetul Director al FCER care a avut loc pe 19 martie 2021 a apro-bat prelungirea cu icircncă un trimestru a unor măsuri de austeritate aplica-te atacirct la nivelul Federației cacirct și al comunităților evreiești locale

Veniturile salariale brute și de mandat ale persoanelor care nu sunt și pensionari se reduc cu 5 pentru următoarele trei luni (o dimi-nuare cu 3 față de reducerea sa-larială aplicată icircn trimestrul prece-dent) Icircn cazul pensionarilor norma de lucru scade cu 15 o revenire cu 5 față de precedentele trei luni) De asemenea toate contractele de drepturi de autor sau prestări ser-vicii vor fi reduse cu minimum 15 sau suspendate Excepție fac cele la care plata reprezintă procent din contribuții de participare Tot cu 15 se vor micșora și ajutoarele religi-oase de care beneficiază membrii comunităților evreiești

Tot pentru scăderea cheltuielilor se continuă sistarea angajărilor iar pentru posturile vacante se va deci-de de la caz la caz

Măsurile menționate mai sus nu se aplică persoanelor care icircși desfășoară activitatea icircn domeniul asistenței sociale și medicale De asemenea icircn următoarele trei luni vinerea se va lucra icircn continuare de la domiciliu iar persoanele care vor asigura desfășurarea activității la se-diu icircn ziua de vineri vor lucra de la domiciliu icircntr-o altă zi

Membrii Comitetului Director au aprobat vacircnzarea unor imobi-le apartamente sau terenuri din București Rădăuți Cluj Oradea și Piatra Neamț (AM)

Diplomația publică israeliană și conflictul israeliano-arab

La sfracircșitul lunii trecute Casa de licitație Artmark a dedicat pentru pri-ma dată un eveniment expozițional și o licitație icircn mod exclusiv unei artiste Este vorba de Eva Cerbu fostă Eva Kauffman pictor și sculptor din perioa-da interbelică și de anvergură istorică manifestă icircn avangarda feminină a in-

terbelicului tacircrziu precum și icircn realis-mul militantist al perioadei postbelice scrie icircntr-o prezentare Alina Panico PR manager al Casei de licitație

bdquoAvangarda la feminin Licitație de Atelier Eva Cerbuldquo este primul eve-niment icircn piața romacircnească de artă dedicat icircn exclusivitate unei singure artiste (iar nu unei selecții colective curatoriale) 153 de opere de artă aparținacircnd toate patrimoniului atelie-rului de artist Eva Cerbu au fost scoa-se la licitație pe 30 martie reflectacircnd prin diversitatea lor completa evoluție artistică a Evei Cerbu de la perioada avangardei tacircrzii la cea a realismului propagandist postbelic și pacircnă tacircr-

ziu icircn contemporaneitate bdquoMaxy m-a icircnvățat să gacircndesc Ciucurencu ndash să văd o infinitate de culorildquo afirma Eva Cerbu icircntrebată cacircndva despre pro-fesorii ei și datoria de recunoștință

bdquoCu deferență și emoție am accep-tat propunerea familiei Evei Cerbu de a dedica marii artiste avangardiste Eva Cerbu o licitație de atelier exclu-sivă deși piața romacircnească de artă nu cunoaște precedent nici organi-zatoric nici de cotație icircntr-asemenea privință Este un prilej să facem dintr-o dată cunoscută prin panoramarea tuturor perioadelor artistice și noilor generații de colecționari munca cre-ativă robotitoare pe care Eva Cerbu a desfășurat-o răbdător icircn atelierul ei bucureștean vreme de 50 de ani așa cum au făcut-o la fel de marginalizat dar pătimaș alte avangardiste ima-ginative ori postmoderniste precum pentru a numi doar cacircteva exemple Geta Brătescu ori Margareta Sterian ori Yvonne Hassan care au benefici-at recent de o retrospectivă la Muzeul Național de Artă Contemporanăldquo a declarat Ioana Spiridon șefa biroului de artă postbelică și contemporană a Casei A10 by Artmark

Inedita ofertă de artă a putut fi admi ra-tă la parterul Palatului Cesianu-Racoviță iar evenimentul a avut loc online

Icircn urma licitației aproape toate lucrările artistei au fost cumpărate prețurile depășindu-le de multe ori pe cele de pornire (EG)

Centrul de Studii Israeliene bdquoTheo-dor Herzlrdquo din cadrul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA) icircmpreună cu Asociația Eu-ropeană de Studii Israeliene (AESI) au organizat un seminar dedicat diplomației publice israeliene și con-flictului israeliano-arab Seminarul a abordat aspecte particulare ale acestor tematici icircn cadrul a două stu-dii de caz Evenimentul a fost salu-tat de prof Remus Pricopie rectorul SNSPA și de prof Liviu Rotman di-rectorul Centrului Cele două tematici au fost moderate de prof Joanna Dy-duch președintele AESI și prof Lilia-na Popescu prorector al SNSPA

Prima temă referitoare la politica publică israeliană și probleme identi-tare a fost prezentată de dr Karoli-na Zielinska (Polonia) Ea a abordat subiectul prin cazul concret al progra-melor de ajutorare ale Israelului icircn țări din Africa subsahariană un program care durează de multe decenii și care a adus avantaje economice financi-are și tehnologice ambelor părți dar mai puține cacircștiguri politice icircn sensul că deși relațiile bilaterale erau bune nu icircntotdeauna statele africane au susținut pozițiile israeliene Icircnsă da-torită acestor programe de dezvolta-re Israelul și-a făcut o imagine pozi-tivă icircn aceste țări Programele au fost inițiate de societăți particulare rareori de stat și nu au avut implicații politice un aspect criticat de organizații ale drepturilor omului dar și de cetățeni israelieni deoarece programele de ajutorare nu au fost condiționate de sistemul politic al statelor dimpotrivă au existat relații chiar cu state condu-se de lideri autocrați

Dr Călin Georgia de la Universi-tatea Babeș-Bolyai a abordat conflic-tul israeliano-palestinian icircn contextul teoriei securității care acționează icircn cazul ambelor părți deoarece atacirct israelienii cacirct și palestinienii se con-

fruntă cu amenințări existențiale De multe ori conflictele se ivesc din reacția și contrareacția părților din neicircnțelegerea nevoilor de securitate ale fiecăreia Problemele de securi-tate pot fi folosite ca mesaje de către oamenii politici icircn condițiile icircn care există numeroase amenințări Chiar

dacă icircntr-o perspectivă mai icircnde-părtată s-ar putea ca la nivel men-tal părțile să accepte ideea reducerii amenințărilor practic nu se icircntrevede vreun termen icircn care conflictele dintre părți vor dispărea a arătat vorbitorul

Cei doi cercetători au răspuns icircn-trebărilor puse de participanți (EG)

Printre diplomații de-acum cunos-cuți din diferite țări care icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial au reușit să salveze evrei icircn pofida opoziției guvernelor lor se numără o persona-litate mai puțin cunoscută diplomatul chinez Ho Feng-Shan

Supranumit bdquoSchindler al Chineildquo Ho Feng-Shan s-a născut icircn 1901 icircn regiunea Hunan Se trăgea dintr-o fa-milie săracă mama fiind creștină de-votată iar tatăl un cercetător al con-fucianismului dar care a murit cacircnd băiatul avea șapte ani Icircn studiile sale a fost ajutat de Misiunea Luterană Norvegiană care l-a icircndrumat către Universitatea Ludwig Maximilian din Muumlnchen unde a obținut doctoratul icircn economie politică

Ho a intrat icircn serviciul diplomatic chinez fiind mai icircntacirci acreditat icircn Tur-cia apoi icircn 1937 a fost secretar unu la Legația chineză de la Viena După Anschluss icircn 1938 a devenit consul general Fiind vorbitor de germană și-a făcut mulți prieteni printre evreii din Viena

Urmărind desfășurarea conferinței de la Evian din 1938 diplomatul chi-nez și-a dat seama că icircn afară de Republica Dominicană nicio țară nu a fost de acord să primească un nu-măr semnificativ de refugiați evrei A decis să acționeze singur și contrar dispozițiilor superiorilor lui a acordat din motive umanitare 185000 de vize pentru evreii austrieci Destinația era

Shanghai și aproximativ 30000 din-tre ei s-au și refugiat acolo El și-a continuat activitatea pacircnă icircn 1940 cacircnd a fost rechemat O parte dintre refugiații evrei a rămas la Shanghai 10 ani suportacircnd ocupația japoneză alții au reușit să plece către diferite destinații Hong Kong Filipine Israel sau SUA

Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial Ho a icircndeplinit misiuni mili-tare și diplomatice pe lacircngă puterile aliate După victoria comunistă din China a plecat icircn Taiwan și a servit ca ambasador pacircnă icircn 1973 S-a retras la San Francisco unde și-a scris car-tea de memorii Cei 40 de ani ai mei ca diplomat El și-a explicat decizia icircn felul următor bdquoVăzacircnd situația dra-matică a evreilor era firesc să simți o profundă compasiune și ca om să te implici să-i ajuțirdquo

La cererea unor supraviețuitori icircn urma eforturilor sale icircn 2001 Yad Va-shem i-a acordat titlul de bdquoDrept icircntre Popoarerdquo și a relevat că Ho a fost unul dintre primii diplomați care au emis vize pentru a-i salva pe evrei de Holo-caust Cei care au cunoscut activita-tea lui au afirmat pe drept cuvacircnt că a salvat mai mulți evrei decacirct Oskar Schindler (EG)

După 80 de ani

Un sul de Tora dispărut revine comunității evreilor din Rotterdam

Un sul de Tora dispărut dintr-o sinagogă olandeză icircn timpul invaziei naziste a fost descoperit 80 de ani mai tacircrziu și redat comunității evreilor relatează site-ul Jewish Telegraphic Agency Sulul la prima vedere păstrat de-a lungul vremii icircn stare foarte bună aparținea unei sinagogi din Dordrecht a afirmat Chris den Hoed președintele Comunității Evreilor din Rotterdam - NIG

De multă vreme sulul se afla la familia Penning din Dordrecht dar icircntr-o zi cineva din familie l-a menționat istoricului local Kees Weltevrede spunacircnd

că nu se știe cum a ajuns la ei Atunci Weltevrede s-a dus la NIG

Știrea i-a bucurat pe mem-brii comunității bdquoNimeni nu știa ce s-a icircntacircmplat cu sulul din Dordrecht S-a presupus că s-a pierdut icircn timpul Holocaustu-lui ca și multe alte obiecte de cult a declarat istoricul Familia Penning nu a cunoscut originea sulului care a și fost predat

comunității evreilor a afirmat Chris den Hoed Rotterdam este foarte aproape de Dordrecht

Pacircnă la urmă calea străbătută de sulul de Tora a fost descoperită După ce icircn 1940 sinagogile au fost icircnchise icircn urma ocupației naziste mai multe obiecte de cult au fost luate de Meijer Michiel Cohen un evreu care deținea o uzină de prelucrare a metalelor El a supraviețuit Holocaustului dar cu traume grave Fabrica a fost cumpărată de la Cohen de Aart Bezemer El a găsit sulul și i l-a dat lui Kees Penning un respectat profesor din Dordrecht care a murit icircn 2001 Văduva lui Tineke i-a povestit istoricului despre sul și icircn acest fel a fost redat comunității evreiești

Numai 60 de evrei din comunitatea din Dordrecht care număra mai multe sute de membri au supraviețuit Holocaustului iar icircn anii 1980 comunitatea ca atare a icircncetat să mai existe

Acum sulul este examinat pentru a se stabili dacă se mai poate folosi la slujbe și dacă are părți deteriorate care ar necesita restaurarea (EG)

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

O sinagogă icircn memoria victimelor de la Babii Iar

Constelații diamantine ndash aprilie 2021

Semnalăm apariția unui nou număr al publicației de cultură Constelații di-amantine editată sub egida Ligii Scri-itorilor Romacircni și a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din Romacircnia

Bogatul sumar tematic reunește ca de obicei o serie de articole pe teme culturale icircndeosebi literare bio grafii ale unor oameni de litere precum și fragmente ale unor creații poetice Filosofia și istoria ideilor și a culturii se regăsesc și ele icircn paginile revis tei coordonate de redactorul-șef Doina Drăguț Nu icircn ultimul racircnd versurile unor autori contemporani au menirea de a completa orizontul cultu ral desăvacircrșit propus cititorilor (DD)

Prințul Filip al Marii Britanii

ndash un apropiat al evreilor

Dintre membrii familiei regale britanice prințul Filip soțul reginei Elisabeta decedat de curacircnd a fost persoana cea mai apropiată de evrei și de cauzele evreiești scrie publicația The Jewish Telegraphic Agency Mama lui prințesa Alice a Greciei a adăpostit icircn timpul celui de al Doilea Război Mondial o fa-milie de evrei iar pentru acest gest Yad Vashem muzeul israelian al Holocaustului i-a acordat titlul de bdquoDrept icircntre popoarerdquo

Ofițer icircn marina britanică prințul a participat la efortul de război an-tihitlerist și a avut o atitudine critică față de colaboratorii naziști inclusiv față de cei din familia lui Trei dintre surorile prințului s-au căsătorit cu nobili germani care l-au sprijinit pe Hitler Icircn aceeași măsură l-a repudiat pe fostul rege Edward al VIII-lea un-chiul reginei cu simpatii pronaziste

Icircn decursul vieții Filip a participat la evenimente evreiești și proisraeli-ene Ca susținător al prezervării me-diului icircnconjurător el a vorbit de mai multe ori la manifestările organizate de Fondul Național Evreiesc și a spon-sorizat și alte evenimente evreiești Icircn 1994 a fost primul membru al fa-miliei regale britanice care a efectuat o vizită icircn Israel cu prilejul acordării post-mortem a titlului de bdquoDrept icircntre popoarerdquo mamei sale Icircn același timp a vizitat mormacircntul acesteia de pe Muntele Măslinilor și la Yad Vashem a plantat un tei icircn memoria prințesei Alice bdquoHolocaustul a fost cel mai ori-bil eveniment din icircntreaga istorie a evreilor și va rămacircne icircn memoria vi-itoarelor generații De aceea este o atitudine foarte generoasă că aici se evocă și gestul a milioane de oameni care ca și mama mea au icircmpărtășit durerea și suferințele dumneavoastră și au făcut fapte modeste pentru a atenua oroareardquo a spus prințul la Yad Vashem

Liderii evrei din Marea Brita-nie și-au exprimat compasiunea la vestea morții prințului Viața lui Filip bdquos-a desfășurat icircn serviciul public de la participarea lui icircn marina bri-tanică icircn timpul celui de al Doilea Război Mondial la zecile de mii de angajamente pe care le-a icircndeplinit timp de 65 de ani icircn numele famili-ei regalerdquo a declarat Marie van der Zyl președinta Comisiei Deputaților Evrei Britanici La racircndul său Reu-ven Rivlin președintele Israelului și-a exprimat compasiunea pen-tru decesul prințului prin cuvintele tradiționale bdquoFie ca memoria lui să fie binecuvacircntatărdquo (EG)

Irina Marin-Cajal ndash să prețuim folclorul și tradițiile minorității rome

Ziua de 8 aprilie este și Sărbătoa-rea etniei romilor din Romacircnia oca-zie cu care Grupul Parlamentar al Minorităților din Romacircnia icircn partene-riat cu Asociația Partida Romilor Pro-

Europa au organizat la Palatul Par-lamentului o masă rotundă intitulată bdquoRomacircnia patria comună și indivizibi-lă a tuturor cetățenilor săirdquo A fost dis-cutată importanța adoptării Declarației

Camerei Deputaților privind condam-narea antisemitismului discriminării rasismului și xenofobiei pe agenda discuțiilor figuracircnd și creșterea gradu-lui de conștientizare a problemelor cu care se confruntă minoritatea romă din Romacircnia precum și aspecte juridice și culturale legate de viața minorității rome icircn țara noastră

Prezentă la manifestare Irina Marin-Cajal subsecretar de stat la Ministerul Culturii și președinta Comi-siei de Etică și Mediere a Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia a subliniat icircntre altele că bdquoastăzi sun-tem datori a rememora și a evidenția identitatea culturală lingvistică fol-clorul și tradițiile minorităţii rome ndash a doua ca importanță după numărul membrilor săi

Este de notorietate că romii au ex-celat dintotdeauna icircn domeniul artelor muzicale interpretative icircn domeniul meșteșugurilor că au fost și sunt o

prezență constantă icircn racircndul actorilor și că au avut reprezentanți de seamă icircn literatură ndash Ion Budai Deleanu și Ion Barbu (Dan Barbilian) fiind cele mai proeminente numerdquo

Icircn final vorbitoarea a subliniat bdquoexistența unor decalaje economice și sociale care reclamă intensificarea eforturilor autorităților administrației publice centrale și locale pentru in-cluziunea socială a cetăţenilor romi pentru combaterea discriminării urii și intoleranței Icircn această privință Minis-terul Culturii și-a asumat un rol activ icircn promovarea și protejarea identității și diversității culturale icircn protejarea conservarea și dezvoltarea culturii limbii tradițiilor și patrimoniului cultu-ral al minorității romerdquo

Organizatorii i-au decernat Irinei Marin-Cajal o Diplomă de excelență bdquopentru contribuția la promovarea și dezvoltarea culturii și identității minorității rome din Romacircniardquo (AM)

De Iom Hașoah ziua comemorării victimelor Holocaus tului la Kiev a fost inaugurată o nouă sinagogă Ea a fost ridicată lacircngă prăpastia de la Babii Iar acolo unde icircn ajun de Iom Kipur 1941 icircn decurs de două zile naziștii au icircmpușcat peste 33000 de evrei ndash bărbați femei și copii Este o sinago-gă-simbol și va face parte din Centrul

Memorial al Holocaustului Babii Iar Acesta este o inițiativă privată crea-tă icircn 2016 și are menirea de a cule-ge date istorice mărturii și povestiri care pacircnă de curacircnd au fost trecute sub tăcere precum și de a identifica victimele ndash scrie publicația evreiască Allgemeiner care apare icircn SUA

bdquoEste un eveniment semnifica-

tiv deoarece demonstrează anga-jamentul guvernului ucrainean de a recunoaște asasinatul icircn masă de pe teritoriul ucrainean cu atacircția ani icircn urmărdquo a declarat Mark B Levine vicepreședinte executiv al Coaliției Naționale de Sprijin pentru Evreimea Euro-Asiatică Sinagoga face parte dintr-un proiect mai vast de a crea

un complex al credințelor care să in-cludă case de rugăciuni pentru evrei creștini și musulmani deoarece aco-lo au fost executate și persoane din rezistența ucraineană precum și ho-mosexuali romi și handicapați Lacircngă sinagogă se icircnalță de acum o biserică ortodoxă și icircn viitor vor fi construite bi-serici și pentru alte credințe Numărul

total al victimelor de la Babii Iar este de aproximativ 100000 fiind cea mai mare groapă comună din Europa

Sinagoga este singurul monument pentru victimele icircmpușcate ale Ho-locaustului Structura sinagogii este confecționată din bacircrne de lemn de stejar de 100 de ani Plafonul este decorat cu o hartă a cerului icircnstelat care reproduce poziția stelelor la 29 septembrie 1942

Patrick Debois preotul catolic care icircn ultimii 17 ani și-a dedicat viața des-coperirii și identificării gropilor comu-ne ale evreilor asasinați de naziști icircn Europa de Est ocupată a explicat că documentarea și evocarea memori-ei victimelor Holocaustului executate prin icircmpușcare sunt mai importante decacirct oricacircnd bdquoLa Auschwitz sau icircn alte lagăre naziste de exterminare există locuri de vizitat Identificarea victimelor prin icircmpușcare se bazează pe găsirea unor martori oculari care să indice locurile de execuție și gro-pile comune Depunem eforturi să gă-sim dovezi Oamenii doresc să spună adevărul Trebuie să păstrăm gropile comune Fără aceste dovezi numărul negaționiștilor va crește icircn timp ce supraviețuitorii vor muri Dacă nu vom avea dovezi ale crimei nu-i vom pu-tea trage la răspundere pe asasinirdquo a declarat părintele pentru Allgemeiner (EG)

Panedemia de coronavirus a intensificat diferite formehellip

social media ca-racterizate prin

agresivitate și abuzuri verbale Un fe-nomen nou este bdquozoom-bombingrdquo-ul respectiv icircntreruperea unor conferințe organizate de centre comunitare evreiești organizații studențești a unor slujbe din sinagogi Hackerii au plasat simboluri naziste pe aceste platforme Numai icircn SUA au avut loc 200 astfel de evenimente

Grupurile extremiste mai ales de extremă dreapta respectiv suprematiști albi și neonaziști s-au mutat pe darknet care s-a dezvol-tat anul trecut Aici se pot duce fără opreliști campanii antisemite De ace-ea s-au redus manifestările antisemite

de pe social media accesibile și s-au icircnmulțit cele de pe darknet

Oponenții vaccinărilor au pus sem-nul egalității icircntre restricțiile și caranti-na menite să limiteze pandemia și mă-suri ale regimului nazist Lockdown-ul era comparat cu icircncarcerări icircn gheto-uri și lagăre de concentrare iar vac-cinurile cu experimente medicale din lagăre Certificatele de vaccinare erau considerate ca procedurile de selec-tare din lagărele naziste Campania de succes dusă de Israel icircmpotriva Covid și faptul că la conducerea unor firme producătoare de vaccinuri se află evrei au fost folosite la susținerea acuzațiilor că israelienii și evreii vor să profite de pe urma pandemiei

(Urmare din pag 16)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 21

că la anul ne vom putea icircntacirclni cu toții la Ierusalim

Icircn continuare la Templul Coral prim-rabinul Rafael Shaffer și prim- cantorul Emanuel Pusztay au rostit icircn ebraică și romacircnă rugăciunea pentru Statul Israel

La inițiativa Lucianei Friedmann președinta CE Timișoara a fost pre-zentat Centrul Național Shalva din Ie-rusalim un institut unic icircn lume pentru tratarea copiilor și tinerilor cu diferite dizabilități fizice și psihice Un grup de copii reprezentativi a transmis un mesaj special pentru comunitatea evreiască din Romacircnia și a invitat doritorii să facă o vizită la centru de-oarece numai icircn acest fel se poate icircnțelege activitatea ce se desfășoară acolo Un aspect interesant a fost scos icircn evidență de o reprezentantă a grupului și anume efectul benefic al Acordurilor Abraham care au permis stabilirea de legături cu organizații din Emiratele Arabe Unite și Bahrain Un frumos concert a fost apoi prezentat de Shalva Band icircmpreună cu Orches-tra Filarmonică a Israelului iar soliștii uneia dintre melodiile compuse de Simon amp Garfunkel au fost din Emira-tele Arabe Unite

Urări de bdquola mulți ani Israelrdquo au fost transmise de copiii Grădiniței Gan Eden de artistul grafic Sergiu Vasile iar Adrian Gueron directorul JCC a transmis mesaje de felicitare de la fa-milii din Israel

Un cadou muzical deosebit a fost oferit de Silvian Horn vicepreședintele CEB După ce a comunicat celor care urmăreau evenimentul bucuria de a fi icircmpreună de Ziua Israelului el a ară-tat că CEB vrea să le facă o mică sur-priză A fost vorba de un mic program interpretat de Corul Templului Coral iar cireașa de pe tort a fost invitata Carla Mușat care a interpretat cu mă-iestrie bdquoIerușalaim șel Zahavrdquo

Un mesaj formulat din toată inima a fost trimis și de solistul Izhar Cohen cacircștigătorul ediției din 1978 a Euro-visionului Trebuie să fim macircndri că suntem evrei și nu trebuie să ne te-mem de nimeni a spus cacircntărețul El și-a exprimat speranța ca după pan-demie să poată vizita Romacircnia și a interpretat unul dintre cacircntecele sale

Un moment muzical deosebit a fost interpretarea de către Alexandra

Chelu și Florin Chelu Madeva a melo-diei Lech Eli transmisă din frumoasa Sinagogă din Oradea

Evenimentul a luat sfacircrșit cu inter-pretarea imnurilor Romacircniei și Israe-lului de către Carla Mușat și prim-rabi-nul Shraya Kav de la Oradea

Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial după ocuparea Franței de către armata germană au fost crea-te mai multe rețele de rezistență icircn funcție de orientarea politică a mem-brilor lor Una dintre ele comunistă a fost FTP-MOI (Francs-Tireurs et Parti-sans-Main drsquoOeuvre Immigreacutee) mică dar foarte eficientă și care acționa icircn regiunea pariziană a fost creată de Boris Holban (Bruhman) evreu pro-venind din Basarabia scrie publicația franceză JForum Născut la Ataki dar crescut la Cernăuți icircn 1929 a aderat la Partidul Comunist Romacircn regiunea Hotin Pentru acțiunile desfășurate a fost arestat și condamnat la șase ani de icircnchisoare fiind icircnsă amnistiat icircn 1932 A părăsit Romacircnia icircn 1937 cu intenția de a se angaja icircn Brigăzile Internaționale pentru a lupta icircn Spa-nia trecacircnd mai icircntacirci prin Cehoslo-vacia și ajungacircnd icircn vara lui 1938 icircn Franța Datorită hotăracircrii guvernului spaniol din septembrie 1938 de a re-trage Brigăzile Internaționale de pe front a rămas la Paris și icircn 1939 la izbucnirea războiului s-a angajat icircn-tr-un regiment de voluntari străini Făcut prizonier a reușit să evadeze Ajuns la Paris Holban a recrutat lup-tători antifasciști organizacircnd icircn martie

1942 grupul parizian FTP-MOI Acest grup a desfășurat numeroase acțiuni icircmpotriva ocupanților germani pre-cum sabotaje și atacuri icircmpotriva mi-litarilor germani izolați sau icircn grupuri Fiind icircn dezacord cu direcția Partidu-lui Comunist Francez care cerea in-tensificarea acțiunilor Holban a fost demis de la conducerea grupului icircn iulie 1943 fiind icircnlocuit cu Missak Manouchian Holban a apreciat icircn mod justificat că din cauza presiunii poliției rețeaua este pe cale de des-trămare Scurt timp după aceea icircn urma unei trădări rețeaua cade și icircn februarie 1944 membrii și liderul lor sunt executați Icircn decembrie 1943 Holban este rechemat de conducerea FTP El icircl descoperă și-l execută pe trădător Rămacircne conducătorul militar al grupului pacircnă la eliberarea Parisu-lui icircn august 1944 cacircnd a fost numit comandant al Batalionului 5122 for-mat din voluntari străini

După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial la sugestia conducă-torilor Partidului Comunist Francez Holban se icircntoarce icircn Romacircnia unde a fost ridicat la gradul de general și a ocupat diferite funcții icircn armată Icircn 1950 icircn perioada epurărilor a fost demis din armată și trimis ca inginer

icircntr-o fabrică de textile domeniu icircn care a lucrat pacircnă la ieșirea la pensie icircn 1970

Mai tacircrziu revine icircn Franța iar la 8 mai 1994 sub Arcul de Triumf președintele Franccedilois Mitterrand icircl de-corează cu Legiunea de Onoare

EVA GALAMBOS

Boris Holban erou al Rezistenței franceze

Solomon Marcus cinci ani

de la intrarea icircn posteritate

Solomon Marcus de la dispariția căruia au trecut cinci ani face parte dintre oamenii de care se vorbește la prezentul continuu Icircnzestrat deopotri-vă pentru științele exacte și cele uma-niste pe care a știut să le icircmbine icircntr-o simbioză proprie cu o operă recunos-cută icircn plan național și internațional savantul este alături de Grigore Moisil fondator al studiilor interdisciplinare la noi utilizacircnd matematica icircn lingvistică analiză teatrală științe naturale soci-ologie Tot ceea ce a construit a avut ca punct de pornire icircncredințarea că fiecare domeniu de creație include o componentă artistică și una științifică Oferea exemple ilustre icircn acest sens de pildă bdquoEticardquo lui Spinoza bdquoScrierilerdquo lui John Duns Scotus Se sprijinea de asemenea pe ce au făcut anticii Un argument era Pitagora punacircnd bazele muzicii icircn limbaj matematic Semnul icircntrebării baza iudaismului funcționa icircn tot ce citea bdquoIcircndoiala ndash obișnuia să spună ndash mi se pare starea de spirit cea mai productivă și n-aș renunța la ea niciodatărdquo

Mezin icircn familia bdquoCroitorului din Backrdquo ndash cum icircși intitula unul dintre frați scriitorul Marius Mircu una din-tre cele mai bune cărți ale sale Back fiind formula anglicizată pentru Bacă-ul lor natal ndash Solomon Marcus a trăit toate dramele euforiile decepțiile generației sale Era adolescent icircn perioada de emergență a extremei drepte icircn Romacircnia A purtat steaua galbenă a făcut muncă obligatorie a fost dat afară din liceul de stat la scurt timp după examenul de ad-mitere unde intrase printre primii A continuat să icircnvețe la liceul evreiesc din Bacău Nu se limita la ceea ce se preda icircn clasă Era pasionat de Emi-nescu Arghezi Bacovia Baudelaire Rilke Printre dramaturgi preferați erau Ibsen Strindberg Caragiale Cacirct de fertilă a fost atracția s-a vă-zut Icircn vremuri de icircncercare cacircnd evreilor scoși icircn afara legii li se pre-gătea deportarea tacircnărul se rezema pe icircnvățătură moștenire ancestrală de rezistență Pasiunea pentru mate-matică icircnsă prima A avut chiar de suferit din această cauză Discuta despre bdquopartizanii geometriei neeucli-dienerdquo icircmpreună cu cacircțiva colegi pe o bancă icircn parc Era mai-iunie 1944 Frontul antinazist se apropia Agenții Siguranței ndash la pacircndă Au auzit cu-vacircntul bdquopartizanrdquo I-au dus la poliție i-au bătut i-au ținut icircn arest Urmau să fie judecați la Curtea Marțială No-rocul lor lipsa de probe acuzatoare

Imediat după Eliberare icircn fața unei comisii profesorale din icircntrea-ga Moldovă a fost primul pe lista absolvenților de bacalaureat După facultatea de matematică terminată cu brio discipolul lui Miron Niculescu și Grigore Moisil devenit treaptă cu treaptă profesor universitar acade-mician laureat a prestigioase premii a rămas pacircnă la sfacircrșit apropiat de viața culturală a comunității sale

IULIA DELEANU

73 de ani de independență a Israeluluidiversitate pe icircnțelegere re-

ciprocă și experiențe icircmpărtășiterdquo Președintele Israelului și-a exprimat convingerea că numai icircmpreună cu toate comunitățile bdquose va putea com-bate cu succes antisemitismul se va putea icircntări educația evreiască și pro-mova păstrarea memoriei Holocaus-tuluirdquo

Icircn ziua de 15 aprilie președintele Israelului a fost gazda evenimentului bdquoAll Israel from Jerusalemrdquo și a cere-moniei anuale de decorare a 120 de militari desfășurată icircn grădina Pala-tului Prezidențial Cu acest prilej Ri-vlin a apreciat meritele forțelor armate israeliene icircn păstrarea integrității sta-tului evreu și a securității poporului Is-raelului bdquoVă mulțumesc pentru sacri-fiicile voastre pentru profesionalismul vostru pentru exemplul pe care ni-l dați pentru securitatea pe care ne-o oferiți pentru faptul că ne simțim pu-ternici și că putem face față oricărei provocărirdquo

Israelul sărbătorit la BucureștiAmbasada Israelului icircn Romacircnia a

organizat o sărbătorire online a celei de a 73-a aniversări a independenței de stat a Israelului festivitate apreci-ată de participanți după cum a reieșit și din cuvintele calde scrise de aceștia icircn Cartea de Onoare a oaspeților

bdquoStatul Israel sărbătorește 73 de ani de independență de democrație și progresrdquo a spus icircn limba romacircnă ambasadorul David Saranga El a subliniat că icircn aceste decenii Israelul a devenit bdquoun lider global icircn medicină agricultură apărare IT și multe alte-lerdquo iar tehnologiile israeliene ajută oa-menii din toate colțurile lumii

Diplomatul a mai evidențiat că Is-raelul este o țară bdquocu gene multicul-turale printre care și romacircneștirdquo dat fiind că bdquomulți evrei din Romacircnia au contribuit la succesul Statului Israelrdquo iar ei reprezintă azi bdquoo punte vierdquo icircntre cele două țări

Icircn final gazda evenimentului a urat bdquola mulți anirdquo celor 95 milioane de isra-elieni iar romacircnilor le-a mulțumit pen-tru toți acești ani de prietenie Amintim

că Romacircnia a fost singura țară din es-tul Europei care nu a icircntrerupt relațiile diplomatice cu Israelul icircn 1967

Cei care au luat parte la eveni-mentul virtual organizat de Ambasada Israelului la București au putut urmări scurte filme despre dezvoltarea Israe-lului grija autorităților pentru cetățeni inclusiv pentru copii și pentru bătracircni O mare plăcere a fost și secțiunea dedicată gastronomiei israeliene pre-cum și invitația la un scurt moment muzical

JCC FCER CEB și JDC au mar-cat online printr-o inițiativă comună cea de a 73-a a aniversare a Israelu-lui Participarea a fost masivă eveni-mentul fiind urmărit pe Zoom de 100 de persoane alte 100 conectacircndu-se pe Facebook

Ery Pervulescu responsabil cu programele naționale ale JDC și-a exprimat regretul că și icircn acest an tre-buie să ne icircntacirclnim online din cauza pandemiei dar și speranța că anul vi-itor vom putea sărbători prin prezența fizică aniversarea Israelului modern

Deputatul Silviu Vexler preșe-dintele FCER a fost purtătorul unei vești bune respectiv că icircncepacircnd cu 23 mai persoanele vaccinate vor putea călători icircn Israel care a reușit să cacircștige bătălia cu boala De peste un an el este dezamăgit că nu poate pleca icircn Israel nici oficial nici ca să-și viziteze familia sau prietenii dar acum situația se va schimba Citacircnd cuvintele lui Shimon Peres vorbitorul a afirmat că trebuie să ne păstrăm speranța să fim optimiști Modelul de speranță și curaj al Israelului trebuie să devină un simbol o lumină care să ne indice drumul a spus președintele Federației

ES Amir Sagron viceambasado-rul Statului Israel a arătat că cele opt zile de rememorare care se finalizea-ză cu Ziua Israelului reflectă puterea actuală a patriei ancestrale De-a lun-gul istoriei evreii s-au confruntat cu multe obstacole pentru a supraviețui dar au reușit să depășească toate icircncercările Astăzi suntem macircndri de statul modern Israel și de realizările sale și vom face totul să-l apărăm Amir Sagron și-a exprimat speranța

(Urmare din pag 1)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Dar este doar o decla ra -

ție Mult mai impor tantă ar fi aplicarea legilor existente de combatere a anti-semitismului xenofobiei intoleranței urii de rasă

Dl deputat Silviu Vexler a luptat și luptă permanent cu manifestările de antisemitism Dar el este un singur om

Este comod să spunem bdquoE trea-ba lui să rezolve de aia e deputat și președinterdquo

Dar ar fi o groaznică greșeală Fi-ecare dintre noi trebuie să icircși aducă o contribuție icircn această luptă

Evrei și neevrei Pentru că evreii sunt doar cea

mai bdquotradiționalărdquo țintă a extremiștilor Icircnsă istoria ne arată că foarte curacircnd

intoleranța xenofobia atacurile se extind către toți cei care sunt altfel Toți cei care nu aderă la ideologia extremiștilor devin suspecți și drept urmare ținte

Ținte mai icircntacirci ale atacurilor ver-bale apoi

Lucrurile trebuie oprite acum icircna-inte de a degenera

Și icircn astfel de situații nu pot exista abți neri Pentru că fiecare abținere este de fapt un sprijin pen-tru extremiști

Ovidiu Victor Ganţ deputatSperăm ca justiția să-și facă trea-

ba Legi avem trebuie doar aplicate Asta dacă pretindem că suntem stat de drept

Declarație privind unele manifestări cu caracter antisemithellip(Urmare din pag 3)

Marșul celor Vii dedicat anul acesta și salvatorilor de vieți din spitale

Iom Hașoah icircn Israel și icircn Romacircniaasupra lucrării Ceilalți Schin-

dleri a lui Agnes Grunwald-Spier a cărei temă o constituie oamenii care au salvat evrei icircn timpul Holocaus-tului A fost difuzat și un interviu cu autoarea care a povestit despre tatăl ei deportat și supraviețuitor După război nu a mai vrut copii spunacircnd că bdquoaceasta nu este o lume icircn care să dai viață unui copilrdquo Tatăl ei s-a sinu-

cis cacircnd autoarea avea zece ani

Andrei Klein năs-cut icircn trenul care o ducea pe mama lui icircn Transnistria a vorbit despre solidaritatea de-por taților fără ajutorul cărora el nu ar fi putut

fi adus pe lume Vorbitorul a subliniat importanța educării tinerelor generații care din neștiință neagă Holocaustul

Dr Gelu Duminică sociolog a afirmat că pentru el Holocaustul icircn-seamnă și deportarea icircn Transnis-tria a rudelor lui bdquoAm senzația că nu

ne-am icircnvățat lecția Mă tem pentru ceea ce ar putea păți copiii noștri din partea celor care injectează ura Este incalificabil ata-cul la adresa Teatrului Evreiesc de Stat și a Maiei Morgenstern Di-versitatea este foarte frumoasă oa-menii sunt egali aici și icircn cerurirdquo

Aflat la Memorialul Holocaustului din cen-trul Bucureștiului regi-zorul David Schwartz a transmis un apel la solidaritate și prezență civică evocacircndu-l pe pastorul luteran Mar-tin Niemoumlller unul

dintre reprezentanții Rezistenței ger mane

De la Universitatea Națională de Muzică din Capitală violonistul Dan Schor și pianista Cristina Popescu Stănești au interpretat melodia Abo-deh de Ernest Bloch

(Urmare din pag 5)

BERESHIT a treia ediție onlineprezintă atacirct proză cacirct și

piese muzicale El a amintit marele succes al bdquoScripcarului pe acoperișrdquo jucat pe scena teatrului idiș bdquoNimeni nu credea că vom reuși după reali-zarea filmului dar piesa a fost jucată timp de doi ani numai la New York și apoi icircn turnee icircn America și Europardquo a spus Mlotek

Traducerea a fost realizată de Lu-ciana Friedmann

Respectul față de ființa umanăLibertatea icircnseamnă respectarea

Ordinii ndash Seder Icircnseamnă schimba-rea mentalității de sclav care se pro-duce mai greu dovadă ndash derapajele din peregrinarea icircn pustiu regretul pentru fosta stabilitate recăderea icircn idolatrie Au fost principalele teme din intervenția directorului JCC-Iași Albert Lozneanu icircntr-una dintre se-siunile Limmud Există și azi forme de sclavie copii exploatați sexual căsătorii forțate răpiri etc Condiția esențială a libertății este respectul față de ființa umană Libertatea presu-pune combaterea falsurilor care incită la antisemitism ieri și azi Invitații săi au fost rabinul yehoshua Aharono-vitch și Filip Petraru Primul a sub-liniat că noi celebrăm Binele de Ha-nuca ndash miracolul uleiului luminacircnd opt zile icircn loc de una nu oștenii căzuți din armata lui Antiohus al IV-lea de Purim ndash salvarea evreilor din Imperiul Babi-lonian nu moartea lui Haman de Pe-sah ndash trecerea Mării Roșii nu icircnecul ostașilor egipteni Filip Petraru a con-siderat exodul un bdquoelement esențial al iudaismuluirdquo amintit zilnic la Șaharit Exodul ar fi trebuit să dureze doi ani Din cauza greșelilor făcute de poporul evreu a fost prelungit cu icircncă 38

Complexitatea vieții comunitareAcesta a fost subiectul uneia din-

tre conferințele sesiunii Limmud susținută de Felix Koppelmann președintele comunității evreilor din Oradea și de Robert Schorr director al JCC Oradea După aprecierile fă-cute legate de Bereshit președintele a vorbit despre modalitățile icircn care comunitatea a reușit să depășească dificultățile create de pandemia de coronavirus Astfel a arătat el viața evreiască se desfășoară icircn continua-re s-a asigurat minianul există rabin funcționează cantina cașer se mani-festă preocupare față de cimitire Par-tea complicată este viața socială care icircn condițiile actuale se desfășoară cu dificultate Dar chiar și așa comuni-tatea are grijă de membrii ei depune eforturi pentru icircmbunătățirea calității vieții lor Președintele Koppelmann a oferit ajutorul comunității orădene tu-turor celor icircn nevoie

Adrian Gueron directorul JCC București a organizat secțiunea

Limmud intitulată bdquoLa distanță dar icircmpreună ndash provocări și oportunități comunitare icircn perioada pandemieirdquo iar Luciana Friedmann președinta comunității timișorene pe cea denu-mită bdquoIudaismul și catastrofele ndash cum privim pandemiardquo

bdquoȘcoala de teatru din Romacircnia a fost și este excelentărdquo

Invitată specială a acestei ediții Bereshit a fost bdquomarea doamnă a tea-trului israelianrdquo Lia Koumlnig după cum a prezentat-o Robert Schorr direc-tor al Departamentului Cultură Isto-rie Artă și Media al FCER și al JCC Oradea Legăturile sale cu teatrul idiș din Romacircnia sunt moștenire de fami-lie Tatăl ei actor icircn trupa din Vilna a fost de multe ori icircn Romacircnia Icircntr-un spectacol de revistă cu textul scris de Ion Pribeagu și jucat la teatrul idiș din Capitală mama Liei Dina Koumlnig a in-terpretat o poezie dedicată fiicei sale Mamă și fiică s-au născut la Lodz Icircn 1939 cacircnd naziștii au ocupat Polonia se aflau icircn turneu la Cernăuți Dina a fost angajată la Teatrul Evreiesc din Chișinău Icircn 1941 trupa a fost eva-cuată icircn Uzbekistan După război Dina și Lia au revenit la București Vi-itorul ei soț Herman Stolper regizor și scriitor idiș a convins-o să vină la o audiție pentru angajare la TES Avea 17 ani bdquoMama a spus laquoAre acel ceva care o să umple ultimul racircnd din salăraquo Am urmat școala de artă dramatică din București care a fost și este ex-celentă Toți colegii care au icircnvățat teatru icircn Romacircnia sunt apreciați La TES am lucrat cu regizori foarte buni Mauriciu Secler Ginel Teodorescu Lui Ginel icirci mulțumesc și acum Am avut norocul să joc cu Sevilla Pastor Mano Rippel mămica mea Dina Icircn 1961 icircmpreună cu soțul meu am ple-cat icircn Israel acțiune foarte curajoasă fiindcă nu cunoșteam limba Am in-trat icircn Ulpan ca s-o icircnvățăm Am fost angajați la Habima Icircn 1962-1963 am fost cunoscută și recunoscută Am avut o carieră frumoasă care ndash sla-vă Domnului ndash continuă laquoCe bine că exiștiraquo icircmi spun azi oamenii pe stradărdquo

bdquoEste o onoare să o avem printre noi pe marea doamnă a teatrului is-raelian a spus Israel Sabag Lia Kouml-nig este laureată a Premiului Israel și a multor alte premii Știe șase limbi Imediat după război a lucrat cu Joint-ul din Romacircniardquo

Invitată de Ery Pervulescu să vină icircn turneu icircn Romacircnia Lia Koumlnig a mărturisit că-și dorește să trecem cu bine de pandemie și să dea curs invitației

Mulțumirile coordonatorului pen-tru toți participanții ndash profesori tra-ducători moderatori președinți de comunități directori JCC ndash au icircncheiat evenimentul

(Urmare din pag 6)

Irving Layton ndash de la Tacircrgu-Neamțhellipsistematică și ipocrizia mon-

struoasă a regimurilor totalitare al omului care condamnă perversiunile și ipocriziile bdquoburghezilor și imperialiștilor europenirdquo Desigur inițial critica li-terară oficială nu a acceptat ușor o asemenea viziune dar notorietatea lui Irving Layton susținută de noi-le generații de scriitori l-a impus pe poetul născut la Tacircrgu-Neamț pacircnă la includerea (de două ori) pe bdquolista scurtărdquo a Premiului Nobel pentru lite-ratură din anii 1982 și 1983

Icircn Romacircnia poetul canadian e puțin cunoscut Pe de o parte datorită relației sale de prietenie cu Leonard

Cohen (din vremea cacircnd acesta i-a fost student la Univ McGill) Iar pe de altă parte din antologia Poeți canadi-eni contemporani (de limbă engleză) icircntocmită și tradusă de Ion Caraion unde figurează cu 20 de texte (Edit Albatros București 1978 col bdquoCele mai frumoase poeziirdquo nr 164) Atacirct căci nu avem pacircnă acum o antologie de autor icircn limba romacircnă

Irving Layton a decedat icircn 4 ianua-rie 2006 (la Montreacuteal) cenușa lui fiind icircmprăștiată icircn mod bdquoanonimrdquo icircn jurul unui copac (neidentificat) conform unei cerințe testamentare Doar ope-ra i-a rămas icircn bibliotecile din toată lumea ca o referință majoră

(Urmare din pag 15)

doctorului An-thony Fauci

consilier pe probleme medicale al președintelui american Joe Biden și al fostului președinte Donald Trump și conducător al strategiei de combatere a pandemiei de coronavirus icircn Statele Unite ale Americii

bdquoBinele și răul există icircn același timp icircn jurul nostru iar noi suntem liberi să alegem o cale sau alta Cred că arta de a vindeca pe cel icircn suferință s-a născut din bunătate Același funda-ment cred că vă ghidează și pe voi toți cei care vă amintiți și duceți mai departe vocile celor care au pierit icircn Holocaustrdquo a spus dr Anthony Fauci icircn timpul ceremoniei

Mesaje din Romacircnia pentru Marșul celor Vii

Icircn calitate de reprezen-tant oficial icircn Romacircnia al Inter-national March of the Living Fundația Magna cum Laude- Reut ndash Complexul Educațional Lau-de-Reut participă anual la Marșul celor Vii icircntre Auschwitz și Birke-nau un program educativ anual care aduce peste 20000 de persoane din icircntreaga lume la lagărele nazis-te din Polonia ca să studieze isto-ria Holocaustului și să icircnțeleagă ră-dăcinile prejudecăților intoleranței

și urii o adevărată lecție de istorie pe viu Tradiția March of the Living este de a insera mesaje de aducere aminte și compasiune pe plăcuțe de lemn plasate pe linia de cale ferată care aducea trenurile morții toate aceste plăcuțe fiind apoi colectate de organizatori și păstrate icircntr-o mare arhivă Participanții din anii anteriori au putut să facă acest lu-cru icircn fața infamei porți a lagărului Auschwitz-Birkenau iar acum avem la dispoziție site-ul comemorativ httpsnevermeansnevercom

ES David Saranga ambasador al Statului Israel icircn Romacircnia s-a alăturat celor 155 de romacircni printre care numeroși elevi Laude-Reut care s-au icircnscris să participe icircn acest an la March of the Living prin transmi-terea de mesaje de solidaritate cu victimele Holocaustului icircn scopul conștientizării pericolului creat de ori-ce formă de extremism antisemitism xenofobie violență cu care societatea actuală se confruntă

Tova Ben Nun-Cherbis președinte-fondator al Fundației Magna cum Lau de-Reut ndash Complexul Educațional Lau de-Reut a scos icircn evidență da-toria individuală de icircnvățare a istoriei și a lecțiilor trecutului pentru prote-jarea viitorului subliniind necesita-tea de a sădi valorile toleranței și multiculturalității

(Urmare din pag 4)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna mai

Ury Benador (Simon Schmidt) ndash scri-itor Născut la Milișăuți Bucovina 1 mai 1895 Romane referitoare la viața evre-iască din Romacircnia Decedat la București 1971

Vladimir (Jean) Colin ndash scriitor Năs-cut la București 1 mai 1921 Basme unele inspirate din folclorul evreiesc și povestiri science-fiction Decedat la București 1991

Theodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash scri-itor și om politic Născut la Budapesta 2 mai 1860 A propus icircntemeierea statului evreu și a convocat primul congres sionist Basel 1897 Decedat la Viena 1904

Golda Meir (Mabovich-Meyerson) ndash om politic israelian Născută la Kiev 3 mai 1898 emigrată icircn SUA1905 și icircn Pales-tina 1921 Prim-ministru al Israelului 17 mai 1969 - 3 iunie 1974 Decedată la Ieru-salim 1978

yehuda Amichai ndash poet israelian Năs-cut la Wuumlrzburg Germania 3 mai 1924 emigrat icircn Palestina1935 Decedat icircn Is-rael 2000

Amos Oz (Klausner) ndash scriitor israelian Născut la Ierusalim 4 mai 1939 Romane și eseuri traduse icircn 45 de limbi inclusiv icircn limba romacircnă Decedat la Tel Aviv 2018

Idel Ianchelevici ndash sculptor și dese-nator Născut la Leova Basarabia 5 mai 1909 stabilit icircn Franța Lucrări remarca-te prin expresivitate Decedat la Maison- Laffitte Franța 1994

Sigmund (Sigismund Schlomo) Freud ndash psihiatru Născut la Pribor Cehia 6 mai 1856 Părintele psihanalizei Refugiat la Londra unde a decedat 1939

Rose Auslander (Rose-Beatrice Scherzer) ndash poetă de limba germană Năs-cută la Cernăuți 11 mai 1901 Decedată la Duumlsseldorf 1988

yaacov Agam (Gipstein) ndash sculptor Născut la Rishon LeZion 11 mai 1928 sta-bilit la Paris 1951 Printre lucrări bdquoFoc și apărdquo (facircntacircna din Piața Dizengoff Tel Aviv)

Moshe Dayan ndash general și om politic Născut icircn kibuțul Degania Alef 20 mai 1915 Ministru al apărării și ministru de externe al Israelului Decedat la Tel Aviv 1981

Abraham Geiger ndash rabin și cercetător icircn studiile iudaice Născut la Frankfurt-am-Main 24 mai 1810 Promotor al reformis-mului religios iudaic Decedat la Berlin 1874

Joseph (Iosif Alexandrovici) Brodsky ndash poet Născut la Leningrad 24 mai 1940 stabilit icircn SUA 1972 Premiul Nobel pen-tru literatură 1987 Decedat la New York 1996

Bob Dylan (Robert Allen Zimmerman) ndash cacircntăreț și poet Născut la Duluth Min-nesota 24 mai 1941 Premiul Nobel pentru literatură 2016

Max Brod ndash scriitor de limbă germană Născut la Praga 27 mai 1884 A publi-cat 83 de romane și volume de povestiri Emigrat icircn Palestina 1939 decedat la Tel Aviv1968

Henry (Heinz Alfred) Kissinger ndash diplo-mat și om politic Născut la Fuumlrth Germania 27 mai 1923 emigrat icircn SUA 1938 Ministru de externe al SUA 2011969 ndash 2011977 Premiul Nobel pentru pace 1973

Evrei decedați icircn luna maiPaul Celan (Antschel) ndash poet de limbă

germană Născut la Cernăuți 1920 stabilit la Paris 1947 Poeme pe tema Holocaus-tului S-a sinucis la Paris 1 mai 1970

Giacomo Meyerbeer (Jacob Liebmann Beer) ndash compozitor Născut la Berlin 1791 Combină stilul de orchestră german cu muzica vocală italiană Decedat la Paris 2 mai 1864

Michael Friedman ndash scriitor poet edi-tor Născut la New York 1960 Decedat la Denver Colorado 5 mai 2020

Moses (David Moișe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 1912 Șef-rabin al evrei-lor din Romacircnia1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 Decedat la București 6 mai 1994 icircnmormacircntat la Ierusalim

Mordechai Anielewicz ndash lider al grupu-lui bdquoZydowska Organizacja Bojowardquo Năs-cut la Wyszkow1919 A condus răscoala ghetoului din Varșovia Ucis icircn timpul răs-coalei 8 mai 1943

Uri Zvi Grinberg ndash poet idiș-ebraic Născut la Bialikamin Galiția 1896 stabilit icircn Palestina 1923 Premiul Israel pentru poezie 1957 Decedat la Ramat Gan 8 mai 1981

Nelly (Leonie) Sachs ndash poetă Născută la Berlin 1891 refugiată icircn Suedia 1940 Poezii și piese de teatru pe tema Holocaus-tului Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedată la Stockholm 12 mai 1970

Sholem Aleichem (Solomon Naumovi-ci Rabinovici) ndash scriitor idiș Născut la Pe-reyaslav 1859 stabilit la New York 1914 Romane și povestiri traduse și icircn romacircnă Decedat la New York 13 mai 1916

Alexandru Sever (Solomon Silberman) ndash scriitor Născut la Moinești 1921 Poves-tiri și romane referitoare la viața evreilor din Romacircnia Stabilit icircn Israel 1990 decedat la Beer Sheva 13 mai 2010

Hans Herman Cohen ndash microbiolog a lucrat la dezvoltarea vaccinului antipolio membru al Academiei Olandeze de Științe Născut la Groningen 1923 Decedat la Bosch en Duin Olanda 14 mai 2020

Herman Wouk ndash scriitor Născut la Bronx NY 1915 Romane istorice unele pe teme iudaice Decedat la Palm Springs CA 17 mai 2019

Gustav Mahler ndash compozitor Născut la Kaliste Cehia 1860 Punte icircntre tradiția austro-germană și modernism Decedat la Viena 18 mai 1911

Jacob (Yakov) Fichman ndash poet ebraic Născut la Bălți Basarabia 1881 emigrat icircn Palestina 1919 Premiul Israel pentru literatură 1957 Decedat icircn Israel 18 mai 1958

Bernard Lewis ndash istoric Născut la Londra 1916 stabilit icircn SUA Specialist icircn istoria Orientului Mijlociu Decedat la Voor-hees Township NJ 19 mai 2018 icircnmor-macircntat la Tel Aviv

Baal Shem Tov (Rabi Yisroel ben Eli-ezer) ndash icircntemeietorul hasidismului Născut la Okopy 1698 cacircnd fortăreața era ane-xată Moldovei Decedat la Medzhybizh Ucraina 6 Sivan 5520 (22 mai 1760)

Philip (Milton) Roth ndash scriitor Născut la Newark NJ 1933 Romane pe teme iu-daice Decedat la New York 22 mai 2018

Sydney (Irwin) Pollack ndash regizor și pro-ducător de filme Născut la Lafayette Indi-ana SUA 1934 44 de filme produse și 21 regizate Decedat la Pacific Palisades 26 mai 2008

Joseph Roth ndash scriitor și jurnalist Năs-cut la Brody Galiția 1894 Romane și re-portaje privitoare la problematica evreimii contemporane Decedat la Paris 27 mai 1939

Aharon Razin ndash biochimist Născut la Tel Aviv 1935 Premiul Israel pentru biochi-mie 2004 membru al Academiei Israelie-ne de Științe 2008 Decedat icircn Israel 27 mai 2019

Ilya Prigogine ndash chimist Născut la Moscova 1917 emigrat icircn Belgia 1929 Premiul Nobel pentru chimie 1977 Dece-dat la Bruxelles 28 mai 2003

Ephraim Katzir (Katchalski) ndash bio-fizician și om politic Născut la Kiev 16 mai 1916 imigrat icircn Palestina 1925 Președinte al Israelului 1973-1978 Dece-dat la Rehovot 30 mai 2009

Max Blecher ndash scriitor Născut la Botoșani 1909 Reprezentant al literaturii autenticității prezintă suferința bolnavului Decedat la Roman 31 mai 1938

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Cu adacircnc regret ne luăm rămas bun de la FUumlLOumlP DEZIDERIU (17091928 - 27032021)

Născut la Ariniș jud Maramureș supraviețuitor al lagărelor de concentrare nelipsit de la serviciul religios de-a lungul vieții a fost icircn mod constant un membru activ al comunității noastre Odihneas-că-se icircn pace

Comunitatea Evreilor din Baia Mare

Ștefan Iureș zl 90 de ani de la naștere

Versatil și prolific Ștefan Iureș zl ar fi icircmplinit icircn această pri-măvară 90 de ani A debutat editorial devreme icircn 1953 Cunos-cut icircndeobște ca poet a reușit să se afirme deopotrivă icircn pro-ză dramaturgie literatură pentru copii eseistică L-au interesat din adolescență pacircnă icircn ultimii săi ani istoria antropologia sociologia politologia Aceasta din urmă ndash din unghiul unui filozof sui generis al istoriei Păstra icircn Pantheonul său lăuntric numele a trei oameni po-litici trăind icircn veacuri și țări diferite confruntați cu probleme diferite care au avut forța de a modela istoria plătind cu viața pentru asta Henric al IV-lea al Franței Abraham Lincoln Yitzhak Rabin Era un contemplator al trecutului mai depărtat sau mai apropiat din per-spectiva contemporaneității

Ieșean de baștină ajunge din copilărie la București Era icircn clasa a treia primară cacircnd a fost proclamat statul național-legionar Icircn timpul unei ore de curs ușa a fost dată de perete Un ins icircn cămașă verde și centură cu diagonală obligă secretara școlii să citească cinci nume de elevi Cei strigați trebuiau să-și stracircngă lucrurile și să părăsească clasa Erau evrei La școlile evreiești unde a continuat să icircnvețe bdquoIacob și Carolina Loumlbelrdquo mai tacircrziu - Liceul bdquoCultura Brdquo care avea să poarte ulterior numele lui Mihail Sebastian a avut șansa să aibă dascăli de primă macircnă Printre ei ndash rabinul dr Meir Beck absolvent al Seminarului Rabinic și al Universității din Breslau unde l-a avut profesor pe renumitul istoric Heinrich Graetz și profesorul de isto-rie Max Jaumlger inoculacircndu-i pasiunea pentru acest obiect de studiu Chiar dacă nu i-a devenit icircndeletnicire i-a nutrit opera

Numitor comun pentru mulți dintre intelectualii evrei romacircni afirmați icircn anii imediat postbelici poezia timpurie se resimte de retorica bdquoco-menzii socialerdquo pentru ca odată cu bdquomica primăvară bucureșteanărdquo să parcurgă evolutiv etape ale căutărilor de sine de la bdquoNumai un flautrdquo volum de sonete apărut icircn 1966 la bdquoMacirchnitul meu centaurrdquo publicat icircn 1981 Centaurul laitmotiv pentru icircntreaga sa creație de maturitate este metaforă a stărilor tensionale necicatrizate stimula-tive icircnsă sub raport creator cum se străvede icircntr-un vers cu ecouri brahmsiene bdquoCi vine-un ceas o vacircrstă sau o oră Flămacircnde de un clasic echilibru De armonia ritmului egalrdquo (bdquoRacursiurdquo)

Prezent multă vreme icircn presa culturală Ștefan Iureș zl icircși icircn-dreaptă atenția după rsquo90 spre lumea editorială După Casa Edito-rială bdquoSapiensrdquo unde activează timp de un an 1991-1992 se anga-jează la Editura Hasefer icircn 2002 După ce directorul acesteia Sandu Singer zl se pensionează icirci preia conducerea pacircnă icircn 2011 cacircnd se hotărăște să se dedice numai proiectelor literare personale brusc icircntrerupte de stingerea din viață IULIA DELEANU

Comunitatea Evreilor din Roman anunță cu durere icircncetarea din viață la 8 martie 2021 (24 Adar 5781) după o lungă și grea suferință a secretarului (contabil) SEGAL NORBERT icircn vacircrstă de 80 de ani bun profesionist muncitor modest

Fie-i memoria binecuvacircntată

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București ACS FRIMA (Cimitirul Giurgiului) MARINESCU GHIZELA (Cimitirul Giurgiului) MAIER LETITIEA (Cimitirul Giurgiului) LOVI DOINA (Cimitirul Sefard)

Salvatoarea olandeză a 600 de copii evrei

Betty Goudsmit-Oudkerk o evreică olandeză care a contribuit la salvarea de la deportare a 600 de copii evrei a murit recent la Am-sterdam icircn vacircrstă de 96 de ani Ea era ultima supraviețuitoare a unei mici echipe de salvatori care au reușit să-i scoată pe copiii evrei aflați icircntr-o clădire din apropierea lagărului de concentrare Hollandsche Schouwburg

Goudsmit-Oudkerk pe atunci icircn vacircrstă de 17 ani a primit permi-siunea să aibă grijă de copiii icircnchiși Icircmpreună cu Walter Suskind di-rectorul lagărului Hollandsche Schouwburg ea a reușit să-i transfere și să-i ascundă pe copii la un seminar protestant

Decenii de-a racircndul Betty a refuzat să icircmpărtășească publicului rolul ei icircn operațiunea de salvare Icircn urmă cu cacircțiva ani la rugă-mintea celor cinci copii ai ei a acceptat totuși să stea de vorbă cu cei care au scris pe baza discuției cu ea o carte despre faptele de atunci Intitulat Betty icircngrijitoarea din Rezistență a unor copii evrei volumul icircn limba olandeză a apărut icircn 2016 cacircnd Goudsmit-Oudkerk a primit din partea Brsquonai Brsquorith distincția bdquoEvrei care au salvat evreirdquo

La ora actuală fostul seminar și spațiul lagărului de concentrare Hollandsche Schouwburg fac parte din Cartierul Cultural Evreiesc din Amsterdam Icircn 2021 icircn clădirea care a adăpostit seminarul se va deschide un Muzeu al Holocaustului (EG)

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

te ale istoriei Revoluția anticomunistă din Ungaria din 1956 și epoca de libertate de după 1989 surprinsă icircn momentul faimoasei eclipse de soare din 1999 Icircn fine Aici Radio Eros e un roman mai degrabă experimental imaginacircnd o experiență neobișnuită icircn zilele premergătoare declanșării celui de-al Doilea Război Mondial un post de radio destinat discutării probleme-lor icircn dragoste ale ascultătorilor

Icircn concepția lui Alexander Haus-vater scrisul nu are doar menirea de a destinde ci și pe aceea de a pro-voca un catharsis o descătușare a cititorului și nu icircn ultimul racircnd de a-i

Ca să parafra-zez o celebră vor-bă de spirit pan-demia nu a fost cauza ci prilejul ca Alexander Haus-vater ndash una dintre personalitățile de anvergură ale tea-trului romacircnesc și universal ndash să dea fracircu liber apetitului său pentru litera-tură Deja afirmat

cu volumul de povestiri memorialisti-ce Ce dacă (2017) ndash despre care am scris la timpul cuvenit chiar icircn rubrica de față ndash scriitorul a izbucnit acum pur și simplu publicacircnd deodată nu mai puțin de trei cărți

Este vorba despre romanele intitu-late Dor călător Penumbra și Aici Ra-dio Eros apariții cu atacirct mai remarca-bile cu cacirct dincolo de personalitatea autorului (deci de un anume stil) icircntre

ele nu există legături Fiecare narează o poveste aparte cu personaje dis-tincte localizată altundeva și plasată icircntr-un alt interval de timp Fiecare explorează o altă gamă de sentimen-te de trăiri umane cu o remarcabilă știință a diferențierii bdquovocilorrdquo persona-jelor a adaptării la condiția lor Toa-te icircmpreună probează remarcabila vocație scriitoricească a marelui re-gizor și creator de teatru polivalența artistică a unui spirit tacircnăr pentru care cultura este un mod de existență nu o simplă dexteritate Nu icircn ultimul racircnd este admirabil controlul artistic al lim-bajului mai ales al cuiva care a făcut Alia la numai 10 ani și pacircnă icircn 1989 practic nu a mai avut ocazia exersării limbii literare icircn contexte culturale

Dor călător este un roman necom-plezent (dar și eliberat de clișeele pro-zei mai vechi) al relației frumoase și dificile dintre tată și fiu Icircn Penumbra se intersectează două povești de dra-goste și pe fundalul lor două momen-

De trei ori HausvaterRealitatea

cărţii

Democrația uriiExercitarea puterii politice de către popor adi-

că democrația sau bdquolibertate egalitate fraternita-terdquo sunt azi idei răstălmăcite printr-un transfer de la drepturi la obligații Așa de pildă unii au ajuns să considere că egalitate icircn drepturi icircnseamnă nu că fiecare este obligat să icirci respecte libertatea celuilalt ci că orice om este icircndreptățit să urască pe cine vrea el Iar libera asociere icircți permite să te alături unui grup care icirci detestă pe aceiași mem-bri ai societății ca și tine Și așa devenim nu egali icircn drepturi ci egali icircn ură

Desigur o serie de politicieni din mai toate țările poartă vina pentru că alegătorii lor au ajuns să se diferențieze de restul electoratului doar prin respingerea unor valori contrare colectivității Și asta pentru că anarhia și ura sunt mai lesne de bdquodistribuitrdquo icircn societate icircn detrimentul unei reale libertăți chiar și decacirct pacircinea și distracțiile care costă incomparabil mai mult

Fără doar și poate pandemia și-a adus obolul la instaurarea icircn SUA și Europa (dar nu numai) a unei stări de intoleranță față de aproapele nostru icircn locul iubirii ce i-am datora-o acestuia conform preceptelor tuturor marilor religii monoteiste Dar a da vina numai pe SARS-CoV-2 ar icircnsemna să căutăm cea mai facilă explicație pentru situația icircn care ne găsim dat fiind că virusul s-a instalat după ce societățile fuseseră deja contaminate de un naționalism de multe ori violent

Și pentru răspacircndirea naționalismului și a intransigenței e nevoie de un focar ca și icircn cazul transformării unor maladii contagioase icircn epide-mii Focar pe care icircl constituie fie un partid politic fie o masă de oameni nemulțumiți și manipulați de un politician care icircși simte funia aproape de par (ca icircn cazul atacării Capitoliului de către susținătorii lui Trump) fie o figură publică apropi-ată de anumite grupuri sociale

Să le luăm pe racircnd Naționalismul și antisemitis-mul și-au făcut simțită prezența icircn Romacircnia cu mult icircnainte ca Alianța Unității Romacircnilor să fi intrat icircn Parlament dovadă că icircnmulțirea manifestărilor an-tisemite de genul vandalizării Cimitirului din Huși a celui de pe Șos Giurgiului din București a Casei Memoriale Elie Wiesel din Sighetu Marmației etc i-a făcut pe membrii Parlamentului Romacircniei să accep-te icircn 2018 că Legea pentru prevenirea și combate-rea antisemitismului devenise o necesitate și să o voteze Dar pătrunderea AUR icircn Legislativ a făcut ca aceste manifestări să se amplifice și să se acuti-zeze ca icircn cazul amenințării actriței Maia Morgen-stern și a familiei sale cu moartea și violul precum și a Teatrului Evreiesc cu distrugerea prin incendiere

E drept icircn democrație e egalitate așa că și un-gurii și romii au avut partea lor de amenințări tot cu moartea bdquoMoarte lui Csaba Asztalos și CNCD După Ceaușescu cu voirdquo ndash stătea scris pe un pa-nou al stației de autobuz din Piața Revoluției Icircn apropiere pe Calea Floreasca un alt panou van-dalizat icircndemna la bdquoRevoluție antițigăneascărdquo Fără icircndoială nici Klaus Iohannis nici Raed Ara-fat nu sunt exemple de perfecțiune dar una e să icirci critici pentru eventualele lor greșeli alta e să icirci icircn-fierezi pentru că nu sunt romacircni făcacircndu-l pe unul nazist și invitacircndu-l pe celălalt să nu ne mai spună ce să facem de Paști pentru că e musulman

Și pentru că tot am comparat răspacircndirea naționalismului și a antisemitismului cu conta-minarea virală pornind dintr-un focar să arătăm că Ion Cristoiu celebrul tată spiritual al găinii care naște puii vii și-a exprimat pe canalul său de You Tube o serie de idei care pot fi regăsite icircn afirmațiile copreședinților AUR George Simi-on și Claudiu Tacircrziu Toți trei susțin (paternitatea ideii e greu de stabilit) că Declarația Camerei Deputaților pe tema manifestărilor antisemite a fost inutilă deoarece bdquonu există problema antise-mitismului icircn Romacircniardquo Și Claudiu Tacircrziu și Ion Cristoiu afirmă că respectivul vot al deputaților a fost doar o tentativă de deturnare a atenției de la problemele reale ale societății romacircnești iar Cris-toiu vede chiar o bdquodiversiunerdquo icircn abordarea pro-blemei antisemitismului pusă la cale de Iohannis Cicircțu Eduard Hellvig și Maia Morgenstern

Merită subliniat faptul că tot apăsacircnd pe peda-la naționalismului AUR susține pe pagina sa de Facebook că președintele bdquoIohannis are comandă externărdquo icircn ceea ce face Dar nici ei nu au exclu-sivitate asupra ideii Să ne amintim că și deputa-tul liberal Florin Roman (pe care dintr-o regreta-bilă eroare pentru care icircmi cer scuze l-am citat icircn numărul trecut al RE ca fiind membru al PSD) susținea că premierul Florin Cicircțu primește bdquoicircn plicrdquo deciziile politice luate icircn spatele cortinei

Evident nu suntem singurii care avem aceste grave derapaje Icircn țări ca Austria Franța Anglia cultura a fost aservită mișcării Black Lives Matter bdquoAidardquo a fost alungată de pe scenă la Paris oraș icircn care există chiar un grup de discuții pe proble-mele minorităților de la care albii au fost excluși sau dacă ar participa le este interzis să ia cuvacircn-tul bdquoLiberteacute Egaliteacute Fraterniteacuterdquo nu mai există

Sau cum spunea Gr Alexandrescu bdquoAdevă-rat vorbeam Că nu iubesc macircndria și că urăsc pe lei Că voi egalitate dar nu pentru cățeirdquo

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA BUCUR-OBOR Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)

George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI

Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA

DTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690

distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scrisCelebrare

melancolicăIcircn vreme de pande-

mie slujitorii teatrului au rezistat eroic fără

surse elementare de existențăProba supremă a puterii lor de a icircn-

dura a fost desigur acel război al ner-vilor provocat de anunțul de relaxare a restricțiilor și de intrare icircn normalitate ndash anunț ce genera grabnice adaptări de repertoriu reluări de repetiții ba chiar și noi investiții ndash și apoi imediat revenirea bruscă a ordinului de oprire a motoarelor și a lockdown-ului

Artiștii și managerii instituțiilor de spectacole au supraviețuit psihic prin reziliența cu care au identificat noi moduri de a-și semnala prezența și activitatea fie și trecacircnd inventiv și amuzant de la scenă la film la vi-deo la TV etc Valorificacircndu-și arhiva proprie de spec-tacole prin transmisii online sau jucacircnd live fără spec-tatori icircn sală Reactivacircnd dialoguri despre arta scenică desfășuracircnd inedite cursuri de educație și de inițiere icircn cultură și artă scenică Improvizacircnd mici spectaco-le lansate icircn mediul virtual cuceritoare prin racordul la stricta actualitate programacircnd online montări mai vechi de real succes (care au atras de pildă pentru Teatrul Metropolis sau Bulandra de zece ori mai mulți urmăritori decacirct capacitatea sălilor de spectacol)

Atari demersuri și icircncă altele nu trebuie să iluzio-neze ndash teatrul fiind (și rămacircnacircnd de mii de ani) o artă a trăirilor și a emoțiilor și de conștiință in praesentia După cum nu trebuie să amăgească audiența atacirctor improvizații gratuite și veleitare simple soluții de criză cum sunt ieșirile de salvare pe scara de urgență Tea-trul este cu totul altceva decacirct exhibare pe rețelele de socializare

N-au rămas neremarcate nici manifestările de so-lidaritate ale breslei memorii apărări ale drepturilor revendicări de compensații ajutoare granturi apeluri la solidarizare și diversificare a modalităților de impact

Pe 27 martie 2021 de Ziua Internațională a Teatru-lui nu au lipsit mesajele de solidaritate și de speranță icircn renaștere Cel venit anul acesta de la minunata He-len Mirren (ce se oprea la valorile poveștii dramatice) mi s-a părut mai lipsit de suflu de susținere interioa-ră M-a impresionat mai mult cuvacircntul lui Ion Carami-tru ndash tonic prin insistența pe specific pe calea majoră pe valorile tari (deloc lichefiate) ale tradiției vii și ale creativității inspirate de mersul lumii și de trăirile omului de azi Și nu icircn ultimul racircnd prin accentul pus pe rolul cuvacircntului (mai neglijat icircn secolul XXI) icircntru mai bună comunicare și icircnțelegere

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

furniza măcar niște icircntrebări dacă nu icircnțelesuri Astfel oricacirct de com-plicată relația tată-fiu este icircn fond una dintre axele lumii (care icircn iuda-ism este icircncărcată de sensuri expli-cite) iubirea ca expresie a libertății poartă icircntotdeauna cu ea și cicatri-cele istoriei iar tragediile umanității ndash cum a fost Holocaustul ndash sunt anunțate și bdquoprefațaterdquo de acumulă-rile de suferință individuală

Alexander Hausvater nu este doar un strălucit om de teatru care stăpacircnește arta de a scrie ci este chiar un scriitor Unul care scrie din vocație și din pasiune cu aplombul unei personalități complexe și cu pro-fundă icircncredere icircn puterea artei

RĂZVAN VONCUAlexander Hausvater - Dor călător Pe-

numbra Aici Radio Eros Editura Integral București 2020

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 3

astăzi de combatere a urii xenofobiei şi antisemitismului Este un demers legitim dacă

vrem să dăm dovadă de responsa-bilitaterdquo a afirmat Marcel Ciolacu declaracircnd că atașamentul față de va-lorile democratice bdquone obligă să luăm pozițierdquo atunci cacircnd apar astfel de manifestări bdquoIcircmi doresc ca Declarația noastră de astăzi să exprime anga-jamentul icircntregii clase politice de a combate antisemitismul și toate for-mele de intoleranță și discriminare precum și discursul bazat pe urăldquo

Alexandru Muraru reprezentantul grupului parlamentar al PNL

reprezentant special al Guvernului Romacircni-ei pentru promovarea politicilor memoriei combaterea antisemi-tismului și xenofobiei a afirmat că deputații s-au reunit bdquopentru a

da un semnal puternic imediat icircn susținerea valorilor icircn care credem pe care Romacircnia s-a clădit icircn ultimele decenii Libertățile civile politice re-ligioase diversitatea toleranța drep-tul la demnitate nediscriminarea sunt obținute cu sacrificii imense și suntem datori să le apărăm cu orice preț Ceea ce se icircntacircmplă sub ochii noștri atacul la fundamentele democrației era de neimaginat icircn urmă cu cacircteva luni Ni-meni nu și-ar fi icircnchipuit că după 30 de ani de la evenimentele din 1989 vom fi siliți să dezavuăm și să oprim escaladarea tendințelor xenofobe an-tisemite extremiste rasiste Acestea pun la icircndoială fundamentele dreptu-rilor omului Tăcerea acceptarea sau ignorarea lor sunt incompatibile cu angajamentele și principiile pe care s-au construit Romacircnia democratică și instituțiile sale Ideologii otrăvitoa-re demoni din trecut şi-au făcut loc icircn oraşele şi icircn satele Romacircniei pe reţe-lele de socializare icircn spaţiul public şi politic cu o forţă fără precedentrdquo

Vorbitorul a adăugat că PNL a lup-tat icircntotdeauna pentru bdquoo țară a tuturor etniilor și religiilorrdquo și a fost el icircnsuși bdquovictima fascismului și a comunismu-luirdquo El a reamintit asasinarea de către legionari a unui prim-ministru liberal Apoi elita PNL a fost decimată icircn icircn-chisori de către comuniști Azi PNL bdquoare misiunea puterea și determi-narea de a contracara ascensiunea extremismului icircn Romacircniardquo Liberalul le-a cerut colegilor parlamentari bdquosă condamne cu fermitate ceea ce se petrece sub ochii noștrirdquo El a spus că bdquomesajele discursurile și acțiunile cu tentă extremistă xenofobă anti-semită homofobă instigările la ură și violență icircmpotriva adversarilor politici și a străinilor și-au făcut loc cu repezi-ciune icircn viața publică și icircn Parlament icircn ultimele luni Ultimele zile au adus un val de incidente de neimaginat Trebuie să acționăm acum cacirct nu e prea tacircrziu Cea mai bună armă a noastră rămacircne adevărulrdquo Parlamen-tarul a atenționat că nu trebuie lăsat spațiu de manevră pentru bdquoformațiuni politice care au deturnat mandatele pe care le-au primit Romacircnii nu au votat ca formațiuni și lideri politici să se transforme icircn susținători ai dis-cursului instigator la ură ai acțiunilor xenofobe sau antisemite Romacircnii nu au votat pentru elogierea legionarilor și a icircnalților funcționari ai regimului Antonescu care au participat la exter-minarea comunității evreiești din Ro-macircnia Cetățenii romacircni nu au votat pentru a icircntoarce țara cu zeci de ani icircn urmărdquo Vorbitorul a mai amintit că

Romacircnia comemorează icircn acest an icircmplinirea a 80 de ani de la Pogromul de la Iași (nred- icircn 21 ianuarie s-au icircmplinit 80 de ani și de la Pogromul de la București) și va urma comemo-rarea deportărilor icircn Transnistria bdquoCel mai onest mod de a respecta memo-ria victimelor Holocaustului este de a opri răul și ura să revină vreodată aici () să luptăm pentru o Romacircnie a diversității a demnității a libertății pentru toți () Ceea ce am făcut noi azi aici luptacircnd icircmpotriva tăcerii este icircnceputul unui drum lung și dificil Cu-raj rezistență demnitaterdquo a spus icircn icircncheiere Alexandru Muraru

Dan Barna deputat vicepremier președintele USR-Plus

Dan Barna s-a icircntrebat de ce după o istorie atacirct de plină de trage-dii precum cea a Romacircniei e nevoie să spunem icircn Parlamentul Romacircniei că bdquoantisemitismul n-are ce căuta icircn această ţară De ce xenofobia e icircncă un subiect actual De ce intoleran-ţa continuă să fie temă de discuţie Oare n-am icircnvăţat nimic din trecutul nostru N-am icircnvăţat că dispreţul naşte dispreţ şi ura tacircracircie după ea enorm de multă ură N-au fost de ajuns anii rsquo30 atunci cacircnd tot pe fon-dul unei crize majore cacircţiva icircnfierbacircn-taţi au icircncercat şi la noi sub himera absurdă a soarelui sfacircnt de pe cer să pună cruce democraţiei declanşacircnd astfel o serie de evenimente care ne fac şi azi să ne cutremurăm Am cacircte-va răspunsuri Şi au legătură cu ceea ce facem astăzi și cu capacitatea de a ieși din logica discursului rămas doar principial Am ajuns aici consideracircnd antisemitismul şi rasismul icircn general probleme secundare marginale care nu ne privesc pe noi Pentru că facem parte din majoritate ne considerăm protejaţi Şi asta e marea greşeală icircn care ne aflăm icircn prezent Atunci cacircnd suntem indiferenţi tolerăm intoleran-

ţa Şi aşa se nasc mon-ştrii așa s-a icircntacircmplat şi icircn anii rsquo30 şi astăzi vedem din nou mugu-rii ndash din indiferenţă din iresponsabilitate şi din nepăsare Ne uităm adesea icircn altă parte și

ridicăm din umeri Aceasta este realitatea cacircnd o

actriță iubită și respectată e amenin-țată grotesc pentru că icircn mintea unui nefericit diferența icircnseamnă pericol Ne uităm icircn altă parte cacircnd folosim dublul limbaj și un personaj public salută complice criminali de război Și tot icircn altă parte ne uităm cacircnd la Timișoara se icircncearcă intimidarea unui ales local prin comparații lipsite de respect pentru victimele nazis-mului Să vă mai amintesc că Raed Arafat e amenințat cu moartea icircn fi-ecare zi Să vă mai spun că antima-ghiarismul iese la lumină icircn formele sale cele mai josnice icircn demonstrațiile antirestricții Aceasta este realitatea acestea sunt faptele nu ale anilor rsquo40 Acum cacircteva zile icircn Parlamentul Romacircniei un deputat folosea cuvinte extrase din dicționarul de buzunar al extremistului practicantrdquo a adăugat Barna icircntrebacircndu-i pe cei din partidul AUR bdquoAsta vreţi să faceţi şi icircn urmă-torii patru ani Liste cu duşmanii din minţile voastre icircnfierbacircntate Ce ţinte mai aveţi Cine urmează Dacă asta vreţi să faceţi poate a venit vremea să vi se spună că deşi aţi fost aleşi democratic n-aţi icircnţeles nimic nici din democraţie nici din libertate şi nici din privilegiul de a reprezenta oame-nii acestei ţări Poate a venit vremea

ca icircn jurul dumneavoastră să fie pus un cordon sanitar ştiu că vă place cu-vacircntul ăstardquo a precizat Barna adău-gacircnd că bdquoa venit vremea să vă spună cineva că extremismul nu va fi tolerat Intoleranţa doamnelor şi domnilor de la AUR nu va fi tolerată Prima condi-ţie pentru a primi respect este să oferi respectrdquo

George Simion copreședinte al AUR

George Simion i-a răspuns lui Dan Barna că este o greșeală profundă bdquofaţă de romacircni faţă de confraţii noştri evrei faţă de memoria Holocaustului pentru că politizaţi această temărdquo Li-derul AUR a afirmat că trebuie cu toții bdquosă ne luptăm icircmpotriva antisemitismu-luirdquo bdquoConsiderăm comunitatea evre-iască din Romacircnia parte integrantă a societăţii romacircneştirdquo a mai spus vorbi-torul care a amintit că bdquoAUR a fost pri-ma voce din spațiul public care a luat act cu stupefacție de atacul degradant antisemit suburban la adresa doam-nei Maia Morgenstern artist emerit icircn-drăgit de romacircnii de pretutindeni pro-motor al culturii evreiești din Romacircnia

o cultură care face parte din fibra culturală a po-porului romacircn (nred- reamintim că intervenția AUR a fost generată de faptul că mesajul de amenințare trimis Maiei

Morgenstern familiei sale și Teatrului Evreiesc a fost semnat bdquoicircn numele par-tidului AURrdquo) Suntem consternaţi de această intoxicare de faptul că tema antisemitismului este folosită politic fără raționamentrdquo George Simion l-a numit pe autorul amenințărilor bdquoun in-divid sceleratrdquo și a negat orice legătu-ră icircntre acesta și AUR bdquoAcest incident este marginal nu este reprezentativ pentru Romacircniardquo a mai spus vorbito-rul

Același punct de vedere l-a expri-mat și celălalt copreședinte al AUR Claudiu Tacircrziu care icircntr-o conferință de presă a icircntrebat bdquoDe ce să pretinzi să se dea o Declaraţie oficială icircntr-o Cameră a Parlamentului icircn privinţa combaterii cu energie şi icircn regim de urgenţă a antisemitismului Nu există această problemă De ce să deturnezi atenţia de la problemele reale pe care ţi le semnalează atacirct presa cacirct şi opoziţia către o falsă problemă ide-ologică alimentacircnd-o cu tot felul de scenarii false bazate pe nimicldquo

Csoma Botond liderul grupului parlamentar UDMR icircn Camera Deputaților Deputatul UDMR a

spus că orice formă de xenofobie antisemitism și orice formă de rasism este ferm condamnată de către Uniune bdquoAm fost oripilat cacircnd am citit icircn presă acel atac virulent şi acele ameninţărildquo Vorbito-rul a subliniat că o clasă politică res-ponsabilă trebuie să lupte icircmpotriva acestor fenomene iar prin educație prin aprofundarea cunoașterii trebuie contracarate aceste prejudecăți ste-reotipii și teorii ale conspirației care duc la propagarea urii icircn societatea romacircnească Pe de altă parte Cso-ma Botond nu crede că bdquoantisemitis-mul sau xenofobia reprezintă un fe-nomen general icircn Romacircnia Cred că Romacircnia nu este o ţară antisemitărdquo Icircn sprijinul afirmațiilor sale deputatul a amintit persoanele care au dobacircndit

titlul de Drept icircntre Popoare de la Yad Vashem Deputatul UDMR a apreciat că icircn Romacircnia bdquoavem legislaţie dar cred că autorităţile noastre sunt puţin timorate să aplice prevederile legisla-ţiei icircmpotriva antisemitismului Este inacceptabil să avem icircntr-o zonă a societății un cult pentru legionarirdquo a mai declarat Csoma Botond care a cerut autorităților o atitudine fermă El a amintit și de atacurile icircmpotriva comunității maghiare icircncheind prin a spune că tot grupul UDMR se soli-darizează cu Maia Morgenstern și cu actorii de la TES

Varujan Pambuccian liderul grupului parlamentar

al minorităților naționaleVorbitorul a sublini-

at că evreii s-au icircnțeles mereu bine cu ceilalți membri ai comunităților unde trăiau au serbat cu aceștia și sărbători-le evreiești și pe cele romacircnești Reacțiile anti semite au apărut treptat și la icircn-ceput nu li s-a dat importanță de către niciuna dintre părți dar ele s-au inten-sificat bdquoGenul acesta de schimbări nu apare brusc Astăzi este devastat un cimitir macircine este amenințat un tea-tru dar poimacircine ce-o să se mai icircn-tacircmplerdquo s-a icircntrebat deputatul bdquoAstfel de lucruri nu li s-au icircntacircmplat numai evreilor ci și creștinilor și musulmani-lor Numai că evreilor li s-a icircntacircmplat icircntr-un mod icircngrozitor și sistematicrdquo a arătat vorbitorul care a amintit Pogro-mul de la București și faptul că icircn Ger-mania anilor Holocaustului o elevă a fost ucisă de colegele ei la icircndemnul icircnvățătoarei bdquoAparent democrația nu are anticorpi pentru aceste fapte Eu spun că are Anticorpii sunt unitatea și fermitatea reacțiilor dintr-o societate Apăracircnd o comunitate cum este cea evreiască apărăm icircn mod fundamen-tal democrațiardquo

Opinii culese de pe FacebookEduard Kupferberg secretar ge-

neral al FCERIeri a avut loc la Camera Deputaților

o dezbatere icircn urma căreia a fost adoptată Declarația privind unele manifestari cu caracter antisemit din Romacircnia și tentativele de reabilitare a criminalilor de război

Este un lucru extraordinar faptul că dl Silviu Vexler deputatul minorității evreiești icircn Parlamentul Romacircniei și președinte al Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia a reușit să obțină această declarație neechi- vocă

Este icircmbucurător faptul că la vot au participat cea mai mare parte a deputaților (272 din 330)

Dar este interesant și modul icircn care au votat httpwwwcdeproplsstenoevot2015nominalidv=27872ampidl=1

Vedeți undeva AUR Nu Nici euO să spuneți da dar nu au votat de-

loc au lipsit de la ședință s-au abținutIcirci exonerează asta NuExplicația e una foarte simplă

dacă ar fi participat la vot ar fi votat icircmpotrivă Așa au evitat dovada clară că sunt un partid extremist populist xenofob și antisemit

Declarația este un pas icircnainte clar Deși aș fi preferat să fi văzut din par-tea tuturor liderilor politici astfel de reacții imediat după incidentele care au determi-nat această declarație

și tentativele de reabilitare a criminalilor de război

(Continuare icircn pag 22)ALX MARINESCU

4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Icircncepacircnd din 1988 mii de oameni au luat parte icircn fie-care an la Marșul Vieții de la Auschwitz pentru a transmite mesajul NEVER AGAIN

Pe 8 aprilie 2021 Marșul celor Vii organizat icircn memo-ria victimelor Holocaustului s-a desfășurat online pentru al

doilea an consecutiv din cauza măsurilor restrictive impu-se pentru limitarea răspacircndirii virusului SarsCov2

Această formă de organizare a permis icircnsă participanților din toată lumea să transmită mesaje virtuale postate pe platforma organizației International March of the Living care dedică marșul de anul acesta și profesioniștilor din domeniul medical

bdquoIcircn timp ce Covid-19 continuă să afecteze lumea Marșul celor Vii reflectează asupra perseverenței curajoa-se a comunității medicale care a fost o rază de lumină icircn timpul Holocaustului Anul acesta salutăm angajamentul neicircncetat al profesioniștilor altruiști din toată lumea care se confruntă cu pandemia icircn această perioadărdquo scrie pe platforma online March of the Living

Icircn timpul ceremoniei virtuale de comemorare a victime-lor Holocaustului președintele Israelului Reuven Rivlin a transmis că datoria și misiunea noastră este de a ne aminti și de a vorbi despre ororile petrecute icircn Holocaust chiar dacă nu putem fi icircn marș fizic la Auschwitz bdquoPe măsură ce neprețuiții supraviețuitori ai Holocaustului pleacă dintre noi misiunea noastră devine mai dificilă și mai importantă Vom continua Marșul vom continua să ne amintimrdquo a mai spus Reuven Rivlin

Participanții la Marșul virtual din toată lumea au fost filmați folosind o tehnologie 3D inovatoare astfel icircncacirct par să meargă de-a lungul traseului tradițional al Marșului Vieții de la Auschwitz-Birkenau

Printre supraviețuitorii Holocaustului care au partici-pat la ceremonia online s-au numărat și cacircțiva care au supraviețuit datorită actelor de curaj ale medicilor din acea perioadă

Ca un omagiu adus profesioniștilor din domeniul me-dical care și-au riscat viața icircn timpul Holocaustului nu-meroase asociații medicale din icircntreaga lume inclusiv Organizația Mondială a Sănătății precum și cei din fruntea luptei icircmpotriva COVID-19 au participat la acest program Printre cei care au fost icircn marșul virtual s-au aflat medici asistenți medicali și paramedici Icircntre aceștia prof Nach-man Ash medic aflat la conducerea strategiilor de luptă icircmpotriva Covid-19 icircn Israel

Icircn timpul ceremoniei online a fost acordat și un premiu special

Val de indignare icircn societatea romacircnească față de amenințările la adresa Maiei Morgenstern

Marșul celor Vii dedicat anul acesta și salvatorilor de vieți din spitale

Cu indignare deoarece aseme-nea atacuri primitive nu au ce căuta icircn viața publică sau privată dintr-un stat democratic membru al Uniunii Euro-pene și NATO

Cu icircngrijorare icircntrucacirct acest odi-os atac antisemit descins parcă din icircntunecații ani ai ascensiunii legiona-re este departe de a fi singular Icircn ul-timele luni asistăm la o scandaloasă radicalizare a discursului extremist conspiraționist și ultranaționalist Acesta și-a făcut loc și la tribuna Par-lamentului ca să nu mai vorbim de spațiul virtual

Uniunea Scriitorilor din Romacircnia icircși manifestă deplina solidaritate cu Maia Morgenstern

Uniunea Scriitorilor din Romacircnia

bull Muzeul Național de Artă din Timișoara transmite un mesaj de so-lidaritate cu MAIA MORGENSTERN amenințată cu moartea pentru ori-ginile evreiești pe care le-a afirmat dezinvolt icircn orice icircmprejurare ca și

identitatea sa artistică și culturală ro-macircnească

Icircn atacul incredibil icircmpotriva Maiei Morgenstern și a Teatrului Evreiesc de Stat din București e vorba de același limbaj și de același mesaj precum cel al fasciștilor al adepților militarismului și al apostolilor violenței din anii răz-boiului E vorba de ideea de a distru-ge indiferent de consecințe Suntem convinși că ne aflăm icircntr-un moment icircn care ca intelectuali și reprezentanți ai societății civile știm să respingem cu fermitate ideologia morții Muzeul Național de Artă Timișoara icircși exprimă

După cum deja știu cititorii Realității evreiești actrița Maia Morgenstern familia ei și tot colectivul Teatrului Evreiesc de Stat au fost ținta unor amenințări de o violență și un antisemitism care au reușit să revolte și să jigneas-că nu numai comunitatea evreiască ci și icircntreaga socie-tate romacircnească Reamintim doar că autorul mesajului a fost prins icircn timp record de organele de cercetare penală și pus imediat icircn libertate de către instanță bdquosub control judiciarrdquo pe motiv că nu ar prezenta niciun pericol () Mesajul a fost semnat icircn numele partidului AUR (care a negat orice legătură cu autorul mesajului) iar motivul in-vocat era că actrița bdquoa avut tupeul să vorbească icircmpotrivardquo unui așa-zis prieten al semnatarului probabil cel care a tratat-o de bdquojidrdquo pe Maia Morgenstern icircn cursul unei icircn-tacirclniri culturale După cum se știe amenințările au constat

icircn a bdquoda foc teatrului vostru idiot idiș violacircnd-o pe fiica lui Morgenstern omoracircnd pe fiecare actor din această gaură murdară de șobolanirdquo și icircn a o arunca pe Maia Morgen-stern bdquoicircntr-o cameră de gazare icircntr-un cuptor murdar () unde o voi arde pe ea și pe copiii eirdquo Toate ororile ar fi trebuit comise de semnatar icircmpreună cu bdquooameni cu minte similară indivizi și oameni din cartierul meurdquo

Nu e de mirare că persoane și instituții au considerat că suntem icircn fața unui atac care nu poate fi trecut cu vede-rea că amenințarea este la adresa democrației romacircnești nu a unei comunități și a unei persoane

Redăm mai jos pasaje din unele dintre aceste mesaje care arată că violența și antisemitismul sunt percepute ca o primejdie la adresa societății nu a unei comunități sau a unor persoane

(Continuare icircn pag 22)G GIcircLEA

solidaritatea cu Maia MorgensternMuzeul Național de Artă Timișoara

bull Suntem solidari cu doamna Maia Morgenstern director al Teatrului Evreiesc de Stat actriță de renume mondial și OM precum și cu icircntreg colectivul TES

Condamnăm orice agresiune ame nințare intimidare violență și so-licităm de urgență identificarea și pe-depsirea autorilor acestor acte

Complexul Educațional Laude-Reut

bull SNSPA respinge cu tărie profe-rarea icircn spațiul public a unor astfel de mesaje icircndreptate icircmpotriva oricărei ființe umane () Un asemenea atac prin virulența și conținutul său este fără precedent icircn Romacircnia ultimilor ani Istoria ne icircnvață că huliganismul verbal premerge celui fizic cu urmări grave pentru icircntreaga societate

Amenințările bdquocurajosuluirdquo anonim nu lovesc numai icircn Maia Morgen-stern una dintre figurile marcante ale teatrului romacircnesc contemporan sau numai icircn comunitatea evreiască ci icircn cultura romacircnă icircn integralitatea sa Lovesc icircn spiritul valorilor europene ale societății romacircnești

Icircn spațiul public inclusiv cel al rețelelor sociale apar constant ame-nințări și jigniri la adresa evreilor la adresa celorlalți membri ai comunității icircn general SNSPA face apel la inter-venția exemplară a autorităților dar și la reacția societății civile a comunității academice și a lumii cultural-artistice

SNSPA icircși exprimă solidaritatea cu Maia Morgenstern cu cultura romacircnă și are icircncredere că democrația romacirc-nească va ști să se apere icircmpotriva pericolelor de tip extremist antisemit xenofob

Școala Națională de Studii Politice și Administrative

bull Bun venit icircn anii rsquo30 Amenințările cu moartea și violul adresate doam-nei Maia Morgenstern și familiei sale sunt mai mult decacirct un atac antisemit inuman Mai mult decacirct un atac icircmpo-triva tuturor Comunităților Evreiești și a evreilor din Romacircnia Poate că nu pare așa dar aceste amenințări sunt un atac virulent icircmpotriva fiecăruia dintre dumneavoastră Sigur de data aceasta ținta a fost doamna Morgen-stern Dar dacă () societatea icircn sine nu va lua poziție icircmpotriva acestor ati-tudini Icircntrebarea corectă este care va fi următoarea țintă Mă doare icircnfio-rător că treceți prin așa ceva doamnă Maia Morgenstern Nu meritați asta

Silviu Vexler deputat președintele FCER

bull Deși sunt sigur că cei care astăzi recurg la amenințări cu moartea din motive antisemite sunt icircn minoritate noi nu putem fi indiferenți și nu tre-buie să trecem nimic sub tăcere Nu trebuie nici să uităm pentru că de-a lungul istoriei evenimentele tragice au avut loc atunci cacircnd a existat o lip-să de solidaritate din partea majorității societății

Kelemen Hunor vicepremier deputat președintele UDMR

bull bdquoBrsquonai Brsquorith Romacircnia Forumul dr Moses Rosenrdquo este alături de Maia Morgenstern și consideră că materia-le antisemite scrise icircntr-un limbaj sub-urban ca cele adresate artistei afec-tează imaginea Romacircniei icircn lume Se pare că afirmația potrivit căreia icircn Ro-macircnia nu mai există antisemitism icircși pierde icircncetul cu icircncetul valabilitatea dacă ținem cont de atacurile antisemi-te care s-au manifestat icircn ultimul timp icircn spațiul public inclusiv cel politic Chiar dacă organele abilitate au iden-tificat autorul scrisorii abjecte adre-sate artistei și chiar dacă afirmația că autorul ar fi un bolnav psihic (iar cimitirele evreiești sunt devastate de adolescenți) este adevărată ecouri-le pe care le-a trezit alături de luări de poziție corecte ale unor reprezentanți ai societății civile au arătat prolifera-rea unor atitudini antisemite icircn dife-rite medii Este necesar ca astfel de manifestări să fie sancționate exem-plar icircn conformitate cu legislația existentă

Consiliul Director Brsquonai Brsquorith Romacircnia

bull Suntem solidari cu doamna Maia Morgenstern director al Teatrului Evre iesc de Stat actriță de renume mondial precum și cu icircntreg colecti-vul TES

David Saranga Ambasadorul Statului Israel icircn Romacircnia

bull Uniunea Scriitorilor din Romacircnia a luat act cu indignare și icircngrijorare de atacul antisemit căruia i-a căzut victimă Maia Morgenstern

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 5

vată datorită rabinului de atunci al comunității locale de la incendierea pe care o puneau la cale legionarii

Amir Sagron șeful adjunct al misiunii di-plomatice a Statului Israel icircn Romacircnia este nepotul unei supra-viețuitoare a Holocaus-tului Rivka Nutkevich născută icircn Polonia și icircmplinind icircn curacircnd 93 de ani Mama și unchiul vorbitorului a doua generație de supraviețuitori au crescut icircn umbra Holocaustului Familia s-a mărit bunica Rivka avacircnd acum cinci nepoți și șapte strănepoți bdquoEste și povestea patriei noastre renașterea poporului nostru din la-gărele de exterminare naziste către independență și putere De la Aus-chwitz la Ierusalim din icircntuneric spre lumină Fie ca memoria fraților și a surorilor noastre să ne rămacircnă mereu icircn inimirdquo

Israel Sabag di-rectorul Joint Romacircnia s-a referit la come-morarea din Israel și la sirena care icircn acea dimineață la ora 1000 a sunat icircncontinuu To-tul s-a oprit icircn loc timp de două minute pentru

reculegere icircn memoria victimelor Ho-locaustului Citacircndu-l pe Silviu Vexler președintele FCER vorbitorul a reite-rat importanța unei bdquomemorii activerdquo de a combate negaționismul și de a căuta să-i ajutăm pe supraviețuitorii acestei imense tragedii

La Templul Coral prim-rabinul Rafael Sha ffer și prim-cantorul Emanuel Pusztai au ofi-ciat El male rahamim

Delia Marc coor-donatoare de progra-me culturale la JCC București a vorbit des-pre literatura Holocaustului și s-a oprit

Icircn Israel ceremonia de Iom Hașoah a fost oficiată cu solemnita-te la Yad Vashem pe Muntele Herzl icircn seara de 7 aprilie 2021 icircntr-o nu-meroasă audiență Au fost prezenți președintele Statului Israel Reuven Rivlin prim-ministrul Benjamin Ne-tanyahu alături de soție președintele Knessetului Yariv Levin și alți mem-bri președinta Curții Supreme a Is-raelului Esther Hayut alături de soț șef-rabinii David Lau și Yitzhak Yo-sef directorul și directorul adjunct al Yad Vashem Avner Shalev respec-tiv Ronen Plot președinta Centra-lei Organizațiilor de Supraviețuitori ai Holocaustului din Israel Colette Avital membri ai Corpului Diploma-tic supraviețuitori ai Holocaustului parașutiști din Garda de Onoare a ar-matei israeliene un public larg Eve-nimentul a fost moderat de dr Hila Korach jurnalistă

Icircn semn de doliu pentru cele șase milioane de evrei uciși icircn Holocaust steagul național al Statului Israel a fost coboracirct icircn bernă Ronen Plot a fost invitat să aprindă Torța Memori-ală

Reuven Rivlin a pornit de la po-vestea de viață a Elisabetei Gutt-man (evreică din Ardealul de Nord icircn anii icircn care era ocupat de Ungaria ndash nred) După ce a supraviețuit Ho-locaustului Elisabeta Guttman și-a icircntemeiat o familie și a făcut aliya a murit recent din cauza coronavirusu-lui Vorbitorul a atras atenția asupra celor 900 de supraviețuitori din Israel

care au murit icircn ultimul an icircn singu-rătate El a reamintit ceremonia din 23 ianuarie 2020 icircn preajma icircmplinirii a 75 de ani de la eliberarea Auschwitz-ului cacircnd 50 de șefi de stat și de gu-vern din Europa America de Nord și Australia au fost prezenți la al cincilea Forum Mondial al Holocaustului și au făcut front comun pentru combaterea antisemitismului Angajamentul Never again nu trebuie uitat iar bdquomemoria fraților și a surorilor noastre se cere transmisă din generație icircn generațierdquo a conchis el

Benjamin Netanyahu a spus că icircn anul pandemiei nu a icircncetat să se gacircndească la supraviețuitorii Holo-caustului Virusul a răpit multe vieți dar a fost contracarat prin vaccinare Israelul fiind un model la nivel mondial icircn lupta contra răspacircndirii coronaviru-sului Totodată el a menționat icircntacircl-nirea emoționantă pe care a avut-o cu o zi icircn urmă alături de soția lui cu cei șase supraviețuitori ai Holo-caustului care icircn această seară vor aprinde torțele memoriei și cărora le-a aflat bdquopovestea terifiantă și sublimărdquo precum și cu Roza Bloch desemna-tă din partea supraviețuitorilor să ia

cuvacircntul la ceremo-nie Cei șase supra-viețuitori care au aprins șase torțe icircn memoria celor șase milioane de evrei dispăruți icircn Holoca-ust sunt Shmuel Naar Zehava Gea-lel Yossi Chen Ha-lina Friedman Sara Fishman și Manya Bigunov Poveștile lor au fost icircnregistrate la Yad Vashem

Roza Bloch originară din Kau-nas Lituania a supraviețuit lagărului Stutthof de lacircngă Gdansk Anul trecut a depus mărturie icircn procesul unui fost gardian SS Bruno Dey

Actorul Dean Miroshnikov a citit din romanul impresionant al lui Vassili Grossman Viață și destin Momen-tele muzicale nu mai puțin sobre au fost susținute de cacircntăreții Meshi Kleinstein și David DrsquoOr

Șef-rabinul Israelului David Lau a recitat psalmi Șef-rabinul din Rișon Le-Țion Yitzhak Yosef a rostit rugă-ciunea Kadiș Cantorul Avraham Kir-shenbaum a intonat El male rahamim

Icircn finalul ceremoniei a fost intonat Hatikva imnul de stat al Israelului

Cine a fost Elisabeta Davidovits GuttmanElisabeta Guttman evocată de

președintele R Rivlin printre cei 900 de supraviețuitori care au murit de coronavirus bdquoera o fată tacircnără cacircnd a izbucnit al Doilea Război Mondial Icircn 1944 Elisabeta icircmpreună cu su-rorile și cu părinții ei a fost trimisă la Auschwitz-Birkenau Părinții și cele trei surori mai mici au fost uciși icircn la-găr Elisabeta s-a agățat de viață și a supraviețuit La sfacircrșitul războiului s-a icircntors icircn satul ei din copilărie și s-a că-sătorit cu Saacutendor care și el icircși pierdu-se familia Timp de 20 de ani au visat să emigreze icircn Israel dar li s-a refuzat de fiecare dată icircmplinirea visului de a face aliya Icircmpreună şi-au icircntemeiat aici un cămin și au crescut o familie de copii nepoți și chiar strănepoți

Spre marea noastră durere Eli-sabeta s-a stins icircn singurătate Co-ronavirusul nefast i-a luat viața fără ca vreunul dintre copiii nepoții sau strănepoții ei să-i fie alături icircn ultime-le momente Nu era nimeni care să o țină de macircnă să o icircmbrățișeze pentru ultima oară să-și ia rămas bun 900 de supraviețuitori ai Holocaustului au murit chiar icircn Israel ca rezultat direct al pandemiei Icircn această seară inimi-le noastre sunt alături de ei și de fami-liile lor Ne amintim curajul spiritul lor Ne amintim de inspirația și de forța pe care ni le-au dat și icircncă ni le dau Fie-le binecuvacircntată amintireardquo

Potrivit datelor deținute de Yad Va-shem Elisabeta Davidovits Guttman s-a născut icircn 1923 la Crasna jude-ţul Sălaj Romacircnia Era fiica lui Lazăr Davidovits născut icircn Dragomireşti şi al Paraschivei-Perl Tuval născută icircn Şieu Din copilărie a trăit cu fami-lia icircn Suplacu de Barcău Icircn mai 1944 a fost deținută iniţial la Marghita de unde a fost mutată cu familia icircn ghe-toul din Oradea Surorile şi fratele ei Iboly Roacutezsi Beacutelus Brakha Bluma şi Rachel precum şi părinţii au fost exterminaţi la Auschwitz-Birkenau icircn 1944 La evacuarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau supravieţuind marşului morţii a ajuns la Bila Voda (Weisswasser) din zona sudetă a Ce-hoslovaciei fiind eliberată icircn ultima zi a războiului din Europa După război s-a căsătorit cu Saacutendor Guttman năs-

cut icircn Loacutenya Saacutendor Guttman a su-pravieţuit lagărelor din Auschwitz-Bir-kenau Plaszow Bolkoacutew (Bolkenhain) din Gross-Rosen fiind eliberat la Te-rezin (Theresienstadt) tot icircn ultima zi a războiului

Comemorare organizată de JCC București

Icircn următoarea seară JCC Bucu-rești a organizat o comemorare de-dicată Iom Hașoah transmisă prin Zoom

Referindu-se la icircn-trebarea frecventă bdquoDe ce sunt necesare mai multe zile de comemo-rare a Holocaustului icircntr-un anrdquo directorul JCC București Adrian Gueron a răspuns bdquoPierderile umane au

fost prea grele durerea a fost prea mare astfel icircncacirct nu este de ajuns o singură zi icircn care să ne reamintimrdquo De-a lungul ceremoniei el a aprins șase lumacircnări icircn memoria celor șase milioane de evrei care au pierit icircn Ho-locaust

Aflat la Sinagoga din Caransebeș Ery Pervulescu directorul de programe ale cen-trelor comunitare evre-iești din Romacircnia a icircmpărtășit auditoriului o poveste legată de această sinagogă sal-

Iom Hașoah icircn Israel și icircn Romacircnia

Brsquonai Brsquorith International a marcat Iom Hașoah

Sub titlul bdquoFiecare persoană are un numerdquo Brsquonai Brsquorith International (BBI) icircmpreună cu Yad Vashem i-a comemorat pe milioanele de evrei care au pierit icircn Holocaust Dan Ma-riaschin președinte-director general al BBI a subliniat că momentul este cu atacirct mai important cu cacirct icircn vara acestui an la 80 de ani de cacircnd Ger-mania nazistă a atacat Uniunea So-vietică se icircmplinesc opt decenii de la icircnceputul procesului de anihilare a evreilor de pe aceste teritorii Din Lituania și pacircnă icircn Belarus Ucraina și Rusia evreii au fost icircn mod siste-matic uciși exemplul cel mai cutre-murător fiind tragedia de la Babii Iar Yad Vashem cu care BBI colaborea-ză s-a străduit de-a lungul anilor să stabilească numele celor asasinați bdquoIcircn memoria acestor victime am orga-nizat acest moment comemorativrdquo a spus Dan Mariaschin

Tammy Ben-Haim ministrul pen-tru diplomație publică de la Amba-sada Israelului din SUA a arătat că este sarcina noastră să povestim atacirct despre soarta supraviețuitorilor cacirct și despre cea a victimelor deoarece nu-mărul lor scade icircn fiecare an și ei nu trebuie dați uitării Un nume a spus vorbitoarea echivalează cu o persoa-nă

Icircn continuare mai mulți repre-zentanți ai lojilor Brsquonai Brsquorith de pe di-

ferite continente au dat citire numelor unor victime icircn marea lor majoritate din Ucraina Polonia Lituania dar și din Romacircnia

Mesajul președintelui Joe Biden cu prilejul Iom Hașoah

bdquoIstoria Holocaustului este icircnscri-să pentru veșnicie icircn istoria omenirii și este responsabilitatea comună a tuturor popoarelor să se asigure ca ororile Șoahului să nu fie șterse din memoria noastră colectivă Pentru a evita ca o tragedie precum cea a Holocaustului să se mai repete tre-buie să icircmpărtășim adevărul despre această perioadă icircntunecată fiecărei generații Cu toții trebuie să icircnțelegem că este posibilă o astfel de tragedie cacircnd guvernele susțin măsuri politice alimentate de ură cacircnd dezumani-zăm grupuri de popoare și cacircnd oa-menii obișnuiți decid că este mai ușor să-ți icircntorci privirea sau să te alături decacirct să protestezi Moștenirea Ho-locaustului trebuie să ne amintească icircntotdeauna că tăcerea icircn fața unei asemenea situații icircnseamnă com-plicitate și să ne amintim ceea ce a scris rabinul Joshua Heschel că există momente cacircnd indiferența icircn fața răului este mai rea decacirct răulrdquo a scris icircn mesajul său președintele SUA (EG)

(Continuare icircn pag 22)

CLAUDIA BOSOIPAUL DANCU

Președintele R Rivlin

B Netanyahu și șoția sa (centru) icircmpreună cu supraviețuitori ai Holocaustului

6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

A treia ediție online Bereshit orga-nizată icircn martie 5781 de FCER Joint JCC sub genericul bdquoLasă-mi poporul să plecerdquo cuvinte spuse Faraonului de către Moșe Rabeinu preambul al ieșirii sclavilor evrei din robia egiptea-nă a avut loc de Roș Hodeș Nisan luna icircn care sărbătorim Pesahul săr-bătoarea eliberării noastre Ediția a fost dedicată fostului șef-rabin al Marii Britanii Jonathan Sacks zl la un an de la trecerea sa icircn eternitate

Directorul Departamentului de Educație Iudaică (DEI) Ery Pervu-lescu a schițat icircn deschidere repere biografice și performanțe profesionale ale celui comemorat și a făcut o suc-cintă prezentare a invitaților

Președintele FCER Silviu Vexler a remarcat numărul mare al participanților expresie a bdquodorinței de a fi icircmpreunărdquo care bdquoa depășit orice greutaterdquo generată de pandemie O participare care bdquoa dovedit puterea comunităților evreiești și puterea de adaptare a membrilor comunităților evreiești Ultima perioadă a fost una a antisemitismului din nou icircn ascensiune a tendințelor de trun-chiere tendențioasă a istorieirdquo con-traofensiva cea mai puternică fiind educația bdquoRolul Bereshit-ului este să icircmpărtășim educație oriunde se află oameni Văd pe ecranul din fața mea atacircția prieteni Reprezentanți ai tutu-ror comunităților evreiești din țară sunt aici Fiecare dintre dumneavoastră are un rol esențial să icircntindă o macircnă de ajutor celor din jur Vă doresc să vă bucurați de acest eveniment minu-natrdquo

bdquoAm sperat că ne vom vedea fizic la această ediție a Bereshit-ului din păcate pandemia nu a permis-ordquo a spus vicepreședintele FCER Ovidiu Bănescu bdquoDar a venit primăvara Reicircnvierea naturii aduce cu sine o speranță de mai bine Sper că prin vaccinare vom reveni aproape la nor-mal Chiar dacă suntem pe ecran pu-tem comunica Comunitățile evreiești au dat dovadă de rezistență de adaptare Mulțumesc participanților mulțumesc profesorilor din SUA și Is-rael Mulțumesc tuturor celor care ne vor bucura prin prestația lorrdquo

bdquoVedem că peste 400 de compu-tere sunt conectate la eveniment a observat directorul Joint pentru Ro-macircnia Israel Sabag Suntem o co-munitate puternică icircn Romacircnia Acest Bereshit este dedicat regretatului șef-rabin al Marii Britanii lord Jonathan Sacks zl A fost un rabin uimitor cu un mare talent educativ manifestat prin prelegeri adresate evreilor și ne-evreilor A fost considerat unul dintre cei mai buni povestitori evrei prin modul icircn care a știut să conecteze narațiunea biblică la viața actuală A avut un ascuțit spirit de observație și o finețe umanistă Vorbind despre glo-balizare la o conferință icircn SUA a por-nit de la icircntrebarea cum reușește un grup de oameni să simtă că aparține unei națiuni După distrugerea celui de al doilea Templu acum peste 2000 de ani evreii au trăit icircn culturi diferite Rași a trăit icircn Europa Rambam ndash icircn țări musulmane Rabi Shimon Bar Yo-chai ndash icircn Israel Ei nu aveau conexi-unile actuale Ce-i făcea să se simtă că sunt ai aceleiași națiuni Faptul că fiecare evreu e responsabil față de celălalt un popor ndash o inimă Mai mult decacirct unde trăiești ce limbă vorbești contează să fim icircmpreună să ne spri-jinim unul pe celălalt Același lucru e valabil și pentru comunitatea din Ro-macircnia unde Joint-ul este prezent de

peste 100 de ani Avem un partene-riat excelent cu FCER Este primul Bereshit cu Silviu Vexler icircn funcția de președinte al Federației Nu e un timp ușor Icirci urez succes Mulțumesc tuturor participanților la acest Bereshit profesorilor directorilor JCC traducătorilor rabinilor Vă bine-cuvacircntez pe toți cu cuvintele lui Moșe laquoFie ca spiritul lui Dumnezeu să fie cu voi icircn tot ce facețiraquordquo

Amintind că 14 martie ndash ziua icircn care s-a derulat Bereshit III ndash a fost ziua de naștere a lui Albert Einstein președintele CE Oradea ing Felix Koppelmann a evidențiat militantis-mul marelui savant pentru renașterea Statului Israel modern Vorbitorul și-a exprimat dorința ca ediția viitoare a Bereshit-ului să fie la Oradea

Bătălia pentru libertate din generație icircn generație

Rabinul Raphael Ostroff a accen-tuat icircn prelegerea sa faptul că elibe-rarea din robie a evreilor are conotații naționale și universale Vorbitorul s-a referit la faptul că ieșirea din Egipt a fost primăvara ndash reviriment al naturii trimițacircnd la speranța de reviriment social Eliberarea din sclavie icircn anti-chitate a devenit model al luptei ge-nerale icircmpotriva sclaviei icircn toate tim-purile Acest punct de vedere formulat de Avram Itzhak Kook zl șef-rabinul Israelului icircnainte de a fi fost proclama-tă independența statală a fost preluat de afro-americani prin cacircntecul bdquoLet my people gordquo lansat de Louis Arm-strong Rabinul Ostroff a comentat cacirc-teva aserțiuni ale rabinului Sacks zl din Hagada de Pesah Bătălia pentru libertate nu e cacircștigată pe deplin Lup-ta continuă icircn fiecare generație an de an Ne amintim de amarul sclaviei prin maror de libertatea cucerită prin mața rezemați de perne pe partea stacircngă poziție icircn care macircncau oa-menii liberi icircn lumea antică Mesajul universal al Pesahului este să lupți icircmpotriva oricărei opresiuni dictatură discriminare rasială De Pesah deve-nim bnei horim ndash fii ai libertății Ceea ce se traduce prin respect față de fi-ecare indiferent de credință fiindcă toți am fost creați bdquodupă chipul și ase-mănarea lui Dumnezeurdquo voință de a nu schimba o tiranie cu alta Icircntreg sistemul educațional iudaic se sprijină pe icircntrebare De Seder mezinul casei icircntreabă Ma Niștana Este icircncă un mesaj universal al sărbătorii copiii trebuie icircnvățați să icircntrebe să judece Daienu cacircntecul intonat spre finalul Sederului exprimă recunoștința față de Divinitate pentru că suntem liberi conștienți fiind că mai avem icircncă drum lung pacircnă la eliberarea interioară

Traducerea a fost asigurată de Da-niel Orenstein

Un avocat al iudaismuluiSub titlul bdquoCel mai mare susținător

al poporului evreurdquo rabinul Alex Is-rael a prezentat un portret detaliat al rabinului Jonathan Sacks și a schițat drumul lui de la intenția de a deve-ni avocat pacircnă la finalizarea acestei idei de a fi un avocat al iudaismului devenind rabin Sacks a căutat să ar-monizeze religia mozaică cu dezvol-tarea lumii El a subliniat că religia nu este icircn contradicție cu știința dimpo-trivă De asemenea el a explicat de ce religia nu este cauza violenței iar intoleranța nu poate fi acceptată icircn ca-drul credinței Sacks a arătat vorbito-rul a fost o persoană extrem de cura-

joasă care nu s-a temut să reprezinte iudaismul pe scena publică Icircn acest context au devenit faimoase discursu-rile lui icircmpotriva antisemitismului atacirct icircn Camera Lorzilor cacirct și icircn diferite forumuri internaționale Sacks nu a crescut icircntr-o familie religioasă dar a fost interesat de iudaism și pentru a afla esența acestuia student fiind s-a dus icircn SUA ca să se icircntacirclnească cu mari cărturari evrei printre care cu Lu-bavitch Rabi De la el a aflat că nu era suficient să fie pasiv ci trebuia să aibă un rol activ icircn comunitatea evreiască să devină un lider al evreilor din Cam-bridge unde urma studiile de Drept El și-a dat seama că iudaismul urma să fie icircnvățat icircn familie care trebuie să-și cunoască propria istorie bdquoAvem o istorie nu suntem icircncă la ultima pa-gină de aceea trebuie să transmitem generațiilor următoare cunoștințele și experiența noastrărdquo susținea rabinul Sacks De altfel acesta este mesa-jul pe care l-a lăsat icircn urma lui după ce anul trecut l-am pierdut a spus Alex Israel Referindu-se la puterea de convingere a lui Jonathan Sacks la carisma lui și la apropierea de copii și tineri el a arătat că dacă icircnainte de el abia 50 dintre copiii evrei frec-ventau școli evreiești icircn Marea Brita-nie azi cifra este de 85

Prelegerea din engleză a fost tra-dusă de Albert Lozneanu

Cele cinci cupe de vin de SederRabinul Aviad Tabory care a fost

un apropiat al lui Jonathan Sacks a prezentat interpretarea de către acesta a nopții de Pesah cu accent pe semnificația celor cinci pahare de vin din acea seară (de fapt din cele cinci se consumă patru al cincilea fiind pregătit pentru profetul Eliahu) Cele patru pahare reprezintă patru mițvot primul este kidușul al doilea se bea numai icircn noaptea de Seder și se povestește ieșirea din Egipt al treilea este cel de binecuvacircntare după masă și cu al patrulea Icirci mulțumim lui Dumnezeu că ne-a scos din Egipt Icircn ceea ce privește a cincea cupă pe

care ar trebui să o consume profetul Aviad Tabory a prezentat explicațiile din Talmud pentru cele patru cupe le-gate toate de ieșirea din Egipt Deși icircn rugăciunile evreiești viitorul este văzut icircn țara lui Israel (La anul la Ierusalim) icircn noaptea de Pesah se vorbește doar de ieșirea din Egipt iar a cincea cupă icircnseamnă că profeția se va icircndepli-ni deoarece Eliahu a vestit venirea lui Mesia Unii rabini din Israel după 1948 au considerat că nu mai este nevoie de a cincea cupă deoarece evreii sunt icircn Țara Sfacircntă O altă in-terpretare este legată de cei patru frați care au ajuns la masa de Seder iar al cincilea nu referire la evreii care nu au putut ajunge icircn Israel Potrivit rabi-nului Sacks noaptea de Pesah repre-zintă trecutul prezentul și viitorul po-porului evreu icircntreaga lui istorie In-teresant este a mai arătat vorbitorul că toate marile evenimente din istoria evreilor sunt legate de Pesah ndash isto-ria de Purim tragedia de la Massada sau revolta ghetoului de la Varșovia Nu este o coincidență deoarece toate aceste evenimente se referă la ideea de libertate de luptă a evreilor pentru supraviețuire de cacircnd au plecat din Egipt

Traducerea a fost asigurată de Mi-riam Rosențvaig

Muzica idiș ndash o fereastră către viață

bdquoMultiplele fațete ale muzicii idișrdquo a fost prelegerea prezentată de Zalmen Mlotek directorul artistic al Teatrului Național Idiș din New York a cărui participare a fost intermediată de Geni Brenda Vexler Conferențiarul nu s-a limitat să vorbească numai despre su-biect ci a interpretat și cele mai sem-nificative cacircntece idiș acompaniat la pian Aceste cacircntece a spus el sunt documente vii ferestre către viață ai căror eroi fac parte din cele mai di-verse categorii sociale ndash meseriași Luftmenschen O categorie aparte o reprezintă cacircntecele de dragoste Mlotek a vorbit și despre teatrul idiș icircn trecut și icircn prezent Teatrul Național Idiș din New York are un reperto-riu bogat și (Continuare icircn pag 22)

IULIA DELEANUEVA GALAMBOS

Pesah la Casa AlbăContinuacircnd tradiția introdusă de

președintele Obama icircn 2009 de a organiza un Seder la Casa Albă de această dată rolul de gazdă a fost jucat de Doug Emhoff soțul vicepreședintei SUA Kamala Harris Evenimentul s-a desfășurat cu două zile icircnaintea icircnceputului de Pesah

bdquoNe-am adunat astăzi pentru a ce-lebra primul Pesah al Administrației Biden-Harris și sunt foarte bucuros să fiu cu voi ca soț al primei femei care a devenit vicepreședinte al Statelor Unite Și ca primul partener evreu al unui președinte sau vicepreședinterdquo a declarat Emhoff Cu acest prilej el a evocat amintiri din copilărie cacircnd icircmpreună cu sora și părinții lui petre-ceau seara de Seder la bunica lor icircn Brooklyn Emhoff care l-a avut ală-turi pe rabinul Sharon Brous de la congregația IKAR din Los Angeles s-a concentrat asupra femeilor din Biblie ndash uitate adesea icircn povestea de Pesah El le-a amintit pe moașele care l-au salvat pe Moise pe mama care l-a hrănit pe prințesa egipteană care l-a salvat de la icircnec pe sora pro-fet icircn felul ei care a urmărit coșulețul cu pruncul Moise pe Nil pacircnă cacircnd copilul a fost scos din apă și care i-a condus pe evrei cacircntacircndu-le melodii despre libertate El le-a comparat cu

sutele de femei care au continuat să lucreze și icircn timpul pandemiei de co-ronavirus Emhoff s-a inspirat din su-plimentul pentru Hagada realizat de Consiliul Național al Femeilor Evreice intitulat bdquoCele șase femei ale Exodu-luirdquo

La masa de Seder și-au făcut apariția și președintele Biden cu soția rostind icircmpreună cu Harris cuvintele de icircncheiere ale povestirii de Seder

bdquoLa anul la Ierusalimrdquo dar adăugacircnd cu referire la faptul că icircn acest an Se-derul s-a făcut pe Zoom bdquoNu numai la anul la Ierusalim ci la anul față-n fațărdquo La masa de Seder a participat personalul de origine evreiască de la Casa Albă fiecare povestind o parte din Hagada Unii dintre ei și-au amin-tit de serile de Seder petrecute cu fa-miliile extinse (EG)

B E R E S H I T a t r e i a e d i ț i e o n l i n ebdquoFiecare evreu e responsabil față de celălaltrdquo

Doug Emhoff și Kamala Harris

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 7

MS Margareta Custode-le Coroanei romacircne și a evidențiat datoria colectivă de a aduce un omagiu ce-lor care au pierit și au fost persecutați icircn timpul Holo-caustului precum și angaja-mentul ferm al Romacircniei de a combate antisemitismul și xenofobia bdquoEste impresio-nant că Statul Israel aduce un astfel de omagiu Regi-nei Elena Contribuția sa la istoria contemporană pre-cum și valorile și principiile icircn care ea a crezut icircntreaga sa viață vor rămacircne un sim-

bol al Romacircniei și un exemplu la nivel europeanrdquo a mai spus Radu Ioanid care a atras atenția asupra faptului că icircn Romacircnia există forțe antisemite ce acționează inclusiv la nivelul Parla-mentului care trebuie combătute

Conform unui comunicat transmis

de Ambasada israeliană la București ES David Saranga prezent la inau-gurare a mulțumit autorităților din Romacircnia pentru modul ferm icircn care reacționează cu privire la evenimen-tele și afirmațiile antisemite tot mai dese și a subliniat că bdquoantisemitismul continuă să se răspacircndească icircn social media icircn spațiul public și icircn sfera poli-tică Icircn ultimii ani icircn multe țări din Euro-pa antisemitismul reiese la suprafață iar partidele de extremă dreaptă au devenit parte din configurația politică Este important ca noi toți să ne reasu-măm angajamentul de a opri valul de ură icircmpotriva celuilaltrdquo Diplomatul a amintit rolul pe care Regina-Mamă l-a avut icircn ajutorarea evreilor precizacircnd că bdquomii de oameni au fost salvați dato-rită eforturilor sale și de aceea pacircnă azi Majestatea Sa rămacircne un simbol de curaj umanitate bunătate și dra-goste față de ceilalți Poporul evreu icirci este profund recunoscătorrdquo

ALEX MARINESCU

David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a vizitat pe 30 martie Aşezămacircntul Romacircnesc de la Ierusa-lim informează publicația Basilica Oficialul israelian a fost primit de pr Teofil Anăstăsoaie reprezentantul Patriarhiei Romacircne icircn Ţara Sfacircntă

Conform sursei citate oaspetele a apreciat că bdquoBiserica Romacircnească de la Ierusalim este un punct de reper pentru

cultura Israeluluirdquo și şi-a exprimat revolta faţă de vanda-lizarea recentă a aşezămacircntului romacircnesc subliniind că bdquoastfel de acţiuni pline de ură nu vor fi nicicacircnd tolerate iar pentru Israel libertatea religioasă este una dintre valorile cele mai importanterdquo

Pr Teofil Anăstăsoaie a declarat pentru Basilica faptul că icircnaltul diplomat bdquosprijină cu tot dinadinsul misiunea ro-macircnească la Locurile Sfinterdquo

Discuţiile celor doi oficiali s-au referit şi la reluarea pe-lerinajelor icircntre Romacircnia şi Israel bdquoIsraelul doreşte ca icircn curacircnd să primească din nou pelerini şi turişti (hellip) Icircn acest sens Excelenţa Sa a declarat că icircn momentul de faţă se desfăşoară negocieri guvernamentale icircntre cele două părţi pentru a găsi o soluţie amiabilărdquo

bdquoNădăjduim ca pe viitor lucrurile să se icircmbunătăţească să se calmeze spiritele şi să existe o bună convieţuire aşa cum a fost icircn trecutrdquo a precizat reprezentantul Patriarhiei Romacircne icircn Ţara Sfacircntă

ES David Saranga a vizitat Reprezentanţa Patriarhiei de la Ierusalim

Povestea unei supraviețuitoare a Holocaustului din Romacircnia

la ICR ndash Tel Aviv

Pe data de 4 aprilie icircn localitatea israeliană Petah Tikva icircnfrățită din 1999 cu orașul Bacău a fost inaugu-rată o piațetă care poartă numele Re-ginei-Mamă Elena Regina se bucură de o mare simpatie și apreciere icircn Is-rael datorită intervențiilor sale energi-ce pentru salvarea evreilor și a romilor de la deportarea icircn Trans-nistria icircn timpul guvernă-rii antonesciene Meritele sale icircn salvarea a numeroși evrei romacircni au fost recu-noscute de Yad Vashem icircn 1993 cacircnd Reginei-Mamă Elena i-a fost acordat ti-tlul de bdquoDrept icircntre Popoa-rerdquo Valoarea simbolică a inaugurării Piațetei a fost crescută de faptul că eveni-mentul la care au participat numeroși supraviețuitori ai Holo caustului a avut loc icircn preajma Iom Hașoah

La construirea bune-lor relații dintre cele două orașe au contribuit și Moni Seinstein econo-mist originar din Bacău și președinte executiv al Asociației evreilor de ori-gine romacircnă din Petah Tikva alături de Mundi Braun stein președintele asociației amintite după cum ne-au scris colaboratorii noștri Brif Hainrich președintele CE Bacău și prof Ga-briel Stan din același oraș De altfel cei doi israelieni de origine romacircnă au fost și cei care au propus ca piațeta să poarte numele Reginei-Mamă Ele-na Cu același prilej Moni Seinstein a protestat icircmpotriva amenințărilor primite de Maia Morgenstern și de fa-milia acesteia şi icircmpotriva construirii unei statui a lui Octavian Goga la Iaşi

Icircn cadrul ceremoniei ambasado-rul Romacircniei icircn Israel Radu Ioanid a subliniat că președintele Klaus Io-hannis și premierul Florin Cicircțu şi-au exprimat hotăracircrea de a combate xe-nofobia și antisemitismul Diplomatul a dat citire și mesajului transmis de

Petah Tikva (Israel) A fost inaugurată Piațeta Regina-Mamă Elena

Dedicat Iom Hașoah evenimentul organizat de ICR - Tel Aviv mode-rat de directorul instituției Salamon Martin cu participarea lui Adrian Cio-flacircncă directorul CSIER din cadrul FCER a avut-o protagonistă pe Adol-fina Regenbogen născută Concister supraviețuitoare a Holocaustului icircn Romacircnia stabilită icircn Israel

Punctul de pornire a fost docu-mentarul sub forma unui reportaj-in-terviu difuzat pe postul TVR 2 re-alizat de Teodora Drăgoi și Adrian Cioflacircncă bdquoDincolo de gard Povestea unei supraviețuitoare a Holocaustu-luirdquo Adolfina s-a născut icircn 1940 cacircnd Romacircnia era condusă de o succesiu-ne de regimuri politice fasciste Inspi-rate de Germania lui Hitler acestea au căutat căi radicale de a gestiona

ceea ce numeau bdquoproblema evreias-cărdquo mergacircnd pacircnă la crimă icircn masă Instituțiile de forță ale statului armata poliția jandarmeria serviciile secrete au fost mobilizate icircmpotriva evreilor Acest film se referă la un episod din septembrie 1942 cacircnd 600 de evrei din Vechiul Regat au fost deportați icircn Mostovoi Transnistria au fost jefuiți de jandarmi romacircni și apoi au fost icircmpușcați de un pluton de execuție re-crutat de SS dintre coloniștii germani din Rastadt Ca să se salveze părinții Adolfinei Rudolf și Henrieta bunicii materni unul dintre frați ndash toți din Ca-pitală ndash se hotărăsc să plece icircn Basara-bia Numele lor au fost găsite pe o lis-tă a legației sovie-tice la București icircntr-o percheziție făcută de poliție pe baza datelor furnizate de informatori ai Siguranței Cei icircnscriși pe liste erau considerați bdquopericuloșirdquo pe criterii etni-ce și politice bdquoIcircn 1942 cacircnd poliția a descins la noi acasă și i-a arestat eu aveam un an și jumătaterdquo povestește Adolfina bdquoSunt lucruri aflate din istorii de familie Mama a icircnțeles că situația era foarte gravă M-a icircnfășurat icircn-tr-o pernă a pus un bilet cu adresa mătușii mele și m-a icircncredințat peste gard primei trecătoare o necunoscu-tă Ea mi-a salvat viața M-a dus unde era scris icircn bilet Tata nu era acasă Cacircnd s-a icircntors și nu ne-a găsit s-a predat la poliție să nu-și părăsească familia Icircn 1948 bunicul Moise Con-cister solicita autorităților pensie de urmaș pentru minerdquo

Continuarea acestei istorii a fost un interviu cu supraviețuitoarea reali-zat de Salamon Martin icircntr-una dintre zilele de Pesah anul acesta Directo-rul ICR - Tel Aviv a comparat miracolul salvării sale de la moarte cu cel al epi-sodului biblic narat icircn Exodul salva-rea lui Moșe scos din Nil de prințesa Batia fiica faraonului

După ce termină la București fa-cultatea de engleză icircn 1963 Adolfina se numără printre evreii care fac aliya scoși din Romacircnia pe valută bdquoCred

că prin mai buna cunoaștere a istoriei Holocaustului a icircncheiat interlocutoa-rea generațiile de macircine vor avea la icircndemacircnă un instrument eficace pen-tru ca asemenea dezastre să nu se repeterdquo

Invitat al acestei ediții QampA bdquoCa-feneaua romacircneascărdquo online direc-torul CSIER Adrian Cioflacircncă a afir-mat cu documente găsite icircn Arhivele Academiei Romacircne ale Securității ale fostelor Servicii Secrete că icircn Transnistria mai mult decacirct de foa-mete și de boli s-a murit prin execuții Referindu-se la bdquosinistrul episodrdquo din județul Golta trupele alcătuite din coloniști germani ndash erau peste 16000 la Rastadt ndash icircmpreună cu jandarmi romacircni au făptuit omoruri icircncepacircnd din 1941 și continuacircnd icircn 1942 pen-

tru a bdquorezolva o problemă logistică și sanitarărdquo de-oarece zona devenise bdquoo groapă de gunoirdquo bdquoViolența sexuală a făcut ravagii icircn Transnistria După ce erau siluite tinerele erau ucise Icircn cărțile sale Jean Ancel a descris pe larg acest ca-pitol despre deportările icircn Transnistria Locurile de acolo sunt pline de gropi

comune și de monumente icircn memoria victimelor Holocaustuluirdquo Cercetătorul a amintit depoziția Angelei Onikanski născută Genescu trăind icircn prezent la New York despre bdquoinfernul prin care a trecutrdquo Părinții ei au fost icircmpușcați la Mostovoi Istoricul s-a referit la co-laborarea cu Radu Jude icircn filme des-pre istoria Holocaustului icircn Romacircnia Trenurile Morții ndash Pogromul din Iași masacrele din Odessa Sărmaș

Adolfina Regenbogen a subliniat atacirct icircn cadrul documentarului cacirct și icircn interviul realizat la sediul ICR - Tel Aviv importanța cunoașterii trecutului

și a istoriei personale și comunitare pentru a evita repetarea unor grave derapaje din istoria umanității și pen-tru a acționa la timp pentru un viitor mai bun bdquoDeși am avut o soartă foarte tristă icircn copilărie icircncerc să iert totul și astăzi să iubesc mult Romacircniardquo

IULIA DELEANU

A Cioflacircncă M Salamon

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Icircn condițiile continuării pandemiei de coronavirus Corpul Diplomatic al Congresului Mondial Evreiesc (CME) a organizat pe 24 martie ac un pre-Seder online cu participarea unor personalități din peste 50 de țări evrei și neevrei deopotrivă Corpul Diploma-tic al CME este un program special aflat sub icircndrumarea președintelui Ronald Lauder și vizează pregătirea tinerei generații pentru viitoare funcții de con-ducere Ca ilustrare a acestui concept moderatorul evenimentului a fost An-drei Schwartz de la CE Timișoara care participă adesea la activitățile CME

Icircn deschiderea manifestării An-drei Schwartz a pus accentul pe semnificația sărbătorii de Pesah care pentru evrei este mai mult decacirct o is-torie ea ilustrează drumul spre liber-tate al poporului evreu

Icircntr-o cuvacircntare emoționantă Ronald Lauder președintele Con-gresului Mondial Evreiesc a salutat participanții și ideea de a transmite po-vestea și obiceiurile de Pesah pe cale virtuală El a amintit un moment deo-sebit participarea lui virtuală la o icircn-tacirclnire cu supraviețuitori ai Auschwitz-ului Pentru aceștia a relevat vorbito-rul Pesah are o importanță deosebită deoarece este vorba de eliberare și aflați icircn lagărul morții de la Auschwitz au fost sclavi la fel ca strămoșii noștri din Egipt dar au fost ajutați de Hașem să supraviețuiască Astfel că icircn cadrul acestei icircntacirclniri virtuale i-au povestit lui R Lauder cum au supraviețuit De Pesah noi citim Exodul care pentru cei de la Auschwitz a icircnsemnat rea-litatea Icircn primii 10-20 de ani după eli-berare ei au tăcut dar apoi și-au dat seama cacirct de important este să trans-mită copiilor și nepoților aceste amin-tiri să le explice semnificația libertății Icircn acest context este important să explici noilor generații ce este Pesa-hul Așa a făcut și el cacircnd la Școala Lauder de la Budapesta a discutat cu elevii despre această sărbătoare Icircn acest fel copiii icircnvață ce icircnseamnă să fii evreu Educația evreiască este foar-

te importantă de aceea a decis să mai deschidă o școală evreiască la Buda-pesta icircntr-un cartier icircn care locuiesc mai ales evrei seculari Acei copii vor primi icircn acest fel o educație evreiască a spus Ronald Lauder

Icircn continuare la icircndemnul mo-deratorului mai mulți participanți au transmis mesaje de Pesah Astfel Katharina von Schnurbein coordona-toare din partea Comisiei Europene icircn problema antisemitismului a subliniat că icircn contextul combaterii acestui fla-gel al luptei pentru libertate și pentru drepturile omului povestea Pesahului este mai actuală ca oricacircnd Chaya Singer (Africa de Sud) MJ Kornfeld (Israel) și Levi Marelus (SUA) au vor-bit despre viziunea lor despre Pesah explicacircnd și simbolistica alimentelor care se pun pe masa de Seder Vivi-ane Tesone din Columbia a interpre-tat două cacircntece inspirate din cere-moniile de Seder și a amintit tradițiile

din diferite țări icircn funcție de originea participanților și care explică de ce di-feră gustul felurilor de macircncare

O foarte interesantă comparație a fost făcută de Yehuda Sarna șef-rabinul comunității evreilor din Emira-tele Arabe Unite El a arătat că icircnce-pacircnd cu Abraham apoi Moise și alți lideri ai evreilor au făcut apel la arma diplomației pentru a-i salva pe evrei Icircn acest context istoric pot fi plasate și Acordurile Abraham care ilustrea-ză normalizarea relațiilor Israelului cu țările arabe Să icircnvățăm diplomație de la strămoșii noștri a fost icircndemnul ra-binului Sarna către participanții la pre-Sederul CME printre care s-au aflat și mulți diplomați inclusiv din Romacircnia

Icircn icircncheierea evenimentului An-drei Schwartz și-a exprimat speranța icircn icircmbunătățirea situației pandemiei astfel icircncacirct icircn viitor evreii să sărbă-torească Pesahul icircn mod tradițional (EG)

I U D A I C A

Icircn zilele de SefirahellipMesaje PesahMesaje adresate FCER și tuturor

evreilor din Romacircnia de personalități politice

Klaus Werner Iohannis președintele Romacircniei

Cu prilejul sărbă-torii de Pesah am deosebita plăcere să adresez condu-cerii și tuturor mem-brilor Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia felici-tări icircnsoțite de cal-

de urări de pace sănătate și bună conviețuire

Sărbătoare a renașterii și a co-muniunii Pesah reicircnnoiește icircn fie-care an călătoria inițiatică a evreilor icircn icircntacircmpinarea libertății și a tăracircmu-lui Făgăduinței Parabola traversării pascale rămacircne o lecție despre pu-terea credinței care se transmite din generație icircn generație

Cu această ocazie icircmi exprim icircntreaga apreciere pentru respon-sabilitatea cu care comunitățile evreiești din Romacircnia au răspuns apelului autorităților de a respec-ta măsurile sanitare impuse pentru protejarea noastră și a celor aflați icircn suferință icircn această perioadă dificilă marcată de pandemia de COVID-19

Deși distanțarea socială ne obli-gă să ne adaptăm modul icircn care marcăm marile noastre sărbători am convingerea că tradiția de Pesah va continua să inspire curaj răbda-re solidaritate și comuniune spiritu-ală cu cei dragi

Hag Pesah Sameah

Florin Cicircţu prim-ministrul Guvernului Romacircniei

Icircn această sea-ră evreii din icircntreaga lume icircncep să celebre-ze Pesah una dintre cele mai mari sărbători ale poporului evreu

Un moment cu totul deosebit al eliberării și al curajului Pesah este o sărbătoare de origine biblică ce marchează eliberarea fizi-că și spirituală a poporului lui Israel și sfacircrșitul sclaviei evreilor icircn Egipt icircn urmă cu peste 3000 de ani

Hag Pesah Sameah

Pre-Seder organizat de Congresul Mondial Evreiesc

S e d e r l a t i n e a c a s ăbdquoDupă mai mult de un an de la declanșarea pandemiei

suntem icircn situația de a nu putea organiza tradiționalele Se-dere colective icircn Capitală și icircn țarărdquo a spus vicepreședintele FCER Ovidiu Bănescu icircn deschiderea ghidului bdquoSeder la tine acasărdquo inițiat de Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia prin Cancelaria Rabinică și JCC-Romacircnia bdquoDar ca și icircn anii anteriori FCER a asigurat enoriașilor azimă și făină de azimă pentru Pesah Sper ca pe măsură ce vaccinarea va icircnainta să ieșim din pandemie așa cum strămoșii noștri au ieșit din robia egipteanărdquo a dorit tuturor vorbitorul

Prim-rabinul Rafael Shaffer a retrăit seri de Seder la Bnei Brak atmosfera de neuitat glasurile copiilor bucuria participării la acest moment unic Apoi ndash Sedere icircn pro-pria familie Pentru că Pesah 5781 a avut loc la ieșirea din Șabat icircnainte de Seder s-a făcut Havdala Simboluri-le gastronomice sunt străvechi ndash maror haroset ou tare karpas mața ndash ca și Ma Niștana cele patru icircntrebări puse de cei patru fii ndash cel icircnțelept cel care nu respectă Tora cel care nu știe Legea cel care nu mai știe nici să icircntrebe ndash metafore ale diversității atitudinii față de tradiție Anul acesta Miruna și Kfir Lavi au pus icircntrebările bdquoDar icircn fi-ecare an a spus rav Shaffer Sederul e altfel copiii sunt altfel Binele ne-a fost promis de Divinitate de la icircnceputul nașterii noastre ca națiune promisiune care s-a adeverit icircn

fiecare generațierdquo Din experiența sa prim-rabinul Shaffer a evocat momente din Războiul din Golf cacircnd rachete ina-mice atacau Israelul Ca să se apere de substanțe chimice nocive oamenii și-au etanșeizat ferestrele locuințelor bdquoNu știm niciodată ce se va icircntacircmpla dar icircntotdeauna Dum-nezeu ne-a arătat că promisiunea Lui stă icircn picioarerdquo A amintit cele zece plăgi aduse de Divinitate asupra Egiptu-lui bdquoNe bucurăm că am fost eliberați dar nu ne bucurăm de suferințele egiptenilorrdquo

Cacircntecele icircnsoțind narațiunea au fost interpretate de prim-cantorul Emanuel Pusztai de la Kol Difhin ndash cei flămacircnzi să vină să șadă la masa noastră ndash la Had Ga-dia apogeul muzical speranța icircn vremurile mesianice speranță plasticizată și de al cincilea pahar cu vin pentru Eliahu HaNavi rămas de secole neatins

Icircncrederea icircn Bine a fost adaptată la prezent de secre-tarul general al FCER Eduard Kupferberg director al Can-celariei Rabinice bdquoSă avem curaj cum au avut strămoșii noștri Anul acesta chiar dacă facem Sederul acasă să avem icircncredere că la anul vom fi icircmpreunărdquo

Directorul JCC Romacircnia Ery Pervulescu a anunțat că toate JCC-urile din țară urmau să organizeze Sedere online

CEB icircmpreună cu colectivul de la bucătărie (Ilona Mu-dava) au oferit doritorilor meniuri tradiționale pentru cele două seri de Seder IULIA DELEANU

Icircn cea de a doua seară de Pesah 16 Nisan icircncepe numărătoarea de omer Ea continuă șapte săptămacircni icircntregi deci 49 de zile pacircnă icircn sea-ra de ajun a zilei care precedă sărbă-toarea de Șavuot respectiv pacircnă la 5 Sivan Sunt numărate zilele după rugăciunea de seară (Maariv) icircn fi-ecare seară adăugacircndu-se icircncă o zi pacircnă la cea de-a 49-a Data sărbătorii de Șavuot nu este menționată icircn Tora ea este calculată pe baza numărătorii de omer Această numărătoare este menționată icircn Tora (Pentateuh) Car-tea Vaykra (Leviticul) 23 15-16 Anul acesta datele ebraice corespund da-telor gregoriene 28 martie (prima sea-ră) și 16 mai (ultima seară) Termenul ebraic pentru numărătoare este Sefira de aceea această numărătoare este denumită Sefirat HaOmer Ea este un comandament din Tora Icircnaintea numărătorii se menționează că acela care o face este pregătit pentru icircnde-plinirea ei Urmează binecuvacircntarea numărătorii apoi numărătoarea icircnsăși după care lectura Psalmului 67 Icircn ca-drul numărătorii se anunță a cacircta zi de omer este iar icircncepacircnd din ziua a șaptea se menționează și săptămacircna sau numărul de săptămacircni și de zile icircn cadrul săptămacircnilor incomplete

Omer este o ofertă De fapt este un snop de orz cu o greutate echiva-lentă cu circa 4 litri calculele vorbesc de o echivalență de 388 kilograme Era darul pe care fiecare trebuia să-l aducă la Templul din Ierusalim după trecerea celor 49 de zile numărate Era noua recoltă Astăzi cacircnd Tem-plul de la Ierusalim nu mai există numărătoarea de omer s-a păstrat icircn mod abstract un comentator a afirmat că faptul poate fi comparat cu situația unor părinți care și-au pierdut fiul dar continuă să serbeze ziua lui de naștere Este greu să primim această comparație dar trebuie să menționăm că Sefirat HaOmer este o perioadă de doliu icircn care nu se oficiază cununii nu se organizează petreceri sunt in-terzise tunsul bărbieritul icircnnoirea unui lucru de icircmbrăcăminte consu-mul unui fruct nou binecuvacircntarea re-icircnnoirii Șeheianu Prin tradiție doliul a fost pus icircn legătură cu moartea a 24000 de icircnvățăcei ai lui Rabi Akiva aflați icircn armata lui Șimon Bar Kochba icircn timpul răscoalei icircmpotriva roma-nilor condusă de acesta (132-136 en) Rabi Akiva fusese liderul spi-ritual al răscoalei Conform tradiției icircnvățăceii nu au murit icircn luptă ci din cauza unei epidemii care a apărut ca

pedeapsă pe care au primit-o pentru că nu se respectau reciproc Ei și-au dat seama de cauza nenorocirii lor icircn cea de a 33-a zi a numărătorii de omer Atunci au icircnțeles că trebuie să se corijeze din punct de vedere mo-ral De aceea epidemia a icircncetat Icircn ziua a 33-a a numărătorii de omer cunoscută sub denumirea ebraică Lag BaOmer doliul icircncetează Evre-ii așkenazi au adăugat și ultimele două săptămacircni la doliu icircn amintirea martirilor evrei din Europa icircn perioa-da Cruciadelor Dacă analizăm isto-ria răscoalei conduse de Șimon Bar Kochba găsim alte aspecte bazate pe izvoare istorice și arheologice Pro-babil că icircn acea zi a fost o victorie a armatei lui Șimon Bar Kochba icircmpotri-va armatei romane dar apoi răsculații au fost icircnfracircnți de armata romană din nou De Lag BaOmer este și Hilula comemorarea lui Rabi Simon Bar Io-chai icircnmormacircntat la Meron Este și tradiția aprinderii rugurilor

Icircn zilele de Sefirat HaOmer sunt celebrate și alte evenimente din istoria contemporană a poporu-lui evreu Este interesant faptul că ele s-au petrecut tocmai icircn această

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI(Continuare icircn pag 17)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 9

O lume fără perspectivă

Este greu să clasifici genul literar icircn care s-ar icircnscrie volumul lui George Vigdor Pas-tile metafizice Jurnal autobiografie exercițiu freu dian critică socială ndash toate acestea se regăsesc icircn bdquopastilelerdquo prin care autorul icircn-cearcă să-și redea cele mai intime gacircnduri Iar acestea zugrăvesc o persoană pro-fund nemulțumită de sine de viața lui care minimi-zează tot ceea ce a făcut icircn cei 57 de ani de existență Vigdor se consideră unul dintre oamenii insignifianți care populează globul care trăiesc o viață obișnuită și care nu au contribuit la mersul icircnainte al lumii Este o autocritică prea dură și neadevărată deoarece el este autorul mai multor volume de poezii un poet apreciat de critici și de cititorii care iubesc acest gen literar icircn plus este un talentat jurnalist cu o profundă cunoaștere a realității și cu un spi-rit critic caustic iar articolele lui au apărut și apar icircn continuare icircn presa de limbă romacircnă din Israel și din Romacircnia Deși trăiește la Bu-dapesta și vorbește mai multe limbi unele la nivel de limbă maternă lui Vigdor cea care icirci este mai apropiată pentru a-și exprima ideile este limba romacircnă

Cred că această autocritică dură este un semn al dorinței autorului spre perfecțiune (trăsătură care ar trebui să fie prezentă la orice creator) icircn același timp cu recunoașterea limi-telor sale la care se adaugă și un sentiment de zădărnicie Vigdor consideră că de acum viața lui se icircndreaptă spre nadir că icircncetul cu icircncetul nu va mai putea oferi nimic valoros pu-blicului său (despre care de altfel spune că se recrutează doar dintre puținii prieteni care icircl citesc din amabilitate sau politețe) Acest sen-timent de frustrare icircl face furios iar furia se regăsește icircn bdquopastilelerdquo sale care iau sub lupă aspectele lumii contemporane Pentru Vigdor ne aflăm icircn epoca regreselor icircn ciuda pro-greselor materiale sociale și tehnologice care ne facilitează viața a faptului că trăim icircntr-o societate de consum care ne oferă tot felul de gadgeturi pe care ni le putem permite S-a ter-minat cu secolele luminii ale mersului icircnainte ceea ce se icircntacircmplă acum din cauza mani-pulării globale lipsește omul de capacitatea de a lupta pentru sine icircl icircmpinge și icircl ține icircn zona de confort omul acceptă uniformizarea produsă de globalizare precum și ideile care i se dau cu lingurița renunță la gacircndirea in-dependentă deoarece e mult mai comod să-i lași pe alții să se angajeze icircn acest proces iar tu să te aliniezi cu turma ndash cu alte cuvinte să te rinocerizezi De teama gacircndirii independen-te oamenii preiau clișeele emise de marii ma-nipulatori ndash conducători de state de partide așa-zișii formatori de opinie de la televizor ndash și renunță la niște adevăruri chiar și la cele care le-au redat demnitatea ca popor și aici exem-plul cel mai concludent oferit de Vigdor este degradarea ideii revoluției romacircne din 1989 terfelită icircn noroi de cei care aveau interesul Cazul nu este singular regăsim referiri critice de primă macircnă despre situații asemănătoare icircn țări icircn care autorul a trăit sau trăiește la ora actuală ndash Israel sau Ungaria

Cu mici excepții cum ar fi existența unei așa-zise conspirații mondiale fenomenele prezentate și criticate de Vigdor sunt reale Este o lume zugrăvită icircn negru o lume fără perspectivă fără soluții Or știm bine că nici-odată lucrurile nu pot fi icircn exclusivitate negre sau albe Există și zona cenușie care poate să evolueze către negru sau către alb ndash iar icircn acest al doilea caz să ne dea o speranță Nu se poate ca acei puțini oameni cu calități a căror existență este recunoscută de autor să lase lumea de izbeliște Icircn fond icircn istorie au existat epoci de icircntunecime de apocalip-să care au fost apoi depășite Poate chiar cu ajutorul singurului instrument care aduce ali-nare autorului dragostea Să avem icircncredere icircn succesul acesteia

EVA GALAMBOS

Președintele Camerei Deputaților Ludovic Orban a vizitat recent Departamentul de Asistență Socială și Me-dicală din cadrul Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia

Președintele Federației deputatul Silviu Vexler alături de vice pre ședintele Ovidiu Bănescu și de directoarea DASM Mona Bejan l-au primit pe icircnaltul oaspete și l-au condus icircn cabinetele unde sunt icircngrijiți supraviețuitorii Holocaustului și alți membri ai Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia După cum a scris Silviu Vexler pe 2 aprilie pe pagina sa de Facebook bdquoicircn timpul discuției preșe dintele Camerei Deputaților a fost informat despre programele de sprijin pentru supraviețuitorii Holocaustului organizarea căminelor pentru persoane vacircrstnice și proiectele de viitor ale FCER icircn acest domeniurdquo (AM)

Ludovic Orban a vizitat Departamentul de Asistență Socială și Medicală al FCER

Album de familie ndash icircn lumea bancherilor Spayer Marmorosch și Blank

n IVAN ERIC BLOCH președintele CE Lugoj s-a impus icircn viața comunitară prin cultivarea multiculturalității emblemă a mo-dului bănățean de comportament A reușit să repună icircn funcțiune orga de mare valoare din sinagogă să organizeze concerte memorabile pentru iubitorii de muzică clasică din oraș evrei și neevrei Icircmbină calitățile omului de știință cu cele de

manager Este atent la problemele asistaților și face tot posibilul să le rezolve Se icircngrijește de obștea din Caransebeș ce cunoaște azi o puternică revitalizare

n DAVID IOSEF președintele CE Botoșani conduce de multă vre-me o comunitate icircn care tradițiile evreiești sunt foarte bine păstrate sărbători seri culturale Cu remar-cabil devotament și spirit gospodă-resc a reușit să păstreze icircn bună stare patrimoniul cultural iudaic Si-nagoga ndash Die Hoihe Șil o bijuterie arhitectonică cele două cimitire din oraș cel vechi ndash monument istoric ndash și cel icircn funcțiune A făcut din Centrul Cultural Inter-comunitar ridicat cu sprijinul FCER și al Joint-ului un spațiu de dialog interetnic și interreligios

AD MEA VEESRIM Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna mai

O nouă ediție a proiectului bdquoAlbum de familierdquo ndash inițiat de Delia Marc coordonator de programe cul-turale ndash a avut loc la 18 martie 2021 icircn organiza-rea JCC București Povestea familiilor marcante ale Bucureștiului a ajuns la bancherii Herman Spayer Ja-cob Marmorosch Mauriciu și Aristide Blank

Directorul JCC Adrian Gueron i-a prezentat pe invitați conf dr Felicia Waldman de la Universita-tea din București Carmen Hannah Iovițu directoarea Muzeului de Istorie și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo arh Gabriel Szekely conf dr la Timișoara dr Ianfred Silberstein specialist icircn științe juridice La realizarea evenimentului au ajutat cu mate-riale documentare dr Oana Marinache istoric de artă și Ana Rubeli fondatoarea blogului bdquoAici a statrdquo

Delia Marc a arătat că familiile Spayer și Blank erau legate și de o relație de rudenie Herman Spayer că-sătorindu-se cu Margot Blank fiica lui Mauriciu Blank (cofondatorul Băncii Marmorosch-Blank) Vorbitoarea a prezentat detaliat biografia celor trei familii de ban-cheri precum și contribuția lor la dezvoltarea economi-ei și a culturii Romacircniei Pasionată de arhitectură ea a oferit și o amplă descriere a Palatului Spayer aflat pe strada Batiștei din Capitală proiectat de arh Louis Pierre Blanc și construit icircn stil Ludovic al XV-lea

Arh Gabriel Szekely a explicat cum a apărut icircn Ro-macircnia icircnclinația spre stilul arhitectonic francez bdquoDin a doua jumătate a secolului al XIX-lea icircn Romacircnia exis-tă o puternică tendință de racordare la cultura euro-peană Cutumele orientale sunt date la o parte și se dorește adoptarea unui mod de viață cacirct mai apropiat de cel occidental Icircn acest context devin importante arhitectura vest-europeană și icircn special cea pariziană așa cum era ea predată la Eacutecole des Beaux-Artsrdquo

Dr Felicia Waldman a revenit la particularitatea că-sătoriei dintre Herman Spayer și Margot Blank deși el era așkenaz și ea sefardă iar căsătoriile se icircncheiau icircn general icircn cadrul comunității icircn acest caz a precum-pănit criteriul simetriei la nivel intelectual și financiar Palatul Spayer a fost achiziționat recent de Camera Notarilor Publici care icircl va restaura respectacircnd arhi-tectura originală Palatul Mauriciu Blank situat foarte

aproape pe strada Tudor Arghezi este fosta Ambasa-dă a SUA la București Vorbitoarea a dat amănunte și despre Banca Marmorosch-Blank una dintre primele bănci evreiești din București icircnființată icircn 1848 Jacob Marmorosch nu a avut copii cacircnd a murit icircn 1904 i-a lăsat averea lui Mauriciu Blank iar acesta icircn semn de recunoștință a păstrat mereu numele bdquoMarmoroschrdquo icircn titulatura băncii

Carmen Hannah Iovițu a prezentat o raritate bibli-ofilă aflată icircn colecția FCER-CM albumul monografic bdquoBanca Marmorosch Blank amp Co Societate Anonimă 1848-1923ldquo apărut cu prilejul icircmplinirii a 75 de ani de la icircnființarea băncii Lucrarea a apărut la Atelierele

Cultura Națională icircntr-un tiraj de 19000 de exemplare (10000 icircn limba romacircnă 3000 icircn franceză 3000 icircn engleză și 3000 icircn germană) A fost publicată pe hacircr-tie japoneză și cuprinde icircn afară de text semnăturile olografe ale membrilor fondatori ai băncii și multe lito-grafii de epocă

Dr Ianfred Silberstein a accentuat rolul deosebit de important pe care l-a jucat Banca Marmorosch-Blank la dezvoltarea economică a Romacircniei din 1848 pacircnă icircn 1931 cacircnd a dat faliment icircn urma crizei economice mondiale icircncepute icircn 1929

CLAUDIA BOSOI

S Vexler (stg) O Bănescu L Orban și M Bejan

Jacob Marmorosch

Mauriciu Blank Aristide Blank

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Icircn ciuda condiţiilor de pandemie Sărbătoarea Eliberării noastre (Pe-sahul fiind denumit si Zman Herute-inu) s-a desfăşurat icircntr-o varietate de condiţii Sărbătoarea a icircnceput cu un Seder online pe Zoom desfăşurat cu două zile icircnainte de primul Seder oficial organizat de rabinul Yehoshua Aharonovitch şi de Albert Lozneanu Rabinul ne-a explicat de ce se folosește o faţă de masă albă şi de ce ne icircmbrăcăm icircn alb la Seder A fost prezenta-tă semnificaţia tuturor componentelor platou-lui de Pesah faptul că denumirea de Seder provine de la aceea că tot ritualul se desfăşoa-ră icircntr-o anumită ordi-ne stabilită icircn Hagada de Pesah de ce gus-tăm din aripa de pasă-re friptă din oul copt din verdeţurile amare şi de ce icircnmuiem de două ori alimentele icircn apă sărată S-a vorbit despre mițva de Seder de a povesti fiilor noştri şi fiilor fiilor noştri de-a lun-gul generaţiilor despre minunile care s-au icircntacircmplat atunci S-a vorbit des-pre faptul că nu doar străbunii noştri au fost eliberaţi ci fiecare dintre noi a fost eliberat S-a explicat importanţa consumului de mața şi maror despre semnificaţia celor trei felii de mața şi importanţa afikoman-ului S-au rostit şi explicat cele patru icircntrebări din Ma Niștana rostite de cel mai mic parti-cipant la Seder şi s-a vorbit despre semnificaţia celor patru pahare cu vin

Albert Lozneanu secondat de Uri Ferenbac au interpretat minunate melodii evreiești de suflet Sederul

propriu zis a fost celebrat de fiecare familie acasă Enoriaşii noştri s-au icircn-tacirclnit față icircn față la Sinagoga Rosen de Șabat Şvii şel Pesah şi icircn ultima zi de Aharon şel Pesah cacircnd s-a ros-tit şi Izkor Icircn ambele zile s-a lecturat din două Suluri de Tora De Șabat Şvii şel Pesah din Pericopa Ki Tisa cu referire la primirea de către Moshe

pentru a doua oară a Tablelor Legii pe Muntele Sinai după sfăracircmarea celor dintacirci iar de Aharon Şel Pesah din Dvarim a cincea Carte a Torei din Pericopa Reei cu referire la cele trei mari Sărbători de Pelerinaj (Sha-los Regalim) cacircnd se făcea Pelerinaj la Templul din Ierusalim Icircn ambele zile din cel de-al doilea Sul s-a citit din Pinchas (Cartea Bamidbar) des-pre ofrandele care se făceau de Pe-sah Icircn ciuda pandemiei enoriaşii au participat la serviciile religioase de la Sinagogă icircn număr mare cu respec-tarea condiţiilor sanitare dar şi cu bu-curie dovedind o dată icircn plus că Am Israel Hai

BRIF HAINRICHpreședintele CE Bacău

ComunitAtiHAG PESAH SAMEAH 5781

Al doilea Pesah icircn pandemie

Sărbătorirea eliberării din robia

egipteanăIcircn prima zi de Pesah 5781 Comu-

nitatea Evreilor din Craiova a organi-zat o icircntacirclnire cu membrii comunității la care au participat 10-12 persoane icircn conformitate cu reglementările din timpul pandemiei

Cu această ocazie Ludovic Vulea de la Radio Craiova a icircnregistrat icircn-treaga desfășurare a programului

După prezentarea importanței săr-bătorii de Pesah a istoriei legate de aceasta președintele Comunității prof dr Corneliu Sabetay a prezentat importanța pe care Statul Israel o are icircn cadrul luptei icircmpotriva dușmanului comun noul coronavirus SARS-CoV2 icircn eforturile depuse pentru găsirea unor soluții de vindecare și a vorbit despre relațiile de prietenie per-petuă dintre Romacircnia și Israel

Participanților le-au fost oferite ouă pască produse din carne de pasăre legume vin și prăjituri tradiționale ca la o masă de Seder ndash totul pregătit de membrii comunității

Ne-am dorit cu toții ca anul viitor să avem din punct de vedere medi-cal o situație care să nu mai afecte-ze icircntacirclnirea dintre oameni să avem pace sănătate prosperitate și să ne revedem icircn icircmprejurări mai bune

Prof dr CORNELIU SABETAy

Leolam mereu icircn plină activitate

Moinești

Bacău

CraiovaIașiIcircn ajunul Sărbătorii Pesah 5781

icircn seara zilei de 25 martie 2021 JCC Iaşi icircmpreună cu conducerea Comu-nităţii Evreilor din Iaşi au organizat un Seder demonstrativ icircn vederea famili-arizării membrilor comunităţii cu tradi-ţiile acestei mari sărbători a poporului evreu şi a instruirii lor asupra modului de organizare a unui Seder icircn familie

Organizat on-line pe platforma ZOOM Sederul demonstrativ a reunit cca 50 de persoane din Iaşi Bacău Suceava Botoşani Piatra Neamţ dar şi din Belgia Canada Germania Israel etc interesate de tradiţiile şi obiceiurile pascale icircn religia iudaică

Icircn deschiderea Sederului Benja-mina Ides Vladcovschi preşedinta Comunităţii ieşene a vorbit despre semnificaţia Pesahului pentru popo-rul evreu trecerea poporului evreu de la sclavie la libertate Pesah este sărbătoarea exodului şi a eliberării din exilul egiptean Acest act de eliberare primul din istoria universală icircl sărbă-torim icircncepacircnd cu Sederul din seara de ajun Icircn seara de Seder citim Ha-gada şi readucem icircn memorie primele pagini ale istoriei noastre icircncercacircnd să icircnţelegem mai bine tainele supra-vieţuirii poporului evreu de-a lungul timpului Figura centrală a Pesahului este Moise

Cercetări moderne relevă existen-ţa icircn jurul lui Moise a unor personaje feminine ce au avut un rol determi-nant icircn formarea şi icircn acţiunile sale

Dicţionarul bdquoFemeile şi iudaismulrdquo apărut icircn anul 2002 la Editura Hasefer din Bucureşti sub semnătura Paulinei Bebe rabin al Comunităţii evreieşti liberale din Paris reuneşte articole consacrate femeilor din Biblie şi Tal-mud rolului lor icircn iudaism şi icircn gene-ral icircn formarea concepţiilor religioase

Icircn continuare secretarul Comu-nităţii Evreilor şi director al JCC Iaşi jurist Albert Lozneanu a arătat că Pe-sah este icircn egală măsură o sărbătoa-

re cu caracter istoric actul de naştere al poporului evreu dar şi o sărbătoare a primăverii

Şef-rabinul dr Moses Rosen (zl) considera luna Nissan ca fiind luna bdquoeternului Israelldquo care de atacirctea ori bdquopărea răpus de furtunile istoriei dar care de fiecare dată a renăscut continuacircndu-și drumul multimilenar pentru răspacircndirea luminii şi icircnţelep-ciunii Toreirdquo

Anul acesta deşi icircncă icircn pande-mie am celebrat Pesah cu mai mul-tă speranţă icircn bine cu icircncredere că vaccinul va avea efecte benefice Ceremonialul Sederului ne-a spus di-rectorul JCC se desfăşoară conform celor icircnscrise icircn Hagada de Pesah Aceasta este o antologie cu texte din Tora din Cărţile Profeţilor din Mişna şi chiar din Ghemara plus diverse alte compoziţii din Evul Mediu

Icircn Hagada este scris ca fiecare evreu icircn seara de Pesah să se con-sidere ca şi cum el icircnsuşi ar fi ieşit din Egipt din casa robiei Să simtă din plin actul eliberării Concluzia pe care o desprindem din Hagada este dato-ria de a povesti cele icircntacircmplate atunci şi de a nu pierde icircncrederea că bdquoDum-nezeu este Atotputernic şi icircndreaptă totul spre binerdquo

Rabinul Yehoshua Aharonovitch a precizat că icircn Diaspora Sederul se prăznuieşte şi icircn a doua seară a sărbătorii de Pesah şi icircn ambele seri sunt evocate multe momente din isto-ria poporului evreu Cuvacircntul Seder se traduce prin ordine iar seara de Seder ne icircnvaţă să fim ordonaţi dis-ciplinaţi şi totodată ospitalieri

Masa de Seder poate fi asemuită cu o bdquoslujbă icircn sanctuarrdquo La aceas-tă sărbătoare o atenţie deosebită se acordă copiilor Ei adresează cele pa-tru icircntrebări specifice Dacă la masă nu participă copii icircntrebările sunt ros-tite de cel mai tacircnăr dintre comeseni Un om care prăznuieşte singur Sede-

rul icircşi pune lui icircnsuşi icircntrebările şi tot el icircşi răspunde la ele

Reunirea celor patru fraţi (cel icircn-văţat cel răuvoitor cel neştiutor şi cel care nu ştie să icircntrebe) care vin acasă pentru sărbătoarea de Pesah simbo-lizează unitatea familiei evreieşti icircn jurul tatălui capul familiei

Rabinul ne-a vorbit şi despre obi-ceiurile culinare ale serii de Seder despre cele patru cupe de vin şi des-pre alimentele ce se pun pe platou icircn amintirea ieşirii din robie

Conducerea comunităţii ieşene prin echipa de voluntari a avut grijă să distribuie enoriaşilor alimentele specifice ce nu au lipsit de pe masa de Seder (azimă preparate culinare pregătite la Restaurantul Comunităţii şi vin caşer)

MARTHA EŞANU

Din septembrie 2020 Fundația Le-olam din Moinești prin copreședinta Joseacutephine Kohlenberg a inițiat o se-rie de icircntacirclniri lunare desfășurate on-line intitulate bdquoMinutele Leolamrdquo icircn care membri ai fundației și-au prezen-tat istoriile personale sau preocupări-le Printre invitați s-au numărat Hedi Enghelberg copreședintă a Fundației Leolam și recent Henri Joinovici un supraviețuitor al Holocaustului Ca de fiecare dată evenimentul a fost mo-derat de Joseacutephine Kohlenberg

Invitatul și-a spus pe scurt po-vestea vieții Tatăl lui Marc croitor de haine de damă era originar din Moinești S-a stabilit la Paris unde s-a căsătorit cu o evreică poloneză pe nume Brajna (Berthe) Au avut trei copii Anna Albert și Henri (născut icircn 1936) Odată cu ocupația germană familia s-a refugiat la Chacircteau-du-Loir tatăl continuacircndu-și munca icircn orașul Preacute-Saint-Gervais A fost ares-tat la 16 iulie 1942 cacircnd a avut loc bdquorazia de la Velodromul de iarnărdquo cea mai mare operațiune de arestare icircn masă a evreilor desfășurată icircn Franța icircn timpul celui de al Doilea Război Mondial A fost deportat la Drancy apoi la Auschwitz

Icircn același an la 12 octombrie a avut loc o razie importantă inclusiv icircn regiunea icircn care Berthe și cei trei copii

locuiau la ultimul nivel al unei locuințe subterane Toți au fost arestați mai puțin mezinul Henri de 6 ani care a fost icircmpins pe fereastră de mama lui cu indicația de a merge la o familie creștină pe nume Cartier cu care se icircmprieteniseră Pentru că aceasta sal-vase și alți copii evrei Henri a ajuns icircn grija surorii doamnei Cartier și a soțului ei respectiv Jeanne și Reneacute Nabineau din Tours care l-au protejat pacircnă la finalul războiului Berthe cei doi frați ai lui Henri unchii mătușile și verii lui și-au pierdut viața imediat ce au ajuns la Auschwitz

O a doua acțiune recentă a Fundației Leolam s-a desfășurat pe 24 martie cacircnd a fost prezentat pe pagina de Facebook a instituției un videoclip de comemorare a medicu-lui-scriitor Iulius Iancu de la a cărui naștere s-au icircmplinit 101 ani Opera sa de referință este bdquomonografia sen-timentalărdquo dedicată orașului natal Ba-cău intitulată bdquoNoi copiii străzii Lec-cardquo Documentarea a fost realizată de Mihaela Rusu membră a Fundației Leolam editarea video i-a aparținut Biancăi Pintilie voluntar Leolam iar lectura a fost făcută de Mihaela Jes-cu icircnvățătoare la Moinești implicată și icircn alte proiecte ale fundației

CLAUDIA BOSOI

Rabinul Y Aharonovitch

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 11

Pentru al doilea an consecutiv Sărbătoarea de Pesah s-a desfăşurat icircntr-un mod diferit față de toate dece-niile ce au precedat această perioadă Celebrarea anuală a eliberării din robia

egipteană reprezenta pentru această comunitate şansa unei icircntacirclniri majo-re Sederul se desfăşura două seri la racircnd icircn total participacircnd peste 300 de persoane Marea icircngrijorare evident icircnainte de pandemie era cum pot să stea comod la masă peste 150 de per-soane icircntr-o sală frumoasă dar relativ mică Din păcate 2021 a pus din nou la icircncercare imaginaţia organizatorilor pentru a găsi soluţii pentru existenţa acestei celebrări icircn condiţii de strictă carantină cauzată de numărul ridicat al infectărilor din oraş Datorită Resta-

urantului Ritual cei care au dorit au primit acasă cina tradiţională de Se-der Pesah ndash platoul tradiţional supa cu găluşte de matzot felul principal şi prăjitura făcută din acelaşi ingredient pe care icircl consumăm pe tot parcursul sărbătorii ca icircnlocuitor al pacircinii Chiar dacă cina a fost gustoasă mai toţi au observat lipsa unui ingredient esenţi-al Plăcerea de a se găsi icircmpreună de a discuta cu prieteni după multă vreme racircsetele celor mici au lipsit la mesele tăcute pe care cei mai mulţi le-au serbat icircn casele lor

Platforma Zoom a dat şi de această dată ca şi de Purim şansa unei icircntacirclniri majore care a precedat sărbătoarea efectivă Rabinul Zvika Kfir aflat icircn Israel şi oficianţii de cult Ervin Weinberger și Tiberiu Hornung aşezaţi icircn costume elegante la un pahar de vin cașer icircn apartamentele lor timişorene au trecut icircmpreună cu ascultătorii lor prin toţi paşii Sederului Icircn deschidere preşedinta comunită-ţii şi moderatoarea programului dr Luciana Friedmann a prezentat sem-nificaţia acestei celebrări pe care noi o percepem atacirct de diferit icircn fiecare an Pesahul reprezintă un moment de reflecţie asupra noţiunii de libertate şi fiecare primăvară icircn care icircl sărbăto-

rim ne face să reconsiderăm tot ceea ce ştiam pacircnă atunci Desigur aces-te vremuri icircndeamnă icircn mod special la introspecţie fie că vorbim despre bdquolibertatea noastră care are ca limită libertatea celuilaltrdquo fie că vorbim de bdquolibertate şi sănătaterdquo prioritatea ime-diată fiind sănătatea celor din jur şi a noastră fie că ne referim la bdquolibertate icircn vremuri de recrudescenţă generală a antisemitismuluirdquo fenomen care tre-buie icircnţeles şi pe care nu avem drep-tul să icircl ignorăm

Rabinul Zvika Kfir a vorbit despre speranţa şi dorul său de a se afla din nou fizic icircn mijlocul comunităţii pe care o bdquoviziteazărdquo săptămacircnal prin in-termediul programelor de iudaism de pe Zoom dar icircn care fizic nu s-a mai aflat de mai bine de un an Domnia Sa a prezentat semnificaţii mai puţin evidente ale celebrării de Pesah atacirct legate de Sederul icircn sine cacirct şi de ce-lebrarea celor şapte zile care urmea-ză fiecare zi aducacircndu-ne aminte de drumul anevoios de la robie la liber-tate spirituală şi fizică Un moment de extraordinar optimism al acestei icircntacirclniri l-a reprezentat cel dedicat copiilor care au cacircntat sau au rostit Ma Niștana (Prin ce diferă aceas-tă seară) ndash icircntrebarea tradiţională pusă anual de cei mai mici de la masa de Seder Avi Briana și Nati au uimit asistenţa prin glasurile lor de copii pline de inocenţă dar şi de seriozita-te Seara nu ar fi fost nici pe departe completă fără vocea inconfundabilă a dirijorului corului timişorean profe-sorul Alexandru Fischer De această dată el nu a dirijat un cor ci l-a supli-nit cu totul dacircnd glas tuturor melodii-lor care prin tradiţie icircnsoţesc această sărbătoare Cea mai micuţă partici-pantă mugur de speranţă a fost chiar fiica sa Elvira care are mai puţin de un anişor (LF)

Comunitatea Evreilor din Tecuci a acceptat cu mare bucurie invitația de a participa la un proiect educațional realizat de Colegiul Național bdquoSpiru Haretrdquo din Tecuci și Palatul Copiilor din Galați proiect purtacircnd generosul titlu bdquoFILE DE MEMORIE EVREIAS-CĂrdquo

Coordonatoarea proiectului pentru Tecuci a fost profesoara de istorie Ga-briela Pamfilie care icircmpreună cu cele două eleve din clasa a X-a F Oana Patricia Costescu și Andreia Borșan avacircnd-o dirigintă pe profesoara Lili-ana Maxim au realizat o frumoasă și interesantă expoziție care a fost prezentată la Casa Municipală de Cultură din Tecuci Cele peste 30 de tablouri icircnfățișează aspecte din viața comunității și din activitatea acesteia incluzacircnd imagini din interiorul sina-gogii din cimitirele din zona noastră documente din presa vremii legate de Tecuci și Comunitatea tecuceană Avem un tablou cu vizita șef-rabinului Moses Rosen la Tecuci din anul 1980 aspecte de pe celebra Stradă Mare - reședința evreimii din Tecuci aspecte cu vizita la Tecuci a fostului ambasa-dor al Israelului icircn Romacircnia Dan Ben Eliezer și altele La loc de cinste se

află lista cu conducerea Comunității tecucene de la icircnființare - anul 1894 - pacircnă icircn prezent alcătuită de auto-rul acestor racircnduri Găsim și tabloul generosului om de afaceri tecucean Avram Goldstein Goren cel care icircn anul 2000 la solicitarea președintelui Iancu Aizic a donat o sumă importan-tă pentru reabilitarea sinagogii icircn me-moria părinților săi fapt pentru care la propunerea Comunității a primit de la Primărie titlul de CETĂȚEAN DE ONOARE AL TECUCIULUI

A d u -cem icircn final mu l țumi r i p e n t r u găzduirea expozi ț ie i profesoarei G a b r i e l a P a m f i l i e profesoarei Char lo t te L u d m e r Barbu di-rector al Palatului Copiilor din Galați și Dianei Cioclu manager al Casei de cultură

AIZIC IANCUpreședintele CE Tecuci

ComunitAti

Pesah icircntr-un mod aparte

icircn 5781Icircn seara zilei de 27 martie 2021 am

avut deosebita plăcere de a ne icircntru-ni la sinagoga Vizhnitzer Kloiz pentru a o icircntacircmpina bdquoregina sărbătorilorrdquo Pesah Neavacircnd posibilitatea de a se organiza o seară de Seder conform tradiției enoriașii noștri au asistat la rugăciunea de Minha oficiată de Perl Adrian icircn prezența unui număr de 35 de persoane

Prin ce s-a deosebit acest Pesah de toate celelalte Din păcate din cau-za restricțiilor sanitare nu a fost exact așa cum ne-am obișnuit și cum ne-am fi dorit ca icircn fiecare an să ne icircntru-nim icircn sediul comunității să asistăm cu toții la Hagada de Pesah să ascul-

tăm cele patru minunate vechi icircntre-bări mereu noi să ne icircntindem icircn pu-terea nopții icircn lungi discuții mulțumind lui Dumnezeu pentru că ne-a păstrat icircn viață icircntărindu-ne credința icircn li-bertate Acum ordinea Sederului s-a icircnfăptuit icircn cerc restracircns icircn sacircnul familiei

S-au reamintit totuși eternele valori ale iudaismului descrise icircntr-o mai ve-che evocare asupra Exodului de către dr Aurel Vainer printr-o scurtă prezen-tare a subsemnatului CREDINȚA cu reicircntoarcerea lui Moise de pe munte cu Tablele Legii și icircnvingerea idolatriei prin puterea credinței icircn Dumneze-ul Unic Voința de LIBERTATE care odată dobacircndită impune și reguli de-oarece nu poți să te bucuri de ea fără să respecți Legea ADEVĂRUL pe care icircl exprima tocmai grija noastră de a nu ne abate de la faptele și minunile săvacircrșite prin eliberarea noastră de către Dumnezeu Și DIALOGUL icircntre generații reprezentat de cele patru icircntrebări o cale de comunicare chiar și prin opinii diferite pentru a tinde pe cacirct posibil la icircnțelegerea interumană

Valori care se intersectează de-sigur și cu credințele altor religii dar care din păcate se respectă tot mai puțin Asistăm prin urmare la ne-numărate fapte absolut incredibile foarte nocive foarte agresive și une-ori de-a dreptul criminale Dar acesta fiind un subiect aproape inepuizabil noi evreii ne rezervăm dreptul de a ne apăra valorile și de a ne bucura de libertatea dobacircndită cu ajutorul lui Dumnezeu totodată transmițacircnd cu fiecare generație obligația să ne con-siderăm ca fiind noi icircnșine scăpați de robia din Egipt

GANZ PETRU

File de memorie evreiască

Un altfel de sărbătoare aceeaşi comunitate

Bat Mițva a Arelei Priscoran

8 aprilie Ziua de Comemorare a Holocaustului

icircn IsraelAsociația Centrală de Prietenie și

Colaborare Culturală cu Israel s-a ra-liat manifestărilor specifice de come-morare icircn Israel a Holocaustului și a reamintit elevilor ca de fiecare dată nevoia de a nu renunța la stima de sine și la respectul pentru celălalt

Deși elevii sunt icircn vacanță cu spri-jinul Direcției Școlii Gimnaziale bdquoSma-randa Gheorghiurdquo (Elisa și Iosef Sa-muil) s-a reușit constituirea unui grup de elevi din clase diferite prezenți online cărora li s-a vorbit despre obligația pe care o au față de socie-tate și familie față de ei icircnșiși să icircși cultive abilitățile de a distinge icircntre va-lorile morale autentice și falsele valori icircn așa fel icircncacirct niciodată și nicăieri să nu mai aibă loc asemenea atrocități

Cu sprijinul și priceperea directoa-rei școlii elevilor li s-a proiectat un film pe tema Holocaustului

Considerăm că mesagerii cei mai siguri ai mesajului de respect pentru viața naționalitatea și religia celuilalt rămacircn copiii și tacircnăra generație viito-rii actori pe scena istoriei de macircine

ILEANA GHENCIULESCU

Tacircrgoviște

Tecuci

Satu Mare

Sighetu MarmațieiTimișoara

La Sinagoga din Satu Mare a avut loc icircn condiții de respectare a restricțiilor sanitare ceremonia de Bat Mițva ndash majorat religios ndash a Are-lei Priscoran fiica oficiantului de cult Ghiță Priscoran și a Claudiei soție și mamă care reușește ca evreitatea să fie respectată icircn căminul lor Familia Priscoran este un exemplu pentru

modul icircn care știe să-și educe copiii icircn spiritul tradițiilor iudaice

Participanții la eveniment i-au urat sărbătoritei ca această zi importantă din viața ei să fie una plină de bucu-rie și voie bună să fie sănătoasă și să aibă noroc

ADRIAN BEȘAPreședinte CE Satu Mare

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Cine racircde icircmpreună racircde mai bineJCC București a organizat joi 1

aprilie de ziua păcălelilor și a farse-lor un periplu umoristic evreiesc onli-ne sub genericul Cine racircde icircmpreună racircde mai bine

Au fost icircn direct invitați speciali din Israel ca Nancy Brandes Eugen Nacht-Stroe și Eduard Mattes iar din țară actorul Mihai Călin MAGITOT (Marius Drăguș) și Vasile Dub din Tacircr-gu Mureș

Evenimentul a fost deschis de di-rectorul JCC București Adrian Gueron

bdquoNe vom aminti icircn această seară de cacircțiva umoriști de origine evreias-că prieteni ai comunității evreiești

oameni care ne-au făcut să racircdem de-a lungul timpului Dar evenimentul din această seară este și un prilej de a ne reicircntacirclni prietenii de a vă oferi și vouă microfonulrdquo a spus Adrian Gue-ron icircn deschidere și a dat cuvacircntul cacirc-torva membri ai Comunității Evreilor din București icircntre care Marga Trifu care a citit texte din Ion Pribeagu și

Luchi Tenenhaus care a spus cacircteva glume pregătite special pentru aceas-tă icircntacirclnire

Dintre invitații serii primul care a luat cuvacircntul a fost actorul Mihai Că-lin prieten vechi al JCC București icircncă de la deschiderea Centrului icircn anul 2007 bdquoEste frumos că am ajuns și eu la vacircrsta amintirilor pentru că amintirile dau multă culoare vremuri-lor pe care le trăim acum Spre exem-plu icircn 1997 am filmat la pelicula Train de vie a lui Radu Mihăileanu Un film senzațional caracteristic pentru umo-rul evreiesc La acele filmări am cu-noscut un actor israelian Zvi Canar care era deja foarte bătracircn și care fu-sese deportat la Auschwitz Iar acest actor mi-a povestit că icircn lagăr erau momente cacircnd făceau glume creau povești hazlii creau bancuri pentru a putea merge mai departerdquo a spus icircntre altele Mihai Călin care a povestit și despre cum trece prin această peri-oadă de pandemie

Din Israel arhitectul fotograful și caricaturistul Eduard Mattes a trimis un film cu o serie de meme-uri foarte amuzante despre pandemie dar și cacirc-teva caricaturi și un mesaj icircnregistrat

La eveniment a mai participat și actrița Katia Pascariu care a vorbit despre un proiect de suflet Centrul de artă comunitară vacircrsta a patra care se desfășoară la Căminul Rosen Ka-tia a vorbit și despre cacircteva spectaco-le dezvoltate cu rezidenții icircntre care unul care s-a bazat pe scrisori adevă-rate și inventate și a citit cacircteva dintre cele mai amuzante

Icircntr-un videoclip transmis de la Căminul Rosen Pompiliu Sterian a

icircmpărțit păcălelile icircn două mari cate-gorii bdquoPăcălelile sunt de două feluri alea bune pe care le făceam eu ca să racircd de alții și cele proaste pe care le fac ceilalți ca să racircdă de minerdquo

Cert este că fiecare participant a pregătit o glu-mă bună o poveste amu-zantă care au funcționat ca un soi de tera-pie icircn această perioadă di-ficilă Dar nu o să mă apuc eu să dezvălui sau să explic glumele aici icircn scris Partea bună este că puteți ur-mări icircntreaga icircntacirclnire din seara de 1 aprilie care este icircncă disponibilă pe pagina de facebook JCC București

GEORGE GIcircLEA

Concert de Pesah 5781Concertul de Pesah 5781 a fost

darul JCC icircn condiții pandemice Dacă n-am putut face Sedere colective as-culta icircndrăgitele cacircntece de Pesah interpretate de coriștii noștri concer-tul transmis via Zoom de Pesah Hol Hamoed a fost compensatoriu A exis-tat un preambul dătător de speranță coriștii mulți aflați icircn a doua parte a vieții acompaniatori ai soliștilor isra-elieni Gabriel Berlin și Rami Danoh Pe fețele lor se citea bucuria de a trăi stare de spirit ilustrată coregrafic și de dansatori Consonanță muzică-natu-ră-urbanism

Salutacircndu-l pe Gabriel Berlin direc-torul Departamentului pentru Educație Iudaică Ery Pervulescu a amintit fap-tul că invitatul a răspuns la toate soli-citările JCC de a concerta pentru iubi-torii de muzică israeliană din Romacircnia Aflat prima dată pe afișul unui program muzical al JCC-Romacircnia Rami Danoh a reușit să captiveze participanții la concert unii exprimacircndu-și prețuirea prin comentarii la superlativ A existat un numitor comun icircn interpretarea ce-lor doi tonicitatea Chiar cacircntecul de icircnceput al lui Gabi Berlin a fost A Kol Patuah - Toate drumurile sunt deschi-se șlagăr reprezentativ pentru menta-litatea israeliană

Ilazar cacircntărețul de muzică evre-iască din Rusia a fost prezentat de Leonid Kolton din partea Comunității Evreilor din Sankt Petersburg A tra-dus din engleză Luciana Friedmann bdquoMă bucur să fiu icircmpreună cu dum-neavoastră fie și virtual a declarat Un motiv icircn plus este faptul că una dintre bunicile mele s-a născut icircn Ro-macircnia Este primul program pe ca-re-l facem icircn Romacircnia dar sper că nu și ultimulldquo Deși nu este din Sankt Petersburg Ilazar este prieten al comunității petersburgheze Melodiile interpretate au fost selectate de pe cel mai bun album al său Cacircntăreț mim dansator Ilazar s-a remarcat prin mix-tura visare-vivacitate icircntr-un cacircntec ru-sesc o versiune modernă a cunoscutei melodii de Kabalat Șabat Leha Dodi Licrat Kala creativitatea unui cacircntec din muzica klezmer amestec de idiș și rusă

IULIA DELEANU

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Despre femei icircntre femei de 8 martie

Ziua mamelor doamnelor şi dom-nişoarelor nu putea să treacă neob-servată icircn racircndul programelor JCC astfel că Luciana Friedmann le-a in-vitat pe participantele de la JCC-urile

din ţară la o ediţie online bdquoEshet Chailrdquo prilej de bucurie şi relaxare icircn prag de 8 martie Programul a debutat cu un popas pe platoul de filmare unde se afla actrița Maia Morgenstern chiar icircn acel moment Ea a avut amabilitatea să ne ducă icircntr-o scurtă călătorie spre ceea ce reprezenta această zi icircn anii copilăriei sale Ne-a oferit o relatare plină de gingăşie despre cum viaţa ne poartă prin diferite ipostaze fiind cacircnd fiice cacircnd mame O icircntacirclnire plăcută a participantelor a fost și cu actriţa Geni Brenda Vexler care a prezentat două

videoclipuri icircn ipostaza sa de cacircntărea-ţă bdquoA idishe meidelerdquo vorbea despre o bdquodomnișoară evreicărdquo iar interpretarea sa a fost una fascinantă vocea plină de căldură s-a completat perfect cu jocul ochilor demonstracircnd că un ar-tist poate trece cu expresivitate chiar și de bariera măștii Voce cunoscută şi plăcută a radioului romacircnesc Ioana Niţescu ne-a invitat apoi să cunoaştem cacircteva doamne de poveste care i-au marcat cariera bdquoDespre femei icircntre noi femeilerdquo s-a numit prezentarea sa şi fereastra pe care a deschis-o a fost

către o lume a valorilor stabile şi a re-laţiilor interumane pline de respect şi loialitate de care avem o nevoie de-osebită şi icircn zilele noastre Pentru că a fost o zi plină de muzică bună icircntacircl-nirea duminicală s-a icircncheiat cu o altă voce specială de această dată de la Timişoara Soprana Diana Chirilă a se-lectat cacircteva melodii asortate perfect acestei zile completacircnd cu măiestrie un program menit să aducă un mo-ment de plăcută relaxare şi o picătură de cultură doamnelor aflate icircn faţa cal-culatoarelor (LF)

JCC tiMişOArA

Tradiții păstrate cu ajutorul comunicării online

Cacircteva zeci de membri ai comu-nităților din Iași Bacău Botoșani Neamț și București dar și invitați din Israel Belgia și Franța au participat la un Seder demonstrativ organizat online pentru a celebra sărbătoarea de Pesah 5781 chiar icircn condițiile restric tive cauzate de pandemie

Icircn deschiderea evenimentului președinta CE Iași Benjamina Ides-Vladcovschi a arătat că Sederul (bdquoor-dinerdquo bdquoracircnduialărdquo) simbolizează eli-

berarea din robia egipteană ieșirea din Egipt a fiilor lui Israel conduși de Moise și cei 40 de ani de peregrina-re prin deșert că icircn mod tradiţional acesta se face icircn familie care este centrul vieţii spirituale şi al moralei

evreieşti dar că icircn acest an ca ur-mare a restricțiilor impuse putem considera că Sederul de Pesah este petrecut icircn marea familie a Comuni- tății

Icircn continuare directorul JCC Iaşi Albert Lozneanu a vorbit despre sem-nificaţia sărbătorii de Pesah care sim-bolizează libertatea şi despre Hagada şel Pesah care prin cele 14 capitole ne transpune icircn perioada icircn care evreii au ieşit din robie și a transmis un me-saj emoționant participanților bdquoIcircn fieca-re generație avem datoria să retrăim sentimentul eliberării din sclavie ca și cum noi icircnșine am fost eliberați Pentru această libertate pe care atacirct de greu am dobacircndit-o trebuie să fim recunos-cători Atotputernicului că ne-a sfințit prin poruncile Sale și ne-a făcut poporul Său Vă doresc din inimă iubiți prieteni să aveți parte de binecuvacircntări nenu-mărate să vă deschideți porțile sufle-tului spre a primi iubirea lui Dumnezeurdquo

Icircn icircncheiere din Israel rabinul Yehoshua Aharonovitch a arătat că

Pesahul este una dintre cele mai icircn-semnate sărbători evreieşti care mar-

chează atacirct sfacircrșitul robiei icircn Egipt cacirct și nașterea națiunii icircn Ereț Israel și a explicat semnificațiile fiecărui in-gredient al mesei de Seder (mața ha-roset ou apă sărată maror karpas zeroah) care se așază pe un platou special (kersquoara) alături cu supa cu găluște și de cele patru pahare de vin roșu SILVIAN SEGAL

JCC iAşi

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

A Gueron

M Călin

Y Aharonovitch

B Ides-Vladcovschi și A Lozneanu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 13

Primarul Iașiului Mihai Chirica a făcut pe 1 aprilie gestul iresponsabil de a promova memoria unuia dintre liderii antisemiți și antidemocrați ai Romacircniei interbelice Octavian Goga Un bust al poetului naționalist a fost dezvelit de primar icircn inima Iașiului (pe Copou la intersecția Bulevardului Ca-rol I cu str Gheorghe Asachi)

Inițiativa ridicării bustului a apar-ținut unei instituții din subordinea Pri-măriei Iași Ateneul Tătărași condus de Andrei Apreutesei

Icircn fotografiile de la inaugurare mai pot fi văzuți alături de Chirica și Apre-utesei (jumătatea dreaptă) Adi Cristi și Cassian Maria Spiridon

Primarul Chirica a declarat că bdquopo-etul naționalrdquo trebuie privit separat de omul politic Această declarație este o scamatorie din trei motive

1) Primul citat inscripționat pe so-clul bustului aparținacircnd lui G Ibră-ileanu apreciază tocmai faptul că poetul Goga nu s-a limitat la opera literară și a ieșit din turnul de fildeș Al doilea citat al lui Păstorel Teodorea-nu icirci atribuie poetului rolul de vestitor al macircntuirii neamului Icircn fine al trei-lea citat din G Călinescu din Istoria literaturii romacircne icirci atribuie lui Goga patalamaua de bdquopoet naționalrdquo

Icircn paranteză fie spus Istoria lui Călinescu a apărut icircn 1941 icircn mo-mentul de apogeu al regimului Ion An-tonescu Criticul a și inclus icircn volum o fotografie a lui Goga icircmpreună cu Antonescu din 24 ianuarie 1938 la aniversarea Unirii Principatelor cacircnd Goga era prim-ministru și Antonescu ministru al Apărării Naționale

Citatele puse pe soclu nu sunt exacte au fost recompuse de cei care le-au pus acolo La cel din Păstorel Teodoreanu de exemplu textul de pe soclu este acesta bdquoLa Iași Octavi-an Goga a fost un trimis al destinului vestind macircntuirea unui neamrdquo Textul original este de fapt acesta bdquoTrimis al Destinului venea să vestească icircn ceasul al unsprezecelea macircntuirea unui neamrdquo La Călinescu pe so-clu este bdquoOctavian Goga este poet național totdeodată și pur ca și Emi-nescurdquo icircn timp ce textul original este bdquoDupă Eminescu și Macedonski Goga e icircntacirciul poet mare din epoca moder-nă sortit prin simplitatea aparentă a liricei lui să pătrundă tot mai adacircnc icircn sufletul mulțimii poet național tot-deodată și pur ca și Eminescurdquo Ci-tatul original din Ibrăileanu avea la

icircnceputul propoziției icircncă două cuvinte care au fost tăiate fără semnalare prin () sau alt semn cum se obișnuiește

Nu a fost schimbat neapărat sensul dar așa ceva nu se face nu poți pune ghilimele peste fra-ze care nu au aparținut icircntocmai celor invocați

Dar să revenim la pretinsa sepa rație dintre operă și cariera politică

Cele trei citate alese transmit cuvin-te cheie din codul naționalist bdquoneamrdquo (termenul cel mai etnicizat și exclusi-vist din lista de termeni care desem-nează colectivitatea națională după cum au demonstrat mai mulți istorici) bdquonaționalrdquo bdquomacircntuirerdquo (termen religios convocat pentru a servi o teleologie a purificării naționale și proiectul mile-nial naționalist) bdquodestinrdquo (cu trimitere la mesianismul naționalist) bdquopurrdquo (fan-tasmă predilectă a etnicismului)

Citatele puse pe bust nu fac re-ferire la opera literară a lui Goga ci la un proiect metaliterar naționalist De asemenea citatele nu elogiază separația dintre literatură și politică ci tocmai combinarea lor De altfel Goga a fost un promotor al militantis-mului așa cum se vede din numeroa-

se scrieri de ale sale (bdquoscriitorul la noi are și un rol militant o postură de luptător și cetățeanrdquo spunea el)

2) Al doilea motiv Octavian Goga a folosit prestigiul literar icircn cariera po-litică acesta a fost principalul său atu pentru că pricepere politică nu prea avea

3) Naționalismul radical al lui Goga este cosubstanțial operei literare

Demonstrația pentru punctele 2) și 3) se găsește la Răzvan Pacircracircianu bdquoOctavian Goga Sacerdote of the Na-tion Revisiting the Romanian Natio-nal Ideardquo Cluj-Napoca Editura Argo-naut 2018

A ridica un bust icircn memoria unei persoane nu este un simplu exercițiu de lectură sau exegeză Icircnseamnă a oferi publicului un model care simbo-lizează anumite valori și care inspi-ră un tip de conduită Ce nevoi are Romacircnia astăzi după 51 de ani de dictatură (ciclu care a debutat exact după guvernul condus de Goga și a fost prefigurat de acesta) Țara se chinuie că consolideze un regim de-mocratic să dezvolte o societate ba-zată pe valori liberale și să se integre-ze icircn organizațiile internaționale din care face parte alături de țări cu care icircmpărtășește aceleași valori Așadar ne-am aștepta să fie promovate icircn memoria publică personalități care au crezut icircn valori liberale care au luptat pentru democrație pentru drepturile fundamentale ale omului

Naționalismul antisemitismul au-tarhia antioccidentalismul dictatura ndash Romacircnia le-a mai icircncercat și a ieșit extrem de prost pentru toată lumea Toate acestea au dus la prăbușirea democrației la uciderea a sute de mii de oameni nevinovați și la icircnrăutățirea vieții tuturor locuitorilor Romacircniei

Ce simbolizează Goga Icircnainte să răspundem să vedem o fotografie grăitoare cu Octavian Goga făcută icircn fața altui bust al lui Eminescu icircn 1933 la cacircteva luni de la venirea la putere a lui Hitler

Dincolo de opera sa literară po-etul ardelean a fost valorizat pentru naționalismul său Din acest motiv a fost promovat de presa antisemită

(de o mare parte a ei) a fost ridicat icircn slăvi de propaganda antonesciană și tot de aceea a fost redescoperit de național-comunismul ceaușist

Ce valori promova Goga Era fas-cinat de dictatură de fascism de anti-semitism Ce a făcut din poziția de om politic și decident S-a dedicat exclu-derii evreilor din viața Romacircniei

Octavian Goga a condus un gu-vern a cărui principală agendă de gu-vernare era antisemitismul A fost o guvernare scurtă de doar 44 de zile (29121937-10021938) dar nefas-tă pentru că a inițiat măsuri perse-cutorii care au schimbat fundamen-tal destinul comunității evreiești și al democrației din Romacircnia Cronologic vorbind a fost al doilea guvern emi-namente antisemit din Europa după cel nazist

Partenerul principal de guverna-re al lui Goga a fost AC Cuza de pe poziția de ministru de stat și bdquopre-ședinte supremrdquo al Partidului Națion al Creștin notoriu corifeu al iudeofobi-ei ideolog și longeviv lider politic icircn același timp ndash fără icircndoială figura ne-fastă cu rolul cel mai mare icircn Romacirc-nia icircn teoretizarea antisemitismului și transformarea acestuia icircn politici

ADRIAN CIOFLAcircNCĂ

Din activităţile de cercetare ale

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM

U n a c t i r e s p o n s a b i l

1 Impunitatea Extremismul icircnflorește acolo unde exprimările și acțiunile care icircncalcă legea nu sunt penalizate și blamate Extremismul este incre-mentalist adică se bazează pe o radicalizare gradu-ală infracțiunile mari fiind precedate de altele mai mici rămase nepedepsite Impunitatea icircncurajează Extremismul este și viral circulă repede se ia iar știrile despre impunitate circulă cel mai repede

2 Oboseala civică Nicăieri extremismul nu a prins aripi fără să stacircrnească proteste Doar că icircn unele locuri protestul este viguros proporțional cu situația din ce icircn ce mai puternic dacă este nevoie Icircn alte locuri lumea obosește mai repede resurse-le civice sunt mai puține Protestele civice de la un moment dat pot crea iluzia că societatea știe să răs-pundă și să reziste dar abia o evaluare pe termen lung ne poate spune cum stăm

3 Complicitatea instituțiilor Dacă icircn racircndul instituțiilor menite a aplica legea și a educa ndash poliția justiția armata școala biserica ndash poziționările ex-tremiste atrag adepți peste o masă critică atunci ajungem icircn situația icircn care o parte din sistem funcționează antisistem Fantasmele pedagogice imaginează un public educabil dincolo de instituțiile statului dar de multe ori problema este chiar icircn in-teriorul acestora

4 Falsa cunoaștere Extremismul are pricepe-rea de a oferi forme alternative de cunoaștere și co-municare ndash simple eficiente spectaculoase profita-bile mobilizatoare Traduce seducător complicații Cunoașterea extremistă promite să spună ceva ce lumea nu știe ce i-a fost ascuns și care o va salva E contracultură inovație eroism și redempțiune Mase mari de oameni pot crede icircn lucruri absurde

să nu vă icircndoiți de acest lucru Asta dacă statul și societatea nu produc comunicatori raționali credibili care să poată face diferența

5 Statul nedrept Dacă statul se lasă tentat de practici autoritare și nedrepte radicalii vor promite eliberare și dreptate Dacă statul nu are proiecte in-tegratoare extremismul va minți că are unul și va ști să mobilizeze lumea icircn siajul acelei ficțiuni colecti-ve Dacă statul abuzează de puterile sale icircn numele unei cauze bune extremiștii se vor victimiza pacircnă la martirizare Statul nedrept ajută extremismul să paraziteze marile cauze și să le distrugă dinăuntru Radicalii simulează discursul justițiar practicile de-mocratice și revolta antitiranică pentru a produce icircn final o altă formă de oprimare

6 Necunoașterea codurilor Extremismul nu apare din senin Se revendică de la o istorie icircnvață dintr-o tradiție sau din mai multe Comunicatorii și publicul lor au o anumită intimitate culturală cu tradițiile și tendințele extremiste și au putut dezvol-ta coduri de comunicare ce nu sunt ușor de icircnțeles pentru externi mai ales pentru cei care vor să in-terpreteze fără să pună macircna pe carte Dacă iei li-teral ce spun extremiștii riști cum se zice icircn fotbal să fugi după fentă Extremismul este cameleonic și este cameleonic pentru a fi ucigaș

7 Raționalizarea violenței Extremismul este o patologie ideologică dar asta nu icircnseamnă că adepții săi sunt neapărat nebuni Extremiștii par raționali și eficienți prin uzurparea violenței legitime a statului Acționează ca vigilante pentru a corecta o situație pe care ei și mulți alții o consideră scan-daloasă cu instrumentele violenței icircn condițiile icircn care spun ei statul nu poate sau nu vrea să facă ce

trebuie Violența este prezentată ca ultimă și unică soluție după ce soluțiile intermediare adică invecti-va și amenințarea nu au funcționat

8 Minimalizarea Cumpătarea are capcanele ei Icircn fața extremei pare rezonabil să nu te pani-chezi să reacționezi cu reținere pentru a nu intra icircn spirala radicalismelor Minimalizarea este capcana moderației forma ei coruptă Există o lungă tradiție icircn a minimaliza extremismul Radicalii profită de na-tura teroristă a puterii lor sunt puțini la număr nu atrag atenția dar pot produce efecte devastatoare

9 Itrsquos the education stupid Da trebuie invo-cată și vorba asta bătracircnească ignorarea sistema-tică a educației și cercetării ne-a adus unde suntem A produs mase de inepți aroganți și creduli A și nu este vorba de bdquopoporrdquo prima dată ci de bdquoelitelerdquo acestea care vor să ne civilizeze să ne salveze și să ne administreze

10 Modernismul antimodern Se știe din lite-ratura de specialitate extremismul produce acest tip de modernism icircndreptat icircmpotriva propriilor valori Radicalii simt mai bine decacirct ceilalți care sunt tendințele sunt mai adaptabili reacționează mai repede Pentru unii sunt de preferat monoto-nilor democrați Se pricep să extragă din subsolul societății resursele de resentiment ură invidie și exclusivism care se bucură de un soi de consens clandestin Știu să găsească vinovați Să mobilize-ze oameni buni pentru cauze rele Să se folosească de istorie de tradiție de democrație de marile idei pentru a produce ceva nou un mutant nemaivăzut ndash icircncă unul

ADRIAN CIOFLAcircNCĂ

10 factori care icircncurajează extremismul

O Goga la bustul lui M Eminescu

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Transportul aerian va face un pas uriaș spre normalitate datorită unui test israelian de diagnostic rapid Covid-19 care urmează să fie prezent icircn curacircnd icircn aeroporturile europene Utilizat cu succes icircn două aeroporturi europene dispo-zitivul portabil SpectraLIT a primit aprobarea Comisiei Europene pentru vacircnza-rea icircn icircntreaga Uniune Europeană icircn conformitate cu Directiva europeană pri-vind dispozitivele medicale SpectraLIT a fost dezvoltat de Newsight Imaging icircn colaborare cu centrul de inovație ARC al Centrului Medical Sheba Icircmpreună au icircnființat Virusight Diagnostic pentru a comercializa dispozitivul Aprobarea CE este pentru prima versiune a testului care va costa doar cacircțiva dolari O persoană instruită icircn prealabil va lua o mostră cu ajutorul unui dispozitiv spe-cial și icircl va introduce icircn aparatul SpectraLIT Un spectrometru unic plasat pe un cip detectează viremia prin analiza lungimilor de undă detectate Algoritmul de inteligență artificială compară rezultatele cu datele din testul chimic PCR Re-zultatul pozitiv sau negativ este oferit icircn doar cacircteva secunde

Rotem Sorek manager de marketing al Virusight Diagnostic afirmă că pre-cizia SpectraLIT icircn studiile clinice a fost de 70-86 la sută bdquoCu toate acestea din moment ce folosim inteligența artificială rezultatele noastre se vor icircmbunătăți constant pe măsură ce adăugăm date noirdquo SpectraLIT ar putea fi utilizat pe fiecare aeroport ca parte a procesului de pre-icircmbarcare precum și icircn alte locuri publice precum muzee sau parcuri de distracții Icircntre timp SpectraLIT este su-pus testelor de validare icircn cadrul a 36 de spitale din America de Nord și Ameri-ca Latină Asia-Pacific Europa și Orientul Mijlociu Icircn următoarele cacircteva luni icircn așteptarea aprobării CE compania Virusight intenționează să icircnlocuiască versiunea actuală a SpectraLIT cu unități de tip self-service pentru o mai bună operaționalizare și dinamică a timpului alocat testării

O echipă internațională de cercetă-tori condusă de oameni de știință de la Institutul de Științe Weizmann din Israel spune că această descoperire ar putea explica de ce microbiomul intestinal afectează succesul trata-mentelor de imunoterapie pentru can-cer Oamenii de știință au descoperit că sistemul imunitar poate identifica bacterii care locuiesc icircn celulele can-ceroase și le poate folosi pentru a pro-voca o reacție imună icircmpotriva unei

tumori Imunoterapia a icircmbunătățit semnificativ ratele de recuperare de la anumite tipuri de cancer icircn special melanomul malign dar funcționează icircn continuare doar icircn aproximativ 40 din cazuri

Autorii principali ai demersului științific Shelly Kalaora și Adi Nagler au analizat probe de țesut din 17 tu-

mori de melanom metastatic derivate de la 9 pacienți Ei au obținut profiluri genomice bacteriene ale acestor tu-mori și apoi au identificat aproape 300 de peptide tumorale care pot fi recu-noscute de sistemul imunitar Studiile viitoare pot stabili care peptide bacte-riene icircmbunătățesc răspunsul imun permițacircnd medicilor să prezică suc-cesul imunoterapiei și să adapteze un tratament personalizat icircn consecință Multe dintre aceste peptide au fost afectate de metastaze diferite de la același pacient sau de tumori de la pacienți diferiți ceea ce sugerează că au un potențial terapeutic și o capaci-tate puternică de a produce activarea imunității a spus dr Nagler Desco-peririle acestea sugerează că pepti-dele bacteriene prezente pe celulele tumorale pot servi drept potențiale ținte pentru imunoterapie Acestea pot fi exploatate pentru a ajuta celu-lele T imune să recunoască tumora cu o precizie mai mare astfel icircncacirct aceste celule să poată lansa un atac mai bun icircmpotriva cancerului Aceas-tă abordare poate fi utilizată icircn viitor icircn combinație cu medicamentele de imu-noterapie existente arată specialiștii

Importante descoperiri de arheologie biblică

Autoritatea Israeliană pentru Antichități (IAA) a anunțat că o serie de fragmente dintr-un pergament bi-blic care datează din urmă cu 1900 de ani au fost descoperite icircn bdquoPeștera Ororilorrdquo din deșertul Iudeei din Isra-el Existența peșterii este cunoscută de ceva timp Denumirea sa macabră provine de la 40 de schelete umane antice care au fost descoperite acolo icircn anii 1960 Scheletele aparțin unor oameni care au murit de foame icircn tim-pul revoltei lui Bar Kokhba (132 - 135 en) Atunci evreii din regiune s-au revoltat icircmpotriva Imperiului Roman Revolta a fost icircnăbușită Unii scriitori antici au susținut că peste 500000 de evrei au fost uciși și mulți alții au

fost deportați din regiune ca urmare a acestei răscoale Pergamentul bi-blic descoperit recent scris icircn limba greacă datează de la revolta lui Bar Kokhba Documentul conține pasaje din cărțile scrise de Zaharia și Na-hum a explicat Autoritatea Israeliană pentru Antichități icircntr-un comunicat de presă

IAA a mai anunțat că aceasta este prima dată icircn 60 de ani cacircnd un per-gament biblic este descoperit icircn timpul săpăturilor arheologice științifice Mul-te manuscrise au fost furate sau dez-gropate icircn mod neștiințific IAA a pre-cizat că recenta descoperire este bdquoun pergament biblicrdquo și nu un fragment din Manuscrisele de la Marea Moar-tă Icircncă din 2017 IAA a desfășurat o campanie pentru găsirea de noi pergamente icircn peșterile din Deșertul Iudeei Ca parte din campanie IAA excavează peșteri care au mai fost

excavate anterior de arheologi Mai mult arheologii au descoperit și mu-mia unui copil veche de 6000 de ani icircn aceeași peșteră Mumia este a unei fetițe care avea icircntre 6 și 12 ani atunci

cacircnd a murit Totodată cercetătorii au descoperit icircntr-o peșteră separată un coș care datează din urmă cu 10500 de ani IAA a precizat că acesta ar putea fi cel mai vechi coș complet din lume

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Există gheață pe Lună

Ideea dezvoltării unei civilizații pe Lună nu este deloc străină comunității științifice iar dacă oamenii vor sta-bili orice fel de așezare pe Lună ar putea face acest lucru icircn apropierea unuia dintre polii săi unde cantitatea sa redusă de apă este stocată sub formă de gheață Un nou studiu re-alizat de cercetători din SUA și Insti-tutul de Științe Weizmann din Israel sugerează că cel puțin o parte din gheața de pe suprafața Lunii poate fi regăsită icircn locuri mai accesibile icircn depresiuni de dimensiuni mai mici cu pante mai blacircnde decacirct acele cratere abrupte Vehiculele și instrumentele spațiale rusești americane chineze japoneze și indiene au oferit toate confirmarea existenței gheții polare de cacircnd ideea a fost propusă pentru prima dată icircn 1961

Cei trei cercetători care efectu-ează acest studiu ndash prof Paul Hay-ne de la Universitatea din Colorado Boulder Dr Norbert Schoumlrghofer de la Institutul de Științe Planetare din Honolulu Hawaii și prof Oded Aharonson de la Departamentul de Științe ale Pămacircntului și Planetare din cadrul Institutului Weizmann ndash au crezut că folosind hărți recente și măsurători ale Lunii ar putea fi ca-pabili să stabilească dacă micile de-presiuni ar putea fi suficient de reci pentru a stoca gheața Cercetătorii ar putea totuși cu un pic de efort să calculeze cacirct de multă căldură ar pu-tea emana aceste goluri provenind din roci mai calde icircnconjurătoare Re-zultatele calculelor lor sugerează că și depresiunile mai mici de un metru pot fi bdquomicrocapcane recirdquo care conțin cantități mici de gheață de apă Dacă gheața este icircntr-adevăr descoperi-tă icircn depresiuni mai puțin adacircnci icircn apropierea polilor analiza acesteia ar dezvălui ceva despre sursele de gheață din sistemul nostru solar bdquoPo-trivit modelelor noastre aceasta este doar o fracțiune din gheața totală pe Lună dar mai degrabă decacirct să in-tre icircn craterele adacircnci și inospitaliere oamenii ar putea fi capabili să obțină suficientă apă pentru nevoile lor din aceste mici mai blacircnde și probabil mai aproape rezervoare de gheațărdquo este de părere prof Aharonson de la Institutul de Științe Weizmann Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Acum 100 de ani

Isaac bdquoDaddyrdquo Ochberg bdquoAfricanulrdquo

a salvat 200 de copii evrei orfani

din UcrainaVictimele revoluției ruse nu au

fost numai soldații albi sau roșii care se luptau pe diferite fronturi Icircn urma războiului dar și a epidemiilor de gri-pă spaniolă sau de febră tifoidă au rămas mii de copii orfani pe teritoriul fostului imperiu țarist La aceștia s-au adăugat copiii evrei ai căror părinți fuseseră uciși icircn timpul pogromuri-lor antisemite desfășurate icircn timpul revoluției Cele mai multe au avut loc icircn 1921 Au fost trimise multe strigă-te de ajutor pentru salvarea acestor copii Unul dintre ele sub forma unei scrisori a ajuns ca prin minune icircn Cape Town Și o altă minune s-a gă-sit un om care a icircmbrățișat cauza co-piilor evrei și a făcut tot ce a putut să aducă icircn siguranță cacirct mai mulți din-tre ei icircn Africa de Sud scrie publicația Tablet

Bărbatul icircn cauză se numea Isa-ac Ochberg un om de afaceri evreu ucrainean stabilit la Cape Town Icircna-inte de a-și porni acțiunea Ochberg a stat de vorbă cu premierul Jan Smuts care a permis aducerea icircn țară a cel mult 200 de copii Premi-erul a mai pus trei condiții acceptate de Ochberg să fie cu adevărat or-fani să fie sub 16 ani și fără handicap fizic

El a cutreierat regiunile devastate din Ucraina și Galiția unde icircnainte de revoluție trăiau cei mai mulți evrei și culegea orfanii din orașe comune și ștetl-uri Dacă nu i-ar fi salvat aceștia ar fi pierit icircn anii 1920 iar cei care eventual ar fi supraviețuit ar fi murit uciși de naziști icircn anii 1940

Dar Ochberg a acordat atenție și eforturilor de realizare a unui Is-rael independent Icircn 1937 a făcut o donație uriașă fundației Kerem Kayemet Leisrael din care au fost achiziționate terenuri unde s-au cre-at două kibuțuri Dalia și Galed Aici și-au găsit adăpost pentru a icircncepe o viață nouă supraviețuitori ai Ho-locaustului icircndeplinindu-se și icircn acest fel dorința lui de a salva viața evreilor

Icircn zona Megiddo din Israel a fost inaugurat icircn 2011 un parc memorial care-i poartă numele Există acolo un bdquoDeal al numelorrdquo pe care sunt răspacircndite plăcuțe cu numele tuturor orfanilor salvați din Europa de Est și aduși icircn siguranță icircn Africa de Sud Ultimul orfan Cissy Harris a murit anul trecut la Modiin icircn Israel

Ochberg a reușit să-i salveze pe cei 200 de orfani cu ajutorul gene-ros al comunității evreilor din Afri-ca de Sud Descendenții lor trăiesc răspacircndiți icircn icircntreaga lume și au ținut ca personalitatea lui să nu fie dată ui-tării Astfel la 14 martie anul acesta 100 de ani după acțiunea curajoasă a bdquoafricanuluirdquo a fost organizată o reu-niune online a descendenților copiilor salvați Evenimentul a fost realizat de Isaac Ochberg Heritage Committee (Israel) icircn parteneriat cu Consiliul Regional Megiddo Un memento icircn amintirea celui care și-a icircnsușit ver-setul din Talmud care afirmă bdquoCine salvează o viață salvează o lume icircntreagărdquo

EVA GALAMBOS

Un nou test rapid COVID disponibil curacircnd

Bacteria care luptă cu cancerul

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 15

CREAȚIE

Te-am modelat Te-am compus icircntre icircntuneric și răsăritEști cea mai reușită poezie a meaLa care am muncit cel mai mult

Și ce să faci cu o poezieIcircn primul racircnd să o dăruiești lumiiDu-te dragă farmecă-i și pe alții Așa cum m-ai fermecat pe mine

Plimbă-ți prospețimea parfumatăde la un iubit la altulIcircn coapsele lor seamănă febra și nebuniaPentru ca faima mea să dureze mereu

Dacă vrem să speculăm să bdquointerpretămrdquo puțin am putea spune că Israel Pincu Lazarovici (n 12 mar-tie 1912) nu a plecat la vacircrsta de doar un an ci a fost mai degrabă bdquotransportatrdquo de familie (părinții ndash Moise și Klara plus cei șapte frați și surori) de la Tacircrgu-Neamț la Montreacuteal (Canada) Asta ca să ne explicăm icircntr-un fel atitudinea rebelă care l-a caracterizat toată viața vi-itoare pe bdquocopilul născut gata circumcisrdquo conform unei legende urbane locale

Așadar după ce ani la racircnd a crescut icircn cultura și limba idiș (războindu-se cu bandele de antisemiți din cartierul St Urbain unde locuia apartamentul familiei fiind situat sub un bordel și dobacircndind ast-fel porecla bdquoNappyrdquo prescurtare de la Napoleon) la treisprezece ani a refuzat să facă Bar Mitzvah ru-pacircnd relațiile cu tatăl său Dar sprijinit de mama sa s-a icircnscris la Liceul bdquoBaron Byngrdquo unde s-a predat cu totul limbii engleze sub influența profesorului Saunders (bdquoNu auzisem niciodată limba engleză atacirct de frumos citită atacirct de puternic redată și icircmi amintesc că stăteam liniștit pe scaunul meu și ascultam captivat cum sune-tele umpleau camera rdquo) Apoi cititor avid de filosofie cu o preferință specială pentru Marx și Nietzsche icircn 1929 s-a alăturat Ligii Tinerilor Socialiști pozițiile ra-dicale exprimate determinacircnd excluderea sa din liceu (terminat totuși cu examene finale icircn particular) S-a icircnscris la Colegiul MacDonald icircn 1934 și a obținut o di-plomă icircn zootehnie () icircn 1939 dar articolele sale din ziarul studențesc i-au adus o faimă de bdquocomunistrdquo care a avut drept consecință interdicția de a intra icircn SUA pentru o perioadă de peste douăzeci de ani Icircn loc să se bdquolinișteascărdquo Irving (Peter) Layton (cum a icircnceput să semneze după 1937) a fondat bdquoClubul de cercetare socialărdquo unde s-a afirmat ca un foarte bun orator icircn favoarea ideilor bdquostacircngisterdquo activitate extinsă și la Cafe-neaua Horn din Montreacuteal (succesul său icircn dezbaterile publice l-au propulsat icircn timp spre emisiunea bdquoFighting Wordsrdquo de la CBC făcacircndu-l și un profesor icircndrăgit de elevii și studenții de la Liceul evreiesc bdquoHerzliahrdquo Univ

Sir Geoge Williams Concordia Univ York Univ Gu-elph Univ Toronto șamd) Icircn viața privată a trăit icircn compania a cinci femei cu unele căsătorit cu altele nu

Ca scriitor Irving Layton ndash după o bdquopregătirerdquo de aproximativ un deceniu ndash a devenit cunoscut icircn 1944 cacircnd a elaborat poemul bdquoIcircnotătorulrdquo (icircntr-un restaurant pe un șervețel cu pixul unei chelnerițe) care s-a consti-tuit icircntr-un fel de bdquomatricerdquo a creației sale Ulterior el nu a fost o prezență comodă nici icircn literatură Renumele de bdquocacircrcotașrdquo i-a precedat opera și a deranjat comoditățile

establishmentului Mai ales cacircnd făcea observații des-pre bdquopăgacircnismul fără transpirație al lui Wallace Stevens Anglicanismul obosit al lui Eliot Bizanțul de basm al lui Yeats Pastoralismul icircngrozitor al lui Frostrdquo

Prietenul și emulul său poetul Kenneth Sherman scria la icircmplinirea unui secol de la nașterea lui Irving Layton bdquoPotrivit lui Layton ar trebui să ne icircndreptăm atenția către scriitorii care au atins limita ndash și icircn acest sens a vorbit despre Kafka Dostoievski Genet și Beckett ndash pentru că au exprimat dilema noastră ac-tuală Icircn spirit Layton seamănă cel mai mult cu acei poeți din Europa de Est din a doua jumătate a seco-lului al XX-lea ndash Milosz Herbert Holub ndash autori care au cerut mai multă poezie și totodată poeți ademeniți să rămacircnă deasupra luptei Cu siguranță niciun poet canadian icircnainte sau de atunci icircncoace nu s-a ocupat mai profund de disconfortul nostru contemporan sau nu a lucrat mai fierbinte pentru a plasa poezia icircn centrul culturii noastre astfel icircncacirct să poată acționa ca o vin-decarerdquo

Icircn cele peste 40 de volume publicate (Iubește vier-mele cuceritorului Elementul verde rece Vițelul de aur și alte poezii Un covor roșu pentru soare Cocoșul care racircde Lac de unghii Focul icircntunecat etc) Irving Layton chiar asta a clamat un portret al omului care refuză cruzimea per-versiunea minciuna

Frumusețea ca reflectare a inteligenței și a educațieiSpiritul critic

Faptul că Ștefan Cazimir icircn anii lsquo90 a reprezentat icircn Parlament un Partid al cărui membru fondator era și care se nu-mea Liber Schimbist a fost ca o gură de aer proaspăt după ce ani mulți socie-tatea noastră fusese obligată să ascul-te discursurile lui Nicolae Ceaușescu icircntr-un bdquolimbaj de lemnrdquo Dar nici cu aleșii noștri postrevoluționari nu stăteam mai bine la acest capitol Lingviștii și publicul cultivat găsesc icircn speech-urile deputaților și senatorilor din Parlamentul Romacircni-ei icircn ultimele decenii biblioteci icircntregi de erori datorate nu emoției nici grijii pentru țărișoară ci semidoctismului inculturii și instrucției făcute bdquope puncterdquo Nu este deci surprinzător că deși nu are vechimea de parlamentar a altora Ștefan Cazimir s-a nu-mărat printre cei mai buni oratori ai noștri

Eu nu l-am avut profesor dar știu din mărturiile altora că și cursurile și semina-riile ținute de el erau un veritabil spectacol de idei de erudiție și de rigoare metodologică și terminologică A evocat el icircnsuși episoade din viața sa la catedră și din experiența didactică icircn mai multe racircnduri A analizat de pildă cu maxi-mă seriozitate de ce succesivele promoții de studenți racircd tot mai puțin la anumite glu-me (fiindcă nu le mai gustă fiind ele bdquofu-materdquo sau fiindcă nu le mai icircnțeleg lipsin-du-le contextul și referentul) Icircn alt articol făcea o cercetare asupra felului icircn care un profesor corectează zecile de lucrări Cazi-mir bazacircndu-se pe studii serioase cvasi-științifice consacrate subiectului Cacircnd icircncepi să corectezi luacircnd primele lucrări din teancul gros eziți să pui nota fiindcă vrei să vezi icircntacirci nivelul general spre finele corectatului cacircnd obosești și te-ai icircncărcat cu conținutul zecilor de lucrări deja citite tinzi să devii mai indulgenthellip Despre orice ar vorbi sau ar scrie Ștefan Cazimir este mereu avizat hipercompetent cu o vie cu-riozitate intelectuală și cu dorința vizibilă de a icircmpărtăși cititorului nu numai cunoștințe ci și un anumit spirit raționalist și umanist al lecturii pe care i-o propune El e nu nu-mai un profesor de literatură de istoria lite-raturii romacircne ci și unul care te icircnvață ce icircnseamnă spiritul critic și ce presupune să-l folosești ca pe un operator de limbaj de semn lingvistic și de semnificație simbolică

Prin acest spirit critic mereu viu prin cultura vastă și nivelul unei erudiții greu de egalat Ștefan Cazimir este icircn cultura contemporană ce era Șerban Cioculescu marele critic și istoric literar din strălucita galerie interbelică Cazimir nu e mai puțin acid și bdquochițibușarrdquo decacirct cel care fusese supranumit bdquoȘerban cel Răurdquo iar unele dintre polemicile pe care le-a purtat au fost adevărate turniruri pentru apărarea unei anumite ipoteze a unui adevăr al textului a unei interpretări personale a acestui ade-văr textual Și Caragiale-tatăl face parte din numitorul lor comun ca și Cioculescu Ca-zimir i-a dedicat lui Caragiale cacircteva cărți fundamentale

Icircl citesc cu bucurie icircn paginile bdquoRomacirc-niei literarerdquo așa cum o făceam și icircn co-loanele bdquoAdevărului literar și artisticrdquo (seria Cristian Tudor Popescu - C Stănescu) Textele sale au ceva luminos și clar Din ele se vede nu o poziție de autoritate a semna-tarului ci voința lui de a fi icircnțeles icircn profun-zime și detalii subiectul (uneori extrem de dificil) abordat și de a face lectorul părtaș la această icircnțelegere

Dacă icircn spatele lui Ștefan Cazimir icircn fundal e Biblioteca icircn fața lui este mereu Cititorul

DANIEL CRISTEA-ENACHE

Profil de scriitor

La 1 aprilie s-au icircmplinit 56 de ani de la moartea Helenei (născută Chaja) Rubinstein producătoare de cosmetice și colecționară de artă S-a născut icircn ghetoul evreiesc din Cracovia la 25 decembrie 1872 icircn-tr-o familie icircn care era cea mai mare dintre cele opt fiice A fost verișoara lui Martin Buber și a mamei lui Ruth Rappaport Chaja A emigrat icircn Aus-tralia icircn 1896 după ce a refuzat o căsătorie aranjată de părinți Icircnainte să plece mama i-a pus icircn bagaj o

duzină de borcănele de cremă de față icircngrijorată că fata nu va mai avea cu ce să icircși icircngrijească pielea Aspectul ca de alabastru al tenului ei a atras atenția multor femei din Australia care i-au cerut sfaturi pri-vind bdquorutina de frumusețerdquo Lucracircnd ca vacircnzătoare la băcănia unchiului ei și-a dat seama că priceperea pe care o dobacircndise ar putea s-o ajute să-și schimbe fundamental viața Și-a vacircndut o parte din cre-mele cu care venise iar planul a devenit acela de a recrea formula cremei de față pe care o folosea și de a le icircnvăța pe femei regulile icircnfrumusețării Una dintre replicile ei era bdquoNu există femei uracircte ci doar femei leneșerdquo care nu au disciplina de a se icircngriji suficient Ea conside-ra frumusețea nu numai un mod de seducție și putere ci și o reflectare a inteligenței și a educației

Icircn curacircnd avea să-și lanseze cre-ma bdquoValazerdquo care avacircnd succes i-a permis să-și deschidă un salon de cosmetică icircn centrul orașului Mel-bourne S-a impus apoi pe piața din Sydney iar icircn cinci ani a reușit să finanțeze deschiderea unui salon la Londra punacircnd bazele uneia dintre primele companii de cosmetice din lume Și-a dezvoltat astfel afaceri la

nivel internațional iar succesul de care s-a bucurat a motivat-o să spri-jine instituții caritabile care se ocu-pau de educație artă și sănătate La Londra s-a căsătorit icircn 1908 cu jurnalistul Edward William Titus cu care a avut doi fii S-au mutat la Pa-ris iar icircn 1914 au emigrat icircn Ame-rica Pe piața americană a rivalizat cu Elizabeth Arden o altă mare fe-meie de afaceri icircn domeniul cosme-ticelor Helena Rubinstein ar fi spus bdquoCu ambalajele ei și cu produsele mele am fi condus lumeardquo Icircn 1928 și-a vacircndut afacerile fraților Leh-man iar peste zece ani a divorțat și s-a recăsătorit cu prințul Artchil Gourielli-Tchkonia din Georgia Icircn 1953 a icircnființat Fundația filantropică bdquoHelena Rubinsteinrdquo care obținea fonduri pentru cercetarea medicală și dezvoltarea altor ramuri icircn do-meniu A fost fondatoarea compa-niei de succes Helena Rubinstein Incorporated prin care a devenit una dintre cele mai bogate femei din lume A murit la New York la 1 aprilie 1965 Icircn 1973 compania a fost vacircndută către Colgate-Palmoli-ve care icircn prezent este deținută de grupul LrsquoOreacuteal

CLAUDIA BOSOI

Irving Layton ndash de la Tacircrgu-Neamț pe listele NOBEL

Traducere și prezentare deEMIL NICOLAE-NADLER

(Continuare icircn pag 22)

Irving Layton și Leonard Cohen icircn 1961 (la o lansare comună de carte)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Sub acest titlu apare icircn ziarul Neamul evreiesc din 22 martie 1946 informarea despre adunarea plenară a Uniunii Evrei-lor Romacircni numită organizație democrată aflată sub președinția lui Zelțer-Sărățeanu

Dezbaterile au avut icircn vedere activitățile din luna februarie cacircnd au continuat de-mersurile la diferite ministere Au fost de-puse memorii și proteste la Ministerul de Interne Justiție Culte Apărare Națională Educație Națională Finanțe Externe și la Marele Stat Major La Ministerul de In-terne s-au depus proteste icircn problema recrudescenței antisemitismului Au fost semnalate manifestări antisemite icircn dife-rite localități precum Hațeg Răducăneni Drăgășani icircn școli și la Universitatea din București Icircn memoriul adresat Ministerului Justiției s-a cerut adoptarea unei legi pri-vind reglementarea cetățeniei bdquoSe apro-pie alegerile se arăta icircn memoriu și icircncă mai există o importantă categorie de evrei care nu are reglementată cetățenia romacirc-nă Legea revizuirii cetățeniei adoptată de guvernul Goga-Cuza icircn ianuarie 1938 nu a fost icircncă abrogată Anii de prigoană au creat o serie de situații speciale și icircn acest domeniu Au fost evrei care au renunțat la cetățenia romacircnă și au plecat icircn exil După 23 August s-au icircntors iar situația lor din punctul de vedere al cetățeniei nu este re-glementatărdquo S-a intervenit pentru aplicarea legii nr 6071945 care preve-dea restituirea bunurilor mobi-le luate evreilor deportați De la Ministerul Cultelor și de la cel al Educației Naționale s-au ce-rut subvenții pentru instituțiile de cult cultură și asistență socială S-a ce-rut revizuirea impunerii meseriașilor liber-profesioniștilor comercianților și indus-triașilor evrei care din motive rasiale nu și-au putut exercita profesiunea

O deosebită atenție a fost acordată or-ganizării ajutorului pentru foștii deportați care și-au pierdut toate bunurile S-a ce-rut atacirct acordarea de ajutoare pentru foștii pres tatori de muncă obligatorie cacirct și clasarea chemării icircn judecată a foștilor deportați care nu s-au prezentat la concen-trare Președintele Sărățeanu a făcut o am-plă expunere asupra situației politice inter-ne și externe situacircnd problema evreiască icircn acest context A insistat asupra faptului că icircncă nu s-a rezolvat restitutio in integrum pentru evreii care au fost supuși jafurilor pogromurilor și deportărilor de către regimul Antonescu

Pe lacircngă discutarea situației interne plenara a fost informată de poziția UER față de problema Palestinei de răspunsuri-le care s-au dat la ancheta unei comisii an-glo-americane bdquoProblema palestiniană se spunea icircn răspuns poate fi rezolvată numai pe plan internațional de către Națiunile Uni-te URSS Marea Britanie și Statele Unite trebuie acordată libertatea de imigrare icircn Palestina trebuie abolite prevederile Cărții Albe și ale tuturor măsurilor restrictive apli-cate evreilor din Palestina a căror muncă constructivă este o chezășie de prosperita-te pentru toți locuitorii din Țara Sfacircntă tre-buie consolidat căminul evreiesc icircn Palesti-na pe baza unei conlucrări sincere cu po-porul arab eliberat din cătușele exploatării feudalerdquo Plenara a aprobat icircn unanimitate răspunsurile date la ancheta respectivă

Icircn final s-a adoptat hotăracircrea cu privi-re la redeschiderea Universității Populare Așadar deși Sărățeanu s-a alăturat Co-mitetului Democratic Evreiesc susținacircnd că CDE a luat poziție față de toate pro-blemele care interesează viața evreiască făcacircnd abstracție de faptul că respectiva organizație a fost creată din inițiativa PCR pentru a asigura controlul politic al puterii comuniste icircn lumea evreiască totuși acti-vitatea lui se icircnscrie icircn istoria contempora-nă a evreilor iar istoriografia evreiască nu poate face abstracție de personalitatea lui

LyA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

PLENARA UER

ndash Ce faceți pentru asta ca președinte de comunitate

ndash Icircnainte de pandemie aveam icircntacirclniri cu elevi de liceu Copiii pregăteau compuneri despre Ho-locaust eu le istoriseam ce s-a icircn-tacircmplat atunci cu evreii din orașul nostru Organizam lansări de car-te la temă Tineri icircnsoțiți de pro-fesori vizitau sinagoga Unii se arătau interesați de Tora de ebra-ică A existat și continuă să existe dialog interconfesional mai ales cacircnd veneau icircn țară descendenți ai dinastiei rabinice Paneth fostă conducătoare spirituală icircn zonă La Muzeul de Istorie a Dejului a avut loc lansarea monografiei apărute la Ed Hasefer bdquoIstoria comunităților evreiești din Dej Beclean Tacircrgu Lăpuș Reteag Ileanda și icircmpre-jurimile acestorardquo de Zoltan Singer zl fost președinte al comunității Autorul a activat icircn mișcarea sionis-tă a fost trimis icircntr-un detașament de muncă forțată a supraviețuit Holocaustului Nu cred să exis-te cineva care să parcurgă cartea fără să fie mișcat de dramatismul său Continui să păstrez online le-gătura cu școlile unde se predă is-toria Holocaustului cu oameni de toate religiile convins că educația este mijlocul cel mai eficient de contracarare a antisemitismului și negaționismului

ndash Aminteați de sinagoga din oraș Are nevoie de restaurare

ndash Sigur Edificiul a fost con-struit icircntre 1907-1909 Dar pentru asta avem nevoie de fonduri care ne depășesc enorm puterile Icircn-

cercăm să realizăm un parteneriat icircntre FCER și Primăria din Dej Cu atacirct mai mult cu cacirct e singurul lăcaș de cult mozaic rămas Icircnain-tea Holocaustului au existat icircncă 13 sinagogi Autoritățile locale ne ajută la icircntreținerea sinagogii și a celor trei memoriale dedicate victimelor Holocaustului Facem tot posibilul să păstrăm patrimoniul sacru zonal mikva din oraș cimitirele din Dej și icircmprejurimi a căror icircngrijire este iarăși o problemă gacircndiți-vă doar la plata icircngrijitorilor din localitățile unde nu mai trăiesc evrei Ar fi bine dacă s-ar icircnființa hevrot kadișa re-gionale dar finanțarea e o chestiu-ne care ține de Federație

ndash Sunt vestigii care denotă o prezență evreiască puternică icircn tre-cut Puteți schița cacircteva repere

ndash Deși prezența evreilor icircn oraș și icircn comunele icircnvecinate a fost permisă abia la icircnceputul secolului XIX Comunitatea Ortodoxă Evre-iască din Dej ființa icircn 1863 cu toate instituțiile care-i confereau acest statut hevra kadișa măcelărie heder ieșivot Talmud Tora Poalei Țedek mikva Membrii dinastiei ra-binice Paneth erau lideri religioși Funcționau organizații evreiești Asociația de Caritate a Femeilor Israelite Casa de Ajutor Reciproc azil orfelinat sub egida Joint-ului bancă evreiască pentru icircmprumu-turi mici Linat Țedek Cercul Soci-al Evreiesc Icircntre 1918-1935 s-au icircnființat filiale ale Convenției Sionis-te Organizației Tineretului Sionist WIZO HaPoel Hamizrahi Bnei Aki-va HaNoar HaȚioni Betar Icircn peri-

oada interbelică am avut o viață economică so-cială culturală icircnfloritoare Apoi au venit anii Ho-locaustului 300 de evrei dejeni au fost trimiși icircn 1942 la muncă forțată pe fron-tul ucrainean Au pierit acolo 140 dintre ei din cauza foametei a bo-lilor a torturilor La 31 martie ´44 se instituie obligativitatea de purtare a stelei galbene La 16 aprilie au fost confiscate toate proprietățile evreiești Icircntre 3-5 mai toți evreii dejeni peste 3000 au fost trimiși icircn ghetoul din Pădurea Bungăr din vecinătatea orașului Icircndură foame sete lipsă de minime condiții sani-tare torturi La 28 mai 4 și 6 iunie s-a făcut deportarea la Auschwitz icircmpreună cu ceilalți din comitat Icircn total - 7870 Au supraviețuit circa 300 Comunitatea a fost reicircnființată icircn 1946 dar marea majoritate a fă-cut Alia

ndash Cum gestionați problemele is-cate de pandemie

ndash Icircncerc să păstrez coeziunea comunitară firește cu respectarea restricțiilor sanitare Mă icircntacirclnesc cu membrii comunității icircn grupuri mici icirci consiliez din punct de vedere psi-hologic icircncerc să le mențin treaz interesul pentru probleme specifi-ce iudaismului Tinerilor puțini cacircți sunt le recomand cărți participări la evenimente online organizate de FCER Joint JCC Caut să-i ajut pe asistați cu ce au nevoie Mulțumesc DASM-ului pentru spri-jin Mă stimulează dorința tuturor pentru păstrarea tradițiilor relațiile interumane foarte bune dintre noi

ndash Ce credeți că trebuie să facă președintele unei comunități mici pentru a o menține

ndash Să găsească soluții pentru a trece cu bine de această perioa-dă grea sanitar și economic Să aibă grijă de asistați Să atragă ti-nerii spre comunitate Să combată negaționismul Să popularizeze is-toria comunității sale

IULIA DELEANU

bdquoDe cacircte ori trec prin momente grele mă gacircndesc la tatăl meu care a pierdut doi copii și pe mama lor icircn Holoca-ust A fost unul dintre puținii supraviețuitori Eu m-am născut icircn 1956 Părinții nu ne vorbeau despre asta poa-

te ca o măsură de protecțierdquo mărturisește Mișu Rosenberg președintele comunității din Dej bdquoMă gacircndesc totodată la copiii mei cărora le doresc să trăiască icircntr-o lume cacirct mai de-

centă rațională lipsită de excese naționalisterdquo

bdquoIcircn această perioadă grea icircncerc să păstrez coeziunea comunitarărdquo

Interviu cu MIȘU ROSENBERG preşedintele CE Dej

Raport privind antisemitismul icircn 2020

Panedemia de coronavirus a intensificat diferite forme de antisemitism

Icircn ajunul Zilei de Comemorare a Holocaustului icircn Is-rael Centrul Kantor de Studiere a Evreimii Contempo-rane Europene (Universitatea Tel Aviv) a dat publicității Raportul Anual despre antisemitism pe 2020 care se bazează pe mii de mărturii din diferite regiuni ale lumii obținute prin rețeaua internațională stabilită icircn urmă cu cacircțiva ani de Centrul Kantor Conținutul raportului a fost prezentat icircntr-o conferință de presă de dr Dina Porat directoarea Centrului

Vorbitoarea a scos icircn evidență stracircnsa legătură a evoluției și naturii antisemitismului cu pandemia de coronavirus Icircn 2020 a arătat dr Porat au reapărut prejudecăți superstiții și teorii bizare precum și mani-festări jignitoare și vicioase verbale și vizuale de anti-semitism

Acuzația cea mai frecventă a antisemiților a fost că evreii și israelienii sunt de vină pentru dezvoltarea și răspacircndirea coronavirusului sau bdquoiudeovirusuluirdquo ca să realizeze vaccinul și tratamentul pe care să le vacircndă apoi și să icircncaseze un profit uriaș Acuzația a circulat icircn zeci de țări icircnsoțită de mesaje și caricaturi agresi-ve Grav este că acuzațiile nu au provenit numai din cercuri extremiste sau țări ca Turcia Autoritatea Pales-

tiniană Iranul ci și din racircndul populațiilor cu identități politice și ideologice bine definite

Din cauza măsurilor de carantină socializarea evreilor cu inamicii lor a fost mai redusă astfel că și numărul evenimentelor violente a scăzut de la 456 icircn 2019 la 371 icircn 2020 Nu au avut loc atacuri ucigașe iar incidentele legate de proprietățile private s-au redus de la 170 icircn 2019 la 107 icircn 2020 deoarece lumea a stat acasă Totuși vandalizarea proprietăților comuni-tare și a instituțiilor a continuat cea a cimitirelor și a memorialelor dedicate Holocaustului a crescut de la 77 icircn 2019 la 96 icircn 2020 iar a sinagogilor de la 53 la 63 S-a icircnregistrat o escaladare a incidentelor antisemite icircn SUA și Germania icircn schimb un declin semnificativ s-a icircnregistrat icircn Australia Marea Britanie și Franța icircn acest ultim caz a avut loc o reducere cu 50 a tuturor tipurilor de incidente antisemite datorită lockdown-ului sever Creșterea numărului de incidente a avut loc icircn state cu o populație evreiască numeroasă Cu excepția Ucrainei icircn celalate țări din Europa Centrală și de Est nu s-a icircnregistrat o creștere a incidentelor icircn 2020

Icircn schimb activitățile an-tisemite s-au intensificat pe

EVA GALAMBOS(Continuare icircn pag 20)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 17

La mulți ani Irina Marin-Cajal

Irina Marin-Cajal este dovada vie a faptului că un copil crescut icircn lumi-na și căldura unor părinți de o calitate umană excepțională va călca pe ur-mele lor icircn propria sa existență

Căldura sufle-tească a regreta-tului academician și președinte al FCER Nicolae Cajal ca și a soției sale Berthina (Bibi) Cajal preo-cuparea medicu-lui și profesorului Cajal de a-și ajuta semenii de cacircte ori putea s-au transferat din plin asu-pra fiicei Adăugăm pasiunea pentru artă aceeași dăruire față de familie și avem motivele pentru care o felicităm pe Irina Marin-Cajal de ziua ei

La mulți ani Irina

Ad Mea Veesrim prim-rabin

Rafael ShafferDe peste un deceniu de cacircnd se

află la București prim-rabinul Rafa-el Shaffer a dovedit că reușește să pună comunitatea pe primul loc și să se dedice atragerii cacirct mai multor evrei icircnapoi către sinagogă după icircn-depărtarea din anii comunismului

Pe lacircngă dificultățile generate de vacircrsta medie icircnaintată a comunității evreiești din București prim-rabinul a avut de luptat de mai bine de un an și cu greutățile puse de pandemie icircn calea celor care simțeau nevoia de a fi icircmpreună de sărbătorile mozai-ce dar nu numai

A reușit să facă din mediul comunitar online unul icircn-cărcat de spiritualitate iudaică prin textele de studiu transmise enoriașilor icircnainte de Șabat prin inițiative pre-cum prezentarea organizării la do-miciliu a Sederului de Pesah și multe altele ceea ce a ajutat la menținerea vie a flăcării mozaismului

Ad Mea Veesrim (RE)

Negarea Holocaustului tulpina britanică

Icircn urmă cu doar un secol rata mortalității la copii icircn Europa și SUA era icircntre 25 și 40 Pojarul polio-mielita difteria erau boli care făceau ravagii icircn icircntrega lume

Vaccinarea copiilor a redus această rată icircn ziua de azi pacircnă la 14-45 rata de mortalitate fiind icircn special urmarea refuzului vaccină-rii

Descoperirea vaccinului este unul dintre marile progrese ale medicinei moderne O formă premergătoare vaccinării a fost folosită icircncă din anul 200 icircen icircn Roma antică icircmpotriva variolei acest procedeu fiind atestat din nou icircn 1500 en icircn China și icircn 1600 en icircn India Metoda se chea-mă inoculare și constă icircn introduce-rea unui agent infecțios viu icircntr-un individ sănătos icircntr-un mod contro-lat printr-o parte a pielii unde poate fi ușor absorbit cum ar fi mucoasa din nas sau printr-o zgacircrietură icircn piele

Metoda inoculării a mai fost folo-sită icircn Turcia Africa și mai tacircrziu icircn jurul anilor 1700 a ajuns și icircn Euro-pa și Statele Unite Nu era o metodă perfectă rata deceselor icircn cazul va-riolei era icircn jur de 2-3 dintre indivi-zii inoculați cu forma patogenă dar

cu certitudine reprezenta un progres față de mortalitatea de pacircnă la 30 icircn urma icircmbolnăvirii prin contractarea patogenului icircn mod natural

Icircn 1796 Edward Jenner un me-dic englez a condus primul studiu științific icircn privința vaccinării folosind varicelă provenită de la vite pentru a induce imunitate icircmpotriva variolei la oameni Varicela la vite este o boală virală cauzată de un virus care este foarte asemănător cu virusul variolei la oameni Richard Dunning prieten cu Edward Jenner a introdus terme-nul de bdquovaccinrdquo folosind forma latină a cuvacircntului bdquovaccardquo Edward Jenner a pus bazele vaccinării prin tehnicile de alterare folosite

Vaccinarea este o formă mo-dernă de inoculare mult mai sigură datorită faptului că agentul infecțios este introdus icircn organism icircntr-o for-mă atenuată cu scopul de a pregăti sistemul imunitar pentru o posibilă interacțiune cu patogenul real Pri-mele eforturi de a introduce vacci-narea și a descuraja inocularea au apărut prin 1800 Anglia a interzis icircn 1840 metoda inoculării și a icircnceput promovarea vaccinării gratuite la co-pii

Louis Pasteur microbiolog și chi-mist francez este indiscutabil unul dintre liderii revoluționării vaccinu-lui Icircn 1879 Pasteur produce primul vaccin dezvoltat prin folosirea unei forme atenuate a bacteriei care pro-duce holera Icircn 1880 tot el dezvoltă vaccinuri icircmpotriva infecțiilor morta-le precum rabia antraxul difteria și pojarul Toate aceste vaccinuri sunt obținute folosind diferite metode de atenuare a agentului infecțios

De la apariția lor vaccinurile s-au dezvoltat și icircmbunătățit permanent Tipul de vaccinuri bdquoinactiverdquo folosesc o versiune moartă a patogenului care cauzează boala Hepatita A vaccinul icircmpotriva gripei a poliomielitei sunt exemple de astfel de vaccinuri Vac-cinurile bdquoviirdquo folosesc o formă atenu-ată a agentului infecțios Vaccinurile icircmpotriva pojarului variolei rubeolei sunt exemple de vaccinuri care folo-sesc forme vii ale elementului pato-gen Alte tipuri de vaccinuri sunt cele care folosesc o toxină provenită din agentul infecțios care cauzează boli cum ar fi difteria și tetanosul Alte vaccinuri folosesc porțiuni din pato-gen pentru a crea reacția imunitară dorită la agentul infecțios Exemple ar fi cele icircmpotriva hepatitei B HPV meningitei

Vaccinurile virale utilizează apa-ratul celular existent icircn organismul nostru și ca sistem de livrare folosesc un virus modificat Acestea au fost folosite icircn boli precum Ebola HIV și

Din istoria vaccinăriiAutoarea acestui articol dr Diana David-Rus este membră a Comunității

Evreilor din București și a celei din Muumlnchen (Germania) unde locuiește ac-tualmente lucracircnd la Institutul de Sănătate al guvernului bavarez Dr Di-ana David-Rus este specializată icircn bioinformatică și modelare matematică icircn biologie și are un doctorat obținut icircn Statele Unite icircn domeniul Computa-tional Biology

forme de gripă Ele sunt folosite azi icircn lupta icircmpotriva COVID AstraZe-neca și JampJ sunt exemple de astfel de vaccinuri virale

Vaccinurile de tip ARN sunt studi-ate de cacircteva decenii icircnsă apariția epidemiei de COVID a creat posibi-litatea utilizării unor astfel de vacci-nuri icircmpotriva acestei boli Avantajul acestor vaccinuri este că pot fi create icircn foarte scurt timp și datorită faptului că nu conțin virusiri vii nu există ni-ciun risc de a cauza boală icircn persoa-na vaccinată Sunt unele dintre cele mai sigure vaccinuri dezvoltate pacircnă icircn ziua de azi și reprezintă icircnceputul unei noi ere icircn domeniul vaccinării Datorită progreselor tehnologice ele vor putea fi folosite icircmpotriva unei multitudini de boli inclusiv icircn lupta icircmpotriva cancerului Vaccinurile de tip ARN pot eradica viitoare boli și focare de infecții icircnainte ca acestea să se transforme icircn epidemii tocmai datorită vitezei cu care astfel de vac-cinuri pot fi create

Dr DIANA DAVID-RUS

Cu toa-te că istoricii consideră că primele exem-ple de negare a Holocaus-tului după cel de-al Doilea Război Mondi-al ar fi apărut icircn declarațiile și scrierile unor fasciști

antisemiți și personalități de extremă dreapta din Franța Suedia și Statele Unite un studiu britanic arată că un rol esențial chiar primordial a fost ju-cat de simpatizanții naziști din Marea Britanie atacirct icircn timpul războiului cacirct și imediat după bdquoS-a creat un model folosit de atunci de cei care icircncearcă să nege Holocaustulrdquo a afirmat Joe Mulhall autorul volumului bdquoFascis-mul britanic după Holocaust de la nașterea negării pacircnă la revoltele din Notting Hill 1939-1958rdquo (la Notting Hill au avut loc atacuri și proteste ra-siste icircmpotriva imigranților de culoare din Caraibe) relatează The Times of Israel

Istoricul a arătat că liderul fascist britanic Oswald Mosley a jucat un rol principal icircn apariția negării Holocaus-tului după război Cercetătorii ignoră fascismul britanic deși faptele prezen-tate de Mulhall dovedesc caracterul timpuriu al negării Holocaustului prin-tre reprezentanții acestui curent Din momentul icircn care au apărut informații despre atrocitățile naziste scrie is-toricul Mosley și ducele de Bed ford unul dintre organizatorii partidului de extremă dreapta Poporul Britanic au căutat să minimalizeze sau să res-pingă faptele invocate Ei au consi-derat imaginile apărute drept falsuri iar informațiile despre brutalitățile icircmpotriva evreilor exagerate de pro-pagandă La racircndul său Alexander Ratcliffe antisemit virulent și fondato-rul Ligii Protestante Scoțiene a scris icircn broșura bdquoAdevărul despre evreirdquo că

bdquotot ceea ce s-a publicat icircn presă des-pre persecuțiile teribile ale evreilor de către Hitler este icircn mare parte scris de evrei și pus icircn circulație de către ei și că sunt pure invențiirdquo

Icircn primăvara și vara lui 1945 nu a mai negat atrocitățile dar a susținut că vinovați nu sunt naziștii Acești oa-meni au murit de foame iar cei care i-au icircnfometat au fost aliații a susținut Ratcliffe

Publicațiile lui Ratcliffe și ale du-celui de Bedford nu au avut un im-pact deosebit asupra cititorilor ei fiind personalități marginale și nu au afec-tat perceperea Holocaustului de către societate dar subliniază Mulhall au creat sursele și modelele folosite mai tacircrziu de negaționiști ca David Irving și Robert Faurisson Ideile celor doi negaționiști britanici au fost prelua-te și completate de Oswald Mosley Mosley arată istoricul era o perso-nalitate bine cunoscută considerată de mulți credibilă Avea o platformă

publică extinsă mult mai mare decacirct alte personalități din extrema dreap-tă britanică El a jucat un rol importat icircn negarea Holocaustului din Marea Britanie și a elaborat numeroase ar-gumente care au fost preluate de negaționiștii Holocaustului din diferite țări cum a fost negarea lagărelor din Buchenwald și Belsen sau ideea că lagărele au fost bdquoo necesitate neplă-cutărdquo

Atacurile lui Mosley icircmpotriva pro-cesului de la Nuumlrn berg au devenit o tematică pentru negaționiștii britanici ai Holocaustului Ele au propagat ide-ea pe care istoricul american Debo-rah Lipstadt a denumit-o bdquoechivalență imoralărdquo respectiv punerea semnului egal icircntre crimele naziste și presupu-sele crime ale aliaților Toate aceste idei scrie Mulhall s-au regăsit icircn lu-crările lui Maurice Bardegraveche conside-rat primul negaționist european

EVA GALAMBOS

Icircn zilele de Sefirahellipperioadă La 27 Nisan (anul acesta icircn seara de 7 și icircn ziua de 8 aprilie) este Yom Hazikaron laȘoah ve-laGvu-

rah (Ziua Amintirii Holocaustului și a Eroismului Evreiesc) dată stabilită de Knesset pe baza datei izbucnirii răscoalei ghetoului din Varșovia 19 aprilie 1943 Data stabilită este la o săptămacircnă după Pesah și cu opt zile icircnainte de Ziua Independenței Israelului Icircn privința Zilei Independenței Israelului (Yom HaAțmaut) ea este la 5 Iyar (anul acesta icircn seara de 14 aprilie și icircn ziua de 15 aprilie) Icircn anul 1948 data proclamării Independenței Israelului a fost 14 mai Ziua Independenței este precedată cu o zi de Ziua Eroilor căzuți icircn răz-boaiele de apărare a Israelului (Yom Hazikaron leHalelei Zahal) Este simbolul trecerii de la durere la bucurie de la catastrofă la renaștere La 28 Iyar (anul acesta este icircn seara de 9 și ziua de 10 mai) este o nouă sărbătoare aceas-ta de asemenea cacircștigată prin luptă și suferință Ziua Eliberării Ierusalimului (Yom Șihrur Yerușalaym) Este ziua eliberării capitalei eterne a poporului evreu și a Israelului și a reicircntregirii orașului a eliberării Zidului de Apus din Templul de la Ierusalim Icircn anul 1968 icircn timpul Războiului de Șase Zile evenimentul s-a petrecut icircn ziua de 12 mai

Precum vedem o perioadă bogată icircn evenimente Desigur sunt diferențe icircn privința modului lor de celebrare de către diferite grupuri de evrei ndash sioniști nesioniști laici religioși ultrareligioși israelieni din Diaspora Dar ne putem aminti un comentariu asupra acestei perioade care se referă la unitate de la eliberarea națională de Pesah la eliberarea spirituală de Șavuot la primirea Torei Să sperăm că doliul se va transforma din nou icircn bucurie icircn viitor cu aju-torul lui Dumnezeu

(Urmare din pag 8)

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Noua armă israeliană a cărei tes-tare s-a icircncheiat de curacircnd va intra icircn producție la compania de armament Elbit Systems bdquoAcul de fierrdquo cum a fost numită noua armă este de fapt o eficientizare a uneia dintre cele mai comune și cel mai des utilizate arme ndash mortiera sau lansatoarea de mină ndash iar comparativ cu celelalte sisteme de luptă este foarte economicoasă toată instalația costacircnd cacircteva sute de euro se arată icircntr-un comentariu al agenței de presă Metula Mortiera este icircn general o armă imprecisă

care provoacă multe victime colatera-le Icircn momentul tragerii tubul trebuie icircnclinat iar după ce se lansează pro-iectilul nu mai există vreo posibilita-te de a-i controla traiectoria aceasta depinzacircnd de multe elemente inclu-siv de condițiile meteorologice mai ales de vacircnt Deoarece nu avea un mijloc de ghidaj se icircntacircmpla adesea să explodeze cu cacircteva sute de metri icircnainte de țintă Unul dintre avantaje-le mortierei era că puteai să plasezi tubul lansator pe orice pe un vehicul 4x4 pe un transportor blindat sau chiar pe sol pe spatele sau umărul unui soldat

Soluția la care s-au gacircndit spe-cialiștii israelieni a fost realizarea de obuze de mortieră inteligente Potrivit lui Yaniv Rotem șeful Admi nistrației pentru Dezvoltarea Armelor și Infra-structurii Tehnologice din cadrul Mi-nisterului Apărării procesul de moder-nizare a durat 10 ani și este un suc-ces Recentele teste au demonstrat că toate țintele aflate la distanțe icircntre un kilometru și 12 km au fost nimerite Specialiștii apreciază că aceasta este una dintre cele mai mari evoluții ale ducerii unui război de cacircnd icircn 1915

sir Wilfred Stokes a pus la punct mor-tiera de tranșee prima mortieră mo-dernă după cele de asediu folosite icircncepacircnd din secolul al XVII-lea In-troducerea bdquoAcului de fierrdquo va modifica toate conceptele de război deoarece de-acum icircnainte fi-ecare unitate mică ar putea dispune de o artilerie mo-bilă proprie la fel de precisă ca ra-chetele Tamuz dar incomparabil mai ieftină și care dis-pune de o mare fle-xibilitate bdquoAcul de fierrdquo Oketz Plada icircn ebraică este ghidat icircn două feluri ndash prin GPS sau prin fascicule laser Cea de-a doua variantă este importantă deoarece dușmanul ar putea bruia GPS-ul Icircn schimb fasciculele laser pot fi dirijate asupra țintei printr-o mul-titudine de vectori fie de către soldați care au o legătură vizuală cu obiecti-vul fie din avioane elicoptere drone și altele Introducerea Oketz Plada va crește de cel puțin 100 de ori letalita-

tea mortierei iar procentul de lovire a țintei pacircnă la 12 km se apropie de 100 la sută Icircn același timp această nouă armă va reduce mult numărul victime-lor colaterale icircntr-un conflict Icircntacircm-

plător sau nu obuzul de 120 mm se potrivește noii mortiere americane cu care va fi icircnzestrată armata SUA o piață de miliarde de dolari Dar lucrul cel mai important este că nimeni nu a crezut că un obuz de mortieră obișnuit se va putea transforma icircntr-o armă de mare precizie Israelienii au fost icircn stare să facă acest lucru

EVA GALAMBOS

Aș dori să știu mai multe despre modul icircn care cititorii acestei distinse reviste icircși procură informațiile despre Is-rael Icircmi icircnchipui că interesul pentru Țara Sfacircntă e incom-parabil mai serios și mai extins decacirct pentru orice altă țară icircn care nu trăiești

Icircntrebarea mea nu e lipsită cred de logică Pentru că un răspuns clar m-ar convinge că aspectele de care doresc să mă ocup aici sunt cunoscute de cititor dar nu icircn amănunt și dacă așa stau lucrurile atunci nu irosesc prețiosul timp al celui care ajunge la pagina cu articolul meu

Viața e plină de paradoxuri Icircn urmă cu mii de ani So-crate pretindea că dacă știi mai multe icircți dai seama cacirct de puțin știi Dar paradoxurile icircn care se bdquoscaldărdquo Israelul de la icircntemeierea sa sunt mult mai puțin filozofice

Prea cunoscutul umorist foiletonist și cineast Efraim Kișon spunea că Israelul e unica țară icircn care părinții icircnvață de la copii limba maternă Nimic mai adevărat

Această faimoasă frază reprezintă un paradox valabil de cacircnd există Israelul și noii veniți (bdquoolim hadașimrdquo) Pacircnă icircn ziua de azi copiii și nepoții noștri ne corectează vorbi-rea și scrisul icircn ebraică Pentru oricine nu și-a ros coatele pe nicio bancă a vreunei școli israeliene limba vorbită dar mai ales cea scrisă prezintă nenumărate capcane unele benigne altele hilare iar o mică parte chiar periculoase

Icircn felul acesta se conturează un al doilea paradox tot legat de limbă și anume că majo-ritatea adulților care s-au așezat aici s-au trans-format peste noapte icircn analfabeți icircn sensul că indiferent dacă ești intelectual sau nu ai pierdut capa-citatea de a poseda cel puțin o limbă la perfecție Icircn cea maternă doar te descurci dar i-ai uitat amănuntele jocurile de cuvinte expresiile mai puțin uzuale Cacirct despre ebra-ică cum spuneam partida e pierdută de la bun icircnceput

O notă personală icircn acest subiect eu citesc curent icircn ebraică scriu curent icircn ebraică public curent icircn ebraică țin conferințe curent icircn ebraică vorbesc cu nepoții mei nu-mai ebraică și totuși nu posed comme il faut ebraica

Și acum un al doilea subiect după părerea mea nu mai puțin interesant

Propun cititorului să arunce o privire asupra situației politice din țările europene De-a lungul istoriei secolului XX populația bdquode stacircngardquo era formată din cei nevoiași din păturile socio-economice mai puțin afluente pe cacircnd bdquodreaptardquo era apanajul bogătașilor Stacircnga cerea schim-barea situației politice pe cacircnd dreapta lupta pentru menținerea ei Ei bine și icircn Israel cine dorește schim-barea culorii politicii actuale e socotit de stacircnga doar că bdquostacircngardquo aici e reprezentată icircn majoritate de intelectuali și de cei bine (și foarte bine) situați din punct de vedere socio-financiar iar bdquodreaptardquo e susținută de pături mult mai puțin alintate de soartă Știu mi se va spune că azi icircn Is-rael cele două curente cel de dreapta și cel de stacircnga nu mai sunt atacirct de diferite ca icircn trecutul nu prea icircndepărtat și cu toate acestea icircmpărțirea icircntre cele două atitudini po-litice reprezintă o realitate pe care toți o cunosc și cu care ne confruntăm aproape zilnic

Iată un al treilea aspect paradoxal al vieții israeliene cea de toate zilele

Icircn fiecare zi diversele mijloace de comunicare israeli-ene amintesc probleme legate de securitatea națională și de pericolul care pacircndește țara la fiecare graniță pentru că nicio graniță nu ne desparte de un popor prieten ci icircn cel mai bun caz de partea cealaltă se află un regim care a semnat un tratat de bdquopace recerdquo cu statul evreu

Doar că Israelul e o țară ale cărei granițe nu sunt toate recunoscute de toți De exemplu granița de nord cu Li-banul Dacă citești preceptele grupării teroriste libaneze Hezbollah vei găsi justificarea luptei icircmpotriva Israelului pentru că Hezbollah pretinde o porțiune din regiunea de nord aflată sub jurisdicție israeliană Ba mai mult formal la raison drsquoecirctre a acestei formațiuni teroriste e tocmai această pretenție teritorială

Și ce să mai vorbim de granița de est Adică de existența teritoriilor ocupateeliberate (depinde pe cine icircntrebi) icircn timpul Războiului de Șase Zile și populate de cacircteva milioane de palestinieni adică arabi foști locuitori ai fostului teritoriu aflat sub mandat britanic după Primul Război Mondial și peste o jumătate de bdquocoloniștirdquo israeli-eni Acolo lucrurile sunt mult mai complicate fiind vorba de o bdquolinie albastrărdquo (granița stabilită de ONU prin planul de partiție din noiembrie 1947) și de una bdquoverderdquo care reprezintă rezultatul Războiului de Independență din anii 1948-1949 și Iordanul care ne desparte de Iordania dar

și de ceea ce lumea numește West Bank (icircn ca-zul icircn care am reușit să bulversez icircnțelegerea noțiunilor de mai sus recomand o privire rapidă asupra hărții regiunii)

Cacirct despre granița cu Siria treaba e de asemenea foarte complicată pentru că noi am alipit la Israel o bună parte a Icircnălțimilor Golan icircn urma războiului din 1967 și acest subiect reprezintă un adevărat casus beli practic imposibil de rezolvat acea parte de pămacircnt fiind deja po-pulată cu evrei care au hotăracirct că acolo e locul lor și ni-meni nu-i poate mișca

Și la urmă ceva care seamănă mai mult cu o glumă de prost gust La o populație icircn jur de nouă milioane icircn Israel există nu mai puțin de 42 (patruzeci și două) de partide politice Extrapolacircnd aceste cifre la alte țări ar icircnsemna ca Romacircnia să aibă vreo 90 de partide Franța cam 250-280 iar Statele Unitepeste 1200 de partide

Și unde-i paradoxul Uite-l icircn ciuda multitudinii de formațiuni politice ele pot

fi icircmpărțite icircn trei sau patru subgrupe fiecare avacircnd un clar numitor comun și icircn felul acesta diferențele din inte-riorul aceleiași subgrupe se estompează și devin neesen- țiale

Aș putea continua enumerarea situațiilor cu caracter paradoxal de care ne lovim aici de cacircteva ori pe zi dar e cazul să mă opresc Dar paradoxul nr 1 și cel mai evi-dent al Israelului e icircnsăși existența sa icircn pofida tuturor celor care contestă dreptul poporului evreu de a trăi icircn patria-mumă la care s-au icircntors după o bdquoscurtărdquo absență de 2000 de ani de aceea orice alt aspect aparent șocant al vieții noastre de zi cu zi devine minuscul și neimportant

Prof dr GABRIEL M GURMAN Omer Israel

gurmanbguacil

bdquoAcul de fierrdquo cea mai nouă creație a industriei israeliene de apărare

Trăim din paradoxuri

Iudaismul una dintre

religiile oficiale ale Islandei

La sfacircrșitul lunii martie a acestui an Ministerul de Interne islandez a adăugat iudaismul religiilor recunos-cute icircn mod oficial de stat Această decizie oferă evreilor din această țară oportunitatea de a se icircnregis-tra icircn mod oficial ca membri ai unei comunități evreiești care se va bu-

cura de o serie de facilități acordate cultelor religioase și grupurilor etni-ce minoritare Legislația islandeză prevede ca fiecare cetățean cu vacircr-sta de peste 16 ani să achite anual o taxă de cult icircn valoare de 100 de dolari americani acești bani urmacircnd a fi redirecționați de către autorități organizațiilor de cult icircn mod direct proporțional cu numărul membrilor acestora Icircn prezent comunitatea evreiască din Islanda numără circa 200 de membri și se alătură celor aproximativ 50 de organizații de cult recunoscute icircn mod oficial

Rabinul Avi Feldman coordona-torul Habad Islanda a declarat publi-cației The Times of Israel că decizia de recunoaștere a iudaismului ca una dintre religiile oficiale este bdquouna importantă pentru comunitaterdquo și mai ales icircndelung așteptată Rabinul Feldman este primul rabin stabilit icircn Islanda icircn anul 2018 atunci cacircnd a părăsit Brooklynul pentru a se muta icircn Reykjavik alături de soția sa și de cele două fiice

Istoria evreilor din micul stat din nordul Oceanului Atlantic icircncepe la jumătatea secolului al XVII-lea oda-tă cu primii comercianți originari din Polonia Olanda și Danemarca La sfacircrșitul anului 2018 o propunere de interzicere a circumciziei a stacircrnit un val de reacții ferme atacirct din partea comunității evreiești cacirct și din partea celei musulmane inițiativa fiind aban-donată icircn pofida unei largi susțineri din partea liderilor a patru partide po-litice din legislativul de la Reykjavik Un eveniment fericit icircnsă a avut loc icircn februarie 2020 atunci cacircnd a fost primit primul Sul de Tora care a intrat icircn posesia comunității din Capitală grație filantropului Uri Krauss

DAN DRUȚĂ

Icircnsemnări de la fața locului

Rabinul Avi Feldman și familia sa

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 19

Operele Evei Cerbu icircntr-o licitație de artă Artmark

Diplomat chinez care a salvat zeci de mii de evrei

Continuă aplicarea măsurilor

de austeritate la FCER

Comitetul Director al FCER care a avut loc pe 19 martie 2021 a apro-bat prelungirea cu icircncă un trimestru a unor măsuri de austeritate aplica-te atacirct la nivelul Federației cacirct și al comunităților evreiești locale

Veniturile salariale brute și de mandat ale persoanelor care nu sunt și pensionari se reduc cu 5 pentru următoarele trei luni (o dimi-nuare cu 3 față de reducerea sa-larială aplicată icircn trimestrul prece-dent) Icircn cazul pensionarilor norma de lucru scade cu 15 o revenire cu 5 față de precedentele trei luni) De asemenea toate contractele de drepturi de autor sau prestări ser-vicii vor fi reduse cu minimum 15 sau suspendate Excepție fac cele la care plata reprezintă procent din contribuții de participare Tot cu 15 se vor micșora și ajutoarele religi-oase de care beneficiază membrii comunităților evreiești

Tot pentru scăderea cheltuielilor se continuă sistarea angajărilor iar pentru posturile vacante se va deci-de de la caz la caz

Măsurile menționate mai sus nu se aplică persoanelor care icircși desfășoară activitatea icircn domeniul asistenței sociale și medicale De asemenea icircn următoarele trei luni vinerea se va lucra icircn continuare de la domiciliu iar persoanele care vor asigura desfășurarea activității la se-diu icircn ziua de vineri vor lucra de la domiciliu icircntr-o altă zi

Membrii Comitetului Director au aprobat vacircnzarea unor imobi-le apartamente sau terenuri din București Rădăuți Cluj Oradea și Piatra Neamț (AM)

Diplomația publică israeliană și conflictul israeliano-arab

La sfracircșitul lunii trecute Casa de licitație Artmark a dedicat pentru pri-ma dată un eveniment expozițional și o licitație icircn mod exclusiv unei artiste Este vorba de Eva Cerbu fostă Eva Kauffman pictor și sculptor din perioa-da interbelică și de anvergură istorică manifestă icircn avangarda feminină a in-

terbelicului tacircrziu precum și icircn realis-mul militantist al perioadei postbelice scrie icircntr-o prezentare Alina Panico PR manager al Casei de licitație

bdquoAvangarda la feminin Licitație de Atelier Eva Cerbuldquo este primul eve-niment icircn piața romacircnească de artă dedicat icircn exclusivitate unei singure artiste (iar nu unei selecții colective curatoriale) 153 de opere de artă aparținacircnd toate patrimoniului atelie-rului de artist Eva Cerbu au fost scoa-se la licitație pe 30 martie reflectacircnd prin diversitatea lor completa evoluție artistică a Evei Cerbu de la perioada avangardei tacircrzii la cea a realismului propagandist postbelic și pacircnă tacircr-

ziu icircn contemporaneitate bdquoMaxy m-a icircnvățat să gacircndesc Ciucurencu ndash să văd o infinitate de culorildquo afirma Eva Cerbu icircntrebată cacircndva despre pro-fesorii ei și datoria de recunoștință

bdquoCu deferență și emoție am accep-tat propunerea familiei Evei Cerbu de a dedica marii artiste avangardiste Eva Cerbu o licitație de atelier exclu-sivă deși piața romacircnească de artă nu cunoaște precedent nici organi-zatoric nici de cotație icircntr-asemenea privință Este un prilej să facem dintr-o dată cunoscută prin panoramarea tuturor perioadelor artistice și noilor generații de colecționari munca cre-ativă robotitoare pe care Eva Cerbu a desfășurat-o răbdător icircn atelierul ei bucureștean vreme de 50 de ani așa cum au făcut-o la fel de marginalizat dar pătimaș alte avangardiste ima-ginative ori postmoderniste precum pentru a numi doar cacircteva exemple Geta Brătescu ori Margareta Sterian ori Yvonne Hassan care au benefici-at recent de o retrospectivă la Muzeul Național de Artă Contemporanăldquo a declarat Ioana Spiridon șefa biroului de artă postbelică și contemporană a Casei A10 by Artmark

Inedita ofertă de artă a putut fi admi ra-tă la parterul Palatului Cesianu-Racoviță iar evenimentul a avut loc online

Icircn urma licitației aproape toate lucrările artistei au fost cumpărate prețurile depășindu-le de multe ori pe cele de pornire (EG)

Centrul de Studii Israeliene bdquoTheo-dor Herzlrdquo din cadrul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA) icircmpreună cu Asociația Eu-ropeană de Studii Israeliene (AESI) au organizat un seminar dedicat diplomației publice israeliene și con-flictului israeliano-arab Seminarul a abordat aspecte particulare ale acestor tematici icircn cadrul a două stu-dii de caz Evenimentul a fost salu-tat de prof Remus Pricopie rectorul SNSPA și de prof Liviu Rotman di-rectorul Centrului Cele două tematici au fost moderate de prof Joanna Dy-duch președintele AESI și prof Lilia-na Popescu prorector al SNSPA

Prima temă referitoare la politica publică israeliană și probleme identi-tare a fost prezentată de dr Karoli-na Zielinska (Polonia) Ea a abordat subiectul prin cazul concret al progra-melor de ajutorare ale Israelului icircn țări din Africa subsahariană un program care durează de multe decenii și care a adus avantaje economice financi-are și tehnologice ambelor părți dar mai puține cacircștiguri politice icircn sensul că deși relațiile bilaterale erau bune nu icircntotdeauna statele africane au susținut pozițiile israeliene Icircnsă da-torită acestor programe de dezvolta-re Israelul și-a făcut o imagine pozi-tivă icircn aceste țări Programele au fost inițiate de societăți particulare rareori de stat și nu au avut implicații politice un aspect criticat de organizații ale drepturilor omului dar și de cetățeni israelieni deoarece programele de ajutorare nu au fost condiționate de sistemul politic al statelor dimpotrivă au existat relații chiar cu state condu-se de lideri autocrați

Dr Călin Georgia de la Universi-tatea Babeș-Bolyai a abordat conflic-tul israeliano-palestinian icircn contextul teoriei securității care acționează icircn cazul ambelor părți deoarece atacirct israelienii cacirct și palestinienii se con-

fruntă cu amenințări existențiale De multe ori conflictele se ivesc din reacția și contrareacția părților din neicircnțelegerea nevoilor de securitate ale fiecăreia Problemele de securi-tate pot fi folosite ca mesaje de către oamenii politici icircn condițiile icircn care există numeroase amenințări Chiar

dacă icircntr-o perspectivă mai icircnde-părtată s-ar putea ca la nivel men-tal părțile să accepte ideea reducerii amenințărilor practic nu se icircntrevede vreun termen icircn care conflictele dintre părți vor dispărea a arătat vorbitorul

Cei doi cercetători au răspuns icircn-trebărilor puse de participanți (EG)

Printre diplomații de-acum cunos-cuți din diferite țări care icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial au reușit să salveze evrei icircn pofida opoziției guvernelor lor se numără o persona-litate mai puțin cunoscută diplomatul chinez Ho Feng-Shan

Supranumit bdquoSchindler al Chineildquo Ho Feng-Shan s-a născut icircn 1901 icircn regiunea Hunan Se trăgea dintr-o fa-milie săracă mama fiind creștină de-votată iar tatăl un cercetător al con-fucianismului dar care a murit cacircnd băiatul avea șapte ani Icircn studiile sale a fost ajutat de Misiunea Luterană Norvegiană care l-a icircndrumat către Universitatea Ludwig Maximilian din Muumlnchen unde a obținut doctoratul icircn economie politică

Ho a intrat icircn serviciul diplomatic chinez fiind mai icircntacirci acreditat icircn Tur-cia apoi icircn 1937 a fost secretar unu la Legația chineză de la Viena După Anschluss icircn 1938 a devenit consul general Fiind vorbitor de germană și-a făcut mulți prieteni printre evreii din Viena

Urmărind desfășurarea conferinței de la Evian din 1938 diplomatul chi-nez și-a dat seama că icircn afară de Republica Dominicană nicio țară nu a fost de acord să primească un nu-măr semnificativ de refugiați evrei A decis să acționeze singur și contrar dispozițiilor superiorilor lui a acordat din motive umanitare 185000 de vize pentru evreii austrieci Destinația era

Shanghai și aproximativ 30000 din-tre ei s-au și refugiat acolo El și-a continuat activitatea pacircnă icircn 1940 cacircnd a fost rechemat O parte dintre refugiații evrei a rămas la Shanghai 10 ani suportacircnd ocupația japoneză alții au reușit să plece către diferite destinații Hong Kong Filipine Israel sau SUA

Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial Ho a icircndeplinit misiuni mili-tare și diplomatice pe lacircngă puterile aliate După victoria comunistă din China a plecat icircn Taiwan și a servit ca ambasador pacircnă icircn 1973 S-a retras la San Francisco unde și-a scris car-tea de memorii Cei 40 de ani ai mei ca diplomat El și-a explicat decizia icircn felul următor bdquoVăzacircnd situația dra-matică a evreilor era firesc să simți o profundă compasiune și ca om să te implici să-i ajuțirdquo

La cererea unor supraviețuitori icircn urma eforturilor sale icircn 2001 Yad Va-shem i-a acordat titlul de bdquoDrept icircntre Popoarerdquo și a relevat că Ho a fost unul dintre primii diplomați care au emis vize pentru a-i salva pe evrei de Holo-caust Cei care au cunoscut activita-tea lui au afirmat pe drept cuvacircnt că a salvat mai mulți evrei decacirct Oskar Schindler (EG)

După 80 de ani

Un sul de Tora dispărut revine comunității evreilor din Rotterdam

Un sul de Tora dispărut dintr-o sinagogă olandeză icircn timpul invaziei naziste a fost descoperit 80 de ani mai tacircrziu și redat comunității evreilor relatează site-ul Jewish Telegraphic Agency Sulul la prima vedere păstrat de-a lungul vremii icircn stare foarte bună aparținea unei sinagogi din Dordrecht a afirmat Chris den Hoed președintele Comunității Evreilor din Rotterdam - NIG

De multă vreme sulul se afla la familia Penning din Dordrecht dar icircntr-o zi cineva din familie l-a menționat istoricului local Kees Weltevrede spunacircnd

că nu se știe cum a ajuns la ei Atunci Weltevrede s-a dus la NIG

Știrea i-a bucurat pe mem-brii comunității bdquoNimeni nu știa ce s-a icircntacircmplat cu sulul din Dordrecht S-a presupus că s-a pierdut icircn timpul Holocaustu-lui ca și multe alte obiecte de cult a declarat istoricul Familia Penning nu a cunoscut originea sulului care a și fost predat

comunității evreilor a afirmat Chris den Hoed Rotterdam este foarte aproape de Dordrecht

Pacircnă la urmă calea străbătută de sulul de Tora a fost descoperită După ce icircn 1940 sinagogile au fost icircnchise icircn urma ocupației naziste mai multe obiecte de cult au fost luate de Meijer Michiel Cohen un evreu care deținea o uzină de prelucrare a metalelor El a supraviețuit Holocaustului dar cu traume grave Fabrica a fost cumpărată de la Cohen de Aart Bezemer El a găsit sulul și i l-a dat lui Kees Penning un respectat profesor din Dordrecht care a murit icircn 2001 Văduva lui Tineke i-a povestit istoricului despre sul și icircn acest fel a fost redat comunității evreiești

Numai 60 de evrei din comunitatea din Dordrecht care număra mai multe sute de membri au supraviețuit Holocaustului iar icircn anii 1980 comunitatea ca atare a icircncetat să mai existe

Acum sulul este examinat pentru a se stabili dacă se mai poate folosi la slujbe și dacă are părți deteriorate care ar necesita restaurarea (EG)

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

O sinagogă icircn memoria victimelor de la Babii Iar

Constelații diamantine ndash aprilie 2021

Semnalăm apariția unui nou număr al publicației de cultură Constelații di-amantine editată sub egida Ligii Scri-itorilor Romacircni și a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din Romacircnia

Bogatul sumar tematic reunește ca de obicei o serie de articole pe teme culturale icircndeosebi literare bio grafii ale unor oameni de litere precum și fragmente ale unor creații poetice Filosofia și istoria ideilor și a culturii se regăsesc și ele icircn paginile revis tei coordonate de redactorul-șef Doina Drăguț Nu icircn ultimul racircnd versurile unor autori contemporani au menirea de a completa orizontul cultu ral desăvacircrșit propus cititorilor (DD)

Prințul Filip al Marii Britanii

ndash un apropiat al evreilor

Dintre membrii familiei regale britanice prințul Filip soțul reginei Elisabeta decedat de curacircnd a fost persoana cea mai apropiată de evrei și de cauzele evreiești scrie publicația The Jewish Telegraphic Agency Mama lui prințesa Alice a Greciei a adăpostit icircn timpul celui de al Doilea Război Mondial o fa-milie de evrei iar pentru acest gest Yad Vashem muzeul israelian al Holocaustului i-a acordat titlul de bdquoDrept icircntre popoarerdquo

Ofițer icircn marina britanică prințul a participat la efortul de război an-tihitlerist și a avut o atitudine critică față de colaboratorii naziști inclusiv față de cei din familia lui Trei dintre surorile prințului s-au căsătorit cu nobili germani care l-au sprijinit pe Hitler Icircn aceeași măsură l-a repudiat pe fostul rege Edward al VIII-lea un-chiul reginei cu simpatii pronaziste

Icircn decursul vieții Filip a participat la evenimente evreiești și proisraeli-ene Ca susținător al prezervării me-diului icircnconjurător el a vorbit de mai multe ori la manifestările organizate de Fondul Național Evreiesc și a spon-sorizat și alte evenimente evreiești Icircn 1994 a fost primul membru al fa-miliei regale britanice care a efectuat o vizită icircn Israel cu prilejul acordării post-mortem a titlului de bdquoDrept icircntre popoarerdquo mamei sale Icircn același timp a vizitat mormacircntul acesteia de pe Muntele Măslinilor și la Yad Vashem a plantat un tei icircn memoria prințesei Alice bdquoHolocaustul a fost cel mai ori-bil eveniment din icircntreaga istorie a evreilor și va rămacircne icircn memoria vi-itoarelor generații De aceea este o atitudine foarte generoasă că aici se evocă și gestul a milioane de oameni care ca și mama mea au icircmpărtășit durerea și suferințele dumneavoastră și au făcut fapte modeste pentru a atenua oroareardquo a spus prințul la Yad Vashem

Liderii evrei din Marea Brita-nie și-au exprimat compasiunea la vestea morții prințului Viața lui Filip bdquos-a desfășurat icircn serviciul public de la participarea lui icircn marina bri-tanică icircn timpul celui de al Doilea Război Mondial la zecile de mii de angajamente pe care le-a icircndeplinit timp de 65 de ani icircn numele famili-ei regalerdquo a declarat Marie van der Zyl președinta Comisiei Deputaților Evrei Britanici La racircndul său Reu-ven Rivlin președintele Israelului și-a exprimat compasiunea pen-tru decesul prințului prin cuvintele tradiționale bdquoFie ca memoria lui să fie binecuvacircntatărdquo (EG)

Irina Marin-Cajal ndash să prețuim folclorul și tradițiile minorității rome

Ziua de 8 aprilie este și Sărbătoa-rea etniei romilor din Romacircnia oca-zie cu care Grupul Parlamentar al Minorităților din Romacircnia icircn partene-riat cu Asociația Partida Romilor Pro-

Europa au organizat la Palatul Par-lamentului o masă rotundă intitulată bdquoRomacircnia patria comună și indivizibi-lă a tuturor cetățenilor săirdquo A fost dis-cutată importanța adoptării Declarației

Camerei Deputaților privind condam-narea antisemitismului discriminării rasismului și xenofobiei pe agenda discuțiilor figuracircnd și creșterea gradu-lui de conștientizare a problemelor cu care se confruntă minoritatea romă din Romacircnia precum și aspecte juridice și culturale legate de viața minorității rome icircn țara noastră

Prezentă la manifestare Irina Marin-Cajal subsecretar de stat la Ministerul Culturii și președinta Comi-siei de Etică și Mediere a Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia a subliniat icircntre altele că bdquoastăzi sun-tem datori a rememora și a evidenția identitatea culturală lingvistică fol-clorul și tradițiile minorităţii rome ndash a doua ca importanță după numărul membrilor săi

Este de notorietate că romii au ex-celat dintotdeauna icircn domeniul artelor muzicale interpretative icircn domeniul meșteșugurilor că au fost și sunt o

prezență constantă icircn racircndul actorilor și că au avut reprezentanți de seamă icircn literatură ndash Ion Budai Deleanu și Ion Barbu (Dan Barbilian) fiind cele mai proeminente numerdquo

Icircn final vorbitoarea a subliniat bdquoexistența unor decalaje economice și sociale care reclamă intensificarea eforturilor autorităților administrației publice centrale și locale pentru in-cluziunea socială a cetăţenilor romi pentru combaterea discriminării urii și intoleranței Icircn această privință Minis-terul Culturii și-a asumat un rol activ icircn promovarea și protejarea identității și diversității culturale icircn protejarea conservarea și dezvoltarea culturii limbii tradițiilor și patrimoniului cultu-ral al minorității romerdquo

Organizatorii i-au decernat Irinei Marin-Cajal o Diplomă de excelență bdquopentru contribuția la promovarea și dezvoltarea culturii și identității minorității rome din Romacircniardquo (AM)

De Iom Hașoah ziua comemorării victimelor Holocaus tului la Kiev a fost inaugurată o nouă sinagogă Ea a fost ridicată lacircngă prăpastia de la Babii Iar acolo unde icircn ajun de Iom Kipur 1941 icircn decurs de două zile naziștii au icircmpușcat peste 33000 de evrei ndash bărbați femei și copii Este o sinago-gă-simbol și va face parte din Centrul

Memorial al Holocaustului Babii Iar Acesta este o inițiativă privată crea-tă icircn 2016 și are menirea de a cule-ge date istorice mărturii și povestiri care pacircnă de curacircnd au fost trecute sub tăcere precum și de a identifica victimele ndash scrie publicația evreiască Allgemeiner care apare icircn SUA

bdquoEste un eveniment semnifica-

tiv deoarece demonstrează anga-jamentul guvernului ucrainean de a recunoaște asasinatul icircn masă de pe teritoriul ucrainean cu atacircția ani icircn urmărdquo a declarat Mark B Levine vicepreședinte executiv al Coaliției Naționale de Sprijin pentru Evreimea Euro-Asiatică Sinagoga face parte dintr-un proiect mai vast de a crea

un complex al credințelor care să in-cludă case de rugăciuni pentru evrei creștini și musulmani deoarece aco-lo au fost executate și persoane din rezistența ucraineană precum și ho-mosexuali romi și handicapați Lacircngă sinagogă se icircnalță de acum o biserică ortodoxă și icircn viitor vor fi construite bi-serici și pentru alte credințe Numărul

total al victimelor de la Babii Iar este de aproximativ 100000 fiind cea mai mare groapă comună din Europa

Sinagoga este singurul monument pentru victimele icircmpușcate ale Ho-locaustului Structura sinagogii este confecționată din bacircrne de lemn de stejar de 100 de ani Plafonul este decorat cu o hartă a cerului icircnstelat care reproduce poziția stelelor la 29 septembrie 1942

Patrick Debois preotul catolic care icircn ultimii 17 ani și-a dedicat viața des-coperirii și identificării gropilor comu-ne ale evreilor asasinați de naziști icircn Europa de Est ocupată a explicat că documentarea și evocarea memori-ei victimelor Holocaustului executate prin icircmpușcare sunt mai importante decacirct oricacircnd bdquoLa Auschwitz sau icircn alte lagăre naziste de exterminare există locuri de vizitat Identificarea victimelor prin icircmpușcare se bazează pe găsirea unor martori oculari care să indice locurile de execuție și gro-pile comune Depunem eforturi să gă-sim dovezi Oamenii doresc să spună adevărul Trebuie să păstrăm gropile comune Fără aceste dovezi numărul negaționiștilor va crește icircn timp ce supraviețuitorii vor muri Dacă nu vom avea dovezi ale crimei nu-i vom pu-tea trage la răspundere pe asasinirdquo a declarat părintele pentru Allgemeiner (EG)

Panedemia de coronavirus a intensificat diferite formehellip

social media ca-racterizate prin

agresivitate și abuzuri verbale Un fe-nomen nou este bdquozoom-bombingrdquo-ul respectiv icircntreruperea unor conferințe organizate de centre comunitare evreiești organizații studențești a unor slujbe din sinagogi Hackerii au plasat simboluri naziste pe aceste platforme Numai icircn SUA au avut loc 200 astfel de evenimente

Grupurile extremiste mai ales de extremă dreapta respectiv suprematiști albi și neonaziști s-au mutat pe darknet care s-a dezvol-tat anul trecut Aici se pot duce fără opreliști campanii antisemite De ace-ea s-au redus manifestările antisemite

de pe social media accesibile și s-au icircnmulțit cele de pe darknet

Oponenții vaccinărilor au pus sem-nul egalității icircntre restricțiile și caranti-na menite să limiteze pandemia și mă-suri ale regimului nazist Lockdown-ul era comparat cu icircncarcerări icircn gheto-uri și lagăre de concentrare iar vac-cinurile cu experimente medicale din lagăre Certificatele de vaccinare erau considerate ca procedurile de selec-tare din lagărele naziste Campania de succes dusă de Israel icircmpotriva Covid și faptul că la conducerea unor firme producătoare de vaccinuri se află evrei au fost folosite la susținerea acuzațiilor că israelienii și evreii vor să profite de pe urma pandemiei

(Urmare din pag 16)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 21

că la anul ne vom putea icircntacirclni cu toții la Ierusalim

Icircn continuare la Templul Coral prim-rabinul Rafael Shaffer și prim- cantorul Emanuel Pusztay au rostit icircn ebraică și romacircnă rugăciunea pentru Statul Israel

La inițiativa Lucianei Friedmann președinta CE Timișoara a fost pre-zentat Centrul Național Shalva din Ie-rusalim un institut unic icircn lume pentru tratarea copiilor și tinerilor cu diferite dizabilități fizice și psihice Un grup de copii reprezentativi a transmis un mesaj special pentru comunitatea evreiască din Romacircnia și a invitat doritorii să facă o vizită la centru de-oarece numai icircn acest fel se poate icircnțelege activitatea ce se desfășoară acolo Un aspect interesant a fost scos icircn evidență de o reprezentantă a grupului și anume efectul benefic al Acordurilor Abraham care au permis stabilirea de legături cu organizații din Emiratele Arabe Unite și Bahrain Un frumos concert a fost apoi prezentat de Shalva Band icircmpreună cu Orches-tra Filarmonică a Israelului iar soliștii uneia dintre melodiile compuse de Simon amp Garfunkel au fost din Emira-tele Arabe Unite

Urări de bdquola mulți ani Israelrdquo au fost transmise de copiii Grădiniței Gan Eden de artistul grafic Sergiu Vasile iar Adrian Gueron directorul JCC a transmis mesaje de felicitare de la fa-milii din Israel

Un cadou muzical deosebit a fost oferit de Silvian Horn vicepreședintele CEB După ce a comunicat celor care urmăreau evenimentul bucuria de a fi icircmpreună de Ziua Israelului el a ară-tat că CEB vrea să le facă o mică sur-priză A fost vorba de un mic program interpretat de Corul Templului Coral iar cireașa de pe tort a fost invitata Carla Mușat care a interpretat cu mă-iestrie bdquoIerușalaim șel Zahavrdquo

Un mesaj formulat din toată inima a fost trimis și de solistul Izhar Cohen cacircștigătorul ediției din 1978 a Euro-visionului Trebuie să fim macircndri că suntem evrei și nu trebuie să ne te-mem de nimeni a spus cacircntărețul El și-a exprimat speranța ca după pan-demie să poată vizita Romacircnia și a interpretat unul dintre cacircntecele sale

Un moment muzical deosebit a fost interpretarea de către Alexandra

Chelu și Florin Chelu Madeva a melo-diei Lech Eli transmisă din frumoasa Sinagogă din Oradea

Evenimentul a luat sfacircrșit cu inter-pretarea imnurilor Romacircniei și Israe-lului de către Carla Mușat și prim-rabi-nul Shraya Kav de la Oradea

Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial după ocuparea Franței de către armata germană au fost crea-te mai multe rețele de rezistență icircn funcție de orientarea politică a mem-brilor lor Una dintre ele comunistă a fost FTP-MOI (Francs-Tireurs et Parti-sans-Main drsquoOeuvre Immigreacutee) mică dar foarte eficientă și care acționa icircn regiunea pariziană a fost creată de Boris Holban (Bruhman) evreu pro-venind din Basarabia scrie publicația franceză JForum Născut la Ataki dar crescut la Cernăuți icircn 1929 a aderat la Partidul Comunist Romacircn regiunea Hotin Pentru acțiunile desfășurate a fost arestat și condamnat la șase ani de icircnchisoare fiind icircnsă amnistiat icircn 1932 A părăsit Romacircnia icircn 1937 cu intenția de a se angaja icircn Brigăzile Internaționale pentru a lupta icircn Spa-nia trecacircnd mai icircntacirci prin Cehoslo-vacia și ajungacircnd icircn vara lui 1938 icircn Franța Datorită hotăracircrii guvernului spaniol din septembrie 1938 de a re-trage Brigăzile Internaționale de pe front a rămas la Paris și icircn 1939 la izbucnirea războiului s-a angajat icircn-tr-un regiment de voluntari străini Făcut prizonier a reușit să evadeze Ajuns la Paris Holban a recrutat lup-tători antifasciști organizacircnd icircn martie

1942 grupul parizian FTP-MOI Acest grup a desfășurat numeroase acțiuni icircmpotriva ocupanților germani pre-cum sabotaje și atacuri icircmpotriva mi-litarilor germani izolați sau icircn grupuri Fiind icircn dezacord cu direcția Partidu-lui Comunist Francez care cerea in-tensificarea acțiunilor Holban a fost demis de la conducerea grupului icircn iulie 1943 fiind icircnlocuit cu Missak Manouchian Holban a apreciat icircn mod justificat că din cauza presiunii poliției rețeaua este pe cale de des-trămare Scurt timp după aceea icircn urma unei trădări rețeaua cade și icircn februarie 1944 membrii și liderul lor sunt executați Icircn decembrie 1943 Holban este rechemat de conducerea FTP El icircl descoperă și-l execută pe trădător Rămacircne conducătorul militar al grupului pacircnă la eliberarea Parisu-lui icircn august 1944 cacircnd a fost numit comandant al Batalionului 5122 for-mat din voluntari străini

După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial la sugestia conducă-torilor Partidului Comunist Francez Holban se icircntoarce icircn Romacircnia unde a fost ridicat la gradul de general și a ocupat diferite funcții icircn armată Icircn 1950 icircn perioada epurărilor a fost demis din armată și trimis ca inginer

icircntr-o fabrică de textile domeniu icircn care a lucrat pacircnă la ieșirea la pensie icircn 1970

Mai tacircrziu revine icircn Franța iar la 8 mai 1994 sub Arcul de Triumf președintele Franccedilois Mitterrand icircl de-corează cu Legiunea de Onoare

EVA GALAMBOS

Boris Holban erou al Rezistenței franceze

Solomon Marcus cinci ani

de la intrarea icircn posteritate

Solomon Marcus de la dispariția căruia au trecut cinci ani face parte dintre oamenii de care se vorbește la prezentul continuu Icircnzestrat deopotri-vă pentru științele exacte și cele uma-niste pe care a știut să le icircmbine icircntr-o simbioză proprie cu o operă recunos-cută icircn plan național și internațional savantul este alături de Grigore Moisil fondator al studiilor interdisciplinare la noi utilizacircnd matematica icircn lingvistică analiză teatrală științe naturale soci-ologie Tot ceea ce a construit a avut ca punct de pornire icircncredințarea că fiecare domeniu de creație include o componentă artistică și una științifică Oferea exemple ilustre icircn acest sens de pildă bdquoEticardquo lui Spinoza bdquoScrierilerdquo lui John Duns Scotus Se sprijinea de asemenea pe ce au făcut anticii Un argument era Pitagora punacircnd bazele muzicii icircn limbaj matematic Semnul icircntrebării baza iudaismului funcționa icircn tot ce citea bdquoIcircndoiala ndash obișnuia să spună ndash mi se pare starea de spirit cea mai productivă și n-aș renunța la ea niciodatărdquo

Mezin icircn familia bdquoCroitorului din Backrdquo ndash cum icircși intitula unul dintre frați scriitorul Marius Mircu una din-tre cele mai bune cărți ale sale Back fiind formula anglicizată pentru Bacă-ul lor natal ndash Solomon Marcus a trăit toate dramele euforiile decepțiile generației sale Era adolescent icircn perioada de emergență a extremei drepte icircn Romacircnia A purtat steaua galbenă a făcut muncă obligatorie a fost dat afară din liceul de stat la scurt timp după examenul de ad-mitere unde intrase printre primii A continuat să icircnvețe la liceul evreiesc din Bacău Nu se limita la ceea ce se preda icircn clasă Era pasionat de Emi-nescu Arghezi Bacovia Baudelaire Rilke Printre dramaturgi preferați erau Ibsen Strindberg Caragiale Cacirct de fertilă a fost atracția s-a vă-zut Icircn vremuri de icircncercare cacircnd evreilor scoși icircn afara legii li se pre-gătea deportarea tacircnărul se rezema pe icircnvățătură moștenire ancestrală de rezistență Pasiunea pentru mate-matică icircnsă prima A avut chiar de suferit din această cauză Discuta despre bdquopartizanii geometriei neeucli-dienerdquo icircmpreună cu cacircțiva colegi pe o bancă icircn parc Era mai-iunie 1944 Frontul antinazist se apropia Agenții Siguranței ndash la pacircndă Au auzit cu-vacircntul bdquopartizanrdquo I-au dus la poliție i-au bătut i-au ținut icircn arest Urmau să fie judecați la Curtea Marțială No-rocul lor lipsa de probe acuzatoare

Imediat după Eliberare icircn fața unei comisii profesorale din icircntrea-ga Moldovă a fost primul pe lista absolvenților de bacalaureat După facultatea de matematică terminată cu brio discipolul lui Miron Niculescu și Grigore Moisil devenit treaptă cu treaptă profesor universitar acade-mician laureat a prestigioase premii a rămas pacircnă la sfacircrșit apropiat de viața culturală a comunității sale

IULIA DELEANU

73 de ani de independență a Israeluluidiversitate pe icircnțelegere re-

ciprocă și experiențe icircmpărtășiterdquo Președintele Israelului și-a exprimat convingerea că numai icircmpreună cu toate comunitățile bdquose va putea com-bate cu succes antisemitismul se va putea icircntări educația evreiască și pro-mova păstrarea memoriei Holocaus-tuluirdquo

Icircn ziua de 15 aprilie președintele Israelului a fost gazda evenimentului bdquoAll Israel from Jerusalemrdquo și a cere-moniei anuale de decorare a 120 de militari desfășurată icircn grădina Pala-tului Prezidențial Cu acest prilej Ri-vlin a apreciat meritele forțelor armate israeliene icircn păstrarea integrității sta-tului evreu și a securității poporului Is-raelului bdquoVă mulțumesc pentru sacri-fiicile voastre pentru profesionalismul vostru pentru exemplul pe care ni-l dați pentru securitatea pe care ne-o oferiți pentru faptul că ne simțim pu-ternici și că putem face față oricărei provocărirdquo

Israelul sărbătorit la BucureștiAmbasada Israelului icircn Romacircnia a

organizat o sărbătorire online a celei de a 73-a aniversări a independenței de stat a Israelului festivitate apreci-ată de participanți după cum a reieșit și din cuvintele calde scrise de aceștia icircn Cartea de Onoare a oaspeților

bdquoStatul Israel sărbătorește 73 de ani de independență de democrație și progresrdquo a spus icircn limba romacircnă ambasadorul David Saranga El a subliniat că icircn aceste decenii Israelul a devenit bdquoun lider global icircn medicină agricultură apărare IT și multe alte-lerdquo iar tehnologiile israeliene ajută oa-menii din toate colțurile lumii

Diplomatul a mai evidențiat că Is-raelul este o țară bdquocu gene multicul-turale printre care și romacircneștirdquo dat fiind că bdquomulți evrei din Romacircnia au contribuit la succesul Statului Israelrdquo iar ei reprezintă azi bdquoo punte vierdquo icircntre cele două țări

Icircn final gazda evenimentului a urat bdquola mulți anirdquo celor 95 milioane de isra-elieni iar romacircnilor le-a mulțumit pen-tru toți acești ani de prietenie Amintim

că Romacircnia a fost singura țară din es-tul Europei care nu a icircntrerupt relațiile diplomatice cu Israelul icircn 1967

Cei care au luat parte la eveni-mentul virtual organizat de Ambasada Israelului la București au putut urmări scurte filme despre dezvoltarea Israe-lului grija autorităților pentru cetățeni inclusiv pentru copii și pentru bătracircni O mare plăcere a fost și secțiunea dedicată gastronomiei israeliene pre-cum și invitația la un scurt moment muzical

JCC FCER CEB și JDC au mar-cat online printr-o inițiativă comună cea de a 73-a a aniversare a Israelu-lui Participarea a fost masivă eveni-mentul fiind urmărit pe Zoom de 100 de persoane alte 100 conectacircndu-se pe Facebook

Ery Pervulescu responsabil cu programele naționale ale JDC și-a exprimat regretul că și icircn acest an tre-buie să ne icircntacirclnim online din cauza pandemiei dar și speranța că anul vi-itor vom putea sărbători prin prezența fizică aniversarea Israelului modern

Deputatul Silviu Vexler preșe-dintele FCER a fost purtătorul unei vești bune respectiv că icircncepacircnd cu 23 mai persoanele vaccinate vor putea călători icircn Israel care a reușit să cacircștige bătălia cu boala De peste un an el este dezamăgit că nu poate pleca icircn Israel nici oficial nici ca să-și viziteze familia sau prietenii dar acum situația se va schimba Citacircnd cuvintele lui Shimon Peres vorbitorul a afirmat că trebuie să ne păstrăm speranța să fim optimiști Modelul de speranță și curaj al Israelului trebuie să devină un simbol o lumină care să ne indice drumul a spus președintele Federației

ES Amir Sagron viceambasado-rul Statului Israel a arătat că cele opt zile de rememorare care se finalizea-ză cu Ziua Israelului reflectă puterea actuală a patriei ancestrale De-a lun-gul istoriei evreii s-au confruntat cu multe obstacole pentru a supraviețui dar au reușit să depășească toate icircncercările Astăzi suntem macircndri de statul modern Israel și de realizările sale și vom face totul să-l apărăm Amir Sagron și-a exprimat speranța

(Urmare din pag 1)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Dar este doar o decla ra -

ție Mult mai impor tantă ar fi aplicarea legilor existente de combatere a anti-semitismului xenofobiei intoleranței urii de rasă

Dl deputat Silviu Vexler a luptat și luptă permanent cu manifestările de antisemitism Dar el este un singur om

Este comod să spunem bdquoE trea-ba lui să rezolve de aia e deputat și președinterdquo

Dar ar fi o groaznică greșeală Fi-ecare dintre noi trebuie să icircși aducă o contribuție icircn această luptă

Evrei și neevrei Pentru că evreii sunt doar cea

mai bdquotradiționalărdquo țintă a extremiștilor Icircnsă istoria ne arată că foarte curacircnd

intoleranța xenofobia atacurile se extind către toți cei care sunt altfel Toți cei care nu aderă la ideologia extremiștilor devin suspecți și drept urmare ținte

Ținte mai icircntacirci ale atacurilor ver-bale apoi

Lucrurile trebuie oprite acum icircna-inte de a degenera

Și icircn astfel de situații nu pot exista abți neri Pentru că fiecare abținere este de fapt un sprijin pen-tru extremiști

Ovidiu Victor Ganţ deputatSperăm ca justiția să-și facă trea-

ba Legi avem trebuie doar aplicate Asta dacă pretindem că suntem stat de drept

Declarație privind unele manifestări cu caracter antisemithellip(Urmare din pag 3)

Marșul celor Vii dedicat anul acesta și salvatorilor de vieți din spitale

Iom Hașoah icircn Israel și icircn Romacircniaasupra lucrării Ceilalți Schin-

dleri a lui Agnes Grunwald-Spier a cărei temă o constituie oamenii care au salvat evrei icircn timpul Holocaus-tului A fost difuzat și un interviu cu autoarea care a povestit despre tatăl ei deportat și supraviețuitor După război nu a mai vrut copii spunacircnd că bdquoaceasta nu este o lume icircn care să dai viață unui copilrdquo Tatăl ei s-a sinu-

cis cacircnd autoarea avea zece ani

Andrei Klein năs-cut icircn trenul care o ducea pe mama lui icircn Transnistria a vorbit despre solidaritatea de-por taților fără ajutorul cărora el nu ar fi putut

fi adus pe lume Vorbitorul a subliniat importanța educării tinerelor generații care din neștiință neagă Holocaustul

Dr Gelu Duminică sociolog a afirmat că pentru el Holocaustul icircn-seamnă și deportarea icircn Transnis-tria a rudelor lui bdquoAm senzația că nu

ne-am icircnvățat lecția Mă tem pentru ceea ce ar putea păți copiii noștri din partea celor care injectează ura Este incalificabil ata-cul la adresa Teatrului Evreiesc de Stat și a Maiei Morgenstern Di-versitatea este foarte frumoasă oa-menii sunt egali aici și icircn cerurirdquo

Aflat la Memorialul Holocaustului din cen-trul Bucureștiului regi-zorul David Schwartz a transmis un apel la solidaritate și prezență civică evocacircndu-l pe pastorul luteran Mar-tin Niemoumlller unul

dintre reprezentanții Rezistenței ger mane

De la Universitatea Națională de Muzică din Capitală violonistul Dan Schor și pianista Cristina Popescu Stănești au interpretat melodia Abo-deh de Ernest Bloch

(Urmare din pag 5)

BERESHIT a treia ediție onlineprezintă atacirct proză cacirct și

piese muzicale El a amintit marele succes al bdquoScripcarului pe acoperișrdquo jucat pe scena teatrului idiș bdquoNimeni nu credea că vom reuși după reali-zarea filmului dar piesa a fost jucată timp de doi ani numai la New York și apoi icircn turnee icircn America și Europardquo a spus Mlotek

Traducerea a fost realizată de Lu-ciana Friedmann

Respectul față de ființa umanăLibertatea icircnseamnă respectarea

Ordinii ndash Seder Icircnseamnă schimba-rea mentalității de sclav care se pro-duce mai greu dovadă ndash derapajele din peregrinarea icircn pustiu regretul pentru fosta stabilitate recăderea icircn idolatrie Au fost principalele teme din intervenția directorului JCC-Iași Albert Lozneanu icircntr-una dintre se-siunile Limmud Există și azi forme de sclavie copii exploatați sexual căsătorii forțate răpiri etc Condiția esențială a libertății este respectul față de ființa umană Libertatea presu-pune combaterea falsurilor care incită la antisemitism ieri și azi Invitații săi au fost rabinul yehoshua Aharono-vitch și Filip Petraru Primul a sub-liniat că noi celebrăm Binele de Ha-nuca ndash miracolul uleiului luminacircnd opt zile icircn loc de una nu oștenii căzuți din armata lui Antiohus al IV-lea de Purim ndash salvarea evreilor din Imperiul Babi-lonian nu moartea lui Haman de Pe-sah ndash trecerea Mării Roșii nu icircnecul ostașilor egipteni Filip Petraru a con-siderat exodul un bdquoelement esențial al iudaismuluirdquo amintit zilnic la Șaharit Exodul ar fi trebuit să dureze doi ani Din cauza greșelilor făcute de poporul evreu a fost prelungit cu icircncă 38

Complexitatea vieții comunitareAcesta a fost subiectul uneia din-

tre conferințele sesiunii Limmud susținută de Felix Koppelmann președintele comunității evreilor din Oradea și de Robert Schorr director al JCC Oradea După aprecierile fă-cute legate de Bereshit președintele a vorbit despre modalitățile icircn care comunitatea a reușit să depășească dificultățile create de pandemia de coronavirus Astfel a arătat el viața evreiască se desfășoară icircn continua-re s-a asigurat minianul există rabin funcționează cantina cașer se mani-festă preocupare față de cimitire Par-tea complicată este viața socială care icircn condițiile actuale se desfășoară cu dificultate Dar chiar și așa comuni-tatea are grijă de membrii ei depune eforturi pentru icircmbunătățirea calității vieții lor Președintele Koppelmann a oferit ajutorul comunității orădene tu-turor celor icircn nevoie

Adrian Gueron directorul JCC București a organizat secțiunea

Limmud intitulată bdquoLa distanță dar icircmpreună ndash provocări și oportunități comunitare icircn perioada pandemieirdquo iar Luciana Friedmann președinta comunității timișorene pe cea denu-mită bdquoIudaismul și catastrofele ndash cum privim pandemiardquo

bdquoȘcoala de teatru din Romacircnia a fost și este excelentărdquo

Invitată specială a acestei ediții Bereshit a fost bdquomarea doamnă a tea-trului israelianrdquo Lia Koumlnig după cum a prezentat-o Robert Schorr direc-tor al Departamentului Cultură Isto-rie Artă și Media al FCER și al JCC Oradea Legăturile sale cu teatrul idiș din Romacircnia sunt moștenire de fami-lie Tatăl ei actor icircn trupa din Vilna a fost de multe ori icircn Romacircnia Icircntr-un spectacol de revistă cu textul scris de Ion Pribeagu și jucat la teatrul idiș din Capitală mama Liei Dina Koumlnig a in-terpretat o poezie dedicată fiicei sale Mamă și fiică s-au născut la Lodz Icircn 1939 cacircnd naziștii au ocupat Polonia se aflau icircn turneu la Cernăuți Dina a fost angajată la Teatrul Evreiesc din Chișinău Icircn 1941 trupa a fost eva-cuată icircn Uzbekistan După război Dina și Lia au revenit la București Vi-itorul ei soț Herman Stolper regizor și scriitor idiș a convins-o să vină la o audiție pentru angajare la TES Avea 17 ani bdquoMama a spus laquoAre acel ceva care o să umple ultimul racircnd din salăraquo Am urmat școala de artă dramatică din București care a fost și este ex-celentă Toți colegii care au icircnvățat teatru icircn Romacircnia sunt apreciați La TES am lucrat cu regizori foarte buni Mauriciu Secler Ginel Teodorescu Lui Ginel icirci mulțumesc și acum Am avut norocul să joc cu Sevilla Pastor Mano Rippel mămica mea Dina Icircn 1961 icircmpreună cu soțul meu am ple-cat icircn Israel acțiune foarte curajoasă fiindcă nu cunoșteam limba Am in-trat icircn Ulpan ca s-o icircnvățăm Am fost angajați la Habima Icircn 1962-1963 am fost cunoscută și recunoscută Am avut o carieră frumoasă care ndash sla-vă Domnului ndash continuă laquoCe bine că exiștiraquo icircmi spun azi oamenii pe stradărdquo

bdquoEste o onoare să o avem printre noi pe marea doamnă a teatrului is-raelian a spus Israel Sabag Lia Kouml-nig este laureată a Premiului Israel și a multor alte premii Știe șase limbi Imediat după război a lucrat cu Joint-ul din Romacircniardquo

Invitată de Ery Pervulescu să vină icircn turneu icircn Romacircnia Lia Koumlnig a mărturisit că-și dorește să trecem cu bine de pandemie și să dea curs invitației

Mulțumirile coordonatorului pen-tru toți participanții ndash profesori tra-ducători moderatori președinți de comunități directori JCC ndash au icircncheiat evenimentul

(Urmare din pag 6)

Irving Layton ndash de la Tacircrgu-Neamțhellipsistematică și ipocrizia mon-

struoasă a regimurilor totalitare al omului care condamnă perversiunile și ipocriziile bdquoburghezilor și imperialiștilor europenirdquo Desigur inițial critica li-terară oficială nu a acceptat ușor o asemenea viziune dar notorietatea lui Irving Layton susținută de noi-le generații de scriitori l-a impus pe poetul născut la Tacircrgu-Neamț pacircnă la includerea (de două ori) pe bdquolista scurtărdquo a Premiului Nobel pentru lite-ratură din anii 1982 și 1983

Icircn Romacircnia poetul canadian e puțin cunoscut Pe de o parte datorită relației sale de prietenie cu Leonard

Cohen (din vremea cacircnd acesta i-a fost student la Univ McGill) Iar pe de altă parte din antologia Poeți canadi-eni contemporani (de limbă engleză) icircntocmită și tradusă de Ion Caraion unde figurează cu 20 de texte (Edit Albatros București 1978 col bdquoCele mai frumoase poeziirdquo nr 164) Atacirct căci nu avem pacircnă acum o antologie de autor icircn limba romacircnă

Irving Layton a decedat icircn 4 ianua-rie 2006 (la Montreacuteal) cenușa lui fiind icircmprăștiată icircn mod bdquoanonimrdquo icircn jurul unui copac (neidentificat) conform unei cerințe testamentare Doar ope-ra i-a rămas icircn bibliotecile din toată lumea ca o referință majoră

(Urmare din pag 15)

doctorului An-thony Fauci

consilier pe probleme medicale al președintelui american Joe Biden și al fostului președinte Donald Trump și conducător al strategiei de combatere a pandemiei de coronavirus icircn Statele Unite ale Americii

bdquoBinele și răul există icircn același timp icircn jurul nostru iar noi suntem liberi să alegem o cale sau alta Cred că arta de a vindeca pe cel icircn suferință s-a născut din bunătate Același funda-ment cred că vă ghidează și pe voi toți cei care vă amintiți și duceți mai departe vocile celor care au pierit icircn Holocaustrdquo a spus dr Anthony Fauci icircn timpul ceremoniei

Mesaje din Romacircnia pentru Marșul celor Vii

Icircn calitate de reprezen-tant oficial icircn Romacircnia al Inter-national March of the Living Fundația Magna cum Laude- Reut ndash Complexul Educațional Lau-de-Reut participă anual la Marșul celor Vii icircntre Auschwitz și Birke-nau un program educativ anual care aduce peste 20000 de persoane din icircntreaga lume la lagărele nazis-te din Polonia ca să studieze isto-ria Holocaustului și să icircnțeleagă ră-dăcinile prejudecăților intoleranței

și urii o adevărată lecție de istorie pe viu Tradiția March of the Living este de a insera mesaje de aducere aminte și compasiune pe plăcuțe de lemn plasate pe linia de cale ferată care aducea trenurile morții toate aceste plăcuțe fiind apoi colectate de organizatori și păstrate icircntr-o mare arhivă Participanții din anii anteriori au putut să facă acest lu-cru icircn fața infamei porți a lagărului Auschwitz-Birkenau iar acum avem la dispoziție site-ul comemorativ httpsnevermeansnevercom

ES David Saranga ambasador al Statului Israel icircn Romacircnia s-a alăturat celor 155 de romacircni printre care numeroși elevi Laude-Reut care s-au icircnscris să participe icircn acest an la March of the Living prin transmi-terea de mesaje de solidaritate cu victimele Holocaustului icircn scopul conștientizării pericolului creat de ori-ce formă de extremism antisemitism xenofobie violență cu care societatea actuală se confruntă

Tova Ben Nun-Cherbis președinte-fondator al Fundației Magna cum Lau de-Reut ndash Complexul Educațional Lau de-Reut a scos icircn evidență da-toria individuală de icircnvățare a istoriei și a lecțiilor trecutului pentru prote-jarea viitorului subliniind necesita-tea de a sădi valorile toleranței și multiculturalității

(Urmare din pag 4)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna mai

Ury Benador (Simon Schmidt) ndash scri-itor Născut la Milișăuți Bucovina 1 mai 1895 Romane referitoare la viața evre-iască din Romacircnia Decedat la București 1971

Vladimir (Jean) Colin ndash scriitor Năs-cut la București 1 mai 1921 Basme unele inspirate din folclorul evreiesc și povestiri science-fiction Decedat la București 1991

Theodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash scri-itor și om politic Născut la Budapesta 2 mai 1860 A propus icircntemeierea statului evreu și a convocat primul congres sionist Basel 1897 Decedat la Viena 1904

Golda Meir (Mabovich-Meyerson) ndash om politic israelian Născută la Kiev 3 mai 1898 emigrată icircn SUA1905 și icircn Pales-tina 1921 Prim-ministru al Israelului 17 mai 1969 - 3 iunie 1974 Decedată la Ieru-salim 1978

yehuda Amichai ndash poet israelian Năs-cut la Wuumlrzburg Germania 3 mai 1924 emigrat icircn Palestina1935 Decedat icircn Is-rael 2000

Amos Oz (Klausner) ndash scriitor israelian Născut la Ierusalim 4 mai 1939 Romane și eseuri traduse icircn 45 de limbi inclusiv icircn limba romacircnă Decedat la Tel Aviv 2018

Idel Ianchelevici ndash sculptor și dese-nator Născut la Leova Basarabia 5 mai 1909 stabilit icircn Franța Lucrări remarca-te prin expresivitate Decedat la Maison- Laffitte Franța 1994

Sigmund (Sigismund Schlomo) Freud ndash psihiatru Născut la Pribor Cehia 6 mai 1856 Părintele psihanalizei Refugiat la Londra unde a decedat 1939

Rose Auslander (Rose-Beatrice Scherzer) ndash poetă de limba germană Năs-cută la Cernăuți 11 mai 1901 Decedată la Duumlsseldorf 1988

yaacov Agam (Gipstein) ndash sculptor Născut la Rishon LeZion 11 mai 1928 sta-bilit la Paris 1951 Printre lucrări bdquoFoc și apărdquo (facircntacircna din Piața Dizengoff Tel Aviv)

Moshe Dayan ndash general și om politic Născut icircn kibuțul Degania Alef 20 mai 1915 Ministru al apărării și ministru de externe al Israelului Decedat la Tel Aviv 1981

Abraham Geiger ndash rabin și cercetător icircn studiile iudaice Născut la Frankfurt-am-Main 24 mai 1810 Promotor al reformis-mului religios iudaic Decedat la Berlin 1874

Joseph (Iosif Alexandrovici) Brodsky ndash poet Născut la Leningrad 24 mai 1940 stabilit icircn SUA 1972 Premiul Nobel pen-tru literatură 1987 Decedat la New York 1996

Bob Dylan (Robert Allen Zimmerman) ndash cacircntăreț și poet Născut la Duluth Min-nesota 24 mai 1941 Premiul Nobel pentru literatură 2016

Max Brod ndash scriitor de limbă germană Născut la Praga 27 mai 1884 A publi-cat 83 de romane și volume de povestiri Emigrat icircn Palestina 1939 decedat la Tel Aviv1968

Henry (Heinz Alfred) Kissinger ndash diplo-mat și om politic Născut la Fuumlrth Germania 27 mai 1923 emigrat icircn SUA 1938 Ministru de externe al SUA 2011969 ndash 2011977 Premiul Nobel pentru pace 1973

Evrei decedați icircn luna maiPaul Celan (Antschel) ndash poet de limbă

germană Născut la Cernăuți 1920 stabilit la Paris 1947 Poeme pe tema Holocaus-tului S-a sinucis la Paris 1 mai 1970

Giacomo Meyerbeer (Jacob Liebmann Beer) ndash compozitor Născut la Berlin 1791 Combină stilul de orchestră german cu muzica vocală italiană Decedat la Paris 2 mai 1864

Michael Friedman ndash scriitor poet edi-tor Născut la New York 1960 Decedat la Denver Colorado 5 mai 2020

Moses (David Moișe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 1912 Șef-rabin al evrei-lor din Romacircnia1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 Decedat la București 6 mai 1994 icircnmormacircntat la Ierusalim

Mordechai Anielewicz ndash lider al grupu-lui bdquoZydowska Organizacja Bojowardquo Năs-cut la Wyszkow1919 A condus răscoala ghetoului din Varșovia Ucis icircn timpul răs-coalei 8 mai 1943

Uri Zvi Grinberg ndash poet idiș-ebraic Născut la Bialikamin Galiția 1896 stabilit icircn Palestina 1923 Premiul Israel pentru poezie 1957 Decedat la Ramat Gan 8 mai 1981

Nelly (Leonie) Sachs ndash poetă Născută la Berlin 1891 refugiată icircn Suedia 1940 Poezii și piese de teatru pe tema Holocaus-tului Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedată la Stockholm 12 mai 1970

Sholem Aleichem (Solomon Naumovi-ci Rabinovici) ndash scriitor idiș Născut la Pe-reyaslav 1859 stabilit la New York 1914 Romane și povestiri traduse și icircn romacircnă Decedat la New York 13 mai 1916

Alexandru Sever (Solomon Silberman) ndash scriitor Născut la Moinești 1921 Poves-tiri și romane referitoare la viața evreilor din Romacircnia Stabilit icircn Israel 1990 decedat la Beer Sheva 13 mai 2010

Hans Herman Cohen ndash microbiolog a lucrat la dezvoltarea vaccinului antipolio membru al Academiei Olandeze de Științe Născut la Groningen 1923 Decedat la Bosch en Duin Olanda 14 mai 2020

Herman Wouk ndash scriitor Născut la Bronx NY 1915 Romane istorice unele pe teme iudaice Decedat la Palm Springs CA 17 mai 2019

Gustav Mahler ndash compozitor Născut la Kaliste Cehia 1860 Punte icircntre tradiția austro-germană și modernism Decedat la Viena 18 mai 1911

Jacob (Yakov) Fichman ndash poet ebraic Născut la Bălți Basarabia 1881 emigrat icircn Palestina 1919 Premiul Israel pentru literatură 1957 Decedat icircn Israel 18 mai 1958

Bernard Lewis ndash istoric Născut la Londra 1916 stabilit icircn SUA Specialist icircn istoria Orientului Mijlociu Decedat la Voor-hees Township NJ 19 mai 2018 icircnmor-macircntat la Tel Aviv

Baal Shem Tov (Rabi Yisroel ben Eli-ezer) ndash icircntemeietorul hasidismului Născut la Okopy 1698 cacircnd fortăreața era ane-xată Moldovei Decedat la Medzhybizh Ucraina 6 Sivan 5520 (22 mai 1760)

Philip (Milton) Roth ndash scriitor Născut la Newark NJ 1933 Romane pe teme iu-daice Decedat la New York 22 mai 2018

Sydney (Irwin) Pollack ndash regizor și pro-ducător de filme Născut la Lafayette Indi-ana SUA 1934 44 de filme produse și 21 regizate Decedat la Pacific Palisades 26 mai 2008

Joseph Roth ndash scriitor și jurnalist Năs-cut la Brody Galiția 1894 Romane și re-portaje privitoare la problematica evreimii contemporane Decedat la Paris 27 mai 1939

Aharon Razin ndash biochimist Născut la Tel Aviv 1935 Premiul Israel pentru biochi-mie 2004 membru al Academiei Israelie-ne de Științe 2008 Decedat icircn Israel 27 mai 2019

Ilya Prigogine ndash chimist Născut la Moscova 1917 emigrat icircn Belgia 1929 Premiul Nobel pentru chimie 1977 Dece-dat la Bruxelles 28 mai 2003

Ephraim Katzir (Katchalski) ndash bio-fizician și om politic Născut la Kiev 16 mai 1916 imigrat icircn Palestina 1925 Președinte al Israelului 1973-1978 Dece-dat la Rehovot 30 mai 2009

Max Blecher ndash scriitor Născut la Botoșani 1909 Reprezentant al literaturii autenticității prezintă suferința bolnavului Decedat la Roman 31 mai 1938

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Cu adacircnc regret ne luăm rămas bun de la FUumlLOumlP DEZIDERIU (17091928 - 27032021)

Născut la Ariniș jud Maramureș supraviețuitor al lagărelor de concentrare nelipsit de la serviciul religios de-a lungul vieții a fost icircn mod constant un membru activ al comunității noastre Odihneas-că-se icircn pace

Comunitatea Evreilor din Baia Mare

Ștefan Iureș zl 90 de ani de la naștere

Versatil și prolific Ștefan Iureș zl ar fi icircmplinit icircn această pri-măvară 90 de ani A debutat editorial devreme icircn 1953 Cunos-cut icircndeobște ca poet a reușit să se afirme deopotrivă icircn pro-ză dramaturgie literatură pentru copii eseistică L-au interesat din adolescență pacircnă icircn ultimii săi ani istoria antropologia sociologia politologia Aceasta din urmă ndash din unghiul unui filozof sui generis al istoriei Păstra icircn Pantheonul său lăuntric numele a trei oameni po-litici trăind icircn veacuri și țări diferite confruntați cu probleme diferite care au avut forța de a modela istoria plătind cu viața pentru asta Henric al IV-lea al Franței Abraham Lincoln Yitzhak Rabin Era un contemplator al trecutului mai depărtat sau mai apropiat din per-spectiva contemporaneității

Ieșean de baștină ajunge din copilărie la București Era icircn clasa a treia primară cacircnd a fost proclamat statul național-legionar Icircn timpul unei ore de curs ușa a fost dată de perete Un ins icircn cămașă verde și centură cu diagonală obligă secretara școlii să citească cinci nume de elevi Cei strigați trebuiau să-și stracircngă lucrurile și să părăsească clasa Erau evrei La școlile evreiești unde a continuat să icircnvețe bdquoIacob și Carolina Loumlbelrdquo mai tacircrziu - Liceul bdquoCultura Brdquo care avea să poarte ulterior numele lui Mihail Sebastian a avut șansa să aibă dascăli de primă macircnă Printre ei ndash rabinul dr Meir Beck absolvent al Seminarului Rabinic și al Universității din Breslau unde l-a avut profesor pe renumitul istoric Heinrich Graetz și profesorul de isto-rie Max Jaumlger inoculacircndu-i pasiunea pentru acest obiect de studiu Chiar dacă nu i-a devenit icircndeletnicire i-a nutrit opera

Numitor comun pentru mulți dintre intelectualii evrei romacircni afirmați icircn anii imediat postbelici poezia timpurie se resimte de retorica bdquoco-menzii socialerdquo pentru ca odată cu bdquomica primăvară bucureșteanărdquo să parcurgă evolutiv etape ale căutărilor de sine de la bdquoNumai un flautrdquo volum de sonete apărut icircn 1966 la bdquoMacirchnitul meu centaurrdquo publicat icircn 1981 Centaurul laitmotiv pentru icircntreaga sa creație de maturitate este metaforă a stărilor tensionale necicatrizate stimula-tive icircnsă sub raport creator cum se străvede icircntr-un vers cu ecouri brahmsiene bdquoCi vine-un ceas o vacircrstă sau o oră Flămacircnde de un clasic echilibru De armonia ritmului egalrdquo (bdquoRacursiurdquo)

Prezent multă vreme icircn presa culturală Ștefan Iureș zl icircși icircn-dreaptă atenția după rsquo90 spre lumea editorială După Casa Edito-rială bdquoSapiensrdquo unde activează timp de un an 1991-1992 se anga-jează la Editura Hasefer icircn 2002 După ce directorul acesteia Sandu Singer zl se pensionează icirci preia conducerea pacircnă icircn 2011 cacircnd se hotărăște să se dedice numai proiectelor literare personale brusc icircntrerupte de stingerea din viață IULIA DELEANU

Comunitatea Evreilor din Roman anunță cu durere icircncetarea din viață la 8 martie 2021 (24 Adar 5781) după o lungă și grea suferință a secretarului (contabil) SEGAL NORBERT icircn vacircrstă de 80 de ani bun profesionist muncitor modest

Fie-i memoria binecuvacircntată

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București ACS FRIMA (Cimitirul Giurgiului) MARINESCU GHIZELA (Cimitirul Giurgiului) MAIER LETITIEA (Cimitirul Giurgiului) LOVI DOINA (Cimitirul Sefard)

Salvatoarea olandeză a 600 de copii evrei

Betty Goudsmit-Oudkerk o evreică olandeză care a contribuit la salvarea de la deportare a 600 de copii evrei a murit recent la Am-sterdam icircn vacircrstă de 96 de ani Ea era ultima supraviețuitoare a unei mici echipe de salvatori care au reușit să-i scoată pe copiii evrei aflați icircntr-o clădire din apropierea lagărului de concentrare Hollandsche Schouwburg

Goudsmit-Oudkerk pe atunci icircn vacircrstă de 17 ani a primit permi-siunea să aibă grijă de copiii icircnchiși Icircmpreună cu Walter Suskind di-rectorul lagărului Hollandsche Schouwburg ea a reușit să-i transfere și să-i ascundă pe copii la un seminar protestant

Decenii de-a racircndul Betty a refuzat să icircmpărtășească publicului rolul ei icircn operațiunea de salvare Icircn urmă cu cacircțiva ani la rugă-mintea celor cinci copii ai ei a acceptat totuși să stea de vorbă cu cei care au scris pe baza discuției cu ea o carte despre faptele de atunci Intitulat Betty icircngrijitoarea din Rezistență a unor copii evrei volumul icircn limba olandeză a apărut icircn 2016 cacircnd Goudsmit-Oudkerk a primit din partea Brsquonai Brsquorith distincția bdquoEvrei care au salvat evreirdquo

La ora actuală fostul seminar și spațiul lagărului de concentrare Hollandsche Schouwburg fac parte din Cartierul Cultural Evreiesc din Amsterdam Icircn 2021 icircn clădirea care a adăpostit seminarul se va deschide un Muzeu al Holocaustului (EG)

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

te ale istoriei Revoluția anticomunistă din Ungaria din 1956 și epoca de libertate de după 1989 surprinsă icircn momentul faimoasei eclipse de soare din 1999 Icircn fine Aici Radio Eros e un roman mai degrabă experimental imaginacircnd o experiență neobișnuită icircn zilele premergătoare declanșării celui de-al Doilea Război Mondial un post de radio destinat discutării probleme-lor icircn dragoste ale ascultătorilor

Icircn concepția lui Alexander Haus-vater scrisul nu are doar menirea de a destinde ci și pe aceea de a pro-voca un catharsis o descătușare a cititorului și nu icircn ultimul racircnd de a-i

Ca să parafra-zez o celebră vor-bă de spirit pan-demia nu a fost cauza ci prilejul ca Alexander Haus-vater ndash una dintre personalitățile de anvergură ale tea-trului romacircnesc și universal ndash să dea fracircu liber apetitului său pentru litera-tură Deja afirmat

cu volumul de povestiri memorialisti-ce Ce dacă (2017) ndash despre care am scris la timpul cuvenit chiar icircn rubrica de față ndash scriitorul a izbucnit acum pur și simplu publicacircnd deodată nu mai puțin de trei cărți

Este vorba despre romanele intitu-late Dor călător Penumbra și Aici Ra-dio Eros apariții cu atacirct mai remarca-bile cu cacirct dincolo de personalitatea autorului (deci de un anume stil) icircntre

ele nu există legături Fiecare narează o poveste aparte cu personaje dis-tincte localizată altundeva și plasată icircntr-un alt interval de timp Fiecare explorează o altă gamă de sentimen-te de trăiri umane cu o remarcabilă știință a diferențierii bdquovocilorrdquo persona-jelor a adaptării la condiția lor Toa-te icircmpreună probează remarcabila vocație scriitoricească a marelui re-gizor și creator de teatru polivalența artistică a unui spirit tacircnăr pentru care cultura este un mod de existență nu o simplă dexteritate Nu icircn ultimul racircnd este admirabil controlul artistic al lim-bajului mai ales al cuiva care a făcut Alia la numai 10 ani și pacircnă icircn 1989 practic nu a mai avut ocazia exersării limbii literare icircn contexte culturale

Dor călător este un roman necom-plezent (dar și eliberat de clișeele pro-zei mai vechi) al relației frumoase și dificile dintre tată și fiu Icircn Penumbra se intersectează două povești de dra-goste și pe fundalul lor două momen-

De trei ori HausvaterRealitatea

cărţii

Democrația uriiExercitarea puterii politice de către popor adi-

că democrația sau bdquolibertate egalitate fraternita-terdquo sunt azi idei răstălmăcite printr-un transfer de la drepturi la obligații Așa de pildă unii au ajuns să considere că egalitate icircn drepturi icircnseamnă nu că fiecare este obligat să icirci respecte libertatea celuilalt ci că orice om este icircndreptățit să urască pe cine vrea el Iar libera asociere icircți permite să te alături unui grup care icirci detestă pe aceiași mem-bri ai societății ca și tine Și așa devenim nu egali icircn drepturi ci egali icircn ură

Desigur o serie de politicieni din mai toate țările poartă vina pentru că alegătorii lor au ajuns să se diferențieze de restul electoratului doar prin respingerea unor valori contrare colectivității Și asta pentru că anarhia și ura sunt mai lesne de bdquodistribuitrdquo icircn societate icircn detrimentul unei reale libertăți chiar și decacirct pacircinea și distracțiile care costă incomparabil mai mult

Fără doar și poate pandemia și-a adus obolul la instaurarea icircn SUA și Europa (dar nu numai) a unei stări de intoleranță față de aproapele nostru icircn locul iubirii ce i-am datora-o acestuia conform preceptelor tuturor marilor religii monoteiste Dar a da vina numai pe SARS-CoV-2 ar icircnsemna să căutăm cea mai facilă explicație pentru situația icircn care ne găsim dat fiind că virusul s-a instalat după ce societățile fuseseră deja contaminate de un naționalism de multe ori violent

Și pentru răspacircndirea naționalismului și a intransigenței e nevoie de un focar ca și icircn cazul transformării unor maladii contagioase icircn epide-mii Focar pe care icircl constituie fie un partid politic fie o masă de oameni nemulțumiți și manipulați de un politician care icircși simte funia aproape de par (ca icircn cazul atacării Capitoliului de către susținătorii lui Trump) fie o figură publică apropi-ată de anumite grupuri sociale

Să le luăm pe racircnd Naționalismul și antisemitis-mul și-au făcut simțită prezența icircn Romacircnia cu mult icircnainte ca Alianța Unității Romacircnilor să fi intrat icircn Parlament dovadă că icircnmulțirea manifestărilor an-tisemite de genul vandalizării Cimitirului din Huși a celui de pe Șos Giurgiului din București a Casei Memoriale Elie Wiesel din Sighetu Marmației etc i-a făcut pe membrii Parlamentului Romacircniei să accep-te icircn 2018 că Legea pentru prevenirea și combate-rea antisemitismului devenise o necesitate și să o voteze Dar pătrunderea AUR icircn Legislativ a făcut ca aceste manifestări să se amplifice și să se acuti-zeze ca icircn cazul amenințării actriței Maia Morgen-stern și a familiei sale cu moartea și violul precum și a Teatrului Evreiesc cu distrugerea prin incendiere

E drept icircn democrație e egalitate așa că și un-gurii și romii au avut partea lor de amenințări tot cu moartea bdquoMoarte lui Csaba Asztalos și CNCD După Ceaușescu cu voirdquo ndash stătea scris pe un pa-nou al stației de autobuz din Piața Revoluției Icircn apropiere pe Calea Floreasca un alt panou van-dalizat icircndemna la bdquoRevoluție antițigăneascărdquo Fără icircndoială nici Klaus Iohannis nici Raed Ara-fat nu sunt exemple de perfecțiune dar una e să icirci critici pentru eventualele lor greșeli alta e să icirci icircn-fierezi pentru că nu sunt romacircni făcacircndu-l pe unul nazist și invitacircndu-l pe celălalt să nu ne mai spună ce să facem de Paști pentru că e musulman

Și pentru că tot am comparat răspacircndirea naționalismului și a antisemitismului cu conta-minarea virală pornind dintr-un focar să arătăm că Ion Cristoiu celebrul tată spiritual al găinii care naște puii vii și-a exprimat pe canalul său de You Tube o serie de idei care pot fi regăsite icircn afirmațiile copreședinților AUR George Simi-on și Claudiu Tacircrziu Toți trei susțin (paternitatea ideii e greu de stabilit) că Declarația Camerei Deputaților pe tema manifestărilor antisemite a fost inutilă deoarece bdquonu există problema antise-mitismului icircn Romacircniardquo Și Claudiu Tacircrziu și Ion Cristoiu afirmă că respectivul vot al deputaților a fost doar o tentativă de deturnare a atenției de la problemele reale ale societății romacircnești iar Cris-toiu vede chiar o bdquodiversiunerdquo icircn abordarea pro-blemei antisemitismului pusă la cale de Iohannis Cicircțu Eduard Hellvig și Maia Morgenstern

Merită subliniat faptul că tot apăsacircnd pe peda-la naționalismului AUR susține pe pagina sa de Facebook că președintele bdquoIohannis are comandă externărdquo icircn ceea ce face Dar nici ei nu au exclu-sivitate asupra ideii Să ne amintim că și deputa-tul liberal Florin Roman (pe care dintr-o regreta-bilă eroare pentru care icircmi cer scuze l-am citat icircn numărul trecut al RE ca fiind membru al PSD) susținea că premierul Florin Cicircțu primește bdquoicircn plicrdquo deciziile politice luate icircn spatele cortinei

Evident nu suntem singurii care avem aceste grave derapaje Icircn țări ca Austria Franța Anglia cultura a fost aservită mișcării Black Lives Matter bdquoAidardquo a fost alungată de pe scenă la Paris oraș icircn care există chiar un grup de discuții pe proble-mele minorităților de la care albii au fost excluși sau dacă ar participa le este interzis să ia cuvacircn-tul bdquoLiberteacute Egaliteacute Fraterniteacuterdquo nu mai există

Sau cum spunea Gr Alexandrescu bdquoAdevă-rat vorbeam Că nu iubesc macircndria și că urăsc pe lei Că voi egalitate dar nu pentru cățeirdquo

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA BUCUR-OBOR Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)

George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI

Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA

DTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690

distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scrisCelebrare

melancolicăIcircn vreme de pande-

mie slujitorii teatrului au rezistat eroic fără

surse elementare de existențăProba supremă a puterii lor de a icircn-

dura a fost desigur acel război al ner-vilor provocat de anunțul de relaxare a restricțiilor și de intrare icircn normalitate ndash anunț ce genera grabnice adaptări de repertoriu reluări de repetiții ba chiar și noi investiții ndash și apoi imediat revenirea bruscă a ordinului de oprire a motoarelor și a lockdown-ului

Artiștii și managerii instituțiilor de spectacole au supraviețuit psihic prin reziliența cu care au identificat noi moduri de a-și semnala prezența și activitatea fie și trecacircnd inventiv și amuzant de la scenă la film la vi-deo la TV etc Valorificacircndu-și arhiva proprie de spec-tacole prin transmisii online sau jucacircnd live fără spec-tatori icircn sală Reactivacircnd dialoguri despre arta scenică desfășuracircnd inedite cursuri de educație și de inițiere icircn cultură și artă scenică Improvizacircnd mici spectaco-le lansate icircn mediul virtual cuceritoare prin racordul la stricta actualitate programacircnd online montări mai vechi de real succes (care au atras de pildă pentru Teatrul Metropolis sau Bulandra de zece ori mai mulți urmăritori decacirct capacitatea sălilor de spectacol)

Atari demersuri și icircncă altele nu trebuie să iluzio-neze ndash teatrul fiind (și rămacircnacircnd de mii de ani) o artă a trăirilor și a emoțiilor și de conștiință in praesentia După cum nu trebuie să amăgească audiența atacirctor improvizații gratuite și veleitare simple soluții de criză cum sunt ieșirile de salvare pe scara de urgență Tea-trul este cu totul altceva decacirct exhibare pe rețelele de socializare

N-au rămas neremarcate nici manifestările de so-lidaritate ale breslei memorii apărări ale drepturilor revendicări de compensații ajutoare granturi apeluri la solidarizare și diversificare a modalităților de impact

Pe 27 martie 2021 de Ziua Internațională a Teatru-lui nu au lipsit mesajele de solidaritate și de speranță icircn renaștere Cel venit anul acesta de la minunata He-len Mirren (ce se oprea la valorile poveștii dramatice) mi s-a părut mai lipsit de suflu de susținere interioa-ră M-a impresionat mai mult cuvacircntul lui Ion Carami-tru ndash tonic prin insistența pe specific pe calea majoră pe valorile tari (deloc lichefiate) ale tradiției vii și ale creativității inspirate de mersul lumii și de trăirile omului de azi Și nu icircn ultimul racircnd prin accentul pus pe rolul cuvacircntului (mai neglijat icircn secolul XXI) icircntru mai bună comunicare și icircnțelegere

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

furniza măcar niște icircntrebări dacă nu icircnțelesuri Astfel oricacirct de com-plicată relația tată-fiu este icircn fond una dintre axele lumii (care icircn iuda-ism este icircncărcată de sensuri expli-cite) iubirea ca expresie a libertății poartă icircntotdeauna cu ea și cicatri-cele istoriei iar tragediile umanității ndash cum a fost Holocaustul ndash sunt anunțate și bdquoprefațaterdquo de acumulă-rile de suferință individuală

Alexander Hausvater nu este doar un strălucit om de teatru care stăpacircnește arta de a scrie ci este chiar un scriitor Unul care scrie din vocație și din pasiune cu aplombul unei personalități complexe și cu pro-fundă icircncredere icircn puterea artei

RĂZVAN VONCUAlexander Hausvater - Dor călător Pe-

numbra Aici Radio Eros Editura Integral București 2020

4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Icircncepacircnd din 1988 mii de oameni au luat parte icircn fie-care an la Marșul Vieții de la Auschwitz pentru a transmite mesajul NEVER AGAIN

Pe 8 aprilie 2021 Marșul celor Vii organizat icircn memo-ria victimelor Holocaustului s-a desfășurat online pentru al

doilea an consecutiv din cauza măsurilor restrictive impu-se pentru limitarea răspacircndirii virusului SarsCov2

Această formă de organizare a permis icircnsă participanților din toată lumea să transmită mesaje virtuale postate pe platforma organizației International March of the Living care dedică marșul de anul acesta și profesioniștilor din domeniul medical

bdquoIcircn timp ce Covid-19 continuă să afecteze lumea Marșul celor Vii reflectează asupra perseverenței curajoa-se a comunității medicale care a fost o rază de lumină icircn timpul Holocaustului Anul acesta salutăm angajamentul neicircncetat al profesioniștilor altruiști din toată lumea care se confruntă cu pandemia icircn această perioadărdquo scrie pe platforma online March of the Living

Icircn timpul ceremoniei virtuale de comemorare a victime-lor Holocaustului președintele Israelului Reuven Rivlin a transmis că datoria și misiunea noastră este de a ne aminti și de a vorbi despre ororile petrecute icircn Holocaust chiar dacă nu putem fi icircn marș fizic la Auschwitz bdquoPe măsură ce neprețuiții supraviețuitori ai Holocaustului pleacă dintre noi misiunea noastră devine mai dificilă și mai importantă Vom continua Marșul vom continua să ne amintimrdquo a mai spus Reuven Rivlin

Participanții la Marșul virtual din toată lumea au fost filmați folosind o tehnologie 3D inovatoare astfel icircncacirct par să meargă de-a lungul traseului tradițional al Marșului Vieții de la Auschwitz-Birkenau

Printre supraviețuitorii Holocaustului care au partici-pat la ceremonia online s-au numărat și cacircțiva care au supraviețuit datorită actelor de curaj ale medicilor din acea perioadă

Ca un omagiu adus profesioniștilor din domeniul me-dical care și-au riscat viața icircn timpul Holocaustului nu-meroase asociații medicale din icircntreaga lume inclusiv Organizația Mondială a Sănătății precum și cei din fruntea luptei icircmpotriva COVID-19 au participat la acest program Printre cei care au fost icircn marșul virtual s-au aflat medici asistenți medicali și paramedici Icircntre aceștia prof Nach-man Ash medic aflat la conducerea strategiilor de luptă icircmpotriva Covid-19 icircn Israel

Icircn timpul ceremoniei online a fost acordat și un premiu special

Val de indignare icircn societatea romacircnească față de amenințările la adresa Maiei Morgenstern

Marșul celor Vii dedicat anul acesta și salvatorilor de vieți din spitale

Cu indignare deoarece aseme-nea atacuri primitive nu au ce căuta icircn viața publică sau privată dintr-un stat democratic membru al Uniunii Euro-pene și NATO

Cu icircngrijorare icircntrucacirct acest odi-os atac antisemit descins parcă din icircntunecații ani ai ascensiunii legiona-re este departe de a fi singular Icircn ul-timele luni asistăm la o scandaloasă radicalizare a discursului extremist conspiraționist și ultranaționalist Acesta și-a făcut loc și la tribuna Par-lamentului ca să nu mai vorbim de spațiul virtual

Uniunea Scriitorilor din Romacircnia icircși manifestă deplina solidaritate cu Maia Morgenstern

Uniunea Scriitorilor din Romacircnia

bull Muzeul Național de Artă din Timișoara transmite un mesaj de so-lidaritate cu MAIA MORGENSTERN amenințată cu moartea pentru ori-ginile evreiești pe care le-a afirmat dezinvolt icircn orice icircmprejurare ca și

identitatea sa artistică și culturală ro-macircnească

Icircn atacul incredibil icircmpotriva Maiei Morgenstern și a Teatrului Evreiesc de Stat din București e vorba de același limbaj și de același mesaj precum cel al fasciștilor al adepților militarismului și al apostolilor violenței din anii răz-boiului E vorba de ideea de a distru-ge indiferent de consecințe Suntem convinși că ne aflăm icircntr-un moment icircn care ca intelectuali și reprezentanți ai societății civile știm să respingem cu fermitate ideologia morții Muzeul Național de Artă Timișoara icircși exprimă

După cum deja știu cititorii Realității evreiești actrița Maia Morgenstern familia ei și tot colectivul Teatrului Evreiesc de Stat au fost ținta unor amenințări de o violență și un antisemitism care au reușit să revolte și să jigneas-că nu numai comunitatea evreiască ci și icircntreaga socie-tate romacircnească Reamintim doar că autorul mesajului a fost prins icircn timp record de organele de cercetare penală și pus imediat icircn libertate de către instanță bdquosub control judiciarrdquo pe motiv că nu ar prezenta niciun pericol () Mesajul a fost semnat icircn numele partidului AUR (care a negat orice legătură cu autorul mesajului) iar motivul in-vocat era că actrița bdquoa avut tupeul să vorbească icircmpotrivardquo unui așa-zis prieten al semnatarului probabil cel care a tratat-o de bdquojidrdquo pe Maia Morgenstern icircn cursul unei icircn-tacirclniri culturale După cum se știe amenințările au constat

icircn a bdquoda foc teatrului vostru idiot idiș violacircnd-o pe fiica lui Morgenstern omoracircnd pe fiecare actor din această gaură murdară de șobolanirdquo și icircn a o arunca pe Maia Morgen-stern bdquoicircntr-o cameră de gazare icircntr-un cuptor murdar () unde o voi arde pe ea și pe copiii eirdquo Toate ororile ar fi trebuit comise de semnatar icircmpreună cu bdquooameni cu minte similară indivizi și oameni din cartierul meurdquo

Nu e de mirare că persoane și instituții au considerat că suntem icircn fața unui atac care nu poate fi trecut cu vede-rea că amenințarea este la adresa democrației romacircnești nu a unei comunități și a unei persoane

Redăm mai jos pasaje din unele dintre aceste mesaje care arată că violența și antisemitismul sunt percepute ca o primejdie la adresa societății nu a unei comunități sau a unor persoane

(Continuare icircn pag 22)G GIcircLEA

solidaritatea cu Maia MorgensternMuzeul Național de Artă Timișoara

bull Suntem solidari cu doamna Maia Morgenstern director al Teatrului Evreiesc de Stat actriță de renume mondial și OM precum și cu icircntreg colectivul TES

Condamnăm orice agresiune ame nințare intimidare violență și so-licităm de urgență identificarea și pe-depsirea autorilor acestor acte

Complexul Educațional Laude-Reut

bull SNSPA respinge cu tărie profe-rarea icircn spațiul public a unor astfel de mesaje icircndreptate icircmpotriva oricărei ființe umane () Un asemenea atac prin virulența și conținutul său este fără precedent icircn Romacircnia ultimilor ani Istoria ne icircnvață că huliganismul verbal premerge celui fizic cu urmări grave pentru icircntreaga societate

Amenințările bdquocurajosuluirdquo anonim nu lovesc numai icircn Maia Morgen-stern una dintre figurile marcante ale teatrului romacircnesc contemporan sau numai icircn comunitatea evreiască ci icircn cultura romacircnă icircn integralitatea sa Lovesc icircn spiritul valorilor europene ale societății romacircnești

Icircn spațiul public inclusiv cel al rețelelor sociale apar constant ame-nințări și jigniri la adresa evreilor la adresa celorlalți membri ai comunității icircn general SNSPA face apel la inter-venția exemplară a autorităților dar și la reacția societății civile a comunității academice și a lumii cultural-artistice

SNSPA icircși exprimă solidaritatea cu Maia Morgenstern cu cultura romacircnă și are icircncredere că democrația romacirc-nească va ști să se apere icircmpotriva pericolelor de tip extremist antisemit xenofob

Școala Națională de Studii Politice și Administrative

bull Bun venit icircn anii rsquo30 Amenințările cu moartea și violul adresate doam-nei Maia Morgenstern și familiei sale sunt mai mult decacirct un atac antisemit inuman Mai mult decacirct un atac icircmpo-triva tuturor Comunităților Evreiești și a evreilor din Romacircnia Poate că nu pare așa dar aceste amenințări sunt un atac virulent icircmpotriva fiecăruia dintre dumneavoastră Sigur de data aceasta ținta a fost doamna Morgen-stern Dar dacă () societatea icircn sine nu va lua poziție icircmpotriva acestor ati-tudini Icircntrebarea corectă este care va fi următoarea țintă Mă doare icircnfio-rător că treceți prin așa ceva doamnă Maia Morgenstern Nu meritați asta

Silviu Vexler deputat președintele FCER

bull Deși sunt sigur că cei care astăzi recurg la amenințări cu moartea din motive antisemite sunt icircn minoritate noi nu putem fi indiferenți și nu tre-buie să trecem nimic sub tăcere Nu trebuie nici să uităm pentru că de-a lungul istoriei evenimentele tragice au avut loc atunci cacircnd a existat o lip-să de solidaritate din partea majorității societății

Kelemen Hunor vicepremier deputat președintele UDMR

bull bdquoBrsquonai Brsquorith Romacircnia Forumul dr Moses Rosenrdquo este alături de Maia Morgenstern și consideră că materia-le antisemite scrise icircntr-un limbaj sub-urban ca cele adresate artistei afec-tează imaginea Romacircniei icircn lume Se pare că afirmația potrivit căreia icircn Ro-macircnia nu mai există antisemitism icircși pierde icircncetul cu icircncetul valabilitatea dacă ținem cont de atacurile antisemi-te care s-au manifestat icircn ultimul timp icircn spațiul public inclusiv cel politic Chiar dacă organele abilitate au iden-tificat autorul scrisorii abjecte adre-sate artistei și chiar dacă afirmația că autorul ar fi un bolnav psihic (iar cimitirele evreiești sunt devastate de adolescenți) este adevărată ecouri-le pe care le-a trezit alături de luări de poziție corecte ale unor reprezentanți ai societății civile au arătat prolifera-rea unor atitudini antisemite icircn dife-rite medii Este necesar ca astfel de manifestări să fie sancționate exem-plar icircn conformitate cu legislația existentă

Consiliul Director Brsquonai Brsquorith Romacircnia

bull Suntem solidari cu doamna Maia Morgenstern director al Teatrului Evre iesc de Stat actriță de renume mondial precum și cu icircntreg colecti-vul TES

David Saranga Ambasadorul Statului Israel icircn Romacircnia

bull Uniunea Scriitorilor din Romacircnia a luat act cu indignare și icircngrijorare de atacul antisemit căruia i-a căzut victimă Maia Morgenstern

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 5

vată datorită rabinului de atunci al comunității locale de la incendierea pe care o puneau la cale legionarii

Amir Sagron șeful adjunct al misiunii di-plomatice a Statului Israel icircn Romacircnia este nepotul unei supra-viețuitoare a Holocaus-tului Rivka Nutkevich născută icircn Polonia și icircmplinind icircn curacircnd 93 de ani Mama și unchiul vorbitorului a doua generație de supraviețuitori au crescut icircn umbra Holocaustului Familia s-a mărit bunica Rivka avacircnd acum cinci nepoți și șapte strănepoți bdquoEste și povestea patriei noastre renașterea poporului nostru din la-gărele de exterminare naziste către independență și putere De la Aus-chwitz la Ierusalim din icircntuneric spre lumină Fie ca memoria fraților și a surorilor noastre să ne rămacircnă mereu icircn inimirdquo

Israel Sabag di-rectorul Joint Romacircnia s-a referit la come-morarea din Israel și la sirena care icircn acea dimineață la ora 1000 a sunat icircncontinuu To-tul s-a oprit icircn loc timp de două minute pentru

reculegere icircn memoria victimelor Ho-locaustului Citacircndu-l pe Silviu Vexler președintele FCER vorbitorul a reite-rat importanța unei bdquomemorii activerdquo de a combate negaționismul și de a căuta să-i ajutăm pe supraviețuitorii acestei imense tragedii

La Templul Coral prim-rabinul Rafael Sha ffer și prim-cantorul Emanuel Pusztai au ofi-ciat El male rahamim

Delia Marc coor-donatoare de progra-me culturale la JCC București a vorbit des-pre literatura Holocaustului și s-a oprit

Icircn Israel ceremonia de Iom Hașoah a fost oficiată cu solemnita-te la Yad Vashem pe Muntele Herzl icircn seara de 7 aprilie 2021 icircntr-o nu-meroasă audiență Au fost prezenți președintele Statului Israel Reuven Rivlin prim-ministrul Benjamin Ne-tanyahu alături de soție președintele Knessetului Yariv Levin și alți mem-bri președinta Curții Supreme a Is-raelului Esther Hayut alături de soț șef-rabinii David Lau și Yitzhak Yo-sef directorul și directorul adjunct al Yad Vashem Avner Shalev respec-tiv Ronen Plot președinta Centra-lei Organizațiilor de Supraviețuitori ai Holocaustului din Israel Colette Avital membri ai Corpului Diploma-tic supraviețuitori ai Holocaustului parașutiști din Garda de Onoare a ar-matei israeliene un public larg Eve-nimentul a fost moderat de dr Hila Korach jurnalistă

Icircn semn de doliu pentru cele șase milioane de evrei uciși icircn Holocaust steagul național al Statului Israel a fost coboracirct icircn bernă Ronen Plot a fost invitat să aprindă Torța Memori-ală

Reuven Rivlin a pornit de la po-vestea de viață a Elisabetei Gutt-man (evreică din Ardealul de Nord icircn anii icircn care era ocupat de Ungaria ndash nred) După ce a supraviețuit Ho-locaustului Elisabeta Guttman și-a icircntemeiat o familie și a făcut aliya a murit recent din cauza coronavirusu-lui Vorbitorul a atras atenția asupra celor 900 de supraviețuitori din Israel

care au murit icircn ultimul an icircn singu-rătate El a reamintit ceremonia din 23 ianuarie 2020 icircn preajma icircmplinirii a 75 de ani de la eliberarea Auschwitz-ului cacircnd 50 de șefi de stat și de gu-vern din Europa America de Nord și Australia au fost prezenți la al cincilea Forum Mondial al Holocaustului și au făcut front comun pentru combaterea antisemitismului Angajamentul Never again nu trebuie uitat iar bdquomemoria fraților și a surorilor noastre se cere transmisă din generație icircn generațierdquo a conchis el

Benjamin Netanyahu a spus că icircn anul pandemiei nu a icircncetat să se gacircndească la supraviețuitorii Holo-caustului Virusul a răpit multe vieți dar a fost contracarat prin vaccinare Israelul fiind un model la nivel mondial icircn lupta contra răspacircndirii coronaviru-sului Totodată el a menționat icircntacircl-nirea emoționantă pe care a avut-o cu o zi icircn urmă alături de soția lui cu cei șase supraviețuitori ai Holo-caustului care icircn această seară vor aprinde torțele memoriei și cărora le-a aflat bdquopovestea terifiantă și sublimărdquo precum și cu Roza Bloch desemna-tă din partea supraviețuitorilor să ia

cuvacircntul la ceremo-nie Cei șase supra-viețuitori care au aprins șase torțe icircn memoria celor șase milioane de evrei dispăruți icircn Holoca-ust sunt Shmuel Naar Zehava Gea-lel Yossi Chen Ha-lina Friedman Sara Fishman și Manya Bigunov Poveștile lor au fost icircnregistrate la Yad Vashem

Roza Bloch originară din Kau-nas Lituania a supraviețuit lagărului Stutthof de lacircngă Gdansk Anul trecut a depus mărturie icircn procesul unui fost gardian SS Bruno Dey

Actorul Dean Miroshnikov a citit din romanul impresionant al lui Vassili Grossman Viață și destin Momen-tele muzicale nu mai puțin sobre au fost susținute de cacircntăreții Meshi Kleinstein și David DrsquoOr

Șef-rabinul Israelului David Lau a recitat psalmi Șef-rabinul din Rișon Le-Țion Yitzhak Yosef a rostit rugă-ciunea Kadiș Cantorul Avraham Kir-shenbaum a intonat El male rahamim

Icircn finalul ceremoniei a fost intonat Hatikva imnul de stat al Israelului

Cine a fost Elisabeta Davidovits GuttmanElisabeta Guttman evocată de

președintele R Rivlin printre cei 900 de supraviețuitori care au murit de coronavirus bdquoera o fată tacircnără cacircnd a izbucnit al Doilea Război Mondial Icircn 1944 Elisabeta icircmpreună cu su-rorile și cu părinții ei a fost trimisă la Auschwitz-Birkenau Părinții și cele trei surori mai mici au fost uciși icircn la-găr Elisabeta s-a agățat de viață și a supraviețuit La sfacircrșitul războiului s-a icircntors icircn satul ei din copilărie și s-a că-sătorit cu Saacutendor care și el icircși pierdu-se familia Timp de 20 de ani au visat să emigreze icircn Israel dar li s-a refuzat de fiecare dată icircmplinirea visului de a face aliya Icircmpreună şi-au icircntemeiat aici un cămin și au crescut o familie de copii nepoți și chiar strănepoți

Spre marea noastră durere Eli-sabeta s-a stins icircn singurătate Co-ronavirusul nefast i-a luat viața fără ca vreunul dintre copiii nepoții sau strănepoții ei să-i fie alături icircn ultime-le momente Nu era nimeni care să o țină de macircnă să o icircmbrățișeze pentru ultima oară să-și ia rămas bun 900 de supraviețuitori ai Holocaustului au murit chiar icircn Israel ca rezultat direct al pandemiei Icircn această seară inimi-le noastre sunt alături de ei și de fami-liile lor Ne amintim curajul spiritul lor Ne amintim de inspirația și de forța pe care ni le-au dat și icircncă ni le dau Fie-le binecuvacircntată amintireardquo

Potrivit datelor deținute de Yad Va-shem Elisabeta Davidovits Guttman s-a născut icircn 1923 la Crasna jude-ţul Sălaj Romacircnia Era fiica lui Lazăr Davidovits născut icircn Dragomireşti şi al Paraschivei-Perl Tuval născută icircn Şieu Din copilărie a trăit cu fami-lia icircn Suplacu de Barcău Icircn mai 1944 a fost deținută iniţial la Marghita de unde a fost mutată cu familia icircn ghe-toul din Oradea Surorile şi fratele ei Iboly Roacutezsi Beacutelus Brakha Bluma şi Rachel precum şi părinţii au fost exterminaţi la Auschwitz-Birkenau icircn 1944 La evacuarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau supravieţuind marşului morţii a ajuns la Bila Voda (Weisswasser) din zona sudetă a Ce-hoslovaciei fiind eliberată icircn ultima zi a războiului din Europa După război s-a căsătorit cu Saacutendor Guttman năs-

cut icircn Loacutenya Saacutendor Guttman a su-pravieţuit lagărelor din Auschwitz-Bir-kenau Plaszow Bolkoacutew (Bolkenhain) din Gross-Rosen fiind eliberat la Te-rezin (Theresienstadt) tot icircn ultima zi a războiului

Comemorare organizată de JCC București

Icircn următoarea seară JCC Bucu-rești a organizat o comemorare de-dicată Iom Hașoah transmisă prin Zoom

Referindu-se la icircn-trebarea frecventă bdquoDe ce sunt necesare mai multe zile de comemo-rare a Holocaustului icircntr-un anrdquo directorul JCC București Adrian Gueron a răspuns bdquoPierderile umane au

fost prea grele durerea a fost prea mare astfel icircncacirct nu este de ajuns o singură zi icircn care să ne reamintimrdquo De-a lungul ceremoniei el a aprins șase lumacircnări icircn memoria celor șase milioane de evrei care au pierit icircn Ho-locaust

Aflat la Sinagoga din Caransebeș Ery Pervulescu directorul de programe ale cen-trelor comunitare evre-iești din Romacircnia a icircmpărtășit auditoriului o poveste legată de această sinagogă sal-

Iom Hașoah icircn Israel și icircn Romacircnia

Brsquonai Brsquorith International a marcat Iom Hașoah

Sub titlul bdquoFiecare persoană are un numerdquo Brsquonai Brsquorith International (BBI) icircmpreună cu Yad Vashem i-a comemorat pe milioanele de evrei care au pierit icircn Holocaust Dan Ma-riaschin președinte-director general al BBI a subliniat că momentul este cu atacirct mai important cu cacirct icircn vara acestui an la 80 de ani de cacircnd Ger-mania nazistă a atacat Uniunea So-vietică se icircmplinesc opt decenii de la icircnceputul procesului de anihilare a evreilor de pe aceste teritorii Din Lituania și pacircnă icircn Belarus Ucraina și Rusia evreii au fost icircn mod siste-matic uciși exemplul cel mai cutre-murător fiind tragedia de la Babii Iar Yad Vashem cu care BBI colaborea-ză s-a străduit de-a lungul anilor să stabilească numele celor asasinați bdquoIcircn memoria acestor victime am orga-nizat acest moment comemorativrdquo a spus Dan Mariaschin

Tammy Ben-Haim ministrul pen-tru diplomație publică de la Amba-sada Israelului din SUA a arătat că este sarcina noastră să povestim atacirct despre soarta supraviețuitorilor cacirct și despre cea a victimelor deoarece nu-mărul lor scade icircn fiecare an și ei nu trebuie dați uitării Un nume a spus vorbitoarea echivalează cu o persoa-nă

Icircn continuare mai mulți repre-zentanți ai lojilor Brsquonai Brsquorith de pe di-

ferite continente au dat citire numelor unor victime icircn marea lor majoritate din Ucraina Polonia Lituania dar și din Romacircnia

Mesajul președintelui Joe Biden cu prilejul Iom Hașoah

bdquoIstoria Holocaustului este icircnscri-să pentru veșnicie icircn istoria omenirii și este responsabilitatea comună a tuturor popoarelor să se asigure ca ororile Șoahului să nu fie șterse din memoria noastră colectivă Pentru a evita ca o tragedie precum cea a Holocaustului să se mai repete tre-buie să icircmpărtășim adevărul despre această perioadă icircntunecată fiecărei generații Cu toții trebuie să icircnțelegem că este posibilă o astfel de tragedie cacircnd guvernele susțin măsuri politice alimentate de ură cacircnd dezumani-zăm grupuri de popoare și cacircnd oa-menii obișnuiți decid că este mai ușor să-ți icircntorci privirea sau să te alături decacirct să protestezi Moștenirea Ho-locaustului trebuie să ne amintească icircntotdeauna că tăcerea icircn fața unei asemenea situații icircnseamnă com-plicitate și să ne amintim ceea ce a scris rabinul Joshua Heschel că există momente cacircnd indiferența icircn fața răului este mai rea decacirct răulrdquo a scris icircn mesajul său președintele SUA (EG)

(Continuare icircn pag 22)

CLAUDIA BOSOIPAUL DANCU

Președintele R Rivlin

B Netanyahu și șoția sa (centru) icircmpreună cu supraviețuitori ai Holocaustului

6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

A treia ediție online Bereshit orga-nizată icircn martie 5781 de FCER Joint JCC sub genericul bdquoLasă-mi poporul să plecerdquo cuvinte spuse Faraonului de către Moșe Rabeinu preambul al ieșirii sclavilor evrei din robia egiptea-nă a avut loc de Roș Hodeș Nisan luna icircn care sărbătorim Pesahul săr-bătoarea eliberării noastre Ediția a fost dedicată fostului șef-rabin al Marii Britanii Jonathan Sacks zl la un an de la trecerea sa icircn eternitate

Directorul Departamentului de Educație Iudaică (DEI) Ery Pervu-lescu a schițat icircn deschidere repere biografice și performanțe profesionale ale celui comemorat și a făcut o suc-cintă prezentare a invitaților

Președintele FCER Silviu Vexler a remarcat numărul mare al participanților expresie a bdquodorinței de a fi icircmpreunărdquo care bdquoa depășit orice greutaterdquo generată de pandemie O participare care bdquoa dovedit puterea comunităților evreiești și puterea de adaptare a membrilor comunităților evreiești Ultima perioadă a fost una a antisemitismului din nou icircn ascensiune a tendințelor de trun-chiere tendențioasă a istorieirdquo con-traofensiva cea mai puternică fiind educația bdquoRolul Bereshit-ului este să icircmpărtășim educație oriunde se află oameni Văd pe ecranul din fața mea atacircția prieteni Reprezentanți ai tutu-ror comunităților evreiești din țară sunt aici Fiecare dintre dumneavoastră are un rol esențial să icircntindă o macircnă de ajutor celor din jur Vă doresc să vă bucurați de acest eveniment minu-natrdquo

bdquoAm sperat că ne vom vedea fizic la această ediție a Bereshit-ului din păcate pandemia nu a permis-ordquo a spus vicepreședintele FCER Ovidiu Bănescu bdquoDar a venit primăvara Reicircnvierea naturii aduce cu sine o speranță de mai bine Sper că prin vaccinare vom reveni aproape la nor-mal Chiar dacă suntem pe ecran pu-tem comunica Comunitățile evreiești au dat dovadă de rezistență de adaptare Mulțumesc participanților mulțumesc profesorilor din SUA și Is-rael Mulțumesc tuturor celor care ne vor bucura prin prestația lorrdquo

bdquoVedem că peste 400 de compu-tere sunt conectate la eveniment a observat directorul Joint pentru Ro-macircnia Israel Sabag Suntem o co-munitate puternică icircn Romacircnia Acest Bereshit este dedicat regretatului șef-rabin al Marii Britanii lord Jonathan Sacks zl A fost un rabin uimitor cu un mare talent educativ manifestat prin prelegeri adresate evreilor și ne-evreilor A fost considerat unul dintre cei mai buni povestitori evrei prin modul icircn care a știut să conecteze narațiunea biblică la viața actuală A avut un ascuțit spirit de observație și o finețe umanistă Vorbind despre glo-balizare la o conferință icircn SUA a por-nit de la icircntrebarea cum reușește un grup de oameni să simtă că aparține unei națiuni După distrugerea celui de al doilea Templu acum peste 2000 de ani evreii au trăit icircn culturi diferite Rași a trăit icircn Europa Rambam ndash icircn țări musulmane Rabi Shimon Bar Yo-chai ndash icircn Israel Ei nu aveau conexi-unile actuale Ce-i făcea să se simtă că sunt ai aceleiași națiuni Faptul că fiecare evreu e responsabil față de celălalt un popor ndash o inimă Mai mult decacirct unde trăiești ce limbă vorbești contează să fim icircmpreună să ne spri-jinim unul pe celălalt Același lucru e valabil și pentru comunitatea din Ro-macircnia unde Joint-ul este prezent de

peste 100 de ani Avem un partene-riat excelent cu FCER Este primul Bereshit cu Silviu Vexler icircn funcția de președinte al Federației Nu e un timp ușor Icirci urez succes Mulțumesc tuturor participanților la acest Bereshit profesorilor directorilor JCC traducătorilor rabinilor Vă bine-cuvacircntez pe toți cu cuvintele lui Moșe laquoFie ca spiritul lui Dumnezeu să fie cu voi icircn tot ce facețiraquordquo

Amintind că 14 martie ndash ziua icircn care s-a derulat Bereshit III ndash a fost ziua de naștere a lui Albert Einstein președintele CE Oradea ing Felix Koppelmann a evidențiat militantis-mul marelui savant pentru renașterea Statului Israel modern Vorbitorul și-a exprimat dorința ca ediția viitoare a Bereshit-ului să fie la Oradea

Bătălia pentru libertate din generație icircn generație

Rabinul Raphael Ostroff a accen-tuat icircn prelegerea sa faptul că elibe-rarea din robie a evreilor are conotații naționale și universale Vorbitorul s-a referit la faptul că ieșirea din Egipt a fost primăvara ndash reviriment al naturii trimițacircnd la speranța de reviriment social Eliberarea din sclavie icircn anti-chitate a devenit model al luptei ge-nerale icircmpotriva sclaviei icircn toate tim-purile Acest punct de vedere formulat de Avram Itzhak Kook zl șef-rabinul Israelului icircnainte de a fi fost proclama-tă independența statală a fost preluat de afro-americani prin cacircntecul bdquoLet my people gordquo lansat de Louis Arm-strong Rabinul Ostroff a comentat cacirc-teva aserțiuni ale rabinului Sacks zl din Hagada de Pesah Bătălia pentru libertate nu e cacircștigată pe deplin Lup-ta continuă icircn fiecare generație an de an Ne amintim de amarul sclaviei prin maror de libertatea cucerită prin mața rezemați de perne pe partea stacircngă poziție icircn care macircncau oa-menii liberi icircn lumea antică Mesajul universal al Pesahului este să lupți icircmpotriva oricărei opresiuni dictatură discriminare rasială De Pesah deve-nim bnei horim ndash fii ai libertății Ceea ce se traduce prin respect față de fi-ecare indiferent de credință fiindcă toți am fost creați bdquodupă chipul și ase-mănarea lui Dumnezeurdquo voință de a nu schimba o tiranie cu alta Icircntreg sistemul educațional iudaic se sprijină pe icircntrebare De Seder mezinul casei icircntreabă Ma Niștana Este icircncă un mesaj universal al sărbătorii copiii trebuie icircnvățați să icircntrebe să judece Daienu cacircntecul intonat spre finalul Sederului exprimă recunoștința față de Divinitate pentru că suntem liberi conștienți fiind că mai avem icircncă drum lung pacircnă la eliberarea interioară

Traducerea a fost asigurată de Da-niel Orenstein

Un avocat al iudaismuluiSub titlul bdquoCel mai mare susținător

al poporului evreurdquo rabinul Alex Is-rael a prezentat un portret detaliat al rabinului Jonathan Sacks și a schițat drumul lui de la intenția de a deve-ni avocat pacircnă la finalizarea acestei idei de a fi un avocat al iudaismului devenind rabin Sacks a căutat să ar-monizeze religia mozaică cu dezvol-tarea lumii El a subliniat că religia nu este icircn contradicție cu știința dimpo-trivă De asemenea el a explicat de ce religia nu este cauza violenței iar intoleranța nu poate fi acceptată icircn ca-drul credinței Sacks a arătat vorbito-rul a fost o persoană extrem de cura-

joasă care nu s-a temut să reprezinte iudaismul pe scena publică Icircn acest context au devenit faimoase discursu-rile lui icircmpotriva antisemitismului atacirct icircn Camera Lorzilor cacirct și icircn diferite forumuri internaționale Sacks nu a crescut icircntr-o familie religioasă dar a fost interesat de iudaism și pentru a afla esența acestuia student fiind s-a dus icircn SUA ca să se icircntacirclnească cu mari cărturari evrei printre care cu Lu-bavitch Rabi De la el a aflat că nu era suficient să fie pasiv ci trebuia să aibă un rol activ icircn comunitatea evreiască să devină un lider al evreilor din Cam-bridge unde urma studiile de Drept El și-a dat seama că iudaismul urma să fie icircnvățat icircn familie care trebuie să-și cunoască propria istorie bdquoAvem o istorie nu suntem icircncă la ultima pa-gină de aceea trebuie să transmitem generațiilor următoare cunoștințele și experiența noastrărdquo susținea rabinul Sacks De altfel acesta este mesa-jul pe care l-a lăsat icircn urma lui după ce anul trecut l-am pierdut a spus Alex Israel Referindu-se la puterea de convingere a lui Jonathan Sacks la carisma lui și la apropierea de copii și tineri el a arătat că dacă icircnainte de el abia 50 dintre copiii evrei frec-ventau școli evreiești icircn Marea Brita-nie azi cifra este de 85

Prelegerea din engleză a fost tra-dusă de Albert Lozneanu

Cele cinci cupe de vin de SederRabinul Aviad Tabory care a fost

un apropiat al lui Jonathan Sacks a prezentat interpretarea de către acesta a nopții de Pesah cu accent pe semnificația celor cinci pahare de vin din acea seară (de fapt din cele cinci se consumă patru al cincilea fiind pregătit pentru profetul Eliahu) Cele patru pahare reprezintă patru mițvot primul este kidușul al doilea se bea numai icircn noaptea de Seder și se povestește ieșirea din Egipt al treilea este cel de binecuvacircntare după masă și cu al patrulea Icirci mulțumim lui Dumnezeu că ne-a scos din Egipt Icircn ceea ce privește a cincea cupă pe

care ar trebui să o consume profetul Aviad Tabory a prezentat explicațiile din Talmud pentru cele patru cupe le-gate toate de ieșirea din Egipt Deși icircn rugăciunile evreiești viitorul este văzut icircn țara lui Israel (La anul la Ierusalim) icircn noaptea de Pesah se vorbește doar de ieșirea din Egipt iar a cincea cupă icircnseamnă că profeția se va icircndepli-ni deoarece Eliahu a vestit venirea lui Mesia Unii rabini din Israel după 1948 au considerat că nu mai este nevoie de a cincea cupă deoarece evreii sunt icircn Țara Sfacircntă O altă in-terpretare este legată de cei patru frați care au ajuns la masa de Seder iar al cincilea nu referire la evreii care nu au putut ajunge icircn Israel Potrivit rabi-nului Sacks noaptea de Pesah repre-zintă trecutul prezentul și viitorul po-porului evreu icircntreaga lui istorie In-teresant este a mai arătat vorbitorul că toate marile evenimente din istoria evreilor sunt legate de Pesah ndash isto-ria de Purim tragedia de la Massada sau revolta ghetoului de la Varșovia Nu este o coincidență deoarece toate aceste evenimente se referă la ideea de libertate de luptă a evreilor pentru supraviețuire de cacircnd au plecat din Egipt

Traducerea a fost asigurată de Mi-riam Rosențvaig

Muzica idiș ndash o fereastră către viață

bdquoMultiplele fațete ale muzicii idișrdquo a fost prelegerea prezentată de Zalmen Mlotek directorul artistic al Teatrului Național Idiș din New York a cărui participare a fost intermediată de Geni Brenda Vexler Conferențiarul nu s-a limitat să vorbească numai despre su-biect ci a interpretat și cele mai sem-nificative cacircntece idiș acompaniat la pian Aceste cacircntece a spus el sunt documente vii ferestre către viață ai căror eroi fac parte din cele mai di-verse categorii sociale ndash meseriași Luftmenschen O categorie aparte o reprezintă cacircntecele de dragoste Mlotek a vorbit și despre teatrul idiș icircn trecut și icircn prezent Teatrul Național Idiș din New York are un reperto-riu bogat și (Continuare icircn pag 22)

IULIA DELEANUEVA GALAMBOS

Pesah la Casa AlbăContinuacircnd tradiția introdusă de

președintele Obama icircn 2009 de a organiza un Seder la Casa Albă de această dată rolul de gazdă a fost jucat de Doug Emhoff soțul vicepreședintei SUA Kamala Harris Evenimentul s-a desfășurat cu două zile icircnaintea icircnceputului de Pesah

bdquoNe-am adunat astăzi pentru a ce-lebra primul Pesah al Administrației Biden-Harris și sunt foarte bucuros să fiu cu voi ca soț al primei femei care a devenit vicepreședinte al Statelor Unite Și ca primul partener evreu al unui președinte sau vicepreședinterdquo a declarat Emhoff Cu acest prilej el a evocat amintiri din copilărie cacircnd icircmpreună cu sora și părinții lui petre-ceau seara de Seder la bunica lor icircn Brooklyn Emhoff care l-a avut ală-turi pe rabinul Sharon Brous de la congregația IKAR din Los Angeles s-a concentrat asupra femeilor din Biblie ndash uitate adesea icircn povestea de Pesah El le-a amintit pe moașele care l-au salvat pe Moise pe mama care l-a hrănit pe prințesa egipteană care l-a salvat de la icircnec pe sora pro-fet icircn felul ei care a urmărit coșulețul cu pruncul Moise pe Nil pacircnă cacircnd copilul a fost scos din apă și care i-a condus pe evrei cacircntacircndu-le melodii despre libertate El le-a comparat cu

sutele de femei care au continuat să lucreze și icircn timpul pandemiei de co-ronavirus Emhoff s-a inspirat din su-plimentul pentru Hagada realizat de Consiliul Național al Femeilor Evreice intitulat bdquoCele șase femei ale Exodu-luirdquo

La masa de Seder și-au făcut apariția și președintele Biden cu soția rostind icircmpreună cu Harris cuvintele de icircncheiere ale povestirii de Seder

bdquoLa anul la Ierusalimrdquo dar adăugacircnd cu referire la faptul că icircn acest an Se-derul s-a făcut pe Zoom bdquoNu numai la anul la Ierusalim ci la anul față-n fațărdquo La masa de Seder a participat personalul de origine evreiască de la Casa Albă fiecare povestind o parte din Hagada Unii dintre ei și-au amin-tit de serile de Seder petrecute cu fa-miliile extinse (EG)

B E R E S H I T a t r e i a e d i ț i e o n l i n ebdquoFiecare evreu e responsabil față de celălaltrdquo

Doug Emhoff și Kamala Harris

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 7

MS Margareta Custode-le Coroanei romacircne și a evidențiat datoria colectivă de a aduce un omagiu ce-lor care au pierit și au fost persecutați icircn timpul Holo-caustului precum și angaja-mentul ferm al Romacircniei de a combate antisemitismul și xenofobia bdquoEste impresio-nant că Statul Israel aduce un astfel de omagiu Regi-nei Elena Contribuția sa la istoria contemporană pre-cum și valorile și principiile icircn care ea a crezut icircntreaga sa viață vor rămacircne un sim-

bol al Romacircniei și un exemplu la nivel europeanrdquo a mai spus Radu Ioanid care a atras atenția asupra faptului că icircn Romacircnia există forțe antisemite ce acționează inclusiv la nivelul Parla-mentului care trebuie combătute

Conform unui comunicat transmis

de Ambasada israeliană la București ES David Saranga prezent la inau-gurare a mulțumit autorităților din Romacircnia pentru modul ferm icircn care reacționează cu privire la evenimen-tele și afirmațiile antisemite tot mai dese și a subliniat că bdquoantisemitismul continuă să se răspacircndească icircn social media icircn spațiul public și icircn sfera poli-tică Icircn ultimii ani icircn multe țări din Euro-pa antisemitismul reiese la suprafață iar partidele de extremă dreaptă au devenit parte din configurația politică Este important ca noi toți să ne reasu-măm angajamentul de a opri valul de ură icircmpotriva celuilaltrdquo Diplomatul a amintit rolul pe care Regina-Mamă l-a avut icircn ajutorarea evreilor precizacircnd că bdquomii de oameni au fost salvați dato-rită eforturilor sale și de aceea pacircnă azi Majestatea Sa rămacircne un simbol de curaj umanitate bunătate și dra-goste față de ceilalți Poporul evreu icirci este profund recunoscătorrdquo

ALEX MARINESCU

David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a vizitat pe 30 martie Aşezămacircntul Romacircnesc de la Ierusa-lim informează publicația Basilica Oficialul israelian a fost primit de pr Teofil Anăstăsoaie reprezentantul Patriarhiei Romacircne icircn Ţara Sfacircntă

Conform sursei citate oaspetele a apreciat că bdquoBiserica Romacircnească de la Ierusalim este un punct de reper pentru

cultura Israeluluirdquo și şi-a exprimat revolta faţă de vanda-lizarea recentă a aşezămacircntului romacircnesc subliniind că bdquoastfel de acţiuni pline de ură nu vor fi nicicacircnd tolerate iar pentru Israel libertatea religioasă este una dintre valorile cele mai importanterdquo

Pr Teofil Anăstăsoaie a declarat pentru Basilica faptul că icircnaltul diplomat bdquosprijină cu tot dinadinsul misiunea ro-macircnească la Locurile Sfinterdquo

Discuţiile celor doi oficiali s-au referit şi la reluarea pe-lerinajelor icircntre Romacircnia şi Israel bdquoIsraelul doreşte ca icircn curacircnd să primească din nou pelerini şi turişti (hellip) Icircn acest sens Excelenţa Sa a declarat că icircn momentul de faţă se desfăşoară negocieri guvernamentale icircntre cele două părţi pentru a găsi o soluţie amiabilărdquo

bdquoNădăjduim ca pe viitor lucrurile să se icircmbunătăţească să se calmeze spiritele şi să existe o bună convieţuire aşa cum a fost icircn trecutrdquo a precizat reprezentantul Patriarhiei Romacircne icircn Ţara Sfacircntă

ES David Saranga a vizitat Reprezentanţa Patriarhiei de la Ierusalim

Povestea unei supraviețuitoare a Holocaustului din Romacircnia

la ICR ndash Tel Aviv

Pe data de 4 aprilie icircn localitatea israeliană Petah Tikva icircnfrățită din 1999 cu orașul Bacău a fost inaugu-rată o piațetă care poartă numele Re-ginei-Mamă Elena Regina se bucură de o mare simpatie și apreciere icircn Is-rael datorită intervențiilor sale energi-ce pentru salvarea evreilor și a romilor de la deportarea icircn Trans-nistria icircn timpul guvernă-rii antonesciene Meritele sale icircn salvarea a numeroși evrei romacircni au fost recu-noscute de Yad Vashem icircn 1993 cacircnd Reginei-Mamă Elena i-a fost acordat ti-tlul de bdquoDrept icircntre Popoa-rerdquo Valoarea simbolică a inaugurării Piațetei a fost crescută de faptul că eveni-mentul la care au participat numeroși supraviețuitori ai Holo caustului a avut loc icircn preajma Iom Hașoah

La construirea bune-lor relații dintre cele două orașe au contribuit și Moni Seinstein econo-mist originar din Bacău și președinte executiv al Asociației evreilor de ori-gine romacircnă din Petah Tikva alături de Mundi Braun stein președintele asociației amintite după cum ne-au scris colaboratorii noștri Brif Hainrich președintele CE Bacău și prof Ga-briel Stan din același oraș De altfel cei doi israelieni de origine romacircnă au fost și cei care au propus ca piațeta să poarte numele Reginei-Mamă Ele-na Cu același prilej Moni Seinstein a protestat icircmpotriva amenințărilor primite de Maia Morgenstern și de fa-milia acesteia şi icircmpotriva construirii unei statui a lui Octavian Goga la Iaşi

Icircn cadrul ceremoniei ambasado-rul Romacircniei icircn Israel Radu Ioanid a subliniat că președintele Klaus Io-hannis și premierul Florin Cicircțu şi-au exprimat hotăracircrea de a combate xe-nofobia și antisemitismul Diplomatul a dat citire și mesajului transmis de

Petah Tikva (Israel) A fost inaugurată Piațeta Regina-Mamă Elena

Dedicat Iom Hașoah evenimentul organizat de ICR - Tel Aviv mode-rat de directorul instituției Salamon Martin cu participarea lui Adrian Cio-flacircncă directorul CSIER din cadrul FCER a avut-o protagonistă pe Adol-fina Regenbogen născută Concister supraviețuitoare a Holocaustului icircn Romacircnia stabilită icircn Israel

Punctul de pornire a fost docu-mentarul sub forma unui reportaj-in-terviu difuzat pe postul TVR 2 re-alizat de Teodora Drăgoi și Adrian Cioflacircncă bdquoDincolo de gard Povestea unei supraviețuitoare a Holocaustu-luirdquo Adolfina s-a născut icircn 1940 cacircnd Romacircnia era condusă de o succesiu-ne de regimuri politice fasciste Inspi-rate de Germania lui Hitler acestea au căutat căi radicale de a gestiona

ceea ce numeau bdquoproblema evreias-cărdquo mergacircnd pacircnă la crimă icircn masă Instituțiile de forță ale statului armata poliția jandarmeria serviciile secrete au fost mobilizate icircmpotriva evreilor Acest film se referă la un episod din septembrie 1942 cacircnd 600 de evrei din Vechiul Regat au fost deportați icircn Mostovoi Transnistria au fost jefuiți de jandarmi romacircni și apoi au fost icircmpușcați de un pluton de execuție re-crutat de SS dintre coloniștii germani din Rastadt Ca să se salveze părinții Adolfinei Rudolf și Henrieta bunicii materni unul dintre frați ndash toți din Ca-pitală ndash se hotărăsc să plece icircn Basara-bia Numele lor au fost găsite pe o lis-tă a legației sovie-tice la București icircntr-o percheziție făcută de poliție pe baza datelor furnizate de informatori ai Siguranței Cei icircnscriși pe liste erau considerați bdquopericuloșirdquo pe criterii etni-ce și politice bdquoIcircn 1942 cacircnd poliția a descins la noi acasă și i-a arestat eu aveam un an și jumătaterdquo povestește Adolfina bdquoSunt lucruri aflate din istorii de familie Mama a icircnțeles că situația era foarte gravă M-a icircnfășurat icircn-tr-o pernă a pus un bilet cu adresa mătușii mele și m-a icircncredințat peste gard primei trecătoare o necunoscu-tă Ea mi-a salvat viața M-a dus unde era scris icircn bilet Tata nu era acasă Cacircnd s-a icircntors și nu ne-a găsit s-a predat la poliție să nu-și părăsească familia Icircn 1948 bunicul Moise Con-cister solicita autorităților pensie de urmaș pentru minerdquo

Continuarea acestei istorii a fost un interviu cu supraviețuitoarea reali-zat de Salamon Martin icircntr-una dintre zilele de Pesah anul acesta Directo-rul ICR - Tel Aviv a comparat miracolul salvării sale de la moarte cu cel al epi-sodului biblic narat icircn Exodul salva-rea lui Moșe scos din Nil de prințesa Batia fiica faraonului

După ce termină la București fa-cultatea de engleză icircn 1963 Adolfina se numără printre evreii care fac aliya scoși din Romacircnia pe valută bdquoCred

că prin mai buna cunoaștere a istoriei Holocaustului a icircncheiat interlocutoa-rea generațiile de macircine vor avea la icircndemacircnă un instrument eficace pen-tru ca asemenea dezastre să nu se repeterdquo

Invitat al acestei ediții QampA bdquoCa-feneaua romacircneascărdquo online direc-torul CSIER Adrian Cioflacircncă a afir-mat cu documente găsite icircn Arhivele Academiei Romacircne ale Securității ale fostelor Servicii Secrete că icircn Transnistria mai mult decacirct de foa-mete și de boli s-a murit prin execuții Referindu-se la bdquosinistrul episodrdquo din județul Golta trupele alcătuite din coloniști germani ndash erau peste 16000 la Rastadt ndash icircmpreună cu jandarmi romacircni au făptuit omoruri icircncepacircnd din 1941 și continuacircnd icircn 1942 pen-

tru a bdquorezolva o problemă logistică și sanitarărdquo de-oarece zona devenise bdquoo groapă de gunoirdquo bdquoViolența sexuală a făcut ravagii icircn Transnistria După ce erau siluite tinerele erau ucise Icircn cărțile sale Jean Ancel a descris pe larg acest ca-pitol despre deportările icircn Transnistria Locurile de acolo sunt pline de gropi

comune și de monumente icircn memoria victimelor Holocaustuluirdquo Cercetătorul a amintit depoziția Angelei Onikanski născută Genescu trăind icircn prezent la New York despre bdquoinfernul prin care a trecutrdquo Părinții ei au fost icircmpușcați la Mostovoi Istoricul s-a referit la co-laborarea cu Radu Jude icircn filme des-pre istoria Holocaustului icircn Romacircnia Trenurile Morții ndash Pogromul din Iași masacrele din Odessa Sărmaș

Adolfina Regenbogen a subliniat atacirct icircn cadrul documentarului cacirct și icircn interviul realizat la sediul ICR - Tel Aviv importanța cunoașterii trecutului

și a istoriei personale și comunitare pentru a evita repetarea unor grave derapaje din istoria umanității și pen-tru a acționa la timp pentru un viitor mai bun bdquoDeși am avut o soartă foarte tristă icircn copilărie icircncerc să iert totul și astăzi să iubesc mult Romacircniardquo

IULIA DELEANU

A Cioflacircncă M Salamon

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Icircn condițiile continuării pandemiei de coronavirus Corpul Diplomatic al Congresului Mondial Evreiesc (CME) a organizat pe 24 martie ac un pre-Seder online cu participarea unor personalități din peste 50 de țări evrei și neevrei deopotrivă Corpul Diploma-tic al CME este un program special aflat sub icircndrumarea președintelui Ronald Lauder și vizează pregătirea tinerei generații pentru viitoare funcții de con-ducere Ca ilustrare a acestui concept moderatorul evenimentului a fost An-drei Schwartz de la CE Timișoara care participă adesea la activitățile CME

Icircn deschiderea manifestării An-drei Schwartz a pus accentul pe semnificația sărbătorii de Pesah care pentru evrei este mai mult decacirct o is-torie ea ilustrează drumul spre liber-tate al poporului evreu

Icircntr-o cuvacircntare emoționantă Ronald Lauder președintele Con-gresului Mondial Evreiesc a salutat participanții și ideea de a transmite po-vestea și obiceiurile de Pesah pe cale virtuală El a amintit un moment deo-sebit participarea lui virtuală la o icircn-tacirclnire cu supraviețuitori ai Auschwitz-ului Pentru aceștia a relevat vorbito-rul Pesah are o importanță deosebită deoarece este vorba de eliberare și aflați icircn lagărul morții de la Auschwitz au fost sclavi la fel ca strămoșii noștri din Egipt dar au fost ajutați de Hașem să supraviețuiască Astfel că icircn cadrul acestei icircntacirclniri virtuale i-au povestit lui R Lauder cum au supraviețuit De Pesah noi citim Exodul care pentru cei de la Auschwitz a icircnsemnat rea-litatea Icircn primii 10-20 de ani după eli-berare ei au tăcut dar apoi și-au dat seama cacirct de important este să trans-mită copiilor și nepoților aceste amin-tiri să le explice semnificația libertății Icircn acest context este important să explici noilor generații ce este Pesa-hul Așa a făcut și el cacircnd la Școala Lauder de la Budapesta a discutat cu elevii despre această sărbătoare Icircn acest fel copiii icircnvață ce icircnseamnă să fii evreu Educația evreiască este foar-

te importantă de aceea a decis să mai deschidă o școală evreiască la Buda-pesta icircntr-un cartier icircn care locuiesc mai ales evrei seculari Acei copii vor primi icircn acest fel o educație evreiască a spus Ronald Lauder

Icircn continuare la icircndemnul mo-deratorului mai mulți participanți au transmis mesaje de Pesah Astfel Katharina von Schnurbein coordona-toare din partea Comisiei Europene icircn problema antisemitismului a subliniat că icircn contextul combaterii acestui fla-gel al luptei pentru libertate și pentru drepturile omului povestea Pesahului este mai actuală ca oricacircnd Chaya Singer (Africa de Sud) MJ Kornfeld (Israel) și Levi Marelus (SUA) au vor-bit despre viziunea lor despre Pesah explicacircnd și simbolistica alimentelor care se pun pe masa de Seder Vivi-ane Tesone din Columbia a interpre-tat două cacircntece inspirate din cere-moniile de Seder și a amintit tradițiile

din diferite țări icircn funcție de originea participanților și care explică de ce di-feră gustul felurilor de macircncare

O foarte interesantă comparație a fost făcută de Yehuda Sarna șef-rabinul comunității evreilor din Emira-tele Arabe Unite El a arătat că icircnce-pacircnd cu Abraham apoi Moise și alți lideri ai evreilor au făcut apel la arma diplomației pentru a-i salva pe evrei Icircn acest context istoric pot fi plasate și Acordurile Abraham care ilustrea-ză normalizarea relațiilor Israelului cu țările arabe Să icircnvățăm diplomație de la strămoșii noștri a fost icircndemnul ra-binului Sarna către participanții la pre-Sederul CME printre care s-au aflat și mulți diplomați inclusiv din Romacircnia

Icircn icircncheierea evenimentului An-drei Schwartz și-a exprimat speranța icircn icircmbunătățirea situației pandemiei astfel icircncacirct icircn viitor evreii să sărbă-torească Pesahul icircn mod tradițional (EG)

I U D A I C A

Icircn zilele de SefirahellipMesaje PesahMesaje adresate FCER și tuturor

evreilor din Romacircnia de personalități politice

Klaus Werner Iohannis președintele Romacircniei

Cu prilejul sărbă-torii de Pesah am deosebita plăcere să adresez condu-cerii și tuturor mem-brilor Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia felici-tări icircnsoțite de cal-

de urări de pace sănătate și bună conviețuire

Sărbătoare a renașterii și a co-muniunii Pesah reicircnnoiește icircn fie-care an călătoria inițiatică a evreilor icircn icircntacircmpinarea libertății și a tăracircmu-lui Făgăduinței Parabola traversării pascale rămacircne o lecție despre pu-terea credinței care se transmite din generație icircn generație

Cu această ocazie icircmi exprim icircntreaga apreciere pentru respon-sabilitatea cu care comunitățile evreiești din Romacircnia au răspuns apelului autorităților de a respec-ta măsurile sanitare impuse pentru protejarea noastră și a celor aflați icircn suferință icircn această perioadă dificilă marcată de pandemia de COVID-19

Deși distanțarea socială ne obli-gă să ne adaptăm modul icircn care marcăm marile noastre sărbători am convingerea că tradiția de Pesah va continua să inspire curaj răbda-re solidaritate și comuniune spiritu-ală cu cei dragi

Hag Pesah Sameah

Florin Cicircţu prim-ministrul Guvernului Romacircniei

Icircn această sea-ră evreii din icircntreaga lume icircncep să celebre-ze Pesah una dintre cele mai mari sărbători ale poporului evreu

Un moment cu totul deosebit al eliberării și al curajului Pesah este o sărbătoare de origine biblică ce marchează eliberarea fizi-că și spirituală a poporului lui Israel și sfacircrșitul sclaviei evreilor icircn Egipt icircn urmă cu peste 3000 de ani

Hag Pesah Sameah

Pre-Seder organizat de Congresul Mondial Evreiesc

S e d e r l a t i n e a c a s ăbdquoDupă mai mult de un an de la declanșarea pandemiei

suntem icircn situația de a nu putea organiza tradiționalele Se-dere colective icircn Capitală și icircn țarărdquo a spus vicepreședintele FCER Ovidiu Bănescu icircn deschiderea ghidului bdquoSeder la tine acasărdquo inițiat de Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia prin Cancelaria Rabinică și JCC-Romacircnia bdquoDar ca și icircn anii anteriori FCER a asigurat enoriașilor azimă și făină de azimă pentru Pesah Sper ca pe măsură ce vaccinarea va icircnainta să ieșim din pandemie așa cum strămoșii noștri au ieșit din robia egipteanărdquo a dorit tuturor vorbitorul

Prim-rabinul Rafael Shaffer a retrăit seri de Seder la Bnei Brak atmosfera de neuitat glasurile copiilor bucuria participării la acest moment unic Apoi ndash Sedere icircn pro-pria familie Pentru că Pesah 5781 a avut loc la ieșirea din Șabat icircnainte de Seder s-a făcut Havdala Simboluri-le gastronomice sunt străvechi ndash maror haroset ou tare karpas mața ndash ca și Ma Niștana cele patru icircntrebări puse de cei patru fii ndash cel icircnțelept cel care nu respectă Tora cel care nu știe Legea cel care nu mai știe nici să icircntrebe ndash metafore ale diversității atitudinii față de tradiție Anul acesta Miruna și Kfir Lavi au pus icircntrebările bdquoDar icircn fi-ecare an a spus rav Shaffer Sederul e altfel copiii sunt altfel Binele ne-a fost promis de Divinitate de la icircnceputul nașterii noastre ca națiune promisiune care s-a adeverit icircn

fiecare generațierdquo Din experiența sa prim-rabinul Shaffer a evocat momente din Războiul din Golf cacircnd rachete ina-mice atacau Israelul Ca să se apere de substanțe chimice nocive oamenii și-au etanșeizat ferestrele locuințelor bdquoNu știm niciodată ce se va icircntacircmpla dar icircntotdeauna Dum-nezeu ne-a arătat că promisiunea Lui stă icircn picioarerdquo A amintit cele zece plăgi aduse de Divinitate asupra Egiptu-lui bdquoNe bucurăm că am fost eliberați dar nu ne bucurăm de suferințele egiptenilorrdquo

Cacircntecele icircnsoțind narațiunea au fost interpretate de prim-cantorul Emanuel Pusztai de la Kol Difhin ndash cei flămacircnzi să vină să șadă la masa noastră ndash la Had Ga-dia apogeul muzical speranța icircn vremurile mesianice speranță plasticizată și de al cincilea pahar cu vin pentru Eliahu HaNavi rămas de secole neatins

Icircncrederea icircn Bine a fost adaptată la prezent de secre-tarul general al FCER Eduard Kupferberg director al Can-celariei Rabinice bdquoSă avem curaj cum au avut strămoșii noștri Anul acesta chiar dacă facem Sederul acasă să avem icircncredere că la anul vom fi icircmpreunărdquo

Directorul JCC Romacircnia Ery Pervulescu a anunțat că toate JCC-urile din țară urmau să organizeze Sedere online

CEB icircmpreună cu colectivul de la bucătărie (Ilona Mu-dava) au oferit doritorilor meniuri tradiționale pentru cele două seri de Seder IULIA DELEANU

Icircn cea de a doua seară de Pesah 16 Nisan icircncepe numărătoarea de omer Ea continuă șapte săptămacircni icircntregi deci 49 de zile pacircnă icircn sea-ra de ajun a zilei care precedă sărbă-toarea de Șavuot respectiv pacircnă la 5 Sivan Sunt numărate zilele după rugăciunea de seară (Maariv) icircn fi-ecare seară adăugacircndu-se icircncă o zi pacircnă la cea de-a 49-a Data sărbătorii de Șavuot nu este menționată icircn Tora ea este calculată pe baza numărătorii de omer Această numărătoare este menționată icircn Tora (Pentateuh) Car-tea Vaykra (Leviticul) 23 15-16 Anul acesta datele ebraice corespund da-telor gregoriene 28 martie (prima sea-ră) și 16 mai (ultima seară) Termenul ebraic pentru numărătoare este Sefira de aceea această numărătoare este denumită Sefirat HaOmer Ea este un comandament din Tora Icircnaintea numărătorii se menționează că acela care o face este pregătit pentru icircnde-plinirea ei Urmează binecuvacircntarea numărătorii apoi numărătoarea icircnsăși după care lectura Psalmului 67 Icircn ca-drul numărătorii se anunță a cacircta zi de omer este iar icircncepacircnd din ziua a șaptea se menționează și săptămacircna sau numărul de săptămacircni și de zile icircn cadrul săptămacircnilor incomplete

Omer este o ofertă De fapt este un snop de orz cu o greutate echiva-lentă cu circa 4 litri calculele vorbesc de o echivalență de 388 kilograme Era darul pe care fiecare trebuia să-l aducă la Templul din Ierusalim după trecerea celor 49 de zile numărate Era noua recoltă Astăzi cacircnd Tem-plul de la Ierusalim nu mai există numărătoarea de omer s-a păstrat icircn mod abstract un comentator a afirmat că faptul poate fi comparat cu situația unor părinți care și-au pierdut fiul dar continuă să serbeze ziua lui de naștere Este greu să primim această comparație dar trebuie să menționăm că Sefirat HaOmer este o perioadă de doliu icircn care nu se oficiază cununii nu se organizează petreceri sunt in-terzise tunsul bărbieritul icircnnoirea unui lucru de icircmbrăcăminte consu-mul unui fruct nou binecuvacircntarea re-icircnnoirii Șeheianu Prin tradiție doliul a fost pus icircn legătură cu moartea a 24000 de icircnvățăcei ai lui Rabi Akiva aflați icircn armata lui Șimon Bar Kochba icircn timpul răscoalei icircmpotriva roma-nilor condusă de acesta (132-136 en) Rabi Akiva fusese liderul spi-ritual al răscoalei Conform tradiției icircnvățăceii nu au murit icircn luptă ci din cauza unei epidemii care a apărut ca

pedeapsă pe care au primit-o pentru că nu se respectau reciproc Ei și-au dat seama de cauza nenorocirii lor icircn cea de a 33-a zi a numărătorii de omer Atunci au icircnțeles că trebuie să se corijeze din punct de vedere mo-ral De aceea epidemia a icircncetat Icircn ziua a 33-a a numărătorii de omer cunoscută sub denumirea ebraică Lag BaOmer doliul icircncetează Evre-ii așkenazi au adăugat și ultimele două săptămacircni la doliu icircn amintirea martirilor evrei din Europa icircn perioa-da Cruciadelor Dacă analizăm isto-ria răscoalei conduse de Șimon Bar Kochba găsim alte aspecte bazate pe izvoare istorice și arheologice Pro-babil că icircn acea zi a fost o victorie a armatei lui Șimon Bar Kochba icircmpotri-va armatei romane dar apoi răsculații au fost icircnfracircnți de armata romană din nou De Lag BaOmer este și Hilula comemorarea lui Rabi Simon Bar Io-chai icircnmormacircntat la Meron Este și tradiția aprinderii rugurilor

Icircn zilele de Sefirat HaOmer sunt celebrate și alte evenimente din istoria contemporană a poporu-lui evreu Este interesant faptul că ele s-au petrecut tocmai icircn această

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI(Continuare icircn pag 17)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 9

O lume fără perspectivă

Este greu să clasifici genul literar icircn care s-ar icircnscrie volumul lui George Vigdor Pas-tile metafizice Jurnal autobiografie exercițiu freu dian critică socială ndash toate acestea se regăsesc icircn bdquopastilelerdquo prin care autorul icircn-cearcă să-și redea cele mai intime gacircnduri Iar acestea zugrăvesc o persoană pro-fund nemulțumită de sine de viața lui care minimi-zează tot ceea ce a făcut icircn cei 57 de ani de existență Vigdor se consideră unul dintre oamenii insignifianți care populează globul care trăiesc o viață obișnuită și care nu au contribuit la mersul icircnainte al lumii Este o autocritică prea dură și neadevărată deoarece el este autorul mai multor volume de poezii un poet apreciat de critici și de cititorii care iubesc acest gen literar icircn plus este un talentat jurnalist cu o profundă cunoaștere a realității și cu un spi-rit critic caustic iar articolele lui au apărut și apar icircn continuare icircn presa de limbă romacircnă din Israel și din Romacircnia Deși trăiește la Bu-dapesta și vorbește mai multe limbi unele la nivel de limbă maternă lui Vigdor cea care icirci este mai apropiată pentru a-și exprima ideile este limba romacircnă

Cred că această autocritică dură este un semn al dorinței autorului spre perfecțiune (trăsătură care ar trebui să fie prezentă la orice creator) icircn același timp cu recunoașterea limi-telor sale la care se adaugă și un sentiment de zădărnicie Vigdor consideră că de acum viața lui se icircndreaptă spre nadir că icircncetul cu icircncetul nu va mai putea oferi nimic valoros pu-blicului său (despre care de altfel spune că se recrutează doar dintre puținii prieteni care icircl citesc din amabilitate sau politețe) Acest sen-timent de frustrare icircl face furios iar furia se regăsește icircn bdquopastilelerdquo sale care iau sub lupă aspectele lumii contemporane Pentru Vigdor ne aflăm icircn epoca regreselor icircn ciuda pro-greselor materiale sociale și tehnologice care ne facilitează viața a faptului că trăim icircntr-o societate de consum care ne oferă tot felul de gadgeturi pe care ni le putem permite S-a ter-minat cu secolele luminii ale mersului icircnainte ceea ce se icircntacircmplă acum din cauza mani-pulării globale lipsește omul de capacitatea de a lupta pentru sine icircl icircmpinge și icircl ține icircn zona de confort omul acceptă uniformizarea produsă de globalizare precum și ideile care i se dau cu lingurița renunță la gacircndirea in-dependentă deoarece e mult mai comod să-i lași pe alții să se angajeze icircn acest proces iar tu să te aliniezi cu turma ndash cu alte cuvinte să te rinocerizezi De teama gacircndirii independen-te oamenii preiau clișeele emise de marii ma-nipulatori ndash conducători de state de partide așa-zișii formatori de opinie de la televizor ndash și renunță la niște adevăruri chiar și la cele care le-au redat demnitatea ca popor și aici exem-plul cel mai concludent oferit de Vigdor este degradarea ideii revoluției romacircne din 1989 terfelită icircn noroi de cei care aveau interesul Cazul nu este singular regăsim referiri critice de primă macircnă despre situații asemănătoare icircn țări icircn care autorul a trăit sau trăiește la ora actuală ndash Israel sau Ungaria

Cu mici excepții cum ar fi existența unei așa-zise conspirații mondiale fenomenele prezentate și criticate de Vigdor sunt reale Este o lume zugrăvită icircn negru o lume fără perspectivă fără soluții Or știm bine că nici-odată lucrurile nu pot fi icircn exclusivitate negre sau albe Există și zona cenușie care poate să evolueze către negru sau către alb ndash iar icircn acest al doilea caz să ne dea o speranță Nu se poate ca acei puțini oameni cu calități a căror existență este recunoscută de autor să lase lumea de izbeliște Icircn fond icircn istorie au existat epoci de icircntunecime de apocalip-să care au fost apoi depășite Poate chiar cu ajutorul singurului instrument care aduce ali-nare autorului dragostea Să avem icircncredere icircn succesul acesteia

EVA GALAMBOS

Președintele Camerei Deputaților Ludovic Orban a vizitat recent Departamentul de Asistență Socială și Me-dicală din cadrul Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia

Președintele Federației deputatul Silviu Vexler alături de vice pre ședintele Ovidiu Bănescu și de directoarea DASM Mona Bejan l-au primit pe icircnaltul oaspete și l-au condus icircn cabinetele unde sunt icircngrijiți supraviețuitorii Holocaustului și alți membri ai Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia După cum a scris Silviu Vexler pe 2 aprilie pe pagina sa de Facebook bdquoicircn timpul discuției preșe dintele Camerei Deputaților a fost informat despre programele de sprijin pentru supraviețuitorii Holocaustului organizarea căminelor pentru persoane vacircrstnice și proiectele de viitor ale FCER icircn acest domeniurdquo (AM)

Ludovic Orban a vizitat Departamentul de Asistență Socială și Medicală al FCER

Album de familie ndash icircn lumea bancherilor Spayer Marmorosch și Blank

n IVAN ERIC BLOCH președintele CE Lugoj s-a impus icircn viața comunitară prin cultivarea multiculturalității emblemă a mo-dului bănățean de comportament A reușit să repună icircn funcțiune orga de mare valoare din sinagogă să organizeze concerte memorabile pentru iubitorii de muzică clasică din oraș evrei și neevrei Icircmbină calitățile omului de știință cu cele de

manager Este atent la problemele asistaților și face tot posibilul să le rezolve Se icircngrijește de obștea din Caransebeș ce cunoaște azi o puternică revitalizare

n DAVID IOSEF președintele CE Botoșani conduce de multă vre-me o comunitate icircn care tradițiile evreiești sunt foarte bine păstrate sărbători seri culturale Cu remar-cabil devotament și spirit gospodă-resc a reușit să păstreze icircn bună stare patrimoniul cultural iudaic Si-nagoga ndash Die Hoihe Șil o bijuterie arhitectonică cele două cimitire din oraș cel vechi ndash monument istoric ndash și cel icircn funcțiune A făcut din Centrul Cultural Inter-comunitar ridicat cu sprijinul FCER și al Joint-ului un spațiu de dialog interetnic și interreligios

AD MEA VEESRIM Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna mai

O nouă ediție a proiectului bdquoAlbum de familierdquo ndash inițiat de Delia Marc coordonator de programe cul-turale ndash a avut loc la 18 martie 2021 icircn organiza-rea JCC București Povestea familiilor marcante ale Bucureștiului a ajuns la bancherii Herman Spayer Ja-cob Marmorosch Mauriciu și Aristide Blank

Directorul JCC Adrian Gueron i-a prezentat pe invitați conf dr Felicia Waldman de la Universita-tea din București Carmen Hannah Iovițu directoarea Muzeului de Istorie și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo arh Gabriel Szekely conf dr la Timișoara dr Ianfred Silberstein specialist icircn științe juridice La realizarea evenimentului au ajutat cu mate-riale documentare dr Oana Marinache istoric de artă și Ana Rubeli fondatoarea blogului bdquoAici a statrdquo

Delia Marc a arătat că familiile Spayer și Blank erau legate și de o relație de rudenie Herman Spayer că-sătorindu-se cu Margot Blank fiica lui Mauriciu Blank (cofondatorul Băncii Marmorosch-Blank) Vorbitoarea a prezentat detaliat biografia celor trei familii de ban-cheri precum și contribuția lor la dezvoltarea economi-ei și a culturii Romacircniei Pasionată de arhitectură ea a oferit și o amplă descriere a Palatului Spayer aflat pe strada Batiștei din Capitală proiectat de arh Louis Pierre Blanc și construit icircn stil Ludovic al XV-lea

Arh Gabriel Szekely a explicat cum a apărut icircn Ro-macircnia icircnclinația spre stilul arhitectonic francez bdquoDin a doua jumătate a secolului al XIX-lea icircn Romacircnia exis-tă o puternică tendință de racordare la cultura euro-peană Cutumele orientale sunt date la o parte și se dorește adoptarea unui mod de viață cacirct mai apropiat de cel occidental Icircn acest context devin importante arhitectura vest-europeană și icircn special cea pariziană așa cum era ea predată la Eacutecole des Beaux-Artsrdquo

Dr Felicia Waldman a revenit la particularitatea că-sătoriei dintre Herman Spayer și Margot Blank deși el era așkenaz și ea sefardă iar căsătoriile se icircncheiau icircn general icircn cadrul comunității icircn acest caz a precum-pănit criteriul simetriei la nivel intelectual și financiar Palatul Spayer a fost achiziționat recent de Camera Notarilor Publici care icircl va restaura respectacircnd arhi-tectura originală Palatul Mauriciu Blank situat foarte

aproape pe strada Tudor Arghezi este fosta Ambasa-dă a SUA la București Vorbitoarea a dat amănunte și despre Banca Marmorosch-Blank una dintre primele bănci evreiești din București icircnființată icircn 1848 Jacob Marmorosch nu a avut copii cacircnd a murit icircn 1904 i-a lăsat averea lui Mauriciu Blank iar acesta icircn semn de recunoștință a păstrat mereu numele bdquoMarmoroschrdquo icircn titulatura băncii

Carmen Hannah Iovițu a prezentat o raritate bibli-ofilă aflată icircn colecția FCER-CM albumul monografic bdquoBanca Marmorosch Blank amp Co Societate Anonimă 1848-1923ldquo apărut cu prilejul icircmplinirii a 75 de ani de la icircnființarea băncii Lucrarea a apărut la Atelierele

Cultura Națională icircntr-un tiraj de 19000 de exemplare (10000 icircn limba romacircnă 3000 icircn franceză 3000 icircn engleză și 3000 icircn germană) A fost publicată pe hacircr-tie japoneză și cuprinde icircn afară de text semnăturile olografe ale membrilor fondatori ai băncii și multe lito-grafii de epocă

Dr Ianfred Silberstein a accentuat rolul deosebit de important pe care l-a jucat Banca Marmorosch-Blank la dezvoltarea economică a Romacircniei din 1848 pacircnă icircn 1931 cacircnd a dat faliment icircn urma crizei economice mondiale icircncepute icircn 1929

CLAUDIA BOSOI

S Vexler (stg) O Bănescu L Orban și M Bejan

Jacob Marmorosch

Mauriciu Blank Aristide Blank

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Icircn ciuda condiţiilor de pandemie Sărbătoarea Eliberării noastre (Pe-sahul fiind denumit si Zman Herute-inu) s-a desfăşurat icircntr-o varietate de condiţii Sărbătoarea a icircnceput cu un Seder online pe Zoom desfăşurat cu două zile icircnainte de primul Seder oficial organizat de rabinul Yehoshua Aharonovitch şi de Albert Lozneanu Rabinul ne-a explicat de ce se folosește o faţă de masă albă şi de ce ne icircmbrăcăm icircn alb la Seder A fost prezenta-tă semnificaţia tuturor componentelor platou-lui de Pesah faptul că denumirea de Seder provine de la aceea că tot ritualul se desfăşoa-ră icircntr-o anumită ordi-ne stabilită icircn Hagada de Pesah de ce gus-tăm din aripa de pasă-re friptă din oul copt din verdeţurile amare şi de ce icircnmuiem de două ori alimentele icircn apă sărată S-a vorbit despre mițva de Seder de a povesti fiilor noştri şi fiilor fiilor noştri de-a lun-gul generaţiilor despre minunile care s-au icircntacircmplat atunci S-a vorbit des-pre faptul că nu doar străbunii noştri au fost eliberaţi ci fiecare dintre noi a fost eliberat S-a explicat importanţa consumului de mața şi maror despre semnificaţia celor trei felii de mața şi importanţa afikoman-ului S-au rostit şi explicat cele patru icircntrebări din Ma Niștana rostite de cel mai mic parti-cipant la Seder şi s-a vorbit despre semnificaţia celor patru pahare cu vin

Albert Lozneanu secondat de Uri Ferenbac au interpretat minunate melodii evreiești de suflet Sederul

propriu zis a fost celebrat de fiecare familie acasă Enoriaşii noştri s-au icircn-tacirclnit față icircn față la Sinagoga Rosen de Șabat Şvii şel Pesah şi icircn ultima zi de Aharon şel Pesah cacircnd s-a ros-tit şi Izkor Icircn ambele zile s-a lecturat din două Suluri de Tora De Șabat Şvii şel Pesah din Pericopa Ki Tisa cu referire la primirea de către Moshe

pentru a doua oară a Tablelor Legii pe Muntele Sinai după sfăracircmarea celor dintacirci iar de Aharon Şel Pesah din Dvarim a cincea Carte a Torei din Pericopa Reei cu referire la cele trei mari Sărbători de Pelerinaj (Sha-los Regalim) cacircnd se făcea Pelerinaj la Templul din Ierusalim Icircn ambele zile din cel de-al doilea Sul s-a citit din Pinchas (Cartea Bamidbar) des-pre ofrandele care se făceau de Pe-sah Icircn ciuda pandemiei enoriaşii au participat la serviciile religioase de la Sinagogă icircn număr mare cu respec-tarea condiţiilor sanitare dar şi cu bu-curie dovedind o dată icircn plus că Am Israel Hai

BRIF HAINRICHpreședintele CE Bacău

ComunitAtiHAG PESAH SAMEAH 5781

Al doilea Pesah icircn pandemie

Sărbătorirea eliberării din robia

egipteanăIcircn prima zi de Pesah 5781 Comu-

nitatea Evreilor din Craiova a organi-zat o icircntacirclnire cu membrii comunității la care au participat 10-12 persoane icircn conformitate cu reglementările din timpul pandemiei

Cu această ocazie Ludovic Vulea de la Radio Craiova a icircnregistrat icircn-treaga desfășurare a programului

După prezentarea importanței săr-bătorii de Pesah a istoriei legate de aceasta președintele Comunității prof dr Corneliu Sabetay a prezentat importanța pe care Statul Israel o are icircn cadrul luptei icircmpotriva dușmanului comun noul coronavirus SARS-CoV2 icircn eforturile depuse pentru găsirea unor soluții de vindecare și a vorbit despre relațiile de prietenie per-petuă dintre Romacircnia și Israel

Participanților le-au fost oferite ouă pască produse din carne de pasăre legume vin și prăjituri tradiționale ca la o masă de Seder ndash totul pregătit de membrii comunității

Ne-am dorit cu toții ca anul viitor să avem din punct de vedere medi-cal o situație care să nu mai afecte-ze icircntacirclnirea dintre oameni să avem pace sănătate prosperitate și să ne revedem icircn icircmprejurări mai bune

Prof dr CORNELIU SABETAy

Leolam mereu icircn plină activitate

Moinești

Bacău

CraiovaIașiIcircn ajunul Sărbătorii Pesah 5781

icircn seara zilei de 25 martie 2021 JCC Iaşi icircmpreună cu conducerea Comu-nităţii Evreilor din Iaşi au organizat un Seder demonstrativ icircn vederea famili-arizării membrilor comunităţii cu tradi-ţiile acestei mari sărbători a poporului evreu şi a instruirii lor asupra modului de organizare a unui Seder icircn familie

Organizat on-line pe platforma ZOOM Sederul demonstrativ a reunit cca 50 de persoane din Iaşi Bacău Suceava Botoşani Piatra Neamţ dar şi din Belgia Canada Germania Israel etc interesate de tradiţiile şi obiceiurile pascale icircn religia iudaică

Icircn deschiderea Sederului Benja-mina Ides Vladcovschi preşedinta Comunităţii ieşene a vorbit despre semnificaţia Pesahului pentru popo-rul evreu trecerea poporului evreu de la sclavie la libertate Pesah este sărbătoarea exodului şi a eliberării din exilul egiptean Acest act de eliberare primul din istoria universală icircl sărbă-torim icircncepacircnd cu Sederul din seara de ajun Icircn seara de Seder citim Ha-gada şi readucem icircn memorie primele pagini ale istoriei noastre icircncercacircnd să icircnţelegem mai bine tainele supra-vieţuirii poporului evreu de-a lungul timpului Figura centrală a Pesahului este Moise

Cercetări moderne relevă existen-ţa icircn jurul lui Moise a unor personaje feminine ce au avut un rol determi-nant icircn formarea şi icircn acţiunile sale

Dicţionarul bdquoFemeile şi iudaismulrdquo apărut icircn anul 2002 la Editura Hasefer din Bucureşti sub semnătura Paulinei Bebe rabin al Comunităţii evreieşti liberale din Paris reuneşte articole consacrate femeilor din Biblie şi Tal-mud rolului lor icircn iudaism şi icircn gene-ral icircn formarea concepţiilor religioase

Icircn continuare secretarul Comu-nităţii Evreilor şi director al JCC Iaşi jurist Albert Lozneanu a arătat că Pe-sah este icircn egală măsură o sărbătoa-

re cu caracter istoric actul de naştere al poporului evreu dar şi o sărbătoare a primăverii

Şef-rabinul dr Moses Rosen (zl) considera luna Nissan ca fiind luna bdquoeternului Israelldquo care de atacirctea ori bdquopărea răpus de furtunile istoriei dar care de fiecare dată a renăscut continuacircndu-și drumul multimilenar pentru răspacircndirea luminii şi icircnţelep-ciunii Toreirdquo

Anul acesta deşi icircncă icircn pande-mie am celebrat Pesah cu mai mul-tă speranţă icircn bine cu icircncredere că vaccinul va avea efecte benefice Ceremonialul Sederului ne-a spus di-rectorul JCC se desfăşoară conform celor icircnscrise icircn Hagada de Pesah Aceasta este o antologie cu texte din Tora din Cărţile Profeţilor din Mişna şi chiar din Ghemara plus diverse alte compoziţii din Evul Mediu

Icircn Hagada este scris ca fiecare evreu icircn seara de Pesah să se con-sidere ca şi cum el icircnsuşi ar fi ieşit din Egipt din casa robiei Să simtă din plin actul eliberării Concluzia pe care o desprindem din Hagada este dato-ria de a povesti cele icircntacircmplate atunci şi de a nu pierde icircncrederea că bdquoDum-nezeu este Atotputernic şi icircndreaptă totul spre binerdquo

Rabinul Yehoshua Aharonovitch a precizat că icircn Diaspora Sederul se prăznuieşte şi icircn a doua seară a sărbătorii de Pesah şi icircn ambele seri sunt evocate multe momente din isto-ria poporului evreu Cuvacircntul Seder se traduce prin ordine iar seara de Seder ne icircnvaţă să fim ordonaţi dis-ciplinaţi şi totodată ospitalieri

Masa de Seder poate fi asemuită cu o bdquoslujbă icircn sanctuarrdquo La aceas-tă sărbătoare o atenţie deosebită se acordă copiilor Ei adresează cele pa-tru icircntrebări specifice Dacă la masă nu participă copii icircntrebările sunt ros-tite de cel mai tacircnăr dintre comeseni Un om care prăznuieşte singur Sede-

rul icircşi pune lui icircnsuşi icircntrebările şi tot el icircşi răspunde la ele

Reunirea celor patru fraţi (cel icircn-văţat cel răuvoitor cel neştiutor şi cel care nu ştie să icircntrebe) care vin acasă pentru sărbătoarea de Pesah simbo-lizează unitatea familiei evreieşti icircn jurul tatălui capul familiei

Rabinul ne-a vorbit şi despre obi-ceiurile culinare ale serii de Seder despre cele patru cupe de vin şi des-pre alimentele ce se pun pe platou icircn amintirea ieşirii din robie

Conducerea comunităţii ieşene prin echipa de voluntari a avut grijă să distribuie enoriaşilor alimentele specifice ce nu au lipsit de pe masa de Seder (azimă preparate culinare pregătite la Restaurantul Comunităţii şi vin caşer)

MARTHA EŞANU

Din septembrie 2020 Fundația Le-olam din Moinești prin copreședinta Joseacutephine Kohlenberg a inițiat o se-rie de icircntacirclniri lunare desfășurate on-line intitulate bdquoMinutele Leolamrdquo icircn care membri ai fundației și-au prezen-tat istoriile personale sau preocupări-le Printre invitați s-au numărat Hedi Enghelberg copreședintă a Fundației Leolam și recent Henri Joinovici un supraviețuitor al Holocaustului Ca de fiecare dată evenimentul a fost mo-derat de Joseacutephine Kohlenberg

Invitatul și-a spus pe scurt po-vestea vieții Tatăl lui Marc croitor de haine de damă era originar din Moinești S-a stabilit la Paris unde s-a căsătorit cu o evreică poloneză pe nume Brajna (Berthe) Au avut trei copii Anna Albert și Henri (născut icircn 1936) Odată cu ocupația germană familia s-a refugiat la Chacircteau-du-Loir tatăl continuacircndu-și munca icircn orașul Preacute-Saint-Gervais A fost ares-tat la 16 iulie 1942 cacircnd a avut loc bdquorazia de la Velodromul de iarnărdquo cea mai mare operațiune de arestare icircn masă a evreilor desfășurată icircn Franța icircn timpul celui de al Doilea Război Mondial A fost deportat la Drancy apoi la Auschwitz

Icircn același an la 12 octombrie a avut loc o razie importantă inclusiv icircn regiunea icircn care Berthe și cei trei copii

locuiau la ultimul nivel al unei locuințe subterane Toți au fost arestați mai puțin mezinul Henri de 6 ani care a fost icircmpins pe fereastră de mama lui cu indicația de a merge la o familie creștină pe nume Cartier cu care se icircmprieteniseră Pentru că aceasta sal-vase și alți copii evrei Henri a ajuns icircn grija surorii doamnei Cartier și a soțului ei respectiv Jeanne și Reneacute Nabineau din Tours care l-au protejat pacircnă la finalul războiului Berthe cei doi frați ai lui Henri unchii mătușile și verii lui și-au pierdut viața imediat ce au ajuns la Auschwitz

O a doua acțiune recentă a Fundației Leolam s-a desfășurat pe 24 martie cacircnd a fost prezentat pe pagina de Facebook a instituției un videoclip de comemorare a medicu-lui-scriitor Iulius Iancu de la a cărui naștere s-au icircmplinit 101 ani Opera sa de referință este bdquomonografia sen-timentalărdquo dedicată orașului natal Ba-cău intitulată bdquoNoi copiii străzii Lec-cardquo Documentarea a fost realizată de Mihaela Rusu membră a Fundației Leolam editarea video i-a aparținut Biancăi Pintilie voluntar Leolam iar lectura a fost făcută de Mihaela Jes-cu icircnvățătoare la Moinești implicată și icircn alte proiecte ale fundației

CLAUDIA BOSOI

Rabinul Y Aharonovitch

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 11

Pentru al doilea an consecutiv Sărbătoarea de Pesah s-a desfăşurat icircntr-un mod diferit față de toate dece-niile ce au precedat această perioadă Celebrarea anuală a eliberării din robia

egipteană reprezenta pentru această comunitate şansa unei icircntacirclniri majo-re Sederul se desfăşura două seri la racircnd icircn total participacircnd peste 300 de persoane Marea icircngrijorare evident icircnainte de pandemie era cum pot să stea comod la masă peste 150 de per-soane icircntr-o sală frumoasă dar relativ mică Din păcate 2021 a pus din nou la icircncercare imaginaţia organizatorilor pentru a găsi soluţii pentru existenţa acestei celebrări icircn condiţii de strictă carantină cauzată de numărul ridicat al infectărilor din oraş Datorită Resta-

urantului Ritual cei care au dorit au primit acasă cina tradiţională de Se-der Pesah ndash platoul tradiţional supa cu găluşte de matzot felul principal şi prăjitura făcută din acelaşi ingredient pe care icircl consumăm pe tot parcursul sărbătorii ca icircnlocuitor al pacircinii Chiar dacă cina a fost gustoasă mai toţi au observat lipsa unui ingredient esenţi-al Plăcerea de a se găsi icircmpreună de a discuta cu prieteni după multă vreme racircsetele celor mici au lipsit la mesele tăcute pe care cei mai mulţi le-au serbat icircn casele lor

Platforma Zoom a dat şi de această dată ca şi de Purim şansa unei icircntacirclniri majore care a precedat sărbătoarea efectivă Rabinul Zvika Kfir aflat icircn Israel şi oficianţii de cult Ervin Weinberger și Tiberiu Hornung aşezaţi icircn costume elegante la un pahar de vin cașer icircn apartamentele lor timişorene au trecut icircmpreună cu ascultătorii lor prin toţi paşii Sederului Icircn deschidere preşedinta comunită-ţii şi moderatoarea programului dr Luciana Friedmann a prezentat sem-nificaţia acestei celebrări pe care noi o percepem atacirct de diferit icircn fiecare an Pesahul reprezintă un moment de reflecţie asupra noţiunii de libertate şi fiecare primăvară icircn care icircl sărbăto-

rim ne face să reconsiderăm tot ceea ce ştiam pacircnă atunci Desigur aces-te vremuri icircndeamnă icircn mod special la introspecţie fie că vorbim despre bdquolibertatea noastră care are ca limită libertatea celuilaltrdquo fie că vorbim de bdquolibertate şi sănătaterdquo prioritatea ime-diată fiind sănătatea celor din jur şi a noastră fie că ne referim la bdquolibertate icircn vremuri de recrudescenţă generală a antisemitismuluirdquo fenomen care tre-buie icircnţeles şi pe care nu avem drep-tul să icircl ignorăm

Rabinul Zvika Kfir a vorbit despre speranţa şi dorul său de a se afla din nou fizic icircn mijlocul comunităţii pe care o bdquoviziteazărdquo săptămacircnal prin in-termediul programelor de iudaism de pe Zoom dar icircn care fizic nu s-a mai aflat de mai bine de un an Domnia Sa a prezentat semnificaţii mai puţin evidente ale celebrării de Pesah atacirct legate de Sederul icircn sine cacirct şi de ce-lebrarea celor şapte zile care urmea-ză fiecare zi aducacircndu-ne aminte de drumul anevoios de la robie la liber-tate spirituală şi fizică Un moment de extraordinar optimism al acestei icircntacirclniri l-a reprezentat cel dedicat copiilor care au cacircntat sau au rostit Ma Niștana (Prin ce diferă aceas-tă seară) ndash icircntrebarea tradiţională pusă anual de cei mai mici de la masa de Seder Avi Briana și Nati au uimit asistenţa prin glasurile lor de copii pline de inocenţă dar şi de seriozita-te Seara nu ar fi fost nici pe departe completă fără vocea inconfundabilă a dirijorului corului timişorean profe-sorul Alexandru Fischer De această dată el nu a dirijat un cor ci l-a supli-nit cu totul dacircnd glas tuturor melodii-lor care prin tradiţie icircnsoţesc această sărbătoare Cea mai micuţă partici-pantă mugur de speranţă a fost chiar fiica sa Elvira care are mai puţin de un anişor (LF)

Comunitatea Evreilor din Tecuci a acceptat cu mare bucurie invitația de a participa la un proiect educațional realizat de Colegiul Național bdquoSpiru Haretrdquo din Tecuci și Palatul Copiilor din Galați proiect purtacircnd generosul titlu bdquoFILE DE MEMORIE EVREIAS-CĂrdquo

Coordonatoarea proiectului pentru Tecuci a fost profesoara de istorie Ga-briela Pamfilie care icircmpreună cu cele două eleve din clasa a X-a F Oana Patricia Costescu și Andreia Borșan avacircnd-o dirigintă pe profesoara Lili-ana Maxim au realizat o frumoasă și interesantă expoziție care a fost prezentată la Casa Municipală de Cultură din Tecuci Cele peste 30 de tablouri icircnfățișează aspecte din viața comunității și din activitatea acesteia incluzacircnd imagini din interiorul sina-gogii din cimitirele din zona noastră documente din presa vremii legate de Tecuci și Comunitatea tecuceană Avem un tablou cu vizita șef-rabinului Moses Rosen la Tecuci din anul 1980 aspecte de pe celebra Stradă Mare - reședința evreimii din Tecuci aspecte cu vizita la Tecuci a fostului ambasa-dor al Israelului icircn Romacircnia Dan Ben Eliezer și altele La loc de cinste se

află lista cu conducerea Comunității tecucene de la icircnființare - anul 1894 - pacircnă icircn prezent alcătuită de auto-rul acestor racircnduri Găsim și tabloul generosului om de afaceri tecucean Avram Goldstein Goren cel care icircn anul 2000 la solicitarea președintelui Iancu Aizic a donat o sumă importan-tă pentru reabilitarea sinagogii icircn me-moria părinților săi fapt pentru care la propunerea Comunității a primit de la Primărie titlul de CETĂȚEAN DE ONOARE AL TECUCIULUI

A d u -cem icircn final mu l țumi r i p e n t r u găzduirea expozi ț ie i profesoarei G a b r i e l a P a m f i l i e profesoarei Char lo t te L u d m e r Barbu di-rector al Palatului Copiilor din Galați și Dianei Cioclu manager al Casei de cultură

AIZIC IANCUpreședintele CE Tecuci

ComunitAti

Pesah icircntr-un mod aparte

icircn 5781Icircn seara zilei de 27 martie 2021 am

avut deosebita plăcere de a ne icircntru-ni la sinagoga Vizhnitzer Kloiz pentru a o icircntacircmpina bdquoregina sărbătorilorrdquo Pesah Neavacircnd posibilitatea de a se organiza o seară de Seder conform tradiției enoriașii noștri au asistat la rugăciunea de Minha oficiată de Perl Adrian icircn prezența unui număr de 35 de persoane

Prin ce s-a deosebit acest Pesah de toate celelalte Din păcate din cau-za restricțiilor sanitare nu a fost exact așa cum ne-am obișnuit și cum ne-am fi dorit ca icircn fiecare an să ne icircntru-nim icircn sediul comunității să asistăm cu toții la Hagada de Pesah să ascul-

tăm cele patru minunate vechi icircntre-bări mereu noi să ne icircntindem icircn pu-terea nopții icircn lungi discuții mulțumind lui Dumnezeu pentru că ne-a păstrat icircn viață icircntărindu-ne credința icircn li-bertate Acum ordinea Sederului s-a icircnfăptuit icircn cerc restracircns icircn sacircnul familiei

S-au reamintit totuși eternele valori ale iudaismului descrise icircntr-o mai ve-che evocare asupra Exodului de către dr Aurel Vainer printr-o scurtă prezen-tare a subsemnatului CREDINȚA cu reicircntoarcerea lui Moise de pe munte cu Tablele Legii și icircnvingerea idolatriei prin puterea credinței icircn Dumneze-ul Unic Voința de LIBERTATE care odată dobacircndită impune și reguli de-oarece nu poți să te bucuri de ea fără să respecți Legea ADEVĂRUL pe care icircl exprima tocmai grija noastră de a nu ne abate de la faptele și minunile săvacircrșite prin eliberarea noastră de către Dumnezeu Și DIALOGUL icircntre generații reprezentat de cele patru icircntrebări o cale de comunicare chiar și prin opinii diferite pentru a tinde pe cacirct posibil la icircnțelegerea interumană

Valori care se intersectează de-sigur și cu credințele altor religii dar care din păcate se respectă tot mai puțin Asistăm prin urmare la ne-numărate fapte absolut incredibile foarte nocive foarte agresive și une-ori de-a dreptul criminale Dar acesta fiind un subiect aproape inepuizabil noi evreii ne rezervăm dreptul de a ne apăra valorile și de a ne bucura de libertatea dobacircndită cu ajutorul lui Dumnezeu totodată transmițacircnd cu fiecare generație obligația să ne con-siderăm ca fiind noi icircnșine scăpați de robia din Egipt

GANZ PETRU

File de memorie evreiască

Un altfel de sărbătoare aceeaşi comunitate

Bat Mițva a Arelei Priscoran

8 aprilie Ziua de Comemorare a Holocaustului

icircn IsraelAsociația Centrală de Prietenie și

Colaborare Culturală cu Israel s-a ra-liat manifestărilor specifice de come-morare icircn Israel a Holocaustului și a reamintit elevilor ca de fiecare dată nevoia de a nu renunța la stima de sine și la respectul pentru celălalt

Deși elevii sunt icircn vacanță cu spri-jinul Direcției Școlii Gimnaziale bdquoSma-randa Gheorghiurdquo (Elisa și Iosef Sa-muil) s-a reușit constituirea unui grup de elevi din clase diferite prezenți online cărora li s-a vorbit despre obligația pe care o au față de socie-tate și familie față de ei icircnșiși să icircși cultive abilitățile de a distinge icircntre va-lorile morale autentice și falsele valori icircn așa fel icircncacirct niciodată și nicăieri să nu mai aibă loc asemenea atrocități

Cu sprijinul și priceperea directoa-rei școlii elevilor li s-a proiectat un film pe tema Holocaustului

Considerăm că mesagerii cei mai siguri ai mesajului de respect pentru viața naționalitatea și religia celuilalt rămacircn copiii și tacircnăra generație viito-rii actori pe scena istoriei de macircine

ILEANA GHENCIULESCU

Tacircrgoviște

Tecuci

Satu Mare

Sighetu MarmațieiTimișoara

La Sinagoga din Satu Mare a avut loc icircn condiții de respectare a restricțiilor sanitare ceremonia de Bat Mițva ndash majorat religios ndash a Are-lei Priscoran fiica oficiantului de cult Ghiță Priscoran și a Claudiei soție și mamă care reușește ca evreitatea să fie respectată icircn căminul lor Familia Priscoran este un exemplu pentru

modul icircn care știe să-și educe copiii icircn spiritul tradițiilor iudaice

Participanții la eveniment i-au urat sărbătoritei ca această zi importantă din viața ei să fie una plină de bucu-rie și voie bună să fie sănătoasă și să aibă noroc

ADRIAN BEȘAPreședinte CE Satu Mare

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Cine racircde icircmpreună racircde mai bineJCC București a organizat joi 1

aprilie de ziua păcălelilor și a farse-lor un periplu umoristic evreiesc onli-ne sub genericul Cine racircde icircmpreună racircde mai bine

Au fost icircn direct invitați speciali din Israel ca Nancy Brandes Eugen Nacht-Stroe și Eduard Mattes iar din țară actorul Mihai Călin MAGITOT (Marius Drăguș) și Vasile Dub din Tacircr-gu Mureș

Evenimentul a fost deschis de di-rectorul JCC București Adrian Gueron

bdquoNe vom aminti icircn această seară de cacircțiva umoriști de origine evreias-că prieteni ai comunității evreiești

oameni care ne-au făcut să racircdem de-a lungul timpului Dar evenimentul din această seară este și un prilej de a ne reicircntacirclni prietenii de a vă oferi și vouă microfonulrdquo a spus Adrian Gue-ron icircn deschidere și a dat cuvacircntul cacirc-torva membri ai Comunității Evreilor din București icircntre care Marga Trifu care a citit texte din Ion Pribeagu și

Luchi Tenenhaus care a spus cacircteva glume pregătite special pentru aceas-tă icircntacirclnire

Dintre invitații serii primul care a luat cuvacircntul a fost actorul Mihai Că-lin prieten vechi al JCC București icircncă de la deschiderea Centrului icircn anul 2007 bdquoEste frumos că am ajuns și eu la vacircrsta amintirilor pentru că amintirile dau multă culoare vremuri-lor pe care le trăim acum Spre exem-plu icircn 1997 am filmat la pelicula Train de vie a lui Radu Mihăileanu Un film senzațional caracteristic pentru umo-rul evreiesc La acele filmări am cu-noscut un actor israelian Zvi Canar care era deja foarte bătracircn și care fu-sese deportat la Auschwitz Iar acest actor mi-a povestit că icircn lagăr erau momente cacircnd făceau glume creau povești hazlii creau bancuri pentru a putea merge mai departerdquo a spus icircntre altele Mihai Călin care a povestit și despre cum trece prin această peri-oadă de pandemie

Din Israel arhitectul fotograful și caricaturistul Eduard Mattes a trimis un film cu o serie de meme-uri foarte amuzante despre pandemie dar și cacirc-teva caricaturi și un mesaj icircnregistrat

La eveniment a mai participat și actrița Katia Pascariu care a vorbit despre un proiect de suflet Centrul de artă comunitară vacircrsta a patra care se desfășoară la Căminul Rosen Ka-tia a vorbit și despre cacircteva spectaco-le dezvoltate cu rezidenții icircntre care unul care s-a bazat pe scrisori adevă-rate și inventate și a citit cacircteva dintre cele mai amuzante

Icircntr-un videoclip transmis de la Căminul Rosen Pompiliu Sterian a

icircmpărțit păcălelile icircn două mari cate-gorii bdquoPăcălelile sunt de două feluri alea bune pe care le făceam eu ca să racircd de alții și cele proaste pe care le fac ceilalți ca să racircdă de minerdquo

Cert este că fiecare participant a pregătit o glu-mă bună o poveste amu-zantă care au funcționat ca un soi de tera-pie icircn această perioadă di-ficilă Dar nu o să mă apuc eu să dezvălui sau să explic glumele aici icircn scris Partea bună este că puteți ur-mări icircntreaga icircntacirclnire din seara de 1 aprilie care este icircncă disponibilă pe pagina de facebook JCC București

GEORGE GIcircLEA

Concert de Pesah 5781Concertul de Pesah 5781 a fost

darul JCC icircn condiții pandemice Dacă n-am putut face Sedere colective as-culta icircndrăgitele cacircntece de Pesah interpretate de coriștii noștri concer-tul transmis via Zoom de Pesah Hol Hamoed a fost compensatoriu A exis-tat un preambul dătător de speranță coriștii mulți aflați icircn a doua parte a vieții acompaniatori ai soliștilor isra-elieni Gabriel Berlin și Rami Danoh Pe fețele lor se citea bucuria de a trăi stare de spirit ilustrată coregrafic și de dansatori Consonanță muzică-natu-ră-urbanism

Salutacircndu-l pe Gabriel Berlin direc-torul Departamentului pentru Educație Iudaică Ery Pervulescu a amintit fap-tul că invitatul a răspuns la toate soli-citările JCC de a concerta pentru iubi-torii de muzică israeliană din Romacircnia Aflat prima dată pe afișul unui program muzical al JCC-Romacircnia Rami Danoh a reușit să captiveze participanții la concert unii exprimacircndu-și prețuirea prin comentarii la superlativ A existat un numitor comun icircn interpretarea ce-lor doi tonicitatea Chiar cacircntecul de icircnceput al lui Gabi Berlin a fost A Kol Patuah - Toate drumurile sunt deschi-se șlagăr reprezentativ pentru menta-litatea israeliană

Ilazar cacircntărețul de muzică evre-iască din Rusia a fost prezentat de Leonid Kolton din partea Comunității Evreilor din Sankt Petersburg A tra-dus din engleză Luciana Friedmann bdquoMă bucur să fiu icircmpreună cu dum-neavoastră fie și virtual a declarat Un motiv icircn plus este faptul că una dintre bunicile mele s-a născut icircn Ro-macircnia Este primul program pe ca-re-l facem icircn Romacircnia dar sper că nu și ultimulldquo Deși nu este din Sankt Petersburg Ilazar este prieten al comunității petersburgheze Melodiile interpretate au fost selectate de pe cel mai bun album al său Cacircntăreț mim dansator Ilazar s-a remarcat prin mix-tura visare-vivacitate icircntr-un cacircntec ru-sesc o versiune modernă a cunoscutei melodii de Kabalat Șabat Leha Dodi Licrat Kala creativitatea unui cacircntec din muzica klezmer amestec de idiș și rusă

IULIA DELEANU

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Despre femei icircntre femei de 8 martie

Ziua mamelor doamnelor şi dom-nişoarelor nu putea să treacă neob-servată icircn racircndul programelor JCC astfel că Luciana Friedmann le-a in-vitat pe participantele de la JCC-urile

din ţară la o ediţie online bdquoEshet Chailrdquo prilej de bucurie şi relaxare icircn prag de 8 martie Programul a debutat cu un popas pe platoul de filmare unde se afla actrița Maia Morgenstern chiar icircn acel moment Ea a avut amabilitatea să ne ducă icircntr-o scurtă călătorie spre ceea ce reprezenta această zi icircn anii copilăriei sale Ne-a oferit o relatare plină de gingăşie despre cum viaţa ne poartă prin diferite ipostaze fiind cacircnd fiice cacircnd mame O icircntacirclnire plăcută a participantelor a fost și cu actriţa Geni Brenda Vexler care a prezentat două

videoclipuri icircn ipostaza sa de cacircntărea-ţă bdquoA idishe meidelerdquo vorbea despre o bdquodomnișoară evreicărdquo iar interpretarea sa a fost una fascinantă vocea plină de căldură s-a completat perfect cu jocul ochilor demonstracircnd că un ar-tist poate trece cu expresivitate chiar și de bariera măștii Voce cunoscută şi plăcută a radioului romacircnesc Ioana Niţescu ne-a invitat apoi să cunoaştem cacircteva doamne de poveste care i-au marcat cariera bdquoDespre femei icircntre noi femeilerdquo s-a numit prezentarea sa şi fereastra pe care a deschis-o a fost

către o lume a valorilor stabile şi a re-laţiilor interumane pline de respect şi loialitate de care avem o nevoie de-osebită şi icircn zilele noastre Pentru că a fost o zi plină de muzică bună icircntacircl-nirea duminicală s-a icircncheiat cu o altă voce specială de această dată de la Timişoara Soprana Diana Chirilă a se-lectat cacircteva melodii asortate perfect acestei zile completacircnd cu măiestrie un program menit să aducă un mo-ment de plăcută relaxare şi o picătură de cultură doamnelor aflate icircn faţa cal-culatoarelor (LF)

JCC tiMişOArA

Tradiții păstrate cu ajutorul comunicării online

Cacircteva zeci de membri ai comu-nităților din Iași Bacău Botoșani Neamț și București dar și invitați din Israel Belgia și Franța au participat la un Seder demonstrativ organizat online pentru a celebra sărbătoarea de Pesah 5781 chiar icircn condițiile restric tive cauzate de pandemie

Icircn deschiderea evenimentului președinta CE Iași Benjamina Ides-Vladcovschi a arătat că Sederul (bdquoor-dinerdquo bdquoracircnduialărdquo) simbolizează eli-

berarea din robia egipteană ieșirea din Egipt a fiilor lui Israel conduși de Moise și cei 40 de ani de peregrina-re prin deșert că icircn mod tradiţional acesta se face icircn familie care este centrul vieţii spirituale şi al moralei

evreieşti dar că icircn acest an ca ur-mare a restricțiilor impuse putem considera că Sederul de Pesah este petrecut icircn marea familie a Comuni- tății

Icircn continuare directorul JCC Iaşi Albert Lozneanu a vorbit despre sem-nificaţia sărbătorii de Pesah care sim-bolizează libertatea şi despre Hagada şel Pesah care prin cele 14 capitole ne transpune icircn perioada icircn care evreii au ieşit din robie și a transmis un me-saj emoționant participanților bdquoIcircn fieca-re generație avem datoria să retrăim sentimentul eliberării din sclavie ca și cum noi icircnșine am fost eliberați Pentru această libertate pe care atacirct de greu am dobacircndit-o trebuie să fim recunos-cători Atotputernicului că ne-a sfințit prin poruncile Sale și ne-a făcut poporul Său Vă doresc din inimă iubiți prieteni să aveți parte de binecuvacircntări nenu-mărate să vă deschideți porțile sufle-tului spre a primi iubirea lui Dumnezeurdquo

Icircn icircncheiere din Israel rabinul Yehoshua Aharonovitch a arătat că

Pesahul este una dintre cele mai icircn-semnate sărbători evreieşti care mar-

chează atacirct sfacircrșitul robiei icircn Egipt cacirct și nașterea națiunii icircn Ereț Israel și a explicat semnificațiile fiecărui in-gredient al mesei de Seder (mața ha-roset ou apă sărată maror karpas zeroah) care se așază pe un platou special (kersquoara) alături cu supa cu găluște și de cele patru pahare de vin roșu SILVIAN SEGAL

JCC iAşi

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

A Gueron

M Călin

Y Aharonovitch

B Ides-Vladcovschi și A Lozneanu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 13

Primarul Iașiului Mihai Chirica a făcut pe 1 aprilie gestul iresponsabil de a promova memoria unuia dintre liderii antisemiți și antidemocrați ai Romacircniei interbelice Octavian Goga Un bust al poetului naționalist a fost dezvelit de primar icircn inima Iașiului (pe Copou la intersecția Bulevardului Ca-rol I cu str Gheorghe Asachi)

Inițiativa ridicării bustului a apar-ținut unei instituții din subordinea Pri-măriei Iași Ateneul Tătărași condus de Andrei Apreutesei

Icircn fotografiile de la inaugurare mai pot fi văzuți alături de Chirica și Apre-utesei (jumătatea dreaptă) Adi Cristi și Cassian Maria Spiridon

Primarul Chirica a declarat că bdquopo-etul naționalrdquo trebuie privit separat de omul politic Această declarație este o scamatorie din trei motive

1) Primul citat inscripționat pe so-clul bustului aparținacircnd lui G Ibră-ileanu apreciază tocmai faptul că poetul Goga nu s-a limitat la opera literară și a ieșit din turnul de fildeș Al doilea citat al lui Păstorel Teodorea-nu icirci atribuie poetului rolul de vestitor al macircntuirii neamului Icircn fine al trei-lea citat din G Călinescu din Istoria literaturii romacircne icirci atribuie lui Goga patalamaua de bdquopoet naționalrdquo

Icircn paranteză fie spus Istoria lui Călinescu a apărut icircn 1941 icircn mo-mentul de apogeu al regimului Ion An-tonescu Criticul a și inclus icircn volum o fotografie a lui Goga icircmpreună cu Antonescu din 24 ianuarie 1938 la aniversarea Unirii Principatelor cacircnd Goga era prim-ministru și Antonescu ministru al Apărării Naționale

Citatele puse pe soclu nu sunt exacte au fost recompuse de cei care le-au pus acolo La cel din Păstorel Teodoreanu de exemplu textul de pe soclu este acesta bdquoLa Iași Octavi-an Goga a fost un trimis al destinului vestind macircntuirea unui neamrdquo Textul original este de fapt acesta bdquoTrimis al Destinului venea să vestească icircn ceasul al unsprezecelea macircntuirea unui neamrdquo La Călinescu pe so-clu este bdquoOctavian Goga este poet național totdeodată și pur ca și Emi-nescurdquo icircn timp ce textul original este bdquoDupă Eminescu și Macedonski Goga e icircntacirciul poet mare din epoca moder-nă sortit prin simplitatea aparentă a liricei lui să pătrundă tot mai adacircnc icircn sufletul mulțimii poet național tot-deodată și pur ca și Eminescurdquo Ci-tatul original din Ibrăileanu avea la

icircnceputul propoziției icircncă două cuvinte care au fost tăiate fără semnalare prin () sau alt semn cum se obișnuiește

Nu a fost schimbat neapărat sensul dar așa ceva nu se face nu poți pune ghilimele peste fra-ze care nu au aparținut icircntocmai celor invocați

Dar să revenim la pretinsa sepa rație dintre operă și cariera politică

Cele trei citate alese transmit cuvin-te cheie din codul naționalist bdquoneamrdquo (termenul cel mai etnicizat și exclusi-vist din lista de termeni care desem-nează colectivitatea națională după cum au demonstrat mai mulți istorici) bdquonaționalrdquo bdquomacircntuirerdquo (termen religios convocat pentru a servi o teleologie a purificării naționale și proiectul mile-nial naționalist) bdquodestinrdquo (cu trimitere la mesianismul naționalist) bdquopurrdquo (fan-tasmă predilectă a etnicismului)

Citatele puse pe bust nu fac re-ferire la opera literară a lui Goga ci la un proiect metaliterar naționalist De asemenea citatele nu elogiază separația dintre literatură și politică ci tocmai combinarea lor De altfel Goga a fost un promotor al militantis-mului așa cum se vede din numeroa-

se scrieri de ale sale (bdquoscriitorul la noi are și un rol militant o postură de luptător și cetățeanrdquo spunea el)

2) Al doilea motiv Octavian Goga a folosit prestigiul literar icircn cariera po-litică acesta a fost principalul său atu pentru că pricepere politică nu prea avea

3) Naționalismul radical al lui Goga este cosubstanțial operei literare

Demonstrația pentru punctele 2) și 3) se găsește la Răzvan Pacircracircianu bdquoOctavian Goga Sacerdote of the Na-tion Revisiting the Romanian Natio-nal Ideardquo Cluj-Napoca Editura Argo-naut 2018

A ridica un bust icircn memoria unei persoane nu este un simplu exercițiu de lectură sau exegeză Icircnseamnă a oferi publicului un model care simbo-lizează anumite valori și care inspi-ră un tip de conduită Ce nevoi are Romacircnia astăzi după 51 de ani de dictatură (ciclu care a debutat exact după guvernul condus de Goga și a fost prefigurat de acesta) Țara se chinuie că consolideze un regim de-mocratic să dezvolte o societate ba-zată pe valori liberale și să se integre-ze icircn organizațiile internaționale din care face parte alături de țări cu care icircmpărtășește aceleași valori Așadar ne-am aștepta să fie promovate icircn memoria publică personalități care au crezut icircn valori liberale care au luptat pentru democrație pentru drepturile fundamentale ale omului

Naționalismul antisemitismul au-tarhia antioccidentalismul dictatura ndash Romacircnia le-a mai icircncercat și a ieșit extrem de prost pentru toată lumea Toate acestea au dus la prăbușirea democrației la uciderea a sute de mii de oameni nevinovați și la icircnrăutățirea vieții tuturor locuitorilor Romacircniei

Ce simbolizează Goga Icircnainte să răspundem să vedem o fotografie grăitoare cu Octavian Goga făcută icircn fața altui bust al lui Eminescu icircn 1933 la cacircteva luni de la venirea la putere a lui Hitler

Dincolo de opera sa literară po-etul ardelean a fost valorizat pentru naționalismul său Din acest motiv a fost promovat de presa antisemită

(de o mare parte a ei) a fost ridicat icircn slăvi de propaganda antonesciană și tot de aceea a fost redescoperit de național-comunismul ceaușist

Ce valori promova Goga Era fas-cinat de dictatură de fascism de anti-semitism Ce a făcut din poziția de om politic și decident S-a dedicat exclu-derii evreilor din viața Romacircniei

Octavian Goga a condus un gu-vern a cărui principală agendă de gu-vernare era antisemitismul A fost o guvernare scurtă de doar 44 de zile (29121937-10021938) dar nefas-tă pentru că a inițiat măsuri perse-cutorii care au schimbat fundamen-tal destinul comunității evreiești și al democrației din Romacircnia Cronologic vorbind a fost al doilea guvern emi-namente antisemit din Europa după cel nazist

Partenerul principal de guverna-re al lui Goga a fost AC Cuza de pe poziția de ministru de stat și bdquopre-ședinte supremrdquo al Partidului Națion al Creștin notoriu corifeu al iudeofobi-ei ideolog și longeviv lider politic icircn același timp ndash fără icircndoială figura ne-fastă cu rolul cel mai mare icircn Romacirc-nia icircn teoretizarea antisemitismului și transformarea acestuia icircn politici

ADRIAN CIOFLAcircNCĂ

Din activităţile de cercetare ale

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM

U n a c t i r e s p o n s a b i l

1 Impunitatea Extremismul icircnflorește acolo unde exprimările și acțiunile care icircncalcă legea nu sunt penalizate și blamate Extremismul este incre-mentalist adică se bazează pe o radicalizare gradu-ală infracțiunile mari fiind precedate de altele mai mici rămase nepedepsite Impunitatea icircncurajează Extremismul este și viral circulă repede se ia iar știrile despre impunitate circulă cel mai repede

2 Oboseala civică Nicăieri extremismul nu a prins aripi fără să stacircrnească proteste Doar că icircn unele locuri protestul este viguros proporțional cu situația din ce icircn ce mai puternic dacă este nevoie Icircn alte locuri lumea obosește mai repede resurse-le civice sunt mai puține Protestele civice de la un moment dat pot crea iluzia că societatea știe să răs-pundă și să reziste dar abia o evaluare pe termen lung ne poate spune cum stăm

3 Complicitatea instituțiilor Dacă icircn racircndul instituțiilor menite a aplica legea și a educa ndash poliția justiția armata școala biserica ndash poziționările ex-tremiste atrag adepți peste o masă critică atunci ajungem icircn situația icircn care o parte din sistem funcționează antisistem Fantasmele pedagogice imaginează un public educabil dincolo de instituțiile statului dar de multe ori problema este chiar icircn in-teriorul acestora

4 Falsa cunoaștere Extremismul are pricepe-rea de a oferi forme alternative de cunoaștere și co-municare ndash simple eficiente spectaculoase profita-bile mobilizatoare Traduce seducător complicații Cunoașterea extremistă promite să spună ceva ce lumea nu știe ce i-a fost ascuns și care o va salva E contracultură inovație eroism și redempțiune Mase mari de oameni pot crede icircn lucruri absurde

să nu vă icircndoiți de acest lucru Asta dacă statul și societatea nu produc comunicatori raționali credibili care să poată face diferența

5 Statul nedrept Dacă statul se lasă tentat de practici autoritare și nedrepte radicalii vor promite eliberare și dreptate Dacă statul nu are proiecte in-tegratoare extremismul va minți că are unul și va ști să mobilizeze lumea icircn siajul acelei ficțiuni colecti-ve Dacă statul abuzează de puterile sale icircn numele unei cauze bune extremiștii se vor victimiza pacircnă la martirizare Statul nedrept ajută extremismul să paraziteze marile cauze și să le distrugă dinăuntru Radicalii simulează discursul justițiar practicile de-mocratice și revolta antitiranică pentru a produce icircn final o altă formă de oprimare

6 Necunoașterea codurilor Extremismul nu apare din senin Se revendică de la o istorie icircnvață dintr-o tradiție sau din mai multe Comunicatorii și publicul lor au o anumită intimitate culturală cu tradițiile și tendințele extremiste și au putut dezvol-ta coduri de comunicare ce nu sunt ușor de icircnțeles pentru externi mai ales pentru cei care vor să in-terpreteze fără să pună macircna pe carte Dacă iei li-teral ce spun extremiștii riști cum se zice icircn fotbal să fugi după fentă Extremismul este cameleonic și este cameleonic pentru a fi ucigaș

7 Raționalizarea violenței Extremismul este o patologie ideologică dar asta nu icircnseamnă că adepții săi sunt neapărat nebuni Extremiștii par raționali și eficienți prin uzurparea violenței legitime a statului Acționează ca vigilante pentru a corecta o situație pe care ei și mulți alții o consideră scan-daloasă cu instrumentele violenței icircn condițiile icircn care spun ei statul nu poate sau nu vrea să facă ce

trebuie Violența este prezentată ca ultimă și unică soluție după ce soluțiile intermediare adică invecti-va și amenințarea nu au funcționat

8 Minimalizarea Cumpătarea are capcanele ei Icircn fața extremei pare rezonabil să nu te pani-chezi să reacționezi cu reținere pentru a nu intra icircn spirala radicalismelor Minimalizarea este capcana moderației forma ei coruptă Există o lungă tradiție icircn a minimaliza extremismul Radicalii profită de na-tura teroristă a puterii lor sunt puțini la număr nu atrag atenția dar pot produce efecte devastatoare

9 Itrsquos the education stupid Da trebuie invo-cată și vorba asta bătracircnească ignorarea sistema-tică a educației și cercetării ne-a adus unde suntem A produs mase de inepți aroganți și creduli A și nu este vorba de bdquopoporrdquo prima dată ci de bdquoelitelerdquo acestea care vor să ne civilizeze să ne salveze și să ne administreze

10 Modernismul antimodern Se știe din lite-ratura de specialitate extremismul produce acest tip de modernism icircndreptat icircmpotriva propriilor valori Radicalii simt mai bine decacirct ceilalți care sunt tendințele sunt mai adaptabili reacționează mai repede Pentru unii sunt de preferat monoto-nilor democrați Se pricep să extragă din subsolul societății resursele de resentiment ură invidie și exclusivism care se bucură de un soi de consens clandestin Știu să găsească vinovați Să mobilize-ze oameni buni pentru cauze rele Să se folosească de istorie de tradiție de democrație de marile idei pentru a produce ceva nou un mutant nemaivăzut ndash icircncă unul

ADRIAN CIOFLAcircNCĂ

10 factori care icircncurajează extremismul

O Goga la bustul lui M Eminescu

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Transportul aerian va face un pas uriaș spre normalitate datorită unui test israelian de diagnostic rapid Covid-19 care urmează să fie prezent icircn curacircnd icircn aeroporturile europene Utilizat cu succes icircn două aeroporturi europene dispo-zitivul portabil SpectraLIT a primit aprobarea Comisiei Europene pentru vacircnza-rea icircn icircntreaga Uniune Europeană icircn conformitate cu Directiva europeană pri-vind dispozitivele medicale SpectraLIT a fost dezvoltat de Newsight Imaging icircn colaborare cu centrul de inovație ARC al Centrului Medical Sheba Icircmpreună au icircnființat Virusight Diagnostic pentru a comercializa dispozitivul Aprobarea CE este pentru prima versiune a testului care va costa doar cacircțiva dolari O persoană instruită icircn prealabil va lua o mostră cu ajutorul unui dispozitiv spe-cial și icircl va introduce icircn aparatul SpectraLIT Un spectrometru unic plasat pe un cip detectează viremia prin analiza lungimilor de undă detectate Algoritmul de inteligență artificială compară rezultatele cu datele din testul chimic PCR Re-zultatul pozitiv sau negativ este oferit icircn doar cacircteva secunde

Rotem Sorek manager de marketing al Virusight Diagnostic afirmă că pre-cizia SpectraLIT icircn studiile clinice a fost de 70-86 la sută bdquoCu toate acestea din moment ce folosim inteligența artificială rezultatele noastre se vor icircmbunătăți constant pe măsură ce adăugăm date noirdquo SpectraLIT ar putea fi utilizat pe fiecare aeroport ca parte a procesului de pre-icircmbarcare precum și icircn alte locuri publice precum muzee sau parcuri de distracții Icircntre timp SpectraLIT este su-pus testelor de validare icircn cadrul a 36 de spitale din America de Nord și Ameri-ca Latină Asia-Pacific Europa și Orientul Mijlociu Icircn următoarele cacircteva luni icircn așteptarea aprobării CE compania Virusight intenționează să icircnlocuiască versiunea actuală a SpectraLIT cu unități de tip self-service pentru o mai bună operaționalizare și dinamică a timpului alocat testării

O echipă internațională de cercetă-tori condusă de oameni de știință de la Institutul de Științe Weizmann din Israel spune că această descoperire ar putea explica de ce microbiomul intestinal afectează succesul trata-mentelor de imunoterapie pentru can-cer Oamenii de știință au descoperit că sistemul imunitar poate identifica bacterii care locuiesc icircn celulele can-ceroase și le poate folosi pentru a pro-voca o reacție imună icircmpotriva unei

tumori Imunoterapia a icircmbunătățit semnificativ ratele de recuperare de la anumite tipuri de cancer icircn special melanomul malign dar funcționează icircn continuare doar icircn aproximativ 40 din cazuri

Autorii principali ai demersului științific Shelly Kalaora și Adi Nagler au analizat probe de țesut din 17 tu-

mori de melanom metastatic derivate de la 9 pacienți Ei au obținut profiluri genomice bacteriene ale acestor tu-mori și apoi au identificat aproape 300 de peptide tumorale care pot fi recu-noscute de sistemul imunitar Studiile viitoare pot stabili care peptide bacte-riene icircmbunătățesc răspunsul imun permițacircnd medicilor să prezică suc-cesul imunoterapiei și să adapteze un tratament personalizat icircn consecință Multe dintre aceste peptide au fost afectate de metastaze diferite de la același pacient sau de tumori de la pacienți diferiți ceea ce sugerează că au un potențial terapeutic și o capaci-tate puternică de a produce activarea imunității a spus dr Nagler Desco-peririle acestea sugerează că pepti-dele bacteriene prezente pe celulele tumorale pot servi drept potențiale ținte pentru imunoterapie Acestea pot fi exploatate pentru a ajuta celu-lele T imune să recunoască tumora cu o precizie mai mare astfel icircncacirct aceste celule să poată lansa un atac mai bun icircmpotriva cancerului Aceas-tă abordare poate fi utilizată icircn viitor icircn combinație cu medicamentele de imu-noterapie existente arată specialiștii

Importante descoperiri de arheologie biblică

Autoritatea Israeliană pentru Antichități (IAA) a anunțat că o serie de fragmente dintr-un pergament bi-blic care datează din urmă cu 1900 de ani au fost descoperite icircn bdquoPeștera Ororilorrdquo din deșertul Iudeei din Isra-el Existența peșterii este cunoscută de ceva timp Denumirea sa macabră provine de la 40 de schelete umane antice care au fost descoperite acolo icircn anii 1960 Scheletele aparțin unor oameni care au murit de foame icircn tim-pul revoltei lui Bar Kokhba (132 - 135 en) Atunci evreii din regiune s-au revoltat icircmpotriva Imperiului Roman Revolta a fost icircnăbușită Unii scriitori antici au susținut că peste 500000 de evrei au fost uciși și mulți alții au

fost deportați din regiune ca urmare a acestei răscoale Pergamentul bi-blic descoperit recent scris icircn limba greacă datează de la revolta lui Bar Kokhba Documentul conține pasaje din cărțile scrise de Zaharia și Na-hum a explicat Autoritatea Israeliană pentru Antichități icircntr-un comunicat de presă

IAA a mai anunțat că aceasta este prima dată icircn 60 de ani cacircnd un per-gament biblic este descoperit icircn timpul săpăturilor arheologice științifice Mul-te manuscrise au fost furate sau dez-gropate icircn mod neștiințific IAA a pre-cizat că recenta descoperire este bdquoun pergament biblicrdquo și nu un fragment din Manuscrisele de la Marea Moar-tă Icircncă din 2017 IAA a desfășurat o campanie pentru găsirea de noi pergamente icircn peșterile din Deșertul Iudeei Ca parte din campanie IAA excavează peșteri care au mai fost

excavate anterior de arheologi Mai mult arheologii au descoperit și mu-mia unui copil veche de 6000 de ani icircn aceeași peșteră Mumia este a unei fetițe care avea icircntre 6 și 12 ani atunci

cacircnd a murit Totodată cercetătorii au descoperit icircntr-o peșteră separată un coș care datează din urmă cu 10500 de ani IAA a precizat că acesta ar putea fi cel mai vechi coș complet din lume

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Există gheață pe Lună

Ideea dezvoltării unei civilizații pe Lună nu este deloc străină comunității științifice iar dacă oamenii vor sta-bili orice fel de așezare pe Lună ar putea face acest lucru icircn apropierea unuia dintre polii săi unde cantitatea sa redusă de apă este stocată sub formă de gheață Un nou studiu re-alizat de cercetători din SUA și Insti-tutul de Științe Weizmann din Israel sugerează că cel puțin o parte din gheața de pe suprafața Lunii poate fi regăsită icircn locuri mai accesibile icircn depresiuni de dimensiuni mai mici cu pante mai blacircnde decacirct acele cratere abrupte Vehiculele și instrumentele spațiale rusești americane chineze japoneze și indiene au oferit toate confirmarea existenței gheții polare de cacircnd ideea a fost propusă pentru prima dată icircn 1961

Cei trei cercetători care efectu-ează acest studiu ndash prof Paul Hay-ne de la Universitatea din Colorado Boulder Dr Norbert Schoumlrghofer de la Institutul de Științe Planetare din Honolulu Hawaii și prof Oded Aharonson de la Departamentul de Științe ale Pămacircntului și Planetare din cadrul Institutului Weizmann ndash au crezut că folosind hărți recente și măsurători ale Lunii ar putea fi ca-pabili să stabilească dacă micile de-presiuni ar putea fi suficient de reci pentru a stoca gheața Cercetătorii ar putea totuși cu un pic de efort să calculeze cacirct de multă căldură ar pu-tea emana aceste goluri provenind din roci mai calde icircnconjurătoare Re-zultatele calculelor lor sugerează că și depresiunile mai mici de un metru pot fi bdquomicrocapcane recirdquo care conțin cantități mici de gheață de apă Dacă gheața este icircntr-adevăr descoperi-tă icircn depresiuni mai puțin adacircnci icircn apropierea polilor analiza acesteia ar dezvălui ceva despre sursele de gheață din sistemul nostru solar bdquoPo-trivit modelelor noastre aceasta este doar o fracțiune din gheața totală pe Lună dar mai degrabă decacirct să in-tre icircn craterele adacircnci și inospitaliere oamenii ar putea fi capabili să obțină suficientă apă pentru nevoile lor din aceste mici mai blacircnde și probabil mai aproape rezervoare de gheațărdquo este de părere prof Aharonson de la Institutul de Științe Weizmann Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Acum 100 de ani

Isaac bdquoDaddyrdquo Ochberg bdquoAfricanulrdquo

a salvat 200 de copii evrei orfani

din UcrainaVictimele revoluției ruse nu au

fost numai soldații albi sau roșii care se luptau pe diferite fronturi Icircn urma războiului dar și a epidemiilor de gri-pă spaniolă sau de febră tifoidă au rămas mii de copii orfani pe teritoriul fostului imperiu țarist La aceștia s-au adăugat copiii evrei ai căror părinți fuseseră uciși icircn timpul pogromuri-lor antisemite desfășurate icircn timpul revoluției Cele mai multe au avut loc icircn 1921 Au fost trimise multe strigă-te de ajutor pentru salvarea acestor copii Unul dintre ele sub forma unei scrisori a ajuns ca prin minune icircn Cape Town Și o altă minune s-a gă-sit un om care a icircmbrățișat cauza co-piilor evrei și a făcut tot ce a putut să aducă icircn siguranță cacirct mai mulți din-tre ei icircn Africa de Sud scrie publicația Tablet

Bărbatul icircn cauză se numea Isa-ac Ochberg un om de afaceri evreu ucrainean stabilit la Cape Town Icircna-inte de a-și porni acțiunea Ochberg a stat de vorbă cu premierul Jan Smuts care a permis aducerea icircn țară a cel mult 200 de copii Premi-erul a mai pus trei condiții acceptate de Ochberg să fie cu adevărat or-fani să fie sub 16 ani și fără handicap fizic

El a cutreierat regiunile devastate din Ucraina și Galiția unde icircnainte de revoluție trăiau cei mai mulți evrei și culegea orfanii din orașe comune și ștetl-uri Dacă nu i-ar fi salvat aceștia ar fi pierit icircn anii 1920 iar cei care eventual ar fi supraviețuit ar fi murit uciși de naziști icircn anii 1940

Dar Ochberg a acordat atenție și eforturilor de realizare a unui Is-rael independent Icircn 1937 a făcut o donație uriașă fundației Kerem Kayemet Leisrael din care au fost achiziționate terenuri unde s-au cre-at două kibuțuri Dalia și Galed Aici și-au găsit adăpost pentru a icircncepe o viață nouă supraviețuitori ai Ho-locaustului icircndeplinindu-se și icircn acest fel dorința lui de a salva viața evreilor

Icircn zona Megiddo din Israel a fost inaugurat icircn 2011 un parc memorial care-i poartă numele Există acolo un bdquoDeal al numelorrdquo pe care sunt răspacircndite plăcuțe cu numele tuturor orfanilor salvați din Europa de Est și aduși icircn siguranță icircn Africa de Sud Ultimul orfan Cissy Harris a murit anul trecut la Modiin icircn Israel

Ochberg a reușit să-i salveze pe cei 200 de orfani cu ajutorul gene-ros al comunității evreilor din Afri-ca de Sud Descendenții lor trăiesc răspacircndiți icircn icircntreaga lume și au ținut ca personalitatea lui să nu fie dată ui-tării Astfel la 14 martie anul acesta 100 de ani după acțiunea curajoasă a bdquoafricanuluirdquo a fost organizată o reu-niune online a descendenților copiilor salvați Evenimentul a fost realizat de Isaac Ochberg Heritage Committee (Israel) icircn parteneriat cu Consiliul Regional Megiddo Un memento icircn amintirea celui care și-a icircnsușit ver-setul din Talmud care afirmă bdquoCine salvează o viață salvează o lume icircntreagărdquo

EVA GALAMBOS

Un nou test rapid COVID disponibil curacircnd

Bacteria care luptă cu cancerul

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 15

CREAȚIE

Te-am modelat Te-am compus icircntre icircntuneric și răsăritEști cea mai reușită poezie a meaLa care am muncit cel mai mult

Și ce să faci cu o poezieIcircn primul racircnd să o dăruiești lumiiDu-te dragă farmecă-i și pe alții Așa cum m-ai fermecat pe mine

Plimbă-ți prospețimea parfumatăde la un iubit la altulIcircn coapsele lor seamănă febra și nebuniaPentru ca faima mea să dureze mereu

Dacă vrem să speculăm să bdquointerpretămrdquo puțin am putea spune că Israel Pincu Lazarovici (n 12 mar-tie 1912) nu a plecat la vacircrsta de doar un an ci a fost mai degrabă bdquotransportatrdquo de familie (părinții ndash Moise și Klara plus cei șapte frați și surori) de la Tacircrgu-Neamț la Montreacuteal (Canada) Asta ca să ne explicăm icircntr-un fel atitudinea rebelă care l-a caracterizat toată viața vi-itoare pe bdquocopilul născut gata circumcisrdquo conform unei legende urbane locale

Așadar după ce ani la racircnd a crescut icircn cultura și limba idiș (războindu-se cu bandele de antisemiți din cartierul St Urbain unde locuia apartamentul familiei fiind situat sub un bordel și dobacircndind ast-fel porecla bdquoNappyrdquo prescurtare de la Napoleon) la treisprezece ani a refuzat să facă Bar Mitzvah ru-pacircnd relațiile cu tatăl său Dar sprijinit de mama sa s-a icircnscris la Liceul bdquoBaron Byngrdquo unde s-a predat cu totul limbii engleze sub influența profesorului Saunders (bdquoNu auzisem niciodată limba engleză atacirct de frumos citită atacirct de puternic redată și icircmi amintesc că stăteam liniștit pe scaunul meu și ascultam captivat cum sune-tele umpleau camera rdquo) Apoi cititor avid de filosofie cu o preferință specială pentru Marx și Nietzsche icircn 1929 s-a alăturat Ligii Tinerilor Socialiști pozițiile ra-dicale exprimate determinacircnd excluderea sa din liceu (terminat totuși cu examene finale icircn particular) S-a icircnscris la Colegiul MacDonald icircn 1934 și a obținut o di-plomă icircn zootehnie () icircn 1939 dar articolele sale din ziarul studențesc i-au adus o faimă de bdquocomunistrdquo care a avut drept consecință interdicția de a intra icircn SUA pentru o perioadă de peste douăzeci de ani Icircn loc să se bdquolinișteascărdquo Irving (Peter) Layton (cum a icircnceput să semneze după 1937) a fondat bdquoClubul de cercetare socialărdquo unde s-a afirmat ca un foarte bun orator icircn favoarea ideilor bdquostacircngisterdquo activitate extinsă și la Cafe-neaua Horn din Montreacuteal (succesul său icircn dezbaterile publice l-au propulsat icircn timp spre emisiunea bdquoFighting Wordsrdquo de la CBC făcacircndu-l și un profesor icircndrăgit de elevii și studenții de la Liceul evreiesc bdquoHerzliahrdquo Univ

Sir Geoge Williams Concordia Univ York Univ Gu-elph Univ Toronto șamd) Icircn viața privată a trăit icircn compania a cinci femei cu unele căsătorit cu altele nu

Ca scriitor Irving Layton ndash după o bdquopregătirerdquo de aproximativ un deceniu ndash a devenit cunoscut icircn 1944 cacircnd a elaborat poemul bdquoIcircnotătorulrdquo (icircntr-un restaurant pe un șervețel cu pixul unei chelnerițe) care s-a consti-tuit icircntr-un fel de bdquomatricerdquo a creației sale Ulterior el nu a fost o prezență comodă nici icircn literatură Renumele de bdquocacircrcotașrdquo i-a precedat opera și a deranjat comoditățile

establishmentului Mai ales cacircnd făcea observații des-pre bdquopăgacircnismul fără transpirație al lui Wallace Stevens Anglicanismul obosit al lui Eliot Bizanțul de basm al lui Yeats Pastoralismul icircngrozitor al lui Frostrdquo

Prietenul și emulul său poetul Kenneth Sherman scria la icircmplinirea unui secol de la nașterea lui Irving Layton bdquoPotrivit lui Layton ar trebui să ne icircndreptăm atenția către scriitorii care au atins limita ndash și icircn acest sens a vorbit despre Kafka Dostoievski Genet și Beckett ndash pentru că au exprimat dilema noastră ac-tuală Icircn spirit Layton seamănă cel mai mult cu acei poeți din Europa de Est din a doua jumătate a seco-lului al XX-lea ndash Milosz Herbert Holub ndash autori care au cerut mai multă poezie și totodată poeți ademeniți să rămacircnă deasupra luptei Cu siguranță niciun poet canadian icircnainte sau de atunci icircncoace nu s-a ocupat mai profund de disconfortul nostru contemporan sau nu a lucrat mai fierbinte pentru a plasa poezia icircn centrul culturii noastre astfel icircncacirct să poată acționa ca o vin-decarerdquo

Icircn cele peste 40 de volume publicate (Iubește vier-mele cuceritorului Elementul verde rece Vițelul de aur și alte poezii Un covor roșu pentru soare Cocoșul care racircde Lac de unghii Focul icircntunecat etc) Irving Layton chiar asta a clamat un portret al omului care refuză cruzimea per-versiunea minciuna

Frumusețea ca reflectare a inteligenței și a educațieiSpiritul critic

Faptul că Ștefan Cazimir icircn anii lsquo90 a reprezentat icircn Parlament un Partid al cărui membru fondator era și care se nu-mea Liber Schimbist a fost ca o gură de aer proaspăt după ce ani mulți socie-tatea noastră fusese obligată să ascul-te discursurile lui Nicolae Ceaușescu icircntr-un bdquolimbaj de lemnrdquo Dar nici cu aleșii noștri postrevoluționari nu stăteam mai bine la acest capitol Lingviștii și publicul cultivat găsesc icircn speech-urile deputaților și senatorilor din Parlamentul Romacircni-ei icircn ultimele decenii biblioteci icircntregi de erori datorate nu emoției nici grijii pentru țărișoară ci semidoctismului inculturii și instrucției făcute bdquope puncterdquo Nu este deci surprinzător că deși nu are vechimea de parlamentar a altora Ștefan Cazimir s-a nu-mărat printre cei mai buni oratori ai noștri

Eu nu l-am avut profesor dar știu din mărturiile altora că și cursurile și semina-riile ținute de el erau un veritabil spectacol de idei de erudiție și de rigoare metodologică și terminologică A evocat el icircnsuși episoade din viața sa la catedră și din experiența didactică icircn mai multe racircnduri A analizat de pildă cu maxi-mă seriozitate de ce succesivele promoții de studenți racircd tot mai puțin la anumite glu-me (fiindcă nu le mai gustă fiind ele bdquofu-materdquo sau fiindcă nu le mai icircnțeleg lipsin-du-le contextul și referentul) Icircn alt articol făcea o cercetare asupra felului icircn care un profesor corectează zecile de lucrări Cazi-mir bazacircndu-se pe studii serioase cvasi-științifice consacrate subiectului Cacircnd icircncepi să corectezi luacircnd primele lucrări din teancul gros eziți să pui nota fiindcă vrei să vezi icircntacirci nivelul general spre finele corectatului cacircnd obosești și te-ai icircncărcat cu conținutul zecilor de lucrări deja citite tinzi să devii mai indulgenthellip Despre orice ar vorbi sau ar scrie Ștefan Cazimir este mereu avizat hipercompetent cu o vie cu-riozitate intelectuală și cu dorința vizibilă de a icircmpărtăși cititorului nu numai cunoștințe ci și un anumit spirit raționalist și umanist al lecturii pe care i-o propune El e nu nu-mai un profesor de literatură de istoria lite-raturii romacircne ci și unul care te icircnvață ce icircnseamnă spiritul critic și ce presupune să-l folosești ca pe un operator de limbaj de semn lingvistic și de semnificație simbolică

Prin acest spirit critic mereu viu prin cultura vastă și nivelul unei erudiții greu de egalat Ștefan Cazimir este icircn cultura contemporană ce era Șerban Cioculescu marele critic și istoric literar din strălucita galerie interbelică Cazimir nu e mai puțin acid și bdquochițibușarrdquo decacirct cel care fusese supranumit bdquoȘerban cel Răurdquo iar unele dintre polemicile pe care le-a purtat au fost adevărate turniruri pentru apărarea unei anumite ipoteze a unui adevăr al textului a unei interpretări personale a acestui ade-văr textual Și Caragiale-tatăl face parte din numitorul lor comun ca și Cioculescu Ca-zimir i-a dedicat lui Caragiale cacircteva cărți fundamentale

Icircl citesc cu bucurie icircn paginile bdquoRomacirc-niei literarerdquo așa cum o făceam și icircn co-loanele bdquoAdevărului literar și artisticrdquo (seria Cristian Tudor Popescu - C Stănescu) Textele sale au ceva luminos și clar Din ele se vede nu o poziție de autoritate a semna-tarului ci voința lui de a fi icircnțeles icircn profun-zime și detalii subiectul (uneori extrem de dificil) abordat și de a face lectorul părtaș la această icircnțelegere

Dacă icircn spatele lui Ștefan Cazimir icircn fundal e Biblioteca icircn fața lui este mereu Cititorul

DANIEL CRISTEA-ENACHE

Profil de scriitor

La 1 aprilie s-au icircmplinit 56 de ani de la moartea Helenei (născută Chaja) Rubinstein producătoare de cosmetice și colecționară de artă S-a născut icircn ghetoul evreiesc din Cracovia la 25 decembrie 1872 icircn-tr-o familie icircn care era cea mai mare dintre cele opt fiice A fost verișoara lui Martin Buber și a mamei lui Ruth Rappaport Chaja A emigrat icircn Aus-tralia icircn 1896 după ce a refuzat o căsătorie aranjată de părinți Icircnainte să plece mama i-a pus icircn bagaj o

duzină de borcănele de cremă de față icircngrijorată că fata nu va mai avea cu ce să icircși icircngrijească pielea Aspectul ca de alabastru al tenului ei a atras atenția multor femei din Australia care i-au cerut sfaturi pri-vind bdquorutina de frumusețerdquo Lucracircnd ca vacircnzătoare la băcănia unchiului ei și-a dat seama că priceperea pe care o dobacircndise ar putea s-o ajute să-și schimbe fundamental viața Și-a vacircndut o parte din cre-mele cu care venise iar planul a devenit acela de a recrea formula cremei de față pe care o folosea și de a le icircnvăța pe femei regulile icircnfrumusețării Una dintre replicile ei era bdquoNu există femei uracircte ci doar femei leneșerdquo care nu au disciplina de a se icircngriji suficient Ea conside-ra frumusețea nu numai un mod de seducție și putere ci și o reflectare a inteligenței și a educației

Icircn curacircnd avea să-și lanseze cre-ma bdquoValazerdquo care avacircnd succes i-a permis să-și deschidă un salon de cosmetică icircn centrul orașului Mel-bourne S-a impus apoi pe piața din Sydney iar icircn cinci ani a reușit să finanțeze deschiderea unui salon la Londra punacircnd bazele uneia dintre primele companii de cosmetice din lume Și-a dezvoltat astfel afaceri la

nivel internațional iar succesul de care s-a bucurat a motivat-o să spri-jine instituții caritabile care se ocu-pau de educație artă și sănătate La Londra s-a căsătorit icircn 1908 cu jurnalistul Edward William Titus cu care a avut doi fii S-au mutat la Pa-ris iar icircn 1914 au emigrat icircn Ame-rica Pe piața americană a rivalizat cu Elizabeth Arden o altă mare fe-meie de afaceri icircn domeniul cosme-ticelor Helena Rubinstein ar fi spus bdquoCu ambalajele ei și cu produsele mele am fi condus lumeardquo Icircn 1928 și-a vacircndut afacerile fraților Leh-man iar peste zece ani a divorțat și s-a recăsătorit cu prințul Artchil Gourielli-Tchkonia din Georgia Icircn 1953 a icircnființat Fundația filantropică bdquoHelena Rubinsteinrdquo care obținea fonduri pentru cercetarea medicală și dezvoltarea altor ramuri icircn do-meniu A fost fondatoarea compa-niei de succes Helena Rubinstein Incorporated prin care a devenit una dintre cele mai bogate femei din lume A murit la New York la 1 aprilie 1965 Icircn 1973 compania a fost vacircndută către Colgate-Palmoli-ve care icircn prezent este deținută de grupul LrsquoOreacuteal

CLAUDIA BOSOI

Irving Layton ndash de la Tacircrgu-Neamț pe listele NOBEL

Traducere și prezentare deEMIL NICOLAE-NADLER

(Continuare icircn pag 22)

Irving Layton și Leonard Cohen icircn 1961 (la o lansare comună de carte)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Sub acest titlu apare icircn ziarul Neamul evreiesc din 22 martie 1946 informarea despre adunarea plenară a Uniunii Evrei-lor Romacircni numită organizație democrată aflată sub președinția lui Zelțer-Sărățeanu

Dezbaterile au avut icircn vedere activitățile din luna februarie cacircnd au continuat de-mersurile la diferite ministere Au fost de-puse memorii și proteste la Ministerul de Interne Justiție Culte Apărare Națională Educație Națională Finanțe Externe și la Marele Stat Major La Ministerul de In-terne s-au depus proteste icircn problema recrudescenței antisemitismului Au fost semnalate manifestări antisemite icircn dife-rite localități precum Hațeg Răducăneni Drăgășani icircn școli și la Universitatea din București Icircn memoriul adresat Ministerului Justiției s-a cerut adoptarea unei legi pri-vind reglementarea cetățeniei bdquoSe apro-pie alegerile se arăta icircn memoriu și icircncă mai există o importantă categorie de evrei care nu are reglementată cetățenia romacirc-nă Legea revizuirii cetățeniei adoptată de guvernul Goga-Cuza icircn ianuarie 1938 nu a fost icircncă abrogată Anii de prigoană au creat o serie de situații speciale și icircn acest domeniu Au fost evrei care au renunțat la cetățenia romacircnă și au plecat icircn exil După 23 August s-au icircntors iar situația lor din punctul de vedere al cetățeniei nu este re-glementatărdquo S-a intervenit pentru aplicarea legii nr 6071945 care preve-dea restituirea bunurilor mobi-le luate evreilor deportați De la Ministerul Cultelor și de la cel al Educației Naționale s-au ce-rut subvenții pentru instituțiile de cult cultură și asistență socială S-a ce-rut revizuirea impunerii meseriașilor liber-profesioniștilor comercianților și indus-triașilor evrei care din motive rasiale nu și-au putut exercita profesiunea

O deosebită atenție a fost acordată or-ganizării ajutorului pentru foștii deportați care și-au pierdut toate bunurile S-a ce-rut atacirct acordarea de ajutoare pentru foștii pres tatori de muncă obligatorie cacirct și clasarea chemării icircn judecată a foștilor deportați care nu s-au prezentat la concen-trare Președintele Sărățeanu a făcut o am-plă expunere asupra situației politice inter-ne și externe situacircnd problema evreiască icircn acest context A insistat asupra faptului că icircncă nu s-a rezolvat restitutio in integrum pentru evreii care au fost supuși jafurilor pogromurilor și deportărilor de către regimul Antonescu

Pe lacircngă discutarea situației interne plenara a fost informată de poziția UER față de problema Palestinei de răspunsuri-le care s-au dat la ancheta unei comisii an-glo-americane bdquoProblema palestiniană se spunea icircn răspuns poate fi rezolvată numai pe plan internațional de către Națiunile Uni-te URSS Marea Britanie și Statele Unite trebuie acordată libertatea de imigrare icircn Palestina trebuie abolite prevederile Cărții Albe și ale tuturor măsurilor restrictive apli-cate evreilor din Palestina a căror muncă constructivă este o chezășie de prosperita-te pentru toți locuitorii din Țara Sfacircntă tre-buie consolidat căminul evreiesc icircn Palesti-na pe baza unei conlucrări sincere cu po-porul arab eliberat din cătușele exploatării feudalerdquo Plenara a aprobat icircn unanimitate răspunsurile date la ancheta respectivă

Icircn final s-a adoptat hotăracircrea cu privi-re la redeschiderea Universității Populare Așadar deși Sărățeanu s-a alăturat Co-mitetului Democratic Evreiesc susținacircnd că CDE a luat poziție față de toate pro-blemele care interesează viața evreiască făcacircnd abstracție de faptul că respectiva organizație a fost creată din inițiativa PCR pentru a asigura controlul politic al puterii comuniste icircn lumea evreiască totuși acti-vitatea lui se icircnscrie icircn istoria contempora-nă a evreilor iar istoriografia evreiască nu poate face abstracție de personalitatea lui

LyA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

PLENARA UER

ndash Ce faceți pentru asta ca președinte de comunitate

ndash Icircnainte de pandemie aveam icircntacirclniri cu elevi de liceu Copiii pregăteau compuneri despre Ho-locaust eu le istoriseam ce s-a icircn-tacircmplat atunci cu evreii din orașul nostru Organizam lansări de car-te la temă Tineri icircnsoțiți de pro-fesori vizitau sinagoga Unii se arătau interesați de Tora de ebra-ică A existat și continuă să existe dialog interconfesional mai ales cacircnd veneau icircn țară descendenți ai dinastiei rabinice Paneth fostă conducătoare spirituală icircn zonă La Muzeul de Istorie a Dejului a avut loc lansarea monografiei apărute la Ed Hasefer bdquoIstoria comunităților evreiești din Dej Beclean Tacircrgu Lăpuș Reteag Ileanda și icircmpre-jurimile acestorardquo de Zoltan Singer zl fost președinte al comunității Autorul a activat icircn mișcarea sionis-tă a fost trimis icircntr-un detașament de muncă forțată a supraviețuit Holocaustului Nu cred să exis-te cineva care să parcurgă cartea fără să fie mișcat de dramatismul său Continui să păstrez online le-gătura cu școlile unde se predă is-toria Holocaustului cu oameni de toate religiile convins că educația este mijlocul cel mai eficient de contracarare a antisemitismului și negaționismului

ndash Aminteați de sinagoga din oraș Are nevoie de restaurare

ndash Sigur Edificiul a fost con-struit icircntre 1907-1909 Dar pentru asta avem nevoie de fonduri care ne depășesc enorm puterile Icircn-

cercăm să realizăm un parteneriat icircntre FCER și Primăria din Dej Cu atacirct mai mult cu cacirct e singurul lăcaș de cult mozaic rămas Icircnain-tea Holocaustului au existat icircncă 13 sinagogi Autoritățile locale ne ajută la icircntreținerea sinagogii și a celor trei memoriale dedicate victimelor Holocaustului Facem tot posibilul să păstrăm patrimoniul sacru zonal mikva din oraș cimitirele din Dej și icircmprejurimi a căror icircngrijire este iarăși o problemă gacircndiți-vă doar la plata icircngrijitorilor din localitățile unde nu mai trăiesc evrei Ar fi bine dacă s-ar icircnființa hevrot kadișa re-gionale dar finanțarea e o chestiu-ne care ține de Federație

ndash Sunt vestigii care denotă o prezență evreiască puternică icircn tre-cut Puteți schița cacircteva repere

ndash Deși prezența evreilor icircn oraș și icircn comunele icircnvecinate a fost permisă abia la icircnceputul secolului XIX Comunitatea Ortodoxă Evre-iască din Dej ființa icircn 1863 cu toate instituțiile care-i confereau acest statut hevra kadișa măcelărie heder ieșivot Talmud Tora Poalei Țedek mikva Membrii dinastiei ra-binice Paneth erau lideri religioși Funcționau organizații evreiești Asociația de Caritate a Femeilor Israelite Casa de Ajutor Reciproc azil orfelinat sub egida Joint-ului bancă evreiască pentru icircmprumu-turi mici Linat Țedek Cercul Soci-al Evreiesc Icircntre 1918-1935 s-au icircnființat filiale ale Convenției Sionis-te Organizației Tineretului Sionist WIZO HaPoel Hamizrahi Bnei Aki-va HaNoar HaȚioni Betar Icircn peri-

oada interbelică am avut o viață economică so-cială culturală icircnfloritoare Apoi au venit anii Ho-locaustului 300 de evrei dejeni au fost trimiși icircn 1942 la muncă forțată pe fron-tul ucrainean Au pierit acolo 140 dintre ei din cauza foametei a bo-lilor a torturilor La 31 martie ´44 se instituie obligativitatea de purtare a stelei galbene La 16 aprilie au fost confiscate toate proprietățile evreiești Icircntre 3-5 mai toți evreii dejeni peste 3000 au fost trimiși icircn ghetoul din Pădurea Bungăr din vecinătatea orașului Icircndură foame sete lipsă de minime condiții sani-tare torturi La 28 mai 4 și 6 iunie s-a făcut deportarea la Auschwitz icircmpreună cu ceilalți din comitat Icircn total - 7870 Au supraviețuit circa 300 Comunitatea a fost reicircnființată icircn 1946 dar marea majoritate a fă-cut Alia

ndash Cum gestionați problemele is-cate de pandemie

ndash Icircncerc să păstrez coeziunea comunitară firește cu respectarea restricțiilor sanitare Mă icircntacirclnesc cu membrii comunității icircn grupuri mici icirci consiliez din punct de vedere psi-hologic icircncerc să le mențin treaz interesul pentru probleme specifi-ce iudaismului Tinerilor puțini cacircți sunt le recomand cărți participări la evenimente online organizate de FCER Joint JCC Caut să-i ajut pe asistați cu ce au nevoie Mulțumesc DASM-ului pentru spri-jin Mă stimulează dorința tuturor pentru păstrarea tradițiilor relațiile interumane foarte bune dintre noi

ndash Ce credeți că trebuie să facă președintele unei comunități mici pentru a o menține

ndash Să găsească soluții pentru a trece cu bine de această perioa-dă grea sanitar și economic Să aibă grijă de asistați Să atragă ti-nerii spre comunitate Să combată negaționismul Să popularizeze is-toria comunității sale

IULIA DELEANU

bdquoDe cacircte ori trec prin momente grele mă gacircndesc la tatăl meu care a pierdut doi copii și pe mama lor icircn Holoca-ust A fost unul dintre puținii supraviețuitori Eu m-am născut icircn 1956 Părinții nu ne vorbeau despre asta poa-

te ca o măsură de protecțierdquo mărturisește Mișu Rosenberg președintele comunității din Dej bdquoMă gacircndesc totodată la copiii mei cărora le doresc să trăiască icircntr-o lume cacirct mai de-

centă rațională lipsită de excese naționalisterdquo

bdquoIcircn această perioadă grea icircncerc să păstrez coeziunea comunitarărdquo

Interviu cu MIȘU ROSENBERG preşedintele CE Dej

Raport privind antisemitismul icircn 2020

Panedemia de coronavirus a intensificat diferite forme de antisemitism

Icircn ajunul Zilei de Comemorare a Holocaustului icircn Is-rael Centrul Kantor de Studiere a Evreimii Contempo-rane Europene (Universitatea Tel Aviv) a dat publicității Raportul Anual despre antisemitism pe 2020 care se bazează pe mii de mărturii din diferite regiuni ale lumii obținute prin rețeaua internațională stabilită icircn urmă cu cacircțiva ani de Centrul Kantor Conținutul raportului a fost prezentat icircntr-o conferință de presă de dr Dina Porat directoarea Centrului

Vorbitoarea a scos icircn evidență stracircnsa legătură a evoluției și naturii antisemitismului cu pandemia de coronavirus Icircn 2020 a arătat dr Porat au reapărut prejudecăți superstiții și teorii bizare precum și mani-festări jignitoare și vicioase verbale și vizuale de anti-semitism

Acuzația cea mai frecventă a antisemiților a fost că evreii și israelienii sunt de vină pentru dezvoltarea și răspacircndirea coronavirusului sau bdquoiudeovirusuluirdquo ca să realizeze vaccinul și tratamentul pe care să le vacircndă apoi și să icircncaseze un profit uriaș Acuzația a circulat icircn zeci de țări icircnsoțită de mesaje și caricaturi agresi-ve Grav este că acuzațiile nu au provenit numai din cercuri extremiste sau țări ca Turcia Autoritatea Pales-

tiniană Iranul ci și din racircndul populațiilor cu identități politice și ideologice bine definite

Din cauza măsurilor de carantină socializarea evreilor cu inamicii lor a fost mai redusă astfel că și numărul evenimentelor violente a scăzut de la 456 icircn 2019 la 371 icircn 2020 Nu au avut loc atacuri ucigașe iar incidentele legate de proprietățile private s-au redus de la 170 icircn 2019 la 107 icircn 2020 deoarece lumea a stat acasă Totuși vandalizarea proprietăților comuni-tare și a instituțiilor a continuat cea a cimitirelor și a memorialelor dedicate Holocaustului a crescut de la 77 icircn 2019 la 96 icircn 2020 iar a sinagogilor de la 53 la 63 S-a icircnregistrat o escaladare a incidentelor antisemite icircn SUA și Germania icircn schimb un declin semnificativ s-a icircnregistrat icircn Australia Marea Britanie și Franța icircn acest ultim caz a avut loc o reducere cu 50 a tuturor tipurilor de incidente antisemite datorită lockdown-ului sever Creșterea numărului de incidente a avut loc icircn state cu o populație evreiască numeroasă Cu excepția Ucrainei icircn celalate țări din Europa Centrală și de Est nu s-a icircnregistrat o creștere a incidentelor icircn 2020

Icircn schimb activitățile an-tisemite s-au intensificat pe

EVA GALAMBOS(Continuare icircn pag 20)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 17

La mulți ani Irina Marin-Cajal

Irina Marin-Cajal este dovada vie a faptului că un copil crescut icircn lumi-na și căldura unor părinți de o calitate umană excepțională va călca pe ur-mele lor icircn propria sa existență

Căldura sufle-tească a regreta-tului academician și președinte al FCER Nicolae Cajal ca și a soției sale Berthina (Bibi) Cajal preo-cuparea medicu-lui și profesorului Cajal de a-și ajuta semenii de cacircte ori putea s-au transferat din plin asu-pra fiicei Adăugăm pasiunea pentru artă aceeași dăruire față de familie și avem motivele pentru care o felicităm pe Irina Marin-Cajal de ziua ei

La mulți ani Irina

Ad Mea Veesrim prim-rabin

Rafael ShafferDe peste un deceniu de cacircnd se

află la București prim-rabinul Rafa-el Shaffer a dovedit că reușește să pună comunitatea pe primul loc și să se dedice atragerii cacirct mai multor evrei icircnapoi către sinagogă după icircn-depărtarea din anii comunismului

Pe lacircngă dificultățile generate de vacircrsta medie icircnaintată a comunității evreiești din București prim-rabinul a avut de luptat de mai bine de un an și cu greutățile puse de pandemie icircn calea celor care simțeau nevoia de a fi icircmpreună de sărbătorile mozai-ce dar nu numai

A reușit să facă din mediul comunitar online unul icircn-cărcat de spiritualitate iudaică prin textele de studiu transmise enoriașilor icircnainte de Șabat prin inițiative pre-cum prezentarea organizării la do-miciliu a Sederului de Pesah și multe altele ceea ce a ajutat la menținerea vie a flăcării mozaismului

Ad Mea Veesrim (RE)

Negarea Holocaustului tulpina britanică

Icircn urmă cu doar un secol rata mortalității la copii icircn Europa și SUA era icircntre 25 și 40 Pojarul polio-mielita difteria erau boli care făceau ravagii icircn icircntrega lume

Vaccinarea copiilor a redus această rată icircn ziua de azi pacircnă la 14-45 rata de mortalitate fiind icircn special urmarea refuzului vaccină-rii

Descoperirea vaccinului este unul dintre marile progrese ale medicinei moderne O formă premergătoare vaccinării a fost folosită icircncă din anul 200 icircen icircn Roma antică icircmpotriva variolei acest procedeu fiind atestat din nou icircn 1500 en icircn China și icircn 1600 en icircn India Metoda se chea-mă inoculare și constă icircn introduce-rea unui agent infecțios viu icircntr-un individ sănătos icircntr-un mod contro-lat printr-o parte a pielii unde poate fi ușor absorbit cum ar fi mucoasa din nas sau printr-o zgacircrietură icircn piele

Metoda inoculării a mai fost folo-sită icircn Turcia Africa și mai tacircrziu icircn jurul anilor 1700 a ajuns și icircn Euro-pa și Statele Unite Nu era o metodă perfectă rata deceselor icircn cazul va-riolei era icircn jur de 2-3 dintre indivi-zii inoculați cu forma patogenă dar

cu certitudine reprezenta un progres față de mortalitatea de pacircnă la 30 icircn urma icircmbolnăvirii prin contractarea patogenului icircn mod natural

Icircn 1796 Edward Jenner un me-dic englez a condus primul studiu științific icircn privința vaccinării folosind varicelă provenită de la vite pentru a induce imunitate icircmpotriva variolei la oameni Varicela la vite este o boală virală cauzată de un virus care este foarte asemănător cu virusul variolei la oameni Richard Dunning prieten cu Edward Jenner a introdus terme-nul de bdquovaccinrdquo folosind forma latină a cuvacircntului bdquovaccardquo Edward Jenner a pus bazele vaccinării prin tehnicile de alterare folosite

Vaccinarea este o formă mo-dernă de inoculare mult mai sigură datorită faptului că agentul infecțios este introdus icircn organism icircntr-o for-mă atenuată cu scopul de a pregăti sistemul imunitar pentru o posibilă interacțiune cu patogenul real Pri-mele eforturi de a introduce vacci-narea și a descuraja inocularea au apărut prin 1800 Anglia a interzis icircn 1840 metoda inoculării și a icircnceput promovarea vaccinării gratuite la co-pii

Louis Pasteur microbiolog și chi-mist francez este indiscutabil unul dintre liderii revoluționării vaccinu-lui Icircn 1879 Pasteur produce primul vaccin dezvoltat prin folosirea unei forme atenuate a bacteriei care pro-duce holera Icircn 1880 tot el dezvoltă vaccinuri icircmpotriva infecțiilor morta-le precum rabia antraxul difteria și pojarul Toate aceste vaccinuri sunt obținute folosind diferite metode de atenuare a agentului infecțios

De la apariția lor vaccinurile s-au dezvoltat și icircmbunătățit permanent Tipul de vaccinuri bdquoinactiverdquo folosesc o versiune moartă a patogenului care cauzează boala Hepatita A vaccinul icircmpotriva gripei a poliomielitei sunt exemple de astfel de vaccinuri Vac-cinurile bdquoviirdquo folosesc o formă atenu-ată a agentului infecțios Vaccinurile icircmpotriva pojarului variolei rubeolei sunt exemple de vaccinuri care folo-sesc forme vii ale elementului pato-gen Alte tipuri de vaccinuri sunt cele care folosesc o toxină provenită din agentul infecțios care cauzează boli cum ar fi difteria și tetanosul Alte vaccinuri folosesc porțiuni din pato-gen pentru a crea reacția imunitară dorită la agentul infecțios Exemple ar fi cele icircmpotriva hepatitei B HPV meningitei

Vaccinurile virale utilizează apa-ratul celular existent icircn organismul nostru și ca sistem de livrare folosesc un virus modificat Acestea au fost folosite icircn boli precum Ebola HIV și

Din istoria vaccinăriiAutoarea acestui articol dr Diana David-Rus este membră a Comunității

Evreilor din București și a celei din Muumlnchen (Germania) unde locuiește ac-tualmente lucracircnd la Institutul de Sănătate al guvernului bavarez Dr Di-ana David-Rus este specializată icircn bioinformatică și modelare matematică icircn biologie și are un doctorat obținut icircn Statele Unite icircn domeniul Computa-tional Biology

forme de gripă Ele sunt folosite azi icircn lupta icircmpotriva COVID AstraZe-neca și JampJ sunt exemple de astfel de vaccinuri virale

Vaccinurile de tip ARN sunt studi-ate de cacircteva decenii icircnsă apariția epidemiei de COVID a creat posibi-litatea utilizării unor astfel de vacci-nuri icircmpotriva acestei boli Avantajul acestor vaccinuri este că pot fi create icircn foarte scurt timp și datorită faptului că nu conțin virusiri vii nu există ni-ciun risc de a cauza boală icircn persoa-na vaccinată Sunt unele dintre cele mai sigure vaccinuri dezvoltate pacircnă icircn ziua de azi și reprezintă icircnceputul unei noi ere icircn domeniul vaccinării Datorită progreselor tehnologice ele vor putea fi folosite icircmpotriva unei multitudini de boli inclusiv icircn lupta icircmpotriva cancerului Vaccinurile de tip ARN pot eradica viitoare boli și focare de infecții icircnainte ca acestea să se transforme icircn epidemii tocmai datorită vitezei cu care astfel de vac-cinuri pot fi create

Dr DIANA DAVID-RUS

Cu toa-te că istoricii consideră că primele exem-ple de negare a Holocaus-tului după cel de-al Doilea Război Mondi-al ar fi apărut icircn declarațiile și scrierile unor fasciști

antisemiți și personalități de extremă dreapta din Franța Suedia și Statele Unite un studiu britanic arată că un rol esențial chiar primordial a fost ju-cat de simpatizanții naziști din Marea Britanie atacirct icircn timpul războiului cacirct și imediat după bdquoS-a creat un model folosit de atunci de cei care icircncearcă să nege Holocaustulrdquo a afirmat Joe Mulhall autorul volumului bdquoFascis-mul britanic după Holocaust de la nașterea negării pacircnă la revoltele din Notting Hill 1939-1958rdquo (la Notting Hill au avut loc atacuri și proteste ra-siste icircmpotriva imigranților de culoare din Caraibe) relatează The Times of Israel

Istoricul a arătat că liderul fascist britanic Oswald Mosley a jucat un rol principal icircn apariția negării Holocaus-tului după război Cercetătorii ignoră fascismul britanic deși faptele prezen-tate de Mulhall dovedesc caracterul timpuriu al negării Holocaustului prin-tre reprezentanții acestui curent Din momentul icircn care au apărut informații despre atrocitățile naziste scrie is-toricul Mosley și ducele de Bed ford unul dintre organizatorii partidului de extremă dreapta Poporul Britanic au căutat să minimalizeze sau să res-pingă faptele invocate Ei au consi-derat imaginile apărute drept falsuri iar informațiile despre brutalitățile icircmpotriva evreilor exagerate de pro-pagandă La racircndul său Alexander Ratcliffe antisemit virulent și fondato-rul Ligii Protestante Scoțiene a scris icircn broșura bdquoAdevărul despre evreirdquo că

bdquotot ceea ce s-a publicat icircn presă des-pre persecuțiile teribile ale evreilor de către Hitler este icircn mare parte scris de evrei și pus icircn circulație de către ei și că sunt pure invențiirdquo

Icircn primăvara și vara lui 1945 nu a mai negat atrocitățile dar a susținut că vinovați nu sunt naziștii Acești oa-meni au murit de foame iar cei care i-au icircnfometat au fost aliații a susținut Ratcliffe

Publicațiile lui Ratcliffe și ale du-celui de Bedford nu au avut un im-pact deosebit asupra cititorilor ei fiind personalități marginale și nu au afec-tat perceperea Holocaustului de către societate dar subliniază Mulhall au creat sursele și modelele folosite mai tacircrziu de negaționiști ca David Irving și Robert Faurisson Ideile celor doi negaționiști britanici au fost prelua-te și completate de Oswald Mosley Mosley arată istoricul era o perso-nalitate bine cunoscută considerată de mulți credibilă Avea o platformă

publică extinsă mult mai mare decacirct alte personalități din extrema dreap-tă britanică El a jucat un rol importat icircn negarea Holocaustului din Marea Britanie și a elaborat numeroase ar-gumente care au fost preluate de negaționiștii Holocaustului din diferite țări cum a fost negarea lagărelor din Buchenwald și Belsen sau ideea că lagărele au fost bdquoo necesitate neplă-cutărdquo

Atacurile lui Mosley icircmpotriva pro-cesului de la Nuumlrn berg au devenit o tematică pentru negaționiștii britanici ai Holocaustului Ele au propagat ide-ea pe care istoricul american Debo-rah Lipstadt a denumit-o bdquoechivalență imoralărdquo respectiv punerea semnului egal icircntre crimele naziste și presupu-sele crime ale aliaților Toate aceste idei scrie Mulhall s-au regăsit icircn lu-crările lui Maurice Bardegraveche conside-rat primul negaționist european

EVA GALAMBOS

Icircn zilele de Sefirahellipperioadă La 27 Nisan (anul acesta icircn seara de 7 și icircn ziua de 8 aprilie) este Yom Hazikaron laȘoah ve-laGvu-

rah (Ziua Amintirii Holocaustului și a Eroismului Evreiesc) dată stabilită de Knesset pe baza datei izbucnirii răscoalei ghetoului din Varșovia 19 aprilie 1943 Data stabilită este la o săptămacircnă după Pesah și cu opt zile icircnainte de Ziua Independenței Israelului Icircn privința Zilei Independenței Israelului (Yom HaAțmaut) ea este la 5 Iyar (anul acesta icircn seara de 14 aprilie și icircn ziua de 15 aprilie) Icircn anul 1948 data proclamării Independenței Israelului a fost 14 mai Ziua Independenței este precedată cu o zi de Ziua Eroilor căzuți icircn răz-boaiele de apărare a Israelului (Yom Hazikaron leHalelei Zahal) Este simbolul trecerii de la durere la bucurie de la catastrofă la renaștere La 28 Iyar (anul acesta este icircn seara de 9 și ziua de 10 mai) este o nouă sărbătoare aceas-ta de asemenea cacircștigată prin luptă și suferință Ziua Eliberării Ierusalimului (Yom Șihrur Yerușalaym) Este ziua eliberării capitalei eterne a poporului evreu și a Israelului și a reicircntregirii orașului a eliberării Zidului de Apus din Templul de la Ierusalim Icircn anul 1968 icircn timpul Războiului de Șase Zile evenimentul s-a petrecut icircn ziua de 12 mai

Precum vedem o perioadă bogată icircn evenimente Desigur sunt diferențe icircn privința modului lor de celebrare de către diferite grupuri de evrei ndash sioniști nesioniști laici religioși ultrareligioși israelieni din Diaspora Dar ne putem aminti un comentariu asupra acestei perioade care se referă la unitate de la eliberarea națională de Pesah la eliberarea spirituală de Șavuot la primirea Torei Să sperăm că doliul se va transforma din nou icircn bucurie icircn viitor cu aju-torul lui Dumnezeu

(Urmare din pag 8)

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Noua armă israeliană a cărei tes-tare s-a icircncheiat de curacircnd va intra icircn producție la compania de armament Elbit Systems bdquoAcul de fierrdquo cum a fost numită noua armă este de fapt o eficientizare a uneia dintre cele mai comune și cel mai des utilizate arme ndash mortiera sau lansatoarea de mină ndash iar comparativ cu celelalte sisteme de luptă este foarte economicoasă toată instalația costacircnd cacircteva sute de euro se arată icircntr-un comentariu al agenței de presă Metula Mortiera este icircn general o armă imprecisă

care provoacă multe victime colatera-le Icircn momentul tragerii tubul trebuie icircnclinat iar după ce se lansează pro-iectilul nu mai există vreo posibilita-te de a-i controla traiectoria aceasta depinzacircnd de multe elemente inclu-siv de condițiile meteorologice mai ales de vacircnt Deoarece nu avea un mijloc de ghidaj se icircntacircmpla adesea să explodeze cu cacircteva sute de metri icircnainte de țintă Unul dintre avantaje-le mortierei era că puteai să plasezi tubul lansator pe orice pe un vehicul 4x4 pe un transportor blindat sau chiar pe sol pe spatele sau umărul unui soldat

Soluția la care s-au gacircndit spe-cialiștii israelieni a fost realizarea de obuze de mortieră inteligente Potrivit lui Yaniv Rotem șeful Admi nistrației pentru Dezvoltarea Armelor și Infra-structurii Tehnologice din cadrul Mi-nisterului Apărării procesul de moder-nizare a durat 10 ani și este un suc-ces Recentele teste au demonstrat că toate țintele aflate la distanțe icircntre un kilometru și 12 km au fost nimerite Specialiștii apreciază că aceasta este una dintre cele mai mari evoluții ale ducerii unui război de cacircnd icircn 1915

sir Wilfred Stokes a pus la punct mor-tiera de tranșee prima mortieră mo-dernă după cele de asediu folosite icircncepacircnd din secolul al XVII-lea In-troducerea bdquoAcului de fierrdquo va modifica toate conceptele de război deoarece de-acum icircnainte fi-ecare unitate mică ar putea dispune de o artilerie mo-bilă proprie la fel de precisă ca ra-chetele Tamuz dar incomparabil mai ieftină și care dis-pune de o mare fle-xibilitate bdquoAcul de fierrdquo Oketz Plada icircn ebraică este ghidat icircn două feluri ndash prin GPS sau prin fascicule laser Cea de-a doua variantă este importantă deoarece dușmanul ar putea bruia GPS-ul Icircn schimb fasciculele laser pot fi dirijate asupra țintei printr-o mul-titudine de vectori fie de către soldați care au o legătură vizuală cu obiecti-vul fie din avioane elicoptere drone și altele Introducerea Oketz Plada va crește de cel puțin 100 de ori letalita-

tea mortierei iar procentul de lovire a țintei pacircnă la 12 km se apropie de 100 la sută Icircn același timp această nouă armă va reduce mult numărul victime-lor colaterale icircntr-un conflict Icircntacircm-

plător sau nu obuzul de 120 mm se potrivește noii mortiere americane cu care va fi icircnzestrată armata SUA o piață de miliarde de dolari Dar lucrul cel mai important este că nimeni nu a crezut că un obuz de mortieră obișnuit se va putea transforma icircntr-o armă de mare precizie Israelienii au fost icircn stare să facă acest lucru

EVA GALAMBOS

Aș dori să știu mai multe despre modul icircn care cititorii acestei distinse reviste icircși procură informațiile despre Is-rael Icircmi icircnchipui că interesul pentru Țara Sfacircntă e incom-parabil mai serios și mai extins decacirct pentru orice altă țară icircn care nu trăiești

Icircntrebarea mea nu e lipsită cred de logică Pentru că un răspuns clar m-ar convinge că aspectele de care doresc să mă ocup aici sunt cunoscute de cititor dar nu icircn amănunt și dacă așa stau lucrurile atunci nu irosesc prețiosul timp al celui care ajunge la pagina cu articolul meu

Viața e plină de paradoxuri Icircn urmă cu mii de ani So-crate pretindea că dacă știi mai multe icircți dai seama cacirct de puțin știi Dar paradoxurile icircn care se bdquoscaldărdquo Israelul de la icircntemeierea sa sunt mult mai puțin filozofice

Prea cunoscutul umorist foiletonist și cineast Efraim Kișon spunea că Israelul e unica țară icircn care părinții icircnvață de la copii limba maternă Nimic mai adevărat

Această faimoasă frază reprezintă un paradox valabil de cacircnd există Israelul și noii veniți (bdquoolim hadașimrdquo) Pacircnă icircn ziua de azi copiii și nepoții noștri ne corectează vorbi-rea și scrisul icircn ebraică Pentru oricine nu și-a ros coatele pe nicio bancă a vreunei școli israeliene limba vorbită dar mai ales cea scrisă prezintă nenumărate capcane unele benigne altele hilare iar o mică parte chiar periculoase

Icircn felul acesta se conturează un al doilea paradox tot legat de limbă și anume că majo-ritatea adulților care s-au așezat aici s-au trans-format peste noapte icircn analfabeți icircn sensul că indiferent dacă ești intelectual sau nu ai pierdut capa-citatea de a poseda cel puțin o limbă la perfecție Icircn cea maternă doar te descurci dar i-ai uitat amănuntele jocurile de cuvinte expresiile mai puțin uzuale Cacirct despre ebra-ică cum spuneam partida e pierdută de la bun icircnceput

O notă personală icircn acest subiect eu citesc curent icircn ebraică scriu curent icircn ebraică public curent icircn ebraică țin conferințe curent icircn ebraică vorbesc cu nepoții mei nu-mai ebraică și totuși nu posed comme il faut ebraica

Și acum un al doilea subiect după părerea mea nu mai puțin interesant

Propun cititorului să arunce o privire asupra situației politice din țările europene De-a lungul istoriei secolului XX populația bdquode stacircngardquo era formată din cei nevoiași din păturile socio-economice mai puțin afluente pe cacircnd bdquodreaptardquo era apanajul bogătașilor Stacircnga cerea schim-barea situației politice pe cacircnd dreapta lupta pentru menținerea ei Ei bine și icircn Israel cine dorește schim-barea culorii politicii actuale e socotit de stacircnga doar că bdquostacircngardquo aici e reprezentată icircn majoritate de intelectuali și de cei bine (și foarte bine) situați din punct de vedere socio-financiar iar bdquodreaptardquo e susținută de pături mult mai puțin alintate de soartă Știu mi se va spune că azi icircn Is-rael cele două curente cel de dreapta și cel de stacircnga nu mai sunt atacirct de diferite ca icircn trecutul nu prea icircndepărtat și cu toate acestea icircmpărțirea icircntre cele două atitudini po-litice reprezintă o realitate pe care toți o cunosc și cu care ne confruntăm aproape zilnic

Iată un al treilea aspect paradoxal al vieții israeliene cea de toate zilele

Icircn fiecare zi diversele mijloace de comunicare israeli-ene amintesc probleme legate de securitatea națională și de pericolul care pacircndește țara la fiecare graniță pentru că nicio graniță nu ne desparte de un popor prieten ci icircn cel mai bun caz de partea cealaltă se află un regim care a semnat un tratat de bdquopace recerdquo cu statul evreu

Doar că Israelul e o țară ale cărei granițe nu sunt toate recunoscute de toți De exemplu granița de nord cu Li-banul Dacă citești preceptele grupării teroriste libaneze Hezbollah vei găsi justificarea luptei icircmpotriva Israelului pentru că Hezbollah pretinde o porțiune din regiunea de nord aflată sub jurisdicție israeliană Ba mai mult formal la raison drsquoecirctre a acestei formațiuni teroriste e tocmai această pretenție teritorială

Și ce să mai vorbim de granița de est Adică de existența teritoriilor ocupateeliberate (depinde pe cine icircntrebi) icircn timpul Războiului de Șase Zile și populate de cacircteva milioane de palestinieni adică arabi foști locuitori ai fostului teritoriu aflat sub mandat britanic după Primul Război Mondial și peste o jumătate de bdquocoloniștirdquo israeli-eni Acolo lucrurile sunt mult mai complicate fiind vorba de o bdquolinie albastrărdquo (granița stabilită de ONU prin planul de partiție din noiembrie 1947) și de una bdquoverderdquo care reprezintă rezultatul Războiului de Independență din anii 1948-1949 și Iordanul care ne desparte de Iordania dar

și de ceea ce lumea numește West Bank (icircn ca-zul icircn care am reușit să bulversez icircnțelegerea noțiunilor de mai sus recomand o privire rapidă asupra hărții regiunii)

Cacirct despre granița cu Siria treaba e de asemenea foarte complicată pentru că noi am alipit la Israel o bună parte a Icircnălțimilor Golan icircn urma războiului din 1967 și acest subiect reprezintă un adevărat casus beli practic imposibil de rezolvat acea parte de pămacircnt fiind deja po-pulată cu evrei care au hotăracirct că acolo e locul lor și ni-meni nu-i poate mișca

Și la urmă ceva care seamănă mai mult cu o glumă de prost gust La o populație icircn jur de nouă milioane icircn Israel există nu mai puțin de 42 (patruzeci și două) de partide politice Extrapolacircnd aceste cifre la alte țări ar icircnsemna ca Romacircnia să aibă vreo 90 de partide Franța cam 250-280 iar Statele Unitepeste 1200 de partide

Și unde-i paradoxul Uite-l icircn ciuda multitudinii de formațiuni politice ele pot

fi icircmpărțite icircn trei sau patru subgrupe fiecare avacircnd un clar numitor comun și icircn felul acesta diferențele din inte-riorul aceleiași subgrupe se estompează și devin neesen- țiale

Aș putea continua enumerarea situațiilor cu caracter paradoxal de care ne lovim aici de cacircteva ori pe zi dar e cazul să mă opresc Dar paradoxul nr 1 și cel mai evi-dent al Israelului e icircnsăși existența sa icircn pofida tuturor celor care contestă dreptul poporului evreu de a trăi icircn patria-mumă la care s-au icircntors după o bdquoscurtărdquo absență de 2000 de ani de aceea orice alt aspect aparent șocant al vieții noastre de zi cu zi devine minuscul și neimportant

Prof dr GABRIEL M GURMAN Omer Israel

gurmanbguacil

bdquoAcul de fierrdquo cea mai nouă creație a industriei israeliene de apărare

Trăim din paradoxuri

Iudaismul una dintre

religiile oficiale ale Islandei

La sfacircrșitul lunii martie a acestui an Ministerul de Interne islandez a adăugat iudaismul religiilor recunos-cute icircn mod oficial de stat Această decizie oferă evreilor din această țară oportunitatea de a se icircnregis-tra icircn mod oficial ca membri ai unei comunități evreiești care se va bu-

cura de o serie de facilități acordate cultelor religioase și grupurilor etni-ce minoritare Legislația islandeză prevede ca fiecare cetățean cu vacircr-sta de peste 16 ani să achite anual o taxă de cult icircn valoare de 100 de dolari americani acești bani urmacircnd a fi redirecționați de către autorități organizațiilor de cult icircn mod direct proporțional cu numărul membrilor acestora Icircn prezent comunitatea evreiască din Islanda numără circa 200 de membri și se alătură celor aproximativ 50 de organizații de cult recunoscute icircn mod oficial

Rabinul Avi Feldman coordona-torul Habad Islanda a declarat publi-cației The Times of Israel că decizia de recunoaștere a iudaismului ca una dintre religiile oficiale este bdquouna importantă pentru comunitaterdquo și mai ales icircndelung așteptată Rabinul Feldman este primul rabin stabilit icircn Islanda icircn anul 2018 atunci cacircnd a părăsit Brooklynul pentru a se muta icircn Reykjavik alături de soția sa și de cele două fiice

Istoria evreilor din micul stat din nordul Oceanului Atlantic icircncepe la jumătatea secolului al XVII-lea oda-tă cu primii comercianți originari din Polonia Olanda și Danemarca La sfacircrșitul anului 2018 o propunere de interzicere a circumciziei a stacircrnit un val de reacții ferme atacirct din partea comunității evreiești cacirct și din partea celei musulmane inițiativa fiind aban-donată icircn pofida unei largi susțineri din partea liderilor a patru partide po-litice din legislativul de la Reykjavik Un eveniment fericit icircnsă a avut loc icircn februarie 2020 atunci cacircnd a fost primit primul Sul de Tora care a intrat icircn posesia comunității din Capitală grație filantropului Uri Krauss

DAN DRUȚĂ

Icircnsemnări de la fața locului

Rabinul Avi Feldman și familia sa

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 19

Operele Evei Cerbu icircntr-o licitație de artă Artmark

Diplomat chinez care a salvat zeci de mii de evrei

Continuă aplicarea măsurilor

de austeritate la FCER

Comitetul Director al FCER care a avut loc pe 19 martie 2021 a apro-bat prelungirea cu icircncă un trimestru a unor măsuri de austeritate aplica-te atacirct la nivelul Federației cacirct și al comunităților evreiești locale

Veniturile salariale brute și de mandat ale persoanelor care nu sunt și pensionari se reduc cu 5 pentru următoarele trei luni (o dimi-nuare cu 3 față de reducerea sa-larială aplicată icircn trimestrul prece-dent) Icircn cazul pensionarilor norma de lucru scade cu 15 o revenire cu 5 față de precedentele trei luni) De asemenea toate contractele de drepturi de autor sau prestări ser-vicii vor fi reduse cu minimum 15 sau suspendate Excepție fac cele la care plata reprezintă procent din contribuții de participare Tot cu 15 se vor micșora și ajutoarele religi-oase de care beneficiază membrii comunităților evreiești

Tot pentru scăderea cheltuielilor se continuă sistarea angajărilor iar pentru posturile vacante se va deci-de de la caz la caz

Măsurile menționate mai sus nu se aplică persoanelor care icircși desfășoară activitatea icircn domeniul asistenței sociale și medicale De asemenea icircn următoarele trei luni vinerea se va lucra icircn continuare de la domiciliu iar persoanele care vor asigura desfășurarea activității la se-diu icircn ziua de vineri vor lucra de la domiciliu icircntr-o altă zi

Membrii Comitetului Director au aprobat vacircnzarea unor imobi-le apartamente sau terenuri din București Rădăuți Cluj Oradea și Piatra Neamț (AM)

Diplomația publică israeliană și conflictul israeliano-arab

La sfracircșitul lunii trecute Casa de licitație Artmark a dedicat pentru pri-ma dată un eveniment expozițional și o licitație icircn mod exclusiv unei artiste Este vorba de Eva Cerbu fostă Eva Kauffman pictor și sculptor din perioa-da interbelică și de anvergură istorică manifestă icircn avangarda feminină a in-

terbelicului tacircrziu precum și icircn realis-mul militantist al perioadei postbelice scrie icircntr-o prezentare Alina Panico PR manager al Casei de licitație

bdquoAvangarda la feminin Licitație de Atelier Eva Cerbuldquo este primul eve-niment icircn piața romacircnească de artă dedicat icircn exclusivitate unei singure artiste (iar nu unei selecții colective curatoriale) 153 de opere de artă aparținacircnd toate patrimoniului atelie-rului de artist Eva Cerbu au fost scoa-se la licitație pe 30 martie reflectacircnd prin diversitatea lor completa evoluție artistică a Evei Cerbu de la perioada avangardei tacircrzii la cea a realismului propagandist postbelic și pacircnă tacircr-

ziu icircn contemporaneitate bdquoMaxy m-a icircnvățat să gacircndesc Ciucurencu ndash să văd o infinitate de culorildquo afirma Eva Cerbu icircntrebată cacircndva despre pro-fesorii ei și datoria de recunoștință

bdquoCu deferență și emoție am accep-tat propunerea familiei Evei Cerbu de a dedica marii artiste avangardiste Eva Cerbu o licitație de atelier exclu-sivă deși piața romacircnească de artă nu cunoaște precedent nici organi-zatoric nici de cotație icircntr-asemenea privință Este un prilej să facem dintr-o dată cunoscută prin panoramarea tuturor perioadelor artistice și noilor generații de colecționari munca cre-ativă robotitoare pe care Eva Cerbu a desfășurat-o răbdător icircn atelierul ei bucureștean vreme de 50 de ani așa cum au făcut-o la fel de marginalizat dar pătimaș alte avangardiste ima-ginative ori postmoderniste precum pentru a numi doar cacircteva exemple Geta Brătescu ori Margareta Sterian ori Yvonne Hassan care au benefici-at recent de o retrospectivă la Muzeul Național de Artă Contemporanăldquo a declarat Ioana Spiridon șefa biroului de artă postbelică și contemporană a Casei A10 by Artmark

Inedita ofertă de artă a putut fi admi ra-tă la parterul Palatului Cesianu-Racoviță iar evenimentul a avut loc online

Icircn urma licitației aproape toate lucrările artistei au fost cumpărate prețurile depășindu-le de multe ori pe cele de pornire (EG)

Centrul de Studii Israeliene bdquoTheo-dor Herzlrdquo din cadrul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA) icircmpreună cu Asociația Eu-ropeană de Studii Israeliene (AESI) au organizat un seminar dedicat diplomației publice israeliene și con-flictului israeliano-arab Seminarul a abordat aspecte particulare ale acestor tematici icircn cadrul a două stu-dii de caz Evenimentul a fost salu-tat de prof Remus Pricopie rectorul SNSPA și de prof Liviu Rotman di-rectorul Centrului Cele două tematici au fost moderate de prof Joanna Dy-duch președintele AESI și prof Lilia-na Popescu prorector al SNSPA

Prima temă referitoare la politica publică israeliană și probleme identi-tare a fost prezentată de dr Karoli-na Zielinska (Polonia) Ea a abordat subiectul prin cazul concret al progra-melor de ajutorare ale Israelului icircn țări din Africa subsahariană un program care durează de multe decenii și care a adus avantaje economice financi-are și tehnologice ambelor părți dar mai puține cacircștiguri politice icircn sensul că deși relațiile bilaterale erau bune nu icircntotdeauna statele africane au susținut pozițiile israeliene Icircnsă da-torită acestor programe de dezvolta-re Israelul și-a făcut o imagine pozi-tivă icircn aceste țări Programele au fost inițiate de societăți particulare rareori de stat și nu au avut implicații politice un aspect criticat de organizații ale drepturilor omului dar și de cetățeni israelieni deoarece programele de ajutorare nu au fost condiționate de sistemul politic al statelor dimpotrivă au existat relații chiar cu state condu-se de lideri autocrați

Dr Călin Georgia de la Universi-tatea Babeș-Bolyai a abordat conflic-tul israeliano-palestinian icircn contextul teoriei securității care acționează icircn cazul ambelor părți deoarece atacirct israelienii cacirct și palestinienii se con-

fruntă cu amenințări existențiale De multe ori conflictele se ivesc din reacția și contrareacția părților din neicircnțelegerea nevoilor de securitate ale fiecăreia Problemele de securi-tate pot fi folosite ca mesaje de către oamenii politici icircn condițiile icircn care există numeroase amenințări Chiar

dacă icircntr-o perspectivă mai icircnde-părtată s-ar putea ca la nivel men-tal părțile să accepte ideea reducerii amenințărilor practic nu se icircntrevede vreun termen icircn care conflictele dintre părți vor dispărea a arătat vorbitorul

Cei doi cercetători au răspuns icircn-trebărilor puse de participanți (EG)

Printre diplomații de-acum cunos-cuți din diferite țări care icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial au reușit să salveze evrei icircn pofida opoziției guvernelor lor se numără o persona-litate mai puțin cunoscută diplomatul chinez Ho Feng-Shan

Supranumit bdquoSchindler al Chineildquo Ho Feng-Shan s-a născut icircn 1901 icircn regiunea Hunan Se trăgea dintr-o fa-milie săracă mama fiind creștină de-votată iar tatăl un cercetător al con-fucianismului dar care a murit cacircnd băiatul avea șapte ani Icircn studiile sale a fost ajutat de Misiunea Luterană Norvegiană care l-a icircndrumat către Universitatea Ludwig Maximilian din Muumlnchen unde a obținut doctoratul icircn economie politică

Ho a intrat icircn serviciul diplomatic chinez fiind mai icircntacirci acreditat icircn Tur-cia apoi icircn 1937 a fost secretar unu la Legația chineză de la Viena După Anschluss icircn 1938 a devenit consul general Fiind vorbitor de germană și-a făcut mulți prieteni printre evreii din Viena

Urmărind desfășurarea conferinței de la Evian din 1938 diplomatul chi-nez și-a dat seama că icircn afară de Republica Dominicană nicio țară nu a fost de acord să primească un nu-măr semnificativ de refugiați evrei A decis să acționeze singur și contrar dispozițiilor superiorilor lui a acordat din motive umanitare 185000 de vize pentru evreii austrieci Destinația era

Shanghai și aproximativ 30000 din-tre ei s-au și refugiat acolo El și-a continuat activitatea pacircnă icircn 1940 cacircnd a fost rechemat O parte dintre refugiații evrei a rămas la Shanghai 10 ani suportacircnd ocupația japoneză alții au reușit să plece către diferite destinații Hong Kong Filipine Israel sau SUA

Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial Ho a icircndeplinit misiuni mili-tare și diplomatice pe lacircngă puterile aliate După victoria comunistă din China a plecat icircn Taiwan și a servit ca ambasador pacircnă icircn 1973 S-a retras la San Francisco unde și-a scris car-tea de memorii Cei 40 de ani ai mei ca diplomat El și-a explicat decizia icircn felul următor bdquoVăzacircnd situația dra-matică a evreilor era firesc să simți o profundă compasiune și ca om să te implici să-i ajuțirdquo

La cererea unor supraviețuitori icircn urma eforturilor sale icircn 2001 Yad Va-shem i-a acordat titlul de bdquoDrept icircntre Popoarerdquo și a relevat că Ho a fost unul dintre primii diplomați care au emis vize pentru a-i salva pe evrei de Holo-caust Cei care au cunoscut activita-tea lui au afirmat pe drept cuvacircnt că a salvat mai mulți evrei decacirct Oskar Schindler (EG)

După 80 de ani

Un sul de Tora dispărut revine comunității evreilor din Rotterdam

Un sul de Tora dispărut dintr-o sinagogă olandeză icircn timpul invaziei naziste a fost descoperit 80 de ani mai tacircrziu și redat comunității evreilor relatează site-ul Jewish Telegraphic Agency Sulul la prima vedere păstrat de-a lungul vremii icircn stare foarte bună aparținea unei sinagogi din Dordrecht a afirmat Chris den Hoed președintele Comunității Evreilor din Rotterdam - NIG

De multă vreme sulul se afla la familia Penning din Dordrecht dar icircntr-o zi cineva din familie l-a menționat istoricului local Kees Weltevrede spunacircnd

că nu se știe cum a ajuns la ei Atunci Weltevrede s-a dus la NIG

Știrea i-a bucurat pe mem-brii comunității bdquoNimeni nu știa ce s-a icircntacircmplat cu sulul din Dordrecht S-a presupus că s-a pierdut icircn timpul Holocaustu-lui ca și multe alte obiecte de cult a declarat istoricul Familia Penning nu a cunoscut originea sulului care a și fost predat

comunității evreilor a afirmat Chris den Hoed Rotterdam este foarte aproape de Dordrecht

Pacircnă la urmă calea străbătută de sulul de Tora a fost descoperită După ce icircn 1940 sinagogile au fost icircnchise icircn urma ocupației naziste mai multe obiecte de cult au fost luate de Meijer Michiel Cohen un evreu care deținea o uzină de prelucrare a metalelor El a supraviețuit Holocaustului dar cu traume grave Fabrica a fost cumpărată de la Cohen de Aart Bezemer El a găsit sulul și i l-a dat lui Kees Penning un respectat profesor din Dordrecht care a murit icircn 2001 Văduva lui Tineke i-a povestit istoricului despre sul și icircn acest fel a fost redat comunității evreiești

Numai 60 de evrei din comunitatea din Dordrecht care număra mai multe sute de membri au supraviețuit Holocaustului iar icircn anii 1980 comunitatea ca atare a icircncetat să mai existe

Acum sulul este examinat pentru a se stabili dacă se mai poate folosi la slujbe și dacă are părți deteriorate care ar necesita restaurarea (EG)

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

O sinagogă icircn memoria victimelor de la Babii Iar

Constelații diamantine ndash aprilie 2021

Semnalăm apariția unui nou număr al publicației de cultură Constelații di-amantine editată sub egida Ligii Scri-itorilor Romacircni și a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din Romacircnia

Bogatul sumar tematic reunește ca de obicei o serie de articole pe teme culturale icircndeosebi literare bio grafii ale unor oameni de litere precum și fragmente ale unor creații poetice Filosofia și istoria ideilor și a culturii se regăsesc și ele icircn paginile revis tei coordonate de redactorul-șef Doina Drăguț Nu icircn ultimul racircnd versurile unor autori contemporani au menirea de a completa orizontul cultu ral desăvacircrșit propus cititorilor (DD)

Prințul Filip al Marii Britanii

ndash un apropiat al evreilor

Dintre membrii familiei regale britanice prințul Filip soțul reginei Elisabeta decedat de curacircnd a fost persoana cea mai apropiată de evrei și de cauzele evreiești scrie publicația The Jewish Telegraphic Agency Mama lui prințesa Alice a Greciei a adăpostit icircn timpul celui de al Doilea Război Mondial o fa-milie de evrei iar pentru acest gest Yad Vashem muzeul israelian al Holocaustului i-a acordat titlul de bdquoDrept icircntre popoarerdquo

Ofițer icircn marina britanică prințul a participat la efortul de război an-tihitlerist și a avut o atitudine critică față de colaboratorii naziști inclusiv față de cei din familia lui Trei dintre surorile prințului s-au căsătorit cu nobili germani care l-au sprijinit pe Hitler Icircn aceeași măsură l-a repudiat pe fostul rege Edward al VIII-lea un-chiul reginei cu simpatii pronaziste

Icircn decursul vieții Filip a participat la evenimente evreiești și proisraeli-ene Ca susținător al prezervării me-diului icircnconjurător el a vorbit de mai multe ori la manifestările organizate de Fondul Național Evreiesc și a spon-sorizat și alte evenimente evreiești Icircn 1994 a fost primul membru al fa-miliei regale britanice care a efectuat o vizită icircn Israel cu prilejul acordării post-mortem a titlului de bdquoDrept icircntre popoarerdquo mamei sale Icircn același timp a vizitat mormacircntul acesteia de pe Muntele Măslinilor și la Yad Vashem a plantat un tei icircn memoria prințesei Alice bdquoHolocaustul a fost cel mai ori-bil eveniment din icircntreaga istorie a evreilor și va rămacircne icircn memoria vi-itoarelor generații De aceea este o atitudine foarte generoasă că aici se evocă și gestul a milioane de oameni care ca și mama mea au icircmpărtășit durerea și suferințele dumneavoastră și au făcut fapte modeste pentru a atenua oroareardquo a spus prințul la Yad Vashem

Liderii evrei din Marea Brita-nie și-au exprimat compasiunea la vestea morții prințului Viața lui Filip bdquos-a desfășurat icircn serviciul public de la participarea lui icircn marina bri-tanică icircn timpul celui de al Doilea Război Mondial la zecile de mii de angajamente pe care le-a icircndeplinit timp de 65 de ani icircn numele famili-ei regalerdquo a declarat Marie van der Zyl președinta Comisiei Deputaților Evrei Britanici La racircndul său Reu-ven Rivlin președintele Israelului și-a exprimat compasiunea pen-tru decesul prințului prin cuvintele tradiționale bdquoFie ca memoria lui să fie binecuvacircntatărdquo (EG)

Irina Marin-Cajal ndash să prețuim folclorul și tradițiile minorității rome

Ziua de 8 aprilie este și Sărbătoa-rea etniei romilor din Romacircnia oca-zie cu care Grupul Parlamentar al Minorităților din Romacircnia icircn partene-riat cu Asociația Partida Romilor Pro-

Europa au organizat la Palatul Par-lamentului o masă rotundă intitulată bdquoRomacircnia patria comună și indivizibi-lă a tuturor cetățenilor săirdquo A fost dis-cutată importanța adoptării Declarației

Camerei Deputaților privind condam-narea antisemitismului discriminării rasismului și xenofobiei pe agenda discuțiilor figuracircnd și creșterea gradu-lui de conștientizare a problemelor cu care se confruntă minoritatea romă din Romacircnia precum și aspecte juridice și culturale legate de viața minorității rome icircn țara noastră

Prezentă la manifestare Irina Marin-Cajal subsecretar de stat la Ministerul Culturii și președinta Comi-siei de Etică și Mediere a Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia a subliniat icircntre altele că bdquoastăzi sun-tem datori a rememora și a evidenția identitatea culturală lingvistică fol-clorul și tradițiile minorităţii rome ndash a doua ca importanță după numărul membrilor săi

Este de notorietate că romii au ex-celat dintotdeauna icircn domeniul artelor muzicale interpretative icircn domeniul meșteșugurilor că au fost și sunt o

prezență constantă icircn racircndul actorilor și că au avut reprezentanți de seamă icircn literatură ndash Ion Budai Deleanu și Ion Barbu (Dan Barbilian) fiind cele mai proeminente numerdquo

Icircn final vorbitoarea a subliniat bdquoexistența unor decalaje economice și sociale care reclamă intensificarea eforturilor autorităților administrației publice centrale și locale pentru in-cluziunea socială a cetăţenilor romi pentru combaterea discriminării urii și intoleranței Icircn această privință Minis-terul Culturii și-a asumat un rol activ icircn promovarea și protejarea identității și diversității culturale icircn protejarea conservarea și dezvoltarea culturii limbii tradițiilor și patrimoniului cultu-ral al minorității romerdquo

Organizatorii i-au decernat Irinei Marin-Cajal o Diplomă de excelență bdquopentru contribuția la promovarea și dezvoltarea culturii și identității minorității rome din Romacircniardquo (AM)

De Iom Hașoah ziua comemorării victimelor Holocaus tului la Kiev a fost inaugurată o nouă sinagogă Ea a fost ridicată lacircngă prăpastia de la Babii Iar acolo unde icircn ajun de Iom Kipur 1941 icircn decurs de două zile naziștii au icircmpușcat peste 33000 de evrei ndash bărbați femei și copii Este o sinago-gă-simbol și va face parte din Centrul

Memorial al Holocaustului Babii Iar Acesta este o inițiativă privată crea-tă icircn 2016 și are menirea de a cule-ge date istorice mărturii și povestiri care pacircnă de curacircnd au fost trecute sub tăcere precum și de a identifica victimele ndash scrie publicația evreiască Allgemeiner care apare icircn SUA

bdquoEste un eveniment semnifica-

tiv deoarece demonstrează anga-jamentul guvernului ucrainean de a recunoaște asasinatul icircn masă de pe teritoriul ucrainean cu atacircția ani icircn urmărdquo a declarat Mark B Levine vicepreședinte executiv al Coaliției Naționale de Sprijin pentru Evreimea Euro-Asiatică Sinagoga face parte dintr-un proiect mai vast de a crea

un complex al credințelor care să in-cludă case de rugăciuni pentru evrei creștini și musulmani deoarece aco-lo au fost executate și persoane din rezistența ucraineană precum și ho-mosexuali romi și handicapați Lacircngă sinagogă se icircnalță de acum o biserică ortodoxă și icircn viitor vor fi construite bi-serici și pentru alte credințe Numărul

total al victimelor de la Babii Iar este de aproximativ 100000 fiind cea mai mare groapă comună din Europa

Sinagoga este singurul monument pentru victimele icircmpușcate ale Ho-locaustului Structura sinagogii este confecționată din bacircrne de lemn de stejar de 100 de ani Plafonul este decorat cu o hartă a cerului icircnstelat care reproduce poziția stelelor la 29 septembrie 1942

Patrick Debois preotul catolic care icircn ultimii 17 ani și-a dedicat viața des-coperirii și identificării gropilor comu-ne ale evreilor asasinați de naziști icircn Europa de Est ocupată a explicat că documentarea și evocarea memori-ei victimelor Holocaustului executate prin icircmpușcare sunt mai importante decacirct oricacircnd bdquoLa Auschwitz sau icircn alte lagăre naziste de exterminare există locuri de vizitat Identificarea victimelor prin icircmpușcare se bazează pe găsirea unor martori oculari care să indice locurile de execuție și gro-pile comune Depunem eforturi să gă-sim dovezi Oamenii doresc să spună adevărul Trebuie să păstrăm gropile comune Fără aceste dovezi numărul negaționiștilor va crește icircn timp ce supraviețuitorii vor muri Dacă nu vom avea dovezi ale crimei nu-i vom pu-tea trage la răspundere pe asasinirdquo a declarat părintele pentru Allgemeiner (EG)

Panedemia de coronavirus a intensificat diferite formehellip

social media ca-racterizate prin

agresivitate și abuzuri verbale Un fe-nomen nou este bdquozoom-bombingrdquo-ul respectiv icircntreruperea unor conferințe organizate de centre comunitare evreiești organizații studențești a unor slujbe din sinagogi Hackerii au plasat simboluri naziste pe aceste platforme Numai icircn SUA au avut loc 200 astfel de evenimente

Grupurile extremiste mai ales de extremă dreapta respectiv suprematiști albi și neonaziști s-au mutat pe darknet care s-a dezvol-tat anul trecut Aici se pot duce fără opreliști campanii antisemite De ace-ea s-au redus manifestările antisemite

de pe social media accesibile și s-au icircnmulțit cele de pe darknet

Oponenții vaccinărilor au pus sem-nul egalității icircntre restricțiile și caranti-na menite să limiteze pandemia și mă-suri ale regimului nazist Lockdown-ul era comparat cu icircncarcerări icircn gheto-uri și lagăre de concentrare iar vac-cinurile cu experimente medicale din lagăre Certificatele de vaccinare erau considerate ca procedurile de selec-tare din lagărele naziste Campania de succes dusă de Israel icircmpotriva Covid și faptul că la conducerea unor firme producătoare de vaccinuri se află evrei au fost folosite la susținerea acuzațiilor că israelienii și evreii vor să profite de pe urma pandemiei

(Urmare din pag 16)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 21

că la anul ne vom putea icircntacirclni cu toții la Ierusalim

Icircn continuare la Templul Coral prim-rabinul Rafael Shaffer și prim- cantorul Emanuel Pusztay au rostit icircn ebraică și romacircnă rugăciunea pentru Statul Israel

La inițiativa Lucianei Friedmann președinta CE Timișoara a fost pre-zentat Centrul Național Shalva din Ie-rusalim un institut unic icircn lume pentru tratarea copiilor și tinerilor cu diferite dizabilități fizice și psihice Un grup de copii reprezentativi a transmis un mesaj special pentru comunitatea evreiască din Romacircnia și a invitat doritorii să facă o vizită la centru de-oarece numai icircn acest fel se poate icircnțelege activitatea ce se desfășoară acolo Un aspect interesant a fost scos icircn evidență de o reprezentantă a grupului și anume efectul benefic al Acordurilor Abraham care au permis stabilirea de legături cu organizații din Emiratele Arabe Unite și Bahrain Un frumos concert a fost apoi prezentat de Shalva Band icircmpreună cu Orches-tra Filarmonică a Israelului iar soliștii uneia dintre melodiile compuse de Simon amp Garfunkel au fost din Emira-tele Arabe Unite

Urări de bdquola mulți ani Israelrdquo au fost transmise de copiii Grădiniței Gan Eden de artistul grafic Sergiu Vasile iar Adrian Gueron directorul JCC a transmis mesaje de felicitare de la fa-milii din Israel

Un cadou muzical deosebit a fost oferit de Silvian Horn vicepreședintele CEB După ce a comunicat celor care urmăreau evenimentul bucuria de a fi icircmpreună de Ziua Israelului el a ară-tat că CEB vrea să le facă o mică sur-priză A fost vorba de un mic program interpretat de Corul Templului Coral iar cireașa de pe tort a fost invitata Carla Mușat care a interpretat cu mă-iestrie bdquoIerușalaim șel Zahavrdquo

Un mesaj formulat din toată inima a fost trimis și de solistul Izhar Cohen cacircștigătorul ediției din 1978 a Euro-visionului Trebuie să fim macircndri că suntem evrei și nu trebuie să ne te-mem de nimeni a spus cacircntărețul El și-a exprimat speranța ca după pan-demie să poată vizita Romacircnia și a interpretat unul dintre cacircntecele sale

Un moment muzical deosebit a fost interpretarea de către Alexandra

Chelu și Florin Chelu Madeva a melo-diei Lech Eli transmisă din frumoasa Sinagogă din Oradea

Evenimentul a luat sfacircrșit cu inter-pretarea imnurilor Romacircniei și Israe-lului de către Carla Mușat și prim-rabi-nul Shraya Kav de la Oradea

Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial după ocuparea Franței de către armata germană au fost crea-te mai multe rețele de rezistență icircn funcție de orientarea politică a mem-brilor lor Una dintre ele comunistă a fost FTP-MOI (Francs-Tireurs et Parti-sans-Main drsquoOeuvre Immigreacutee) mică dar foarte eficientă și care acționa icircn regiunea pariziană a fost creată de Boris Holban (Bruhman) evreu pro-venind din Basarabia scrie publicația franceză JForum Născut la Ataki dar crescut la Cernăuți icircn 1929 a aderat la Partidul Comunist Romacircn regiunea Hotin Pentru acțiunile desfășurate a fost arestat și condamnat la șase ani de icircnchisoare fiind icircnsă amnistiat icircn 1932 A părăsit Romacircnia icircn 1937 cu intenția de a se angaja icircn Brigăzile Internaționale pentru a lupta icircn Spa-nia trecacircnd mai icircntacirci prin Cehoslo-vacia și ajungacircnd icircn vara lui 1938 icircn Franța Datorită hotăracircrii guvernului spaniol din septembrie 1938 de a re-trage Brigăzile Internaționale de pe front a rămas la Paris și icircn 1939 la izbucnirea războiului s-a angajat icircn-tr-un regiment de voluntari străini Făcut prizonier a reușit să evadeze Ajuns la Paris Holban a recrutat lup-tători antifasciști organizacircnd icircn martie

1942 grupul parizian FTP-MOI Acest grup a desfășurat numeroase acțiuni icircmpotriva ocupanților germani pre-cum sabotaje și atacuri icircmpotriva mi-litarilor germani izolați sau icircn grupuri Fiind icircn dezacord cu direcția Partidu-lui Comunist Francez care cerea in-tensificarea acțiunilor Holban a fost demis de la conducerea grupului icircn iulie 1943 fiind icircnlocuit cu Missak Manouchian Holban a apreciat icircn mod justificat că din cauza presiunii poliției rețeaua este pe cale de des-trămare Scurt timp după aceea icircn urma unei trădări rețeaua cade și icircn februarie 1944 membrii și liderul lor sunt executați Icircn decembrie 1943 Holban este rechemat de conducerea FTP El icircl descoperă și-l execută pe trădător Rămacircne conducătorul militar al grupului pacircnă la eliberarea Parisu-lui icircn august 1944 cacircnd a fost numit comandant al Batalionului 5122 for-mat din voluntari străini

După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial la sugestia conducă-torilor Partidului Comunist Francez Holban se icircntoarce icircn Romacircnia unde a fost ridicat la gradul de general și a ocupat diferite funcții icircn armată Icircn 1950 icircn perioada epurărilor a fost demis din armată și trimis ca inginer

icircntr-o fabrică de textile domeniu icircn care a lucrat pacircnă la ieșirea la pensie icircn 1970

Mai tacircrziu revine icircn Franța iar la 8 mai 1994 sub Arcul de Triumf președintele Franccedilois Mitterrand icircl de-corează cu Legiunea de Onoare

EVA GALAMBOS

Boris Holban erou al Rezistenței franceze

Solomon Marcus cinci ani

de la intrarea icircn posteritate

Solomon Marcus de la dispariția căruia au trecut cinci ani face parte dintre oamenii de care se vorbește la prezentul continuu Icircnzestrat deopotri-vă pentru științele exacte și cele uma-niste pe care a știut să le icircmbine icircntr-o simbioză proprie cu o operă recunos-cută icircn plan național și internațional savantul este alături de Grigore Moisil fondator al studiilor interdisciplinare la noi utilizacircnd matematica icircn lingvistică analiză teatrală științe naturale soci-ologie Tot ceea ce a construit a avut ca punct de pornire icircncredințarea că fiecare domeniu de creație include o componentă artistică și una științifică Oferea exemple ilustre icircn acest sens de pildă bdquoEticardquo lui Spinoza bdquoScrierilerdquo lui John Duns Scotus Se sprijinea de asemenea pe ce au făcut anticii Un argument era Pitagora punacircnd bazele muzicii icircn limbaj matematic Semnul icircntrebării baza iudaismului funcționa icircn tot ce citea bdquoIcircndoiala ndash obișnuia să spună ndash mi se pare starea de spirit cea mai productivă și n-aș renunța la ea niciodatărdquo

Mezin icircn familia bdquoCroitorului din Backrdquo ndash cum icircși intitula unul dintre frați scriitorul Marius Mircu una din-tre cele mai bune cărți ale sale Back fiind formula anglicizată pentru Bacă-ul lor natal ndash Solomon Marcus a trăit toate dramele euforiile decepțiile generației sale Era adolescent icircn perioada de emergență a extremei drepte icircn Romacircnia A purtat steaua galbenă a făcut muncă obligatorie a fost dat afară din liceul de stat la scurt timp după examenul de ad-mitere unde intrase printre primii A continuat să icircnvețe la liceul evreiesc din Bacău Nu se limita la ceea ce se preda icircn clasă Era pasionat de Emi-nescu Arghezi Bacovia Baudelaire Rilke Printre dramaturgi preferați erau Ibsen Strindberg Caragiale Cacirct de fertilă a fost atracția s-a vă-zut Icircn vremuri de icircncercare cacircnd evreilor scoși icircn afara legii li se pre-gătea deportarea tacircnărul se rezema pe icircnvățătură moștenire ancestrală de rezistență Pasiunea pentru mate-matică icircnsă prima A avut chiar de suferit din această cauză Discuta despre bdquopartizanii geometriei neeucli-dienerdquo icircmpreună cu cacircțiva colegi pe o bancă icircn parc Era mai-iunie 1944 Frontul antinazist se apropia Agenții Siguranței ndash la pacircndă Au auzit cu-vacircntul bdquopartizanrdquo I-au dus la poliție i-au bătut i-au ținut icircn arest Urmau să fie judecați la Curtea Marțială No-rocul lor lipsa de probe acuzatoare

Imediat după Eliberare icircn fața unei comisii profesorale din icircntrea-ga Moldovă a fost primul pe lista absolvenților de bacalaureat După facultatea de matematică terminată cu brio discipolul lui Miron Niculescu și Grigore Moisil devenit treaptă cu treaptă profesor universitar acade-mician laureat a prestigioase premii a rămas pacircnă la sfacircrșit apropiat de viața culturală a comunității sale

IULIA DELEANU

73 de ani de independență a Israeluluidiversitate pe icircnțelegere re-

ciprocă și experiențe icircmpărtășiterdquo Președintele Israelului și-a exprimat convingerea că numai icircmpreună cu toate comunitățile bdquose va putea com-bate cu succes antisemitismul se va putea icircntări educația evreiască și pro-mova păstrarea memoriei Holocaus-tuluirdquo

Icircn ziua de 15 aprilie președintele Israelului a fost gazda evenimentului bdquoAll Israel from Jerusalemrdquo și a cere-moniei anuale de decorare a 120 de militari desfășurată icircn grădina Pala-tului Prezidențial Cu acest prilej Ri-vlin a apreciat meritele forțelor armate israeliene icircn păstrarea integrității sta-tului evreu și a securității poporului Is-raelului bdquoVă mulțumesc pentru sacri-fiicile voastre pentru profesionalismul vostru pentru exemplul pe care ni-l dați pentru securitatea pe care ne-o oferiți pentru faptul că ne simțim pu-ternici și că putem face față oricărei provocărirdquo

Israelul sărbătorit la BucureștiAmbasada Israelului icircn Romacircnia a

organizat o sărbătorire online a celei de a 73-a aniversări a independenței de stat a Israelului festivitate apreci-ată de participanți după cum a reieșit și din cuvintele calde scrise de aceștia icircn Cartea de Onoare a oaspeților

bdquoStatul Israel sărbătorește 73 de ani de independență de democrație și progresrdquo a spus icircn limba romacircnă ambasadorul David Saranga El a subliniat că icircn aceste decenii Israelul a devenit bdquoun lider global icircn medicină agricultură apărare IT și multe alte-lerdquo iar tehnologiile israeliene ajută oa-menii din toate colțurile lumii

Diplomatul a mai evidențiat că Is-raelul este o țară bdquocu gene multicul-turale printre care și romacircneștirdquo dat fiind că bdquomulți evrei din Romacircnia au contribuit la succesul Statului Israelrdquo iar ei reprezintă azi bdquoo punte vierdquo icircntre cele două țări

Icircn final gazda evenimentului a urat bdquola mulți anirdquo celor 95 milioane de isra-elieni iar romacircnilor le-a mulțumit pen-tru toți acești ani de prietenie Amintim

că Romacircnia a fost singura țară din es-tul Europei care nu a icircntrerupt relațiile diplomatice cu Israelul icircn 1967

Cei care au luat parte la eveni-mentul virtual organizat de Ambasada Israelului la București au putut urmări scurte filme despre dezvoltarea Israe-lului grija autorităților pentru cetățeni inclusiv pentru copii și pentru bătracircni O mare plăcere a fost și secțiunea dedicată gastronomiei israeliene pre-cum și invitația la un scurt moment muzical

JCC FCER CEB și JDC au mar-cat online printr-o inițiativă comună cea de a 73-a a aniversare a Israelu-lui Participarea a fost masivă eveni-mentul fiind urmărit pe Zoom de 100 de persoane alte 100 conectacircndu-se pe Facebook

Ery Pervulescu responsabil cu programele naționale ale JDC și-a exprimat regretul că și icircn acest an tre-buie să ne icircntacirclnim online din cauza pandemiei dar și speranța că anul vi-itor vom putea sărbători prin prezența fizică aniversarea Israelului modern

Deputatul Silviu Vexler preșe-dintele FCER a fost purtătorul unei vești bune respectiv că icircncepacircnd cu 23 mai persoanele vaccinate vor putea călători icircn Israel care a reușit să cacircștige bătălia cu boala De peste un an el este dezamăgit că nu poate pleca icircn Israel nici oficial nici ca să-și viziteze familia sau prietenii dar acum situația se va schimba Citacircnd cuvintele lui Shimon Peres vorbitorul a afirmat că trebuie să ne păstrăm speranța să fim optimiști Modelul de speranță și curaj al Israelului trebuie să devină un simbol o lumină care să ne indice drumul a spus președintele Federației

ES Amir Sagron viceambasado-rul Statului Israel a arătat că cele opt zile de rememorare care se finalizea-ză cu Ziua Israelului reflectă puterea actuală a patriei ancestrale De-a lun-gul istoriei evreii s-au confruntat cu multe obstacole pentru a supraviețui dar au reușit să depășească toate icircncercările Astăzi suntem macircndri de statul modern Israel și de realizările sale și vom face totul să-l apărăm Amir Sagron și-a exprimat speranța

(Urmare din pag 1)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Dar este doar o decla ra -

ție Mult mai impor tantă ar fi aplicarea legilor existente de combatere a anti-semitismului xenofobiei intoleranței urii de rasă

Dl deputat Silviu Vexler a luptat și luptă permanent cu manifestările de antisemitism Dar el este un singur om

Este comod să spunem bdquoE trea-ba lui să rezolve de aia e deputat și președinterdquo

Dar ar fi o groaznică greșeală Fi-ecare dintre noi trebuie să icircși aducă o contribuție icircn această luptă

Evrei și neevrei Pentru că evreii sunt doar cea

mai bdquotradiționalărdquo țintă a extremiștilor Icircnsă istoria ne arată că foarte curacircnd

intoleranța xenofobia atacurile se extind către toți cei care sunt altfel Toți cei care nu aderă la ideologia extremiștilor devin suspecți și drept urmare ținte

Ținte mai icircntacirci ale atacurilor ver-bale apoi

Lucrurile trebuie oprite acum icircna-inte de a degenera

Și icircn astfel de situații nu pot exista abți neri Pentru că fiecare abținere este de fapt un sprijin pen-tru extremiști

Ovidiu Victor Ganţ deputatSperăm ca justiția să-și facă trea-

ba Legi avem trebuie doar aplicate Asta dacă pretindem că suntem stat de drept

Declarație privind unele manifestări cu caracter antisemithellip(Urmare din pag 3)

Marșul celor Vii dedicat anul acesta și salvatorilor de vieți din spitale

Iom Hașoah icircn Israel și icircn Romacircniaasupra lucrării Ceilalți Schin-

dleri a lui Agnes Grunwald-Spier a cărei temă o constituie oamenii care au salvat evrei icircn timpul Holocaus-tului A fost difuzat și un interviu cu autoarea care a povestit despre tatăl ei deportat și supraviețuitor După război nu a mai vrut copii spunacircnd că bdquoaceasta nu este o lume icircn care să dai viață unui copilrdquo Tatăl ei s-a sinu-

cis cacircnd autoarea avea zece ani

Andrei Klein năs-cut icircn trenul care o ducea pe mama lui icircn Transnistria a vorbit despre solidaritatea de-por taților fără ajutorul cărora el nu ar fi putut

fi adus pe lume Vorbitorul a subliniat importanța educării tinerelor generații care din neștiință neagă Holocaustul

Dr Gelu Duminică sociolog a afirmat că pentru el Holocaustul icircn-seamnă și deportarea icircn Transnis-tria a rudelor lui bdquoAm senzația că nu

ne-am icircnvățat lecția Mă tem pentru ceea ce ar putea păți copiii noștri din partea celor care injectează ura Este incalificabil ata-cul la adresa Teatrului Evreiesc de Stat și a Maiei Morgenstern Di-versitatea este foarte frumoasă oa-menii sunt egali aici și icircn cerurirdquo

Aflat la Memorialul Holocaustului din cen-trul Bucureștiului regi-zorul David Schwartz a transmis un apel la solidaritate și prezență civică evocacircndu-l pe pastorul luteran Mar-tin Niemoumlller unul

dintre reprezentanții Rezistenței ger mane

De la Universitatea Națională de Muzică din Capitală violonistul Dan Schor și pianista Cristina Popescu Stănești au interpretat melodia Abo-deh de Ernest Bloch

(Urmare din pag 5)

BERESHIT a treia ediție onlineprezintă atacirct proză cacirct și

piese muzicale El a amintit marele succes al bdquoScripcarului pe acoperișrdquo jucat pe scena teatrului idiș bdquoNimeni nu credea că vom reuși după reali-zarea filmului dar piesa a fost jucată timp de doi ani numai la New York și apoi icircn turnee icircn America și Europardquo a spus Mlotek

Traducerea a fost realizată de Lu-ciana Friedmann

Respectul față de ființa umanăLibertatea icircnseamnă respectarea

Ordinii ndash Seder Icircnseamnă schimba-rea mentalității de sclav care se pro-duce mai greu dovadă ndash derapajele din peregrinarea icircn pustiu regretul pentru fosta stabilitate recăderea icircn idolatrie Au fost principalele teme din intervenția directorului JCC-Iași Albert Lozneanu icircntr-una dintre se-siunile Limmud Există și azi forme de sclavie copii exploatați sexual căsătorii forțate răpiri etc Condiția esențială a libertății este respectul față de ființa umană Libertatea presu-pune combaterea falsurilor care incită la antisemitism ieri și azi Invitații săi au fost rabinul yehoshua Aharono-vitch și Filip Petraru Primul a sub-liniat că noi celebrăm Binele de Ha-nuca ndash miracolul uleiului luminacircnd opt zile icircn loc de una nu oștenii căzuți din armata lui Antiohus al IV-lea de Purim ndash salvarea evreilor din Imperiul Babi-lonian nu moartea lui Haman de Pe-sah ndash trecerea Mării Roșii nu icircnecul ostașilor egipteni Filip Petraru a con-siderat exodul un bdquoelement esențial al iudaismuluirdquo amintit zilnic la Șaharit Exodul ar fi trebuit să dureze doi ani Din cauza greșelilor făcute de poporul evreu a fost prelungit cu icircncă 38

Complexitatea vieții comunitareAcesta a fost subiectul uneia din-

tre conferințele sesiunii Limmud susținută de Felix Koppelmann președintele comunității evreilor din Oradea și de Robert Schorr director al JCC Oradea După aprecierile fă-cute legate de Bereshit președintele a vorbit despre modalitățile icircn care comunitatea a reușit să depășească dificultățile create de pandemia de coronavirus Astfel a arătat el viața evreiască se desfășoară icircn continua-re s-a asigurat minianul există rabin funcționează cantina cașer se mani-festă preocupare față de cimitire Par-tea complicată este viața socială care icircn condițiile actuale se desfășoară cu dificultate Dar chiar și așa comuni-tatea are grijă de membrii ei depune eforturi pentru icircmbunătățirea calității vieții lor Președintele Koppelmann a oferit ajutorul comunității orădene tu-turor celor icircn nevoie

Adrian Gueron directorul JCC București a organizat secțiunea

Limmud intitulată bdquoLa distanță dar icircmpreună ndash provocări și oportunități comunitare icircn perioada pandemieirdquo iar Luciana Friedmann președinta comunității timișorene pe cea denu-mită bdquoIudaismul și catastrofele ndash cum privim pandemiardquo

bdquoȘcoala de teatru din Romacircnia a fost și este excelentărdquo

Invitată specială a acestei ediții Bereshit a fost bdquomarea doamnă a tea-trului israelianrdquo Lia Koumlnig după cum a prezentat-o Robert Schorr direc-tor al Departamentului Cultură Isto-rie Artă și Media al FCER și al JCC Oradea Legăturile sale cu teatrul idiș din Romacircnia sunt moștenire de fami-lie Tatăl ei actor icircn trupa din Vilna a fost de multe ori icircn Romacircnia Icircntr-un spectacol de revistă cu textul scris de Ion Pribeagu și jucat la teatrul idiș din Capitală mama Liei Dina Koumlnig a in-terpretat o poezie dedicată fiicei sale Mamă și fiică s-au născut la Lodz Icircn 1939 cacircnd naziștii au ocupat Polonia se aflau icircn turneu la Cernăuți Dina a fost angajată la Teatrul Evreiesc din Chișinău Icircn 1941 trupa a fost eva-cuată icircn Uzbekistan După război Dina și Lia au revenit la București Vi-itorul ei soț Herman Stolper regizor și scriitor idiș a convins-o să vină la o audiție pentru angajare la TES Avea 17 ani bdquoMama a spus laquoAre acel ceva care o să umple ultimul racircnd din salăraquo Am urmat școala de artă dramatică din București care a fost și este ex-celentă Toți colegii care au icircnvățat teatru icircn Romacircnia sunt apreciați La TES am lucrat cu regizori foarte buni Mauriciu Secler Ginel Teodorescu Lui Ginel icirci mulțumesc și acum Am avut norocul să joc cu Sevilla Pastor Mano Rippel mămica mea Dina Icircn 1961 icircmpreună cu soțul meu am ple-cat icircn Israel acțiune foarte curajoasă fiindcă nu cunoșteam limba Am in-trat icircn Ulpan ca s-o icircnvățăm Am fost angajați la Habima Icircn 1962-1963 am fost cunoscută și recunoscută Am avut o carieră frumoasă care ndash sla-vă Domnului ndash continuă laquoCe bine că exiștiraquo icircmi spun azi oamenii pe stradărdquo

bdquoEste o onoare să o avem printre noi pe marea doamnă a teatrului is-raelian a spus Israel Sabag Lia Kouml-nig este laureată a Premiului Israel și a multor alte premii Știe șase limbi Imediat după război a lucrat cu Joint-ul din Romacircniardquo

Invitată de Ery Pervulescu să vină icircn turneu icircn Romacircnia Lia Koumlnig a mărturisit că-și dorește să trecem cu bine de pandemie și să dea curs invitației

Mulțumirile coordonatorului pen-tru toți participanții ndash profesori tra-ducători moderatori președinți de comunități directori JCC ndash au icircncheiat evenimentul

(Urmare din pag 6)

Irving Layton ndash de la Tacircrgu-Neamțhellipsistematică și ipocrizia mon-

struoasă a regimurilor totalitare al omului care condamnă perversiunile și ipocriziile bdquoburghezilor și imperialiștilor europenirdquo Desigur inițial critica li-terară oficială nu a acceptat ușor o asemenea viziune dar notorietatea lui Irving Layton susținută de noi-le generații de scriitori l-a impus pe poetul născut la Tacircrgu-Neamț pacircnă la includerea (de două ori) pe bdquolista scurtărdquo a Premiului Nobel pentru lite-ratură din anii 1982 și 1983

Icircn Romacircnia poetul canadian e puțin cunoscut Pe de o parte datorită relației sale de prietenie cu Leonard

Cohen (din vremea cacircnd acesta i-a fost student la Univ McGill) Iar pe de altă parte din antologia Poeți canadi-eni contemporani (de limbă engleză) icircntocmită și tradusă de Ion Caraion unde figurează cu 20 de texte (Edit Albatros București 1978 col bdquoCele mai frumoase poeziirdquo nr 164) Atacirct căci nu avem pacircnă acum o antologie de autor icircn limba romacircnă

Irving Layton a decedat icircn 4 ianua-rie 2006 (la Montreacuteal) cenușa lui fiind icircmprăștiată icircn mod bdquoanonimrdquo icircn jurul unui copac (neidentificat) conform unei cerințe testamentare Doar ope-ra i-a rămas icircn bibliotecile din toată lumea ca o referință majoră

(Urmare din pag 15)

doctorului An-thony Fauci

consilier pe probleme medicale al președintelui american Joe Biden și al fostului președinte Donald Trump și conducător al strategiei de combatere a pandemiei de coronavirus icircn Statele Unite ale Americii

bdquoBinele și răul există icircn același timp icircn jurul nostru iar noi suntem liberi să alegem o cale sau alta Cred că arta de a vindeca pe cel icircn suferință s-a născut din bunătate Același funda-ment cred că vă ghidează și pe voi toți cei care vă amintiți și duceți mai departe vocile celor care au pierit icircn Holocaustrdquo a spus dr Anthony Fauci icircn timpul ceremoniei

Mesaje din Romacircnia pentru Marșul celor Vii

Icircn calitate de reprezen-tant oficial icircn Romacircnia al Inter-national March of the Living Fundația Magna cum Laude- Reut ndash Complexul Educațional Lau-de-Reut participă anual la Marșul celor Vii icircntre Auschwitz și Birke-nau un program educativ anual care aduce peste 20000 de persoane din icircntreaga lume la lagărele nazis-te din Polonia ca să studieze isto-ria Holocaustului și să icircnțeleagă ră-dăcinile prejudecăților intoleranței

și urii o adevărată lecție de istorie pe viu Tradiția March of the Living este de a insera mesaje de aducere aminte și compasiune pe plăcuțe de lemn plasate pe linia de cale ferată care aducea trenurile morții toate aceste plăcuțe fiind apoi colectate de organizatori și păstrate icircntr-o mare arhivă Participanții din anii anteriori au putut să facă acest lu-cru icircn fața infamei porți a lagărului Auschwitz-Birkenau iar acum avem la dispoziție site-ul comemorativ httpsnevermeansnevercom

ES David Saranga ambasador al Statului Israel icircn Romacircnia s-a alăturat celor 155 de romacircni printre care numeroși elevi Laude-Reut care s-au icircnscris să participe icircn acest an la March of the Living prin transmi-terea de mesaje de solidaritate cu victimele Holocaustului icircn scopul conștientizării pericolului creat de ori-ce formă de extremism antisemitism xenofobie violență cu care societatea actuală se confruntă

Tova Ben Nun-Cherbis președinte-fondator al Fundației Magna cum Lau de-Reut ndash Complexul Educațional Lau de-Reut a scos icircn evidență da-toria individuală de icircnvățare a istoriei și a lecțiilor trecutului pentru prote-jarea viitorului subliniind necesita-tea de a sădi valorile toleranței și multiculturalității

(Urmare din pag 4)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna mai

Ury Benador (Simon Schmidt) ndash scri-itor Născut la Milișăuți Bucovina 1 mai 1895 Romane referitoare la viața evre-iască din Romacircnia Decedat la București 1971

Vladimir (Jean) Colin ndash scriitor Năs-cut la București 1 mai 1921 Basme unele inspirate din folclorul evreiesc și povestiri science-fiction Decedat la București 1991

Theodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash scri-itor și om politic Născut la Budapesta 2 mai 1860 A propus icircntemeierea statului evreu și a convocat primul congres sionist Basel 1897 Decedat la Viena 1904

Golda Meir (Mabovich-Meyerson) ndash om politic israelian Născută la Kiev 3 mai 1898 emigrată icircn SUA1905 și icircn Pales-tina 1921 Prim-ministru al Israelului 17 mai 1969 - 3 iunie 1974 Decedată la Ieru-salim 1978

yehuda Amichai ndash poet israelian Năs-cut la Wuumlrzburg Germania 3 mai 1924 emigrat icircn Palestina1935 Decedat icircn Is-rael 2000

Amos Oz (Klausner) ndash scriitor israelian Născut la Ierusalim 4 mai 1939 Romane și eseuri traduse icircn 45 de limbi inclusiv icircn limba romacircnă Decedat la Tel Aviv 2018

Idel Ianchelevici ndash sculptor și dese-nator Născut la Leova Basarabia 5 mai 1909 stabilit icircn Franța Lucrări remarca-te prin expresivitate Decedat la Maison- Laffitte Franța 1994

Sigmund (Sigismund Schlomo) Freud ndash psihiatru Născut la Pribor Cehia 6 mai 1856 Părintele psihanalizei Refugiat la Londra unde a decedat 1939

Rose Auslander (Rose-Beatrice Scherzer) ndash poetă de limba germană Năs-cută la Cernăuți 11 mai 1901 Decedată la Duumlsseldorf 1988

yaacov Agam (Gipstein) ndash sculptor Născut la Rishon LeZion 11 mai 1928 sta-bilit la Paris 1951 Printre lucrări bdquoFoc și apărdquo (facircntacircna din Piața Dizengoff Tel Aviv)

Moshe Dayan ndash general și om politic Născut icircn kibuțul Degania Alef 20 mai 1915 Ministru al apărării și ministru de externe al Israelului Decedat la Tel Aviv 1981

Abraham Geiger ndash rabin și cercetător icircn studiile iudaice Născut la Frankfurt-am-Main 24 mai 1810 Promotor al reformis-mului religios iudaic Decedat la Berlin 1874

Joseph (Iosif Alexandrovici) Brodsky ndash poet Născut la Leningrad 24 mai 1940 stabilit icircn SUA 1972 Premiul Nobel pen-tru literatură 1987 Decedat la New York 1996

Bob Dylan (Robert Allen Zimmerman) ndash cacircntăreț și poet Născut la Duluth Min-nesota 24 mai 1941 Premiul Nobel pentru literatură 2016

Max Brod ndash scriitor de limbă germană Născut la Praga 27 mai 1884 A publi-cat 83 de romane și volume de povestiri Emigrat icircn Palestina 1939 decedat la Tel Aviv1968

Henry (Heinz Alfred) Kissinger ndash diplo-mat și om politic Născut la Fuumlrth Germania 27 mai 1923 emigrat icircn SUA 1938 Ministru de externe al SUA 2011969 ndash 2011977 Premiul Nobel pentru pace 1973

Evrei decedați icircn luna maiPaul Celan (Antschel) ndash poet de limbă

germană Născut la Cernăuți 1920 stabilit la Paris 1947 Poeme pe tema Holocaus-tului S-a sinucis la Paris 1 mai 1970

Giacomo Meyerbeer (Jacob Liebmann Beer) ndash compozitor Născut la Berlin 1791 Combină stilul de orchestră german cu muzica vocală italiană Decedat la Paris 2 mai 1864

Michael Friedman ndash scriitor poet edi-tor Născut la New York 1960 Decedat la Denver Colorado 5 mai 2020

Moses (David Moișe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 1912 Șef-rabin al evrei-lor din Romacircnia1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 Decedat la București 6 mai 1994 icircnmormacircntat la Ierusalim

Mordechai Anielewicz ndash lider al grupu-lui bdquoZydowska Organizacja Bojowardquo Năs-cut la Wyszkow1919 A condus răscoala ghetoului din Varșovia Ucis icircn timpul răs-coalei 8 mai 1943

Uri Zvi Grinberg ndash poet idiș-ebraic Născut la Bialikamin Galiția 1896 stabilit icircn Palestina 1923 Premiul Israel pentru poezie 1957 Decedat la Ramat Gan 8 mai 1981

Nelly (Leonie) Sachs ndash poetă Născută la Berlin 1891 refugiată icircn Suedia 1940 Poezii și piese de teatru pe tema Holocaus-tului Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedată la Stockholm 12 mai 1970

Sholem Aleichem (Solomon Naumovi-ci Rabinovici) ndash scriitor idiș Născut la Pe-reyaslav 1859 stabilit la New York 1914 Romane și povestiri traduse și icircn romacircnă Decedat la New York 13 mai 1916

Alexandru Sever (Solomon Silberman) ndash scriitor Născut la Moinești 1921 Poves-tiri și romane referitoare la viața evreilor din Romacircnia Stabilit icircn Israel 1990 decedat la Beer Sheva 13 mai 2010

Hans Herman Cohen ndash microbiolog a lucrat la dezvoltarea vaccinului antipolio membru al Academiei Olandeze de Științe Născut la Groningen 1923 Decedat la Bosch en Duin Olanda 14 mai 2020

Herman Wouk ndash scriitor Născut la Bronx NY 1915 Romane istorice unele pe teme iudaice Decedat la Palm Springs CA 17 mai 2019

Gustav Mahler ndash compozitor Născut la Kaliste Cehia 1860 Punte icircntre tradiția austro-germană și modernism Decedat la Viena 18 mai 1911

Jacob (Yakov) Fichman ndash poet ebraic Născut la Bălți Basarabia 1881 emigrat icircn Palestina 1919 Premiul Israel pentru literatură 1957 Decedat icircn Israel 18 mai 1958

Bernard Lewis ndash istoric Născut la Londra 1916 stabilit icircn SUA Specialist icircn istoria Orientului Mijlociu Decedat la Voor-hees Township NJ 19 mai 2018 icircnmor-macircntat la Tel Aviv

Baal Shem Tov (Rabi Yisroel ben Eli-ezer) ndash icircntemeietorul hasidismului Născut la Okopy 1698 cacircnd fortăreața era ane-xată Moldovei Decedat la Medzhybizh Ucraina 6 Sivan 5520 (22 mai 1760)

Philip (Milton) Roth ndash scriitor Născut la Newark NJ 1933 Romane pe teme iu-daice Decedat la New York 22 mai 2018

Sydney (Irwin) Pollack ndash regizor și pro-ducător de filme Născut la Lafayette Indi-ana SUA 1934 44 de filme produse și 21 regizate Decedat la Pacific Palisades 26 mai 2008

Joseph Roth ndash scriitor și jurnalist Năs-cut la Brody Galiția 1894 Romane și re-portaje privitoare la problematica evreimii contemporane Decedat la Paris 27 mai 1939

Aharon Razin ndash biochimist Născut la Tel Aviv 1935 Premiul Israel pentru biochi-mie 2004 membru al Academiei Israelie-ne de Științe 2008 Decedat icircn Israel 27 mai 2019

Ilya Prigogine ndash chimist Născut la Moscova 1917 emigrat icircn Belgia 1929 Premiul Nobel pentru chimie 1977 Dece-dat la Bruxelles 28 mai 2003

Ephraim Katzir (Katchalski) ndash bio-fizician și om politic Născut la Kiev 16 mai 1916 imigrat icircn Palestina 1925 Președinte al Israelului 1973-1978 Dece-dat la Rehovot 30 mai 2009

Max Blecher ndash scriitor Născut la Botoșani 1909 Reprezentant al literaturii autenticității prezintă suferința bolnavului Decedat la Roman 31 mai 1938

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Cu adacircnc regret ne luăm rămas bun de la FUumlLOumlP DEZIDERIU (17091928 - 27032021)

Născut la Ariniș jud Maramureș supraviețuitor al lagărelor de concentrare nelipsit de la serviciul religios de-a lungul vieții a fost icircn mod constant un membru activ al comunității noastre Odihneas-că-se icircn pace

Comunitatea Evreilor din Baia Mare

Ștefan Iureș zl 90 de ani de la naștere

Versatil și prolific Ștefan Iureș zl ar fi icircmplinit icircn această pri-măvară 90 de ani A debutat editorial devreme icircn 1953 Cunos-cut icircndeobște ca poet a reușit să se afirme deopotrivă icircn pro-ză dramaturgie literatură pentru copii eseistică L-au interesat din adolescență pacircnă icircn ultimii săi ani istoria antropologia sociologia politologia Aceasta din urmă ndash din unghiul unui filozof sui generis al istoriei Păstra icircn Pantheonul său lăuntric numele a trei oameni po-litici trăind icircn veacuri și țări diferite confruntați cu probleme diferite care au avut forța de a modela istoria plătind cu viața pentru asta Henric al IV-lea al Franței Abraham Lincoln Yitzhak Rabin Era un contemplator al trecutului mai depărtat sau mai apropiat din per-spectiva contemporaneității

Ieșean de baștină ajunge din copilărie la București Era icircn clasa a treia primară cacircnd a fost proclamat statul național-legionar Icircn timpul unei ore de curs ușa a fost dată de perete Un ins icircn cămașă verde și centură cu diagonală obligă secretara școlii să citească cinci nume de elevi Cei strigați trebuiau să-și stracircngă lucrurile și să părăsească clasa Erau evrei La școlile evreiești unde a continuat să icircnvețe bdquoIacob și Carolina Loumlbelrdquo mai tacircrziu - Liceul bdquoCultura Brdquo care avea să poarte ulterior numele lui Mihail Sebastian a avut șansa să aibă dascăli de primă macircnă Printre ei ndash rabinul dr Meir Beck absolvent al Seminarului Rabinic și al Universității din Breslau unde l-a avut profesor pe renumitul istoric Heinrich Graetz și profesorul de isto-rie Max Jaumlger inoculacircndu-i pasiunea pentru acest obiect de studiu Chiar dacă nu i-a devenit icircndeletnicire i-a nutrit opera

Numitor comun pentru mulți dintre intelectualii evrei romacircni afirmați icircn anii imediat postbelici poezia timpurie se resimte de retorica bdquoco-menzii socialerdquo pentru ca odată cu bdquomica primăvară bucureșteanărdquo să parcurgă evolutiv etape ale căutărilor de sine de la bdquoNumai un flautrdquo volum de sonete apărut icircn 1966 la bdquoMacirchnitul meu centaurrdquo publicat icircn 1981 Centaurul laitmotiv pentru icircntreaga sa creație de maturitate este metaforă a stărilor tensionale necicatrizate stimula-tive icircnsă sub raport creator cum se străvede icircntr-un vers cu ecouri brahmsiene bdquoCi vine-un ceas o vacircrstă sau o oră Flămacircnde de un clasic echilibru De armonia ritmului egalrdquo (bdquoRacursiurdquo)

Prezent multă vreme icircn presa culturală Ștefan Iureș zl icircși icircn-dreaptă atenția după rsquo90 spre lumea editorială După Casa Edito-rială bdquoSapiensrdquo unde activează timp de un an 1991-1992 se anga-jează la Editura Hasefer icircn 2002 După ce directorul acesteia Sandu Singer zl se pensionează icirci preia conducerea pacircnă icircn 2011 cacircnd se hotărăște să se dedice numai proiectelor literare personale brusc icircntrerupte de stingerea din viață IULIA DELEANU

Comunitatea Evreilor din Roman anunță cu durere icircncetarea din viață la 8 martie 2021 (24 Adar 5781) după o lungă și grea suferință a secretarului (contabil) SEGAL NORBERT icircn vacircrstă de 80 de ani bun profesionist muncitor modest

Fie-i memoria binecuvacircntată

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București ACS FRIMA (Cimitirul Giurgiului) MARINESCU GHIZELA (Cimitirul Giurgiului) MAIER LETITIEA (Cimitirul Giurgiului) LOVI DOINA (Cimitirul Sefard)

Salvatoarea olandeză a 600 de copii evrei

Betty Goudsmit-Oudkerk o evreică olandeză care a contribuit la salvarea de la deportare a 600 de copii evrei a murit recent la Am-sterdam icircn vacircrstă de 96 de ani Ea era ultima supraviețuitoare a unei mici echipe de salvatori care au reușit să-i scoată pe copiii evrei aflați icircntr-o clădire din apropierea lagărului de concentrare Hollandsche Schouwburg

Goudsmit-Oudkerk pe atunci icircn vacircrstă de 17 ani a primit permi-siunea să aibă grijă de copiii icircnchiși Icircmpreună cu Walter Suskind di-rectorul lagărului Hollandsche Schouwburg ea a reușit să-i transfere și să-i ascundă pe copii la un seminar protestant

Decenii de-a racircndul Betty a refuzat să icircmpărtășească publicului rolul ei icircn operațiunea de salvare Icircn urmă cu cacircțiva ani la rugă-mintea celor cinci copii ai ei a acceptat totuși să stea de vorbă cu cei care au scris pe baza discuției cu ea o carte despre faptele de atunci Intitulat Betty icircngrijitoarea din Rezistență a unor copii evrei volumul icircn limba olandeză a apărut icircn 2016 cacircnd Goudsmit-Oudkerk a primit din partea Brsquonai Brsquorith distincția bdquoEvrei care au salvat evreirdquo

La ora actuală fostul seminar și spațiul lagărului de concentrare Hollandsche Schouwburg fac parte din Cartierul Cultural Evreiesc din Amsterdam Icircn 2021 icircn clădirea care a adăpostit seminarul se va deschide un Muzeu al Holocaustului (EG)

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

te ale istoriei Revoluția anticomunistă din Ungaria din 1956 și epoca de libertate de după 1989 surprinsă icircn momentul faimoasei eclipse de soare din 1999 Icircn fine Aici Radio Eros e un roman mai degrabă experimental imaginacircnd o experiență neobișnuită icircn zilele premergătoare declanșării celui de-al Doilea Război Mondial un post de radio destinat discutării probleme-lor icircn dragoste ale ascultătorilor

Icircn concepția lui Alexander Haus-vater scrisul nu are doar menirea de a destinde ci și pe aceea de a pro-voca un catharsis o descătușare a cititorului și nu icircn ultimul racircnd de a-i

Ca să parafra-zez o celebră vor-bă de spirit pan-demia nu a fost cauza ci prilejul ca Alexander Haus-vater ndash una dintre personalitățile de anvergură ale tea-trului romacircnesc și universal ndash să dea fracircu liber apetitului său pentru litera-tură Deja afirmat

cu volumul de povestiri memorialisti-ce Ce dacă (2017) ndash despre care am scris la timpul cuvenit chiar icircn rubrica de față ndash scriitorul a izbucnit acum pur și simplu publicacircnd deodată nu mai puțin de trei cărți

Este vorba despre romanele intitu-late Dor călător Penumbra și Aici Ra-dio Eros apariții cu atacirct mai remarca-bile cu cacirct dincolo de personalitatea autorului (deci de un anume stil) icircntre

ele nu există legături Fiecare narează o poveste aparte cu personaje dis-tincte localizată altundeva și plasată icircntr-un alt interval de timp Fiecare explorează o altă gamă de sentimen-te de trăiri umane cu o remarcabilă știință a diferențierii bdquovocilorrdquo persona-jelor a adaptării la condiția lor Toa-te icircmpreună probează remarcabila vocație scriitoricească a marelui re-gizor și creator de teatru polivalența artistică a unui spirit tacircnăr pentru care cultura este un mod de existență nu o simplă dexteritate Nu icircn ultimul racircnd este admirabil controlul artistic al lim-bajului mai ales al cuiva care a făcut Alia la numai 10 ani și pacircnă icircn 1989 practic nu a mai avut ocazia exersării limbii literare icircn contexte culturale

Dor călător este un roman necom-plezent (dar și eliberat de clișeele pro-zei mai vechi) al relației frumoase și dificile dintre tată și fiu Icircn Penumbra se intersectează două povești de dra-goste și pe fundalul lor două momen-

De trei ori HausvaterRealitatea

cărţii

Democrația uriiExercitarea puterii politice de către popor adi-

că democrația sau bdquolibertate egalitate fraternita-terdquo sunt azi idei răstălmăcite printr-un transfer de la drepturi la obligații Așa de pildă unii au ajuns să considere că egalitate icircn drepturi icircnseamnă nu că fiecare este obligat să icirci respecte libertatea celuilalt ci că orice om este icircndreptățit să urască pe cine vrea el Iar libera asociere icircți permite să te alături unui grup care icirci detestă pe aceiași mem-bri ai societății ca și tine Și așa devenim nu egali icircn drepturi ci egali icircn ură

Desigur o serie de politicieni din mai toate țările poartă vina pentru că alegătorii lor au ajuns să se diferențieze de restul electoratului doar prin respingerea unor valori contrare colectivității Și asta pentru că anarhia și ura sunt mai lesne de bdquodistribuitrdquo icircn societate icircn detrimentul unei reale libertăți chiar și decacirct pacircinea și distracțiile care costă incomparabil mai mult

Fără doar și poate pandemia și-a adus obolul la instaurarea icircn SUA și Europa (dar nu numai) a unei stări de intoleranță față de aproapele nostru icircn locul iubirii ce i-am datora-o acestuia conform preceptelor tuturor marilor religii monoteiste Dar a da vina numai pe SARS-CoV-2 ar icircnsemna să căutăm cea mai facilă explicație pentru situația icircn care ne găsim dat fiind că virusul s-a instalat după ce societățile fuseseră deja contaminate de un naționalism de multe ori violent

Și pentru răspacircndirea naționalismului și a intransigenței e nevoie de un focar ca și icircn cazul transformării unor maladii contagioase icircn epide-mii Focar pe care icircl constituie fie un partid politic fie o masă de oameni nemulțumiți și manipulați de un politician care icircși simte funia aproape de par (ca icircn cazul atacării Capitoliului de către susținătorii lui Trump) fie o figură publică apropi-ată de anumite grupuri sociale

Să le luăm pe racircnd Naționalismul și antisemitis-mul și-au făcut simțită prezența icircn Romacircnia cu mult icircnainte ca Alianța Unității Romacircnilor să fi intrat icircn Parlament dovadă că icircnmulțirea manifestărilor an-tisemite de genul vandalizării Cimitirului din Huși a celui de pe Șos Giurgiului din București a Casei Memoriale Elie Wiesel din Sighetu Marmației etc i-a făcut pe membrii Parlamentului Romacircniei să accep-te icircn 2018 că Legea pentru prevenirea și combate-rea antisemitismului devenise o necesitate și să o voteze Dar pătrunderea AUR icircn Legislativ a făcut ca aceste manifestări să se amplifice și să se acuti-zeze ca icircn cazul amenințării actriței Maia Morgen-stern și a familiei sale cu moartea și violul precum și a Teatrului Evreiesc cu distrugerea prin incendiere

E drept icircn democrație e egalitate așa că și un-gurii și romii au avut partea lor de amenințări tot cu moartea bdquoMoarte lui Csaba Asztalos și CNCD După Ceaușescu cu voirdquo ndash stătea scris pe un pa-nou al stației de autobuz din Piața Revoluției Icircn apropiere pe Calea Floreasca un alt panou van-dalizat icircndemna la bdquoRevoluție antițigăneascărdquo Fără icircndoială nici Klaus Iohannis nici Raed Ara-fat nu sunt exemple de perfecțiune dar una e să icirci critici pentru eventualele lor greșeli alta e să icirci icircn-fierezi pentru că nu sunt romacircni făcacircndu-l pe unul nazist și invitacircndu-l pe celălalt să nu ne mai spună ce să facem de Paști pentru că e musulman

Și pentru că tot am comparat răspacircndirea naționalismului și a antisemitismului cu conta-minarea virală pornind dintr-un focar să arătăm că Ion Cristoiu celebrul tată spiritual al găinii care naște puii vii și-a exprimat pe canalul său de You Tube o serie de idei care pot fi regăsite icircn afirmațiile copreședinților AUR George Simi-on și Claudiu Tacircrziu Toți trei susțin (paternitatea ideii e greu de stabilit) că Declarația Camerei Deputaților pe tema manifestărilor antisemite a fost inutilă deoarece bdquonu există problema antise-mitismului icircn Romacircniardquo Și Claudiu Tacircrziu și Ion Cristoiu afirmă că respectivul vot al deputaților a fost doar o tentativă de deturnare a atenției de la problemele reale ale societății romacircnești iar Cris-toiu vede chiar o bdquodiversiunerdquo icircn abordarea pro-blemei antisemitismului pusă la cale de Iohannis Cicircțu Eduard Hellvig și Maia Morgenstern

Merită subliniat faptul că tot apăsacircnd pe peda-la naționalismului AUR susține pe pagina sa de Facebook că președintele bdquoIohannis are comandă externărdquo icircn ceea ce face Dar nici ei nu au exclu-sivitate asupra ideii Să ne amintim că și deputa-tul liberal Florin Roman (pe care dintr-o regreta-bilă eroare pentru care icircmi cer scuze l-am citat icircn numărul trecut al RE ca fiind membru al PSD) susținea că premierul Florin Cicircțu primește bdquoicircn plicrdquo deciziile politice luate icircn spatele cortinei

Evident nu suntem singurii care avem aceste grave derapaje Icircn țări ca Austria Franța Anglia cultura a fost aservită mișcării Black Lives Matter bdquoAidardquo a fost alungată de pe scenă la Paris oraș icircn care există chiar un grup de discuții pe proble-mele minorităților de la care albii au fost excluși sau dacă ar participa le este interzis să ia cuvacircn-tul bdquoLiberteacute Egaliteacute Fraterniteacuterdquo nu mai există

Sau cum spunea Gr Alexandrescu bdquoAdevă-rat vorbeam Că nu iubesc macircndria și că urăsc pe lei Că voi egalitate dar nu pentru cățeirdquo

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA BUCUR-OBOR Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)

George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI

Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA

DTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690

distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scrisCelebrare

melancolicăIcircn vreme de pande-

mie slujitorii teatrului au rezistat eroic fără

surse elementare de existențăProba supremă a puterii lor de a icircn-

dura a fost desigur acel război al ner-vilor provocat de anunțul de relaxare a restricțiilor și de intrare icircn normalitate ndash anunț ce genera grabnice adaptări de repertoriu reluări de repetiții ba chiar și noi investiții ndash și apoi imediat revenirea bruscă a ordinului de oprire a motoarelor și a lockdown-ului

Artiștii și managerii instituțiilor de spectacole au supraviețuit psihic prin reziliența cu care au identificat noi moduri de a-și semnala prezența și activitatea fie și trecacircnd inventiv și amuzant de la scenă la film la vi-deo la TV etc Valorificacircndu-și arhiva proprie de spec-tacole prin transmisii online sau jucacircnd live fără spec-tatori icircn sală Reactivacircnd dialoguri despre arta scenică desfășuracircnd inedite cursuri de educație și de inițiere icircn cultură și artă scenică Improvizacircnd mici spectaco-le lansate icircn mediul virtual cuceritoare prin racordul la stricta actualitate programacircnd online montări mai vechi de real succes (care au atras de pildă pentru Teatrul Metropolis sau Bulandra de zece ori mai mulți urmăritori decacirct capacitatea sălilor de spectacol)

Atari demersuri și icircncă altele nu trebuie să iluzio-neze ndash teatrul fiind (și rămacircnacircnd de mii de ani) o artă a trăirilor și a emoțiilor și de conștiință in praesentia După cum nu trebuie să amăgească audiența atacirctor improvizații gratuite și veleitare simple soluții de criză cum sunt ieșirile de salvare pe scara de urgență Tea-trul este cu totul altceva decacirct exhibare pe rețelele de socializare

N-au rămas neremarcate nici manifestările de so-lidaritate ale breslei memorii apărări ale drepturilor revendicări de compensații ajutoare granturi apeluri la solidarizare și diversificare a modalităților de impact

Pe 27 martie 2021 de Ziua Internațională a Teatru-lui nu au lipsit mesajele de solidaritate și de speranță icircn renaștere Cel venit anul acesta de la minunata He-len Mirren (ce se oprea la valorile poveștii dramatice) mi s-a părut mai lipsit de suflu de susținere interioa-ră M-a impresionat mai mult cuvacircntul lui Ion Carami-tru ndash tonic prin insistența pe specific pe calea majoră pe valorile tari (deloc lichefiate) ale tradiției vii și ale creativității inspirate de mersul lumii și de trăirile omului de azi Și nu icircn ultimul racircnd prin accentul pus pe rolul cuvacircntului (mai neglijat icircn secolul XXI) icircntru mai bună comunicare și icircnțelegere

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

furniza măcar niște icircntrebări dacă nu icircnțelesuri Astfel oricacirct de com-plicată relația tată-fiu este icircn fond una dintre axele lumii (care icircn iuda-ism este icircncărcată de sensuri expli-cite) iubirea ca expresie a libertății poartă icircntotdeauna cu ea și cicatri-cele istoriei iar tragediile umanității ndash cum a fost Holocaustul ndash sunt anunțate și bdquoprefațaterdquo de acumulă-rile de suferință individuală

Alexander Hausvater nu este doar un strălucit om de teatru care stăpacircnește arta de a scrie ci este chiar un scriitor Unul care scrie din vocație și din pasiune cu aplombul unei personalități complexe și cu pro-fundă icircncredere icircn puterea artei

RĂZVAN VONCUAlexander Hausvater - Dor călător Pe-

numbra Aici Radio Eros Editura Integral București 2020

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 5

vată datorită rabinului de atunci al comunității locale de la incendierea pe care o puneau la cale legionarii

Amir Sagron șeful adjunct al misiunii di-plomatice a Statului Israel icircn Romacircnia este nepotul unei supra-viețuitoare a Holocaus-tului Rivka Nutkevich născută icircn Polonia și icircmplinind icircn curacircnd 93 de ani Mama și unchiul vorbitorului a doua generație de supraviețuitori au crescut icircn umbra Holocaustului Familia s-a mărit bunica Rivka avacircnd acum cinci nepoți și șapte strănepoți bdquoEste și povestea patriei noastre renașterea poporului nostru din la-gărele de exterminare naziste către independență și putere De la Aus-chwitz la Ierusalim din icircntuneric spre lumină Fie ca memoria fraților și a surorilor noastre să ne rămacircnă mereu icircn inimirdquo

Israel Sabag di-rectorul Joint Romacircnia s-a referit la come-morarea din Israel și la sirena care icircn acea dimineață la ora 1000 a sunat icircncontinuu To-tul s-a oprit icircn loc timp de două minute pentru

reculegere icircn memoria victimelor Ho-locaustului Citacircndu-l pe Silviu Vexler președintele FCER vorbitorul a reite-rat importanța unei bdquomemorii activerdquo de a combate negaționismul și de a căuta să-i ajutăm pe supraviețuitorii acestei imense tragedii

La Templul Coral prim-rabinul Rafael Sha ffer și prim-cantorul Emanuel Pusztai au ofi-ciat El male rahamim

Delia Marc coor-donatoare de progra-me culturale la JCC București a vorbit des-pre literatura Holocaustului și s-a oprit

Icircn Israel ceremonia de Iom Hașoah a fost oficiată cu solemnita-te la Yad Vashem pe Muntele Herzl icircn seara de 7 aprilie 2021 icircntr-o nu-meroasă audiență Au fost prezenți președintele Statului Israel Reuven Rivlin prim-ministrul Benjamin Ne-tanyahu alături de soție președintele Knessetului Yariv Levin și alți mem-bri președinta Curții Supreme a Is-raelului Esther Hayut alături de soț șef-rabinii David Lau și Yitzhak Yo-sef directorul și directorul adjunct al Yad Vashem Avner Shalev respec-tiv Ronen Plot președinta Centra-lei Organizațiilor de Supraviețuitori ai Holocaustului din Israel Colette Avital membri ai Corpului Diploma-tic supraviețuitori ai Holocaustului parașutiști din Garda de Onoare a ar-matei israeliene un public larg Eve-nimentul a fost moderat de dr Hila Korach jurnalistă

Icircn semn de doliu pentru cele șase milioane de evrei uciși icircn Holocaust steagul național al Statului Israel a fost coboracirct icircn bernă Ronen Plot a fost invitat să aprindă Torța Memori-ală

Reuven Rivlin a pornit de la po-vestea de viață a Elisabetei Gutt-man (evreică din Ardealul de Nord icircn anii icircn care era ocupat de Ungaria ndash nred) După ce a supraviețuit Ho-locaustului Elisabeta Guttman și-a icircntemeiat o familie și a făcut aliya a murit recent din cauza coronavirusu-lui Vorbitorul a atras atenția asupra celor 900 de supraviețuitori din Israel

care au murit icircn ultimul an icircn singu-rătate El a reamintit ceremonia din 23 ianuarie 2020 icircn preajma icircmplinirii a 75 de ani de la eliberarea Auschwitz-ului cacircnd 50 de șefi de stat și de gu-vern din Europa America de Nord și Australia au fost prezenți la al cincilea Forum Mondial al Holocaustului și au făcut front comun pentru combaterea antisemitismului Angajamentul Never again nu trebuie uitat iar bdquomemoria fraților și a surorilor noastre se cere transmisă din generație icircn generațierdquo a conchis el

Benjamin Netanyahu a spus că icircn anul pandemiei nu a icircncetat să se gacircndească la supraviețuitorii Holo-caustului Virusul a răpit multe vieți dar a fost contracarat prin vaccinare Israelul fiind un model la nivel mondial icircn lupta contra răspacircndirii coronaviru-sului Totodată el a menționat icircntacircl-nirea emoționantă pe care a avut-o cu o zi icircn urmă alături de soția lui cu cei șase supraviețuitori ai Holo-caustului care icircn această seară vor aprinde torțele memoriei și cărora le-a aflat bdquopovestea terifiantă și sublimărdquo precum și cu Roza Bloch desemna-tă din partea supraviețuitorilor să ia

cuvacircntul la ceremo-nie Cei șase supra-viețuitori care au aprins șase torțe icircn memoria celor șase milioane de evrei dispăruți icircn Holoca-ust sunt Shmuel Naar Zehava Gea-lel Yossi Chen Ha-lina Friedman Sara Fishman și Manya Bigunov Poveștile lor au fost icircnregistrate la Yad Vashem

Roza Bloch originară din Kau-nas Lituania a supraviețuit lagărului Stutthof de lacircngă Gdansk Anul trecut a depus mărturie icircn procesul unui fost gardian SS Bruno Dey

Actorul Dean Miroshnikov a citit din romanul impresionant al lui Vassili Grossman Viață și destin Momen-tele muzicale nu mai puțin sobre au fost susținute de cacircntăreții Meshi Kleinstein și David DrsquoOr

Șef-rabinul Israelului David Lau a recitat psalmi Șef-rabinul din Rișon Le-Țion Yitzhak Yosef a rostit rugă-ciunea Kadiș Cantorul Avraham Kir-shenbaum a intonat El male rahamim

Icircn finalul ceremoniei a fost intonat Hatikva imnul de stat al Israelului

Cine a fost Elisabeta Davidovits GuttmanElisabeta Guttman evocată de

președintele R Rivlin printre cei 900 de supraviețuitori care au murit de coronavirus bdquoera o fată tacircnără cacircnd a izbucnit al Doilea Război Mondial Icircn 1944 Elisabeta icircmpreună cu su-rorile și cu părinții ei a fost trimisă la Auschwitz-Birkenau Părinții și cele trei surori mai mici au fost uciși icircn la-găr Elisabeta s-a agățat de viață și a supraviețuit La sfacircrșitul războiului s-a icircntors icircn satul ei din copilărie și s-a că-sătorit cu Saacutendor care și el icircși pierdu-se familia Timp de 20 de ani au visat să emigreze icircn Israel dar li s-a refuzat de fiecare dată icircmplinirea visului de a face aliya Icircmpreună şi-au icircntemeiat aici un cămin și au crescut o familie de copii nepoți și chiar strănepoți

Spre marea noastră durere Eli-sabeta s-a stins icircn singurătate Co-ronavirusul nefast i-a luat viața fără ca vreunul dintre copiii nepoții sau strănepoții ei să-i fie alături icircn ultime-le momente Nu era nimeni care să o țină de macircnă să o icircmbrățișeze pentru ultima oară să-și ia rămas bun 900 de supraviețuitori ai Holocaustului au murit chiar icircn Israel ca rezultat direct al pandemiei Icircn această seară inimi-le noastre sunt alături de ei și de fami-liile lor Ne amintim curajul spiritul lor Ne amintim de inspirația și de forța pe care ni le-au dat și icircncă ni le dau Fie-le binecuvacircntată amintireardquo

Potrivit datelor deținute de Yad Va-shem Elisabeta Davidovits Guttman s-a născut icircn 1923 la Crasna jude-ţul Sălaj Romacircnia Era fiica lui Lazăr Davidovits născut icircn Dragomireşti şi al Paraschivei-Perl Tuval născută icircn Şieu Din copilărie a trăit cu fami-lia icircn Suplacu de Barcău Icircn mai 1944 a fost deținută iniţial la Marghita de unde a fost mutată cu familia icircn ghe-toul din Oradea Surorile şi fratele ei Iboly Roacutezsi Beacutelus Brakha Bluma şi Rachel precum şi părinţii au fost exterminaţi la Auschwitz-Birkenau icircn 1944 La evacuarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau supravieţuind marşului morţii a ajuns la Bila Voda (Weisswasser) din zona sudetă a Ce-hoslovaciei fiind eliberată icircn ultima zi a războiului din Europa După război s-a căsătorit cu Saacutendor Guttman năs-

cut icircn Loacutenya Saacutendor Guttman a su-pravieţuit lagărelor din Auschwitz-Bir-kenau Plaszow Bolkoacutew (Bolkenhain) din Gross-Rosen fiind eliberat la Te-rezin (Theresienstadt) tot icircn ultima zi a războiului

Comemorare organizată de JCC București

Icircn următoarea seară JCC Bucu-rești a organizat o comemorare de-dicată Iom Hașoah transmisă prin Zoom

Referindu-se la icircn-trebarea frecventă bdquoDe ce sunt necesare mai multe zile de comemo-rare a Holocaustului icircntr-un anrdquo directorul JCC București Adrian Gueron a răspuns bdquoPierderile umane au

fost prea grele durerea a fost prea mare astfel icircncacirct nu este de ajuns o singură zi icircn care să ne reamintimrdquo De-a lungul ceremoniei el a aprins șase lumacircnări icircn memoria celor șase milioane de evrei care au pierit icircn Ho-locaust

Aflat la Sinagoga din Caransebeș Ery Pervulescu directorul de programe ale cen-trelor comunitare evre-iești din Romacircnia a icircmpărtășit auditoriului o poveste legată de această sinagogă sal-

Iom Hașoah icircn Israel și icircn Romacircnia

Brsquonai Brsquorith International a marcat Iom Hașoah

Sub titlul bdquoFiecare persoană are un numerdquo Brsquonai Brsquorith International (BBI) icircmpreună cu Yad Vashem i-a comemorat pe milioanele de evrei care au pierit icircn Holocaust Dan Ma-riaschin președinte-director general al BBI a subliniat că momentul este cu atacirct mai important cu cacirct icircn vara acestui an la 80 de ani de cacircnd Ger-mania nazistă a atacat Uniunea So-vietică se icircmplinesc opt decenii de la icircnceputul procesului de anihilare a evreilor de pe aceste teritorii Din Lituania și pacircnă icircn Belarus Ucraina și Rusia evreii au fost icircn mod siste-matic uciși exemplul cel mai cutre-murător fiind tragedia de la Babii Iar Yad Vashem cu care BBI colaborea-ză s-a străduit de-a lungul anilor să stabilească numele celor asasinați bdquoIcircn memoria acestor victime am orga-nizat acest moment comemorativrdquo a spus Dan Mariaschin

Tammy Ben-Haim ministrul pen-tru diplomație publică de la Amba-sada Israelului din SUA a arătat că este sarcina noastră să povestim atacirct despre soarta supraviețuitorilor cacirct și despre cea a victimelor deoarece nu-mărul lor scade icircn fiecare an și ei nu trebuie dați uitării Un nume a spus vorbitoarea echivalează cu o persoa-nă

Icircn continuare mai mulți repre-zentanți ai lojilor Brsquonai Brsquorith de pe di-

ferite continente au dat citire numelor unor victime icircn marea lor majoritate din Ucraina Polonia Lituania dar și din Romacircnia

Mesajul președintelui Joe Biden cu prilejul Iom Hașoah

bdquoIstoria Holocaustului este icircnscri-să pentru veșnicie icircn istoria omenirii și este responsabilitatea comună a tuturor popoarelor să se asigure ca ororile Șoahului să nu fie șterse din memoria noastră colectivă Pentru a evita ca o tragedie precum cea a Holocaustului să se mai repete tre-buie să icircmpărtășim adevărul despre această perioadă icircntunecată fiecărei generații Cu toții trebuie să icircnțelegem că este posibilă o astfel de tragedie cacircnd guvernele susțin măsuri politice alimentate de ură cacircnd dezumani-zăm grupuri de popoare și cacircnd oa-menii obișnuiți decid că este mai ușor să-ți icircntorci privirea sau să te alături decacirct să protestezi Moștenirea Ho-locaustului trebuie să ne amintească icircntotdeauna că tăcerea icircn fața unei asemenea situații icircnseamnă com-plicitate și să ne amintim ceea ce a scris rabinul Joshua Heschel că există momente cacircnd indiferența icircn fața răului este mai rea decacirct răulrdquo a scris icircn mesajul său președintele SUA (EG)

(Continuare icircn pag 22)

CLAUDIA BOSOIPAUL DANCU

Președintele R Rivlin

B Netanyahu și șoția sa (centru) icircmpreună cu supraviețuitori ai Holocaustului

6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

A treia ediție online Bereshit orga-nizată icircn martie 5781 de FCER Joint JCC sub genericul bdquoLasă-mi poporul să plecerdquo cuvinte spuse Faraonului de către Moșe Rabeinu preambul al ieșirii sclavilor evrei din robia egiptea-nă a avut loc de Roș Hodeș Nisan luna icircn care sărbătorim Pesahul săr-bătoarea eliberării noastre Ediția a fost dedicată fostului șef-rabin al Marii Britanii Jonathan Sacks zl la un an de la trecerea sa icircn eternitate

Directorul Departamentului de Educație Iudaică (DEI) Ery Pervu-lescu a schițat icircn deschidere repere biografice și performanțe profesionale ale celui comemorat și a făcut o suc-cintă prezentare a invitaților

Președintele FCER Silviu Vexler a remarcat numărul mare al participanților expresie a bdquodorinței de a fi icircmpreunărdquo care bdquoa depășit orice greutaterdquo generată de pandemie O participare care bdquoa dovedit puterea comunităților evreiești și puterea de adaptare a membrilor comunităților evreiești Ultima perioadă a fost una a antisemitismului din nou icircn ascensiune a tendințelor de trun-chiere tendențioasă a istorieirdquo con-traofensiva cea mai puternică fiind educația bdquoRolul Bereshit-ului este să icircmpărtășim educație oriunde se află oameni Văd pe ecranul din fața mea atacircția prieteni Reprezentanți ai tutu-ror comunităților evreiești din țară sunt aici Fiecare dintre dumneavoastră are un rol esențial să icircntindă o macircnă de ajutor celor din jur Vă doresc să vă bucurați de acest eveniment minu-natrdquo

bdquoAm sperat că ne vom vedea fizic la această ediție a Bereshit-ului din păcate pandemia nu a permis-ordquo a spus vicepreședintele FCER Ovidiu Bănescu bdquoDar a venit primăvara Reicircnvierea naturii aduce cu sine o speranță de mai bine Sper că prin vaccinare vom reveni aproape la nor-mal Chiar dacă suntem pe ecran pu-tem comunica Comunitățile evreiești au dat dovadă de rezistență de adaptare Mulțumesc participanților mulțumesc profesorilor din SUA și Is-rael Mulțumesc tuturor celor care ne vor bucura prin prestația lorrdquo

bdquoVedem că peste 400 de compu-tere sunt conectate la eveniment a observat directorul Joint pentru Ro-macircnia Israel Sabag Suntem o co-munitate puternică icircn Romacircnia Acest Bereshit este dedicat regretatului șef-rabin al Marii Britanii lord Jonathan Sacks zl A fost un rabin uimitor cu un mare talent educativ manifestat prin prelegeri adresate evreilor și ne-evreilor A fost considerat unul dintre cei mai buni povestitori evrei prin modul icircn care a știut să conecteze narațiunea biblică la viața actuală A avut un ascuțit spirit de observație și o finețe umanistă Vorbind despre glo-balizare la o conferință icircn SUA a por-nit de la icircntrebarea cum reușește un grup de oameni să simtă că aparține unei națiuni După distrugerea celui de al doilea Templu acum peste 2000 de ani evreii au trăit icircn culturi diferite Rași a trăit icircn Europa Rambam ndash icircn țări musulmane Rabi Shimon Bar Yo-chai ndash icircn Israel Ei nu aveau conexi-unile actuale Ce-i făcea să se simtă că sunt ai aceleiași națiuni Faptul că fiecare evreu e responsabil față de celălalt un popor ndash o inimă Mai mult decacirct unde trăiești ce limbă vorbești contează să fim icircmpreună să ne spri-jinim unul pe celălalt Același lucru e valabil și pentru comunitatea din Ro-macircnia unde Joint-ul este prezent de

peste 100 de ani Avem un partene-riat excelent cu FCER Este primul Bereshit cu Silviu Vexler icircn funcția de președinte al Federației Nu e un timp ușor Icirci urez succes Mulțumesc tuturor participanților la acest Bereshit profesorilor directorilor JCC traducătorilor rabinilor Vă bine-cuvacircntez pe toți cu cuvintele lui Moșe laquoFie ca spiritul lui Dumnezeu să fie cu voi icircn tot ce facețiraquordquo

Amintind că 14 martie ndash ziua icircn care s-a derulat Bereshit III ndash a fost ziua de naștere a lui Albert Einstein președintele CE Oradea ing Felix Koppelmann a evidențiat militantis-mul marelui savant pentru renașterea Statului Israel modern Vorbitorul și-a exprimat dorința ca ediția viitoare a Bereshit-ului să fie la Oradea

Bătălia pentru libertate din generație icircn generație

Rabinul Raphael Ostroff a accen-tuat icircn prelegerea sa faptul că elibe-rarea din robie a evreilor are conotații naționale și universale Vorbitorul s-a referit la faptul că ieșirea din Egipt a fost primăvara ndash reviriment al naturii trimițacircnd la speranța de reviriment social Eliberarea din sclavie icircn anti-chitate a devenit model al luptei ge-nerale icircmpotriva sclaviei icircn toate tim-purile Acest punct de vedere formulat de Avram Itzhak Kook zl șef-rabinul Israelului icircnainte de a fi fost proclama-tă independența statală a fost preluat de afro-americani prin cacircntecul bdquoLet my people gordquo lansat de Louis Arm-strong Rabinul Ostroff a comentat cacirc-teva aserțiuni ale rabinului Sacks zl din Hagada de Pesah Bătălia pentru libertate nu e cacircștigată pe deplin Lup-ta continuă icircn fiecare generație an de an Ne amintim de amarul sclaviei prin maror de libertatea cucerită prin mața rezemați de perne pe partea stacircngă poziție icircn care macircncau oa-menii liberi icircn lumea antică Mesajul universal al Pesahului este să lupți icircmpotriva oricărei opresiuni dictatură discriminare rasială De Pesah deve-nim bnei horim ndash fii ai libertății Ceea ce se traduce prin respect față de fi-ecare indiferent de credință fiindcă toți am fost creați bdquodupă chipul și ase-mănarea lui Dumnezeurdquo voință de a nu schimba o tiranie cu alta Icircntreg sistemul educațional iudaic se sprijină pe icircntrebare De Seder mezinul casei icircntreabă Ma Niștana Este icircncă un mesaj universal al sărbătorii copiii trebuie icircnvățați să icircntrebe să judece Daienu cacircntecul intonat spre finalul Sederului exprimă recunoștința față de Divinitate pentru că suntem liberi conștienți fiind că mai avem icircncă drum lung pacircnă la eliberarea interioară

Traducerea a fost asigurată de Da-niel Orenstein

Un avocat al iudaismuluiSub titlul bdquoCel mai mare susținător

al poporului evreurdquo rabinul Alex Is-rael a prezentat un portret detaliat al rabinului Jonathan Sacks și a schițat drumul lui de la intenția de a deve-ni avocat pacircnă la finalizarea acestei idei de a fi un avocat al iudaismului devenind rabin Sacks a căutat să ar-monizeze religia mozaică cu dezvol-tarea lumii El a subliniat că religia nu este icircn contradicție cu știința dimpo-trivă De asemenea el a explicat de ce religia nu este cauza violenței iar intoleranța nu poate fi acceptată icircn ca-drul credinței Sacks a arătat vorbito-rul a fost o persoană extrem de cura-

joasă care nu s-a temut să reprezinte iudaismul pe scena publică Icircn acest context au devenit faimoase discursu-rile lui icircmpotriva antisemitismului atacirct icircn Camera Lorzilor cacirct și icircn diferite forumuri internaționale Sacks nu a crescut icircntr-o familie religioasă dar a fost interesat de iudaism și pentru a afla esența acestuia student fiind s-a dus icircn SUA ca să se icircntacirclnească cu mari cărturari evrei printre care cu Lu-bavitch Rabi De la el a aflat că nu era suficient să fie pasiv ci trebuia să aibă un rol activ icircn comunitatea evreiască să devină un lider al evreilor din Cam-bridge unde urma studiile de Drept El și-a dat seama că iudaismul urma să fie icircnvățat icircn familie care trebuie să-și cunoască propria istorie bdquoAvem o istorie nu suntem icircncă la ultima pa-gină de aceea trebuie să transmitem generațiilor următoare cunoștințele și experiența noastrărdquo susținea rabinul Sacks De altfel acesta este mesa-jul pe care l-a lăsat icircn urma lui după ce anul trecut l-am pierdut a spus Alex Israel Referindu-se la puterea de convingere a lui Jonathan Sacks la carisma lui și la apropierea de copii și tineri el a arătat că dacă icircnainte de el abia 50 dintre copiii evrei frec-ventau școli evreiești icircn Marea Brita-nie azi cifra este de 85

Prelegerea din engleză a fost tra-dusă de Albert Lozneanu

Cele cinci cupe de vin de SederRabinul Aviad Tabory care a fost

un apropiat al lui Jonathan Sacks a prezentat interpretarea de către acesta a nopții de Pesah cu accent pe semnificația celor cinci pahare de vin din acea seară (de fapt din cele cinci se consumă patru al cincilea fiind pregătit pentru profetul Eliahu) Cele patru pahare reprezintă patru mițvot primul este kidușul al doilea se bea numai icircn noaptea de Seder și se povestește ieșirea din Egipt al treilea este cel de binecuvacircntare după masă și cu al patrulea Icirci mulțumim lui Dumnezeu că ne-a scos din Egipt Icircn ceea ce privește a cincea cupă pe

care ar trebui să o consume profetul Aviad Tabory a prezentat explicațiile din Talmud pentru cele patru cupe le-gate toate de ieșirea din Egipt Deși icircn rugăciunile evreiești viitorul este văzut icircn țara lui Israel (La anul la Ierusalim) icircn noaptea de Pesah se vorbește doar de ieșirea din Egipt iar a cincea cupă icircnseamnă că profeția se va icircndepli-ni deoarece Eliahu a vestit venirea lui Mesia Unii rabini din Israel după 1948 au considerat că nu mai este nevoie de a cincea cupă deoarece evreii sunt icircn Țara Sfacircntă O altă in-terpretare este legată de cei patru frați care au ajuns la masa de Seder iar al cincilea nu referire la evreii care nu au putut ajunge icircn Israel Potrivit rabi-nului Sacks noaptea de Pesah repre-zintă trecutul prezentul și viitorul po-porului evreu icircntreaga lui istorie In-teresant este a mai arătat vorbitorul că toate marile evenimente din istoria evreilor sunt legate de Pesah ndash isto-ria de Purim tragedia de la Massada sau revolta ghetoului de la Varșovia Nu este o coincidență deoarece toate aceste evenimente se referă la ideea de libertate de luptă a evreilor pentru supraviețuire de cacircnd au plecat din Egipt

Traducerea a fost asigurată de Mi-riam Rosențvaig

Muzica idiș ndash o fereastră către viață

bdquoMultiplele fațete ale muzicii idișrdquo a fost prelegerea prezentată de Zalmen Mlotek directorul artistic al Teatrului Național Idiș din New York a cărui participare a fost intermediată de Geni Brenda Vexler Conferențiarul nu s-a limitat să vorbească numai despre su-biect ci a interpretat și cele mai sem-nificative cacircntece idiș acompaniat la pian Aceste cacircntece a spus el sunt documente vii ferestre către viață ai căror eroi fac parte din cele mai di-verse categorii sociale ndash meseriași Luftmenschen O categorie aparte o reprezintă cacircntecele de dragoste Mlotek a vorbit și despre teatrul idiș icircn trecut și icircn prezent Teatrul Național Idiș din New York are un reperto-riu bogat și (Continuare icircn pag 22)

IULIA DELEANUEVA GALAMBOS

Pesah la Casa AlbăContinuacircnd tradiția introdusă de

președintele Obama icircn 2009 de a organiza un Seder la Casa Albă de această dată rolul de gazdă a fost jucat de Doug Emhoff soțul vicepreședintei SUA Kamala Harris Evenimentul s-a desfășurat cu două zile icircnaintea icircnceputului de Pesah

bdquoNe-am adunat astăzi pentru a ce-lebra primul Pesah al Administrației Biden-Harris și sunt foarte bucuros să fiu cu voi ca soț al primei femei care a devenit vicepreședinte al Statelor Unite Și ca primul partener evreu al unui președinte sau vicepreședinterdquo a declarat Emhoff Cu acest prilej el a evocat amintiri din copilărie cacircnd icircmpreună cu sora și părinții lui petre-ceau seara de Seder la bunica lor icircn Brooklyn Emhoff care l-a avut ală-turi pe rabinul Sharon Brous de la congregația IKAR din Los Angeles s-a concentrat asupra femeilor din Biblie ndash uitate adesea icircn povestea de Pesah El le-a amintit pe moașele care l-au salvat pe Moise pe mama care l-a hrănit pe prințesa egipteană care l-a salvat de la icircnec pe sora pro-fet icircn felul ei care a urmărit coșulețul cu pruncul Moise pe Nil pacircnă cacircnd copilul a fost scos din apă și care i-a condus pe evrei cacircntacircndu-le melodii despre libertate El le-a comparat cu

sutele de femei care au continuat să lucreze și icircn timpul pandemiei de co-ronavirus Emhoff s-a inspirat din su-plimentul pentru Hagada realizat de Consiliul Național al Femeilor Evreice intitulat bdquoCele șase femei ale Exodu-luirdquo

La masa de Seder și-au făcut apariția și președintele Biden cu soția rostind icircmpreună cu Harris cuvintele de icircncheiere ale povestirii de Seder

bdquoLa anul la Ierusalimrdquo dar adăugacircnd cu referire la faptul că icircn acest an Se-derul s-a făcut pe Zoom bdquoNu numai la anul la Ierusalim ci la anul față-n fațărdquo La masa de Seder a participat personalul de origine evreiască de la Casa Albă fiecare povestind o parte din Hagada Unii dintre ei și-au amin-tit de serile de Seder petrecute cu fa-miliile extinse (EG)

B E R E S H I T a t r e i a e d i ț i e o n l i n ebdquoFiecare evreu e responsabil față de celălaltrdquo

Doug Emhoff și Kamala Harris

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 7

MS Margareta Custode-le Coroanei romacircne și a evidențiat datoria colectivă de a aduce un omagiu ce-lor care au pierit și au fost persecutați icircn timpul Holo-caustului precum și angaja-mentul ferm al Romacircniei de a combate antisemitismul și xenofobia bdquoEste impresio-nant că Statul Israel aduce un astfel de omagiu Regi-nei Elena Contribuția sa la istoria contemporană pre-cum și valorile și principiile icircn care ea a crezut icircntreaga sa viață vor rămacircne un sim-

bol al Romacircniei și un exemplu la nivel europeanrdquo a mai spus Radu Ioanid care a atras atenția asupra faptului că icircn Romacircnia există forțe antisemite ce acționează inclusiv la nivelul Parla-mentului care trebuie combătute

Conform unui comunicat transmis

de Ambasada israeliană la București ES David Saranga prezent la inau-gurare a mulțumit autorităților din Romacircnia pentru modul ferm icircn care reacționează cu privire la evenimen-tele și afirmațiile antisemite tot mai dese și a subliniat că bdquoantisemitismul continuă să se răspacircndească icircn social media icircn spațiul public și icircn sfera poli-tică Icircn ultimii ani icircn multe țări din Euro-pa antisemitismul reiese la suprafață iar partidele de extremă dreaptă au devenit parte din configurația politică Este important ca noi toți să ne reasu-măm angajamentul de a opri valul de ură icircmpotriva celuilaltrdquo Diplomatul a amintit rolul pe care Regina-Mamă l-a avut icircn ajutorarea evreilor precizacircnd că bdquomii de oameni au fost salvați dato-rită eforturilor sale și de aceea pacircnă azi Majestatea Sa rămacircne un simbol de curaj umanitate bunătate și dra-goste față de ceilalți Poporul evreu icirci este profund recunoscătorrdquo

ALEX MARINESCU

David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a vizitat pe 30 martie Aşezămacircntul Romacircnesc de la Ierusa-lim informează publicația Basilica Oficialul israelian a fost primit de pr Teofil Anăstăsoaie reprezentantul Patriarhiei Romacircne icircn Ţara Sfacircntă

Conform sursei citate oaspetele a apreciat că bdquoBiserica Romacircnească de la Ierusalim este un punct de reper pentru

cultura Israeluluirdquo și şi-a exprimat revolta faţă de vanda-lizarea recentă a aşezămacircntului romacircnesc subliniind că bdquoastfel de acţiuni pline de ură nu vor fi nicicacircnd tolerate iar pentru Israel libertatea religioasă este una dintre valorile cele mai importanterdquo

Pr Teofil Anăstăsoaie a declarat pentru Basilica faptul că icircnaltul diplomat bdquosprijină cu tot dinadinsul misiunea ro-macircnească la Locurile Sfinterdquo

Discuţiile celor doi oficiali s-au referit şi la reluarea pe-lerinajelor icircntre Romacircnia şi Israel bdquoIsraelul doreşte ca icircn curacircnd să primească din nou pelerini şi turişti (hellip) Icircn acest sens Excelenţa Sa a declarat că icircn momentul de faţă se desfăşoară negocieri guvernamentale icircntre cele două părţi pentru a găsi o soluţie amiabilărdquo

bdquoNădăjduim ca pe viitor lucrurile să se icircmbunătăţească să se calmeze spiritele şi să existe o bună convieţuire aşa cum a fost icircn trecutrdquo a precizat reprezentantul Patriarhiei Romacircne icircn Ţara Sfacircntă

ES David Saranga a vizitat Reprezentanţa Patriarhiei de la Ierusalim

Povestea unei supraviețuitoare a Holocaustului din Romacircnia

la ICR ndash Tel Aviv

Pe data de 4 aprilie icircn localitatea israeliană Petah Tikva icircnfrățită din 1999 cu orașul Bacău a fost inaugu-rată o piațetă care poartă numele Re-ginei-Mamă Elena Regina se bucură de o mare simpatie și apreciere icircn Is-rael datorită intervențiilor sale energi-ce pentru salvarea evreilor și a romilor de la deportarea icircn Trans-nistria icircn timpul guvernă-rii antonesciene Meritele sale icircn salvarea a numeroși evrei romacircni au fost recu-noscute de Yad Vashem icircn 1993 cacircnd Reginei-Mamă Elena i-a fost acordat ti-tlul de bdquoDrept icircntre Popoa-rerdquo Valoarea simbolică a inaugurării Piațetei a fost crescută de faptul că eveni-mentul la care au participat numeroși supraviețuitori ai Holo caustului a avut loc icircn preajma Iom Hașoah

La construirea bune-lor relații dintre cele două orașe au contribuit și Moni Seinstein econo-mist originar din Bacău și președinte executiv al Asociației evreilor de ori-gine romacircnă din Petah Tikva alături de Mundi Braun stein președintele asociației amintite după cum ne-au scris colaboratorii noștri Brif Hainrich președintele CE Bacău și prof Ga-briel Stan din același oraș De altfel cei doi israelieni de origine romacircnă au fost și cei care au propus ca piațeta să poarte numele Reginei-Mamă Ele-na Cu același prilej Moni Seinstein a protestat icircmpotriva amenințărilor primite de Maia Morgenstern și de fa-milia acesteia şi icircmpotriva construirii unei statui a lui Octavian Goga la Iaşi

Icircn cadrul ceremoniei ambasado-rul Romacircniei icircn Israel Radu Ioanid a subliniat că președintele Klaus Io-hannis și premierul Florin Cicircțu şi-au exprimat hotăracircrea de a combate xe-nofobia și antisemitismul Diplomatul a dat citire și mesajului transmis de

Petah Tikva (Israel) A fost inaugurată Piațeta Regina-Mamă Elena

Dedicat Iom Hașoah evenimentul organizat de ICR - Tel Aviv mode-rat de directorul instituției Salamon Martin cu participarea lui Adrian Cio-flacircncă directorul CSIER din cadrul FCER a avut-o protagonistă pe Adol-fina Regenbogen născută Concister supraviețuitoare a Holocaustului icircn Romacircnia stabilită icircn Israel

Punctul de pornire a fost docu-mentarul sub forma unui reportaj-in-terviu difuzat pe postul TVR 2 re-alizat de Teodora Drăgoi și Adrian Cioflacircncă bdquoDincolo de gard Povestea unei supraviețuitoare a Holocaustu-luirdquo Adolfina s-a născut icircn 1940 cacircnd Romacircnia era condusă de o succesiu-ne de regimuri politice fasciste Inspi-rate de Germania lui Hitler acestea au căutat căi radicale de a gestiona

ceea ce numeau bdquoproblema evreias-cărdquo mergacircnd pacircnă la crimă icircn masă Instituțiile de forță ale statului armata poliția jandarmeria serviciile secrete au fost mobilizate icircmpotriva evreilor Acest film se referă la un episod din septembrie 1942 cacircnd 600 de evrei din Vechiul Regat au fost deportați icircn Mostovoi Transnistria au fost jefuiți de jandarmi romacircni și apoi au fost icircmpușcați de un pluton de execuție re-crutat de SS dintre coloniștii germani din Rastadt Ca să se salveze părinții Adolfinei Rudolf și Henrieta bunicii materni unul dintre frați ndash toți din Ca-pitală ndash se hotărăsc să plece icircn Basara-bia Numele lor au fost găsite pe o lis-tă a legației sovie-tice la București icircntr-o percheziție făcută de poliție pe baza datelor furnizate de informatori ai Siguranței Cei icircnscriși pe liste erau considerați bdquopericuloșirdquo pe criterii etni-ce și politice bdquoIcircn 1942 cacircnd poliția a descins la noi acasă și i-a arestat eu aveam un an și jumătaterdquo povestește Adolfina bdquoSunt lucruri aflate din istorii de familie Mama a icircnțeles că situația era foarte gravă M-a icircnfășurat icircn-tr-o pernă a pus un bilet cu adresa mătușii mele și m-a icircncredințat peste gard primei trecătoare o necunoscu-tă Ea mi-a salvat viața M-a dus unde era scris icircn bilet Tata nu era acasă Cacircnd s-a icircntors și nu ne-a găsit s-a predat la poliție să nu-și părăsească familia Icircn 1948 bunicul Moise Con-cister solicita autorităților pensie de urmaș pentru minerdquo

Continuarea acestei istorii a fost un interviu cu supraviețuitoarea reali-zat de Salamon Martin icircntr-una dintre zilele de Pesah anul acesta Directo-rul ICR - Tel Aviv a comparat miracolul salvării sale de la moarte cu cel al epi-sodului biblic narat icircn Exodul salva-rea lui Moșe scos din Nil de prințesa Batia fiica faraonului

După ce termină la București fa-cultatea de engleză icircn 1963 Adolfina se numără printre evreii care fac aliya scoși din Romacircnia pe valută bdquoCred

că prin mai buna cunoaștere a istoriei Holocaustului a icircncheiat interlocutoa-rea generațiile de macircine vor avea la icircndemacircnă un instrument eficace pen-tru ca asemenea dezastre să nu se repeterdquo

Invitat al acestei ediții QampA bdquoCa-feneaua romacircneascărdquo online direc-torul CSIER Adrian Cioflacircncă a afir-mat cu documente găsite icircn Arhivele Academiei Romacircne ale Securității ale fostelor Servicii Secrete că icircn Transnistria mai mult decacirct de foa-mete și de boli s-a murit prin execuții Referindu-se la bdquosinistrul episodrdquo din județul Golta trupele alcătuite din coloniști germani ndash erau peste 16000 la Rastadt ndash icircmpreună cu jandarmi romacircni au făptuit omoruri icircncepacircnd din 1941 și continuacircnd icircn 1942 pen-

tru a bdquorezolva o problemă logistică și sanitarărdquo de-oarece zona devenise bdquoo groapă de gunoirdquo bdquoViolența sexuală a făcut ravagii icircn Transnistria După ce erau siluite tinerele erau ucise Icircn cărțile sale Jean Ancel a descris pe larg acest ca-pitol despre deportările icircn Transnistria Locurile de acolo sunt pline de gropi

comune și de monumente icircn memoria victimelor Holocaustuluirdquo Cercetătorul a amintit depoziția Angelei Onikanski născută Genescu trăind icircn prezent la New York despre bdquoinfernul prin care a trecutrdquo Părinții ei au fost icircmpușcați la Mostovoi Istoricul s-a referit la co-laborarea cu Radu Jude icircn filme des-pre istoria Holocaustului icircn Romacircnia Trenurile Morții ndash Pogromul din Iași masacrele din Odessa Sărmaș

Adolfina Regenbogen a subliniat atacirct icircn cadrul documentarului cacirct și icircn interviul realizat la sediul ICR - Tel Aviv importanța cunoașterii trecutului

și a istoriei personale și comunitare pentru a evita repetarea unor grave derapaje din istoria umanității și pen-tru a acționa la timp pentru un viitor mai bun bdquoDeși am avut o soartă foarte tristă icircn copilărie icircncerc să iert totul și astăzi să iubesc mult Romacircniardquo

IULIA DELEANU

A Cioflacircncă M Salamon

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Icircn condițiile continuării pandemiei de coronavirus Corpul Diplomatic al Congresului Mondial Evreiesc (CME) a organizat pe 24 martie ac un pre-Seder online cu participarea unor personalități din peste 50 de țări evrei și neevrei deopotrivă Corpul Diploma-tic al CME este un program special aflat sub icircndrumarea președintelui Ronald Lauder și vizează pregătirea tinerei generații pentru viitoare funcții de con-ducere Ca ilustrare a acestui concept moderatorul evenimentului a fost An-drei Schwartz de la CE Timișoara care participă adesea la activitățile CME

Icircn deschiderea manifestării An-drei Schwartz a pus accentul pe semnificația sărbătorii de Pesah care pentru evrei este mai mult decacirct o is-torie ea ilustrează drumul spre liber-tate al poporului evreu

Icircntr-o cuvacircntare emoționantă Ronald Lauder președintele Con-gresului Mondial Evreiesc a salutat participanții și ideea de a transmite po-vestea și obiceiurile de Pesah pe cale virtuală El a amintit un moment deo-sebit participarea lui virtuală la o icircn-tacirclnire cu supraviețuitori ai Auschwitz-ului Pentru aceștia a relevat vorbito-rul Pesah are o importanță deosebită deoarece este vorba de eliberare și aflați icircn lagărul morții de la Auschwitz au fost sclavi la fel ca strămoșii noștri din Egipt dar au fost ajutați de Hașem să supraviețuiască Astfel că icircn cadrul acestei icircntacirclniri virtuale i-au povestit lui R Lauder cum au supraviețuit De Pesah noi citim Exodul care pentru cei de la Auschwitz a icircnsemnat rea-litatea Icircn primii 10-20 de ani după eli-berare ei au tăcut dar apoi și-au dat seama cacirct de important este să trans-mită copiilor și nepoților aceste amin-tiri să le explice semnificația libertății Icircn acest context este important să explici noilor generații ce este Pesa-hul Așa a făcut și el cacircnd la Școala Lauder de la Budapesta a discutat cu elevii despre această sărbătoare Icircn acest fel copiii icircnvață ce icircnseamnă să fii evreu Educația evreiască este foar-

te importantă de aceea a decis să mai deschidă o școală evreiască la Buda-pesta icircntr-un cartier icircn care locuiesc mai ales evrei seculari Acei copii vor primi icircn acest fel o educație evreiască a spus Ronald Lauder

Icircn continuare la icircndemnul mo-deratorului mai mulți participanți au transmis mesaje de Pesah Astfel Katharina von Schnurbein coordona-toare din partea Comisiei Europene icircn problema antisemitismului a subliniat că icircn contextul combaterii acestui fla-gel al luptei pentru libertate și pentru drepturile omului povestea Pesahului este mai actuală ca oricacircnd Chaya Singer (Africa de Sud) MJ Kornfeld (Israel) și Levi Marelus (SUA) au vor-bit despre viziunea lor despre Pesah explicacircnd și simbolistica alimentelor care se pun pe masa de Seder Vivi-ane Tesone din Columbia a interpre-tat două cacircntece inspirate din cere-moniile de Seder și a amintit tradițiile

din diferite țări icircn funcție de originea participanților și care explică de ce di-feră gustul felurilor de macircncare

O foarte interesantă comparație a fost făcută de Yehuda Sarna șef-rabinul comunității evreilor din Emira-tele Arabe Unite El a arătat că icircnce-pacircnd cu Abraham apoi Moise și alți lideri ai evreilor au făcut apel la arma diplomației pentru a-i salva pe evrei Icircn acest context istoric pot fi plasate și Acordurile Abraham care ilustrea-ză normalizarea relațiilor Israelului cu țările arabe Să icircnvățăm diplomație de la strămoșii noștri a fost icircndemnul ra-binului Sarna către participanții la pre-Sederul CME printre care s-au aflat și mulți diplomați inclusiv din Romacircnia

Icircn icircncheierea evenimentului An-drei Schwartz și-a exprimat speranța icircn icircmbunătățirea situației pandemiei astfel icircncacirct icircn viitor evreii să sărbă-torească Pesahul icircn mod tradițional (EG)

I U D A I C A

Icircn zilele de SefirahellipMesaje PesahMesaje adresate FCER și tuturor

evreilor din Romacircnia de personalități politice

Klaus Werner Iohannis președintele Romacircniei

Cu prilejul sărbă-torii de Pesah am deosebita plăcere să adresez condu-cerii și tuturor mem-brilor Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia felici-tări icircnsoțite de cal-

de urări de pace sănătate și bună conviețuire

Sărbătoare a renașterii și a co-muniunii Pesah reicircnnoiește icircn fie-care an călătoria inițiatică a evreilor icircn icircntacircmpinarea libertății și a tăracircmu-lui Făgăduinței Parabola traversării pascale rămacircne o lecție despre pu-terea credinței care se transmite din generație icircn generație

Cu această ocazie icircmi exprim icircntreaga apreciere pentru respon-sabilitatea cu care comunitățile evreiești din Romacircnia au răspuns apelului autorităților de a respec-ta măsurile sanitare impuse pentru protejarea noastră și a celor aflați icircn suferință icircn această perioadă dificilă marcată de pandemia de COVID-19

Deși distanțarea socială ne obli-gă să ne adaptăm modul icircn care marcăm marile noastre sărbători am convingerea că tradiția de Pesah va continua să inspire curaj răbda-re solidaritate și comuniune spiritu-ală cu cei dragi

Hag Pesah Sameah

Florin Cicircţu prim-ministrul Guvernului Romacircniei

Icircn această sea-ră evreii din icircntreaga lume icircncep să celebre-ze Pesah una dintre cele mai mari sărbători ale poporului evreu

Un moment cu totul deosebit al eliberării și al curajului Pesah este o sărbătoare de origine biblică ce marchează eliberarea fizi-că și spirituală a poporului lui Israel și sfacircrșitul sclaviei evreilor icircn Egipt icircn urmă cu peste 3000 de ani

Hag Pesah Sameah

Pre-Seder organizat de Congresul Mondial Evreiesc

S e d e r l a t i n e a c a s ăbdquoDupă mai mult de un an de la declanșarea pandemiei

suntem icircn situația de a nu putea organiza tradiționalele Se-dere colective icircn Capitală și icircn țarărdquo a spus vicepreședintele FCER Ovidiu Bănescu icircn deschiderea ghidului bdquoSeder la tine acasărdquo inițiat de Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia prin Cancelaria Rabinică și JCC-Romacircnia bdquoDar ca și icircn anii anteriori FCER a asigurat enoriașilor azimă și făină de azimă pentru Pesah Sper ca pe măsură ce vaccinarea va icircnainta să ieșim din pandemie așa cum strămoșii noștri au ieșit din robia egipteanărdquo a dorit tuturor vorbitorul

Prim-rabinul Rafael Shaffer a retrăit seri de Seder la Bnei Brak atmosfera de neuitat glasurile copiilor bucuria participării la acest moment unic Apoi ndash Sedere icircn pro-pria familie Pentru că Pesah 5781 a avut loc la ieșirea din Șabat icircnainte de Seder s-a făcut Havdala Simboluri-le gastronomice sunt străvechi ndash maror haroset ou tare karpas mața ndash ca și Ma Niștana cele patru icircntrebări puse de cei patru fii ndash cel icircnțelept cel care nu respectă Tora cel care nu știe Legea cel care nu mai știe nici să icircntrebe ndash metafore ale diversității atitudinii față de tradiție Anul acesta Miruna și Kfir Lavi au pus icircntrebările bdquoDar icircn fi-ecare an a spus rav Shaffer Sederul e altfel copiii sunt altfel Binele ne-a fost promis de Divinitate de la icircnceputul nașterii noastre ca națiune promisiune care s-a adeverit icircn

fiecare generațierdquo Din experiența sa prim-rabinul Shaffer a evocat momente din Războiul din Golf cacircnd rachete ina-mice atacau Israelul Ca să se apere de substanțe chimice nocive oamenii și-au etanșeizat ferestrele locuințelor bdquoNu știm niciodată ce se va icircntacircmpla dar icircntotdeauna Dum-nezeu ne-a arătat că promisiunea Lui stă icircn picioarerdquo A amintit cele zece plăgi aduse de Divinitate asupra Egiptu-lui bdquoNe bucurăm că am fost eliberați dar nu ne bucurăm de suferințele egiptenilorrdquo

Cacircntecele icircnsoțind narațiunea au fost interpretate de prim-cantorul Emanuel Pusztai de la Kol Difhin ndash cei flămacircnzi să vină să șadă la masa noastră ndash la Had Ga-dia apogeul muzical speranța icircn vremurile mesianice speranță plasticizată și de al cincilea pahar cu vin pentru Eliahu HaNavi rămas de secole neatins

Icircncrederea icircn Bine a fost adaptată la prezent de secre-tarul general al FCER Eduard Kupferberg director al Can-celariei Rabinice bdquoSă avem curaj cum au avut strămoșii noștri Anul acesta chiar dacă facem Sederul acasă să avem icircncredere că la anul vom fi icircmpreunărdquo

Directorul JCC Romacircnia Ery Pervulescu a anunțat că toate JCC-urile din țară urmau să organizeze Sedere online

CEB icircmpreună cu colectivul de la bucătărie (Ilona Mu-dava) au oferit doritorilor meniuri tradiționale pentru cele două seri de Seder IULIA DELEANU

Icircn cea de a doua seară de Pesah 16 Nisan icircncepe numărătoarea de omer Ea continuă șapte săptămacircni icircntregi deci 49 de zile pacircnă icircn sea-ra de ajun a zilei care precedă sărbă-toarea de Șavuot respectiv pacircnă la 5 Sivan Sunt numărate zilele după rugăciunea de seară (Maariv) icircn fi-ecare seară adăugacircndu-se icircncă o zi pacircnă la cea de-a 49-a Data sărbătorii de Șavuot nu este menționată icircn Tora ea este calculată pe baza numărătorii de omer Această numărătoare este menționată icircn Tora (Pentateuh) Car-tea Vaykra (Leviticul) 23 15-16 Anul acesta datele ebraice corespund da-telor gregoriene 28 martie (prima sea-ră) și 16 mai (ultima seară) Termenul ebraic pentru numărătoare este Sefira de aceea această numărătoare este denumită Sefirat HaOmer Ea este un comandament din Tora Icircnaintea numărătorii se menționează că acela care o face este pregătit pentru icircnde-plinirea ei Urmează binecuvacircntarea numărătorii apoi numărătoarea icircnsăși după care lectura Psalmului 67 Icircn ca-drul numărătorii se anunță a cacircta zi de omer este iar icircncepacircnd din ziua a șaptea se menționează și săptămacircna sau numărul de săptămacircni și de zile icircn cadrul săptămacircnilor incomplete

Omer este o ofertă De fapt este un snop de orz cu o greutate echiva-lentă cu circa 4 litri calculele vorbesc de o echivalență de 388 kilograme Era darul pe care fiecare trebuia să-l aducă la Templul din Ierusalim după trecerea celor 49 de zile numărate Era noua recoltă Astăzi cacircnd Tem-plul de la Ierusalim nu mai există numărătoarea de omer s-a păstrat icircn mod abstract un comentator a afirmat că faptul poate fi comparat cu situația unor părinți care și-au pierdut fiul dar continuă să serbeze ziua lui de naștere Este greu să primim această comparație dar trebuie să menționăm că Sefirat HaOmer este o perioadă de doliu icircn care nu se oficiază cununii nu se organizează petreceri sunt in-terzise tunsul bărbieritul icircnnoirea unui lucru de icircmbrăcăminte consu-mul unui fruct nou binecuvacircntarea re-icircnnoirii Șeheianu Prin tradiție doliul a fost pus icircn legătură cu moartea a 24000 de icircnvățăcei ai lui Rabi Akiva aflați icircn armata lui Șimon Bar Kochba icircn timpul răscoalei icircmpotriva roma-nilor condusă de acesta (132-136 en) Rabi Akiva fusese liderul spi-ritual al răscoalei Conform tradiției icircnvățăceii nu au murit icircn luptă ci din cauza unei epidemii care a apărut ca

pedeapsă pe care au primit-o pentru că nu se respectau reciproc Ei și-au dat seama de cauza nenorocirii lor icircn cea de a 33-a zi a numărătorii de omer Atunci au icircnțeles că trebuie să se corijeze din punct de vedere mo-ral De aceea epidemia a icircncetat Icircn ziua a 33-a a numărătorii de omer cunoscută sub denumirea ebraică Lag BaOmer doliul icircncetează Evre-ii așkenazi au adăugat și ultimele două săptămacircni la doliu icircn amintirea martirilor evrei din Europa icircn perioa-da Cruciadelor Dacă analizăm isto-ria răscoalei conduse de Șimon Bar Kochba găsim alte aspecte bazate pe izvoare istorice și arheologice Pro-babil că icircn acea zi a fost o victorie a armatei lui Șimon Bar Kochba icircmpotri-va armatei romane dar apoi răsculații au fost icircnfracircnți de armata romană din nou De Lag BaOmer este și Hilula comemorarea lui Rabi Simon Bar Io-chai icircnmormacircntat la Meron Este și tradiția aprinderii rugurilor

Icircn zilele de Sefirat HaOmer sunt celebrate și alte evenimente din istoria contemporană a poporu-lui evreu Este interesant faptul că ele s-au petrecut tocmai icircn această

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI(Continuare icircn pag 17)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 9

O lume fără perspectivă

Este greu să clasifici genul literar icircn care s-ar icircnscrie volumul lui George Vigdor Pas-tile metafizice Jurnal autobiografie exercițiu freu dian critică socială ndash toate acestea se regăsesc icircn bdquopastilelerdquo prin care autorul icircn-cearcă să-și redea cele mai intime gacircnduri Iar acestea zugrăvesc o persoană pro-fund nemulțumită de sine de viața lui care minimi-zează tot ceea ce a făcut icircn cei 57 de ani de existență Vigdor se consideră unul dintre oamenii insignifianți care populează globul care trăiesc o viață obișnuită și care nu au contribuit la mersul icircnainte al lumii Este o autocritică prea dură și neadevărată deoarece el este autorul mai multor volume de poezii un poet apreciat de critici și de cititorii care iubesc acest gen literar icircn plus este un talentat jurnalist cu o profundă cunoaștere a realității și cu un spi-rit critic caustic iar articolele lui au apărut și apar icircn continuare icircn presa de limbă romacircnă din Israel și din Romacircnia Deși trăiește la Bu-dapesta și vorbește mai multe limbi unele la nivel de limbă maternă lui Vigdor cea care icirci este mai apropiată pentru a-și exprima ideile este limba romacircnă

Cred că această autocritică dură este un semn al dorinței autorului spre perfecțiune (trăsătură care ar trebui să fie prezentă la orice creator) icircn același timp cu recunoașterea limi-telor sale la care se adaugă și un sentiment de zădărnicie Vigdor consideră că de acum viața lui se icircndreaptă spre nadir că icircncetul cu icircncetul nu va mai putea oferi nimic valoros pu-blicului său (despre care de altfel spune că se recrutează doar dintre puținii prieteni care icircl citesc din amabilitate sau politețe) Acest sen-timent de frustrare icircl face furios iar furia se regăsește icircn bdquopastilelerdquo sale care iau sub lupă aspectele lumii contemporane Pentru Vigdor ne aflăm icircn epoca regreselor icircn ciuda pro-greselor materiale sociale și tehnologice care ne facilitează viața a faptului că trăim icircntr-o societate de consum care ne oferă tot felul de gadgeturi pe care ni le putem permite S-a ter-minat cu secolele luminii ale mersului icircnainte ceea ce se icircntacircmplă acum din cauza mani-pulării globale lipsește omul de capacitatea de a lupta pentru sine icircl icircmpinge și icircl ține icircn zona de confort omul acceptă uniformizarea produsă de globalizare precum și ideile care i se dau cu lingurița renunță la gacircndirea in-dependentă deoarece e mult mai comod să-i lași pe alții să se angajeze icircn acest proces iar tu să te aliniezi cu turma ndash cu alte cuvinte să te rinocerizezi De teama gacircndirii independen-te oamenii preiau clișeele emise de marii ma-nipulatori ndash conducători de state de partide așa-zișii formatori de opinie de la televizor ndash și renunță la niște adevăruri chiar și la cele care le-au redat demnitatea ca popor și aici exem-plul cel mai concludent oferit de Vigdor este degradarea ideii revoluției romacircne din 1989 terfelită icircn noroi de cei care aveau interesul Cazul nu este singular regăsim referiri critice de primă macircnă despre situații asemănătoare icircn țări icircn care autorul a trăit sau trăiește la ora actuală ndash Israel sau Ungaria

Cu mici excepții cum ar fi existența unei așa-zise conspirații mondiale fenomenele prezentate și criticate de Vigdor sunt reale Este o lume zugrăvită icircn negru o lume fără perspectivă fără soluții Or știm bine că nici-odată lucrurile nu pot fi icircn exclusivitate negre sau albe Există și zona cenușie care poate să evolueze către negru sau către alb ndash iar icircn acest al doilea caz să ne dea o speranță Nu se poate ca acei puțini oameni cu calități a căror existență este recunoscută de autor să lase lumea de izbeliște Icircn fond icircn istorie au existat epoci de icircntunecime de apocalip-să care au fost apoi depășite Poate chiar cu ajutorul singurului instrument care aduce ali-nare autorului dragostea Să avem icircncredere icircn succesul acesteia

EVA GALAMBOS

Președintele Camerei Deputaților Ludovic Orban a vizitat recent Departamentul de Asistență Socială și Me-dicală din cadrul Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia

Președintele Federației deputatul Silviu Vexler alături de vice pre ședintele Ovidiu Bănescu și de directoarea DASM Mona Bejan l-au primit pe icircnaltul oaspete și l-au condus icircn cabinetele unde sunt icircngrijiți supraviețuitorii Holocaustului și alți membri ai Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia După cum a scris Silviu Vexler pe 2 aprilie pe pagina sa de Facebook bdquoicircn timpul discuției preșe dintele Camerei Deputaților a fost informat despre programele de sprijin pentru supraviețuitorii Holocaustului organizarea căminelor pentru persoane vacircrstnice și proiectele de viitor ale FCER icircn acest domeniurdquo (AM)

Ludovic Orban a vizitat Departamentul de Asistență Socială și Medicală al FCER

Album de familie ndash icircn lumea bancherilor Spayer Marmorosch și Blank

n IVAN ERIC BLOCH președintele CE Lugoj s-a impus icircn viața comunitară prin cultivarea multiculturalității emblemă a mo-dului bănățean de comportament A reușit să repună icircn funcțiune orga de mare valoare din sinagogă să organizeze concerte memorabile pentru iubitorii de muzică clasică din oraș evrei și neevrei Icircmbină calitățile omului de știință cu cele de

manager Este atent la problemele asistaților și face tot posibilul să le rezolve Se icircngrijește de obștea din Caransebeș ce cunoaște azi o puternică revitalizare

n DAVID IOSEF președintele CE Botoșani conduce de multă vre-me o comunitate icircn care tradițiile evreiești sunt foarte bine păstrate sărbători seri culturale Cu remar-cabil devotament și spirit gospodă-resc a reușit să păstreze icircn bună stare patrimoniul cultural iudaic Si-nagoga ndash Die Hoihe Șil o bijuterie arhitectonică cele două cimitire din oraș cel vechi ndash monument istoric ndash și cel icircn funcțiune A făcut din Centrul Cultural Inter-comunitar ridicat cu sprijinul FCER și al Joint-ului un spațiu de dialog interetnic și interreligios

AD MEA VEESRIM Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna mai

O nouă ediție a proiectului bdquoAlbum de familierdquo ndash inițiat de Delia Marc coordonator de programe cul-turale ndash a avut loc la 18 martie 2021 icircn organiza-rea JCC București Povestea familiilor marcante ale Bucureștiului a ajuns la bancherii Herman Spayer Ja-cob Marmorosch Mauriciu și Aristide Blank

Directorul JCC Adrian Gueron i-a prezentat pe invitați conf dr Felicia Waldman de la Universita-tea din București Carmen Hannah Iovițu directoarea Muzeului de Istorie și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo arh Gabriel Szekely conf dr la Timișoara dr Ianfred Silberstein specialist icircn științe juridice La realizarea evenimentului au ajutat cu mate-riale documentare dr Oana Marinache istoric de artă și Ana Rubeli fondatoarea blogului bdquoAici a statrdquo

Delia Marc a arătat că familiile Spayer și Blank erau legate și de o relație de rudenie Herman Spayer că-sătorindu-se cu Margot Blank fiica lui Mauriciu Blank (cofondatorul Băncii Marmorosch-Blank) Vorbitoarea a prezentat detaliat biografia celor trei familii de ban-cheri precum și contribuția lor la dezvoltarea economi-ei și a culturii Romacircniei Pasionată de arhitectură ea a oferit și o amplă descriere a Palatului Spayer aflat pe strada Batiștei din Capitală proiectat de arh Louis Pierre Blanc și construit icircn stil Ludovic al XV-lea

Arh Gabriel Szekely a explicat cum a apărut icircn Ro-macircnia icircnclinația spre stilul arhitectonic francez bdquoDin a doua jumătate a secolului al XIX-lea icircn Romacircnia exis-tă o puternică tendință de racordare la cultura euro-peană Cutumele orientale sunt date la o parte și se dorește adoptarea unui mod de viață cacirct mai apropiat de cel occidental Icircn acest context devin importante arhitectura vest-europeană și icircn special cea pariziană așa cum era ea predată la Eacutecole des Beaux-Artsrdquo

Dr Felicia Waldman a revenit la particularitatea că-sătoriei dintre Herman Spayer și Margot Blank deși el era așkenaz și ea sefardă iar căsătoriile se icircncheiau icircn general icircn cadrul comunității icircn acest caz a precum-pănit criteriul simetriei la nivel intelectual și financiar Palatul Spayer a fost achiziționat recent de Camera Notarilor Publici care icircl va restaura respectacircnd arhi-tectura originală Palatul Mauriciu Blank situat foarte

aproape pe strada Tudor Arghezi este fosta Ambasa-dă a SUA la București Vorbitoarea a dat amănunte și despre Banca Marmorosch-Blank una dintre primele bănci evreiești din București icircnființată icircn 1848 Jacob Marmorosch nu a avut copii cacircnd a murit icircn 1904 i-a lăsat averea lui Mauriciu Blank iar acesta icircn semn de recunoștință a păstrat mereu numele bdquoMarmoroschrdquo icircn titulatura băncii

Carmen Hannah Iovițu a prezentat o raritate bibli-ofilă aflată icircn colecția FCER-CM albumul monografic bdquoBanca Marmorosch Blank amp Co Societate Anonimă 1848-1923ldquo apărut cu prilejul icircmplinirii a 75 de ani de la icircnființarea băncii Lucrarea a apărut la Atelierele

Cultura Națională icircntr-un tiraj de 19000 de exemplare (10000 icircn limba romacircnă 3000 icircn franceză 3000 icircn engleză și 3000 icircn germană) A fost publicată pe hacircr-tie japoneză și cuprinde icircn afară de text semnăturile olografe ale membrilor fondatori ai băncii și multe lito-grafii de epocă

Dr Ianfred Silberstein a accentuat rolul deosebit de important pe care l-a jucat Banca Marmorosch-Blank la dezvoltarea economică a Romacircniei din 1848 pacircnă icircn 1931 cacircnd a dat faliment icircn urma crizei economice mondiale icircncepute icircn 1929

CLAUDIA BOSOI

S Vexler (stg) O Bănescu L Orban și M Bejan

Jacob Marmorosch

Mauriciu Blank Aristide Blank

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Icircn ciuda condiţiilor de pandemie Sărbătoarea Eliberării noastre (Pe-sahul fiind denumit si Zman Herute-inu) s-a desfăşurat icircntr-o varietate de condiţii Sărbătoarea a icircnceput cu un Seder online pe Zoom desfăşurat cu două zile icircnainte de primul Seder oficial organizat de rabinul Yehoshua Aharonovitch şi de Albert Lozneanu Rabinul ne-a explicat de ce se folosește o faţă de masă albă şi de ce ne icircmbrăcăm icircn alb la Seder A fost prezenta-tă semnificaţia tuturor componentelor platou-lui de Pesah faptul că denumirea de Seder provine de la aceea că tot ritualul se desfăşoa-ră icircntr-o anumită ordi-ne stabilită icircn Hagada de Pesah de ce gus-tăm din aripa de pasă-re friptă din oul copt din verdeţurile amare şi de ce icircnmuiem de două ori alimentele icircn apă sărată S-a vorbit despre mițva de Seder de a povesti fiilor noştri şi fiilor fiilor noştri de-a lun-gul generaţiilor despre minunile care s-au icircntacircmplat atunci S-a vorbit des-pre faptul că nu doar străbunii noştri au fost eliberaţi ci fiecare dintre noi a fost eliberat S-a explicat importanţa consumului de mața şi maror despre semnificaţia celor trei felii de mața şi importanţa afikoman-ului S-au rostit şi explicat cele patru icircntrebări din Ma Niștana rostite de cel mai mic parti-cipant la Seder şi s-a vorbit despre semnificaţia celor patru pahare cu vin

Albert Lozneanu secondat de Uri Ferenbac au interpretat minunate melodii evreiești de suflet Sederul

propriu zis a fost celebrat de fiecare familie acasă Enoriaşii noştri s-au icircn-tacirclnit față icircn față la Sinagoga Rosen de Șabat Şvii şel Pesah şi icircn ultima zi de Aharon şel Pesah cacircnd s-a ros-tit şi Izkor Icircn ambele zile s-a lecturat din două Suluri de Tora De Șabat Şvii şel Pesah din Pericopa Ki Tisa cu referire la primirea de către Moshe

pentru a doua oară a Tablelor Legii pe Muntele Sinai după sfăracircmarea celor dintacirci iar de Aharon Şel Pesah din Dvarim a cincea Carte a Torei din Pericopa Reei cu referire la cele trei mari Sărbători de Pelerinaj (Sha-los Regalim) cacircnd se făcea Pelerinaj la Templul din Ierusalim Icircn ambele zile din cel de-al doilea Sul s-a citit din Pinchas (Cartea Bamidbar) des-pre ofrandele care se făceau de Pe-sah Icircn ciuda pandemiei enoriaşii au participat la serviciile religioase de la Sinagogă icircn număr mare cu respec-tarea condiţiilor sanitare dar şi cu bu-curie dovedind o dată icircn plus că Am Israel Hai

BRIF HAINRICHpreședintele CE Bacău

ComunitAtiHAG PESAH SAMEAH 5781

Al doilea Pesah icircn pandemie

Sărbătorirea eliberării din robia

egipteanăIcircn prima zi de Pesah 5781 Comu-

nitatea Evreilor din Craiova a organi-zat o icircntacirclnire cu membrii comunității la care au participat 10-12 persoane icircn conformitate cu reglementările din timpul pandemiei

Cu această ocazie Ludovic Vulea de la Radio Craiova a icircnregistrat icircn-treaga desfășurare a programului

După prezentarea importanței săr-bătorii de Pesah a istoriei legate de aceasta președintele Comunității prof dr Corneliu Sabetay a prezentat importanța pe care Statul Israel o are icircn cadrul luptei icircmpotriva dușmanului comun noul coronavirus SARS-CoV2 icircn eforturile depuse pentru găsirea unor soluții de vindecare și a vorbit despre relațiile de prietenie per-petuă dintre Romacircnia și Israel

Participanților le-au fost oferite ouă pască produse din carne de pasăre legume vin și prăjituri tradiționale ca la o masă de Seder ndash totul pregătit de membrii comunității

Ne-am dorit cu toții ca anul viitor să avem din punct de vedere medi-cal o situație care să nu mai afecte-ze icircntacirclnirea dintre oameni să avem pace sănătate prosperitate și să ne revedem icircn icircmprejurări mai bune

Prof dr CORNELIU SABETAy

Leolam mereu icircn plină activitate

Moinești

Bacău

CraiovaIașiIcircn ajunul Sărbătorii Pesah 5781

icircn seara zilei de 25 martie 2021 JCC Iaşi icircmpreună cu conducerea Comu-nităţii Evreilor din Iaşi au organizat un Seder demonstrativ icircn vederea famili-arizării membrilor comunităţii cu tradi-ţiile acestei mari sărbători a poporului evreu şi a instruirii lor asupra modului de organizare a unui Seder icircn familie

Organizat on-line pe platforma ZOOM Sederul demonstrativ a reunit cca 50 de persoane din Iaşi Bacău Suceava Botoşani Piatra Neamţ dar şi din Belgia Canada Germania Israel etc interesate de tradiţiile şi obiceiurile pascale icircn religia iudaică

Icircn deschiderea Sederului Benja-mina Ides Vladcovschi preşedinta Comunităţii ieşene a vorbit despre semnificaţia Pesahului pentru popo-rul evreu trecerea poporului evreu de la sclavie la libertate Pesah este sărbătoarea exodului şi a eliberării din exilul egiptean Acest act de eliberare primul din istoria universală icircl sărbă-torim icircncepacircnd cu Sederul din seara de ajun Icircn seara de Seder citim Ha-gada şi readucem icircn memorie primele pagini ale istoriei noastre icircncercacircnd să icircnţelegem mai bine tainele supra-vieţuirii poporului evreu de-a lungul timpului Figura centrală a Pesahului este Moise

Cercetări moderne relevă existen-ţa icircn jurul lui Moise a unor personaje feminine ce au avut un rol determi-nant icircn formarea şi icircn acţiunile sale

Dicţionarul bdquoFemeile şi iudaismulrdquo apărut icircn anul 2002 la Editura Hasefer din Bucureşti sub semnătura Paulinei Bebe rabin al Comunităţii evreieşti liberale din Paris reuneşte articole consacrate femeilor din Biblie şi Tal-mud rolului lor icircn iudaism şi icircn gene-ral icircn formarea concepţiilor religioase

Icircn continuare secretarul Comu-nităţii Evreilor şi director al JCC Iaşi jurist Albert Lozneanu a arătat că Pe-sah este icircn egală măsură o sărbătoa-

re cu caracter istoric actul de naştere al poporului evreu dar şi o sărbătoare a primăverii

Şef-rabinul dr Moses Rosen (zl) considera luna Nissan ca fiind luna bdquoeternului Israelldquo care de atacirctea ori bdquopărea răpus de furtunile istoriei dar care de fiecare dată a renăscut continuacircndu-și drumul multimilenar pentru răspacircndirea luminii şi icircnţelep-ciunii Toreirdquo

Anul acesta deşi icircncă icircn pande-mie am celebrat Pesah cu mai mul-tă speranţă icircn bine cu icircncredere că vaccinul va avea efecte benefice Ceremonialul Sederului ne-a spus di-rectorul JCC se desfăşoară conform celor icircnscrise icircn Hagada de Pesah Aceasta este o antologie cu texte din Tora din Cărţile Profeţilor din Mişna şi chiar din Ghemara plus diverse alte compoziţii din Evul Mediu

Icircn Hagada este scris ca fiecare evreu icircn seara de Pesah să se con-sidere ca şi cum el icircnsuşi ar fi ieşit din Egipt din casa robiei Să simtă din plin actul eliberării Concluzia pe care o desprindem din Hagada este dato-ria de a povesti cele icircntacircmplate atunci şi de a nu pierde icircncrederea că bdquoDum-nezeu este Atotputernic şi icircndreaptă totul spre binerdquo

Rabinul Yehoshua Aharonovitch a precizat că icircn Diaspora Sederul se prăznuieşte şi icircn a doua seară a sărbătorii de Pesah şi icircn ambele seri sunt evocate multe momente din isto-ria poporului evreu Cuvacircntul Seder se traduce prin ordine iar seara de Seder ne icircnvaţă să fim ordonaţi dis-ciplinaţi şi totodată ospitalieri

Masa de Seder poate fi asemuită cu o bdquoslujbă icircn sanctuarrdquo La aceas-tă sărbătoare o atenţie deosebită se acordă copiilor Ei adresează cele pa-tru icircntrebări specifice Dacă la masă nu participă copii icircntrebările sunt ros-tite de cel mai tacircnăr dintre comeseni Un om care prăznuieşte singur Sede-

rul icircşi pune lui icircnsuşi icircntrebările şi tot el icircşi răspunde la ele

Reunirea celor patru fraţi (cel icircn-văţat cel răuvoitor cel neştiutor şi cel care nu ştie să icircntrebe) care vin acasă pentru sărbătoarea de Pesah simbo-lizează unitatea familiei evreieşti icircn jurul tatălui capul familiei

Rabinul ne-a vorbit şi despre obi-ceiurile culinare ale serii de Seder despre cele patru cupe de vin şi des-pre alimentele ce se pun pe platou icircn amintirea ieşirii din robie

Conducerea comunităţii ieşene prin echipa de voluntari a avut grijă să distribuie enoriaşilor alimentele specifice ce nu au lipsit de pe masa de Seder (azimă preparate culinare pregătite la Restaurantul Comunităţii şi vin caşer)

MARTHA EŞANU

Din septembrie 2020 Fundația Le-olam din Moinești prin copreședinta Joseacutephine Kohlenberg a inițiat o se-rie de icircntacirclniri lunare desfășurate on-line intitulate bdquoMinutele Leolamrdquo icircn care membri ai fundației și-au prezen-tat istoriile personale sau preocupări-le Printre invitați s-au numărat Hedi Enghelberg copreședintă a Fundației Leolam și recent Henri Joinovici un supraviețuitor al Holocaustului Ca de fiecare dată evenimentul a fost mo-derat de Joseacutephine Kohlenberg

Invitatul și-a spus pe scurt po-vestea vieții Tatăl lui Marc croitor de haine de damă era originar din Moinești S-a stabilit la Paris unde s-a căsătorit cu o evreică poloneză pe nume Brajna (Berthe) Au avut trei copii Anna Albert și Henri (născut icircn 1936) Odată cu ocupația germană familia s-a refugiat la Chacircteau-du-Loir tatăl continuacircndu-și munca icircn orașul Preacute-Saint-Gervais A fost ares-tat la 16 iulie 1942 cacircnd a avut loc bdquorazia de la Velodromul de iarnărdquo cea mai mare operațiune de arestare icircn masă a evreilor desfășurată icircn Franța icircn timpul celui de al Doilea Război Mondial A fost deportat la Drancy apoi la Auschwitz

Icircn același an la 12 octombrie a avut loc o razie importantă inclusiv icircn regiunea icircn care Berthe și cei trei copii

locuiau la ultimul nivel al unei locuințe subterane Toți au fost arestați mai puțin mezinul Henri de 6 ani care a fost icircmpins pe fereastră de mama lui cu indicația de a merge la o familie creștină pe nume Cartier cu care se icircmprieteniseră Pentru că aceasta sal-vase și alți copii evrei Henri a ajuns icircn grija surorii doamnei Cartier și a soțului ei respectiv Jeanne și Reneacute Nabineau din Tours care l-au protejat pacircnă la finalul războiului Berthe cei doi frați ai lui Henri unchii mătușile și verii lui și-au pierdut viața imediat ce au ajuns la Auschwitz

O a doua acțiune recentă a Fundației Leolam s-a desfășurat pe 24 martie cacircnd a fost prezentat pe pagina de Facebook a instituției un videoclip de comemorare a medicu-lui-scriitor Iulius Iancu de la a cărui naștere s-au icircmplinit 101 ani Opera sa de referință este bdquomonografia sen-timentalărdquo dedicată orașului natal Ba-cău intitulată bdquoNoi copiii străzii Lec-cardquo Documentarea a fost realizată de Mihaela Rusu membră a Fundației Leolam editarea video i-a aparținut Biancăi Pintilie voluntar Leolam iar lectura a fost făcută de Mihaela Jes-cu icircnvățătoare la Moinești implicată și icircn alte proiecte ale fundației

CLAUDIA BOSOI

Rabinul Y Aharonovitch

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 11

Pentru al doilea an consecutiv Sărbătoarea de Pesah s-a desfăşurat icircntr-un mod diferit față de toate dece-niile ce au precedat această perioadă Celebrarea anuală a eliberării din robia

egipteană reprezenta pentru această comunitate şansa unei icircntacirclniri majo-re Sederul se desfăşura două seri la racircnd icircn total participacircnd peste 300 de persoane Marea icircngrijorare evident icircnainte de pandemie era cum pot să stea comod la masă peste 150 de per-soane icircntr-o sală frumoasă dar relativ mică Din păcate 2021 a pus din nou la icircncercare imaginaţia organizatorilor pentru a găsi soluţii pentru existenţa acestei celebrări icircn condiţii de strictă carantină cauzată de numărul ridicat al infectărilor din oraş Datorită Resta-

urantului Ritual cei care au dorit au primit acasă cina tradiţională de Se-der Pesah ndash platoul tradiţional supa cu găluşte de matzot felul principal şi prăjitura făcută din acelaşi ingredient pe care icircl consumăm pe tot parcursul sărbătorii ca icircnlocuitor al pacircinii Chiar dacă cina a fost gustoasă mai toţi au observat lipsa unui ingredient esenţi-al Plăcerea de a se găsi icircmpreună de a discuta cu prieteni după multă vreme racircsetele celor mici au lipsit la mesele tăcute pe care cei mai mulţi le-au serbat icircn casele lor

Platforma Zoom a dat şi de această dată ca şi de Purim şansa unei icircntacirclniri majore care a precedat sărbătoarea efectivă Rabinul Zvika Kfir aflat icircn Israel şi oficianţii de cult Ervin Weinberger și Tiberiu Hornung aşezaţi icircn costume elegante la un pahar de vin cașer icircn apartamentele lor timişorene au trecut icircmpreună cu ascultătorii lor prin toţi paşii Sederului Icircn deschidere preşedinta comunită-ţii şi moderatoarea programului dr Luciana Friedmann a prezentat sem-nificaţia acestei celebrări pe care noi o percepem atacirct de diferit icircn fiecare an Pesahul reprezintă un moment de reflecţie asupra noţiunii de libertate şi fiecare primăvară icircn care icircl sărbăto-

rim ne face să reconsiderăm tot ceea ce ştiam pacircnă atunci Desigur aces-te vremuri icircndeamnă icircn mod special la introspecţie fie că vorbim despre bdquolibertatea noastră care are ca limită libertatea celuilaltrdquo fie că vorbim de bdquolibertate şi sănătaterdquo prioritatea ime-diată fiind sănătatea celor din jur şi a noastră fie că ne referim la bdquolibertate icircn vremuri de recrudescenţă generală a antisemitismuluirdquo fenomen care tre-buie icircnţeles şi pe care nu avem drep-tul să icircl ignorăm

Rabinul Zvika Kfir a vorbit despre speranţa şi dorul său de a se afla din nou fizic icircn mijlocul comunităţii pe care o bdquoviziteazărdquo săptămacircnal prin in-termediul programelor de iudaism de pe Zoom dar icircn care fizic nu s-a mai aflat de mai bine de un an Domnia Sa a prezentat semnificaţii mai puţin evidente ale celebrării de Pesah atacirct legate de Sederul icircn sine cacirct şi de ce-lebrarea celor şapte zile care urmea-ză fiecare zi aducacircndu-ne aminte de drumul anevoios de la robie la liber-tate spirituală şi fizică Un moment de extraordinar optimism al acestei icircntacirclniri l-a reprezentat cel dedicat copiilor care au cacircntat sau au rostit Ma Niștana (Prin ce diferă aceas-tă seară) ndash icircntrebarea tradiţională pusă anual de cei mai mici de la masa de Seder Avi Briana și Nati au uimit asistenţa prin glasurile lor de copii pline de inocenţă dar şi de seriozita-te Seara nu ar fi fost nici pe departe completă fără vocea inconfundabilă a dirijorului corului timişorean profe-sorul Alexandru Fischer De această dată el nu a dirijat un cor ci l-a supli-nit cu totul dacircnd glas tuturor melodii-lor care prin tradiţie icircnsoţesc această sărbătoare Cea mai micuţă partici-pantă mugur de speranţă a fost chiar fiica sa Elvira care are mai puţin de un anişor (LF)

Comunitatea Evreilor din Tecuci a acceptat cu mare bucurie invitația de a participa la un proiect educațional realizat de Colegiul Național bdquoSpiru Haretrdquo din Tecuci și Palatul Copiilor din Galați proiect purtacircnd generosul titlu bdquoFILE DE MEMORIE EVREIAS-CĂrdquo

Coordonatoarea proiectului pentru Tecuci a fost profesoara de istorie Ga-briela Pamfilie care icircmpreună cu cele două eleve din clasa a X-a F Oana Patricia Costescu și Andreia Borșan avacircnd-o dirigintă pe profesoara Lili-ana Maxim au realizat o frumoasă și interesantă expoziție care a fost prezentată la Casa Municipală de Cultură din Tecuci Cele peste 30 de tablouri icircnfățișează aspecte din viața comunității și din activitatea acesteia incluzacircnd imagini din interiorul sina-gogii din cimitirele din zona noastră documente din presa vremii legate de Tecuci și Comunitatea tecuceană Avem un tablou cu vizita șef-rabinului Moses Rosen la Tecuci din anul 1980 aspecte de pe celebra Stradă Mare - reședința evreimii din Tecuci aspecte cu vizita la Tecuci a fostului ambasa-dor al Israelului icircn Romacircnia Dan Ben Eliezer și altele La loc de cinste se

află lista cu conducerea Comunității tecucene de la icircnființare - anul 1894 - pacircnă icircn prezent alcătuită de auto-rul acestor racircnduri Găsim și tabloul generosului om de afaceri tecucean Avram Goldstein Goren cel care icircn anul 2000 la solicitarea președintelui Iancu Aizic a donat o sumă importan-tă pentru reabilitarea sinagogii icircn me-moria părinților săi fapt pentru care la propunerea Comunității a primit de la Primărie titlul de CETĂȚEAN DE ONOARE AL TECUCIULUI

A d u -cem icircn final mu l țumi r i p e n t r u găzduirea expozi ț ie i profesoarei G a b r i e l a P a m f i l i e profesoarei Char lo t te L u d m e r Barbu di-rector al Palatului Copiilor din Galați și Dianei Cioclu manager al Casei de cultură

AIZIC IANCUpreședintele CE Tecuci

ComunitAti

Pesah icircntr-un mod aparte

icircn 5781Icircn seara zilei de 27 martie 2021 am

avut deosebita plăcere de a ne icircntru-ni la sinagoga Vizhnitzer Kloiz pentru a o icircntacircmpina bdquoregina sărbătorilorrdquo Pesah Neavacircnd posibilitatea de a se organiza o seară de Seder conform tradiției enoriașii noștri au asistat la rugăciunea de Minha oficiată de Perl Adrian icircn prezența unui număr de 35 de persoane

Prin ce s-a deosebit acest Pesah de toate celelalte Din păcate din cau-za restricțiilor sanitare nu a fost exact așa cum ne-am obișnuit și cum ne-am fi dorit ca icircn fiecare an să ne icircntru-nim icircn sediul comunității să asistăm cu toții la Hagada de Pesah să ascul-

tăm cele patru minunate vechi icircntre-bări mereu noi să ne icircntindem icircn pu-terea nopții icircn lungi discuții mulțumind lui Dumnezeu pentru că ne-a păstrat icircn viață icircntărindu-ne credința icircn li-bertate Acum ordinea Sederului s-a icircnfăptuit icircn cerc restracircns icircn sacircnul familiei

S-au reamintit totuși eternele valori ale iudaismului descrise icircntr-o mai ve-che evocare asupra Exodului de către dr Aurel Vainer printr-o scurtă prezen-tare a subsemnatului CREDINȚA cu reicircntoarcerea lui Moise de pe munte cu Tablele Legii și icircnvingerea idolatriei prin puterea credinței icircn Dumneze-ul Unic Voința de LIBERTATE care odată dobacircndită impune și reguli de-oarece nu poți să te bucuri de ea fără să respecți Legea ADEVĂRUL pe care icircl exprima tocmai grija noastră de a nu ne abate de la faptele și minunile săvacircrșite prin eliberarea noastră de către Dumnezeu Și DIALOGUL icircntre generații reprezentat de cele patru icircntrebări o cale de comunicare chiar și prin opinii diferite pentru a tinde pe cacirct posibil la icircnțelegerea interumană

Valori care se intersectează de-sigur și cu credințele altor religii dar care din păcate se respectă tot mai puțin Asistăm prin urmare la ne-numărate fapte absolut incredibile foarte nocive foarte agresive și une-ori de-a dreptul criminale Dar acesta fiind un subiect aproape inepuizabil noi evreii ne rezervăm dreptul de a ne apăra valorile și de a ne bucura de libertatea dobacircndită cu ajutorul lui Dumnezeu totodată transmițacircnd cu fiecare generație obligația să ne con-siderăm ca fiind noi icircnșine scăpați de robia din Egipt

GANZ PETRU

File de memorie evreiască

Un altfel de sărbătoare aceeaşi comunitate

Bat Mițva a Arelei Priscoran

8 aprilie Ziua de Comemorare a Holocaustului

icircn IsraelAsociația Centrală de Prietenie și

Colaborare Culturală cu Israel s-a ra-liat manifestărilor specifice de come-morare icircn Israel a Holocaustului și a reamintit elevilor ca de fiecare dată nevoia de a nu renunța la stima de sine și la respectul pentru celălalt

Deși elevii sunt icircn vacanță cu spri-jinul Direcției Școlii Gimnaziale bdquoSma-randa Gheorghiurdquo (Elisa și Iosef Sa-muil) s-a reușit constituirea unui grup de elevi din clase diferite prezenți online cărora li s-a vorbit despre obligația pe care o au față de socie-tate și familie față de ei icircnșiși să icircși cultive abilitățile de a distinge icircntre va-lorile morale autentice și falsele valori icircn așa fel icircncacirct niciodată și nicăieri să nu mai aibă loc asemenea atrocități

Cu sprijinul și priceperea directoa-rei școlii elevilor li s-a proiectat un film pe tema Holocaustului

Considerăm că mesagerii cei mai siguri ai mesajului de respect pentru viața naționalitatea și religia celuilalt rămacircn copiii și tacircnăra generație viito-rii actori pe scena istoriei de macircine

ILEANA GHENCIULESCU

Tacircrgoviște

Tecuci

Satu Mare

Sighetu MarmațieiTimișoara

La Sinagoga din Satu Mare a avut loc icircn condiții de respectare a restricțiilor sanitare ceremonia de Bat Mițva ndash majorat religios ndash a Are-lei Priscoran fiica oficiantului de cult Ghiță Priscoran și a Claudiei soție și mamă care reușește ca evreitatea să fie respectată icircn căminul lor Familia Priscoran este un exemplu pentru

modul icircn care știe să-și educe copiii icircn spiritul tradițiilor iudaice

Participanții la eveniment i-au urat sărbătoritei ca această zi importantă din viața ei să fie una plină de bucu-rie și voie bună să fie sănătoasă și să aibă noroc

ADRIAN BEȘAPreședinte CE Satu Mare

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Cine racircde icircmpreună racircde mai bineJCC București a organizat joi 1

aprilie de ziua păcălelilor și a farse-lor un periplu umoristic evreiesc onli-ne sub genericul Cine racircde icircmpreună racircde mai bine

Au fost icircn direct invitați speciali din Israel ca Nancy Brandes Eugen Nacht-Stroe și Eduard Mattes iar din țară actorul Mihai Călin MAGITOT (Marius Drăguș) și Vasile Dub din Tacircr-gu Mureș

Evenimentul a fost deschis de di-rectorul JCC București Adrian Gueron

bdquoNe vom aminti icircn această seară de cacircțiva umoriști de origine evreias-că prieteni ai comunității evreiești

oameni care ne-au făcut să racircdem de-a lungul timpului Dar evenimentul din această seară este și un prilej de a ne reicircntacirclni prietenii de a vă oferi și vouă microfonulrdquo a spus Adrian Gue-ron icircn deschidere și a dat cuvacircntul cacirc-torva membri ai Comunității Evreilor din București icircntre care Marga Trifu care a citit texte din Ion Pribeagu și

Luchi Tenenhaus care a spus cacircteva glume pregătite special pentru aceas-tă icircntacirclnire

Dintre invitații serii primul care a luat cuvacircntul a fost actorul Mihai Că-lin prieten vechi al JCC București icircncă de la deschiderea Centrului icircn anul 2007 bdquoEste frumos că am ajuns și eu la vacircrsta amintirilor pentru că amintirile dau multă culoare vremuri-lor pe care le trăim acum Spre exem-plu icircn 1997 am filmat la pelicula Train de vie a lui Radu Mihăileanu Un film senzațional caracteristic pentru umo-rul evreiesc La acele filmări am cu-noscut un actor israelian Zvi Canar care era deja foarte bătracircn și care fu-sese deportat la Auschwitz Iar acest actor mi-a povestit că icircn lagăr erau momente cacircnd făceau glume creau povești hazlii creau bancuri pentru a putea merge mai departerdquo a spus icircntre altele Mihai Călin care a povestit și despre cum trece prin această peri-oadă de pandemie

Din Israel arhitectul fotograful și caricaturistul Eduard Mattes a trimis un film cu o serie de meme-uri foarte amuzante despre pandemie dar și cacirc-teva caricaturi și un mesaj icircnregistrat

La eveniment a mai participat și actrița Katia Pascariu care a vorbit despre un proiect de suflet Centrul de artă comunitară vacircrsta a patra care se desfășoară la Căminul Rosen Ka-tia a vorbit și despre cacircteva spectaco-le dezvoltate cu rezidenții icircntre care unul care s-a bazat pe scrisori adevă-rate și inventate și a citit cacircteva dintre cele mai amuzante

Icircntr-un videoclip transmis de la Căminul Rosen Pompiliu Sterian a

icircmpărțit păcălelile icircn două mari cate-gorii bdquoPăcălelile sunt de două feluri alea bune pe care le făceam eu ca să racircd de alții și cele proaste pe care le fac ceilalți ca să racircdă de minerdquo

Cert este că fiecare participant a pregătit o glu-mă bună o poveste amu-zantă care au funcționat ca un soi de tera-pie icircn această perioadă di-ficilă Dar nu o să mă apuc eu să dezvălui sau să explic glumele aici icircn scris Partea bună este că puteți ur-mări icircntreaga icircntacirclnire din seara de 1 aprilie care este icircncă disponibilă pe pagina de facebook JCC București

GEORGE GIcircLEA

Concert de Pesah 5781Concertul de Pesah 5781 a fost

darul JCC icircn condiții pandemice Dacă n-am putut face Sedere colective as-culta icircndrăgitele cacircntece de Pesah interpretate de coriștii noștri concer-tul transmis via Zoom de Pesah Hol Hamoed a fost compensatoriu A exis-tat un preambul dătător de speranță coriștii mulți aflați icircn a doua parte a vieții acompaniatori ai soliștilor isra-elieni Gabriel Berlin și Rami Danoh Pe fețele lor se citea bucuria de a trăi stare de spirit ilustrată coregrafic și de dansatori Consonanță muzică-natu-ră-urbanism

Salutacircndu-l pe Gabriel Berlin direc-torul Departamentului pentru Educație Iudaică Ery Pervulescu a amintit fap-tul că invitatul a răspuns la toate soli-citările JCC de a concerta pentru iubi-torii de muzică israeliană din Romacircnia Aflat prima dată pe afișul unui program muzical al JCC-Romacircnia Rami Danoh a reușit să captiveze participanții la concert unii exprimacircndu-și prețuirea prin comentarii la superlativ A existat un numitor comun icircn interpretarea ce-lor doi tonicitatea Chiar cacircntecul de icircnceput al lui Gabi Berlin a fost A Kol Patuah - Toate drumurile sunt deschi-se șlagăr reprezentativ pentru menta-litatea israeliană

Ilazar cacircntărețul de muzică evre-iască din Rusia a fost prezentat de Leonid Kolton din partea Comunității Evreilor din Sankt Petersburg A tra-dus din engleză Luciana Friedmann bdquoMă bucur să fiu icircmpreună cu dum-neavoastră fie și virtual a declarat Un motiv icircn plus este faptul că una dintre bunicile mele s-a născut icircn Ro-macircnia Este primul program pe ca-re-l facem icircn Romacircnia dar sper că nu și ultimulldquo Deși nu este din Sankt Petersburg Ilazar este prieten al comunității petersburgheze Melodiile interpretate au fost selectate de pe cel mai bun album al său Cacircntăreț mim dansator Ilazar s-a remarcat prin mix-tura visare-vivacitate icircntr-un cacircntec ru-sesc o versiune modernă a cunoscutei melodii de Kabalat Șabat Leha Dodi Licrat Kala creativitatea unui cacircntec din muzica klezmer amestec de idiș și rusă

IULIA DELEANU

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Despre femei icircntre femei de 8 martie

Ziua mamelor doamnelor şi dom-nişoarelor nu putea să treacă neob-servată icircn racircndul programelor JCC astfel că Luciana Friedmann le-a in-vitat pe participantele de la JCC-urile

din ţară la o ediţie online bdquoEshet Chailrdquo prilej de bucurie şi relaxare icircn prag de 8 martie Programul a debutat cu un popas pe platoul de filmare unde se afla actrița Maia Morgenstern chiar icircn acel moment Ea a avut amabilitatea să ne ducă icircntr-o scurtă călătorie spre ceea ce reprezenta această zi icircn anii copilăriei sale Ne-a oferit o relatare plină de gingăşie despre cum viaţa ne poartă prin diferite ipostaze fiind cacircnd fiice cacircnd mame O icircntacirclnire plăcută a participantelor a fost și cu actriţa Geni Brenda Vexler care a prezentat două

videoclipuri icircn ipostaza sa de cacircntărea-ţă bdquoA idishe meidelerdquo vorbea despre o bdquodomnișoară evreicărdquo iar interpretarea sa a fost una fascinantă vocea plină de căldură s-a completat perfect cu jocul ochilor demonstracircnd că un ar-tist poate trece cu expresivitate chiar și de bariera măștii Voce cunoscută şi plăcută a radioului romacircnesc Ioana Niţescu ne-a invitat apoi să cunoaştem cacircteva doamne de poveste care i-au marcat cariera bdquoDespre femei icircntre noi femeilerdquo s-a numit prezentarea sa şi fereastra pe care a deschis-o a fost

către o lume a valorilor stabile şi a re-laţiilor interumane pline de respect şi loialitate de care avem o nevoie de-osebită şi icircn zilele noastre Pentru că a fost o zi plină de muzică bună icircntacircl-nirea duminicală s-a icircncheiat cu o altă voce specială de această dată de la Timişoara Soprana Diana Chirilă a se-lectat cacircteva melodii asortate perfect acestei zile completacircnd cu măiestrie un program menit să aducă un mo-ment de plăcută relaxare şi o picătură de cultură doamnelor aflate icircn faţa cal-culatoarelor (LF)

JCC tiMişOArA

Tradiții păstrate cu ajutorul comunicării online

Cacircteva zeci de membri ai comu-nităților din Iași Bacău Botoșani Neamț și București dar și invitați din Israel Belgia și Franța au participat la un Seder demonstrativ organizat online pentru a celebra sărbătoarea de Pesah 5781 chiar icircn condițiile restric tive cauzate de pandemie

Icircn deschiderea evenimentului președinta CE Iași Benjamina Ides-Vladcovschi a arătat că Sederul (bdquoor-dinerdquo bdquoracircnduialărdquo) simbolizează eli-

berarea din robia egipteană ieșirea din Egipt a fiilor lui Israel conduși de Moise și cei 40 de ani de peregrina-re prin deșert că icircn mod tradiţional acesta se face icircn familie care este centrul vieţii spirituale şi al moralei

evreieşti dar că icircn acest an ca ur-mare a restricțiilor impuse putem considera că Sederul de Pesah este petrecut icircn marea familie a Comuni- tății

Icircn continuare directorul JCC Iaşi Albert Lozneanu a vorbit despre sem-nificaţia sărbătorii de Pesah care sim-bolizează libertatea şi despre Hagada şel Pesah care prin cele 14 capitole ne transpune icircn perioada icircn care evreii au ieşit din robie și a transmis un me-saj emoționant participanților bdquoIcircn fieca-re generație avem datoria să retrăim sentimentul eliberării din sclavie ca și cum noi icircnșine am fost eliberați Pentru această libertate pe care atacirct de greu am dobacircndit-o trebuie să fim recunos-cători Atotputernicului că ne-a sfințit prin poruncile Sale și ne-a făcut poporul Său Vă doresc din inimă iubiți prieteni să aveți parte de binecuvacircntări nenu-mărate să vă deschideți porțile sufle-tului spre a primi iubirea lui Dumnezeurdquo

Icircn icircncheiere din Israel rabinul Yehoshua Aharonovitch a arătat că

Pesahul este una dintre cele mai icircn-semnate sărbători evreieşti care mar-

chează atacirct sfacircrșitul robiei icircn Egipt cacirct și nașterea națiunii icircn Ereț Israel și a explicat semnificațiile fiecărui in-gredient al mesei de Seder (mața ha-roset ou apă sărată maror karpas zeroah) care se așază pe un platou special (kersquoara) alături cu supa cu găluște și de cele patru pahare de vin roșu SILVIAN SEGAL

JCC iAşi

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

A Gueron

M Călin

Y Aharonovitch

B Ides-Vladcovschi și A Lozneanu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 13

Primarul Iașiului Mihai Chirica a făcut pe 1 aprilie gestul iresponsabil de a promova memoria unuia dintre liderii antisemiți și antidemocrați ai Romacircniei interbelice Octavian Goga Un bust al poetului naționalist a fost dezvelit de primar icircn inima Iașiului (pe Copou la intersecția Bulevardului Ca-rol I cu str Gheorghe Asachi)

Inițiativa ridicării bustului a apar-ținut unei instituții din subordinea Pri-măriei Iași Ateneul Tătărași condus de Andrei Apreutesei

Icircn fotografiile de la inaugurare mai pot fi văzuți alături de Chirica și Apre-utesei (jumătatea dreaptă) Adi Cristi și Cassian Maria Spiridon

Primarul Chirica a declarat că bdquopo-etul naționalrdquo trebuie privit separat de omul politic Această declarație este o scamatorie din trei motive

1) Primul citat inscripționat pe so-clul bustului aparținacircnd lui G Ibră-ileanu apreciază tocmai faptul că poetul Goga nu s-a limitat la opera literară și a ieșit din turnul de fildeș Al doilea citat al lui Păstorel Teodorea-nu icirci atribuie poetului rolul de vestitor al macircntuirii neamului Icircn fine al trei-lea citat din G Călinescu din Istoria literaturii romacircne icirci atribuie lui Goga patalamaua de bdquopoet naționalrdquo

Icircn paranteză fie spus Istoria lui Călinescu a apărut icircn 1941 icircn mo-mentul de apogeu al regimului Ion An-tonescu Criticul a și inclus icircn volum o fotografie a lui Goga icircmpreună cu Antonescu din 24 ianuarie 1938 la aniversarea Unirii Principatelor cacircnd Goga era prim-ministru și Antonescu ministru al Apărării Naționale

Citatele puse pe soclu nu sunt exacte au fost recompuse de cei care le-au pus acolo La cel din Păstorel Teodoreanu de exemplu textul de pe soclu este acesta bdquoLa Iași Octavi-an Goga a fost un trimis al destinului vestind macircntuirea unui neamrdquo Textul original este de fapt acesta bdquoTrimis al Destinului venea să vestească icircn ceasul al unsprezecelea macircntuirea unui neamrdquo La Călinescu pe so-clu este bdquoOctavian Goga este poet național totdeodată și pur ca și Emi-nescurdquo icircn timp ce textul original este bdquoDupă Eminescu și Macedonski Goga e icircntacirciul poet mare din epoca moder-nă sortit prin simplitatea aparentă a liricei lui să pătrundă tot mai adacircnc icircn sufletul mulțimii poet național tot-deodată și pur ca și Eminescurdquo Ci-tatul original din Ibrăileanu avea la

icircnceputul propoziției icircncă două cuvinte care au fost tăiate fără semnalare prin () sau alt semn cum se obișnuiește

Nu a fost schimbat neapărat sensul dar așa ceva nu se face nu poți pune ghilimele peste fra-ze care nu au aparținut icircntocmai celor invocați

Dar să revenim la pretinsa sepa rație dintre operă și cariera politică

Cele trei citate alese transmit cuvin-te cheie din codul naționalist bdquoneamrdquo (termenul cel mai etnicizat și exclusi-vist din lista de termeni care desem-nează colectivitatea națională după cum au demonstrat mai mulți istorici) bdquonaționalrdquo bdquomacircntuirerdquo (termen religios convocat pentru a servi o teleologie a purificării naționale și proiectul mile-nial naționalist) bdquodestinrdquo (cu trimitere la mesianismul naționalist) bdquopurrdquo (fan-tasmă predilectă a etnicismului)

Citatele puse pe bust nu fac re-ferire la opera literară a lui Goga ci la un proiect metaliterar naționalist De asemenea citatele nu elogiază separația dintre literatură și politică ci tocmai combinarea lor De altfel Goga a fost un promotor al militantis-mului așa cum se vede din numeroa-

se scrieri de ale sale (bdquoscriitorul la noi are și un rol militant o postură de luptător și cetățeanrdquo spunea el)

2) Al doilea motiv Octavian Goga a folosit prestigiul literar icircn cariera po-litică acesta a fost principalul său atu pentru că pricepere politică nu prea avea

3) Naționalismul radical al lui Goga este cosubstanțial operei literare

Demonstrația pentru punctele 2) și 3) se găsește la Răzvan Pacircracircianu bdquoOctavian Goga Sacerdote of the Na-tion Revisiting the Romanian Natio-nal Ideardquo Cluj-Napoca Editura Argo-naut 2018

A ridica un bust icircn memoria unei persoane nu este un simplu exercițiu de lectură sau exegeză Icircnseamnă a oferi publicului un model care simbo-lizează anumite valori și care inspi-ră un tip de conduită Ce nevoi are Romacircnia astăzi după 51 de ani de dictatură (ciclu care a debutat exact după guvernul condus de Goga și a fost prefigurat de acesta) Țara se chinuie că consolideze un regim de-mocratic să dezvolte o societate ba-zată pe valori liberale și să se integre-ze icircn organizațiile internaționale din care face parte alături de țări cu care icircmpărtășește aceleași valori Așadar ne-am aștepta să fie promovate icircn memoria publică personalități care au crezut icircn valori liberale care au luptat pentru democrație pentru drepturile fundamentale ale omului

Naționalismul antisemitismul au-tarhia antioccidentalismul dictatura ndash Romacircnia le-a mai icircncercat și a ieșit extrem de prost pentru toată lumea Toate acestea au dus la prăbușirea democrației la uciderea a sute de mii de oameni nevinovați și la icircnrăutățirea vieții tuturor locuitorilor Romacircniei

Ce simbolizează Goga Icircnainte să răspundem să vedem o fotografie grăitoare cu Octavian Goga făcută icircn fața altui bust al lui Eminescu icircn 1933 la cacircteva luni de la venirea la putere a lui Hitler

Dincolo de opera sa literară po-etul ardelean a fost valorizat pentru naționalismul său Din acest motiv a fost promovat de presa antisemită

(de o mare parte a ei) a fost ridicat icircn slăvi de propaganda antonesciană și tot de aceea a fost redescoperit de național-comunismul ceaușist

Ce valori promova Goga Era fas-cinat de dictatură de fascism de anti-semitism Ce a făcut din poziția de om politic și decident S-a dedicat exclu-derii evreilor din viața Romacircniei

Octavian Goga a condus un gu-vern a cărui principală agendă de gu-vernare era antisemitismul A fost o guvernare scurtă de doar 44 de zile (29121937-10021938) dar nefas-tă pentru că a inițiat măsuri perse-cutorii care au schimbat fundamen-tal destinul comunității evreiești și al democrației din Romacircnia Cronologic vorbind a fost al doilea guvern emi-namente antisemit din Europa după cel nazist

Partenerul principal de guverna-re al lui Goga a fost AC Cuza de pe poziția de ministru de stat și bdquopre-ședinte supremrdquo al Partidului Națion al Creștin notoriu corifeu al iudeofobi-ei ideolog și longeviv lider politic icircn același timp ndash fără icircndoială figura ne-fastă cu rolul cel mai mare icircn Romacirc-nia icircn teoretizarea antisemitismului și transformarea acestuia icircn politici

ADRIAN CIOFLAcircNCĂ

Din activităţile de cercetare ale

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM

U n a c t i r e s p o n s a b i l

1 Impunitatea Extremismul icircnflorește acolo unde exprimările și acțiunile care icircncalcă legea nu sunt penalizate și blamate Extremismul este incre-mentalist adică se bazează pe o radicalizare gradu-ală infracțiunile mari fiind precedate de altele mai mici rămase nepedepsite Impunitatea icircncurajează Extremismul este și viral circulă repede se ia iar știrile despre impunitate circulă cel mai repede

2 Oboseala civică Nicăieri extremismul nu a prins aripi fără să stacircrnească proteste Doar că icircn unele locuri protestul este viguros proporțional cu situația din ce icircn ce mai puternic dacă este nevoie Icircn alte locuri lumea obosește mai repede resurse-le civice sunt mai puține Protestele civice de la un moment dat pot crea iluzia că societatea știe să răs-pundă și să reziste dar abia o evaluare pe termen lung ne poate spune cum stăm

3 Complicitatea instituțiilor Dacă icircn racircndul instituțiilor menite a aplica legea și a educa ndash poliția justiția armata școala biserica ndash poziționările ex-tremiste atrag adepți peste o masă critică atunci ajungem icircn situația icircn care o parte din sistem funcționează antisistem Fantasmele pedagogice imaginează un public educabil dincolo de instituțiile statului dar de multe ori problema este chiar icircn in-teriorul acestora

4 Falsa cunoaștere Extremismul are pricepe-rea de a oferi forme alternative de cunoaștere și co-municare ndash simple eficiente spectaculoase profita-bile mobilizatoare Traduce seducător complicații Cunoașterea extremistă promite să spună ceva ce lumea nu știe ce i-a fost ascuns și care o va salva E contracultură inovație eroism și redempțiune Mase mari de oameni pot crede icircn lucruri absurde

să nu vă icircndoiți de acest lucru Asta dacă statul și societatea nu produc comunicatori raționali credibili care să poată face diferența

5 Statul nedrept Dacă statul se lasă tentat de practici autoritare și nedrepte radicalii vor promite eliberare și dreptate Dacă statul nu are proiecte in-tegratoare extremismul va minți că are unul și va ști să mobilizeze lumea icircn siajul acelei ficțiuni colecti-ve Dacă statul abuzează de puterile sale icircn numele unei cauze bune extremiștii se vor victimiza pacircnă la martirizare Statul nedrept ajută extremismul să paraziteze marile cauze și să le distrugă dinăuntru Radicalii simulează discursul justițiar practicile de-mocratice și revolta antitiranică pentru a produce icircn final o altă formă de oprimare

6 Necunoașterea codurilor Extremismul nu apare din senin Se revendică de la o istorie icircnvață dintr-o tradiție sau din mai multe Comunicatorii și publicul lor au o anumită intimitate culturală cu tradițiile și tendințele extremiste și au putut dezvol-ta coduri de comunicare ce nu sunt ușor de icircnțeles pentru externi mai ales pentru cei care vor să in-terpreteze fără să pună macircna pe carte Dacă iei li-teral ce spun extremiștii riști cum se zice icircn fotbal să fugi după fentă Extremismul este cameleonic și este cameleonic pentru a fi ucigaș

7 Raționalizarea violenței Extremismul este o patologie ideologică dar asta nu icircnseamnă că adepții săi sunt neapărat nebuni Extremiștii par raționali și eficienți prin uzurparea violenței legitime a statului Acționează ca vigilante pentru a corecta o situație pe care ei și mulți alții o consideră scan-daloasă cu instrumentele violenței icircn condițiile icircn care spun ei statul nu poate sau nu vrea să facă ce

trebuie Violența este prezentată ca ultimă și unică soluție după ce soluțiile intermediare adică invecti-va și amenințarea nu au funcționat

8 Minimalizarea Cumpătarea are capcanele ei Icircn fața extremei pare rezonabil să nu te pani-chezi să reacționezi cu reținere pentru a nu intra icircn spirala radicalismelor Minimalizarea este capcana moderației forma ei coruptă Există o lungă tradiție icircn a minimaliza extremismul Radicalii profită de na-tura teroristă a puterii lor sunt puțini la număr nu atrag atenția dar pot produce efecte devastatoare

9 Itrsquos the education stupid Da trebuie invo-cată și vorba asta bătracircnească ignorarea sistema-tică a educației și cercetării ne-a adus unde suntem A produs mase de inepți aroganți și creduli A și nu este vorba de bdquopoporrdquo prima dată ci de bdquoelitelerdquo acestea care vor să ne civilizeze să ne salveze și să ne administreze

10 Modernismul antimodern Se știe din lite-ratura de specialitate extremismul produce acest tip de modernism icircndreptat icircmpotriva propriilor valori Radicalii simt mai bine decacirct ceilalți care sunt tendințele sunt mai adaptabili reacționează mai repede Pentru unii sunt de preferat monoto-nilor democrați Se pricep să extragă din subsolul societății resursele de resentiment ură invidie și exclusivism care se bucură de un soi de consens clandestin Știu să găsească vinovați Să mobilize-ze oameni buni pentru cauze rele Să se folosească de istorie de tradiție de democrație de marile idei pentru a produce ceva nou un mutant nemaivăzut ndash icircncă unul

ADRIAN CIOFLAcircNCĂ

10 factori care icircncurajează extremismul

O Goga la bustul lui M Eminescu

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Transportul aerian va face un pas uriaș spre normalitate datorită unui test israelian de diagnostic rapid Covid-19 care urmează să fie prezent icircn curacircnd icircn aeroporturile europene Utilizat cu succes icircn două aeroporturi europene dispo-zitivul portabil SpectraLIT a primit aprobarea Comisiei Europene pentru vacircnza-rea icircn icircntreaga Uniune Europeană icircn conformitate cu Directiva europeană pri-vind dispozitivele medicale SpectraLIT a fost dezvoltat de Newsight Imaging icircn colaborare cu centrul de inovație ARC al Centrului Medical Sheba Icircmpreună au icircnființat Virusight Diagnostic pentru a comercializa dispozitivul Aprobarea CE este pentru prima versiune a testului care va costa doar cacircțiva dolari O persoană instruită icircn prealabil va lua o mostră cu ajutorul unui dispozitiv spe-cial și icircl va introduce icircn aparatul SpectraLIT Un spectrometru unic plasat pe un cip detectează viremia prin analiza lungimilor de undă detectate Algoritmul de inteligență artificială compară rezultatele cu datele din testul chimic PCR Re-zultatul pozitiv sau negativ este oferit icircn doar cacircteva secunde

Rotem Sorek manager de marketing al Virusight Diagnostic afirmă că pre-cizia SpectraLIT icircn studiile clinice a fost de 70-86 la sută bdquoCu toate acestea din moment ce folosim inteligența artificială rezultatele noastre se vor icircmbunătăți constant pe măsură ce adăugăm date noirdquo SpectraLIT ar putea fi utilizat pe fiecare aeroport ca parte a procesului de pre-icircmbarcare precum și icircn alte locuri publice precum muzee sau parcuri de distracții Icircntre timp SpectraLIT este su-pus testelor de validare icircn cadrul a 36 de spitale din America de Nord și Ameri-ca Latină Asia-Pacific Europa și Orientul Mijlociu Icircn următoarele cacircteva luni icircn așteptarea aprobării CE compania Virusight intenționează să icircnlocuiască versiunea actuală a SpectraLIT cu unități de tip self-service pentru o mai bună operaționalizare și dinamică a timpului alocat testării

O echipă internațională de cercetă-tori condusă de oameni de știință de la Institutul de Științe Weizmann din Israel spune că această descoperire ar putea explica de ce microbiomul intestinal afectează succesul trata-mentelor de imunoterapie pentru can-cer Oamenii de știință au descoperit că sistemul imunitar poate identifica bacterii care locuiesc icircn celulele can-ceroase și le poate folosi pentru a pro-voca o reacție imună icircmpotriva unei

tumori Imunoterapia a icircmbunătățit semnificativ ratele de recuperare de la anumite tipuri de cancer icircn special melanomul malign dar funcționează icircn continuare doar icircn aproximativ 40 din cazuri

Autorii principali ai demersului științific Shelly Kalaora și Adi Nagler au analizat probe de țesut din 17 tu-

mori de melanom metastatic derivate de la 9 pacienți Ei au obținut profiluri genomice bacteriene ale acestor tu-mori și apoi au identificat aproape 300 de peptide tumorale care pot fi recu-noscute de sistemul imunitar Studiile viitoare pot stabili care peptide bacte-riene icircmbunătățesc răspunsul imun permițacircnd medicilor să prezică suc-cesul imunoterapiei și să adapteze un tratament personalizat icircn consecință Multe dintre aceste peptide au fost afectate de metastaze diferite de la același pacient sau de tumori de la pacienți diferiți ceea ce sugerează că au un potențial terapeutic și o capaci-tate puternică de a produce activarea imunității a spus dr Nagler Desco-peririle acestea sugerează că pepti-dele bacteriene prezente pe celulele tumorale pot servi drept potențiale ținte pentru imunoterapie Acestea pot fi exploatate pentru a ajuta celu-lele T imune să recunoască tumora cu o precizie mai mare astfel icircncacirct aceste celule să poată lansa un atac mai bun icircmpotriva cancerului Aceas-tă abordare poate fi utilizată icircn viitor icircn combinație cu medicamentele de imu-noterapie existente arată specialiștii

Importante descoperiri de arheologie biblică

Autoritatea Israeliană pentru Antichități (IAA) a anunțat că o serie de fragmente dintr-un pergament bi-blic care datează din urmă cu 1900 de ani au fost descoperite icircn bdquoPeștera Ororilorrdquo din deșertul Iudeei din Isra-el Existența peșterii este cunoscută de ceva timp Denumirea sa macabră provine de la 40 de schelete umane antice care au fost descoperite acolo icircn anii 1960 Scheletele aparțin unor oameni care au murit de foame icircn tim-pul revoltei lui Bar Kokhba (132 - 135 en) Atunci evreii din regiune s-au revoltat icircmpotriva Imperiului Roman Revolta a fost icircnăbușită Unii scriitori antici au susținut că peste 500000 de evrei au fost uciși și mulți alții au

fost deportați din regiune ca urmare a acestei răscoale Pergamentul bi-blic descoperit recent scris icircn limba greacă datează de la revolta lui Bar Kokhba Documentul conține pasaje din cărțile scrise de Zaharia și Na-hum a explicat Autoritatea Israeliană pentru Antichități icircntr-un comunicat de presă

IAA a mai anunțat că aceasta este prima dată icircn 60 de ani cacircnd un per-gament biblic este descoperit icircn timpul săpăturilor arheologice științifice Mul-te manuscrise au fost furate sau dez-gropate icircn mod neștiințific IAA a pre-cizat că recenta descoperire este bdquoun pergament biblicrdquo și nu un fragment din Manuscrisele de la Marea Moar-tă Icircncă din 2017 IAA a desfășurat o campanie pentru găsirea de noi pergamente icircn peșterile din Deșertul Iudeei Ca parte din campanie IAA excavează peșteri care au mai fost

excavate anterior de arheologi Mai mult arheologii au descoperit și mu-mia unui copil veche de 6000 de ani icircn aceeași peșteră Mumia este a unei fetițe care avea icircntre 6 și 12 ani atunci

cacircnd a murit Totodată cercetătorii au descoperit icircntr-o peșteră separată un coș care datează din urmă cu 10500 de ani IAA a precizat că acesta ar putea fi cel mai vechi coș complet din lume

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Există gheață pe Lună

Ideea dezvoltării unei civilizații pe Lună nu este deloc străină comunității științifice iar dacă oamenii vor sta-bili orice fel de așezare pe Lună ar putea face acest lucru icircn apropierea unuia dintre polii săi unde cantitatea sa redusă de apă este stocată sub formă de gheață Un nou studiu re-alizat de cercetători din SUA și Insti-tutul de Științe Weizmann din Israel sugerează că cel puțin o parte din gheața de pe suprafața Lunii poate fi regăsită icircn locuri mai accesibile icircn depresiuni de dimensiuni mai mici cu pante mai blacircnde decacirct acele cratere abrupte Vehiculele și instrumentele spațiale rusești americane chineze japoneze și indiene au oferit toate confirmarea existenței gheții polare de cacircnd ideea a fost propusă pentru prima dată icircn 1961

Cei trei cercetători care efectu-ează acest studiu ndash prof Paul Hay-ne de la Universitatea din Colorado Boulder Dr Norbert Schoumlrghofer de la Institutul de Științe Planetare din Honolulu Hawaii și prof Oded Aharonson de la Departamentul de Științe ale Pămacircntului și Planetare din cadrul Institutului Weizmann ndash au crezut că folosind hărți recente și măsurători ale Lunii ar putea fi ca-pabili să stabilească dacă micile de-presiuni ar putea fi suficient de reci pentru a stoca gheața Cercetătorii ar putea totuși cu un pic de efort să calculeze cacirct de multă căldură ar pu-tea emana aceste goluri provenind din roci mai calde icircnconjurătoare Re-zultatele calculelor lor sugerează că și depresiunile mai mici de un metru pot fi bdquomicrocapcane recirdquo care conțin cantități mici de gheață de apă Dacă gheața este icircntr-adevăr descoperi-tă icircn depresiuni mai puțin adacircnci icircn apropierea polilor analiza acesteia ar dezvălui ceva despre sursele de gheață din sistemul nostru solar bdquoPo-trivit modelelor noastre aceasta este doar o fracțiune din gheața totală pe Lună dar mai degrabă decacirct să in-tre icircn craterele adacircnci și inospitaliere oamenii ar putea fi capabili să obțină suficientă apă pentru nevoile lor din aceste mici mai blacircnde și probabil mai aproape rezervoare de gheațărdquo este de părere prof Aharonson de la Institutul de Științe Weizmann Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Acum 100 de ani

Isaac bdquoDaddyrdquo Ochberg bdquoAfricanulrdquo

a salvat 200 de copii evrei orfani

din UcrainaVictimele revoluției ruse nu au

fost numai soldații albi sau roșii care se luptau pe diferite fronturi Icircn urma războiului dar și a epidemiilor de gri-pă spaniolă sau de febră tifoidă au rămas mii de copii orfani pe teritoriul fostului imperiu țarist La aceștia s-au adăugat copiii evrei ai căror părinți fuseseră uciși icircn timpul pogromuri-lor antisemite desfășurate icircn timpul revoluției Cele mai multe au avut loc icircn 1921 Au fost trimise multe strigă-te de ajutor pentru salvarea acestor copii Unul dintre ele sub forma unei scrisori a ajuns ca prin minune icircn Cape Town Și o altă minune s-a gă-sit un om care a icircmbrățișat cauza co-piilor evrei și a făcut tot ce a putut să aducă icircn siguranță cacirct mai mulți din-tre ei icircn Africa de Sud scrie publicația Tablet

Bărbatul icircn cauză se numea Isa-ac Ochberg un om de afaceri evreu ucrainean stabilit la Cape Town Icircna-inte de a-și porni acțiunea Ochberg a stat de vorbă cu premierul Jan Smuts care a permis aducerea icircn țară a cel mult 200 de copii Premi-erul a mai pus trei condiții acceptate de Ochberg să fie cu adevărat or-fani să fie sub 16 ani și fără handicap fizic

El a cutreierat regiunile devastate din Ucraina și Galiția unde icircnainte de revoluție trăiau cei mai mulți evrei și culegea orfanii din orașe comune și ștetl-uri Dacă nu i-ar fi salvat aceștia ar fi pierit icircn anii 1920 iar cei care eventual ar fi supraviețuit ar fi murit uciși de naziști icircn anii 1940

Dar Ochberg a acordat atenție și eforturilor de realizare a unui Is-rael independent Icircn 1937 a făcut o donație uriașă fundației Kerem Kayemet Leisrael din care au fost achiziționate terenuri unde s-au cre-at două kibuțuri Dalia și Galed Aici și-au găsit adăpost pentru a icircncepe o viață nouă supraviețuitori ai Ho-locaustului icircndeplinindu-se și icircn acest fel dorința lui de a salva viața evreilor

Icircn zona Megiddo din Israel a fost inaugurat icircn 2011 un parc memorial care-i poartă numele Există acolo un bdquoDeal al numelorrdquo pe care sunt răspacircndite plăcuțe cu numele tuturor orfanilor salvați din Europa de Est și aduși icircn siguranță icircn Africa de Sud Ultimul orfan Cissy Harris a murit anul trecut la Modiin icircn Israel

Ochberg a reușit să-i salveze pe cei 200 de orfani cu ajutorul gene-ros al comunității evreilor din Afri-ca de Sud Descendenții lor trăiesc răspacircndiți icircn icircntreaga lume și au ținut ca personalitatea lui să nu fie dată ui-tării Astfel la 14 martie anul acesta 100 de ani după acțiunea curajoasă a bdquoafricanuluirdquo a fost organizată o reu-niune online a descendenților copiilor salvați Evenimentul a fost realizat de Isaac Ochberg Heritage Committee (Israel) icircn parteneriat cu Consiliul Regional Megiddo Un memento icircn amintirea celui care și-a icircnsușit ver-setul din Talmud care afirmă bdquoCine salvează o viață salvează o lume icircntreagărdquo

EVA GALAMBOS

Un nou test rapid COVID disponibil curacircnd

Bacteria care luptă cu cancerul

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 15

CREAȚIE

Te-am modelat Te-am compus icircntre icircntuneric și răsăritEști cea mai reușită poezie a meaLa care am muncit cel mai mult

Și ce să faci cu o poezieIcircn primul racircnd să o dăruiești lumiiDu-te dragă farmecă-i și pe alții Așa cum m-ai fermecat pe mine

Plimbă-ți prospețimea parfumatăde la un iubit la altulIcircn coapsele lor seamănă febra și nebuniaPentru ca faima mea să dureze mereu

Dacă vrem să speculăm să bdquointerpretămrdquo puțin am putea spune că Israel Pincu Lazarovici (n 12 mar-tie 1912) nu a plecat la vacircrsta de doar un an ci a fost mai degrabă bdquotransportatrdquo de familie (părinții ndash Moise și Klara plus cei șapte frați și surori) de la Tacircrgu-Neamț la Montreacuteal (Canada) Asta ca să ne explicăm icircntr-un fel atitudinea rebelă care l-a caracterizat toată viața vi-itoare pe bdquocopilul născut gata circumcisrdquo conform unei legende urbane locale

Așadar după ce ani la racircnd a crescut icircn cultura și limba idiș (războindu-se cu bandele de antisemiți din cartierul St Urbain unde locuia apartamentul familiei fiind situat sub un bordel și dobacircndind ast-fel porecla bdquoNappyrdquo prescurtare de la Napoleon) la treisprezece ani a refuzat să facă Bar Mitzvah ru-pacircnd relațiile cu tatăl său Dar sprijinit de mama sa s-a icircnscris la Liceul bdquoBaron Byngrdquo unde s-a predat cu totul limbii engleze sub influența profesorului Saunders (bdquoNu auzisem niciodată limba engleză atacirct de frumos citită atacirct de puternic redată și icircmi amintesc că stăteam liniștit pe scaunul meu și ascultam captivat cum sune-tele umpleau camera rdquo) Apoi cititor avid de filosofie cu o preferință specială pentru Marx și Nietzsche icircn 1929 s-a alăturat Ligii Tinerilor Socialiști pozițiile ra-dicale exprimate determinacircnd excluderea sa din liceu (terminat totuși cu examene finale icircn particular) S-a icircnscris la Colegiul MacDonald icircn 1934 și a obținut o di-plomă icircn zootehnie () icircn 1939 dar articolele sale din ziarul studențesc i-au adus o faimă de bdquocomunistrdquo care a avut drept consecință interdicția de a intra icircn SUA pentru o perioadă de peste douăzeci de ani Icircn loc să se bdquolinișteascărdquo Irving (Peter) Layton (cum a icircnceput să semneze după 1937) a fondat bdquoClubul de cercetare socialărdquo unde s-a afirmat ca un foarte bun orator icircn favoarea ideilor bdquostacircngisterdquo activitate extinsă și la Cafe-neaua Horn din Montreacuteal (succesul său icircn dezbaterile publice l-au propulsat icircn timp spre emisiunea bdquoFighting Wordsrdquo de la CBC făcacircndu-l și un profesor icircndrăgit de elevii și studenții de la Liceul evreiesc bdquoHerzliahrdquo Univ

Sir Geoge Williams Concordia Univ York Univ Gu-elph Univ Toronto șamd) Icircn viața privată a trăit icircn compania a cinci femei cu unele căsătorit cu altele nu

Ca scriitor Irving Layton ndash după o bdquopregătirerdquo de aproximativ un deceniu ndash a devenit cunoscut icircn 1944 cacircnd a elaborat poemul bdquoIcircnotătorulrdquo (icircntr-un restaurant pe un șervețel cu pixul unei chelnerițe) care s-a consti-tuit icircntr-un fel de bdquomatricerdquo a creației sale Ulterior el nu a fost o prezență comodă nici icircn literatură Renumele de bdquocacircrcotașrdquo i-a precedat opera și a deranjat comoditățile

establishmentului Mai ales cacircnd făcea observații des-pre bdquopăgacircnismul fără transpirație al lui Wallace Stevens Anglicanismul obosit al lui Eliot Bizanțul de basm al lui Yeats Pastoralismul icircngrozitor al lui Frostrdquo

Prietenul și emulul său poetul Kenneth Sherman scria la icircmplinirea unui secol de la nașterea lui Irving Layton bdquoPotrivit lui Layton ar trebui să ne icircndreptăm atenția către scriitorii care au atins limita ndash și icircn acest sens a vorbit despre Kafka Dostoievski Genet și Beckett ndash pentru că au exprimat dilema noastră ac-tuală Icircn spirit Layton seamănă cel mai mult cu acei poeți din Europa de Est din a doua jumătate a seco-lului al XX-lea ndash Milosz Herbert Holub ndash autori care au cerut mai multă poezie și totodată poeți ademeniți să rămacircnă deasupra luptei Cu siguranță niciun poet canadian icircnainte sau de atunci icircncoace nu s-a ocupat mai profund de disconfortul nostru contemporan sau nu a lucrat mai fierbinte pentru a plasa poezia icircn centrul culturii noastre astfel icircncacirct să poată acționa ca o vin-decarerdquo

Icircn cele peste 40 de volume publicate (Iubește vier-mele cuceritorului Elementul verde rece Vițelul de aur și alte poezii Un covor roșu pentru soare Cocoșul care racircde Lac de unghii Focul icircntunecat etc) Irving Layton chiar asta a clamat un portret al omului care refuză cruzimea per-versiunea minciuna

Frumusețea ca reflectare a inteligenței și a educațieiSpiritul critic

Faptul că Ștefan Cazimir icircn anii lsquo90 a reprezentat icircn Parlament un Partid al cărui membru fondator era și care se nu-mea Liber Schimbist a fost ca o gură de aer proaspăt după ce ani mulți socie-tatea noastră fusese obligată să ascul-te discursurile lui Nicolae Ceaușescu icircntr-un bdquolimbaj de lemnrdquo Dar nici cu aleșii noștri postrevoluționari nu stăteam mai bine la acest capitol Lingviștii și publicul cultivat găsesc icircn speech-urile deputaților și senatorilor din Parlamentul Romacircni-ei icircn ultimele decenii biblioteci icircntregi de erori datorate nu emoției nici grijii pentru țărișoară ci semidoctismului inculturii și instrucției făcute bdquope puncterdquo Nu este deci surprinzător că deși nu are vechimea de parlamentar a altora Ștefan Cazimir s-a nu-mărat printre cei mai buni oratori ai noștri

Eu nu l-am avut profesor dar știu din mărturiile altora că și cursurile și semina-riile ținute de el erau un veritabil spectacol de idei de erudiție și de rigoare metodologică și terminologică A evocat el icircnsuși episoade din viața sa la catedră și din experiența didactică icircn mai multe racircnduri A analizat de pildă cu maxi-mă seriozitate de ce succesivele promoții de studenți racircd tot mai puțin la anumite glu-me (fiindcă nu le mai gustă fiind ele bdquofu-materdquo sau fiindcă nu le mai icircnțeleg lipsin-du-le contextul și referentul) Icircn alt articol făcea o cercetare asupra felului icircn care un profesor corectează zecile de lucrări Cazi-mir bazacircndu-se pe studii serioase cvasi-științifice consacrate subiectului Cacircnd icircncepi să corectezi luacircnd primele lucrări din teancul gros eziți să pui nota fiindcă vrei să vezi icircntacirci nivelul general spre finele corectatului cacircnd obosești și te-ai icircncărcat cu conținutul zecilor de lucrări deja citite tinzi să devii mai indulgenthellip Despre orice ar vorbi sau ar scrie Ștefan Cazimir este mereu avizat hipercompetent cu o vie cu-riozitate intelectuală și cu dorința vizibilă de a icircmpărtăși cititorului nu numai cunoștințe ci și un anumit spirit raționalist și umanist al lecturii pe care i-o propune El e nu nu-mai un profesor de literatură de istoria lite-raturii romacircne ci și unul care te icircnvață ce icircnseamnă spiritul critic și ce presupune să-l folosești ca pe un operator de limbaj de semn lingvistic și de semnificație simbolică

Prin acest spirit critic mereu viu prin cultura vastă și nivelul unei erudiții greu de egalat Ștefan Cazimir este icircn cultura contemporană ce era Șerban Cioculescu marele critic și istoric literar din strălucita galerie interbelică Cazimir nu e mai puțin acid și bdquochițibușarrdquo decacirct cel care fusese supranumit bdquoȘerban cel Răurdquo iar unele dintre polemicile pe care le-a purtat au fost adevărate turniruri pentru apărarea unei anumite ipoteze a unui adevăr al textului a unei interpretări personale a acestui ade-văr textual Și Caragiale-tatăl face parte din numitorul lor comun ca și Cioculescu Ca-zimir i-a dedicat lui Caragiale cacircteva cărți fundamentale

Icircl citesc cu bucurie icircn paginile bdquoRomacirc-niei literarerdquo așa cum o făceam și icircn co-loanele bdquoAdevărului literar și artisticrdquo (seria Cristian Tudor Popescu - C Stănescu) Textele sale au ceva luminos și clar Din ele se vede nu o poziție de autoritate a semna-tarului ci voința lui de a fi icircnțeles icircn profun-zime și detalii subiectul (uneori extrem de dificil) abordat și de a face lectorul părtaș la această icircnțelegere

Dacă icircn spatele lui Ștefan Cazimir icircn fundal e Biblioteca icircn fața lui este mereu Cititorul

DANIEL CRISTEA-ENACHE

Profil de scriitor

La 1 aprilie s-au icircmplinit 56 de ani de la moartea Helenei (născută Chaja) Rubinstein producătoare de cosmetice și colecționară de artă S-a născut icircn ghetoul evreiesc din Cracovia la 25 decembrie 1872 icircn-tr-o familie icircn care era cea mai mare dintre cele opt fiice A fost verișoara lui Martin Buber și a mamei lui Ruth Rappaport Chaja A emigrat icircn Aus-tralia icircn 1896 după ce a refuzat o căsătorie aranjată de părinți Icircnainte să plece mama i-a pus icircn bagaj o

duzină de borcănele de cremă de față icircngrijorată că fata nu va mai avea cu ce să icircși icircngrijească pielea Aspectul ca de alabastru al tenului ei a atras atenția multor femei din Australia care i-au cerut sfaturi pri-vind bdquorutina de frumusețerdquo Lucracircnd ca vacircnzătoare la băcănia unchiului ei și-a dat seama că priceperea pe care o dobacircndise ar putea s-o ajute să-și schimbe fundamental viața Și-a vacircndut o parte din cre-mele cu care venise iar planul a devenit acela de a recrea formula cremei de față pe care o folosea și de a le icircnvăța pe femei regulile icircnfrumusețării Una dintre replicile ei era bdquoNu există femei uracircte ci doar femei leneșerdquo care nu au disciplina de a se icircngriji suficient Ea conside-ra frumusețea nu numai un mod de seducție și putere ci și o reflectare a inteligenței și a educației

Icircn curacircnd avea să-și lanseze cre-ma bdquoValazerdquo care avacircnd succes i-a permis să-și deschidă un salon de cosmetică icircn centrul orașului Mel-bourne S-a impus apoi pe piața din Sydney iar icircn cinci ani a reușit să finanțeze deschiderea unui salon la Londra punacircnd bazele uneia dintre primele companii de cosmetice din lume Și-a dezvoltat astfel afaceri la

nivel internațional iar succesul de care s-a bucurat a motivat-o să spri-jine instituții caritabile care se ocu-pau de educație artă și sănătate La Londra s-a căsătorit icircn 1908 cu jurnalistul Edward William Titus cu care a avut doi fii S-au mutat la Pa-ris iar icircn 1914 au emigrat icircn Ame-rica Pe piața americană a rivalizat cu Elizabeth Arden o altă mare fe-meie de afaceri icircn domeniul cosme-ticelor Helena Rubinstein ar fi spus bdquoCu ambalajele ei și cu produsele mele am fi condus lumeardquo Icircn 1928 și-a vacircndut afacerile fraților Leh-man iar peste zece ani a divorțat și s-a recăsătorit cu prințul Artchil Gourielli-Tchkonia din Georgia Icircn 1953 a icircnființat Fundația filantropică bdquoHelena Rubinsteinrdquo care obținea fonduri pentru cercetarea medicală și dezvoltarea altor ramuri icircn do-meniu A fost fondatoarea compa-niei de succes Helena Rubinstein Incorporated prin care a devenit una dintre cele mai bogate femei din lume A murit la New York la 1 aprilie 1965 Icircn 1973 compania a fost vacircndută către Colgate-Palmoli-ve care icircn prezent este deținută de grupul LrsquoOreacuteal

CLAUDIA BOSOI

Irving Layton ndash de la Tacircrgu-Neamț pe listele NOBEL

Traducere și prezentare deEMIL NICOLAE-NADLER

(Continuare icircn pag 22)

Irving Layton și Leonard Cohen icircn 1961 (la o lansare comună de carte)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Sub acest titlu apare icircn ziarul Neamul evreiesc din 22 martie 1946 informarea despre adunarea plenară a Uniunii Evrei-lor Romacircni numită organizație democrată aflată sub președinția lui Zelțer-Sărățeanu

Dezbaterile au avut icircn vedere activitățile din luna februarie cacircnd au continuat de-mersurile la diferite ministere Au fost de-puse memorii și proteste la Ministerul de Interne Justiție Culte Apărare Națională Educație Națională Finanțe Externe și la Marele Stat Major La Ministerul de In-terne s-au depus proteste icircn problema recrudescenței antisemitismului Au fost semnalate manifestări antisemite icircn dife-rite localități precum Hațeg Răducăneni Drăgășani icircn școli și la Universitatea din București Icircn memoriul adresat Ministerului Justiției s-a cerut adoptarea unei legi pri-vind reglementarea cetățeniei bdquoSe apro-pie alegerile se arăta icircn memoriu și icircncă mai există o importantă categorie de evrei care nu are reglementată cetățenia romacirc-nă Legea revizuirii cetățeniei adoptată de guvernul Goga-Cuza icircn ianuarie 1938 nu a fost icircncă abrogată Anii de prigoană au creat o serie de situații speciale și icircn acest domeniu Au fost evrei care au renunțat la cetățenia romacircnă și au plecat icircn exil După 23 August s-au icircntors iar situația lor din punctul de vedere al cetățeniei nu este re-glementatărdquo S-a intervenit pentru aplicarea legii nr 6071945 care preve-dea restituirea bunurilor mobi-le luate evreilor deportați De la Ministerul Cultelor și de la cel al Educației Naționale s-au ce-rut subvenții pentru instituțiile de cult cultură și asistență socială S-a ce-rut revizuirea impunerii meseriașilor liber-profesioniștilor comercianților și indus-triașilor evrei care din motive rasiale nu și-au putut exercita profesiunea

O deosebită atenție a fost acordată or-ganizării ajutorului pentru foștii deportați care și-au pierdut toate bunurile S-a ce-rut atacirct acordarea de ajutoare pentru foștii pres tatori de muncă obligatorie cacirct și clasarea chemării icircn judecată a foștilor deportați care nu s-au prezentat la concen-trare Președintele Sărățeanu a făcut o am-plă expunere asupra situației politice inter-ne și externe situacircnd problema evreiască icircn acest context A insistat asupra faptului că icircncă nu s-a rezolvat restitutio in integrum pentru evreii care au fost supuși jafurilor pogromurilor și deportărilor de către regimul Antonescu

Pe lacircngă discutarea situației interne plenara a fost informată de poziția UER față de problema Palestinei de răspunsuri-le care s-au dat la ancheta unei comisii an-glo-americane bdquoProblema palestiniană se spunea icircn răspuns poate fi rezolvată numai pe plan internațional de către Națiunile Uni-te URSS Marea Britanie și Statele Unite trebuie acordată libertatea de imigrare icircn Palestina trebuie abolite prevederile Cărții Albe și ale tuturor măsurilor restrictive apli-cate evreilor din Palestina a căror muncă constructivă este o chezășie de prosperita-te pentru toți locuitorii din Țara Sfacircntă tre-buie consolidat căminul evreiesc icircn Palesti-na pe baza unei conlucrări sincere cu po-porul arab eliberat din cătușele exploatării feudalerdquo Plenara a aprobat icircn unanimitate răspunsurile date la ancheta respectivă

Icircn final s-a adoptat hotăracircrea cu privi-re la redeschiderea Universității Populare Așadar deși Sărățeanu s-a alăturat Co-mitetului Democratic Evreiesc susținacircnd că CDE a luat poziție față de toate pro-blemele care interesează viața evreiască făcacircnd abstracție de faptul că respectiva organizație a fost creată din inițiativa PCR pentru a asigura controlul politic al puterii comuniste icircn lumea evreiască totuși acti-vitatea lui se icircnscrie icircn istoria contempora-nă a evreilor iar istoriografia evreiască nu poate face abstracție de personalitatea lui

LyA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

PLENARA UER

ndash Ce faceți pentru asta ca președinte de comunitate

ndash Icircnainte de pandemie aveam icircntacirclniri cu elevi de liceu Copiii pregăteau compuneri despre Ho-locaust eu le istoriseam ce s-a icircn-tacircmplat atunci cu evreii din orașul nostru Organizam lansări de car-te la temă Tineri icircnsoțiți de pro-fesori vizitau sinagoga Unii se arătau interesați de Tora de ebra-ică A existat și continuă să existe dialog interconfesional mai ales cacircnd veneau icircn țară descendenți ai dinastiei rabinice Paneth fostă conducătoare spirituală icircn zonă La Muzeul de Istorie a Dejului a avut loc lansarea monografiei apărute la Ed Hasefer bdquoIstoria comunităților evreiești din Dej Beclean Tacircrgu Lăpuș Reteag Ileanda și icircmpre-jurimile acestorardquo de Zoltan Singer zl fost președinte al comunității Autorul a activat icircn mișcarea sionis-tă a fost trimis icircntr-un detașament de muncă forțată a supraviețuit Holocaustului Nu cred să exis-te cineva care să parcurgă cartea fără să fie mișcat de dramatismul său Continui să păstrez online le-gătura cu școlile unde se predă is-toria Holocaustului cu oameni de toate religiile convins că educația este mijlocul cel mai eficient de contracarare a antisemitismului și negaționismului

ndash Aminteați de sinagoga din oraș Are nevoie de restaurare

ndash Sigur Edificiul a fost con-struit icircntre 1907-1909 Dar pentru asta avem nevoie de fonduri care ne depășesc enorm puterile Icircn-

cercăm să realizăm un parteneriat icircntre FCER și Primăria din Dej Cu atacirct mai mult cu cacirct e singurul lăcaș de cult mozaic rămas Icircnain-tea Holocaustului au existat icircncă 13 sinagogi Autoritățile locale ne ajută la icircntreținerea sinagogii și a celor trei memoriale dedicate victimelor Holocaustului Facem tot posibilul să păstrăm patrimoniul sacru zonal mikva din oraș cimitirele din Dej și icircmprejurimi a căror icircngrijire este iarăși o problemă gacircndiți-vă doar la plata icircngrijitorilor din localitățile unde nu mai trăiesc evrei Ar fi bine dacă s-ar icircnființa hevrot kadișa re-gionale dar finanțarea e o chestiu-ne care ține de Federație

ndash Sunt vestigii care denotă o prezență evreiască puternică icircn tre-cut Puteți schița cacircteva repere

ndash Deși prezența evreilor icircn oraș și icircn comunele icircnvecinate a fost permisă abia la icircnceputul secolului XIX Comunitatea Ortodoxă Evre-iască din Dej ființa icircn 1863 cu toate instituțiile care-i confereau acest statut hevra kadișa măcelărie heder ieșivot Talmud Tora Poalei Țedek mikva Membrii dinastiei ra-binice Paneth erau lideri religioși Funcționau organizații evreiești Asociația de Caritate a Femeilor Israelite Casa de Ajutor Reciproc azil orfelinat sub egida Joint-ului bancă evreiască pentru icircmprumu-turi mici Linat Țedek Cercul Soci-al Evreiesc Icircntre 1918-1935 s-au icircnființat filiale ale Convenției Sionis-te Organizației Tineretului Sionist WIZO HaPoel Hamizrahi Bnei Aki-va HaNoar HaȚioni Betar Icircn peri-

oada interbelică am avut o viață economică so-cială culturală icircnfloritoare Apoi au venit anii Ho-locaustului 300 de evrei dejeni au fost trimiși icircn 1942 la muncă forțată pe fron-tul ucrainean Au pierit acolo 140 dintre ei din cauza foametei a bo-lilor a torturilor La 31 martie ´44 se instituie obligativitatea de purtare a stelei galbene La 16 aprilie au fost confiscate toate proprietățile evreiești Icircntre 3-5 mai toți evreii dejeni peste 3000 au fost trimiși icircn ghetoul din Pădurea Bungăr din vecinătatea orașului Icircndură foame sete lipsă de minime condiții sani-tare torturi La 28 mai 4 și 6 iunie s-a făcut deportarea la Auschwitz icircmpreună cu ceilalți din comitat Icircn total - 7870 Au supraviețuit circa 300 Comunitatea a fost reicircnființată icircn 1946 dar marea majoritate a fă-cut Alia

ndash Cum gestionați problemele is-cate de pandemie

ndash Icircncerc să păstrez coeziunea comunitară firește cu respectarea restricțiilor sanitare Mă icircntacirclnesc cu membrii comunității icircn grupuri mici icirci consiliez din punct de vedere psi-hologic icircncerc să le mențin treaz interesul pentru probleme specifi-ce iudaismului Tinerilor puțini cacircți sunt le recomand cărți participări la evenimente online organizate de FCER Joint JCC Caut să-i ajut pe asistați cu ce au nevoie Mulțumesc DASM-ului pentru spri-jin Mă stimulează dorința tuturor pentru păstrarea tradițiilor relațiile interumane foarte bune dintre noi

ndash Ce credeți că trebuie să facă președintele unei comunități mici pentru a o menține

ndash Să găsească soluții pentru a trece cu bine de această perioa-dă grea sanitar și economic Să aibă grijă de asistați Să atragă ti-nerii spre comunitate Să combată negaționismul Să popularizeze is-toria comunității sale

IULIA DELEANU

bdquoDe cacircte ori trec prin momente grele mă gacircndesc la tatăl meu care a pierdut doi copii și pe mama lor icircn Holoca-ust A fost unul dintre puținii supraviețuitori Eu m-am născut icircn 1956 Părinții nu ne vorbeau despre asta poa-

te ca o măsură de protecțierdquo mărturisește Mișu Rosenberg președintele comunității din Dej bdquoMă gacircndesc totodată la copiii mei cărora le doresc să trăiască icircntr-o lume cacirct mai de-

centă rațională lipsită de excese naționalisterdquo

bdquoIcircn această perioadă grea icircncerc să păstrez coeziunea comunitarărdquo

Interviu cu MIȘU ROSENBERG preşedintele CE Dej

Raport privind antisemitismul icircn 2020

Panedemia de coronavirus a intensificat diferite forme de antisemitism

Icircn ajunul Zilei de Comemorare a Holocaustului icircn Is-rael Centrul Kantor de Studiere a Evreimii Contempo-rane Europene (Universitatea Tel Aviv) a dat publicității Raportul Anual despre antisemitism pe 2020 care se bazează pe mii de mărturii din diferite regiuni ale lumii obținute prin rețeaua internațională stabilită icircn urmă cu cacircțiva ani de Centrul Kantor Conținutul raportului a fost prezentat icircntr-o conferință de presă de dr Dina Porat directoarea Centrului

Vorbitoarea a scos icircn evidență stracircnsa legătură a evoluției și naturii antisemitismului cu pandemia de coronavirus Icircn 2020 a arătat dr Porat au reapărut prejudecăți superstiții și teorii bizare precum și mani-festări jignitoare și vicioase verbale și vizuale de anti-semitism

Acuzația cea mai frecventă a antisemiților a fost că evreii și israelienii sunt de vină pentru dezvoltarea și răspacircndirea coronavirusului sau bdquoiudeovirusuluirdquo ca să realizeze vaccinul și tratamentul pe care să le vacircndă apoi și să icircncaseze un profit uriaș Acuzația a circulat icircn zeci de țări icircnsoțită de mesaje și caricaturi agresi-ve Grav este că acuzațiile nu au provenit numai din cercuri extremiste sau țări ca Turcia Autoritatea Pales-

tiniană Iranul ci și din racircndul populațiilor cu identități politice și ideologice bine definite

Din cauza măsurilor de carantină socializarea evreilor cu inamicii lor a fost mai redusă astfel că și numărul evenimentelor violente a scăzut de la 456 icircn 2019 la 371 icircn 2020 Nu au avut loc atacuri ucigașe iar incidentele legate de proprietățile private s-au redus de la 170 icircn 2019 la 107 icircn 2020 deoarece lumea a stat acasă Totuși vandalizarea proprietăților comuni-tare și a instituțiilor a continuat cea a cimitirelor și a memorialelor dedicate Holocaustului a crescut de la 77 icircn 2019 la 96 icircn 2020 iar a sinagogilor de la 53 la 63 S-a icircnregistrat o escaladare a incidentelor antisemite icircn SUA și Germania icircn schimb un declin semnificativ s-a icircnregistrat icircn Australia Marea Britanie și Franța icircn acest ultim caz a avut loc o reducere cu 50 a tuturor tipurilor de incidente antisemite datorită lockdown-ului sever Creșterea numărului de incidente a avut loc icircn state cu o populație evreiască numeroasă Cu excepția Ucrainei icircn celalate țări din Europa Centrală și de Est nu s-a icircnregistrat o creștere a incidentelor icircn 2020

Icircn schimb activitățile an-tisemite s-au intensificat pe

EVA GALAMBOS(Continuare icircn pag 20)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 17

La mulți ani Irina Marin-Cajal

Irina Marin-Cajal este dovada vie a faptului că un copil crescut icircn lumi-na și căldura unor părinți de o calitate umană excepțională va călca pe ur-mele lor icircn propria sa existență

Căldura sufle-tească a regreta-tului academician și președinte al FCER Nicolae Cajal ca și a soției sale Berthina (Bibi) Cajal preo-cuparea medicu-lui și profesorului Cajal de a-și ajuta semenii de cacircte ori putea s-au transferat din plin asu-pra fiicei Adăugăm pasiunea pentru artă aceeași dăruire față de familie și avem motivele pentru care o felicităm pe Irina Marin-Cajal de ziua ei

La mulți ani Irina

Ad Mea Veesrim prim-rabin

Rafael ShafferDe peste un deceniu de cacircnd se

află la București prim-rabinul Rafa-el Shaffer a dovedit că reușește să pună comunitatea pe primul loc și să se dedice atragerii cacirct mai multor evrei icircnapoi către sinagogă după icircn-depărtarea din anii comunismului

Pe lacircngă dificultățile generate de vacircrsta medie icircnaintată a comunității evreiești din București prim-rabinul a avut de luptat de mai bine de un an și cu greutățile puse de pandemie icircn calea celor care simțeau nevoia de a fi icircmpreună de sărbătorile mozai-ce dar nu numai

A reușit să facă din mediul comunitar online unul icircn-cărcat de spiritualitate iudaică prin textele de studiu transmise enoriașilor icircnainte de Șabat prin inițiative pre-cum prezentarea organizării la do-miciliu a Sederului de Pesah și multe altele ceea ce a ajutat la menținerea vie a flăcării mozaismului

Ad Mea Veesrim (RE)

Negarea Holocaustului tulpina britanică

Icircn urmă cu doar un secol rata mortalității la copii icircn Europa și SUA era icircntre 25 și 40 Pojarul polio-mielita difteria erau boli care făceau ravagii icircn icircntrega lume

Vaccinarea copiilor a redus această rată icircn ziua de azi pacircnă la 14-45 rata de mortalitate fiind icircn special urmarea refuzului vaccină-rii

Descoperirea vaccinului este unul dintre marile progrese ale medicinei moderne O formă premergătoare vaccinării a fost folosită icircncă din anul 200 icircen icircn Roma antică icircmpotriva variolei acest procedeu fiind atestat din nou icircn 1500 en icircn China și icircn 1600 en icircn India Metoda se chea-mă inoculare și constă icircn introduce-rea unui agent infecțios viu icircntr-un individ sănătos icircntr-un mod contro-lat printr-o parte a pielii unde poate fi ușor absorbit cum ar fi mucoasa din nas sau printr-o zgacircrietură icircn piele

Metoda inoculării a mai fost folo-sită icircn Turcia Africa și mai tacircrziu icircn jurul anilor 1700 a ajuns și icircn Euro-pa și Statele Unite Nu era o metodă perfectă rata deceselor icircn cazul va-riolei era icircn jur de 2-3 dintre indivi-zii inoculați cu forma patogenă dar

cu certitudine reprezenta un progres față de mortalitatea de pacircnă la 30 icircn urma icircmbolnăvirii prin contractarea patogenului icircn mod natural

Icircn 1796 Edward Jenner un me-dic englez a condus primul studiu științific icircn privința vaccinării folosind varicelă provenită de la vite pentru a induce imunitate icircmpotriva variolei la oameni Varicela la vite este o boală virală cauzată de un virus care este foarte asemănător cu virusul variolei la oameni Richard Dunning prieten cu Edward Jenner a introdus terme-nul de bdquovaccinrdquo folosind forma latină a cuvacircntului bdquovaccardquo Edward Jenner a pus bazele vaccinării prin tehnicile de alterare folosite

Vaccinarea este o formă mo-dernă de inoculare mult mai sigură datorită faptului că agentul infecțios este introdus icircn organism icircntr-o for-mă atenuată cu scopul de a pregăti sistemul imunitar pentru o posibilă interacțiune cu patogenul real Pri-mele eforturi de a introduce vacci-narea și a descuraja inocularea au apărut prin 1800 Anglia a interzis icircn 1840 metoda inoculării și a icircnceput promovarea vaccinării gratuite la co-pii

Louis Pasteur microbiolog și chi-mist francez este indiscutabil unul dintre liderii revoluționării vaccinu-lui Icircn 1879 Pasteur produce primul vaccin dezvoltat prin folosirea unei forme atenuate a bacteriei care pro-duce holera Icircn 1880 tot el dezvoltă vaccinuri icircmpotriva infecțiilor morta-le precum rabia antraxul difteria și pojarul Toate aceste vaccinuri sunt obținute folosind diferite metode de atenuare a agentului infecțios

De la apariția lor vaccinurile s-au dezvoltat și icircmbunătățit permanent Tipul de vaccinuri bdquoinactiverdquo folosesc o versiune moartă a patogenului care cauzează boala Hepatita A vaccinul icircmpotriva gripei a poliomielitei sunt exemple de astfel de vaccinuri Vac-cinurile bdquoviirdquo folosesc o formă atenu-ată a agentului infecțios Vaccinurile icircmpotriva pojarului variolei rubeolei sunt exemple de vaccinuri care folo-sesc forme vii ale elementului pato-gen Alte tipuri de vaccinuri sunt cele care folosesc o toxină provenită din agentul infecțios care cauzează boli cum ar fi difteria și tetanosul Alte vaccinuri folosesc porțiuni din pato-gen pentru a crea reacția imunitară dorită la agentul infecțios Exemple ar fi cele icircmpotriva hepatitei B HPV meningitei

Vaccinurile virale utilizează apa-ratul celular existent icircn organismul nostru și ca sistem de livrare folosesc un virus modificat Acestea au fost folosite icircn boli precum Ebola HIV și

Din istoria vaccinăriiAutoarea acestui articol dr Diana David-Rus este membră a Comunității

Evreilor din București și a celei din Muumlnchen (Germania) unde locuiește ac-tualmente lucracircnd la Institutul de Sănătate al guvernului bavarez Dr Di-ana David-Rus este specializată icircn bioinformatică și modelare matematică icircn biologie și are un doctorat obținut icircn Statele Unite icircn domeniul Computa-tional Biology

forme de gripă Ele sunt folosite azi icircn lupta icircmpotriva COVID AstraZe-neca și JampJ sunt exemple de astfel de vaccinuri virale

Vaccinurile de tip ARN sunt studi-ate de cacircteva decenii icircnsă apariția epidemiei de COVID a creat posibi-litatea utilizării unor astfel de vacci-nuri icircmpotriva acestei boli Avantajul acestor vaccinuri este că pot fi create icircn foarte scurt timp și datorită faptului că nu conțin virusiri vii nu există ni-ciun risc de a cauza boală icircn persoa-na vaccinată Sunt unele dintre cele mai sigure vaccinuri dezvoltate pacircnă icircn ziua de azi și reprezintă icircnceputul unei noi ere icircn domeniul vaccinării Datorită progreselor tehnologice ele vor putea fi folosite icircmpotriva unei multitudini de boli inclusiv icircn lupta icircmpotriva cancerului Vaccinurile de tip ARN pot eradica viitoare boli și focare de infecții icircnainte ca acestea să se transforme icircn epidemii tocmai datorită vitezei cu care astfel de vac-cinuri pot fi create

Dr DIANA DAVID-RUS

Cu toa-te că istoricii consideră că primele exem-ple de negare a Holocaus-tului după cel de-al Doilea Război Mondi-al ar fi apărut icircn declarațiile și scrierile unor fasciști

antisemiți și personalități de extremă dreapta din Franța Suedia și Statele Unite un studiu britanic arată că un rol esențial chiar primordial a fost ju-cat de simpatizanții naziști din Marea Britanie atacirct icircn timpul războiului cacirct și imediat după bdquoS-a creat un model folosit de atunci de cei care icircncearcă să nege Holocaustulrdquo a afirmat Joe Mulhall autorul volumului bdquoFascis-mul britanic după Holocaust de la nașterea negării pacircnă la revoltele din Notting Hill 1939-1958rdquo (la Notting Hill au avut loc atacuri și proteste ra-siste icircmpotriva imigranților de culoare din Caraibe) relatează The Times of Israel

Istoricul a arătat că liderul fascist britanic Oswald Mosley a jucat un rol principal icircn apariția negării Holocaus-tului după război Cercetătorii ignoră fascismul britanic deși faptele prezen-tate de Mulhall dovedesc caracterul timpuriu al negării Holocaustului prin-tre reprezentanții acestui curent Din momentul icircn care au apărut informații despre atrocitățile naziste scrie is-toricul Mosley și ducele de Bed ford unul dintre organizatorii partidului de extremă dreapta Poporul Britanic au căutat să minimalizeze sau să res-pingă faptele invocate Ei au consi-derat imaginile apărute drept falsuri iar informațiile despre brutalitățile icircmpotriva evreilor exagerate de pro-pagandă La racircndul său Alexander Ratcliffe antisemit virulent și fondato-rul Ligii Protestante Scoțiene a scris icircn broșura bdquoAdevărul despre evreirdquo că

bdquotot ceea ce s-a publicat icircn presă des-pre persecuțiile teribile ale evreilor de către Hitler este icircn mare parte scris de evrei și pus icircn circulație de către ei și că sunt pure invențiirdquo

Icircn primăvara și vara lui 1945 nu a mai negat atrocitățile dar a susținut că vinovați nu sunt naziștii Acești oa-meni au murit de foame iar cei care i-au icircnfometat au fost aliații a susținut Ratcliffe

Publicațiile lui Ratcliffe și ale du-celui de Bedford nu au avut un im-pact deosebit asupra cititorilor ei fiind personalități marginale și nu au afec-tat perceperea Holocaustului de către societate dar subliniază Mulhall au creat sursele și modelele folosite mai tacircrziu de negaționiști ca David Irving și Robert Faurisson Ideile celor doi negaționiști britanici au fost prelua-te și completate de Oswald Mosley Mosley arată istoricul era o perso-nalitate bine cunoscută considerată de mulți credibilă Avea o platformă

publică extinsă mult mai mare decacirct alte personalități din extrema dreap-tă britanică El a jucat un rol importat icircn negarea Holocaustului din Marea Britanie și a elaborat numeroase ar-gumente care au fost preluate de negaționiștii Holocaustului din diferite țări cum a fost negarea lagărelor din Buchenwald și Belsen sau ideea că lagărele au fost bdquoo necesitate neplă-cutărdquo

Atacurile lui Mosley icircmpotriva pro-cesului de la Nuumlrn berg au devenit o tematică pentru negaționiștii britanici ai Holocaustului Ele au propagat ide-ea pe care istoricul american Debo-rah Lipstadt a denumit-o bdquoechivalență imoralărdquo respectiv punerea semnului egal icircntre crimele naziste și presupu-sele crime ale aliaților Toate aceste idei scrie Mulhall s-au regăsit icircn lu-crările lui Maurice Bardegraveche conside-rat primul negaționist european

EVA GALAMBOS

Icircn zilele de Sefirahellipperioadă La 27 Nisan (anul acesta icircn seara de 7 și icircn ziua de 8 aprilie) este Yom Hazikaron laȘoah ve-laGvu-

rah (Ziua Amintirii Holocaustului și a Eroismului Evreiesc) dată stabilită de Knesset pe baza datei izbucnirii răscoalei ghetoului din Varșovia 19 aprilie 1943 Data stabilită este la o săptămacircnă după Pesah și cu opt zile icircnainte de Ziua Independenței Israelului Icircn privința Zilei Independenței Israelului (Yom HaAțmaut) ea este la 5 Iyar (anul acesta icircn seara de 14 aprilie și icircn ziua de 15 aprilie) Icircn anul 1948 data proclamării Independenței Israelului a fost 14 mai Ziua Independenței este precedată cu o zi de Ziua Eroilor căzuți icircn răz-boaiele de apărare a Israelului (Yom Hazikaron leHalelei Zahal) Este simbolul trecerii de la durere la bucurie de la catastrofă la renaștere La 28 Iyar (anul acesta este icircn seara de 9 și ziua de 10 mai) este o nouă sărbătoare aceas-ta de asemenea cacircștigată prin luptă și suferință Ziua Eliberării Ierusalimului (Yom Șihrur Yerușalaym) Este ziua eliberării capitalei eterne a poporului evreu și a Israelului și a reicircntregirii orașului a eliberării Zidului de Apus din Templul de la Ierusalim Icircn anul 1968 icircn timpul Războiului de Șase Zile evenimentul s-a petrecut icircn ziua de 12 mai

Precum vedem o perioadă bogată icircn evenimente Desigur sunt diferențe icircn privința modului lor de celebrare de către diferite grupuri de evrei ndash sioniști nesioniști laici religioși ultrareligioși israelieni din Diaspora Dar ne putem aminti un comentariu asupra acestei perioade care se referă la unitate de la eliberarea națională de Pesah la eliberarea spirituală de Șavuot la primirea Torei Să sperăm că doliul se va transforma din nou icircn bucurie icircn viitor cu aju-torul lui Dumnezeu

(Urmare din pag 8)

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Noua armă israeliană a cărei tes-tare s-a icircncheiat de curacircnd va intra icircn producție la compania de armament Elbit Systems bdquoAcul de fierrdquo cum a fost numită noua armă este de fapt o eficientizare a uneia dintre cele mai comune și cel mai des utilizate arme ndash mortiera sau lansatoarea de mină ndash iar comparativ cu celelalte sisteme de luptă este foarte economicoasă toată instalația costacircnd cacircteva sute de euro se arată icircntr-un comentariu al agenței de presă Metula Mortiera este icircn general o armă imprecisă

care provoacă multe victime colatera-le Icircn momentul tragerii tubul trebuie icircnclinat iar după ce se lansează pro-iectilul nu mai există vreo posibilita-te de a-i controla traiectoria aceasta depinzacircnd de multe elemente inclu-siv de condițiile meteorologice mai ales de vacircnt Deoarece nu avea un mijloc de ghidaj se icircntacircmpla adesea să explodeze cu cacircteva sute de metri icircnainte de țintă Unul dintre avantaje-le mortierei era că puteai să plasezi tubul lansator pe orice pe un vehicul 4x4 pe un transportor blindat sau chiar pe sol pe spatele sau umărul unui soldat

Soluția la care s-au gacircndit spe-cialiștii israelieni a fost realizarea de obuze de mortieră inteligente Potrivit lui Yaniv Rotem șeful Admi nistrației pentru Dezvoltarea Armelor și Infra-structurii Tehnologice din cadrul Mi-nisterului Apărării procesul de moder-nizare a durat 10 ani și este un suc-ces Recentele teste au demonstrat că toate țintele aflate la distanțe icircntre un kilometru și 12 km au fost nimerite Specialiștii apreciază că aceasta este una dintre cele mai mari evoluții ale ducerii unui război de cacircnd icircn 1915

sir Wilfred Stokes a pus la punct mor-tiera de tranșee prima mortieră mo-dernă după cele de asediu folosite icircncepacircnd din secolul al XVII-lea In-troducerea bdquoAcului de fierrdquo va modifica toate conceptele de război deoarece de-acum icircnainte fi-ecare unitate mică ar putea dispune de o artilerie mo-bilă proprie la fel de precisă ca ra-chetele Tamuz dar incomparabil mai ieftină și care dis-pune de o mare fle-xibilitate bdquoAcul de fierrdquo Oketz Plada icircn ebraică este ghidat icircn două feluri ndash prin GPS sau prin fascicule laser Cea de-a doua variantă este importantă deoarece dușmanul ar putea bruia GPS-ul Icircn schimb fasciculele laser pot fi dirijate asupra țintei printr-o mul-titudine de vectori fie de către soldați care au o legătură vizuală cu obiecti-vul fie din avioane elicoptere drone și altele Introducerea Oketz Plada va crește de cel puțin 100 de ori letalita-

tea mortierei iar procentul de lovire a țintei pacircnă la 12 km se apropie de 100 la sută Icircn același timp această nouă armă va reduce mult numărul victime-lor colaterale icircntr-un conflict Icircntacircm-

plător sau nu obuzul de 120 mm se potrivește noii mortiere americane cu care va fi icircnzestrată armata SUA o piață de miliarde de dolari Dar lucrul cel mai important este că nimeni nu a crezut că un obuz de mortieră obișnuit se va putea transforma icircntr-o armă de mare precizie Israelienii au fost icircn stare să facă acest lucru

EVA GALAMBOS

Aș dori să știu mai multe despre modul icircn care cititorii acestei distinse reviste icircși procură informațiile despre Is-rael Icircmi icircnchipui că interesul pentru Țara Sfacircntă e incom-parabil mai serios și mai extins decacirct pentru orice altă țară icircn care nu trăiești

Icircntrebarea mea nu e lipsită cred de logică Pentru că un răspuns clar m-ar convinge că aspectele de care doresc să mă ocup aici sunt cunoscute de cititor dar nu icircn amănunt și dacă așa stau lucrurile atunci nu irosesc prețiosul timp al celui care ajunge la pagina cu articolul meu

Viața e plină de paradoxuri Icircn urmă cu mii de ani So-crate pretindea că dacă știi mai multe icircți dai seama cacirct de puțin știi Dar paradoxurile icircn care se bdquoscaldărdquo Israelul de la icircntemeierea sa sunt mult mai puțin filozofice

Prea cunoscutul umorist foiletonist și cineast Efraim Kișon spunea că Israelul e unica țară icircn care părinții icircnvață de la copii limba maternă Nimic mai adevărat

Această faimoasă frază reprezintă un paradox valabil de cacircnd există Israelul și noii veniți (bdquoolim hadașimrdquo) Pacircnă icircn ziua de azi copiii și nepoții noștri ne corectează vorbi-rea și scrisul icircn ebraică Pentru oricine nu și-a ros coatele pe nicio bancă a vreunei școli israeliene limba vorbită dar mai ales cea scrisă prezintă nenumărate capcane unele benigne altele hilare iar o mică parte chiar periculoase

Icircn felul acesta se conturează un al doilea paradox tot legat de limbă și anume că majo-ritatea adulților care s-au așezat aici s-au trans-format peste noapte icircn analfabeți icircn sensul că indiferent dacă ești intelectual sau nu ai pierdut capa-citatea de a poseda cel puțin o limbă la perfecție Icircn cea maternă doar te descurci dar i-ai uitat amănuntele jocurile de cuvinte expresiile mai puțin uzuale Cacirct despre ebra-ică cum spuneam partida e pierdută de la bun icircnceput

O notă personală icircn acest subiect eu citesc curent icircn ebraică scriu curent icircn ebraică public curent icircn ebraică țin conferințe curent icircn ebraică vorbesc cu nepoții mei nu-mai ebraică și totuși nu posed comme il faut ebraica

Și acum un al doilea subiect după părerea mea nu mai puțin interesant

Propun cititorului să arunce o privire asupra situației politice din țările europene De-a lungul istoriei secolului XX populația bdquode stacircngardquo era formată din cei nevoiași din păturile socio-economice mai puțin afluente pe cacircnd bdquodreaptardquo era apanajul bogătașilor Stacircnga cerea schim-barea situației politice pe cacircnd dreapta lupta pentru menținerea ei Ei bine și icircn Israel cine dorește schim-barea culorii politicii actuale e socotit de stacircnga doar că bdquostacircngardquo aici e reprezentată icircn majoritate de intelectuali și de cei bine (și foarte bine) situați din punct de vedere socio-financiar iar bdquodreaptardquo e susținută de pături mult mai puțin alintate de soartă Știu mi se va spune că azi icircn Is-rael cele două curente cel de dreapta și cel de stacircnga nu mai sunt atacirct de diferite ca icircn trecutul nu prea icircndepărtat și cu toate acestea icircmpărțirea icircntre cele două atitudini po-litice reprezintă o realitate pe care toți o cunosc și cu care ne confruntăm aproape zilnic

Iată un al treilea aspect paradoxal al vieții israeliene cea de toate zilele

Icircn fiecare zi diversele mijloace de comunicare israeli-ene amintesc probleme legate de securitatea națională și de pericolul care pacircndește țara la fiecare graniță pentru că nicio graniță nu ne desparte de un popor prieten ci icircn cel mai bun caz de partea cealaltă se află un regim care a semnat un tratat de bdquopace recerdquo cu statul evreu

Doar că Israelul e o țară ale cărei granițe nu sunt toate recunoscute de toți De exemplu granița de nord cu Li-banul Dacă citești preceptele grupării teroriste libaneze Hezbollah vei găsi justificarea luptei icircmpotriva Israelului pentru că Hezbollah pretinde o porțiune din regiunea de nord aflată sub jurisdicție israeliană Ba mai mult formal la raison drsquoecirctre a acestei formațiuni teroriste e tocmai această pretenție teritorială

Și ce să mai vorbim de granița de est Adică de existența teritoriilor ocupateeliberate (depinde pe cine icircntrebi) icircn timpul Războiului de Șase Zile și populate de cacircteva milioane de palestinieni adică arabi foști locuitori ai fostului teritoriu aflat sub mandat britanic după Primul Război Mondial și peste o jumătate de bdquocoloniștirdquo israeli-eni Acolo lucrurile sunt mult mai complicate fiind vorba de o bdquolinie albastrărdquo (granița stabilită de ONU prin planul de partiție din noiembrie 1947) și de una bdquoverderdquo care reprezintă rezultatul Războiului de Independență din anii 1948-1949 și Iordanul care ne desparte de Iordania dar

și de ceea ce lumea numește West Bank (icircn ca-zul icircn care am reușit să bulversez icircnțelegerea noțiunilor de mai sus recomand o privire rapidă asupra hărții regiunii)

Cacirct despre granița cu Siria treaba e de asemenea foarte complicată pentru că noi am alipit la Israel o bună parte a Icircnălțimilor Golan icircn urma războiului din 1967 și acest subiect reprezintă un adevărat casus beli practic imposibil de rezolvat acea parte de pămacircnt fiind deja po-pulată cu evrei care au hotăracirct că acolo e locul lor și ni-meni nu-i poate mișca

Și la urmă ceva care seamănă mai mult cu o glumă de prost gust La o populație icircn jur de nouă milioane icircn Israel există nu mai puțin de 42 (patruzeci și două) de partide politice Extrapolacircnd aceste cifre la alte țări ar icircnsemna ca Romacircnia să aibă vreo 90 de partide Franța cam 250-280 iar Statele Unitepeste 1200 de partide

Și unde-i paradoxul Uite-l icircn ciuda multitudinii de formațiuni politice ele pot

fi icircmpărțite icircn trei sau patru subgrupe fiecare avacircnd un clar numitor comun și icircn felul acesta diferențele din inte-riorul aceleiași subgrupe se estompează și devin neesen- țiale

Aș putea continua enumerarea situațiilor cu caracter paradoxal de care ne lovim aici de cacircteva ori pe zi dar e cazul să mă opresc Dar paradoxul nr 1 și cel mai evi-dent al Israelului e icircnsăși existența sa icircn pofida tuturor celor care contestă dreptul poporului evreu de a trăi icircn patria-mumă la care s-au icircntors după o bdquoscurtărdquo absență de 2000 de ani de aceea orice alt aspect aparent șocant al vieții noastre de zi cu zi devine minuscul și neimportant

Prof dr GABRIEL M GURMAN Omer Israel

gurmanbguacil

bdquoAcul de fierrdquo cea mai nouă creație a industriei israeliene de apărare

Trăim din paradoxuri

Iudaismul una dintre

religiile oficiale ale Islandei

La sfacircrșitul lunii martie a acestui an Ministerul de Interne islandez a adăugat iudaismul religiilor recunos-cute icircn mod oficial de stat Această decizie oferă evreilor din această țară oportunitatea de a se icircnregis-tra icircn mod oficial ca membri ai unei comunități evreiești care se va bu-

cura de o serie de facilități acordate cultelor religioase și grupurilor etni-ce minoritare Legislația islandeză prevede ca fiecare cetățean cu vacircr-sta de peste 16 ani să achite anual o taxă de cult icircn valoare de 100 de dolari americani acești bani urmacircnd a fi redirecționați de către autorități organizațiilor de cult icircn mod direct proporțional cu numărul membrilor acestora Icircn prezent comunitatea evreiască din Islanda numără circa 200 de membri și se alătură celor aproximativ 50 de organizații de cult recunoscute icircn mod oficial

Rabinul Avi Feldman coordona-torul Habad Islanda a declarat publi-cației The Times of Israel că decizia de recunoaștere a iudaismului ca una dintre religiile oficiale este bdquouna importantă pentru comunitaterdquo și mai ales icircndelung așteptată Rabinul Feldman este primul rabin stabilit icircn Islanda icircn anul 2018 atunci cacircnd a părăsit Brooklynul pentru a se muta icircn Reykjavik alături de soția sa și de cele două fiice

Istoria evreilor din micul stat din nordul Oceanului Atlantic icircncepe la jumătatea secolului al XVII-lea oda-tă cu primii comercianți originari din Polonia Olanda și Danemarca La sfacircrșitul anului 2018 o propunere de interzicere a circumciziei a stacircrnit un val de reacții ferme atacirct din partea comunității evreiești cacirct și din partea celei musulmane inițiativa fiind aban-donată icircn pofida unei largi susțineri din partea liderilor a patru partide po-litice din legislativul de la Reykjavik Un eveniment fericit icircnsă a avut loc icircn februarie 2020 atunci cacircnd a fost primit primul Sul de Tora care a intrat icircn posesia comunității din Capitală grație filantropului Uri Krauss

DAN DRUȚĂ

Icircnsemnări de la fața locului

Rabinul Avi Feldman și familia sa

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 19

Operele Evei Cerbu icircntr-o licitație de artă Artmark

Diplomat chinez care a salvat zeci de mii de evrei

Continuă aplicarea măsurilor

de austeritate la FCER

Comitetul Director al FCER care a avut loc pe 19 martie 2021 a apro-bat prelungirea cu icircncă un trimestru a unor măsuri de austeritate aplica-te atacirct la nivelul Federației cacirct și al comunităților evreiești locale

Veniturile salariale brute și de mandat ale persoanelor care nu sunt și pensionari se reduc cu 5 pentru următoarele trei luni (o dimi-nuare cu 3 față de reducerea sa-larială aplicată icircn trimestrul prece-dent) Icircn cazul pensionarilor norma de lucru scade cu 15 o revenire cu 5 față de precedentele trei luni) De asemenea toate contractele de drepturi de autor sau prestări ser-vicii vor fi reduse cu minimum 15 sau suspendate Excepție fac cele la care plata reprezintă procent din contribuții de participare Tot cu 15 se vor micșora și ajutoarele religi-oase de care beneficiază membrii comunităților evreiești

Tot pentru scăderea cheltuielilor se continuă sistarea angajărilor iar pentru posturile vacante se va deci-de de la caz la caz

Măsurile menționate mai sus nu se aplică persoanelor care icircși desfășoară activitatea icircn domeniul asistenței sociale și medicale De asemenea icircn următoarele trei luni vinerea se va lucra icircn continuare de la domiciliu iar persoanele care vor asigura desfășurarea activității la se-diu icircn ziua de vineri vor lucra de la domiciliu icircntr-o altă zi

Membrii Comitetului Director au aprobat vacircnzarea unor imobi-le apartamente sau terenuri din București Rădăuți Cluj Oradea și Piatra Neamț (AM)

Diplomația publică israeliană și conflictul israeliano-arab

La sfracircșitul lunii trecute Casa de licitație Artmark a dedicat pentru pri-ma dată un eveniment expozițional și o licitație icircn mod exclusiv unei artiste Este vorba de Eva Cerbu fostă Eva Kauffman pictor și sculptor din perioa-da interbelică și de anvergură istorică manifestă icircn avangarda feminină a in-

terbelicului tacircrziu precum și icircn realis-mul militantist al perioadei postbelice scrie icircntr-o prezentare Alina Panico PR manager al Casei de licitație

bdquoAvangarda la feminin Licitație de Atelier Eva Cerbuldquo este primul eve-niment icircn piața romacircnească de artă dedicat icircn exclusivitate unei singure artiste (iar nu unei selecții colective curatoriale) 153 de opere de artă aparținacircnd toate patrimoniului atelie-rului de artist Eva Cerbu au fost scoa-se la licitație pe 30 martie reflectacircnd prin diversitatea lor completa evoluție artistică a Evei Cerbu de la perioada avangardei tacircrzii la cea a realismului propagandist postbelic și pacircnă tacircr-

ziu icircn contemporaneitate bdquoMaxy m-a icircnvățat să gacircndesc Ciucurencu ndash să văd o infinitate de culorildquo afirma Eva Cerbu icircntrebată cacircndva despre pro-fesorii ei și datoria de recunoștință

bdquoCu deferență și emoție am accep-tat propunerea familiei Evei Cerbu de a dedica marii artiste avangardiste Eva Cerbu o licitație de atelier exclu-sivă deși piața romacircnească de artă nu cunoaște precedent nici organi-zatoric nici de cotație icircntr-asemenea privință Este un prilej să facem dintr-o dată cunoscută prin panoramarea tuturor perioadelor artistice și noilor generații de colecționari munca cre-ativă robotitoare pe care Eva Cerbu a desfășurat-o răbdător icircn atelierul ei bucureștean vreme de 50 de ani așa cum au făcut-o la fel de marginalizat dar pătimaș alte avangardiste ima-ginative ori postmoderniste precum pentru a numi doar cacircteva exemple Geta Brătescu ori Margareta Sterian ori Yvonne Hassan care au benefici-at recent de o retrospectivă la Muzeul Național de Artă Contemporanăldquo a declarat Ioana Spiridon șefa biroului de artă postbelică și contemporană a Casei A10 by Artmark

Inedita ofertă de artă a putut fi admi ra-tă la parterul Palatului Cesianu-Racoviță iar evenimentul a avut loc online

Icircn urma licitației aproape toate lucrările artistei au fost cumpărate prețurile depășindu-le de multe ori pe cele de pornire (EG)

Centrul de Studii Israeliene bdquoTheo-dor Herzlrdquo din cadrul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA) icircmpreună cu Asociația Eu-ropeană de Studii Israeliene (AESI) au organizat un seminar dedicat diplomației publice israeliene și con-flictului israeliano-arab Seminarul a abordat aspecte particulare ale acestor tematici icircn cadrul a două stu-dii de caz Evenimentul a fost salu-tat de prof Remus Pricopie rectorul SNSPA și de prof Liviu Rotman di-rectorul Centrului Cele două tematici au fost moderate de prof Joanna Dy-duch președintele AESI și prof Lilia-na Popescu prorector al SNSPA

Prima temă referitoare la politica publică israeliană și probleme identi-tare a fost prezentată de dr Karoli-na Zielinska (Polonia) Ea a abordat subiectul prin cazul concret al progra-melor de ajutorare ale Israelului icircn țări din Africa subsahariană un program care durează de multe decenii și care a adus avantaje economice financi-are și tehnologice ambelor părți dar mai puține cacircștiguri politice icircn sensul că deși relațiile bilaterale erau bune nu icircntotdeauna statele africane au susținut pozițiile israeliene Icircnsă da-torită acestor programe de dezvolta-re Israelul și-a făcut o imagine pozi-tivă icircn aceste țări Programele au fost inițiate de societăți particulare rareori de stat și nu au avut implicații politice un aspect criticat de organizații ale drepturilor omului dar și de cetățeni israelieni deoarece programele de ajutorare nu au fost condiționate de sistemul politic al statelor dimpotrivă au existat relații chiar cu state condu-se de lideri autocrați

Dr Călin Georgia de la Universi-tatea Babeș-Bolyai a abordat conflic-tul israeliano-palestinian icircn contextul teoriei securității care acționează icircn cazul ambelor părți deoarece atacirct israelienii cacirct și palestinienii se con-

fruntă cu amenințări existențiale De multe ori conflictele se ivesc din reacția și contrareacția părților din neicircnțelegerea nevoilor de securitate ale fiecăreia Problemele de securi-tate pot fi folosite ca mesaje de către oamenii politici icircn condițiile icircn care există numeroase amenințări Chiar

dacă icircntr-o perspectivă mai icircnde-părtată s-ar putea ca la nivel men-tal părțile să accepte ideea reducerii amenințărilor practic nu se icircntrevede vreun termen icircn care conflictele dintre părți vor dispărea a arătat vorbitorul

Cei doi cercetători au răspuns icircn-trebărilor puse de participanți (EG)

Printre diplomații de-acum cunos-cuți din diferite țări care icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial au reușit să salveze evrei icircn pofida opoziției guvernelor lor se numără o persona-litate mai puțin cunoscută diplomatul chinez Ho Feng-Shan

Supranumit bdquoSchindler al Chineildquo Ho Feng-Shan s-a născut icircn 1901 icircn regiunea Hunan Se trăgea dintr-o fa-milie săracă mama fiind creștină de-votată iar tatăl un cercetător al con-fucianismului dar care a murit cacircnd băiatul avea șapte ani Icircn studiile sale a fost ajutat de Misiunea Luterană Norvegiană care l-a icircndrumat către Universitatea Ludwig Maximilian din Muumlnchen unde a obținut doctoratul icircn economie politică

Ho a intrat icircn serviciul diplomatic chinez fiind mai icircntacirci acreditat icircn Tur-cia apoi icircn 1937 a fost secretar unu la Legația chineză de la Viena După Anschluss icircn 1938 a devenit consul general Fiind vorbitor de germană și-a făcut mulți prieteni printre evreii din Viena

Urmărind desfășurarea conferinței de la Evian din 1938 diplomatul chi-nez și-a dat seama că icircn afară de Republica Dominicană nicio țară nu a fost de acord să primească un nu-măr semnificativ de refugiați evrei A decis să acționeze singur și contrar dispozițiilor superiorilor lui a acordat din motive umanitare 185000 de vize pentru evreii austrieci Destinația era

Shanghai și aproximativ 30000 din-tre ei s-au și refugiat acolo El și-a continuat activitatea pacircnă icircn 1940 cacircnd a fost rechemat O parte dintre refugiații evrei a rămas la Shanghai 10 ani suportacircnd ocupația japoneză alții au reușit să plece către diferite destinații Hong Kong Filipine Israel sau SUA

Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial Ho a icircndeplinit misiuni mili-tare și diplomatice pe lacircngă puterile aliate După victoria comunistă din China a plecat icircn Taiwan și a servit ca ambasador pacircnă icircn 1973 S-a retras la San Francisco unde și-a scris car-tea de memorii Cei 40 de ani ai mei ca diplomat El și-a explicat decizia icircn felul următor bdquoVăzacircnd situația dra-matică a evreilor era firesc să simți o profundă compasiune și ca om să te implici să-i ajuțirdquo

La cererea unor supraviețuitori icircn urma eforturilor sale icircn 2001 Yad Va-shem i-a acordat titlul de bdquoDrept icircntre Popoarerdquo și a relevat că Ho a fost unul dintre primii diplomați care au emis vize pentru a-i salva pe evrei de Holo-caust Cei care au cunoscut activita-tea lui au afirmat pe drept cuvacircnt că a salvat mai mulți evrei decacirct Oskar Schindler (EG)

După 80 de ani

Un sul de Tora dispărut revine comunității evreilor din Rotterdam

Un sul de Tora dispărut dintr-o sinagogă olandeză icircn timpul invaziei naziste a fost descoperit 80 de ani mai tacircrziu și redat comunității evreilor relatează site-ul Jewish Telegraphic Agency Sulul la prima vedere păstrat de-a lungul vremii icircn stare foarte bună aparținea unei sinagogi din Dordrecht a afirmat Chris den Hoed președintele Comunității Evreilor din Rotterdam - NIG

De multă vreme sulul se afla la familia Penning din Dordrecht dar icircntr-o zi cineva din familie l-a menționat istoricului local Kees Weltevrede spunacircnd

că nu se știe cum a ajuns la ei Atunci Weltevrede s-a dus la NIG

Știrea i-a bucurat pe mem-brii comunității bdquoNimeni nu știa ce s-a icircntacircmplat cu sulul din Dordrecht S-a presupus că s-a pierdut icircn timpul Holocaustu-lui ca și multe alte obiecte de cult a declarat istoricul Familia Penning nu a cunoscut originea sulului care a și fost predat

comunității evreilor a afirmat Chris den Hoed Rotterdam este foarte aproape de Dordrecht

Pacircnă la urmă calea străbătută de sulul de Tora a fost descoperită După ce icircn 1940 sinagogile au fost icircnchise icircn urma ocupației naziste mai multe obiecte de cult au fost luate de Meijer Michiel Cohen un evreu care deținea o uzină de prelucrare a metalelor El a supraviețuit Holocaustului dar cu traume grave Fabrica a fost cumpărată de la Cohen de Aart Bezemer El a găsit sulul și i l-a dat lui Kees Penning un respectat profesor din Dordrecht care a murit icircn 2001 Văduva lui Tineke i-a povestit istoricului despre sul și icircn acest fel a fost redat comunității evreiești

Numai 60 de evrei din comunitatea din Dordrecht care număra mai multe sute de membri au supraviețuit Holocaustului iar icircn anii 1980 comunitatea ca atare a icircncetat să mai existe

Acum sulul este examinat pentru a se stabili dacă se mai poate folosi la slujbe și dacă are părți deteriorate care ar necesita restaurarea (EG)

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

O sinagogă icircn memoria victimelor de la Babii Iar

Constelații diamantine ndash aprilie 2021

Semnalăm apariția unui nou număr al publicației de cultură Constelații di-amantine editată sub egida Ligii Scri-itorilor Romacircni și a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din Romacircnia

Bogatul sumar tematic reunește ca de obicei o serie de articole pe teme culturale icircndeosebi literare bio grafii ale unor oameni de litere precum și fragmente ale unor creații poetice Filosofia și istoria ideilor și a culturii se regăsesc și ele icircn paginile revis tei coordonate de redactorul-șef Doina Drăguț Nu icircn ultimul racircnd versurile unor autori contemporani au menirea de a completa orizontul cultu ral desăvacircrșit propus cititorilor (DD)

Prințul Filip al Marii Britanii

ndash un apropiat al evreilor

Dintre membrii familiei regale britanice prințul Filip soțul reginei Elisabeta decedat de curacircnd a fost persoana cea mai apropiată de evrei și de cauzele evreiești scrie publicația The Jewish Telegraphic Agency Mama lui prințesa Alice a Greciei a adăpostit icircn timpul celui de al Doilea Război Mondial o fa-milie de evrei iar pentru acest gest Yad Vashem muzeul israelian al Holocaustului i-a acordat titlul de bdquoDrept icircntre popoarerdquo

Ofițer icircn marina britanică prințul a participat la efortul de război an-tihitlerist și a avut o atitudine critică față de colaboratorii naziști inclusiv față de cei din familia lui Trei dintre surorile prințului s-au căsătorit cu nobili germani care l-au sprijinit pe Hitler Icircn aceeași măsură l-a repudiat pe fostul rege Edward al VIII-lea un-chiul reginei cu simpatii pronaziste

Icircn decursul vieții Filip a participat la evenimente evreiești și proisraeli-ene Ca susținător al prezervării me-diului icircnconjurător el a vorbit de mai multe ori la manifestările organizate de Fondul Național Evreiesc și a spon-sorizat și alte evenimente evreiești Icircn 1994 a fost primul membru al fa-miliei regale britanice care a efectuat o vizită icircn Israel cu prilejul acordării post-mortem a titlului de bdquoDrept icircntre popoarerdquo mamei sale Icircn același timp a vizitat mormacircntul acesteia de pe Muntele Măslinilor și la Yad Vashem a plantat un tei icircn memoria prințesei Alice bdquoHolocaustul a fost cel mai ori-bil eveniment din icircntreaga istorie a evreilor și va rămacircne icircn memoria vi-itoarelor generații De aceea este o atitudine foarte generoasă că aici se evocă și gestul a milioane de oameni care ca și mama mea au icircmpărtășit durerea și suferințele dumneavoastră și au făcut fapte modeste pentru a atenua oroareardquo a spus prințul la Yad Vashem

Liderii evrei din Marea Brita-nie și-au exprimat compasiunea la vestea morții prințului Viața lui Filip bdquos-a desfășurat icircn serviciul public de la participarea lui icircn marina bri-tanică icircn timpul celui de al Doilea Război Mondial la zecile de mii de angajamente pe care le-a icircndeplinit timp de 65 de ani icircn numele famili-ei regalerdquo a declarat Marie van der Zyl președinta Comisiei Deputaților Evrei Britanici La racircndul său Reu-ven Rivlin președintele Israelului și-a exprimat compasiunea pen-tru decesul prințului prin cuvintele tradiționale bdquoFie ca memoria lui să fie binecuvacircntatărdquo (EG)

Irina Marin-Cajal ndash să prețuim folclorul și tradițiile minorității rome

Ziua de 8 aprilie este și Sărbătoa-rea etniei romilor din Romacircnia oca-zie cu care Grupul Parlamentar al Minorităților din Romacircnia icircn partene-riat cu Asociația Partida Romilor Pro-

Europa au organizat la Palatul Par-lamentului o masă rotundă intitulată bdquoRomacircnia patria comună și indivizibi-lă a tuturor cetățenilor săirdquo A fost dis-cutată importanța adoptării Declarației

Camerei Deputaților privind condam-narea antisemitismului discriminării rasismului și xenofobiei pe agenda discuțiilor figuracircnd și creșterea gradu-lui de conștientizare a problemelor cu care se confruntă minoritatea romă din Romacircnia precum și aspecte juridice și culturale legate de viața minorității rome icircn țara noastră

Prezentă la manifestare Irina Marin-Cajal subsecretar de stat la Ministerul Culturii și președinta Comi-siei de Etică și Mediere a Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia a subliniat icircntre altele că bdquoastăzi sun-tem datori a rememora și a evidenția identitatea culturală lingvistică fol-clorul și tradițiile minorităţii rome ndash a doua ca importanță după numărul membrilor săi

Este de notorietate că romii au ex-celat dintotdeauna icircn domeniul artelor muzicale interpretative icircn domeniul meșteșugurilor că au fost și sunt o

prezență constantă icircn racircndul actorilor și că au avut reprezentanți de seamă icircn literatură ndash Ion Budai Deleanu și Ion Barbu (Dan Barbilian) fiind cele mai proeminente numerdquo

Icircn final vorbitoarea a subliniat bdquoexistența unor decalaje economice și sociale care reclamă intensificarea eforturilor autorităților administrației publice centrale și locale pentru in-cluziunea socială a cetăţenilor romi pentru combaterea discriminării urii și intoleranței Icircn această privință Minis-terul Culturii și-a asumat un rol activ icircn promovarea și protejarea identității și diversității culturale icircn protejarea conservarea și dezvoltarea culturii limbii tradițiilor și patrimoniului cultu-ral al minorității romerdquo

Organizatorii i-au decernat Irinei Marin-Cajal o Diplomă de excelență bdquopentru contribuția la promovarea și dezvoltarea culturii și identității minorității rome din Romacircniardquo (AM)

De Iom Hașoah ziua comemorării victimelor Holocaus tului la Kiev a fost inaugurată o nouă sinagogă Ea a fost ridicată lacircngă prăpastia de la Babii Iar acolo unde icircn ajun de Iom Kipur 1941 icircn decurs de două zile naziștii au icircmpușcat peste 33000 de evrei ndash bărbați femei și copii Este o sinago-gă-simbol și va face parte din Centrul

Memorial al Holocaustului Babii Iar Acesta este o inițiativă privată crea-tă icircn 2016 și are menirea de a cule-ge date istorice mărturii și povestiri care pacircnă de curacircnd au fost trecute sub tăcere precum și de a identifica victimele ndash scrie publicația evreiască Allgemeiner care apare icircn SUA

bdquoEste un eveniment semnifica-

tiv deoarece demonstrează anga-jamentul guvernului ucrainean de a recunoaște asasinatul icircn masă de pe teritoriul ucrainean cu atacircția ani icircn urmărdquo a declarat Mark B Levine vicepreședinte executiv al Coaliției Naționale de Sprijin pentru Evreimea Euro-Asiatică Sinagoga face parte dintr-un proiect mai vast de a crea

un complex al credințelor care să in-cludă case de rugăciuni pentru evrei creștini și musulmani deoarece aco-lo au fost executate și persoane din rezistența ucraineană precum și ho-mosexuali romi și handicapați Lacircngă sinagogă se icircnalță de acum o biserică ortodoxă și icircn viitor vor fi construite bi-serici și pentru alte credințe Numărul

total al victimelor de la Babii Iar este de aproximativ 100000 fiind cea mai mare groapă comună din Europa

Sinagoga este singurul monument pentru victimele icircmpușcate ale Ho-locaustului Structura sinagogii este confecționată din bacircrne de lemn de stejar de 100 de ani Plafonul este decorat cu o hartă a cerului icircnstelat care reproduce poziția stelelor la 29 septembrie 1942

Patrick Debois preotul catolic care icircn ultimii 17 ani și-a dedicat viața des-coperirii și identificării gropilor comu-ne ale evreilor asasinați de naziști icircn Europa de Est ocupată a explicat că documentarea și evocarea memori-ei victimelor Holocaustului executate prin icircmpușcare sunt mai importante decacirct oricacircnd bdquoLa Auschwitz sau icircn alte lagăre naziste de exterminare există locuri de vizitat Identificarea victimelor prin icircmpușcare se bazează pe găsirea unor martori oculari care să indice locurile de execuție și gro-pile comune Depunem eforturi să gă-sim dovezi Oamenii doresc să spună adevărul Trebuie să păstrăm gropile comune Fără aceste dovezi numărul negaționiștilor va crește icircn timp ce supraviețuitorii vor muri Dacă nu vom avea dovezi ale crimei nu-i vom pu-tea trage la răspundere pe asasinirdquo a declarat părintele pentru Allgemeiner (EG)

Panedemia de coronavirus a intensificat diferite formehellip

social media ca-racterizate prin

agresivitate și abuzuri verbale Un fe-nomen nou este bdquozoom-bombingrdquo-ul respectiv icircntreruperea unor conferințe organizate de centre comunitare evreiești organizații studențești a unor slujbe din sinagogi Hackerii au plasat simboluri naziste pe aceste platforme Numai icircn SUA au avut loc 200 astfel de evenimente

Grupurile extremiste mai ales de extremă dreapta respectiv suprematiști albi și neonaziști s-au mutat pe darknet care s-a dezvol-tat anul trecut Aici se pot duce fără opreliști campanii antisemite De ace-ea s-au redus manifestările antisemite

de pe social media accesibile și s-au icircnmulțit cele de pe darknet

Oponenții vaccinărilor au pus sem-nul egalității icircntre restricțiile și caranti-na menite să limiteze pandemia și mă-suri ale regimului nazist Lockdown-ul era comparat cu icircncarcerări icircn gheto-uri și lagăre de concentrare iar vac-cinurile cu experimente medicale din lagăre Certificatele de vaccinare erau considerate ca procedurile de selec-tare din lagărele naziste Campania de succes dusă de Israel icircmpotriva Covid și faptul că la conducerea unor firme producătoare de vaccinuri se află evrei au fost folosite la susținerea acuzațiilor că israelienii și evreii vor să profite de pe urma pandemiei

(Urmare din pag 16)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 21

că la anul ne vom putea icircntacirclni cu toții la Ierusalim

Icircn continuare la Templul Coral prim-rabinul Rafael Shaffer și prim- cantorul Emanuel Pusztay au rostit icircn ebraică și romacircnă rugăciunea pentru Statul Israel

La inițiativa Lucianei Friedmann președinta CE Timișoara a fost pre-zentat Centrul Național Shalva din Ie-rusalim un institut unic icircn lume pentru tratarea copiilor și tinerilor cu diferite dizabilități fizice și psihice Un grup de copii reprezentativi a transmis un mesaj special pentru comunitatea evreiască din Romacircnia și a invitat doritorii să facă o vizită la centru de-oarece numai icircn acest fel se poate icircnțelege activitatea ce se desfășoară acolo Un aspect interesant a fost scos icircn evidență de o reprezentantă a grupului și anume efectul benefic al Acordurilor Abraham care au permis stabilirea de legături cu organizații din Emiratele Arabe Unite și Bahrain Un frumos concert a fost apoi prezentat de Shalva Band icircmpreună cu Orches-tra Filarmonică a Israelului iar soliștii uneia dintre melodiile compuse de Simon amp Garfunkel au fost din Emira-tele Arabe Unite

Urări de bdquola mulți ani Israelrdquo au fost transmise de copiii Grădiniței Gan Eden de artistul grafic Sergiu Vasile iar Adrian Gueron directorul JCC a transmis mesaje de felicitare de la fa-milii din Israel

Un cadou muzical deosebit a fost oferit de Silvian Horn vicepreședintele CEB După ce a comunicat celor care urmăreau evenimentul bucuria de a fi icircmpreună de Ziua Israelului el a ară-tat că CEB vrea să le facă o mică sur-priză A fost vorba de un mic program interpretat de Corul Templului Coral iar cireașa de pe tort a fost invitata Carla Mușat care a interpretat cu mă-iestrie bdquoIerușalaim șel Zahavrdquo

Un mesaj formulat din toată inima a fost trimis și de solistul Izhar Cohen cacircștigătorul ediției din 1978 a Euro-visionului Trebuie să fim macircndri că suntem evrei și nu trebuie să ne te-mem de nimeni a spus cacircntărețul El și-a exprimat speranța ca după pan-demie să poată vizita Romacircnia și a interpretat unul dintre cacircntecele sale

Un moment muzical deosebit a fost interpretarea de către Alexandra

Chelu și Florin Chelu Madeva a melo-diei Lech Eli transmisă din frumoasa Sinagogă din Oradea

Evenimentul a luat sfacircrșit cu inter-pretarea imnurilor Romacircniei și Israe-lului de către Carla Mușat și prim-rabi-nul Shraya Kav de la Oradea

Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial după ocuparea Franței de către armata germană au fost crea-te mai multe rețele de rezistență icircn funcție de orientarea politică a mem-brilor lor Una dintre ele comunistă a fost FTP-MOI (Francs-Tireurs et Parti-sans-Main drsquoOeuvre Immigreacutee) mică dar foarte eficientă și care acționa icircn regiunea pariziană a fost creată de Boris Holban (Bruhman) evreu pro-venind din Basarabia scrie publicația franceză JForum Născut la Ataki dar crescut la Cernăuți icircn 1929 a aderat la Partidul Comunist Romacircn regiunea Hotin Pentru acțiunile desfășurate a fost arestat și condamnat la șase ani de icircnchisoare fiind icircnsă amnistiat icircn 1932 A părăsit Romacircnia icircn 1937 cu intenția de a se angaja icircn Brigăzile Internaționale pentru a lupta icircn Spa-nia trecacircnd mai icircntacirci prin Cehoslo-vacia și ajungacircnd icircn vara lui 1938 icircn Franța Datorită hotăracircrii guvernului spaniol din septembrie 1938 de a re-trage Brigăzile Internaționale de pe front a rămas la Paris și icircn 1939 la izbucnirea războiului s-a angajat icircn-tr-un regiment de voluntari străini Făcut prizonier a reușit să evadeze Ajuns la Paris Holban a recrutat lup-tători antifasciști organizacircnd icircn martie

1942 grupul parizian FTP-MOI Acest grup a desfășurat numeroase acțiuni icircmpotriva ocupanților germani pre-cum sabotaje și atacuri icircmpotriva mi-litarilor germani izolați sau icircn grupuri Fiind icircn dezacord cu direcția Partidu-lui Comunist Francez care cerea in-tensificarea acțiunilor Holban a fost demis de la conducerea grupului icircn iulie 1943 fiind icircnlocuit cu Missak Manouchian Holban a apreciat icircn mod justificat că din cauza presiunii poliției rețeaua este pe cale de des-trămare Scurt timp după aceea icircn urma unei trădări rețeaua cade și icircn februarie 1944 membrii și liderul lor sunt executați Icircn decembrie 1943 Holban este rechemat de conducerea FTP El icircl descoperă și-l execută pe trădător Rămacircne conducătorul militar al grupului pacircnă la eliberarea Parisu-lui icircn august 1944 cacircnd a fost numit comandant al Batalionului 5122 for-mat din voluntari străini

După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial la sugestia conducă-torilor Partidului Comunist Francez Holban se icircntoarce icircn Romacircnia unde a fost ridicat la gradul de general și a ocupat diferite funcții icircn armată Icircn 1950 icircn perioada epurărilor a fost demis din armată și trimis ca inginer

icircntr-o fabrică de textile domeniu icircn care a lucrat pacircnă la ieșirea la pensie icircn 1970

Mai tacircrziu revine icircn Franța iar la 8 mai 1994 sub Arcul de Triumf președintele Franccedilois Mitterrand icircl de-corează cu Legiunea de Onoare

EVA GALAMBOS

Boris Holban erou al Rezistenței franceze

Solomon Marcus cinci ani

de la intrarea icircn posteritate

Solomon Marcus de la dispariția căruia au trecut cinci ani face parte dintre oamenii de care se vorbește la prezentul continuu Icircnzestrat deopotri-vă pentru științele exacte și cele uma-niste pe care a știut să le icircmbine icircntr-o simbioză proprie cu o operă recunos-cută icircn plan național și internațional savantul este alături de Grigore Moisil fondator al studiilor interdisciplinare la noi utilizacircnd matematica icircn lingvistică analiză teatrală științe naturale soci-ologie Tot ceea ce a construit a avut ca punct de pornire icircncredințarea că fiecare domeniu de creație include o componentă artistică și una științifică Oferea exemple ilustre icircn acest sens de pildă bdquoEticardquo lui Spinoza bdquoScrierilerdquo lui John Duns Scotus Se sprijinea de asemenea pe ce au făcut anticii Un argument era Pitagora punacircnd bazele muzicii icircn limbaj matematic Semnul icircntrebării baza iudaismului funcționa icircn tot ce citea bdquoIcircndoiala ndash obișnuia să spună ndash mi se pare starea de spirit cea mai productivă și n-aș renunța la ea niciodatărdquo

Mezin icircn familia bdquoCroitorului din Backrdquo ndash cum icircși intitula unul dintre frați scriitorul Marius Mircu una din-tre cele mai bune cărți ale sale Back fiind formula anglicizată pentru Bacă-ul lor natal ndash Solomon Marcus a trăit toate dramele euforiile decepțiile generației sale Era adolescent icircn perioada de emergență a extremei drepte icircn Romacircnia A purtat steaua galbenă a făcut muncă obligatorie a fost dat afară din liceul de stat la scurt timp după examenul de ad-mitere unde intrase printre primii A continuat să icircnvețe la liceul evreiesc din Bacău Nu se limita la ceea ce se preda icircn clasă Era pasionat de Emi-nescu Arghezi Bacovia Baudelaire Rilke Printre dramaturgi preferați erau Ibsen Strindberg Caragiale Cacirct de fertilă a fost atracția s-a vă-zut Icircn vremuri de icircncercare cacircnd evreilor scoși icircn afara legii li se pre-gătea deportarea tacircnărul se rezema pe icircnvățătură moștenire ancestrală de rezistență Pasiunea pentru mate-matică icircnsă prima A avut chiar de suferit din această cauză Discuta despre bdquopartizanii geometriei neeucli-dienerdquo icircmpreună cu cacircțiva colegi pe o bancă icircn parc Era mai-iunie 1944 Frontul antinazist se apropia Agenții Siguranței ndash la pacircndă Au auzit cu-vacircntul bdquopartizanrdquo I-au dus la poliție i-au bătut i-au ținut icircn arest Urmau să fie judecați la Curtea Marțială No-rocul lor lipsa de probe acuzatoare

Imediat după Eliberare icircn fața unei comisii profesorale din icircntrea-ga Moldovă a fost primul pe lista absolvenților de bacalaureat După facultatea de matematică terminată cu brio discipolul lui Miron Niculescu și Grigore Moisil devenit treaptă cu treaptă profesor universitar acade-mician laureat a prestigioase premii a rămas pacircnă la sfacircrșit apropiat de viața culturală a comunității sale

IULIA DELEANU

73 de ani de independență a Israeluluidiversitate pe icircnțelegere re-

ciprocă și experiențe icircmpărtășiterdquo Președintele Israelului și-a exprimat convingerea că numai icircmpreună cu toate comunitățile bdquose va putea com-bate cu succes antisemitismul se va putea icircntări educația evreiască și pro-mova păstrarea memoriei Holocaus-tuluirdquo

Icircn ziua de 15 aprilie președintele Israelului a fost gazda evenimentului bdquoAll Israel from Jerusalemrdquo și a cere-moniei anuale de decorare a 120 de militari desfășurată icircn grădina Pala-tului Prezidențial Cu acest prilej Ri-vlin a apreciat meritele forțelor armate israeliene icircn păstrarea integrității sta-tului evreu și a securității poporului Is-raelului bdquoVă mulțumesc pentru sacri-fiicile voastre pentru profesionalismul vostru pentru exemplul pe care ni-l dați pentru securitatea pe care ne-o oferiți pentru faptul că ne simțim pu-ternici și că putem face față oricărei provocărirdquo

Israelul sărbătorit la BucureștiAmbasada Israelului icircn Romacircnia a

organizat o sărbătorire online a celei de a 73-a aniversări a independenței de stat a Israelului festivitate apreci-ată de participanți după cum a reieșit și din cuvintele calde scrise de aceștia icircn Cartea de Onoare a oaspeților

bdquoStatul Israel sărbătorește 73 de ani de independență de democrație și progresrdquo a spus icircn limba romacircnă ambasadorul David Saranga El a subliniat că icircn aceste decenii Israelul a devenit bdquoun lider global icircn medicină agricultură apărare IT și multe alte-lerdquo iar tehnologiile israeliene ajută oa-menii din toate colțurile lumii

Diplomatul a mai evidențiat că Is-raelul este o țară bdquocu gene multicul-turale printre care și romacircneștirdquo dat fiind că bdquomulți evrei din Romacircnia au contribuit la succesul Statului Israelrdquo iar ei reprezintă azi bdquoo punte vierdquo icircntre cele două țări

Icircn final gazda evenimentului a urat bdquola mulți anirdquo celor 95 milioane de isra-elieni iar romacircnilor le-a mulțumit pen-tru toți acești ani de prietenie Amintim

că Romacircnia a fost singura țară din es-tul Europei care nu a icircntrerupt relațiile diplomatice cu Israelul icircn 1967

Cei care au luat parte la eveni-mentul virtual organizat de Ambasada Israelului la București au putut urmări scurte filme despre dezvoltarea Israe-lului grija autorităților pentru cetățeni inclusiv pentru copii și pentru bătracircni O mare plăcere a fost și secțiunea dedicată gastronomiei israeliene pre-cum și invitația la un scurt moment muzical

JCC FCER CEB și JDC au mar-cat online printr-o inițiativă comună cea de a 73-a a aniversare a Israelu-lui Participarea a fost masivă eveni-mentul fiind urmărit pe Zoom de 100 de persoane alte 100 conectacircndu-se pe Facebook

Ery Pervulescu responsabil cu programele naționale ale JDC și-a exprimat regretul că și icircn acest an tre-buie să ne icircntacirclnim online din cauza pandemiei dar și speranța că anul vi-itor vom putea sărbători prin prezența fizică aniversarea Israelului modern

Deputatul Silviu Vexler preșe-dintele FCER a fost purtătorul unei vești bune respectiv că icircncepacircnd cu 23 mai persoanele vaccinate vor putea călători icircn Israel care a reușit să cacircștige bătălia cu boala De peste un an el este dezamăgit că nu poate pleca icircn Israel nici oficial nici ca să-și viziteze familia sau prietenii dar acum situația se va schimba Citacircnd cuvintele lui Shimon Peres vorbitorul a afirmat că trebuie să ne păstrăm speranța să fim optimiști Modelul de speranță și curaj al Israelului trebuie să devină un simbol o lumină care să ne indice drumul a spus președintele Federației

ES Amir Sagron viceambasado-rul Statului Israel a arătat că cele opt zile de rememorare care se finalizea-ză cu Ziua Israelului reflectă puterea actuală a patriei ancestrale De-a lun-gul istoriei evreii s-au confruntat cu multe obstacole pentru a supraviețui dar au reușit să depășească toate icircncercările Astăzi suntem macircndri de statul modern Israel și de realizările sale și vom face totul să-l apărăm Amir Sagron și-a exprimat speranța

(Urmare din pag 1)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Dar este doar o decla ra -

ție Mult mai impor tantă ar fi aplicarea legilor existente de combatere a anti-semitismului xenofobiei intoleranței urii de rasă

Dl deputat Silviu Vexler a luptat și luptă permanent cu manifestările de antisemitism Dar el este un singur om

Este comod să spunem bdquoE trea-ba lui să rezolve de aia e deputat și președinterdquo

Dar ar fi o groaznică greșeală Fi-ecare dintre noi trebuie să icircși aducă o contribuție icircn această luptă

Evrei și neevrei Pentru că evreii sunt doar cea

mai bdquotradiționalărdquo țintă a extremiștilor Icircnsă istoria ne arată că foarte curacircnd

intoleranța xenofobia atacurile se extind către toți cei care sunt altfel Toți cei care nu aderă la ideologia extremiștilor devin suspecți și drept urmare ținte

Ținte mai icircntacirci ale atacurilor ver-bale apoi

Lucrurile trebuie oprite acum icircna-inte de a degenera

Și icircn astfel de situații nu pot exista abți neri Pentru că fiecare abținere este de fapt un sprijin pen-tru extremiști

Ovidiu Victor Ganţ deputatSperăm ca justiția să-și facă trea-

ba Legi avem trebuie doar aplicate Asta dacă pretindem că suntem stat de drept

Declarație privind unele manifestări cu caracter antisemithellip(Urmare din pag 3)

Marșul celor Vii dedicat anul acesta și salvatorilor de vieți din spitale

Iom Hașoah icircn Israel și icircn Romacircniaasupra lucrării Ceilalți Schin-

dleri a lui Agnes Grunwald-Spier a cărei temă o constituie oamenii care au salvat evrei icircn timpul Holocaus-tului A fost difuzat și un interviu cu autoarea care a povestit despre tatăl ei deportat și supraviețuitor După război nu a mai vrut copii spunacircnd că bdquoaceasta nu este o lume icircn care să dai viață unui copilrdquo Tatăl ei s-a sinu-

cis cacircnd autoarea avea zece ani

Andrei Klein năs-cut icircn trenul care o ducea pe mama lui icircn Transnistria a vorbit despre solidaritatea de-por taților fără ajutorul cărora el nu ar fi putut

fi adus pe lume Vorbitorul a subliniat importanța educării tinerelor generații care din neștiință neagă Holocaustul

Dr Gelu Duminică sociolog a afirmat că pentru el Holocaustul icircn-seamnă și deportarea icircn Transnis-tria a rudelor lui bdquoAm senzația că nu

ne-am icircnvățat lecția Mă tem pentru ceea ce ar putea păți copiii noștri din partea celor care injectează ura Este incalificabil ata-cul la adresa Teatrului Evreiesc de Stat și a Maiei Morgenstern Di-versitatea este foarte frumoasă oa-menii sunt egali aici și icircn cerurirdquo

Aflat la Memorialul Holocaustului din cen-trul Bucureștiului regi-zorul David Schwartz a transmis un apel la solidaritate și prezență civică evocacircndu-l pe pastorul luteran Mar-tin Niemoumlller unul

dintre reprezentanții Rezistenței ger mane

De la Universitatea Națională de Muzică din Capitală violonistul Dan Schor și pianista Cristina Popescu Stănești au interpretat melodia Abo-deh de Ernest Bloch

(Urmare din pag 5)

BERESHIT a treia ediție onlineprezintă atacirct proză cacirct și

piese muzicale El a amintit marele succes al bdquoScripcarului pe acoperișrdquo jucat pe scena teatrului idiș bdquoNimeni nu credea că vom reuși după reali-zarea filmului dar piesa a fost jucată timp de doi ani numai la New York și apoi icircn turnee icircn America și Europardquo a spus Mlotek

Traducerea a fost realizată de Lu-ciana Friedmann

Respectul față de ființa umanăLibertatea icircnseamnă respectarea

Ordinii ndash Seder Icircnseamnă schimba-rea mentalității de sclav care se pro-duce mai greu dovadă ndash derapajele din peregrinarea icircn pustiu regretul pentru fosta stabilitate recăderea icircn idolatrie Au fost principalele teme din intervenția directorului JCC-Iași Albert Lozneanu icircntr-una dintre se-siunile Limmud Există și azi forme de sclavie copii exploatați sexual căsătorii forțate răpiri etc Condiția esențială a libertății este respectul față de ființa umană Libertatea presu-pune combaterea falsurilor care incită la antisemitism ieri și azi Invitații săi au fost rabinul yehoshua Aharono-vitch și Filip Petraru Primul a sub-liniat că noi celebrăm Binele de Ha-nuca ndash miracolul uleiului luminacircnd opt zile icircn loc de una nu oștenii căzuți din armata lui Antiohus al IV-lea de Purim ndash salvarea evreilor din Imperiul Babi-lonian nu moartea lui Haman de Pe-sah ndash trecerea Mării Roșii nu icircnecul ostașilor egipteni Filip Petraru a con-siderat exodul un bdquoelement esențial al iudaismuluirdquo amintit zilnic la Șaharit Exodul ar fi trebuit să dureze doi ani Din cauza greșelilor făcute de poporul evreu a fost prelungit cu icircncă 38

Complexitatea vieții comunitareAcesta a fost subiectul uneia din-

tre conferințele sesiunii Limmud susținută de Felix Koppelmann președintele comunității evreilor din Oradea și de Robert Schorr director al JCC Oradea După aprecierile fă-cute legate de Bereshit președintele a vorbit despre modalitățile icircn care comunitatea a reușit să depășească dificultățile create de pandemia de coronavirus Astfel a arătat el viața evreiască se desfășoară icircn continua-re s-a asigurat minianul există rabin funcționează cantina cașer se mani-festă preocupare față de cimitire Par-tea complicată este viața socială care icircn condițiile actuale se desfășoară cu dificultate Dar chiar și așa comuni-tatea are grijă de membrii ei depune eforturi pentru icircmbunătățirea calității vieții lor Președintele Koppelmann a oferit ajutorul comunității orădene tu-turor celor icircn nevoie

Adrian Gueron directorul JCC București a organizat secțiunea

Limmud intitulată bdquoLa distanță dar icircmpreună ndash provocări și oportunități comunitare icircn perioada pandemieirdquo iar Luciana Friedmann președinta comunității timișorene pe cea denu-mită bdquoIudaismul și catastrofele ndash cum privim pandemiardquo

bdquoȘcoala de teatru din Romacircnia a fost și este excelentărdquo

Invitată specială a acestei ediții Bereshit a fost bdquomarea doamnă a tea-trului israelianrdquo Lia Koumlnig după cum a prezentat-o Robert Schorr direc-tor al Departamentului Cultură Isto-rie Artă și Media al FCER și al JCC Oradea Legăturile sale cu teatrul idiș din Romacircnia sunt moștenire de fami-lie Tatăl ei actor icircn trupa din Vilna a fost de multe ori icircn Romacircnia Icircntr-un spectacol de revistă cu textul scris de Ion Pribeagu și jucat la teatrul idiș din Capitală mama Liei Dina Koumlnig a in-terpretat o poezie dedicată fiicei sale Mamă și fiică s-au născut la Lodz Icircn 1939 cacircnd naziștii au ocupat Polonia se aflau icircn turneu la Cernăuți Dina a fost angajată la Teatrul Evreiesc din Chișinău Icircn 1941 trupa a fost eva-cuată icircn Uzbekistan După război Dina și Lia au revenit la București Vi-itorul ei soț Herman Stolper regizor și scriitor idiș a convins-o să vină la o audiție pentru angajare la TES Avea 17 ani bdquoMama a spus laquoAre acel ceva care o să umple ultimul racircnd din salăraquo Am urmat școala de artă dramatică din București care a fost și este ex-celentă Toți colegii care au icircnvățat teatru icircn Romacircnia sunt apreciați La TES am lucrat cu regizori foarte buni Mauriciu Secler Ginel Teodorescu Lui Ginel icirci mulțumesc și acum Am avut norocul să joc cu Sevilla Pastor Mano Rippel mămica mea Dina Icircn 1961 icircmpreună cu soțul meu am ple-cat icircn Israel acțiune foarte curajoasă fiindcă nu cunoșteam limba Am in-trat icircn Ulpan ca s-o icircnvățăm Am fost angajați la Habima Icircn 1962-1963 am fost cunoscută și recunoscută Am avut o carieră frumoasă care ndash sla-vă Domnului ndash continuă laquoCe bine că exiștiraquo icircmi spun azi oamenii pe stradărdquo

bdquoEste o onoare să o avem printre noi pe marea doamnă a teatrului is-raelian a spus Israel Sabag Lia Kouml-nig este laureată a Premiului Israel și a multor alte premii Știe șase limbi Imediat după război a lucrat cu Joint-ul din Romacircniardquo

Invitată de Ery Pervulescu să vină icircn turneu icircn Romacircnia Lia Koumlnig a mărturisit că-și dorește să trecem cu bine de pandemie și să dea curs invitației

Mulțumirile coordonatorului pen-tru toți participanții ndash profesori tra-ducători moderatori președinți de comunități directori JCC ndash au icircncheiat evenimentul

(Urmare din pag 6)

Irving Layton ndash de la Tacircrgu-Neamțhellipsistematică și ipocrizia mon-

struoasă a regimurilor totalitare al omului care condamnă perversiunile și ipocriziile bdquoburghezilor și imperialiștilor europenirdquo Desigur inițial critica li-terară oficială nu a acceptat ușor o asemenea viziune dar notorietatea lui Irving Layton susținută de noi-le generații de scriitori l-a impus pe poetul născut la Tacircrgu-Neamț pacircnă la includerea (de două ori) pe bdquolista scurtărdquo a Premiului Nobel pentru lite-ratură din anii 1982 și 1983

Icircn Romacircnia poetul canadian e puțin cunoscut Pe de o parte datorită relației sale de prietenie cu Leonard

Cohen (din vremea cacircnd acesta i-a fost student la Univ McGill) Iar pe de altă parte din antologia Poeți canadi-eni contemporani (de limbă engleză) icircntocmită și tradusă de Ion Caraion unde figurează cu 20 de texte (Edit Albatros București 1978 col bdquoCele mai frumoase poeziirdquo nr 164) Atacirct căci nu avem pacircnă acum o antologie de autor icircn limba romacircnă

Irving Layton a decedat icircn 4 ianua-rie 2006 (la Montreacuteal) cenușa lui fiind icircmprăștiată icircn mod bdquoanonimrdquo icircn jurul unui copac (neidentificat) conform unei cerințe testamentare Doar ope-ra i-a rămas icircn bibliotecile din toată lumea ca o referință majoră

(Urmare din pag 15)

doctorului An-thony Fauci

consilier pe probleme medicale al președintelui american Joe Biden și al fostului președinte Donald Trump și conducător al strategiei de combatere a pandemiei de coronavirus icircn Statele Unite ale Americii

bdquoBinele și răul există icircn același timp icircn jurul nostru iar noi suntem liberi să alegem o cale sau alta Cred că arta de a vindeca pe cel icircn suferință s-a născut din bunătate Același funda-ment cred că vă ghidează și pe voi toți cei care vă amintiți și duceți mai departe vocile celor care au pierit icircn Holocaustrdquo a spus dr Anthony Fauci icircn timpul ceremoniei

Mesaje din Romacircnia pentru Marșul celor Vii

Icircn calitate de reprezen-tant oficial icircn Romacircnia al Inter-national March of the Living Fundația Magna cum Laude- Reut ndash Complexul Educațional Lau-de-Reut participă anual la Marșul celor Vii icircntre Auschwitz și Birke-nau un program educativ anual care aduce peste 20000 de persoane din icircntreaga lume la lagărele nazis-te din Polonia ca să studieze isto-ria Holocaustului și să icircnțeleagă ră-dăcinile prejudecăților intoleranței

și urii o adevărată lecție de istorie pe viu Tradiția March of the Living este de a insera mesaje de aducere aminte și compasiune pe plăcuțe de lemn plasate pe linia de cale ferată care aducea trenurile morții toate aceste plăcuțe fiind apoi colectate de organizatori și păstrate icircntr-o mare arhivă Participanții din anii anteriori au putut să facă acest lu-cru icircn fața infamei porți a lagărului Auschwitz-Birkenau iar acum avem la dispoziție site-ul comemorativ httpsnevermeansnevercom

ES David Saranga ambasador al Statului Israel icircn Romacircnia s-a alăturat celor 155 de romacircni printre care numeroși elevi Laude-Reut care s-au icircnscris să participe icircn acest an la March of the Living prin transmi-terea de mesaje de solidaritate cu victimele Holocaustului icircn scopul conștientizării pericolului creat de ori-ce formă de extremism antisemitism xenofobie violență cu care societatea actuală se confruntă

Tova Ben Nun-Cherbis președinte-fondator al Fundației Magna cum Lau de-Reut ndash Complexul Educațional Lau de-Reut a scos icircn evidență da-toria individuală de icircnvățare a istoriei și a lecțiilor trecutului pentru prote-jarea viitorului subliniind necesita-tea de a sădi valorile toleranței și multiculturalității

(Urmare din pag 4)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna mai

Ury Benador (Simon Schmidt) ndash scri-itor Născut la Milișăuți Bucovina 1 mai 1895 Romane referitoare la viața evre-iască din Romacircnia Decedat la București 1971

Vladimir (Jean) Colin ndash scriitor Năs-cut la București 1 mai 1921 Basme unele inspirate din folclorul evreiesc și povestiri science-fiction Decedat la București 1991

Theodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash scri-itor și om politic Născut la Budapesta 2 mai 1860 A propus icircntemeierea statului evreu și a convocat primul congres sionist Basel 1897 Decedat la Viena 1904

Golda Meir (Mabovich-Meyerson) ndash om politic israelian Născută la Kiev 3 mai 1898 emigrată icircn SUA1905 și icircn Pales-tina 1921 Prim-ministru al Israelului 17 mai 1969 - 3 iunie 1974 Decedată la Ieru-salim 1978

yehuda Amichai ndash poet israelian Năs-cut la Wuumlrzburg Germania 3 mai 1924 emigrat icircn Palestina1935 Decedat icircn Is-rael 2000

Amos Oz (Klausner) ndash scriitor israelian Născut la Ierusalim 4 mai 1939 Romane și eseuri traduse icircn 45 de limbi inclusiv icircn limba romacircnă Decedat la Tel Aviv 2018

Idel Ianchelevici ndash sculptor și dese-nator Născut la Leova Basarabia 5 mai 1909 stabilit icircn Franța Lucrări remarca-te prin expresivitate Decedat la Maison- Laffitte Franța 1994

Sigmund (Sigismund Schlomo) Freud ndash psihiatru Născut la Pribor Cehia 6 mai 1856 Părintele psihanalizei Refugiat la Londra unde a decedat 1939

Rose Auslander (Rose-Beatrice Scherzer) ndash poetă de limba germană Năs-cută la Cernăuți 11 mai 1901 Decedată la Duumlsseldorf 1988

yaacov Agam (Gipstein) ndash sculptor Născut la Rishon LeZion 11 mai 1928 sta-bilit la Paris 1951 Printre lucrări bdquoFoc și apărdquo (facircntacircna din Piața Dizengoff Tel Aviv)

Moshe Dayan ndash general și om politic Născut icircn kibuțul Degania Alef 20 mai 1915 Ministru al apărării și ministru de externe al Israelului Decedat la Tel Aviv 1981

Abraham Geiger ndash rabin și cercetător icircn studiile iudaice Născut la Frankfurt-am-Main 24 mai 1810 Promotor al reformis-mului religios iudaic Decedat la Berlin 1874

Joseph (Iosif Alexandrovici) Brodsky ndash poet Născut la Leningrad 24 mai 1940 stabilit icircn SUA 1972 Premiul Nobel pen-tru literatură 1987 Decedat la New York 1996

Bob Dylan (Robert Allen Zimmerman) ndash cacircntăreț și poet Născut la Duluth Min-nesota 24 mai 1941 Premiul Nobel pentru literatură 2016

Max Brod ndash scriitor de limbă germană Născut la Praga 27 mai 1884 A publi-cat 83 de romane și volume de povestiri Emigrat icircn Palestina 1939 decedat la Tel Aviv1968

Henry (Heinz Alfred) Kissinger ndash diplo-mat și om politic Născut la Fuumlrth Germania 27 mai 1923 emigrat icircn SUA 1938 Ministru de externe al SUA 2011969 ndash 2011977 Premiul Nobel pentru pace 1973

Evrei decedați icircn luna maiPaul Celan (Antschel) ndash poet de limbă

germană Născut la Cernăuți 1920 stabilit la Paris 1947 Poeme pe tema Holocaus-tului S-a sinucis la Paris 1 mai 1970

Giacomo Meyerbeer (Jacob Liebmann Beer) ndash compozitor Născut la Berlin 1791 Combină stilul de orchestră german cu muzica vocală italiană Decedat la Paris 2 mai 1864

Michael Friedman ndash scriitor poet edi-tor Născut la New York 1960 Decedat la Denver Colorado 5 mai 2020

Moses (David Moișe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 1912 Șef-rabin al evrei-lor din Romacircnia1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 Decedat la București 6 mai 1994 icircnmormacircntat la Ierusalim

Mordechai Anielewicz ndash lider al grupu-lui bdquoZydowska Organizacja Bojowardquo Năs-cut la Wyszkow1919 A condus răscoala ghetoului din Varșovia Ucis icircn timpul răs-coalei 8 mai 1943

Uri Zvi Grinberg ndash poet idiș-ebraic Născut la Bialikamin Galiția 1896 stabilit icircn Palestina 1923 Premiul Israel pentru poezie 1957 Decedat la Ramat Gan 8 mai 1981

Nelly (Leonie) Sachs ndash poetă Născută la Berlin 1891 refugiată icircn Suedia 1940 Poezii și piese de teatru pe tema Holocaus-tului Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedată la Stockholm 12 mai 1970

Sholem Aleichem (Solomon Naumovi-ci Rabinovici) ndash scriitor idiș Născut la Pe-reyaslav 1859 stabilit la New York 1914 Romane și povestiri traduse și icircn romacircnă Decedat la New York 13 mai 1916

Alexandru Sever (Solomon Silberman) ndash scriitor Născut la Moinești 1921 Poves-tiri și romane referitoare la viața evreilor din Romacircnia Stabilit icircn Israel 1990 decedat la Beer Sheva 13 mai 2010

Hans Herman Cohen ndash microbiolog a lucrat la dezvoltarea vaccinului antipolio membru al Academiei Olandeze de Științe Născut la Groningen 1923 Decedat la Bosch en Duin Olanda 14 mai 2020

Herman Wouk ndash scriitor Născut la Bronx NY 1915 Romane istorice unele pe teme iudaice Decedat la Palm Springs CA 17 mai 2019

Gustav Mahler ndash compozitor Născut la Kaliste Cehia 1860 Punte icircntre tradiția austro-germană și modernism Decedat la Viena 18 mai 1911

Jacob (Yakov) Fichman ndash poet ebraic Născut la Bălți Basarabia 1881 emigrat icircn Palestina 1919 Premiul Israel pentru literatură 1957 Decedat icircn Israel 18 mai 1958

Bernard Lewis ndash istoric Născut la Londra 1916 stabilit icircn SUA Specialist icircn istoria Orientului Mijlociu Decedat la Voor-hees Township NJ 19 mai 2018 icircnmor-macircntat la Tel Aviv

Baal Shem Tov (Rabi Yisroel ben Eli-ezer) ndash icircntemeietorul hasidismului Născut la Okopy 1698 cacircnd fortăreața era ane-xată Moldovei Decedat la Medzhybizh Ucraina 6 Sivan 5520 (22 mai 1760)

Philip (Milton) Roth ndash scriitor Născut la Newark NJ 1933 Romane pe teme iu-daice Decedat la New York 22 mai 2018

Sydney (Irwin) Pollack ndash regizor și pro-ducător de filme Născut la Lafayette Indi-ana SUA 1934 44 de filme produse și 21 regizate Decedat la Pacific Palisades 26 mai 2008

Joseph Roth ndash scriitor și jurnalist Năs-cut la Brody Galiția 1894 Romane și re-portaje privitoare la problematica evreimii contemporane Decedat la Paris 27 mai 1939

Aharon Razin ndash biochimist Născut la Tel Aviv 1935 Premiul Israel pentru biochi-mie 2004 membru al Academiei Israelie-ne de Științe 2008 Decedat icircn Israel 27 mai 2019

Ilya Prigogine ndash chimist Născut la Moscova 1917 emigrat icircn Belgia 1929 Premiul Nobel pentru chimie 1977 Dece-dat la Bruxelles 28 mai 2003

Ephraim Katzir (Katchalski) ndash bio-fizician și om politic Născut la Kiev 16 mai 1916 imigrat icircn Palestina 1925 Președinte al Israelului 1973-1978 Dece-dat la Rehovot 30 mai 2009

Max Blecher ndash scriitor Născut la Botoșani 1909 Reprezentant al literaturii autenticității prezintă suferința bolnavului Decedat la Roman 31 mai 1938

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Cu adacircnc regret ne luăm rămas bun de la FUumlLOumlP DEZIDERIU (17091928 - 27032021)

Născut la Ariniș jud Maramureș supraviețuitor al lagărelor de concentrare nelipsit de la serviciul religios de-a lungul vieții a fost icircn mod constant un membru activ al comunității noastre Odihneas-că-se icircn pace

Comunitatea Evreilor din Baia Mare

Ștefan Iureș zl 90 de ani de la naștere

Versatil și prolific Ștefan Iureș zl ar fi icircmplinit icircn această pri-măvară 90 de ani A debutat editorial devreme icircn 1953 Cunos-cut icircndeobște ca poet a reușit să se afirme deopotrivă icircn pro-ză dramaturgie literatură pentru copii eseistică L-au interesat din adolescență pacircnă icircn ultimii săi ani istoria antropologia sociologia politologia Aceasta din urmă ndash din unghiul unui filozof sui generis al istoriei Păstra icircn Pantheonul său lăuntric numele a trei oameni po-litici trăind icircn veacuri și țări diferite confruntați cu probleme diferite care au avut forța de a modela istoria plătind cu viața pentru asta Henric al IV-lea al Franței Abraham Lincoln Yitzhak Rabin Era un contemplator al trecutului mai depărtat sau mai apropiat din per-spectiva contemporaneității

Ieșean de baștină ajunge din copilărie la București Era icircn clasa a treia primară cacircnd a fost proclamat statul național-legionar Icircn timpul unei ore de curs ușa a fost dată de perete Un ins icircn cămașă verde și centură cu diagonală obligă secretara școlii să citească cinci nume de elevi Cei strigați trebuiau să-și stracircngă lucrurile și să părăsească clasa Erau evrei La școlile evreiești unde a continuat să icircnvețe bdquoIacob și Carolina Loumlbelrdquo mai tacircrziu - Liceul bdquoCultura Brdquo care avea să poarte ulterior numele lui Mihail Sebastian a avut șansa să aibă dascăli de primă macircnă Printre ei ndash rabinul dr Meir Beck absolvent al Seminarului Rabinic și al Universității din Breslau unde l-a avut profesor pe renumitul istoric Heinrich Graetz și profesorul de isto-rie Max Jaumlger inoculacircndu-i pasiunea pentru acest obiect de studiu Chiar dacă nu i-a devenit icircndeletnicire i-a nutrit opera

Numitor comun pentru mulți dintre intelectualii evrei romacircni afirmați icircn anii imediat postbelici poezia timpurie se resimte de retorica bdquoco-menzii socialerdquo pentru ca odată cu bdquomica primăvară bucureșteanărdquo să parcurgă evolutiv etape ale căutărilor de sine de la bdquoNumai un flautrdquo volum de sonete apărut icircn 1966 la bdquoMacirchnitul meu centaurrdquo publicat icircn 1981 Centaurul laitmotiv pentru icircntreaga sa creație de maturitate este metaforă a stărilor tensionale necicatrizate stimula-tive icircnsă sub raport creator cum se străvede icircntr-un vers cu ecouri brahmsiene bdquoCi vine-un ceas o vacircrstă sau o oră Flămacircnde de un clasic echilibru De armonia ritmului egalrdquo (bdquoRacursiurdquo)

Prezent multă vreme icircn presa culturală Ștefan Iureș zl icircși icircn-dreaptă atenția după rsquo90 spre lumea editorială După Casa Edito-rială bdquoSapiensrdquo unde activează timp de un an 1991-1992 se anga-jează la Editura Hasefer icircn 2002 După ce directorul acesteia Sandu Singer zl se pensionează icirci preia conducerea pacircnă icircn 2011 cacircnd se hotărăște să se dedice numai proiectelor literare personale brusc icircntrerupte de stingerea din viață IULIA DELEANU

Comunitatea Evreilor din Roman anunță cu durere icircncetarea din viață la 8 martie 2021 (24 Adar 5781) după o lungă și grea suferință a secretarului (contabil) SEGAL NORBERT icircn vacircrstă de 80 de ani bun profesionist muncitor modest

Fie-i memoria binecuvacircntată

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București ACS FRIMA (Cimitirul Giurgiului) MARINESCU GHIZELA (Cimitirul Giurgiului) MAIER LETITIEA (Cimitirul Giurgiului) LOVI DOINA (Cimitirul Sefard)

Salvatoarea olandeză a 600 de copii evrei

Betty Goudsmit-Oudkerk o evreică olandeză care a contribuit la salvarea de la deportare a 600 de copii evrei a murit recent la Am-sterdam icircn vacircrstă de 96 de ani Ea era ultima supraviețuitoare a unei mici echipe de salvatori care au reușit să-i scoată pe copiii evrei aflați icircntr-o clădire din apropierea lagărului de concentrare Hollandsche Schouwburg

Goudsmit-Oudkerk pe atunci icircn vacircrstă de 17 ani a primit permi-siunea să aibă grijă de copiii icircnchiși Icircmpreună cu Walter Suskind di-rectorul lagărului Hollandsche Schouwburg ea a reușit să-i transfere și să-i ascundă pe copii la un seminar protestant

Decenii de-a racircndul Betty a refuzat să icircmpărtășească publicului rolul ei icircn operațiunea de salvare Icircn urmă cu cacircțiva ani la rugă-mintea celor cinci copii ai ei a acceptat totuși să stea de vorbă cu cei care au scris pe baza discuției cu ea o carte despre faptele de atunci Intitulat Betty icircngrijitoarea din Rezistență a unor copii evrei volumul icircn limba olandeză a apărut icircn 2016 cacircnd Goudsmit-Oudkerk a primit din partea Brsquonai Brsquorith distincția bdquoEvrei care au salvat evreirdquo

La ora actuală fostul seminar și spațiul lagărului de concentrare Hollandsche Schouwburg fac parte din Cartierul Cultural Evreiesc din Amsterdam Icircn 2021 icircn clădirea care a adăpostit seminarul se va deschide un Muzeu al Holocaustului (EG)

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

te ale istoriei Revoluția anticomunistă din Ungaria din 1956 și epoca de libertate de după 1989 surprinsă icircn momentul faimoasei eclipse de soare din 1999 Icircn fine Aici Radio Eros e un roman mai degrabă experimental imaginacircnd o experiență neobișnuită icircn zilele premergătoare declanșării celui de-al Doilea Război Mondial un post de radio destinat discutării probleme-lor icircn dragoste ale ascultătorilor

Icircn concepția lui Alexander Haus-vater scrisul nu are doar menirea de a destinde ci și pe aceea de a pro-voca un catharsis o descătușare a cititorului și nu icircn ultimul racircnd de a-i

Ca să parafra-zez o celebră vor-bă de spirit pan-demia nu a fost cauza ci prilejul ca Alexander Haus-vater ndash una dintre personalitățile de anvergură ale tea-trului romacircnesc și universal ndash să dea fracircu liber apetitului său pentru litera-tură Deja afirmat

cu volumul de povestiri memorialisti-ce Ce dacă (2017) ndash despre care am scris la timpul cuvenit chiar icircn rubrica de față ndash scriitorul a izbucnit acum pur și simplu publicacircnd deodată nu mai puțin de trei cărți

Este vorba despre romanele intitu-late Dor călător Penumbra și Aici Ra-dio Eros apariții cu atacirct mai remarca-bile cu cacirct dincolo de personalitatea autorului (deci de un anume stil) icircntre

ele nu există legături Fiecare narează o poveste aparte cu personaje dis-tincte localizată altundeva și plasată icircntr-un alt interval de timp Fiecare explorează o altă gamă de sentimen-te de trăiri umane cu o remarcabilă știință a diferențierii bdquovocilorrdquo persona-jelor a adaptării la condiția lor Toa-te icircmpreună probează remarcabila vocație scriitoricească a marelui re-gizor și creator de teatru polivalența artistică a unui spirit tacircnăr pentru care cultura este un mod de existență nu o simplă dexteritate Nu icircn ultimul racircnd este admirabil controlul artistic al lim-bajului mai ales al cuiva care a făcut Alia la numai 10 ani și pacircnă icircn 1989 practic nu a mai avut ocazia exersării limbii literare icircn contexte culturale

Dor călător este un roman necom-plezent (dar și eliberat de clișeele pro-zei mai vechi) al relației frumoase și dificile dintre tată și fiu Icircn Penumbra se intersectează două povești de dra-goste și pe fundalul lor două momen-

De trei ori HausvaterRealitatea

cărţii

Democrația uriiExercitarea puterii politice de către popor adi-

că democrația sau bdquolibertate egalitate fraternita-terdquo sunt azi idei răstălmăcite printr-un transfer de la drepturi la obligații Așa de pildă unii au ajuns să considere că egalitate icircn drepturi icircnseamnă nu că fiecare este obligat să icirci respecte libertatea celuilalt ci că orice om este icircndreptățit să urască pe cine vrea el Iar libera asociere icircți permite să te alături unui grup care icirci detestă pe aceiași mem-bri ai societății ca și tine Și așa devenim nu egali icircn drepturi ci egali icircn ură

Desigur o serie de politicieni din mai toate țările poartă vina pentru că alegătorii lor au ajuns să se diferențieze de restul electoratului doar prin respingerea unor valori contrare colectivității Și asta pentru că anarhia și ura sunt mai lesne de bdquodistribuitrdquo icircn societate icircn detrimentul unei reale libertăți chiar și decacirct pacircinea și distracțiile care costă incomparabil mai mult

Fără doar și poate pandemia și-a adus obolul la instaurarea icircn SUA și Europa (dar nu numai) a unei stări de intoleranță față de aproapele nostru icircn locul iubirii ce i-am datora-o acestuia conform preceptelor tuturor marilor religii monoteiste Dar a da vina numai pe SARS-CoV-2 ar icircnsemna să căutăm cea mai facilă explicație pentru situația icircn care ne găsim dat fiind că virusul s-a instalat după ce societățile fuseseră deja contaminate de un naționalism de multe ori violent

Și pentru răspacircndirea naționalismului și a intransigenței e nevoie de un focar ca și icircn cazul transformării unor maladii contagioase icircn epide-mii Focar pe care icircl constituie fie un partid politic fie o masă de oameni nemulțumiți și manipulați de un politician care icircși simte funia aproape de par (ca icircn cazul atacării Capitoliului de către susținătorii lui Trump) fie o figură publică apropi-ată de anumite grupuri sociale

Să le luăm pe racircnd Naționalismul și antisemitis-mul și-au făcut simțită prezența icircn Romacircnia cu mult icircnainte ca Alianța Unității Romacircnilor să fi intrat icircn Parlament dovadă că icircnmulțirea manifestărilor an-tisemite de genul vandalizării Cimitirului din Huși a celui de pe Șos Giurgiului din București a Casei Memoriale Elie Wiesel din Sighetu Marmației etc i-a făcut pe membrii Parlamentului Romacircniei să accep-te icircn 2018 că Legea pentru prevenirea și combate-rea antisemitismului devenise o necesitate și să o voteze Dar pătrunderea AUR icircn Legislativ a făcut ca aceste manifestări să se amplifice și să se acuti-zeze ca icircn cazul amenințării actriței Maia Morgen-stern și a familiei sale cu moartea și violul precum și a Teatrului Evreiesc cu distrugerea prin incendiere

E drept icircn democrație e egalitate așa că și un-gurii și romii au avut partea lor de amenințări tot cu moartea bdquoMoarte lui Csaba Asztalos și CNCD După Ceaușescu cu voirdquo ndash stătea scris pe un pa-nou al stației de autobuz din Piața Revoluției Icircn apropiere pe Calea Floreasca un alt panou van-dalizat icircndemna la bdquoRevoluție antițigăneascărdquo Fără icircndoială nici Klaus Iohannis nici Raed Ara-fat nu sunt exemple de perfecțiune dar una e să icirci critici pentru eventualele lor greșeli alta e să icirci icircn-fierezi pentru că nu sunt romacircni făcacircndu-l pe unul nazist și invitacircndu-l pe celălalt să nu ne mai spună ce să facem de Paști pentru că e musulman

Și pentru că tot am comparat răspacircndirea naționalismului și a antisemitismului cu conta-minarea virală pornind dintr-un focar să arătăm că Ion Cristoiu celebrul tată spiritual al găinii care naște puii vii și-a exprimat pe canalul său de You Tube o serie de idei care pot fi regăsite icircn afirmațiile copreședinților AUR George Simi-on și Claudiu Tacircrziu Toți trei susțin (paternitatea ideii e greu de stabilit) că Declarația Camerei Deputaților pe tema manifestărilor antisemite a fost inutilă deoarece bdquonu există problema antise-mitismului icircn Romacircniardquo Și Claudiu Tacircrziu și Ion Cristoiu afirmă că respectivul vot al deputaților a fost doar o tentativă de deturnare a atenției de la problemele reale ale societății romacircnești iar Cris-toiu vede chiar o bdquodiversiunerdquo icircn abordarea pro-blemei antisemitismului pusă la cale de Iohannis Cicircțu Eduard Hellvig și Maia Morgenstern

Merită subliniat faptul că tot apăsacircnd pe peda-la naționalismului AUR susține pe pagina sa de Facebook că președintele bdquoIohannis are comandă externărdquo icircn ceea ce face Dar nici ei nu au exclu-sivitate asupra ideii Să ne amintim că și deputa-tul liberal Florin Roman (pe care dintr-o regreta-bilă eroare pentru care icircmi cer scuze l-am citat icircn numărul trecut al RE ca fiind membru al PSD) susținea că premierul Florin Cicircțu primește bdquoicircn plicrdquo deciziile politice luate icircn spatele cortinei

Evident nu suntem singurii care avem aceste grave derapaje Icircn țări ca Austria Franța Anglia cultura a fost aservită mișcării Black Lives Matter bdquoAidardquo a fost alungată de pe scenă la Paris oraș icircn care există chiar un grup de discuții pe proble-mele minorităților de la care albii au fost excluși sau dacă ar participa le este interzis să ia cuvacircn-tul bdquoLiberteacute Egaliteacute Fraterniteacuterdquo nu mai există

Sau cum spunea Gr Alexandrescu bdquoAdevă-rat vorbeam Că nu iubesc macircndria și că urăsc pe lei Că voi egalitate dar nu pentru cățeirdquo

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA BUCUR-OBOR Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)

George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI

Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA

DTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690

distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scrisCelebrare

melancolicăIcircn vreme de pande-

mie slujitorii teatrului au rezistat eroic fără

surse elementare de existențăProba supremă a puterii lor de a icircn-

dura a fost desigur acel război al ner-vilor provocat de anunțul de relaxare a restricțiilor și de intrare icircn normalitate ndash anunț ce genera grabnice adaptări de repertoriu reluări de repetiții ba chiar și noi investiții ndash și apoi imediat revenirea bruscă a ordinului de oprire a motoarelor și a lockdown-ului

Artiștii și managerii instituțiilor de spectacole au supraviețuit psihic prin reziliența cu care au identificat noi moduri de a-și semnala prezența și activitatea fie și trecacircnd inventiv și amuzant de la scenă la film la vi-deo la TV etc Valorificacircndu-și arhiva proprie de spec-tacole prin transmisii online sau jucacircnd live fără spec-tatori icircn sală Reactivacircnd dialoguri despre arta scenică desfășuracircnd inedite cursuri de educație și de inițiere icircn cultură și artă scenică Improvizacircnd mici spectaco-le lansate icircn mediul virtual cuceritoare prin racordul la stricta actualitate programacircnd online montări mai vechi de real succes (care au atras de pildă pentru Teatrul Metropolis sau Bulandra de zece ori mai mulți urmăritori decacirct capacitatea sălilor de spectacol)

Atari demersuri și icircncă altele nu trebuie să iluzio-neze ndash teatrul fiind (și rămacircnacircnd de mii de ani) o artă a trăirilor și a emoțiilor și de conștiință in praesentia După cum nu trebuie să amăgească audiența atacirctor improvizații gratuite și veleitare simple soluții de criză cum sunt ieșirile de salvare pe scara de urgență Tea-trul este cu totul altceva decacirct exhibare pe rețelele de socializare

N-au rămas neremarcate nici manifestările de so-lidaritate ale breslei memorii apărări ale drepturilor revendicări de compensații ajutoare granturi apeluri la solidarizare și diversificare a modalităților de impact

Pe 27 martie 2021 de Ziua Internațională a Teatru-lui nu au lipsit mesajele de solidaritate și de speranță icircn renaștere Cel venit anul acesta de la minunata He-len Mirren (ce se oprea la valorile poveștii dramatice) mi s-a părut mai lipsit de suflu de susținere interioa-ră M-a impresionat mai mult cuvacircntul lui Ion Carami-tru ndash tonic prin insistența pe specific pe calea majoră pe valorile tari (deloc lichefiate) ale tradiției vii și ale creativității inspirate de mersul lumii și de trăirile omului de azi Și nu icircn ultimul racircnd prin accentul pus pe rolul cuvacircntului (mai neglijat icircn secolul XXI) icircntru mai bună comunicare și icircnțelegere

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

furniza măcar niște icircntrebări dacă nu icircnțelesuri Astfel oricacirct de com-plicată relația tată-fiu este icircn fond una dintre axele lumii (care icircn iuda-ism este icircncărcată de sensuri expli-cite) iubirea ca expresie a libertății poartă icircntotdeauna cu ea și cicatri-cele istoriei iar tragediile umanității ndash cum a fost Holocaustul ndash sunt anunțate și bdquoprefațaterdquo de acumulă-rile de suferință individuală

Alexander Hausvater nu este doar un strălucit om de teatru care stăpacircnește arta de a scrie ci este chiar un scriitor Unul care scrie din vocație și din pasiune cu aplombul unei personalități complexe și cu pro-fundă icircncredere icircn puterea artei

RĂZVAN VONCUAlexander Hausvater - Dor călător Pe-

numbra Aici Radio Eros Editura Integral București 2020

6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

A treia ediție online Bereshit orga-nizată icircn martie 5781 de FCER Joint JCC sub genericul bdquoLasă-mi poporul să plecerdquo cuvinte spuse Faraonului de către Moșe Rabeinu preambul al ieșirii sclavilor evrei din robia egiptea-nă a avut loc de Roș Hodeș Nisan luna icircn care sărbătorim Pesahul săr-bătoarea eliberării noastre Ediția a fost dedicată fostului șef-rabin al Marii Britanii Jonathan Sacks zl la un an de la trecerea sa icircn eternitate

Directorul Departamentului de Educație Iudaică (DEI) Ery Pervu-lescu a schițat icircn deschidere repere biografice și performanțe profesionale ale celui comemorat și a făcut o suc-cintă prezentare a invitaților

Președintele FCER Silviu Vexler a remarcat numărul mare al participanților expresie a bdquodorinței de a fi icircmpreunărdquo care bdquoa depășit orice greutaterdquo generată de pandemie O participare care bdquoa dovedit puterea comunităților evreiești și puterea de adaptare a membrilor comunităților evreiești Ultima perioadă a fost una a antisemitismului din nou icircn ascensiune a tendințelor de trun-chiere tendențioasă a istorieirdquo con-traofensiva cea mai puternică fiind educația bdquoRolul Bereshit-ului este să icircmpărtășim educație oriunde se află oameni Văd pe ecranul din fața mea atacircția prieteni Reprezentanți ai tutu-ror comunităților evreiești din țară sunt aici Fiecare dintre dumneavoastră are un rol esențial să icircntindă o macircnă de ajutor celor din jur Vă doresc să vă bucurați de acest eveniment minu-natrdquo

bdquoAm sperat că ne vom vedea fizic la această ediție a Bereshit-ului din păcate pandemia nu a permis-ordquo a spus vicepreședintele FCER Ovidiu Bănescu bdquoDar a venit primăvara Reicircnvierea naturii aduce cu sine o speranță de mai bine Sper că prin vaccinare vom reveni aproape la nor-mal Chiar dacă suntem pe ecran pu-tem comunica Comunitățile evreiești au dat dovadă de rezistență de adaptare Mulțumesc participanților mulțumesc profesorilor din SUA și Is-rael Mulțumesc tuturor celor care ne vor bucura prin prestația lorrdquo

bdquoVedem că peste 400 de compu-tere sunt conectate la eveniment a observat directorul Joint pentru Ro-macircnia Israel Sabag Suntem o co-munitate puternică icircn Romacircnia Acest Bereshit este dedicat regretatului șef-rabin al Marii Britanii lord Jonathan Sacks zl A fost un rabin uimitor cu un mare talent educativ manifestat prin prelegeri adresate evreilor și ne-evreilor A fost considerat unul dintre cei mai buni povestitori evrei prin modul icircn care a știut să conecteze narațiunea biblică la viața actuală A avut un ascuțit spirit de observație și o finețe umanistă Vorbind despre glo-balizare la o conferință icircn SUA a por-nit de la icircntrebarea cum reușește un grup de oameni să simtă că aparține unei națiuni După distrugerea celui de al doilea Templu acum peste 2000 de ani evreii au trăit icircn culturi diferite Rași a trăit icircn Europa Rambam ndash icircn țări musulmane Rabi Shimon Bar Yo-chai ndash icircn Israel Ei nu aveau conexi-unile actuale Ce-i făcea să se simtă că sunt ai aceleiași națiuni Faptul că fiecare evreu e responsabil față de celălalt un popor ndash o inimă Mai mult decacirct unde trăiești ce limbă vorbești contează să fim icircmpreună să ne spri-jinim unul pe celălalt Același lucru e valabil și pentru comunitatea din Ro-macircnia unde Joint-ul este prezent de

peste 100 de ani Avem un partene-riat excelent cu FCER Este primul Bereshit cu Silviu Vexler icircn funcția de președinte al Federației Nu e un timp ușor Icirci urez succes Mulțumesc tuturor participanților la acest Bereshit profesorilor directorilor JCC traducătorilor rabinilor Vă bine-cuvacircntez pe toți cu cuvintele lui Moșe laquoFie ca spiritul lui Dumnezeu să fie cu voi icircn tot ce facețiraquordquo

Amintind că 14 martie ndash ziua icircn care s-a derulat Bereshit III ndash a fost ziua de naștere a lui Albert Einstein președintele CE Oradea ing Felix Koppelmann a evidențiat militantis-mul marelui savant pentru renașterea Statului Israel modern Vorbitorul și-a exprimat dorința ca ediția viitoare a Bereshit-ului să fie la Oradea

Bătălia pentru libertate din generație icircn generație

Rabinul Raphael Ostroff a accen-tuat icircn prelegerea sa faptul că elibe-rarea din robie a evreilor are conotații naționale și universale Vorbitorul s-a referit la faptul că ieșirea din Egipt a fost primăvara ndash reviriment al naturii trimițacircnd la speranța de reviriment social Eliberarea din sclavie icircn anti-chitate a devenit model al luptei ge-nerale icircmpotriva sclaviei icircn toate tim-purile Acest punct de vedere formulat de Avram Itzhak Kook zl șef-rabinul Israelului icircnainte de a fi fost proclama-tă independența statală a fost preluat de afro-americani prin cacircntecul bdquoLet my people gordquo lansat de Louis Arm-strong Rabinul Ostroff a comentat cacirc-teva aserțiuni ale rabinului Sacks zl din Hagada de Pesah Bătălia pentru libertate nu e cacircștigată pe deplin Lup-ta continuă icircn fiecare generație an de an Ne amintim de amarul sclaviei prin maror de libertatea cucerită prin mața rezemați de perne pe partea stacircngă poziție icircn care macircncau oa-menii liberi icircn lumea antică Mesajul universal al Pesahului este să lupți icircmpotriva oricărei opresiuni dictatură discriminare rasială De Pesah deve-nim bnei horim ndash fii ai libertății Ceea ce se traduce prin respect față de fi-ecare indiferent de credință fiindcă toți am fost creați bdquodupă chipul și ase-mănarea lui Dumnezeurdquo voință de a nu schimba o tiranie cu alta Icircntreg sistemul educațional iudaic se sprijină pe icircntrebare De Seder mezinul casei icircntreabă Ma Niștana Este icircncă un mesaj universal al sărbătorii copiii trebuie icircnvățați să icircntrebe să judece Daienu cacircntecul intonat spre finalul Sederului exprimă recunoștința față de Divinitate pentru că suntem liberi conștienți fiind că mai avem icircncă drum lung pacircnă la eliberarea interioară

Traducerea a fost asigurată de Da-niel Orenstein

Un avocat al iudaismuluiSub titlul bdquoCel mai mare susținător

al poporului evreurdquo rabinul Alex Is-rael a prezentat un portret detaliat al rabinului Jonathan Sacks și a schițat drumul lui de la intenția de a deve-ni avocat pacircnă la finalizarea acestei idei de a fi un avocat al iudaismului devenind rabin Sacks a căutat să ar-monizeze religia mozaică cu dezvol-tarea lumii El a subliniat că religia nu este icircn contradicție cu știința dimpo-trivă De asemenea el a explicat de ce religia nu este cauza violenței iar intoleranța nu poate fi acceptată icircn ca-drul credinței Sacks a arătat vorbito-rul a fost o persoană extrem de cura-

joasă care nu s-a temut să reprezinte iudaismul pe scena publică Icircn acest context au devenit faimoase discursu-rile lui icircmpotriva antisemitismului atacirct icircn Camera Lorzilor cacirct și icircn diferite forumuri internaționale Sacks nu a crescut icircntr-o familie religioasă dar a fost interesat de iudaism și pentru a afla esența acestuia student fiind s-a dus icircn SUA ca să se icircntacirclnească cu mari cărturari evrei printre care cu Lu-bavitch Rabi De la el a aflat că nu era suficient să fie pasiv ci trebuia să aibă un rol activ icircn comunitatea evreiască să devină un lider al evreilor din Cam-bridge unde urma studiile de Drept El și-a dat seama că iudaismul urma să fie icircnvățat icircn familie care trebuie să-și cunoască propria istorie bdquoAvem o istorie nu suntem icircncă la ultima pa-gină de aceea trebuie să transmitem generațiilor următoare cunoștințele și experiența noastrărdquo susținea rabinul Sacks De altfel acesta este mesa-jul pe care l-a lăsat icircn urma lui după ce anul trecut l-am pierdut a spus Alex Israel Referindu-se la puterea de convingere a lui Jonathan Sacks la carisma lui și la apropierea de copii și tineri el a arătat că dacă icircnainte de el abia 50 dintre copiii evrei frec-ventau școli evreiești icircn Marea Brita-nie azi cifra este de 85

Prelegerea din engleză a fost tra-dusă de Albert Lozneanu

Cele cinci cupe de vin de SederRabinul Aviad Tabory care a fost

un apropiat al lui Jonathan Sacks a prezentat interpretarea de către acesta a nopții de Pesah cu accent pe semnificația celor cinci pahare de vin din acea seară (de fapt din cele cinci se consumă patru al cincilea fiind pregătit pentru profetul Eliahu) Cele patru pahare reprezintă patru mițvot primul este kidușul al doilea se bea numai icircn noaptea de Seder și se povestește ieșirea din Egipt al treilea este cel de binecuvacircntare după masă și cu al patrulea Icirci mulțumim lui Dumnezeu că ne-a scos din Egipt Icircn ceea ce privește a cincea cupă pe

care ar trebui să o consume profetul Aviad Tabory a prezentat explicațiile din Talmud pentru cele patru cupe le-gate toate de ieșirea din Egipt Deși icircn rugăciunile evreiești viitorul este văzut icircn țara lui Israel (La anul la Ierusalim) icircn noaptea de Pesah se vorbește doar de ieșirea din Egipt iar a cincea cupă icircnseamnă că profeția se va icircndepli-ni deoarece Eliahu a vestit venirea lui Mesia Unii rabini din Israel după 1948 au considerat că nu mai este nevoie de a cincea cupă deoarece evreii sunt icircn Țara Sfacircntă O altă in-terpretare este legată de cei patru frați care au ajuns la masa de Seder iar al cincilea nu referire la evreii care nu au putut ajunge icircn Israel Potrivit rabi-nului Sacks noaptea de Pesah repre-zintă trecutul prezentul și viitorul po-porului evreu icircntreaga lui istorie In-teresant este a mai arătat vorbitorul că toate marile evenimente din istoria evreilor sunt legate de Pesah ndash isto-ria de Purim tragedia de la Massada sau revolta ghetoului de la Varșovia Nu este o coincidență deoarece toate aceste evenimente se referă la ideea de libertate de luptă a evreilor pentru supraviețuire de cacircnd au plecat din Egipt

Traducerea a fost asigurată de Mi-riam Rosențvaig

Muzica idiș ndash o fereastră către viață

bdquoMultiplele fațete ale muzicii idișrdquo a fost prelegerea prezentată de Zalmen Mlotek directorul artistic al Teatrului Național Idiș din New York a cărui participare a fost intermediată de Geni Brenda Vexler Conferențiarul nu s-a limitat să vorbească numai despre su-biect ci a interpretat și cele mai sem-nificative cacircntece idiș acompaniat la pian Aceste cacircntece a spus el sunt documente vii ferestre către viață ai căror eroi fac parte din cele mai di-verse categorii sociale ndash meseriași Luftmenschen O categorie aparte o reprezintă cacircntecele de dragoste Mlotek a vorbit și despre teatrul idiș icircn trecut și icircn prezent Teatrul Național Idiș din New York are un reperto-riu bogat și (Continuare icircn pag 22)

IULIA DELEANUEVA GALAMBOS

Pesah la Casa AlbăContinuacircnd tradiția introdusă de

președintele Obama icircn 2009 de a organiza un Seder la Casa Albă de această dată rolul de gazdă a fost jucat de Doug Emhoff soțul vicepreședintei SUA Kamala Harris Evenimentul s-a desfășurat cu două zile icircnaintea icircnceputului de Pesah

bdquoNe-am adunat astăzi pentru a ce-lebra primul Pesah al Administrației Biden-Harris și sunt foarte bucuros să fiu cu voi ca soț al primei femei care a devenit vicepreședinte al Statelor Unite Și ca primul partener evreu al unui președinte sau vicepreședinterdquo a declarat Emhoff Cu acest prilej el a evocat amintiri din copilărie cacircnd icircmpreună cu sora și părinții lui petre-ceau seara de Seder la bunica lor icircn Brooklyn Emhoff care l-a avut ală-turi pe rabinul Sharon Brous de la congregația IKAR din Los Angeles s-a concentrat asupra femeilor din Biblie ndash uitate adesea icircn povestea de Pesah El le-a amintit pe moașele care l-au salvat pe Moise pe mama care l-a hrănit pe prințesa egipteană care l-a salvat de la icircnec pe sora pro-fet icircn felul ei care a urmărit coșulețul cu pruncul Moise pe Nil pacircnă cacircnd copilul a fost scos din apă și care i-a condus pe evrei cacircntacircndu-le melodii despre libertate El le-a comparat cu

sutele de femei care au continuat să lucreze și icircn timpul pandemiei de co-ronavirus Emhoff s-a inspirat din su-plimentul pentru Hagada realizat de Consiliul Național al Femeilor Evreice intitulat bdquoCele șase femei ale Exodu-luirdquo

La masa de Seder și-au făcut apariția și președintele Biden cu soția rostind icircmpreună cu Harris cuvintele de icircncheiere ale povestirii de Seder

bdquoLa anul la Ierusalimrdquo dar adăugacircnd cu referire la faptul că icircn acest an Se-derul s-a făcut pe Zoom bdquoNu numai la anul la Ierusalim ci la anul față-n fațărdquo La masa de Seder a participat personalul de origine evreiască de la Casa Albă fiecare povestind o parte din Hagada Unii dintre ei și-au amin-tit de serile de Seder petrecute cu fa-miliile extinse (EG)

B E R E S H I T a t r e i a e d i ț i e o n l i n ebdquoFiecare evreu e responsabil față de celălaltrdquo

Doug Emhoff și Kamala Harris

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 7

MS Margareta Custode-le Coroanei romacircne și a evidențiat datoria colectivă de a aduce un omagiu ce-lor care au pierit și au fost persecutați icircn timpul Holo-caustului precum și angaja-mentul ferm al Romacircniei de a combate antisemitismul și xenofobia bdquoEste impresio-nant că Statul Israel aduce un astfel de omagiu Regi-nei Elena Contribuția sa la istoria contemporană pre-cum și valorile și principiile icircn care ea a crezut icircntreaga sa viață vor rămacircne un sim-

bol al Romacircniei și un exemplu la nivel europeanrdquo a mai spus Radu Ioanid care a atras atenția asupra faptului că icircn Romacircnia există forțe antisemite ce acționează inclusiv la nivelul Parla-mentului care trebuie combătute

Conform unui comunicat transmis

de Ambasada israeliană la București ES David Saranga prezent la inau-gurare a mulțumit autorităților din Romacircnia pentru modul ferm icircn care reacționează cu privire la evenimen-tele și afirmațiile antisemite tot mai dese și a subliniat că bdquoantisemitismul continuă să se răspacircndească icircn social media icircn spațiul public și icircn sfera poli-tică Icircn ultimii ani icircn multe țări din Euro-pa antisemitismul reiese la suprafață iar partidele de extremă dreaptă au devenit parte din configurația politică Este important ca noi toți să ne reasu-măm angajamentul de a opri valul de ură icircmpotriva celuilaltrdquo Diplomatul a amintit rolul pe care Regina-Mamă l-a avut icircn ajutorarea evreilor precizacircnd că bdquomii de oameni au fost salvați dato-rită eforturilor sale și de aceea pacircnă azi Majestatea Sa rămacircne un simbol de curaj umanitate bunătate și dra-goste față de ceilalți Poporul evreu icirci este profund recunoscătorrdquo

ALEX MARINESCU

David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a vizitat pe 30 martie Aşezămacircntul Romacircnesc de la Ierusa-lim informează publicația Basilica Oficialul israelian a fost primit de pr Teofil Anăstăsoaie reprezentantul Patriarhiei Romacircne icircn Ţara Sfacircntă

Conform sursei citate oaspetele a apreciat că bdquoBiserica Romacircnească de la Ierusalim este un punct de reper pentru

cultura Israeluluirdquo și şi-a exprimat revolta faţă de vanda-lizarea recentă a aşezămacircntului romacircnesc subliniind că bdquoastfel de acţiuni pline de ură nu vor fi nicicacircnd tolerate iar pentru Israel libertatea religioasă este una dintre valorile cele mai importanterdquo

Pr Teofil Anăstăsoaie a declarat pentru Basilica faptul că icircnaltul diplomat bdquosprijină cu tot dinadinsul misiunea ro-macircnească la Locurile Sfinterdquo

Discuţiile celor doi oficiali s-au referit şi la reluarea pe-lerinajelor icircntre Romacircnia şi Israel bdquoIsraelul doreşte ca icircn curacircnd să primească din nou pelerini şi turişti (hellip) Icircn acest sens Excelenţa Sa a declarat că icircn momentul de faţă se desfăşoară negocieri guvernamentale icircntre cele două părţi pentru a găsi o soluţie amiabilărdquo

bdquoNădăjduim ca pe viitor lucrurile să se icircmbunătăţească să se calmeze spiritele şi să existe o bună convieţuire aşa cum a fost icircn trecutrdquo a precizat reprezentantul Patriarhiei Romacircne icircn Ţara Sfacircntă

ES David Saranga a vizitat Reprezentanţa Patriarhiei de la Ierusalim

Povestea unei supraviețuitoare a Holocaustului din Romacircnia

la ICR ndash Tel Aviv

Pe data de 4 aprilie icircn localitatea israeliană Petah Tikva icircnfrățită din 1999 cu orașul Bacău a fost inaugu-rată o piațetă care poartă numele Re-ginei-Mamă Elena Regina se bucură de o mare simpatie și apreciere icircn Is-rael datorită intervențiilor sale energi-ce pentru salvarea evreilor și a romilor de la deportarea icircn Trans-nistria icircn timpul guvernă-rii antonesciene Meritele sale icircn salvarea a numeroși evrei romacircni au fost recu-noscute de Yad Vashem icircn 1993 cacircnd Reginei-Mamă Elena i-a fost acordat ti-tlul de bdquoDrept icircntre Popoa-rerdquo Valoarea simbolică a inaugurării Piațetei a fost crescută de faptul că eveni-mentul la care au participat numeroși supraviețuitori ai Holo caustului a avut loc icircn preajma Iom Hașoah

La construirea bune-lor relații dintre cele două orașe au contribuit și Moni Seinstein econo-mist originar din Bacău și președinte executiv al Asociației evreilor de ori-gine romacircnă din Petah Tikva alături de Mundi Braun stein președintele asociației amintite după cum ne-au scris colaboratorii noștri Brif Hainrich președintele CE Bacău și prof Ga-briel Stan din același oraș De altfel cei doi israelieni de origine romacircnă au fost și cei care au propus ca piațeta să poarte numele Reginei-Mamă Ele-na Cu același prilej Moni Seinstein a protestat icircmpotriva amenințărilor primite de Maia Morgenstern și de fa-milia acesteia şi icircmpotriva construirii unei statui a lui Octavian Goga la Iaşi

Icircn cadrul ceremoniei ambasado-rul Romacircniei icircn Israel Radu Ioanid a subliniat că președintele Klaus Io-hannis și premierul Florin Cicircțu şi-au exprimat hotăracircrea de a combate xe-nofobia și antisemitismul Diplomatul a dat citire și mesajului transmis de

Petah Tikva (Israel) A fost inaugurată Piațeta Regina-Mamă Elena

Dedicat Iom Hașoah evenimentul organizat de ICR - Tel Aviv mode-rat de directorul instituției Salamon Martin cu participarea lui Adrian Cio-flacircncă directorul CSIER din cadrul FCER a avut-o protagonistă pe Adol-fina Regenbogen născută Concister supraviețuitoare a Holocaustului icircn Romacircnia stabilită icircn Israel

Punctul de pornire a fost docu-mentarul sub forma unui reportaj-in-terviu difuzat pe postul TVR 2 re-alizat de Teodora Drăgoi și Adrian Cioflacircncă bdquoDincolo de gard Povestea unei supraviețuitoare a Holocaustu-luirdquo Adolfina s-a născut icircn 1940 cacircnd Romacircnia era condusă de o succesiu-ne de regimuri politice fasciste Inspi-rate de Germania lui Hitler acestea au căutat căi radicale de a gestiona

ceea ce numeau bdquoproblema evreias-cărdquo mergacircnd pacircnă la crimă icircn masă Instituțiile de forță ale statului armata poliția jandarmeria serviciile secrete au fost mobilizate icircmpotriva evreilor Acest film se referă la un episod din septembrie 1942 cacircnd 600 de evrei din Vechiul Regat au fost deportați icircn Mostovoi Transnistria au fost jefuiți de jandarmi romacircni și apoi au fost icircmpușcați de un pluton de execuție re-crutat de SS dintre coloniștii germani din Rastadt Ca să se salveze părinții Adolfinei Rudolf și Henrieta bunicii materni unul dintre frați ndash toți din Ca-pitală ndash se hotărăsc să plece icircn Basara-bia Numele lor au fost găsite pe o lis-tă a legației sovie-tice la București icircntr-o percheziție făcută de poliție pe baza datelor furnizate de informatori ai Siguranței Cei icircnscriși pe liste erau considerați bdquopericuloșirdquo pe criterii etni-ce și politice bdquoIcircn 1942 cacircnd poliția a descins la noi acasă și i-a arestat eu aveam un an și jumătaterdquo povestește Adolfina bdquoSunt lucruri aflate din istorii de familie Mama a icircnțeles că situația era foarte gravă M-a icircnfășurat icircn-tr-o pernă a pus un bilet cu adresa mătușii mele și m-a icircncredințat peste gard primei trecătoare o necunoscu-tă Ea mi-a salvat viața M-a dus unde era scris icircn bilet Tata nu era acasă Cacircnd s-a icircntors și nu ne-a găsit s-a predat la poliție să nu-și părăsească familia Icircn 1948 bunicul Moise Con-cister solicita autorităților pensie de urmaș pentru minerdquo

Continuarea acestei istorii a fost un interviu cu supraviețuitoarea reali-zat de Salamon Martin icircntr-una dintre zilele de Pesah anul acesta Directo-rul ICR - Tel Aviv a comparat miracolul salvării sale de la moarte cu cel al epi-sodului biblic narat icircn Exodul salva-rea lui Moșe scos din Nil de prințesa Batia fiica faraonului

După ce termină la București fa-cultatea de engleză icircn 1963 Adolfina se numără printre evreii care fac aliya scoși din Romacircnia pe valută bdquoCred

că prin mai buna cunoaștere a istoriei Holocaustului a icircncheiat interlocutoa-rea generațiile de macircine vor avea la icircndemacircnă un instrument eficace pen-tru ca asemenea dezastre să nu se repeterdquo

Invitat al acestei ediții QampA bdquoCa-feneaua romacircneascărdquo online direc-torul CSIER Adrian Cioflacircncă a afir-mat cu documente găsite icircn Arhivele Academiei Romacircne ale Securității ale fostelor Servicii Secrete că icircn Transnistria mai mult decacirct de foa-mete și de boli s-a murit prin execuții Referindu-se la bdquosinistrul episodrdquo din județul Golta trupele alcătuite din coloniști germani ndash erau peste 16000 la Rastadt ndash icircmpreună cu jandarmi romacircni au făptuit omoruri icircncepacircnd din 1941 și continuacircnd icircn 1942 pen-

tru a bdquorezolva o problemă logistică și sanitarărdquo de-oarece zona devenise bdquoo groapă de gunoirdquo bdquoViolența sexuală a făcut ravagii icircn Transnistria După ce erau siluite tinerele erau ucise Icircn cărțile sale Jean Ancel a descris pe larg acest ca-pitol despre deportările icircn Transnistria Locurile de acolo sunt pline de gropi

comune și de monumente icircn memoria victimelor Holocaustuluirdquo Cercetătorul a amintit depoziția Angelei Onikanski născută Genescu trăind icircn prezent la New York despre bdquoinfernul prin care a trecutrdquo Părinții ei au fost icircmpușcați la Mostovoi Istoricul s-a referit la co-laborarea cu Radu Jude icircn filme des-pre istoria Holocaustului icircn Romacircnia Trenurile Morții ndash Pogromul din Iași masacrele din Odessa Sărmaș

Adolfina Regenbogen a subliniat atacirct icircn cadrul documentarului cacirct și icircn interviul realizat la sediul ICR - Tel Aviv importanța cunoașterii trecutului

și a istoriei personale și comunitare pentru a evita repetarea unor grave derapaje din istoria umanității și pen-tru a acționa la timp pentru un viitor mai bun bdquoDeși am avut o soartă foarte tristă icircn copilărie icircncerc să iert totul și astăzi să iubesc mult Romacircniardquo

IULIA DELEANU

A Cioflacircncă M Salamon

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Icircn condițiile continuării pandemiei de coronavirus Corpul Diplomatic al Congresului Mondial Evreiesc (CME) a organizat pe 24 martie ac un pre-Seder online cu participarea unor personalități din peste 50 de țări evrei și neevrei deopotrivă Corpul Diploma-tic al CME este un program special aflat sub icircndrumarea președintelui Ronald Lauder și vizează pregătirea tinerei generații pentru viitoare funcții de con-ducere Ca ilustrare a acestui concept moderatorul evenimentului a fost An-drei Schwartz de la CE Timișoara care participă adesea la activitățile CME

Icircn deschiderea manifestării An-drei Schwartz a pus accentul pe semnificația sărbătorii de Pesah care pentru evrei este mai mult decacirct o is-torie ea ilustrează drumul spre liber-tate al poporului evreu

Icircntr-o cuvacircntare emoționantă Ronald Lauder președintele Con-gresului Mondial Evreiesc a salutat participanții și ideea de a transmite po-vestea și obiceiurile de Pesah pe cale virtuală El a amintit un moment deo-sebit participarea lui virtuală la o icircn-tacirclnire cu supraviețuitori ai Auschwitz-ului Pentru aceștia a relevat vorbito-rul Pesah are o importanță deosebită deoarece este vorba de eliberare și aflați icircn lagărul morții de la Auschwitz au fost sclavi la fel ca strămoșii noștri din Egipt dar au fost ajutați de Hașem să supraviețuiască Astfel că icircn cadrul acestei icircntacirclniri virtuale i-au povestit lui R Lauder cum au supraviețuit De Pesah noi citim Exodul care pentru cei de la Auschwitz a icircnsemnat rea-litatea Icircn primii 10-20 de ani după eli-berare ei au tăcut dar apoi și-au dat seama cacirct de important este să trans-mită copiilor și nepoților aceste amin-tiri să le explice semnificația libertății Icircn acest context este important să explici noilor generații ce este Pesa-hul Așa a făcut și el cacircnd la Școala Lauder de la Budapesta a discutat cu elevii despre această sărbătoare Icircn acest fel copiii icircnvață ce icircnseamnă să fii evreu Educația evreiască este foar-

te importantă de aceea a decis să mai deschidă o școală evreiască la Buda-pesta icircntr-un cartier icircn care locuiesc mai ales evrei seculari Acei copii vor primi icircn acest fel o educație evreiască a spus Ronald Lauder

Icircn continuare la icircndemnul mo-deratorului mai mulți participanți au transmis mesaje de Pesah Astfel Katharina von Schnurbein coordona-toare din partea Comisiei Europene icircn problema antisemitismului a subliniat că icircn contextul combaterii acestui fla-gel al luptei pentru libertate și pentru drepturile omului povestea Pesahului este mai actuală ca oricacircnd Chaya Singer (Africa de Sud) MJ Kornfeld (Israel) și Levi Marelus (SUA) au vor-bit despre viziunea lor despre Pesah explicacircnd și simbolistica alimentelor care se pun pe masa de Seder Vivi-ane Tesone din Columbia a interpre-tat două cacircntece inspirate din cere-moniile de Seder și a amintit tradițiile

din diferite țări icircn funcție de originea participanților și care explică de ce di-feră gustul felurilor de macircncare

O foarte interesantă comparație a fost făcută de Yehuda Sarna șef-rabinul comunității evreilor din Emira-tele Arabe Unite El a arătat că icircnce-pacircnd cu Abraham apoi Moise și alți lideri ai evreilor au făcut apel la arma diplomației pentru a-i salva pe evrei Icircn acest context istoric pot fi plasate și Acordurile Abraham care ilustrea-ză normalizarea relațiilor Israelului cu țările arabe Să icircnvățăm diplomație de la strămoșii noștri a fost icircndemnul ra-binului Sarna către participanții la pre-Sederul CME printre care s-au aflat și mulți diplomați inclusiv din Romacircnia

Icircn icircncheierea evenimentului An-drei Schwartz și-a exprimat speranța icircn icircmbunătățirea situației pandemiei astfel icircncacirct icircn viitor evreii să sărbă-torească Pesahul icircn mod tradițional (EG)

I U D A I C A

Icircn zilele de SefirahellipMesaje PesahMesaje adresate FCER și tuturor

evreilor din Romacircnia de personalități politice

Klaus Werner Iohannis președintele Romacircniei

Cu prilejul sărbă-torii de Pesah am deosebita plăcere să adresez condu-cerii și tuturor mem-brilor Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia felici-tări icircnsoțite de cal-

de urări de pace sănătate și bună conviețuire

Sărbătoare a renașterii și a co-muniunii Pesah reicircnnoiește icircn fie-care an călătoria inițiatică a evreilor icircn icircntacircmpinarea libertății și a tăracircmu-lui Făgăduinței Parabola traversării pascale rămacircne o lecție despre pu-terea credinței care se transmite din generație icircn generație

Cu această ocazie icircmi exprim icircntreaga apreciere pentru respon-sabilitatea cu care comunitățile evreiești din Romacircnia au răspuns apelului autorităților de a respec-ta măsurile sanitare impuse pentru protejarea noastră și a celor aflați icircn suferință icircn această perioadă dificilă marcată de pandemia de COVID-19

Deși distanțarea socială ne obli-gă să ne adaptăm modul icircn care marcăm marile noastre sărbători am convingerea că tradiția de Pesah va continua să inspire curaj răbda-re solidaritate și comuniune spiritu-ală cu cei dragi

Hag Pesah Sameah

Florin Cicircţu prim-ministrul Guvernului Romacircniei

Icircn această sea-ră evreii din icircntreaga lume icircncep să celebre-ze Pesah una dintre cele mai mari sărbători ale poporului evreu

Un moment cu totul deosebit al eliberării și al curajului Pesah este o sărbătoare de origine biblică ce marchează eliberarea fizi-că și spirituală a poporului lui Israel și sfacircrșitul sclaviei evreilor icircn Egipt icircn urmă cu peste 3000 de ani

Hag Pesah Sameah

Pre-Seder organizat de Congresul Mondial Evreiesc

S e d e r l a t i n e a c a s ăbdquoDupă mai mult de un an de la declanșarea pandemiei

suntem icircn situația de a nu putea organiza tradiționalele Se-dere colective icircn Capitală și icircn țarărdquo a spus vicepreședintele FCER Ovidiu Bănescu icircn deschiderea ghidului bdquoSeder la tine acasărdquo inițiat de Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia prin Cancelaria Rabinică și JCC-Romacircnia bdquoDar ca și icircn anii anteriori FCER a asigurat enoriașilor azimă și făină de azimă pentru Pesah Sper ca pe măsură ce vaccinarea va icircnainta să ieșim din pandemie așa cum strămoșii noștri au ieșit din robia egipteanărdquo a dorit tuturor vorbitorul

Prim-rabinul Rafael Shaffer a retrăit seri de Seder la Bnei Brak atmosfera de neuitat glasurile copiilor bucuria participării la acest moment unic Apoi ndash Sedere icircn pro-pria familie Pentru că Pesah 5781 a avut loc la ieșirea din Șabat icircnainte de Seder s-a făcut Havdala Simboluri-le gastronomice sunt străvechi ndash maror haroset ou tare karpas mața ndash ca și Ma Niștana cele patru icircntrebări puse de cei patru fii ndash cel icircnțelept cel care nu respectă Tora cel care nu știe Legea cel care nu mai știe nici să icircntrebe ndash metafore ale diversității atitudinii față de tradiție Anul acesta Miruna și Kfir Lavi au pus icircntrebările bdquoDar icircn fi-ecare an a spus rav Shaffer Sederul e altfel copiii sunt altfel Binele ne-a fost promis de Divinitate de la icircnceputul nașterii noastre ca națiune promisiune care s-a adeverit icircn

fiecare generațierdquo Din experiența sa prim-rabinul Shaffer a evocat momente din Războiul din Golf cacircnd rachete ina-mice atacau Israelul Ca să se apere de substanțe chimice nocive oamenii și-au etanșeizat ferestrele locuințelor bdquoNu știm niciodată ce se va icircntacircmpla dar icircntotdeauna Dum-nezeu ne-a arătat că promisiunea Lui stă icircn picioarerdquo A amintit cele zece plăgi aduse de Divinitate asupra Egiptu-lui bdquoNe bucurăm că am fost eliberați dar nu ne bucurăm de suferințele egiptenilorrdquo

Cacircntecele icircnsoțind narațiunea au fost interpretate de prim-cantorul Emanuel Pusztai de la Kol Difhin ndash cei flămacircnzi să vină să șadă la masa noastră ndash la Had Ga-dia apogeul muzical speranța icircn vremurile mesianice speranță plasticizată și de al cincilea pahar cu vin pentru Eliahu HaNavi rămas de secole neatins

Icircncrederea icircn Bine a fost adaptată la prezent de secre-tarul general al FCER Eduard Kupferberg director al Can-celariei Rabinice bdquoSă avem curaj cum au avut strămoșii noștri Anul acesta chiar dacă facem Sederul acasă să avem icircncredere că la anul vom fi icircmpreunărdquo

Directorul JCC Romacircnia Ery Pervulescu a anunțat că toate JCC-urile din țară urmau să organizeze Sedere online

CEB icircmpreună cu colectivul de la bucătărie (Ilona Mu-dava) au oferit doritorilor meniuri tradiționale pentru cele două seri de Seder IULIA DELEANU

Icircn cea de a doua seară de Pesah 16 Nisan icircncepe numărătoarea de omer Ea continuă șapte săptămacircni icircntregi deci 49 de zile pacircnă icircn sea-ra de ajun a zilei care precedă sărbă-toarea de Șavuot respectiv pacircnă la 5 Sivan Sunt numărate zilele după rugăciunea de seară (Maariv) icircn fi-ecare seară adăugacircndu-se icircncă o zi pacircnă la cea de-a 49-a Data sărbătorii de Șavuot nu este menționată icircn Tora ea este calculată pe baza numărătorii de omer Această numărătoare este menționată icircn Tora (Pentateuh) Car-tea Vaykra (Leviticul) 23 15-16 Anul acesta datele ebraice corespund da-telor gregoriene 28 martie (prima sea-ră) și 16 mai (ultima seară) Termenul ebraic pentru numărătoare este Sefira de aceea această numărătoare este denumită Sefirat HaOmer Ea este un comandament din Tora Icircnaintea numărătorii se menționează că acela care o face este pregătit pentru icircnde-plinirea ei Urmează binecuvacircntarea numărătorii apoi numărătoarea icircnsăși după care lectura Psalmului 67 Icircn ca-drul numărătorii se anunță a cacircta zi de omer este iar icircncepacircnd din ziua a șaptea se menționează și săptămacircna sau numărul de săptămacircni și de zile icircn cadrul săptămacircnilor incomplete

Omer este o ofertă De fapt este un snop de orz cu o greutate echiva-lentă cu circa 4 litri calculele vorbesc de o echivalență de 388 kilograme Era darul pe care fiecare trebuia să-l aducă la Templul din Ierusalim după trecerea celor 49 de zile numărate Era noua recoltă Astăzi cacircnd Tem-plul de la Ierusalim nu mai există numărătoarea de omer s-a păstrat icircn mod abstract un comentator a afirmat că faptul poate fi comparat cu situația unor părinți care și-au pierdut fiul dar continuă să serbeze ziua lui de naștere Este greu să primim această comparație dar trebuie să menționăm că Sefirat HaOmer este o perioadă de doliu icircn care nu se oficiază cununii nu se organizează petreceri sunt in-terzise tunsul bărbieritul icircnnoirea unui lucru de icircmbrăcăminte consu-mul unui fruct nou binecuvacircntarea re-icircnnoirii Șeheianu Prin tradiție doliul a fost pus icircn legătură cu moartea a 24000 de icircnvățăcei ai lui Rabi Akiva aflați icircn armata lui Șimon Bar Kochba icircn timpul răscoalei icircmpotriva roma-nilor condusă de acesta (132-136 en) Rabi Akiva fusese liderul spi-ritual al răscoalei Conform tradiției icircnvățăceii nu au murit icircn luptă ci din cauza unei epidemii care a apărut ca

pedeapsă pe care au primit-o pentru că nu se respectau reciproc Ei și-au dat seama de cauza nenorocirii lor icircn cea de a 33-a zi a numărătorii de omer Atunci au icircnțeles că trebuie să se corijeze din punct de vedere mo-ral De aceea epidemia a icircncetat Icircn ziua a 33-a a numărătorii de omer cunoscută sub denumirea ebraică Lag BaOmer doliul icircncetează Evre-ii așkenazi au adăugat și ultimele două săptămacircni la doliu icircn amintirea martirilor evrei din Europa icircn perioa-da Cruciadelor Dacă analizăm isto-ria răscoalei conduse de Șimon Bar Kochba găsim alte aspecte bazate pe izvoare istorice și arheologice Pro-babil că icircn acea zi a fost o victorie a armatei lui Șimon Bar Kochba icircmpotri-va armatei romane dar apoi răsculații au fost icircnfracircnți de armata romană din nou De Lag BaOmer este și Hilula comemorarea lui Rabi Simon Bar Io-chai icircnmormacircntat la Meron Este și tradiția aprinderii rugurilor

Icircn zilele de Sefirat HaOmer sunt celebrate și alte evenimente din istoria contemporană a poporu-lui evreu Este interesant faptul că ele s-au petrecut tocmai icircn această

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI(Continuare icircn pag 17)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 9

O lume fără perspectivă

Este greu să clasifici genul literar icircn care s-ar icircnscrie volumul lui George Vigdor Pas-tile metafizice Jurnal autobiografie exercițiu freu dian critică socială ndash toate acestea se regăsesc icircn bdquopastilelerdquo prin care autorul icircn-cearcă să-și redea cele mai intime gacircnduri Iar acestea zugrăvesc o persoană pro-fund nemulțumită de sine de viața lui care minimi-zează tot ceea ce a făcut icircn cei 57 de ani de existență Vigdor se consideră unul dintre oamenii insignifianți care populează globul care trăiesc o viață obișnuită și care nu au contribuit la mersul icircnainte al lumii Este o autocritică prea dură și neadevărată deoarece el este autorul mai multor volume de poezii un poet apreciat de critici și de cititorii care iubesc acest gen literar icircn plus este un talentat jurnalist cu o profundă cunoaștere a realității și cu un spi-rit critic caustic iar articolele lui au apărut și apar icircn continuare icircn presa de limbă romacircnă din Israel și din Romacircnia Deși trăiește la Bu-dapesta și vorbește mai multe limbi unele la nivel de limbă maternă lui Vigdor cea care icirci este mai apropiată pentru a-și exprima ideile este limba romacircnă

Cred că această autocritică dură este un semn al dorinței autorului spre perfecțiune (trăsătură care ar trebui să fie prezentă la orice creator) icircn același timp cu recunoașterea limi-telor sale la care se adaugă și un sentiment de zădărnicie Vigdor consideră că de acum viața lui se icircndreaptă spre nadir că icircncetul cu icircncetul nu va mai putea oferi nimic valoros pu-blicului său (despre care de altfel spune că se recrutează doar dintre puținii prieteni care icircl citesc din amabilitate sau politețe) Acest sen-timent de frustrare icircl face furios iar furia se regăsește icircn bdquopastilelerdquo sale care iau sub lupă aspectele lumii contemporane Pentru Vigdor ne aflăm icircn epoca regreselor icircn ciuda pro-greselor materiale sociale și tehnologice care ne facilitează viața a faptului că trăim icircntr-o societate de consum care ne oferă tot felul de gadgeturi pe care ni le putem permite S-a ter-minat cu secolele luminii ale mersului icircnainte ceea ce se icircntacircmplă acum din cauza mani-pulării globale lipsește omul de capacitatea de a lupta pentru sine icircl icircmpinge și icircl ține icircn zona de confort omul acceptă uniformizarea produsă de globalizare precum și ideile care i se dau cu lingurița renunță la gacircndirea in-dependentă deoarece e mult mai comod să-i lași pe alții să se angajeze icircn acest proces iar tu să te aliniezi cu turma ndash cu alte cuvinte să te rinocerizezi De teama gacircndirii independen-te oamenii preiau clișeele emise de marii ma-nipulatori ndash conducători de state de partide așa-zișii formatori de opinie de la televizor ndash și renunță la niște adevăruri chiar și la cele care le-au redat demnitatea ca popor și aici exem-plul cel mai concludent oferit de Vigdor este degradarea ideii revoluției romacircne din 1989 terfelită icircn noroi de cei care aveau interesul Cazul nu este singular regăsim referiri critice de primă macircnă despre situații asemănătoare icircn țări icircn care autorul a trăit sau trăiește la ora actuală ndash Israel sau Ungaria

Cu mici excepții cum ar fi existența unei așa-zise conspirații mondiale fenomenele prezentate și criticate de Vigdor sunt reale Este o lume zugrăvită icircn negru o lume fără perspectivă fără soluții Or știm bine că nici-odată lucrurile nu pot fi icircn exclusivitate negre sau albe Există și zona cenușie care poate să evolueze către negru sau către alb ndash iar icircn acest al doilea caz să ne dea o speranță Nu se poate ca acei puțini oameni cu calități a căror existență este recunoscută de autor să lase lumea de izbeliște Icircn fond icircn istorie au existat epoci de icircntunecime de apocalip-să care au fost apoi depășite Poate chiar cu ajutorul singurului instrument care aduce ali-nare autorului dragostea Să avem icircncredere icircn succesul acesteia

EVA GALAMBOS

Președintele Camerei Deputaților Ludovic Orban a vizitat recent Departamentul de Asistență Socială și Me-dicală din cadrul Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia

Președintele Federației deputatul Silviu Vexler alături de vice pre ședintele Ovidiu Bănescu și de directoarea DASM Mona Bejan l-au primit pe icircnaltul oaspete și l-au condus icircn cabinetele unde sunt icircngrijiți supraviețuitorii Holocaustului și alți membri ai Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia După cum a scris Silviu Vexler pe 2 aprilie pe pagina sa de Facebook bdquoicircn timpul discuției preșe dintele Camerei Deputaților a fost informat despre programele de sprijin pentru supraviețuitorii Holocaustului organizarea căminelor pentru persoane vacircrstnice și proiectele de viitor ale FCER icircn acest domeniurdquo (AM)

Ludovic Orban a vizitat Departamentul de Asistență Socială și Medicală al FCER

Album de familie ndash icircn lumea bancherilor Spayer Marmorosch și Blank

n IVAN ERIC BLOCH președintele CE Lugoj s-a impus icircn viața comunitară prin cultivarea multiculturalității emblemă a mo-dului bănățean de comportament A reușit să repună icircn funcțiune orga de mare valoare din sinagogă să organizeze concerte memorabile pentru iubitorii de muzică clasică din oraș evrei și neevrei Icircmbină calitățile omului de știință cu cele de

manager Este atent la problemele asistaților și face tot posibilul să le rezolve Se icircngrijește de obștea din Caransebeș ce cunoaște azi o puternică revitalizare

n DAVID IOSEF președintele CE Botoșani conduce de multă vre-me o comunitate icircn care tradițiile evreiești sunt foarte bine păstrate sărbători seri culturale Cu remar-cabil devotament și spirit gospodă-resc a reușit să păstreze icircn bună stare patrimoniul cultural iudaic Si-nagoga ndash Die Hoihe Șil o bijuterie arhitectonică cele două cimitire din oraș cel vechi ndash monument istoric ndash și cel icircn funcțiune A făcut din Centrul Cultural Inter-comunitar ridicat cu sprijinul FCER și al Joint-ului un spațiu de dialog interetnic și interreligios

AD MEA VEESRIM Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna mai

O nouă ediție a proiectului bdquoAlbum de familierdquo ndash inițiat de Delia Marc coordonator de programe cul-turale ndash a avut loc la 18 martie 2021 icircn organiza-rea JCC București Povestea familiilor marcante ale Bucureștiului a ajuns la bancherii Herman Spayer Ja-cob Marmorosch Mauriciu și Aristide Blank

Directorul JCC Adrian Gueron i-a prezentat pe invitați conf dr Felicia Waldman de la Universita-tea din București Carmen Hannah Iovițu directoarea Muzeului de Istorie și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo arh Gabriel Szekely conf dr la Timișoara dr Ianfred Silberstein specialist icircn științe juridice La realizarea evenimentului au ajutat cu mate-riale documentare dr Oana Marinache istoric de artă și Ana Rubeli fondatoarea blogului bdquoAici a statrdquo

Delia Marc a arătat că familiile Spayer și Blank erau legate și de o relație de rudenie Herman Spayer că-sătorindu-se cu Margot Blank fiica lui Mauriciu Blank (cofondatorul Băncii Marmorosch-Blank) Vorbitoarea a prezentat detaliat biografia celor trei familii de ban-cheri precum și contribuția lor la dezvoltarea economi-ei și a culturii Romacircniei Pasionată de arhitectură ea a oferit și o amplă descriere a Palatului Spayer aflat pe strada Batiștei din Capitală proiectat de arh Louis Pierre Blanc și construit icircn stil Ludovic al XV-lea

Arh Gabriel Szekely a explicat cum a apărut icircn Ro-macircnia icircnclinația spre stilul arhitectonic francez bdquoDin a doua jumătate a secolului al XIX-lea icircn Romacircnia exis-tă o puternică tendință de racordare la cultura euro-peană Cutumele orientale sunt date la o parte și se dorește adoptarea unui mod de viață cacirct mai apropiat de cel occidental Icircn acest context devin importante arhitectura vest-europeană și icircn special cea pariziană așa cum era ea predată la Eacutecole des Beaux-Artsrdquo

Dr Felicia Waldman a revenit la particularitatea că-sătoriei dintre Herman Spayer și Margot Blank deși el era așkenaz și ea sefardă iar căsătoriile se icircncheiau icircn general icircn cadrul comunității icircn acest caz a precum-pănit criteriul simetriei la nivel intelectual și financiar Palatul Spayer a fost achiziționat recent de Camera Notarilor Publici care icircl va restaura respectacircnd arhi-tectura originală Palatul Mauriciu Blank situat foarte

aproape pe strada Tudor Arghezi este fosta Ambasa-dă a SUA la București Vorbitoarea a dat amănunte și despre Banca Marmorosch-Blank una dintre primele bănci evreiești din București icircnființată icircn 1848 Jacob Marmorosch nu a avut copii cacircnd a murit icircn 1904 i-a lăsat averea lui Mauriciu Blank iar acesta icircn semn de recunoștință a păstrat mereu numele bdquoMarmoroschrdquo icircn titulatura băncii

Carmen Hannah Iovițu a prezentat o raritate bibli-ofilă aflată icircn colecția FCER-CM albumul monografic bdquoBanca Marmorosch Blank amp Co Societate Anonimă 1848-1923ldquo apărut cu prilejul icircmplinirii a 75 de ani de la icircnființarea băncii Lucrarea a apărut la Atelierele

Cultura Națională icircntr-un tiraj de 19000 de exemplare (10000 icircn limba romacircnă 3000 icircn franceză 3000 icircn engleză și 3000 icircn germană) A fost publicată pe hacircr-tie japoneză și cuprinde icircn afară de text semnăturile olografe ale membrilor fondatori ai băncii și multe lito-grafii de epocă

Dr Ianfred Silberstein a accentuat rolul deosebit de important pe care l-a jucat Banca Marmorosch-Blank la dezvoltarea economică a Romacircniei din 1848 pacircnă icircn 1931 cacircnd a dat faliment icircn urma crizei economice mondiale icircncepute icircn 1929

CLAUDIA BOSOI

S Vexler (stg) O Bănescu L Orban și M Bejan

Jacob Marmorosch

Mauriciu Blank Aristide Blank

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Icircn ciuda condiţiilor de pandemie Sărbătoarea Eliberării noastre (Pe-sahul fiind denumit si Zman Herute-inu) s-a desfăşurat icircntr-o varietate de condiţii Sărbătoarea a icircnceput cu un Seder online pe Zoom desfăşurat cu două zile icircnainte de primul Seder oficial organizat de rabinul Yehoshua Aharonovitch şi de Albert Lozneanu Rabinul ne-a explicat de ce se folosește o faţă de masă albă şi de ce ne icircmbrăcăm icircn alb la Seder A fost prezenta-tă semnificaţia tuturor componentelor platou-lui de Pesah faptul că denumirea de Seder provine de la aceea că tot ritualul se desfăşoa-ră icircntr-o anumită ordi-ne stabilită icircn Hagada de Pesah de ce gus-tăm din aripa de pasă-re friptă din oul copt din verdeţurile amare şi de ce icircnmuiem de două ori alimentele icircn apă sărată S-a vorbit despre mițva de Seder de a povesti fiilor noştri şi fiilor fiilor noştri de-a lun-gul generaţiilor despre minunile care s-au icircntacircmplat atunci S-a vorbit des-pre faptul că nu doar străbunii noştri au fost eliberaţi ci fiecare dintre noi a fost eliberat S-a explicat importanţa consumului de mața şi maror despre semnificaţia celor trei felii de mața şi importanţa afikoman-ului S-au rostit şi explicat cele patru icircntrebări din Ma Niștana rostite de cel mai mic parti-cipant la Seder şi s-a vorbit despre semnificaţia celor patru pahare cu vin

Albert Lozneanu secondat de Uri Ferenbac au interpretat minunate melodii evreiești de suflet Sederul

propriu zis a fost celebrat de fiecare familie acasă Enoriaşii noştri s-au icircn-tacirclnit față icircn față la Sinagoga Rosen de Șabat Şvii şel Pesah şi icircn ultima zi de Aharon şel Pesah cacircnd s-a ros-tit şi Izkor Icircn ambele zile s-a lecturat din două Suluri de Tora De Șabat Şvii şel Pesah din Pericopa Ki Tisa cu referire la primirea de către Moshe

pentru a doua oară a Tablelor Legii pe Muntele Sinai după sfăracircmarea celor dintacirci iar de Aharon Şel Pesah din Dvarim a cincea Carte a Torei din Pericopa Reei cu referire la cele trei mari Sărbători de Pelerinaj (Sha-los Regalim) cacircnd se făcea Pelerinaj la Templul din Ierusalim Icircn ambele zile din cel de-al doilea Sul s-a citit din Pinchas (Cartea Bamidbar) des-pre ofrandele care se făceau de Pe-sah Icircn ciuda pandemiei enoriaşii au participat la serviciile religioase de la Sinagogă icircn număr mare cu respec-tarea condiţiilor sanitare dar şi cu bu-curie dovedind o dată icircn plus că Am Israel Hai

BRIF HAINRICHpreședintele CE Bacău

ComunitAtiHAG PESAH SAMEAH 5781

Al doilea Pesah icircn pandemie

Sărbătorirea eliberării din robia

egipteanăIcircn prima zi de Pesah 5781 Comu-

nitatea Evreilor din Craiova a organi-zat o icircntacirclnire cu membrii comunității la care au participat 10-12 persoane icircn conformitate cu reglementările din timpul pandemiei

Cu această ocazie Ludovic Vulea de la Radio Craiova a icircnregistrat icircn-treaga desfășurare a programului

După prezentarea importanței săr-bătorii de Pesah a istoriei legate de aceasta președintele Comunității prof dr Corneliu Sabetay a prezentat importanța pe care Statul Israel o are icircn cadrul luptei icircmpotriva dușmanului comun noul coronavirus SARS-CoV2 icircn eforturile depuse pentru găsirea unor soluții de vindecare și a vorbit despre relațiile de prietenie per-petuă dintre Romacircnia și Israel

Participanților le-au fost oferite ouă pască produse din carne de pasăre legume vin și prăjituri tradiționale ca la o masă de Seder ndash totul pregătit de membrii comunității

Ne-am dorit cu toții ca anul viitor să avem din punct de vedere medi-cal o situație care să nu mai afecte-ze icircntacirclnirea dintre oameni să avem pace sănătate prosperitate și să ne revedem icircn icircmprejurări mai bune

Prof dr CORNELIU SABETAy

Leolam mereu icircn plină activitate

Moinești

Bacău

CraiovaIașiIcircn ajunul Sărbătorii Pesah 5781

icircn seara zilei de 25 martie 2021 JCC Iaşi icircmpreună cu conducerea Comu-nităţii Evreilor din Iaşi au organizat un Seder demonstrativ icircn vederea famili-arizării membrilor comunităţii cu tradi-ţiile acestei mari sărbători a poporului evreu şi a instruirii lor asupra modului de organizare a unui Seder icircn familie

Organizat on-line pe platforma ZOOM Sederul demonstrativ a reunit cca 50 de persoane din Iaşi Bacău Suceava Botoşani Piatra Neamţ dar şi din Belgia Canada Germania Israel etc interesate de tradiţiile şi obiceiurile pascale icircn religia iudaică

Icircn deschiderea Sederului Benja-mina Ides Vladcovschi preşedinta Comunităţii ieşene a vorbit despre semnificaţia Pesahului pentru popo-rul evreu trecerea poporului evreu de la sclavie la libertate Pesah este sărbătoarea exodului şi a eliberării din exilul egiptean Acest act de eliberare primul din istoria universală icircl sărbă-torim icircncepacircnd cu Sederul din seara de ajun Icircn seara de Seder citim Ha-gada şi readucem icircn memorie primele pagini ale istoriei noastre icircncercacircnd să icircnţelegem mai bine tainele supra-vieţuirii poporului evreu de-a lungul timpului Figura centrală a Pesahului este Moise

Cercetări moderne relevă existen-ţa icircn jurul lui Moise a unor personaje feminine ce au avut un rol determi-nant icircn formarea şi icircn acţiunile sale

Dicţionarul bdquoFemeile şi iudaismulrdquo apărut icircn anul 2002 la Editura Hasefer din Bucureşti sub semnătura Paulinei Bebe rabin al Comunităţii evreieşti liberale din Paris reuneşte articole consacrate femeilor din Biblie şi Tal-mud rolului lor icircn iudaism şi icircn gene-ral icircn formarea concepţiilor religioase

Icircn continuare secretarul Comu-nităţii Evreilor şi director al JCC Iaşi jurist Albert Lozneanu a arătat că Pe-sah este icircn egală măsură o sărbătoa-

re cu caracter istoric actul de naştere al poporului evreu dar şi o sărbătoare a primăverii

Şef-rabinul dr Moses Rosen (zl) considera luna Nissan ca fiind luna bdquoeternului Israelldquo care de atacirctea ori bdquopărea răpus de furtunile istoriei dar care de fiecare dată a renăscut continuacircndu-și drumul multimilenar pentru răspacircndirea luminii şi icircnţelep-ciunii Toreirdquo

Anul acesta deşi icircncă icircn pande-mie am celebrat Pesah cu mai mul-tă speranţă icircn bine cu icircncredere că vaccinul va avea efecte benefice Ceremonialul Sederului ne-a spus di-rectorul JCC se desfăşoară conform celor icircnscrise icircn Hagada de Pesah Aceasta este o antologie cu texte din Tora din Cărţile Profeţilor din Mişna şi chiar din Ghemara plus diverse alte compoziţii din Evul Mediu

Icircn Hagada este scris ca fiecare evreu icircn seara de Pesah să se con-sidere ca şi cum el icircnsuşi ar fi ieşit din Egipt din casa robiei Să simtă din plin actul eliberării Concluzia pe care o desprindem din Hagada este dato-ria de a povesti cele icircntacircmplate atunci şi de a nu pierde icircncrederea că bdquoDum-nezeu este Atotputernic şi icircndreaptă totul spre binerdquo

Rabinul Yehoshua Aharonovitch a precizat că icircn Diaspora Sederul se prăznuieşte şi icircn a doua seară a sărbătorii de Pesah şi icircn ambele seri sunt evocate multe momente din isto-ria poporului evreu Cuvacircntul Seder se traduce prin ordine iar seara de Seder ne icircnvaţă să fim ordonaţi dis-ciplinaţi şi totodată ospitalieri

Masa de Seder poate fi asemuită cu o bdquoslujbă icircn sanctuarrdquo La aceas-tă sărbătoare o atenţie deosebită se acordă copiilor Ei adresează cele pa-tru icircntrebări specifice Dacă la masă nu participă copii icircntrebările sunt ros-tite de cel mai tacircnăr dintre comeseni Un om care prăznuieşte singur Sede-

rul icircşi pune lui icircnsuşi icircntrebările şi tot el icircşi răspunde la ele

Reunirea celor patru fraţi (cel icircn-văţat cel răuvoitor cel neştiutor şi cel care nu ştie să icircntrebe) care vin acasă pentru sărbătoarea de Pesah simbo-lizează unitatea familiei evreieşti icircn jurul tatălui capul familiei

Rabinul ne-a vorbit şi despre obi-ceiurile culinare ale serii de Seder despre cele patru cupe de vin şi des-pre alimentele ce se pun pe platou icircn amintirea ieşirii din robie

Conducerea comunităţii ieşene prin echipa de voluntari a avut grijă să distribuie enoriaşilor alimentele specifice ce nu au lipsit de pe masa de Seder (azimă preparate culinare pregătite la Restaurantul Comunităţii şi vin caşer)

MARTHA EŞANU

Din septembrie 2020 Fundația Le-olam din Moinești prin copreședinta Joseacutephine Kohlenberg a inițiat o se-rie de icircntacirclniri lunare desfășurate on-line intitulate bdquoMinutele Leolamrdquo icircn care membri ai fundației și-au prezen-tat istoriile personale sau preocupări-le Printre invitați s-au numărat Hedi Enghelberg copreședintă a Fundației Leolam și recent Henri Joinovici un supraviețuitor al Holocaustului Ca de fiecare dată evenimentul a fost mo-derat de Joseacutephine Kohlenberg

Invitatul și-a spus pe scurt po-vestea vieții Tatăl lui Marc croitor de haine de damă era originar din Moinești S-a stabilit la Paris unde s-a căsătorit cu o evreică poloneză pe nume Brajna (Berthe) Au avut trei copii Anna Albert și Henri (născut icircn 1936) Odată cu ocupația germană familia s-a refugiat la Chacircteau-du-Loir tatăl continuacircndu-și munca icircn orașul Preacute-Saint-Gervais A fost ares-tat la 16 iulie 1942 cacircnd a avut loc bdquorazia de la Velodromul de iarnărdquo cea mai mare operațiune de arestare icircn masă a evreilor desfășurată icircn Franța icircn timpul celui de al Doilea Război Mondial A fost deportat la Drancy apoi la Auschwitz

Icircn același an la 12 octombrie a avut loc o razie importantă inclusiv icircn regiunea icircn care Berthe și cei trei copii

locuiau la ultimul nivel al unei locuințe subterane Toți au fost arestați mai puțin mezinul Henri de 6 ani care a fost icircmpins pe fereastră de mama lui cu indicația de a merge la o familie creștină pe nume Cartier cu care se icircmprieteniseră Pentru că aceasta sal-vase și alți copii evrei Henri a ajuns icircn grija surorii doamnei Cartier și a soțului ei respectiv Jeanne și Reneacute Nabineau din Tours care l-au protejat pacircnă la finalul războiului Berthe cei doi frați ai lui Henri unchii mătușile și verii lui și-au pierdut viața imediat ce au ajuns la Auschwitz

O a doua acțiune recentă a Fundației Leolam s-a desfășurat pe 24 martie cacircnd a fost prezentat pe pagina de Facebook a instituției un videoclip de comemorare a medicu-lui-scriitor Iulius Iancu de la a cărui naștere s-au icircmplinit 101 ani Opera sa de referință este bdquomonografia sen-timentalărdquo dedicată orașului natal Ba-cău intitulată bdquoNoi copiii străzii Lec-cardquo Documentarea a fost realizată de Mihaela Rusu membră a Fundației Leolam editarea video i-a aparținut Biancăi Pintilie voluntar Leolam iar lectura a fost făcută de Mihaela Jes-cu icircnvățătoare la Moinești implicată și icircn alte proiecte ale fundației

CLAUDIA BOSOI

Rabinul Y Aharonovitch

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 11

Pentru al doilea an consecutiv Sărbătoarea de Pesah s-a desfăşurat icircntr-un mod diferit față de toate dece-niile ce au precedat această perioadă Celebrarea anuală a eliberării din robia

egipteană reprezenta pentru această comunitate şansa unei icircntacirclniri majo-re Sederul se desfăşura două seri la racircnd icircn total participacircnd peste 300 de persoane Marea icircngrijorare evident icircnainte de pandemie era cum pot să stea comod la masă peste 150 de per-soane icircntr-o sală frumoasă dar relativ mică Din păcate 2021 a pus din nou la icircncercare imaginaţia organizatorilor pentru a găsi soluţii pentru existenţa acestei celebrări icircn condiţii de strictă carantină cauzată de numărul ridicat al infectărilor din oraş Datorită Resta-

urantului Ritual cei care au dorit au primit acasă cina tradiţională de Se-der Pesah ndash platoul tradiţional supa cu găluşte de matzot felul principal şi prăjitura făcută din acelaşi ingredient pe care icircl consumăm pe tot parcursul sărbătorii ca icircnlocuitor al pacircinii Chiar dacă cina a fost gustoasă mai toţi au observat lipsa unui ingredient esenţi-al Plăcerea de a se găsi icircmpreună de a discuta cu prieteni după multă vreme racircsetele celor mici au lipsit la mesele tăcute pe care cei mai mulţi le-au serbat icircn casele lor

Platforma Zoom a dat şi de această dată ca şi de Purim şansa unei icircntacirclniri majore care a precedat sărbătoarea efectivă Rabinul Zvika Kfir aflat icircn Israel şi oficianţii de cult Ervin Weinberger și Tiberiu Hornung aşezaţi icircn costume elegante la un pahar de vin cașer icircn apartamentele lor timişorene au trecut icircmpreună cu ascultătorii lor prin toţi paşii Sederului Icircn deschidere preşedinta comunită-ţii şi moderatoarea programului dr Luciana Friedmann a prezentat sem-nificaţia acestei celebrări pe care noi o percepem atacirct de diferit icircn fiecare an Pesahul reprezintă un moment de reflecţie asupra noţiunii de libertate şi fiecare primăvară icircn care icircl sărbăto-

rim ne face să reconsiderăm tot ceea ce ştiam pacircnă atunci Desigur aces-te vremuri icircndeamnă icircn mod special la introspecţie fie că vorbim despre bdquolibertatea noastră care are ca limită libertatea celuilaltrdquo fie că vorbim de bdquolibertate şi sănătaterdquo prioritatea ime-diată fiind sănătatea celor din jur şi a noastră fie că ne referim la bdquolibertate icircn vremuri de recrudescenţă generală a antisemitismuluirdquo fenomen care tre-buie icircnţeles şi pe care nu avem drep-tul să icircl ignorăm

Rabinul Zvika Kfir a vorbit despre speranţa şi dorul său de a se afla din nou fizic icircn mijlocul comunităţii pe care o bdquoviziteazărdquo săptămacircnal prin in-termediul programelor de iudaism de pe Zoom dar icircn care fizic nu s-a mai aflat de mai bine de un an Domnia Sa a prezentat semnificaţii mai puţin evidente ale celebrării de Pesah atacirct legate de Sederul icircn sine cacirct şi de ce-lebrarea celor şapte zile care urmea-ză fiecare zi aducacircndu-ne aminte de drumul anevoios de la robie la liber-tate spirituală şi fizică Un moment de extraordinar optimism al acestei icircntacirclniri l-a reprezentat cel dedicat copiilor care au cacircntat sau au rostit Ma Niștana (Prin ce diferă aceas-tă seară) ndash icircntrebarea tradiţională pusă anual de cei mai mici de la masa de Seder Avi Briana și Nati au uimit asistenţa prin glasurile lor de copii pline de inocenţă dar şi de seriozita-te Seara nu ar fi fost nici pe departe completă fără vocea inconfundabilă a dirijorului corului timişorean profe-sorul Alexandru Fischer De această dată el nu a dirijat un cor ci l-a supli-nit cu totul dacircnd glas tuturor melodii-lor care prin tradiţie icircnsoţesc această sărbătoare Cea mai micuţă partici-pantă mugur de speranţă a fost chiar fiica sa Elvira care are mai puţin de un anişor (LF)

Comunitatea Evreilor din Tecuci a acceptat cu mare bucurie invitația de a participa la un proiect educațional realizat de Colegiul Național bdquoSpiru Haretrdquo din Tecuci și Palatul Copiilor din Galați proiect purtacircnd generosul titlu bdquoFILE DE MEMORIE EVREIAS-CĂrdquo

Coordonatoarea proiectului pentru Tecuci a fost profesoara de istorie Ga-briela Pamfilie care icircmpreună cu cele două eleve din clasa a X-a F Oana Patricia Costescu și Andreia Borșan avacircnd-o dirigintă pe profesoara Lili-ana Maxim au realizat o frumoasă și interesantă expoziție care a fost prezentată la Casa Municipală de Cultură din Tecuci Cele peste 30 de tablouri icircnfățișează aspecte din viața comunității și din activitatea acesteia incluzacircnd imagini din interiorul sina-gogii din cimitirele din zona noastră documente din presa vremii legate de Tecuci și Comunitatea tecuceană Avem un tablou cu vizita șef-rabinului Moses Rosen la Tecuci din anul 1980 aspecte de pe celebra Stradă Mare - reședința evreimii din Tecuci aspecte cu vizita la Tecuci a fostului ambasa-dor al Israelului icircn Romacircnia Dan Ben Eliezer și altele La loc de cinste se

află lista cu conducerea Comunității tecucene de la icircnființare - anul 1894 - pacircnă icircn prezent alcătuită de auto-rul acestor racircnduri Găsim și tabloul generosului om de afaceri tecucean Avram Goldstein Goren cel care icircn anul 2000 la solicitarea președintelui Iancu Aizic a donat o sumă importan-tă pentru reabilitarea sinagogii icircn me-moria părinților săi fapt pentru care la propunerea Comunității a primit de la Primărie titlul de CETĂȚEAN DE ONOARE AL TECUCIULUI

A d u -cem icircn final mu l țumi r i p e n t r u găzduirea expozi ț ie i profesoarei G a b r i e l a P a m f i l i e profesoarei Char lo t te L u d m e r Barbu di-rector al Palatului Copiilor din Galați și Dianei Cioclu manager al Casei de cultură

AIZIC IANCUpreședintele CE Tecuci

ComunitAti

Pesah icircntr-un mod aparte

icircn 5781Icircn seara zilei de 27 martie 2021 am

avut deosebita plăcere de a ne icircntru-ni la sinagoga Vizhnitzer Kloiz pentru a o icircntacircmpina bdquoregina sărbătorilorrdquo Pesah Neavacircnd posibilitatea de a se organiza o seară de Seder conform tradiției enoriașii noștri au asistat la rugăciunea de Minha oficiată de Perl Adrian icircn prezența unui număr de 35 de persoane

Prin ce s-a deosebit acest Pesah de toate celelalte Din păcate din cau-za restricțiilor sanitare nu a fost exact așa cum ne-am obișnuit și cum ne-am fi dorit ca icircn fiecare an să ne icircntru-nim icircn sediul comunității să asistăm cu toții la Hagada de Pesah să ascul-

tăm cele patru minunate vechi icircntre-bări mereu noi să ne icircntindem icircn pu-terea nopții icircn lungi discuții mulțumind lui Dumnezeu pentru că ne-a păstrat icircn viață icircntărindu-ne credința icircn li-bertate Acum ordinea Sederului s-a icircnfăptuit icircn cerc restracircns icircn sacircnul familiei

S-au reamintit totuși eternele valori ale iudaismului descrise icircntr-o mai ve-che evocare asupra Exodului de către dr Aurel Vainer printr-o scurtă prezen-tare a subsemnatului CREDINȚA cu reicircntoarcerea lui Moise de pe munte cu Tablele Legii și icircnvingerea idolatriei prin puterea credinței icircn Dumneze-ul Unic Voința de LIBERTATE care odată dobacircndită impune și reguli de-oarece nu poți să te bucuri de ea fără să respecți Legea ADEVĂRUL pe care icircl exprima tocmai grija noastră de a nu ne abate de la faptele și minunile săvacircrșite prin eliberarea noastră de către Dumnezeu Și DIALOGUL icircntre generații reprezentat de cele patru icircntrebări o cale de comunicare chiar și prin opinii diferite pentru a tinde pe cacirct posibil la icircnțelegerea interumană

Valori care se intersectează de-sigur și cu credințele altor religii dar care din păcate se respectă tot mai puțin Asistăm prin urmare la ne-numărate fapte absolut incredibile foarte nocive foarte agresive și une-ori de-a dreptul criminale Dar acesta fiind un subiect aproape inepuizabil noi evreii ne rezervăm dreptul de a ne apăra valorile și de a ne bucura de libertatea dobacircndită cu ajutorul lui Dumnezeu totodată transmițacircnd cu fiecare generație obligația să ne con-siderăm ca fiind noi icircnșine scăpați de robia din Egipt

GANZ PETRU

File de memorie evreiască

Un altfel de sărbătoare aceeaşi comunitate

Bat Mițva a Arelei Priscoran

8 aprilie Ziua de Comemorare a Holocaustului

icircn IsraelAsociația Centrală de Prietenie și

Colaborare Culturală cu Israel s-a ra-liat manifestărilor specifice de come-morare icircn Israel a Holocaustului și a reamintit elevilor ca de fiecare dată nevoia de a nu renunța la stima de sine și la respectul pentru celălalt

Deși elevii sunt icircn vacanță cu spri-jinul Direcției Școlii Gimnaziale bdquoSma-randa Gheorghiurdquo (Elisa și Iosef Sa-muil) s-a reușit constituirea unui grup de elevi din clase diferite prezenți online cărora li s-a vorbit despre obligația pe care o au față de socie-tate și familie față de ei icircnșiși să icircși cultive abilitățile de a distinge icircntre va-lorile morale autentice și falsele valori icircn așa fel icircncacirct niciodată și nicăieri să nu mai aibă loc asemenea atrocități

Cu sprijinul și priceperea directoa-rei școlii elevilor li s-a proiectat un film pe tema Holocaustului

Considerăm că mesagerii cei mai siguri ai mesajului de respect pentru viața naționalitatea și religia celuilalt rămacircn copiii și tacircnăra generație viito-rii actori pe scena istoriei de macircine

ILEANA GHENCIULESCU

Tacircrgoviște

Tecuci

Satu Mare

Sighetu MarmațieiTimișoara

La Sinagoga din Satu Mare a avut loc icircn condiții de respectare a restricțiilor sanitare ceremonia de Bat Mițva ndash majorat religios ndash a Are-lei Priscoran fiica oficiantului de cult Ghiță Priscoran și a Claudiei soție și mamă care reușește ca evreitatea să fie respectată icircn căminul lor Familia Priscoran este un exemplu pentru

modul icircn care știe să-și educe copiii icircn spiritul tradițiilor iudaice

Participanții la eveniment i-au urat sărbătoritei ca această zi importantă din viața ei să fie una plină de bucu-rie și voie bună să fie sănătoasă și să aibă noroc

ADRIAN BEȘAPreședinte CE Satu Mare

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Cine racircde icircmpreună racircde mai bineJCC București a organizat joi 1

aprilie de ziua păcălelilor și a farse-lor un periplu umoristic evreiesc onli-ne sub genericul Cine racircde icircmpreună racircde mai bine

Au fost icircn direct invitați speciali din Israel ca Nancy Brandes Eugen Nacht-Stroe și Eduard Mattes iar din țară actorul Mihai Călin MAGITOT (Marius Drăguș) și Vasile Dub din Tacircr-gu Mureș

Evenimentul a fost deschis de di-rectorul JCC București Adrian Gueron

bdquoNe vom aminti icircn această seară de cacircțiva umoriști de origine evreias-că prieteni ai comunității evreiești

oameni care ne-au făcut să racircdem de-a lungul timpului Dar evenimentul din această seară este și un prilej de a ne reicircntacirclni prietenii de a vă oferi și vouă microfonulrdquo a spus Adrian Gue-ron icircn deschidere și a dat cuvacircntul cacirc-torva membri ai Comunității Evreilor din București icircntre care Marga Trifu care a citit texte din Ion Pribeagu și

Luchi Tenenhaus care a spus cacircteva glume pregătite special pentru aceas-tă icircntacirclnire

Dintre invitații serii primul care a luat cuvacircntul a fost actorul Mihai Că-lin prieten vechi al JCC București icircncă de la deschiderea Centrului icircn anul 2007 bdquoEste frumos că am ajuns și eu la vacircrsta amintirilor pentru că amintirile dau multă culoare vremuri-lor pe care le trăim acum Spre exem-plu icircn 1997 am filmat la pelicula Train de vie a lui Radu Mihăileanu Un film senzațional caracteristic pentru umo-rul evreiesc La acele filmări am cu-noscut un actor israelian Zvi Canar care era deja foarte bătracircn și care fu-sese deportat la Auschwitz Iar acest actor mi-a povestit că icircn lagăr erau momente cacircnd făceau glume creau povești hazlii creau bancuri pentru a putea merge mai departerdquo a spus icircntre altele Mihai Călin care a povestit și despre cum trece prin această peri-oadă de pandemie

Din Israel arhitectul fotograful și caricaturistul Eduard Mattes a trimis un film cu o serie de meme-uri foarte amuzante despre pandemie dar și cacirc-teva caricaturi și un mesaj icircnregistrat

La eveniment a mai participat și actrița Katia Pascariu care a vorbit despre un proiect de suflet Centrul de artă comunitară vacircrsta a patra care se desfășoară la Căminul Rosen Ka-tia a vorbit și despre cacircteva spectaco-le dezvoltate cu rezidenții icircntre care unul care s-a bazat pe scrisori adevă-rate și inventate și a citit cacircteva dintre cele mai amuzante

Icircntr-un videoclip transmis de la Căminul Rosen Pompiliu Sterian a

icircmpărțit păcălelile icircn două mari cate-gorii bdquoPăcălelile sunt de două feluri alea bune pe care le făceam eu ca să racircd de alții și cele proaste pe care le fac ceilalți ca să racircdă de minerdquo

Cert este că fiecare participant a pregătit o glu-mă bună o poveste amu-zantă care au funcționat ca un soi de tera-pie icircn această perioadă di-ficilă Dar nu o să mă apuc eu să dezvălui sau să explic glumele aici icircn scris Partea bună este că puteți ur-mări icircntreaga icircntacirclnire din seara de 1 aprilie care este icircncă disponibilă pe pagina de facebook JCC București

GEORGE GIcircLEA

Concert de Pesah 5781Concertul de Pesah 5781 a fost

darul JCC icircn condiții pandemice Dacă n-am putut face Sedere colective as-culta icircndrăgitele cacircntece de Pesah interpretate de coriștii noștri concer-tul transmis via Zoom de Pesah Hol Hamoed a fost compensatoriu A exis-tat un preambul dătător de speranță coriștii mulți aflați icircn a doua parte a vieții acompaniatori ai soliștilor isra-elieni Gabriel Berlin și Rami Danoh Pe fețele lor se citea bucuria de a trăi stare de spirit ilustrată coregrafic și de dansatori Consonanță muzică-natu-ră-urbanism

Salutacircndu-l pe Gabriel Berlin direc-torul Departamentului pentru Educație Iudaică Ery Pervulescu a amintit fap-tul că invitatul a răspuns la toate soli-citările JCC de a concerta pentru iubi-torii de muzică israeliană din Romacircnia Aflat prima dată pe afișul unui program muzical al JCC-Romacircnia Rami Danoh a reușit să captiveze participanții la concert unii exprimacircndu-și prețuirea prin comentarii la superlativ A existat un numitor comun icircn interpretarea ce-lor doi tonicitatea Chiar cacircntecul de icircnceput al lui Gabi Berlin a fost A Kol Patuah - Toate drumurile sunt deschi-se șlagăr reprezentativ pentru menta-litatea israeliană

Ilazar cacircntărețul de muzică evre-iască din Rusia a fost prezentat de Leonid Kolton din partea Comunității Evreilor din Sankt Petersburg A tra-dus din engleză Luciana Friedmann bdquoMă bucur să fiu icircmpreună cu dum-neavoastră fie și virtual a declarat Un motiv icircn plus este faptul că una dintre bunicile mele s-a născut icircn Ro-macircnia Este primul program pe ca-re-l facem icircn Romacircnia dar sper că nu și ultimulldquo Deși nu este din Sankt Petersburg Ilazar este prieten al comunității petersburgheze Melodiile interpretate au fost selectate de pe cel mai bun album al său Cacircntăreț mim dansator Ilazar s-a remarcat prin mix-tura visare-vivacitate icircntr-un cacircntec ru-sesc o versiune modernă a cunoscutei melodii de Kabalat Șabat Leha Dodi Licrat Kala creativitatea unui cacircntec din muzica klezmer amestec de idiș și rusă

IULIA DELEANU

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Despre femei icircntre femei de 8 martie

Ziua mamelor doamnelor şi dom-nişoarelor nu putea să treacă neob-servată icircn racircndul programelor JCC astfel că Luciana Friedmann le-a in-vitat pe participantele de la JCC-urile

din ţară la o ediţie online bdquoEshet Chailrdquo prilej de bucurie şi relaxare icircn prag de 8 martie Programul a debutat cu un popas pe platoul de filmare unde se afla actrița Maia Morgenstern chiar icircn acel moment Ea a avut amabilitatea să ne ducă icircntr-o scurtă călătorie spre ceea ce reprezenta această zi icircn anii copilăriei sale Ne-a oferit o relatare plină de gingăşie despre cum viaţa ne poartă prin diferite ipostaze fiind cacircnd fiice cacircnd mame O icircntacirclnire plăcută a participantelor a fost și cu actriţa Geni Brenda Vexler care a prezentat două

videoclipuri icircn ipostaza sa de cacircntărea-ţă bdquoA idishe meidelerdquo vorbea despre o bdquodomnișoară evreicărdquo iar interpretarea sa a fost una fascinantă vocea plină de căldură s-a completat perfect cu jocul ochilor demonstracircnd că un ar-tist poate trece cu expresivitate chiar și de bariera măștii Voce cunoscută şi plăcută a radioului romacircnesc Ioana Niţescu ne-a invitat apoi să cunoaştem cacircteva doamne de poveste care i-au marcat cariera bdquoDespre femei icircntre noi femeilerdquo s-a numit prezentarea sa şi fereastra pe care a deschis-o a fost

către o lume a valorilor stabile şi a re-laţiilor interumane pline de respect şi loialitate de care avem o nevoie de-osebită şi icircn zilele noastre Pentru că a fost o zi plină de muzică bună icircntacircl-nirea duminicală s-a icircncheiat cu o altă voce specială de această dată de la Timişoara Soprana Diana Chirilă a se-lectat cacircteva melodii asortate perfect acestei zile completacircnd cu măiestrie un program menit să aducă un mo-ment de plăcută relaxare şi o picătură de cultură doamnelor aflate icircn faţa cal-culatoarelor (LF)

JCC tiMişOArA

Tradiții păstrate cu ajutorul comunicării online

Cacircteva zeci de membri ai comu-nităților din Iași Bacău Botoșani Neamț și București dar și invitați din Israel Belgia și Franța au participat la un Seder demonstrativ organizat online pentru a celebra sărbătoarea de Pesah 5781 chiar icircn condițiile restric tive cauzate de pandemie

Icircn deschiderea evenimentului președinta CE Iași Benjamina Ides-Vladcovschi a arătat că Sederul (bdquoor-dinerdquo bdquoracircnduialărdquo) simbolizează eli-

berarea din robia egipteană ieșirea din Egipt a fiilor lui Israel conduși de Moise și cei 40 de ani de peregrina-re prin deșert că icircn mod tradiţional acesta se face icircn familie care este centrul vieţii spirituale şi al moralei

evreieşti dar că icircn acest an ca ur-mare a restricțiilor impuse putem considera că Sederul de Pesah este petrecut icircn marea familie a Comuni- tății

Icircn continuare directorul JCC Iaşi Albert Lozneanu a vorbit despre sem-nificaţia sărbătorii de Pesah care sim-bolizează libertatea şi despre Hagada şel Pesah care prin cele 14 capitole ne transpune icircn perioada icircn care evreii au ieşit din robie și a transmis un me-saj emoționant participanților bdquoIcircn fieca-re generație avem datoria să retrăim sentimentul eliberării din sclavie ca și cum noi icircnșine am fost eliberați Pentru această libertate pe care atacirct de greu am dobacircndit-o trebuie să fim recunos-cători Atotputernicului că ne-a sfințit prin poruncile Sale și ne-a făcut poporul Său Vă doresc din inimă iubiți prieteni să aveți parte de binecuvacircntări nenu-mărate să vă deschideți porțile sufle-tului spre a primi iubirea lui Dumnezeurdquo

Icircn icircncheiere din Israel rabinul Yehoshua Aharonovitch a arătat că

Pesahul este una dintre cele mai icircn-semnate sărbători evreieşti care mar-

chează atacirct sfacircrșitul robiei icircn Egipt cacirct și nașterea națiunii icircn Ereț Israel și a explicat semnificațiile fiecărui in-gredient al mesei de Seder (mața ha-roset ou apă sărată maror karpas zeroah) care se așază pe un platou special (kersquoara) alături cu supa cu găluște și de cele patru pahare de vin roșu SILVIAN SEGAL

JCC iAşi

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

A Gueron

M Călin

Y Aharonovitch

B Ides-Vladcovschi și A Lozneanu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 13

Primarul Iașiului Mihai Chirica a făcut pe 1 aprilie gestul iresponsabil de a promova memoria unuia dintre liderii antisemiți și antidemocrați ai Romacircniei interbelice Octavian Goga Un bust al poetului naționalist a fost dezvelit de primar icircn inima Iașiului (pe Copou la intersecția Bulevardului Ca-rol I cu str Gheorghe Asachi)

Inițiativa ridicării bustului a apar-ținut unei instituții din subordinea Pri-măriei Iași Ateneul Tătărași condus de Andrei Apreutesei

Icircn fotografiile de la inaugurare mai pot fi văzuți alături de Chirica și Apre-utesei (jumătatea dreaptă) Adi Cristi și Cassian Maria Spiridon

Primarul Chirica a declarat că bdquopo-etul naționalrdquo trebuie privit separat de omul politic Această declarație este o scamatorie din trei motive

1) Primul citat inscripționat pe so-clul bustului aparținacircnd lui G Ibră-ileanu apreciază tocmai faptul că poetul Goga nu s-a limitat la opera literară și a ieșit din turnul de fildeș Al doilea citat al lui Păstorel Teodorea-nu icirci atribuie poetului rolul de vestitor al macircntuirii neamului Icircn fine al trei-lea citat din G Călinescu din Istoria literaturii romacircne icirci atribuie lui Goga patalamaua de bdquopoet naționalrdquo

Icircn paranteză fie spus Istoria lui Călinescu a apărut icircn 1941 icircn mo-mentul de apogeu al regimului Ion An-tonescu Criticul a și inclus icircn volum o fotografie a lui Goga icircmpreună cu Antonescu din 24 ianuarie 1938 la aniversarea Unirii Principatelor cacircnd Goga era prim-ministru și Antonescu ministru al Apărării Naționale

Citatele puse pe soclu nu sunt exacte au fost recompuse de cei care le-au pus acolo La cel din Păstorel Teodoreanu de exemplu textul de pe soclu este acesta bdquoLa Iași Octavi-an Goga a fost un trimis al destinului vestind macircntuirea unui neamrdquo Textul original este de fapt acesta bdquoTrimis al Destinului venea să vestească icircn ceasul al unsprezecelea macircntuirea unui neamrdquo La Călinescu pe so-clu este bdquoOctavian Goga este poet național totdeodată și pur ca și Emi-nescurdquo icircn timp ce textul original este bdquoDupă Eminescu și Macedonski Goga e icircntacirciul poet mare din epoca moder-nă sortit prin simplitatea aparentă a liricei lui să pătrundă tot mai adacircnc icircn sufletul mulțimii poet național tot-deodată și pur ca și Eminescurdquo Ci-tatul original din Ibrăileanu avea la

icircnceputul propoziției icircncă două cuvinte care au fost tăiate fără semnalare prin () sau alt semn cum se obișnuiește

Nu a fost schimbat neapărat sensul dar așa ceva nu se face nu poți pune ghilimele peste fra-ze care nu au aparținut icircntocmai celor invocați

Dar să revenim la pretinsa sepa rație dintre operă și cariera politică

Cele trei citate alese transmit cuvin-te cheie din codul naționalist bdquoneamrdquo (termenul cel mai etnicizat și exclusi-vist din lista de termeni care desem-nează colectivitatea națională după cum au demonstrat mai mulți istorici) bdquonaționalrdquo bdquomacircntuirerdquo (termen religios convocat pentru a servi o teleologie a purificării naționale și proiectul mile-nial naționalist) bdquodestinrdquo (cu trimitere la mesianismul naționalist) bdquopurrdquo (fan-tasmă predilectă a etnicismului)

Citatele puse pe bust nu fac re-ferire la opera literară a lui Goga ci la un proiect metaliterar naționalist De asemenea citatele nu elogiază separația dintre literatură și politică ci tocmai combinarea lor De altfel Goga a fost un promotor al militantis-mului așa cum se vede din numeroa-

se scrieri de ale sale (bdquoscriitorul la noi are și un rol militant o postură de luptător și cetățeanrdquo spunea el)

2) Al doilea motiv Octavian Goga a folosit prestigiul literar icircn cariera po-litică acesta a fost principalul său atu pentru că pricepere politică nu prea avea

3) Naționalismul radical al lui Goga este cosubstanțial operei literare

Demonstrația pentru punctele 2) și 3) se găsește la Răzvan Pacircracircianu bdquoOctavian Goga Sacerdote of the Na-tion Revisiting the Romanian Natio-nal Ideardquo Cluj-Napoca Editura Argo-naut 2018

A ridica un bust icircn memoria unei persoane nu este un simplu exercițiu de lectură sau exegeză Icircnseamnă a oferi publicului un model care simbo-lizează anumite valori și care inspi-ră un tip de conduită Ce nevoi are Romacircnia astăzi după 51 de ani de dictatură (ciclu care a debutat exact după guvernul condus de Goga și a fost prefigurat de acesta) Țara se chinuie că consolideze un regim de-mocratic să dezvolte o societate ba-zată pe valori liberale și să se integre-ze icircn organizațiile internaționale din care face parte alături de țări cu care icircmpărtășește aceleași valori Așadar ne-am aștepta să fie promovate icircn memoria publică personalități care au crezut icircn valori liberale care au luptat pentru democrație pentru drepturile fundamentale ale omului

Naționalismul antisemitismul au-tarhia antioccidentalismul dictatura ndash Romacircnia le-a mai icircncercat și a ieșit extrem de prost pentru toată lumea Toate acestea au dus la prăbușirea democrației la uciderea a sute de mii de oameni nevinovați și la icircnrăutățirea vieții tuturor locuitorilor Romacircniei

Ce simbolizează Goga Icircnainte să răspundem să vedem o fotografie grăitoare cu Octavian Goga făcută icircn fața altui bust al lui Eminescu icircn 1933 la cacircteva luni de la venirea la putere a lui Hitler

Dincolo de opera sa literară po-etul ardelean a fost valorizat pentru naționalismul său Din acest motiv a fost promovat de presa antisemită

(de o mare parte a ei) a fost ridicat icircn slăvi de propaganda antonesciană și tot de aceea a fost redescoperit de național-comunismul ceaușist

Ce valori promova Goga Era fas-cinat de dictatură de fascism de anti-semitism Ce a făcut din poziția de om politic și decident S-a dedicat exclu-derii evreilor din viața Romacircniei

Octavian Goga a condus un gu-vern a cărui principală agendă de gu-vernare era antisemitismul A fost o guvernare scurtă de doar 44 de zile (29121937-10021938) dar nefas-tă pentru că a inițiat măsuri perse-cutorii care au schimbat fundamen-tal destinul comunității evreiești și al democrației din Romacircnia Cronologic vorbind a fost al doilea guvern emi-namente antisemit din Europa după cel nazist

Partenerul principal de guverna-re al lui Goga a fost AC Cuza de pe poziția de ministru de stat și bdquopre-ședinte supremrdquo al Partidului Națion al Creștin notoriu corifeu al iudeofobi-ei ideolog și longeviv lider politic icircn același timp ndash fără icircndoială figura ne-fastă cu rolul cel mai mare icircn Romacirc-nia icircn teoretizarea antisemitismului și transformarea acestuia icircn politici

ADRIAN CIOFLAcircNCĂ

Din activităţile de cercetare ale

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM

U n a c t i r e s p o n s a b i l

1 Impunitatea Extremismul icircnflorește acolo unde exprimările și acțiunile care icircncalcă legea nu sunt penalizate și blamate Extremismul este incre-mentalist adică se bazează pe o radicalizare gradu-ală infracțiunile mari fiind precedate de altele mai mici rămase nepedepsite Impunitatea icircncurajează Extremismul este și viral circulă repede se ia iar știrile despre impunitate circulă cel mai repede

2 Oboseala civică Nicăieri extremismul nu a prins aripi fără să stacircrnească proteste Doar că icircn unele locuri protestul este viguros proporțional cu situația din ce icircn ce mai puternic dacă este nevoie Icircn alte locuri lumea obosește mai repede resurse-le civice sunt mai puține Protestele civice de la un moment dat pot crea iluzia că societatea știe să răs-pundă și să reziste dar abia o evaluare pe termen lung ne poate spune cum stăm

3 Complicitatea instituțiilor Dacă icircn racircndul instituțiilor menite a aplica legea și a educa ndash poliția justiția armata școala biserica ndash poziționările ex-tremiste atrag adepți peste o masă critică atunci ajungem icircn situația icircn care o parte din sistem funcționează antisistem Fantasmele pedagogice imaginează un public educabil dincolo de instituțiile statului dar de multe ori problema este chiar icircn in-teriorul acestora

4 Falsa cunoaștere Extremismul are pricepe-rea de a oferi forme alternative de cunoaștere și co-municare ndash simple eficiente spectaculoase profita-bile mobilizatoare Traduce seducător complicații Cunoașterea extremistă promite să spună ceva ce lumea nu știe ce i-a fost ascuns și care o va salva E contracultură inovație eroism și redempțiune Mase mari de oameni pot crede icircn lucruri absurde

să nu vă icircndoiți de acest lucru Asta dacă statul și societatea nu produc comunicatori raționali credibili care să poată face diferența

5 Statul nedrept Dacă statul se lasă tentat de practici autoritare și nedrepte radicalii vor promite eliberare și dreptate Dacă statul nu are proiecte in-tegratoare extremismul va minți că are unul și va ști să mobilizeze lumea icircn siajul acelei ficțiuni colecti-ve Dacă statul abuzează de puterile sale icircn numele unei cauze bune extremiștii se vor victimiza pacircnă la martirizare Statul nedrept ajută extremismul să paraziteze marile cauze și să le distrugă dinăuntru Radicalii simulează discursul justițiar practicile de-mocratice și revolta antitiranică pentru a produce icircn final o altă formă de oprimare

6 Necunoașterea codurilor Extremismul nu apare din senin Se revendică de la o istorie icircnvață dintr-o tradiție sau din mai multe Comunicatorii și publicul lor au o anumită intimitate culturală cu tradițiile și tendințele extremiste și au putut dezvol-ta coduri de comunicare ce nu sunt ușor de icircnțeles pentru externi mai ales pentru cei care vor să in-terpreteze fără să pună macircna pe carte Dacă iei li-teral ce spun extremiștii riști cum se zice icircn fotbal să fugi după fentă Extremismul este cameleonic și este cameleonic pentru a fi ucigaș

7 Raționalizarea violenței Extremismul este o patologie ideologică dar asta nu icircnseamnă că adepții săi sunt neapărat nebuni Extremiștii par raționali și eficienți prin uzurparea violenței legitime a statului Acționează ca vigilante pentru a corecta o situație pe care ei și mulți alții o consideră scan-daloasă cu instrumentele violenței icircn condițiile icircn care spun ei statul nu poate sau nu vrea să facă ce

trebuie Violența este prezentată ca ultimă și unică soluție după ce soluțiile intermediare adică invecti-va și amenințarea nu au funcționat

8 Minimalizarea Cumpătarea are capcanele ei Icircn fața extremei pare rezonabil să nu te pani-chezi să reacționezi cu reținere pentru a nu intra icircn spirala radicalismelor Minimalizarea este capcana moderației forma ei coruptă Există o lungă tradiție icircn a minimaliza extremismul Radicalii profită de na-tura teroristă a puterii lor sunt puțini la număr nu atrag atenția dar pot produce efecte devastatoare

9 Itrsquos the education stupid Da trebuie invo-cată și vorba asta bătracircnească ignorarea sistema-tică a educației și cercetării ne-a adus unde suntem A produs mase de inepți aroganți și creduli A și nu este vorba de bdquopoporrdquo prima dată ci de bdquoelitelerdquo acestea care vor să ne civilizeze să ne salveze și să ne administreze

10 Modernismul antimodern Se știe din lite-ratura de specialitate extremismul produce acest tip de modernism icircndreptat icircmpotriva propriilor valori Radicalii simt mai bine decacirct ceilalți care sunt tendințele sunt mai adaptabili reacționează mai repede Pentru unii sunt de preferat monoto-nilor democrați Se pricep să extragă din subsolul societății resursele de resentiment ură invidie și exclusivism care se bucură de un soi de consens clandestin Știu să găsească vinovați Să mobilize-ze oameni buni pentru cauze rele Să se folosească de istorie de tradiție de democrație de marile idei pentru a produce ceva nou un mutant nemaivăzut ndash icircncă unul

ADRIAN CIOFLAcircNCĂ

10 factori care icircncurajează extremismul

O Goga la bustul lui M Eminescu

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Transportul aerian va face un pas uriaș spre normalitate datorită unui test israelian de diagnostic rapid Covid-19 care urmează să fie prezent icircn curacircnd icircn aeroporturile europene Utilizat cu succes icircn două aeroporturi europene dispo-zitivul portabil SpectraLIT a primit aprobarea Comisiei Europene pentru vacircnza-rea icircn icircntreaga Uniune Europeană icircn conformitate cu Directiva europeană pri-vind dispozitivele medicale SpectraLIT a fost dezvoltat de Newsight Imaging icircn colaborare cu centrul de inovație ARC al Centrului Medical Sheba Icircmpreună au icircnființat Virusight Diagnostic pentru a comercializa dispozitivul Aprobarea CE este pentru prima versiune a testului care va costa doar cacircțiva dolari O persoană instruită icircn prealabil va lua o mostră cu ajutorul unui dispozitiv spe-cial și icircl va introduce icircn aparatul SpectraLIT Un spectrometru unic plasat pe un cip detectează viremia prin analiza lungimilor de undă detectate Algoritmul de inteligență artificială compară rezultatele cu datele din testul chimic PCR Re-zultatul pozitiv sau negativ este oferit icircn doar cacircteva secunde

Rotem Sorek manager de marketing al Virusight Diagnostic afirmă că pre-cizia SpectraLIT icircn studiile clinice a fost de 70-86 la sută bdquoCu toate acestea din moment ce folosim inteligența artificială rezultatele noastre se vor icircmbunătăți constant pe măsură ce adăugăm date noirdquo SpectraLIT ar putea fi utilizat pe fiecare aeroport ca parte a procesului de pre-icircmbarcare precum și icircn alte locuri publice precum muzee sau parcuri de distracții Icircntre timp SpectraLIT este su-pus testelor de validare icircn cadrul a 36 de spitale din America de Nord și Ameri-ca Latină Asia-Pacific Europa și Orientul Mijlociu Icircn următoarele cacircteva luni icircn așteptarea aprobării CE compania Virusight intenționează să icircnlocuiască versiunea actuală a SpectraLIT cu unități de tip self-service pentru o mai bună operaționalizare și dinamică a timpului alocat testării

O echipă internațională de cercetă-tori condusă de oameni de știință de la Institutul de Științe Weizmann din Israel spune că această descoperire ar putea explica de ce microbiomul intestinal afectează succesul trata-mentelor de imunoterapie pentru can-cer Oamenii de știință au descoperit că sistemul imunitar poate identifica bacterii care locuiesc icircn celulele can-ceroase și le poate folosi pentru a pro-voca o reacție imună icircmpotriva unei

tumori Imunoterapia a icircmbunătățit semnificativ ratele de recuperare de la anumite tipuri de cancer icircn special melanomul malign dar funcționează icircn continuare doar icircn aproximativ 40 din cazuri

Autorii principali ai demersului științific Shelly Kalaora și Adi Nagler au analizat probe de țesut din 17 tu-

mori de melanom metastatic derivate de la 9 pacienți Ei au obținut profiluri genomice bacteriene ale acestor tu-mori și apoi au identificat aproape 300 de peptide tumorale care pot fi recu-noscute de sistemul imunitar Studiile viitoare pot stabili care peptide bacte-riene icircmbunătățesc răspunsul imun permițacircnd medicilor să prezică suc-cesul imunoterapiei și să adapteze un tratament personalizat icircn consecință Multe dintre aceste peptide au fost afectate de metastaze diferite de la același pacient sau de tumori de la pacienți diferiți ceea ce sugerează că au un potențial terapeutic și o capaci-tate puternică de a produce activarea imunității a spus dr Nagler Desco-peririle acestea sugerează că pepti-dele bacteriene prezente pe celulele tumorale pot servi drept potențiale ținte pentru imunoterapie Acestea pot fi exploatate pentru a ajuta celu-lele T imune să recunoască tumora cu o precizie mai mare astfel icircncacirct aceste celule să poată lansa un atac mai bun icircmpotriva cancerului Aceas-tă abordare poate fi utilizată icircn viitor icircn combinație cu medicamentele de imu-noterapie existente arată specialiștii

Importante descoperiri de arheologie biblică

Autoritatea Israeliană pentru Antichități (IAA) a anunțat că o serie de fragmente dintr-un pergament bi-blic care datează din urmă cu 1900 de ani au fost descoperite icircn bdquoPeștera Ororilorrdquo din deșertul Iudeei din Isra-el Existența peșterii este cunoscută de ceva timp Denumirea sa macabră provine de la 40 de schelete umane antice care au fost descoperite acolo icircn anii 1960 Scheletele aparțin unor oameni care au murit de foame icircn tim-pul revoltei lui Bar Kokhba (132 - 135 en) Atunci evreii din regiune s-au revoltat icircmpotriva Imperiului Roman Revolta a fost icircnăbușită Unii scriitori antici au susținut că peste 500000 de evrei au fost uciși și mulți alții au

fost deportați din regiune ca urmare a acestei răscoale Pergamentul bi-blic descoperit recent scris icircn limba greacă datează de la revolta lui Bar Kokhba Documentul conține pasaje din cărțile scrise de Zaharia și Na-hum a explicat Autoritatea Israeliană pentru Antichități icircntr-un comunicat de presă

IAA a mai anunțat că aceasta este prima dată icircn 60 de ani cacircnd un per-gament biblic este descoperit icircn timpul săpăturilor arheologice științifice Mul-te manuscrise au fost furate sau dez-gropate icircn mod neștiințific IAA a pre-cizat că recenta descoperire este bdquoun pergament biblicrdquo și nu un fragment din Manuscrisele de la Marea Moar-tă Icircncă din 2017 IAA a desfășurat o campanie pentru găsirea de noi pergamente icircn peșterile din Deșertul Iudeei Ca parte din campanie IAA excavează peșteri care au mai fost

excavate anterior de arheologi Mai mult arheologii au descoperit și mu-mia unui copil veche de 6000 de ani icircn aceeași peșteră Mumia este a unei fetițe care avea icircntre 6 și 12 ani atunci

cacircnd a murit Totodată cercetătorii au descoperit icircntr-o peșteră separată un coș care datează din urmă cu 10500 de ani IAA a precizat că acesta ar putea fi cel mai vechi coș complet din lume

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Există gheață pe Lună

Ideea dezvoltării unei civilizații pe Lună nu este deloc străină comunității științifice iar dacă oamenii vor sta-bili orice fel de așezare pe Lună ar putea face acest lucru icircn apropierea unuia dintre polii săi unde cantitatea sa redusă de apă este stocată sub formă de gheață Un nou studiu re-alizat de cercetători din SUA și Insti-tutul de Științe Weizmann din Israel sugerează că cel puțin o parte din gheața de pe suprafața Lunii poate fi regăsită icircn locuri mai accesibile icircn depresiuni de dimensiuni mai mici cu pante mai blacircnde decacirct acele cratere abrupte Vehiculele și instrumentele spațiale rusești americane chineze japoneze și indiene au oferit toate confirmarea existenței gheții polare de cacircnd ideea a fost propusă pentru prima dată icircn 1961

Cei trei cercetători care efectu-ează acest studiu ndash prof Paul Hay-ne de la Universitatea din Colorado Boulder Dr Norbert Schoumlrghofer de la Institutul de Științe Planetare din Honolulu Hawaii și prof Oded Aharonson de la Departamentul de Științe ale Pămacircntului și Planetare din cadrul Institutului Weizmann ndash au crezut că folosind hărți recente și măsurători ale Lunii ar putea fi ca-pabili să stabilească dacă micile de-presiuni ar putea fi suficient de reci pentru a stoca gheața Cercetătorii ar putea totuși cu un pic de efort să calculeze cacirct de multă căldură ar pu-tea emana aceste goluri provenind din roci mai calde icircnconjurătoare Re-zultatele calculelor lor sugerează că și depresiunile mai mici de un metru pot fi bdquomicrocapcane recirdquo care conțin cantități mici de gheață de apă Dacă gheața este icircntr-adevăr descoperi-tă icircn depresiuni mai puțin adacircnci icircn apropierea polilor analiza acesteia ar dezvălui ceva despre sursele de gheață din sistemul nostru solar bdquoPo-trivit modelelor noastre aceasta este doar o fracțiune din gheața totală pe Lună dar mai degrabă decacirct să in-tre icircn craterele adacircnci și inospitaliere oamenii ar putea fi capabili să obțină suficientă apă pentru nevoile lor din aceste mici mai blacircnde și probabil mai aproape rezervoare de gheațărdquo este de părere prof Aharonson de la Institutul de Științe Weizmann Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Acum 100 de ani

Isaac bdquoDaddyrdquo Ochberg bdquoAfricanulrdquo

a salvat 200 de copii evrei orfani

din UcrainaVictimele revoluției ruse nu au

fost numai soldații albi sau roșii care se luptau pe diferite fronturi Icircn urma războiului dar și a epidemiilor de gri-pă spaniolă sau de febră tifoidă au rămas mii de copii orfani pe teritoriul fostului imperiu țarist La aceștia s-au adăugat copiii evrei ai căror părinți fuseseră uciși icircn timpul pogromuri-lor antisemite desfășurate icircn timpul revoluției Cele mai multe au avut loc icircn 1921 Au fost trimise multe strigă-te de ajutor pentru salvarea acestor copii Unul dintre ele sub forma unei scrisori a ajuns ca prin minune icircn Cape Town Și o altă minune s-a gă-sit un om care a icircmbrățișat cauza co-piilor evrei și a făcut tot ce a putut să aducă icircn siguranță cacirct mai mulți din-tre ei icircn Africa de Sud scrie publicația Tablet

Bărbatul icircn cauză se numea Isa-ac Ochberg un om de afaceri evreu ucrainean stabilit la Cape Town Icircna-inte de a-și porni acțiunea Ochberg a stat de vorbă cu premierul Jan Smuts care a permis aducerea icircn țară a cel mult 200 de copii Premi-erul a mai pus trei condiții acceptate de Ochberg să fie cu adevărat or-fani să fie sub 16 ani și fără handicap fizic

El a cutreierat regiunile devastate din Ucraina și Galiția unde icircnainte de revoluție trăiau cei mai mulți evrei și culegea orfanii din orașe comune și ștetl-uri Dacă nu i-ar fi salvat aceștia ar fi pierit icircn anii 1920 iar cei care eventual ar fi supraviețuit ar fi murit uciși de naziști icircn anii 1940

Dar Ochberg a acordat atenție și eforturilor de realizare a unui Is-rael independent Icircn 1937 a făcut o donație uriașă fundației Kerem Kayemet Leisrael din care au fost achiziționate terenuri unde s-au cre-at două kibuțuri Dalia și Galed Aici și-au găsit adăpost pentru a icircncepe o viață nouă supraviețuitori ai Ho-locaustului icircndeplinindu-se și icircn acest fel dorința lui de a salva viața evreilor

Icircn zona Megiddo din Israel a fost inaugurat icircn 2011 un parc memorial care-i poartă numele Există acolo un bdquoDeal al numelorrdquo pe care sunt răspacircndite plăcuțe cu numele tuturor orfanilor salvați din Europa de Est și aduși icircn siguranță icircn Africa de Sud Ultimul orfan Cissy Harris a murit anul trecut la Modiin icircn Israel

Ochberg a reușit să-i salveze pe cei 200 de orfani cu ajutorul gene-ros al comunității evreilor din Afri-ca de Sud Descendenții lor trăiesc răspacircndiți icircn icircntreaga lume și au ținut ca personalitatea lui să nu fie dată ui-tării Astfel la 14 martie anul acesta 100 de ani după acțiunea curajoasă a bdquoafricanuluirdquo a fost organizată o reu-niune online a descendenților copiilor salvați Evenimentul a fost realizat de Isaac Ochberg Heritage Committee (Israel) icircn parteneriat cu Consiliul Regional Megiddo Un memento icircn amintirea celui care și-a icircnsușit ver-setul din Talmud care afirmă bdquoCine salvează o viață salvează o lume icircntreagărdquo

EVA GALAMBOS

Un nou test rapid COVID disponibil curacircnd

Bacteria care luptă cu cancerul

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 15

CREAȚIE

Te-am modelat Te-am compus icircntre icircntuneric și răsăritEști cea mai reușită poezie a meaLa care am muncit cel mai mult

Și ce să faci cu o poezieIcircn primul racircnd să o dăruiești lumiiDu-te dragă farmecă-i și pe alții Așa cum m-ai fermecat pe mine

Plimbă-ți prospețimea parfumatăde la un iubit la altulIcircn coapsele lor seamănă febra și nebuniaPentru ca faima mea să dureze mereu

Dacă vrem să speculăm să bdquointerpretămrdquo puțin am putea spune că Israel Pincu Lazarovici (n 12 mar-tie 1912) nu a plecat la vacircrsta de doar un an ci a fost mai degrabă bdquotransportatrdquo de familie (părinții ndash Moise și Klara plus cei șapte frați și surori) de la Tacircrgu-Neamț la Montreacuteal (Canada) Asta ca să ne explicăm icircntr-un fel atitudinea rebelă care l-a caracterizat toată viața vi-itoare pe bdquocopilul născut gata circumcisrdquo conform unei legende urbane locale

Așadar după ce ani la racircnd a crescut icircn cultura și limba idiș (războindu-se cu bandele de antisemiți din cartierul St Urbain unde locuia apartamentul familiei fiind situat sub un bordel și dobacircndind ast-fel porecla bdquoNappyrdquo prescurtare de la Napoleon) la treisprezece ani a refuzat să facă Bar Mitzvah ru-pacircnd relațiile cu tatăl său Dar sprijinit de mama sa s-a icircnscris la Liceul bdquoBaron Byngrdquo unde s-a predat cu totul limbii engleze sub influența profesorului Saunders (bdquoNu auzisem niciodată limba engleză atacirct de frumos citită atacirct de puternic redată și icircmi amintesc că stăteam liniștit pe scaunul meu și ascultam captivat cum sune-tele umpleau camera rdquo) Apoi cititor avid de filosofie cu o preferință specială pentru Marx și Nietzsche icircn 1929 s-a alăturat Ligii Tinerilor Socialiști pozițiile ra-dicale exprimate determinacircnd excluderea sa din liceu (terminat totuși cu examene finale icircn particular) S-a icircnscris la Colegiul MacDonald icircn 1934 și a obținut o di-plomă icircn zootehnie () icircn 1939 dar articolele sale din ziarul studențesc i-au adus o faimă de bdquocomunistrdquo care a avut drept consecință interdicția de a intra icircn SUA pentru o perioadă de peste douăzeci de ani Icircn loc să se bdquolinișteascărdquo Irving (Peter) Layton (cum a icircnceput să semneze după 1937) a fondat bdquoClubul de cercetare socialărdquo unde s-a afirmat ca un foarte bun orator icircn favoarea ideilor bdquostacircngisterdquo activitate extinsă și la Cafe-neaua Horn din Montreacuteal (succesul său icircn dezbaterile publice l-au propulsat icircn timp spre emisiunea bdquoFighting Wordsrdquo de la CBC făcacircndu-l și un profesor icircndrăgit de elevii și studenții de la Liceul evreiesc bdquoHerzliahrdquo Univ

Sir Geoge Williams Concordia Univ York Univ Gu-elph Univ Toronto șamd) Icircn viața privată a trăit icircn compania a cinci femei cu unele căsătorit cu altele nu

Ca scriitor Irving Layton ndash după o bdquopregătirerdquo de aproximativ un deceniu ndash a devenit cunoscut icircn 1944 cacircnd a elaborat poemul bdquoIcircnotătorulrdquo (icircntr-un restaurant pe un șervețel cu pixul unei chelnerițe) care s-a consti-tuit icircntr-un fel de bdquomatricerdquo a creației sale Ulterior el nu a fost o prezență comodă nici icircn literatură Renumele de bdquocacircrcotașrdquo i-a precedat opera și a deranjat comoditățile

establishmentului Mai ales cacircnd făcea observații des-pre bdquopăgacircnismul fără transpirație al lui Wallace Stevens Anglicanismul obosit al lui Eliot Bizanțul de basm al lui Yeats Pastoralismul icircngrozitor al lui Frostrdquo

Prietenul și emulul său poetul Kenneth Sherman scria la icircmplinirea unui secol de la nașterea lui Irving Layton bdquoPotrivit lui Layton ar trebui să ne icircndreptăm atenția către scriitorii care au atins limita ndash și icircn acest sens a vorbit despre Kafka Dostoievski Genet și Beckett ndash pentru că au exprimat dilema noastră ac-tuală Icircn spirit Layton seamănă cel mai mult cu acei poeți din Europa de Est din a doua jumătate a seco-lului al XX-lea ndash Milosz Herbert Holub ndash autori care au cerut mai multă poezie și totodată poeți ademeniți să rămacircnă deasupra luptei Cu siguranță niciun poet canadian icircnainte sau de atunci icircncoace nu s-a ocupat mai profund de disconfortul nostru contemporan sau nu a lucrat mai fierbinte pentru a plasa poezia icircn centrul culturii noastre astfel icircncacirct să poată acționa ca o vin-decarerdquo

Icircn cele peste 40 de volume publicate (Iubește vier-mele cuceritorului Elementul verde rece Vițelul de aur și alte poezii Un covor roșu pentru soare Cocoșul care racircde Lac de unghii Focul icircntunecat etc) Irving Layton chiar asta a clamat un portret al omului care refuză cruzimea per-versiunea minciuna

Frumusețea ca reflectare a inteligenței și a educațieiSpiritul critic

Faptul că Ștefan Cazimir icircn anii lsquo90 a reprezentat icircn Parlament un Partid al cărui membru fondator era și care se nu-mea Liber Schimbist a fost ca o gură de aer proaspăt după ce ani mulți socie-tatea noastră fusese obligată să ascul-te discursurile lui Nicolae Ceaușescu icircntr-un bdquolimbaj de lemnrdquo Dar nici cu aleșii noștri postrevoluționari nu stăteam mai bine la acest capitol Lingviștii și publicul cultivat găsesc icircn speech-urile deputaților și senatorilor din Parlamentul Romacircni-ei icircn ultimele decenii biblioteci icircntregi de erori datorate nu emoției nici grijii pentru țărișoară ci semidoctismului inculturii și instrucției făcute bdquope puncterdquo Nu este deci surprinzător că deși nu are vechimea de parlamentar a altora Ștefan Cazimir s-a nu-mărat printre cei mai buni oratori ai noștri

Eu nu l-am avut profesor dar știu din mărturiile altora că și cursurile și semina-riile ținute de el erau un veritabil spectacol de idei de erudiție și de rigoare metodologică și terminologică A evocat el icircnsuși episoade din viața sa la catedră și din experiența didactică icircn mai multe racircnduri A analizat de pildă cu maxi-mă seriozitate de ce succesivele promoții de studenți racircd tot mai puțin la anumite glu-me (fiindcă nu le mai gustă fiind ele bdquofu-materdquo sau fiindcă nu le mai icircnțeleg lipsin-du-le contextul și referentul) Icircn alt articol făcea o cercetare asupra felului icircn care un profesor corectează zecile de lucrări Cazi-mir bazacircndu-se pe studii serioase cvasi-științifice consacrate subiectului Cacircnd icircncepi să corectezi luacircnd primele lucrări din teancul gros eziți să pui nota fiindcă vrei să vezi icircntacirci nivelul general spre finele corectatului cacircnd obosești și te-ai icircncărcat cu conținutul zecilor de lucrări deja citite tinzi să devii mai indulgenthellip Despre orice ar vorbi sau ar scrie Ștefan Cazimir este mereu avizat hipercompetent cu o vie cu-riozitate intelectuală și cu dorința vizibilă de a icircmpărtăși cititorului nu numai cunoștințe ci și un anumit spirit raționalist și umanist al lecturii pe care i-o propune El e nu nu-mai un profesor de literatură de istoria lite-raturii romacircne ci și unul care te icircnvață ce icircnseamnă spiritul critic și ce presupune să-l folosești ca pe un operator de limbaj de semn lingvistic și de semnificație simbolică

Prin acest spirit critic mereu viu prin cultura vastă și nivelul unei erudiții greu de egalat Ștefan Cazimir este icircn cultura contemporană ce era Șerban Cioculescu marele critic și istoric literar din strălucita galerie interbelică Cazimir nu e mai puțin acid și bdquochițibușarrdquo decacirct cel care fusese supranumit bdquoȘerban cel Răurdquo iar unele dintre polemicile pe care le-a purtat au fost adevărate turniruri pentru apărarea unei anumite ipoteze a unui adevăr al textului a unei interpretări personale a acestui ade-văr textual Și Caragiale-tatăl face parte din numitorul lor comun ca și Cioculescu Ca-zimir i-a dedicat lui Caragiale cacircteva cărți fundamentale

Icircl citesc cu bucurie icircn paginile bdquoRomacirc-niei literarerdquo așa cum o făceam și icircn co-loanele bdquoAdevărului literar și artisticrdquo (seria Cristian Tudor Popescu - C Stănescu) Textele sale au ceva luminos și clar Din ele se vede nu o poziție de autoritate a semna-tarului ci voința lui de a fi icircnțeles icircn profun-zime și detalii subiectul (uneori extrem de dificil) abordat și de a face lectorul părtaș la această icircnțelegere

Dacă icircn spatele lui Ștefan Cazimir icircn fundal e Biblioteca icircn fața lui este mereu Cititorul

DANIEL CRISTEA-ENACHE

Profil de scriitor

La 1 aprilie s-au icircmplinit 56 de ani de la moartea Helenei (născută Chaja) Rubinstein producătoare de cosmetice și colecționară de artă S-a născut icircn ghetoul evreiesc din Cracovia la 25 decembrie 1872 icircn-tr-o familie icircn care era cea mai mare dintre cele opt fiice A fost verișoara lui Martin Buber și a mamei lui Ruth Rappaport Chaja A emigrat icircn Aus-tralia icircn 1896 după ce a refuzat o căsătorie aranjată de părinți Icircnainte să plece mama i-a pus icircn bagaj o

duzină de borcănele de cremă de față icircngrijorată că fata nu va mai avea cu ce să icircși icircngrijească pielea Aspectul ca de alabastru al tenului ei a atras atenția multor femei din Australia care i-au cerut sfaturi pri-vind bdquorutina de frumusețerdquo Lucracircnd ca vacircnzătoare la băcănia unchiului ei și-a dat seama că priceperea pe care o dobacircndise ar putea s-o ajute să-și schimbe fundamental viața Și-a vacircndut o parte din cre-mele cu care venise iar planul a devenit acela de a recrea formula cremei de față pe care o folosea și de a le icircnvăța pe femei regulile icircnfrumusețării Una dintre replicile ei era bdquoNu există femei uracircte ci doar femei leneșerdquo care nu au disciplina de a se icircngriji suficient Ea conside-ra frumusețea nu numai un mod de seducție și putere ci și o reflectare a inteligenței și a educației

Icircn curacircnd avea să-și lanseze cre-ma bdquoValazerdquo care avacircnd succes i-a permis să-și deschidă un salon de cosmetică icircn centrul orașului Mel-bourne S-a impus apoi pe piața din Sydney iar icircn cinci ani a reușit să finanțeze deschiderea unui salon la Londra punacircnd bazele uneia dintre primele companii de cosmetice din lume Și-a dezvoltat astfel afaceri la

nivel internațional iar succesul de care s-a bucurat a motivat-o să spri-jine instituții caritabile care se ocu-pau de educație artă și sănătate La Londra s-a căsătorit icircn 1908 cu jurnalistul Edward William Titus cu care a avut doi fii S-au mutat la Pa-ris iar icircn 1914 au emigrat icircn Ame-rica Pe piața americană a rivalizat cu Elizabeth Arden o altă mare fe-meie de afaceri icircn domeniul cosme-ticelor Helena Rubinstein ar fi spus bdquoCu ambalajele ei și cu produsele mele am fi condus lumeardquo Icircn 1928 și-a vacircndut afacerile fraților Leh-man iar peste zece ani a divorțat și s-a recăsătorit cu prințul Artchil Gourielli-Tchkonia din Georgia Icircn 1953 a icircnființat Fundația filantropică bdquoHelena Rubinsteinrdquo care obținea fonduri pentru cercetarea medicală și dezvoltarea altor ramuri icircn do-meniu A fost fondatoarea compa-niei de succes Helena Rubinstein Incorporated prin care a devenit una dintre cele mai bogate femei din lume A murit la New York la 1 aprilie 1965 Icircn 1973 compania a fost vacircndută către Colgate-Palmoli-ve care icircn prezent este deținută de grupul LrsquoOreacuteal

CLAUDIA BOSOI

Irving Layton ndash de la Tacircrgu-Neamț pe listele NOBEL

Traducere și prezentare deEMIL NICOLAE-NADLER

(Continuare icircn pag 22)

Irving Layton și Leonard Cohen icircn 1961 (la o lansare comună de carte)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Sub acest titlu apare icircn ziarul Neamul evreiesc din 22 martie 1946 informarea despre adunarea plenară a Uniunii Evrei-lor Romacircni numită organizație democrată aflată sub președinția lui Zelțer-Sărățeanu

Dezbaterile au avut icircn vedere activitățile din luna februarie cacircnd au continuat de-mersurile la diferite ministere Au fost de-puse memorii și proteste la Ministerul de Interne Justiție Culte Apărare Națională Educație Națională Finanțe Externe și la Marele Stat Major La Ministerul de In-terne s-au depus proteste icircn problema recrudescenței antisemitismului Au fost semnalate manifestări antisemite icircn dife-rite localități precum Hațeg Răducăneni Drăgășani icircn școli și la Universitatea din București Icircn memoriul adresat Ministerului Justiției s-a cerut adoptarea unei legi pri-vind reglementarea cetățeniei bdquoSe apro-pie alegerile se arăta icircn memoriu și icircncă mai există o importantă categorie de evrei care nu are reglementată cetățenia romacirc-nă Legea revizuirii cetățeniei adoptată de guvernul Goga-Cuza icircn ianuarie 1938 nu a fost icircncă abrogată Anii de prigoană au creat o serie de situații speciale și icircn acest domeniu Au fost evrei care au renunțat la cetățenia romacircnă și au plecat icircn exil După 23 August s-au icircntors iar situația lor din punctul de vedere al cetățeniei nu este re-glementatărdquo S-a intervenit pentru aplicarea legii nr 6071945 care preve-dea restituirea bunurilor mobi-le luate evreilor deportați De la Ministerul Cultelor și de la cel al Educației Naționale s-au ce-rut subvenții pentru instituțiile de cult cultură și asistență socială S-a ce-rut revizuirea impunerii meseriașilor liber-profesioniștilor comercianților și indus-triașilor evrei care din motive rasiale nu și-au putut exercita profesiunea

O deosebită atenție a fost acordată or-ganizării ajutorului pentru foștii deportați care și-au pierdut toate bunurile S-a ce-rut atacirct acordarea de ajutoare pentru foștii pres tatori de muncă obligatorie cacirct și clasarea chemării icircn judecată a foștilor deportați care nu s-au prezentat la concen-trare Președintele Sărățeanu a făcut o am-plă expunere asupra situației politice inter-ne și externe situacircnd problema evreiască icircn acest context A insistat asupra faptului că icircncă nu s-a rezolvat restitutio in integrum pentru evreii care au fost supuși jafurilor pogromurilor și deportărilor de către regimul Antonescu

Pe lacircngă discutarea situației interne plenara a fost informată de poziția UER față de problema Palestinei de răspunsuri-le care s-au dat la ancheta unei comisii an-glo-americane bdquoProblema palestiniană se spunea icircn răspuns poate fi rezolvată numai pe plan internațional de către Națiunile Uni-te URSS Marea Britanie și Statele Unite trebuie acordată libertatea de imigrare icircn Palestina trebuie abolite prevederile Cărții Albe și ale tuturor măsurilor restrictive apli-cate evreilor din Palestina a căror muncă constructivă este o chezășie de prosperita-te pentru toți locuitorii din Țara Sfacircntă tre-buie consolidat căminul evreiesc icircn Palesti-na pe baza unei conlucrări sincere cu po-porul arab eliberat din cătușele exploatării feudalerdquo Plenara a aprobat icircn unanimitate răspunsurile date la ancheta respectivă

Icircn final s-a adoptat hotăracircrea cu privi-re la redeschiderea Universității Populare Așadar deși Sărățeanu s-a alăturat Co-mitetului Democratic Evreiesc susținacircnd că CDE a luat poziție față de toate pro-blemele care interesează viața evreiască făcacircnd abstracție de faptul că respectiva organizație a fost creată din inițiativa PCR pentru a asigura controlul politic al puterii comuniste icircn lumea evreiască totuși acti-vitatea lui se icircnscrie icircn istoria contempora-nă a evreilor iar istoriografia evreiască nu poate face abstracție de personalitatea lui

LyA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

PLENARA UER

ndash Ce faceți pentru asta ca președinte de comunitate

ndash Icircnainte de pandemie aveam icircntacirclniri cu elevi de liceu Copiii pregăteau compuneri despre Ho-locaust eu le istoriseam ce s-a icircn-tacircmplat atunci cu evreii din orașul nostru Organizam lansări de car-te la temă Tineri icircnsoțiți de pro-fesori vizitau sinagoga Unii se arătau interesați de Tora de ebra-ică A existat și continuă să existe dialog interconfesional mai ales cacircnd veneau icircn țară descendenți ai dinastiei rabinice Paneth fostă conducătoare spirituală icircn zonă La Muzeul de Istorie a Dejului a avut loc lansarea monografiei apărute la Ed Hasefer bdquoIstoria comunităților evreiești din Dej Beclean Tacircrgu Lăpuș Reteag Ileanda și icircmpre-jurimile acestorardquo de Zoltan Singer zl fost președinte al comunității Autorul a activat icircn mișcarea sionis-tă a fost trimis icircntr-un detașament de muncă forțată a supraviețuit Holocaustului Nu cred să exis-te cineva care să parcurgă cartea fără să fie mișcat de dramatismul său Continui să păstrez online le-gătura cu școlile unde se predă is-toria Holocaustului cu oameni de toate religiile convins că educația este mijlocul cel mai eficient de contracarare a antisemitismului și negaționismului

ndash Aminteați de sinagoga din oraș Are nevoie de restaurare

ndash Sigur Edificiul a fost con-struit icircntre 1907-1909 Dar pentru asta avem nevoie de fonduri care ne depășesc enorm puterile Icircn-

cercăm să realizăm un parteneriat icircntre FCER și Primăria din Dej Cu atacirct mai mult cu cacirct e singurul lăcaș de cult mozaic rămas Icircnain-tea Holocaustului au existat icircncă 13 sinagogi Autoritățile locale ne ajută la icircntreținerea sinagogii și a celor trei memoriale dedicate victimelor Holocaustului Facem tot posibilul să păstrăm patrimoniul sacru zonal mikva din oraș cimitirele din Dej și icircmprejurimi a căror icircngrijire este iarăși o problemă gacircndiți-vă doar la plata icircngrijitorilor din localitățile unde nu mai trăiesc evrei Ar fi bine dacă s-ar icircnființa hevrot kadișa re-gionale dar finanțarea e o chestiu-ne care ține de Federație

ndash Sunt vestigii care denotă o prezență evreiască puternică icircn tre-cut Puteți schița cacircteva repere

ndash Deși prezența evreilor icircn oraș și icircn comunele icircnvecinate a fost permisă abia la icircnceputul secolului XIX Comunitatea Ortodoxă Evre-iască din Dej ființa icircn 1863 cu toate instituțiile care-i confereau acest statut hevra kadișa măcelărie heder ieșivot Talmud Tora Poalei Țedek mikva Membrii dinastiei ra-binice Paneth erau lideri religioși Funcționau organizații evreiești Asociația de Caritate a Femeilor Israelite Casa de Ajutor Reciproc azil orfelinat sub egida Joint-ului bancă evreiască pentru icircmprumu-turi mici Linat Țedek Cercul Soci-al Evreiesc Icircntre 1918-1935 s-au icircnființat filiale ale Convenției Sionis-te Organizației Tineretului Sionist WIZO HaPoel Hamizrahi Bnei Aki-va HaNoar HaȚioni Betar Icircn peri-

oada interbelică am avut o viață economică so-cială culturală icircnfloritoare Apoi au venit anii Ho-locaustului 300 de evrei dejeni au fost trimiși icircn 1942 la muncă forțată pe fron-tul ucrainean Au pierit acolo 140 dintre ei din cauza foametei a bo-lilor a torturilor La 31 martie ´44 se instituie obligativitatea de purtare a stelei galbene La 16 aprilie au fost confiscate toate proprietățile evreiești Icircntre 3-5 mai toți evreii dejeni peste 3000 au fost trimiși icircn ghetoul din Pădurea Bungăr din vecinătatea orașului Icircndură foame sete lipsă de minime condiții sani-tare torturi La 28 mai 4 și 6 iunie s-a făcut deportarea la Auschwitz icircmpreună cu ceilalți din comitat Icircn total - 7870 Au supraviețuit circa 300 Comunitatea a fost reicircnființată icircn 1946 dar marea majoritate a fă-cut Alia

ndash Cum gestionați problemele is-cate de pandemie

ndash Icircncerc să păstrez coeziunea comunitară firește cu respectarea restricțiilor sanitare Mă icircntacirclnesc cu membrii comunității icircn grupuri mici icirci consiliez din punct de vedere psi-hologic icircncerc să le mențin treaz interesul pentru probleme specifi-ce iudaismului Tinerilor puțini cacircți sunt le recomand cărți participări la evenimente online organizate de FCER Joint JCC Caut să-i ajut pe asistați cu ce au nevoie Mulțumesc DASM-ului pentru spri-jin Mă stimulează dorința tuturor pentru păstrarea tradițiilor relațiile interumane foarte bune dintre noi

ndash Ce credeți că trebuie să facă președintele unei comunități mici pentru a o menține

ndash Să găsească soluții pentru a trece cu bine de această perioa-dă grea sanitar și economic Să aibă grijă de asistați Să atragă ti-nerii spre comunitate Să combată negaționismul Să popularizeze is-toria comunității sale

IULIA DELEANU

bdquoDe cacircte ori trec prin momente grele mă gacircndesc la tatăl meu care a pierdut doi copii și pe mama lor icircn Holoca-ust A fost unul dintre puținii supraviețuitori Eu m-am născut icircn 1956 Părinții nu ne vorbeau despre asta poa-

te ca o măsură de protecțierdquo mărturisește Mișu Rosenberg președintele comunității din Dej bdquoMă gacircndesc totodată la copiii mei cărora le doresc să trăiască icircntr-o lume cacirct mai de-

centă rațională lipsită de excese naționalisterdquo

bdquoIcircn această perioadă grea icircncerc să păstrez coeziunea comunitarărdquo

Interviu cu MIȘU ROSENBERG preşedintele CE Dej

Raport privind antisemitismul icircn 2020

Panedemia de coronavirus a intensificat diferite forme de antisemitism

Icircn ajunul Zilei de Comemorare a Holocaustului icircn Is-rael Centrul Kantor de Studiere a Evreimii Contempo-rane Europene (Universitatea Tel Aviv) a dat publicității Raportul Anual despre antisemitism pe 2020 care se bazează pe mii de mărturii din diferite regiuni ale lumii obținute prin rețeaua internațională stabilită icircn urmă cu cacircțiva ani de Centrul Kantor Conținutul raportului a fost prezentat icircntr-o conferință de presă de dr Dina Porat directoarea Centrului

Vorbitoarea a scos icircn evidență stracircnsa legătură a evoluției și naturii antisemitismului cu pandemia de coronavirus Icircn 2020 a arătat dr Porat au reapărut prejudecăți superstiții și teorii bizare precum și mani-festări jignitoare și vicioase verbale și vizuale de anti-semitism

Acuzația cea mai frecventă a antisemiților a fost că evreii și israelienii sunt de vină pentru dezvoltarea și răspacircndirea coronavirusului sau bdquoiudeovirusuluirdquo ca să realizeze vaccinul și tratamentul pe care să le vacircndă apoi și să icircncaseze un profit uriaș Acuzația a circulat icircn zeci de țări icircnsoțită de mesaje și caricaturi agresi-ve Grav este că acuzațiile nu au provenit numai din cercuri extremiste sau țări ca Turcia Autoritatea Pales-

tiniană Iranul ci și din racircndul populațiilor cu identități politice și ideologice bine definite

Din cauza măsurilor de carantină socializarea evreilor cu inamicii lor a fost mai redusă astfel că și numărul evenimentelor violente a scăzut de la 456 icircn 2019 la 371 icircn 2020 Nu au avut loc atacuri ucigașe iar incidentele legate de proprietățile private s-au redus de la 170 icircn 2019 la 107 icircn 2020 deoarece lumea a stat acasă Totuși vandalizarea proprietăților comuni-tare și a instituțiilor a continuat cea a cimitirelor și a memorialelor dedicate Holocaustului a crescut de la 77 icircn 2019 la 96 icircn 2020 iar a sinagogilor de la 53 la 63 S-a icircnregistrat o escaladare a incidentelor antisemite icircn SUA și Germania icircn schimb un declin semnificativ s-a icircnregistrat icircn Australia Marea Britanie și Franța icircn acest ultim caz a avut loc o reducere cu 50 a tuturor tipurilor de incidente antisemite datorită lockdown-ului sever Creșterea numărului de incidente a avut loc icircn state cu o populație evreiască numeroasă Cu excepția Ucrainei icircn celalate țări din Europa Centrală și de Est nu s-a icircnregistrat o creștere a incidentelor icircn 2020

Icircn schimb activitățile an-tisemite s-au intensificat pe

EVA GALAMBOS(Continuare icircn pag 20)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 17

La mulți ani Irina Marin-Cajal

Irina Marin-Cajal este dovada vie a faptului că un copil crescut icircn lumi-na și căldura unor părinți de o calitate umană excepțională va călca pe ur-mele lor icircn propria sa existență

Căldura sufle-tească a regreta-tului academician și președinte al FCER Nicolae Cajal ca și a soției sale Berthina (Bibi) Cajal preo-cuparea medicu-lui și profesorului Cajal de a-și ajuta semenii de cacircte ori putea s-au transferat din plin asu-pra fiicei Adăugăm pasiunea pentru artă aceeași dăruire față de familie și avem motivele pentru care o felicităm pe Irina Marin-Cajal de ziua ei

La mulți ani Irina

Ad Mea Veesrim prim-rabin

Rafael ShafferDe peste un deceniu de cacircnd se

află la București prim-rabinul Rafa-el Shaffer a dovedit că reușește să pună comunitatea pe primul loc și să se dedice atragerii cacirct mai multor evrei icircnapoi către sinagogă după icircn-depărtarea din anii comunismului

Pe lacircngă dificultățile generate de vacircrsta medie icircnaintată a comunității evreiești din București prim-rabinul a avut de luptat de mai bine de un an și cu greutățile puse de pandemie icircn calea celor care simțeau nevoia de a fi icircmpreună de sărbătorile mozai-ce dar nu numai

A reușit să facă din mediul comunitar online unul icircn-cărcat de spiritualitate iudaică prin textele de studiu transmise enoriașilor icircnainte de Șabat prin inițiative pre-cum prezentarea organizării la do-miciliu a Sederului de Pesah și multe altele ceea ce a ajutat la menținerea vie a flăcării mozaismului

Ad Mea Veesrim (RE)

Negarea Holocaustului tulpina britanică

Icircn urmă cu doar un secol rata mortalității la copii icircn Europa și SUA era icircntre 25 și 40 Pojarul polio-mielita difteria erau boli care făceau ravagii icircn icircntrega lume

Vaccinarea copiilor a redus această rată icircn ziua de azi pacircnă la 14-45 rata de mortalitate fiind icircn special urmarea refuzului vaccină-rii

Descoperirea vaccinului este unul dintre marile progrese ale medicinei moderne O formă premergătoare vaccinării a fost folosită icircncă din anul 200 icircen icircn Roma antică icircmpotriva variolei acest procedeu fiind atestat din nou icircn 1500 en icircn China și icircn 1600 en icircn India Metoda se chea-mă inoculare și constă icircn introduce-rea unui agent infecțios viu icircntr-un individ sănătos icircntr-un mod contro-lat printr-o parte a pielii unde poate fi ușor absorbit cum ar fi mucoasa din nas sau printr-o zgacircrietură icircn piele

Metoda inoculării a mai fost folo-sită icircn Turcia Africa și mai tacircrziu icircn jurul anilor 1700 a ajuns și icircn Euro-pa și Statele Unite Nu era o metodă perfectă rata deceselor icircn cazul va-riolei era icircn jur de 2-3 dintre indivi-zii inoculați cu forma patogenă dar

cu certitudine reprezenta un progres față de mortalitatea de pacircnă la 30 icircn urma icircmbolnăvirii prin contractarea patogenului icircn mod natural

Icircn 1796 Edward Jenner un me-dic englez a condus primul studiu științific icircn privința vaccinării folosind varicelă provenită de la vite pentru a induce imunitate icircmpotriva variolei la oameni Varicela la vite este o boală virală cauzată de un virus care este foarte asemănător cu virusul variolei la oameni Richard Dunning prieten cu Edward Jenner a introdus terme-nul de bdquovaccinrdquo folosind forma latină a cuvacircntului bdquovaccardquo Edward Jenner a pus bazele vaccinării prin tehnicile de alterare folosite

Vaccinarea este o formă mo-dernă de inoculare mult mai sigură datorită faptului că agentul infecțios este introdus icircn organism icircntr-o for-mă atenuată cu scopul de a pregăti sistemul imunitar pentru o posibilă interacțiune cu patogenul real Pri-mele eforturi de a introduce vacci-narea și a descuraja inocularea au apărut prin 1800 Anglia a interzis icircn 1840 metoda inoculării și a icircnceput promovarea vaccinării gratuite la co-pii

Louis Pasteur microbiolog și chi-mist francez este indiscutabil unul dintre liderii revoluționării vaccinu-lui Icircn 1879 Pasteur produce primul vaccin dezvoltat prin folosirea unei forme atenuate a bacteriei care pro-duce holera Icircn 1880 tot el dezvoltă vaccinuri icircmpotriva infecțiilor morta-le precum rabia antraxul difteria și pojarul Toate aceste vaccinuri sunt obținute folosind diferite metode de atenuare a agentului infecțios

De la apariția lor vaccinurile s-au dezvoltat și icircmbunătățit permanent Tipul de vaccinuri bdquoinactiverdquo folosesc o versiune moartă a patogenului care cauzează boala Hepatita A vaccinul icircmpotriva gripei a poliomielitei sunt exemple de astfel de vaccinuri Vac-cinurile bdquoviirdquo folosesc o formă atenu-ată a agentului infecțios Vaccinurile icircmpotriva pojarului variolei rubeolei sunt exemple de vaccinuri care folo-sesc forme vii ale elementului pato-gen Alte tipuri de vaccinuri sunt cele care folosesc o toxină provenită din agentul infecțios care cauzează boli cum ar fi difteria și tetanosul Alte vaccinuri folosesc porțiuni din pato-gen pentru a crea reacția imunitară dorită la agentul infecțios Exemple ar fi cele icircmpotriva hepatitei B HPV meningitei

Vaccinurile virale utilizează apa-ratul celular existent icircn organismul nostru și ca sistem de livrare folosesc un virus modificat Acestea au fost folosite icircn boli precum Ebola HIV și

Din istoria vaccinăriiAutoarea acestui articol dr Diana David-Rus este membră a Comunității

Evreilor din București și a celei din Muumlnchen (Germania) unde locuiește ac-tualmente lucracircnd la Institutul de Sănătate al guvernului bavarez Dr Di-ana David-Rus este specializată icircn bioinformatică și modelare matematică icircn biologie și are un doctorat obținut icircn Statele Unite icircn domeniul Computa-tional Biology

forme de gripă Ele sunt folosite azi icircn lupta icircmpotriva COVID AstraZe-neca și JampJ sunt exemple de astfel de vaccinuri virale

Vaccinurile de tip ARN sunt studi-ate de cacircteva decenii icircnsă apariția epidemiei de COVID a creat posibi-litatea utilizării unor astfel de vacci-nuri icircmpotriva acestei boli Avantajul acestor vaccinuri este că pot fi create icircn foarte scurt timp și datorită faptului că nu conțin virusiri vii nu există ni-ciun risc de a cauza boală icircn persoa-na vaccinată Sunt unele dintre cele mai sigure vaccinuri dezvoltate pacircnă icircn ziua de azi și reprezintă icircnceputul unei noi ere icircn domeniul vaccinării Datorită progreselor tehnologice ele vor putea fi folosite icircmpotriva unei multitudini de boli inclusiv icircn lupta icircmpotriva cancerului Vaccinurile de tip ARN pot eradica viitoare boli și focare de infecții icircnainte ca acestea să se transforme icircn epidemii tocmai datorită vitezei cu care astfel de vac-cinuri pot fi create

Dr DIANA DAVID-RUS

Cu toa-te că istoricii consideră că primele exem-ple de negare a Holocaus-tului după cel de-al Doilea Război Mondi-al ar fi apărut icircn declarațiile și scrierile unor fasciști

antisemiți și personalități de extremă dreapta din Franța Suedia și Statele Unite un studiu britanic arată că un rol esențial chiar primordial a fost ju-cat de simpatizanții naziști din Marea Britanie atacirct icircn timpul războiului cacirct și imediat după bdquoS-a creat un model folosit de atunci de cei care icircncearcă să nege Holocaustulrdquo a afirmat Joe Mulhall autorul volumului bdquoFascis-mul britanic după Holocaust de la nașterea negării pacircnă la revoltele din Notting Hill 1939-1958rdquo (la Notting Hill au avut loc atacuri și proteste ra-siste icircmpotriva imigranților de culoare din Caraibe) relatează The Times of Israel

Istoricul a arătat că liderul fascist britanic Oswald Mosley a jucat un rol principal icircn apariția negării Holocaus-tului după război Cercetătorii ignoră fascismul britanic deși faptele prezen-tate de Mulhall dovedesc caracterul timpuriu al negării Holocaustului prin-tre reprezentanții acestui curent Din momentul icircn care au apărut informații despre atrocitățile naziste scrie is-toricul Mosley și ducele de Bed ford unul dintre organizatorii partidului de extremă dreapta Poporul Britanic au căutat să minimalizeze sau să res-pingă faptele invocate Ei au consi-derat imaginile apărute drept falsuri iar informațiile despre brutalitățile icircmpotriva evreilor exagerate de pro-pagandă La racircndul său Alexander Ratcliffe antisemit virulent și fondato-rul Ligii Protestante Scoțiene a scris icircn broșura bdquoAdevărul despre evreirdquo că

bdquotot ceea ce s-a publicat icircn presă des-pre persecuțiile teribile ale evreilor de către Hitler este icircn mare parte scris de evrei și pus icircn circulație de către ei și că sunt pure invențiirdquo

Icircn primăvara și vara lui 1945 nu a mai negat atrocitățile dar a susținut că vinovați nu sunt naziștii Acești oa-meni au murit de foame iar cei care i-au icircnfometat au fost aliații a susținut Ratcliffe

Publicațiile lui Ratcliffe și ale du-celui de Bedford nu au avut un im-pact deosebit asupra cititorilor ei fiind personalități marginale și nu au afec-tat perceperea Holocaustului de către societate dar subliniază Mulhall au creat sursele și modelele folosite mai tacircrziu de negaționiști ca David Irving și Robert Faurisson Ideile celor doi negaționiști britanici au fost prelua-te și completate de Oswald Mosley Mosley arată istoricul era o perso-nalitate bine cunoscută considerată de mulți credibilă Avea o platformă

publică extinsă mult mai mare decacirct alte personalități din extrema dreap-tă britanică El a jucat un rol importat icircn negarea Holocaustului din Marea Britanie și a elaborat numeroase ar-gumente care au fost preluate de negaționiștii Holocaustului din diferite țări cum a fost negarea lagărelor din Buchenwald și Belsen sau ideea că lagărele au fost bdquoo necesitate neplă-cutărdquo

Atacurile lui Mosley icircmpotriva pro-cesului de la Nuumlrn berg au devenit o tematică pentru negaționiștii britanici ai Holocaustului Ele au propagat ide-ea pe care istoricul american Debo-rah Lipstadt a denumit-o bdquoechivalență imoralărdquo respectiv punerea semnului egal icircntre crimele naziste și presupu-sele crime ale aliaților Toate aceste idei scrie Mulhall s-au regăsit icircn lu-crările lui Maurice Bardegraveche conside-rat primul negaționist european

EVA GALAMBOS

Icircn zilele de Sefirahellipperioadă La 27 Nisan (anul acesta icircn seara de 7 și icircn ziua de 8 aprilie) este Yom Hazikaron laȘoah ve-laGvu-

rah (Ziua Amintirii Holocaustului și a Eroismului Evreiesc) dată stabilită de Knesset pe baza datei izbucnirii răscoalei ghetoului din Varșovia 19 aprilie 1943 Data stabilită este la o săptămacircnă după Pesah și cu opt zile icircnainte de Ziua Independenței Israelului Icircn privința Zilei Independenței Israelului (Yom HaAțmaut) ea este la 5 Iyar (anul acesta icircn seara de 14 aprilie și icircn ziua de 15 aprilie) Icircn anul 1948 data proclamării Independenței Israelului a fost 14 mai Ziua Independenței este precedată cu o zi de Ziua Eroilor căzuți icircn răz-boaiele de apărare a Israelului (Yom Hazikaron leHalelei Zahal) Este simbolul trecerii de la durere la bucurie de la catastrofă la renaștere La 28 Iyar (anul acesta este icircn seara de 9 și ziua de 10 mai) este o nouă sărbătoare aceas-ta de asemenea cacircștigată prin luptă și suferință Ziua Eliberării Ierusalimului (Yom Șihrur Yerușalaym) Este ziua eliberării capitalei eterne a poporului evreu și a Israelului și a reicircntregirii orașului a eliberării Zidului de Apus din Templul de la Ierusalim Icircn anul 1968 icircn timpul Războiului de Șase Zile evenimentul s-a petrecut icircn ziua de 12 mai

Precum vedem o perioadă bogată icircn evenimente Desigur sunt diferențe icircn privința modului lor de celebrare de către diferite grupuri de evrei ndash sioniști nesioniști laici religioși ultrareligioși israelieni din Diaspora Dar ne putem aminti un comentariu asupra acestei perioade care se referă la unitate de la eliberarea națională de Pesah la eliberarea spirituală de Șavuot la primirea Torei Să sperăm că doliul se va transforma din nou icircn bucurie icircn viitor cu aju-torul lui Dumnezeu

(Urmare din pag 8)

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Noua armă israeliană a cărei tes-tare s-a icircncheiat de curacircnd va intra icircn producție la compania de armament Elbit Systems bdquoAcul de fierrdquo cum a fost numită noua armă este de fapt o eficientizare a uneia dintre cele mai comune și cel mai des utilizate arme ndash mortiera sau lansatoarea de mină ndash iar comparativ cu celelalte sisteme de luptă este foarte economicoasă toată instalația costacircnd cacircteva sute de euro se arată icircntr-un comentariu al agenței de presă Metula Mortiera este icircn general o armă imprecisă

care provoacă multe victime colatera-le Icircn momentul tragerii tubul trebuie icircnclinat iar după ce se lansează pro-iectilul nu mai există vreo posibilita-te de a-i controla traiectoria aceasta depinzacircnd de multe elemente inclu-siv de condițiile meteorologice mai ales de vacircnt Deoarece nu avea un mijloc de ghidaj se icircntacircmpla adesea să explodeze cu cacircteva sute de metri icircnainte de țintă Unul dintre avantaje-le mortierei era că puteai să plasezi tubul lansator pe orice pe un vehicul 4x4 pe un transportor blindat sau chiar pe sol pe spatele sau umărul unui soldat

Soluția la care s-au gacircndit spe-cialiștii israelieni a fost realizarea de obuze de mortieră inteligente Potrivit lui Yaniv Rotem șeful Admi nistrației pentru Dezvoltarea Armelor și Infra-structurii Tehnologice din cadrul Mi-nisterului Apărării procesul de moder-nizare a durat 10 ani și este un suc-ces Recentele teste au demonstrat că toate țintele aflate la distanțe icircntre un kilometru și 12 km au fost nimerite Specialiștii apreciază că aceasta este una dintre cele mai mari evoluții ale ducerii unui război de cacircnd icircn 1915

sir Wilfred Stokes a pus la punct mor-tiera de tranșee prima mortieră mo-dernă după cele de asediu folosite icircncepacircnd din secolul al XVII-lea In-troducerea bdquoAcului de fierrdquo va modifica toate conceptele de război deoarece de-acum icircnainte fi-ecare unitate mică ar putea dispune de o artilerie mo-bilă proprie la fel de precisă ca ra-chetele Tamuz dar incomparabil mai ieftină și care dis-pune de o mare fle-xibilitate bdquoAcul de fierrdquo Oketz Plada icircn ebraică este ghidat icircn două feluri ndash prin GPS sau prin fascicule laser Cea de-a doua variantă este importantă deoarece dușmanul ar putea bruia GPS-ul Icircn schimb fasciculele laser pot fi dirijate asupra țintei printr-o mul-titudine de vectori fie de către soldați care au o legătură vizuală cu obiecti-vul fie din avioane elicoptere drone și altele Introducerea Oketz Plada va crește de cel puțin 100 de ori letalita-

tea mortierei iar procentul de lovire a țintei pacircnă la 12 km se apropie de 100 la sută Icircn același timp această nouă armă va reduce mult numărul victime-lor colaterale icircntr-un conflict Icircntacircm-

plător sau nu obuzul de 120 mm se potrivește noii mortiere americane cu care va fi icircnzestrată armata SUA o piață de miliarde de dolari Dar lucrul cel mai important este că nimeni nu a crezut că un obuz de mortieră obișnuit se va putea transforma icircntr-o armă de mare precizie Israelienii au fost icircn stare să facă acest lucru

EVA GALAMBOS

Aș dori să știu mai multe despre modul icircn care cititorii acestei distinse reviste icircși procură informațiile despre Is-rael Icircmi icircnchipui că interesul pentru Țara Sfacircntă e incom-parabil mai serios și mai extins decacirct pentru orice altă țară icircn care nu trăiești

Icircntrebarea mea nu e lipsită cred de logică Pentru că un răspuns clar m-ar convinge că aspectele de care doresc să mă ocup aici sunt cunoscute de cititor dar nu icircn amănunt și dacă așa stau lucrurile atunci nu irosesc prețiosul timp al celui care ajunge la pagina cu articolul meu

Viața e plină de paradoxuri Icircn urmă cu mii de ani So-crate pretindea că dacă știi mai multe icircți dai seama cacirct de puțin știi Dar paradoxurile icircn care se bdquoscaldărdquo Israelul de la icircntemeierea sa sunt mult mai puțin filozofice

Prea cunoscutul umorist foiletonist și cineast Efraim Kișon spunea că Israelul e unica țară icircn care părinții icircnvață de la copii limba maternă Nimic mai adevărat

Această faimoasă frază reprezintă un paradox valabil de cacircnd există Israelul și noii veniți (bdquoolim hadașimrdquo) Pacircnă icircn ziua de azi copiii și nepoții noștri ne corectează vorbi-rea și scrisul icircn ebraică Pentru oricine nu și-a ros coatele pe nicio bancă a vreunei școli israeliene limba vorbită dar mai ales cea scrisă prezintă nenumărate capcane unele benigne altele hilare iar o mică parte chiar periculoase

Icircn felul acesta se conturează un al doilea paradox tot legat de limbă și anume că majo-ritatea adulților care s-au așezat aici s-au trans-format peste noapte icircn analfabeți icircn sensul că indiferent dacă ești intelectual sau nu ai pierdut capa-citatea de a poseda cel puțin o limbă la perfecție Icircn cea maternă doar te descurci dar i-ai uitat amănuntele jocurile de cuvinte expresiile mai puțin uzuale Cacirct despre ebra-ică cum spuneam partida e pierdută de la bun icircnceput

O notă personală icircn acest subiect eu citesc curent icircn ebraică scriu curent icircn ebraică public curent icircn ebraică țin conferințe curent icircn ebraică vorbesc cu nepoții mei nu-mai ebraică și totuși nu posed comme il faut ebraica

Și acum un al doilea subiect după părerea mea nu mai puțin interesant

Propun cititorului să arunce o privire asupra situației politice din țările europene De-a lungul istoriei secolului XX populația bdquode stacircngardquo era formată din cei nevoiași din păturile socio-economice mai puțin afluente pe cacircnd bdquodreaptardquo era apanajul bogătașilor Stacircnga cerea schim-barea situației politice pe cacircnd dreapta lupta pentru menținerea ei Ei bine și icircn Israel cine dorește schim-barea culorii politicii actuale e socotit de stacircnga doar că bdquostacircngardquo aici e reprezentată icircn majoritate de intelectuali și de cei bine (și foarte bine) situați din punct de vedere socio-financiar iar bdquodreaptardquo e susținută de pături mult mai puțin alintate de soartă Știu mi se va spune că azi icircn Is-rael cele două curente cel de dreapta și cel de stacircnga nu mai sunt atacirct de diferite ca icircn trecutul nu prea icircndepărtat și cu toate acestea icircmpărțirea icircntre cele două atitudini po-litice reprezintă o realitate pe care toți o cunosc și cu care ne confruntăm aproape zilnic

Iată un al treilea aspect paradoxal al vieții israeliene cea de toate zilele

Icircn fiecare zi diversele mijloace de comunicare israeli-ene amintesc probleme legate de securitatea națională și de pericolul care pacircndește țara la fiecare graniță pentru că nicio graniță nu ne desparte de un popor prieten ci icircn cel mai bun caz de partea cealaltă se află un regim care a semnat un tratat de bdquopace recerdquo cu statul evreu

Doar că Israelul e o țară ale cărei granițe nu sunt toate recunoscute de toți De exemplu granița de nord cu Li-banul Dacă citești preceptele grupării teroriste libaneze Hezbollah vei găsi justificarea luptei icircmpotriva Israelului pentru că Hezbollah pretinde o porțiune din regiunea de nord aflată sub jurisdicție israeliană Ba mai mult formal la raison drsquoecirctre a acestei formațiuni teroriste e tocmai această pretenție teritorială

Și ce să mai vorbim de granița de est Adică de existența teritoriilor ocupateeliberate (depinde pe cine icircntrebi) icircn timpul Războiului de Șase Zile și populate de cacircteva milioane de palestinieni adică arabi foști locuitori ai fostului teritoriu aflat sub mandat britanic după Primul Război Mondial și peste o jumătate de bdquocoloniștirdquo israeli-eni Acolo lucrurile sunt mult mai complicate fiind vorba de o bdquolinie albastrărdquo (granița stabilită de ONU prin planul de partiție din noiembrie 1947) și de una bdquoverderdquo care reprezintă rezultatul Războiului de Independență din anii 1948-1949 și Iordanul care ne desparte de Iordania dar

și de ceea ce lumea numește West Bank (icircn ca-zul icircn care am reușit să bulversez icircnțelegerea noțiunilor de mai sus recomand o privire rapidă asupra hărții regiunii)

Cacirct despre granița cu Siria treaba e de asemenea foarte complicată pentru că noi am alipit la Israel o bună parte a Icircnălțimilor Golan icircn urma războiului din 1967 și acest subiect reprezintă un adevărat casus beli practic imposibil de rezolvat acea parte de pămacircnt fiind deja po-pulată cu evrei care au hotăracirct că acolo e locul lor și ni-meni nu-i poate mișca

Și la urmă ceva care seamănă mai mult cu o glumă de prost gust La o populație icircn jur de nouă milioane icircn Israel există nu mai puțin de 42 (patruzeci și două) de partide politice Extrapolacircnd aceste cifre la alte țări ar icircnsemna ca Romacircnia să aibă vreo 90 de partide Franța cam 250-280 iar Statele Unitepeste 1200 de partide

Și unde-i paradoxul Uite-l icircn ciuda multitudinii de formațiuni politice ele pot

fi icircmpărțite icircn trei sau patru subgrupe fiecare avacircnd un clar numitor comun și icircn felul acesta diferențele din inte-riorul aceleiași subgrupe se estompează și devin neesen- țiale

Aș putea continua enumerarea situațiilor cu caracter paradoxal de care ne lovim aici de cacircteva ori pe zi dar e cazul să mă opresc Dar paradoxul nr 1 și cel mai evi-dent al Israelului e icircnsăși existența sa icircn pofida tuturor celor care contestă dreptul poporului evreu de a trăi icircn patria-mumă la care s-au icircntors după o bdquoscurtărdquo absență de 2000 de ani de aceea orice alt aspect aparent șocant al vieții noastre de zi cu zi devine minuscul și neimportant

Prof dr GABRIEL M GURMAN Omer Israel

gurmanbguacil

bdquoAcul de fierrdquo cea mai nouă creație a industriei israeliene de apărare

Trăim din paradoxuri

Iudaismul una dintre

religiile oficiale ale Islandei

La sfacircrșitul lunii martie a acestui an Ministerul de Interne islandez a adăugat iudaismul religiilor recunos-cute icircn mod oficial de stat Această decizie oferă evreilor din această țară oportunitatea de a se icircnregis-tra icircn mod oficial ca membri ai unei comunități evreiești care se va bu-

cura de o serie de facilități acordate cultelor religioase și grupurilor etni-ce minoritare Legislația islandeză prevede ca fiecare cetățean cu vacircr-sta de peste 16 ani să achite anual o taxă de cult icircn valoare de 100 de dolari americani acești bani urmacircnd a fi redirecționați de către autorități organizațiilor de cult icircn mod direct proporțional cu numărul membrilor acestora Icircn prezent comunitatea evreiască din Islanda numără circa 200 de membri și se alătură celor aproximativ 50 de organizații de cult recunoscute icircn mod oficial

Rabinul Avi Feldman coordona-torul Habad Islanda a declarat publi-cației The Times of Israel că decizia de recunoaștere a iudaismului ca una dintre religiile oficiale este bdquouna importantă pentru comunitaterdquo și mai ales icircndelung așteptată Rabinul Feldman este primul rabin stabilit icircn Islanda icircn anul 2018 atunci cacircnd a părăsit Brooklynul pentru a se muta icircn Reykjavik alături de soția sa și de cele două fiice

Istoria evreilor din micul stat din nordul Oceanului Atlantic icircncepe la jumătatea secolului al XVII-lea oda-tă cu primii comercianți originari din Polonia Olanda și Danemarca La sfacircrșitul anului 2018 o propunere de interzicere a circumciziei a stacircrnit un val de reacții ferme atacirct din partea comunității evreiești cacirct și din partea celei musulmane inițiativa fiind aban-donată icircn pofida unei largi susțineri din partea liderilor a patru partide po-litice din legislativul de la Reykjavik Un eveniment fericit icircnsă a avut loc icircn februarie 2020 atunci cacircnd a fost primit primul Sul de Tora care a intrat icircn posesia comunității din Capitală grație filantropului Uri Krauss

DAN DRUȚĂ

Icircnsemnări de la fața locului

Rabinul Avi Feldman și familia sa

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 19

Operele Evei Cerbu icircntr-o licitație de artă Artmark

Diplomat chinez care a salvat zeci de mii de evrei

Continuă aplicarea măsurilor

de austeritate la FCER

Comitetul Director al FCER care a avut loc pe 19 martie 2021 a apro-bat prelungirea cu icircncă un trimestru a unor măsuri de austeritate aplica-te atacirct la nivelul Federației cacirct și al comunităților evreiești locale

Veniturile salariale brute și de mandat ale persoanelor care nu sunt și pensionari se reduc cu 5 pentru următoarele trei luni (o dimi-nuare cu 3 față de reducerea sa-larială aplicată icircn trimestrul prece-dent) Icircn cazul pensionarilor norma de lucru scade cu 15 o revenire cu 5 față de precedentele trei luni) De asemenea toate contractele de drepturi de autor sau prestări ser-vicii vor fi reduse cu minimum 15 sau suspendate Excepție fac cele la care plata reprezintă procent din contribuții de participare Tot cu 15 se vor micșora și ajutoarele religi-oase de care beneficiază membrii comunităților evreiești

Tot pentru scăderea cheltuielilor se continuă sistarea angajărilor iar pentru posturile vacante se va deci-de de la caz la caz

Măsurile menționate mai sus nu se aplică persoanelor care icircși desfășoară activitatea icircn domeniul asistenței sociale și medicale De asemenea icircn următoarele trei luni vinerea se va lucra icircn continuare de la domiciliu iar persoanele care vor asigura desfășurarea activității la se-diu icircn ziua de vineri vor lucra de la domiciliu icircntr-o altă zi

Membrii Comitetului Director au aprobat vacircnzarea unor imobi-le apartamente sau terenuri din București Rădăuți Cluj Oradea și Piatra Neamț (AM)

Diplomația publică israeliană și conflictul israeliano-arab

La sfracircșitul lunii trecute Casa de licitație Artmark a dedicat pentru pri-ma dată un eveniment expozițional și o licitație icircn mod exclusiv unei artiste Este vorba de Eva Cerbu fostă Eva Kauffman pictor și sculptor din perioa-da interbelică și de anvergură istorică manifestă icircn avangarda feminină a in-

terbelicului tacircrziu precum și icircn realis-mul militantist al perioadei postbelice scrie icircntr-o prezentare Alina Panico PR manager al Casei de licitație

bdquoAvangarda la feminin Licitație de Atelier Eva Cerbuldquo este primul eve-niment icircn piața romacircnească de artă dedicat icircn exclusivitate unei singure artiste (iar nu unei selecții colective curatoriale) 153 de opere de artă aparținacircnd toate patrimoniului atelie-rului de artist Eva Cerbu au fost scoa-se la licitație pe 30 martie reflectacircnd prin diversitatea lor completa evoluție artistică a Evei Cerbu de la perioada avangardei tacircrzii la cea a realismului propagandist postbelic și pacircnă tacircr-

ziu icircn contemporaneitate bdquoMaxy m-a icircnvățat să gacircndesc Ciucurencu ndash să văd o infinitate de culorildquo afirma Eva Cerbu icircntrebată cacircndva despre pro-fesorii ei și datoria de recunoștință

bdquoCu deferență și emoție am accep-tat propunerea familiei Evei Cerbu de a dedica marii artiste avangardiste Eva Cerbu o licitație de atelier exclu-sivă deși piața romacircnească de artă nu cunoaște precedent nici organi-zatoric nici de cotație icircntr-asemenea privință Este un prilej să facem dintr-o dată cunoscută prin panoramarea tuturor perioadelor artistice și noilor generații de colecționari munca cre-ativă robotitoare pe care Eva Cerbu a desfășurat-o răbdător icircn atelierul ei bucureștean vreme de 50 de ani așa cum au făcut-o la fel de marginalizat dar pătimaș alte avangardiste ima-ginative ori postmoderniste precum pentru a numi doar cacircteva exemple Geta Brătescu ori Margareta Sterian ori Yvonne Hassan care au benefici-at recent de o retrospectivă la Muzeul Național de Artă Contemporanăldquo a declarat Ioana Spiridon șefa biroului de artă postbelică și contemporană a Casei A10 by Artmark

Inedita ofertă de artă a putut fi admi ra-tă la parterul Palatului Cesianu-Racoviță iar evenimentul a avut loc online

Icircn urma licitației aproape toate lucrările artistei au fost cumpărate prețurile depășindu-le de multe ori pe cele de pornire (EG)

Centrul de Studii Israeliene bdquoTheo-dor Herzlrdquo din cadrul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA) icircmpreună cu Asociația Eu-ropeană de Studii Israeliene (AESI) au organizat un seminar dedicat diplomației publice israeliene și con-flictului israeliano-arab Seminarul a abordat aspecte particulare ale acestor tematici icircn cadrul a două stu-dii de caz Evenimentul a fost salu-tat de prof Remus Pricopie rectorul SNSPA și de prof Liviu Rotman di-rectorul Centrului Cele două tematici au fost moderate de prof Joanna Dy-duch președintele AESI și prof Lilia-na Popescu prorector al SNSPA

Prima temă referitoare la politica publică israeliană și probleme identi-tare a fost prezentată de dr Karoli-na Zielinska (Polonia) Ea a abordat subiectul prin cazul concret al progra-melor de ajutorare ale Israelului icircn țări din Africa subsahariană un program care durează de multe decenii și care a adus avantaje economice financi-are și tehnologice ambelor părți dar mai puține cacircștiguri politice icircn sensul că deși relațiile bilaterale erau bune nu icircntotdeauna statele africane au susținut pozițiile israeliene Icircnsă da-torită acestor programe de dezvolta-re Israelul și-a făcut o imagine pozi-tivă icircn aceste țări Programele au fost inițiate de societăți particulare rareori de stat și nu au avut implicații politice un aspect criticat de organizații ale drepturilor omului dar și de cetățeni israelieni deoarece programele de ajutorare nu au fost condiționate de sistemul politic al statelor dimpotrivă au existat relații chiar cu state condu-se de lideri autocrați

Dr Călin Georgia de la Universi-tatea Babeș-Bolyai a abordat conflic-tul israeliano-palestinian icircn contextul teoriei securității care acționează icircn cazul ambelor părți deoarece atacirct israelienii cacirct și palestinienii se con-

fruntă cu amenințări existențiale De multe ori conflictele se ivesc din reacția și contrareacția părților din neicircnțelegerea nevoilor de securitate ale fiecăreia Problemele de securi-tate pot fi folosite ca mesaje de către oamenii politici icircn condițiile icircn care există numeroase amenințări Chiar

dacă icircntr-o perspectivă mai icircnde-părtată s-ar putea ca la nivel men-tal părțile să accepte ideea reducerii amenințărilor practic nu se icircntrevede vreun termen icircn care conflictele dintre părți vor dispărea a arătat vorbitorul

Cei doi cercetători au răspuns icircn-trebărilor puse de participanți (EG)

Printre diplomații de-acum cunos-cuți din diferite țări care icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial au reușit să salveze evrei icircn pofida opoziției guvernelor lor se numără o persona-litate mai puțin cunoscută diplomatul chinez Ho Feng-Shan

Supranumit bdquoSchindler al Chineildquo Ho Feng-Shan s-a născut icircn 1901 icircn regiunea Hunan Se trăgea dintr-o fa-milie săracă mama fiind creștină de-votată iar tatăl un cercetător al con-fucianismului dar care a murit cacircnd băiatul avea șapte ani Icircn studiile sale a fost ajutat de Misiunea Luterană Norvegiană care l-a icircndrumat către Universitatea Ludwig Maximilian din Muumlnchen unde a obținut doctoratul icircn economie politică

Ho a intrat icircn serviciul diplomatic chinez fiind mai icircntacirci acreditat icircn Tur-cia apoi icircn 1937 a fost secretar unu la Legația chineză de la Viena După Anschluss icircn 1938 a devenit consul general Fiind vorbitor de germană și-a făcut mulți prieteni printre evreii din Viena

Urmărind desfășurarea conferinței de la Evian din 1938 diplomatul chi-nez și-a dat seama că icircn afară de Republica Dominicană nicio țară nu a fost de acord să primească un nu-măr semnificativ de refugiați evrei A decis să acționeze singur și contrar dispozițiilor superiorilor lui a acordat din motive umanitare 185000 de vize pentru evreii austrieci Destinația era

Shanghai și aproximativ 30000 din-tre ei s-au și refugiat acolo El și-a continuat activitatea pacircnă icircn 1940 cacircnd a fost rechemat O parte dintre refugiații evrei a rămas la Shanghai 10 ani suportacircnd ocupația japoneză alții au reușit să plece către diferite destinații Hong Kong Filipine Israel sau SUA

Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial Ho a icircndeplinit misiuni mili-tare și diplomatice pe lacircngă puterile aliate După victoria comunistă din China a plecat icircn Taiwan și a servit ca ambasador pacircnă icircn 1973 S-a retras la San Francisco unde și-a scris car-tea de memorii Cei 40 de ani ai mei ca diplomat El și-a explicat decizia icircn felul următor bdquoVăzacircnd situația dra-matică a evreilor era firesc să simți o profundă compasiune și ca om să te implici să-i ajuțirdquo

La cererea unor supraviețuitori icircn urma eforturilor sale icircn 2001 Yad Va-shem i-a acordat titlul de bdquoDrept icircntre Popoarerdquo și a relevat că Ho a fost unul dintre primii diplomați care au emis vize pentru a-i salva pe evrei de Holo-caust Cei care au cunoscut activita-tea lui au afirmat pe drept cuvacircnt că a salvat mai mulți evrei decacirct Oskar Schindler (EG)

După 80 de ani

Un sul de Tora dispărut revine comunității evreilor din Rotterdam

Un sul de Tora dispărut dintr-o sinagogă olandeză icircn timpul invaziei naziste a fost descoperit 80 de ani mai tacircrziu și redat comunității evreilor relatează site-ul Jewish Telegraphic Agency Sulul la prima vedere păstrat de-a lungul vremii icircn stare foarte bună aparținea unei sinagogi din Dordrecht a afirmat Chris den Hoed președintele Comunității Evreilor din Rotterdam - NIG

De multă vreme sulul se afla la familia Penning din Dordrecht dar icircntr-o zi cineva din familie l-a menționat istoricului local Kees Weltevrede spunacircnd

că nu se știe cum a ajuns la ei Atunci Weltevrede s-a dus la NIG

Știrea i-a bucurat pe mem-brii comunității bdquoNimeni nu știa ce s-a icircntacircmplat cu sulul din Dordrecht S-a presupus că s-a pierdut icircn timpul Holocaustu-lui ca și multe alte obiecte de cult a declarat istoricul Familia Penning nu a cunoscut originea sulului care a și fost predat

comunității evreilor a afirmat Chris den Hoed Rotterdam este foarte aproape de Dordrecht

Pacircnă la urmă calea străbătută de sulul de Tora a fost descoperită După ce icircn 1940 sinagogile au fost icircnchise icircn urma ocupației naziste mai multe obiecte de cult au fost luate de Meijer Michiel Cohen un evreu care deținea o uzină de prelucrare a metalelor El a supraviețuit Holocaustului dar cu traume grave Fabrica a fost cumpărată de la Cohen de Aart Bezemer El a găsit sulul și i l-a dat lui Kees Penning un respectat profesor din Dordrecht care a murit icircn 2001 Văduva lui Tineke i-a povestit istoricului despre sul și icircn acest fel a fost redat comunității evreiești

Numai 60 de evrei din comunitatea din Dordrecht care număra mai multe sute de membri au supraviețuit Holocaustului iar icircn anii 1980 comunitatea ca atare a icircncetat să mai existe

Acum sulul este examinat pentru a se stabili dacă se mai poate folosi la slujbe și dacă are părți deteriorate care ar necesita restaurarea (EG)

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

O sinagogă icircn memoria victimelor de la Babii Iar

Constelații diamantine ndash aprilie 2021

Semnalăm apariția unui nou număr al publicației de cultură Constelații di-amantine editată sub egida Ligii Scri-itorilor Romacircni și a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din Romacircnia

Bogatul sumar tematic reunește ca de obicei o serie de articole pe teme culturale icircndeosebi literare bio grafii ale unor oameni de litere precum și fragmente ale unor creații poetice Filosofia și istoria ideilor și a culturii se regăsesc și ele icircn paginile revis tei coordonate de redactorul-șef Doina Drăguț Nu icircn ultimul racircnd versurile unor autori contemporani au menirea de a completa orizontul cultu ral desăvacircrșit propus cititorilor (DD)

Prințul Filip al Marii Britanii

ndash un apropiat al evreilor

Dintre membrii familiei regale britanice prințul Filip soțul reginei Elisabeta decedat de curacircnd a fost persoana cea mai apropiată de evrei și de cauzele evreiești scrie publicația The Jewish Telegraphic Agency Mama lui prințesa Alice a Greciei a adăpostit icircn timpul celui de al Doilea Război Mondial o fa-milie de evrei iar pentru acest gest Yad Vashem muzeul israelian al Holocaustului i-a acordat titlul de bdquoDrept icircntre popoarerdquo

Ofițer icircn marina britanică prințul a participat la efortul de război an-tihitlerist și a avut o atitudine critică față de colaboratorii naziști inclusiv față de cei din familia lui Trei dintre surorile prințului s-au căsătorit cu nobili germani care l-au sprijinit pe Hitler Icircn aceeași măsură l-a repudiat pe fostul rege Edward al VIII-lea un-chiul reginei cu simpatii pronaziste

Icircn decursul vieții Filip a participat la evenimente evreiești și proisraeli-ene Ca susținător al prezervării me-diului icircnconjurător el a vorbit de mai multe ori la manifestările organizate de Fondul Național Evreiesc și a spon-sorizat și alte evenimente evreiești Icircn 1994 a fost primul membru al fa-miliei regale britanice care a efectuat o vizită icircn Israel cu prilejul acordării post-mortem a titlului de bdquoDrept icircntre popoarerdquo mamei sale Icircn același timp a vizitat mormacircntul acesteia de pe Muntele Măslinilor și la Yad Vashem a plantat un tei icircn memoria prințesei Alice bdquoHolocaustul a fost cel mai ori-bil eveniment din icircntreaga istorie a evreilor și va rămacircne icircn memoria vi-itoarelor generații De aceea este o atitudine foarte generoasă că aici se evocă și gestul a milioane de oameni care ca și mama mea au icircmpărtășit durerea și suferințele dumneavoastră și au făcut fapte modeste pentru a atenua oroareardquo a spus prințul la Yad Vashem

Liderii evrei din Marea Brita-nie și-au exprimat compasiunea la vestea morții prințului Viața lui Filip bdquos-a desfășurat icircn serviciul public de la participarea lui icircn marina bri-tanică icircn timpul celui de al Doilea Război Mondial la zecile de mii de angajamente pe care le-a icircndeplinit timp de 65 de ani icircn numele famili-ei regalerdquo a declarat Marie van der Zyl președinta Comisiei Deputaților Evrei Britanici La racircndul său Reu-ven Rivlin președintele Israelului și-a exprimat compasiunea pen-tru decesul prințului prin cuvintele tradiționale bdquoFie ca memoria lui să fie binecuvacircntatărdquo (EG)

Irina Marin-Cajal ndash să prețuim folclorul și tradițiile minorității rome

Ziua de 8 aprilie este și Sărbătoa-rea etniei romilor din Romacircnia oca-zie cu care Grupul Parlamentar al Minorităților din Romacircnia icircn partene-riat cu Asociația Partida Romilor Pro-

Europa au organizat la Palatul Par-lamentului o masă rotundă intitulată bdquoRomacircnia patria comună și indivizibi-lă a tuturor cetățenilor săirdquo A fost dis-cutată importanța adoptării Declarației

Camerei Deputaților privind condam-narea antisemitismului discriminării rasismului și xenofobiei pe agenda discuțiilor figuracircnd și creșterea gradu-lui de conștientizare a problemelor cu care se confruntă minoritatea romă din Romacircnia precum și aspecte juridice și culturale legate de viața minorității rome icircn țara noastră

Prezentă la manifestare Irina Marin-Cajal subsecretar de stat la Ministerul Culturii și președinta Comi-siei de Etică și Mediere a Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia a subliniat icircntre altele că bdquoastăzi sun-tem datori a rememora și a evidenția identitatea culturală lingvistică fol-clorul și tradițiile minorităţii rome ndash a doua ca importanță după numărul membrilor săi

Este de notorietate că romii au ex-celat dintotdeauna icircn domeniul artelor muzicale interpretative icircn domeniul meșteșugurilor că au fost și sunt o

prezență constantă icircn racircndul actorilor și că au avut reprezentanți de seamă icircn literatură ndash Ion Budai Deleanu și Ion Barbu (Dan Barbilian) fiind cele mai proeminente numerdquo

Icircn final vorbitoarea a subliniat bdquoexistența unor decalaje economice și sociale care reclamă intensificarea eforturilor autorităților administrației publice centrale și locale pentru in-cluziunea socială a cetăţenilor romi pentru combaterea discriminării urii și intoleranței Icircn această privință Minis-terul Culturii și-a asumat un rol activ icircn promovarea și protejarea identității și diversității culturale icircn protejarea conservarea și dezvoltarea culturii limbii tradițiilor și patrimoniului cultu-ral al minorității romerdquo

Organizatorii i-au decernat Irinei Marin-Cajal o Diplomă de excelență bdquopentru contribuția la promovarea și dezvoltarea culturii și identității minorității rome din Romacircniardquo (AM)

De Iom Hașoah ziua comemorării victimelor Holocaus tului la Kiev a fost inaugurată o nouă sinagogă Ea a fost ridicată lacircngă prăpastia de la Babii Iar acolo unde icircn ajun de Iom Kipur 1941 icircn decurs de două zile naziștii au icircmpușcat peste 33000 de evrei ndash bărbați femei și copii Este o sinago-gă-simbol și va face parte din Centrul

Memorial al Holocaustului Babii Iar Acesta este o inițiativă privată crea-tă icircn 2016 și are menirea de a cule-ge date istorice mărturii și povestiri care pacircnă de curacircnd au fost trecute sub tăcere precum și de a identifica victimele ndash scrie publicația evreiască Allgemeiner care apare icircn SUA

bdquoEste un eveniment semnifica-

tiv deoarece demonstrează anga-jamentul guvernului ucrainean de a recunoaște asasinatul icircn masă de pe teritoriul ucrainean cu atacircția ani icircn urmărdquo a declarat Mark B Levine vicepreședinte executiv al Coaliției Naționale de Sprijin pentru Evreimea Euro-Asiatică Sinagoga face parte dintr-un proiect mai vast de a crea

un complex al credințelor care să in-cludă case de rugăciuni pentru evrei creștini și musulmani deoarece aco-lo au fost executate și persoane din rezistența ucraineană precum și ho-mosexuali romi și handicapați Lacircngă sinagogă se icircnalță de acum o biserică ortodoxă și icircn viitor vor fi construite bi-serici și pentru alte credințe Numărul

total al victimelor de la Babii Iar este de aproximativ 100000 fiind cea mai mare groapă comună din Europa

Sinagoga este singurul monument pentru victimele icircmpușcate ale Ho-locaustului Structura sinagogii este confecționată din bacircrne de lemn de stejar de 100 de ani Plafonul este decorat cu o hartă a cerului icircnstelat care reproduce poziția stelelor la 29 septembrie 1942

Patrick Debois preotul catolic care icircn ultimii 17 ani și-a dedicat viața des-coperirii și identificării gropilor comu-ne ale evreilor asasinați de naziști icircn Europa de Est ocupată a explicat că documentarea și evocarea memori-ei victimelor Holocaustului executate prin icircmpușcare sunt mai importante decacirct oricacircnd bdquoLa Auschwitz sau icircn alte lagăre naziste de exterminare există locuri de vizitat Identificarea victimelor prin icircmpușcare se bazează pe găsirea unor martori oculari care să indice locurile de execuție și gro-pile comune Depunem eforturi să gă-sim dovezi Oamenii doresc să spună adevărul Trebuie să păstrăm gropile comune Fără aceste dovezi numărul negaționiștilor va crește icircn timp ce supraviețuitorii vor muri Dacă nu vom avea dovezi ale crimei nu-i vom pu-tea trage la răspundere pe asasinirdquo a declarat părintele pentru Allgemeiner (EG)

Panedemia de coronavirus a intensificat diferite formehellip

social media ca-racterizate prin

agresivitate și abuzuri verbale Un fe-nomen nou este bdquozoom-bombingrdquo-ul respectiv icircntreruperea unor conferințe organizate de centre comunitare evreiești organizații studențești a unor slujbe din sinagogi Hackerii au plasat simboluri naziste pe aceste platforme Numai icircn SUA au avut loc 200 astfel de evenimente

Grupurile extremiste mai ales de extremă dreapta respectiv suprematiști albi și neonaziști s-au mutat pe darknet care s-a dezvol-tat anul trecut Aici se pot duce fără opreliști campanii antisemite De ace-ea s-au redus manifestările antisemite

de pe social media accesibile și s-au icircnmulțit cele de pe darknet

Oponenții vaccinărilor au pus sem-nul egalității icircntre restricțiile și caranti-na menite să limiteze pandemia și mă-suri ale regimului nazist Lockdown-ul era comparat cu icircncarcerări icircn gheto-uri și lagăre de concentrare iar vac-cinurile cu experimente medicale din lagăre Certificatele de vaccinare erau considerate ca procedurile de selec-tare din lagărele naziste Campania de succes dusă de Israel icircmpotriva Covid și faptul că la conducerea unor firme producătoare de vaccinuri se află evrei au fost folosite la susținerea acuzațiilor că israelienii și evreii vor să profite de pe urma pandemiei

(Urmare din pag 16)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 21

că la anul ne vom putea icircntacirclni cu toții la Ierusalim

Icircn continuare la Templul Coral prim-rabinul Rafael Shaffer și prim- cantorul Emanuel Pusztay au rostit icircn ebraică și romacircnă rugăciunea pentru Statul Israel

La inițiativa Lucianei Friedmann președinta CE Timișoara a fost pre-zentat Centrul Național Shalva din Ie-rusalim un institut unic icircn lume pentru tratarea copiilor și tinerilor cu diferite dizabilități fizice și psihice Un grup de copii reprezentativi a transmis un mesaj special pentru comunitatea evreiască din Romacircnia și a invitat doritorii să facă o vizită la centru de-oarece numai icircn acest fel se poate icircnțelege activitatea ce se desfășoară acolo Un aspect interesant a fost scos icircn evidență de o reprezentantă a grupului și anume efectul benefic al Acordurilor Abraham care au permis stabilirea de legături cu organizații din Emiratele Arabe Unite și Bahrain Un frumos concert a fost apoi prezentat de Shalva Band icircmpreună cu Orches-tra Filarmonică a Israelului iar soliștii uneia dintre melodiile compuse de Simon amp Garfunkel au fost din Emira-tele Arabe Unite

Urări de bdquola mulți ani Israelrdquo au fost transmise de copiii Grădiniței Gan Eden de artistul grafic Sergiu Vasile iar Adrian Gueron directorul JCC a transmis mesaje de felicitare de la fa-milii din Israel

Un cadou muzical deosebit a fost oferit de Silvian Horn vicepreședintele CEB După ce a comunicat celor care urmăreau evenimentul bucuria de a fi icircmpreună de Ziua Israelului el a ară-tat că CEB vrea să le facă o mică sur-priză A fost vorba de un mic program interpretat de Corul Templului Coral iar cireașa de pe tort a fost invitata Carla Mușat care a interpretat cu mă-iestrie bdquoIerușalaim șel Zahavrdquo

Un mesaj formulat din toată inima a fost trimis și de solistul Izhar Cohen cacircștigătorul ediției din 1978 a Euro-visionului Trebuie să fim macircndri că suntem evrei și nu trebuie să ne te-mem de nimeni a spus cacircntărețul El și-a exprimat speranța ca după pan-demie să poată vizita Romacircnia și a interpretat unul dintre cacircntecele sale

Un moment muzical deosebit a fost interpretarea de către Alexandra

Chelu și Florin Chelu Madeva a melo-diei Lech Eli transmisă din frumoasa Sinagogă din Oradea

Evenimentul a luat sfacircrșit cu inter-pretarea imnurilor Romacircniei și Israe-lului de către Carla Mușat și prim-rabi-nul Shraya Kav de la Oradea

Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial după ocuparea Franței de către armata germană au fost crea-te mai multe rețele de rezistență icircn funcție de orientarea politică a mem-brilor lor Una dintre ele comunistă a fost FTP-MOI (Francs-Tireurs et Parti-sans-Main drsquoOeuvre Immigreacutee) mică dar foarte eficientă și care acționa icircn regiunea pariziană a fost creată de Boris Holban (Bruhman) evreu pro-venind din Basarabia scrie publicația franceză JForum Născut la Ataki dar crescut la Cernăuți icircn 1929 a aderat la Partidul Comunist Romacircn regiunea Hotin Pentru acțiunile desfășurate a fost arestat și condamnat la șase ani de icircnchisoare fiind icircnsă amnistiat icircn 1932 A părăsit Romacircnia icircn 1937 cu intenția de a se angaja icircn Brigăzile Internaționale pentru a lupta icircn Spa-nia trecacircnd mai icircntacirci prin Cehoslo-vacia și ajungacircnd icircn vara lui 1938 icircn Franța Datorită hotăracircrii guvernului spaniol din septembrie 1938 de a re-trage Brigăzile Internaționale de pe front a rămas la Paris și icircn 1939 la izbucnirea războiului s-a angajat icircn-tr-un regiment de voluntari străini Făcut prizonier a reușit să evadeze Ajuns la Paris Holban a recrutat lup-tători antifasciști organizacircnd icircn martie

1942 grupul parizian FTP-MOI Acest grup a desfășurat numeroase acțiuni icircmpotriva ocupanților germani pre-cum sabotaje și atacuri icircmpotriva mi-litarilor germani izolați sau icircn grupuri Fiind icircn dezacord cu direcția Partidu-lui Comunist Francez care cerea in-tensificarea acțiunilor Holban a fost demis de la conducerea grupului icircn iulie 1943 fiind icircnlocuit cu Missak Manouchian Holban a apreciat icircn mod justificat că din cauza presiunii poliției rețeaua este pe cale de des-trămare Scurt timp după aceea icircn urma unei trădări rețeaua cade și icircn februarie 1944 membrii și liderul lor sunt executați Icircn decembrie 1943 Holban este rechemat de conducerea FTP El icircl descoperă și-l execută pe trădător Rămacircne conducătorul militar al grupului pacircnă la eliberarea Parisu-lui icircn august 1944 cacircnd a fost numit comandant al Batalionului 5122 for-mat din voluntari străini

După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial la sugestia conducă-torilor Partidului Comunist Francez Holban se icircntoarce icircn Romacircnia unde a fost ridicat la gradul de general și a ocupat diferite funcții icircn armată Icircn 1950 icircn perioada epurărilor a fost demis din armată și trimis ca inginer

icircntr-o fabrică de textile domeniu icircn care a lucrat pacircnă la ieșirea la pensie icircn 1970

Mai tacircrziu revine icircn Franța iar la 8 mai 1994 sub Arcul de Triumf președintele Franccedilois Mitterrand icircl de-corează cu Legiunea de Onoare

EVA GALAMBOS

Boris Holban erou al Rezistenței franceze

Solomon Marcus cinci ani

de la intrarea icircn posteritate

Solomon Marcus de la dispariția căruia au trecut cinci ani face parte dintre oamenii de care se vorbește la prezentul continuu Icircnzestrat deopotri-vă pentru științele exacte și cele uma-niste pe care a știut să le icircmbine icircntr-o simbioză proprie cu o operă recunos-cută icircn plan național și internațional savantul este alături de Grigore Moisil fondator al studiilor interdisciplinare la noi utilizacircnd matematica icircn lingvistică analiză teatrală științe naturale soci-ologie Tot ceea ce a construit a avut ca punct de pornire icircncredințarea că fiecare domeniu de creație include o componentă artistică și una științifică Oferea exemple ilustre icircn acest sens de pildă bdquoEticardquo lui Spinoza bdquoScrierilerdquo lui John Duns Scotus Se sprijinea de asemenea pe ce au făcut anticii Un argument era Pitagora punacircnd bazele muzicii icircn limbaj matematic Semnul icircntrebării baza iudaismului funcționa icircn tot ce citea bdquoIcircndoiala ndash obișnuia să spună ndash mi se pare starea de spirit cea mai productivă și n-aș renunța la ea niciodatărdquo

Mezin icircn familia bdquoCroitorului din Backrdquo ndash cum icircși intitula unul dintre frați scriitorul Marius Mircu una din-tre cele mai bune cărți ale sale Back fiind formula anglicizată pentru Bacă-ul lor natal ndash Solomon Marcus a trăit toate dramele euforiile decepțiile generației sale Era adolescent icircn perioada de emergență a extremei drepte icircn Romacircnia A purtat steaua galbenă a făcut muncă obligatorie a fost dat afară din liceul de stat la scurt timp după examenul de ad-mitere unde intrase printre primii A continuat să icircnvețe la liceul evreiesc din Bacău Nu se limita la ceea ce se preda icircn clasă Era pasionat de Emi-nescu Arghezi Bacovia Baudelaire Rilke Printre dramaturgi preferați erau Ibsen Strindberg Caragiale Cacirct de fertilă a fost atracția s-a vă-zut Icircn vremuri de icircncercare cacircnd evreilor scoși icircn afara legii li se pre-gătea deportarea tacircnărul se rezema pe icircnvățătură moștenire ancestrală de rezistență Pasiunea pentru mate-matică icircnsă prima A avut chiar de suferit din această cauză Discuta despre bdquopartizanii geometriei neeucli-dienerdquo icircmpreună cu cacircțiva colegi pe o bancă icircn parc Era mai-iunie 1944 Frontul antinazist se apropia Agenții Siguranței ndash la pacircndă Au auzit cu-vacircntul bdquopartizanrdquo I-au dus la poliție i-au bătut i-au ținut icircn arest Urmau să fie judecați la Curtea Marțială No-rocul lor lipsa de probe acuzatoare

Imediat după Eliberare icircn fața unei comisii profesorale din icircntrea-ga Moldovă a fost primul pe lista absolvenților de bacalaureat După facultatea de matematică terminată cu brio discipolul lui Miron Niculescu și Grigore Moisil devenit treaptă cu treaptă profesor universitar acade-mician laureat a prestigioase premii a rămas pacircnă la sfacircrșit apropiat de viața culturală a comunității sale

IULIA DELEANU

73 de ani de independență a Israeluluidiversitate pe icircnțelegere re-

ciprocă și experiențe icircmpărtășiterdquo Președintele Israelului și-a exprimat convingerea că numai icircmpreună cu toate comunitățile bdquose va putea com-bate cu succes antisemitismul se va putea icircntări educația evreiască și pro-mova păstrarea memoriei Holocaus-tuluirdquo

Icircn ziua de 15 aprilie președintele Israelului a fost gazda evenimentului bdquoAll Israel from Jerusalemrdquo și a cere-moniei anuale de decorare a 120 de militari desfășurată icircn grădina Pala-tului Prezidențial Cu acest prilej Ri-vlin a apreciat meritele forțelor armate israeliene icircn păstrarea integrității sta-tului evreu și a securității poporului Is-raelului bdquoVă mulțumesc pentru sacri-fiicile voastre pentru profesionalismul vostru pentru exemplul pe care ni-l dați pentru securitatea pe care ne-o oferiți pentru faptul că ne simțim pu-ternici și că putem face față oricărei provocărirdquo

Israelul sărbătorit la BucureștiAmbasada Israelului icircn Romacircnia a

organizat o sărbătorire online a celei de a 73-a aniversări a independenței de stat a Israelului festivitate apreci-ată de participanți după cum a reieșit și din cuvintele calde scrise de aceștia icircn Cartea de Onoare a oaspeților

bdquoStatul Israel sărbătorește 73 de ani de independență de democrație și progresrdquo a spus icircn limba romacircnă ambasadorul David Saranga El a subliniat că icircn aceste decenii Israelul a devenit bdquoun lider global icircn medicină agricultură apărare IT și multe alte-lerdquo iar tehnologiile israeliene ajută oa-menii din toate colțurile lumii

Diplomatul a mai evidențiat că Is-raelul este o țară bdquocu gene multicul-turale printre care și romacircneștirdquo dat fiind că bdquomulți evrei din Romacircnia au contribuit la succesul Statului Israelrdquo iar ei reprezintă azi bdquoo punte vierdquo icircntre cele două țări

Icircn final gazda evenimentului a urat bdquola mulți anirdquo celor 95 milioane de isra-elieni iar romacircnilor le-a mulțumit pen-tru toți acești ani de prietenie Amintim

că Romacircnia a fost singura țară din es-tul Europei care nu a icircntrerupt relațiile diplomatice cu Israelul icircn 1967

Cei care au luat parte la eveni-mentul virtual organizat de Ambasada Israelului la București au putut urmări scurte filme despre dezvoltarea Israe-lului grija autorităților pentru cetățeni inclusiv pentru copii și pentru bătracircni O mare plăcere a fost și secțiunea dedicată gastronomiei israeliene pre-cum și invitația la un scurt moment muzical

JCC FCER CEB și JDC au mar-cat online printr-o inițiativă comună cea de a 73-a a aniversare a Israelu-lui Participarea a fost masivă eveni-mentul fiind urmărit pe Zoom de 100 de persoane alte 100 conectacircndu-se pe Facebook

Ery Pervulescu responsabil cu programele naționale ale JDC și-a exprimat regretul că și icircn acest an tre-buie să ne icircntacirclnim online din cauza pandemiei dar și speranța că anul vi-itor vom putea sărbători prin prezența fizică aniversarea Israelului modern

Deputatul Silviu Vexler preșe-dintele FCER a fost purtătorul unei vești bune respectiv că icircncepacircnd cu 23 mai persoanele vaccinate vor putea călători icircn Israel care a reușit să cacircștige bătălia cu boala De peste un an el este dezamăgit că nu poate pleca icircn Israel nici oficial nici ca să-și viziteze familia sau prietenii dar acum situația se va schimba Citacircnd cuvintele lui Shimon Peres vorbitorul a afirmat că trebuie să ne păstrăm speranța să fim optimiști Modelul de speranță și curaj al Israelului trebuie să devină un simbol o lumină care să ne indice drumul a spus președintele Federației

ES Amir Sagron viceambasado-rul Statului Israel a arătat că cele opt zile de rememorare care se finalizea-ză cu Ziua Israelului reflectă puterea actuală a patriei ancestrale De-a lun-gul istoriei evreii s-au confruntat cu multe obstacole pentru a supraviețui dar au reușit să depășească toate icircncercările Astăzi suntem macircndri de statul modern Israel și de realizările sale și vom face totul să-l apărăm Amir Sagron și-a exprimat speranța

(Urmare din pag 1)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Dar este doar o decla ra -

ție Mult mai impor tantă ar fi aplicarea legilor existente de combatere a anti-semitismului xenofobiei intoleranței urii de rasă

Dl deputat Silviu Vexler a luptat și luptă permanent cu manifestările de antisemitism Dar el este un singur om

Este comod să spunem bdquoE trea-ba lui să rezolve de aia e deputat și președinterdquo

Dar ar fi o groaznică greșeală Fi-ecare dintre noi trebuie să icircși aducă o contribuție icircn această luptă

Evrei și neevrei Pentru că evreii sunt doar cea

mai bdquotradiționalărdquo țintă a extremiștilor Icircnsă istoria ne arată că foarte curacircnd

intoleranța xenofobia atacurile se extind către toți cei care sunt altfel Toți cei care nu aderă la ideologia extremiștilor devin suspecți și drept urmare ținte

Ținte mai icircntacirci ale atacurilor ver-bale apoi

Lucrurile trebuie oprite acum icircna-inte de a degenera

Și icircn astfel de situații nu pot exista abți neri Pentru că fiecare abținere este de fapt un sprijin pen-tru extremiști

Ovidiu Victor Ganţ deputatSperăm ca justiția să-și facă trea-

ba Legi avem trebuie doar aplicate Asta dacă pretindem că suntem stat de drept

Declarație privind unele manifestări cu caracter antisemithellip(Urmare din pag 3)

Marșul celor Vii dedicat anul acesta și salvatorilor de vieți din spitale

Iom Hașoah icircn Israel și icircn Romacircniaasupra lucrării Ceilalți Schin-

dleri a lui Agnes Grunwald-Spier a cărei temă o constituie oamenii care au salvat evrei icircn timpul Holocaus-tului A fost difuzat și un interviu cu autoarea care a povestit despre tatăl ei deportat și supraviețuitor După război nu a mai vrut copii spunacircnd că bdquoaceasta nu este o lume icircn care să dai viață unui copilrdquo Tatăl ei s-a sinu-

cis cacircnd autoarea avea zece ani

Andrei Klein năs-cut icircn trenul care o ducea pe mama lui icircn Transnistria a vorbit despre solidaritatea de-por taților fără ajutorul cărora el nu ar fi putut

fi adus pe lume Vorbitorul a subliniat importanța educării tinerelor generații care din neștiință neagă Holocaustul

Dr Gelu Duminică sociolog a afirmat că pentru el Holocaustul icircn-seamnă și deportarea icircn Transnis-tria a rudelor lui bdquoAm senzația că nu

ne-am icircnvățat lecția Mă tem pentru ceea ce ar putea păți copiii noștri din partea celor care injectează ura Este incalificabil ata-cul la adresa Teatrului Evreiesc de Stat și a Maiei Morgenstern Di-versitatea este foarte frumoasă oa-menii sunt egali aici și icircn cerurirdquo

Aflat la Memorialul Holocaustului din cen-trul Bucureștiului regi-zorul David Schwartz a transmis un apel la solidaritate și prezență civică evocacircndu-l pe pastorul luteran Mar-tin Niemoumlller unul

dintre reprezentanții Rezistenței ger mane

De la Universitatea Națională de Muzică din Capitală violonistul Dan Schor și pianista Cristina Popescu Stănești au interpretat melodia Abo-deh de Ernest Bloch

(Urmare din pag 5)

BERESHIT a treia ediție onlineprezintă atacirct proză cacirct și

piese muzicale El a amintit marele succes al bdquoScripcarului pe acoperișrdquo jucat pe scena teatrului idiș bdquoNimeni nu credea că vom reuși după reali-zarea filmului dar piesa a fost jucată timp de doi ani numai la New York și apoi icircn turnee icircn America și Europardquo a spus Mlotek

Traducerea a fost realizată de Lu-ciana Friedmann

Respectul față de ființa umanăLibertatea icircnseamnă respectarea

Ordinii ndash Seder Icircnseamnă schimba-rea mentalității de sclav care se pro-duce mai greu dovadă ndash derapajele din peregrinarea icircn pustiu regretul pentru fosta stabilitate recăderea icircn idolatrie Au fost principalele teme din intervenția directorului JCC-Iași Albert Lozneanu icircntr-una dintre se-siunile Limmud Există și azi forme de sclavie copii exploatați sexual căsătorii forțate răpiri etc Condiția esențială a libertății este respectul față de ființa umană Libertatea presu-pune combaterea falsurilor care incită la antisemitism ieri și azi Invitații săi au fost rabinul yehoshua Aharono-vitch și Filip Petraru Primul a sub-liniat că noi celebrăm Binele de Ha-nuca ndash miracolul uleiului luminacircnd opt zile icircn loc de una nu oștenii căzuți din armata lui Antiohus al IV-lea de Purim ndash salvarea evreilor din Imperiul Babi-lonian nu moartea lui Haman de Pe-sah ndash trecerea Mării Roșii nu icircnecul ostașilor egipteni Filip Petraru a con-siderat exodul un bdquoelement esențial al iudaismuluirdquo amintit zilnic la Șaharit Exodul ar fi trebuit să dureze doi ani Din cauza greșelilor făcute de poporul evreu a fost prelungit cu icircncă 38

Complexitatea vieții comunitareAcesta a fost subiectul uneia din-

tre conferințele sesiunii Limmud susținută de Felix Koppelmann președintele comunității evreilor din Oradea și de Robert Schorr director al JCC Oradea După aprecierile fă-cute legate de Bereshit președintele a vorbit despre modalitățile icircn care comunitatea a reușit să depășească dificultățile create de pandemia de coronavirus Astfel a arătat el viața evreiască se desfășoară icircn continua-re s-a asigurat minianul există rabin funcționează cantina cașer se mani-festă preocupare față de cimitire Par-tea complicată este viața socială care icircn condițiile actuale se desfășoară cu dificultate Dar chiar și așa comuni-tatea are grijă de membrii ei depune eforturi pentru icircmbunătățirea calității vieții lor Președintele Koppelmann a oferit ajutorul comunității orădene tu-turor celor icircn nevoie

Adrian Gueron directorul JCC București a organizat secțiunea

Limmud intitulată bdquoLa distanță dar icircmpreună ndash provocări și oportunități comunitare icircn perioada pandemieirdquo iar Luciana Friedmann președinta comunității timișorene pe cea denu-mită bdquoIudaismul și catastrofele ndash cum privim pandemiardquo

bdquoȘcoala de teatru din Romacircnia a fost și este excelentărdquo

Invitată specială a acestei ediții Bereshit a fost bdquomarea doamnă a tea-trului israelianrdquo Lia Koumlnig după cum a prezentat-o Robert Schorr direc-tor al Departamentului Cultură Isto-rie Artă și Media al FCER și al JCC Oradea Legăturile sale cu teatrul idiș din Romacircnia sunt moștenire de fami-lie Tatăl ei actor icircn trupa din Vilna a fost de multe ori icircn Romacircnia Icircntr-un spectacol de revistă cu textul scris de Ion Pribeagu și jucat la teatrul idiș din Capitală mama Liei Dina Koumlnig a in-terpretat o poezie dedicată fiicei sale Mamă și fiică s-au născut la Lodz Icircn 1939 cacircnd naziștii au ocupat Polonia se aflau icircn turneu la Cernăuți Dina a fost angajată la Teatrul Evreiesc din Chișinău Icircn 1941 trupa a fost eva-cuată icircn Uzbekistan După război Dina și Lia au revenit la București Vi-itorul ei soț Herman Stolper regizor și scriitor idiș a convins-o să vină la o audiție pentru angajare la TES Avea 17 ani bdquoMama a spus laquoAre acel ceva care o să umple ultimul racircnd din salăraquo Am urmat școala de artă dramatică din București care a fost și este ex-celentă Toți colegii care au icircnvățat teatru icircn Romacircnia sunt apreciați La TES am lucrat cu regizori foarte buni Mauriciu Secler Ginel Teodorescu Lui Ginel icirci mulțumesc și acum Am avut norocul să joc cu Sevilla Pastor Mano Rippel mămica mea Dina Icircn 1961 icircmpreună cu soțul meu am ple-cat icircn Israel acțiune foarte curajoasă fiindcă nu cunoșteam limba Am in-trat icircn Ulpan ca s-o icircnvățăm Am fost angajați la Habima Icircn 1962-1963 am fost cunoscută și recunoscută Am avut o carieră frumoasă care ndash sla-vă Domnului ndash continuă laquoCe bine că exiștiraquo icircmi spun azi oamenii pe stradărdquo

bdquoEste o onoare să o avem printre noi pe marea doamnă a teatrului is-raelian a spus Israel Sabag Lia Kouml-nig este laureată a Premiului Israel și a multor alte premii Știe șase limbi Imediat după război a lucrat cu Joint-ul din Romacircniardquo

Invitată de Ery Pervulescu să vină icircn turneu icircn Romacircnia Lia Koumlnig a mărturisit că-și dorește să trecem cu bine de pandemie și să dea curs invitației

Mulțumirile coordonatorului pen-tru toți participanții ndash profesori tra-ducători moderatori președinți de comunități directori JCC ndash au icircncheiat evenimentul

(Urmare din pag 6)

Irving Layton ndash de la Tacircrgu-Neamțhellipsistematică și ipocrizia mon-

struoasă a regimurilor totalitare al omului care condamnă perversiunile și ipocriziile bdquoburghezilor și imperialiștilor europenirdquo Desigur inițial critica li-terară oficială nu a acceptat ușor o asemenea viziune dar notorietatea lui Irving Layton susținută de noi-le generații de scriitori l-a impus pe poetul născut la Tacircrgu-Neamț pacircnă la includerea (de două ori) pe bdquolista scurtărdquo a Premiului Nobel pentru lite-ratură din anii 1982 și 1983

Icircn Romacircnia poetul canadian e puțin cunoscut Pe de o parte datorită relației sale de prietenie cu Leonard

Cohen (din vremea cacircnd acesta i-a fost student la Univ McGill) Iar pe de altă parte din antologia Poeți canadi-eni contemporani (de limbă engleză) icircntocmită și tradusă de Ion Caraion unde figurează cu 20 de texte (Edit Albatros București 1978 col bdquoCele mai frumoase poeziirdquo nr 164) Atacirct căci nu avem pacircnă acum o antologie de autor icircn limba romacircnă

Irving Layton a decedat icircn 4 ianua-rie 2006 (la Montreacuteal) cenușa lui fiind icircmprăștiată icircn mod bdquoanonimrdquo icircn jurul unui copac (neidentificat) conform unei cerințe testamentare Doar ope-ra i-a rămas icircn bibliotecile din toată lumea ca o referință majoră

(Urmare din pag 15)

doctorului An-thony Fauci

consilier pe probleme medicale al președintelui american Joe Biden și al fostului președinte Donald Trump și conducător al strategiei de combatere a pandemiei de coronavirus icircn Statele Unite ale Americii

bdquoBinele și răul există icircn același timp icircn jurul nostru iar noi suntem liberi să alegem o cale sau alta Cred că arta de a vindeca pe cel icircn suferință s-a născut din bunătate Același funda-ment cred că vă ghidează și pe voi toți cei care vă amintiți și duceți mai departe vocile celor care au pierit icircn Holocaustrdquo a spus dr Anthony Fauci icircn timpul ceremoniei

Mesaje din Romacircnia pentru Marșul celor Vii

Icircn calitate de reprezen-tant oficial icircn Romacircnia al Inter-national March of the Living Fundația Magna cum Laude- Reut ndash Complexul Educațional Lau-de-Reut participă anual la Marșul celor Vii icircntre Auschwitz și Birke-nau un program educativ anual care aduce peste 20000 de persoane din icircntreaga lume la lagărele nazis-te din Polonia ca să studieze isto-ria Holocaustului și să icircnțeleagă ră-dăcinile prejudecăților intoleranței

și urii o adevărată lecție de istorie pe viu Tradiția March of the Living este de a insera mesaje de aducere aminte și compasiune pe plăcuțe de lemn plasate pe linia de cale ferată care aducea trenurile morții toate aceste plăcuțe fiind apoi colectate de organizatori și păstrate icircntr-o mare arhivă Participanții din anii anteriori au putut să facă acest lu-cru icircn fața infamei porți a lagărului Auschwitz-Birkenau iar acum avem la dispoziție site-ul comemorativ httpsnevermeansnevercom

ES David Saranga ambasador al Statului Israel icircn Romacircnia s-a alăturat celor 155 de romacircni printre care numeroși elevi Laude-Reut care s-au icircnscris să participe icircn acest an la March of the Living prin transmi-terea de mesaje de solidaritate cu victimele Holocaustului icircn scopul conștientizării pericolului creat de ori-ce formă de extremism antisemitism xenofobie violență cu care societatea actuală se confruntă

Tova Ben Nun-Cherbis președinte-fondator al Fundației Magna cum Lau de-Reut ndash Complexul Educațional Lau de-Reut a scos icircn evidență da-toria individuală de icircnvățare a istoriei și a lecțiilor trecutului pentru prote-jarea viitorului subliniind necesita-tea de a sădi valorile toleranței și multiculturalității

(Urmare din pag 4)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna mai

Ury Benador (Simon Schmidt) ndash scri-itor Născut la Milișăuți Bucovina 1 mai 1895 Romane referitoare la viața evre-iască din Romacircnia Decedat la București 1971

Vladimir (Jean) Colin ndash scriitor Năs-cut la București 1 mai 1921 Basme unele inspirate din folclorul evreiesc și povestiri science-fiction Decedat la București 1991

Theodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash scri-itor și om politic Născut la Budapesta 2 mai 1860 A propus icircntemeierea statului evreu și a convocat primul congres sionist Basel 1897 Decedat la Viena 1904

Golda Meir (Mabovich-Meyerson) ndash om politic israelian Născută la Kiev 3 mai 1898 emigrată icircn SUA1905 și icircn Pales-tina 1921 Prim-ministru al Israelului 17 mai 1969 - 3 iunie 1974 Decedată la Ieru-salim 1978

yehuda Amichai ndash poet israelian Năs-cut la Wuumlrzburg Germania 3 mai 1924 emigrat icircn Palestina1935 Decedat icircn Is-rael 2000

Amos Oz (Klausner) ndash scriitor israelian Născut la Ierusalim 4 mai 1939 Romane și eseuri traduse icircn 45 de limbi inclusiv icircn limba romacircnă Decedat la Tel Aviv 2018

Idel Ianchelevici ndash sculptor și dese-nator Născut la Leova Basarabia 5 mai 1909 stabilit icircn Franța Lucrări remarca-te prin expresivitate Decedat la Maison- Laffitte Franța 1994

Sigmund (Sigismund Schlomo) Freud ndash psihiatru Născut la Pribor Cehia 6 mai 1856 Părintele psihanalizei Refugiat la Londra unde a decedat 1939

Rose Auslander (Rose-Beatrice Scherzer) ndash poetă de limba germană Năs-cută la Cernăuți 11 mai 1901 Decedată la Duumlsseldorf 1988

yaacov Agam (Gipstein) ndash sculptor Născut la Rishon LeZion 11 mai 1928 sta-bilit la Paris 1951 Printre lucrări bdquoFoc și apărdquo (facircntacircna din Piața Dizengoff Tel Aviv)

Moshe Dayan ndash general și om politic Născut icircn kibuțul Degania Alef 20 mai 1915 Ministru al apărării și ministru de externe al Israelului Decedat la Tel Aviv 1981

Abraham Geiger ndash rabin și cercetător icircn studiile iudaice Născut la Frankfurt-am-Main 24 mai 1810 Promotor al reformis-mului religios iudaic Decedat la Berlin 1874

Joseph (Iosif Alexandrovici) Brodsky ndash poet Născut la Leningrad 24 mai 1940 stabilit icircn SUA 1972 Premiul Nobel pen-tru literatură 1987 Decedat la New York 1996

Bob Dylan (Robert Allen Zimmerman) ndash cacircntăreț și poet Născut la Duluth Min-nesota 24 mai 1941 Premiul Nobel pentru literatură 2016

Max Brod ndash scriitor de limbă germană Născut la Praga 27 mai 1884 A publi-cat 83 de romane și volume de povestiri Emigrat icircn Palestina 1939 decedat la Tel Aviv1968

Henry (Heinz Alfred) Kissinger ndash diplo-mat și om politic Născut la Fuumlrth Germania 27 mai 1923 emigrat icircn SUA 1938 Ministru de externe al SUA 2011969 ndash 2011977 Premiul Nobel pentru pace 1973

Evrei decedați icircn luna maiPaul Celan (Antschel) ndash poet de limbă

germană Născut la Cernăuți 1920 stabilit la Paris 1947 Poeme pe tema Holocaus-tului S-a sinucis la Paris 1 mai 1970

Giacomo Meyerbeer (Jacob Liebmann Beer) ndash compozitor Născut la Berlin 1791 Combină stilul de orchestră german cu muzica vocală italiană Decedat la Paris 2 mai 1864

Michael Friedman ndash scriitor poet edi-tor Născut la New York 1960 Decedat la Denver Colorado 5 mai 2020

Moses (David Moișe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 1912 Șef-rabin al evrei-lor din Romacircnia1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 Decedat la București 6 mai 1994 icircnmormacircntat la Ierusalim

Mordechai Anielewicz ndash lider al grupu-lui bdquoZydowska Organizacja Bojowardquo Năs-cut la Wyszkow1919 A condus răscoala ghetoului din Varșovia Ucis icircn timpul răs-coalei 8 mai 1943

Uri Zvi Grinberg ndash poet idiș-ebraic Născut la Bialikamin Galiția 1896 stabilit icircn Palestina 1923 Premiul Israel pentru poezie 1957 Decedat la Ramat Gan 8 mai 1981

Nelly (Leonie) Sachs ndash poetă Născută la Berlin 1891 refugiată icircn Suedia 1940 Poezii și piese de teatru pe tema Holocaus-tului Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedată la Stockholm 12 mai 1970

Sholem Aleichem (Solomon Naumovi-ci Rabinovici) ndash scriitor idiș Născut la Pe-reyaslav 1859 stabilit la New York 1914 Romane și povestiri traduse și icircn romacircnă Decedat la New York 13 mai 1916

Alexandru Sever (Solomon Silberman) ndash scriitor Născut la Moinești 1921 Poves-tiri și romane referitoare la viața evreilor din Romacircnia Stabilit icircn Israel 1990 decedat la Beer Sheva 13 mai 2010

Hans Herman Cohen ndash microbiolog a lucrat la dezvoltarea vaccinului antipolio membru al Academiei Olandeze de Științe Născut la Groningen 1923 Decedat la Bosch en Duin Olanda 14 mai 2020

Herman Wouk ndash scriitor Născut la Bronx NY 1915 Romane istorice unele pe teme iudaice Decedat la Palm Springs CA 17 mai 2019

Gustav Mahler ndash compozitor Născut la Kaliste Cehia 1860 Punte icircntre tradiția austro-germană și modernism Decedat la Viena 18 mai 1911

Jacob (Yakov) Fichman ndash poet ebraic Născut la Bălți Basarabia 1881 emigrat icircn Palestina 1919 Premiul Israel pentru literatură 1957 Decedat icircn Israel 18 mai 1958

Bernard Lewis ndash istoric Născut la Londra 1916 stabilit icircn SUA Specialist icircn istoria Orientului Mijlociu Decedat la Voor-hees Township NJ 19 mai 2018 icircnmor-macircntat la Tel Aviv

Baal Shem Tov (Rabi Yisroel ben Eli-ezer) ndash icircntemeietorul hasidismului Născut la Okopy 1698 cacircnd fortăreața era ane-xată Moldovei Decedat la Medzhybizh Ucraina 6 Sivan 5520 (22 mai 1760)

Philip (Milton) Roth ndash scriitor Născut la Newark NJ 1933 Romane pe teme iu-daice Decedat la New York 22 mai 2018

Sydney (Irwin) Pollack ndash regizor și pro-ducător de filme Născut la Lafayette Indi-ana SUA 1934 44 de filme produse și 21 regizate Decedat la Pacific Palisades 26 mai 2008

Joseph Roth ndash scriitor și jurnalist Năs-cut la Brody Galiția 1894 Romane și re-portaje privitoare la problematica evreimii contemporane Decedat la Paris 27 mai 1939

Aharon Razin ndash biochimist Născut la Tel Aviv 1935 Premiul Israel pentru biochi-mie 2004 membru al Academiei Israelie-ne de Științe 2008 Decedat icircn Israel 27 mai 2019

Ilya Prigogine ndash chimist Născut la Moscova 1917 emigrat icircn Belgia 1929 Premiul Nobel pentru chimie 1977 Dece-dat la Bruxelles 28 mai 2003

Ephraim Katzir (Katchalski) ndash bio-fizician și om politic Născut la Kiev 16 mai 1916 imigrat icircn Palestina 1925 Președinte al Israelului 1973-1978 Dece-dat la Rehovot 30 mai 2009

Max Blecher ndash scriitor Născut la Botoșani 1909 Reprezentant al literaturii autenticității prezintă suferința bolnavului Decedat la Roman 31 mai 1938

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Cu adacircnc regret ne luăm rămas bun de la FUumlLOumlP DEZIDERIU (17091928 - 27032021)

Născut la Ariniș jud Maramureș supraviețuitor al lagărelor de concentrare nelipsit de la serviciul religios de-a lungul vieții a fost icircn mod constant un membru activ al comunității noastre Odihneas-că-se icircn pace

Comunitatea Evreilor din Baia Mare

Ștefan Iureș zl 90 de ani de la naștere

Versatil și prolific Ștefan Iureș zl ar fi icircmplinit icircn această pri-măvară 90 de ani A debutat editorial devreme icircn 1953 Cunos-cut icircndeobște ca poet a reușit să se afirme deopotrivă icircn pro-ză dramaturgie literatură pentru copii eseistică L-au interesat din adolescență pacircnă icircn ultimii săi ani istoria antropologia sociologia politologia Aceasta din urmă ndash din unghiul unui filozof sui generis al istoriei Păstra icircn Pantheonul său lăuntric numele a trei oameni po-litici trăind icircn veacuri și țări diferite confruntați cu probleme diferite care au avut forța de a modela istoria plătind cu viața pentru asta Henric al IV-lea al Franței Abraham Lincoln Yitzhak Rabin Era un contemplator al trecutului mai depărtat sau mai apropiat din per-spectiva contemporaneității

Ieșean de baștină ajunge din copilărie la București Era icircn clasa a treia primară cacircnd a fost proclamat statul național-legionar Icircn timpul unei ore de curs ușa a fost dată de perete Un ins icircn cămașă verde și centură cu diagonală obligă secretara școlii să citească cinci nume de elevi Cei strigați trebuiau să-și stracircngă lucrurile și să părăsească clasa Erau evrei La școlile evreiești unde a continuat să icircnvețe bdquoIacob și Carolina Loumlbelrdquo mai tacircrziu - Liceul bdquoCultura Brdquo care avea să poarte ulterior numele lui Mihail Sebastian a avut șansa să aibă dascăli de primă macircnă Printre ei ndash rabinul dr Meir Beck absolvent al Seminarului Rabinic și al Universității din Breslau unde l-a avut profesor pe renumitul istoric Heinrich Graetz și profesorul de isto-rie Max Jaumlger inoculacircndu-i pasiunea pentru acest obiect de studiu Chiar dacă nu i-a devenit icircndeletnicire i-a nutrit opera

Numitor comun pentru mulți dintre intelectualii evrei romacircni afirmați icircn anii imediat postbelici poezia timpurie se resimte de retorica bdquoco-menzii socialerdquo pentru ca odată cu bdquomica primăvară bucureșteanărdquo să parcurgă evolutiv etape ale căutărilor de sine de la bdquoNumai un flautrdquo volum de sonete apărut icircn 1966 la bdquoMacirchnitul meu centaurrdquo publicat icircn 1981 Centaurul laitmotiv pentru icircntreaga sa creație de maturitate este metaforă a stărilor tensionale necicatrizate stimula-tive icircnsă sub raport creator cum se străvede icircntr-un vers cu ecouri brahmsiene bdquoCi vine-un ceas o vacircrstă sau o oră Flămacircnde de un clasic echilibru De armonia ritmului egalrdquo (bdquoRacursiurdquo)

Prezent multă vreme icircn presa culturală Ștefan Iureș zl icircși icircn-dreaptă atenția după rsquo90 spre lumea editorială După Casa Edito-rială bdquoSapiensrdquo unde activează timp de un an 1991-1992 se anga-jează la Editura Hasefer icircn 2002 După ce directorul acesteia Sandu Singer zl se pensionează icirci preia conducerea pacircnă icircn 2011 cacircnd se hotărăște să se dedice numai proiectelor literare personale brusc icircntrerupte de stingerea din viață IULIA DELEANU

Comunitatea Evreilor din Roman anunță cu durere icircncetarea din viață la 8 martie 2021 (24 Adar 5781) după o lungă și grea suferință a secretarului (contabil) SEGAL NORBERT icircn vacircrstă de 80 de ani bun profesionist muncitor modest

Fie-i memoria binecuvacircntată

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București ACS FRIMA (Cimitirul Giurgiului) MARINESCU GHIZELA (Cimitirul Giurgiului) MAIER LETITIEA (Cimitirul Giurgiului) LOVI DOINA (Cimitirul Sefard)

Salvatoarea olandeză a 600 de copii evrei

Betty Goudsmit-Oudkerk o evreică olandeză care a contribuit la salvarea de la deportare a 600 de copii evrei a murit recent la Am-sterdam icircn vacircrstă de 96 de ani Ea era ultima supraviețuitoare a unei mici echipe de salvatori care au reușit să-i scoată pe copiii evrei aflați icircntr-o clădire din apropierea lagărului de concentrare Hollandsche Schouwburg

Goudsmit-Oudkerk pe atunci icircn vacircrstă de 17 ani a primit permi-siunea să aibă grijă de copiii icircnchiși Icircmpreună cu Walter Suskind di-rectorul lagărului Hollandsche Schouwburg ea a reușit să-i transfere și să-i ascundă pe copii la un seminar protestant

Decenii de-a racircndul Betty a refuzat să icircmpărtășească publicului rolul ei icircn operațiunea de salvare Icircn urmă cu cacircțiva ani la rugă-mintea celor cinci copii ai ei a acceptat totuși să stea de vorbă cu cei care au scris pe baza discuției cu ea o carte despre faptele de atunci Intitulat Betty icircngrijitoarea din Rezistență a unor copii evrei volumul icircn limba olandeză a apărut icircn 2016 cacircnd Goudsmit-Oudkerk a primit din partea Brsquonai Brsquorith distincția bdquoEvrei care au salvat evreirdquo

La ora actuală fostul seminar și spațiul lagărului de concentrare Hollandsche Schouwburg fac parte din Cartierul Cultural Evreiesc din Amsterdam Icircn 2021 icircn clădirea care a adăpostit seminarul se va deschide un Muzeu al Holocaustului (EG)

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

te ale istoriei Revoluția anticomunistă din Ungaria din 1956 și epoca de libertate de după 1989 surprinsă icircn momentul faimoasei eclipse de soare din 1999 Icircn fine Aici Radio Eros e un roman mai degrabă experimental imaginacircnd o experiență neobișnuită icircn zilele premergătoare declanșării celui de-al Doilea Război Mondial un post de radio destinat discutării probleme-lor icircn dragoste ale ascultătorilor

Icircn concepția lui Alexander Haus-vater scrisul nu are doar menirea de a destinde ci și pe aceea de a pro-voca un catharsis o descătușare a cititorului și nu icircn ultimul racircnd de a-i

Ca să parafra-zez o celebră vor-bă de spirit pan-demia nu a fost cauza ci prilejul ca Alexander Haus-vater ndash una dintre personalitățile de anvergură ale tea-trului romacircnesc și universal ndash să dea fracircu liber apetitului său pentru litera-tură Deja afirmat

cu volumul de povestiri memorialisti-ce Ce dacă (2017) ndash despre care am scris la timpul cuvenit chiar icircn rubrica de față ndash scriitorul a izbucnit acum pur și simplu publicacircnd deodată nu mai puțin de trei cărți

Este vorba despre romanele intitu-late Dor călător Penumbra și Aici Ra-dio Eros apariții cu atacirct mai remarca-bile cu cacirct dincolo de personalitatea autorului (deci de un anume stil) icircntre

ele nu există legături Fiecare narează o poveste aparte cu personaje dis-tincte localizată altundeva și plasată icircntr-un alt interval de timp Fiecare explorează o altă gamă de sentimen-te de trăiri umane cu o remarcabilă știință a diferențierii bdquovocilorrdquo persona-jelor a adaptării la condiția lor Toa-te icircmpreună probează remarcabila vocație scriitoricească a marelui re-gizor și creator de teatru polivalența artistică a unui spirit tacircnăr pentru care cultura este un mod de existență nu o simplă dexteritate Nu icircn ultimul racircnd este admirabil controlul artistic al lim-bajului mai ales al cuiva care a făcut Alia la numai 10 ani și pacircnă icircn 1989 practic nu a mai avut ocazia exersării limbii literare icircn contexte culturale

Dor călător este un roman necom-plezent (dar și eliberat de clișeele pro-zei mai vechi) al relației frumoase și dificile dintre tată și fiu Icircn Penumbra se intersectează două povești de dra-goste și pe fundalul lor două momen-

De trei ori HausvaterRealitatea

cărţii

Democrația uriiExercitarea puterii politice de către popor adi-

că democrația sau bdquolibertate egalitate fraternita-terdquo sunt azi idei răstălmăcite printr-un transfer de la drepturi la obligații Așa de pildă unii au ajuns să considere că egalitate icircn drepturi icircnseamnă nu că fiecare este obligat să icirci respecte libertatea celuilalt ci că orice om este icircndreptățit să urască pe cine vrea el Iar libera asociere icircți permite să te alături unui grup care icirci detestă pe aceiași mem-bri ai societății ca și tine Și așa devenim nu egali icircn drepturi ci egali icircn ură

Desigur o serie de politicieni din mai toate țările poartă vina pentru că alegătorii lor au ajuns să se diferențieze de restul electoratului doar prin respingerea unor valori contrare colectivității Și asta pentru că anarhia și ura sunt mai lesne de bdquodistribuitrdquo icircn societate icircn detrimentul unei reale libertăți chiar și decacirct pacircinea și distracțiile care costă incomparabil mai mult

Fără doar și poate pandemia și-a adus obolul la instaurarea icircn SUA și Europa (dar nu numai) a unei stări de intoleranță față de aproapele nostru icircn locul iubirii ce i-am datora-o acestuia conform preceptelor tuturor marilor religii monoteiste Dar a da vina numai pe SARS-CoV-2 ar icircnsemna să căutăm cea mai facilă explicație pentru situația icircn care ne găsim dat fiind că virusul s-a instalat după ce societățile fuseseră deja contaminate de un naționalism de multe ori violent

Și pentru răspacircndirea naționalismului și a intransigenței e nevoie de un focar ca și icircn cazul transformării unor maladii contagioase icircn epide-mii Focar pe care icircl constituie fie un partid politic fie o masă de oameni nemulțumiți și manipulați de un politician care icircși simte funia aproape de par (ca icircn cazul atacării Capitoliului de către susținătorii lui Trump) fie o figură publică apropi-ată de anumite grupuri sociale

Să le luăm pe racircnd Naționalismul și antisemitis-mul și-au făcut simțită prezența icircn Romacircnia cu mult icircnainte ca Alianța Unității Romacircnilor să fi intrat icircn Parlament dovadă că icircnmulțirea manifestărilor an-tisemite de genul vandalizării Cimitirului din Huși a celui de pe Șos Giurgiului din București a Casei Memoriale Elie Wiesel din Sighetu Marmației etc i-a făcut pe membrii Parlamentului Romacircniei să accep-te icircn 2018 că Legea pentru prevenirea și combate-rea antisemitismului devenise o necesitate și să o voteze Dar pătrunderea AUR icircn Legislativ a făcut ca aceste manifestări să se amplifice și să se acuti-zeze ca icircn cazul amenințării actriței Maia Morgen-stern și a familiei sale cu moartea și violul precum și a Teatrului Evreiesc cu distrugerea prin incendiere

E drept icircn democrație e egalitate așa că și un-gurii și romii au avut partea lor de amenințări tot cu moartea bdquoMoarte lui Csaba Asztalos și CNCD După Ceaușescu cu voirdquo ndash stătea scris pe un pa-nou al stației de autobuz din Piața Revoluției Icircn apropiere pe Calea Floreasca un alt panou van-dalizat icircndemna la bdquoRevoluție antițigăneascărdquo Fără icircndoială nici Klaus Iohannis nici Raed Ara-fat nu sunt exemple de perfecțiune dar una e să icirci critici pentru eventualele lor greșeli alta e să icirci icircn-fierezi pentru că nu sunt romacircni făcacircndu-l pe unul nazist și invitacircndu-l pe celălalt să nu ne mai spună ce să facem de Paști pentru că e musulman

Și pentru că tot am comparat răspacircndirea naționalismului și a antisemitismului cu conta-minarea virală pornind dintr-un focar să arătăm că Ion Cristoiu celebrul tată spiritual al găinii care naște puii vii și-a exprimat pe canalul său de You Tube o serie de idei care pot fi regăsite icircn afirmațiile copreședinților AUR George Simi-on și Claudiu Tacircrziu Toți trei susțin (paternitatea ideii e greu de stabilit) că Declarația Camerei Deputaților pe tema manifestărilor antisemite a fost inutilă deoarece bdquonu există problema antise-mitismului icircn Romacircniardquo Și Claudiu Tacircrziu și Ion Cristoiu afirmă că respectivul vot al deputaților a fost doar o tentativă de deturnare a atenției de la problemele reale ale societății romacircnești iar Cris-toiu vede chiar o bdquodiversiunerdquo icircn abordarea pro-blemei antisemitismului pusă la cale de Iohannis Cicircțu Eduard Hellvig și Maia Morgenstern

Merită subliniat faptul că tot apăsacircnd pe peda-la naționalismului AUR susține pe pagina sa de Facebook că președintele bdquoIohannis are comandă externărdquo icircn ceea ce face Dar nici ei nu au exclu-sivitate asupra ideii Să ne amintim că și deputa-tul liberal Florin Roman (pe care dintr-o regreta-bilă eroare pentru care icircmi cer scuze l-am citat icircn numărul trecut al RE ca fiind membru al PSD) susținea că premierul Florin Cicircțu primește bdquoicircn plicrdquo deciziile politice luate icircn spatele cortinei

Evident nu suntem singurii care avem aceste grave derapaje Icircn țări ca Austria Franța Anglia cultura a fost aservită mișcării Black Lives Matter bdquoAidardquo a fost alungată de pe scenă la Paris oraș icircn care există chiar un grup de discuții pe proble-mele minorităților de la care albii au fost excluși sau dacă ar participa le este interzis să ia cuvacircn-tul bdquoLiberteacute Egaliteacute Fraterniteacuterdquo nu mai există

Sau cum spunea Gr Alexandrescu bdquoAdevă-rat vorbeam Că nu iubesc macircndria și că urăsc pe lei Că voi egalitate dar nu pentru cățeirdquo

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA BUCUR-OBOR Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)

George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI

Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA

DTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690

distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scrisCelebrare

melancolicăIcircn vreme de pande-

mie slujitorii teatrului au rezistat eroic fără

surse elementare de existențăProba supremă a puterii lor de a icircn-

dura a fost desigur acel război al ner-vilor provocat de anunțul de relaxare a restricțiilor și de intrare icircn normalitate ndash anunț ce genera grabnice adaptări de repertoriu reluări de repetiții ba chiar și noi investiții ndash și apoi imediat revenirea bruscă a ordinului de oprire a motoarelor și a lockdown-ului

Artiștii și managerii instituțiilor de spectacole au supraviețuit psihic prin reziliența cu care au identificat noi moduri de a-și semnala prezența și activitatea fie și trecacircnd inventiv și amuzant de la scenă la film la vi-deo la TV etc Valorificacircndu-și arhiva proprie de spec-tacole prin transmisii online sau jucacircnd live fără spec-tatori icircn sală Reactivacircnd dialoguri despre arta scenică desfășuracircnd inedite cursuri de educație și de inițiere icircn cultură și artă scenică Improvizacircnd mici spectaco-le lansate icircn mediul virtual cuceritoare prin racordul la stricta actualitate programacircnd online montări mai vechi de real succes (care au atras de pildă pentru Teatrul Metropolis sau Bulandra de zece ori mai mulți urmăritori decacirct capacitatea sălilor de spectacol)

Atari demersuri și icircncă altele nu trebuie să iluzio-neze ndash teatrul fiind (și rămacircnacircnd de mii de ani) o artă a trăirilor și a emoțiilor și de conștiință in praesentia După cum nu trebuie să amăgească audiența atacirctor improvizații gratuite și veleitare simple soluții de criză cum sunt ieșirile de salvare pe scara de urgență Tea-trul este cu totul altceva decacirct exhibare pe rețelele de socializare

N-au rămas neremarcate nici manifestările de so-lidaritate ale breslei memorii apărări ale drepturilor revendicări de compensații ajutoare granturi apeluri la solidarizare și diversificare a modalităților de impact

Pe 27 martie 2021 de Ziua Internațională a Teatru-lui nu au lipsit mesajele de solidaritate și de speranță icircn renaștere Cel venit anul acesta de la minunata He-len Mirren (ce se oprea la valorile poveștii dramatice) mi s-a părut mai lipsit de suflu de susținere interioa-ră M-a impresionat mai mult cuvacircntul lui Ion Carami-tru ndash tonic prin insistența pe specific pe calea majoră pe valorile tari (deloc lichefiate) ale tradiției vii și ale creativității inspirate de mersul lumii și de trăirile omului de azi Și nu icircn ultimul racircnd prin accentul pus pe rolul cuvacircntului (mai neglijat icircn secolul XXI) icircntru mai bună comunicare și icircnțelegere

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

furniza măcar niște icircntrebări dacă nu icircnțelesuri Astfel oricacirct de com-plicată relația tată-fiu este icircn fond una dintre axele lumii (care icircn iuda-ism este icircncărcată de sensuri expli-cite) iubirea ca expresie a libertății poartă icircntotdeauna cu ea și cicatri-cele istoriei iar tragediile umanității ndash cum a fost Holocaustul ndash sunt anunțate și bdquoprefațaterdquo de acumulă-rile de suferință individuală

Alexander Hausvater nu este doar un strălucit om de teatru care stăpacircnește arta de a scrie ci este chiar un scriitor Unul care scrie din vocație și din pasiune cu aplombul unei personalități complexe și cu pro-fundă icircncredere icircn puterea artei

RĂZVAN VONCUAlexander Hausvater - Dor călător Pe-

numbra Aici Radio Eros Editura Integral București 2020

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 7

MS Margareta Custode-le Coroanei romacircne și a evidențiat datoria colectivă de a aduce un omagiu ce-lor care au pierit și au fost persecutați icircn timpul Holo-caustului precum și angaja-mentul ferm al Romacircniei de a combate antisemitismul și xenofobia bdquoEste impresio-nant că Statul Israel aduce un astfel de omagiu Regi-nei Elena Contribuția sa la istoria contemporană pre-cum și valorile și principiile icircn care ea a crezut icircntreaga sa viață vor rămacircne un sim-

bol al Romacircniei și un exemplu la nivel europeanrdquo a mai spus Radu Ioanid care a atras atenția asupra faptului că icircn Romacircnia există forțe antisemite ce acționează inclusiv la nivelul Parla-mentului care trebuie combătute

Conform unui comunicat transmis

de Ambasada israeliană la București ES David Saranga prezent la inau-gurare a mulțumit autorităților din Romacircnia pentru modul ferm icircn care reacționează cu privire la evenimen-tele și afirmațiile antisemite tot mai dese și a subliniat că bdquoantisemitismul continuă să se răspacircndească icircn social media icircn spațiul public și icircn sfera poli-tică Icircn ultimii ani icircn multe țări din Euro-pa antisemitismul reiese la suprafață iar partidele de extremă dreaptă au devenit parte din configurația politică Este important ca noi toți să ne reasu-măm angajamentul de a opri valul de ură icircmpotriva celuilaltrdquo Diplomatul a amintit rolul pe care Regina-Mamă l-a avut icircn ajutorarea evreilor precizacircnd că bdquomii de oameni au fost salvați dato-rită eforturilor sale și de aceea pacircnă azi Majestatea Sa rămacircne un simbol de curaj umanitate bunătate și dra-goste față de ceilalți Poporul evreu icirci este profund recunoscătorrdquo

ALEX MARINESCU

David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a vizitat pe 30 martie Aşezămacircntul Romacircnesc de la Ierusa-lim informează publicația Basilica Oficialul israelian a fost primit de pr Teofil Anăstăsoaie reprezentantul Patriarhiei Romacircne icircn Ţara Sfacircntă

Conform sursei citate oaspetele a apreciat că bdquoBiserica Romacircnească de la Ierusalim este un punct de reper pentru

cultura Israeluluirdquo și şi-a exprimat revolta faţă de vanda-lizarea recentă a aşezămacircntului romacircnesc subliniind că bdquoastfel de acţiuni pline de ură nu vor fi nicicacircnd tolerate iar pentru Israel libertatea religioasă este una dintre valorile cele mai importanterdquo

Pr Teofil Anăstăsoaie a declarat pentru Basilica faptul că icircnaltul diplomat bdquosprijină cu tot dinadinsul misiunea ro-macircnească la Locurile Sfinterdquo

Discuţiile celor doi oficiali s-au referit şi la reluarea pe-lerinajelor icircntre Romacircnia şi Israel bdquoIsraelul doreşte ca icircn curacircnd să primească din nou pelerini şi turişti (hellip) Icircn acest sens Excelenţa Sa a declarat că icircn momentul de faţă se desfăşoară negocieri guvernamentale icircntre cele două părţi pentru a găsi o soluţie amiabilărdquo

bdquoNădăjduim ca pe viitor lucrurile să se icircmbunătăţească să se calmeze spiritele şi să existe o bună convieţuire aşa cum a fost icircn trecutrdquo a precizat reprezentantul Patriarhiei Romacircne icircn Ţara Sfacircntă

ES David Saranga a vizitat Reprezentanţa Patriarhiei de la Ierusalim

Povestea unei supraviețuitoare a Holocaustului din Romacircnia

la ICR ndash Tel Aviv

Pe data de 4 aprilie icircn localitatea israeliană Petah Tikva icircnfrățită din 1999 cu orașul Bacău a fost inaugu-rată o piațetă care poartă numele Re-ginei-Mamă Elena Regina se bucură de o mare simpatie și apreciere icircn Is-rael datorită intervențiilor sale energi-ce pentru salvarea evreilor și a romilor de la deportarea icircn Trans-nistria icircn timpul guvernă-rii antonesciene Meritele sale icircn salvarea a numeroși evrei romacircni au fost recu-noscute de Yad Vashem icircn 1993 cacircnd Reginei-Mamă Elena i-a fost acordat ti-tlul de bdquoDrept icircntre Popoa-rerdquo Valoarea simbolică a inaugurării Piațetei a fost crescută de faptul că eveni-mentul la care au participat numeroși supraviețuitori ai Holo caustului a avut loc icircn preajma Iom Hașoah

La construirea bune-lor relații dintre cele două orașe au contribuit și Moni Seinstein econo-mist originar din Bacău și președinte executiv al Asociației evreilor de ori-gine romacircnă din Petah Tikva alături de Mundi Braun stein președintele asociației amintite după cum ne-au scris colaboratorii noștri Brif Hainrich președintele CE Bacău și prof Ga-briel Stan din același oraș De altfel cei doi israelieni de origine romacircnă au fost și cei care au propus ca piațeta să poarte numele Reginei-Mamă Ele-na Cu același prilej Moni Seinstein a protestat icircmpotriva amenințărilor primite de Maia Morgenstern și de fa-milia acesteia şi icircmpotriva construirii unei statui a lui Octavian Goga la Iaşi

Icircn cadrul ceremoniei ambasado-rul Romacircniei icircn Israel Radu Ioanid a subliniat că președintele Klaus Io-hannis și premierul Florin Cicircțu şi-au exprimat hotăracircrea de a combate xe-nofobia și antisemitismul Diplomatul a dat citire și mesajului transmis de

Petah Tikva (Israel) A fost inaugurată Piațeta Regina-Mamă Elena

Dedicat Iom Hașoah evenimentul organizat de ICR - Tel Aviv mode-rat de directorul instituției Salamon Martin cu participarea lui Adrian Cio-flacircncă directorul CSIER din cadrul FCER a avut-o protagonistă pe Adol-fina Regenbogen născută Concister supraviețuitoare a Holocaustului icircn Romacircnia stabilită icircn Israel

Punctul de pornire a fost docu-mentarul sub forma unui reportaj-in-terviu difuzat pe postul TVR 2 re-alizat de Teodora Drăgoi și Adrian Cioflacircncă bdquoDincolo de gard Povestea unei supraviețuitoare a Holocaustu-luirdquo Adolfina s-a născut icircn 1940 cacircnd Romacircnia era condusă de o succesiu-ne de regimuri politice fasciste Inspi-rate de Germania lui Hitler acestea au căutat căi radicale de a gestiona

ceea ce numeau bdquoproblema evreias-cărdquo mergacircnd pacircnă la crimă icircn masă Instituțiile de forță ale statului armata poliția jandarmeria serviciile secrete au fost mobilizate icircmpotriva evreilor Acest film se referă la un episod din septembrie 1942 cacircnd 600 de evrei din Vechiul Regat au fost deportați icircn Mostovoi Transnistria au fost jefuiți de jandarmi romacircni și apoi au fost icircmpușcați de un pluton de execuție re-crutat de SS dintre coloniștii germani din Rastadt Ca să se salveze părinții Adolfinei Rudolf și Henrieta bunicii materni unul dintre frați ndash toți din Ca-pitală ndash se hotărăsc să plece icircn Basara-bia Numele lor au fost găsite pe o lis-tă a legației sovie-tice la București icircntr-o percheziție făcută de poliție pe baza datelor furnizate de informatori ai Siguranței Cei icircnscriși pe liste erau considerați bdquopericuloșirdquo pe criterii etni-ce și politice bdquoIcircn 1942 cacircnd poliția a descins la noi acasă și i-a arestat eu aveam un an și jumătaterdquo povestește Adolfina bdquoSunt lucruri aflate din istorii de familie Mama a icircnțeles că situația era foarte gravă M-a icircnfășurat icircn-tr-o pernă a pus un bilet cu adresa mătușii mele și m-a icircncredințat peste gard primei trecătoare o necunoscu-tă Ea mi-a salvat viața M-a dus unde era scris icircn bilet Tata nu era acasă Cacircnd s-a icircntors și nu ne-a găsit s-a predat la poliție să nu-și părăsească familia Icircn 1948 bunicul Moise Con-cister solicita autorităților pensie de urmaș pentru minerdquo

Continuarea acestei istorii a fost un interviu cu supraviețuitoarea reali-zat de Salamon Martin icircntr-una dintre zilele de Pesah anul acesta Directo-rul ICR - Tel Aviv a comparat miracolul salvării sale de la moarte cu cel al epi-sodului biblic narat icircn Exodul salva-rea lui Moșe scos din Nil de prințesa Batia fiica faraonului

După ce termină la București fa-cultatea de engleză icircn 1963 Adolfina se numără printre evreii care fac aliya scoși din Romacircnia pe valută bdquoCred

că prin mai buna cunoaștere a istoriei Holocaustului a icircncheiat interlocutoa-rea generațiile de macircine vor avea la icircndemacircnă un instrument eficace pen-tru ca asemenea dezastre să nu se repeterdquo

Invitat al acestei ediții QampA bdquoCa-feneaua romacircneascărdquo online direc-torul CSIER Adrian Cioflacircncă a afir-mat cu documente găsite icircn Arhivele Academiei Romacircne ale Securității ale fostelor Servicii Secrete că icircn Transnistria mai mult decacirct de foa-mete și de boli s-a murit prin execuții Referindu-se la bdquosinistrul episodrdquo din județul Golta trupele alcătuite din coloniști germani ndash erau peste 16000 la Rastadt ndash icircmpreună cu jandarmi romacircni au făptuit omoruri icircncepacircnd din 1941 și continuacircnd icircn 1942 pen-

tru a bdquorezolva o problemă logistică și sanitarărdquo de-oarece zona devenise bdquoo groapă de gunoirdquo bdquoViolența sexuală a făcut ravagii icircn Transnistria După ce erau siluite tinerele erau ucise Icircn cărțile sale Jean Ancel a descris pe larg acest ca-pitol despre deportările icircn Transnistria Locurile de acolo sunt pline de gropi

comune și de monumente icircn memoria victimelor Holocaustuluirdquo Cercetătorul a amintit depoziția Angelei Onikanski născută Genescu trăind icircn prezent la New York despre bdquoinfernul prin care a trecutrdquo Părinții ei au fost icircmpușcați la Mostovoi Istoricul s-a referit la co-laborarea cu Radu Jude icircn filme des-pre istoria Holocaustului icircn Romacircnia Trenurile Morții ndash Pogromul din Iași masacrele din Odessa Sărmaș

Adolfina Regenbogen a subliniat atacirct icircn cadrul documentarului cacirct și icircn interviul realizat la sediul ICR - Tel Aviv importanța cunoașterii trecutului

și a istoriei personale și comunitare pentru a evita repetarea unor grave derapaje din istoria umanității și pen-tru a acționa la timp pentru un viitor mai bun bdquoDeși am avut o soartă foarte tristă icircn copilărie icircncerc să iert totul și astăzi să iubesc mult Romacircniardquo

IULIA DELEANU

A Cioflacircncă M Salamon

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Icircn condițiile continuării pandemiei de coronavirus Corpul Diplomatic al Congresului Mondial Evreiesc (CME) a organizat pe 24 martie ac un pre-Seder online cu participarea unor personalități din peste 50 de țări evrei și neevrei deopotrivă Corpul Diploma-tic al CME este un program special aflat sub icircndrumarea președintelui Ronald Lauder și vizează pregătirea tinerei generații pentru viitoare funcții de con-ducere Ca ilustrare a acestui concept moderatorul evenimentului a fost An-drei Schwartz de la CE Timișoara care participă adesea la activitățile CME

Icircn deschiderea manifestării An-drei Schwartz a pus accentul pe semnificația sărbătorii de Pesah care pentru evrei este mai mult decacirct o is-torie ea ilustrează drumul spre liber-tate al poporului evreu

Icircntr-o cuvacircntare emoționantă Ronald Lauder președintele Con-gresului Mondial Evreiesc a salutat participanții și ideea de a transmite po-vestea și obiceiurile de Pesah pe cale virtuală El a amintit un moment deo-sebit participarea lui virtuală la o icircn-tacirclnire cu supraviețuitori ai Auschwitz-ului Pentru aceștia a relevat vorbito-rul Pesah are o importanță deosebită deoarece este vorba de eliberare și aflați icircn lagărul morții de la Auschwitz au fost sclavi la fel ca strămoșii noștri din Egipt dar au fost ajutați de Hașem să supraviețuiască Astfel că icircn cadrul acestei icircntacirclniri virtuale i-au povestit lui R Lauder cum au supraviețuit De Pesah noi citim Exodul care pentru cei de la Auschwitz a icircnsemnat rea-litatea Icircn primii 10-20 de ani după eli-berare ei au tăcut dar apoi și-au dat seama cacirct de important este să trans-mită copiilor și nepoților aceste amin-tiri să le explice semnificația libertății Icircn acest context este important să explici noilor generații ce este Pesa-hul Așa a făcut și el cacircnd la Școala Lauder de la Budapesta a discutat cu elevii despre această sărbătoare Icircn acest fel copiii icircnvață ce icircnseamnă să fii evreu Educația evreiască este foar-

te importantă de aceea a decis să mai deschidă o școală evreiască la Buda-pesta icircntr-un cartier icircn care locuiesc mai ales evrei seculari Acei copii vor primi icircn acest fel o educație evreiască a spus Ronald Lauder

Icircn continuare la icircndemnul mo-deratorului mai mulți participanți au transmis mesaje de Pesah Astfel Katharina von Schnurbein coordona-toare din partea Comisiei Europene icircn problema antisemitismului a subliniat că icircn contextul combaterii acestui fla-gel al luptei pentru libertate și pentru drepturile omului povestea Pesahului este mai actuală ca oricacircnd Chaya Singer (Africa de Sud) MJ Kornfeld (Israel) și Levi Marelus (SUA) au vor-bit despre viziunea lor despre Pesah explicacircnd și simbolistica alimentelor care se pun pe masa de Seder Vivi-ane Tesone din Columbia a interpre-tat două cacircntece inspirate din cere-moniile de Seder și a amintit tradițiile

din diferite țări icircn funcție de originea participanților și care explică de ce di-feră gustul felurilor de macircncare

O foarte interesantă comparație a fost făcută de Yehuda Sarna șef-rabinul comunității evreilor din Emira-tele Arabe Unite El a arătat că icircnce-pacircnd cu Abraham apoi Moise și alți lideri ai evreilor au făcut apel la arma diplomației pentru a-i salva pe evrei Icircn acest context istoric pot fi plasate și Acordurile Abraham care ilustrea-ză normalizarea relațiilor Israelului cu țările arabe Să icircnvățăm diplomație de la strămoșii noștri a fost icircndemnul ra-binului Sarna către participanții la pre-Sederul CME printre care s-au aflat și mulți diplomați inclusiv din Romacircnia

Icircn icircncheierea evenimentului An-drei Schwartz și-a exprimat speranța icircn icircmbunătățirea situației pandemiei astfel icircncacirct icircn viitor evreii să sărbă-torească Pesahul icircn mod tradițional (EG)

I U D A I C A

Icircn zilele de SefirahellipMesaje PesahMesaje adresate FCER și tuturor

evreilor din Romacircnia de personalități politice

Klaus Werner Iohannis președintele Romacircniei

Cu prilejul sărbă-torii de Pesah am deosebita plăcere să adresez condu-cerii și tuturor mem-brilor Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia felici-tări icircnsoțite de cal-

de urări de pace sănătate și bună conviețuire

Sărbătoare a renașterii și a co-muniunii Pesah reicircnnoiește icircn fie-care an călătoria inițiatică a evreilor icircn icircntacircmpinarea libertății și a tăracircmu-lui Făgăduinței Parabola traversării pascale rămacircne o lecție despre pu-terea credinței care se transmite din generație icircn generație

Cu această ocazie icircmi exprim icircntreaga apreciere pentru respon-sabilitatea cu care comunitățile evreiești din Romacircnia au răspuns apelului autorităților de a respec-ta măsurile sanitare impuse pentru protejarea noastră și a celor aflați icircn suferință icircn această perioadă dificilă marcată de pandemia de COVID-19

Deși distanțarea socială ne obli-gă să ne adaptăm modul icircn care marcăm marile noastre sărbători am convingerea că tradiția de Pesah va continua să inspire curaj răbda-re solidaritate și comuniune spiritu-ală cu cei dragi

Hag Pesah Sameah

Florin Cicircţu prim-ministrul Guvernului Romacircniei

Icircn această sea-ră evreii din icircntreaga lume icircncep să celebre-ze Pesah una dintre cele mai mari sărbători ale poporului evreu

Un moment cu totul deosebit al eliberării și al curajului Pesah este o sărbătoare de origine biblică ce marchează eliberarea fizi-că și spirituală a poporului lui Israel și sfacircrșitul sclaviei evreilor icircn Egipt icircn urmă cu peste 3000 de ani

Hag Pesah Sameah

Pre-Seder organizat de Congresul Mondial Evreiesc

S e d e r l a t i n e a c a s ăbdquoDupă mai mult de un an de la declanșarea pandemiei

suntem icircn situația de a nu putea organiza tradiționalele Se-dere colective icircn Capitală și icircn țarărdquo a spus vicepreședintele FCER Ovidiu Bănescu icircn deschiderea ghidului bdquoSeder la tine acasărdquo inițiat de Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia prin Cancelaria Rabinică și JCC-Romacircnia bdquoDar ca și icircn anii anteriori FCER a asigurat enoriașilor azimă și făină de azimă pentru Pesah Sper ca pe măsură ce vaccinarea va icircnainta să ieșim din pandemie așa cum strămoșii noștri au ieșit din robia egipteanărdquo a dorit tuturor vorbitorul

Prim-rabinul Rafael Shaffer a retrăit seri de Seder la Bnei Brak atmosfera de neuitat glasurile copiilor bucuria participării la acest moment unic Apoi ndash Sedere icircn pro-pria familie Pentru că Pesah 5781 a avut loc la ieșirea din Șabat icircnainte de Seder s-a făcut Havdala Simboluri-le gastronomice sunt străvechi ndash maror haroset ou tare karpas mața ndash ca și Ma Niștana cele patru icircntrebări puse de cei patru fii ndash cel icircnțelept cel care nu respectă Tora cel care nu știe Legea cel care nu mai știe nici să icircntrebe ndash metafore ale diversității atitudinii față de tradiție Anul acesta Miruna și Kfir Lavi au pus icircntrebările bdquoDar icircn fi-ecare an a spus rav Shaffer Sederul e altfel copiii sunt altfel Binele ne-a fost promis de Divinitate de la icircnceputul nașterii noastre ca națiune promisiune care s-a adeverit icircn

fiecare generațierdquo Din experiența sa prim-rabinul Shaffer a evocat momente din Războiul din Golf cacircnd rachete ina-mice atacau Israelul Ca să se apere de substanțe chimice nocive oamenii și-au etanșeizat ferestrele locuințelor bdquoNu știm niciodată ce se va icircntacircmpla dar icircntotdeauna Dum-nezeu ne-a arătat că promisiunea Lui stă icircn picioarerdquo A amintit cele zece plăgi aduse de Divinitate asupra Egiptu-lui bdquoNe bucurăm că am fost eliberați dar nu ne bucurăm de suferințele egiptenilorrdquo

Cacircntecele icircnsoțind narațiunea au fost interpretate de prim-cantorul Emanuel Pusztai de la Kol Difhin ndash cei flămacircnzi să vină să șadă la masa noastră ndash la Had Ga-dia apogeul muzical speranța icircn vremurile mesianice speranță plasticizată și de al cincilea pahar cu vin pentru Eliahu HaNavi rămas de secole neatins

Icircncrederea icircn Bine a fost adaptată la prezent de secre-tarul general al FCER Eduard Kupferberg director al Can-celariei Rabinice bdquoSă avem curaj cum au avut strămoșii noștri Anul acesta chiar dacă facem Sederul acasă să avem icircncredere că la anul vom fi icircmpreunărdquo

Directorul JCC Romacircnia Ery Pervulescu a anunțat că toate JCC-urile din țară urmau să organizeze Sedere online

CEB icircmpreună cu colectivul de la bucătărie (Ilona Mu-dava) au oferit doritorilor meniuri tradiționale pentru cele două seri de Seder IULIA DELEANU

Icircn cea de a doua seară de Pesah 16 Nisan icircncepe numărătoarea de omer Ea continuă șapte săptămacircni icircntregi deci 49 de zile pacircnă icircn sea-ra de ajun a zilei care precedă sărbă-toarea de Șavuot respectiv pacircnă la 5 Sivan Sunt numărate zilele după rugăciunea de seară (Maariv) icircn fi-ecare seară adăugacircndu-se icircncă o zi pacircnă la cea de-a 49-a Data sărbătorii de Șavuot nu este menționată icircn Tora ea este calculată pe baza numărătorii de omer Această numărătoare este menționată icircn Tora (Pentateuh) Car-tea Vaykra (Leviticul) 23 15-16 Anul acesta datele ebraice corespund da-telor gregoriene 28 martie (prima sea-ră) și 16 mai (ultima seară) Termenul ebraic pentru numărătoare este Sefira de aceea această numărătoare este denumită Sefirat HaOmer Ea este un comandament din Tora Icircnaintea numărătorii se menționează că acela care o face este pregătit pentru icircnde-plinirea ei Urmează binecuvacircntarea numărătorii apoi numărătoarea icircnsăși după care lectura Psalmului 67 Icircn ca-drul numărătorii se anunță a cacircta zi de omer este iar icircncepacircnd din ziua a șaptea se menționează și săptămacircna sau numărul de săptămacircni și de zile icircn cadrul săptămacircnilor incomplete

Omer este o ofertă De fapt este un snop de orz cu o greutate echiva-lentă cu circa 4 litri calculele vorbesc de o echivalență de 388 kilograme Era darul pe care fiecare trebuia să-l aducă la Templul din Ierusalim după trecerea celor 49 de zile numărate Era noua recoltă Astăzi cacircnd Tem-plul de la Ierusalim nu mai există numărătoarea de omer s-a păstrat icircn mod abstract un comentator a afirmat că faptul poate fi comparat cu situația unor părinți care și-au pierdut fiul dar continuă să serbeze ziua lui de naștere Este greu să primim această comparație dar trebuie să menționăm că Sefirat HaOmer este o perioadă de doliu icircn care nu se oficiază cununii nu se organizează petreceri sunt in-terzise tunsul bărbieritul icircnnoirea unui lucru de icircmbrăcăminte consu-mul unui fruct nou binecuvacircntarea re-icircnnoirii Șeheianu Prin tradiție doliul a fost pus icircn legătură cu moartea a 24000 de icircnvățăcei ai lui Rabi Akiva aflați icircn armata lui Șimon Bar Kochba icircn timpul răscoalei icircmpotriva roma-nilor condusă de acesta (132-136 en) Rabi Akiva fusese liderul spi-ritual al răscoalei Conform tradiției icircnvățăceii nu au murit icircn luptă ci din cauza unei epidemii care a apărut ca

pedeapsă pe care au primit-o pentru că nu se respectau reciproc Ei și-au dat seama de cauza nenorocirii lor icircn cea de a 33-a zi a numărătorii de omer Atunci au icircnțeles că trebuie să se corijeze din punct de vedere mo-ral De aceea epidemia a icircncetat Icircn ziua a 33-a a numărătorii de omer cunoscută sub denumirea ebraică Lag BaOmer doliul icircncetează Evre-ii așkenazi au adăugat și ultimele două săptămacircni la doliu icircn amintirea martirilor evrei din Europa icircn perioa-da Cruciadelor Dacă analizăm isto-ria răscoalei conduse de Șimon Bar Kochba găsim alte aspecte bazate pe izvoare istorice și arheologice Pro-babil că icircn acea zi a fost o victorie a armatei lui Șimon Bar Kochba icircmpotri-va armatei romane dar apoi răsculații au fost icircnfracircnți de armata romană din nou De Lag BaOmer este și Hilula comemorarea lui Rabi Simon Bar Io-chai icircnmormacircntat la Meron Este și tradiția aprinderii rugurilor

Icircn zilele de Sefirat HaOmer sunt celebrate și alte evenimente din istoria contemporană a poporu-lui evreu Este interesant faptul că ele s-au petrecut tocmai icircn această

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI(Continuare icircn pag 17)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 9

O lume fără perspectivă

Este greu să clasifici genul literar icircn care s-ar icircnscrie volumul lui George Vigdor Pas-tile metafizice Jurnal autobiografie exercițiu freu dian critică socială ndash toate acestea se regăsesc icircn bdquopastilelerdquo prin care autorul icircn-cearcă să-și redea cele mai intime gacircnduri Iar acestea zugrăvesc o persoană pro-fund nemulțumită de sine de viața lui care minimi-zează tot ceea ce a făcut icircn cei 57 de ani de existență Vigdor se consideră unul dintre oamenii insignifianți care populează globul care trăiesc o viață obișnuită și care nu au contribuit la mersul icircnainte al lumii Este o autocritică prea dură și neadevărată deoarece el este autorul mai multor volume de poezii un poet apreciat de critici și de cititorii care iubesc acest gen literar icircn plus este un talentat jurnalist cu o profundă cunoaștere a realității și cu un spi-rit critic caustic iar articolele lui au apărut și apar icircn continuare icircn presa de limbă romacircnă din Israel și din Romacircnia Deși trăiește la Bu-dapesta și vorbește mai multe limbi unele la nivel de limbă maternă lui Vigdor cea care icirci este mai apropiată pentru a-și exprima ideile este limba romacircnă

Cred că această autocritică dură este un semn al dorinței autorului spre perfecțiune (trăsătură care ar trebui să fie prezentă la orice creator) icircn același timp cu recunoașterea limi-telor sale la care se adaugă și un sentiment de zădărnicie Vigdor consideră că de acum viața lui se icircndreaptă spre nadir că icircncetul cu icircncetul nu va mai putea oferi nimic valoros pu-blicului său (despre care de altfel spune că se recrutează doar dintre puținii prieteni care icircl citesc din amabilitate sau politețe) Acest sen-timent de frustrare icircl face furios iar furia se regăsește icircn bdquopastilelerdquo sale care iau sub lupă aspectele lumii contemporane Pentru Vigdor ne aflăm icircn epoca regreselor icircn ciuda pro-greselor materiale sociale și tehnologice care ne facilitează viața a faptului că trăim icircntr-o societate de consum care ne oferă tot felul de gadgeturi pe care ni le putem permite S-a ter-minat cu secolele luminii ale mersului icircnainte ceea ce se icircntacircmplă acum din cauza mani-pulării globale lipsește omul de capacitatea de a lupta pentru sine icircl icircmpinge și icircl ține icircn zona de confort omul acceptă uniformizarea produsă de globalizare precum și ideile care i se dau cu lingurița renunță la gacircndirea in-dependentă deoarece e mult mai comod să-i lași pe alții să se angajeze icircn acest proces iar tu să te aliniezi cu turma ndash cu alte cuvinte să te rinocerizezi De teama gacircndirii independen-te oamenii preiau clișeele emise de marii ma-nipulatori ndash conducători de state de partide așa-zișii formatori de opinie de la televizor ndash și renunță la niște adevăruri chiar și la cele care le-au redat demnitatea ca popor și aici exem-plul cel mai concludent oferit de Vigdor este degradarea ideii revoluției romacircne din 1989 terfelită icircn noroi de cei care aveau interesul Cazul nu este singular regăsim referiri critice de primă macircnă despre situații asemănătoare icircn țări icircn care autorul a trăit sau trăiește la ora actuală ndash Israel sau Ungaria

Cu mici excepții cum ar fi existența unei așa-zise conspirații mondiale fenomenele prezentate și criticate de Vigdor sunt reale Este o lume zugrăvită icircn negru o lume fără perspectivă fără soluții Or știm bine că nici-odată lucrurile nu pot fi icircn exclusivitate negre sau albe Există și zona cenușie care poate să evolueze către negru sau către alb ndash iar icircn acest al doilea caz să ne dea o speranță Nu se poate ca acei puțini oameni cu calități a căror existență este recunoscută de autor să lase lumea de izbeliște Icircn fond icircn istorie au existat epoci de icircntunecime de apocalip-să care au fost apoi depășite Poate chiar cu ajutorul singurului instrument care aduce ali-nare autorului dragostea Să avem icircncredere icircn succesul acesteia

EVA GALAMBOS

Președintele Camerei Deputaților Ludovic Orban a vizitat recent Departamentul de Asistență Socială și Me-dicală din cadrul Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia

Președintele Federației deputatul Silviu Vexler alături de vice pre ședintele Ovidiu Bănescu și de directoarea DASM Mona Bejan l-au primit pe icircnaltul oaspete și l-au condus icircn cabinetele unde sunt icircngrijiți supraviețuitorii Holocaustului și alți membri ai Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia După cum a scris Silviu Vexler pe 2 aprilie pe pagina sa de Facebook bdquoicircn timpul discuției preșe dintele Camerei Deputaților a fost informat despre programele de sprijin pentru supraviețuitorii Holocaustului organizarea căminelor pentru persoane vacircrstnice și proiectele de viitor ale FCER icircn acest domeniurdquo (AM)

Ludovic Orban a vizitat Departamentul de Asistență Socială și Medicală al FCER

Album de familie ndash icircn lumea bancherilor Spayer Marmorosch și Blank

n IVAN ERIC BLOCH președintele CE Lugoj s-a impus icircn viața comunitară prin cultivarea multiculturalității emblemă a mo-dului bănățean de comportament A reușit să repună icircn funcțiune orga de mare valoare din sinagogă să organizeze concerte memorabile pentru iubitorii de muzică clasică din oraș evrei și neevrei Icircmbină calitățile omului de știință cu cele de

manager Este atent la problemele asistaților și face tot posibilul să le rezolve Se icircngrijește de obștea din Caransebeș ce cunoaște azi o puternică revitalizare

n DAVID IOSEF președintele CE Botoșani conduce de multă vre-me o comunitate icircn care tradițiile evreiești sunt foarte bine păstrate sărbători seri culturale Cu remar-cabil devotament și spirit gospodă-resc a reușit să păstreze icircn bună stare patrimoniul cultural iudaic Si-nagoga ndash Die Hoihe Șil o bijuterie arhitectonică cele două cimitire din oraș cel vechi ndash monument istoric ndash și cel icircn funcțiune A făcut din Centrul Cultural Inter-comunitar ridicat cu sprijinul FCER și al Joint-ului un spațiu de dialog interetnic și interreligios

AD MEA VEESRIM Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna mai

O nouă ediție a proiectului bdquoAlbum de familierdquo ndash inițiat de Delia Marc coordonator de programe cul-turale ndash a avut loc la 18 martie 2021 icircn organiza-rea JCC București Povestea familiilor marcante ale Bucureștiului a ajuns la bancherii Herman Spayer Ja-cob Marmorosch Mauriciu și Aristide Blank

Directorul JCC Adrian Gueron i-a prezentat pe invitați conf dr Felicia Waldman de la Universita-tea din București Carmen Hannah Iovițu directoarea Muzeului de Istorie și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo arh Gabriel Szekely conf dr la Timișoara dr Ianfred Silberstein specialist icircn științe juridice La realizarea evenimentului au ajutat cu mate-riale documentare dr Oana Marinache istoric de artă și Ana Rubeli fondatoarea blogului bdquoAici a statrdquo

Delia Marc a arătat că familiile Spayer și Blank erau legate și de o relație de rudenie Herman Spayer că-sătorindu-se cu Margot Blank fiica lui Mauriciu Blank (cofondatorul Băncii Marmorosch-Blank) Vorbitoarea a prezentat detaliat biografia celor trei familii de ban-cheri precum și contribuția lor la dezvoltarea economi-ei și a culturii Romacircniei Pasionată de arhitectură ea a oferit și o amplă descriere a Palatului Spayer aflat pe strada Batiștei din Capitală proiectat de arh Louis Pierre Blanc și construit icircn stil Ludovic al XV-lea

Arh Gabriel Szekely a explicat cum a apărut icircn Ro-macircnia icircnclinația spre stilul arhitectonic francez bdquoDin a doua jumătate a secolului al XIX-lea icircn Romacircnia exis-tă o puternică tendință de racordare la cultura euro-peană Cutumele orientale sunt date la o parte și se dorește adoptarea unui mod de viață cacirct mai apropiat de cel occidental Icircn acest context devin importante arhitectura vest-europeană și icircn special cea pariziană așa cum era ea predată la Eacutecole des Beaux-Artsrdquo

Dr Felicia Waldman a revenit la particularitatea că-sătoriei dintre Herman Spayer și Margot Blank deși el era așkenaz și ea sefardă iar căsătoriile se icircncheiau icircn general icircn cadrul comunității icircn acest caz a precum-pănit criteriul simetriei la nivel intelectual și financiar Palatul Spayer a fost achiziționat recent de Camera Notarilor Publici care icircl va restaura respectacircnd arhi-tectura originală Palatul Mauriciu Blank situat foarte

aproape pe strada Tudor Arghezi este fosta Ambasa-dă a SUA la București Vorbitoarea a dat amănunte și despre Banca Marmorosch-Blank una dintre primele bănci evreiești din București icircnființată icircn 1848 Jacob Marmorosch nu a avut copii cacircnd a murit icircn 1904 i-a lăsat averea lui Mauriciu Blank iar acesta icircn semn de recunoștință a păstrat mereu numele bdquoMarmoroschrdquo icircn titulatura băncii

Carmen Hannah Iovițu a prezentat o raritate bibli-ofilă aflată icircn colecția FCER-CM albumul monografic bdquoBanca Marmorosch Blank amp Co Societate Anonimă 1848-1923ldquo apărut cu prilejul icircmplinirii a 75 de ani de la icircnființarea băncii Lucrarea a apărut la Atelierele

Cultura Națională icircntr-un tiraj de 19000 de exemplare (10000 icircn limba romacircnă 3000 icircn franceză 3000 icircn engleză și 3000 icircn germană) A fost publicată pe hacircr-tie japoneză și cuprinde icircn afară de text semnăturile olografe ale membrilor fondatori ai băncii și multe lito-grafii de epocă

Dr Ianfred Silberstein a accentuat rolul deosebit de important pe care l-a jucat Banca Marmorosch-Blank la dezvoltarea economică a Romacircniei din 1848 pacircnă icircn 1931 cacircnd a dat faliment icircn urma crizei economice mondiale icircncepute icircn 1929

CLAUDIA BOSOI

S Vexler (stg) O Bănescu L Orban și M Bejan

Jacob Marmorosch

Mauriciu Blank Aristide Blank

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Icircn ciuda condiţiilor de pandemie Sărbătoarea Eliberării noastre (Pe-sahul fiind denumit si Zman Herute-inu) s-a desfăşurat icircntr-o varietate de condiţii Sărbătoarea a icircnceput cu un Seder online pe Zoom desfăşurat cu două zile icircnainte de primul Seder oficial organizat de rabinul Yehoshua Aharonovitch şi de Albert Lozneanu Rabinul ne-a explicat de ce se folosește o faţă de masă albă şi de ce ne icircmbrăcăm icircn alb la Seder A fost prezenta-tă semnificaţia tuturor componentelor platou-lui de Pesah faptul că denumirea de Seder provine de la aceea că tot ritualul se desfăşoa-ră icircntr-o anumită ordi-ne stabilită icircn Hagada de Pesah de ce gus-tăm din aripa de pasă-re friptă din oul copt din verdeţurile amare şi de ce icircnmuiem de două ori alimentele icircn apă sărată S-a vorbit despre mițva de Seder de a povesti fiilor noştri şi fiilor fiilor noştri de-a lun-gul generaţiilor despre minunile care s-au icircntacircmplat atunci S-a vorbit des-pre faptul că nu doar străbunii noştri au fost eliberaţi ci fiecare dintre noi a fost eliberat S-a explicat importanţa consumului de mața şi maror despre semnificaţia celor trei felii de mața şi importanţa afikoman-ului S-au rostit şi explicat cele patru icircntrebări din Ma Niștana rostite de cel mai mic parti-cipant la Seder şi s-a vorbit despre semnificaţia celor patru pahare cu vin

Albert Lozneanu secondat de Uri Ferenbac au interpretat minunate melodii evreiești de suflet Sederul

propriu zis a fost celebrat de fiecare familie acasă Enoriaşii noştri s-au icircn-tacirclnit față icircn față la Sinagoga Rosen de Șabat Şvii şel Pesah şi icircn ultima zi de Aharon şel Pesah cacircnd s-a ros-tit şi Izkor Icircn ambele zile s-a lecturat din două Suluri de Tora De Șabat Şvii şel Pesah din Pericopa Ki Tisa cu referire la primirea de către Moshe

pentru a doua oară a Tablelor Legii pe Muntele Sinai după sfăracircmarea celor dintacirci iar de Aharon Şel Pesah din Dvarim a cincea Carte a Torei din Pericopa Reei cu referire la cele trei mari Sărbători de Pelerinaj (Sha-los Regalim) cacircnd se făcea Pelerinaj la Templul din Ierusalim Icircn ambele zile din cel de-al doilea Sul s-a citit din Pinchas (Cartea Bamidbar) des-pre ofrandele care se făceau de Pe-sah Icircn ciuda pandemiei enoriaşii au participat la serviciile religioase de la Sinagogă icircn număr mare cu respec-tarea condiţiilor sanitare dar şi cu bu-curie dovedind o dată icircn plus că Am Israel Hai

BRIF HAINRICHpreședintele CE Bacău

ComunitAtiHAG PESAH SAMEAH 5781

Al doilea Pesah icircn pandemie

Sărbătorirea eliberării din robia

egipteanăIcircn prima zi de Pesah 5781 Comu-

nitatea Evreilor din Craiova a organi-zat o icircntacirclnire cu membrii comunității la care au participat 10-12 persoane icircn conformitate cu reglementările din timpul pandemiei

Cu această ocazie Ludovic Vulea de la Radio Craiova a icircnregistrat icircn-treaga desfășurare a programului

După prezentarea importanței săr-bătorii de Pesah a istoriei legate de aceasta președintele Comunității prof dr Corneliu Sabetay a prezentat importanța pe care Statul Israel o are icircn cadrul luptei icircmpotriva dușmanului comun noul coronavirus SARS-CoV2 icircn eforturile depuse pentru găsirea unor soluții de vindecare și a vorbit despre relațiile de prietenie per-petuă dintre Romacircnia și Israel

Participanților le-au fost oferite ouă pască produse din carne de pasăre legume vin și prăjituri tradiționale ca la o masă de Seder ndash totul pregătit de membrii comunității

Ne-am dorit cu toții ca anul viitor să avem din punct de vedere medi-cal o situație care să nu mai afecte-ze icircntacirclnirea dintre oameni să avem pace sănătate prosperitate și să ne revedem icircn icircmprejurări mai bune

Prof dr CORNELIU SABETAy

Leolam mereu icircn plină activitate

Moinești

Bacău

CraiovaIașiIcircn ajunul Sărbătorii Pesah 5781

icircn seara zilei de 25 martie 2021 JCC Iaşi icircmpreună cu conducerea Comu-nităţii Evreilor din Iaşi au organizat un Seder demonstrativ icircn vederea famili-arizării membrilor comunităţii cu tradi-ţiile acestei mari sărbători a poporului evreu şi a instruirii lor asupra modului de organizare a unui Seder icircn familie

Organizat on-line pe platforma ZOOM Sederul demonstrativ a reunit cca 50 de persoane din Iaşi Bacău Suceava Botoşani Piatra Neamţ dar şi din Belgia Canada Germania Israel etc interesate de tradiţiile şi obiceiurile pascale icircn religia iudaică

Icircn deschiderea Sederului Benja-mina Ides Vladcovschi preşedinta Comunităţii ieşene a vorbit despre semnificaţia Pesahului pentru popo-rul evreu trecerea poporului evreu de la sclavie la libertate Pesah este sărbătoarea exodului şi a eliberării din exilul egiptean Acest act de eliberare primul din istoria universală icircl sărbă-torim icircncepacircnd cu Sederul din seara de ajun Icircn seara de Seder citim Ha-gada şi readucem icircn memorie primele pagini ale istoriei noastre icircncercacircnd să icircnţelegem mai bine tainele supra-vieţuirii poporului evreu de-a lungul timpului Figura centrală a Pesahului este Moise

Cercetări moderne relevă existen-ţa icircn jurul lui Moise a unor personaje feminine ce au avut un rol determi-nant icircn formarea şi icircn acţiunile sale

Dicţionarul bdquoFemeile şi iudaismulrdquo apărut icircn anul 2002 la Editura Hasefer din Bucureşti sub semnătura Paulinei Bebe rabin al Comunităţii evreieşti liberale din Paris reuneşte articole consacrate femeilor din Biblie şi Tal-mud rolului lor icircn iudaism şi icircn gene-ral icircn formarea concepţiilor religioase

Icircn continuare secretarul Comu-nităţii Evreilor şi director al JCC Iaşi jurist Albert Lozneanu a arătat că Pe-sah este icircn egală măsură o sărbătoa-

re cu caracter istoric actul de naştere al poporului evreu dar şi o sărbătoare a primăverii

Şef-rabinul dr Moses Rosen (zl) considera luna Nissan ca fiind luna bdquoeternului Israelldquo care de atacirctea ori bdquopărea răpus de furtunile istoriei dar care de fiecare dată a renăscut continuacircndu-și drumul multimilenar pentru răspacircndirea luminii şi icircnţelep-ciunii Toreirdquo

Anul acesta deşi icircncă icircn pande-mie am celebrat Pesah cu mai mul-tă speranţă icircn bine cu icircncredere că vaccinul va avea efecte benefice Ceremonialul Sederului ne-a spus di-rectorul JCC se desfăşoară conform celor icircnscrise icircn Hagada de Pesah Aceasta este o antologie cu texte din Tora din Cărţile Profeţilor din Mişna şi chiar din Ghemara plus diverse alte compoziţii din Evul Mediu

Icircn Hagada este scris ca fiecare evreu icircn seara de Pesah să se con-sidere ca şi cum el icircnsuşi ar fi ieşit din Egipt din casa robiei Să simtă din plin actul eliberării Concluzia pe care o desprindem din Hagada este dato-ria de a povesti cele icircntacircmplate atunci şi de a nu pierde icircncrederea că bdquoDum-nezeu este Atotputernic şi icircndreaptă totul spre binerdquo

Rabinul Yehoshua Aharonovitch a precizat că icircn Diaspora Sederul se prăznuieşte şi icircn a doua seară a sărbătorii de Pesah şi icircn ambele seri sunt evocate multe momente din isto-ria poporului evreu Cuvacircntul Seder se traduce prin ordine iar seara de Seder ne icircnvaţă să fim ordonaţi dis-ciplinaţi şi totodată ospitalieri

Masa de Seder poate fi asemuită cu o bdquoslujbă icircn sanctuarrdquo La aceas-tă sărbătoare o atenţie deosebită se acordă copiilor Ei adresează cele pa-tru icircntrebări specifice Dacă la masă nu participă copii icircntrebările sunt ros-tite de cel mai tacircnăr dintre comeseni Un om care prăznuieşte singur Sede-

rul icircşi pune lui icircnsuşi icircntrebările şi tot el icircşi răspunde la ele

Reunirea celor patru fraţi (cel icircn-văţat cel răuvoitor cel neştiutor şi cel care nu ştie să icircntrebe) care vin acasă pentru sărbătoarea de Pesah simbo-lizează unitatea familiei evreieşti icircn jurul tatălui capul familiei

Rabinul ne-a vorbit şi despre obi-ceiurile culinare ale serii de Seder despre cele patru cupe de vin şi des-pre alimentele ce se pun pe platou icircn amintirea ieşirii din robie

Conducerea comunităţii ieşene prin echipa de voluntari a avut grijă să distribuie enoriaşilor alimentele specifice ce nu au lipsit de pe masa de Seder (azimă preparate culinare pregătite la Restaurantul Comunităţii şi vin caşer)

MARTHA EŞANU

Din septembrie 2020 Fundația Le-olam din Moinești prin copreședinta Joseacutephine Kohlenberg a inițiat o se-rie de icircntacirclniri lunare desfășurate on-line intitulate bdquoMinutele Leolamrdquo icircn care membri ai fundației și-au prezen-tat istoriile personale sau preocupări-le Printre invitați s-au numărat Hedi Enghelberg copreședintă a Fundației Leolam și recent Henri Joinovici un supraviețuitor al Holocaustului Ca de fiecare dată evenimentul a fost mo-derat de Joseacutephine Kohlenberg

Invitatul și-a spus pe scurt po-vestea vieții Tatăl lui Marc croitor de haine de damă era originar din Moinești S-a stabilit la Paris unde s-a căsătorit cu o evreică poloneză pe nume Brajna (Berthe) Au avut trei copii Anna Albert și Henri (născut icircn 1936) Odată cu ocupația germană familia s-a refugiat la Chacircteau-du-Loir tatăl continuacircndu-și munca icircn orașul Preacute-Saint-Gervais A fost ares-tat la 16 iulie 1942 cacircnd a avut loc bdquorazia de la Velodromul de iarnărdquo cea mai mare operațiune de arestare icircn masă a evreilor desfășurată icircn Franța icircn timpul celui de al Doilea Război Mondial A fost deportat la Drancy apoi la Auschwitz

Icircn același an la 12 octombrie a avut loc o razie importantă inclusiv icircn regiunea icircn care Berthe și cei trei copii

locuiau la ultimul nivel al unei locuințe subterane Toți au fost arestați mai puțin mezinul Henri de 6 ani care a fost icircmpins pe fereastră de mama lui cu indicația de a merge la o familie creștină pe nume Cartier cu care se icircmprieteniseră Pentru că aceasta sal-vase și alți copii evrei Henri a ajuns icircn grija surorii doamnei Cartier și a soțului ei respectiv Jeanne și Reneacute Nabineau din Tours care l-au protejat pacircnă la finalul războiului Berthe cei doi frați ai lui Henri unchii mătușile și verii lui și-au pierdut viața imediat ce au ajuns la Auschwitz

O a doua acțiune recentă a Fundației Leolam s-a desfășurat pe 24 martie cacircnd a fost prezentat pe pagina de Facebook a instituției un videoclip de comemorare a medicu-lui-scriitor Iulius Iancu de la a cărui naștere s-au icircmplinit 101 ani Opera sa de referință este bdquomonografia sen-timentalărdquo dedicată orașului natal Ba-cău intitulată bdquoNoi copiii străzii Lec-cardquo Documentarea a fost realizată de Mihaela Rusu membră a Fundației Leolam editarea video i-a aparținut Biancăi Pintilie voluntar Leolam iar lectura a fost făcută de Mihaela Jes-cu icircnvățătoare la Moinești implicată și icircn alte proiecte ale fundației

CLAUDIA BOSOI

Rabinul Y Aharonovitch

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 11

Pentru al doilea an consecutiv Sărbătoarea de Pesah s-a desfăşurat icircntr-un mod diferit față de toate dece-niile ce au precedat această perioadă Celebrarea anuală a eliberării din robia

egipteană reprezenta pentru această comunitate şansa unei icircntacirclniri majo-re Sederul se desfăşura două seri la racircnd icircn total participacircnd peste 300 de persoane Marea icircngrijorare evident icircnainte de pandemie era cum pot să stea comod la masă peste 150 de per-soane icircntr-o sală frumoasă dar relativ mică Din păcate 2021 a pus din nou la icircncercare imaginaţia organizatorilor pentru a găsi soluţii pentru existenţa acestei celebrări icircn condiţii de strictă carantină cauzată de numărul ridicat al infectărilor din oraş Datorită Resta-

urantului Ritual cei care au dorit au primit acasă cina tradiţională de Se-der Pesah ndash platoul tradiţional supa cu găluşte de matzot felul principal şi prăjitura făcută din acelaşi ingredient pe care icircl consumăm pe tot parcursul sărbătorii ca icircnlocuitor al pacircinii Chiar dacă cina a fost gustoasă mai toţi au observat lipsa unui ingredient esenţi-al Plăcerea de a se găsi icircmpreună de a discuta cu prieteni după multă vreme racircsetele celor mici au lipsit la mesele tăcute pe care cei mai mulţi le-au serbat icircn casele lor

Platforma Zoom a dat şi de această dată ca şi de Purim şansa unei icircntacirclniri majore care a precedat sărbătoarea efectivă Rabinul Zvika Kfir aflat icircn Israel şi oficianţii de cult Ervin Weinberger și Tiberiu Hornung aşezaţi icircn costume elegante la un pahar de vin cașer icircn apartamentele lor timişorene au trecut icircmpreună cu ascultătorii lor prin toţi paşii Sederului Icircn deschidere preşedinta comunită-ţii şi moderatoarea programului dr Luciana Friedmann a prezentat sem-nificaţia acestei celebrări pe care noi o percepem atacirct de diferit icircn fiecare an Pesahul reprezintă un moment de reflecţie asupra noţiunii de libertate şi fiecare primăvară icircn care icircl sărbăto-

rim ne face să reconsiderăm tot ceea ce ştiam pacircnă atunci Desigur aces-te vremuri icircndeamnă icircn mod special la introspecţie fie că vorbim despre bdquolibertatea noastră care are ca limită libertatea celuilaltrdquo fie că vorbim de bdquolibertate şi sănătaterdquo prioritatea ime-diată fiind sănătatea celor din jur şi a noastră fie că ne referim la bdquolibertate icircn vremuri de recrudescenţă generală a antisemitismuluirdquo fenomen care tre-buie icircnţeles şi pe care nu avem drep-tul să icircl ignorăm

Rabinul Zvika Kfir a vorbit despre speranţa şi dorul său de a se afla din nou fizic icircn mijlocul comunităţii pe care o bdquoviziteazărdquo săptămacircnal prin in-termediul programelor de iudaism de pe Zoom dar icircn care fizic nu s-a mai aflat de mai bine de un an Domnia Sa a prezentat semnificaţii mai puţin evidente ale celebrării de Pesah atacirct legate de Sederul icircn sine cacirct şi de ce-lebrarea celor şapte zile care urmea-ză fiecare zi aducacircndu-ne aminte de drumul anevoios de la robie la liber-tate spirituală şi fizică Un moment de extraordinar optimism al acestei icircntacirclniri l-a reprezentat cel dedicat copiilor care au cacircntat sau au rostit Ma Niștana (Prin ce diferă aceas-tă seară) ndash icircntrebarea tradiţională pusă anual de cei mai mici de la masa de Seder Avi Briana și Nati au uimit asistenţa prin glasurile lor de copii pline de inocenţă dar şi de seriozita-te Seara nu ar fi fost nici pe departe completă fără vocea inconfundabilă a dirijorului corului timişorean profe-sorul Alexandru Fischer De această dată el nu a dirijat un cor ci l-a supli-nit cu totul dacircnd glas tuturor melodii-lor care prin tradiţie icircnsoţesc această sărbătoare Cea mai micuţă partici-pantă mugur de speranţă a fost chiar fiica sa Elvira care are mai puţin de un anişor (LF)

Comunitatea Evreilor din Tecuci a acceptat cu mare bucurie invitația de a participa la un proiect educațional realizat de Colegiul Național bdquoSpiru Haretrdquo din Tecuci și Palatul Copiilor din Galați proiect purtacircnd generosul titlu bdquoFILE DE MEMORIE EVREIAS-CĂrdquo

Coordonatoarea proiectului pentru Tecuci a fost profesoara de istorie Ga-briela Pamfilie care icircmpreună cu cele două eleve din clasa a X-a F Oana Patricia Costescu și Andreia Borșan avacircnd-o dirigintă pe profesoara Lili-ana Maxim au realizat o frumoasă și interesantă expoziție care a fost prezentată la Casa Municipală de Cultură din Tecuci Cele peste 30 de tablouri icircnfățișează aspecte din viața comunității și din activitatea acesteia incluzacircnd imagini din interiorul sina-gogii din cimitirele din zona noastră documente din presa vremii legate de Tecuci și Comunitatea tecuceană Avem un tablou cu vizita șef-rabinului Moses Rosen la Tecuci din anul 1980 aspecte de pe celebra Stradă Mare - reședința evreimii din Tecuci aspecte cu vizita la Tecuci a fostului ambasa-dor al Israelului icircn Romacircnia Dan Ben Eliezer și altele La loc de cinste se

află lista cu conducerea Comunității tecucene de la icircnființare - anul 1894 - pacircnă icircn prezent alcătuită de auto-rul acestor racircnduri Găsim și tabloul generosului om de afaceri tecucean Avram Goldstein Goren cel care icircn anul 2000 la solicitarea președintelui Iancu Aizic a donat o sumă importan-tă pentru reabilitarea sinagogii icircn me-moria părinților săi fapt pentru care la propunerea Comunității a primit de la Primărie titlul de CETĂȚEAN DE ONOARE AL TECUCIULUI

A d u -cem icircn final mu l țumi r i p e n t r u găzduirea expozi ț ie i profesoarei G a b r i e l a P a m f i l i e profesoarei Char lo t te L u d m e r Barbu di-rector al Palatului Copiilor din Galați și Dianei Cioclu manager al Casei de cultură

AIZIC IANCUpreședintele CE Tecuci

ComunitAti

Pesah icircntr-un mod aparte

icircn 5781Icircn seara zilei de 27 martie 2021 am

avut deosebita plăcere de a ne icircntru-ni la sinagoga Vizhnitzer Kloiz pentru a o icircntacircmpina bdquoregina sărbătorilorrdquo Pesah Neavacircnd posibilitatea de a se organiza o seară de Seder conform tradiției enoriașii noștri au asistat la rugăciunea de Minha oficiată de Perl Adrian icircn prezența unui număr de 35 de persoane

Prin ce s-a deosebit acest Pesah de toate celelalte Din păcate din cau-za restricțiilor sanitare nu a fost exact așa cum ne-am obișnuit și cum ne-am fi dorit ca icircn fiecare an să ne icircntru-nim icircn sediul comunității să asistăm cu toții la Hagada de Pesah să ascul-

tăm cele patru minunate vechi icircntre-bări mereu noi să ne icircntindem icircn pu-terea nopții icircn lungi discuții mulțumind lui Dumnezeu pentru că ne-a păstrat icircn viață icircntărindu-ne credința icircn li-bertate Acum ordinea Sederului s-a icircnfăptuit icircn cerc restracircns icircn sacircnul familiei

S-au reamintit totuși eternele valori ale iudaismului descrise icircntr-o mai ve-che evocare asupra Exodului de către dr Aurel Vainer printr-o scurtă prezen-tare a subsemnatului CREDINȚA cu reicircntoarcerea lui Moise de pe munte cu Tablele Legii și icircnvingerea idolatriei prin puterea credinței icircn Dumneze-ul Unic Voința de LIBERTATE care odată dobacircndită impune și reguli de-oarece nu poți să te bucuri de ea fără să respecți Legea ADEVĂRUL pe care icircl exprima tocmai grija noastră de a nu ne abate de la faptele și minunile săvacircrșite prin eliberarea noastră de către Dumnezeu Și DIALOGUL icircntre generații reprezentat de cele patru icircntrebări o cale de comunicare chiar și prin opinii diferite pentru a tinde pe cacirct posibil la icircnțelegerea interumană

Valori care se intersectează de-sigur și cu credințele altor religii dar care din păcate se respectă tot mai puțin Asistăm prin urmare la ne-numărate fapte absolut incredibile foarte nocive foarte agresive și une-ori de-a dreptul criminale Dar acesta fiind un subiect aproape inepuizabil noi evreii ne rezervăm dreptul de a ne apăra valorile și de a ne bucura de libertatea dobacircndită cu ajutorul lui Dumnezeu totodată transmițacircnd cu fiecare generație obligația să ne con-siderăm ca fiind noi icircnșine scăpați de robia din Egipt

GANZ PETRU

File de memorie evreiască

Un altfel de sărbătoare aceeaşi comunitate

Bat Mițva a Arelei Priscoran

8 aprilie Ziua de Comemorare a Holocaustului

icircn IsraelAsociația Centrală de Prietenie și

Colaborare Culturală cu Israel s-a ra-liat manifestărilor specifice de come-morare icircn Israel a Holocaustului și a reamintit elevilor ca de fiecare dată nevoia de a nu renunța la stima de sine și la respectul pentru celălalt

Deși elevii sunt icircn vacanță cu spri-jinul Direcției Școlii Gimnaziale bdquoSma-randa Gheorghiurdquo (Elisa și Iosef Sa-muil) s-a reușit constituirea unui grup de elevi din clase diferite prezenți online cărora li s-a vorbit despre obligația pe care o au față de socie-tate și familie față de ei icircnșiși să icircși cultive abilitățile de a distinge icircntre va-lorile morale autentice și falsele valori icircn așa fel icircncacirct niciodată și nicăieri să nu mai aibă loc asemenea atrocități

Cu sprijinul și priceperea directoa-rei școlii elevilor li s-a proiectat un film pe tema Holocaustului

Considerăm că mesagerii cei mai siguri ai mesajului de respect pentru viața naționalitatea și religia celuilalt rămacircn copiii și tacircnăra generație viito-rii actori pe scena istoriei de macircine

ILEANA GHENCIULESCU

Tacircrgoviște

Tecuci

Satu Mare

Sighetu MarmațieiTimișoara

La Sinagoga din Satu Mare a avut loc icircn condiții de respectare a restricțiilor sanitare ceremonia de Bat Mițva ndash majorat religios ndash a Are-lei Priscoran fiica oficiantului de cult Ghiță Priscoran și a Claudiei soție și mamă care reușește ca evreitatea să fie respectată icircn căminul lor Familia Priscoran este un exemplu pentru

modul icircn care știe să-și educe copiii icircn spiritul tradițiilor iudaice

Participanții la eveniment i-au urat sărbătoritei ca această zi importantă din viața ei să fie una plină de bucu-rie și voie bună să fie sănătoasă și să aibă noroc

ADRIAN BEȘAPreședinte CE Satu Mare

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Cine racircde icircmpreună racircde mai bineJCC București a organizat joi 1

aprilie de ziua păcălelilor și a farse-lor un periplu umoristic evreiesc onli-ne sub genericul Cine racircde icircmpreună racircde mai bine

Au fost icircn direct invitați speciali din Israel ca Nancy Brandes Eugen Nacht-Stroe și Eduard Mattes iar din țară actorul Mihai Călin MAGITOT (Marius Drăguș) și Vasile Dub din Tacircr-gu Mureș

Evenimentul a fost deschis de di-rectorul JCC București Adrian Gueron

bdquoNe vom aminti icircn această seară de cacircțiva umoriști de origine evreias-că prieteni ai comunității evreiești

oameni care ne-au făcut să racircdem de-a lungul timpului Dar evenimentul din această seară este și un prilej de a ne reicircntacirclni prietenii de a vă oferi și vouă microfonulrdquo a spus Adrian Gue-ron icircn deschidere și a dat cuvacircntul cacirc-torva membri ai Comunității Evreilor din București icircntre care Marga Trifu care a citit texte din Ion Pribeagu și

Luchi Tenenhaus care a spus cacircteva glume pregătite special pentru aceas-tă icircntacirclnire

Dintre invitații serii primul care a luat cuvacircntul a fost actorul Mihai Că-lin prieten vechi al JCC București icircncă de la deschiderea Centrului icircn anul 2007 bdquoEste frumos că am ajuns și eu la vacircrsta amintirilor pentru că amintirile dau multă culoare vremuri-lor pe care le trăim acum Spre exem-plu icircn 1997 am filmat la pelicula Train de vie a lui Radu Mihăileanu Un film senzațional caracteristic pentru umo-rul evreiesc La acele filmări am cu-noscut un actor israelian Zvi Canar care era deja foarte bătracircn și care fu-sese deportat la Auschwitz Iar acest actor mi-a povestit că icircn lagăr erau momente cacircnd făceau glume creau povești hazlii creau bancuri pentru a putea merge mai departerdquo a spus icircntre altele Mihai Călin care a povestit și despre cum trece prin această peri-oadă de pandemie

Din Israel arhitectul fotograful și caricaturistul Eduard Mattes a trimis un film cu o serie de meme-uri foarte amuzante despre pandemie dar și cacirc-teva caricaturi și un mesaj icircnregistrat

La eveniment a mai participat și actrița Katia Pascariu care a vorbit despre un proiect de suflet Centrul de artă comunitară vacircrsta a patra care se desfășoară la Căminul Rosen Ka-tia a vorbit și despre cacircteva spectaco-le dezvoltate cu rezidenții icircntre care unul care s-a bazat pe scrisori adevă-rate și inventate și a citit cacircteva dintre cele mai amuzante

Icircntr-un videoclip transmis de la Căminul Rosen Pompiliu Sterian a

icircmpărțit păcălelile icircn două mari cate-gorii bdquoPăcălelile sunt de două feluri alea bune pe care le făceam eu ca să racircd de alții și cele proaste pe care le fac ceilalți ca să racircdă de minerdquo

Cert este că fiecare participant a pregătit o glu-mă bună o poveste amu-zantă care au funcționat ca un soi de tera-pie icircn această perioadă di-ficilă Dar nu o să mă apuc eu să dezvălui sau să explic glumele aici icircn scris Partea bună este că puteți ur-mări icircntreaga icircntacirclnire din seara de 1 aprilie care este icircncă disponibilă pe pagina de facebook JCC București

GEORGE GIcircLEA

Concert de Pesah 5781Concertul de Pesah 5781 a fost

darul JCC icircn condiții pandemice Dacă n-am putut face Sedere colective as-culta icircndrăgitele cacircntece de Pesah interpretate de coriștii noștri concer-tul transmis via Zoom de Pesah Hol Hamoed a fost compensatoriu A exis-tat un preambul dătător de speranță coriștii mulți aflați icircn a doua parte a vieții acompaniatori ai soliștilor isra-elieni Gabriel Berlin și Rami Danoh Pe fețele lor se citea bucuria de a trăi stare de spirit ilustrată coregrafic și de dansatori Consonanță muzică-natu-ră-urbanism

Salutacircndu-l pe Gabriel Berlin direc-torul Departamentului pentru Educație Iudaică Ery Pervulescu a amintit fap-tul că invitatul a răspuns la toate soli-citările JCC de a concerta pentru iubi-torii de muzică israeliană din Romacircnia Aflat prima dată pe afișul unui program muzical al JCC-Romacircnia Rami Danoh a reușit să captiveze participanții la concert unii exprimacircndu-și prețuirea prin comentarii la superlativ A existat un numitor comun icircn interpretarea ce-lor doi tonicitatea Chiar cacircntecul de icircnceput al lui Gabi Berlin a fost A Kol Patuah - Toate drumurile sunt deschi-se șlagăr reprezentativ pentru menta-litatea israeliană

Ilazar cacircntărețul de muzică evre-iască din Rusia a fost prezentat de Leonid Kolton din partea Comunității Evreilor din Sankt Petersburg A tra-dus din engleză Luciana Friedmann bdquoMă bucur să fiu icircmpreună cu dum-neavoastră fie și virtual a declarat Un motiv icircn plus este faptul că una dintre bunicile mele s-a născut icircn Ro-macircnia Este primul program pe ca-re-l facem icircn Romacircnia dar sper că nu și ultimulldquo Deși nu este din Sankt Petersburg Ilazar este prieten al comunității petersburgheze Melodiile interpretate au fost selectate de pe cel mai bun album al său Cacircntăreț mim dansator Ilazar s-a remarcat prin mix-tura visare-vivacitate icircntr-un cacircntec ru-sesc o versiune modernă a cunoscutei melodii de Kabalat Șabat Leha Dodi Licrat Kala creativitatea unui cacircntec din muzica klezmer amestec de idiș și rusă

IULIA DELEANU

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Despre femei icircntre femei de 8 martie

Ziua mamelor doamnelor şi dom-nişoarelor nu putea să treacă neob-servată icircn racircndul programelor JCC astfel că Luciana Friedmann le-a in-vitat pe participantele de la JCC-urile

din ţară la o ediţie online bdquoEshet Chailrdquo prilej de bucurie şi relaxare icircn prag de 8 martie Programul a debutat cu un popas pe platoul de filmare unde se afla actrița Maia Morgenstern chiar icircn acel moment Ea a avut amabilitatea să ne ducă icircntr-o scurtă călătorie spre ceea ce reprezenta această zi icircn anii copilăriei sale Ne-a oferit o relatare plină de gingăşie despre cum viaţa ne poartă prin diferite ipostaze fiind cacircnd fiice cacircnd mame O icircntacirclnire plăcută a participantelor a fost și cu actriţa Geni Brenda Vexler care a prezentat două

videoclipuri icircn ipostaza sa de cacircntărea-ţă bdquoA idishe meidelerdquo vorbea despre o bdquodomnișoară evreicărdquo iar interpretarea sa a fost una fascinantă vocea plină de căldură s-a completat perfect cu jocul ochilor demonstracircnd că un ar-tist poate trece cu expresivitate chiar și de bariera măștii Voce cunoscută şi plăcută a radioului romacircnesc Ioana Niţescu ne-a invitat apoi să cunoaştem cacircteva doamne de poveste care i-au marcat cariera bdquoDespre femei icircntre noi femeilerdquo s-a numit prezentarea sa şi fereastra pe care a deschis-o a fost

către o lume a valorilor stabile şi a re-laţiilor interumane pline de respect şi loialitate de care avem o nevoie de-osebită şi icircn zilele noastre Pentru că a fost o zi plină de muzică bună icircntacircl-nirea duminicală s-a icircncheiat cu o altă voce specială de această dată de la Timişoara Soprana Diana Chirilă a se-lectat cacircteva melodii asortate perfect acestei zile completacircnd cu măiestrie un program menit să aducă un mo-ment de plăcută relaxare şi o picătură de cultură doamnelor aflate icircn faţa cal-culatoarelor (LF)

JCC tiMişOArA

Tradiții păstrate cu ajutorul comunicării online

Cacircteva zeci de membri ai comu-nităților din Iași Bacău Botoșani Neamț și București dar și invitați din Israel Belgia și Franța au participat la un Seder demonstrativ organizat online pentru a celebra sărbătoarea de Pesah 5781 chiar icircn condițiile restric tive cauzate de pandemie

Icircn deschiderea evenimentului președinta CE Iași Benjamina Ides-Vladcovschi a arătat că Sederul (bdquoor-dinerdquo bdquoracircnduialărdquo) simbolizează eli-

berarea din robia egipteană ieșirea din Egipt a fiilor lui Israel conduși de Moise și cei 40 de ani de peregrina-re prin deșert că icircn mod tradiţional acesta se face icircn familie care este centrul vieţii spirituale şi al moralei

evreieşti dar că icircn acest an ca ur-mare a restricțiilor impuse putem considera că Sederul de Pesah este petrecut icircn marea familie a Comuni- tății

Icircn continuare directorul JCC Iaşi Albert Lozneanu a vorbit despre sem-nificaţia sărbătorii de Pesah care sim-bolizează libertatea şi despre Hagada şel Pesah care prin cele 14 capitole ne transpune icircn perioada icircn care evreii au ieşit din robie și a transmis un me-saj emoționant participanților bdquoIcircn fieca-re generație avem datoria să retrăim sentimentul eliberării din sclavie ca și cum noi icircnșine am fost eliberați Pentru această libertate pe care atacirct de greu am dobacircndit-o trebuie să fim recunos-cători Atotputernicului că ne-a sfințit prin poruncile Sale și ne-a făcut poporul Său Vă doresc din inimă iubiți prieteni să aveți parte de binecuvacircntări nenu-mărate să vă deschideți porțile sufle-tului spre a primi iubirea lui Dumnezeurdquo

Icircn icircncheiere din Israel rabinul Yehoshua Aharonovitch a arătat că

Pesahul este una dintre cele mai icircn-semnate sărbători evreieşti care mar-

chează atacirct sfacircrșitul robiei icircn Egipt cacirct și nașterea națiunii icircn Ereț Israel și a explicat semnificațiile fiecărui in-gredient al mesei de Seder (mața ha-roset ou apă sărată maror karpas zeroah) care se așază pe un platou special (kersquoara) alături cu supa cu găluște și de cele patru pahare de vin roșu SILVIAN SEGAL

JCC iAşi

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

A Gueron

M Călin

Y Aharonovitch

B Ides-Vladcovschi și A Lozneanu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 13

Primarul Iașiului Mihai Chirica a făcut pe 1 aprilie gestul iresponsabil de a promova memoria unuia dintre liderii antisemiți și antidemocrați ai Romacircniei interbelice Octavian Goga Un bust al poetului naționalist a fost dezvelit de primar icircn inima Iașiului (pe Copou la intersecția Bulevardului Ca-rol I cu str Gheorghe Asachi)

Inițiativa ridicării bustului a apar-ținut unei instituții din subordinea Pri-măriei Iași Ateneul Tătărași condus de Andrei Apreutesei

Icircn fotografiile de la inaugurare mai pot fi văzuți alături de Chirica și Apre-utesei (jumătatea dreaptă) Adi Cristi și Cassian Maria Spiridon

Primarul Chirica a declarat că bdquopo-etul naționalrdquo trebuie privit separat de omul politic Această declarație este o scamatorie din trei motive

1) Primul citat inscripționat pe so-clul bustului aparținacircnd lui G Ibră-ileanu apreciază tocmai faptul că poetul Goga nu s-a limitat la opera literară și a ieșit din turnul de fildeș Al doilea citat al lui Păstorel Teodorea-nu icirci atribuie poetului rolul de vestitor al macircntuirii neamului Icircn fine al trei-lea citat din G Călinescu din Istoria literaturii romacircne icirci atribuie lui Goga patalamaua de bdquopoet naționalrdquo

Icircn paranteză fie spus Istoria lui Călinescu a apărut icircn 1941 icircn mo-mentul de apogeu al regimului Ion An-tonescu Criticul a și inclus icircn volum o fotografie a lui Goga icircmpreună cu Antonescu din 24 ianuarie 1938 la aniversarea Unirii Principatelor cacircnd Goga era prim-ministru și Antonescu ministru al Apărării Naționale

Citatele puse pe soclu nu sunt exacte au fost recompuse de cei care le-au pus acolo La cel din Păstorel Teodoreanu de exemplu textul de pe soclu este acesta bdquoLa Iași Octavi-an Goga a fost un trimis al destinului vestind macircntuirea unui neamrdquo Textul original este de fapt acesta bdquoTrimis al Destinului venea să vestească icircn ceasul al unsprezecelea macircntuirea unui neamrdquo La Călinescu pe so-clu este bdquoOctavian Goga este poet național totdeodată și pur ca și Emi-nescurdquo icircn timp ce textul original este bdquoDupă Eminescu și Macedonski Goga e icircntacirciul poet mare din epoca moder-nă sortit prin simplitatea aparentă a liricei lui să pătrundă tot mai adacircnc icircn sufletul mulțimii poet național tot-deodată și pur ca și Eminescurdquo Ci-tatul original din Ibrăileanu avea la

icircnceputul propoziției icircncă două cuvinte care au fost tăiate fără semnalare prin () sau alt semn cum se obișnuiește

Nu a fost schimbat neapărat sensul dar așa ceva nu se face nu poți pune ghilimele peste fra-ze care nu au aparținut icircntocmai celor invocați

Dar să revenim la pretinsa sepa rație dintre operă și cariera politică

Cele trei citate alese transmit cuvin-te cheie din codul naționalist bdquoneamrdquo (termenul cel mai etnicizat și exclusi-vist din lista de termeni care desem-nează colectivitatea națională după cum au demonstrat mai mulți istorici) bdquonaționalrdquo bdquomacircntuirerdquo (termen religios convocat pentru a servi o teleologie a purificării naționale și proiectul mile-nial naționalist) bdquodestinrdquo (cu trimitere la mesianismul naționalist) bdquopurrdquo (fan-tasmă predilectă a etnicismului)

Citatele puse pe bust nu fac re-ferire la opera literară a lui Goga ci la un proiect metaliterar naționalist De asemenea citatele nu elogiază separația dintre literatură și politică ci tocmai combinarea lor De altfel Goga a fost un promotor al militantis-mului așa cum se vede din numeroa-

se scrieri de ale sale (bdquoscriitorul la noi are și un rol militant o postură de luptător și cetățeanrdquo spunea el)

2) Al doilea motiv Octavian Goga a folosit prestigiul literar icircn cariera po-litică acesta a fost principalul său atu pentru că pricepere politică nu prea avea

3) Naționalismul radical al lui Goga este cosubstanțial operei literare

Demonstrația pentru punctele 2) și 3) se găsește la Răzvan Pacircracircianu bdquoOctavian Goga Sacerdote of the Na-tion Revisiting the Romanian Natio-nal Ideardquo Cluj-Napoca Editura Argo-naut 2018

A ridica un bust icircn memoria unei persoane nu este un simplu exercițiu de lectură sau exegeză Icircnseamnă a oferi publicului un model care simbo-lizează anumite valori și care inspi-ră un tip de conduită Ce nevoi are Romacircnia astăzi după 51 de ani de dictatură (ciclu care a debutat exact după guvernul condus de Goga și a fost prefigurat de acesta) Țara se chinuie că consolideze un regim de-mocratic să dezvolte o societate ba-zată pe valori liberale și să se integre-ze icircn organizațiile internaționale din care face parte alături de țări cu care icircmpărtășește aceleași valori Așadar ne-am aștepta să fie promovate icircn memoria publică personalități care au crezut icircn valori liberale care au luptat pentru democrație pentru drepturile fundamentale ale omului

Naționalismul antisemitismul au-tarhia antioccidentalismul dictatura ndash Romacircnia le-a mai icircncercat și a ieșit extrem de prost pentru toată lumea Toate acestea au dus la prăbușirea democrației la uciderea a sute de mii de oameni nevinovați și la icircnrăutățirea vieții tuturor locuitorilor Romacircniei

Ce simbolizează Goga Icircnainte să răspundem să vedem o fotografie grăitoare cu Octavian Goga făcută icircn fața altui bust al lui Eminescu icircn 1933 la cacircteva luni de la venirea la putere a lui Hitler

Dincolo de opera sa literară po-etul ardelean a fost valorizat pentru naționalismul său Din acest motiv a fost promovat de presa antisemită

(de o mare parte a ei) a fost ridicat icircn slăvi de propaganda antonesciană și tot de aceea a fost redescoperit de național-comunismul ceaușist

Ce valori promova Goga Era fas-cinat de dictatură de fascism de anti-semitism Ce a făcut din poziția de om politic și decident S-a dedicat exclu-derii evreilor din viața Romacircniei

Octavian Goga a condus un gu-vern a cărui principală agendă de gu-vernare era antisemitismul A fost o guvernare scurtă de doar 44 de zile (29121937-10021938) dar nefas-tă pentru că a inițiat măsuri perse-cutorii care au schimbat fundamen-tal destinul comunității evreiești și al democrației din Romacircnia Cronologic vorbind a fost al doilea guvern emi-namente antisemit din Europa după cel nazist

Partenerul principal de guverna-re al lui Goga a fost AC Cuza de pe poziția de ministru de stat și bdquopre-ședinte supremrdquo al Partidului Națion al Creștin notoriu corifeu al iudeofobi-ei ideolog și longeviv lider politic icircn același timp ndash fără icircndoială figura ne-fastă cu rolul cel mai mare icircn Romacirc-nia icircn teoretizarea antisemitismului și transformarea acestuia icircn politici

ADRIAN CIOFLAcircNCĂ

Din activităţile de cercetare ale

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM

U n a c t i r e s p o n s a b i l

1 Impunitatea Extremismul icircnflorește acolo unde exprimările și acțiunile care icircncalcă legea nu sunt penalizate și blamate Extremismul este incre-mentalist adică se bazează pe o radicalizare gradu-ală infracțiunile mari fiind precedate de altele mai mici rămase nepedepsite Impunitatea icircncurajează Extremismul este și viral circulă repede se ia iar știrile despre impunitate circulă cel mai repede

2 Oboseala civică Nicăieri extremismul nu a prins aripi fără să stacircrnească proteste Doar că icircn unele locuri protestul este viguros proporțional cu situația din ce icircn ce mai puternic dacă este nevoie Icircn alte locuri lumea obosește mai repede resurse-le civice sunt mai puține Protestele civice de la un moment dat pot crea iluzia că societatea știe să răs-pundă și să reziste dar abia o evaluare pe termen lung ne poate spune cum stăm

3 Complicitatea instituțiilor Dacă icircn racircndul instituțiilor menite a aplica legea și a educa ndash poliția justiția armata școala biserica ndash poziționările ex-tremiste atrag adepți peste o masă critică atunci ajungem icircn situația icircn care o parte din sistem funcționează antisistem Fantasmele pedagogice imaginează un public educabil dincolo de instituțiile statului dar de multe ori problema este chiar icircn in-teriorul acestora

4 Falsa cunoaștere Extremismul are pricepe-rea de a oferi forme alternative de cunoaștere și co-municare ndash simple eficiente spectaculoase profita-bile mobilizatoare Traduce seducător complicații Cunoașterea extremistă promite să spună ceva ce lumea nu știe ce i-a fost ascuns și care o va salva E contracultură inovație eroism și redempțiune Mase mari de oameni pot crede icircn lucruri absurde

să nu vă icircndoiți de acest lucru Asta dacă statul și societatea nu produc comunicatori raționali credibili care să poată face diferența

5 Statul nedrept Dacă statul se lasă tentat de practici autoritare și nedrepte radicalii vor promite eliberare și dreptate Dacă statul nu are proiecte in-tegratoare extremismul va minți că are unul și va ști să mobilizeze lumea icircn siajul acelei ficțiuni colecti-ve Dacă statul abuzează de puterile sale icircn numele unei cauze bune extremiștii se vor victimiza pacircnă la martirizare Statul nedrept ajută extremismul să paraziteze marile cauze și să le distrugă dinăuntru Radicalii simulează discursul justițiar practicile de-mocratice și revolta antitiranică pentru a produce icircn final o altă formă de oprimare

6 Necunoașterea codurilor Extremismul nu apare din senin Se revendică de la o istorie icircnvață dintr-o tradiție sau din mai multe Comunicatorii și publicul lor au o anumită intimitate culturală cu tradițiile și tendințele extremiste și au putut dezvol-ta coduri de comunicare ce nu sunt ușor de icircnțeles pentru externi mai ales pentru cei care vor să in-terpreteze fără să pună macircna pe carte Dacă iei li-teral ce spun extremiștii riști cum se zice icircn fotbal să fugi după fentă Extremismul este cameleonic și este cameleonic pentru a fi ucigaș

7 Raționalizarea violenței Extremismul este o patologie ideologică dar asta nu icircnseamnă că adepții săi sunt neapărat nebuni Extremiștii par raționali și eficienți prin uzurparea violenței legitime a statului Acționează ca vigilante pentru a corecta o situație pe care ei și mulți alții o consideră scan-daloasă cu instrumentele violenței icircn condițiile icircn care spun ei statul nu poate sau nu vrea să facă ce

trebuie Violența este prezentată ca ultimă și unică soluție după ce soluțiile intermediare adică invecti-va și amenințarea nu au funcționat

8 Minimalizarea Cumpătarea are capcanele ei Icircn fața extremei pare rezonabil să nu te pani-chezi să reacționezi cu reținere pentru a nu intra icircn spirala radicalismelor Minimalizarea este capcana moderației forma ei coruptă Există o lungă tradiție icircn a minimaliza extremismul Radicalii profită de na-tura teroristă a puterii lor sunt puțini la număr nu atrag atenția dar pot produce efecte devastatoare

9 Itrsquos the education stupid Da trebuie invo-cată și vorba asta bătracircnească ignorarea sistema-tică a educației și cercetării ne-a adus unde suntem A produs mase de inepți aroganți și creduli A și nu este vorba de bdquopoporrdquo prima dată ci de bdquoelitelerdquo acestea care vor să ne civilizeze să ne salveze și să ne administreze

10 Modernismul antimodern Se știe din lite-ratura de specialitate extremismul produce acest tip de modernism icircndreptat icircmpotriva propriilor valori Radicalii simt mai bine decacirct ceilalți care sunt tendințele sunt mai adaptabili reacționează mai repede Pentru unii sunt de preferat monoto-nilor democrați Se pricep să extragă din subsolul societății resursele de resentiment ură invidie și exclusivism care se bucură de un soi de consens clandestin Știu să găsească vinovați Să mobilize-ze oameni buni pentru cauze rele Să se folosească de istorie de tradiție de democrație de marile idei pentru a produce ceva nou un mutant nemaivăzut ndash icircncă unul

ADRIAN CIOFLAcircNCĂ

10 factori care icircncurajează extremismul

O Goga la bustul lui M Eminescu

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Transportul aerian va face un pas uriaș spre normalitate datorită unui test israelian de diagnostic rapid Covid-19 care urmează să fie prezent icircn curacircnd icircn aeroporturile europene Utilizat cu succes icircn două aeroporturi europene dispo-zitivul portabil SpectraLIT a primit aprobarea Comisiei Europene pentru vacircnza-rea icircn icircntreaga Uniune Europeană icircn conformitate cu Directiva europeană pri-vind dispozitivele medicale SpectraLIT a fost dezvoltat de Newsight Imaging icircn colaborare cu centrul de inovație ARC al Centrului Medical Sheba Icircmpreună au icircnființat Virusight Diagnostic pentru a comercializa dispozitivul Aprobarea CE este pentru prima versiune a testului care va costa doar cacircțiva dolari O persoană instruită icircn prealabil va lua o mostră cu ajutorul unui dispozitiv spe-cial și icircl va introduce icircn aparatul SpectraLIT Un spectrometru unic plasat pe un cip detectează viremia prin analiza lungimilor de undă detectate Algoritmul de inteligență artificială compară rezultatele cu datele din testul chimic PCR Re-zultatul pozitiv sau negativ este oferit icircn doar cacircteva secunde

Rotem Sorek manager de marketing al Virusight Diagnostic afirmă că pre-cizia SpectraLIT icircn studiile clinice a fost de 70-86 la sută bdquoCu toate acestea din moment ce folosim inteligența artificială rezultatele noastre se vor icircmbunătăți constant pe măsură ce adăugăm date noirdquo SpectraLIT ar putea fi utilizat pe fiecare aeroport ca parte a procesului de pre-icircmbarcare precum și icircn alte locuri publice precum muzee sau parcuri de distracții Icircntre timp SpectraLIT este su-pus testelor de validare icircn cadrul a 36 de spitale din America de Nord și Ameri-ca Latină Asia-Pacific Europa și Orientul Mijlociu Icircn următoarele cacircteva luni icircn așteptarea aprobării CE compania Virusight intenționează să icircnlocuiască versiunea actuală a SpectraLIT cu unități de tip self-service pentru o mai bună operaționalizare și dinamică a timpului alocat testării

O echipă internațională de cercetă-tori condusă de oameni de știință de la Institutul de Științe Weizmann din Israel spune că această descoperire ar putea explica de ce microbiomul intestinal afectează succesul trata-mentelor de imunoterapie pentru can-cer Oamenii de știință au descoperit că sistemul imunitar poate identifica bacterii care locuiesc icircn celulele can-ceroase și le poate folosi pentru a pro-voca o reacție imună icircmpotriva unei

tumori Imunoterapia a icircmbunătățit semnificativ ratele de recuperare de la anumite tipuri de cancer icircn special melanomul malign dar funcționează icircn continuare doar icircn aproximativ 40 din cazuri

Autorii principali ai demersului științific Shelly Kalaora și Adi Nagler au analizat probe de țesut din 17 tu-

mori de melanom metastatic derivate de la 9 pacienți Ei au obținut profiluri genomice bacteriene ale acestor tu-mori și apoi au identificat aproape 300 de peptide tumorale care pot fi recu-noscute de sistemul imunitar Studiile viitoare pot stabili care peptide bacte-riene icircmbunătățesc răspunsul imun permițacircnd medicilor să prezică suc-cesul imunoterapiei și să adapteze un tratament personalizat icircn consecință Multe dintre aceste peptide au fost afectate de metastaze diferite de la același pacient sau de tumori de la pacienți diferiți ceea ce sugerează că au un potențial terapeutic și o capaci-tate puternică de a produce activarea imunității a spus dr Nagler Desco-peririle acestea sugerează că pepti-dele bacteriene prezente pe celulele tumorale pot servi drept potențiale ținte pentru imunoterapie Acestea pot fi exploatate pentru a ajuta celu-lele T imune să recunoască tumora cu o precizie mai mare astfel icircncacirct aceste celule să poată lansa un atac mai bun icircmpotriva cancerului Aceas-tă abordare poate fi utilizată icircn viitor icircn combinație cu medicamentele de imu-noterapie existente arată specialiștii

Importante descoperiri de arheologie biblică

Autoritatea Israeliană pentru Antichități (IAA) a anunțat că o serie de fragmente dintr-un pergament bi-blic care datează din urmă cu 1900 de ani au fost descoperite icircn bdquoPeștera Ororilorrdquo din deșertul Iudeei din Isra-el Existența peșterii este cunoscută de ceva timp Denumirea sa macabră provine de la 40 de schelete umane antice care au fost descoperite acolo icircn anii 1960 Scheletele aparțin unor oameni care au murit de foame icircn tim-pul revoltei lui Bar Kokhba (132 - 135 en) Atunci evreii din regiune s-au revoltat icircmpotriva Imperiului Roman Revolta a fost icircnăbușită Unii scriitori antici au susținut că peste 500000 de evrei au fost uciși și mulți alții au

fost deportați din regiune ca urmare a acestei răscoale Pergamentul bi-blic descoperit recent scris icircn limba greacă datează de la revolta lui Bar Kokhba Documentul conține pasaje din cărțile scrise de Zaharia și Na-hum a explicat Autoritatea Israeliană pentru Antichități icircntr-un comunicat de presă

IAA a mai anunțat că aceasta este prima dată icircn 60 de ani cacircnd un per-gament biblic este descoperit icircn timpul săpăturilor arheologice științifice Mul-te manuscrise au fost furate sau dez-gropate icircn mod neștiințific IAA a pre-cizat că recenta descoperire este bdquoun pergament biblicrdquo și nu un fragment din Manuscrisele de la Marea Moar-tă Icircncă din 2017 IAA a desfășurat o campanie pentru găsirea de noi pergamente icircn peșterile din Deșertul Iudeei Ca parte din campanie IAA excavează peșteri care au mai fost

excavate anterior de arheologi Mai mult arheologii au descoperit și mu-mia unui copil veche de 6000 de ani icircn aceeași peșteră Mumia este a unei fetițe care avea icircntre 6 și 12 ani atunci

cacircnd a murit Totodată cercetătorii au descoperit icircntr-o peșteră separată un coș care datează din urmă cu 10500 de ani IAA a precizat că acesta ar putea fi cel mai vechi coș complet din lume

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Există gheață pe Lună

Ideea dezvoltării unei civilizații pe Lună nu este deloc străină comunității științifice iar dacă oamenii vor sta-bili orice fel de așezare pe Lună ar putea face acest lucru icircn apropierea unuia dintre polii săi unde cantitatea sa redusă de apă este stocată sub formă de gheață Un nou studiu re-alizat de cercetători din SUA și Insti-tutul de Științe Weizmann din Israel sugerează că cel puțin o parte din gheața de pe suprafața Lunii poate fi regăsită icircn locuri mai accesibile icircn depresiuni de dimensiuni mai mici cu pante mai blacircnde decacirct acele cratere abrupte Vehiculele și instrumentele spațiale rusești americane chineze japoneze și indiene au oferit toate confirmarea existenței gheții polare de cacircnd ideea a fost propusă pentru prima dată icircn 1961

Cei trei cercetători care efectu-ează acest studiu ndash prof Paul Hay-ne de la Universitatea din Colorado Boulder Dr Norbert Schoumlrghofer de la Institutul de Științe Planetare din Honolulu Hawaii și prof Oded Aharonson de la Departamentul de Științe ale Pămacircntului și Planetare din cadrul Institutului Weizmann ndash au crezut că folosind hărți recente și măsurători ale Lunii ar putea fi ca-pabili să stabilească dacă micile de-presiuni ar putea fi suficient de reci pentru a stoca gheața Cercetătorii ar putea totuși cu un pic de efort să calculeze cacirct de multă căldură ar pu-tea emana aceste goluri provenind din roci mai calde icircnconjurătoare Re-zultatele calculelor lor sugerează că și depresiunile mai mici de un metru pot fi bdquomicrocapcane recirdquo care conțin cantități mici de gheață de apă Dacă gheața este icircntr-adevăr descoperi-tă icircn depresiuni mai puțin adacircnci icircn apropierea polilor analiza acesteia ar dezvălui ceva despre sursele de gheață din sistemul nostru solar bdquoPo-trivit modelelor noastre aceasta este doar o fracțiune din gheața totală pe Lună dar mai degrabă decacirct să in-tre icircn craterele adacircnci și inospitaliere oamenii ar putea fi capabili să obțină suficientă apă pentru nevoile lor din aceste mici mai blacircnde și probabil mai aproape rezervoare de gheațărdquo este de părere prof Aharonson de la Institutul de Științe Weizmann Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Acum 100 de ani

Isaac bdquoDaddyrdquo Ochberg bdquoAfricanulrdquo

a salvat 200 de copii evrei orfani

din UcrainaVictimele revoluției ruse nu au

fost numai soldații albi sau roșii care se luptau pe diferite fronturi Icircn urma războiului dar și a epidemiilor de gri-pă spaniolă sau de febră tifoidă au rămas mii de copii orfani pe teritoriul fostului imperiu țarist La aceștia s-au adăugat copiii evrei ai căror părinți fuseseră uciși icircn timpul pogromuri-lor antisemite desfășurate icircn timpul revoluției Cele mai multe au avut loc icircn 1921 Au fost trimise multe strigă-te de ajutor pentru salvarea acestor copii Unul dintre ele sub forma unei scrisori a ajuns ca prin minune icircn Cape Town Și o altă minune s-a gă-sit un om care a icircmbrățișat cauza co-piilor evrei și a făcut tot ce a putut să aducă icircn siguranță cacirct mai mulți din-tre ei icircn Africa de Sud scrie publicația Tablet

Bărbatul icircn cauză se numea Isa-ac Ochberg un om de afaceri evreu ucrainean stabilit la Cape Town Icircna-inte de a-și porni acțiunea Ochberg a stat de vorbă cu premierul Jan Smuts care a permis aducerea icircn țară a cel mult 200 de copii Premi-erul a mai pus trei condiții acceptate de Ochberg să fie cu adevărat or-fani să fie sub 16 ani și fără handicap fizic

El a cutreierat regiunile devastate din Ucraina și Galiția unde icircnainte de revoluție trăiau cei mai mulți evrei și culegea orfanii din orașe comune și ștetl-uri Dacă nu i-ar fi salvat aceștia ar fi pierit icircn anii 1920 iar cei care eventual ar fi supraviețuit ar fi murit uciși de naziști icircn anii 1940

Dar Ochberg a acordat atenție și eforturilor de realizare a unui Is-rael independent Icircn 1937 a făcut o donație uriașă fundației Kerem Kayemet Leisrael din care au fost achiziționate terenuri unde s-au cre-at două kibuțuri Dalia și Galed Aici și-au găsit adăpost pentru a icircncepe o viață nouă supraviețuitori ai Ho-locaustului icircndeplinindu-se și icircn acest fel dorința lui de a salva viața evreilor

Icircn zona Megiddo din Israel a fost inaugurat icircn 2011 un parc memorial care-i poartă numele Există acolo un bdquoDeal al numelorrdquo pe care sunt răspacircndite plăcuțe cu numele tuturor orfanilor salvați din Europa de Est și aduși icircn siguranță icircn Africa de Sud Ultimul orfan Cissy Harris a murit anul trecut la Modiin icircn Israel

Ochberg a reușit să-i salveze pe cei 200 de orfani cu ajutorul gene-ros al comunității evreilor din Afri-ca de Sud Descendenții lor trăiesc răspacircndiți icircn icircntreaga lume și au ținut ca personalitatea lui să nu fie dată ui-tării Astfel la 14 martie anul acesta 100 de ani după acțiunea curajoasă a bdquoafricanuluirdquo a fost organizată o reu-niune online a descendenților copiilor salvați Evenimentul a fost realizat de Isaac Ochberg Heritage Committee (Israel) icircn parteneriat cu Consiliul Regional Megiddo Un memento icircn amintirea celui care și-a icircnsușit ver-setul din Talmud care afirmă bdquoCine salvează o viață salvează o lume icircntreagărdquo

EVA GALAMBOS

Un nou test rapid COVID disponibil curacircnd

Bacteria care luptă cu cancerul

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 15

CREAȚIE

Te-am modelat Te-am compus icircntre icircntuneric și răsăritEști cea mai reușită poezie a meaLa care am muncit cel mai mult

Și ce să faci cu o poezieIcircn primul racircnd să o dăruiești lumiiDu-te dragă farmecă-i și pe alții Așa cum m-ai fermecat pe mine

Plimbă-ți prospețimea parfumatăde la un iubit la altulIcircn coapsele lor seamănă febra și nebuniaPentru ca faima mea să dureze mereu

Dacă vrem să speculăm să bdquointerpretămrdquo puțin am putea spune că Israel Pincu Lazarovici (n 12 mar-tie 1912) nu a plecat la vacircrsta de doar un an ci a fost mai degrabă bdquotransportatrdquo de familie (părinții ndash Moise și Klara plus cei șapte frați și surori) de la Tacircrgu-Neamț la Montreacuteal (Canada) Asta ca să ne explicăm icircntr-un fel atitudinea rebelă care l-a caracterizat toată viața vi-itoare pe bdquocopilul născut gata circumcisrdquo conform unei legende urbane locale

Așadar după ce ani la racircnd a crescut icircn cultura și limba idiș (războindu-se cu bandele de antisemiți din cartierul St Urbain unde locuia apartamentul familiei fiind situat sub un bordel și dobacircndind ast-fel porecla bdquoNappyrdquo prescurtare de la Napoleon) la treisprezece ani a refuzat să facă Bar Mitzvah ru-pacircnd relațiile cu tatăl său Dar sprijinit de mama sa s-a icircnscris la Liceul bdquoBaron Byngrdquo unde s-a predat cu totul limbii engleze sub influența profesorului Saunders (bdquoNu auzisem niciodată limba engleză atacirct de frumos citită atacirct de puternic redată și icircmi amintesc că stăteam liniștit pe scaunul meu și ascultam captivat cum sune-tele umpleau camera rdquo) Apoi cititor avid de filosofie cu o preferință specială pentru Marx și Nietzsche icircn 1929 s-a alăturat Ligii Tinerilor Socialiști pozițiile ra-dicale exprimate determinacircnd excluderea sa din liceu (terminat totuși cu examene finale icircn particular) S-a icircnscris la Colegiul MacDonald icircn 1934 și a obținut o di-plomă icircn zootehnie () icircn 1939 dar articolele sale din ziarul studențesc i-au adus o faimă de bdquocomunistrdquo care a avut drept consecință interdicția de a intra icircn SUA pentru o perioadă de peste douăzeci de ani Icircn loc să se bdquolinișteascărdquo Irving (Peter) Layton (cum a icircnceput să semneze după 1937) a fondat bdquoClubul de cercetare socialărdquo unde s-a afirmat ca un foarte bun orator icircn favoarea ideilor bdquostacircngisterdquo activitate extinsă și la Cafe-neaua Horn din Montreacuteal (succesul său icircn dezbaterile publice l-au propulsat icircn timp spre emisiunea bdquoFighting Wordsrdquo de la CBC făcacircndu-l și un profesor icircndrăgit de elevii și studenții de la Liceul evreiesc bdquoHerzliahrdquo Univ

Sir Geoge Williams Concordia Univ York Univ Gu-elph Univ Toronto șamd) Icircn viața privată a trăit icircn compania a cinci femei cu unele căsătorit cu altele nu

Ca scriitor Irving Layton ndash după o bdquopregătirerdquo de aproximativ un deceniu ndash a devenit cunoscut icircn 1944 cacircnd a elaborat poemul bdquoIcircnotătorulrdquo (icircntr-un restaurant pe un șervețel cu pixul unei chelnerițe) care s-a consti-tuit icircntr-un fel de bdquomatricerdquo a creației sale Ulterior el nu a fost o prezență comodă nici icircn literatură Renumele de bdquocacircrcotașrdquo i-a precedat opera și a deranjat comoditățile

establishmentului Mai ales cacircnd făcea observații des-pre bdquopăgacircnismul fără transpirație al lui Wallace Stevens Anglicanismul obosit al lui Eliot Bizanțul de basm al lui Yeats Pastoralismul icircngrozitor al lui Frostrdquo

Prietenul și emulul său poetul Kenneth Sherman scria la icircmplinirea unui secol de la nașterea lui Irving Layton bdquoPotrivit lui Layton ar trebui să ne icircndreptăm atenția către scriitorii care au atins limita ndash și icircn acest sens a vorbit despre Kafka Dostoievski Genet și Beckett ndash pentru că au exprimat dilema noastră ac-tuală Icircn spirit Layton seamănă cel mai mult cu acei poeți din Europa de Est din a doua jumătate a seco-lului al XX-lea ndash Milosz Herbert Holub ndash autori care au cerut mai multă poezie și totodată poeți ademeniți să rămacircnă deasupra luptei Cu siguranță niciun poet canadian icircnainte sau de atunci icircncoace nu s-a ocupat mai profund de disconfortul nostru contemporan sau nu a lucrat mai fierbinte pentru a plasa poezia icircn centrul culturii noastre astfel icircncacirct să poată acționa ca o vin-decarerdquo

Icircn cele peste 40 de volume publicate (Iubește vier-mele cuceritorului Elementul verde rece Vițelul de aur și alte poezii Un covor roșu pentru soare Cocoșul care racircde Lac de unghii Focul icircntunecat etc) Irving Layton chiar asta a clamat un portret al omului care refuză cruzimea per-versiunea minciuna

Frumusețea ca reflectare a inteligenței și a educațieiSpiritul critic

Faptul că Ștefan Cazimir icircn anii lsquo90 a reprezentat icircn Parlament un Partid al cărui membru fondator era și care se nu-mea Liber Schimbist a fost ca o gură de aer proaspăt după ce ani mulți socie-tatea noastră fusese obligată să ascul-te discursurile lui Nicolae Ceaușescu icircntr-un bdquolimbaj de lemnrdquo Dar nici cu aleșii noștri postrevoluționari nu stăteam mai bine la acest capitol Lingviștii și publicul cultivat găsesc icircn speech-urile deputaților și senatorilor din Parlamentul Romacircni-ei icircn ultimele decenii biblioteci icircntregi de erori datorate nu emoției nici grijii pentru țărișoară ci semidoctismului inculturii și instrucției făcute bdquope puncterdquo Nu este deci surprinzător că deși nu are vechimea de parlamentar a altora Ștefan Cazimir s-a nu-mărat printre cei mai buni oratori ai noștri

Eu nu l-am avut profesor dar știu din mărturiile altora că și cursurile și semina-riile ținute de el erau un veritabil spectacol de idei de erudiție și de rigoare metodologică și terminologică A evocat el icircnsuși episoade din viața sa la catedră și din experiența didactică icircn mai multe racircnduri A analizat de pildă cu maxi-mă seriozitate de ce succesivele promoții de studenți racircd tot mai puțin la anumite glu-me (fiindcă nu le mai gustă fiind ele bdquofu-materdquo sau fiindcă nu le mai icircnțeleg lipsin-du-le contextul și referentul) Icircn alt articol făcea o cercetare asupra felului icircn care un profesor corectează zecile de lucrări Cazi-mir bazacircndu-se pe studii serioase cvasi-științifice consacrate subiectului Cacircnd icircncepi să corectezi luacircnd primele lucrări din teancul gros eziți să pui nota fiindcă vrei să vezi icircntacirci nivelul general spre finele corectatului cacircnd obosești și te-ai icircncărcat cu conținutul zecilor de lucrări deja citite tinzi să devii mai indulgenthellip Despre orice ar vorbi sau ar scrie Ștefan Cazimir este mereu avizat hipercompetent cu o vie cu-riozitate intelectuală și cu dorința vizibilă de a icircmpărtăși cititorului nu numai cunoștințe ci și un anumit spirit raționalist și umanist al lecturii pe care i-o propune El e nu nu-mai un profesor de literatură de istoria lite-raturii romacircne ci și unul care te icircnvață ce icircnseamnă spiritul critic și ce presupune să-l folosești ca pe un operator de limbaj de semn lingvistic și de semnificație simbolică

Prin acest spirit critic mereu viu prin cultura vastă și nivelul unei erudiții greu de egalat Ștefan Cazimir este icircn cultura contemporană ce era Șerban Cioculescu marele critic și istoric literar din strălucita galerie interbelică Cazimir nu e mai puțin acid și bdquochițibușarrdquo decacirct cel care fusese supranumit bdquoȘerban cel Răurdquo iar unele dintre polemicile pe care le-a purtat au fost adevărate turniruri pentru apărarea unei anumite ipoteze a unui adevăr al textului a unei interpretări personale a acestui ade-văr textual Și Caragiale-tatăl face parte din numitorul lor comun ca și Cioculescu Ca-zimir i-a dedicat lui Caragiale cacircteva cărți fundamentale

Icircl citesc cu bucurie icircn paginile bdquoRomacirc-niei literarerdquo așa cum o făceam și icircn co-loanele bdquoAdevărului literar și artisticrdquo (seria Cristian Tudor Popescu - C Stănescu) Textele sale au ceva luminos și clar Din ele se vede nu o poziție de autoritate a semna-tarului ci voința lui de a fi icircnțeles icircn profun-zime și detalii subiectul (uneori extrem de dificil) abordat și de a face lectorul părtaș la această icircnțelegere

Dacă icircn spatele lui Ștefan Cazimir icircn fundal e Biblioteca icircn fața lui este mereu Cititorul

DANIEL CRISTEA-ENACHE

Profil de scriitor

La 1 aprilie s-au icircmplinit 56 de ani de la moartea Helenei (născută Chaja) Rubinstein producătoare de cosmetice și colecționară de artă S-a născut icircn ghetoul evreiesc din Cracovia la 25 decembrie 1872 icircn-tr-o familie icircn care era cea mai mare dintre cele opt fiice A fost verișoara lui Martin Buber și a mamei lui Ruth Rappaport Chaja A emigrat icircn Aus-tralia icircn 1896 după ce a refuzat o căsătorie aranjată de părinți Icircnainte să plece mama i-a pus icircn bagaj o

duzină de borcănele de cremă de față icircngrijorată că fata nu va mai avea cu ce să icircși icircngrijească pielea Aspectul ca de alabastru al tenului ei a atras atenția multor femei din Australia care i-au cerut sfaturi pri-vind bdquorutina de frumusețerdquo Lucracircnd ca vacircnzătoare la băcănia unchiului ei și-a dat seama că priceperea pe care o dobacircndise ar putea s-o ajute să-și schimbe fundamental viața Și-a vacircndut o parte din cre-mele cu care venise iar planul a devenit acela de a recrea formula cremei de față pe care o folosea și de a le icircnvăța pe femei regulile icircnfrumusețării Una dintre replicile ei era bdquoNu există femei uracircte ci doar femei leneșerdquo care nu au disciplina de a se icircngriji suficient Ea conside-ra frumusețea nu numai un mod de seducție și putere ci și o reflectare a inteligenței și a educației

Icircn curacircnd avea să-și lanseze cre-ma bdquoValazerdquo care avacircnd succes i-a permis să-și deschidă un salon de cosmetică icircn centrul orașului Mel-bourne S-a impus apoi pe piața din Sydney iar icircn cinci ani a reușit să finanțeze deschiderea unui salon la Londra punacircnd bazele uneia dintre primele companii de cosmetice din lume Și-a dezvoltat astfel afaceri la

nivel internațional iar succesul de care s-a bucurat a motivat-o să spri-jine instituții caritabile care se ocu-pau de educație artă și sănătate La Londra s-a căsătorit icircn 1908 cu jurnalistul Edward William Titus cu care a avut doi fii S-au mutat la Pa-ris iar icircn 1914 au emigrat icircn Ame-rica Pe piața americană a rivalizat cu Elizabeth Arden o altă mare fe-meie de afaceri icircn domeniul cosme-ticelor Helena Rubinstein ar fi spus bdquoCu ambalajele ei și cu produsele mele am fi condus lumeardquo Icircn 1928 și-a vacircndut afacerile fraților Leh-man iar peste zece ani a divorțat și s-a recăsătorit cu prințul Artchil Gourielli-Tchkonia din Georgia Icircn 1953 a icircnființat Fundația filantropică bdquoHelena Rubinsteinrdquo care obținea fonduri pentru cercetarea medicală și dezvoltarea altor ramuri icircn do-meniu A fost fondatoarea compa-niei de succes Helena Rubinstein Incorporated prin care a devenit una dintre cele mai bogate femei din lume A murit la New York la 1 aprilie 1965 Icircn 1973 compania a fost vacircndută către Colgate-Palmoli-ve care icircn prezent este deținută de grupul LrsquoOreacuteal

CLAUDIA BOSOI

Irving Layton ndash de la Tacircrgu-Neamț pe listele NOBEL

Traducere și prezentare deEMIL NICOLAE-NADLER

(Continuare icircn pag 22)

Irving Layton și Leonard Cohen icircn 1961 (la o lansare comună de carte)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Sub acest titlu apare icircn ziarul Neamul evreiesc din 22 martie 1946 informarea despre adunarea plenară a Uniunii Evrei-lor Romacircni numită organizație democrată aflată sub președinția lui Zelțer-Sărățeanu

Dezbaterile au avut icircn vedere activitățile din luna februarie cacircnd au continuat de-mersurile la diferite ministere Au fost de-puse memorii și proteste la Ministerul de Interne Justiție Culte Apărare Națională Educație Națională Finanțe Externe și la Marele Stat Major La Ministerul de In-terne s-au depus proteste icircn problema recrudescenței antisemitismului Au fost semnalate manifestări antisemite icircn dife-rite localități precum Hațeg Răducăneni Drăgășani icircn școli și la Universitatea din București Icircn memoriul adresat Ministerului Justiției s-a cerut adoptarea unei legi pri-vind reglementarea cetățeniei bdquoSe apro-pie alegerile se arăta icircn memoriu și icircncă mai există o importantă categorie de evrei care nu are reglementată cetățenia romacirc-nă Legea revizuirii cetățeniei adoptată de guvernul Goga-Cuza icircn ianuarie 1938 nu a fost icircncă abrogată Anii de prigoană au creat o serie de situații speciale și icircn acest domeniu Au fost evrei care au renunțat la cetățenia romacircnă și au plecat icircn exil După 23 August s-au icircntors iar situația lor din punctul de vedere al cetățeniei nu este re-glementatărdquo S-a intervenit pentru aplicarea legii nr 6071945 care preve-dea restituirea bunurilor mobi-le luate evreilor deportați De la Ministerul Cultelor și de la cel al Educației Naționale s-au ce-rut subvenții pentru instituțiile de cult cultură și asistență socială S-a ce-rut revizuirea impunerii meseriașilor liber-profesioniștilor comercianților și indus-triașilor evrei care din motive rasiale nu și-au putut exercita profesiunea

O deosebită atenție a fost acordată or-ganizării ajutorului pentru foștii deportați care și-au pierdut toate bunurile S-a ce-rut atacirct acordarea de ajutoare pentru foștii pres tatori de muncă obligatorie cacirct și clasarea chemării icircn judecată a foștilor deportați care nu s-au prezentat la concen-trare Președintele Sărățeanu a făcut o am-plă expunere asupra situației politice inter-ne și externe situacircnd problema evreiască icircn acest context A insistat asupra faptului că icircncă nu s-a rezolvat restitutio in integrum pentru evreii care au fost supuși jafurilor pogromurilor și deportărilor de către regimul Antonescu

Pe lacircngă discutarea situației interne plenara a fost informată de poziția UER față de problema Palestinei de răspunsuri-le care s-au dat la ancheta unei comisii an-glo-americane bdquoProblema palestiniană se spunea icircn răspuns poate fi rezolvată numai pe plan internațional de către Națiunile Uni-te URSS Marea Britanie și Statele Unite trebuie acordată libertatea de imigrare icircn Palestina trebuie abolite prevederile Cărții Albe și ale tuturor măsurilor restrictive apli-cate evreilor din Palestina a căror muncă constructivă este o chezășie de prosperita-te pentru toți locuitorii din Țara Sfacircntă tre-buie consolidat căminul evreiesc icircn Palesti-na pe baza unei conlucrări sincere cu po-porul arab eliberat din cătușele exploatării feudalerdquo Plenara a aprobat icircn unanimitate răspunsurile date la ancheta respectivă

Icircn final s-a adoptat hotăracircrea cu privi-re la redeschiderea Universității Populare Așadar deși Sărățeanu s-a alăturat Co-mitetului Democratic Evreiesc susținacircnd că CDE a luat poziție față de toate pro-blemele care interesează viața evreiască făcacircnd abstracție de faptul că respectiva organizație a fost creată din inițiativa PCR pentru a asigura controlul politic al puterii comuniste icircn lumea evreiască totuși acti-vitatea lui se icircnscrie icircn istoria contempora-nă a evreilor iar istoriografia evreiască nu poate face abstracție de personalitatea lui

LyA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

PLENARA UER

ndash Ce faceți pentru asta ca președinte de comunitate

ndash Icircnainte de pandemie aveam icircntacirclniri cu elevi de liceu Copiii pregăteau compuneri despre Ho-locaust eu le istoriseam ce s-a icircn-tacircmplat atunci cu evreii din orașul nostru Organizam lansări de car-te la temă Tineri icircnsoțiți de pro-fesori vizitau sinagoga Unii se arătau interesați de Tora de ebra-ică A existat și continuă să existe dialog interconfesional mai ales cacircnd veneau icircn țară descendenți ai dinastiei rabinice Paneth fostă conducătoare spirituală icircn zonă La Muzeul de Istorie a Dejului a avut loc lansarea monografiei apărute la Ed Hasefer bdquoIstoria comunităților evreiești din Dej Beclean Tacircrgu Lăpuș Reteag Ileanda și icircmpre-jurimile acestorardquo de Zoltan Singer zl fost președinte al comunității Autorul a activat icircn mișcarea sionis-tă a fost trimis icircntr-un detașament de muncă forțată a supraviețuit Holocaustului Nu cred să exis-te cineva care să parcurgă cartea fără să fie mișcat de dramatismul său Continui să păstrez online le-gătura cu școlile unde se predă is-toria Holocaustului cu oameni de toate religiile convins că educația este mijlocul cel mai eficient de contracarare a antisemitismului și negaționismului

ndash Aminteați de sinagoga din oraș Are nevoie de restaurare

ndash Sigur Edificiul a fost con-struit icircntre 1907-1909 Dar pentru asta avem nevoie de fonduri care ne depășesc enorm puterile Icircn-

cercăm să realizăm un parteneriat icircntre FCER și Primăria din Dej Cu atacirct mai mult cu cacirct e singurul lăcaș de cult mozaic rămas Icircnain-tea Holocaustului au existat icircncă 13 sinagogi Autoritățile locale ne ajută la icircntreținerea sinagogii și a celor trei memoriale dedicate victimelor Holocaustului Facem tot posibilul să păstrăm patrimoniul sacru zonal mikva din oraș cimitirele din Dej și icircmprejurimi a căror icircngrijire este iarăși o problemă gacircndiți-vă doar la plata icircngrijitorilor din localitățile unde nu mai trăiesc evrei Ar fi bine dacă s-ar icircnființa hevrot kadișa re-gionale dar finanțarea e o chestiu-ne care ține de Federație

ndash Sunt vestigii care denotă o prezență evreiască puternică icircn tre-cut Puteți schița cacircteva repere

ndash Deși prezența evreilor icircn oraș și icircn comunele icircnvecinate a fost permisă abia la icircnceputul secolului XIX Comunitatea Ortodoxă Evre-iască din Dej ființa icircn 1863 cu toate instituțiile care-i confereau acest statut hevra kadișa măcelărie heder ieșivot Talmud Tora Poalei Țedek mikva Membrii dinastiei ra-binice Paneth erau lideri religioși Funcționau organizații evreiești Asociația de Caritate a Femeilor Israelite Casa de Ajutor Reciproc azil orfelinat sub egida Joint-ului bancă evreiască pentru icircmprumu-turi mici Linat Țedek Cercul Soci-al Evreiesc Icircntre 1918-1935 s-au icircnființat filiale ale Convenției Sionis-te Organizației Tineretului Sionist WIZO HaPoel Hamizrahi Bnei Aki-va HaNoar HaȚioni Betar Icircn peri-

oada interbelică am avut o viață economică so-cială culturală icircnfloritoare Apoi au venit anii Ho-locaustului 300 de evrei dejeni au fost trimiși icircn 1942 la muncă forțată pe fron-tul ucrainean Au pierit acolo 140 dintre ei din cauza foametei a bo-lilor a torturilor La 31 martie ´44 se instituie obligativitatea de purtare a stelei galbene La 16 aprilie au fost confiscate toate proprietățile evreiești Icircntre 3-5 mai toți evreii dejeni peste 3000 au fost trimiși icircn ghetoul din Pădurea Bungăr din vecinătatea orașului Icircndură foame sete lipsă de minime condiții sani-tare torturi La 28 mai 4 și 6 iunie s-a făcut deportarea la Auschwitz icircmpreună cu ceilalți din comitat Icircn total - 7870 Au supraviețuit circa 300 Comunitatea a fost reicircnființată icircn 1946 dar marea majoritate a fă-cut Alia

ndash Cum gestionați problemele is-cate de pandemie

ndash Icircncerc să păstrez coeziunea comunitară firește cu respectarea restricțiilor sanitare Mă icircntacirclnesc cu membrii comunității icircn grupuri mici icirci consiliez din punct de vedere psi-hologic icircncerc să le mențin treaz interesul pentru probleme specifi-ce iudaismului Tinerilor puțini cacircți sunt le recomand cărți participări la evenimente online organizate de FCER Joint JCC Caut să-i ajut pe asistați cu ce au nevoie Mulțumesc DASM-ului pentru spri-jin Mă stimulează dorința tuturor pentru păstrarea tradițiilor relațiile interumane foarte bune dintre noi

ndash Ce credeți că trebuie să facă președintele unei comunități mici pentru a o menține

ndash Să găsească soluții pentru a trece cu bine de această perioa-dă grea sanitar și economic Să aibă grijă de asistați Să atragă ti-nerii spre comunitate Să combată negaționismul Să popularizeze is-toria comunității sale

IULIA DELEANU

bdquoDe cacircte ori trec prin momente grele mă gacircndesc la tatăl meu care a pierdut doi copii și pe mama lor icircn Holoca-ust A fost unul dintre puținii supraviețuitori Eu m-am născut icircn 1956 Părinții nu ne vorbeau despre asta poa-

te ca o măsură de protecțierdquo mărturisește Mișu Rosenberg președintele comunității din Dej bdquoMă gacircndesc totodată la copiii mei cărora le doresc să trăiască icircntr-o lume cacirct mai de-

centă rațională lipsită de excese naționalisterdquo

bdquoIcircn această perioadă grea icircncerc să păstrez coeziunea comunitarărdquo

Interviu cu MIȘU ROSENBERG preşedintele CE Dej

Raport privind antisemitismul icircn 2020

Panedemia de coronavirus a intensificat diferite forme de antisemitism

Icircn ajunul Zilei de Comemorare a Holocaustului icircn Is-rael Centrul Kantor de Studiere a Evreimii Contempo-rane Europene (Universitatea Tel Aviv) a dat publicității Raportul Anual despre antisemitism pe 2020 care se bazează pe mii de mărturii din diferite regiuni ale lumii obținute prin rețeaua internațională stabilită icircn urmă cu cacircțiva ani de Centrul Kantor Conținutul raportului a fost prezentat icircntr-o conferință de presă de dr Dina Porat directoarea Centrului

Vorbitoarea a scos icircn evidență stracircnsa legătură a evoluției și naturii antisemitismului cu pandemia de coronavirus Icircn 2020 a arătat dr Porat au reapărut prejudecăți superstiții și teorii bizare precum și mani-festări jignitoare și vicioase verbale și vizuale de anti-semitism

Acuzația cea mai frecventă a antisemiților a fost că evreii și israelienii sunt de vină pentru dezvoltarea și răspacircndirea coronavirusului sau bdquoiudeovirusuluirdquo ca să realizeze vaccinul și tratamentul pe care să le vacircndă apoi și să icircncaseze un profit uriaș Acuzația a circulat icircn zeci de țări icircnsoțită de mesaje și caricaturi agresi-ve Grav este că acuzațiile nu au provenit numai din cercuri extremiste sau țări ca Turcia Autoritatea Pales-

tiniană Iranul ci și din racircndul populațiilor cu identități politice și ideologice bine definite

Din cauza măsurilor de carantină socializarea evreilor cu inamicii lor a fost mai redusă astfel că și numărul evenimentelor violente a scăzut de la 456 icircn 2019 la 371 icircn 2020 Nu au avut loc atacuri ucigașe iar incidentele legate de proprietățile private s-au redus de la 170 icircn 2019 la 107 icircn 2020 deoarece lumea a stat acasă Totuși vandalizarea proprietăților comuni-tare și a instituțiilor a continuat cea a cimitirelor și a memorialelor dedicate Holocaustului a crescut de la 77 icircn 2019 la 96 icircn 2020 iar a sinagogilor de la 53 la 63 S-a icircnregistrat o escaladare a incidentelor antisemite icircn SUA și Germania icircn schimb un declin semnificativ s-a icircnregistrat icircn Australia Marea Britanie și Franța icircn acest ultim caz a avut loc o reducere cu 50 a tuturor tipurilor de incidente antisemite datorită lockdown-ului sever Creșterea numărului de incidente a avut loc icircn state cu o populație evreiască numeroasă Cu excepția Ucrainei icircn celalate țări din Europa Centrală și de Est nu s-a icircnregistrat o creștere a incidentelor icircn 2020

Icircn schimb activitățile an-tisemite s-au intensificat pe

EVA GALAMBOS(Continuare icircn pag 20)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 17

La mulți ani Irina Marin-Cajal

Irina Marin-Cajal este dovada vie a faptului că un copil crescut icircn lumi-na și căldura unor părinți de o calitate umană excepțională va călca pe ur-mele lor icircn propria sa existență

Căldura sufle-tească a regreta-tului academician și președinte al FCER Nicolae Cajal ca și a soției sale Berthina (Bibi) Cajal preo-cuparea medicu-lui și profesorului Cajal de a-și ajuta semenii de cacircte ori putea s-au transferat din plin asu-pra fiicei Adăugăm pasiunea pentru artă aceeași dăruire față de familie și avem motivele pentru care o felicităm pe Irina Marin-Cajal de ziua ei

La mulți ani Irina

Ad Mea Veesrim prim-rabin

Rafael ShafferDe peste un deceniu de cacircnd se

află la București prim-rabinul Rafa-el Shaffer a dovedit că reușește să pună comunitatea pe primul loc și să se dedice atragerii cacirct mai multor evrei icircnapoi către sinagogă după icircn-depărtarea din anii comunismului

Pe lacircngă dificultățile generate de vacircrsta medie icircnaintată a comunității evreiești din București prim-rabinul a avut de luptat de mai bine de un an și cu greutățile puse de pandemie icircn calea celor care simțeau nevoia de a fi icircmpreună de sărbătorile mozai-ce dar nu numai

A reușit să facă din mediul comunitar online unul icircn-cărcat de spiritualitate iudaică prin textele de studiu transmise enoriașilor icircnainte de Șabat prin inițiative pre-cum prezentarea organizării la do-miciliu a Sederului de Pesah și multe altele ceea ce a ajutat la menținerea vie a flăcării mozaismului

Ad Mea Veesrim (RE)

Negarea Holocaustului tulpina britanică

Icircn urmă cu doar un secol rata mortalității la copii icircn Europa și SUA era icircntre 25 și 40 Pojarul polio-mielita difteria erau boli care făceau ravagii icircn icircntrega lume

Vaccinarea copiilor a redus această rată icircn ziua de azi pacircnă la 14-45 rata de mortalitate fiind icircn special urmarea refuzului vaccină-rii

Descoperirea vaccinului este unul dintre marile progrese ale medicinei moderne O formă premergătoare vaccinării a fost folosită icircncă din anul 200 icircen icircn Roma antică icircmpotriva variolei acest procedeu fiind atestat din nou icircn 1500 en icircn China și icircn 1600 en icircn India Metoda se chea-mă inoculare și constă icircn introduce-rea unui agent infecțios viu icircntr-un individ sănătos icircntr-un mod contro-lat printr-o parte a pielii unde poate fi ușor absorbit cum ar fi mucoasa din nas sau printr-o zgacircrietură icircn piele

Metoda inoculării a mai fost folo-sită icircn Turcia Africa și mai tacircrziu icircn jurul anilor 1700 a ajuns și icircn Euro-pa și Statele Unite Nu era o metodă perfectă rata deceselor icircn cazul va-riolei era icircn jur de 2-3 dintre indivi-zii inoculați cu forma patogenă dar

cu certitudine reprezenta un progres față de mortalitatea de pacircnă la 30 icircn urma icircmbolnăvirii prin contractarea patogenului icircn mod natural

Icircn 1796 Edward Jenner un me-dic englez a condus primul studiu științific icircn privința vaccinării folosind varicelă provenită de la vite pentru a induce imunitate icircmpotriva variolei la oameni Varicela la vite este o boală virală cauzată de un virus care este foarte asemănător cu virusul variolei la oameni Richard Dunning prieten cu Edward Jenner a introdus terme-nul de bdquovaccinrdquo folosind forma latină a cuvacircntului bdquovaccardquo Edward Jenner a pus bazele vaccinării prin tehnicile de alterare folosite

Vaccinarea este o formă mo-dernă de inoculare mult mai sigură datorită faptului că agentul infecțios este introdus icircn organism icircntr-o for-mă atenuată cu scopul de a pregăti sistemul imunitar pentru o posibilă interacțiune cu patogenul real Pri-mele eforturi de a introduce vacci-narea și a descuraja inocularea au apărut prin 1800 Anglia a interzis icircn 1840 metoda inoculării și a icircnceput promovarea vaccinării gratuite la co-pii

Louis Pasteur microbiolog și chi-mist francez este indiscutabil unul dintre liderii revoluționării vaccinu-lui Icircn 1879 Pasteur produce primul vaccin dezvoltat prin folosirea unei forme atenuate a bacteriei care pro-duce holera Icircn 1880 tot el dezvoltă vaccinuri icircmpotriva infecțiilor morta-le precum rabia antraxul difteria și pojarul Toate aceste vaccinuri sunt obținute folosind diferite metode de atenuare a agentului infecțios

De la apariția lor vaccinurile s-au dezvoltat și icircmbunătățit permanent Tipul de vaccinuri bdquoinactiverdquo folosesc o versiune moartă a patogenului care cauzează boala Hepatita A vaccinul icircmpotriva gripei a poliomielitei sunt exemple de astfel de vaccinuri Vac-cinurile bdquoviirdquo folosesc o formă atenu-ată a agentului infecțios Vaccinurile icircmpotriva pojarului variolei rubeolei sunt exemple de vaccinuri care folo-sesc forme vii ale elementului pato-gen Alte tipuri de vaccinuri sunt cele care folosesc o toxină provenită din agentul infecțios care cauzează boli cum ar fi difteria și tetanosul Alte vaccinuri folosesc porțiuni din pato-gen pentru a crea reacția imunitară dorită la agentul infecțios Exemple ar fi cele icircmpotriva hepatitei B HPV meningitei

Vaccinurile virale utilizează apa-ratul celular existent icircn organismul nostru și ca sistem de livrare folosesc un virus modificat Acestea au fost folosite icircn boli precum Ebola HIV și

Din istoria vaccinăriiAutoarea acestui articol dr Diana David-Rus este membră a Comunității

Evreilor din București și a celei din Muumlnchen (Germania) unde locuiește ac-tualmente lucracircnd la Institutul de Sănătate al guvernului bavarez Dr Di-ana David-Rus este specializată icircn bioinformatică și modelare matematică icircn biologie și are un doctorat obținut icircn Statele Unite icircn domeniul Computa-tional Biology

forme de gripă Ele sunt folosite azi icircn lupta icircmpotriva COVID AstraZe-neca și JampJ sunt exemple de astfel de vaccinuri virale

Vaccinurile de tip ARN sunt studi-ate de cacircteva decenii icircnsă apariția epidemiei de COVID a creat posibi-litatea utilizării unor astfel de vacci-nuri icircmpotriva acestei boli Avantajul acestor vaccinuri este că pot fi create icircn foarte scurt timp și datorită faptului că nu conțin virusiri vii nu există ni-ciun risc de a cauza boală icircn persoa-na vaccinată Sunt unele dintre cele mai sigure vaccinuri dezvoltate pacircnă icircn ziua de azi și reprezintă icircnceputul unei noi ere icircn domeniul vaccinării Datorită progreselor tehnologice ele vor putea fi folosite icircmpotriva unei multitudini de boli inclusiv icircn lupta icircmpotriva cancerului Vaccinurile de tip ARN pot eradica viitoare boli și focare de infecții icircnainte ca acestea să se transforme icircn epidemii tocmai datorită vitezei cu care astfel de vac-cinuri pot fi create

Dr DIANA DAVID-RUS

Cu toa-te că istoricii consideră că primele exem-ple de negare a Holocaus-tului după cel de-al Doilea Război Mondi-al ar fi apărut icircn declarațiile și scrierile unor fasciști

antisemiți și personalități de extremă dreapta din Franța Suedia și Statele Unite un studiu britanic arată că un rol esențial chiar primordial a fost ju-cat de simpatizanții naziști din Marea Britanie atacirct icircn timpul războiului cacirct și imediat după bdquoS-a creat un model folosit de atunci de cei care icircncearcă să nege Holocaustulrdquo a afirmat Joe Mulhall autorul volumului bdquoFascis-mul britanic după Holocaust de la nașterea negării pacircnă la revoltele din Notting Hill 1939-1958rdquo (la Notting Hill au avut loc atacuri și proteste ra-siste icircmpotriva imigranților de culoare din Caraibe) relatează The Times of Israel

Istoricul a arătat că liderul fascist britanic Oswald Mosley a jucat un rol principal icircn apariția negării Holocaus-tului după război Cercetătorii ignoră fascismul britanic deși faptele prezen-tate de Mulhall dovedesc caracterul timpuriu al negării Holocaustului prin-tre reprezentanții acestui curent Din momentul icircn care au apărut informații despre atrocitățile naziste scrie is-toricul Mosley și ducele de Bed ford unul dintre organizatorii partidului de extremă dreapta Poporul Britanic au căutat să minimalizeze sau să res-pingă faptele invocate Ei au consi-derat imaginile apărute drept falsuri iar informațiile despre brutalitățile icircmpotriva evreilor exagerate de pro-pagandă La racircndul său Alexander Ratcliffe antisemit virulent și fondato-rul Ligii Protestante Scoțiene a scris icircn broșura bdquoAdevărul despre evreirdquo că

bdquotot ceea ce s-a publicat icircn presă des-pre persecuțiile teribile ale evreilor de către Hitler este icircn mare parte scris de evrei și pus icircn circulație de către ei și că sunt pure invențiirdquo

Icircn primăvara și vara lui 1945 nu a mai negat atrocitățile dar a susținut că vinovați nu sunt naziștii Acești oa-meni au murit de foame iar cei care i-au icircnfometat au fost aliații a susținut Ratcliffe

Publicațiile lui Ratcliffe și ale du-celui de Bedford nu au avut un im-pact deosebit asupra cititorilor ei fiind personalități marginale și nu au afec-tat perceperea Holocaustului de către societate dar subliniază Mulhall au creat sursele și modelele folosite mai tacircrziu de negaționiști ca David Irving și Robert Faurisson Ideile celor doi negaționiști britanici au fost prelua-te și completate de Oswald Mosley Mosley arată istoricul era o perso-nalitate bine cunoscută considerată de mulți credibilă Avea o platformă

publică extinsă mult mai mare decacirct alte personalități din extrema dreap-tă britanică El a jucat un rol importat icircn negarea Holocaustului din Marea Britanie și a elaborat numeroase ar-gumente care au fost preluate de negaționiștii Holocaustului din diferite țări cum a fost negarea lagărelor din Buchenwald și Belsen sau ideea că lagărele au fost bdquoo necesitate neplă-cutărdquo

Atacurile lui Mosley icircmpotriva pro-cesului de la Nuumlrn berg au devenit o tematică pentru negaționiștii britanici ai Holocaustului Ele au propagat ide-ea pe care istoricul american Debo-rah Lipstadt a denumit-o bdquoechivalență imoralărdquo respectiv punerea semnului egal icircntre crimele naziste și presupu-sele crime ale aliaților Toate aceste idei scrie Mulhall s-au regăsit icircn lu-crările lui Maurice Bardegraveche conside-rat primul negaționist european

EVA GALAMBOS

Icircn zilele de Sefirahellipperioadă La 27 Nisan (anul acesta icircn seara de 7 și icircn ziua de 8 aprilie) este Yom Hazikaron laȘoah ve-laGvu-

rah (Ziua Amintirii Holocaustului și a Eroismului Evreiesc) dată stabilită de Knesset pe baza datei izbucnirii răscoalei ghetoului din Varșovia 19 aprilie 1943 Data stabilită este la o săptămacircnă după Pesah și cu opt zile icircnainte de Ziua Independenței Israelului Icircn privința Zilei Independenței Israelului (Yom HaAțmaut) ea este la 5 Iyar (anul acesta icircn seara de 14 aprilie și icircn ziua de 15 aprilie) Icircn anul 1948 data proclamării Independenței Israelului a fost 14 mai Ziua Independenței este precedată cu o zi de Ziua Eroilor căzuți icircn răz-boaiele de apărare a Israelului (Yom Hazikaron leHalelei Zahal) Este simbolul trecerii de la durere la bucurie de la catastrofă la renaștere La 28 Iyar (anul acesta este icircn seara de 9 și ziua de 10 mai) este o nouă sărbătoare aceas-ta de asemenea cacircștigată prin luptă și suferință Ziua Eliberării Ierusalimului (Yom Șihrur Yerușalaym) Este ziua eliberării capitalei eterne a poporului evreu și a Israelului și a reicircntregirii orașului a eliberării Zidului de Apus din Templul de la Ierusalim Icircn anul 1968 icircn timpul Războiului de Șase Zile evenimentul s-a petrecut icircn ziua de 12 mai

Precum vedem o perioadă bogată icircn evenimente Desigur sunt diferențe icircn privința modului lor de celebrare de către diferite grupuri de evrei ndash sioniști nesioniști laici religioși ultrareligioși israelieni din Diaspora Dar ne putem aminti un comentariu asupra acestei perioade care se referă la unitate de la eliberarea națională de Pesah la eliberarea spirituală de Șavuot la primirea Torei Să sperăm că doliul se va transforma din nou icircn bucurie icircn viitor cu aju-torul lui Dumnezeu

(Urmare din pag 8)

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Noua armă israeliană a cărei tes-tare s-a icircncheiat de curacircnd va intra icircn producție la compania de armament Elbit Systems bdquoAcul de fierrdquo cum a fost numită noua armă este de fapt o eficientizare a uneia dintre cele mai comune și cel mai des utilizate arme ndash mortiera sau lansatoarea de mină ndash iar comparativ cu celelalte sisteme de luptă este foarte economicoasă toată instalația costacircnd cacircteva sute de euro se arată icircntr-un comentariu al agenței de presă Metula Mortiera este icircn general o armă imprecisă

care provoacă multe victime colatera-le Icircn momentul tragerii tubul trebuie icircnclinat iar după ce se lansează pro-iectilul nu mai există vreo posibilita-te de a-i controla traiectoria aceasta depinzacircnd de multe elemente inclu-siv de condițiile meteorologice mai ales de vacircnt Deoarece nu avea un mijloc de ghidaj se icircntacircmpla adesea să explodeze cu cacircteva sute de metri icircnainte de țintă Unul dintre avantaje-le mortierei era că puteai să plasezi tubul lansator pe orice pe un vehicul 4x4 pe un transportor blindat sau chiar pe sol pe spatele sau umărul unui soldat

Soluția la care s-au gacircndit spe-cialiștii israelieni a fost realizarea de obuze de mortieră inteligente Potrivit lui Yaniv Rotem șeful Admi nistrației pentru Dezvoltarea Armelor și Infra-structurii Tehnologice din cadrul Mi-nisterului Apărării procesul de moder-nizare a durat 10 ani și este un suc-ces Recentele teste au demonstrat că toate țintele aflate la distanțe icircntre un kilometru și 12 km au fost nimerite Specialiștii apreciază că aceasta este una dintre cele mai mari evoluții ale ducerii unui război de cacircnd icircn 1915

sir Wilfred Stokes a pus la punct mor-tiera de tranșee prima mortieră mo-dernă după cele de asediu folosite icircncepacircnd din secolul al XVII-lea In-troducerea bdquoAcului de fierrdquo va modifica toate conceptele de război deoarece de-acum icircnainte fi-ecare unitate mică ar putea dispune de o artilerie mo-bilă proprie la fel de precisă ca ra-chetele Tamuz dar incomparabil mai ieftină și care dis-pune de o mare fle-xibilitate bdquoAcul de fierrdquo Oketz Plada icircn ebraică este ghidat icircn două feluri ndash prin GPS sau prin fascicule laser Cea de-a doua variantă este importantă deoarece dușmanul ar putea bruia GPS-ul Icircn schimb fasciculele laser pot fi dirijate asupra țintei printr-o mul-titudine de vectori fie de către soldați care au o legătură vizuală cu obiecti-vul fie din avioane elicoptere drone și altele Introducerea Oketz Plada va crește de cel puțin 100 de ori letalita-

tea mortierei iar procentul de lovire a țintei pacircnă la 12 km se apropie de 100 la sută Icircn același timp această nouă armă va reduce mult numărul victime-lor colaterale icircntr-un conflict Icircntacircm-

plător sau nu obuzul de 120 mm se potrivește noii mortiere americane cu care va fi icircnzestrată armata SUA o piață de miliarde de dolari Dar lucrul cel mai important este că nimeni nu a crezut că un obuz de mortieră obișnuit se va putea transforma icircntr-o armă de mare precizie Israelienii au fost icircn stare să facă acest lucru

EVA GALAMBOS

Aș dori să știu mai multe despre modul icircn care cititorii acestei distinse reviste icircși procură informațiile despre Is-rael Icircmi icircnchipui că interesul pentru Țara Sfacircntă e incom-parabil mai serios și mai extins decacirct pentru orice altă țară icircn care nu trăiești

Icircntrebarea mea nu e lipsită cred de logică Pentru că un răspuns clar m-ar convinge că aspectele de care doresc să mă ocup aici sunt cunoscute de cititor dar nu icircn amănunt și dacă așa stau lucrurile atunci nu irosesc prețiosul timp al celui care ajunge la pagina cu articolul meu

Viața e plină de paradoxuri Icircn urmă cu mii de ani So-crate pretindea că dacă știi mai multe icircți dai seama cacirct de puțin știi Dar paradoxurile icircn care se bdquoscaldărdquo Israelul de la icircntemeierea sa sunt mult mai puțin filozofice

Prea cunoscutul umorist foiletonist și cineast Efraim Kișon spunea că Israelul e unica țară icircn care părinții icircnvață de la copii limba maternă Nimic mai adevărat

Această faimoasă frază reprezintă un paradox valabil de cacircnd există Israelul și noii veniți (bdquoolim hadașimrdquo) Pacircnă icircn ziua de azi copiii și nepoții noștri ne corectează vorbi-rea și scrisul icircn ebraică Pentru oricine nu și-a ros coatele pe nicio bancă a vreunei școli israeliene limba vorbită dar mai ales cea scrisă prezintă nenumărate capcane unele benigne altele hilare iar o mică parte chiar periculoase

Icircn felul acesta se conturează un al doilea paradox tot legat de limbă și anume că majo-ritatea adulților care s-au așezat aici s-au trans-format peste noapte icircn analfabeți icircn sensul că indiferent dacă ești intelectual sau nu ai pierdut capa-citatea de a poseda cel puțin o limbă la perfecție Icircn cea maternă doar te descurci dar i-ai uitat amănuntele jocurile de cuvinte expresiile mai puțin uzuale Cacirct despre ebra-ică cum spuneam partida e pierdută de la bun icircnceput

O notă personală icircn acest subiect eu citesc curent icircn ebraică scriu curent icircn ebraică public curent icircn ebraică țin conferințe curent icircn ebraică vorbesc cu nepoții mei nu-mai ebraică și totuși nu posed comme il faut ebraica

Și acum un al doilea subiect după părerea mea nu mai puțin interesant

Propun cititorului să arunce o privire asupra situației politice din țările europene De-a lungul istoriei secolului XX populația bdquode stacircngardquo era formată din cei nevoiași din păturile socio-economice mai puțin afluente pe cacircnd bdquodreaptardquo era apanajul bogătașilor Stacircnga cerea schim-barea situației politice pe cacircnd dreapta lupta pentru menținerea ei Ei bine și icircn Israel cine dorește schim-barea culorii politicii actuale e socotit de stacircnga doar că bdquostacircngardquo aici e reprezentată icircn majoritate de intelectuali și de cei bine (și foarte bine) situați din punct de vedere socio-financiar iar bdquodreaptardquo e susținută de pături mult mai puțin alintate de soartă Știu mi se va spune că azi icircn Is-rael cele două curente cel de dreapta și cel de stacircnga nu mai sunt atacirct de diferite ca icircn trecutul nu prea icircndepărtat și cu toate acestea icircmpărțirea icircntre cele două atitudini po-litice reprezintă o realitate pe care toți o cunosc și cu care ne confruntăm aproape zilnic

Iată un al treilea aspect paradoxal al vieții israeliene cea de toate zilele

Icircn fiecare zi diversele mijloace de comunicare israeli-ene amintesc probleme legate de securitatea națională și de pericolul care pacircndește țara la fiecare graniță pentru că nicio graniță nu ne desparte de un popor prieten ci icircn cel mai bun caz de partea cealaltă se află un regim care a semnat un tratat de bdquopace recerdquo cu statul evreu

Doar că Israelul e o țară ale cărei granițe nu sunt toate recunoscute de toți De exemplu granița de nord cu Li-banul Dacă citești preceptele grupării teroriste libaneze Hezbollah vei găsi justificarea luptei icircmpotriva Israelului pentru că Hezbollah pretinde o porțiune din regiunea de nord aflată sub jurisdicție israeliană Ba mai mult formal la raison drsquoecirctre a acestei formațiuni teroriste e tocmai această pretenție teritorială

Și ce să mai vorbim de granița de est Adică de existența teritoriilor ocupateeliberate (depinde pe cine icircntrebi) icircn timpul Războiului de Șase Zile și populate de cacircteva milioane de palestinieni adică arabi foști locuitori ai fostului teritoriu aflat sub mandat britanic după Primul Război Mondial și peste o jumătate de bdquocoloniștirdquo israeli-eni Acolo lucrurile sunt mult mai complicate fiind vorba de o bdquolinie albastrărdquo (granița stabilită de ONU prin planul de partiție din noiembrie 1947) și de una bdquoverderdquo care reprezintă rezultatul Războiului de Independență din anii 1948-1949 și Iordanul care ne desparte de Iordania dar

și de ceea ce lumea numește West Bank (icircn ca-zul icircn care am reușit să bulversez icircnțelegerea noțiunilor de mai sus recomand o privire rapidă asupra hărții regiunii)

Cacirct despre granița cu Siria treaba e de asemenea foarte complicată pentru că noi am alipit la Israel o bună parte a Icircnălțimilor Golan icircn urma războiului din 1967 și acest subiect reprezintă un adevărat casus beli practic imposibil de rezolvat acea parte de pămacircnt fiind deja po-pulată cu evrei care au hotăracirct că acolo e locul lor și ni-meni nu-i poate mișca

Și la urmă ceva care seamănă mai mult cu o glumă de prost gust La o populație icircn jur de nouă milioane icircn Israel există nu mai puțin de 42 (patruzeci și două) de partide politice Extrapolacircnd aceste cifre la alte țări ar icircnsemna ca Romacircnia să aibă vreo 90 de partide Franța cam 250-280 iar Statele Unitepeste 1200 de partide

Și unde-i paradoxul Uite-l icircn ciuda multitudinii de formațiuni politice ele pot

fi icircmpărțite icircn trei sau patru subgrupe fiecare avacircnd un clar numitor comun și icircn felul acesta diferențele din inte-riorul aceleiași subgrupe se estompează și devin neesen- țiale

Aș putea continua enumerarea situațiilor cu caracter paradoxal de care ne lovim aici de cacircteva ori pe zi dar e cazul să mă opresc Dar paradoxul nr 1 și cel mai evi-dent al Israelului e icircnsăși existența sa icircn pofida tuturor celor care contestă dreptul poporului evreu de a trăi icircn patria-mumă la care s-au icircntors după o bdquoscurtărdquo absență de 2000 de ani de aceea orice alt aspect aparent șocant al vieții noastre de zi cu zi devine minuscul și neimportant

Prof dr GABRIEL M GURMAN Omer Israel

gurmanbguacil

bdquoAcul de fierrdquo cea mai nouă creație a industriei israeliene de apărare

Trăim din paradoxuri

Iudaismul una dintre

religiile oficiale ale Islandei

La sfacircrșitul lunii martie a acestui an Ministerul de Interne islandez a adăugat iudaismul religiilor recunos-cute icircn mod oficial de stat Această decizie oferă evreilor din această țară oportunitatea de a se icircnregis-tra icircn mod oficial ca membri ai unei comunități evreiești care se va bu-

cura de o serie de facilități acordate cultelor religioase și grupurilor etni-ce minoritare Legislația islandeză prevede ca fiecare cetățean cu vacircr-sta de peste 16 ani să achite anual o taxă de cult icircn valoare de 100 de dolari americani acești bani urmacircnd a fi redirecționați de către autorități organizațiilor de cult icircn mod direct proporțional cu numărul membrilor acestora Icircn prezent comunitatea evreiască din Islanda numără circa 200 de membri și se alătură celor aproximativ 50 de organizații de cult recunoscute icircn mod oficial

Rabinul Avi Feldman coordona-torul Habad Islanda a declarat publi-cației The Times of Israel că decizia de recunoaștere a iudaismului ca una dintre religiile oficiale este bdquouna importantă pentru comunitaterdquo și mai ales icircndelung așteptată Rabinul Feldman este primul rabin stabilit icircn Islanda icircn anul 2018 atunci cacircnd a părăsit Brooklynul pentru a se muta icircn Reykjavik alături de soția sa și de cele două fiice

Istoria evreilor din micul stat din nordul Oceanului Atlantic icircncepe la jumătatea secolului al XVII-lea oda-tă cu primii comercianți originari din Polonia Olanda și Danemarca La sfacircrșitul anului 2018 o propunere de interzicere a circumciziei a stacircrnit un val de reacții ferme atacirct din partea comunității evreiești cacirct și din partea celei musulmane inițiativa fiind aban-donată icircn pofida unei largi susțineri din partea liderilor a patru partide po-litice din legislativul de la Reykjavik Un eveniment fericit icircnsă a avut loc icircn februarie 2020 atunci cacircnd a fost primit primul Sul de Tora care a intrat icircn posesia comunității din Capitală grație filantropului Uri Krauss

DAN DRUȚĂ

Icircnsemnări de la fața locului

Rabinul Avi Feldman și familia sa

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 19

Operele Evei Cerbu icircntr-o licitație de artă Artmark

Diplomat chinez care a salvat zeci de mii de evrei

Continuă aplicarea măsurilor

de austeritate la FCER

Comitetul Director al FCER care a avut loc pe 19 martie 2021 a apro-bat prelungirea cu icircncă un trimestru a unor măsuri de austeritate aplica-te atacirct la nivelul Federației cacirct și al comunităților evreiești locale

Veniturile salariale brute și de mandat ale persoanelor care nu sunt și pensionari se reduc cu 5 pentru următoarele trei luni (o dimi-nuare cu 3 față de reducerea sa-larială aplicată icircn trimestrul prece-dent) Icircn cazul pensionarilor norma de lucru scade cu 15 o revenire cu 5 față de precedentele trei luni) De asemenea toate contractele de drepturi de autor sau prestări ser-vicii vor fi reduse cu minimum 15 sau suspendate Excepție fac cele la care plata reprezintă procent din contribuții de participare Tot cu 15 se vor micșora și ajutoarele religi-oase de care beneficiază membrii comunităților evreiești

Tot pentru scăderea cheltuielilor se continuă sistarea angajărilor iar pentru posturile vacante se va deci-de de la caz la caz

Măsurile menționate mai sus nu se aplică persoanelor care icircși desfășoară activitatea icircn domeniul asistenței sociale și medicale De asemenea icircn următoarele trei luni vinerea se va lucra icircn continuare de la domiciliu iar persoanele care vor asigura desfășurarea activității la se-diu icircn ziua de vineri vor lucra de la domiciliu icircntr-o altă zi

Membrii Comitetului Director au aprobat vacircnzarea unor imobi-le apartamente sau terenuri din București Rădăuți Cluj Oradea și Piatra Neamț (AM)

Diplomația publică israeliană și conflictul israeliano-arab

La sfracircșitul lunii trecute Casa de licitație Artmark a dedicat pentru pri-ma dată un eveniment expozițional și o licitație icircn mod exclusiv unei artiste Este vorba de Eva Cerbu fostă Eva Kauffman pictor și sculptor din perioa-da interbelică și de anvergură istorică manifestă icircn avangarda feminină a in-

terbelicului tacircrziu precum și icircn realis-mul militantist al perioadei postbelice scrie icircntr-o prezentare Alina Panico PR manager al Casei de licitație

bdquoAvangarda la feminin Licitație de Atelier Eva Cerbuldquo este primul eve-niment icircn piața romacircnească de artă dedicat icircn exclusivitate unei singure artiste (iar nu unei selecții colective curatoriale) 153 de opere de artă aparținacircnd toate patrimoniului atelie-rului de artist Eva Cerbu au fost scoa-se la licitație pe 30 martie reflectacircnd prin diversitatea lor completa evoluție artistică a Evei Cerbu de la perioada avangardei tacircrzii la cea a realismului propagandist postbelic și pacircnă tacircr-

ziu icircn contemporaneitate bdquoMaxy m-a icircnvățat să gacircndesc Ciucurencu ndash să văd o infinitate de culorildquo afirma Eva Cerbu icircntrebată cacircndva despre pro-fesorii ei și datoria de recunoștință

bdquoCu deferență și emoție am accep-tat propunerea familiei Evei Cerbu de a dedica marii artiste avangardiste Eva Cerbu o licitație de atelier exclu-sivă deși piața romacircnească de artă nu cunoaște precedent nici organi-zatoric nici de cotație icircntr-asemenea privință Este un prilej să facem dintr-o dată cunoscută prin panoramarea tuturor perioadelor artistice și noilor generații de colecționari munca cre-ativă robotitoare pe care Eva Cerbu a desfășurat-o răbdător icircn atelierul ei bucureștean vreme de 50 de ani așa cum au făcut-o la fel de marginalizat dar pătimaș alte avangardiste ima-ginative ori postmoderniste precum pentru a numi doar cacircteva exemple Geta Brătescu ori Margareta Sterian ori Yvonne Hassan care au benefici-at recent de o retrospectivă la Muzeul Național de Artă Contemporanăldquo a declarat Ioana Spiridon șefa biroului de artă postbelică și contemporană a Casei A10 by Artmark

Inedita ofertă de artă a putut fi admi ra-tă la parterul Palatului Cesianu-Racoviță iar evenimentul a avut loc online

Icircn urma licitației aproape toate lucrările artistei au fost cumpărate prețurile depășindu-le de multe ori pe cele de pornire (EG)

Centrul de Studii Israeliene bdquoTheo-dor Herzlrdquo din cadrul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA) icircmpreună cu Asociația Eu-ropeană de Studii Israeliene (AESI) au organizat un seminar dedicat diplomației publice israeliene și con-flictului israeliano-arab Seminarul a abordat aspecte particulare ale acestor tematici icircn cadrul a două stu-dii de caz Evenimentul a fost salu-tat de prof Remus Pricopie rectorul SNSPA și de prof Liviu Rotman di-rectorul Centrului Cele două tematici au fost moderate de prof Joanna Dy-duch președintele AESI și prof Lilia-na Popescu prorector al SNSPA

Prima temă referitoare la politica publică israeliană și probleme identi-tare a fost prezentată de dr Karoli-na Zielinska (Polonia) Ea a abordat subiectul prin cazul concret al progra-melor de ajutorare ale Israelului icircn țări din Africa subsahariană un program care durează de multe decenii și care a adus avantaje economice financi-are și tehnologice ambelor părți dar mai puține cacircștiguri politice icircn sensul că deși relațiile bilaterale erau bune nu icircntotdeauna statele africane au susținut pozițiile israeliene Icircnsă da-torită acestor programe de dezvolta-re Israelul și-a făcut o imagine pozi-tivă icircn aceste țări Programele au fost inițiate de societăți particulare rareori de stat și nu au avut implicații politice un aspect criticat de organizații ale drepturilor omului dar și de cetățeni israelieni deoarece programele de ajutorare nu au fost condiționate de sistemul politic al statelor dimpotrivă au existat relații chiar cu state condu-se de lideri autocrați

Dr Călin Georgia de la Universi-tatea Babeș-Bolyai a abordat conflic-tul israeliano-palestinian icircn contextul teoriei securității care acționează icircn cazul ambelor părți deoarece atacirct israelienii cacirct și palestinienii se con-

fruntă cu amenințări existențiale De multe ori conflictele se ivesc din reacția și contrareacția părților din neicircnțelegerea nevoilor de securitate ale fiecăreia Problemele de securi-tate pot fi folosite ca mesaje de către oamenii politici icircn condițiile icircn care există numeroase amenințări Chiar

dacă icircntr-o perspectivă mai icircnde-părtată s-ar putea ca la nivel men-tal părțile să accepte ideea reducerii amenințărilor practic nu se icircntrevede vreun termen icircn care conflictele dintre părți vor dispărea a arătat vorbitorul

Cei doi cercetători au răspuns icircn-trebărilor puse de participanți (EG)

Printre diplomații de-acum cunos-cuți din diferite țări care icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial au reușit să salveze evrei icircn pofida opoziției guvernelor lor se numără o persona-litate mai puțin cunoscută diplomatul chinez Ho Feng-Shan

Supranumit bdquoSchindler al Chineildquo Ho Feng-Shan s-a născut icircn 1901 icircn regiunea Hunan Se trăgea dintr-o fa-milie săracă mama fiind creștină de-votată iar tatăl un cercetător al con-fucianismului dar care a murit cacircnd băiatul avea șapte ani Icircn studiile sale a fost ajutat de Misiunea Luterană Norvegiană care l-a icircndrumat către Universitatea Ludwig Maximilian din Muumlnchen unde a obținut doctoratul icircn economie politică

Ho a intrat icircn serviciul diplomatic chinez fiind mai icircntacirci acreditat icircn Tur-cia apoi icircn 1937 a fost secretar unu la Legația chineză de la Viena După Anschluss icircn 1938 a devenit consul general Fiind vorbitor de germană și-a făcut mulți prieteni printre evreii din Viena

Urmărind desfășurarea conferinței de la Evian din 1938 diplomatul chi-nez și-a dat seama că icircn afară de Republica Dominicană nicio țară nu a fost de acord să primească un nu-măr semnificativ de refugiați evrei A decis să acționeze singur și contrar dispozițiilor superiorilor lui a acordat din motive umanitare 185000 de vize pentru evreii austrieci Destinația era

Shanghai și aproximativ 30000 din-tre ei s-au și refugiat acolo El și-a continuat activitatea pacircnă icircn 1940 cacircnd a fost rechemat O parte dintre refugiații evrei a rămas la Shanghai 10 ani suportacircnd ocupația japoneză alții au reușit să plece către diferite destinații Hong Kong Filipine Israel sau SUA

Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial Ho a icircndeplinit misiuni mili-tare și diplomatice pe lacircngă puterile aliate După victoria comunistă din China a plecat icircn Taiwan și a servit ca ambasador pacircnă icircn 1973 S-a retras la San Francisco unde și-a scris car-tea de memorii Cei 40 de ani ai mei ca diplomat El și-a explicat decizia icircn felul următor bdquoVăzacircnd situația dra-matică a evreilor era firesc să simți o profundă compasiune și ca om să te implici să-i ajuțirdquo

La cererea unor supraviețuitori icircn urma eforturilor sale icircn 2001 Yad Va-shem i-a acordat titlul de bdquoDrept icircntre Popoarerdquo și a relevat că Ho a fost unul dintre primii diplomați care au emis vize pentru a-i salva pe evrei de Holo-caust Cei care au cunoscut activita-tea lui au afirmat pe drept cuvacircnt că a salvat mai mulți evrei decacirct Oskar Schindler (EG)

După 80 de ani

Un sul de Tora dispărut revine comunității evreilor din Rotterdam

Un sul de Tora dispărut dintr-o sinagogă olandeză icircn timpul invaziei naziste a fost descoperit 80 de ani mai tacircrziu și redat comunității evreilor relatează site-ul Jewish Telegraphic Agency Sulul la prima vedere păstrat de-a lungul vremii icircn stare foarte bună aparținea unei sinagogi din Dordrecht a afirmat Chris den Hoed președintele Comunității Evreilor din Rotterdam - NIG

De multă vreme sulul se afla la familia Penning din Dordrecht dar icircntr-o zi cineva din familie l-a menționat istoricului local Kees Weltevrede spunacircnd

că nu se știe cum a ajuns la ei Atunci Weltevrede s-a dus la NIG

Știrea i-a bucurat pe mem-brii comunității bdquoNimeni nu știa ce s-a icircntacircmplat cu sulul din Dordrecht S-a presupus că s-a pierdut icircn timpul Holocaustu-lui ca și multe alte obiecte de cult a declarat istoricul Familia Penning nu a cunoscut originea sulului care a și fost predat

comunității evreilor a afirmat Chris den Hoed Rotterdam este foarte aproape de Dordrecht

Pacircnă la urmă calea străbătută de sulul de Tora a fost descoperită După ce icircn 1940 sinagogile au fost icircnchise icircn urma ocupației naziste mai multe obiecte de cult au fost luate de Meijer Michiel Cohen un evreu care deținea o uzină de prelucrare a metalelor El a supraviețuit Holocaustului dar cu traume grave Fabrica a fost cumpărată de la Cohen de Aart Bezemer El a găsit sulul și i l-a dat lui Kees Penning un respectat profesor din Dordrecht care a murit icircn 2001 Văduva lui Tineke i-a povestit istoricului despre sul și icircn acest fel a fost redat comunității evreiești

Numai 60 de evrei din comunitatea din Dordrecht care număra mai multe sute de membri au supraviețuit Holocaustului iar icircn anii 1980 comunitatea ca atare a icircncetat să mai existe

Acum sulul este examinat pentru a se stabili dacă se mai poate folosi la slujbe și dacă are părți deteriorate care ar necesita restaurarea (EG)

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

O sinagogă icircn memoria victimelor de la Babii Iar

Constelații diamantine ndash aprilie 2021

Semnalăm apariția unui nou număr al publicației de cultură Constelații di-amantine editată sub egida Ligii Scri-itorilor Romacircni și a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din Romacircnia

Bogatul sumar tematic reunește ca de obicei o serie de articole pe teme culturale icircndeosebi literare bio grafii ale unor oameni de litere precum și fragmente ale unor creații poetice Filosofia și istoria ideilor și a culturii se regăsesc și ele icircn paginile revis tei coordonate de redactorul-șef Doina Drăguț Nu icircn ultimul racircnd versurile unor autori contemporani au menirea de a completa orizontul cultu ral desăvacircrșit propus cititorilor (DD)

Prințul Filip al Marii Britanii

ndash un apropiat al evreilor

Dintre membrii familiei regale britanice prințul Filip soțul reginei Elisabeta decedat de curacircnd a fost persoana cea mai apropiată de evrei și de cauzele evreiești scrie publicația The Jewish Telegraphic Agency Mama lui prințesa Alice a Greciei a adăpostit icircn timpul celui de al Doilea Război Mondial o fa-milie de evrei iar pentru acest gest Yad Vashem muzeul israelian al Holocaustului i-a acordat titlul de bdquoDrept icircntre popoarerdquo

Ofițer icircn marina britanică prințul a participat la efortul de război an-tihitlerist și a avut o atitudine critică față de colaboratorii naziști inclusiv față de cei din familia lui Trei dintre surorile prințului s-au căsătorit cu nobili germani care l-au sprijinit pe Hitler Icircn aceeași măsură l-a repudiat pe fostul rege Edward al VIII-lea un-chiul reginei cu simpatii pronaziste

Icircn decursul vieții Filip a participat la evenimente evreiești și proisraeli-ene Ca susținător al prezervării me-diului icircnconjurător el a vorbit de mai multe ori la manifestările organizate de Fondul Național Evreiesc și a spon-sorizat și alte evenimente evreiești Icircn 1994 a fost primul membru al fa-miliei regale britanice care a efectuat o vizită icircn Israel cu prilejul acordării post-mortem a titlului de bdquoDrept icircntre popoarerdquo mamei sale Icircn același timp a vizitat mormacircntul acesteia de pe Muntele Măslinilor și la Yad Vashem a plantat un tei icircn memoria prințesei Alice bdquoHolocaustul a fost cel mai ori-bil eveniment din icircntreaga istorie a evreilor și va rămacircne icircn memoria vi-itoarelor generații De aceea este o atitudine foarte generoasă că aici se evocă și gestul a milioane de oameni care ca și mama mea au icircmpărtășit durerea și suferințele dumneavoastră și au făcut fapte modeste pentru a atenua oroareardquo a spus prințul la Yad Vashem

Liderii evrei din Marea Brita-nie și-au exprimat compasiunea la vestea morții prințului Viața lui Filip bdquos-a desfășurat icircn serviciul public de la participarea lui icircn marina bri-tanică icircn timpul celui de al Doilea Război Mondial la zecile de mii de angajamente pe care le-a icircndeplinit timp de 65 de ani icircn numele famili-ei regalerdquo a declarat Marie van der Zyl președinta Comisiei Deputaților Evrei Britanici La racircndul său Reu-ven Rivlin președintele Israelului și-a exprimat compasiunea pen-tru decesul prințului prin cuvintele tradiționale bdquoFie ca memoria lui să fie binecuvacircntatărdquo (EG)

Irina Marin-Cajal ndash să prețuim folclorul și tradițiile minorității rome

Ziua de 8 aprilie este și Sărbătoa-rea etniei romilor din Romacircnia oca-zie cu care Grupul Parlamentar al Minorităților din Romacircnia icircn partene-riat cu Asociația Partida Romilor Pro-

Europa au organizat la Palatul Par-lamentului o masă rotundă intitulată bdquoRomacircnia patria comună și indivizibi-lă a tuturor cetățenilor săirdquo A fost dis-cutată importanța adoptării Declarației

Camerei Deputaților privind condam-narea antisemitismului discriminării rasismului și xenofobiei pe agenda discuțiilor figuracircnd și creșterea gradu-lui de conștientizare a problemelor cu care se confruntă minoritatea romă din Romacircnia precum și aspecte juridice și culturale legate de viața minorității rome icircn țara noastră

Prezentă la manifestare Irina Marin-Cajal subsecretar de stat la Ministerul Culturii și președinta Comi-siei de Etică și Mediere a Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia a subliniat icircntre altele că bdquoastăzi sun-tem datori a rememora și a evidenția identitatea culturală lingvistică fol-clorul și tradițiile minorităţii rome ndash a doua ca importanță după numărul membrilor săi

Este de notorietate că romii au ex-celat dintotdeauna icircn domeniul artelor muzicale interpretative icircn domeniul meșteșugurilor că au fost și sunt o

prezență constantă icircn racircndul actorilor și că au avut reprezentanți de seamă icircn literatură ndash Ion Budai Deleanu și Ion Barbu (Dan Barbilian) fiind cele mai proeminente numerdquo

Icircn final vorbitoarea a subliniat bdquoexistența unor decalaje economice și sociale care reclamă intensificarea eforturilor autorităților administrației publice centrale și locale pentru in-cluziunea socială a cetăţenilor romi pentru combaterea discriminării urii și intoleranței Icircn această privință Minis-terul Culturii și-a asumat un rol activ icircn promovarea și protejarea identității și diversității culturale icircn protejarea conservarea și dezvoltarea culturii limbii tradițiilor și patrimoniului cultu-ral al minorității romerdquo

Organizatorii i-au decernat Irinei Marin-Cajal o Diplomă de excelență bdquopentru contribuția la promovarea și dezvoltarea culturii și identității minorității rome din Romacircniardquo (AM)

De Iom Hașoah ziua comemorării victimelor Holocaus tului la Kiev a fost inaugurată o nouă sinagogă Ea a fost ridicată lacircngă prăpastia de la Babii Iar acolo unde icircn ajun de Iom Kipur 1941 icircn decurs de două zile naziștii au icircmpușcat peste 33000 de evrei ndash bărbați femei și copii Este o sinago-gă-simbol și va face parte din Centrul

Memorial al Holocaustului Babii Iar Acesta este o inițiativă privată crea-tă icircn 2016 și are menirea de a cule-ge date istorice mărturii și povestiri care pacircnă de curacircnd au fost trecute sub tăcere precum și de a identifica victimele ndash scrie publicația evreiască Allgemeiner care apare icircn SUA

bdquoEste un eveniment semnifica-

tiv deoarece demonstrează anga-jamentul guvernului ucrainean de a recunoaște asasinatul icircn masă de pe teritoriul ucrainean cu atacircția ani icircn urmărdquo a declarat Mark B Levine vicepreședinte executiv al Coaliției Naționale de Sprijin pentru Evreimea Euro-Asiatică Sinagoga face parte dintr-un proiect mai vast de a crea

un complex al credințelor care să in-cludă case de rugăciuni pentru evrei creștini și musulmani deoarece aco-lo au fost executate și persoane din rezistența ucraineană precum și ho-mosexuali romi și handicapați Lacircngă sinagogă se icircnalță de acum o biserică ortodoxă și icircn viitor vor fi construite bi-serici și pentru alte credințe Numărul

total al victimelor de la Babii Iar este de aproximativ 100000 fiind cea mai mare groapă comună din Europa

Sinagoga este singurul monument pentru victimele icircmpușcate ale Ho-locaustului Structura sinagogii este confecționată din bacircrne de lemn de stejar de 100 de ani Plafonul este decorat cu o hartă a cerului icircnstelat care reproduce poziția stelelor la 29 septembrie 1942

Patrick Debois preotul catolic care icircn ultimii 17 ani și-a dedicat viața des-coperirii și identificării gropilor comu-ne ale evreilor asasinați de naziști icircn Europa de Est ocupată a explicat că documentarea și evocarea memori-ei victimelor Holocaustului executate prin icircmpușcare sunt mai importante decacirct oricacircnd bdquoLa Auschwitz sau icircn alte lagăre naziste de exterminare există locuri de vizitat Identificarea victimelor prin icircmpușcare se bazează pe găsirea unor martori oculari care să indice locurile de execuție și gro-pile comune Depunem eforturi să gă-sim dovezi Oamenii doresc să spună adevărul Trebuie să păstrăm gropile comune Fără aceste dovezi numărul negaționiștilor va crește icircn timp ce supraviețuitorii vor muri Dacă nu vom avea dovezi ale crimei nu-i vom pu-tea trage la răspundere pe asasinirdquo a declarat părintele pentru Allgemeiner (EG)

Panedemia de coronavirus a intensificat diferite formehellip

social media ca-racterizate prin

agresivitate și abuzuri verbale Un fe-nomen nou este bdquozoom-bombingrdquo-ul respectiv icircntreruperea unor conferințe organizate de centre comunitare evreiești organizații studențești a unor slujbe din sinagogi Hackerii au plasat simboluri naziste pe aceste platforme Numai icircn SUA au avut loc 200 astfel de evenimente

Grupurile extremiste mai ales de extremă dreapta respectiv suprematiști albi și neonaziști s-au mutat pe darknet care s-a dezvol-tat anul trecut Aici se pot duce fără opreliști campanii antisemite De ace-ea s-au redus manifestările antisemite

de pe social media accesibile și s-au icircnmulțit cele de pe darknet

Oponenții vaccinărilor au pus sem-nul egalității icircntre restricțiile și caranti-na menite să limiteze pandemia și mă-suri ale regimului nazist Lockdown-ul era comparat cu icircncarcerări icircn gheto-uri și lagăre de concentrare iar vac-cinurile cu experimente medicale din lagăre Certificatele de vaccinare erau considerate ca procedurile de selec-tare din lagărele naziste Campania de succes dusă de Israel icircmpotriva Covid și faptul că la conducerea unor firme producătoare de vaccinuri se află evrei au fost folosite la susținerea acuzațiilor că israelienii și evreii vor să profite de pe urma pandemiei

(Urmare din pag 16)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 21

că la anul ne vom putea icircntacirclni cu toții la Ierusalim

Icircn continuare la Templul Coral prim-rabinul Rafael Shaffer și prim- cantorul Emanuel Pusztay au rostit icircn ebraică și romacircnă rugăciunea pentru Statul Israel

La inițiativa Lucianei Friedmann președinta CE Timișoara a fost pre-zentat Centrul Național Shalva din Ie-rusalim un institut unic icircn lume pentru tratarea copiilor și tinerilor cu diferite dizabilități fizice și psihice Un grup de copii reprezentativi a transmis un mesaj special pentru comunitatea evreiască din Romacircnia și a invitat doritorii să facă o vizită la centru de-oarece numai icircn acest fel se poate icircnțelege activitatea ce se desfășoară acolo Un aspect interesant a fost scos icircn evidență de o reprezentantă a grupului și anume efectul benefic al Acordurilor Abraham care au permis stabilirea de legături cu organizații din Emiratele Arabe Unite și Bahrain Un frumos concert a fost apoi prezentat de Shalva Band icircmpreună cu Orches-tra Filarmonică a Israelului iar soliștii uneia dintre melodiile compuse de Simon amp Garfunkel au fost din Emira-tele Arabe Unite

Urări de bdquola mulți ani Israelrdquo au fost transmise de copiii Grădiniței Gan Eden de artistul grafic Sergiu Vasile iar Adrian Gueron directorul JCC a transmis mesaje de felicitare de la fa-milii din Israel

Un cadou muzical deosebit a fost oferit de Silvian Horn vicepreședintele CEB După ce a comunicat celor care urmăreau evenimentul bucuria de a fi icircmpreună de Ziua Israelului el a ară-tat că CEB vrea să le facă o mică sur-priză A fost vorba de un mic program interpretat de Corul Templului Coral iar cireașa de pe tort a fost invitata Carla Mușat care a interpretat cu mă-iestrie bdquoIerușalaim șel Zahavrdquo

Un mesaj formulat din toată inima a fost trimis și de solistul Izhar Cohen cacircștigătorul ediției din 1978 a Euro-visionului Trebuie să fim macircndri că suntem evrei și nu trebuie să ne te-mem de nimeni a spus cacircntărețul El și-a exprimat speranța ca după pan-demie să poată vizita Romacircnia și a interpretat unul dintre cacircntecele sale

Un moment muzical deosebit a fost interpretarea de către Alexandra

Chelu și Florin Chelu Madeva a melo-diei Lech Eli transmisă din frumoasa Sinagogă din Oradea

Evenimentul a luat sfacircrșit cu inter-pretarea imnurilor Romacircniei și Israe-lului de către Carla Mușat și prim-rabi-nul Shraya Kav de la Oradea

Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial după ocuparea Franței de către armata germană au fost crea-te mai multe rețele de rezistență icircn funcție de orientarea politică a mem-brilor lor Una dintre ele comunistă a fost FTP-MOI (Francs-Tireurs et Parti-sans-Main drsquoOeuvre Immigreacutee) mică dar foarte eficientă și care acționa icircn regiunea pariziană a fost creată de Boris Holban (Bruhman) evreu pro-venind din Basarabia scrie publicația franceză JForum Născut la Ataki dar crescut la Cernăuți icircn 1929 a aderat la Partidul Comunist Romacircn regiunea Hotin Pentru acțiunile desfășurate a fost arestat și condamnat la șase ani de icircnchisoare fiind icircnsă amnistiat icircn 1932 A părăsit Romacircnia icircn 1937 cu intenția de a se angaja icircn Brigăzile Internaționale pentru a lupta icircn Spa-nia trecacircnd mai icircntacirci prin Cehoslo-vacia și ajungacircnd icircn vara lui 1938 icircn Franța Datorită hotăracircrii guvernului spaniol din septembrie 1938 de a re-trage Brigăzile Internaționale de pe front a rămas la Paris și icircn 1939 la izbucnirea războiului s-a angajat icircn-tr-un regiment de voluntari străini Făcut prizonier a reușit să evadeze Ajuns la Paris Holban a recrutat lup-tători antifasciști organizacircnd icircn martie

1942 grupul parizian FTP-MOI Acest grup a desfășurat numeroase acțiuni icircmpotriva ocupanților germani pre-cum sabotaje și atacuri icircmpotriva mi-litarilor germani izolați sau icircn grupuri Fiind icircn dezacord cu direcția Partidu-lui Comunist Francez care cerea in-tensificarea acțiunilor Holban a fost demis de la conducerea grupului icircn iulie 1943 fiind icircnlocuit cu Missak Manouchian Holban a apreciat icircn mod justificat că din cauza presiunii poliției rețeaua este pe cale de des-trămare Scurt timp după aceea icircn urma unei trădări rețeaua cade și icircn februarie 1944 membrii și liderul lor sunt executați Icircn decembrie 1943 Holban este rechemat de conducerea FTP El icircl descoperă și-l execută pe trădător Rămacircne conducătorul militar al grupului pacircnă la eliberarea Parisu-lui icircn august 1944 cacircnd a fost numit comandant al Batalionului 5122 for-mat din voluntari străini

După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial la sugestia conducă-torilor Partidului Comunist Francez Holban se icircntoarce icircn Romacircnia unde a fost ridicat la gradul de general și a ocupat diferite funcții icircn armată Icircn 1950 icircn perioada epurărilor a fost demis din armată și trimis ca inginer

icircntr-o fabrică de textile domeniu icircn care a lucrat pacircnă la ieșirea la pensie icircn 1970

Mai tacircrziu revine icircn Franța iar la 8 mai 1994 sub Arcul de Triumf președintele Franccedilois Mitterrand icircl de-corează cu Legiunea de Onoare

EVA GALAMBOS

Boris Holban erou al Rezistenței franceze

Solomon Marcus cinci ani

de la intrarea icircn posteritate

Solomon Marcus de la dispariția căruia au trecut cinci ani face parte dintre oamenii de care se vorbește la prezentul continuu Icircnzestrat deopotri-vă pentru științele exacte și cele uma-niste pe care a știut să le icircmbine icircntr-o simbioză proprie cu o operă recunos-cută icircn plan național și internațional savantul este alături de Grigore Moisil fondator al studiilor interdisciplinare la noi utilizacircnd matematica icircn lingvistică analiză teatrală științe naturale soci-ologie Tot ceea ce a construit a avut ca punct de pornire icircncredințarea că fiecare domeniu de creație include o componentă artistică și una științifică Oferea exemple ilustre icircn acest sens de pildă bdquoEticardquo lui Spinoza bdquoScrierilerdquo lui John Duns Scotus Se sprijinea de asemenea pe ce au făcut anticii Un argument era Pitagora punacircnd bazele muzicii icircn limbaj matematic Semnul icircntrebării baza iudaismului funcționa icircn tot ce citea bdquoIcircndoiala ndash obișnuia să spună ndash mi se pare starea de spirit cea mai productivă și n-aș renunța la ea niciodatărdquo

Mezin icircn familia bdquoCroitorului din Backrdquo ndash cum icircși intitula unul dintre frați scriitorul Marius Mircu una din-tre cele mai bune cărți ale sale Back fiind formula anglicizată pentru Bacă-ul lor natal ndash Solomon Marcus a trăit toate dramele euforiile decepțiile generației sale Era adolescent icircn perioada de emergență a extremei drepte icircn Romacircnia A purtat steaua galbenă a făcut muncă obligatorie a fost dat afară din liceul de stat la scurt timp după examenul de ad-mitere unde intrase printre primii A continuat să icircnvețe la liceul evreiesc din Bacău Nu se limita la ceea ce se preda icircn clasă Era pasionat de Emi-nescu Arghezi Bacovia Baudelaire Rilke Printre dramaturgi preferați erau Ibsen Strindberg Caragiale Cacirct de fertilă a fost atracția s-a vă-zut Icircn vremuri de icircncercare cacircnd evreilor scoși icircn afara legii li se pre-gătea deportarea tacircnărul se rezema pe icircnvățătură moștenire ancestrală de rezistență Pasiunea pentru mate-matică icircnsă prima A avut chiar de suferit din această cauză Discuta despre bdquopartizanii geometriei neeucli-dienerdquo icircmpreună cu cacircțiva colegi pe o bancă icircn parc Era mai-iunie 1944 Frontul antinazist se apropia Agenții Siguranței ndash la pacircndă Au auzit cu-vacircntul bdquopartizanrdquo I-au dus la poliție i-au bătut i-au ținut icircn arest Urmau să fie judecați la Curtea Marțială No-rocul lor lipsa de probe acuzatoare

Imediat după Eliberare icircn fața unei comisii profesorale din icircntrea-ga Moldovă a fost primul pe lista absolvenților de bacalaureat După facultatea de matematică terminată cu brio discipolul lui Miron Niculescu și Grigore Moisil devenit treaptă cu treaptă profesor universitar acade-mician laureat a prestigioase premii a rămas pacircnă la sfacircrșit apropiat de viața culturală a comunității sale

IULIA DELEANU

73 de ani de independență a Israeluluidiversitate pe icircnțelegere re-

ciprocă și experiențe icircmpărtășiterdquo Președintele Israelului și-a exprimat convingerea că numai icircmpreună cu toate comunitățile bdquose va putea com-bate cu succes antisemitismul se va putea icircntări educația evreiască și pro-mova păstrarea memoriei Holocaus-tuluirdquo

Icircn ziua de 15 aprilie președintele Israelului a fost gazda evenimentului bdquoAll Israel from Jerusalemrdquo și a cere-moniei anuale de decorare a 120 de militari desfășurată icircn grădina Pala-tului Prezidențial Cu acest prilej Ri-vlin a apreciat meritele forțelor armate israeliene icircn păstrarea integrității sta-tului evreu și a securității poporului Is-raelului bdquoVă mulțumesc pentru sacri-fiicile voastre pentru profesionalismul vostru pentru exemplul pe care ni-l dați pentru securitatea pe care ne-o oferiți pentru faptul că ne simțim pu-ternici și că putem face față oricărei provocărirdquo

Israelul sărbătorit la BucureștiAmbasada Israelului icircn Romacircnia a

organizat o sărbătorire online a celei de a 73-a aniversări a independenței de stat a Israelului festivitate apreci-ată de participanți după cum a reieșit și din cuvintele calde scrise de aceștia icircn Cartea de Onoare a oaspeților

bdquoStatul Israel sărbătorește 73 de ani de independență de democrație și progresrdquo a spus icircn limba romacircnă ambasadorul David Saranga El a subliniat că icircn aceste decenii Israelul a devenit bdquoun lider global icircn medicină agricultură apărare IT și multe alte-lerdquo iar tehnologiile israeliene ajută oa-menii din toate colțurile lumii

Diplomatul a mai evidențiat că Is-raelul este o țară bdquocu gene multicul-turale printre care și romacircneștirdquo dat fiind că bdquomulți evrei din Romacircnia au contribuit la succesul Statului Israelrdquo iar ei reprezintă azi bdquoo punte vierdquo icircntre cele două țări

Icircn final gazda evenimentului a urat bdquola mulți anirdquo celor 95 milioane de isra-elieni iar romacircnilor le-a mulțumit pen-tru toți acești ani de prietenie Amintim

că Romacircnia a fost singura țară din es-tul Europei care nu a icircntrerupt relațiile diplomatice cu Israelul icircn 1967

Cei care au luat parte la eveni-mentul virtual organizat de Ambasada Israelului la București au putut urmări scurte filme despre dezvoltarea Israe-lului grija autorităților pentru cetățeni inclusiv pentru copii și pentru bătracircni O mare plăcere a fost și secțiunea dedicată gastronomiei israeliene pre-cum și invitația la un scurt moment muzical

JCC FCER CEB și JDC au mar-cat online printr-o inițiativă comună cea de a 73-a a aniversare a Israelu-lui Participarea a fost masivă eveni-mentul fiind urmărit pe Zoom de 100 de persoane alte 100 conectacircndu-se pe Facebook

Ery Pervulescu responsabil cu programele naționale ale JDC și-a exprimat regretul că și icircn acest an tre-buie să ne icircntacirclnim online din cauza pandemiei dar și speranța că anul vi-itor vom putea sărbători prin prezența fizică aniversarea Israelului modern

Deputatul Silviu Vexler preșe-dintele FCER a fost purtătorul unei vești bune respectiv că icircncepacircnd cu 23 mai persoanele vaccinate vor putea călători icircn Israel care a reușit să cacircștige bătălia cu boala De peste un an el este dezamăgit că nu poate pleca icircn Israel nici oficial nici ca să-și viziteze familia sau prietenii dar acum situația se va schimba Citacircnd cuvintele lui Shimon Peres vorbitorul a afirmat că trebuie să ne păstrăm speranța să fim optimiști Modelul de speranță și curaj al Israelului trebuie să devină un simbol o lumină care să ne indice drumul a spus președintele Federației

ES Amir Sagron viceambasado-rul Statului Israel a arătat că cele opt zile de rememorare care se finalizea-ză cu Ziua Israelului reflectă puterea actuală a patriei ancestrale De-a lun-gul istoriei evreii s-au confruntat cu multe obstacole pentru a supraviețui dar au reușit să depășească toate icircncercările Astăzi suntem macircndri de statul modern Israel și de realizările sale și vom face totul să-l apărăm Amir Sagron și-a exprimat speranța

(Urmare din pag 1)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Dar este doar o decla ra -

ție Mult mai impor tantă ar fi aplicarea legilor existente de combatere a anti-semitismului xenofobiei intoleranței urii de rasă

Dl deputat Silviu Vexler a luptat și luptă permanent cu manifestările de antisemitism Dar el este un singur om

Este comod să spunem bdquoE trea-ba lui să rezolve de aia e deputat și președinterdquo

Dar ar fi o groaznică greșeală Fi-ecare dintre noi trebuie să icircși aducă o contribuție icircn această luptă

Evrei și neevrei Pentru că evreii sunt doar cea

mai bdquotradiționalărdquo țintă a extremiștilor Icircnsă istoria ne arată că foarte curacircnd

intoleranța xenofobia atacurile se extind către toți cei care sunt altfel Toți cei care nu aderă la ideologia extremiștilor devin suspecți și drept urmare ținte

Ținte mai icircntacirci ale atacurilor ver-bale apoi

Lucrurile trebuie oprite acum icircna-inte de a degenera

Și icircn astfel de situații nu pot exista abți neri Pentru că fiecare abținere este de fapt un sprijin pen-tru extremiști

Ovidiu Victor Ganţ deputatSperăm ca justiția să-și facă trea-

ba Legi avem trebuie doar aplicate Asta dacă pretindem că suntem stat de drept

Declarație privind unele manifestări cu caracter antisemithellip(Urmare din pag 3)

Marșul celor Vii dedicat anul acesta și salvatorilor de vieți din spitale

Iom Hașoah icircn Israel și icircn Romacircniaasupra lucrării Ceilalți Schin-

dleri a lui Agnes Grunwald-Spier a cărei temă o constituie oamenii care au salvat evrei icircn timpul Holocaus-tului A fost difuzat și un interviu cu autoarea care a povestit despre tatăl ei deportat și supraviețuitor După război nu a mai vrut copii spunacircnd că bdquoaceasta nu este o lume icircn care să dai viață unui copilrdquo Tatăl ei s-a sinu-

cis cacircnd autoarea avea zece ani

Andrei Klein năs-cut icircn trenul care o ducea pe mama lui icircn Transnistria a vorbit despre solidaritatea de-por taților fără ajutorul cărora el nu ar fi putut

fi adus pe lume Vorbitorul a subliniat importanța educării tinerelor generații care din neștiință neagă Holocaustul

Dr Gelu Duminică sociolog a afirmat că pentru el Holocaustul icircn-seamnă și deportarea icircn Transnis-tria a rudelor lui bdquoAm senzația că nu

ne-am icircnvățat lecția Mă tem pentru ceea ce ar putea păți copiii noștri din partea celor care injectează ura Este incalificabil ata-cul la adresa Teatrului Evreiesc de Stat și a Maiei Morgenstern Di-versitatea este foarte frumoasă oa-menii sunt egali aici și icircn cerurirdquo

Aflat la Memorialul Holocaustului din cen-trul Bucureștiului regi-zorul David Schwartz a transmis un apel la solidaritate și prezență civică evocacircndu-l pe pastorul luteran Mar-tin Niemoumlller unul

dintre reprezentanții Rezistenței ger mane

De la Universitatea Națională de Muzică din Capitală violonistul Dan Schor și pianista Cristina Popescu Stănești au interpretat melodia Abo-deh de Ernest Bloch

(Urmare din pag 5)

BERESHIT a treia ediție onlineprezintă atacirct proză cacirct și

piese muzicale El a amintit marele succes al bdquoScripcarului pe acoperișrdquo jucat pe scena teatrului idiș bdquoNimeni nu credea că vom reuși după reali-zarea filmului dar piesa a fost jucată timp de doi ani numai la New York și apoi icircn turnee icircn America și Europardquo a spus Mlotek

Traducerea a fost realizată de Lu-ciana Friedmann

Respectul față de ființa umanăLibertatea icircnseamnă respectarea

Ordinii ndash Seder Icircnseamnă schimba-rea mentalității de sclav care se pro-duce mai greu dovadă ndash derapajele din peregrinarea icircn pustiu regretul pentru fosta stabilitate recăderea icircn idolatrie Au fost principalele teme din intervenția directorului JCC-Iași Albert Lozneanu icircntr-una dintre se-siunile Limmud Există și azi forme de sclavie copii exploatați sexual căsătorii forțate răpiri etc Condiția esențială a libertății este respectul față de ființa umană Libertatea presu-pune combaterea falsurilor care incită la antisemitism ieri și azi Invitații săi au fost rabinul yehoshua Aharono-vitch și Filip Petraru Primul a sub-liniat că noi celebrăm Binele de Ha-nuca ndash miracolul uleiului luminacircnd opt zile icircn loc de una nu oștenii căzuți din armata lui Antiohus al IV-lea de Purim ndash salvarea evreilor din Imperiul Babi-lonian nu moartea lui Haman de Pe-sah ndash trecerea Mării Roșii nu icircnecul ostașilor egipteni Filip Petraru a con-siderat exodul un bdquoelement esențial al iudaismuluirdquo amintit zilnic la Șaharit Exodul ar fi trebuit să dureze doi ani Din cauza greșelilor făcute de poporul evreu a fost prelungit cu icircncă 38

Complexitatea vieții comunitareAcesta a fost subiectul uneia din-

tre conferințele sesiunii Limmud susținută de Felix Koppelmann președintele comunității evreilor din Oradea și de Robert Schorr director al JCC Oradea După aprecierile fă-cute legate de Bereshit președintele a vorbit despre modalitățile icircn care comunitatea a reușit să depășească dificultățile create de pandemia de coronavirus Astfel a arătat el viața evreiască se desfășoară icircn continua-re s-a asigurat minianul există rabin funcționează cantina cașer se mani-festă preocupare față de cimitire Par-tea complicată este viața socială care icircn condițiile actuale se desfășoară cu dificultate Dar chiar și așa comuni-tatea are grijă de membrii ei depune eforturi pentru icircmbunătățirea calității vieții lor Președintele Koppelmann a oferit ajutorul comunității orădene tu-turor celor icircn nevoie

Adrian Gueron directorul JCC București a organizat secțiunea

Limmud intitulată bdquoLa distanță dar icircmpreună ndash provocări și oportunități comunitare icircn perioada pandemieirdquo iar Luciana Friedmann președinta comunității timișorene pe cea denu-mită bdquoIudaismul și catastrofele ndash cum privim pandemiardquo

bdquoȘcoala de teatru din Romacircnia a fost și este excelentărdquo

Invitată specială a acestei ediții Bereshit a fost bdquomarea doamnă a tea-trului israelianrdquo Lia Koumlnig după cum a prezentat-o Robert Schorr direc-tor al Departamentului Cultură Isto-rie Artă și Media al FCER și al JCC Oradea Legăturile sale cu teatrul idiș din Romacircnia sunt moștenire de fami-lie Tatăl ei actor icircn trupa din Vilna a fost de multe ori icircn Romacircnia Icircntr-un spectacol de revistă cu textul scris de Ion Pribeagu și jucat la teatrul idiș din Capitală mama Liei Dina Koumlnig a in-terpretat o poezie dedicată fiicei sale Mamă și fiică s-au născut la Lodz Icircn 1939 cacircnd naziștii au ocupat Polonia se aflau icircn turneu la Cernăuți Dina a fost angajată la Teatrul Evreiesc din Chișinău Icircn 1941 trupa a fost eva-cuată icircn Uzbekistan După război Dina și Lia au revenit la București Vi-itorul ei soț Herman Stolper regizor și scriitor idiș a convins-o să vină la o audiție pentru angajare la TES Avea 17 ani bdquoMama a spus laquoAre acel ceva care o să umple ultimul racircnd din salăraquo Am urmat școala de artă dramatică din București care a fost și este ex-celentă Toți colegii care au icircnvățat teatru icircn Romacircnia sunt apreciați La TES am lucrat cu regizori foarte buni Mauriciu Secler Ginel Teodorescu Lui Ginel icirci mulțumesc și acum Am avut norocul să joc cu Sevilla Pastor Mano Rippel mămica mea Dina Icircn 1961 icircmpreună cu soțul meu am ple-cat icircn Israel acțiune foarte curajoasă fiindcă nu cunoșteam limba Am in-trat icircn Ulpan ca s-o icircnvățăm Am fost angajați la Habima Icircn 1962-1963 am fost cunoscută și recunoscută Am avut o carieră frumoasă care ndash sla-vă Domnului ndash continuă laquoCe bine că exiștiraquo icircmi spun azi oamenii pe stradărdquo

bdquoEste o onoare să o avem printre noi pe marea doamnă a teatrului is-raelian a spus Israel Sabag Lia Kouml-nig este laureată a Premiului Israel și a multor alte premii Știe șase limbi Imediat după război a lucrat cu Joint-ul din Romacircniardquo

Invitată de Ery Pervulescu să vină icircn turneu icircn Romacircnia Lia Koumlnig a mărturisit că-și dorește să trecem cu bine de pandemie și să dea curs invitației

Mulțumirile coordonatorului pen-tru toți participanții ndash profesori tra-ducători moderatori președinți de comunități directori JCC ndash au icircncheiat evenimentul

(Urmare din pag 6)

Irving Layton ndash de la Tacircrgu-Neamțhellipsistematică și ipocrizia mon-

struoasă a regimurilor totalitare al omului care condamnă perversiunile și ipocriziile bdquoburghezilor și imperialiștilor europenirdquo Desigur inițial critica li-terară oficială nu a acceptat ușor o asemenea viziune dar notorietatea lui Irving Layton susținută de noi-le generații de scriitori l-a impus pe poetul născut la Tacircrgu-Neamț pacircnă la includerea (de două ori) pe bdquolista scurtărdquo a Premiului Nobel pentru lite-ratură din anii 1982 și 1983

Icircn Romacircnia poetul canadian e puțin cunoscut Pe de o parte datorită relației sale de prietenie cu Leonard

Cohen (din vremea cacircnd acesta i-a fost student la Univ McGill) Iar pe de altă parte din antologia Poeți canadi-eni contemporani (de limbă engleză) icircntocmită și tradusă de Ion Caraion unde figurează cu 20 de texte (Edit Albatros București 1978 col bdquoCele mai frumoase poeziirdquo nr 164) Atacirct căci nu avem pacircnă acum o antologie de autor icircn limba romacircnă

Irving Layton a decedat icircn 4 ianua-rie 2006 (la Montreacuteal) cenușa lui fiind icircmprăștiată icircn mod bdquoanonimrdquo icircn jurul unui copac (neidentificat) conform unei cerințe testamentare Doar ope-ra i-a rămas icircn bibliotecile din toată lumea ca o referință majoră

(Urmare din pag 15)

doctorului An-thony Fauci

consilier pe probleme medicale al președintelui american Joe Biden și al fostului președinte Donald Trump și conducător al strategiei de combatere a pandemiei de coronavirus icircn Statele Unite ale Americii

bdquoBinele și răul există icircn același timp icircn jurul nostru iar noi suntem liberi să alegem o cale sau alta Cred că arta de a vindeca pe cel icircn suferință s-a născut din bunătate Același funda-ment cred că vă ghidează și pe voi toți cei care vă amintiți și duceți mai departe vocile celor care au pierit icircn Holocaustrdquo a spus dr Anthony Fauci icircn timpul ceremoniei

Mesaje din Romacircnia pentru Marșul celor Vii

Icircn calitate de reprezen-tant oficial icircn Romacircnia al Inter-national March of the Living Fundația Magna cum Laude- Reut ndash Complexul Educațional Lau-de-Reut participă anual la Marșul celor Vii icircntre Auschwitz și Birke-nau un program educativ anual care aduce peste 20000 de persoane din icircntreaga lume la lagărele nazis-te din Polonia ca să studieze isto-ria Holocaustului și să icircnțeleagă ră-dăcinile prejudecăților intoleranței

și urii o adevărată lecție de istorie pe viu Tradiția March of the Living este de a insera mesaje de aducere aminte și compasiune pe plăcuțe de lemn plasate pe linia de cale ferată care aducea trenurile morții toate aceste plăcuțe fiind apoi colectate de organizatori și păstrate icircntr-o mare arhivă Participanții din anii anteriori au putut să facă acest lu-cru icircn fața infamei porți a lagărului Auschwitz-Birkenau iar acum avem la dispoziție site-ul comemorativ httpsnevermeansnevercom

ES David Saranga ambasador al Statului Israel icircn Romacircnia s-a alăturat celor 155 de romacircni printre care numeroși elevi Laude-Reut care s-au icircnscris să participe icircn acest an la March of the Living prin transmi-terea de mesaje de solidaritate cu victimele Holocaustului icircn scopul conștientizării pericolului creat de ori-ce formă de extremism antisemitism xenofobie violență cu care societatea actuală se confruntă

Tova Ben Nun-Cherbis președinte-fondator al Fundației Magna cum Lau de-Reut ndash Complexul Educațional Lau de-Reut a scos icircn evidență da-toria individuală de icircnvățare a istoriei și a lecțiilor trecutului pentru prote-jarea viitorului subliniind necesita-tea de a sădi valorile toleranței și multiculturalității

(Urmare din pag 4)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna mai

Ury Benador (Simon Schmidt) ndash scri-itor Născut la Milișăuți Bucovina 1 mai 1895 Romane referitoare la viața evre-iască din Romacircnia Decedat la București 1971

Vladimir (Jean) Colin ndash scriitor Năs-cut la București 1 mai 1921 Basme unele inspirate din folclorul evreiesc și povestiri science-fiction Decedat la București 1991

Theodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash scri-itor și om politic Născut la Budapesta 2 mai 1860 A propus icircntemeierea statului evreu și a convocat primul congres sionist Basel 1897 Decedat la Viena 1904

Golda Meir (Mabovich-Meyerson) ndash om politic israelian Născută la Kiev 3 mai 1898 emigrată icircn SUA1905 și icircn Pales-tina 1921 Prim-ministru al Israelului 17 mai 1969 - 3 iunie 1974 Decedată la Ieru-salim 1978

yehuda Amichai ndash poet israelian Năs-cut la Wuumlrzburg Germania 3 mai 1924 emigrat icircn Palestina1935 Decedat icircn Is-rael 2000

Amos Oz (Klausner) ndash scriitor israelian Născut la Ierusalim 4 mai 1939 Romane și eseuri traduse icircn 45 de limbi inclusiv icircn limba romacircnă Decedat la Tel Aviv 2018

Idel Ianchelevici ndash sculptor și dese-nator Născut la Leova Basarabia 5 mai 1909 stabilit icircn Franța Lucrări remarca-te prin expresivitate Decedat la Maison- Laffitte Franța 1994

Sigmund (Sigismund Schlomo) Freud ndash psihiatru Născut la Pribor Cehia 6 mai 1856 Părintele psihanalizei Refugiat la Londra unde a decedat 1939

Rose Auslander (Rose-Beatrice Scherzer) ndash poetă de limba germană Năs-cută la Cernăuți 11 mai 1901 Decedată la Duumlsseldorf 1988

yaacov Agam (Gipstein) ndash sculptor Născut la Rishon LeZion 11 mai 1928 sta-bilit la Paris 1951 Printre lucrări bdquoFoc și apărdquo (facircntacircna din Piața Dizengoff Tel Aviv)

Moshe Dayan ndash general și om politic Născut icircn kibuțul Degania Alef 20 mai 1915 Ministru al apărării și ministru de externe al Israelului Decedat la Tel Aviv 1981

Abraham Geiger ndash rabin și cercetător icircn studiile iudaice Născut la Frankfurt-am-Main 24 mai 1810 Promotor al reformis-mului religios iudaic Decedat la Berlin 1874

Joseph (Iosif Alexandrovici) Brodsky ndash poet Născut la Leningrad 24 mai 1940 stabilit icircn SUA 1972 Premiul Nobel pen-tru literatură 1987 Decedat la New York 1996

Bob Dylan (Robert Allen Zimmerman) ndash cacircntăreț și poet Născut la Duluth Min-nesota 24 mai 1941 Premiul Nobel pentru literatură 2016

Max Brod ndash scriitor de limbă germană Născut la Praga 27 mai 1884 A publi-cat 83 de romane și volume de povestiri Emigrat icircn Palestina 1939 decedat la Tel Aviv1968

Henry (Heinz Alfred) Kissinger ndash diplo-mat și om politic Născut la Fuumlrth Germania 27 mai 1923 emigrat icircn SUA 1938 Ministru de externe al SUA 2011969 ndash 2011977 Premiul Nobel pentru pace 1973

Evrei decedați icircn luna maiPaul Celan (Antschel) ndash poet de limbă

germană Născut la Cernăuți 1920 stabilit la Paris 1947 Poeme pe tema Holocaus-tului S-a sinucis la Paris 1 mai 1970

Giacomo Meyerbeer (Jacob Liebmann Beer) ndash compozitor Născut la Berlin 1791 Combină stilul de orchestră german cu muzica vocală italiană Decedat la Paris 2 mai 1864

Michael Friedman ndash scriitor poet edi-tor Născut la New York 1960 Decedat la Denver Colorado 5 mai 2020

Moses (David Moișe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 1912 Șef-rabin al evrei-lor din Romacircnia1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 Decedat la București 6 mai 1994 icircnmormacircntat la Ierusalim

Mordechai Anielewicz ndash lider al grupu-lui bdquoZydowska Organizacja Bojowardquo Năs-cut la Wyszkow1919 A condus răscoala ghetoului din Varșovia Ucis icircn timpul răs-coalei 8 mai 1943

Uri Zvi Grinberg ndash poet idiș-ebraic Născut la Bialikamin Galiția 1896 stabilit icircn Palestina 1923 Premiul Israel pentru poezie 1957 Decedat la Ramat Gan 8 mai 1981

Nelly (Leonie) Sachs ndash poetă Născută la Berlin 1891 refugiată icircn Suedia 1940 Poezii și piese de teatru pe tema Holocaus-tului Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedată la Stockholm 12 mai 1970

Sholem Aleichem (Solomon Naumovi-ci Rabinovici) ndash scriitor idiș Născut la Pe-reyaslav 1859 stabilit la New York 1914 Romane și povestiri traduse și icircn romacircnă Decedat la New York 13 mai 1916

Alexandru Sever (Solomon Silberman) ndash scriitor Născut la Moinești 1921 Poves-tiri și romane referitoare la viața evreilor din Romacircnia Stabilit icircn Israel 1990 decedat la Beer Sheva 13 mai 2010

Hans Herman Cohen ndash microbiolog a lucrat la dezvoltarea vaccinului antipolio membru al Academiei Olandeze de Științe Născut la Groningen 1923 Decedat la Bosch en Duin Olanda 14 mai 2020

Herman Wouk ndash scriitor Născut la Bronx NY 1915 Romane istorice unele pe teme iudaice Decedat la Palm Springs CA 17 mai 2019

Gustav Mahler ndash compozitor Născut la Kaliste Cehia 1860 Punte icircntre tradiția austro-germană și modernism Decedat la Viena 18 mai 1911

Jacob (Yakov) Fichman ndash poet ebraic Născut la Bălți Basarabia 1881 emigrat icircn Palestina 1919 Premiul Israel pentru literatură 1957 Decedat icircn Israel 18 mai 1958

Bernard Lewis ndash istoric Născut la Londra 1916 stabilit icircn SUA Specialist icircn istoria Orientului Mijlociu Decedat la Voor-hees Township NJ 19 mai 2018 icircnmor-macircntat la Tel Aviv

Baal Shem Tov (Rabi Yisroel ben Eli-ezer) ndash icircntemeietorul hasidismului Născut la Okopy 1698 cacircnd fortăreața era ane-xată Moldovei Decedat la Medzhybizh Ucraina 6 Sivan 5520 (22 mai 1760)

Philip (Milton) Roth ndash scriitor Născut la Newark NJ 1933 Romane pe teme iu-daice Decedat la New York 22 mai 2018

Sydney (Irwin) Pollack ndash regizor și pro-ducător de filme Născut la Lafayette Indi-ana SUA 1934 44 de filme produse și 21 regizate Decedat la Pacific Palisades 26 mai 2008

Joseph Roth ndash scriitor și jurnalist Năs-cut la Brody Galiția 1894 Romane și re-portaje privitoare la problematica evreimii contemporane Decedat la Paris 27 mai 1939

Aharon Razin ndash biochimist Născut la Tel Aviv 1935 Premiul Israel pentru biochi-mie 2004 membru al Academiei Israelie-ne de Științe 2008 Decedat icircn Israel 27 mai 2019

Ilya Prigogine ndash chimist Născut la Moscova 1917 emigrat icircn Belgia 1929 Premiul Nobel pentru chimie 1977 Dece-dat la Bruxelles 28 mai 2003

Ephraim Katzir (Katchalski) ndash bio-fizician și om politic Născut la Kiev 16 mai 1916 imigrat icircn Palestina 1925 Președinte al Israelului 1973-1978 Dece-dat la Rehovot 30 mai 2009

Max Blecher ndash scriitor Născut la Botoșani 1909 Reprezentant al literaturii autenticității prezintă suferința bolnavului Decedat la Roman 31 mai 1938

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Cu adacircnc regret ne luăm rămas bun de la FUumlLOumlP DEZIDERIU (17091928 - 27032021)

Născut la Ariniș jud Maramureș supraviețuitor al lagărelor de concentrare nelipsit de la serviciul religios de-a lungul vieții a fost icircn mod constant un membru activ al comunității noastre Odihneas-că-se icircn pace

Comunitatea Evreilor din Baia Mare

Ștefan Iureș zl 90 de ani de la naștere

Versatil și prolific Ștefan Iureș zl ar fi icircmplinit icircn această pri-măvară 90 de ani A debutat editorial devreme icircn 1953 Cunos-cut icircndeobște ca poet a reușit să se afirme deopotrivă icircn pro-ză dramaturgie literatură pentru copii eseistică L-au interesat din adolescență pacircnă icircn ultimii săi ani istoria antropologia sociologia politologia Aceasta din urmă ndash din unghiul unui filozof sui generis al istoriei Păstra icircn Pantheonul său lăuntric numele a trei oameni po-litici trăind icircn veacuri și țări diferite confruntați cu probleme diferite care au avut forța de a modela istoria plătind cu viața pentru asta Henric al IV-lea al Franței Abraham Lincoln Yitzhak Rabin Era un contemplator al trecutului mai depărtat sau mai apropiat din per-spectiva contemporaneității

Ieșean de baștină ajunge din copilărie la București Era icircn clasa a treia primară cacircnd a fost proclamat statul național-legionar Icircn timpul unei ore de curs ușa a fost dată de perete Un ins icircn cămașă verde și centură cu diagonală obligă secretara școlii să citească cinci nume de elevi Cei strigați trebuiau să-și stracircngă lucrurile și să părăsească clasa Erau evrei La școlile evreiești unde a continuat să icircnvețe bdquoIacob și Carolina Loumlbelrdquo mai tacircrziu - Liceul bdquoCultura Brdquo care avea să poarte ulterior numele lui Mihail Sebastian a avut șansa să aibă dascăli de primă macircnă Printre ei ndash rabinul dr Meir Beck absolvent al Seminarului Rabinic și al Universității din Breslau unde l-a avut profesor pe renumitul istoric Heinrich Graetz și profesorul de isto-rie Max Jaumlger inoculacircndu-i pasiunea pentru acest obiect de studiu Chiar dacă nu i-a devenit icircndeletnicire i-a nutrit opera

Numitor comun pentru mulți dintre intelectualii evrei romacircni afirmați icircn anii imediat postbelici poezia timpurie se resimte de retorica bdquoco-menzii socialerdquo pentru ca odată cu bdquomica primăvară bucureșteanărdquo să parcurgă evolutiv etape ale căutărilor de sine de la bdquoNumai un flautrdquo volum de sonete apărut icircn 1966 la bdquoMacirchnitul meu centaurrdquo publicat icircn 1981 Centaurul laitmotiv pentru icircntreaga sa creație de maturitate este metaforă a stărilor tensionale necicatrizate stimula-tive icircnsă sub raport creator cum se străvede icircntr-un vers cu ecouri brahmsiene bdquoCi vine-un ceas o vacircrstă sau o oră Flămacircnde de un clasic echilibru De armonia ritmului egalrdquo (bdquoRacursiurdquo)

Prezent multă vreme icircn presa culturală Ștefan Iureș zl icircși icircn-dreaptă atenția după rsquo90 spre lumea editorială După Casa Edito-rială bdquoSapiensrdquo unde activează timp de un an 1991-1992 se anga-jează la Editura Hasefer icircn 2002 După ce directorul acesteia Sandu Singer zl se pensionează icirci preia conducerea pacircnă icircn 2011 cacircnd se hotărăște să se dedice numai proiectelor literare personale brusc icircntrerupte de stingerea din viață IULIA DELEANU

Comunitatea Evreilor din Roman anunță cu durere icircncetarea din viață la 8 martie 2021 (24 Adar 5781) după o lungă și grea suferință a secretarului (contabil) SEGAL NORBERT icircn vacircrstă de 80 de ani bun profesionist muncitor modest

Fie-i memoria binecuvacircntată

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București ACS FRIMA (Cimitirul Giurgiului) MARINESCU GHIZELA (Cimitirul Giurgiului) MAIER LETITIEA (Cimitirul Giurgiului) LOVI DOINA (Cimitirul Sefard)

Salvatoarea olandeză a 600 de copii evrei

Betty Goudsmit-Oudkerk o evreică olandeză care a contribuit la salvarea de la deportare a 600 de copii evrei a murit recent la Am-sterdam icircn vacircrstă de 96 de ani Ea era ultima supraviețuitoare a unei mici echipe de salvatori care au reușit să-i scoată pe copiii evrei aflați icircntr-o clădire din apropierea lagărului de concentrare Hollandsche Schouwburg

Goudsmit-Oudkerk pe atunci icircn vacircrstă de 17 ani a primit permi-siunea să aibă grijă de copiii icircnchiși Icircmpreună cu Walter Suskind di-rectorul lagărului Hollandsche Schouwburg ea a reușit să-i transfere și să-i ascundă pe copii la un seminar protestant

Decenii de-a racircndul Betty a refuzat să icircmpărtășească publicului rolul ei icircn operațiunea de salvare Icircn urmă cu cacircțiva ani la rugă-mintea celor cinci copii ai ei a acceptat totuși să stea de vorbă cu cei care au scris pe baza discuției cu ea o carte despre faptele de atunci Intitulat Betty icircngrijitoarea din Rezistență a unor copii evrei volumul icircn limba olandeză a apărut icircn 2016 cacircnd Goudsmit-Oudkerk a primit din partea Brsquonai Brsquorith distincția bdquoEvrei care au salvat evreirdquo

La ora actuală fostul seminar și spațiul lagărului de concentrare Hollandsche Schouwburg fac parte din Cartierul Cultural Evreiesc din Amsterdam Icircn 2021 icircn clădirea care a adăpostit seminarul se va deschide un Muzeu al Holocaustului (EG)

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

te ale istoriei Revoluția anticomunistă din Ungaria din 1956 și epoca de libertate de după 1989 surprinsă icircn momentul faimoasei eclipse de soare din 1999 Icircn fine Aici Radio Eros e un roman mai degrabă experimental imaginacircnd o experiență neobișnuită icircn zilele premergătoare declanșării celui de-al Doilea Război Mondial un post de radio destinat discutării probleme-lor icircn dragoste ale ascultătorilor

Icircn concepția lui Alexander Haus-vater scrisul nu are doar menirea de a destinde ci și pe aceea de a pro-voca un catharsis o descătușare a cititorului și nu icircn ultimul racircnd de a-i

Ca să parafra-zez o celebră vor-bă de spirit pan-demia nu a fost cauza ci prilejul ca Alexander Haus-vater ndash una dintre personalitățile de anvergură ale tea-trului romacircnesc și universal ndash să dea fracircu liber apetitului său pentru litera-tură Deja afirmat

cu volumul de povestiri memorialisti-ce Ce dacă (2017) ndash despre care am scris la timpul cuvenit chiar icircn rubrica de față ndash scriitorul a izbucnit acum pur și simplu publicacircnd deodată nu mai puțin de trei cărți

Este vorba despre romanele intitu-late Dor călător Penumbra și Aici Ra-dio Eros apariții cu atacirct mai remarca-bile cu cacirct dincolo de personalitatea autorului (deci de un anume stil) icircntre

ele nu există legături Fiecare narează o poveste aparte cu personaje dis-tincte localizată altundeva și plasată icircntr-un alt interval de timp Fiecare explorează o altă gamă de sentimen-te de trăiri umane cu o remarcabilă știință a diferențierii bdquovocilorrdquo persona-jelor a adaptării la condiția lor Toa-te icircmpreună probează remarcabila vocație scriitoricească a marelui re-gizor și creator de teatru polivalența artistică a unui spirit tacircnăr pentru care cultura este un mod de existență nu o simplă dexteritate Nu icircn ultimul racircnd este admirabil controlul artistic al lim-bajului mai ales al cuiva care a făcut Alia la numai 10 ani și pacircnă icircn 1989 practic nu a mai avut ocazia exersării limbii literare icircn contexte culturale

Dor călător este un roman necom-plezent (dar și eliberat de clișeele pro-zei mai vechi) al relației frumoase și dificile dintre tată și fiu Icircn Penumbra se intersectează două povești de dra-goste și pe fundalul lor două momen-

De trei ori HausvaterRealitatea

cărţii

Democrația uriiExercitarea puterii politice de către popor adi-

că democrația sau bdquolibertate egalitate fraternita-terdquo sunt azi idei răstălmăcite printr-un transfer de la drepturi la obligații Așa de pildă unii au ajuns să considere că egalitate icircn drepturi icircnseamnă nu că fiecare este obligat să icirci respecte libertatea celuilalt ci că orice om este icircndreptățit să urască pe cine vrea el Iar libera asociere icircți permite să te alături unui grup care icirci detestă pe aceiași mem-bri ai societății ca și tine Și așa devenim nu egali icircn drepturi ci egali icircn ură

Desigur o serie de politicieni din mai toate țările poartă vina pentru că alegătorii lor au ajuns să se diferențieze de restul electoratului doar prin respingerea unor valori contrare colectivității Și asta pentru că anarhia și ura sunt mai lesne de bdquodistribuitrdquo icircn societate icircn detrimentul unei reale libertăți chiar și decacirct pacircinea și distracțiile care costă incomparabil mai mult

Fără doar și poate pandemia și-a adus obolul la instaurarea icircn SUA și Europa (dar nu numai) a unei stări de intoleranță față de aproapele nostru icircn locul iubirii ce i-am datora-o acestuia conform preceptelor tuturor marilor religii monoteiste Dar a da vina numai pe SARS-CoV-2 ar icircnsemna să căutăm cea mai facilă explicație pentru situația icircn care ne găsim dat fiind că virusul s-a instalat după ce societățile fuseseră deja contaminate de un naționalism de multe ori violent

Și pentru răspacircndirea naționalismului și a intransigenței e nevoie de un focar ca și icircn cazul transformării unor maladii contagioase icircn epide-mii Focar pe care icircl constituie fie un partid politic fie o masă de oameni nemulțumiți și manipulați de un politician care icircși simte funia aproape de par (ca icircn cazul atacării Capitoliului de către susținătorii lui Trump) fie o figură publică apropi-ată de anumite grupuri sociale

Să le luăm pe racircnd Naționalismul și antisemitis-mul și-au făcut simțită prezența icircn Romacircnia cu mult icircnainte ca Alianța Unității Romacircnilor să fi intrat icircn Parlament dovadă că icircnmulțirea manifestărilor an-tisemite de genul vandalizării Cimitirului din Huși a celui de pe Șos Giurgiului din București a Casei Memoriale Elie Wiesel din Sighetu Marmației etc i-a făcut pe membrii Parlamentului Romacircniei să accep-te icircn 2018 că Legea pentru prevenirea și combate-rea antisemitismului devenise o necesitate și să o voteze Dar pătrunderea AUR icircn Legislativ a făcut ca aceste manifestări să se amplifice și să se acuti-zeze ca icircn cazul amenințării actriței Maia Morgen-stern și a familiei sale cu moartea și violul precum și a Teatrului Evreiesc cu distrugerea prin incendiere

E drept icircn democrație e egalitate așa că și un-gurii și romii au avut partea lor de amenințări tot cu moartea bdquoMoarte lui Csaba Asztalos și CNCD După Ceaușescu cu voirdquo ndash stătea scris pe un pa-nou al stației de autobuz din Piața Revoluției Icircn apropiere pe Calea Floreasca un alt panou van-dalizat icircndemna la bdquoRevoluție antițigăneascărdquo Fără icircndoială nici Klaus Iohannis nici Raed Ara-fat nu sunt exemple de perfecțiune dar una e să icirci critici pentru eventualele lor greșeli alta e să icirci icircn-fierezi pentru că nu sunt romacircni făcacircndu-l pe unul nazist și invitacircndu-l pe celălalt să nu ne mai spună ce să facem de Paști pentru că e musulman

Și pentru că tot am comparat răspacircndirea naționalismului și a antisemitismului cu conta-minarea virală pornind dintr-un focar să arătăm că Ion Cristoiu celebrul tată spiritual al găinii care naște puii vii și-a exprimat pe canalul său de You Tube o serie de idei care pot fi regăsite icircn afirmațiile copreședinților AUR George Simi-on și Claudiu Tacircrziu Toți trei susțin (paternitatea ideii e greu de stabilit) că Declarația Camerei Deputaților pe tema manifestărilor antisemite a fost inutilă deoarece bdquonu există problema antise-mitismului icircn Romacircniardquo Și Claudiu Tacircrziu și Ion Cristoiu afirmă că respectivul vot al deputaților a fost doar o tentativă de deturnare a atenției de la problemele reale ale societății romacircnești iar Cris-toiu vede chiar o bdquodiversiunerdquo icircn abordarea pro-blemei antisemitismului pusă la cale de Iohannis Cicircțu Eduard Hellvig și Maia Morgenstern

Merită subliniat faptul că tot apăsacircnd pe peda-la naționalismului AUR susține pe pagina sa de Facebook că președintele bdquoIohannis are comandă externărdquo icircn ceea ce face Dar nici ei nu au exclu-sivitate asupra ideii Să ne amintim că și deputa-tul liberal Florin Roman (pe care dintr-o regreta-bilă eroare pentru care icircmi cer scuze l-am citat icircn numărul trecut al RE ca fiind membru al PSD) susținea că premierul Florin Cicircțu primește bdquoicircn plicrdquo deciziile politice luate icircn spatele cortinei

Evident nu suntem singurii care avem aceste grave derapaje Icircn țări ca Austria Franța Anglia cultura a fost aservită mișcării Black Lives Matter bdquoAidardquo a fost alungată de pe scenă la Paris oraș icircn care există chiar un grup de discuții pe proble-mele minorităților de la care albii au fost excluși sau dacă ar participa le este interzis să ia cuvacircn-tul bdquoLiberteacute Egaliteacute Fraterniteacuterdquo nu mai există

Sau cum spunea Gr Alexandrescu bdquoAdevă-rat vorbeam Că nu iubesc macircndria și că urăsc pe lei Că voi egalitate dar nu pentru cățeirdquo

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA BUCUR-OBOR Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)

George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI

Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA

DTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690

distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scrisCelebrare

melancolicăIcircn vreme de pande-

mie slujitorii teatrului au rezistat eroic fără

surse elementare de existențăProba supremă a puterii lor de a icircn-

dura a fost desigur acel război al ner-vilor provocat de anunțul de relaxare a restricțiilor și de intrare icircn normalitate ndash anunț ce genera grabnice adaptări de repertoriu reluări de repetiții ba chiar și noi investiții ndash și apoi imediat revenirea bruscă a ordinului de oprire a motoarelor și a lockdown-ului

Artiștii și managerii instituțiilor de spectacole au supraviețuit psihic prin reziliența cu care au identificat noi moduri de a-și semnala prezența și activitatea fie și trecacircnd inventiv și amuzant de la scenă la film la vi-deo la TV etc Valorificacircndu-și arhiva proprie de spec-tacole prin transmisii online sau jucacircnd live fără spec-tatori icircn sală Reactivacircnd dialoguri despre arta scenică desfășuracircnd inedite cursuri de educație și de inițiere icircn cultură și artă scenică Improvizacircnd mici spectaco-le lansate icircn mediul virtual cuceritoare prin racordul la stricta actualitate programacircnd online montări mai vechi de real succes (care au atras de pildă pentru Teatrul Metropolis sau Bulandra de zece ori mai mulți urmăritori decacirct capacitatea sălilor de spectacol)

Atari demersuri și icircncă altele nu trebuie să iluzio-neze ndash teatrul fiind (și rămacircnacircnd de mii de ani) o artă a trăirilor și a emoțiilor și de conștiință in praesentia După cum nu trebuie să amăgească audiența atacirctor improvizații gratuite și veleitare simple soluții de criză cum sunt ieșirile de salvare pe scara de urgență Tea-trul este cu totul altceva decacirct exhibare pe rețelele de socializare

N-au rămas neremarcate nici manifestările de so-lidaritate ale breslei memorii apărări ale drepturilor revendicări de compensații ajutoare granturi apeluri la solidarizare și diversificare a modalităților de impact

Pe 27 martie 2021 de Ziua Internațională a Teatru-lui nu au lipsit mesajele de solidaritate și de speranță icircn renaștere Cel venit anul acesta de la minunata He-len Mirren (ce se oprea la valorile poveștii dramatice) mi s-a părut mai lipsit de suflu de susținere interioa-ră M-a impresionat mai mult cuvacircntul lui Ion Carami-tru ndash tonic prin insistența pe specific pe calea majoră pe valorile tari (deloc lichefiate) ale tradiției vii și ale creativității inspirate de mersul lumii și de trăirile omului de azi Și nu icircn ultimul racircnd prin accentul pus pe rolul cuvacircntului (mai neglijat icircn secolul XXI) icircntru mai bună comunicare și icircnțelegere

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

furniza măcar niște icircntrebări dacă nu icircnțelesuri Astfel oricacirct de com-plicată relația tată-fiu este icircn fond una dintre axele lumii (care icircn iuda-ism este icircncărcată de sensuri expli-cite) iubirea ca expresie a libertății poartă icircntotdeauna cu ea și cicatri-cele istoriei iar tragediile umanității ndash cum a fost Holocaustul ndash sunt anunțate și bdquoprefațaterdquo de acumulă-rile de suferință individuală

Alexander Hausvater nu este doar un strălucit om de teatru care stăpacircnește arta de a scrie ci este chiar un scriitor Unul care scrie din vocație și din pasiune cu aplombul unei personalități complexe și cu pro-fundă icircncredere icircn puterea artei

RĂZVAN VONCUAlexander Hausvater - Dor călător Pe-

numbra Aici Radio Eros Editura Integral București 2020

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Icircn condițiile continuării pandemiei de coronavirus Corpul Diplomatic al Congresului Mondial Evreiesc (CME) a organizat pe 24 martie ac un pre-Seder online cu participarea unor personalități din peste 50 de țări evrei și neevrei deopotrivă Corpul Diploma-tic al CME este un program special aflat sub icircndrumarea președintelui Ronald Lauder și vizează pregătirea tinerei generații pentru viitoare funcții de con-ducere Ca ilustrare a acestui concept moderatorul evenimentului a fost An-drei Schwartz de la CE Timișoara care participă adesea la activitățile CME

Icircn deschiderea manifestării An-drei Schwartz a pus accentul pe semnificația sărbătorii de Pesah care pentru evrei este mai mult decacirct o is-torie ea ilustrează drumul spre liber-tate al poporului evreu

Icircntr-o cuvacircntare emoționantă Ronald Lauder președintele Con-gresului Mondial Evreiesc a salutat participanții și ideea de a transmite po-vestea și obiceiurile de Pesah pe cale virtuală El a amintit un moment deo-sebit participarea lui virtuală la o icircn-tacirclnire cu supraviețuitori ai Auschwitz-ului Pentru aceștia a relevat vorbito-rul Pesah are o importanță deosebită deoarece este vorba de eliberare și aflați icircn lagărul morții de la Auschwitz au fost sclavi la fel ca strămoșii noștri din Egipt dar au fost ajutați de Hașem să supraviețuiască Astfel că icircn cadrul acestei icircntacirclniri virtuale i-au povestit lui R Lauder cum au supraviețuit De Pesah noi citim Exodul care pentru cei de la Auschwitz a icircnsemnat rea-litatea Icircn primii 10-20 de ani după eli-berare ei au tăcut dar apoi și-au dat seama cacirct de important este să trans-mită copiilor și nepoților aceste amin-tiri să le explice semnificația libertății Icircn acest context este important să explici noilor generații ce este Pesa-hul Așa a făcut și el cacircnd la Școala Lauder de la Budapesta a discutat cu elevii despre această sărbătoare Icircn acest fel copiii icircnvață ce icircnseamnă să fii evreu Educația evreiască este foar-

te importantă de aceea a decis să mai deschidă o școală evreiască la Buda-pesta icircntr-un cartier icircn care locuiesc mai ales evrei seculari Acei copii vor primi icircn acest fel o educație evreiască a spus Ronald Lauder

Icircn continuare la icircndemnul mo-deratorului mai mulți participanți au transmis mesaje de Pesah Astfel Katharina von Schnurbein coordona-toare din partea Comisiei Europene icircn problema antisemitismului a subliniat că icircn contextul combaterii acestui fla-gel al luptei pentru libertate și pentru drepturile omului povestea Pesahului este mai actuală ca oricacircnd Chaya Singer (Africa de Sud) MJ Kornfeld (Israel) și Levi Marelus (SUA) au vor-bit despre viziunea lor despre Pesah explicacircnd și simbolistica alimentelor care se pun pe masa de Seder Vivi-ane Tesone din Columbia a interpre-tat două cacircntece inspirate din cere-moniile de Seder și a amintit tradițiile

din diferite țări icircn funcție de originea participanților și care explică de ce di-feră gustul felurilor de macircncare

O foarte interesantă comparație a fost făcută de Yehuda Sarna șef-rabinul comunității evreilor din Emira-tele Arabe Unite El a arătat că icircnce-pacircnd cu Abraham apoi Moise și alți lideri ai evreilor au făcut apel la arma diplomației pentru a-i salva pe evrei Icircn acest context istoric pot fi plasate și Acordurile Abraham care ilustrea-ză normalizarea relațiilor Israelului cu țările arabe Să icircnvățăm diplomație de la strămoșii noștri a fost icircndemnul ra-binului Sarna către participanții la pre-Sederul CME printre care s-au aflat și mulți diplomați inclusiv din Romacircnia

Icircn icircncheierea evenimentului An-drei Schwartz și-a exprimat speranța icircn icircmbunătățirea situației pandemiei astfel icircncacirct icircn viitor evreii să sărbă-torească Pesahul icircn mod tradițional (EG)

I U D A I C A

Icircn zilele de SefirahellipMesaje PesahMesaje adresate FCER și tuturor

evreilor din Romacircnia de personalități politice

Klaus Werner Iohannis președintele Romacircniei

Cu prilejul sărbă-torii de Pesah am deosebita plăcere să adresez condu-cerii și tuturor mem-brilor Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia felici-tări icircnsoțite de cal-

de urări de pace sănătate și bună conviețuire

Sărbătoare a renașterii și a co-muniunii Pesah reicircnnoiește icircn fie-care an călătoria inițiatică a evreilor icircn icircntacircmpinarea libertății și a tăracircmu-lui Făgăduinței Parabola traversării pascale rămacircne o lecție despre pu-terea credinței care se transmite din generație icircn generație

Cu această ocazie icircmi exprim icircntreaga apreciere pentru respon-sabilitatea cu care comunitățile evreiești din Romacircnia au răspuns apelului autorităților de a respec-ta măsurile sanitare impuse pentru protejarea noastră și a celor aflați icircn suferință icircn această perioadă dificilă marcată de pandemia de COVID-19

Deși distanțarea socială ne obli-gă să ne adaptăm modul icircn care marcăm marile noastre sărbători am convingerea că tradiția de Pesah va continua să inspire curaj răbda-re solidaritate și comuniune spiritu-ală cu cei dragi

Hag Pesah Sameah

Florin Cicircţu prim-ministrul Guvernului Romacircniei

Icircn această sea-ră evreii din icircntreaga lume icircncep să celebre-ze Pesah una dintre cele mai mari sărbători ale poporului evreu

Un moment cu totul deosebit al eliberării și al curajului Pesah este o sărbătoare de origine biblică ce marchează eliberarea fizi-că și spirituală a poporului lui Israel și sfacircrșitul sclaviei evreilor icircn Egipt icircn urmă cu peste 3000 de ani

Hag Pesah Sameah

Pre-Seder organizat de Congresul Mondial Evreiesc

S e d e r l a t i n e a c a s ăbdquoDupă mai mult de un an de la declanșarea pandemiei

suntem icircn situația de a nu putea organiza tradiționalele Se-dere colective icircn Capitală și icircn țarărdquo a spus vicepreședintele FCER Ovidiu Bănescu icircn deschiderea ghidului bdquoSeder la tine acasărdquo inițiat de Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia prin Cancelaria Rabinică și JCC-Romacircnia bdquoDar ca și icircn anii anteriori FCER a asigurat enoriașilor azimă și făină de azimă pentru Pesah Sper ca pe măsură ce vaccinarea va icircnainta să ieșim din pandemie așa cum strămoșii noștri au ieșit din robia egipteanărdquo a dorit tuturor vorbitorul

Prim-rabinul Rafael Shaffer a retrăit seri de Seder la Bnei Brak atmosfera de neuitat glasurile copiilor bucuria participării la acest moment unic Apoi ndash Sedere icircn pro-pria familie Pentru că Pesah 5781 a avut loc la ieșirea din Șabat icircnainte de Seder s-a făcut Havdala Simboluri-le gastronomice sunt străvechi ndash maror haroset ou tare karpas mața ndash ca și Ma Niștana cele patru icircntrebări puse de cei patru fii ndash cel icircnțelept cel care nu respectă Tora cel care nu știe Legea cel care nu mai știe nici să icircntrebe ndash metafore ale diversității atitudinii față de tradiție Anul acesta Miruna și Kfir Lavi au pus icircntrebările bdquoDar icircn fi-ecare an a spus rav Shaffer Sederul e altfel copiii sunt altfel Binele ne-a fost promis de Divinitate de la icircnceputul nașterii noastre ca națiune promisiune care s-a adeverit icircn

fiecare generațierdquo Din experiența sa prim-rabinul Shaffer a evocat momente din Războiul din Golf cacircnd rachete ina-mice atacau Israelul Ca să se apere de substanțe chimice nocive oamenii și-au etanșeizat ferestrele locuințelor bdquoNu știm niciodată ce se va icircntacircmpla dar icircntotdeauna Dum-nezeu ne-a arătat că promisiunea Lui stă icircn picioarerdquo A amintit cele zece plăgi aduse de Divinitate asupra Egiptu-lui bdquoNe bucurăm că am fost eliberați dar nu ne bucurăm de suferințele egiptenilorrdquo

Cacircntecele icircnsoțind narațiunea au fost interpretate de prim-cantorul Emanuel Pusztai de la Kol Difhin ndash cei flămacircnzi să vină să șadă la masa noastră ndash la Had Ga-dia apogeul muzical speranța icircn vremurile mesianice speranță plasticizată și de al cincilea pahar cu vin pentru Eliahu HaNavi rămas de secole neatins

Icircncrederea icircn Bine a fost adaptată la prezent de secre-tarul general al FCER Eduard Kupferberg director al Can-celariei Rabinice bdquoSă avem curaj cum au avut strămoșii noștri Anul acesta chiar dacă facem Sederul acasă să avem icircncredere că la anul vom fi icircmpreunărdquo

Directorul JCC Romacircnia Ery Pervulescu a anunțat că toate JCC-urile din țară urmau să organizeze Sedere online

CEB icircmpreună cu colectivul de la bucătărie (Ilona Mu-dava) au oferit doritorilor meniuri tradiționale pentru cele două seri de Seder IULIA DELEANU

Icircn cea de a doua seară de Pesah 16 Nisan icircncepe numărătoarea de omer Ea continuă șapte săptămacircni icircntregi deci 49 de zile pacircnă icircn sea-ra de ajun a zilei care precedă sărbă-toarea de Șavuot respectiv pacircnă la 5 Sivan Sunt numărate zilele după rugăciunea de seară (Maariv) icircn fi-ecare seară adăugacircndu-se icircncă o zi pacircnă la cea de-a 49-a Data sărbătorii de Șavuot nu este menționată icircn Tora ea este calculată pe baza numărătorii de omer Această numărătoare este menționată icircn Tora (Pentateuh) Car-tea Vaykra (Leviticul) 23 15-16 Anul acesta datele ebraice corespund da-telor gregoriene 28 martie (prima sea-ră) și 16 mai (ultima seară) Termenul ebraic pentru numărătoare este Sefira de aceea această numărătoare este denumită Sefirat HaOmer Ea este un comandament din Tora Icircnaintea numărătorii se menționează că acela care o face este pregătit pentru icircnde-plinirea ei Urmează binecuvacircntarea numărătorii apoi numărătoarea icircnsăși după care lectura Psalmului 67 Icircn ca-drul numărătorii se anunță a cacircta zi de omer este iar icircncepacircnd din ziua a șaptea se menționează și săptămacircna sau numărul de săptămacircni și de zile icircn cadrul săptămacircnilor incomplete

Omer este o ofertă De fapt este un snop de orz cu o greutate echiva-lentă cu circa 4 litri calculele vorbesc de o echivalență de 388 kilograme Era darul pe care fiecare trebuia să-l aducă la Templul din Ierusalim după trecerea celor 49 de zile numărate Era noua recoltă Astăzi cacircnd Tem-plul de la Ierusalim nu mai există numărătoarea de omer s-a păstrat icircn mod abstract un comentator a afirmat că faptul poate fi comparat cu situația unor părinți care și-au pierdut fiul dar continuă să serbeze ziua lui de naștere Este greu să primim această comparație dar trebuie să menționăm că Sefirat HaOmer este o perioadă de doliu icircn care nu se oficiază cununii nu se organizează petreceri sunt in-terzise tunsul bărbieritul icircnnoirea unui lucru de icircmbrăcăminte consu-mul unui fruct nou binecuvacircntarea re-icircnnoirii Șeheianu Prin tradiție doliul a fost pus icircn legătură cu moartea a 24000 de icircnvățăcei ai lui Rabi Akiva aflați icircn armata lui Șimon Bar Kochba icircn timpul răscoalei icircmpotriva roma-nilor condusă de acesta (132-136 en) Rabi Akiva fusese liderul spi-ritual al răscoalei Conform tradiției icircnvățăceii nu au murit icircn luptă ci din cauza unei epidemii care a apărut ca

pedeapsă pe care au primit-o pentru că nu se respectau reciproc Ei și-au dat seama de cauza nenorocirii lor icircn cea de a 33-a zi a numărătorii de omer Atunci au icircnțeles că trebuie să se corijeze din punct de vedere mo-ral De aceea epidemia a icircncetat Icircn ziua a 33-a a numărătorii de omer cunoscută sub denumirea ebraică Lag BaOmer doliul icircncetează Evre-ii așkenazi au adăugat și ultimele două săptămacircni la doliu icircn amintirea martirilor evrei din Europa icircn perioa-da Cruciadelor Dacă analizăm isto-ria răscoalei conduse de Șimon Bar Kochba găsim alte aspecte bazate pe izvoare istorice și arheologice Pro-babil că icircn acea zi a fost o victorie a armatei lui Șimon Bar Kochba icircmpotri-va armatei romane dar apoi răsculații au fost icircnfracircnți de armata romană din nou De Lag BaOmer este și Hilula comemorarea lui Rabi Simon Bar Io-chai icircnmormacircntat la Meron Este și tradiția aprinderii rugurilor

Icircn zilele de Sefirat HaOmer sunt celebrate și alte evenimente din istoria contemporană a poporu-lui evreu Este interesant faptul că ele s-au petrecut tocmai icircn această

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI(Continuare icircn pag 17)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 9

O lume fără perspectivă

Este greu să clasifici genul literar icircn care s-ar icircnscrie volumul lui George Vigdor Pas-tile metafizice Jurnal autobiografie exercițiu freu dian critică socială ndash toate acestea se regăsesc icircn bdquopastilelerdquo prin care autorul icircn-cearcă să-și redea cele mai intime gacircnduri Iar acestea zugrăvesc o persoană pro-fund nemulțumită de sine de viața lui care minimi-zează tot ceea ce a făcut icircn cei 57 de ani de existență Vigdor se consideră unul dintre oamenii insignifianți care populează globul care trăiesc o viață obișnuită și care nu au contribuit la mersul icircnainte al lumii Este o autocritică prea dură și neadevărată deoarece el este autorul mai multor volume de poezii un poet apreciat de critici și de cititorii care iubesc acest gen literar icircn plus este un talentat jurnalist cu o profundă cunoaștere a realității și cu un spi-rit critic caustic iar articolele lui au apărut și apar icircn continuare icircn presa de limbă romacircnă din Israel și din Romacircnia Deși trăiește la Bu-dapesta și vorbește mai multe limbi unele la nivel de limbă maternă lui Vigdor cea care icirci este mai apropiată pentru a-și exprima ideile este limba romacircnă

Cred că această autocritică dură este un semn al dorinței autorului spre perfecțiune (trăsătură care ar trebui să fie prezentă la orice creator) icircn același timp cu recunoașterea limi-telor sale la care se adaugă și un sentiment de zădărnicie Vigdor consideră că de acum viața lui se icircndreaptă spre nadir că icircncetul cu icircncetul nu va mai putea oferi nimic valoros pu-blicului său (despre care de altfel spune că se recrutează doar dintre puținii prieteni care icircl citesc din amabilitate sau politețe) Acest sen-timent de frustrare icircl face furios iar furia se regăsește icircn bdquopastilelerdquo sale care iau sub lupă aspectele lumii contemporane Pentru Vigdor ne aflăm icircn epoca regreselor icircn ciuda pro-greselor materiale sociale și tehnologice care ne facilitează viața a faptului că trăim icircntr-o societate de consum care ne oferă tot felul de gadgeturi pe care ni le putem permite S-a ter-minat cu secolele luminii ale mersului icircnainte ceea ce se icircntacircmplă acum din cauza mani-pulării globale lipsește omul de capacitatea de a lupta pentru sine icircl icircmpinge și icircl ține icircn zona de confort omul acceptă uniformizarea produsă de globalizare precum și ideile care i se dau cu lingurița renunță la gacircndirea in-dependentă deoarece e mult mai comod să-i lași pe alții să se angajeze icircn acest proces iar tu să te aliniezi cu turma ndash cu alte cuvinte să te rinocerizezi De teama gacircndirii independen-te oamenii preiau clișeele emise de marii ma-nipulatori ndash conducători de state de partide așa-zișii formatori de opinie de la televizor ndash și renunță la niște adevăruri chiar și la cele care le-au redat demnitatea ca popor și aici exem-plul cel mai concludent oferit de Vigdor este degradarea ideii revoluției romacircne din 1989 terfelită icircn noroi de cei care aveau interesul Cazul nu este singular regăsim referiri critice de primă macircnă despre situații asemănătoare icircn țări icircn care autorul a trăit sau trăiește la ora actuală ndash Israel sau Ungaria

Cu mici excepții cum ar fi existența unei așa-zise conspirații mondiale fenomenele prezentate și criticate de Vigdor sunt reale Este o lume zugrăvită icircn negru o lume fără perspectivă fără soluții Or știm bine că nici-odată lucrurile nu pot fi icircn exclusivitate negre sau albe Există și zona cenușie care poate să evolueze către negru sau către alb ndash iar icircn acest al doilea caz să ne dea o speranță Nu se poate ca acei puțini oameni cu calități a căror existență este recunoscută de autor să lase lumea de izbeliște Icircn fond icircn istorie au existat epoci de icircntunecime de apocalip-să care au fost apoi depășite Poate chiar cu ajutorul singurului instrument care aduce ali-nare autorului dragostea Să avem icircncredere icircn succesul acesteia

EVA GALAMBOS

Președintele Camerei Deputaților Ludovic Orban a vizitat recent Departamentul de Asistență Socială și Me-dicală din cadrul Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia

Președintele Federației deputatul Silviu Vexler alături de vice pre ședintele Ovidiu Bănescu și de directoarea DASM Mona Bejan l-au primit pe icircnaltul oaspete și l-au condus icircn cabinetele unde sunt icircngrijiți supraviețuitorii Holocaustului și alți membri ai Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia După cum a scris Silviu Vexler pe 2 aprilie pe pagina sa de Facebook bdquoicircn timpul discuției preșe dintele Camerei Deputaților a fost informat despre programele de sprijin pentru supraviețuitorii Holocaustului organizarea căminelor pentru persoane vacircrstnice și proiectele de viitor ale FCER icircn acest domeniurdquo (AM)

Ludovic Orban a vizitat Departamentul de Asistență Socială și Medicală al FCER

Album de familie ndash icircn lumea bancherilor Spayer Marmorosch și Blank

n IVAN ERIC BLOCH președintele CE Lugoj s-a impus icircn viața comunitară prin cultivarea multiculturalității emblemă a mo-dului bănățean de comportament A reușit să repună icircn funcțiune orga de mare valoare din sinagogă să organizeze concerte memorabile pentru iubitorii de muzică clasică din oraș evrei și neevrei Icircmbină calitățile omului de știință cu cele de

manager Este atent la problemele asistaților și face tot posibilul să le rezolve Se icircngrijește de obștea din Caransebeș ce cunoaște azi o puternică revitalizare

n DAVID IOSEF președintele CE Botoșani conduce de multă vre-me o comunitate icircn care tradițiile evreiești sunt foarte bine păstrate sărbători seri culturale Cu remar-cabil devotament și spirit gospodă-resc a reușit să păstreze icircn bună stare patrimoniul cultural iudaic Si-nagoga ndash Die Hoihe Șil o bijuterie arhitectonică cele două cimitire din oraș cel vechi ndash monument istoric ndash și cel icircn funcțiune A făcut din Centrul Cultural Inter-comunitar ridicat cu sprijinul FCER și al Joint-ului un spațiu de dialog interetnic și interreligios

AD MEA VEESRIM Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna mai

O nouă ediție a proiectului bdquoAlbum de familierdquo ndash inițiat de Delia Marc coordonator de programe cul-turale ndash a avut loc la 18 martie 2021 icircn organiza-rea JCC București Povestea familiilor marcante ale Bucureștiului a ajuns la bancherii Herman Spayer Ja-cob Marmorosch Mauriciu și Aristide Blank

Directorul JCC Adrian Gueron i-a prezentat pe invitați conf dr Felicia Waldman de la Universita-tea din București Carmen Hannah Iovițu directoarea Muzeului de Istorie și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo arh Gabriel Szekely conf dr la Timișoara dr Ianfred Silberstein specialist icircn științe juridice La realizarea evenimentului au ajutat cu mate-riale documentare dr Oana Marinache istoric de artă și Ana Rubeli fondatoarea blogului bdquoAici a statrdquo

Delia Marc a arătat că familiile Spayer și Blank erau legate și de o relație de rudenie Herman Spayer că-sătorindu-se cu Margot Blank fiica lui Mauriciu Blank (cofondatorul Băncii Marmorosch-Blank) Vorbitoarea a prezentat detaliat biografia celor trei familii de ban-cheri precum și contribuția lor la dezvoltarea economi-ei și a culturii Romacircniei Pasionată de arhitectură ea a oferit și o amplă descriere a Palatului Spayer aflat pe strada Batiștei din Capitală proiectat de arh Louis Pierre Blanc și construit icircn stil Ludovic al XV-lea

Arh Gabriel Szekely a explicat cum a apărut icircn Ro-macircnia icircnclinația spre stilul arhitectonic francez bdquoDin a doua jumătate a secolului al XIX-lea icircn Romacircnia exis-tă o puternică tendință de racordare la cultura euro-peană Cutumele orientale sunt date la o parte și se dorește adoptarea unui mod de viață cacirct mai apropiat de cel occidental Icircn acest context devin importante arhitectura vest-europeană și icircn special cea pariziană așa cum era ea predată la Eacutecole des Beaux-Artsrdquo

Dr Felicia Waldman a revenit la particularitatea că-sătoriei dintre Herman Spayer și Margot Blank deși el era așkenaz și ea sefardă iar căsătoriile se icircncheiau icircn general icircn cadrul comunității icircn acest caz a precum-pănit criteriul simetriei la nivel intelectual și financiar Palatul Spayer a fost achiziționat recent de Camera Notarilor Publici care icircl va restaura respectacircnd arhi-tectura originală Palatul Mauriciu Blank situat foarte

aproape pe strada Tudor Arghezi este fosta Ambasa-dă a SUA la București Vorbitoarea a dat amănunte și despre Banca Marmorosch-Blank una dintre primele bănci evreiești din București icircnființată icircn 1848 Jacob Marmorosch nu a avut copii cacircnd a murit icircn 1904 i-a lăsat averea lui Mauriciu Blank iar acesta icircn semn de recunoștință a păstrat mereu numele bdquoMarmoroschrdquo icircn titulatura băncii

Carmen Hannah Iovițu a prezentat o raritate bibli-ofilă aflată icircn colecția FCER-CM albumul monografic bdquoBanca Marmorosch Blank amp Co Societate Anonimă 1848-1923ldquo apărut cu prilejul icircmplinirii a 75 de ani de la icircnființarea băncii Lucrarea a apărut la Atelierele

Cultura Națională icircntr-un tiraj de 19000 de exemplare (10000 icircn limba romacircnă 3000 icircn franceză 3000 icircn engleză și 3000 icircn germană) A fost publicată pe hacircr-tie japoneză și cuprinde icircn afară de text semnăturile olografe ale membrilor fondatori ai băncii și multe lito-grafii de epocă

Dr Ianfred Silberstein a accentuat rolul deosebit de important pe care l-a jucat Banca Marmorosch-Blank la dezvoltarea economică a Romacircniei din 1848 pacircnă icircn 1931 cacircnd a dat faliment icircn urma crizei economice mondiale icircncepute icircn 1929

CLAUDIA BOSOI

S Vexler (stg) O Bănescu L Orban și M Bejan

Jacob Marmorosch

Mauriciu Blank Aristide Blank

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Icircn ciuda condiţiilor de pandemie Sărbătoarea Eliberării noastre (Pe-sahul fiind denumit si Zman Herute-inu) s-a desfăşurat icircntr-o varietate de condiţii Sărbătoarea a icircnceput cu un Seder online pe Zoom desfăşurat cu două zile icircnainte de primul Seder oficial organizat de rabinul Yehoshua Aharonovitch şi de Albert Lozneanu Rabinul ne-a explicat de ce se folosește o faţă de masă albă şi de ce ne icircmbrăcăm icircn alb la Seder A fost prezenta-tă semnificaţia tuturor componentelor platou-lui de Pesah faptul că denumirea de Seder provine de la aceea că tot ritualul se desfăşoa-ră icircntr-o anumită ordi-ne stabilită icircn Hagada de Pesah de ce gus-tăm din aripa de pasă-re friptă din oul copt din verdeţurile amare şi de ce icircnmuiem de două ori alimentele icircn apă sărată S-a vorbit despre mițva de Seder de a povesti fiilor noştri şi fiilor fiilor noştri de-a lun-gul generaţiilor despre minunile care s-au icircntacircmplat atunci S-a vorbit des-pre faptul că nu doar străbunii noştri au fost eliberaţi ci fiecare dintre noi a fost eliberat S-a explicat importanţa consumului de mața şi maror despre semnificaţia celor trei felii de mața şi importanţa afikoman-ului S-au rostit şi explicat cele patru icircntrebări din Ma Niștana rostite de cel mai mic parti-cipant la Seder şi s-a vorbit despre semnificaţia celor patru pahare cu vin

Albert Lozneanu secondat de Uri Ferenbac au interpretat minunate melodii evreiești de suflet Sederul

propriu zis a fost celebrat de fiecare familie acasă Enoriaşii noştri s-au icircn-tacirclnit față icircn față la Sinagoga Rosen de Șabat Şvii şel Pesah şi icircn ultima zi de Aharon şel Pesah cacircnd s-a ros-tit şi Izkor Icircn ambele zile s-a lecturat din două Suluri de Tora De Șabat Şvii şel Pesah din Pericopa Ki Tisa cu referire la primirea de către Moshe

pentru a doua oară a Tablelor Legii pe Muntele Sinai după sfăracircmarea celor dintacirci iar de Aharon Şel Pesah din Dvarim a cincea Carte a Torei din Pericopa Reei cu referire la cele trei mari Sărbători de Pelerinaj (Sha-los Regalim) cacircnd se făcea Pelerinaj la Templul din Ierusalim Icircn ambele zile din cel de-al doilea Sul s-a citit din Pinchas (Cartea Bamidbar) des-pre ofrandele care se făceau de Pe-sah Icircn ciuda pandemiei enoriaşii au participat la serviciile religioase de la Sinagogă icircn număr mare cu respec-tarea condiţiilor sanitare dar şi cu bu-curie dovedind o dată icircn plus că Am Israel Hai

BRIF HAINRICHpreședintele CE Bacău

ComunitAtiHAG PESAH SAMEAH 5781

Al doilea Pesah icircn pandemie

Sărbătorirea eliberării din robia

egipteanăIcircn prima zi de Pesah 5781 Comu-

nitatea Evreilor din Craiova a organi-zat o icircntacirclnire cu membrii comunității la care au participat 10-12 persoane icircn conformitate cu reglementările din timpul pandemiei

Cu această ocazie Ludovic Vulea de la Radio Craiova a icircnregistrat icircn-treaga desfășurare a programului

După prezentarea importanței săr-bătorii de Pesah a istoriei legate de aceasta președintele Comunității prof dr Corneliu Sabetay a prezentat importanța pe care Statul Israel o are icircn cadrul luptei icircmpotriva dușmanului comun noul coronavirus SARS-CoV2 icircn eforturile depuse pentru găsirea unor soluții de vindecare și a vorbit despre relațiile de prietenie per-petuă dintre Romacircnia și Israel

Participanților le-au fost oferite ouă pască produse din carne de pasăre legume vin și prăjituri tradiționale ca la o masă de Seder ndash totul pregătit de membrii comunității

Ne-am dorit cu toții ca anul viitor să avem din punct de vedere medi-cal o situație care să nu mai afecte-ze icircntacirclnirea dintre oameni să avem pace sănătate prosperitate și să ne revedem icircn icircmprejurări mai bune

Prof dr CORNELIU SABETAy

Leolam mereu icircn plină activitate

Moinești

Bacău

CraiovaIașiIcircn ajunul Sărbătorii Pesah 5781

icircn seara zilei de 25 martie 2021 JCC Iaşi icircmpreună cu conducerea Comu-nităţii Evreilor din Iaşi au organizat un Seder demonstrativ icircn vederea famili-arizării membrilor comunităţii cu tradi-ţiile acestei mari sărbători a poporului evreu şi a instruirii lor asupra modului de organizare a unui Seder icircn familie

Organizat on-line pe platforma ZOOM Sederul demonstrativ a reunit cca 50 de persoane din Iaşi Bacău Suceava Botoşani Piatra Neamţ dar şi din Belgia Canada Germania Israel etc interesate de tradiţiile şi obiceiurile pascale icircn religia iudaică

Icircn deschiderea Sederului Benja-mina Ides Vladcovschi preşedinta Comunităţii ieşene a vorbit despre semnificaţia Pesahului pentru popo-rul evreu trecerea poporului evreu de la sclavie la libertate Pesah este sărbătoarea exodului şi a eliberării din exilul egiptean Acest act de eliberare primul din istoria universală icircl sărbă-torim icircncepacircnd cu Sederul din seara de ajun Icircn seara de Seder citim Ha-gada şi readucem icircn memorie primele pagini ale istoriei noastre icircncercacircnd să icircnţelegem mai bine tainele supra-vieţuirii poporului evreu de-a lungul timpului Figura centrală a Pesahului este Moise

Cercetări moderne relevă existen-ţa icircn jurul lui Moise a unor personaje feminine ce au avut un rol determi-nant icircn formarea şi icircn acţiunile sale

Dicţionarul bdquoFemeile şi iudaismulrdquo apărut icircn anul 2002 la Editura Hasefer din Bucureşti sub semnătura Paulinei Bebe rabin al Comunităţii evreieşti liberale din Paris reuneşte articole consacrate femeilor din Biblie şi Tal-mud rolului lor icircn iudaism şi icircn gene-ral icircn formarea concepţiilor religioase

Icircn continuare secretarul Comu-nităţii Evreilor şi director al JCC Iaşi jurist Albert Lozneanu a arătat că Pe-sah este icircn egală măsură o sărbătoa-

re cu caracter istoric actul de naştere al poporului evreu dar şi o sărbătoare a primăverii

Şef-rabinul dr Moses Rosen (zl) considera luna Nissan ca fiind luna bdquoeternului Israelldquo care de atacirctea ori bdquopărea răpus de furtunile istoriei dar care de fiecare dată a renăscut continuacircndu-și drumul multimilenar pentru răspacircndirea luminii şi icircnţelep-ciunii Toreirdquo

Anul acesta deşi icircncă icircn pande-mie am celebrat Pesah cu mai mul-tă speranţă icircn bine cu icircncredere că vaccinul va avea efecte benefice Ceremonialul Sederului ne-a spus di-rectorul JCC se desfăşoară conform celor icircnscrise icircn Hagada de Pesah Aceasta este o antologie cu texte din Tora din Cărţile Profeţilor din Mişna şi chiar din Ghemara plus diverse alte compoziţii din Evul Mediu

Icircn Hagada este scris ca fiecare evreu icircn seara de Pesah să se con-sidere ca şi cum el icircnsuşi ar fi ieşit din Egipt din casa robiei Să simtă din plin actul eliberării Concluzia pe care o desprindem din Hagada este dato-ria de a povesti cele icircntacircmplate atunci şi de a nu pierde icircncrederea că bdquoDum-nezeu este Atotputernic şi icircndreaptă totul spre binerdquo

Rabinul Yehoshua Aharonovitch a precizat că icircn Diaspora Sederul se prăznuieşte şi icircn a doua seară a sărbătorii de Pesah şi icircn ambele seri sunt evocate multe momente din isto-ria poporului evreu Cuvacircntul Seder se traduce prin ordine iar seara de Seder ne icircnvaţă să fim ordonaţi dis-ciplinaţi şi totodată ospitalieri

Masa de Seder poate fi asemuită cu o bdquoslujbă icircn sanctuarrdquo La aceas-tă sărbătoare o atenţie deosebită se acordă copiilor Ei adresează cele pa-tru icircntrebări specifice Dacă la masă nu participă copii icircntrebările sunt ros-tite de cel mai tacircnăr dintre comeseni Un om care prăznuieşte singur Sede-

rul icircşi pune lui icircnsuşi icircntrebările şi tot el icircşi răspunde la ele

Reunirea celor patru fraţi (cel icircn-văţat cel răuvoitor cel neştiutor şi cel care nu ştie să icircntrebe) care vin acasă pentru sărbătoarea de Pesah simbo-lizează unitatea familiei evreieşti icircn jurul tatălui capul familiei

Rabinul ne-a vorbit şi despre obi-ceiurile culinare ale serii de Seder despre cele patru cupe de vin şi des-pre alimentele ce se pun pe platou icircn amintirea ieşirii din robie

Conducerea comunităţii ieşene prin echipa de voluntari a avut grijă să distribuie enoriaşilor alimentele specifice ce nu au lipsit de pe masa de Seder (azimă preparate culinare pregătite la Restaurantul Comunităţii şi vin caşer)

MARTHA EŞANU

Din septembrie 2020 Fundația Le-olam din Moinești prin copreședinta Joseacutephine Kohlenberg a inițiat o se-rie de icircntacirclniri lunare desfășurate on-line intitulate bdquoMinutele Leolamrdquo icircn care membri ai fundației și-au prezen-tat istoriile personale sau preocupări-le Printre invitați s-au numărat Hedi Enghelberg copreședintă a Fundației Leolam și recent Henri Joinovici un supraviețuitor al Holocaustului Ca de fiecare dată evenimentul a fost mo-derat de Joseacutephine Kohlenberg

Invitatul și-a spus pe scurt po-vestea vieții Tatăl lui Marc croitor de haine de damă era originar din Moinești S-a stabilit la Paris unde s-a căsătorit cu o evreică poloneză pe nume Brajna (Berthe) Au avut trei copii Anna Albert și Henri (născut icircn 1936) Odată cu ocupația germană familia s-a refugiat la Chacircteau-du-Loir tatăl continuacircndu-și munca icircn orașul Preacute-Saint-Gervais A fost ares-tat la 16 iulie 1942 cacircnd a avut loc bdquorazia de la Velodromul de iarnărdquo cea mai mare operațiune de arestare icircn masă a evreilor desfășurată icircn Franța icircn timpul celui de al Doilea Război Mondial A fost deportat la Drancy apoi la Auschwitz

Icircn același an la 12 octombrie a avut loc o razie importantă inclusiv icircn regiunea icircn care Berthe și cei trei copii

locuiau la ultimul nivel al unei locuințe subterane Toți au fost arestați mai puțin mezinul Henri de 6 ani care a fost icircmpins pe fereastră de mama lui cu indicația de a merge la o familie creștină pe nume Cartier cu care se icircmprieteniseră Pentru că aceasta sal-vase și alți copii evrei Henri a ajuns icircn grija surorii doamnei Cartier și a soțului ei respectiv Jeanne și Reneacute Nabineau din Tours care l-au protejat pacircnă la finalul războiului Berthe cei doi frați ai lui Henri unchii mătușile și verii lui și-au pierdut viața imediat ce au ajuns la Auschwitz

O a doua acțiune recentă a Fundației Leolam s-a desfășurat pe 24 martie cacircnd a fost prezentat pe pagina de Facebook a instituției un videoclip de comemorare a medicu-lui-scriitor Iulius Iancu de la a cărui naștere s-au icircmplinit 101 ani Opera sa de referință este bdquomonografia sen-timentalărdquo dedicată orașului natal Ba-cău intitulată bdquoNoi copiii străzii Lec-cardquo Documentarea a fost realizată de Mihaela Rusu membră a Fundației Leolam editarea video i-a aparținut Biancăi Pintilie voluntar Leolam iar lectura a fost făcută de Mihaela Jes-cu icircnvățătoare la Moinești implicată și icircn alte proiecte ale fundației

CLAUDIA BOSOI

Rabinul Y Aharonovitch

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 11

Pentru al doilea an consecutiv Sărbătoarea de Pesah s-a desfăşurat icircntr-un mod diferit față de toate dece-niile ce au precedat această perioadă Celebrarea anuală a eliberării din robia

egipteană reprezenta pentru această comunitate şansa unei icircntacirclniri majo-re Sederul se desfăşura două seri la racircnd icircn total participacircnd peste 300 de persoane Marea icircngrijorare evident icircnainte de pandemie era cum pot să stea comod la masă peste 150 de per-soane icircntr-o sală frumoasă dar relativ mică Din păcate 2021 a pus din nou la icircncercare imaginaţia organizatorilor pentru a găsi soluţii pentru existenţa acestei celebrări icircn condiţii de strictă carantină cauzată de numărul ridicat al infectărilor din oraş Datorită Resta-

urantului Ritual cei care au dorit au primit acasă cina tradiţională de Se-der Pesah ndash platoul tradiţional supa cu găluşte de matzot felul principal şi prăjitura făcută din acelaşi ingredient pe care icircl consumăm pe tot parcursul sărbătorii ca icircnlocuitor al pacircinii Chiar dacă cina a fost gustoasă mai toţi au observat lipsa unui ingredient esenţi-al Plăcerea de a se găsi icircmpreună de a discuta cu prieteni după multă vreme racircsetele celor mici au lipsit la mesele tăcute pe care cei mai mulţi le-au serbat icircn casele lor

Platforma Zoom a dat şi de această dată ca şi de Purim şansa unei icircntacirclniri majore care a precedat sărbătoarea efectivă Rabinul Zvika Kfir aflat icircn Israel şi oficianţii de cult Ervin Weinberger și Tiberiu Hornung aşezaţi icircn costume elegante la un pahar de vin cașer icircn apartamentele lor timişorene au trecut icircmpreună cu ascultătorii lor prin toţi paşii Sederului Icircn deschidere preşedinta comunită-ţii şi moderatoarea programului dr Luciana Friedmann a prezentat sem-nificaţia acestei celebrări pe care noi o percepem atacirct de diferit icircn fiecare an Pesahul reprezintă un moment de reflecţie asupra noţiunii de libertate şi fiecare primăvară icircn care icircl sărbăto-

rim ne face să reconsiderăm tot ceea ce ştiam pacircnă atunci Desigur aces-te vremuri icircndeamnă icircn mod special la introspecţie fie că vorbim despre bdquolibertatea noastră care are ca limită libertatea celuilaltrdquo fie că vorbim de bdquolibertate şi sănătaterdquo prioritatea ime-diată fiind sănătatea celor din jur şi a noastră fie că ne referim la bdquolibertate icircn vremuri de recrudescenţă generală a antisemitismuluirdquo fenomen care tre-buie icircnţeles şi pe care nu avem drep-tul să icircl ignorăm

Rabinul Zvika Kfir a vorbit despre speranţa şi dorul său de a se afla din nou fizic icircn mijlocul comunităţii pe care o bdquoviziteazărdquo săptămacircnal prin in-termediul programelor de iudaism de pe Zoom dar icircn care fizic nu s-a mai aflat de mai bine de un an Domnia Sa a prezentat semnificaţii mai puţin evidente ale celebrării de Pesah atacirct legate de Sederul icircn sine cacirct şi de ce-lebrarea celor şapte zile care urmea-ză fiecare zi aducacircndu-ne aminte de drumul anevoios de la robie la liber-tate spirituală şi fizică Un moment de extraordinar optimism al acestei icircntacirclniri l-a reprezentat cel dedicat copiilor care au cacircntat sau au rostit Ma Niștana (Prin ce diferă aceas-tă seară) ndash icircntrebarea tradiţională pusă anual de cei mai mici de la masa de Seder Avi Briana și Nati au uimit asistenţa prin glasurile lor de copii pline de inocenţă dar şi de seriozita-te Seara nu ar fi fost nici pe departe completă fără vocea inconfundabilă a dirijorului corului timişorean profe-sorul Alexandru Fischer De această dată el nu a dirijat un cor ci l-a supli-nit cu totul dacircnd glas tuturor melodii-lor care prin tradiţie icircnsoţesc această sărbătoare Cea mai micuţă partici-pantă mugur de speranţă a fost chiar fiica sa Elvira care are mai puţin de un anişor (LF)

Comunitatea Evreilor din Tecuci a acceptat cu mare bucurie invitația de a participa la un proiect educațional realizat de Colegiul Național bdquoSpiru Haretrdquo din Tecuci și Palatul Copiilor din Galați proiect purtacircnd generosul titlu bdquoFILE DE MEMORIE EVREIAS-CĂrdquo

Coordonatoarea proiectului pentru Tecuci a fost profesoara de istorie Ga-briela Pamfilie care icircmpreună cu cele două eleve din clasa a X-a F Oana Patricia Costescu și Andreia Borșan avacircnd-o dirigintă pe profesoara Lili-ana Maxim au realizat o frumoasă și interesantă expoziție care a fost prezentată la Casa Municipală de Cultură din Tecuci Cele peste 30 de tablouri icircnfățișează aspecte din viața comunității și din activitatea acesteia incluzacircnd imagini din interiorul sina-gogii din cimitirele din zona noastră documente din presa vremii legate de Tecuci și Comunitatea tecuceană Avem un tablou cu vizita șef-rabinului Moses Rosen la Tecuci din anul 1980 aspecte de pe celebra Stradă Mare - reședința evreimii din Tecuci aspecte cu vizita la Tecuci a fostului ambasa-dor al Israelului icircn Romacircnia Dan Ben Eliezer și altele La loc de cinste se

află lista cu conducerea Comunității tecucene de la icircnființare - anul 1894 - pacircnă icircn prezent alcătuită de auto-rul acestor racircnduri Găsim și tabloul generosului om de afaceri tecucean Avram Goldstein Goren cel care icircn anul 2000 la solicitarea președintelui Iancu Aizic a donat o sumă importan-tă pentru reabilitarea sinagogii icircn me-moria părinților săi fapt pentru care la propunerea Comunității a primit de la Primărie titlul de CETĂȚEAN DE ONOARE AL TECUCIULUI

A d u -cem icircn final mu l țumi r i p e n t r u găzduirea expozi ț ie i profesoarei G a b r i e l a P a m f i l i e profesoarei Char lo t te L u d m e r Barbu di-rector al Palatului Copiilor din Galați și Dianei Cioclu manager al Casei de cultură

AIZIC IANCUpreședintele CE Tecuci

ComunitAti

Pesah icircntr-un mod aparte

icircn 5781Icircn seara zilei de 27 martie 2021 am

avut deosebita plăcere de a ne icircntru-ni la sinagoga Vizhnitzer Kloiz pentru a o icircntacircmpina bdquoregina sărbătorilorrdquo Pesah Neavacircnd posibilitatea de a se organiza o seară de Seder conform tradiției enoriașii noștri au asistat la rugăciunea de Minha oficiată de Perl Adrian icircn prezența unui număr de 35 de persoane

Prin ce s-a deosebit acest Pesah de toate celelalte Din păcate din cau-za restricțiilor sanitare nu a fost exact așa cum ne-am obișnuit și cum ne-am fi dorit ca icircn fiecare an să ne icircntru-nim icircn sediul comunității să asistăm cu toții la Hagada de Pesah să ascul-

tăm cele patru minunate vechi icircntre-bări mereu noi să ne icircntindem icircn pu-terea nopții icircn lungi discuții mulțumind lui Dumnezeu pentru că ne-a păstrat icircn viață icircntărindu-ne credința icircn li-bertate Acum ordinea Sederului s-a icircnfăptuit icircn cerc restracircns icircn sacircnul familiei

S-au reamintit totuși eternele valori ale iudaismului descrise icircntr-o mai ve-che evocare asupra Exodului de către dr Aurel Vainer printr-o scurtă prezen-tare a subsemnatului CREDINȚA cu reicircntoarcerea lui Moise de pe munte cu Tablele Legii și icircnvingerea idolatriei prin puterea credinței icircn Dumneze-ul Unic Voința de LIBERTATE care odată dobacircndită impune și reguli de-oarece nu poți să te bucuri de ea fără să respecți Legea ADEVĂRUL pe care icircl exprima tocmai grija noastră de a nu ne abate de la faptele și minunile săvacircrșite prin eliberarea noastră de către Dumnezeu Și DIALOGUL icircntre generații reprezentat de cele patru icircntrebări o cale de comunicare chiar și prin opinii diferite pentru a tinde pe cacirct posibil la icircnțelegerea interumană

Valori care se intersectează de-sigur și cu credințele altor religii dar care din păcate se respectă tot mai puțin Asistăm prin urmare la ne-numărate fapte absolut incredibile foarte nocive foarte agresive și une-ori de-a dreptul criminale Dar acesta fiind un subiect aproape inepuizabil noi evreii ne rezervăm dreptul de a ne apăra valorile și de a ne bucura de libertatea dobacircndită cu ajutorul lui Dumnezeu totodată transmițacircnd cu fiecare generație obligația să ne con-siderăm ca fiind noi icircnșine scăpați de robia din Egipt

GANZ PETRU

File de memorie evreiască

Un altfel de sărbătoare aceeaşi comunitate

Bat Mițva a Arelei Priscoran

8 aprilie Ziua de Comemorare a Holocaustului

icircn IsraelAsociația Centrală de Prietenie și

Colaborare Culturală cu Israel s-a ra-liat manifestărilor specifice de come-morare icircn Israel a Holocaustului și a reamintit elevilor ca de fiecare dată nevoia de a nu renunța la stima de sine și la respectul pentru celălalt

Deși elevii sunt icircn vacanță cu spri-jinul Direcției Școlii Gimnaziale bdquoSma-randa Gheorghiurdquo (Elisa și Iosef Sa-muil) s-a reușit constituirea unui grup de elevi din clase diferite prezenți online cărora li s-a vorbit despre obligația pe care o au față de socie-tate și familie față de ei icircnșiși să icircși cultive abilitățile de a distinge icircntre va-lorile morale autentice și falsele valori icircn așa fel icircncacirct niciodată și nicăieri să nu mai aibă loc asemenea atrocități

Cu sprijinul și priceperea directoa-rei școlii elevilor li s-a proiectat un film pe tema Holocaustului

Considerăm că mesagerii cei mai siguri ai mesajului de respect pentru viața naționalitatea și religia celuilalt rămacircn copiii și tacircnăra generație viito-rii actori pe scena istoriei de macircine

ILEANA GHENCIULESCU

Tacircrgoviște

Tecuci

Satu Mare

Sighetu MarmațieiTimișoara

La Sinagoga din Satu Mare a avut loc icircn condiții de respectare a restricțiilor sanitare ceremonia de Bat Mițva ndash majorat religios ndash a Are-lei Priscoran fiica oficiantului de cult Ghiță Priscoran și a Claudiei soție și mamă care reușește ca evreitatea să fie respectată icircn căminul lor Familia Priscoran este un exemplu pentru

modul icircn care știe să-și educe copiii icircn spiritul tradițiilor iudaice

Participanții la eveniment i-au urat sărbătoritei ca această zi importantă din viața ei să fie una plină de bucu-rie și voie bună să fie sănătoasă și să aibă noroc

ADRIAN BEȘAPreședinte CE Satu Mare

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Cine racircde icircmpreună racircde mai bineJCC București a organizat joi 1

aprilie de ziua păcălelilor și a farse-lor un periplu umoristic evreiesc onli-ne sub genericul Cine racircde icircmpreună racircde mai bine

Au fost icircn direct invitați speciali din Israel ca Nancy Brandes Eugen Nacht-Stroe și Eduard Mattes iar din țară actorul Mihai Călin MAGITOT (Marius Drăguș) și Vasile Dub din Tacircr-gu Mureș

Evenimentul a fost deschis de di-rectorul JCC București Adrian Gueron

bdquoNe vom aminti icircn această seară de cacircțiva umoriști de origine evreias-că prieteni ai comunității evreiești

oameni care ne-au făcut să racircdem de-a lungul timpului Dar evenimentul din această seară este și un prilej de a ne reicircntacirclni prietenii de a vă oferi și vouă microfonulrdquo a spus Adrian Gue-ron icircn deschidere și a dat cuvacircntul cacirc-torva membri ai Comunității Evreilor din București icircntre care Marga Trifu care a citit texte din Ion Pribeagu și

Luchi Tenenhaus care a spus cacircteva glume pregătite special pentru aceas-tă icircntacirclnire

Dintre invitații serii primul care a luat cuvacircntul a fost actorul Mihai Că-lin prieten vechi al JCC București icircncă de la deschiderea Centrului icircn anul 2007 bdquoEste frumos că am ajuns și eu la vacircrsta amintirilor pentru că amintirile dau multă culoare vremuri-lor pe care le trăim acum Spre exem-plu icircn 1997 am filmat la pelicula Train de vie a lui Radu Mihăileanu Un film senzațional caracteristic pentru umo-rul evreiesc La acele filmări am cu-noscut un actor israelian Zvi Canar care era deja foarte bătracircn și care fu-sese deportat la Auschwitz Iar acest actor mi-a povestit că icircn lagăr erau momente cacircnd făceau glume creau povești hazlii creau bancuri pentru a putea merge mai departerdquo a spus icircntre altele Mihai Călin care a povestit și despre cum trece prin această peri-oadă de pandemie

Din Israel arhitectul fotograful și caricaturistul Eduard Mattes a trimis un film cu o serie de meme-uri foarte amuzante despre pandemie dar și cacirc-teva caricaturi și un mesaj icircnregistrat

La eveniment a mai participat și actrița Katia Pascariu care a vorbit despre un proiect de suflet Centrul de artă comunitară vacircrsta a patra care se desfășoară la Căminul Rosen Ka-tia a vorbit și despre cacircteva spectaco-le dezvoltate cu rezidenții icircntre care unul care s-a bazat pe scrisori adevă-rate și inventate și a citit cacircteva dintre cele mai amuzante

Icircntr-un videoclip transmis de la Căminul Rosen Pompiliu Sterian a

icircmpărțit păcălelile icircn două mari cate-gorii bdquoPăcălelile sunt de două feluri alea bune pe care le făceam eu ca să racircd de alții și cele proaste pe care le fac ceilalți ca să racircdă de minerdquo

Cert este că fiecare participant a pregătit o glu-mă bună o poveste amu-zantă care au funcționat ca un soi de tera-pie icircn această perioadă di-ficilă Dar nu o să mă apuc eu să dezvălui sau să explic glumele aici icircn scris Partea bună este că puteți ur-mări icircntreaga icircntacirclnire din seara de 1 aprilie care este icircncă disponibilă pe pagina de facebook JCC București

GEORGE GIcircLEA

Concert de Pesah 5781Concertul de Pesah 5781 a fost

darul JCC icircn condiții pandemice Dacă n-am putut face Sedere colective as-culta icircndrăgitele cacircntece de Pesah interpretate de coriștii noștri concer-tul transmis via Zoom de Pesah Hol Hamoed a fost compensatoriu A exis-tat un preambul dătător de speranță coriștii mulți aflați icircn a doua parte a vieții acompaniatori ai soliștilor isra-elieni Gabriel Berlin și Rami Danoh Pe fețele lor se citea bucuria de a trăi stare de spirit ilustrată coregrafic și de dansatori Consonanță muzică-natu-ră-urbanism

Salutacircndu-l pe Gabriel Berlin direc-torul Departamentului pentru Educație Iudaică Ery Pervulescu a amintit fap-tul că invitatul a răspuns la toate soli-citările JCC de a concerta pentru iubi-torii de muzică israeliană din Romacircnia Aflat prima dată pe afișul unui program muzical al JCC-Romacircnia Rami Danoh a reușit să captiveze participanții la concert unii exprimacircndu-și prețuirea prin comentarii la superlativ A existat un numitor comun icircn interpretarea ce-lor doi tonicitatea Chiar cacircntecul de icircnceput al lui Gabi Berlin a fost A Kol Patuah - Toate drumurile sunt deschi-se șlagăr reprezentativ pentru menta-litatea israeliană

Ilazar cacircntărețul de muzică evre-iască din Rusia a fost prezentat de Leonid Kolton din partea Comunității Evreilor din Sankt Petersburg A tra-dus din engleză Luciana Friedmann bdquoMă bucur să fiu icircmpreună cu dum-neavoastră fie și virtual a declarat Un motiv icircn plus este faptul că una dintre bunicile mele s-a născut icircn Ro-macircnia Este primul program pe ca-re-l facem icircn Romacircnia dar sper că nu și ultimulldquo Deși nu este din Sankt Petersburg Ilazar este prieten al comunității petersburgheze Melodiile interpretate au fost selectate de pe cel mai bun album al său Cacircntăreț mim dansator Ilazar s-a remarcat prin mix-tura visare-vivacitate icircntr-un cacircntec ru-sesc o versiune modernă a cunoscutei melodii de Kabalat Șabat Leha Dodi Licrat Kala creativitatea unui cacircntec din muzica klezmer amestec de idiș și rusă

IULIA DELEANU

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Despre femei icircntre femei de 8 martie

Ziua mamelor doamnelor şi dom-nişoarelor nu putea să treacă neob-servată icircn racircndul programelor JCC astfel că Luciana Friedmann le-a in-vitat pe participantele de la JCC-urile

din ţară la o ediţie online bdquoEshet Chailrdquo prilej de bucurie şi relaxare icircn prag de 8 martie Programul a debutat cu un popas pe platoul de filmare unde se afla actrița Maia Morgenstern chiar icircn acel moment Ea a avut amabilitatea să ne ducă icircntr-o scurtă călătorie spre ceea ce reprezenta această zi icircn anii copilăriei sale Ne-a oferit o relatare plină de gingăşie despre cum viaţa ne poartă prin diferite ipostaze fiind cacircnd fiice cacircnd mame O icircntacirclnire plăcută a participantelor a fost și cu actriţa Geni Brenda Vexler care a prezentat două

videoclipuri icircn ipostaza sa de cacircntărea-ţă bdquoA idishe meidelerdquo vorbea despre o bdquodomnișoară evreicărdquo iar interpretarea sa a fost una fascinantă vocea plină de căldură s-a completat perfect cu jocul ochilor demonstracircnd că un ar-tist poate trece cu expresivitate chiar și de bariera măștii Voce cunoscută şi plăcută a radioului romacircnesc Ioana Niţescu ne-a invitat apoi să cunoaştem cacircteva doamne de poveste care i-au marcat cariera bdquoDespre femei icircntre noi femeilerdquo s-a numit prezentarea sa şi fereastra pe care a deschis-o a fost

către o lume a valorilor stabile şi a re-laţiilor interumane pline de respect şi loialitate de care avem o nevoie de-osebită şi icircn zilele noastre Pentru că a fost o zi plină de muzică bună icircntacircl-nirea duminicală s-a icircncheiat cu o altă voce specială de această dată de la Timişoara Soprana Diana Chirilă a se-lectat cacircteva melodii asortate perfect acestei zile completacircnd cu măiestrie un program menit să aducă un mo-ment de plăcută relaxare şi o picătură de cultură doamnelor aflate icircn faţa cal-culatoarelor (LF)

JCC tiMişOArA

Tradiții păstrate cu ajutorul comunicării online

Cacircteva zeci de membri ai comu-nităților din Iași Bacău Botoșani Neamț și București dar și invitați din Israel Belgia și Franța au participat la un Seder demonstrativ organizat online pentru a celebra sărbătoarea de Pesah 5781 chiar icircn condițiile restric tive cauzate de pandemie

Icircn deschiderea evenimentului președinta CE Iași Benjamina Ides-Vladcovschi a arătat că Sederul (bdquoor-dinerdquo bdquoracircnduialărdquo) simbolizează eli-

berarea din robia egipteană ieșirea din Egipt a fiilor lui Israel conduși de Moise și cei 40 de ani de peregrina-re prin deșert că icircn mod tradiţional acesta se face icircn familie care este centrul vieţii spirituale şi al moralei

evreieşti dar că icircn acest an ca ur-mare a restricțiilor impuse putem considera că Sederul de Pesah este petrecut icircn marea familie a Comuni- tății

Icircn continuare directorul JCC Iaşi Albert Lozneanu a vorbit despre sem-nificaţia sărbătorii de Pesah care sim-bolizează libertatea şi despre Hagada şel Pesah care prin cele 14 capitole ne transpune icircn perioada icircn care evreii au ieşit din robie și a transmis un me-saj emoționant participanților bdquoIcircn fieca-re generație avem datoria să retrăim sentimentul eliberării din sclavie ca și cum noi icircnșine am fost eliberați Pentru această libertate pe care atacirct de greu am dobacircndit-o trebuie să fim recunos-cători Atotputernicului că ne-a sfințit prin poruncile Sale și ne-a făcut poporul Său Vă doresc din inimă iubiți prieteni să aveți parte de binecuvacircntări nenu-mărate să vă deschideți porțile sufle-tului spre a primi iubirea lui Dumnezeurdquo

Icircn icircncheiere din Israel rabinul Yehoshua Aharonovitch a arătat că

Pesahul este una dintre cele mai icircn-semnate sărbători evreieşti care mar-

chează atacirct sfacircrșitul robiei icircn Egipt cacirct și nașterea națiunii icircn Ereț Israel și a explicat semnificațiile fiecărui in-gredient al mesei de Seder (mața ha-roset ou apă sărată maror karpas zeroah) care se așază pe un platou special (kersquoara) alături cu supa cu găluște și de cele patru pahare de vin roșu SILVIAN SEGAL

JCC iAşi

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

A Gueron

M Călin

Y Aharonovitch

B Ides-Vladcovschi și A Lozneanu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 13

Primarul Iașiului Mihai Chirica a făcut pe 1 aprilie gestul iresponsabil de a promova memoria unuia dintre liderii antisemiți și antidemocrați ai Romacircniei interbelice Octavian Goga Un bust al poetului naționalist a fost dezvelit de primar icircn inima Iașiului (pe Copou la intersecția Bulevardului Ca-rol I cu str Gheorghe Asachi)

Inițiativa ridicării bustului a apar-ținut unei instituții din subordinea Pri-măriei Iași Ateneul Tătărași condus de Andrei Apreutesei

Icircn fotografiile de la inaugurare mai pot fi văzuți alături de Chirica și Apre-utesei (jumătatea dreaptă) Adi Cristi și Cassian Maria Spiridon

Primarul Chirica a declarat că bdquopo-etul naționalrdquo trebuie privit separat de omul politic Această declarație este o scamatorie din trei motive

1) Primul citat inscripționat pe so-clul bustului aparținacircnd lui G Ibră-ileanu apreciază tocmai faptul că poetul Goga nu s-a limitat la opera literară și a ieșit din turnul de fildeș Al doilea citat al lui Păstorel Teodorea-nu icirci atribuie poetului rolul de vestitor al macircntuirii neamului Icircn fine al trei-lea citat din G Călinescu din Istoria literaturii romacircne icirci atribuie lui Goga patalamaua de bdquopoet naționalrdquo

Icircn paranteză fie spus Istoria lui Călinescu a apărut icircn 1941 icircn mo-mentul de apogeu al regimului Ion An-tonescu Criticul a și inclus icircn volum o fotografie a lui Goga icircmpreună cu Antonescu din 24 ianuarie 1938 la aniversarea Unirii Principatelor cacircnd Goga era prim-ministru și Antonescu ministru al Apărării Naționale

Citatele puse pe soclu nu sunt exacte au fost recompuse de cei care le-au pus acolo La cel din Păstorel Teodoreanu de exemplu textul de pe soclu este acesta bdquoLa Iași Octavi-an Goga a fost un trimis al destinului vestind macircntuirea unui neamrdquo Textul original este de fapt acesta bdquoTrimis al Destinului venea să vestească icircn ceasul al unsprezecelea macircntuirea unui neamrdquo La Călinescu pe so-clu este bdquoOctavian Goga este poet național totdeodată și pur ca și Emi-nescurdquo icircn timp ce textul original este bdquoDupă Eminescu și Macedonski Goga e icircntacirciul poet mare din epoca moder-nă sortit prin simplitatea aparentă a liricei lui să pătrundă tot mai adacircnc icircn sufletul mulțimii poet național tot-deodată și pur ca și Eminescurdquo Ci-tatul original din Ibrăileanu avea la

icircnceputul propoziției icircncă două cuvinte care au fost tăiate fără semnalare prin () sau alt semn cum se obișnuiește

Nu a fost schimbat neapărat sensul dar așa ceva nu se face nu poți pune ghilimele peste fra-ze care nu au aparținut icircntocmai celor invocați

Dar să revenim la pretinsa sepa rație dintre operă și cariera politică

Cele trei citate alese transmit cuvin-te cheie din codul naționalist bdquoneamrdquo (termenul cel mai etnicizat și exclusi-vist din lista de termeni care desem-nează colectivitatea națională după cum au demonstrat mai mulți istorici) bdquonaționalrdquo bdquomacircntuirerdquo (termen religios convocat pentru a servi o teleologie a purificării naționale și proiectul mile-nial naționalist) bdquodestinrdquo (cu trimitere la mesianismul naționalist) bdquopurrdquo (fan-tasmă predilectă a etnicismului)

Citatele puse pe bust nu fac re-ferire la opera literară a lui Goga ci la un proiect metaliterar naționalist De asemenea citatele nu elogiază separația dintre literatură și politică ci tocmai combinarea lor De altfel Goga a fost un promotor al militantis-mului așa cum se vede din numeroa-

se scrieri de ale sale (bdquoscriitorul la noi are și un rol militant o postură de luptător și cetățeanrdquo spunea el)

2) Al doilea motiv Octavian Goga a folosit prestigiul literar icircn cariera po-litică acesta a fost principalul său atu pentru că pricepere politică nu prea avea

3) Naționalismul radical al lui Goga este cosubstanțial operei literare

Demonstrația pentru punctele 2) și 3) se găsește la Răzvan Pacircracircianu bdquoOctavian Goga Sacerdote of the Na-tion Revisiting the Romanian Natio-nal Ideardquo Cluj-Napoca Editura Argo-naut 2018

A ridica un bust icircn memoria unei persoane nu este un simplu exercițiu de lectură sau exegeză Icircnseamnă a oferi publicului un model care simbo-lizează anumite valori și care inspi-ră un tip de conduită Ce nevoi are Romacircnia astăzi după 51 de ani de dictatură (ciclu care a debutat exact după guvernul condus de Goga și a fost prefigurat de acesta) Țara se chinuie că consolideze un regim de-mocratic să dezvolte o societate ba-zată pe valori liberale și să se integre-ze icircn organizațiile internaționale din care face parte alături de țări cu care icircmpărtășește aceleași valori Așadar ne-am aștepta să fie promovate icircn memoria publică personalități care au crezut icircn valori liberale care au luptat pentru democrație pentru drepturile fundamentale ale omului

Naționalismul antisemitismul au-tarhia antioccidentalismul dictatura ndash Romacircnia le-a mai icircncercat și a ieșit extrem de prost pentru toată lumea Toate acestea au dus la prăbușirea democrației la uciderea a sute de mii de oameni nevinovați și la icircnrăutățirea vieții tuturor locuitorilor Romacircniei

Ce simbolizează Goga Icircnainte să răspundem să vedem o fotografie grăitoare cu Octavian Goga făcută icircn fața altui bust al lui Eminescu icircn 1933 la cacircteva luni de la venirea la putere a lui Hitler

Dincolo de opera sa literară po-etul ardelean a fost valorizat pentru naționalismul său Din acest motiv a fost promovat de presa antisemită

(de o mare parte a ei) a fost ridicat icircn slăvi de propaganda antonesciană și tot de aceea a fost redescoperit de național-comunismul ceaușist

Ce valori promova Goga Era fas-cinat de dictatură de fascism de anti-semitism Ce a făcut din poziția de om politic și decident S-a dedicat exclu-derii evreilor din viața Romacircniei

Octavian Goga a condus un gu-vern a cărui principală agendă de gu-vernare era antisemitismul A fost o guvernare scurtă de doar 44 de zile (29121937-10021938) dar nefas-tă pentru că a inițiat măsuri perse-cutorii care au schimbat fundamen-tal destinul comunității evreiești și al democrației din Romacircnia Cronologic vorbind a fost al doilea guvern emi-namente antisemit din Europa după cel nazist

Partenerul principal de guverna-re al lui Goga a fost AC Cuza de pe poziția de ministru de stat și bdquopre-ședinte supremrdquo al Partidului Națion al Creștin notoriu corifeu al iudeofobi-ei ideolog și longeviv lider politic icircn același timp ndash fără icircndoială figura ne-fastă cu rolul cel mai mare icircn Romacirc-nia icircn teoretizarea antisemitismului și transformarea acestuia icircn politici

ADRIAN CIOFLAcircNCĂ

Din activităţile de cercetare ale

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM

U n a c t i r e s p o n s a b i l

1 Impunitatea Extremismul icircnflorește acolo unde exprimările și acțiunile care icircncalcă legea nu sunt penalizate și blamate Extremismul este incre-mentalist adică se bazează pe o radicalizare gradu-ală infracțiunile mari fiind precedate de altele mai mici rămase nepedepsite Impunitatea icircncurajează Extremismul este și viral circulă repede se ia iar știrile despre impunitate circulă cel mai repede

2 Oboseala civică Nicăieri extremismul nu a prins aripi fără să stacircrnească proteste Doar că icircn unele locuri protestul este viguros proporțional cu situația din ce icircn ce mai puternic dacă este nevoie Icircn alte locuri lumea obosește mai repede resurse-le civice sunt mai puține Protestele civice de la un moment dat pot crea iluzia că societatea știe să răs-pundă și să reziste dar abia o evaluare pe termen lung ne poate spune cum stăm

3 Complicitatea instituțiilor Dacă icircn racircndul instituțiilor menite a aplica legea și a educa ndash poliția justiția armata școala biserica ndash poziționările ex-tremiste atrag adepți peste o masă critică atunci ajungem icircn situația icircn care o parte din sistem funcționează antisistem Fantasmele pedagogice imaginează un public educabil dincolo de instituțiile statului dar de multe ori problema este chiar icircn in-teriorul acestora

4 Falsa cunoaștere Extremismul are pricepe-rea de a oferi forme alternative de cunoaștere și co-municare ndash simple eficiente spectaculoase profita-bile mobilizatoare Traduce seducător complicații Cunoașterea extremistă promite să spună ceva ce lumea nu știe ce i-a fost ascuns și care o va salva E contracultură inovație eroism și redempțiune Mase mari de oameni pot crede icircn lucruri absurde

să nu vă icircndoiți de acest lucru Asta dacă statul și societatea nu produc comunicatori raționali credibili care să poată face diferența

5 Statul nedrept Dacă statul se lasă tentat de practici autoritare și nedrepte radicalii vor promite eliberare și dreptate Dacă statul nu are proiecte in-tegratoare extremismul va minți că are unul și va ști să mobilizeze lumea icircn siajul acelei ficțiuni colecti-ve Dacă statul abuzează de puterile sale icircn numele unei cauze bune extremiștii se vor victimiza pacircnă la martirizare Statul nedrept ajută extremismul să paraziteze marile cauze și să le distrugă dinăuntru Radicalii simulează discursul justițiar practicile de-mocratice și revolta antitiranică pentru a produce icircn final o altă formă de oprimare

6 Necunoașterea codurilor Extremismul nu apare din senin Se revendică de la o istorie icircnvață dintr-o tradiție sau din mai multe Comunicatorii și publicul lor au o anumită intimitate culturală cu tradițiile și tendințele extremiste și au putut dezvol-ta coduri de comunicare ce nu sunt ușor de icircnțeles pentru externi mai ales pentru cei care vor să in-terpreteze fără să pună macircna pe carte Dacă iei li-teral ce spun extremiștii riști cum se zice icircn fotbal să fugi după fentă Extremismul este cameleonic și este cameleonic pentru a fi ucigaș

7 Raționalizarea violenței Extremismul este o patologie ideologică dar asta nu icircnseamnă că adepții săi sunt neapărat nebuni Extremiștii par raționali și eficienți prin uzurparea violenței legitime a statului Acționează ca vigilante pentru a corecta o situație pe care ei și mulți alții o consideră scan-daloasă cu instrumentele violenței icircn condițiile icircn care spun ei statul nu poate sau nu vrea să facă ce

trebuie Violența este prezentată ca ultimă și unică soluție după ce soluțiile intermediare adică invecti-va și amenințarea nu au funcționat

8 Minimalizarea Cumpătarea are capcanele ei Icircn fața extremei pare rezonabil să nu te pani-chezi să reacționezi cu reținere pentru a nu intra icircn spirala radicalismelor Minimalizarea este capcana moderației forma ei coruptă Există o lungă tradiție icircn a minimaliza extremismul Radicalii profită de na-tura teroristă a puterii lor sunt puțini la număr nu atrag atenția dar pot produce efecte devastatoare

9 Itrsquos the education stupid Da trebuie invo-cată și vorba asta bătracircnească ignorarea sistema-tică a educației și cercetării ne-a adus unde suntem A produs mase de inepți aroganți și creduli A și nu este vorba de bdquopoporrdquo prima dată ci de bdquoelitelerdquo acestea care vor să ne civilizeze să ne salveze și să ne administreze

10 Modernismul antimodern Se știe din lite-ratura de specialitate extremismul produce acest tip de modernism icircndreptat icircmpotriva propriilor valori Radicalii simt mai bine decacirct ceilalți care sunt tendințele sunt mai adaptabili reacționează mai repede Pentru unii sunt de preferat monoto-nilor democrați Se pricep să extragă din subsolul societății resursele de resentiment ură invidie și exclusivism care se bucură de un soi de consens clandestin Știu să găsească vinovați Să mobilize-ze oameni buni pentru cauze rele Să se folosească de istorie de tradiție de democrație de marile idei pentru a produce ceva nou un mutant nemaivăzut ndash icircncă unul

ADRIAN CIOFLAcircNCĂ

10 factori care icircncurajează extremismul

O Goga la bustul lui M Eminescu

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Transportul aerian va face un pas uriaș spre normalitate datorită unui test israelian de diagnostic rapid Covid-19 care urmează să fie prezent icircn curacircnd icircn aeroporturile europene Utilizat cu succes icircn două aeroporturi europene dispo-zitivul portabil SpectraLIT a primit aprobarea Comisiei Europene pentru vacircnza-rea icircn icircntreaga Uniune Europeană icircn conformitate cu Directiva europeană pri-vind dispozitivele medicale SpectraLIT a fost dezvoltat de Newsight Imaging icircn colaborare cu centrul de inovație ARC al Centrului Medical Sheba Icircmpreună au icircnființat Virusight Diagnostic pentru a comercializa dispozitivul Aprobarea CE este pentru prima versiune a testului care va costa doar cacircțiva dolari O persoană instruită icircn prealabil va lua o mostră cu ajutorul unui dispozitiv spe-cial și icircl va introduce icircn aparatul SpectraLIT Un spectrometru unic plasat pe un cip detectează viremia prin analiza lungimilor de undă detectate Algoritmul de inteligență artificială compară rezultatele cu datele din testul chimic PCR Re-zultatul pozitiv sau negativ este oferit icircn doar cacircteva secunde

Rotem Sorek manager de marketing al Virusight Diagnostic afirmă că pre-cizia SpectraLIT icircn studiile clinice a fost de 70-86 la sută bdquoCu toate acestea din moment ce folosim inteligența artificială rezultatele noastre se vor icircmbunătăți constant pe măsură ce adăugăm date noirdquo SpectraLIT ar putea fi utilizat pe fiecare aeroport ca parte a procesului de pre-icircmbarcare precum și icircn alte locuri publice precum muzee sau parcuri de distracții Icircntre timp SpectraLIT este su-pus testelor de validare icircn cadrul a 36 de spitale din America de Nord și Ameri-ca Latină Asia-Pacific Europa și Orientul Mijlociu Icircn următoarele cacircteva luni icircn așteptarea aprobării CE compania Virusight intenționează să icircnlocuiască versiunea actuală a SpectraLIT cu unități de tip self-service pentru o mai bună operaționalizare și dinamică a timpului alocat testării

O echipă internațională de cercetă-tori condusă de oameni de știință de la Institutul de Științe Weizmann din Israel spune că această descoperire ar putea explica de ce microbiomul intestinal afectează succesul trata-mentelor de imunoterapie pentru can-cer Oamenii de știință au descoperit că sistemul imunitar poate identifica bacterii care locuiesc icircn celulele can-ceroase și le poate folosi pentru a pro-voca o reacție imună icircmpotriva unei

tumori Imunoterapia a icircmbunătățit semnificativ ratele de recuperare de la anumite tipuri de cancer icircn special melanomul malign dar funcționează icircn continuare doar icircn aproximativ 40 din cazuri

Autorii principali ai demersului științific Shelly Kalaora și Adi Nagler au analizat probe de țesut din 17 tu-

mori de melanom metastatic derivate de la 9 pacienți Ei au obținut profiluri genomice bacteriene ale acestor tu-mori și apoi au identificat aproape 300 de peptide tumorale care pot fi recu-noscute de sistemul imunitar Studiile viitoare pot stabili care peptide bacte-riene icircmbunătățesc răspunsul imun permițacircnd medicilor să prezică suc-cesul imunoterapiei și să adapteze un tratament personalizat icircn consecință Multe dintre aceste peptide au fost afectate de metastaze diferite de la același pacient sau de tumori de la pacienți diferiți ceea ce sugerează că au un potențial terapeutic și o capaci-tate puternică de a produce activarea imunității a spus dr Nagler Desco-peririle acestea sugerează că pepti-dele bacteriene prezente pe celulele tumorale pot servi drept potențiale ținte pentru imunoterapie Acestea pot fi exploatate pentru a ajuta celu-lele T imune să recunoască tumora cu o precizie mai mare astfel icircncacirct aceste celule să poată lansa un atac mai bun icircmpotriva cancerului Aceas-tă abordare poate fi utilizată icircn viitor icircn combinație cu medicamentele de imu-noterapie existente arată specialiștii

Importante descoperiri de arheologie biblică

Autoritatea Israeliană pentru Antichități (IAA) a anunțat că o serie de fragmente dintr-un pergament bi-blic care datează din urmă cu 1900 de ani au fost descoperite icircn bdquoPeștera Ororilorrdquo din deșertul Iudeei din Isra-el Existența peșterii este cunoscută de ceva timp Denumirea sa macabră provine de la 40 de schelete umane antice care au fost descoperite acolo icircn anii 1960 Scheletele aparțin unor oameni care au murit de foame icircn tim-pul revoltei lui Bar Kokhba (132 - 135 en) Atunci evreii din regiune s-au revoltat icircmpotriva Imperiului Roman Revolta a fost icircnăbușită Unii scriitori antici au susținut că peste 500000 de evrei au fost uciși și mulți alții au

fost deportați din regiune ca urmare a acestei răscoale Pergamentul bi-blic descoperit recent scris icircn limba greacă datează de la revolta lui Bar Kokhba Documentul conține pasaje din cărțile scrise de Zaharia și Na-hum a explicat Autoritatea Israeliană pentru Antichități icircntr-un comunicat de presă

IAA a mai anunțat că aceasta este prima dată icircn 60 de ani cacircnd un per-gament biblic este descoperit icircn timpul săpăturilor arheologice științifice Mul-te manuscrise au fost furate sau dez-gropate icircn mod neștiințific IAA a pre-cizat că recenta descoperire este bdquoun pergament biblicrdquo și nu un fragment din Manuscrisele de la Marea Moar-tă Icircncă din 2017 IAA a desfășurat o campanie pentru găsirea de noi pergamente icircn peșterile din Deșertul Iudeei Ca parte din campanie IAA excavează peșteri care au mai fost

excavate anterior de arheologi Mai mult arheologii au descoperit și mu-mia unui copil veche de 6000 de ani icircn aceeași peșteră Mumia este a unei fetițe care avea icircntre 6 și 12 ani atunci

cacircnd a murit Totodată cercetătorii au descoperit icircntr-o peșteră separată un coș care datează din urmă cu 10500 de ani IAA a precizat că acesta ar putea fi cel mai vechi coș complet din lume

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Există gheață pe Lună

Ideea dezvoltării unei civilizații pe Lună nu este deloc străină comunității științifice iar dacă oamenii vor sta-bili orice fel de așezare pe Lună ar putea face acest lucru icircn apropierea unuia dintre polii săi unde cantitatea sa redusă de apă este stocată sub formă de gheață Un nou studiu re-alizat de cercetători din SUA și Insti-tutul de Științe Weizmann din Israel sugerează că cel puțin o parte din gheața de pe suprafața Lunii poate fi regăsită icircn locuri mai accesibile icircn depresiuni de dimensiuni mai mici cu pante mai blacircnde decacirct acele cratere abrupte Vehiculele și instrumentele spațiale rusești americane chineze japoneze și indiene au oferit toate confirmarea existenței gheții polare de cacircnd ideea a fost propusă pentru prima dată icircn 1961

Cei trei cercetători care efectu-ează acest studiu ndash prof Paul Hay-ne de la Universitatea din Colorado Boulder Dr Norbert Schoumlrghofer de la Institutul de Științe Planetare din Honolulu Hawaii și prof Oded Aharonson de la Departamentul de Științe ale Pămacircntului și Planetare din cadrul Institutului Weizmann ndash au crezut că folosind hărți recente și măsurători ale Lunii ar putea fi ca-pabili să stabilească dacă micile de-presiuni ar putea fi suficient de reci pentru a stoca gheața Cercetătorii ar putea totuși cu un pic de efort să calculeze cacirct de multă căldură ar pu-tea emana aceste goluri provenind din roci mai calde icircnconjurătoare Re-zultatele calculelor lor sugerează că și depresiunile mai mici de un metru pot fi bdquomicrocapcane recirdquo care conțin cantități mici de gheață de apă Dacă gheața este icircntr-adevăr descoperi-tă icircn depresiuni mai puțin adacircnci icircn apropierea polilor analiza acesteia ar dezvălui ceva despre sursele de gheață din sistemul nostru solar bdquoPo-trivit modelelor noastre aceasta este doar o fracțiune din gheața totală pe Lună dar mai degrabă decacirct să in-tre icircn craterele adacircnci și inospitaliere oamenii ar putea fi capabili să obțină suficientă apă pentru nevoile lor din aceste mici mai blacircnde și probabil mai aproape rezervoare de gheațărdquo este de părere prof Aharonson de la Institutul de Științe Weizmann Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Acum 100 de ani

Isaac bdquoDaddyrdquo Ochberg bdquoAfricanulrdquo

a salvat 200 de copii evrei orfani

din UcrainaVictimele revoluției ruse nu au

fost numai soldații albi sau roșii care se luptau pe diferite fronturi Icircn urma războiului dar și a epidemiilor de gri-pă spaniolă sau de febră tifoidă au rămas mii de copii orfani pe teritoriul fostului imperiu țarist La aceștia s-au adăugat copiii evrei ai căror părinți fuseseră uciși icircn timpul pogromuri-lor antisemite desfășurate icircn timpul revoluției Cele mai multe au avut loc icircn 1921 Au fost trimise multe strigă-te de ajutor pentru salvarea acestor copii Unul dintre ele sub forma unei scrisori a ajuns ca prin minune icircn Cape Town Și o altă minune s-a gă-sit un om care a icircmbrățișat cauza co-piilor evrei și a făcut tot ce a putut să aducă icircn siguranță cacirct mai mulți din-tre ei icircn Africa de Sud scrie publicația Tablet

Bărbatul icircn cauză se numea Isa-ac Ochberg un om de afaceri evreu ucrainean stabilit la Cape Town Icircna-inte de a-și porni acțiunea Ochberg a stat de vorbă cu premierul Jan Smuts care a permis aducerea icircn țară a cel mult 200 de copii Premi-erul a mai pus trei condiții acceptate de Ochberg să fie cu adevărat or-fani să fie sub 16 ani și fără handicap fizic

El a cutreierat regiunile devastate din Ucraina și Galiția unde icircnainte de revoluție trăiau cei mai mulți evrei și culegea orfanii din orașe comune și ștetl-uri Dacă nu i-ar fi salvat aceștia ar fi pierit icircn anii 1920 iar cei care eventual ar fi supraviețuit ar fi murit uciși de naziști icircn anii 1940

Dar Ochberg a acordat atenție și eforturilor de realizare a unui Is-rael independent Icircn 1937 a făcut o donație uriașă fundației Kerem Kayemet Leisrael din care au fost achiziționate terenuri unde s-au cre-at două kibuțuri Dalia și Galed Aici și-au găsit adăpost pentru a icircncepe o viață nouă supraviețuitori ai Ho-locaustului icircndeplinindu-se și icircn acest fel dorința lui de a salva viața evreilor

Icircn zona Megiddo din Israel a fost inaugurat icircn 2011 un parc memorial care-i poartă numele Există acolo un bdquoDeal al numelorrdquo pe care sunt răspacircndite plăcuțe cu numele tuturor orfanilor salvați din Europa de Est și aduși icircn siguranță icircn Africa de Sud Ultimul orfan Cissy Harris a murit anul trecut la Modiin icircn Israel

Ochberg a reușit să-i salveze pe cei 200 de orfani cu ajutorul gene-ros al comunității evreilor din Afri-ca de Sud Descendenții lor trăiesc răspacircndiți icircn icircntreaga lume și au ținut ca personalitatea lui să nu fie dată ui-tării Astfel la 14 martie anul acesta 100 de ani după acțiunea curajoasă a bdquoafricanuluirdquo a fost organizată o reu-niune online a descendenților copiilor salvați Evenimentul a fost realizat de Isaac Ochberg Heritage Committee (Israel) icircn parteneriat cu Consiliul Regional Megiddo Un memento icircn amintirea celui care și-a icircnsușit ver-setul din Talmud care afirmă bdquoCine salvează o viață salvează o lume icircntreagărdquo

EVA GALAMBOS

Un nou test rapid COVID disponibil curacircnd

Bacteria care luptă cu cancerul

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 15

CREAȚIE

Te-am modelat Te-am compus icircntre icircntuneric și răsăritEști cea mai reușită poezie a meaLa care am muncit cel mai mult

Și ce să faci cu o poezieIcircn primul racircnd să o dăruiești lumiiDu-te dragă farmecă-i și pe alții Așa cum m-ai fermecat pe mine

Plimbă-ți prospețimea parfumatăde la un iubit la altulIcircn coapsele lor seamănă febra și nebuniaPentru ca faima mea să dureze mereu

Dacă vrem să speculăm să bdquointerpretămrdquo puțin am putea spune că Israel Pincu Lazarovici (n 12 mar-tie 1912) nu a plecat la vacircrsta de doar un an ci a fost mai degrabă bdquotransportatrdquo de familie (părinții ndash Moise și Klara plus cei șapte frați și surori) de la Tacircrgu-Neamț la Montreacuteal (Canada) Asta ca să ne explicăm icircntr-un fel atitudinea rebelă care l-a caracterizat toată viața vi-itoare pe bdquocopilul născut gata circumcisrdquo conform unei legende urbane locale

Așadar după ce ani la racircnd a crescut icircn cultura și limba idiș (războindu-se cu bandele de antisemiți din cartierul St Urbain unde locuia apartamentul familiei fiind situat sub un bordel și dobacircndind ast-fel porecla bdquoNappyrdquo prescurtare de la Napoleon) la treisprezece ani a refuzat să facă Bar Mitzvah ru-pacircnd relațiile cu tatăl său Dar sprijinit de mama sa s-a icircnscris la Liceul bdquoBaron Byngrdquo unde s-a predat cu totul limbii engleze sub influența profesorului Saunders (bdquoNu auzisem niciodată limba engleză atacirct de frumos citită atacirct de puternic redată și icircmi amintesc că stăteam liniștit pe scaunul meu și ascultam captivat cum sune-tele umpleau camera rdquo) Apoi cititor avid de filosofie cu o preferință specială pentru Marx și Nietzsche icircn 1929 s-a alăturat Ligii Tinerilor Socialiști pozițiile ra-dicale exprimate determinacircnd excluderea sa din liceu (terminat totuși cu examene finale icircn particular) S-a icircnscris la Colegiul MacDonald icircn 1934 și a obținut o di-plomă icircn zootehnie () icircn 1939 dar articolele sale din ziarul studențesc i-au adus o faimă de bdquocomunistrdquo care a avut drept consecință interdicția de a intra icircn SUA pentru o perioadă de peste douăzeci de ani Icircn loc să se bdquolinișteascărdquo Irving (Peter) Layton (cum a icircnceput să semneze după 1937) a fondat bdquoClubul de cercetare socialărdquo unde s-a afirmat ca un foarte bun orator icircn favoarea ideilor bdquostacircngisterdquo activitate extinsă și la Cafe-neaua Horn din Montreacuteal (succesul său icircn dezbaterile publice l-au propulsat icircn timp spre emisiunea bdquoFighting Wordsrdquo de la CBC făcacircndu-l și un profesor icircndrăgit de elevii și studenții de la Liceul evreiesc bdquoHerzliahrdquo Univ

Sir Geoge Williams Concordia Univ York Univ Gu-elph Univ Toronto șamd) Icircn viața privată a trăit icircn compania a cinci femei cu unele căsătorit cu altele nu

Ca scriitor Irving Layton ndash după o bdquopregătirerdquo de aproximativ un deceniu ndash a devenit cunoscut icircn 1944 cacircnd a elaborat poemul bdquoIcircnotătorulrdquo (icircntr-un restaurant pe un șervețel cu pixul unei chelnerițe) care s-a consti-tuit icircntr-un fel de bdquomatricerdquo a creației sale Ulterior el nu a fost o prezență comodă nici icircn literatură Renumele de bdquocacircrcotașrdquo i-a precedat opera și a deranjat comoditățile

establishmentului Mai ales cacircnd făcea observații des-pre bdquopăgacircnismul fără transpirație al lui Wallace Stevens Anglicanismul obosit al lui Eliot Bizanțul de basm al lui Yeats Pastoralismul icircngrozitor al lui Frostrdquo

Prietenul și emulul său poetul Kenneth Sherman scria la icircmplinirea unui secol de la nașterea lui Irving Layton bdquoPotrivit lui Layton ar trebui să ne icircndreptăm atenția către scriitorii care au atins limita ndash și icircn acest sens a vorbit despre Kafka Dostoievski Genet și Beckett ndash pentru că au exprimat dilema noastră ac-tuală Icircn spirit Layton seamănă cel mai mult cu acei poeți din Europa de Est din a doua jumătate a seco-lului al XX-lea ndash Milosz Herbert Holub ndash autori care au cerut mai multă poezie și totodată poeți ademeniți să rămacircnă deasupra luptei Cu siguranță niciun poet canadian icircnainte sau de atunci icircncoace nu s-a ocupat mai profund de disconfortul nostru contemporan sau nu a lucrat mai fierbinte pentru a plasa poezia icircn centrul culturii noastre astfel icircncacirct să poată acționa ca o vin-decarerdquo

Icircn cele peste 40 de volume publicate (Iubește vier-mele cuceritorului Elementul verde rece Vițelul de aur și alte poezii Un covor roșu pentru soare Cocoșul care racircde Lac de unghii Focul icircntunecat etc) Irving Layton chiar asta a clamat un portret al omului care refuză cruzimea per-versiunea minciuna

Frumusețea ca reflectare a inteligenței și a educațieiSpiritul critic

Faptul că Ștefan Cazimir icircn anii lsquo90 a reprezentat icircn Parlament un Partid al cărui membru fondator era și care se nu-mea Liber Schimbist a fost ca o gură de aer proaspăt după ce ani mulți socie-tatea noastră fusese obligată să ascul-te discursurile lui Nicolae Ceaușescu icircntr-un bdquolimbaj de lemnrdquo Dar nici cu aleșii noștri postrevoluționari nu stăteam mai bine la acest capitol Lingviștii și publicul cultivat găsesc icircn speech-urile deputaților și senatorilor din Parlamentul Romacircni-ei icircn ultimele decenii biblioteci icircntregi de erori datorate nu emoției nici grijii pentru țărișoară ci semidoctismului inculturii și instrucției făcute bdquope puncterdquo Nu este deci surprinzător că deși nu are vechimea de parlamentar a altora Ștefan Cazimir s-a nu-mărat printre cei mai buni oratori ai noștri

Eu nu l-am avut profesor dar știu din mărturiile altora că și cursurile și semina-riile ținute de el erau un veritabil spectacol de idei de erudiție și de rigoare metodologică și terminologică A evocat el icircnsuși episoade din viața sa la catedră și din experiența didactică icircn mai multe racircnduri A analizat de pildă cu maxi-mă seriozitate de ce succesivele promoții de studenți racircd tot mai puțin la anumite glu-me (fiindcă nu le mai gustă fiind ele bdquofu-materdquo sau fiindcă nu le mai icircnțeleg lipsin-du-le contextul și referentul) Icircn alt articol făcea o cercetare asupra felului icircn care un profesor corectează zecile de lucrări Cazi-mir bazacircndu-se pe studii serioase cvasi-științifice consacrate subiectului Cacircnd icircncepi să corectezi luacircnd primele lucrări din teancul gros eziți să pui nota fiindcă vrei să vezi icircntacirci nivelul general spre finele corectatului cacircnd obosești și te-ai icircncărcat cu conținutul zecilor de lucrări deja citite tinzi să devii mai indulgenthellip Despre orice ar vorbi sau ar scrie Ștefan Cazimir este mereu avizat hipercompetent cu o vie cu-riozitate intelectuală și cu dorința vizibilă de a icircmpărtăși cititorului nu numai cunoștințe ci și un anumit spirit raționalist și umanist al lecturii pe care i-o propune El e nu nu-mai un profesor de literatură de istoria lite-raturii romacircne ci și unul care te icircnvață ce icircnseamnă spiritul critic și ce presupune să-l folosești ca pe un operator de limbaj de semn lingvistic și de semnificație simbolică

Prin acest spirit critic mereu viu prin cultura vastă și nivelul unei erudiții greu de egalat Ștefan Cazimir este icircn cultura contemporană ce era Șerban Cioculescu marele critic și istoric literar din strălucita galerie interbelică Cazimir nu e mai puțin acid și bdquochițibușarrdquo decacirct cel care fusese supranumit bdquoȘerban cel Răurdquo iar unele dintre polemicile pe care le-a purtat au fost adevărate turniruri pentru apărarea unei anumite ipoteze a unui adevăr al textului a unei interpretări personale a acestui ade-văr textual Și Caragiale-tatăl face parte din numitorul lor comun ca și Cioculescu Ca-zimir i-a dedicat lui Caragiale cacircteva cărți fundamentale

Icircl citesc cu bucurie icircn paginile bdquoRomacirc-niei literarerdquo așa cum o făceam și icircn co-loanele bdquoAdevărului literar și artisticrdquo (seria Cristian Tudor Popescu - C Stănescu) Textele sale au ceva luminos și clar Din ele se vede nu o poziție de autoritate a semna-tarului ci voința lui de a fi icircnțeles icircn profun-zime și detalii subiectul (uneori extrem de dificil) abordat și de a face lectorul părtaș la această icircnțelegere

Dacă icircn spatele lui Ștefan Cazimir icircn fundal e Biblioteca icircn fața lui este mereu Cititorul

DANIEL CRISTEA-ENACHE

Profil de scriitor

La 1 aprilie s-au icircmplinit 56 de ani de la moartea Helenei (născută Chaja) Rubinstein producătoare de cosmetice și colecționară de artă S-a născut icircn ghetoul evreiesc din Cracovia la 25 decembrie 1872 icircn-tr-o familie icircn care era cea mai mare dintre cele opt fiice A fost verișoara lui Martin Buber și a mamei lui Ruth Rappaport Chaja A emigrat icircn Aus-tralia icircn 1896 după ce a refuzat o căsătorie aranjată de părinți Icircnainte să plece mama i-a pus icircn bagaj o

duzină de borcănele de cremă de față icircngrijorată că fata nu va mai avea cu ce să icircși icircngrijească pielea Aspectul ca de alabastru al tenului ei a atras atenția multor femei din Australia care i-au cerut sfaturi pri-vind bdquorutina de frumusețerdquo Lucracircnd ca vacircnzătoare la băcănia unchiului ei și-a dat seama că priceperea pe care o dobacircndise ar putea s-o ajute să-și schimbe fundamental viața Și-a vacircndut o parte din cre-mele cu care venise iar planul a devenit acela de a recrea formula cremei de față pe care o folosea și de a le icircnvăța pe femei regulile icircnfrumusețării Una dintre replicile ei era bdquoNu există femei uracircte ci doar femei leneșerdquo care nu au disciplina de a se icircngriji suficient Ea conside-ra frumusețea nu numai un mod de seducție și putere ci și o reflectare a inteligenței și a educației

Icircn curacircnd avea să-și lanseze cre-ma bdquoValazerdquo care avacircnd succes i-a permis să-și deschidă un salon de cosmetică icircn centrul orașului Mel-bourne S-a impus apoi pe piața din Sydney iar icircn cinci ani a reușit să finanțeze deschiderea unui salon la Londra punacircnd bazele uneia dintre primele companii de cosmetice din lume Și-a dezvoltat astfel afaceri la

nivel internațional iar succesul de care s-a bucurat a motivat-o să spri-jine instituții caritabile care se ocu-pau de educație artă și sănătate La Londra s-a căsătorit icircn 1908 cu jurnalistul Edward William Titus cu care a avut doi fii S-au mutat la Pa-ris iar icircn 1914 au emigrat icircn Ame-rica Pe piața americană a rivalizat cu Elizabeth Arden o altă mare fe-meie de afaceri icircn domeniul cosme-ticelor Helena Rubinstein ar fi spus bdquoCu ambalajele ei și cu produsele mele am fi condus lumeardquo Icircn 1928 și-a vacircndut afacerile fraților Leh-man iar peste zece ani a divorțat și s-a recăsătorit cu prințul Artchil Gourielli-Tchkonia din Georgia Icircn 1953 a icircnființat Fundația filantropică bdquoHelena Rubinsteinrdquo care obținea fonduri pentru cercetarea medicală și dezvoltarea altor ramuri icircn do-meniu A fost fondatoarea compa-niei de succes Helena Rubinstein Incorporated prin care a devenit una dintre cele mai bogate femei din lume A murit la New York la 1 aprilie 1965 Icircn 1973 compania a fost vacircndută către Colgate-Palmoli-ve care icircn prezent este deținută de grupul LrsquoOreacuteal

CLAUDIA BOSOI

Irving Layton ndash de la Tacircrgu-Neamț pe listele NOBEL

Traducere și prezentare deEMIL NICOLAE-NADLER

(Continuare icircn pag 22)

Irving Layton și Leonard Cohen icircn 1961 (la o lansare comună de carte)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Sub acest titlu apare icircn ziarul Neamul evreiesc din 22 martie 1946 informarea despre adunarea plenară a Uniunii Evrei-lor Romacircni numită organizație democrată aflată sub președinția lui Zelțer-Sărățeanu

Dezbaterile au avut icircn vedere activitățile din luna februarie cacircnd au continuat de-mersurile la diferite ministere Au fost de-puse memorii și proteste la Ministerul de Interne Justiție Culte Apărare Națională Educație Națională Finanțe Externe și la Marele Stat Major La Ministerul de In-terne s-au depus proteste icircn problema recrudescenței antisemitismului Au fost semnalate manifestări antisemite icircn dife-rite localități precum Hațeg Răducăneni Drăgășani icircn școli și la Universitatea din București Icircn memoriul adresat Ministerului Justiției s-a cerut adoptarea unei legi pri-vind reglementarea cetățeniei bdquoSe apro-pie alegerile se arăta icircn memoriu și icircncă mai există o importantă categorie de evrei care nu are reglementată cetățenia romacirc-nă Legea revizuirii cetățeniei adoptată de guvernul Goga-Cuza icircn ianuarie 1938 nu a fost icircncă abrogată Anii de prigoană au creat o serie de situații speciale și icircn acest domeniu Au fost evrei care au renunțat la cetățenia romacircnă și au plecat icircn exil După 23 August s-au icircntors iar situația lor din punctul de vedere al cetățeniei nu este re-glementatărdquo S-a intervenit pentru aplicarea legii nr 6071945 care preve-dea restituirea bunurilor mobi-le luate evreilor deportați De la Ministerul Cultelor și de la cel al Educației Naționale s-au ce-rut subvenții pentru instituțiile de cult cultură și asistență socială S-a ce-rut revizuirea impunerii meseriașilor liber-profesioniștilor comercianților și indus-triașilor evrei care din motive rasiale nu și-au putut exercita profesiunea

O deosebită atenție a fost acordată or-ganizării ajutorului pentru foștii deportați care și-au pierdut toate bunurile S-a ce-rut atacirct acordarea de ajutoare pentru foștii pres tatori de muncă obligatorie cacirct și clasarea chemării icircn judecată a foștilor deportați care nu s-au prezentat la concen-trare Președintele Sărățeanu a făcut o am-plă expunere asupra situației politice inter-ne și externe situacircnd problema evreiască icircn acest context A insistat asupra faptului că icircncă nu s-a rezolvat restitutio in integrum pentru evreii care au fost supuși jafurilor pogromurilor și deportărilor de către regimul Antonescu

Pe lacircngă discutarea situației interne plenara a fost informată de poziția UER față de problema Palestinei de răspunsuri-le care s-au dat la ancheta unei comisii an-glo-americane bdquoProblema palestiniană se spunea icircn răspuns poate fi rezolvată numai pe plan internațional de către Națiunile Uni-te URSS Marea Britanie și Statele Unite trebuie acordată libertatea de imigrare icircn Palestina trebuie abolite prevederile Cărții Albe și ale tuturor măsurilor restrictive apli-cate evreilor din Palestina a căror muncă constructivă este o chezășie de prosperita-te pentru toți locuitorii din Țara Sfacircntă tre-buie consolidat căminul evreiesc icircn Palesti-na pe baza unei conlucrări sincere cu po-porul arab eliberat din cătușele exploatării feudalerdquo Plenara a aprobat icircn unanimitate răspunsurile date la ancheta respectivă

Icircn final s-a adoptat hotăracircrea cu privi-re la redeschiderea Universității Populare Așadar deși Sărățeanu s-a alăturat Co-mitetului Democratic Evreiesc susținacircnd că CDE a luat poziție față de toate pro-blemele care interesează viața evreiască făcacircnd abstracție de faptul că respectiva organizație a fost creată din inițiativa PCR pentru a asigura controlul politic al puterii comuniste icircn lumea evreiască totuși acti-vitatea lui se icircnscrie icircn istoria contempora-nă a evreilor iar istoriografia evreiască nu poate face abstracție de personalitatea lui

LyA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

PLENARA UER

ndash Ce faceți pentru asta ca președinte de comunitate

ndash Icircnainte de pandemie aveam icircntacirclniri cu elevi de liceu Copiii pregăteau compuneri despre Ho-locaust eu le istoriseam ce s-a icircn-tacircmplat atunci cu evreii din orașul nostru Organizam lansări de car-te la temă Tineri icircnsoțiți de pro-fesori vizitau sinagoga Unii se arătau interesați de Tora de ebra-ică A existat și continuă să existe dialog interconfesional mai ales cacircnd veneau icircn țară descendenți ai dinastiei rabinice Paneth fostă conducătoare spirituală icircn zonă La Muzeul de Istorie a Dejului a avut loc lansarea monografiei apărute la Ed Hasefer bdquoIstoria comunităților evreiești din Dej Beclean Tacircrgu Lăpuș Reteag Ileanda și icircmpre-jurimile acestorardquo de Zoltan Singer zl fost președinte al comunității Autorul a activat icircn mișcarea sionis-tă a fost trimis icircntr-un detașament de muncă forțată a supraviețuit Holocaustului Nu cred să exis-te cineva care să parcurgă cartea fără să fie mișcat de dramatismul său Continui să păstrez online le-gătura cu școlile unde se predă is-toria Holocaustului cu oameni de toate religiile convins că educația este mijlocul cel mai eficient de contracarare a antisemitismului și negaționismului

ndash Aminteați de sinagoga din oraș Are nevoie de restaurare

ndash Sigur Edificiul a fost con-struit icircntre 1907-1909 Dar pentru asta avem nevoie de fonduri care ne depășesc enorm puterile Icircn-

cercăm să realizăm un parteneriat icircntre FCER și Primăria din Dej Cu atacirct mai mult cu cacirct e singurul lăcaș de cult mozaic rămas Icircnain-tea Holocaustului au existat icircncă 13 sinagogi Autoritățile locale ne ajută la icircntreținerea sinagogii și a celor trei memoriale dedicate victimelor Holocaustului Facem tot posibilul să păstrăm patrimoniul sacru zonal mikva din oraș cimitirele din Dej și icircmprejurimi a căror icircngrijire este iarăși o problemă gacircndiți-vă doar la plata icircngrijitorilor din localitățile unde nu mai trăiesc evrei Ar fi bine dacă s-ar icircnființa hevrot kadișa re-gionale dar finanțarea e o chestiu-ne care ține de Federație

ndash Sunt vestigii care denotă o prezență evreiască puternică icircn tre-cut Puteți schița cacircteva repere

ndash Deși prezența evreilor icircn oraș și icircn comunele icircnvecinate a fost permisă abia la icircnceputul secolului XIX Comunitatea Ortodoxă Evre-iască din Dej ființa icircn 1863 cu toate instituțiile care-i confereau acest statut hevra kadișa măcelărie heder ieșivot Talmud Tora Poalei Țedek mikva Membrii dinastiei ra-binice Paneth erau lideri religioși Funcționau organizații evreiești Asociația de Caritate a Femeilor Israelite Casa de Ajutor Reciproc azil orfelinat sub egida Joint-ului bancă evreiască pentru icircmprumu-turi mici Linat Țedek Cercul Soci-al Evreiesc Icircntre 1918-1935 s-au icircnființat filiale ale Convenției Sionis-te Organizației Tineretului Sionist WIZO HaPoel Hamizrahi Bnei Aki-va HaNoar HaȚioni Betar Icircn peri-

oada interbelică am avut o viață economică so-cială culturală icircnfloritoare Apoi au venit anii Ho-locaustului 300 de evrei dejeni au fost trimiși icircn 1942 la muncă forțată pe fron-tul ucrainean Au pierit acolo 140 dintre ei din cauza foametei a bo-lilor a torturilor La 31 martie ´44 se instituie obligativitatea de purtare a stelei galbene La 16 aprilie au fost confiscate toate proprietățile evreiești Icircntre 3-5 mai toți evreii dejeni peste 3000 au fost trimiși icircn ghetoul din Pădurea Bungăr din vecinătatea orașului Icircndură foame sete lipsă de minime condiții sani-tare torturi La 28 mai 4 și 6 iunie s-a făcut deportarea la Auschwitz icircmpreună cu ceilalți din comitat Icircn total - 7870 Au supraviețuit circa 300 Comunitatea a fost reicircnființată icircn 1946 dar marea majoritate a fă-cut Alia

ndash Cum gestionați problemele is-cate de pandemie

ndash Icircncerc să păstrez coeziunea comunitară firește cu respectarea restricțiilor sanitare Mă icircntacirclnesc cu membrii comunității icircn grupuri mici icirci consiliez din punct de vedere psi-hologic icircncerc să le mențin treaz interesul pentru probleme specifi-ce iudaismului Tinerilor puțini cacircți sunt le recomand cărți participări la evenimente online organizate de FCER Joint JCC Caut să-i ajut pe asistați cu ce au nevoie Mulțumesc DASM-ului pentru spri-jin Mă stimulează dorința tuturor pentru păstrarea tradițiilor relațiile interumane foarte bune dintre noi

ndash Ce credeți că trebuie să facă președintele unei comunități mici pentru a o menține

ndash Să găsească soluții pentru a trece cu bine de această perioa-dă grea sanitar și economic Să aibă grijă de asistați Să atragă ti-nerii spre comunitate Să combată negaționismul Să popularizeze is-toria comunității sale

IULIA DELEANU

bdquoDe cacircte ori trec prin momente grele mă gacircndesc la tatăl meu care a pierdut doi copii și pe mama lor icircn Holoca-ust A fost unul dintre puținii supraviețuitori Eu m-am născut icircn 1956 Părinții nu ne vorbeau despre asta poa-

te ca o măsură de protecțierdquo mărturisește Mișu Rosenberg președintele comunității din Dej bdquoMă gacircndesc totodată la copiii mei cărora le doresc să trăiască icircntr-o lume cacirct mai de-

centă rațională lipsită de excese naționalisterdquo

bdquoIcircn această perioadă grea icircncerc să păstrez coeziunea comunitarărdquo

Interviu cu MIȘU ROSENBERG preşedintele CE Dej

Raport privind antisemitismul icircn 2020

Panedemia de coronavirus a intensificat diferite forme de antisemitism

Icircn ajunul Zilei de Comemorare a Holocaustului icircn Is-rael Centrul Kantor de Studiere a Evreimii Contempo-rane Europene (Universitatea Tel Aviv) a dat publicității Raportul Anual despre antisemitism pe 2020 care se bazează pe mii de mărturii din diferite regiuni ale lumii obținute prin rețeaua internațională stabilită icircn urmă cu cacircțiva ani de Centrul Kantor Conținutul raportului a fost prezentat icircntr-o conferință de presă de dr Dina Porat directoarea Centrului

Vorbitoarea a scos icircn evidență stracircnsa legătură a evoluției și naturii antisemitismului cu pandemia de coronavirus Icircn 2020 a arătat dr Porat au reapărut prejudecăți superstiții și teorii bizare precum și mani-festări jignitoare și vicioase verbale și vizuale de anti-semitism

Acuzația cea mai frecventă a antisemiților a fost că evreii și israelienii sunt de vină pentru dezvoltarea și răspacircndirea coronavirusului sau bdquoiudeovirusuluirdquo ca să realizeze vaccinul și tratamentul pe care să le vacircndă apoi și să icircncaseze un profit uriaș Acuzația a circulat icircn zeci de țări icircnsoțită de mesaje și caricaturi agresi-ve Grav este că acuzațiile nu au provenit numai din cercuri extremiste sau țări ca Turcia Autoritatea Pales-

tiniană Iranul ci și din racircndul populațiilor cu identități politice și ideologice bine definite

Din cauza măsurilor de carantină socializarea evreilor cu inamicii lor a fost mai redusă astfel că și numărul evenimentelor violente a scăzut de la 456 icircn 2019 la 371 icircn 2020 Nu au avut loc atacuri ucigașe iar incidentele legate de proprietățile private s-au redus de la 170 icircn 2019 la 107 icircn 2020 deoarece lumea a stat acasă Totuși vandalizarea proprietăților comuni-tare și a instituțiilor a continuat cea a cimitirelor și a memorialelor dedicate Holocaustului a crescut de la 77 icircn 2019 la 96 icircn 2020 iar a sinagogilor de la 53 la 63 S-a icircnregistrat o escaladare a incidentelor antisemite icircn SUA și Germania icircn schimb un declin semnificativ s-a icircnregistrat icircn Australia Marea Britanie și Franța icircn acest ultim caz a avut loc o reducere cu 50 a tuturor tipurilor de incidente antisemite datorită lockdown-ului sever Creșterea numărului de incidente a avut loc icircn state cu o populație evreiască numeroasă Cu excepția Ucrainei icircn celalate țări din Europa Centrală și de Est nu s-a icircnregistrat o creștere a incidentelor icircn 2020

Icircn schimb activitățile an-tisemite s-au intensificat pe

EVA GALAMBOS(Continuare icircn pag 20)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 17

La mulți ani Irina Marin-Cajal

Irina Marin-Cajal este dovada vie a faptului că un copil crescut icircn lumi-na și căldura unor părinți de o calitate umană excepțională va călca pe ur-mele lor icircn propria sa existență

Căldura sufle-tească a regreta-tului academician și președinte al FCER Nicolae Cajal ca și a soției sale Berthina (Bibi) Cajal preo-cuparea medicu-lui și profesorului Cajal de a-și ajuta semenii de cacircte ori putea s-au transferat din plin asu-pra fiicei Adăugăm pasiunea pentru artă aceeași dăruire față de familie și avem motivele pentru care o felicităm pe Irina Marin-Cajal de ziua ei

La mulți ani Irina

Ad Mea Veesrim prim-rabin

Rafael ShafferDe peste un deceniu de cacircnd se

află la București prim-rabinul Rafa-el Shaffer a dovedit că reușește să pună comunitatea pe primul loc și să se dedice atragerii cacirct mai multor evrei icircnapoi către sinagogă după icircn-depărtarea din anii comunismului

Pe lacircngă dificultățile generate de vacircrsta medie icircnaintată a comunității evreiești din București prim-rabinul a avut de luptat de mai bine de un an și cu greutățile puse de pandemie icircn calea celor care simțeau nevoia de a fi icircmpreună de sărbătorile mozai-ce dar nu numai

A reușit să facă din mediul comunitar online unul icircn-cărcat de spiritualitate iudaică prin textele de studiu transmise enoriașilor icircnainte de Șabat prin inițiative pre-cum prezentarea organizării la do-miciliu a Sederului de Pesah și multe altele ceea ce a ajutat la menținerea vie a flăcării mozaismului

Ad Mea Veesrim (RE)

Negarea Holocaustului tulpina britanică

Icircn urmă cu doar un secol rata mortalității la copii icircn Europa și SUA era icircntre 25 și 40 Pojarul polio-mielita difteria erau boli care făceau ravagii icircn icircntrega lume

Vaccinarea copiilor a redus această rată icircn ziua de azi pacircnă la 14-45 rata de mortalitate fiind icircn special urmarea refuzului vaccină-rii

Descoperirea vaccinului este unul dintre marile progrese ale medicinei moderne O formă premergătoare vaccinării a fost folosită icircncă din anul 200 icircen icircn Roma antică icircmpotriva variolei acest procedeu fiind atestat din nou icircn 1500 en icircn China și icircn 1600 en icircn India Metoda se chea-mă inoculare și constă icircn introduce-rea unui agent infecțios viu icircntr-un individ sănătos icircntr-un mod contro-lat printr-o parte a pielii unde poate fi ușor absorbit cum ar fi mucoasa din nas sau printr-o zgacircrietură icircn piele

Metoda inoculării a mai fost folo-sită icircn Turcia Africa și mai tacircrziu icircn jurul anilor 1700 a ajuns și icircn Euro-pa și Statele Unite Nu era o metodă perfectă rata deceselor icircn cazul va-riolei era icircn jur de 2-3 dintre indivi-zii inoculați cu forma patogenă dar

cu certitudine reprezenta un progres față de mortalitatea de pacircnă la 30 icircn urma icircmbolnăvirii prin contractarea patogenului icircn mod natural

Icircn 1796 Edward Jenner un me-dic englez a condus primul studiu științific icircn privința vaccinării folosind varicelă provenită de la vite pentru a induce imunitate icircmpotriva variolei la oameni Varicela la vite este o boală virală cauzată de un virus care este foarte asemănător cu virusul variolei la oameni Richard Dunning prieten cu Edward Jenner a introdus terme-nul de bdquovaccinrdquo folosind forma latină a cuvacircntului bdquovaccardquo Edward Jenner a pus bazele vaccinării prin tehnicile de alterare folosite

Vaccinarea este o formă mo-dernă de inoculare mult mai sigură datorită faptului că agentul infecțios este introdus icircn organism icircntr-o for-mă atenuată cu scopul de a pregăti sistemul imunitar pentru o posibilă interacțiune cu patogenul real Pri-mele eforturi de a introduce vacci-narea și a descuraja inocularea au apărut prin 1800 Anglia a interzis icircn 1840 metoda inoculării și a icircnceput promovarea vaccinării gratuite la co-pii

Louis Pasteur microbiolog și chi-mist francez este indiscutabil unul dintre liderii revoluționării vaccinu-lui Icircn 1879 Pasteur produce primul vaccin dezvoltat prin folosirea unei forme atenuate a bacteriei care pro-duce holera Icircn 1880 tot el dezvoltă vaccinuri icircmpotriva infecțiilor morta-le precum rabia antraxul difteria și pojarul Toate aceste vaccinuri sunt obținute folosind diferite metode de atenuare a agentului infecțios

De la apariția lor vaccinurile s-au dezvoltat și icircmbunătățit permanent Tipul de vaccinuri bdquoinactiverdquo folosesc o versiune moartă a patogenului care cauzează boala Hepatita A vaccinul icircmpotriva gripei a poliomielitei sunt exemple de astfel de vaccinuri Vac-cinurile bdquoviirdquo folosesc o formă atenu-ată a agentului infecțios Vaccinurile icircmpotriva pojarului variolei rubeolei sunt exemple de vaccinuri care folo-sesc forme vii ale elementului pato-gen Alte tipuri de vaccinuri sunt cele care folosesc o toxină provenită din agentul infecțios care cauzează boli cum ar fi difteria și tetanosul Alte vaccinuri folosesc porțiuni din pato-gen pentru a crea reacția imunitară dorită la agentul infecțios Exemple ar fi cele icircmpotriva hepatitei B HPV meningitei

Vaccinurile virale utilizează apa-ratul celular existent icircn organismul nostru și ca sistem de livrare folosesc un virus modificat Acestea au fost folosite icircn boli precum Ebola HIV și

Din istoria vaccinăriiAutoarea acestui articol dr Diana David-Rus este membră a Comunității

Evreilor din București și a celei din Muumlnchen (Germania) unde locuiește ac-tualmente lucracircnd la Institutul de Sănătate al guvernului bavarez Dr Di-ana David-Rus este specializată icircn bioinformatică și modelare matematică icircn biologie și are un doctorat obținut icircn Statele Unite icircn domeniul Computa-tional Biology

forme de gripă Ele sunt folosite azi icircn lupta icircmpotriva COVID AstraZe-neca și JampJ sunt exemple de astfel de vaccinuri virale

Vaccinurile de tip ARN sunt studi-ate de cacircteva decenii icircnsă apariția epidemiei de COVID a creat posibi-litatea utilizării unor astfel de vacci-nuri icircmpotriva acestei boli Avantajul acestor vaccinuri este că pot fi create icircn foarte scurt timp și datorită faptului că nu conțin virusiri vii nu există ni-ciun risc de a cauza boală icircn persoa-na vaccinată Sunt unele dintre cele mai sigure vaccinuri dezvoltate pacircnă icircn ziua de azi și reprezintă icircnceputul unei noi ere icircn domeniul vaccinării Datorită progreselor tehnologice ele vor putea fi folosite icircmpotriva unei multitudini de boli inclusiv icircn lupta icircmpotriva cancerului Vaccinurile de tip ARN pot eradica viitoare boli și focare de infecții icircnainte ca acestea să se transforme icircn epidemii tocmai datorită vitezei cu care astfel de vac-cinuri pot fi create

Dr DIANA DAVID-RUS

Cu toa-te că istoricii consideră că primele exem-ple de negare a Holocaus-tului după cel de-al Doilea Război Mondi-al ar fi apărut icircn declarațiile și scrierile unor fasciști

antisemiți și personalități de extremă dreapta din Franța Suedia și Statele Unite un studiu britanic arată că un rol esențial chiar primordial a fost ju-cat de simpatizanții naziști din Marea Britanie atacirct icircn timpul războiului cacirct și imediat după bdquoS-a creat un model folosit de atunci de cei care icircncearcă să nege Holocaustulrdquo a afirmat Joe Mulhall autorul volumului bdquoFascis-mul britanic după Holocaust de la nașterea negării pacircnă la revoltele din Notting Hill 1939-1958rdquo (la Notting Hill au avut loc atacuri și proteste ra-siste icircmpotriva imigranților de culoare din Caraibe) relatează The Times of Israel

Istoricul a arătat că liderul fascist britanic Oswald Mosley a jucat un rol principal icircn apariția negării Holocaus-tului după război Cercetătorii ignoră fascismul britanic deși faptele prezen-tate de Mulhall dovedesc caracterul timpuriu al negării Holocaustului prin-tre reprezentanții acestui curent Din momentul icircn care au apărut informații despre atrocitățile naziste scrie is-toricul Mosley și ducele de Bed ford unul dintre organizatorii partidului de extremă dreapta Poporul Britanic au căutat să minimalizeze sau să res-pingă faptele invocate Ei au consi-derat imaginile apărute drept falsuri iar informațiile despre brutalitățile icircmpotriva evreilor exagerate de pro-pagandă La racircndul său Alexander Ratcliffe antisemit virulent și fondato-rul Ligii Protestante Scoțiene a scris icircn broșura bdquoAdevărul despre evreirdquo că

bdquotot ceea ce s-a publicat icircn presă des-pre persecuțiile teribile ale evreilor de către Hitler este icircn mare parte scris de evrei și pus icircn circulație de către ei și că sunt pure invențiirdquo

Icircn primăvara și vara lui 1945 nu a mai negat atrocitățile dar a susținut că vinovați nu sunt naziștii Acești oa-meni au murit de foame iar cei care i-au icircnfometat au fost aliații a susținut Ratcliffe

Publicațiile lui Ratcliffe și ale du-celui de Bedford nu au avut un im-pact deosebit asupra cititorilor ei fiind personalități marginale și nu au afec-tat perceperea Holocaustului de către societate dar subliniază Mulhall au creat sursele și modelele folosite mai tacircrziu de negaționiști ca David Irving și Robert Faurisson Ideile celor doi negaționiști britanici au fost prelua-te și completate de Oswald Mosley Mosley arată istoricul era o perso-nalitate bine cunoscută considerată de mulți credibilă Avea o platformă

publică extinsă mult mai mare decacirct alte personalități din extrema dreap-tă britanică El a jucat un rol importat icircn negarea Holocaustului din Marea Britanie și a elaborat numeroase ar-gumente care au fost preluate de negaționiștii Holocaustului din diferite țări cum a fost negarea lagărelor din Buchenwald și Belsen sau ideea că lagărele au fost bdquoo necesitate neplă-cutărdquo

Atacurile lui Mosley icircmpotriva pro-cesului de la Nuumlrn berg au devenit o tematică pentru negaționiștii britanici ai Holocaustului Ele au propagat ide-ea pe care istoricul american Debo-rah Lipstadt a denumit-o bdquoechivalență imoralărdquo respectiv punerea semnului egal icircntre crimele naziste și presupu-sele crime ale aliaților Toate aceste idei scrie Mulhall s-au regăsit icircn lu-crările lui Maurice Bardegraveche conside-rat primul negaționist european

EVA GALAMBOS

Icircn zilele de Sefirahellipperioadă La 27 Nisan (anul acesta icircn seara de 7 și icircn ziua de 8 aprilie) este Yom Hazikaron laȘoah ve-laGvu-

rah (Ziua Amintirii Holocaustului și a Eroismului Evreiesc) dată stabilită de Knesset pe baza datei izbucnirii răscoalei ghetoului din Varșovia 19 aprilie 1943 Data stabilită este la o săptămacircnă după Pesah și cu opt zile icircnainte de Ziua Independenței Israelului Icircn privința Zilei Independenței Israelului (Yom HaAțmaut) ea este la 5 Iyar (anul acesta icircn seara de 14 aprilie și icircn ziua de 15 aprilie) Icircn anul 1948 data proclamării Independenței Israelului a fost 14 mai Ziua Independenței este precedată cu o zi de Ziua Eroilor căzuți icircn răz-boaiele de apărare a Israelului (Yom Hazikaron leHalelei Zahal) Este simbolul trecerii de la durere la bucurie de la catastrofă la renaștere La 28 Iyar (anul acesta este icircn seara de 9 și ziua de 10 mai) este o nouă sărbătoare aceas-ta de asemenea cacircștigată prin luptă și suferință Ziua Eliberării Ierusalimului (Yom Șihrur Yerușalaym) Este ziua eliberării capitalei eterne a poporului evreu și a Israelului și a reicircntregirii orașului a eliberării Zidului de Apus din Templul de la Ierusalim Icircn anul 1968 icircn timpul Războiului de Șase Zile evenimentul s-a petrecut icircn ziua de 12 mai

Precum vedem o perioadă bogată icircn evenimente Desigur sunt diferențe icircn privința modului lor de celebrare de către diferite grupuri de evrei ndash sioniști nesioniști laici religioși ultrareligioși israelieni din Diaspora Dar ne putem aminti un comentariu asupra acestei perioade care se referă la unitate de la eliberarea națională de Pesah la eliberarea spirituală de Șavuot la primirea Torei Să sperăm că doliul se va transforma din nou icircn bucurie icircn viitor cu aju-torul lui Dumnezeu

(Urmare din pag 8)

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Noua armă israeliană a cărei tes-tare s-a icircncheiat de curacircnd va intra icircn producție la compania de armament Elbit Systems bdquoAcul de fierrdquo cum a fost numită noua armă este de fapt o eficientizare a uneia dintre cele mai comune și cel mai des utilizate arme ndash mortiera sau lansatoarea de mină ndash iar comparativ cu celelalte sisteme de luptă este foarte economicoasă toată instalația costacircnd cacircteva sute de euro se arată icircntr-un comentariu al agenței de presă Metula Mortiera este icircn general o armă imprecisă

care provoacă multe victime colatera-le Icircn momentul tragerii tubul trebuie icircnclinat iar după ce se lansează pro-iectilul nu mai există vreo posibilita-te de a-i controla traiectoria aceasta depinzacircnd de multe elemente inclu-siv de condițiile meteorologice mai ales de vacircnt Deoarece nu avea un mijloc de ghidaj se icircntacircmpla adesea să explodeze cu cacircteva sute de metri icircnainte de țintă Unul dintre avantaje-le mortierei era că puteai să plasezi tubul lansator pe orice pe un vehicul 4x4 pe un transportor blindat sau chiar pe sol pe spatele sau umărul unui soldat

Soluția la care s-au gacircndit spe-cialiștii israelieni a fost realizarea de obuze de mortieră inteligente Potrivit lui Yaniv Rotem șeful Admi nistrației pentru Dezvoltarea Armelor și Infra-structurii Tehnologice din cadrul Mi-nisterului Apărării procesul de moder-nizare a durat 10 ani și este un suc-ces Recentele teste au demonstrat că toate țintele aflate la distanțe icircntre un kilometru și 12 km au fost nimerite Specialiștii apreciază că aceasta este una dintre cele mai mari evoluții ale ducerii unui război de cacircnd icircn 1915

sir Wilfred Stokes a pus la punct mor-tiera de tranșee prima mortieră mo-dernă după cele de asediu folosite icircncepacircnd din secolul al XVII-lea In-troducerea bdquoAcului de fierrdquo va modifica toate conceptele de război deoarece de-acum icircnainte fi-ecare unitate mică ar putea dispune de o artilerie mo-bilă proprie la fel de precisă ca ra-chetele Tamuz dar incomparabil mai ieftină și care dis-pune de o mare fle-xibilitate bdquoAcul de fierrdquo Oketz Plada icircn ebraică este ghidat icircn două feluri ndash prin GPS sau prin fascicule laser Cea de-a doua variantă este importantă deoarece dușmanul ar putea bruia GPS-ul Icircn schimb fasciculele laser pot fi dirijate asupra țintei printr-o mul-titudine de vectori fie de către soldați care au o legătură vizuală cu obiecti-vul fie din avioane elicoptere drone și altele Introducerea Oketz Plada va crește de cel puțin 100 de ori letalita-

tea mortierei iar procentul de lovire a țintei pacircnă la 12 km se apropie de 100 la sută Icircn același timp această nouă armă va reduce mult numărul victime-lor colaterale icircntr-un conflict Icircntacircm-

plător sau nu obuzul de 120 mm se potrivește noii mortiere americane cu care va fi icircnzestrată armata SUA o piață de miliarde de dolari Dar lucrul cel mai important este că nimeni nu a crezut că un obuz de mortieră obișnuit se va putea transforma icircntr-o armă de mare precizie Israelienii au fost icircn stare să facă acest lucru

EVA GALAMBOS

Aș dori să știu mai multe despre modul icircn care cititorii acestei distinse reviste icircși procură informațiile despre Is-rael Icircmi icircnchipui că interesul pentru Țara Sfacircntă e incom-parabil mai serios și mai extins decacirct pentru orice altă țară icircn care nu trăiești

Icircntrebarea mea nu e lipsită cred de logică Pentru că un răspuns clar m-ar convinge că aspectele de care doresc să mă ocup aici sunt cunoscute de cititor dar nu icircn amănunt și dacă așa stau lucrurile atunci nu irosesc prețiosul timp al celui care ajunge la pagina cu articolul meu

Viața e plină de paradoxuri Icircn urmă cu mii de ani So-crate pretindea că dacă știi mai multe icircți dai seama cacirct de puțin știi Dar paradoxurile icircn care se bdquoscaldărdquo Israelul de la icircntemeierea sa sunt mult mai puțin filozofice

Prea cunoscutul umorist foiletonist și cineast Efraim Kișon spunea că Israelul e unica țară icircn care părinții icircnvață de la copii limba maternă Nimic mai adevărat

Această faimoasă frază reprezintă un paradox valabil de cacircnd există Israelul și noii veniți (bdquoolim hadașimrdquo) Pacircnă icircn ziua de azi copiii și nepoții noștri ne corectează vorbi-rea și scrisul icircn ebraică Pentru oricine nu și-a ros coatele pe nicio bancă a vreunei școli israeliene limba vorbită dar mai ales cea scrisă prezintă nenumărate capcane unele benigne altele hilare iar o mică parte chiar periculoase

Icircn felul acesta se conturează un al doilea paradox tot legat de limbă și anume că majo-ritatea adulților care s-au așezat aici s-au trans-format peste noapte icircn analfabeți icircn sensul că indiferent dacă ești intelectual sau nu ai pierdut capa-citatea de a poseda cel puțin o limbă la perfecție Icircn cea maternă doar te descurci dar i-ai uitat amănuntele jocurile de cuvinte expresiile mai puțin uzuale Cacirct despre ebra-ică cum spuneam partida e pierdută de la bun icircnceput

O notă personală icircn acest subiect eu citesc curent icircn ebraică scriu curent icircn ebraică public curent icircn ebraică țin conferințe curent icircn ebraică vorbesc cu nepoții mei nu-mai ebraică și totuși nu posed comme il faut ebraica

Și acum un al doilea subiect după părerea mea nu mai puțin interesant

Propun cititorului să arunce o privire asupra situației politice din țările europene De-a lungul istoriei secolului XX populația bdquode stacircngardquo era formată din cei nevoiași din păturile socio-economice mai puțin afluente pe cacircnd bdquodreaptardquo era apanajul bogătașilor Stacircnga cerea schim-barea situației politice pe cacircnd dreapta lupta pentru menținerea ei Ei bine și icircn Israel cine dorește schim-barea culorii politicii actuale e socotit de stacircnga doar că bdquostacircngardquo aici e reprezentată icircn majoritate de intelectuali și de cei bine (și foarte bine) situați din punct de vedere socio-financiar iar bdquodreaptardquo e susținută de pături mult mai puțin alintate de soartă Știu mi se va spune că azi icircn Is-rael cele două curente cel de dreapta și cel de stacircnga nu mai sunt atacirct de diferite ca icircn trecutul nu prea icircndepărtat și cu toate acestea icircmpărțirea icircntre cele două atitudini po-litice reprezintă o realitate pe care toți o cunosc și cu care ne confruntăm aproape zilnic

Iată un al treilea aspect paradoxal al vieții israeliene cea de toate zilele

Icircn fiecare zi diversele mijloace de comunicare israeli-ene amintesc probleme legate de securitatea națională și de pericolul care pacircndește țara la fiecare graniță pentru că nicio graniță nu ne desparte de un popor prieten ci icircn cel mai bun caz de partea cealaltă se află un regim care a semnat un tratat de bdquopace recerdquo cu statul evreu

Doar că Israelul e o țară ale cărei granițe nu sunt toate recunoscute de toți De exemplu granița de nord cu Li-banul Dacă citești preceptele grupării teroriste libaneze Hezbollah vei găsi justificarea luptei icircmpotriva Israelului pentru că Hezbollah pretinde o porțiune din regiunea de nord aflată sub jurisdicție israeliană Ba mai mult formal la raison drsquoecirctre a acestei formațiuni teroriste e tocmai această pretenție teritorială

Și ce să mai vorbim de granița de est Adică de existența teritoriilor ocupateeliberate (depinde pe cine icircntrebi) icircn timpul Războiului de Șase Zile și populate de cacircteva milioane de palestinieni adică arabi foști locuitori ai fostului teritoriu aflat sub mandat britanic după Primul Război Mondial și peste o jumătate de bdquocoloniștirdquo israeli-eni Acolo lucrurile sunt mult mai complicate fiind vorba de o bdquolinie albastrărdquo (granița stabilită de ONU prin planul de partiție din noiembrie 1947) și de una bdquoverderdquo care reprezintă rezultatul Războiului de Independență din anii 1948-1949 și Iordanul care ne desparte de Iordania dar

și de ceea ce lumea numește West Bank (icircn ca-zul icircn care am reușit să bulversez icircnțelegerea noțiunilor de mai sus recomand o privire rapidă asupra hărții regiunii)

Cacirct despre granița cu Siria treaba e de asemenea foarte complicată pentru că noi am alipit la Israel o bună parte a Icircnălțimilor Golan icircn urma războiului din 1967 și acest subiect reprezintă un adevărat casus beli practic imposibil de rezolvat acea parte de pămacircnt fiind deja po-pulată cu evrei care au hotăracirct că acolo e locul lor și ni-meni nu-i poate mișca

Și la urmă ceva care seamănă mai mult cu o glumă de prost gust La o populație icircn jur de nouă milioane icircn Israel există nu mai puțin de 42 (patruzeci și două) de partide politice Extrapolacircnd aceste cifre la alte țări ar icircnsemna ca Romacircnia să aibă vreo 90 de partide Franța cam 250-280 iar Statele Unitepeste 1200 de partide

Și unde-i paradoxul Uite-l icircn ciuda multitudinii de formațiuni politice ele pot

fi icircmpărțite icircn trei sau patru subgrupe fiecare avacircnd un clar numitor comun și icircn felul acesta diferențele din inte-riorul aceleiași subgrupe se estompează și devin neesen- țiale

Aș putea continua enumerarea situațiilor cu caracter paradoxal de care ne lovim aici de cacircteva ori pe zi dar e cazul să mă opresc Dar paradoxul nr 1 și cel mai evi-dent al Israelului e icircnsăși existența sa icircn pofida tuturor celor care contestă dreptul poporului evreu de a trăi icircn patria-mumă la care s-au icircntors după o bdquoscurtărdquo absență de 2000 de ani de aceea orice alt aspect aparent șocant al vieții noastre de zi cu zi devine minuscul și neimportant

Prof dr GABRIEL M GURMAN Omer Israel

gurmanbguacil

bdquoAcul de fierrdquo cea mai nouă creație a industriei israeliene de apărare

Trăim din paradoxuri

Iudaismul una dintre

religiile oficiale ale Islandei

La sfacircrșitul lunii martie a acestui an Ministerul de Interne islandez a adăugat iudaismul religiilor recunos-cute icircn mod oficial de stat Această decizie oferă evreilor din această țară oportunitatea de a se icircnregis-tra icircn mod oficial ca membri ai unei comunități evreiești care se va bu-

cura de o serie de facilități acordate cultelor religioase și grupurilor etni-ce minoritare Legislația islandeză prevede ca fiecare cetățean cu vacircr-sta de peste 16 ani să achite anual o taxă de cult icircn valoare de 100 de dolari americani acești bani urmacircnd a fi redirecționați de către autorități organizațiilor de cult icircn mod direct proporțional cu numărul membrilor acestora Icircn prezent comunitatea evreiască din Islanda numără circa 200 de membri și se alătură celor aproximativ 50 de organizații de cult recunoscute icircn mod oficial

Rabinul Avi Feldman coordona-torul Habad Islanda a declarat publi-cației The Times of Israel că decizia de recunoaștere a iudaismului ca una dintre religiile oficiale este bdquouna importantă pentru comunitaterdquo și mai ales icircndelung așteptată Rabinul Feldman este primul rabin stabilit icircn Islanda icircn anul 2018 atunci cacircnd a părăsit Brooklynul pentru a se muta icircn Reykjavik alături de soția sa și de cele două fiice

Istoria evreilor din micul stat din nordul Oceanului Atlantic icircncepe la jumătatea secolului al XVII-lea oda-tă cu primii comercianți originari din Polonia Olanda și Danemarca La sfacircrșitul anului 2018 o propunere de interzicere a circumciziei a stacircrnit un val de reacții ferme atacirct din partea comunității evreiești cacirct și din partea celei musulmane inițiativa fiind aban-donată icircn pofida unei largi susțineri din partea liderilor a patru partide po-litice din legislativul de la Reykjavik Un eveniment fericit icircnsă a avut loc icircn februarie 2020 atunci cacircnd a fost primit primul Sul de Tora care a intrat icircn posesia comunității din Capitală grație filantropului Uri Krauss

DAN DRUȚĂ

Icircnsemnări de la fața locului

Rabinul Avi Feldman și familia sa

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 19

Operele Evei Cerbu icircntr-o licitație de artă Artmark

Diplomat chinez care a salvat zeci de mii de evrei

Continuă aplicarea măsurilor

de austeritate la FCER

Comitetul Director al FCER care a avut loc pe 19 martie 2021 a apro-bat prelungirea cu icircncă un trimestru a unor măsuri de austeritate aplica-te atacirct la nivelul Federației cacirct și al comunităților evreiești locale

Veniturile salariale brute și de mandat ale persoanelor care nu sunt și pensionari se reduc cu 5 pentru următoarele trei luni (o dimi-nuare cu 3 față de reducerea sa-larială aplicată icircn trimestrul prece-dent) Icircn cazul pensionarilor norma de lucru scade cu 15 o revenire cu 5 față de precedentele trei luni) De asemenea toate contractele de drepturi de autor sau prestări ser-vicii vor fi reduse cu minimum 15 sau suspendate Excepție fac cele la care plata reprezintă procent din contribuții de participare Tot cu 15 se vor micșora și ajutoarele religi-oase de care beneficiază membrii comunităților evreiești

Tot pentru scăderea cheltuielilor se continuă sistarea angajărilor iar pentru posturile vacante se va deci-de de la caz la caz

Măsurile menționate mai sus nu se aplică persoanelor care icircși desfășoară activitatea icircn domeniul asistenței sociale și medicale De asemenea icircn următoarele trei luni vinerea se va lucra icircn continuare de la domiciliu iar persoanele care vor asigura desfășurarea activității la se-diu icircn ziua de vineri vor lucra de la domiciliu icircntr-o altă zi

Membrii Comitetului Director au aprobat vacircnzarea unor imobi-le apartamente sau terenuri din București Rădăuți Cluj Oradea și Piatra Neamț (AM)

Diplomația publică israeliană și conflictul israeliano-arab

La sfracircșitul lunii trecute Casa de licitație Artmark a dedicat pentru pri-ma dată un eveniment expozițional și o licitație icircn mod exclusiv unei artiste Este vorba de Eva Cerbu fostă Eva Kauffman pictor și sculptor din perioa-da interbelică și de anvergură istorică manifestă icircn avangarda feminină a in-

terbelicului tacircrziu precum și icircn realis-mul militantist al perioadei postbelice scrie icircntr-o prezentare Alina Panico PR manager al Casei de licitație

bdquoAvangarda la feminin Licitație de Atelier Eva Cerbuldquo este primul eve-niment icircn piața romacircnească de artă dedicat icircn exclusivitate unei singure artiste (iar nu unei selecții colective curatoriale) 153 de opere de artă aparținacircnd toate patrimoniului atelie-rului de artist Eva Cerbu au fost scoa-se la licitație pe 30 martie reflectacircnd prin diversitatea lor completa evoluție artistică a Evei Cerbu de la perioada avangardei tacircrzii la cea a realismului propagandist postbelic și pacircnă tacircr-

ziu icircn contemporaneitate bdquoMaxy m-a icircnvățat să gacircndesc Ciucurencu ndash să văd o infinitate de culorildquo afirma Eva Cerbu icircntrebată cacircndva despre pro-fesorii ei și datoria de recunoștință

bdquoCu deferență și emoție am accep-tat propunerea familiei Evei Cerbu de a dedica marii artiste avangardiste Eva Cerbu o licitație de atelier exclu-sivă deși piața romacircnească de artă nu cunoaște precedent nici organi-zatoric nici de cotație icircntr-asemenea privință Este un prilej să facem dintr-o dată cunoscută prin panoramarea tuturor perioadelor artistice și noilor generații de colecționari munca cre-ativă robotitoare pe care Eva Cerbu a desfășurat-o răbdător icircn atelierul ei bucureștean vreme de 50 de ani așa cum au făcut-o la fel de marginalizat dar pătimaș alte avangardiste ima-ginative ori postmoderniste precum pentru a numi doar cacircteva exemple Geta Brătescu ori Margareta Sterian ori Yvonne Hassan care au benefici-at recent de o retrospectivă la Muzeul Național de Artă Contemporanăldquo a declarat Ioana Spiridon șefa biroului de artă postbelică și contemporană a Casei A10 by Artmark

Inedita ofertă de artă a putut fi admi ra-tă la parterul Palatului Cesianu-Racoviță iar evenimentul a avut loc online

Icircn urma licitației aproape toate lucrările artistei au fost cumpărate prețurile depășindu-le de multe ori pe cele de pornire (EG)

Centrul de Studii Israeliene bdquoTheo-dor Herzlrdquo din cadrul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA) icircmpreună cu Asociația Eu-ropeană de Studii Israeliene (AESI) au organizat un seminar dedicat diplomației publice israeliene și con-flictului israeliano-arab Seminarul a abordat aspecte particulare ale acestor tematici icircn cadrul a două stu-dii de caz Evenimentul a fost salu-tat de prof Remus Pricopie rectorul SNSPA și de prof Liviu Rotman di-rectorul Centrului Cele două tematici au fost moderate de prof Joanna Dy-duch președintele AESI și prof Lilia-na Popescu prorector al SNSPA

Prima temă referitoare la politica publică israeliană și probleme identi-tare a fost prezentată de dr Karoli-na Zielinska (Polonia) Ea a abordat subiectul prin cazul concret al progra-melor de ajutorare ale Israelului icircn țări din Africa subsahariană un program care durează de multe decenii și care a adus avantaje economice financi-are și tehnologice ambelor părți dar mai puține cacircștiguri politice icircn sensul că deși relațiile bilaterale erau bune nu icircntotdeauna statele africane au susținut pozițiile israeliene Icircnsă da-torită acestor programe de dezvolta-re Israelul și-a făcut o imagine pozi-tivă icircn aceste țări Programele au fost inițiate de societăți particulare rareori de stat și nu au avut implicații politice un aspect criticat de organizații ale drepturilor omului dar și de cetățeni israelieni deoarece programele de ajutorare nu au fost condiționate de sistemul politic al statelor dimpotrivă au existat relații chiar cu state condu-se de lideri autocrați

Dr Călin Georgia de la Universi-tatea Babeș-Bolyai a abordat conflic-tul israeliano-palestinian icircn contextul teoriei securității care acționează icircn cazul ambelor părți deoarece atacirct israelienii cacirct și palestinienii se con-

fruntă cu amenințări existențiale De multe ori conflictele se ivesc din reacția și contrareacția părților din neicircnțelegerea nevoilor de securitate ale fiecăreia Problemele de securi-tate pot fi folosite ca mesaje de către oamenii politici icircn condițiile icircn care există numeroase amenințări Chiar

dacă icircntr-o perspectivă mai icircnde-părtată s-ar putea ca la nivel men-tal părțile să accepte ideea reducerii amenințărilor practic nu se icircntrevede vreun termen icircn care conflictele dintre părți vor dispărea a arătat vorbitorul

Cei doi cercetători au răspuns icircn-trebărilor puse de participanți (EG)

Printre diplomații de-acum cunos-cuți din diferite țări care icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial au reușit să salveze evrei icircn pofida opoziției guvernelor lor se numără o persona-litate mai puțin cunoscută diplomatul chinez Ho Feng-Shan

Supranumit bdquoSchindler al Chineildquo Ho Feng-Shan s-a născut icircn 1901 icircn regiunea Hunan Se trăgea dintr-o fa-milie săracă mama fiind creștină de-votată iar tatăl un cercetător al con-fucianismului dar care a murit cacircnd băiatul avea șapte ani Icircn studiile sale a fost ajutat de Misiunea Luterană Norvegiană care l-a icircndrumat către Universitatea Ludwig Maximilian din Muumlnchen unde a obținut doctoratul icircn economie politică

Ho a intrat icircn serviciul diplomatic chinez fiind mai icircntacirci acreditat icircn Tur-cia apoi icircn 1937 a fost secretar unu la Legația chineză de la Viena După Anschluss icircn 1938 a devenit consul general Fiind vorbitor de germană și-a făcut mulți prieteni printre evreii din Viena

Urmărind desfășurarea conferinței de la Evian din 1938 diplomatul chi-nez și-a dat seama că icircn afară de Republica Dominicană nicio țară nu a fost de acord să primească un nu-măr semnificativ de refugiați evrei A decis să acționeze singur și contrar dispozițiilor superiorilor lui a acordat din motive umanitare 185000 de vize pentru evreii austrieci Destinația era

Shanghai și aproximativ 30000 din-tre ei s-au și refugiat acolo El și-a continuat activitatea pacircnă icircn 1940 cacircnd a fost rechemat O parte dintre refugiații evrei a rămas la Shanghai 10 ani suportacircnd ocupația japoneză alții au reușit să plece către diferite destinații Hong Kong Filipine Israel sau SUA

Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial Ho a icircndeplinit misiuni mili-tare și diplomatice pe lacircngă puterile aliate După victoria comunistă din China a plecat icircn Taiwan și a servit ca ambasador pacircnă icircn 1973 S-a retras la San Francisco unde și-a scris car-tea de memorii Cei 40 de ani ai mei ca diplomat El și-a explicat decizia icircn felul următor bdquoVăzacircnd situația dra-matică a evreilor era firesc să simți o profundă compasiune și ca om să te implici să-i ajuțirdquo

La cererea unor supraviețuitori icircn urma eforturilor sale icircn 2001 Yad Va-shem i-a acordat titlul de bdquoDrept icircntre Popoarerdquo și a relevat că Ho a fost unul dintre primii diplomați care au emis vize pentru a-i salva pe evrei de Holo-caust Cei care au cunoscut activita-tea lui au afirmat pe drept cuvacircnt că a salvat mai mulți evrei decacirct Oskar Schindler (EG)

După 80 de ani

Un sul de Tora dispărut revine comunității evreilor din Rotterdam

Un sul de Tora dispărut dintr-o sinagogă olandeză icircn timpul invaziei naziste a fost descoperit 80 de ani mai tacircrziu și redat comunității evreilor relatează site-ul Jewish Telegraphic Agency Sulul la prima vedere păstrat de-a lungul vremii icircn stare foarte bună aparținea unei sinagogi din Dordrecht a afirmat Chris den Hoed președintele Comunității Evreilor din Rotterdam - NIG

De multă vreme sulul se afla la familia Penning din Dordrecht dar icircntr-o zi cineva din familie l-a menționat istoricului local Kees Weltevrede spunacircnd

că nu se știe cum a ajuns la ei Atunci Weltevrede s-a dus la NIG

Știrea i-a bucurat pe mem-brii comunității bdquoNimeni nu știa ce s-a icircntacircmplat cu sulul din Dordrecht S-a presupus că s-a pierdut icircn timpul Holocaustu-lui ca și multe alte obiecte de cult a declarat istoricul Familia Penning nu a cunoscut originea sulului care a și fost predat

comunității evreilor a afirmat Chris den Hoed Rotterdam este foarte aproape de Dordrecht

Pacircnă la urmă calea străbătută de sulul de Tora a fost descoperită După ce icircn 1940 sinagogile au fost icircnchise icircn urma ocupației naziste mai multe obiecte de cult au fost luate de Meijer Michiel Cohen un evreu care deținea o uzină de prelucrare a metalelor El a supraviețuit Holocaustului dar cu traume grave Fabrica a fost cumpărată de la Cohen de Aart Bezemer El a găsit sulul și i l-a dat lui Kees Penning un respectat profesor din Dordrecht care a murit icircn 2001 Văduva lui Tineke i-a povestit istoricului despre sul și icircn acest fel a fost redat comunității evreiești

Numai 60 de evrei din comunitatea din Dordrecht care număra mai multe sute de membri au supraviețuit Holocaustului iar icircn anii 1980 comunitatea ca atare a icircncetat să mai existe

Acum sulul este examinat pentru a se stabili dacă se mai poate folosi la slujbe și dacă are părți deteriorate care ar necesita restaurarea (EG)

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

O sinagogă icircn memoria victimelor de la Babii Iar

Constelații diamantine ndash aprilie 2021

Semnalăm apariția unui nou număr al publicației de cultură Constelații di-amantine editată sub egida Ligii Scri-itorilor Romacircni și a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din Romacircnia

Bogatul sumar tematic reunește ca de obicei o serie de articole pe teme culturale icircndeosebi literare bio grafii ale unor oameni de litere precum și fragmente ale unor creații poetice Filosofia și istoria ideilor și a culturii se regăsesc și ele icircn paginile revis tei coordonate de redactorul-șef Doina Drăguț Nu icircn ultimul racircnd versurile unor autori contemporani au menirea de a completa orizontul cultu ral desăvacircrșit propus cititorilor (DD)

Prințul Filip al Marii Britanii

ndash un apropiat al evreilor

Dintre membrii familiei regale britanice prințul Filip soțul reginei Elisabeta decedat de curacircnd a fost persoana cea mai apropiată de evrei și de cauzele evreiești scrie publicația The Jewish Telegraphic Agency Mama lui prințesa Alice a Greciei a adăpostit icircn timpul celui de al Doilea Război Mondial o fa-milie de evrei iar pentru acest gest Yad Vashem muzeul israelian al Holocaustului i-a acordat titlul de bdquoDrept icircntre popoarerdquo

Ofițer icircn marina britanică prințul a participat la efortul de război an-tihitlerist și a avut o atitudine critică față de colaboratorii naziști inclusiv față de cei din familia lui Trei dintre surorile prințului s-au căsătorit cu nobili germani care l-au sprijinit pe Hitler Icircn aceeași măsură l-a repudiat pe fostul rege Edward al VIII-lea un-chiul reginei cu simpatii pronaziste

Icircn decursul vieții Filip a participat la evenimente evreiești și proisraeli-ene Ca susținător al prezervării me-diului icircnconjurător el a vorbit de mai multe ori la manifestările organizate de Fondul Național Evreiesc și a spon-sorizat și alte evenimente evreiești Icircn 1994 a fost primul membru al fa-miliei regale britanice care a efectuat o vizită icircn Israel cu prilejul acordării post-mortem a titlului de bdquoDrept icircntre popoarerdquo mamei sale Icircn același timp a vizitat mormacircntul acesteia de pe Muntele Măslinilor și la Yad Vashem a plantat un tei icircn memoria prințesei Alice bdquoHolocaustul a fost cel mai ori-bil eveniment din icircntreaga istorie a evreilor și va rămacircne icircn memoria vi-itoarelor generații De aceea este o atitudine foarte generoasă că aici se evocă și gestul a milioane de oameni care ca și mama mea au icircmpărtășit durerea și suferințele dumneavoastră și au făcut fapte modeste pentru a atenua oroareardquo a spus prințul la Yad Vashem

Liderii evrei din Marea Brita-nie și-au exprimat compasiunea la vestea morții prințului Viața lui Filip bdquos-a desfășurat icircn serviciul public de la participarea lui icircn marina bri-tanică icircn timpul celui de al Doilea Război Mondial la zecile de mii de angajamente pe care le-a icircndeplinit timp de 65 de ani icircn numele famili-ei regalerdquo a declarat Marie van der Zyl președinta Comisiei Deputaților Evrei Britanici La racircndul său Reu-ven Rivlin președintele Israelului și-a exprimat compasiunea pen-tru decesul prințului prin cuvintele tradiționale bdquoFie ca memoria lui să fie binecuvacircntatărdquo (EG)

Irina Marin-Cajal ndash să prețuim folclorul și tradițiile minorității rome

Ziua de 8 aprilie este și Sărbătoa-rea etniei romilor din Romacircnia oca-zie cu care Grupul Parlamentar al Minorităților din Romacircnia icircn partene-riat cu Asociația Partida Romilor Pro-

Europa au organizat la Palatul Par-lamentului o masă rotundă intitulată bdquoRomacircnia patria comună și indivizibi-lă a tuturor cetățenilor săirdquo A fost dis-cutată importanța adoptării Declarației

Camerei Deputaților privind condam-narea antisemitismului discriminării rasismului și xenofobiei pe agenda discuțiilor figuracircnd și creșterea gradu-lui de conștientizare a problemelor cu care se confruntă minoritatea romă din Romacircnia precum și aspecte juridice și culturale legate de viața minorității rome icircn țara noastră

Prezentă la manifestare Irina Marin-Cajal subsecretar de stat la Ministerul Culturii și președinta Comi-siei de Etică și Mediere a Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia a subliniat icircntre altele că bdquoastăzi sun-tem datori a rememora și a evidenția identitatea culturală lingvistică fol-clorul și tradițiile minorităţii rome ndash a doua ca importanță după numărul membrilor săi

Este de notorietate că romii au ex-celat dintotdeauna icircn domeniul artelor muzicale interpretative icircn domeniul meșteșugurilor că au fost și sunt o

prezență constantă icircn racircndul actorilor și că au avut reprezentanți de seamă icircn literatură ndash Ion Budai Deleanu și Ion Barbu (Dan Barbilian) fiind cele mai proeminente numerdquo

Icircn final vorbitoarea a subliniat bdquoexistența unor decalaje economice și sociale care reclamă intensificarea eforturilor autorităților administrației publice centrale și locale pentru in-cluziunea socială a cetăţenilor romi pentru combaterea discriminării urii și intoleranței Icircn această privință Minis-terul Culturii și-a asumat un rol activ icircn promovarea și protejarea identității și diversității culturale icircn protejarea conservarea și dezvoltarea culturii limbii tradițiilor și patrimoniului cultu-ral al minorității romerdquo

Organizatorii i-au decernat Irinei Marin-Cajal o Diplomă de excelență bdquopentru contribuția la promovarea și dezvoltarea culturii și identității minorității rome din Romacircniardquo (AM)

De Iom Hașoah ziua comemorării victimelor Holocaus tului la Kiev a fost inaugurată o nouă sinagogă Ea a fost ridicată lacircngă prăpastia de la Babii Iar acolo unde icircn ajun de Iom Kipur 1941 icircn decurs de două zile naziștii au icircmpușcat peste 33000 de evrei ndash bărbați femei și copii Este o sinago-gă-simbol și va face parte din Centrul

Memorial al Holocaustului Babii Iar Acesta este o inițiativă privată crea-tă icircn 2016 și are menirea de a cule-ge date istorice mărturii și povestiri care pacircnă de curacircnd au fost trecute sub tăcere precum și de a identifica victimele ndash scrie publicația evreiască Allgemeiner care apare icircn SUA

bdquoEste un eveniment semnifica-

tiv deoarece demonstrează anga-jamentul guvernului ucrainean de a recunoaște asasinatul icircn masă de pe teritoriul ucrainean cu atacircția ani icircn urmărdquo a declarat Mark B Levine vicepreședinte executiv al Coaliției Naționale de Sprijin pentru Evreimea Euro-Asiatică Sinagoga face parte dintr-un proiect mai vast de a crea

un complex al credințelor care să in-cludă case de rugăciuni pentru evrei creștini și musulmani deoarece aco-lo au fost executate și persoane din rezistența ucraineană precum și ho-mosexuali romi și handicapați Lacircngă sinagogă se icircnalță de acum o biserică ortodoxă și icircn viitor vor fi construite bi-serici și pentru alte credințe Numărul

total al victimelor de la Babii Iar este de aproximativ 100000 fiind cea mai mare groapă comună din Europa

Sinagoga este singurul monument pentru victimele icircmpușcate ale Ho-locaustului Structura sinagogii este confecționată din bacircrne de lemn de stejar de 100 de ani Plafonul este decorat cu o hartă a cerului icircnstelat care reproduce poziția stelelor la 29 septembrie 1942

Patrick Debois preotul catolic care icircn ultimii 17 ani și-a dedicat viața des-coperirii și identificării gropilor comu-ne ale evreilor asasinați de naziști icircn Europa de Est ocupată a explicat că documentarea și evocarea memori-ei victimelor Holocaustului executate prin icircmpușcare sunt mai importante decacirct oricacircnd bdquoLa Auschwitz sau icircn alte lagăre naziste de exterminare există locuri de vizitat Identificarea victimelor prin icircmpușcare se bazează pe găsirea unor martori oculari care să indice locurile de execuție și gro-pile comune Depunem eforturi să gă-sim dovezi Oamenii doresc să spună adevărul Trebuie să păstrăm gropile comune Fără aceste dovezi numărul negaționiștilor va crește icircn timp ce supraviețuitorii vor muri Dacă nu vom avea dovezi ale crimei nu-i vom pu-tea trage la răspundere pe asasinirdquo a declarat părintele pentru Allgemeiner (EG)

Panedemia de coronavirus a intensificat diferite formehellip

social media ca-racterizate prin

agresivitate și abuzuri verbale Un fe-nomen nou este bdquozoom-bombingrdquo-ul respectiv icircntreruperea unor conferințe organizate de centre comunitare evreiești organizații studențești a unor slujbe din sinagogi Hackerii au plasat simboluri naziste pe aceste platforme Numai icircn SUA au avut loc 200 astfel de evenimente

Grupurile extremiste mai ales de extremă dreapta respectiv suprematiști albi și neonaziști s-au mutat pe darknet care s-a dezvol-tat anul trecut Aici se pot duce fără opreliști campanii antisemite De ace-ea s-au redus manifestările antisemite

de pe social media accesibile și s-au icircnmulțit cele de pe darknet

Oponenții vaccinărilor au pus sem-nul egalității icircntre restricțiile și caranti-na menite să limiteze pandemia și mă-suri ale regimului nazist Lockdown-ul era comparat cu icircncarcerări icircn gheto-uri și lagăre de concentrare iar vac-cinurile cu experimente medicale din lagăre Certificatele de vaccinare erau considerate ca procedurile de selec-tare din lagărele naziste Campania de succes dusă de Israel icircmpotriva Covid și faptul că la conducerea unor firme producătoare de vaccinuri se află evrei au fost folosite la susținerea acuzațiilor că israelienii și evreii vor să profite de pe urma pandemiei

(Urmare din pag 16)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 21

că la anul ne vom putea icircntacirclni cu toții la Ierusalim

Icircn continuare la Templul Coral prim-rabinul Rafael Shaffer și prim- cantorul Emanuel Pusztay au rostit icircn ebraică și romacircnă rugăciunea pentru Statul Israel

La inițiativa Lucianei Friedmann președinta CE Timișoara a fost pre-zentat Centrul Național Shalva din Ie-rusalim un institut unic icircn lume pentru tratarea copiilor și tinerilor cu diferite dizabilități fizice și psihice Un grup de copii reprezentativi a transmis un mesaj special pentru comunitatea evreiască din Romacircnia și a invitat doritorii să facă o vizită la centru de-oarece numai icircn acest fel se poate icircnțelege activitatea ce se desfășoară acolo Un aspect interesant a fost scos icircn evidență de o reprezentantă a grupului și anume efectul benefic al Acordurilor Abraham care au permis stabilirea de legături cu organizații din Emiratele Arabe Unite și Bahrain Un frumos concert a fost apoi prezentat de Shalva Band icircmpreună cu Orches-tra Filarmonică a Israelului iar soliștii uneia dintre melodiile compuse de Simon amp Garfunkel au fost din Emira-tele Arabe Unite

Urări de bdquola mulți ani Israelrdquo au fost transmise de copiii Grădiniței Gan Eden de artistul grafic Sergiu Vasile iar Adrian Gueron directorul JCC a transmis mesaje de felicitare de la fa-milii din Israel

Un cadou muzical deosebit a fost oferit de Silvian Horn vicepreședintele CEB După ce a comunicat celor care urmăreau evenimentul bucuria de a fi icircmpreună de Ziua Israelului el a ară-tat că CEB vrea să le facă o mică sur-priză A fost vorba de un mic program interpretat de Corul Templului Coral iar cireașa de pe tort a fost invitata Carla Mușat care a interpretat cu mă-iestrie bdquoIerușalaim șel Zahavrdquo

Un mesaj formulat din toată inima a fost trimis și de solistul Izhar Cohen cacircștigătorul ediției din 1978 a Euro-visionului Trebuie să fim macircndri că suntem evrei și nu trebuie să ne te-mem de nimeni a spus cacircntărețul El și-a exprimat speranța ca după pan-demie să poată vizita Romacircnia și a interpretat unul dintre cacircntecele sale

Un moment muzical deosebit a fost interpretarea de către Alexandra

Chelu și Florin Chelu Madeva a melo-diei Lech Eli transmisă din frumoasa Sinagogă din Oradea

Evenimentul a luat sfacircrșit cu inter-pretarea imnurilor Romacircniei și Israe-lului de către Carla Mușat și prim-rabi-nul Shraya Kav de la Oradea

Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial după ocuparea Franței de către armata germană au fost crea-te mai multe rețele de rezistență icircn funcție de orientarea politică a mem-brilor lor Una dintre ele comunistă a fost FTP-MOI (Francs-Tireurs et Parti-sans-Main drsquoOeuvre Immigreacutee) mică dar foarte eficientă și care acționa icircn regiunea pariziană a fost creată de Boris Holban (Bruhman) evreu pro-venind din Basarabia scrie publicația franceză JForum Născut la Ataki dar crescut la Cernăuți icircn 1929 a aderat la Partidul Comunist Romacircn regiunea Hotin Pentru acțiunile desfășurate a fost arestat și condamnat la șase ani de icircnchisoare fiind icircnsă amnistiat icircn 1932 A părăsit Romacircnia icircn 1937 cu intenția de a se angaja icircn Brigăzile Internaționale pentru a lupta icircn Spa-nia trecacircnd mai icircntacirci prin Cehoslo-vacia și ajungacircnd icircn vara lui 1938 icircn Franța Datorită hotăracircrii guvernului spaniol din septembrie 1938 de a re-trage Brigăzile Internaționale de pe front a rămas la Paris și icircn 1939 la izbucnirea războiului s-a angajat icircn-tr-un regiment de voluntari străini Făcut prizonier a reușit să evadeze Ajuns la Paris Holban a recrutat lup-tători antifasciști organizacircnd icircn martie

1942 grupul parizian FTP-MOI Acest grup a desfășurat numeroase acțiuni icircmpotriva ocupanților germani pre-cum sabotaje și atacuri icircmpotriva mi-litarilor germani izolați sau icircn grupuri Fiind icircn dezacord cu direcția Partidu-lui Comunist Francez care cerea in-tensificarea acțiunilor Holban a fost demis de la conducerea grupului icircn iulie 1943 fiind icircnlocuit cu Missak Manouchian Holban a apreciat icircn mod justificat că din cauza presiunii poliției rețeaua este pe cale de des-trămare Scurt timp după aceea icircn urma unei trădări rețeaua cade și icircn februarie 1944 membrii și liderul lor sunt executați Icircn decembrie 1943 Holban este rechemat de conducerea FTP El icircl descoperă și-l execută pe trădător Rămacircne conducătorul militar al grupului pacircnă la eliberarea Parisu-lui icircn august 1944 cacircnd a fost numit comandant al Batalionului 5122 for-mat din voluntari străini

După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial la sugestia conducă-torilor Partidului Comunist Francez Holban se icircntoarce icircn Romacircnia unde a fost ridicat la gradul de general și a ocupat diferite funcții icircn armată Icircn 1950 icircn perioada epurărilor a fost demis din armată și trimis ca inginer

icircntr-o fabrică de textile domeniu icircn care a lucrat pacircnă la ieșirea la pensie icircn 1970

Mai tacircrziu revine icircn Franța iar la 8 mai 1994 sub Arcul de Triumf președintele Franccedilois Mitterrand icircl de-corează cu Legiunea de Onoare

EVA GALAMBOS

Boris Holban erou al Rezistenței franceze

Solomon Marcus cinci ani

de la intrarea icircn posteritate

Solomon Marcus de la dispariția căruia au trecut cinci ani face parte dintre oamenii de care se vorbește la prezentul continuu Icircnzestrat deopotri-vă pentru științele exacte și cele uma-niste pe care a știut să le icircmbine icircntr-o simbioză proprie cu o operă recunos-cută icircn plan național și internațional savantul este alături de Grigore Moisil fondator al studiilor interdisciplinare la noi utilizacircnd matematica icircn lingvistică analiză teatrală științe naturale soci-ologie Tot ceea ce a construit a avut ca punct de pornire icircncredințarea că fiecare domeniu de creație include o componentă artistică și una științifică Oferea exemple ilustre icircn acest sens de pildă bdquoEticardquo lui Spinoza bdquoScrierilerdquo lui John Duns Scotus Se sprijinea de asemenea pe ce au făcut anticii Un argument era Pitagora punacircnd bazele muzicii icircn limbaj matematic Semnul icircntrebării baza iudaismului funcționa icircn tot ce citea bdquoIcircndoiala ndash obișnuia să spună ndash mi se pare starea de spirit cea mai productivă și n-aș renunța la ea niciodatărdquo

Mezin icircn familia bdquoCroitorului din Backrdquo ndash cum icircși intitula unul dintre frați scriitorul Marius Mircu una din-tre cele mai bune cărți ale sale Back fiind formula anglicizată pentru Bacă-ul lor natal ndash Solomon Marcus a trăit toate dramele euforiile decepțiile generației sale Era adolescent icircn perioada de emergență a extremei drepte icircn Romacircnia A purtat steaua galbenă a făcut muncă obligatorie a fost dat afară din liceul de stat la scurt timp după examenul de ad-mitere unde intrase printre primii A continuat să icircnvețe la liceul evreiesc din Bacău Nu se limita la ceea ce se preda icircn clasă Era pasionat de Emi-nescu Arghezi Bacovia Baudelaire Rilke Printre dramaturgi preferați erau Ibsen Strindberg Caragiale Cacirct de fertilă a fost atracția s-a vă-zut Icircn vremuri de icircncercare cacircnd evreilor scoși icircn afara legii li se pre-gătea deportarea tacircnărul se rezema pe icircnvățătură moștenire ancestrală de rezistență Pasiunea pentru mate-matică icircnsă prima A avut chiar de suferit din această cauză Discuta despre bdquopartizanii geometriei neeucli-dienerdquo icircmpreună cu cacircțiva colegi pe o bancă icircn parc Era mai-iunie 1944 Frontul antinazist se apropia Agenții Siguranței ndash la pacircndă Au auzit cu-vacircntul bdquopartizanrdquo I-au dus la poliție i-au bătut i-au ținut icircn arest Urmau să fie judecați la Curtea Marțială No-rocul lor lipsa de probe acuzatoare

Imediat după Eliberare icircn fața unei comisii profesorale din icircntrea-ga Moldovă a fost primul pe lista absolvenților de bacalaureat După facultatea de matematică terminată cu brio discipolul lui Miron Niculescu și Grigore Moisil devenit treaptă cu treaptă profesor universitar acade-mician laureat a prestigioase premii a rămas pacircnă la sfacircrșit apropiat de viața culturală a comunității sale

IULIA DELEANU

73 de ani de independență a Israeluluidiversitate pe icircnțelegere re-

ciprocă și experiențe icircmpărtășiterdquo Președintele Israelului și-a exprimat convingerea că numai icircmpreună cu toate comunitățile bdquose va putea com-bate cu succes antisemitismul se va putea icircntări educația evreiască și pro-mova păstrarea memoriei Holocaus-tuluirdquo

Icircn ziua de 15 aprilie președintele Israelului a fost gazda evenimentului bdquoAll Israel from Jerusalemrdquo și a cere-moniei anuale de decorare a 120 de militari desfășurată icircn grădina Pala-tului Prezidențial Cu acest prilej Ri-vlin a apreciat meritele forțelor armate israeliene icircn păstrarea integrității sta-tului evreu și a securității poporului Is-raelului bdquoVă mulțumesc pentru sacri-fiicile voastre pentru profesionalismul vostru pentru exemplul pe care ni-l dați pentru securitatea pe care ne-o oferiți pentru faptul că ne simțim pu-ternici și că putem face față oricărei provocărirdquo

Israelul sărbătorit la BucureștiAmbasada Israelului icircn Romacircnia a

organizat o sărbătorire online a celei de a 73-a aniversări a independenței de stat a Israelului festivitate apreci-ată de participanți după cum a reieșit și din cuvintele calde scrise de aceștia icircn Cartea de Onoare a oaspeților

bdquoStatul Israel sărbătorește 73 de ani de independență de democrație și progresrdquo a spus icircn limba romacircnă ambasadorul David Saranga El a subliniat că icircn aceste decenii Israelul a devenit bdquoun lider global icircn medicină agricultură apărare IT și multe alte-lerdquo iar tehnologiile israeliene ajută oa-menii din toate colțurile lumii

Diplomatul a mai evidențiat că Is-raelul este o țară bdquocu gene multicul-turale printre care și romacircneștirdquo dat fiind că bdquomulți evrei din Romacircnia au contribuit la succesul Statului Israelrdquo iar ei reprezintă azi bdquoo punte vierdquo icircntre cele două țări

Icircn final gazda evenimentului a urat bdquola mulți anirdquo celor 95 milioane de isra-elieni iar romacircnilor le-a mulțumit pen-tru toți acești ani de prietenie Amintim

că Romacircnia a fost singura țară din es-tul Europei care nu a icircntrerupt relațiile diplomatice cu Israelul icircn 1967

Cei care au luat parte la eveni-mentul virtual organizat de Ambasada Israelului la București au putut urmări scurte filme despre dezvoltarea Israe-lului grija autorităților pentru cetățeni inclusiv pentru copii și pentru bătracircni O mare plăcere a fost și secțiunea dedicată gastronomiei israeliene pre-cum și invitația la un scurt moment muzical

JCC FCER CEB și JDC au mar-cat online printr-o inițiativă comună cea de a 73-a a aniversare a Israelu-lui Participarea a fost masivă eveni-mentul fiind urmărit pe Zoom de 100 de persoane alte 100 conectacircndu-se pe Facebook

Ery Pervulescu responsabil cu programele naționale ale JDC și-a exprimat regretul că și icircn acest an tre-buie să ne icircntacirclnim online din cauza pandemiei dar și speranța că anul vi-itor vom putea sărbători prin prezența fizică aniversarea Israelului modern

Deputatul Silviu Vexler preșe-dintele FCER a fost purtătorul unei vești bune respectiv că icircncepacircnd cu 23 mai persoanele vaccinate vor putea călători icircn Israel care a reușit să cacircștige bătălia cu boala De peste un an el este dezamăgit că nu poate pleca icircn Israel nici oficial nici ca să-și viziteze familia sau prietenii dar acum situația se va schimba Citacircnd cuvintele lui Shimon Peres vorbitorul a afirmat că trebuie să ne păstrăm speranța să fim optimiști Modelul de speranță și curaj al Israelului trebuie să devină un simbol o lumină care să ne indice drumul a spus președintele Federației

ES Amir Sagron viceambasado-rul Statului Israel a arătat că cele opt zile de rememorare care se finalizea-ză cu Ziua Israelului reflectă puterea actuală a patriei ancestrale De-a lun-gul istoriei evreii s-au confruntat cu multe obstacole pentru a supraviețui dar au reușit să depășească toate icircncercările Astăzi suntem macircndri de statul modern Israel și de realizările sale și vom face totul să-l apărăm Amir Sagron și-a exprimat speranța

(Urmare din pag 1)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Dar este doar o decla ra -

ție Mult mai impor tantă ar fi aplicarea legilor existente de combatere a anti-semitismului xenofobiei intoleranței urii de rasă

Dl deputat Silviu Vexler a luptat și luptă permanent cu manifestările de antisemitism Dar el este un singur om

Este comod să spunem bdquoE trea-ba lui să rezolve de aia e deputat și președinterdquo

Dar ar fi o groaznică greșeală Fi-ecare dintre noi trebuie să icircși aducă o contribuție icircn această luptă

Evrei și neevrei Pentru că evreii sunt doar cea

mai bdquotradiționalărdquo țintă a extremiștilor Icircnsă istoria ne arată că foarte curacircnd

intoleranța xenofobia atacurile se extind către toți cei care sunt altfel Toți cei care nu aderă la ideologia extremiștilor devin suspecți și drept urmare ținte

Ținte mai icircntacirci ale atacurilor ver-bale apoi

Lucrurile trebuie oprite acum icircna-inte de a degenera

Și icircn astfel de situații nu pot exista abți neri Pentru că fiecare abținere este de fapt un sprijin pen-tru extremiști

Ovidiu Victor Ganţ deputatSperăm ca justiția să-și facă trea-

ba Legi avem trebuie doar aplicate Asta dacă pretindem că suntem stat de drept

Declarație privind unele manifestări cu caracter antisemithellip(Urmare din pag 3)

Marșul celor Vii dedicat anul acesta și salvatorilor de vieți din spitale

Iom Hașoah icircn Israel și icircn Romacircniaasupra lucrării Ceilalți Schin-

dleri a lui Agnes Grunwald-Spier a cărei temă o constituie oamenii care au salvat evrei icircn timpul Holocaus-tului A fost difuzat și un interviu cu autoarea care a povestit despre tatăl ei deportat și supraviețuitor După război nu a mai vrut copii spunacircnd că bdquoaceasta nu este o lume icircn care să dai viață unui copilrdquo Tatăl ei s-a sinu-

cis cacircnd autoarea avea zece ani

Andrei Klein năs-cut icircn trenul care o ducea pe mama lui icircn Transnistria a vorbit despre solidaritatea de-por taților fără ajutorul cărora el nu ar fi putut

fi adus pe lume Vorbitorul a subliniat importanța educării tinerelor generații care din neștiință neagă Holocaustul

Dr Gelu Duminică sociolog a afirmat că pentru el Holocaustul icircn-seamnă și deportarea icircn Transnis-tria a rudelor lui bdquoAm senzația că nu

ne-am icircnvățat lecția Mă tem pentru ceea ce ar putea păți copiii noștri din partea celor care injectează ura Este incalificabil ata-cul la adresa Teatrului Evreiesc de Stat și a Maiei Morgenstern Di-versitatea este foarte frumoasă oa-menii sunt egali aici și icircn cerurirdquo

Aflat la Memorialul Holocaustului din cen-trul Bucureștiului regi-zorul David Schwartz a transmis un apel la solidaritate și prezență civică evocacircndu-l pe pastorul luteran Mar-tin Niemoumlller unul

dintre reprezentanții Rezistenței ger mane

De la Universitatea Națională de Muzică din Capitală violonistul Dan Schor și pianista Cristina Popescu Stănești au interpretat melodia Abo-deh de Ernest Bloch

(Urmare din pag 5)

BERESHIT a treia ediție onlineprezintă atacirct proză cacirct și

piese muzicale El a amintit marele succes al bdquoScripcarului pe acoperișrdquo jucat pe scena teatrului idiș bdquoNimeni nu credea că vom reuși după reali-zarea filmului dar piesa a fost jucată timp de doi ani numai la New York și apoi icircn turnee icircn America și Europardquo a spus Mlotek

Traducerea a fost realizată de Lu-ciana Friedmann

Respectul față de ființa umanăLibertatea icircnseamnă respectarea

Ordinii ndash Seder Icircnseamnă schimba-rea mentalității de sclav care se pro-duce mai greu dovadă ndash derapajele din peregrinarea icircn pustiu regretul pentru fosta stabilitate recăderea icircn idolatrie Au fost principalele teme din intervenția directorului JCC-Iași Albert Lozneanu icircntr-una dintre se-siunile Limmud Există și azi forme de sclavie copii exploatați sexual căsătorii forțate răpiri etc Condiția esențială a libertății este respectul față de ființa umană Libertatea presu-pune combaterea falsurilor care incită la antisemitism ieri și azi Invitații săi au fost rabinul yehoshua Aharono-vitch și Filip Petraru Primul a sub-liniat că noi celebrăm Binele de Ha-nuca ndash miracolul uleiului luminacircnd opt zile icircn loc de una nu oștenii căzuți din armata lui Antiohus al IV-lea de Purim ndash salvarea evreilor din Imperiul Babi-lonian nu moartea lui Haman de Pe-sah ndash trecerea Mării Roșii nu icircnecul ostașilor egipteni Filip Petraru a con-siderat exodul un bdquoelement esențial al iudaismuluirdquo amintit zilnic la Șaharit Exodul ar fi trebuit să dureze doi ani Din cauza greșelilor făcute de poporul evreu a fost prelungit cu icircncă 38

Complexitatea vieții comunitareAcesta a fost subiectul uneia din-

tre conferințele sesiunii Limmud susținută de Felix Koppelmann președintele comunității evreilor din Oradea și de Robert Schorr director al JCC Oradea După aprecierile fă-cute legate de Bereshit președintele a vorbit despre modalitățile icircn care comunitatea a reușit să depășească dificultățile create de pandemia de coronavirus Astfel a arătat el viața evreiască se desfășoară icircn continua-re s-a asigurat minianul există rabin funcționează cantina cașer se mani-festă preocupare față de cimitire Par-tea complicată este viața socială care icircn condițiile actuale se desfășoară cu dificultate Dar chiar și așa comuni-tatea are grijă de membrii ei depune eforturi pentru icircmbunătățirea calității vieții lor Președintele Koppelmann a oferit ajutorul comunității orădene tu-turor celor icircn nevoie

Adrian Gueron directorul JCC București a organizat secțiunea

Limmud intitulată bdquoLa distanță dar icircmpreună ndash provocări și oportunități comunitare icircn perioada pandemieirdquo iar Luciana Friedmann președinta comunității timișorene pe cea denu-mită bdquoIudaismul și catastrofele ndash cum privim pandemiardquo

bdquoȘcoala de teatru din Romacircnia a fost și este excelentărdquo

Invitată specială a acestei ediții Bereshit a fost bdquomarea doamnă a tea-trului israelianrdquo Lia Koumlnig după cum a prezentat-o Robert Schorr direc-tor al Departamentului Cultură Isto-rie Artă și Media al FCER și al JCC Oradea Legăturile sale cu teatrul idiș din Romacircnia sunt moștenire de fami-lie Tatăl ei actor icircn trupa din Vilna a fost de multe ori icircn Romacircnia Icircntr-un spectacol de revistă cu textul scris de Ion Pribeagu și jucat la teatrul idiș din Capitală mama Liei Dina Koumlnig a in-terpretat o poezie dedicată fiicei sale Mamă și fiică s-au născut la Lodz Icircn 1939 cacircnd naziștii au ocupat Polonia se aflau icircn turneu la Cernăuți Dina a fost angajată la Teatrul Evreiesc din Chișinău Icircn 1941 trupa a fost eva-cuată icircn Uzbekistan După război Dina și Lia au revenit la București Vi-itorul ei soț Herman Stolper regizor și scriitor idiș a convins-o să vină la o audiție pentru angajare la TES Avea 17 ani bdquoMama a spus laquoAre acel ceva care o să umple ultimul racircnd din salăraquo Am urmat școala de artă dramatică din București care a fost și este ex-celentă Toți colegii care au icircnvățat teatru icircn Romacircnia sunt apreciați La TES am lucrat cu regizori foarte buni Mauriciu Secler Ginel Teodorescu Lui Ginel icirci mulțumesc și acum Am avut norocul să joc cu Sevilla Pastor Mano Rippel mămica mea Dina Icircn 1961 icircmpreună cu soțul meu am ple-cat icircn Israel acțiune foarte curajoasă fiindcă nu cunoșteam limba Am in-trat icircn Ulpan ca s-o icircnvățăm Am fost angajați la Habima Icircn 1962-1963 am fost cunoscută și recunoscută Am avut o carieră frumoasă care ndash sla-vă Domnului ndash continuă laquoCe bine că exiștiraquo icircmi spun azi oamenii pe stradărdquo

bdquoEste o onoare să o avem printre noi pe marea doamnă a teatrului is-raelian a spus Israel Sabag Lia Kouml-nig este laureată a Premiului Israel și a multor alte premii Știe șase limbi Imediat după război a lucrat cu Joint-ul din Romacircniardquo

Invitată de Ery Pervulescu să vină icircn turneu icircn Romacircnia Lia Koumlnig a mărturisit că-și dorește să trecem cu bine de pandemie și să dea curs invitației

Mulțumirile coordonatorului pen-tru toți participanții ndash profesori tra-ducători moderatori președinți de comunități directori JCC ndash au icircncheiat evenimentul

(Urmare din pag 6)

Irving Layton ndash de la Tacircrgu-Neamțhellipsistematică și ipocrizia mon-

struoasă a regimurilor totalitare al omului care condamnă perversiunile și ipocriziile bdquoburghezilor și imperialiștilor europenirdquo Desigur inițial critica li-terară oficială nu a acceptat ușor o asemenea viziune dar notorietatea lui Irving Layton susținută de noi-le generații de scriitori l-a impus pe poetul născut la Tacircrgu-Neamț pacircnă la includerea (de două ori) pe bdquolista scurtărdquo a Premiului Nobel pentru lite-ratură din anii 1982 și 1983

Icircn Romacircnia poetul canadian e puțin cunoscut Pe de o parte datorită relației sale de prietenie cu Leonard

Cohen (din vremea cacircnd acesta i-a fost student la Univ McGill) Iar pe de altă parte din antologia Poeți canadi-eni contemporani (de limbă engleză) icircntocmită și tradusă de Ion Caraion unde figurează cu 20 de texte (Edit Albatros București 1978 col bdquoCele mai frumoase poeziirdquo nr 164) Atacirct căci nu avem pacircnă acum o antologie de autor icircn limba romacircnă

Irving Layton a decedat icircn 4 ianua-rie 2006 (la Montreacuteal) cenușa lui fiind icircmprăștiată icircn mod bdquoanonimrdquo icircn jurul unui copac (neidentificat) conform unei cerințe testamentare Doar ope-ra i-a rămas icircn bibliotecile din toată lumea ca o referință majoră

(Urmare din pag 15)

doctorului An-thony Fauci

consilier pe probleme medicale al președintelui american Joe Biden și al fostului președinte Donald Trump și conducător al strategiei de combatere a pandemiei de coronavirus icircn Statele Unite ale Americii

bdquoBinele și răul există icircn același timp icircn jurul nostru iar noi suntem liberi să alegem o cale sau alta Cred că arta de a vindeca pe cel icircn suferință s-a născut din bunătate Același funda-ment cred că vă ghidează și pe voi toți cei care vă amintiți și duceți mai departe vocile celor care au pierit icircn Holocaustrdquo a spus dr Anthony Fauci icircn timpul ceremoniei

Mesaje din Romacircnia pentru Marșul celor Vii

Icircn calitate de reprezen-tant oficial icircn Romacircnia al Inter-national March of the Living Fundația Magna cum Laude- Reut ndash Complexul Educațional Lau-de-Reut participă anual la Marșul celor Vii icircntre Auschwitz și Birke-nau un program educativ anual care aduce peste 20000 de persoane din icircntreaga lume la lagărele nazis-te din Polonia ca să studieze isto-ria Holocaustului și să icircnțeleagă ră-dăcinile prejudecăților intoleranței

și urii o adevărată lecție de istorie pe viu Tradiția March of the Living este de a insera mesaje de aducere aminte și compasiune pe plăcuțe de lemn plasate pe linia de cale ferată care aducea trenurile morții toate aceste plăcuțe fiind apoi colectate de organizatori și păstrate icircntr-o mare arhivă Participanții din anii anteriori au putut să facă acest lu-cru icircn fața infamei porți a lagărului Auschwitz-Birkenau iar acum avem la dispoziție site-ul comemorativ httpsnevermeansnevercom

ES David Saranga ambasador al Statului Israel icircn Romacircnia s-a alăturat celor 155 de romacircni printre care numeroși elevi Laude-Reut care s-au icircnscris să participe icircn acest an la March of the Living prin transmi-terea de mesaje de solidaritate cu victimele Holocaustului icircn scopul conștientizării pericolului creat de ori-ce formă de extremism antisemitism xenofobie violență cu care societatea actuală se confruntă

Tova Ben Nun-Cherbis președinte-fondator al Fundației Magna cum Lau de-Reut ndash Complexul Educațional Lau de-Reut a scos icircn evidență da-toria individuală de icircnvățare a istoriei și a lecțiilor trecutului pentru prote-jarea viitorului subliniind necesita-tea de a sădi valorile toleranței și multiculturalității

(Urmare din pag 4)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna mai

Ury Benador (Simon Schmidt) ndash scri-itor Născut la Milișăuți Bucovina 1 mai 1895 Romane referitoare la viața evre-iască din Romacircnia Decedat la București 1971

Vladimir (Jean) Colin ndash scriitor Năs-cut la București 1 mai 1921 Basme unele inspirate din folclorul evreiesc și povestiri science-fiction Decedat la București 1991

Theodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash scri-itor și om politic Născut la Budapesta 2 mai 1860 A propus icircntemeierea statului evreu și a convocat primul congres sionist Basel 1897 Decedat la Viena 1904

Golda Meir (Mabovich-Meyerson) ndash om politic israelian Născută la Kiev 3 mai 1898 emigrată icircn SUA1905 și icircn Pales-tina 1921 Prim-ministru al Israelului 17 mai 1969 - 3 iunie 1974 Decedată la Ieru-salim 1978

yehuda Amichai ndash poet israelian Năs-cut la Wuumlrzburg Germania 3 mai 1924 emigrat icircn Palestina1935 Decedat icircn Is-rael 2000

Amos Oz (Klausner) ndash scriitor israelian Născut la Ierusalim 4 mai 1939 Romane și eseuri traduse icircn 45 de limbi inclusiv icircn limba romacircnă Decedat la Tel Aviv 2018

Idel Ianchelevici ndash sculptor și dese-nator Născut la Leova Basarabia 5 mai 1909 stabilit icircn Franța Lucrări remarca-te prin expresivitate Decedat la Maison- Laffitte Franța 1994

Sigmund (Sigismund Schlomo) Freud ndash psihiatru Născut la Pribor Cehia 6 mai 1856 Părintele psihanalizei Refugiat la Londra unde a decedat 1939

Rose Auslander (Rose-Beatrice Scherzer) ndash poetă de limba germană Năs-cută la Cernăuți 11 mai 1901 Decedată la Duumlsseldorf 1988

yaacov Agam (Gipstein) ndash sculptor Născut la Rishon LeZion 11 mai 1928 sta-bilit la Paris 1951 Printre lucrări bdquoFoc și apărdquo (facircntacircna din Piața Dizengoff Tel Aviv)

Moshe Dayan ndash general și om politic Născut icircn kibuțul Degania Alef 20 mai 1915 Ministru al apărării și ministru de externe al Israelului Decedat la Tel Aviv 1981

Abraham Geiger ndash rabin și cercetător icircn studiile iudaice Născut la Frankfurt-am-Main 24 mai 1810 Promotor al reformis-mului religios iudaic Decedat la Berlin 1874

Joseph (Iosif Alexandrovici) Brodsky ndash poet Născut la Leningrad 24 mai 1940 stabilit icircn SUA 1972 Premiul Nobel pen-tru literatură 1987 Decedat la New York 1996

Bob Dylan (Robert Allen Zimmerman) ndash cacircntăreț și poet Născut la Duluth Min-nesota 24 mai 1941 Premiul Nobel pentru literatură 2016

Max Brod ndash scriitor de limbă germană Născut la Praga 27 mai 1884 A publi-cat 83 de romane și volume de povestiri Emigrat icircn Palestina 1939 decedat la Tel Aviv1968

Henry (Heinz Alfred) Kissinger ndash diplo-mat și om politic Născut la Fuumlrth Germania 27 mai 1923 emigrat icircn SUA 1938 Ministru de externe al SUA 2011969 ndash 2011977 Premiul Nobel pentru pace 1973

Evrei decedați icircn luna maiPaul Celan (Antschel) ndash poet de limbă

germană Născut la Cernăuți 1920 stabilit la Paris 1947 Poeme pe tema Holocaus-tului S-a sinucis la Paris 1 mai 1970

Giacomo Meyerbeer (Jacob Liebmann Beer) ndash compozitor Născut la Berlin 1791 Combină stilul de orchestră german cu muzica vocală italiană Decedat la Paris 2 mai 1864

Michael Friedman ndash scriitor poet edi-tor Născut la New York 1960 Decedat la Denver Colorado 5 mai 2020

Moses (David Moișe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 1912 Șef-rabin al evrei-lor din Romacircnia1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 Decedat la București 6 mai 1994 icircnmormacircntat la Ierusalim

Mordechai Anielewicz ndash lider al grupu-lui bdquoZydowska Organizacja Bojowardquo Năs-cut la Wyszkow1919 A condus răscoala ghetoului din Varșovia Ucis icircn timpul răs-coalei 8 mai 1943

Uri Zvi Grinberg ndash poet idiș-ebraic Născut la Bialikamin Galiția 1896 stabilit icircn Palestina 1923 Premiul Israel pentru poezie 1957 Decedat la Ramat Gan 8 mai 1981

Nelly (Leonie) Sachs ndash poetă Născută la Berlin 1891 refugiată icircn Suedia 1940 Poezii și piese de teatru pe tema Holocaus-tului Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedată la Stockholm 12 mai 1970

Sholem Aleichem (Solomon Naumovi-ci Rabinovici) ndash scriitor idiș Născut la Pe-reyaslav 1859 stabilit la New York 1914 Romane și povestiri traduse și icircn romacircnă Decedat la New York 13 mai 1916

Alexandru Sever (Solomon Silberman) ndash scriitor Născut la Moinești 1921 Poves-tiri și romane referitoare la viața evreilor din Romacircnia Stabilit icircn Israel 1990 decedat la Beer Sheva 13 mai 2010

Hans Herman Cohen ndash microbiolog a lucrat la dezvoltarea vaccinului antipolio membru al Academiei Olandeze de Științe Născut la Groningen 1923 Decedat la Bosch en Duin Olanda 14 mai 2020

Herman Wouk ndash scriitor Născut la Bronx NY 1915 Romane istorice unele pe teme iudaice Decedat la Palm Springs CA 17 mai 2019

Gustav Mahler ndash compozitor Născut la Kaliste Cehia 1860 Punte icircntre tradiția austro-germană și modernism Decedat la Viena 18 mai 1911

Jacob (Yakov) Fichman ndash poet ebraic Născut la Bălți Basarabia 1881 emigrat icircn Palestina 1919 Premiul Israel pentru literatură 1957 Decedat icircn Israel 18 mai 1958

Bernard Lewis ndash istoric Născut la Londra 1916 stabilit icircn SUA Specialist icircn istoria Orientului Mijlociu Decedat la Voor-hees Township NJ 19 mai 2018 icircnmor-macircntat la Tel Aviv

Baal Shem Tov (Rabi Yisroel ben Eli-ezer) ndash icircntemeietorul hasidismului Născut la Okopy 1698 cacircnd fortăreața era ane-xată Moldovei Decedat la Medzhybizh Ucraina 6 Sivan 5520 (22 mai 1760)

Philip (Milton) Roth ndash scriitor Născut la Newark NJ 1933 Romane pe teme iu-daice Decedat la New York 22 mai 2018

Sydney (Irwin) Pollack ndash regizor și pro-ducător de filme Născut la Lafayette Indi-ana SUA 1934 44 de filme produse și 21 regizate Decedat la Pacific Palisades 26 mai 2008

Joseph Roth ndash scriitor și jurnalist Năs-cut la Brody Galiția 1894 Romane și re-portaje privitoare la problematica evreimii contemporane Decedat la Paris 27 mai 1939

Aharon Razin ndash biochimist Născut la Tel Aviv 1935 Premiul Israel pentru biochi-mie 2004 membru al Academiei Israelie-ne de Științe 2008 Decedat icircn Israel 27 mai 2019

Ilya Prigogine ndash chimist Născut la Moscova 1917 emigrat icircn Belgia 1929 Premiul Nobel pentru chimie 1977 Dece-dat la Bruxelles 28 mai 2003

Ephraim Katzir (Katchalski) ndash bio-fizician și om politic Născut la Kiev 16 mai 1916 imigrat icircn Palestina 1925 Președinte al Israelului 1973-1978 Dece-dat la Rehovot 30 mai 2009

Max Blecher ndash scriitor Născut la Botoșani 1909 Reprezentant al literaturii autenticității prezintă suferința bolnavului Decedat la Roman 31 mai 1938

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Cu adacircnc regret ne luăm rămas bun de la FUumlLOumlP DEZIDERIU (17091928 - 27032021)

Născut la Ariniș jud Maramureș supraviețuitor al lagărelor de concentrare nelipsit de la serviciul religios de-a lungul vieții a fost icircn mod constant un membru activ al comunității noastre Odihneas-că-se icircn pace

Comunitatea Evreilor din Baia Mare

Ștefan Iureș zl 90 de ani de la naștere

Versatil și prolific Ștefan Iureș zl ar fi icircmplinit icircn această pri-măvară 90 de ani A debutat editorial devreme icircn 1953 Cunos-cut icircndeobște ca poet a reușit să se afirme deopotrivă icircn pro-ză dramaturgie literatură pentru copii eseistică L-au interesat din adolescență pacircnă icircn ultimii săi ani istoria antropologia sociologia politologia Aceasta din urmă ndash din unghiul unui filozof sui generis al istoriei Păstra icircn Pantheonul său lăuntric numele a trei oameni po-litici trăind icircn veacuri și țări diferite confruntați cu probleme diferite care au avut forța de a modela istoria plătind cu viața pentru asta Henric al IV-lea al Franței Abraham Lincoln Yitzhak Rabin Era un contemplator al trecutului mai depărtat sau mai apropiat din per-spectiva contemporaneității

Ieșean de baștină ajunge din copilărie la București Era icircn clasa a treia primară cacircnd a fost proclamat statul național-legionar Icircn timpul unei ore de curs ușa a fost dată de perete Un ins icircn cămașă verde și centură cu diagonală obligă secretara școlii să citească cinci nume de elevi Cei strigați trebuiau să-și stracircngă lucrurile și să părăsească clasa Erau evrei La școlile evreiești unde a continuat să icircnvețe bdquoIacob și Carolina Loumlbelrdquo mai tacircrziu - Liceul bdquoCultura Brdquo care avea să poarte ulterior numele lui Mihail Sebastian a avut șansa să aibă dascăli de primă macircnă Printre ei ndash rabinul dr Meir Beck absolvent al Seminarului Rabinic și al Universității din Breslau unde l-a avut profesor pe renumitul istoric Heinrich Graetz și profesorul de isto-rie Max Jaumlger inoculacircndu-i pasiunea pentru acest obiect de studiu Chiar dacă nu i-a devenit icircndeletnicire i-a nutrit opera

Numitor comun pentru mulți dintre intelectualii evrei romacircni afirmați icircn anii imediat postbelici poezia timpurie se resimte de retorica bdquoco-menzii socialerdquo pentru ca odată cu bdquomica primăvară bucureșteanărdquo să parcurgă evolutiv etape ale căutărilor de sine de la bdquoNumai un flautrdquo volum de sonete apărut icircn 1966 la bdquoMacirchnitul meu centaurrdquo publicat icircn 1981 Centaurul laitmotiv pentru icircntreaga sa creație de maturitate este metaforă a stărilor tensionale necicatrizate stimula-tive icircnsă sub raport creator cum se străvede icircntr-un vers cu ecouri brahmsiene bdquoCi vine-un ceas o vacircrstă sau o oră Flămacircnde de un clasic echilibru De armonia ritmului egalrdquo (bdquoRacursiurdquo)

Prezent multă vreme icircn presa culturală Ștefan Iureș zl icircși icircn-dreaptă atenția după rsquo90 spre lumea editorială După Casa Edito-rială bdquoSapiensrdquo unde activează timp de un an 1991-1992 se anga-jează la Editura Hasefer icircn 2002 După ce directorul acesteia Sandu Singer zl se pensionează icirci preia conducerea pacircnă icircn 2011 cacircnd se hotărăște să se dedice numai proiectelor literare personale brusc icircntrerupte de stingerea din viață IULIA DELEANU

Comunitatea Evreilor din Roman anunță cu durere icircncetarea din viață la 8 martie 2021 (24 Adar 5781) după o lungă și grea suferință a secretarului (contabil) SEGAL NORBERT icircn vacircrstă de 80 de ani bun profesionist muncitor modest

Fie-i memoria binecuvacircntată

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București ACS FRIMA (Cimitirul Giurgiului) MARINESCU GHIZELA (Cimitirul Giurgiului) MAIER LETITIEA (Cimitirul Giurgiului) LOVI DOINA (Cimitirul Sefard)

Salvatoarea olandeză a 600 de copii evrei

Betty Goudsmit-Oudkerk o evreică olandeză care a contribuit la salvarea de la deportare a 600 de copii evrei a murit recent la Am-sterdam icircn vacircrstă de 96 de ani Ea era ultima supraviețuitoare a unei mici echipe de salvatori care au reușit să-i scoată pe copiii evrei aflați icircntr-o clădire din apropierea lagărului de concentrare Hollandsche Schouwburg

Goudsmit-Oudkerk pe atunci icircn vacircrstă de 17 ani a primit permi-siunea să aibă grijă de copiii icircnchiși Icircmpreună cu Walter Suskind di-rectorul lagărului Hollandsche Schouwburg ea a reușit să-i transfere și să-i ascundă pe copii la un seminar protestant

Decenii de-a racircndul Betty a refuzat să icircmpărtășească publicului rolul ei icircn operațiunea de salvare Icircn urmă cu cacircțiva ani la rugă-mintea celor cinci copii ai ei a acceptat totuși să stea de vorbă cu cei care au scris pe baza discuției cu ea o carte despre faptele de atunci Intitulat Betty icircngrijitoarea din Rezistență a unor copii evrei volumul icircn limba olandeză a apărut icircn 2016 cacircnd Goudsmit-Oudkerk a primit din partea Brsquonai Brsquorith distincția bdquoEvrei care au salvat evreirdquo

La ora actuală fostul seminar și spațiul lagărului de concentrare Hollandsche Schouwburg fac parte din Cartierul Cultural Evreiesc din Amsterdam Icircn 2021 icircn clădirea care a adăpostit seminarul se va deschide un Muzeu al Holocaustului (EG)

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

te ale istoriei Revoluția anticomunistă din Ungaria din 1956 și epoca de libertate de după 1989 surprinsă icircn momentul faimoasei eclipse de soare din 1999 Icircn fine Aici Radio Eros e un roman mai degrabă experimental imaginacircnd o experiență neobișnuită icircn zilele premergătoare declanșării celui de-al Doilea Război Mondial un post de radio destinat discutării probleme-lor icircn dragoste ale ascultătorilor

Icircn concepția lui Alexander Haus-vater scrisul nu are doar menirea de a destinde ci și pe aceea de a pro-voca un catharsis o descătușare a cititorului și nu icircn ultimul racircnd de a-i

Ca să parafra-zez o celebră vor-bă de spirit pan-demia nu a fost cauza ci prilejul ca Alexander Haus-vater ndash una dintre personalitățile de anvergură ale tea-trului romacircnesc și universal ndash să dea fracircu liber apetitului său pentru litera-tură Deja afirmat

cu volumul de povestiri memorialisti-ce Ce dacă (2017) ndash despre care am scris la timpul cuvenit chiar icircn rubrica de față ndash scriitorul a izbucnit acum pur și simplu publicacircnd deodată nu mai puțin de trei cărți

Este vorba despre romanele intitu-late Dor călător Penumbra și Aici Ra-dio Eros apariții cu atacirct mai remarca-bile cu cacirct dincolo de personalitatea autorului (deci de un anume stil) icircntre

ele nu există legături Fiecare narează o poveste aparte cu personaje dis-tincte localizată altundeva și plasată icircntr-un alt interval de timp Fiecare explorează o altă gamă de sentimen-te de trăiri umane cu o remarcabilă știință a diferențierii bdquovocilorrdquo persona-jelor a adaptării la condiția lor Toa-te icircmpreună probează remarcabila vocație scriitoricească a marelui re-gizor și creator de teatru polivalența artistică a unui spirit tacircnăr pentru care cultura este un mod de existență nu o simplă dexteritate Nu icircn ultimul racircnd este admirabil controlul artistic al lim-bajului mai ales al cuiva care a făcut Alia la numai 10 ani și pacircnă icircn 1989 practic nu a mai avut ocazia exersării limbii literare icircn contexte culturale

Dor călător este un roman necom-plezent (dar și eliberat de clișeele pro-zei mai vechi) al relației frumoase și dificile dintre tată și fiu Icircn Penumbra se intersectează două povești de dra-goste și pe fundalul lor două momen-

De trei ori HausvaterRealitatea

cărţii

Democrația uriiExercitarea puterii politice de către popor adi-

că democrația sau bdquolibertate egalitate fraternita-terdquo sunt azi idei răstălmăcite printr-un transfer de la drepturi la obligații Așa de pildă unii au ajuns să considere că egalitate icircn drepturi icircnseamnă nu că fiecare este obligat să icirci respecte libertatea celuilalt ci că orice om este icircndreptățit să urască pe cine vrea el Iar libera asociere icircți permite să te alături unui grup care icirci detestă pe aceiași mem-bri ai societății ca și tine Și așa devenim nu egali icircn drepturi ci egali icircn ură

Desigur o serie de politicieni din mai toate țările poartă vina pentru că alegătorii lor au ajuns să se diferențieze de restul electoratului doar prin respingerea unor valori contrare colectivității Și asta pentru că anarhia și ura sunt mai lesne de bdquodistribuitrdquo icircn societate icircn detrimentul unei reale libertăți chiar și decacirct pacircinea și distracțiile care costă incomparabil mai mult

Fără doar și poate pandemia și-a adus obolul la instaurarea icircn SUA și Europa (dar nu numai) a unei stări de intoleranță față de aproapele nostru icircn locul iubirii ce i-am datora-o acestuia conform preceptelor tuturor marilor religii monoteiste Dar a da vina numai pe SARS-CoV-2 ar icircnsemna să căutăm cea mai facilă explicație pentru situația icircn care ne găsim dat fiind că virusul s-a instalat după ce societățile fuseseră deja contaminate de un naționalism de multe ori violent

Și pentru răspacircndirea naționalismului și a intransigenței e nevoie de un focar ca și icircn cazul transformării unor maladii contagioase icircn epide-mii Focar pe care icircl constituie fie un partid politic fie o masă de oameni nemulțumiți și manipulați de un politician care icircși simte funia aproape de par (ca icircn cazul atacării Capitoliului de către susținătorii lui Trump) fie o figură publică apropi-ată de anumite grupuri sociale

Să le luăm pe racircnd Naționalismul și antisemitis-mul și-au făcut simțită prezența icircn Romacircnia cu mult icircnainte ca Alianța Unității Romacircnilor să fi intrat icircn Parlament dovadă că icircnmulțirea manifestărilor an-tisemite de genul vandalizării Cimitirului din Huși a celui de pe Șos Giurgiului din București a Casei Memoriale Elie Wiesel din Sighetu Marmației etc i-a făcut pe membrii Parlamentului Romacircniei să accep-te icircn 2018 că Legea pentru prevenirea și combate-rea antisemitismului devenise o necesitate și să o voteze Dar pătrunderea AUR icircn Legislativ a făcut ca aceste manifestări să se amplifice și să se acuti-zeze ca icircn cazul amenințării actriței Maia Morgen-stern și a familiei sale cu moartea și violul precum și a Teatrului Evreiesc cu distrugerea prin incendiere

E drept icircn democrație e egalitate așa că și un-gurii și romii au avut partea lor de amenințări tot cu moartea bdquoMoarte lui Csaba Asztalos și CNCD După Ceaușescu cu voirdquo ndash stătea scris pe un pa-nou al stației de autobuz din Piața Revoluției Icircn apropiere pe Calea Floreasca un alt panou van-dalizat icircndemna la bdquoRevoluție antițigăneascărdquo Fără icircndoială nici Klaus Iohannis nici Raed Ara-fat nu sunt exemple de perfecțiune dar una e să icirci critici pentru eventualele lor greșeli alta e să icirci icircn-fierezi pentru că nu sunt romacircni făcacircndu-l pe unul nazist și invitacircndu-l pe celălalt să nu ne mai spună ce să facem de Paști pentru că e musulman

Și pentru că tot am comparat răspacircndirea naționalismului și a antisemitismului cu conta-minarea virală pornind dintr-un focar să arătăm că Ion Cristoiu celebrul tată spiritual al găinii care naște puii vii și-a exprimat pe canalul său de You Tube o serie de idei care pot fi regăsite icircn afirmațiile copreședinților AUR George Simi-on și Claudiu Tacircrziu Toți trei susțin (paternitatea ideii e greu de stabilit) că Declarația Camerei Deputaților pe tema manifestărilor antisemite a fost inutilă deoarece bdquonu există problema antise-mitismului icircn Romacircniardquo Și Claudiu Tacircrziu și Ion Cristoiu afirmă că respectivul vot al deputaților a fost doar o tentativă de deturnare a atenției de la problemele reale ale societății romacircnești iar Cris-toiu vede chiar o bdquodiversiunerdquo icircn abordarea pro-blemei antisemitismului pusă la cale de Iohannis Cicircțu Eduard Hellvig și Maia Morgenstern

Merită subliniat faptul că tot apăsacircnd pe peda-la naționalismului AUR susține pe pagina sa de Facebook că președintele bdquoIohannis are comandă externărdquo icircn ceea ce face Dar nici ei nu au exclu-sivitate asupra ideii Să ne amintim că și deputa-tul liberal Florin Roman (pe care dintr-o regreta-bilă eroare pentru care icircmi cer scuze l-am citat icircn numărul trecut al RE ca fiind membru al PSD) susținea că premierul Florin Cicircțu primește bdquoicircn plicrdquo deciziile politice luate icircn spatele cortinei

Evident nu suntem singurii care avem aceste grave derapaje Icircn țări ca Austria Franța Anglia cultura a fost aservită mișcării Black Lives Matter bdquoAidardquo a fost alungată de pe scenă la Paris oraș icircn care există chiar un grup de discuții pe proble-mele minorităților de la care albii au fost excluși sau dacă ar participa le este interzis să ia cuvacircn-tul bdquoLiberteacute Egaliteacute Fraterniteacuterdquo nu mai există

Sau cum spunea Gr Alexandrescu bdquoAdevă-rat vorbeam Că nu iubesc macircndria și că urăsc pe lei Că voi egalitate dar nu pentru cățeirdquo

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA BUCUR-OBOR Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)

George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI

Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA

DTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690

distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scrisCelebrare

melancolicăIcircn vreme de pande-

mie slujitorii teatrului au rezistat eroic fără

surse elementare de existențăProba supremă a puterii lor de a icircn-

dura a fost desigur acel război al ner-vilor provocat de anunțul de relaxare a restricțiilor și de intrare icircn normalitate ndash anunț ce genera grabnice adaptări de repertoriu reluări de repetiții ba chiar și noi investiții ndash și apoi imediat revenirea bruscă a ordinului de oprire a motoarelor și a lockdown-ului

Artiștii și managerii instituțiilor de spectacole au supraviețuit psihic prin reziliența cu care au identificat noi moduri de a-și semnala prezența și activitatea fie și trecacircnd inventiv și amuzant de la scenă la film la vi-deo la TV etc Valorificacircndu-și arhiva proprie de spec-tacole prin transmisii online sau jucacircnd live fără spec-tatori icircn sală Reactivacircnd dialoguri despre arta scenică desfășuracircnd inedite cursuri de educație și de inițiere icircn cultură și artă scenică Improvizacircnd mici spectaco-le lansate icircn mediul virtual cuceritoare prin racordul la stricta actualitate programacircnd online montări mai vechi de real succes (care au atras de pildă pentru Teatrul Metropolis sau Bulandra de zece ori mai mulți urmăritori decacirct capacitatea sălilor de spectacol)

Atari demersuri și icircncă altele nu trebuie să iluzio-neze ndash teatrul fiind (și rămacircnacircnd de mii de ani) o artă a trăirilor și a emoțiilor și de conștiință in praesentia După cum nu trebuie să amăgească audiența atacirctor improvizații gratuite și veleitare simple soluții de criză cum sunt ieșirile de salvare pe scara de urgență Tea-trul este cu totul altceva decacirct exhibare pe rețelele de socializare

N-au rămas neremarcate nici manifestările de so-lidaritate ale breslei memorii apărări ale drepturilor revendicări de compensații ajutoare granturi apeluri la solidarizare și diversificare a modalităților de impact

Pe 27 martie 2021 de Ziua Internațională a Teatru-lui nu au lipsit mesajele de solidaritate și de speranță icircn renaștere Cel venit anul acesta de la minunata He-len Mirren (ce se oprea la valorile poveștii dramatice) mi s-a părut mai lipsit de suflu de susținere interioa-ră M-a impresionat mai mult cuvacircntul lui Ion Carami-tru ndash tonic prin insistența pe specific pe calea majoră pe valorile tari (deloc lichefiate) ale tradiției vii și ale creativității inspirate de mersul lumii și de trăirile omului de azi Și nu icircn ultimul racircnd prin accentul pus pe rolul cuvacircntului (mai neglijat icircn secolul XXI) icircntru mai bună comunicare și icircnțelegere

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

furniza măcar niște icircntrebări dacă nu icircnțelesuri Astfel oricacirct de com-plicată relația tată-fiu este icircn fond una dintre axele lumii (care icircn iuda-ism este icircncărcată de sensuri expli-cite) iubirea ca expresie a libertății poartă icircntotdeauna cu ea și cicatri-cele istoriei iar tragediile umanității ndash cum a fost Holocaustul ndash sunt anunțate și bdquoprefațaterdquo de acumulă-rile de suferință individuală

Alexander Hausvater nu este doar un strălucit om de teatru care stăpacircnește arta de a scrie ci este chiar un scriitor Unul care scrie din vocație și din pasiune cu aplombul unei personalități complexe și cu pro-fundă icircncredere icircn puterea artei

RĂZVAN VONCUAlexander Hausvater - Dor călător Pe-

numbra Aici Radio Eros Editura Integral București 2020

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 9

O lume fără perspectivă

Este greu să clasifici genul literar icircn care s-ar icircnscrie volumul lui George Vigdor Pas-tile metafizice Jurnal autobiografie exercițiu freu dian critică socială ndash toate acestea se regăsesc icircn bdquopastilelerdquo prin care autorul icircn-cearcă să-și redea cele mai intime gacircnduri Iar acestea zugrăvesc o persoană pro-fund nemulțumită de sine de viața lui care minimi-zează tot ceea ce a făcut icircn cei 57 de ani de existență Vigdor se consideră unul dintre oamenii insignifianți care populează globul care trăiesc o viață obișnuită și care nu au contribuit la mersul icircnainte al lumii Este o autocritică prea dură și neadevărată deoarece el este autorul mai multor volume de poezii un poet apreciat de critici și de cititorii care iubesc acest gen literar icircn plus este un talentat jurnalist cu o profundă cunoaștere a realității și cu un spi-rit critic caustic iar articolele lui au apărut și apar icircn continuare icircn presa de limbă romacircnă din Israel și din Romacircnia Deși trăiește la Bu-dapesta și vorbește mai multe limbi unele la nivel de limbă maternă lui Vigdor cea care icirci este mai apropiată pentru a-și exprima ideile este limba romacircnă

Cred că această autocritică dură este un semn al dorinței autorului spre perfecțiune (trăsătură care ar trebui să fie prezentă la orice creator) icircn același timp cu recunoașterea limi-telor sale la care se adaugă și un sentiment de zădărnicie Vigdor consideră că de acum viața lui se icircndreaptă spre nadir că icircncetul cu icircncetul nu va mai putea oferi nimic valoros pu-blicului său (despre care de altfel spune că se recrutează doar dintre puținii prieteni care icircl citesc din amabilitate sau politețe) Acest sen-timent de frustrare icircl face furios iar furia se regăsește icircn bdquopastilelerdquo sale care iau sub lupă aspectele lumii contemporane Pentru Vigdor ne aflăm icircn epoca regreselor icircn ciuda pro-greselor materiale sociale și tehnologice care ne facilitează viața a faptului că trăim icircntr-o societate de consum care ne oferă tot felul de gadgeturi pe care ni le putem permite S-a ter-minat cu secolele luminii ale mersului icircnainte ceea ce se icircntacircmplă acum din cauza mani-pulării globale lipsește omul de capacitatea de a lupta pentru sine icircl icircmpinge și icircl ține icircn zona de confort omul acceptă uniformizarea produsă de globalizare precum și ideile care i se dau cu lingurița renunță la gacircndirea in-dependentă deoarece e mult mai comod să-i lași pe alții să se angajeze icircn acest proces iar tu să te aliniezi cu turma ndash cu alte cuvinte să te rinocerizezi De teama gacircndirii independen-te oamenii preiau clișeele emise de marii ma-nipulatori ndash conducători de state de partide așa-zișii formatori de opinie de la televizor ndash și renunță la niște adevăruri chiar și la cele care le-au redat demnitatea ca popor și aici exem-plul cel mai concludent oferit de Vigdor este degradarea ideii revoluției romacircne din 1989 terfelită icircn noroi de cei care aveau interesul Cazul nu este singular regăsim referiri critice de primă macircnă despre situații asemănătoare icircn țări icircn care autorul a trăit sau trăiește la ora actuală ndash Israel sau Ungaria

Cu mici excepții cum ar fi existența unei așa-zise conspirații mondiale fenomenele prezentate și criticate de Vigdor sunt reale Este o lume zugrăvită icircn negru o lume fără perspectivă fără soluții Or știm bine că nici-odată lucrurile nu pot fi icircn exclusivitate negre sau albe Există și zona cenușie care poate să evolueze către negru sau către alb ndash iar icircn acest al doilea caz să ne dea o speranță Nu se poate ca acei puțini oameni cu calități a căror existență este recunoscută de autor să lase lumea de izbeliște Icircn fond icircn istorie au existat epoci de icircntunecime de apocalip-să care au fost apoi depășite Poate chiar cu ajutorul singurului instrument care aduce ali-nare autorului dragostea Să avem icircncredere icircn succesul acesteia

EVA GALAMBOS

Președintele Camerei Deputaților Ludovic Orban a vizitat recent Departamentul de Asistență Socială și Me-dicală din cadrul Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia

Președintele Federației deputatul Silviu Vexler alături de vice pre ședintele Ovidiu Bănescu și de directoarea DASM Mona Bejan l-au primit pe icircnaltul oaspete și l-au condus icircn cabinetele unde sunt icircngrijiți supraviețuitorii Holocaustului și alți membri ai Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia După cum a scris Silviu Vexler pe 2 aprilie pe pagina sa de Facebook bdquoicircn timpul discuției preșe dintele Camerei Deputaților a fost informat despre programele de sprijin pentru supraviețuitorii Holocaustului organizarea căminelor pentru persoane vacircrstnice și proiectele de viitor ale FCER icircn acest domeniurdquo (AM)

Ludovic Orban a vizitat Departamentul de Asistență Socială și Medicală al FCER

Album de familie ndash icircn lumea bancherilor Spayer Marmorosch și Blank

n IVAN ERIC BLOCH președintele CE Lugoj s-a impus icircn viața comunitară prin cultivarea multiculturalității emblemă a mo-dului bănățean de comportament A reușit să repună icircn funcțiune orga de mare valoare din sinagogă să organizeze concerte memorabile pentru iubitorii de muzică clasică din oraș evrei și neevrei Icircmbină calitățile omului de știință cu cele de

manager Este atent la problemele asistaților și face tot posibilul să le rezolve Se icircngrijește de obștea din Caransebeș ce cunoaște azi o puternică revitalizare

n DAVID IOSEF președintele CE Botoșani conduce de multă vre-me o comunitate icircn care tradițiile evreiești sunt foarte bine păstrate sărbători seri culturale Cu remar-cabil devotament și spirit gospodă-resc a reușit să păstreze icircn bună stare patrimoniul cultural iudaic Si-nagoga ndash Die Hoihe Șil o bijuterie arhitectonică cele două cimitire din oraș cel vechi ndash monument istoric ndash și cel icircn funcțiune A făcut din Centrul Cultural Inter-comunitar ridicat cu sprijinul FCER și al Joint-ului un spațiu de dialog interetnic și interreligios

AD MEA VEESRIM Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna mai

O nouă ediție a proiectului bdquoAlbum de familierdquo ndash inițiat de Delia Marc coordonator de programe cul-turale ndash a avut loc la 18 martie 2021 icircn organiza-rea JCC București Povestea familiilor marcante ale Bucureștiului a ajuns la bancherii Herman Spayer Ja-cob Marmorosch Mauriciu și Aristide Blank

Directorul JCC Adrian Gueron i-a prezentat pe invitați conf dr Felicia Waldman de la Universita-tea din București Carmen Hannah Iovițu directoarea Muzeului de Istorie și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo arh Gabriel Szekely conf dr la Timișoara dr Ianfred Silberstein specialist icircn științe juridice La realizarea evenimentului au ajutat cu mate-riale documentare dr Oana Marinache istoric de artă și Ana Rubeli fondatoarea blogului bdquoAici a statrdquo

Delia Marc a arătat că familiile Spayer și Blank erau legate și de o relație de rudenie Herman Spayer că-sătorindu-se cu Margot Blank fiica lui Mauriciu Blank (cofondatorul Băncii Marmorosch-Blank) Vorbitoarea a prezentat detaliat biografia celor trei familii de ban-cheri precum și contribuția lor la dezvoltarea economi-ei și a culturii Romacircniei Pasionată de arhitectură ea a oferit și o amplă descriere a Palatului Spayer aflat pe strada Batiștei din Capitală proiectat de arh Louis Pierre Blanc și construit icircn stil Ludovic al XV-lea

Arh Gabriel Szekely a explicat cum a apărut icircn Ro-macircnia icircnclinația spre stilul arhitectonic francez bdquoDin a doua jumătate a secolului al XIX-lea icircn Romacircnia exis-tă o puternică tendință de racordare la cultura euro-peană Cutumele orientale sunt date la o parte și se dorește adoptarea unui mod de viață cacirct mai apropiat de cel occidental Icircn acest context devin importante arhitectura vest-europeană și icircn special cea pariziană așa cum era ea predată la Eacutecole des Beaux-Artsrdquo

Dr Felicia Waldman a revenit la particularitatea că-sătoriei dintre Herman Spayer și Margot Blank deși el era așkenaz și ea sefardă iar căsătoriile se icircncheiau icircn general icircn cadrul comunității icircn acest caz a precum-pănit criteriul simetriei la nivel intelectual și financiar Palatul Spayer a fost achiziționat recent de Camera Notarilor Publici care icircl va restaura respectacircnd arhi-tectura originală Palatul Mauriciu Blank situat foarte

aproape pe strada Tudor Arghezi este fosta Ambasa-dă a SUA la București Vorbitoarea a dat amănunte și despre Banca Marmorosch-Blank una dintre primele bănci evreiești din București icircnființată icircn 1848 Jacob Marmorosch nu a avut copii cacircnd a murit icircn 1904 i-a lăsat averea lui Mauriciu Blank iar acesta icircn semn de recunoștință a păstrat mereu numele bdquoMarmoroschrdquo icircn titulatura băncii

Carmen Hannah Iovițu a prezentat o raritate bibli-ofilă aflată icircn colecția FCER-CM albumul monografic bdquoBanca Marmorosch Blank amp Co Societate Anonimă 1848-1923ldquo apărut cu prilejul icircmplinirii a 75 de ani de la icircnființarea băncii Lucrarea a apărut la Atelierele

Cultura Națională icircntr-un tiraj de 19000 de exemplare (10000 icircn limba romacircnă 3000 icircn franceză 3000 icircn engleză și 3000 icircn germană) A fost publicată pe hacircr-tie japoneză și cuprinde icircn afară de text semnăturile olografe ale membrilor fondatori ai băncii și multe lito-grafii de epocă

Dr Ianfred Silberstein a accentuat rolul deosebit de important pe care l-a jucat Banca Marmorosch-Blank la dezvoltarea economică a Romacircniei din 1848 pacircnă icircn 1931 cacircnd a dat faliment icircn urma crizei economice mondiale icircncepute icircn 1929

CLAUDIA BOSOI

S Vexler (stg) O Bănescu L Orban și M Bejan

Jacob Marmorosch

Mauriciu Blank Aristide Blank

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Icircn ciuda condiţiilor de pandemie Sărbătoarea Eliberării noastre (Pe-sahul fiind denumit si Zman Herute-inu) s-a desfăşurat icircntr-o varietate de condiţii Sărbătoarea a icircnceput cu un Seder online pe Zoom desfăşurat cu două zile icircnainte de primul Seder oficial organizat de rabinul Yehoshua Aharonovitch şi de Albert Lozneanu Rabinul ne-a explicat de ce se folosește o faţă de masă albă şi de ce ne icircmbrăcăm icircn alb la Seder A fost prezenta-tă semnificaţia tuturor componentelor platou-lui de Pesah faptul că denumirea de Seder provine de la aceea că tot ritualul se desfăşoa-ră icircntr-o anumită ordi-ne stabilită icircn Hagada de Pesah de ce gus-tăm din aripa de pasă-re friptă din oul copt din verdeţurile amare şi de ce icircnmuiem de două ori alimentele icircn apă sărată S-a vorbit despre mițva de Seder de a povesti fiilor noştri şi fiilor fiilor noştri de-a lun-gul generaţiilor despre minunile care s-au icircntacircmplat atunci S-a vorbit des-pre faptul că nu doar străbunii noştri au fost eliberaţi ci fiecare dintre noi a fost eliberat S-a explicat importanţa consumului de mața şi maror despre semnificaţia celor trei felii de mața şi importanţa afikoman-ului S-au rostit şi explicat cele patru icircntrebări din Ma Niștana rostite de cel mai mic parti-cipant la Seder şi s-a vorbit despre semnificaţia celor patru pahare cu vin

Albert Lozneanu secondat de Uri Ferenbac au interpretat minunate melodii evreiești de suflet Sederul

propriu zis a fost celebrat de fiecare familie acasă Enoriaşii noştri s-au icircn-tacirclnit față icircn față la Sinagoga Rosen de Șabat Şvii şel Pesah şi icircn ultima zi de Aharon şel Pesah cacircnd s-a ros-tit şi Izkor Icircn ambele zile s-a lecturat din două Suluri de Tora De Șabat Şvii şel Pesah din Pericopa Ki Tisa cu referire la primirea de către Moshe

pentru a doua oară a Tablelor Legii pe Muntele Sinai după sfăracircmarea celor dintacirci iar de Aharon Şel Pesah din Dvarim a cincea Carte a Torei din Pericopa Reei cu referire la cele trei mari Sărbători de Pelerinaj (Sha-los Regalim) cacircnd se făcea Pelerinaj la Templul din Ierusalim Icircn ambele zile din cel de-al doilea Sul s-a citit din Pinchas (Cartea Bamidbar) des-pre ofrandele care se făceau de Pe-sah Icircn ciuda pandemiei enoriaşii au participat la serviciile religioase de la Sinagogă icircn număr mare cu respec-tarea condiţiilor sanitare dar şi cu bu-curie dovedind o dată icircn plus că Am Israel Hai

BRIF HAINRICHpreședintele CE Bacău

ComunitAtiHAG PESAH SAMEAH 5781

Al doilea Pesah icircn pandemie

Sărbătorirea eliberării din robia

egipteanăIcircn prima zi de Pesah 5781 Comu-

nitatea Evreilor din Craiova a organi-zat o icircntacirclnire cu membrii comunității la care au participat 10-12 persoane icircn conformitate cu reglementările din timpul pandemiei

Cu această ocazie Ludovic Vulea de la Radio Craiova a icircnregistrat icircn-treaga desfășurare a programului

După prezentarea importanței săr-bătorii de Pesah a istoriei legate de aceasta președintele Comunității prof dr Corneliu Sabetay a prezentat importanța pe care Statul Israel o are icircn cadrul luptei icircmpotriva dușmanului comun noul coronavirus SARS-CoV2 icircn eforturile depuse pentru găsirea unor soluții de vindecare și a vorbit despre relațiile de prietenie per-petuă dintre Romacircnia și Israel

Participanților le-au fost oferite ouă pască produse din carne de pasăre legume vin și prăjituri tradiționale ca la o masă de Seder ndash totul pregătit de membrii comunității

Ne-am dorit cu toții ca anul viitor să avem din punct de vedere medi-cal o situație care să nu mai afecte-ze icircntacirclnirea dintre oameni să avem pace sănătate prosperitate și să ne revedem icircn icircmprejurări mai bune

Prof dr CORNELIU SABETAy

Leolam mereu icircn plină activitate

Moinești

Bacău

CraiovaIașiIcircn ajunul Sărbătorii Pesah 5781

icircn seara zilei de 25 martie 2021 JCC Iaşi icircmpreună cu conducerea Comu-nităţii Evreilor din Iaşi au organizat un Seder demonstrativ icircn vederea famili-arizării membrilor comunităţii cu tradi-ţiile acestei mari sărbători a poporului evreu şi a instruirii lor asupra modului de organizare a unui Seder icircn familie

Organizat on-line pe platforma ZOOM Sederul demonstrativ a reunit cca 50 de persoane din Iaşi Bacău Suceava Botoşani Piatra Neamţ dar şi din Belgia Canada Germania Israel etc interesate de tradiţiile şi obiceiurile pascale icircn religia iudaică

Icircn deschiderea Sederului Benja-mina Ides Vladcovschi preşedinta Comunităţii ieşene a vorbit despre semnificaţia Pesahului pentru popo-rul evreu trecerea poporului evreu de la sclavie la libertate Pesah este sărbătoarea exodului şi a eliberării din exilul egiptean Acest act de eliberare primul din istoria universală icircl sărbă-torim icircncepacircnd cu Sederul din seara de ajun Icircn seara de Seder citim Ha-gada şi readucem icircn memorie primele pagini ale istoriei noastre icircncercacircnd să icircnţelegem mai bine tainele supra-vieţuirii poporului evreu de-a lungul timpului Figura centrală a Pesahului este Moise

Cercetări moderne relevă existen-ţa icircn jurul lui Moise a unor personaje feminine ce au avut un rol determi-nant icircn formarea şi icircn acţiunile sale

Dicţionarul bdquoFemeile şi iudaismulrdquo apărut icircn anul 2002 la Editura Hasefer din Bucureşti sub semnătura Paulinei Bebe rabin al Comunităţii evreieşti liberale din Paris reuneşte articole consacrate femeilor din Biblie şi Tal-mud rolului lor icircn iudaism şi icircn gene-ral icircn formarea concepţiilor religioase

Icircn continuare secretarul Comu-nităţii Evreilor şi director al JCC Iaşi jurist Albert Lozneanu a arătat că Pe-sah este icircn egală măsură o sărbătoa-

re cu caracter istoric actul de naştere al poporului evreu dar şi o sărbătoare a primăverii

Şef-rabinul dr Moses Rosen (zl) considera luna Nissan ca fiind luna bdquoeternului Israelldquo care de atacirctea ori bdquopărea răpus de furtunile istoriei dar care de fiecare dată a renăscut continuacircndu-și drumul multimilenar pentru răspacircndirea luminii şi icircnţelep-ciunii Toreirdquo

Anul acesta deşi icircncă icircn pande-mie am celebrat Pesah cu mai mul-tă speranţă icircn bine cu icircncredere că vaccinul va avea efecte benefice Ceremonialul Sederului ne-a spus di-rectorul JCC se desfăşoară conform celor icircnscrise icircn Hagada de Pesah Aceasta este o antologie cu texte din Tora din Cărţile Profeţilor din Mişna şi chiar din Ghemara plus diverse alte compoziţii din Evul Mediu

Icircn Hagada este scris ca fiecare evreu icircn seara de Pesah să se con-sidere ca şi cum el icircnsuşi ar fi ieşit din Egipt din casa robiei Să simtă din plin actul eliberării Concluzia pe care o desprindem din Hagada este dato-ria de a povesti cele icircntacircmplate atunci şi de a nu pierde icircncrederea că bdquoDum-nezeu este Atotputernic şi icircndreaptă totul spre binerdquo

Rabinul Yehoshua Aharonovitch a precizat că icircn Diaspora Sederul se prăznuieşte şi icircn a doua seară a sărbătorii de Pesah şi icircn ambele seri sunt evocate multe momente din isto-ria poporului evreu Cuvacircntul Seder se traduce prin ordine iar seara de Seder ne icircnvaţă să fim ordonaţi dis-ciplinaţi şi totodată ospitalieri

Masa de Seder poate fi asemuită cu o bdquoslujbă icircn sanctuarrdquo La aceas-tă sărbătoare o atenţie deosebită se acordă copiilor Ei adresează cele pa-tru icircntrebări specifice Dacă la masă nu participă copii icircntrebările sunt ros-tite de cel mai tacircnăr dintre comeseni Un om care prăznuieşte singur Sede-

rul icircşi pune lui icircnsuşi icircntrebările şi tot el icircşi răspunde la ele

Reunirea celor patru fraţi (cel icircn-văţat cel răuvoitor cel neştiutor şi cel care nu ştie să icircntrebe) care vin acasă pentru sărbătoarea de Pesah simbo-lizează unitatea familiei evreieşti icircn jurul tatălui capul familiei

Rabinul ne-a vorbit şi despre obi-ceiurile culinare ale serii de Seder despre cele patru cupe de vin şi des-pre alimentele ce se pun pe platou icircn amintirea ieşirii din robie

Conducerea comunităţii ieşene prin echipa de voluntari a avut grijă să distribuie enoriaşilor alimentele specifice ce nu au lipsit de pe masa de Seder (azimă preparate culinare pregătite la Restaurantul Comunităţii şi vin caşer)

MARTHA EŞANU

Din septembrie 2020 Fundația Le-olam din Moinești prin copreședinta Joseacutephine Kohlenberg a inițiat o se-rie de icircntacirclniri lunare desfășurate on-line intitulate bdquoMinutele Leolamrdquo icircn care membri ai fundației și-au prezen-tat istoriile personale sau preocupări-le Printre invitați s-au numărat Hedi Enghelberg copreședintă a Fundației Leolam și recent Henri Joinovici un supraviețuitor al Holocaustului Ca de fiecare dată evenimentul a fost mo-derat de Joseacutephine Kohlenberg

Invitatul și-a spus pe scurt po-vestea vieții Tatăl lui Marc croitor de haine de damă era originar din Moinești S-a stabilit la Paris unde s-a căsătorit cu o evreică poloneză pe nume Brajna (Berthe) Au avut trei copii Anna Albert și Henri (născut icircn 1936) Odată cu ocupația germană familia s-a refugiat la Chacircteau-du-Loir tatăl continuacircndu-și munca icircn orașul Preacute-Saint-Gervais A fost ares-tat la 16 iulie 1942 cacircnd a avut loc bdquorazia de la Velodromul de iarnărdquo cea mai mare operațiune de arestare icircn masă a evreilor desfășurată icircn Franța icircn timpul celui de al Doilea Război Mondial A fost deportat la Drancy apoi la Auschwitz

Icircn același an la 12 octombrie a avut loc o razie importantă inclusiv icircn regiunea icircn care Berthe și cei trei copii

locuiau la ultimul nivel al unei locuințe subterane Toți au fost arestați mai puțin mezinul Henri de 6 ani care a fost icircmpins pe fereastră de mama lui cu indicația de a merge la o familie creștină pe nume Cartier cu care se icircmprieteniseră Pentru că aceasta sal-vase și alți copii evrei Henri a ajuns icircn grija surorii doamnei Cartier și a soțului ei respectiv Jeanne și Reneacute Nabineau din Tours care l-au protejat pacircnă la finalul războiului Berthe cei doi frați ai lui Henri unchii mătușile și verii lui și-au pierdut viața imediat ce au ajuns la Auschwitz

O a doua acțiune recentă a Fundației Leolam s-a desfășurat pe 24 martie cacircnd a fost prezentat pe pagina de Facebook a instituției un videoclip de comemorare a medicu-lui-scriitor Iulius Iancu de la a cărui naștere s-au icircmplinit 101 ani Opera sa de referință este bdquomonografia sen-timentalărdquo dedicată orașului natal Ba-cău intitulată bdquoNoi copiii străzii Lec-cardquo Documentarea a fost realizată de Mihaela Rusu membră a Fundației Leolam editarea video i-a aparținut Biancăi Pintilie voluntar Leolam iar lectura a fost făcută de Mihaela Jes-cu icircnvățătoare la Moinești implicată și icircn alte proiecte ale fundației

CLAUDIA BOSOI

Rabinul Y Aharonovitch

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 11

Pentru al doilea an consecutiv Sărbătoarea de Pesah s-a desfăşurat icircntr-un mod diferit față de toate dece-niile ce au precedat această perioadă Celebrarea anuală a eliberării din robia

egipteană reprezenta pentru această comunitate şansa unei icircntacirclniri majo-re Sederul se desfăşura două seri la racircnd icircn total participacircnd peste 300 de persoane Marea icircngrijorare evident icircnainte de pandemie era cum pot să stea comod la masă peste 150 de per-soane icircntr-o sală frumoasă dar relativ mică Din păcate 2021 a pus din nou la icircncercare imaginaţia organizatorilor pentru a găsi soluţii pentru existenţa acestei celebrări icircn condiţii de strictă carantină cauzată de numărul ridicat al infectărilor din oraş Datorită Resta-

urantului Ritual cei care au dorit au primit acasă cina tradiţională de Se-der Pesah ndash platoul tradiţional supa cu găluşte de matzot felul principal şi prăjitura făcută din acelaşi ingredient pe care icircl consumăm pe tot parcursul sărbătorii ca icircnlocuitor al pacircinii Chiar dacă cina a fost gustoasă mai toţi au observat lipsa unui ingredient esenţi-al Plăcerea de a se găsi icircmpreună de a discuta cu prieteni după multă vreme racircsetele celor mici au lipsit la mesele tăcute pe care cei mai mulţi le-au serbat icircn casele lor

Platforma Zoom a dat şi de această dată ca şi de Purim şansa unei icircntacirclniri majore care a precedat sărbătoarea efectivă Rabinul Zvika Kfir aflat icircn Israel şi oficianţii de cult Ervin Weinberger și Tiberiu Hornung aşezaţi icircn costume elegante la un pahar de vin cașer icircn apartamentele lor timişorene au trecut icircmpreună cu ascultătorii lor prin toţi paşii Sederului Icircn deschidere preşedinta comunită-ţii şi moderatoarea programului dr Luciana Friedmann a prezentat sem-nificaţia acestei celebrări pe care noi o percepem atacirct de diferit icircn fiecare an Pesahul reprezintă un moment de reflecţie asupra noţiunii de libertate şi fiecare primăvară icircn care icircl sărbăto-

rim ne face să reconsiderăm tot ceea ce ştiam pacircnă atunci Desigur aces-te vremuri icircndeamnă icircn mod special la introspecţie fie că vorbim despre bdquolibertatea noastră care are ca limită libertatea celuilaltrdquo fie că vorbim de bdquolibertate şi sănătaterdquo prioritatea ime-diată fiind sănătatea celor din jur şi a noastră fie că ne referim la bdquolibertate icircn vremuri de recrudescenţă generală a antisemitismuluirdquo fenomen care tre-buie icircnţeles şi pe care nu avem drep-tul să icircl ignorăm

Rabinul Zvika Kfir a vorbit despre speranţa şi dorul său de a se afla din nou fizic icircn mijlocul comunităţii pe care o bdquoviziteazărdquo săptămacircnal prin in-termediul programelor de iudaism de pe Zoom dar icircn care fizic nu s-a mai aflat de mai bine de un an Domnia Sa a prezentat semnificaţii mai puţin evidente ale celebrării de Pesah atacirct legate de Sederul icircn sine cacirct şi de ce-lebrarea celor şapte zile care urmea-ză fiecare zi aducacircndu-ne aminte de drumul anevoios de la robie la liber-tate spirituală şi fizică Un moment de extraordinar optimism al acestei icircntacirclniri l-a reprezentat cel dedicat copiilor care au cacircntat sau au rostit Ma Niștana (Prin ce diferă aceas-tă seară) ndash icircntrebarea tradiţională pusă anual de cei mai mici de la masa de Seder Avi Briana și Nati au uimit asistenţa prin glasurile lor de copii pline de inocenţă dar şi de seriozita-te Seara nu ar fi fost nici pe departe completă fără vocea inconfundabilă a dirijorului corului timişorean profe-sorul Alexandru Fischer De această dată el nu a dirijat un cor ci l-a supli-nit cu totul dacircnd glas tuturor melodii-lor care prin tradiţie icircnsoţesc această sărbătoare Cea mai micuţă partici-pantă mugur de speranţă a fost chiar fiica sa Elvira care are mai puţin de un anişor (LF)

Comunitatea Evreilor din Tecuci a acceptat cu mare bucurie invitația de a participa la un proiect educațional realizat de Colegiul Național bdquoSpiru Haretrdquo din Tecuci și Palatul Copiilor din Galați proiect purtacircnd generosul titlu bdquoFILE DE MEMORIE EVREIAS-CĂrdquo

Coordonatoarea proiectului pentru Tecuci a fost profesoara de istorie Ga-briela Pamfilie care icircmpreună cu cele două eleve din clasa a X-a F Oana Patricia Costescu și Andreia Borșan avacircnd-o dirigintă pe profesoara Lili-ana Maxim au realizat o frumoasă și interesantă expoziție care a fost prezentată la Casa Municipală de Cultură din Tecuci Cele peste 30 de tablouri icircnfățișează aspecte din viața comunității și din activitatea acesteia incluzacircnd imagini din interiorul sina-gogii din cimitirele din zona noastră documente din presa vremii legate de Tecuci și Comunitatea tecuceană Avem un tablou cu vizita șef-rabinului Moses Rosen la Tecuci din anul 1980 aspecte de pe celebra Stradă Mare - reședința evreimii din Tecuci aspecte cu vizita la Tecuci a fostului ambasa-dor al Israelului icircn Romacircnia Dan Ben Eliezer și altele La loc de cinste se

află lista cu conducerea Comunității tecucene de la icircnființare - anul 1894 - pacircnă icircn prezent alcătuită de auto-rul acestor racircnduri Găsim și tabloul generosului om de afaceri tecucean Avram Goldstein Goren cel care icircn anul 2000 la solicitarea președintelui Iancu Aizic a donat o sumă importan-tă pentru reabilitarea sinagogii icircn me-moria părinților săi fapt pentru care la propunerea Comunității a primit de la Primărie titlul de CETĂȚEAN DE ONOARE AL TECUCIULUI

A d u -cem icircn final mu l țumi r i p e n t r u găzduirea expozi ț ie i profesoarei G a b r i e l a P a m f i l i e profesoarei Char lo t te L u d m e r Barbu di-rector al Palatului Copiilor din Galați și Dianei Cioclu manager al Casei de cultură

AIZIC IANCUpreședintele CE Tecuci

ComunitAti

Pesah icircntr-un mod aparte

icircn 5781Icircn seara zilei de 27 martie 2021 am

avut deosebita plăcere de a ne icircntru-ni la sinagoga Vizhnitzer Kloiz pentru a o icircntacircmpina bdquoregina sărbătorilorrdquo Pesah Neavacircnd posibilitatea de a se organiza o seară de Seder conform tradiției enoriașii noștri au asistat la rugăciunea de Minha oficiată de Perl Adrian icircn prezența unui număr de 35 de persoane

Prin ce s-a deosebit acest Pesah de toate celelalte Din păcate din cau-za restricțiilor sanitare nu a fost exact așa cum ne-am obișnuit și cum ne-am fi dorit ca icircn fiecare an să ne icircntru-nim icircn sediul comunității să asistăm cu toții la Hagada de Pesah să ascul-

tăm cele patru minunate vechi icircntre-bări mereu noi să ne icircntindem icircn pu-terea nopții icircn lungi discuții mulțumind lui Dumnezeu pentru că ne-a păstrat icircn viață icircntărindu-ne credința icircn li-bertate Acum ordinea Sederului s-a icircnfăptuit icircn cerc restracircns icircn sacircnul familiei

S-au reamintit totuși eternele valori ale iudaismului descrise icircntr-o mai ve-che evocare asupra Exodului de către dr Aurel Vainer printr-o scurtă prezen-tare a subsemnatului CREDINȚA cu reicircntoarcerea lui Moise de pe munte cu Tablele Legii și icircnvingerea idolatriei prin puterea credinței icircn Dumneze-ul Unic Voința de LIBERTATE care odată dobacircndită impune și reguli de-oarece nu poți să te bucuri de ea fără să respecți Legea ADEVĂRUL pe care icircl exprima tocmai grija noastră de a nu ne abate de la faptele și minunile săvacircrșite prin eliberarea noastră de către Dumnezeu Și DIALOGUL icircntre generații reprezentat de cele patru icircntrebări o cale de comunicare chiar și prin opinii diferite pentru a tinde pe cacirct posibil la icircnțelegerea interumană

Valori care se intersectează de-sigur și cu credințele altor religii dar care din păcate se respectă tot mai puțin Asistăm prin urmare la ne-numărate fapte absolut incredibile foarte nocive foarte agresive și une-ori de-a dreptul criminale Dar acesta fiind un subiect aproape inepuizabil noi evreii ne rezervăm dreptul de a ne apăra valorile și de a ne bucura de libertatea dobacircndită cu ajutorul lui Dumnezeu totodată transmițacircnd cu fiecare generație obligația să ne con-siderăm ca fiind noi icircnșine scăpați de robia din Egipt

GANZ PETRU

File de memorie evreiască

Un altfel de sărbătoare aceeaşi comunitate

Bat Mițva a Arelei Priscoran

8 aprilie Ziua de Comemorare a Holocaustului

icircn IsraelAsociația Centrală de Prietenie și

Colaborare Culturală cu Israel s-a ra-liat manifestărilor specifice de come-morare icircn Israel a Holocaustului și a reamintit elevilor ca de fiecare dată nevoia de a nu renunța la stima de sine și la respectul pentru celălalt

Deși elevii sunt icircn vacanță cu spri-jinul Direcției Școlii Gimnaziale bdquoSma-randa Gheorghiurdquo (Elisa și Iosef Sa-muil) s-a reușit constituirea unui grup de elevi din clase diferite prezenți online cărora li s-a vorbit despre obligația pe care o au față de socie-tate și familie față de ei icircnșiși să icircși cultive abilitățile de a distinge icircntre va-lorile morale autentice și falsele valori icircn așa fel icircncacirct niciodată și nicăieri să nu mai aibă loc asemenea atrocități

Cu sprijinul și priceperea directoa-rei școlii elevilor li s-a proiectat un film pe tema Holocaustului

Considerăm că mesagerii cei mai siguri ai mesajului de respect pentru viața naționalitatea și religia celuilalt rămacircn copiii și tacircnăra generație viito-rii actori pe scena istoriei de macircine

ILEANA GHENCIULESCU

Tacircrgoviște

Tecuci

Satu Mare

Sighetu MarmațieiTimișoara

La Sinagoga din Satu Mare a avut loc icircn condiții de respectare a restricțiilor sanitare ceremonia de Bat Mițva ndash majorat religios ndash a Are-lei Priscoran fiica oficiantului de cult Ghiță Priscoran și a Claudiei soție și mamă care reușește ca evreitatea să fie respectată icircn căminul lor Familia Priscoran este un exemplu pentru

modul icircn care știe să-și educe copiii icircn spiritul tradițiilor iudaice

Participanții la eveniment i-au urat sărbătoritei ca această zi importantă din viața ei să fie una plină de bucu-rie și voie bună să fie sănătoasă și să aibă noroc

ADRIAN BEȘAPreședinte CE Satu Mare

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Cine racircde icircmpreună racircde mai bineJCC București a organizat joi 1

aprilie de ziua păcălelilor și a farse-lor un periplu umoristic evreiesc onli-ne sub genericul Cine racircde icircmpreună racircde mai bine

Au fost icircn direct invitați speciali din Israel ca Nancy Brandes Eugen Nacht-Stroe și Eduard Mattes iar din țară actorul Mihai Călin MAGITOT (Marius Drăguș) și Vasile Dub din Tacircr-gu Mureș

Evenimentul a fost deschis de di-rectorul JCC București Adrian Gueron

bdquoNe vom aminti icircn această seară de cacircțiva umoriști de origine evreias-că prieteni ai comunității evreiești

oameni care ne-au făcut să racircdem de-a lungul timpului Dar evenimentul din această seară este și un prilej de a ne reicircntacirclni prietenii de a vă oferi și vouă microfonulrdquo a spus Adrian Gue-ron icircn deschidere și a dat cuvacircntul cacirc-torva membri ai Comunității Evreilor din București icircntre care Marga Trifu care a citit texte din Ion Pribeagu și

Luchi Tenenhaus care a spus cacircteva glume pregătite special pentru aceas-tă icircntacirclnire

Dintre invitații serii primul care a luat cuvacircntul a fost actorul Mihai Că-lin prieten vechi al JCC București icircncă de la deschiderea Centrului icircn anul 2007 bdquoEste frumos că am ajuns și eu la vacircrsta amintirilor pentru că amintirile dau multă culoare vremuri-lor pe care le trăim acum Spre exem-plu icircn 1997 am filmat la pelicula Train de vie a lui Radu Mihăileanu Un film senzațional caracteristic pentru umo-rul evreiesc La acele filmări am cu-noscut un actor israelian Zvi Canar care era deja foarte bătracircn și care fu-sese deportat la Auschwitz Iar acest actor mi-a povestit că icircn lagăr erau momente cacircnd făceau glume creau povești hazlii creau bancuri pentru a putea merge mai departerdquo a spus icircntre altele Mihai Călin care a povestit și despre cum trece prin această peri-oadă de pandemie

Din Israel arhitectul fotograful și caricaturistul Eduard Mattes a trimis un film cu o serie de meme-uri foarte amuzante despre pandemie dar și cacirc-teva caricaturi și un mesaj icircnregistrat

La eveniment a mai participat și actrița Katia Pascariu care a vorbit despre un proiect de suflet Centrul de artă comunitară vacircrsta a patra care se desfășoară la Căminul Rosen Ka-tia a vorbit și despre cacircteva spectaco-le dezvoltate cu rezidenții icircntre care unul care s-a bazat pe scrisori adevă-rate și inventate și a citit cacircteva dintre cele mai amuzante

Icircntr-un videoclip transmis de la Căminul Rosen Pompiliu Sterian a

icircmpărțit păcălelile icircn două mari cate-gorii bdquoPăcălelile sunt de două feluri alea bune pe care le făceam eu ca să racircd de alții și cele proaste pe care le fac ceilalți ca să racircdă de minerdquo

Cert este că fiecare participant a pregătit o glu-mă bună o poveste amu-zantă care au funcționat ca un soi de tera-pie icircn această perioadă di-ficilă Dar nu o să mă apuc eu să dezvălui sau să explic glumele aici icircn scris Partea bună este că puteți ur-mări icircntreaga icircntacirclnire din seara de 1 aprilie care este icircncă disponibilă pe pagina de facebook JCC București

GEORGE GIcircLEA

Concert de Pesah 5781Concertul de Pesah 5781 a fost

darul JCC icircn condiții pandemice Dacă n-am putut face Sedere colective as-culta icircndrăgitele cacircntece de Pesah interpretate de coriștii noștri concer-tul transmis via Zoom de Pesah Hol Hamoed a fost compensatoriu A exis-tat un preambul dătător de speranță coriștii mulți aflați icircn a doua parte a vieții acompaniatori ai soliștilor isra-elieni Gabriel Berlin și Rami Danoh Pe fețele lor se citea bucuria de a trăi stare de spirit ilustrată coregrafic și de dansatori Consonanță muzică-natu-ră-urbanism

Salutacircndu-l pe Gabriel Berlin direc-torul Departamentului pentru Educație Iudaică Ery Pervulescu a amintit fap-tul că invitatul a răspuns la toate soli-citările JCC de a concerta pentru iubi-torii de muzică israeliană din Romacircnia Aflat prima dată pe afișul unui program muzical al JCC-Romacircnia Rami Danoh a reușit să captiveze participanții la concert unii exprimacircndu-și prețuirea prin comentarii la superlativ A existat un numitor comun icircn interpretarea ce-lor doi tonicitatea Chiar cacircntecul de icircnceput al lui Gabi Berlin a fost A Kol Patuah - Toate drumurile sunt deschi-se șlagăr reprezentativ pentru menta-litatea israeliană

Ilazar cacircntărețul de muzică evre-iască din Rusia a fost prezentat de Leonid Kolton din partea Comunității Evreilor din Sankt Petersburg A tra-dus din engleză Luciana Friedmann bdquoMă bucur să fiu icircmpreună cu dum-neavoastră fie și virtual a declarat Un motiv icircn plus este faptul că una dintre bunicile mele s-a născut icircn Ro-macircnia Este primul program pe ca-re-l facem icircn Romacircnia dar sper că nu și ultimulldquo Deși nu este din Sankt Petersburg Ilazar este prieten al comunității petersburgheze Melodiile interpretate au fost selectate de pe cel mai bun album al său Cacircntăreț mim dansator Ilazar s-a remarcat prin mix-tura visare-vivacitate icircntr-un cacircntec ru-sesc o versiune modernă a cunoscutei melodii de Kabalat Șabat Leha Dodi Licrat Kala creativitatea unui cacircntec din muzica klezmer amestec de idiș și rusă

IULIA DELEANU

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Despre femei icircntre femei de 8 martie

Ziua mamelor doamnelor şi dom-nişoarelor nu putea să treacă neob-servată icircn racircndul programelor JCC astfel că Luciana Friedmann le-a in-vitat pe participantele de la JCC-urile

din ţară la o ediţie online bdquoEshet Chailrdquo prilej de bucurie şi relaxare icircn prag de 8 martie Programul a debutat cu un popas pe platoul de filmare unde se afla actrița Maia Morgenstern chiar icircn acel moment Ea a avut amabilitatea să ne ducă icircntr-o scurtă călătorie spre ceea ce reprezenta această zi icircn anii copilăriei sale Ne-a oferit o relatare plină de gingăşie despre cum viaţa ne poartă prin diferite ipostaze fiind cacircnd fiice cacircnd mame O icircntacirclnire plăcută a participantelor a fost și cu actriţa Geni Brenda Vexler care a prezentat două

videoclipuri icircn ipostaza sa de cacircntărea-ţă bdquoA idishe meidelerdquo vorbea despre o bdquodomnișoară evreicărdquo iar interpretarea sa a fost una fascinantă vocea plină de căldură s-a completat perfect cu jocul ochilor demonstracircnd că un ar-tist poate trece cu expresivitate chiar și de bariera măștii Voce cunoscută şi plăcută a radioului romacircnesc Ioana Niţescu ne-a invitat apoi să cunoaştem cacircteva doamne de poveste care i-au marcat cariera bdquoDespre femei icircntre noi femeilerdquo s-a numit prezentarea sa şi fereastra pe care a deschis-o a fost

către o lume a valorilor stabile şi a re-laţiilor interumane pline de respect şi loialitate de care avem o nevoie de-osebită şi icircn zilele noastre Pentru că a fost o zi plină de muzică bună icircntacircl-nirea duminicală s-a icircncheiat cu o altă voce specială de această dată de la Timişoara Soprana Diana Chirilă a se-lectat cacircteva melodii asortate perfect acestei zile completacircnd cu măiestrie un program menit să aducă un mo-ment de plăcută relaxare şi o picătură de cultură doamnelor aflate icircn faţa cal-culatoarelor (LF)

JCC tiMişOArA

Tradiții păstrate cu ajutorul comunicării online

Cacircteva zeci de membri ai comu-nităților din Iași Bacău Botoșani Neamț și București dar și invitați din Israel Belgia și Franța au participat la un Seder demonstrativ organizat online pentru a celebra sărbătoarea de Pesah 5781 chiar icircn condițiile restric tive cauzate de pandemie

Icircn deschiderea evenimentului președinta CE Iași Benjamina Ides-Vladcovschi a arătat că Sederul (bdquoor-dinerdquo bdquoracircnduialărdquo) simbolizează eli-

berarea din robia egipteană ieșirea din Egipt a fiilor lui Israel conduși de Moise și cei 40 de ani de peregrina-re prin deșert că icircn mod tradiţional acesta se face icircn familie care este centrul vieţii spirituale şi al moralei

evreieşti dar că icircn acest an ca ur-mare a restricțiilor impuse putem considera că Sederul de Pesah este petrecut icircn marea familie a Comuni- tății

Icircn continuare directorul JCC Iaşi Albert Lozneanu a vorbit despre sem-nificaţia sărbătorii de Pesah care sim-bolizează libertatea şi despre Hagada şel Pesah care prin cele 14 capitole ne transpune icircn perioada icircn care evreii au ieşit din robie și a transmis un me-saj emoționant participanților bdquoIcircn fieca-re generație avem datoria să retrăim sentimentul eliberării din sclavie ca și cum noi icircnșine am fost eliberați Pentru această libertate pe care atacirct de greu am dobacircndit-o trebuie să fim recunos-cători Atotputernicului că ne-a sfințit prin poruncile Sale și ne-a făcut poporul Său Vă doresc din inimă iubiți prieteni să aveți parte de binecuvacircntări nenu-mărate să vă deschideți porțile sufle-tului spre a primi iubirea lui Dumnezeurdquo

Icircn icircncheiere din Israel rabinul Yehoshua Aharonovitch a arătat că

Pesahul este una dintre cele mai icircn-semnate sărbători evreieşti care mar-

chează atacirct sfacircrșitul robiei icircn Egipt cacirct și nașterea națiunii icircn Ereț Israel și a explicat semnificațiile fiecărui in-gredient al mesei de Seder (mața ha-roset ou apă sărată maror karpas zeroah) care se așază pe un platou special (kersquoara) alături cu supa cu găluște și de cele patru pahare de vin roșu SILVIAN SEGAL

JCC iAşi

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

A Gueron

M Călin

Y Aharonovitch

B Ides-Vladcovschi și A Lozneanu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 13

Primarul Iașiului Mihai Chirica a făcut pe 1 aprilie gestul iresponsabil de a promova memoria unuia dintre liderii antisemiți și antidemocrați ai Romacircniei interbelice Octavian Goga Un bust al poetului naționalist a fost dezvelit de primar icircn inima Iașiului (pe Copou la intersecția Bulevardului Ca-rol I cu str Gheorghe Asachi)

Inițiativa ridicării bustului a apar-ținut unei instituții din subordinea Pri-măriei Iași Ateneul Tătărași condus de Andrei Apreutesei

Icircn fotografiile de la inaugurare mai pot fi văzuți alături de Chirica și Apre-utesei (jumătatea dreaptă) Adi Cristi și Cassian Maria Spiridon

Primarul Chirica a declarat că bdquopo-etul naționalrdquo trebuie privit separat de omul politic Această declarație este o scamatorie din trei motive

1) Primul citat inscripționat pe so-clul bustului aparținacircnd lui G Ibră-ileanu apreciază tocmai faptul că poetul Goga nu s-a limitat la opera literară și a ieșit din turnul de fildeș Al doilea citat al lui Păstorel Teodorea-nu icirci atribuie poetului rolul de vestitor al macircntuirii neamului Icircn fine al trei-lea citat din G Călinescu din Istoria literaturii romacircne icirci atribuie lui Goga patalamaua de bdquopoet naționalrdquo

Icircn paranteză fie spus Istoria lui Călinescu a apărut icircn 1941 icircn mo-mentul de apogeu al regimului Ion An-tonescu Criticul a și inclus icircn volum o fotografie a lui Goga icircmpreună cu Antonescu din 24 ianuarie 1938 la aniversarea Unirii Principatelor cacircnd Goga era prim-ministru și Antonescu ministru al Apărării Naționale

Citatele puse pe soclu nu sunt exacte au fost recompuse de cei care le-au pus acolo La cel din Păstorel Teodoreanu de exemplu textul de pe soclu este acesta bdquoLa Iași Octavi-an Goga a fost un trimis al destinului vestind macircntuirea unui neamrdquo Textul original este de fapt acesta bdquoTrimis al Destinului venea să vestească icircn ceasul al unsprezecelea macircntuirea unui neamrdquo La Călinescu pe so-clu este bdquoOctavian Goga este poet național totdeodată și pur ca și Emi-nescurdquo icircn timp ce textul original este bdquoDupă Eminescu și Macedonski Goga e icircntacirciul poet mare din epoca moder-nă sortit prin simplitatea aparentă a liricei lui să pătrundă tot mai adacircnc icircn sufletul mulțimii poet național tot-deodată și pur ca și Eminescurdquo Ci-tatul original din Ibrăileanu avea la

icircnceputul propoziției icircncă două cuvinte care au fost tăiate fără semnalare prin () sau alt semn cum se obișnuiește

Nu a fost schimbat neapărat sensul dar așa ceva nu se face nu poți pune ghilimele peste fra-ze care nu au aparținut icircntocmai celor invocați

Dar să revenim la pretinsa sepa rație dintre operă și cariera politică

Cele trei citate alese transmit cuvin-te cheie din codul naționalist bdquoneamrdquo (termenul cel mai etnicizat și exclusi-vist din lista de termeni care desem-nează colectivitatea națională după cum au demonstrat mai mulți istorici) bdquonaționalrdquo bdquomacircntuirerdquo (termen religios convocat pentru a servi o teleologie a purificării naționale și proiectul mile-nial naționalist) bdquodestinrdquo (cu trimitere la mesianismul naționalist) bdquopurrdquo (fan-tasmă predilectă a etnicismului)

Citatele puse pe bust nu fac re-ferire la opera literară a lui Goga ci la un proiect metaliterar naționalist De asemenea citatele nu elogiază separația dintre literatură și politică ci tocmai combinarea lor De altfel Goga a fost un promotor al militantis-mului așa cum se vede din numeroa-

se scrieri de ale sale (bdquoscriitorul la noi are și un rol militant o postură de luptător și cetățeanrdquo spunea el)

2) Al doilea motiv Octavian Goga a folosit prestigiul literar icircn cariera po-litică acesta a fost principalul său atu pentru că pricepere politică nu prea avea

3) Naționalismul radical al lui Goga este cosubstanțial operei literare

Demonstrația pentru punctele 2) și 3) se găsește la Răzvan Pacircracircianu bdquoOctavian Goga Sacerdote of the Na-tion Revisiting the Romanian Natio-nal Ideardquo Cluj-Napoca Editura Argo-naut 2018

A ridica un bust icircn memoria unei persoane nu este un simplu exercițiu de lectură sau exegeză Icircnseamnă a oferi publicului un model care simbo-lizează anumite valori și care inspi-ră un tip de conduită Ce nevoi are Romacircnia astăzi după 51 de ani de dictatură (ciclu care a debutat exact după guvernul condus de Goga și a fost prefigurat de acesta) Țara se chinuie că consolideze un regim de-mocratic să dezvolte o societate ba-zată pe valori liberale și să se integre-ze icircn organizațiile internaționale din care face parte alături de țări cu care icircmpărtășește aceleași valori Așadar ne-am aștepta să fie promovate icircn memoria publică personalități care au crezut icircn valori liberale care au luptat pentru democrație pentru drepturile fundamentale ale omului

Naționalismul antisemitismul au-tarhia antioccidentalismul dictatura ndash Romacircnia le-a mai icircncercat și a ieșit extrem de prost pentru toată lumea Toate acestea au dus la prăbușirea democrației la uciderea a sute de mii de oameni nevinovați și la icircnrăutățirea vieții tuturor locuitorilor Romacircniei

Ce simbolizează Goga Icircnainte să răspundem să vedem o fotografie grăitoare cu Octavian Goga făcută icircn fața altui bust al lui Eminescu icircn 1933 la cacircteva luni de la venirea la putere a lui Hitler

Dincolo de opera sa literară po-etul ardelean a fost valorizat pentru naționalismul său Din acest motiv a fost promovat de presa antisemită

(de o mare parte a ei) a fost ridicat icircn slăvi de propaganda antonesciană și tot de aceea a fost redescoperit de național-comunismul ceaușist

Ce valori promova Goga Era fas-cinat de dictatură de fascism de anti-semitism Ce a făcut din poziția de om politic și decident S-a dedicat exclu-derii evreilor din viața Romacircniei

Octavian Goga a condus un gu-vern a cărui principală agendă de gu-vernare era antisemitismul A fost o guvernare scurtă de doar 44 de zile (29121937-10021938) dar nefas-tă pentru că a inițiat măsuri perse-cutorii care au schimbat fundamen-tal destinul comunității evreiești și al democrației din Romacircnia Cronologic vorbind a fost al doilea guvern emi-namente antisemit din Europa după cel nazist

Partenerul principal de guverna-re al lui Goga a fost AC Cuza de pe poziția de ministru de stat și bdquopre-ședinte supremrdquo al Partidului Națion al Creștin notoriu corifeu al iudeofobi-ei ideolog și longeviv lider politic icircn același timp ndash fără icircndoială figura ne-fastă cu rolul cel mai mare icircn Romacirc-nia icircn teoretizarea antisemitismului și transformarea acestuia icircn politici

ADRIAN CIOFLAcircNCĂ

Din activităţile de cercetare ale

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM

U n a c t i r e s p o n s a b i l

1 Impunitatea Extremismul icircnflorește acolo unde exprimările și acțiunile care icircncalcă legea nu sunt penalizate și blamate Extremismul este incre-mentalist adică se bazează pe o radicalizare gradu-ală infracțiunile mari fiind precedate de altele mai mici rămase nepedepsite Impunitatea icircncurajează Extremismul este și viral circulă repede se ia iar știrile despre impunitate circulă cel mai repede

2 Oboseala civică Nicăieri extremismul nu a prins aripi fără să stacircrnească proteste Doar că icircn unele locuri protestul este viguros proporțional cu situația din ce icircn ce mai puternic dacă este nevoie Icircn alte locuri lumea obosește mai repede resurse-le civice sunt mai puține Protestele civice de la un moment dat pot crea iluzia că societatea știe să răs-pundă și să reziste dar abia o evaluare pe termen lung ne poate spune cum stăm

3 Complicitatea instituțiilor Dacă icircn racircndul instituțiilor menite a aplica legea și a educa ndash poliția justiția armata școala biserica ndash poziționările ex-tremiste atrag adepți peste o masă critică atunci ajungem icircn situația icircn care o parte din sistem funcționează antisistem Fantasmele pedagogice imaginează un public educabil dincolo de instituțiile statului dar de multe ori problema este chiar icircn in-teriorul acestora

4 Falsa cunoaștere Extremismul are pricepe-rea de a oferi forme alternative de cunoaștere și co-municare ndash simple eficiente spectaculoase profita-bile mobilizatoare Traduce seducător complicații Cunoașterea extremistă promite să spună ceva ce lumea nu știe ce i-a fost ascuns și care o va salva E contracultură inovație eroism și redempțiune Mase mari de oameni pot crede icircn lucruri absurde

să nu vă icircndoiți de acest lucru Asta dacă statul și societatea nu produc comunicatori raționali credibili care să poată face diferența

5 Statul nedrept Dacă statul se lasă tentat de practici autoritare și nedrepte radicalii vor promite eliberare și dreptate Dacă statul nu are proiecte in-tegratoare extremismul va minți că are unul și va ști să mobilizeze lumea icircn siajul acelei ficțiuni colecti-ve Dacă statul abuzează de puterile sale icircn numele unei cauze bune extremiștii se vor victimiza pacircnă la martirizare Statul nedrept ajută extremismul să paraziteze marile cauze și să le distrugă dinăuntru Radicalii simulează discursul justițiar practicile de-mocratice și revolta antitiranică pentru a produce icircn final o altă formă de oprimare

6 Necunoașterea codurilor Extremismul nu apare din senin Se revendică de la o istorie icircnvață dintr-o tradiție sau din mai multe Comunicatorii și publicul lor au o anumită intimitate culturală cu tradițiile și tendințele extremiste și au putut dezvol-ta coduri de comunicare ce nu sunt ușor de icircnțeles pentru externi mai ales pentru cei care vor să in-terpreteze fără să pună macircna pe carte Dacă iei li-teral ce spun extremiștii riști cum se zice icircn fotbal să fugi după fentă Extremismul este cameleonic și este cameleonic pentru a fi ucigaș

7 Raționalizarea violenței Extremismul este o patologie ideologică dar asta nu icircnseamnă că adepții săi sunt neapărat nebuni Extremiștii par raționali și eficienți prin uzurparea violenței legitime a statului Acționează ca vigilante pentru a corecta o situație pe care ei și mulți alții o consideră scan-daloasă cu instrumentele violenței icircn condițiile icircn care spun ei statul nu poate sau nu vrea să facă ce

trebuie Violența este prezentată ca ultimă și unică soluție după ce soluțiile intermediare adică invecti-va și amenințarea nu au funcționat

8 Minimalizarea Cumpătarea are capcanele ei Icircn fața extremei pare rezonabil să nu te pani-chezi să reacționezi cu reținere pentru a nu intra icircn spirala radicalismelor Minimalizarea este capcana moderației forma ei coruptă Există o lungă tradiție icircn a minimaliza extremismul Radicalii profită de na-tura teroristă a puterii lor sunt puțini la număr nu atrag atenția dar pot produce efecte devastatoare

9 Itrsquos the education stupid Da trebuie invo-cată și vorba asta bătracircnească ignorarea sistema-tică a educației și cercetării ne-a adus unde suntem A produs mase de inepți aroganți și creduli A și nu este vorba de bdquopoporrdquo prima dată ci de bdquoelitelerdquo acestea care vor să ne civilizeze să ne salveze și să ne administreze

10 Modernismul antimodern Se știe din lite-ratura de specialitate extremismul produce acest tip de modernism icircndreptat icircmpotriva propriilor valori Radicalii simt mai bine decacirct ceilalți care sunt tendințele sunt mai adaptabili reacționează mai repede Pentru unii sunt de preferat monoto-nilor democrați Se pricep să extragă din subsolul societății resursele de resentiment ură invidie și exclusivism care se bucură de un soi de consens clandestin Știu să găsească vinovați Să mobilize-ze oameni buni pentru cauze rele Să se folosească de istorie de tradiție de democrație de marile idei pentru a produce ceva nou un mutant nemaivăzut ndash icircncă unul

ADRIAN CIOFLAcircNCĂ

10 factori care icircncurajează extremismul

O Goga la bustul lui M Eminescu

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Transportul aerian va face un pas uriaș spre normalitate datorită unui test israelian de diagnostic rapid Covid-19 care urmează să fie prezent icircn curacircnd icircn aeroporturile europene Utilizat cu succes icircn două aeroporturi europene dispo-zitivul portabil SpectraLIT a primit aprobarea Comisiei Europene pentru vacircnza-rea icircn icircntreaga Uniune Europeană icircn conformitate cu Directiva europeană pri-vind dispozitivele medicale SpectraLIT a fost dezvoltat de Newsight Imaging icircn colaborare cu centrul de inovație ARC al Centrului Medical Sheba Icircmpreună au icircnființat Virusight Diagnostic pentru a comercializa dispozitivul Aprobarea CE este pentru prima versiune a testului care va costa doar cacircțiva dolari O persoană instruită icircn prealabil va lua o mostră cu ajutorul unui dispozitiv spe-cial și icircl va introduce icircn aparatul SpectraLIT Un spectrometru unic plasat pe un cip detectează viremia prin analiza lungimilor de undă detectate Algoritmul de inteligență artificială compară rezultatele cu datele din testul chimic PCR Re-zultatul pozitiv sau negativ este oferit icircn doar cacircteva secunde

Rotem Sorek manager de marketing al Virusight Diagnostic afirmă că pre-cizia SpectraLIT icircn studiile clinice a fost de 70-86 la sută bdquoCu toate acestea din moment ce folosim inteligența artificială rezultatele noastre se vor icircmbunătăți constant pe măsură ce adăugăm date noirdquo SpectraLIT ar putea fi utilizat pe fiecare aeroport ca parte a procesului de pre-icircmbarcare precum și icircn alte locuri publice precum muzee sau parcuri de distracții Icircntre timp SpectraLIT este su-pus testelor de validare icircn cadrul a 36 de spitale din America de Nord și Ameri-ca Latină Asia-Pacific Europa și Orientul Mijlociu Icircn următoarele cacircteva luni icircn așteptarea aprobării CE compania Virusight intenționează să icircnlocuiască versiunea actuală a SpectraLIT cu unități de tip self-service pentru o mai bună operaționalizare și dinamică a timpului alocat testării

O echipă internațională de cercetă-tori condusă de oameni de știință de la Institutul de Științe Weizmann din Israel spune că această descoperire ar putea explica de ce microbiomul intestinal afectează succesul trata-mentelor de imunoterapie pentru can-cer Oamenii de știință au descoperit că sistemul imunitar poate identifica bacterii care locuiesc icircn celulele can-ceroase și le poate folosi pentru a pro-voca o reacție imună icircmpotriva unei

tumori Imunoterapia a icircmbunătățit semnificativ ratele de recuperare de la anumite tipuri de cancer icircn special melanomul malign dar funcționează icircn continuare doar icircn aproximativ 40 din cazuri

Autorii principali ai demersului științific Shelly Kalaora și Adi Nagler au analizat probe de țesut din 17 tu-

mori de melanom metastatic derivate de la 9 pacienți Ei au obținut profiluri genomice bacteriene ale acestor tu-mori și apoi au identificat aproape 300 de peptide tumorale care pot fi recu-noscute de sistemul imunitar Studiile viitoare pot stabili care peptide bacte-riene icircmbunătățesc răspunsul imun permițacircnd medicilor să prezică suc-cesul imunoterapiei și să adapteze un tratament personalizat icircn consecință Multe dintre aceste peptide au fost afectate de metastaze diferite de la același pacient sau de tumori de la pacienți diferiți ceea ce sugerează că au un potențial terapeutic și o capaci-tate puternică de a produce activarea imunității a spus dr Nagler Desco-peririle acestea sugerează că pepti-dele bacteriene prezente pe celulele tumorale pot servi drept potențiale ținte pentru imunoterapie Acestea pot fi exploatate pentru a ajuta celu-lele T imune să recunoască tumora cu o precizie mai mare astfel icircncacirct aceste celule să poată lansa un atac mai bun icircmpotriva cancerului Aceas-tă abordare poate fi utilizată icircn viitor icircn combinație cu medicamentele de imu-noterapie existente arată specialiștii

Importante descoperiri de arheologie biblică

Autoritatea Israeliană pentru Antichități (IAA) a anunțat că o serie de fragmente dintr-un pergament bi-blic care datează din urmă cu 1900 de ani au fost descoperite icircn bdquoPeștera Ororilorrdquo din deșertul Iudeei din Isra-el Existența peșterii este cunoscută de ceva timp Denumirea sa macabră provine de la 40 de schelete umane antice care au fost descoperite acolo icircn anii 1960 Scheletele aparțin unor oameni care au murit de foame icircn tim-pul revoltei lui Bar Kokhba (132 - 135 en) Atunci evreii din regiune s-au revoltat icircmpotriva Imperiului Roman Revolta a fost icircnăbușită Unii scriitori antici au susținut că peste 500000 de evrei au fost uciși și mulți alții au

fost deportați din regiune ca urmare a acestei răscoale Pergamentul bi-blic descoperit recent scris icircn limba greacă datează de la revolta lui Bar Kokhba Documentul conține pasaje din cărțile scrise de Zaharia și Na-hum a explicat Autoritatea Israeliană pentru Antichități icircntr-un comunicat de presă

IAA a mai anunțat că aceasta este prima dată icircn 60 de ani cacircnd un per-gament biblic este descoperit icircn timpul săpăturilor arheologice științifice Mul-te manuscrise au fost furate sau dez-gropate icircn mod neștiințific IAA a pre-cizat că recenta descoperire este bdquoun pergament biblicrdquo și nu un fragment din Manuscrisele de la Marea Moar-tă Icircncă din 2017 IAA a desfășurat o campanie pentru găsirea de noi pergamente icircn peșterile din Deșertul Iudeei Ca parte din campanie IAA excavează peșteri care au mai fost

excavate anterior de arheologi Mai mult arheologii au descoperit și mu-mia unui copil veche de 6000 de ani icircn aceeași peșteră Mumia este a unei fetițe care avea icircntre 6 și 12 ani atunci

cacircnd a murit Totodată cercetătorii au descoperit icircntr-o peșteră separată un coș care datează din urmă cu 10500 de ani IAA a precizat că acesta ar putea fi cel mai vechi coș complet din lume

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Există gheață pe Lună

Ideea dezvoltării unei civilizații pe Lună nu este deloc străină comunității științifice iar dacă oamenii vor sta-bili orice fel de așezare pe Lună ar putea face acest lucru icircn apropierea unuia dintre polii săi unde cantitatea sa redusă de apă este stocată sub formă de gheață Un nou studiu re-alizat de cercetători din SUA și Insti-tutul de Științe Weizmann din Israel sugerează că cel puțin o parte din gheața de pe suprafața Lunii poate fi regăsită icircn locuri mai accesibile icircn depresiuni de dimensiuni mai mici cu pante mai blacircnde decacirct acele cratere abrupte Vehiculele și instrumentele spațiale rusești americane chineze japoneze și indiene au oferit toate confirmarea existenței gheții polare de cacircnd ideea a fost propusă pentru prima dată icircn 1961

Cei trei cercetători care efectu-ează acest studiu ndash prof Paul Hay-ne de la Universitatea din Colorado Boulder Dr Norbert Schoumlrghofer de la Institutul de Științe Planetare din Honolulu Hawaii și prof Oded Aharonson de la Departamentul de Științe ale Pămacircntului și Planetare din cadrul Institutului Weizmann ndash au crezut că folosind hărți recente și măsurători ale Lunii ar putea fi ca-pabili să stabilească dacă micile de-presiuni ar putea fi suficient de reci pentru a stoca gheața Cercetătorii ar putea totuși cu un pic de efort să calculeze cacirct de multă căldură ar pu-tea emana aceste goluri provenind din roci mai calde icircnconjurătoare Re-zultatele calculelor lor sugerează că și depresiunile mai mici de un metru pot fi bdquomicrocapcane recirdquo care conțin cantități mici de gheață de apă Dacă gheața este icircntr-adevăr descoperi-tă icircn depresiuni mai puțin adacircnci icircn apropierea polilor analiza acesteia ar dezvălui ceva despre sursele de gheață din sistemul nostru solar bdquoPo-trivit modelelor noastre aceasta este doar o fracțiune din gheața totală pe Lună dar mai degrabă decacirct să in-tre icircn craterele adacircnci și inospitaliere oamenii ar putea fi capabili să obțină suficientă apă pentru nevoile lor din aceste mici mai blacircnde și probabil mai aproape rezervoare de gheațărdquo este de părere prof Aharonson de la Institutul de Științe Weizmann Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Acum 100 de ani

Isaac bdquoDaddyrdquo Ochberg bdquoAfricanulrdquo

a salvat 200 de copii evrei orfani

din UcrainaVictimele revoluției ruse nu au

fost numai soldații albi sau roșii care se luptau pe diferite fronturi Icircn urma războiului dar și a epidemiilor de gri-pă spaniolă sau de febră tifoidă au rămas mii de copii orfani pe teritoriul fostului imperiu țarist La aceștia s-au adăugat copiii evrei ai căror părinți fuseseră uciși icircn timpul pogromuri-lor antisemite desfășurate icircn timpul revoluției Cele mai multe au avut loc icircn 1921 Au fost trimise multe strigă-te de ajutor pentru salvarea acestor copii Unul dintre ele sub forma unei scrisori a ajuns ca prin minune icircn Cape Town Și o altă minune s-a gă-sit un om care a icircmbrățișat cauza co-piilor evrei și a făcut tot ce a putut să aducă icircn siguranță cacirct mai mulți din-tre ei icircn Africa de Sud scrie publicația Tablet

Bărbatul icircn cauză se numea Isa-ac Ochberg un om de afaceri evreu ucrainean stabilit la Cape Town Icircna-inte de a-și porni acțiunea Ochberg a stat de vorbă cu premierul Jan Smuts care a permis aducerea icircn țară a cel mult 200 de copii Premi-erul a mai pus trei condiții acceptate de Ochberg să fie cu adevărat or-fani să fie sub 16 ani și fără handicap fizic

El a cutreierat regiunile devastate din Ucraina și Galiția unde icircnainte de revoluție trăiau cei mai mulți evrei și culegea orfanii din orașe comune și ștetl-uri Dacă nu i-ar fi salvat aceștia ar fi pierit icircn anii 1920 iar cei care eventual ar fi supraviețuit ar fi murit uciși de naziști icircn anii 1940

Dar Ochberg a acordat atenție și eforturilor de realizare a unui Is-rael independent Icircn 1937 a făcut o donație uriașă fundației Kerem Kayemet Leisrael din care au fost achiziționate terenuri unde s-au cre-at două kibuțuri Dalia și Galed Aici și-au găsit adăpost pentru a icircncepe o viață nouă supraviețuitori ai Ho-locaustului icircndeplinindu-se și icircn acest fel dorința lui de a salva viața evreilor

Icircn zona Megiddo din Israel a fost inaugurat icircn 2011 un parc memorial care-i poartă numele Există acolo un bdquoDeal al numelorrdquo pe care sunt răspacircndite plăcuțe cu numele tuturor orfanilor salvați din Europa de Est și aduși icircn siguranță icircn Africa de Sud Ultimul orfan Cissy Harris a murit anul trecut la Modiin icircn Israel

Ochberg a reușit să-i salveze pe cei 200 de orfani cu ajutorul gene-ros al comunității evreilor din Afri-ca de Sud Descendenții lor trăiesc răspacircndiți icircn icircntreaga lume și au ținut ca personalitatea lui să nu fie dată ui-tării Astfel la 14 martie anul acesta 100 de ani după acțiunea curajoasă a bdquoafricanuluirdquo a fost organizată o reu-niune online a descendenților copiilor salvați Evenimentul a fost realizat de Isaac Ochberg Heritage Committee (Israel) icircn parteneriat cu Consiliul Regional Megiddo Un memento icircn amintirea celui care și-a icircnsușit ver-setul din Talmud care afirmă bdquoCine salvează o viață salvează o lume icircntreagărdquo

EVA GALAMBOS

Un nou test rapid COVID disponibil curacircnd

Bacteria care luptă cu cancerul

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 15

CREAȚIE

Te-am modelat Te-am compus icircntre icircntuneric și răsăritEști cea mai reușită poezie a meaLa care am muncit cel mai mult

Și ce să faci cu o poezieIcircn primul racircnd să o dăruiești lumiiDu-te dragă farmecă-i și pe alții Așa cum m-ai fermecat pe mine

Plimbă-ți prospețimea parfumatăde la un iubit la altulIcircn coapsele lor seamănă febra și nebuniaPentru ca faima mea să dureze mereu

Dacă vrem să speculăm să bdquointerpretămrdquo puțin am putea spune că Israel Pincu Lazarovici (n 12 mar-tie 1912) nu a plecat la vacircrsta de doar un an ci a fost mai degrabă bdquotransportatrdquo de familie (părinții ndash Moise și Klara plus cei șapte frați și surori) de la Tacircrgu-Neamț la Montreacuteal (Canada) Asta ca să ne explicăm icircntr-un fel atitudinea rebelă care l-a caracterizat toată viața vi-itoare pe bdquocopilul născut gata circumcisrdquo conform unei legende urbane locale

Așadar după ce ani la racircnd a crescut icircn cultura și limba idiș (războindu-se cu bandele de antisemiți din cartierul St Urbain unde locuia apartamentul familiei fiind situat sub un bordel și dobacircndind ast-fel porecla bdquoNappyrdquo prescurtare de la Napoleon) la treisprezece ani a refuzat să facă Bar Mitzvah ru-pacircnd relațiile cu tatăl său Dar sprijinit de mama sa s-a icircnscris la Liceul bdquoBaron Byngrdquo unde s-a predat cu totul limbii engleze sub influența profesorului Saunders (bdquoNu auzisem niciodată limba engleză atacirct de frumos citită atacirct de puternic redată și icircmi amintesc că stăteam liniștit pe scaunul meu și ascultam captivat cum sune-tele umpleau camera rdquo) Apoi cititor avid de filosofie cu o preferință specială pentru Marx și Nietzsche icircn 1929 s-a alăturat Ligii Tinerilor Socialiști pozițiile ra-dicale exprimate determinacircnd excluderea sa din liceu (terminat totuși cu examene finale icircn particular) S-a icircnscris la Colegiul MacDonald icircn 1934 și a obținut o di-plomă icircn zootehnie () icircn 1939 dar articolele sale din ziarul studențesc i-au adus o faimă de bdquocomunistrdquo care a avut drept consecință interdicția de a intra icircn SUA pentru o perioadă de peste douăzeci de ani Icircn loc să se bdquolinișteascărdquo Irving (Peter) Layton (cum a icircnceput să semneze după 1937) a fondat bdquoClubul de cercetare socialărdquo unde s-a afirmat ca un foarte bun orator icircn favoarea ideilor bdquostacircngisterdquo activitate extinsă și la Cafe-neaua Horn din Montreacuteal (succesul său icircn dezbaterile publice l-au propulsat icircn timp spre emisiunea bdquoFighting Wordsrdquo de la CBC făcacircndu-l și un profesor icircndrăgit de elevii și studenții de la Liceul evreiesc bdquoHerzliahrdquo Univ

Sir Geoge Williams Concordia Univ York Univ Gu-elph Univ Toronto șamd) Icircn viața privată a trăit icircn compania a cinci femei cu unele căsătorit cu altele nu

Ca scriitor Irving Layton ndash după o bdquopregătirerdquo de aproximativ un deceniu ndash a devenit cunoscut icircn 1944 cacircnd a elaborat poemul bdquoIcircnotătorulrdquo (icircntr-un restaurant pe un șervețel cu pixul unei chelnerițe) care s-a consti-tuit icircntr-un fel de bdquomatricerdquo a creației sale Ulterior el nu a fost o prezență comodă nici icircn literatură Renumele de bdquocacircrcotașrdquo i-a precedat opera și a deranjat comoditățile

establishmentului Mai ales cacircnd făcea observații des-pre bdquopăgacircnismul fără transpirație al lui Wallace Stevens Anglicanismul obosit al lui Eliot Bizanțul de basm al lui Yeats Pastoralismul icircngrozitor al lui Frostrdquo

Prietenul și emulul său poetul Kenneth Sherman scria la icircmplinirea unui secol de la nașterea lui Irving Layton bdquoPotrivit lui Layton ar trebui să ne icircndreptăm atenția către scriitorii care au atins limita ndash și icircn acest sens a vorbit despre Kafka Dostoievski Genet și Beckett ndash pentru că au exprimat dilema noastră ac-tuală Icircn spirit Layton seamănă cel mai mult cu acei poeți din Europa de Est din a doua jumătate a seco-lului al XX-lea ndash Milosz Herbert Holub ndash autori care au cerut mai multă poezie și totodată poeți ademeniți să rămacircnă deasupra luptei Cu siguranță niciun poet canadian icircnainte sau de atunci icircncoace nu s-a ocupat mai profund de disconfortul nostru contemporan sau nu a lucrat mai fierbinte pentru a plasa poezia icircn centrul culturii noastre astfel icircncacirct să poată acționa ca o vin-decarerdquo

Icircn cele peste 40 de volume publicate (Iubește vier-mele cuceritorului Elementul verde rece Vițelul de aur și alte poezii Un covor roșu pentru soare Cocoșul care racircde Lac de unghii Focul icircntunecat etc) Irving Layton chiar asta a clamat un portret al omului care refuză cruzimea per-versiunea minciuna

Frumusețea ca reflectare a inteligenței și a educațieiSpiritul critic

Faptul că Ștefan Cazimir icircn anii lsquo90 a reprezentat icircn Parlament un Partid al cărui membru fondator era și care se nu-mea Liber Schimbist a fost ca o gură de aer proaspăt după ce ani mulți socie-tatea noastră fusese obligată să ascul-te discursurile lui Nicolae Ceaușescu icircntr-un bdquolimbaj de lemnrdquo Dar nici cu aleșii noștri postrevoluționari nu stăteam mai bine la acest capitol Lingviștii și publicul cultivat găsesc icircn speech-urile deputaților și senatorilor din Parlamentul Romacircni-ei icircn ultimele decenii biblioteci icircntregi de erori datorate nu emoției nici grijii pentru țărișoară ci semidoctismului inculturii și instrucției făcute bdquope puncterdquo Nu este deci surprinzător că deși nu are vechimea de parlamentar a altora Ștefan Cazimir s-a nu-mărat printre cei mai buni oratori ai noștri

Eu nu l-am avut profesor dar știu din mărturiile altora că și cursurile și semina-riile ținute de el erau un veritabil spectacol de idei de erudiție și de rigoare metodologică și terminologică A evocat el icircnsuși episoade din viața sa la catedră și din experiența didactică icircn mai multe racircnduri A analizat de pildă cu maxi-mă seriozitate de ce succesivele promoții de studenți racircd tot mai puțin la anumite glu-me (fiindcă nu le mai gustă fiind ele bdquofu-materdquo sau fiindcă nu le mai icircnțeleg lipsin-du-le contextul și referentul) Icircn alt articol făcea o cercetare asupra felului icircn care un profesor corectează zecile de lucrări Cazi-mir bazacircndu-se pe studii serioase cvasi-științifice consacrate subiectului Cacircnd icircncepi să corectezi luacircnd primele lucrări din teancul gros eziți să pui nota fiindcă vrei să vezi icircntacirci nivelul general spre finele corectatului cacircnd obosești și te-ai icircncărcat cu conținutul zecilor de lucrări deja citite tinzi să devii mai indulgenthellip Despre orice ar vorbi sau ar scrie Ștefan Cazimir este mereu avizat hipercompetent cu o vie cu-riozitate intelectuală și cu dorința vizibilă de a icircmpărtăși cititorului nu numai cunoștințe ci și un anumit spirit raționalist și umanist al lecturii pe care i-o propune El e nu nu-mai un profesor de literatură de istoria lite-raturii romacircne ci și unul care te icircnvață ce icircnseamnă spiritul critic și ce presupune să-l folosești ca pe un operator de limbaj de semn lingvistic și de semnificație simbolică

Prin acest spirit critic mereu viu prin cultura vastă și nivelul unei erudiții greu de egalat Ștefan Cazimir este icircn cultura contemporană ce era Șerban Cioculescu marele critic și istoric literar din strălucita galerie interbelică Cazimir nu e mai puțin acid și bdquochițibușarrdquo decacirct cel care fusese supranumit bdquoȘerban cel Răurdquo iar unele dintre polemicile pe care le-a purtat au fost adevărate turniruri pentru apărarea unei anumite ipoteze a unui adevăr al textului a unei interpretări personale a acestui ade-văr textual Și Caragiale-tatăl face parte din numitorul lor comun ca și Cioculescu Ca-zimir i-a dedicat lui Caragiale cacircteva cărți fundamentale

Icircl citesc cu bucurie icircn paginile bdquoRomacirc-niei literarerdquo așa cum o făceam și icircn co-loanele bdquoAdevărului literar și artisticrdquo (seria Cristian Tudor Popescu - C Stănescu) Textele sale au ceva luminos și clar Din ele se vede nu o poziție de autoritate a semna-tarului ci voința lui de a fi icircnțeles icircn profun-zime și detalii subiectul (uneori extrem de dificil) abordat și de a face lectorul părtaș la această icircnțelegere

Dacă icircn spatele lui Ștefan Cazimir icircn fundal e Biblioteca icircn fața lui este mereu Cititorul

DANIEL CRISTEA-ENACHE

Profil de scriitor

La 1 aprilie s-au icircmplinit 56 de ani de la moartea Helenei (născută Chaja) Rubinstein producătoare de cosmetice și colecționară de artă S-a născut icircn ghetoul evreiesc din Cracovia la 25 decembrie 1872 icircn-tr-o familie icircn care era cea mai mare dintre cele opt fiice A fost verișoara lui Martin Buber și a mamei lui Ruth Rappaport Chaja A emigrat icircn Aus-tralia icircn 1896 după ce a refuzat o căsătorie aranjată de părinți Icircnainte să plece mama i-a pus icircn bagaj o

duzină de borcănele de cremă de față icircngrijorată că fata nu va mai avea cu ce să icircși icircngrijească pielea Aspectul ca de alabastru al tenului ei a atras atenția multor femei din Australia care i-au cerut sfaturi pri-vind bdquorutina de frumusețerdquo Lucracircnd ca vacircnzătoare la băcănia unchiului ei și-a dat seama că priceperea pe care o dobacircndise ar putea s-o ajute să-și schimbe fundamental viața Și-a vacircndut o parte din cre-mele cu care venise iar planul a devenit acela de a recrea formula cremei de față pe care o folosea și de a le icircnvăța pe femei regulile icircnfrumusețării Una dintre replicile ei era bdquoNu există femei uracircte ci doar femei leneșerdquo care nu au disciplina de a se icircngriji suficient Ea conside-ra frumusețea nu numai un mod de seducție și putere ci și o reflectare a inteligenței și a educației

Icircn curacircnd avea să-și lanseze cre-ma bdquoValazerdquo care avacircnd succes i-a permis să-și deschidă un salon de cosmetică icircn centrul orașului Mel-bourne S-a impus apoi pe piața din Sydney iar icircn cinci ani a reușit să finanțeze deschiderea unui salon la Londra punacircnd bazele uneia dintre primele companii de cosmetice din lume Și-a dezvoltat astfel afaceri la

nivel internațional iar succesul de care s-a bucurat a motivat-o să spri-jine instituții caritabile care se ocu-pau de educație artă și sănătate La Londra s-a căsătorit icircn 1908 cu jurnalistul Edward William Titus cu care a avut doi fii S-au mutat la Pa-ris iar icircn 1914 au emigrat icircn Ame-rica Pe piața americană a rivalizat cu Elizabeth Arden o altă mare fe-meie de afaceri icircn domeniul cosme-ticelor Helena Rubinstein ar fi spus bdquoCu ambalajele ei și cu produsele mele am fi condus lumeardquo Icircn 1928 și-a vacircndut afacerile fraților Leh-man iar peste zece ani a divorțat și s-a recăsătorit cu prințul Artchil Gourielli-Tchkonia din Georgia Icircn 1953 a icircnființat Fundația filantropică bdquoHelena Rubinsteinrdquo care obținea fonduri pentru cercetarea medicală și dezvoltarea altor ramuri icircn do-meniu A fost fondatoarea compa-niei de succes Helena Rubinstein Incorporated prin care a devenit una dintre cele mai bogate femei din lume A murit la New York la 1 aprilie 1965 Icircn 1973 compania a fost vacircndută către Colgate-Palmoli-ve care icircn prezent este deținută de grupul LrsquoOreacuteal

CLAUDIA BOSOI

Irving Layton ndash de la Tacircrgu-Neamț pe listele NOBEL

Traducere și prezentare deEMIL NICOLAE-NADLER

(Continuare icircn pag 22)

Irving Layton și Leonard Cohen icircn 1961 (la o lansare comună de carte)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Sub acest titlu apare icircn ziarul Neamul evreiesc din 22 martie 1946 informarea despre adunarea plenară a Uniunii Evrei-lor Romacircni numită organizație democrată aflată sub președinția lui Zelțer-Sărățeanu

Dezbaterile au avut icircn vedere activitățile din luna februarie cacircnd au continuat de-mersurile la diferite ministere Au fost de-puse memorii și proteste la Ministerul de Interne Justiție Culte Apărare Națională Educație Națională Finanțe Externe și la Marele Stat Major La Ministerul de In-terne s-au depus proteste icircn problema recrudescenței antisemitismului Au fost semnalate manifestări antisemite icircn dife-rite localități precum Hațeg Răducăneni Drăgășani icircn școli și la Universitatea din București Icircn memoriul adresat Ministerului Justiției s-a cerut adoptarea unei legi pri-vind reglementarea cetățeniei bdquoSe apro-pie alegerile se arăta icircn memoriu și icircncă mai există o importantă categorie de evrei care nu are reglementată cetățenia romacirc-nă Legea revizuirii cetățeniei adoptată de guvernul Goga-Cuza icircn ianuarie 1938 nu a fost icircncă abrogată Anii de prigoană au creat o serie de situații speciale și icircn acest domeniu Au fost evrei care au renunțat la cetățenia romacircnă și au plecat icircn exil După 23 August s-au icircntors iar situația lor din punctul de vedere al cetățeniei nu este re-glementatărdquo S-a intervenit pentru aplicarea legii nr 6071945 care preve-dea restituirea bunurilor mobi-le luate evreilor deportați De la Ministerul Cultelor și de la cel al Educației Naționale s-au ce-rut subvenții pentru instituțiile de cult cultură și asistență socială S-a ce-rut revizuirea impunerii meseriașilor liber-profesioniștilor comercianților și indus-triașilor evrei care din motive rasiale nu și-au putut exercita profesiunea

O deosebită atenție a fost acordată or-ganizării ajutorului pentru foștii deportați care și-au pierdut toate bunurile S-a ce-rut atacirct acordarea de ajutoare pentru foștii pres tatori de muncă obligatorie cacirct și clasarea chemării icircn judecată a foștilor deportați care nu s-au prezentat la concen-trare Președintele Sărățeanu a făcut o am-plă expunere asupra situației politice inter-ne și externe situacircnd problema evreiască icircn acest context A insistat asupra faptului că icircncă nu s-a rezolvat restitutio in integrum pentru evreii care au fost supuși jafurilor pogromurilor și deportărilor de către regimul Antonescu

Pe lacircngă discutarea situației interne plenara a fost informată de poziția UER față de problema Palestinei de răspunsuri-le care s-au dat la ancheta unei comisii an-glo-americane bdquoProblema palestiniană se spunea icircn răspuns poate fi rezolvată numai pe plan internațional de către Națiunile Uni-te URSS Marea Britanie și Statele Unite trebuie acordată libertatea de imigrare icircn Palestina trebuie abolite prevederile Cărții Albe și ale tuturor măsurilor restrictive apli-cate evreilor din Palestina a căror muncă constructivă este o chezășie de prosperita-te pentru toți locuitorii din Țara Sfacircntă tre-buie consolidat căminul evreiesc icircn Palesti-na pe baza unei conlucrări sincere cu po-porul arab eliberat din cătușele exploatării feudalerdquo Plenara a aprobat icircn unanimitate răspunsurile date la ancheta respectivă

Icircn final s-a adoptat hotăracircrea cu privi-re la redeschiderea Universității Populare Așadar deși Sărățeanu s-a alăturat Co-mitetului Democratic Evreiesc susținacircnd că CDE a luat poziție față de toate pro-blemele care interesează viața evreiască făcacircnd abstracție de faptul că respectiva organizație a fost creată din inițiativa PCR pentru a asigura controlul politic al puterii comuniste icircn lumea evreiască totuși acti-vitatea lui se icircnscrie icircn istoria contempora-nă a evreilor iar istoriografia evreiască nu poate face abstracție de personalitatea lui

LyA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

PLENARA UER

ndash Ce faceți pentru asta ca președinte de comunitate

ndash Icircnainte de pandemie aveam icircntacirclniri cu elevi de liceu Copiii pregăteau compuneri despre Ho-locaust eu le istoriseam ce s-a icircn-tacircmplat atunci cu evreii din orașul nostru Organizam lansări de car-te la temă Tineri icircnsoțiți de pro-fesori vizitau sinagoga Unii se arătau interesați de Tora de ebra-ică A existat și continuă să existe dialog interconfesional mai ales cacircnd veneau icircn țară descendenți ai dinastiei rabinice Paneth fostă conducătoare spirituală icircn zonă La Muzeul de Istorie a Dejului a avut loc lansarea monografiei apărute la Ed Hasefer bdquoIstoria comunităților evreiești din Dej Beclean Tacircrgu Lăpuș Reteag Ileanda și icircmpre-jurimile acestorardquo de Zoltan Singer zl fost președinte al comunității Autorul a activat icircn mișcarea sionis-tă a fost trimis icircntr-un detașament de muncă forțată a supraviețuit Holocaustului Nu cred să exis-te cineva care să parcurgă cartea fără să fie mișcat de dramatismul său Continui să păstrez online le-gătura cu școlile unde se predă is-toria Holocaustului cu oameni de toate religiile convins că educația este mijlocul cel mai eficient de contracarare a antisemitismului și negaționismului

ndash Aminteați de sinagoga din oraș Are nevoie de restaurare

ndash Sigur Edificiul a fost con-struit icircntre 1907-1909 Dar pentru asta avem nevoie de fonduri care ne depășesc enorm puterile Icircn-

cercăm să realizăm un parteneriat icircntre FCER și Primăria din Dej Cu atacirct mai mult cu cacirct e singurul lăcaș de cult mozaic rămas Icircnain-tea Holocaustului au existat icircncă 13 sinagogi Autoritățile locale ne ajută la icircntreținerea sinagogii și a celor trei memoriale dedicate victimelor Holocaustului Facem tot posibilul să păstrăm patrimoniul sacru zonal mikva din oraș cimitirele din Dej și icircmprejurimi a căror icircngrijire este iarăși o problemă gacircndiți-vă doar la plata icircngrijitorilor din localitățile unde nu mai trăiesc evrei Ar fi bine dacă s-ar icircnființa hevrot kadișa re-gionale dar finanțarea e o chestiu-ne care ține de Federație

ndash Sunt vestigii care denotă o prezență evreiască puternică icircn tre-cut Puteți schița cacircteva repere

ndash Deși prezența evreilor icircn oraș și icircn comunele icircnvecinate a fost permisă abia la icircnceputul secolului XIX Comunitatea Ortodoxă Evre-iască din Dej ființa icircn 1863 cu toate instituțiile care-i confereau acest statut hevra kadișa măcelărie heder ieșivot Talmud Tora Poalei Țedek mikva Membrii dinastiei ra-binice Paneth erau lideri religioși Funcționau organizații evreiești Asociația de Caritate a Femeilor Israelite Casa de Ajutor Reciproc azil orfelinat sub egida Joint-ului bancă evreiască pentru icircmprumu-turi mici Linat Țedek Cercul Soci-al Evreiesc Icircntre 1918-1935 s-au icircnființat filiale ale Convenției Sionis-te Organizației Tineretului Sionist WIZO HaPoel Hamizrahi Bnei Aki-va HaNoar HaȚioni Betar Icircn peri-

oada interbelică am avut o viață economică so-cială culturală icircnfloritoare Apoi au venit anii Ho-locaustului 300 de evrei dejeni au fost trimiși icircn 1942 la muncă forțată pe fron-tul ucrainean Au pierit acolo 140 dintre ei din cauza foametei a bo-lilor a torturilor La 31 martie ´44 se instituie obligativitatea de purtare a stelei galbene La 16 aprilie au fost confiscate toate proprietățile evreiești Icircntre 3-5 mai toți evreii dejeni peste 3000 au fost trimiși icircn ghetoul din Pădurea Bungăr din vecinătatea orașului Icircndură foame sete lipsă de minime condiții sani-tare torturi La 28 mai 4 și 6 iunie s-a făcut deportarea la Auschwitz icircmpreună cu ceilalți din comitat Icircn total - 7870 Au supraviețuit circa 300 Comunitatea a fost reicircnființată icircn 1946 dar marea majoritate a fă-cut Alia

ndash Cum gestionați problemele is-cate de pandemie

ndash Icircncerc să păstrez coeziunea comunitară firește cu respectarea restricțiilor sanitare Mă icircntacirclnesc cu membrii comunității icircn grupuri mici icirci consiliez din punct de vedere psi-hologic icircncerc să le mențin treaz interesul pentru probleme specifi-ce iudaismului Tinerilor puțini cacircți sunt le recomand cărți participări la evenimente online organizate de FCER Joint JCC Caut să-i ajut pe asistați cu ce au nevoie Mulțumesc DASM-ului pentru spri-jin Mă stimulează dorința tuturor pentru păstrarea tradițiilor relațiile interumane foarte bune dintre noi

ndash Ce credeți că trebuie să facă președintele unei comunități mici pentru a o menține

ndash Să găsească soluții pentru a trece cu bine de această perioa-dă grea sanitar și economic Să aibă grijă de asistați Să atragă ti-nerii spre comunitate Să combată negaționismul Să popularizeze is-toria comunității sale

IULIA DELEANU

bdquoDe cacircte ori trec prin momente grele mă gacircndesc la tatăl meu care a pierdut doi copii și pe mama lor icircn Holoca-ust A fost unul dintre puținii supraviețuitori Eu m-am născut icircn 1956 Părinții nu ne vorbeau despre asta poa-

te ca o măsură de protecțierdquo mărturisește Mișu Rosenberg președintele comunității din Dej bdquoMă gacircndesc totodată la copiii mei cărora le doresc să trăiască icircntr-o lume cacirct mai de-

centă rațională lipsită de excese naționalisterdquo

bdquoIcircn această perioadă grea icircncerc să păstrez coeziunea comunitarărdquo

Interviu cu MIȘU ROSENBERG preşedintele CE Dej

Raport privind antisemitismul icircn 2020

Panedemia de coronavirus a intensificat diferite forme de antisemitism

Icircn ajunul Zilei de Comemorare a Holocaustului icircn Is-rael Centrul Kantor de Studiere a Evreimii Contempo-rane Europene (Universitatea Tel Aviv) a dat publicității Raportul Anual despre antisemitism pe 2020 care se bazează pe mii de mărturii din diferite regiuni ale lumii obținute prin rețeaua internațională stabilită icircn urmă cu cacircțiva ani de Centrul Kantor Conținutul raportului a fost prezentat icircntr-o conferință de presă de dr Dina Porat directoarea Centrului

Vorbitoarea a scos icircn evidență stracircnsa legătură a evoluției și naturii antisemitismului cu pandemia de coronavirus Icircn 2020 a arătat dr Porat au reapărut prejudecăți superstiții și teorii bizare precum și mani-festări jignitoare și vicioase verbale și vizuale de anti-semitism

Acuzația cea mai frecventă a antisemiților a fost că evreii și israelienii sunt de vină pentru dezvoltarea și răspacircndirea coronavirusului sau bdquoiudeovirusuluirdquo ca să realizeze vaccinul și tratamentul pe care să le vacircndă apoi și să icircncaseze un profit uriaș Acuzația a circulat icircn zeci de țări icircnsoțită de mesaje și caricaturi agresi-ve Grav este că acuzațiile nu au provenit numai din cercuri extremiste sau țări ca Turcia Autoritatea Pales-

tiniană Iranul ci și din racircndul populațiilor cu identități politice și ideologice bine definite

Din cauza măsurilor de carantină socializarea evreilor cu inamicii lor a fost mai redusă astfel că și numărul evenimentelor violente a scăzut de la 456 icircn 2019 la 371 icircn 2020 Nu au avut loc atacuri ucigașe iar incidentele legate de proprietățile private s-au redus de la 170 icircn 2019 la 107 icircn 2020 deoarece lumea a stat acasă Totuși vandalizarea proprietăților comuni-tare și a instituțiilor a continuat cea a cimitirelor și a memorialelor dedicate Holocaustului a crescut de la 77 icircn 2019 la 96 icircn 2020 iar a sinagogilor de la 53 la 63 S-a icircnregistrat o escaladare a incidentelor antisemite icircn SUA și Germania icircn schimb un declin semnificativ s-a icircnregistrat icircn Australia Marea Britanie și Franța icircn acest ultim caz a avut loc o reducere cu 50 a tuturor tipurilor de incidente antisemite datorită lockdown-ului sever Creșterea numărului de incidente a avut loc icircn state cu o populație evreiască numeroasă Cu excepția Ucrainei icircn celalate țări din Europa Centrală și de Est nu s-a icircnregistrat o creștere a incidentelor icircn 2020

Icircn schimb activitățile an-tisemite s-au intensificat pe

EVA GALAMBOS(Continuare icircn pag 20)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 17

La mulți ani Irina Marin-Cajal

Irina Marin-Cajal este dovada vie a faptului că un copil crescut icircn lumi-na și căldura unor părinți de o calitate umană excepțională va călca pe ur-mele lor icircn propria sa existență

Căldura sufle-tească a regreta-tului academician și președinte al FCER Nicolae Cajal ca și a soției sale Berthina (Bibi) Cajal preo-cuparea medicu-lui și profesorului Cajal de a-și ajuta semenii de cacircte ori putea s-au transferat din plin asu-pra fiicei Adăugăm pasiunea pentru artă aceeași dăruire față de familie și avem motivele pentru care o felicităm pe Irina Marin-Cajal de ziua ei

La mulți ani Irina

Ad Mea Veesrim prim-rabin

Rafael ShafferDe peste un deceniu de cacircnd se

află la București prim-rabinul Rafa-el Shaffer a dovedit că reușește să pună comunitatea pe primul loc și să se dedice atragerii cacirct mai multor evrei icircnapoi către sinagogă după icircn-depărtarea din anii comunismului

Pe lacircngă dificultățile generate de vacircrsta medie icircnaintată a comunității evreiești din București prim-rabinul a avut de luptat de mai bine de un an și cu greutățile puse de pandemie icircn calea celor care simțeau nevoia de a fi icircmpreună de sărbătorile mozai-ce dar nu numai

A reușit să facă din mediul comunitar online unul icircn-cărcat de spiritualitate iudaică prin textele de studiu transmise enoriașilor icircnainte de Șabat prin inițiative pre-cum prezentarea organizării la do-miciliu a Sederului de Pesah și multe altele ceea ce a ajutat la menținerea vie a flăcării mozaismului

Ad Mea Veesrim (RE)

Negarea Holocaustului tulpina britanică

Icircn urmă cu doar un secol rata mortalității la copii icircn Europa și SUA era icircntre 25 și 40 Pojarul polio-mielita difteria erau boli care făceau ravagii icircn icircntrega lume

Vaccinarea copiilor a redus această rată icircn ziua de azi pacircnă la 14-45 rata de mortalitate fiind icircn special urmarea refuzului vaccină-rii

Descoperirea vaccinului este unul dintre marile progrese ale medicinei moderne O formă premergătoare vaccinării a fost folosită icircncă din anul 200 icircen icircn Roma antică icircmpotriva variolei acest procedeu fiind atestat din nou icircn 1500 en icircn China și icircn 1600 en icircn India Metoda se chea-mă inoculare și constă icircn introduce-rea unui agent infecțios viu icircntr-un individ sănătos icircntr-un mod contro-lat printr-o parte a pielii unde poate fi ușor absorbit cum ar fi mucoasa din nas sau printr-o zgacircrietură icircn piele

Metoda inoculării a mai fost folo-sită icircn Turcia Africa și mai tacircrziu icircn jurul anilor 1700 a ajuns și icircn Euro-pa și Statele Unite Nu era o metodă perfectă rata deceselor icircn cazul va-riolei era icircn jur de 2-3 dintre indivi-zii inoculați cu forma patogenă dar

cu certitudine reprezenta un progres față de mortalitatea de pacircnă la 30 icircn urma icircmbolnăvirii prin contractarea patogenului icircn mod natural

Icircn 1796 Edward Jenner un me-dic englez a condus primul studiu științific icircn privința vaccinării folosind varicelă provenită de la vite pentru a induce imunitate icircmpotriva variolei la oameni Varicela la vite este o boală virală cauzată de un virus care este foarte asemănător cu virusul variolei la oameni Richard Dunning prieten cu Edward Jenner a introdus terme-nul de bdquovaccinrdquo folosind forma latină a cuvacircntului bdquovaccardquo Edward Jenner a pus bazele vaccinării prin tehnicile de alterare folosite

Vaccinarea este o formă mo-dernă de inoculare mult mai sigură datorită faptului că agentul infecțios este introdus icircn organism icircntr-o for-mă atenuată cu scopul de a pregăti sistemul imunitar pentru o posibilă interacțiune cu patogenul real Pri-mele eforturi de a introduce vacci-narea și a descuraja inocularea au apărut prin 1800 Anglia a interzis icircn 1840 metoda inoculării și a icircnceput promovarea vaccinării gratuite la co-pii

Louis Pasteur microbiolog și chi-mist francez este indiscutabil unul dintre liderii revoluționării vaccinu-lui Icircn 1879 Pasteur produce primul vaccin dezvoltat prin folosirea unei forme atenuate a bacteriei care pro-duce holera Icircn 1880 tot el dezvoltă vaccinuri icircmpotriva infecțiilor morta-le precum rabia antraxul difteria și pojarul Toate aceste vaccinuri sunt obținute folosind diferite metode de atenuare a agentului infecțios

De la apariția lor vaccinurile s-au dezvoltat și icircmbunătățit permanent Tipul de vaccinuri bdquoinactiverdquo folosesc o versiune moartă a patogenului care cauzează boala Hepatita A vaccinul icircmpotriva gripei a poliomielitei sunt exemple de astfel de vaccinuri Vac-cinurile bdquoviirdquo folosesc o formă atenu-ată a agentului infecțios Vaccinurile icircmpotriva pojarului variolei rubeolei sunt exemple de vaccinuri care folo-sesc forme vii ale elementului pato-gen Alte tipuri de vaccinuri sunt cele care folosesc o toxină provenită din agentul infecțios care cauzează boli cum ar fi difteria și tetanosul Alte vaccinuri folosesc porțiuni din pato-gen pentru a crea reacția imunitară dorită la agentul infecțios Exemple ar fi cele icircmpotriva hepatitei B HPV meningitei

Vaccinurile virale utilizează apa-ratul celular existent icircn organismul nostru și ca sistem de livrare folosesc un virus modificat Acestea au fost folosite icircn boli precum Ebola HIV și

Din istoria vaccinăriiAutoarea acestui articol dr Diana David-Rus este membră a Comunității

Evreilor din București și a celei din Muumlnchen (Germania) unde locuiește ac-tualmente lucracircnd la Institutul de Sănătate al guvernului bavarez Dr Di-ana David-Rus este specializată icircn bioinformatică și modelare matematică icircn biologie și are un doctorat obținut icircn Statele Unite icircn domeniul Computa-tional Biology

forme de gripă Ele sunt folosite azi icircn lupta icircmpotriva COVID AstraZe-neca și JampJ sunt exemple de astfel de vaccinuri virale

Vaccinurile de tip ARN sunt studi-ate de cacircteva decenii icircnsă apariția epidemiei de COVID a creat posibi-litatea utilizării unor astfel de vacci-nuri icircmpotriva acestei boli Avantajul acestor vaccinuri este că pot fi create icircn foarte scurt timp și datorită faptului că nu conțin virusiri vii nu există ni-ciun risc de a cauza boală icircn persoa-na vaccinată Sunt unele dintre cele mai sigure vaccinuri dezvoltate pacircnă icircn ziua de azi și reprezintă icircnceputul unei noi ere icircn domeniul vaccinării Datorită progreselor tehnologice ele vor putea fi folosite icircmpotriva unei multitudini de boli inclusiv icircn lupta icircmpotriva cancerului Vaccinurile de tip ARN pot eradica viitoare boli și focare de infecții icircnainte ca acestea să se transforme icircn epidemii tocmai datorită vitezei cu care astfel de vac-cinuri pot fi create

Dr DIANA DAVID-RUS

Cu toa-te că istoricii consideră că primele exem-ple de negare a Holocaus-tului după cel de-al Doilea Război Mondi-al ar fi apărut icircn declarațiile și scrierile unor fasciști

antisemiți și personalități de extremă dreapta din Franța Suedia și Statele Unite un studiu britanic arată că un rol esențial chiar primordial a fost ju-cat de simpatizanții naziști din Marea Britanie atacirct icircn timpul războiului cacirct și imediat după bdquoS-a creat un model folosit de atunci de cei care icircncearcă să nege Holocaustulrdquo a afirmat Joe Mulhall autorul volumului bdquoFascis-mul britanic după Holocaust de la nașterea negării pacircnă la revoltele din Notting Hill 1939-1958rdquo (la Notting Hill au avut loc atacuri și proteste ra-siste icircmpotriva imigranților de culoare din Caraibe) relatează The Times of Israel

Istoricul a arătat că liderul fascist britanic Oswald Mosley a jucat un rol principal icircn apariția negării Holocaus-tului după război Cercetătorii ignoră fascismul britanic deși faptele prezen-tate de Mulhall dovedesc caracterul timpuriu al negării Holocaustului prin-tre reprezentanții acestui curent Din momentul icircn care au apărut informații despre atrocitățile naziste scrie is-toricul Mosley și ducele de Bed ford unul dintre organizatorii partidului de extremă dreapta Poporul Britanic au căutat să minimalizeze sau să res-pingă faptele invocate Ei au consi-derat imaginile apărute drept falsuri iar informațiile despre brutalitățile icircmpotriva evreilor exagerate de pro-pagandă La racircndul său Alexander Ratcliffe antisemit virulent și fondato-rul Ligii Protestante Scoțiene a scris icircn broșura bdquoAdevărul despre evreirdquo că

bdquotot ceea ce s-a publicat icircn presă des-pre persecuțiile teribile ale evreilor de către Hitler este icircn mare parte scris de evrei și pus icircn circulație de către ei și că sunt pure invențiirdquo

Icircn primăvara și vara lui 1945 nu a mai negat atrocitățile dar a susținut că vinovați nu sunt naziștii Acești oa-meni au murit de foame iar cei care i-au icircnfometat au fost aliații a susținut Ratcliffe

Publicațiile lui Ratcliffe și ale du-celui de Bedford nu au avut un im-pact deosebit asupra cititorilor ei fiind personalități marginale și nu au afec-tat perceperea Holocaustului de către societate dar subliniază Mulhall au creat sursele și modelele folosite mai tacircrziu de negaționiști ca David Irving și Robert Faurisson Ideile celor doi negaționiști britanici au fost prelua-te și completate de Oswald Mosley Mosley arată istoricul era o perso-nalitate bine cunoscută considerată de mulți credibilă Avea o platformă

publică extinsă mult mai mare decacirct alte personalități din extrema dreap-tă britanică El a jucat un rol importat icircn negarea Holocaustului din Marea Britanie și a elaborat numeroase ar-gumente care au fost preluate de negaționiștii Holocaustului din diferite țări cum a fost negarea lagărelor din Buchenwald și Belsen sau ideea că lagărele au fost bdquoo necesitate neplă-cutărdquo

Atacurile lui Mosley icircmpotriva pro-cesului de la Nuumlrn berg au devenit o tematică pentru negaționiștii britanici ai Holocaustului Ele au propagat ide-ea pe care istoricul american Debo-rah Lipstadt a denumit-o bdquoechivalență imoralărdquo respectiv punerea semnului egal icircntre crimele naziste și presupu-sele crime ale aliaților Toate aceste idei scrie Mulhall s-au regăsit icircn lu-crările lui Maurice Bardegraveche conside-rat primul negaționist european

EVA GALAMBOS

Icircn zilele de Sefirahellipperioadă La 27 Nisan (anul acesta icircn seara de 7 și icircn ziua de 8 aprilie) este Yom Hazikaron laȘoah ve-laGvu-

rah (Ziua Amintirii Holocaustului și a Eroismului Evreiesc) dată stabilită de Knesset pe baza datei izbucnirii răscoalei ghetoului din Varșovia 19 aprilie 1943 Data stabilită este la o săptămacircnă după Pesah și cu opt zile icircnainte de Ziua Independenței Israelului Icircn privința Zilei Independenței Israelului (Yom HaAțmaut) ea este la 5 Iyar (anul acesta icircn seara de 14 aprilie și icircn ziua de 15 aprilie) Icircn anul 1948 data proclamării Independenței Israelului a fost 14 mai Ziua Independenței este precedată cu o zi de Ziua Eroilor căzuți icircn răz-boaiele de apărare a Israelului (Yom Hazikaron leHalelei Zahal) Este simbolul trecerii de la durere la bucurie de la catastrofă la renaștere La 28 Iyar (anul acesta este icircn seara de 9 și ziua de 10 mai) este o nouă sărbătoare aceas-ta de asemenea cacircștigată prin luptă și suferință Ziua Eliberării Ierusalimului (Yom Șihrur Yerușalaym) Este ziua eliberării capitalei eterne a poporului evreu și a Israelului și a reicircntregirii orașului a eliberării Zidului de Apus din Templul de la Ierusalim Icircn anul 1968 icircn timpul Războiului de Șase Zile evenimentul s-a petrecut icircn ziua de 12 mai

Precum vedem o perioadă bogată icircn evenimente Desigur sunt diferențe icircn privința modului lor de celebrare de către diferite grupuri de evrei ndash sioniști nesioniști laici religioși ultrareligioși israelieni din Diaspora Dar ne putem aminti un comentariu asupra acestei perioade care se referă la unitate de la eliberarea națională de Pesah la eliberarea spirituală de Șavuot la primirea Torei Să sperăm că doliul se va transforma din nou icircn bucurie icircn viitor cu aju-torul lui Dumnezeu

(Urmare din pag 8)

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Noua armă israeliană a cărei tes-tare s-a icircncheiat de curacircnd va intra icircn producție la compania de armament Elbit Systems bdquoAcul de fierrdquo cum a fost numită noua armă este de fapt o eficientizare a uneia dintre cele mai comune și cel mai des utilizate arme ndash mortiera sau lansatoarea de mină ndash iar comparativ cu celelalte sisteme de luptă este foarte economicoasă toată instalația costacircnd cacircteva sute de euro se arată icircntr-un comentariu al agenței de presă Metula Mortiera este icircn general o armă imprecisă

care provoacă multe victime colatera-le Icircn momentul tragerii tubul trebuie icircnclinat iar după ce se lansează pro-iectilul nu mai există vreo posibilita-te de a-i controla traiectoria aceasta depinzacircnd de multe elemente inclu-siv de condițiile meteorologice mai ales de vacircnt Deoarece nu avea un mijloc de ghidaj se icircntacircmpla adesea să explodeze cu cacircteva sute de metri icircnainte de țintă Unul dintre avantaje-le mortierei era că puteai să plasezi tubul lansator pe orice pe un vehicul 4x4 pe un transportor blindat sau chiar pe sol pe spatele sau umărul unui soldat

Soluția la care s-au gacircndit spe-cialiștii israelieni a fost realizarea de obuze de mortieră inteligente Potrivit lui Yaniv Rotem șeful Admi nistrației pentru Dezvoltarea Armelor și Infra-structurii Tehnologice din cadrul Mi-nisterului Apărării procesul de moder-nizare a durat 10 ani și este un suc-ces Recentele teste au demonstrat că toate țintele aflate la distanțe icircntre un kilometru și 12 km au fost nimerite Specialiștii apreciază că aceasta este una dintre cele mai mari evoluții ale ducerii unui război de cacircnd icircn 1915

sir Wilfred Stokes a pus la punct mor-tiera de tranșee prima mortieră mo-dernă după cele de asediu folosite icircncepacircnd din secolul al XVII-lea In-troducerea bdquoAcului de fierrdquo va modifica toate conceptele de război deoarece de-acum icircnainte fi-ecare unitate mică ar putea dispune de o artilerie mo-bilă proprie la fel de precisă ca ra-chetele Tamuz dar incomparabil mai ieftină și care dis-pune de o mare fle-xibilitate bdquoAcul de fierrdquo Oketz Plada icircn ebraică este ghidat icircn două feluri ndash prin GPS sau prin fascicule laser Cea de-a doua variantă este importantă deoarece dușmanul ar putea bruia GPS-ul Icircn schimb fasciculele laser pot fi dirijate asupra țintei printr-o mul-titudine de vectori fie de către soldați care au o legătură vizuală cu obiecti-vul fie din avioane elicoptere drone și altele Introducerea Oketz Plada va crește de cel puțin 100 de ori letalita-

tea mortierei iar procentul de lovire a țintei pacircnă la 12 km se apropie de 100 la sută Icircn același timp această nouă armă va reduce mult numărul victime-lor colaterale icircntr-un conflict Icircntacircm-

plător sau nu obuzul de 120 mm se potrivește noii mortiere americane cu care va fi icircnzestrată armata SUA o piață de miliarde de dolari Dar lucrul cel mai important este că nimeni nu a crezut că un obuz de mortieră obișnuit se va putea transforma icircntr-o armă de mare precizie Israelienii au fost icircn stare să facă acest lucru

EVA GALAMBOS

Aș dori să știu mai multe despre modul icircn care cititorii acestei distinse reviste icircși procură informațiile despre Is-rael Icircmi icircnchipui că interesul pentru Țara Sfacircntă e incom-parabil mai serios și mai extins decacirct pentru orice altă țară icircn care nu trăiești

Icircntrebarea mea nu e lipsită cred de logică Pentru că un răspuns clar m-ar convinge că aspectele de care doresc să mă ocup aici sunt cunoscute de cititor dar nu icircn amănunt și dacă așa stau lucrurile atunci nu irosesc prețiosul timp al celui care ajunge la pagina cu articolul meu

Viața e plină de paradoxuri Icircn urmă cu mii de ani So-crate pretindea că dacă știi mai multe icircți dai seama cacirct de puțin știi Dar paradoxurile icircn care se bdquoscaldărdquo Israelul de la icircntemeierea sa sunt mult mai puțin filozofice

Prea cunoscutul umorist foiletonist și cineast Efraim Kișon spunea că Israelul e unica țară icircn care părinții icircnvață de la copii limba maternă Nimic mai adevărat

Această faimoasă frază reprezintă un paradox valabil de cacircnd există Israelul și noii veniți (bdquoolim hadașimrdquo) Pacircnă icircn ziua de azi copiii și nepoții noștri ne corectează vorbi-rea și scrisul icircn ebraică Pentru oricine nu și-a ros coatele pe nicio bancă a vreunei școli israeliene limba vorbită dar mai ales cea scrisă prezintă nenumărate capcane unele benigne altele hilare iar o mică parte chiar periculoase

Icircn felul acesta se conturează un al doilea paradox tot legat de limbă și anume că majo-ritatea adulților care s-au așezat aici s-au trans-format peste noapte icircn analfabeți icircn sensul că indiferent dacă ești intelectual sau nu ai pierdut capa-citatea de a poseda cel puțin o limbă la perfecție Icircn cea maternă doar te descurci dar i-ai uitat amănuntele jocurile de cuvinte expresiile mai puțin uzuale Cacirct despre ebra-ică cum spuneam partida e pierdută de la bun icircnceput

O notă personală icircn acest subiect eu citesc curent icircn ebraică scriu curent icircn ebraică public curent icircn ebraică țin conferințe curent icircn ebraică vorbesc cu nepoții mei nu-mai ebraică și totuși nu posed comme il faut ebraica

Și acum un al doilea subiect după părerea mea nu mai puțin interesant

Propun cititorului să arunce o privire asupra situației politice din țările europene De-a lungul istoriei secolului XX populația bdquode stacircngardquo era formată din cei nevoiași din păturile socio-economice mai puțin afluente pe cacircnd bdquodreaptardquo era apanajul bogătașilor Stacircnga cerea schim-barea situației politice pe cacircnd dreapta lupta pentru menținerea ei Ei bine și icircn Israel cine dorește schim-barea culorii politicii actuale e socotit de stacircnga doar că bdquostacircngardquo aici e reprezentată icircn majoritate de intelectuali și de cei bine (și foarte bine) situați din punct de vedere socio-financiar iar bdquodreaptardquo e susținută de pături mult mai puțin alintate de soartă Știu mi se va spune că azi icircn Is-rael cele două curente cel de dreapta și cel de stacircnga nu mai sunt atacirct de diferite ca icircn trecutul nu prea icircndepărtat și cu toate acestea icircmpărțirea icircntre cele două atitudini po-litice reprezintă o realitate pe care toți o cunosc și cu care ne confruntăm aproape zilnic

Iată un al treilea aspect paradoxal al vieții israeliene cea de toate zilele

Icircn fiecare zi diversele mijloace de comunicare israeli-ene amintesc probleme legate de securitatea națională și de pericolul care pacircndește țara la fiecare graniță pentru că nicio graniță nu ne desparte de un popor prieten ci icircn cel mai bun caz de partea cealaltă se află un regim care a semnat un tratat de bdquopace recerdquo cu statul evreu

Doar că Israelul e o țară ale cărei granițe nu sunt toate recunoscute de toți De exemplu granița de nord cu Li-banul Dacă citești preceptele grupării teroriste libaneze Hezbollah vei găsi justificarea luptei icircmpotriva Israelului pentru că Hezbollah pretinde o porțiune din regiunea de nord aflată sub jurisdicție israeliană Ba mai mult formal la raison drsquoecirctre a acestei formațiuni teroriste e tocmai această pretenție teritorială

Și ce să mai vorbim de granița de est Adică de existența teritoriilor ocupateeliberate (depinde pe cine icircntrebi) icircn timpul Războiului de Șase Zile și populate de cacircteva milioane de palestinieni adică arabi foști locuitori ai fostului teritoriu aflat sub mandat britanic după Primul Război Mondial și peste o jumătate de bdquocoloniștirdquo israeli-eni Acolo lucrurile sunt mult mai complicate fiind vorba de o bdquolinie albastrărdquo (granița stabilită de ONU prin planul de partiție din noiembrie 1947) și de una bdquoverderdquo care reprezintă rezultatul Războiului de Independență din anii 1948-1949 și Iordanul care ne desparte de Iordania dar

și de ceea ce lumea numește West Bank (icircn ca-zul icircn care am reușit să bulversez icircnțelegerea noțiunilor de mai sus recomand o privire rapidă asupra hărții regiunii)

Cacirct despre granița cu Siria treaba e de asemenea foarte complicată pentru că noi am alipit la Israel o bună parte a Icircnălțimilor Golan icircn urma războiului din 1967 și acest subiect reprezintă un adevărat casus beli practic imposibil de rezolvat acea parte de pămacircnt fiind deja po-pulată cu evrei care au hotăracirct că acolo e locul lor și ni-meni nu-i poate mișca

Și la urmă ceva care seamănă mai mult cu o glumă de prost gust La o populație icircn jur de nouă milioane icircn Israel există nu mai puțin de 42 (patruzeci și două) de partide politice Extrapolacircnd aceste cifre la alte țări ar icircnsemna ca Romacircnia să aibă vreo 90 de partide Franța cam 250-280 iar Statele Unitepeste 1200 de partide

Și unde-i paradoxul Uite-l icircn ciuda multitudinii de formațiuni politice ele pot

fi icircmpărțite icircn trei sau patru subgrupe fiecare avacircnd un clar numitor comun și icircn felul acesta diferențele din inte-riorul aceleiași subgrupe se estompează și devin neesen- țiale

Aș putea continua enumerarea situațiilor cu caracter paradoxal de care ne lovim aici de cacircteva ori pe zi dar e cazul să mă opresc Dar paradoxul nr 1 și cel mai evi-dent al Israelului e icircnsăși existența sa icircn pofida tuturor celor care contestă dreptul poporului evreu de a trăi icircn patria-mumă la care s-au icircntors după o bdquoscurtărdquo absență de 2000 de ani de aceea orice alt aspect aparent șocant al vieții noastre de zi cu zi devine minuscul și neimportant

Prof dr GABRIEL M GURMAN Omer Israel

gurmanbguacil

bdquoAcul de fierrdquo cea mai nouă creație a industriei israeliene de apărare

Trăim din paradoxuri

Iudaismul una dintre

religiile oficiale ale Islandei

La sfacircrșitul lunii martie a acestui an Ministerul de Interne islandez a adăugat iudaismul religiilor recunos-cute icircn mod oficial de stat Această decizie oferă evreilor din această țară oportunitatea de a se icircnregis-tra icircn mod oficial ca membri ai unei comunități evreiești care se va bu-

cura de o serie de facilități acordate cultelor religioase și grupurilor etni-ce minoritare Legislația islandeză prevede ca fiecare cetățean cu vacircr-sta de peste 16 ani să achite anual o taxă de cult icircn valoare de 100 de dolari americani acești bani urmacircnd a fi redirecționați de către autorități organizațiilor de cult icircn mod direct proporțional cu numărul membrilor acestora Icircn prezent comunitatea evreiască din Islanda numără circa 200 de membri și se alătură celor aproximativ 50 de organizații de cult recunoscute icircn mod oficial

Rabinul Avi Feldman coordona-torul Habad Islanda a declarat publi-cației The Times of Israel că decizia de recunoaștere a iudaismului ca una dintre religiile oficiale este bdquouna importantă pentru comunitaterdquo și mai ales icircndelung așteptată Rabinul Feldman este primul rabin stabilit icircn Islanda icircn anul 2018 atunci cacircnd a părăsit Brooklynul pentru a se muta icircn Reykjavik alături de soția sa și de cele două fiice

Istoria evreilor din micul stat din nordul Oceanului Atlantic icircncepe la jumătatea secolului al XVII-lea oda-tă cu primii comercianți originari din Polonia Olanda și Danemarca La sfacircrșitul anului 2018 o propunere de interzicere a circumciziei a stacircrnit un val de reacții ferme atacirct din partea comunității evreiești cacirct și din partea celei musulmane inițiativa fiind aban-donată icircn pofida unei largi susțineri din partea liderilor a patru partide po-litice din legislativul de la Reykjavik Un eveniment fericit icircnsă a avut loc icircn februarie 2020 atunci cacircnd a fost primit primul Sul de Tora care a intrat icircn posesia comunității din Capitală grație filantropului Uri Krauss

DAN DRUȚĂ

Icircnsemnări de la fața locului

Rabinul Avi Feldman și familia sa

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 19

Operele Evei Cerbu icircntr-o licitație de artă Artmark

Diplomat chinez care a salvat zeci de mii de evrei

Continuă aplicarea măsurilor

de austeritate la FCER

Comitetul Director al FCER care a avut loc pe 19 martie 2021 a apro-bat prelungirea cu icircncă un trimestru a unor măsuri de austeritate aplica-te atacirct la nivelul Federației cacirct și al comunităților evreiești locale

Veniturile salariale brute și de mandat ale persoanelor care nu sunt și pensionari se reduc cu 5 pentru următoarele trei luni (o dimi-nuare cu 3 față de reducerea sa-larială aplicată icircn trimestrul prece-dent) Icircn cazul pensionarilor norma de lucru scade cu 15 o revenire cu 5 față de precedentele trei luni) De asemenea toate contractele de drepturi de autor sau prestări ser-vicii vor fi reduse cu minimum 15 sau suspendate Excepție fac cele la care plata reprezintă procent din contribuții de participare Tot cu 15 se vor micșora și ajutoarele religi-oase de care beneficiază membrii comunităților evreiești

Tot pentru scăderea cheltuielilor se continuă sistarea angajărilor iar pentru posturile vacante se va deci-de de la caz la caz

Măsurile menționate mai sus nu se aplică persoanelor care icircși desfășoară activitatea icircn domeniul asistenței sociale și medicale De asemenea icircn următoarele trei luni vinerea se va lucra icircn continuare de la domiciliu iar persoanele care vor asigura desfășurarea activității la se-diu icircn ziua de vineri vor lucra de la domiciliu icircntr-o altă zi

Membrii Comitetului Director au aprobat vacircnzarea unor imobi-le apartamente sau terenuri din București Rădăuți Cluj Oradea și Piatra Neamț (AM)

Diplomația publică israeliană și conflictul israeliano-arab

La sfracircșitul lunii trecute Casa de licitație Artmark a dedicat pentru pri-ma dată un eveniment expozițional și o licitație icircn mod exclusiv unei artiste Este vorba de Eva Cerbu fostă Eva Kauffman pictor și sculptor din perioa-da interbelică și de anvergură istorică manifestă icircn avangarda feminină a in-

terbelicului tacircrziu precum și icircn realis-mul militantist al perioadei postbelice scrie icircntr-o prezentare Alina Panico PR manager al Casei de licitație

bdquoAvangarda la feminin Licitație de Atelier Eva Cerbuldquo este primul eve-niment icircn piața romacircnească de artă dedicat icircn exclusivitate unei singure artiste (iar nu unei selecții colective curatoriale) 153 de opere de artă aparținacircnd toate patrimoniului atelie-rului de artist Eva Cerbu au fost scoa-se la licitație pe 30 martie reflectacircnd prin diversitatea lor completa evoluție artistică a Evei Cerbu de la perioada avangardei tacircrzii la cea a realismului propagandist postbelic și pacircnă tacircr-

ziu icircn contemporaneitate bdquoMaxy m-a icircnvățat să gacircndesc Ciucurencu ndash să văd o infinitate de culorildquo afirma Eva Cerbu icircntrebată cacircndva despre pro-fesorii ei și datoria de recunoștință

bdquoCu deferență și emoție am accep-tat propunerea familiei Evei Cerbu de a dedica marii artiste avangardiste Eva Cerbu o licitație de atelier exclu-sivă deși piața romacircnească de artă nu cunoaște precedent nici organi-zatoric nici de cotație icircntr-asemenea privință Este un prilej să facem dintr-o dată cunoscută prin panoramarea tuturor perioadelor artistice și noilor generații de colecționari munca cre-ativă robotitoare pe care Eva Cerbu a desfășurat-o răbdător icircn atelierul ei bucureștean vreme de 50 de ani așa cum au făcut-o la fel de marginalizat dar pătimaș alte avangardiste ima-ginative ori postmoderniste precum pentru a numi doar cacircteva exemple Geta Brătescu ori Margareta Sterian ori Yvonne Hassan care au benefici-at recent de o retrospectivă la Muzeul Național de Artă Contemporanăldquo a declarat Ioana Spiridon șefa biroului de artă postbelică și contemporană a Casei A10 by Artmark

Inedita ofertă de artă a putut fi admi ra-tă la parterul Palatului Cesianu-Racoviță iar evenimentul a avut loc online

Icircn urma licitației aproape toate lucrările artistei au fost cumpărate prețurile depășindu-le de multe ori pe cele de pornire (EG)

Centrul de Studii Israeliene bdquoTheo-dor Herzlrdquo din cadrul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA) icircmpreună cu Asociația Eu-ropeană de Studii Israeliene (AESI) au organizat un seminar dedicat diplomației publice israeliene și con-flictului israeliano-arab Seminarul a abordat aspecte particulare ale acestor tematici icircn cadrul a două stu-dii de caz Evenimentul a fost salu-tat de prof Remus Pricopie rectorul SNSPA și de prof Liviu Rotman di-rectorul Centrului Cele două tematici au fost moderate de prof Joanna Dy-duch președintele AESI și prof Lilia-na Popescu prorector al SNSPA

Prima temă referitoare la politica publică israeliană și probleme identi-tare a fost prezentată de dr Karoli-na Zielinska (Polonia) Ea a abordat subiectul prin cazul concret al progra-melor de ajutorare ale Israelului icircn țări din Africa subsahariană un program care durează de multe decenii și care a adus avantaje economice financi-are și tehnologice ambelor părți dar mai puține cacircștiguri politice icircn sensul că deși relațiile bilaterale erau bune nu icircntotdeauna statele africane au susținut pozițiile israeliene Icircnsă da-torită acestor programe de dezvolta-re Israelul și-a făcut o imagine pozi-tivă icircn aceste țări Programele au fost inițiate de societăți particulare rareori de stat și nu au avut implicații politice un aspect criticat de organizații ale drepturilor omului dar și de cetățeni israelieni deoarece programele de ajutorare nu au fost condiționate de sistemul politic al statelor dimpotrivă au existat relații chiar cu state condu-se de lideri autocrați

Dr Călin Georgia de la Universi-tatea Babeș-Bolyai a abordat conflic-tul israeliano-palestinian icircn contextul teoriei securității care acționează icircn cazul ambelor părți deoarece atacirct israelienii cacirct și palestinienii se con-

fruntă cu amenințări existențiale De multe ori conflictele se ivesc din reacția și contrareacția părților din neicircnțelegerea nevoilor de securitate ale fiecăreia Problemele de securi-tate pot fi folosite ca mesaje de către oamenii politici icircn condițiile icircn care există numeroase amenințări Chiar

dacă icircntr-o perspectivă mai icircnde-părtată s-ar putea ca la nivel men-tal părțile să accepte ideea reducerii amenințărilor practic nu se icircntrevede vreun termen icircn care conflictele dintre părți vor dispărea a arătat vorbitorul

Cei doi cercetători au răspuns icircn-trebărilor puse de participanți (EG)

Printre diplomații de-acum cunos-cuți din diferite țări care icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial au reușit să salveze evrei icircn pofida opoziției guvernelor lor se numără o persona-litate mai puțin cunoscută diplomatul chinez Ho Feng-Shan

Supranumit bdquoSchindler al Chineildquo Ho Feng-Shan s-a născut icircn 1901 icircn regiunea Hunan Se trăgea dintr-o fa-milie săracă mama fiind creștină de-votată iar tatăl un cercetător al con-fucianismului dar care a murit cacircnd băiatul avea șapte ani Icircn studiile sale a fost ajutat de Misiunea Luterană Norvegiană care l-a icircndrumat către Universitatea Ludwig Maximilian din Muumlnchen unde a obținut doctoratul icircn economie politică

Ho a intrat icircn serviciul diplomatic chinez fiind mai icircntacirci acreditat icircn Tur-cia apoi icircn 1937 a fost secretar unu la Legația chineză de la Viena După Anschluss icircn 1938 a devenit consul general Fiind vorbitor de germană și-a făcut mulți prieteni printre evreii din Viena

Urmărind desfășurarea conferinței de la Evian din 1938 diplomatul chi-nez și-a dat seama că icircn afară de Republica Dominicană nicio țară nu a fost de acord să primească un nu-măr semnificativ de refugiați evrei A decis să acționeze singur și contrar dispozițiilor superiorilor lui a acordat din motive umanitare 185000 de vize pentru evreii austrieci Destinația era

Shanghai și aproximativ 30000 din-tre ei s-au și refugiat acolo El și-a continuat activitatea pacircnă icircn 1940 cacircnd a fost rechemat O parte dintre refugiații evrei a rămas la Shanghai 10 ani suportacircnd ocupația japoneză alții au reușit să plece către diferite destinații Hong Kong Filipine Israel sau SUA

Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial Ho a icircndeplinit misiuni mili-tare și diplomatice pe lacircngă puterile aliate După victoria comunistă din China a plecat icircn Taiwan și a servit ca ambasador pacircnă icircn 1973 S-a retras la San Francisco unde și-a scris car-tea de memorii Cei 40 de ani ai mei ca diplomat El și-a explicat decizia icircn felul următor bdquoVăzacircnd situația dra-matică a evreilor era firesc să simți o profundă compasiune și ca om să te implici să-i ajuțirdquo

La cererea unor supraviețuitori icircn urma eforturilor sale icircn 2001 Yad Va-shem i-a acordat titlul de bdquoDrept icircntre Popoarerdquo și a relevat că Ho a fost unul dintre primii diplomați care au emis vize pentru a-i salva pe evrei de Holo-caust Cei care au cunoscut activita-tea lui au afirmat pe drept cuvacircnt că a salvat mai mulți evrei decacirct Oskar Schindler (EG)

După 80 de ani

Un sul de Tora dispărut revine comunității evreilor din Rotterdam

Un sul de Tora dispărut dintr-o sinagogă olandeză icircn timpul invaziei naziste a fost descoperit 80 de ani mai tacircrziu și redat comunității evreilor relatează site-ul Jewish Telegraphic Agency Sulul la prima vedere păstrat de-a lungul vremii icircn stare foarte bună aparținea unei sinagogi din Dordrecht a afirmat Chris den Hoed președintele Comunității Evreilor din Rotterdam - NIG

De multă vreme sulul se afla la familia Penning din Dordrecht dar icircntr-o zi cineva din familie l-a menționat istoricului local Kees Weltevrede spunacircnd

că nu se știe cum a ajuns la ei Atunci Weltevrede s-a dus la NIG

Știrea i-a bucurat pe mem-brii comunității bdquoNimeni nu știa ce s-a icircntacircmplat cu sulul din Dordrecht S-a presupus că s-a pierdut icircn timpul Holocaustu-lui ca și multe alte obiecte de cult a declarat istoricul Familia Penning nu a cunoscut originea sulului care a și fost predat

comunității evreilor a afirmat Chris den Hoed Rotterdam este foarte aproape de Dordrecht

Pacircnă la urmă calea străbătută de sulul de Tora a fost descoperită După ce icircn 1940 sinagogile au fost icircnchise icircn urma ocupației naziste mai multe obiecte de cult au fost luate de Meijer Michiel Cohen un evreu care deținea o uzină de prelucrare a metalelor El a supraviețuit Holocaustului dar cu traume grave Fabrica a fost cumpărată de la Cohen de Aart Bezemer El a găsit sulul și i l-a dat lui Kees Penning un respectat profesor din Dordrecht care a murit icircn 2001 Văduva lui Tineke i-a povestit istoricului despre sul și icircn acest fel a fost redat comunității evreiești

Numai 60 de evrei din comunitatea din Dordrecht care număra mai multe sute de membri au supraviețuit Holocaustului iar icircn anii 1980 comunitatea ca atare a icircncetat să mai existe

Acum sulul este examinat pentru a se stabili dacă se mai poate folosi la slujbe și dacă are părți deteriorate care ar necesita restaurarea (EG)

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

O sinagogă icircn memoria victimelor de la Babii Iar

Constelații diamantine ndash aprilie 2021

Semnalăm apariția unui nou număr al publicației de cultură Constelații di-amantine editată sub egida Ligii Scri-itorilor Romacircni și a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din Romacircnia

Bogatul sumar tematic reunește ca de obicei o serie de articole pe teme culturale icircndeosebi literare bio grafii ale unor oameni de litere precum și fragmente ale unor creații poetice Filosofia și istoria ideilor și a culturii se regăsesc și ele icircn paginile revis tei coordonate de redactorul-șef Doina Drăguț Nu icircn ultimul racircnd versurile unor autori contemporani au menirea de a completa orizontul cultu ral desăvacircrșit propus cititorilor (DD)

Prințul Filip al Marii Britanii

ndash un apropiat al evreilor

Dintre membrii familiei regale britanice prințul Filip soțul reginei Elisabeta decedat de curacircnd a fost persoana cea mai apropiată de evrei și de cauzele evreiești scrie publicația The Jewish Telegraphic Agency Mama lui prințesa Alice a Greciei a adăpostit icircn timpul celui de al Doilea Război Mondial o fa-milie de evrei iar pentru acest gest Yad Vashem muzeul israelian al Holocaustului i-a acordat titlul de bdquoDrept icircntre popoarerdquo

Ofițer icircn marina britanică prințul a participat la efortul de război an-tihitlerist și a avut o atitudine critică față de colaboratorii naziști inclusiv față de cei din familia lui Trei dintre surorile prințului s-au căsătorit cu nobili germani care l-au sprijinit pe Hitler Icircn aceeași măsură l-a repudiat pe fostul rege Edward al VIII-lea un-chiul reginei cu simpatii pronaziste

Icircn decursul vieții Filip a participat la evenimente evreiești și proisraeli-ene Ca susținător al prezervării me-diului icircnconjurător el a vorbit de mai multe ori la manifestările organizate de Fondul Național Evreiesc și a spon-sorizat și alte evenimente evreiești Icircn 1994 a fost primul membru al fa-miliei regale britanice care a efectuat o vizită icircn Israel cu prilejul acordării post-mortem a titlului de bdquoDrept icircntre popoarerdquo mamei sale Icircn același timp a vizitat mormacircntul acesteia de pe Muntele Măslinilor și la Yad Vashem a plantat un tei icircn memoria prințesei Alice bdquoHolocaustul a fost cel mai ori-bil eveniment din icircntreaga istorie a evreilor și va rămacircne icircn memoria vi-itoarelor generații De aceea este o atitudine foarte generoasă că aici se evocă și gestul a milioane de oameni care ca și mama mea au icircmpărtășit durerea și suferințele dumneavoastră și au făcut fapte modeste pentru a atenua oroareardquo a spus prințul la Yad Vashem

Liderii evrei din Marea Brita-nie și-au exprimat compasiunea la vestea morții prințului Viața lui Filip bdquos-a desfășurat icircn serviciul public de la participarea lui icircn marina bri-tanică icircn timpul celui de al Doilea Război Mondial la zecile de mii de angajamente pe care le-a icircndeplinit timp de 65 de ani icircn numele famili-ei regalerdquo a declarat Marie van der Zyl președinta Comisiei Deputaților Evrei Britanici La racircndul său Reu-ven Rivlin președintele Israelului și-a exprimat compasiunea pen-tru decesul prințului prin cuvintele tradiționale bdquoFie ca memoria lui să fie binecuvacircntatărdquo (EG)

Irina Marin-Cajal ndash să prețuim folclorul și tradițiile minorității rome

Ziua de 8 aprilie este și Sărbătoa-rea etniei romilor din Romacircnia oca-zie cu care Grupul Parlamentar al Minorităților din Romacircnia icircn partene-riat cu Asociația Partida Romilor Pro-

Europa au organizat la Palatul Par-lamentului o masă rotundă intitulată bdquoRomacircnia patria comună și indivizibi-lă a tuturor cetățenilor săirdquo A fost dis-cutată importanța adoptării Declarației

Camerei Deputaților privind condam-narea antisemitismului discriminării rasismului și xenofobiei pe agenda discuțiilor figuracircnd și creșterea gradu-lui de conștientizare a problemelor cu care se confruntă minoritatea romă din Romacircnia precum și aspecte juridice și culturale legate de viața minorității rome icircn țara noastră

Prezentă la manifestare Irina Marin-Cajal subsecretar de stat la Ministerul Culturii și președinta Comi-siei de Etică și Mediere a Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia a subliniat icircntre altele că bdquoastăzi sun-tem datori a rememora și a evidenția identitatea culturală lingvistică fol-clorul și tradițiile minorităţii rome ndash a doua ca importanță după numărul membrilor săi

Este de notorietate că romii au ex-celat dintotdeauna icircn domeniul artelor muzicale interpretative icircn domeniul meșteșugurilor că au fost și sunt o

prezență constantă icircn racircndul actorilor și că au avut reprezentanți de seamă icircn literatură ndash Ion Budai Deleanu și Ion Barbu (Dan Barbilian) fiind cele mai proeminente numerdquo

Icircn final vorbitoarea a subliniat bdquoexistența unor decalaje economice și sociale care reclamă intensificarea eforturilor autorităților administrației publice centrale și locale pentru in-cluziunea socială a cetăţenilor romi pentru combaterea discriminării urii și intoleranței Icircn această privință Minis-terul Culturii și-a asumat un rol activ icircn promovarea și protejarea identității și diversității culturale icircn protejarea conservarea și dezvoltarea culturii limbii tradițiilor și patrimoniului cultu-ral al minorității romerdquo

Organizatorii i-au decernat Irinei Marin-Cajal o Diplomă de excelență bdquopentru contribuția la promovarea și dezvoltarea culturii și identității minorității rome din Romacircniardquo (AM)

De Iom Hașoah ziua comemorării victimelor Holocaus tului la Kiev a fost inaugurată o nouă sinagogă Ea a fost ridicată lacircngă prăpastia de la Babii Iar acolo unde icircn ajun de Iom Kipur 1941 icircn decurs de două zile naziștii au icircmpușcat peste 33000 de evrei ndash bărbați femei și copii Este o sinago-gă-simbol și va face parte din Centrul

Memorial al Holocaustului Babii Iar Acesta este o inițiativă privată crea-tă icircn 2016 și are menirea de a cule-ge date istorice mărturii și povestiri care pacircnă de curacircnd au fost trecute sub tăcere precum și de a identifica victimele ndash scrie publicația evreiască Allgemeiner care apare icircn SUA

bdquoEste un eveniment semnifica-

tiv deoarece demonstrează anga-jamentul guvernului ucrainean de a recunoaște asasinatul icircn masă de pe teritoriul ucrainean cu atacircția ani icircn urmărdquo a declarat Mark B Levine vicepreședinte executiv al Coaliției Naționale de Sprijin pentru Evreimea Euro-Asiatică Sinagoga face parte dintr-un proiect mai vast de a crea

un complex al credințelor care să in-cludă case de rugăciuni pentru evrei creștini și musulmani deoarece aco-lo au fost executate și persoane din rezistența ucraineană precum și ho-mosexuali romi și handicapați Lacircngă sinagogă se icircnalță de acum o biserică ortodoxă și icircn viitor vor fi construite bi-serici și pentru alte credințe Numărul

total al victimelor de la Babii Iar este de aproximativ 100000 fiind cea mai mare groapă comună din Europa

Sinagoga este singurul monument pentru victimele icircmpușcate ale Ho-locaustului Structura sinagogii este confecționată din bacircrne de lemn de stejar de 100 de ani Plafonul este decorat cu o hartă a cerului icircnstelat care reproduce poziția stelelor la 29 septembrie 1942

Patrick Debois preotul catolic care icircn ultimii 17 ani și-a dedicat viața des-coperirii și identificării gropilor comu-ne ale evreilor asasinați de naziști icircn Europa de Est ocupată a explicat că documentarea și evocarea memori-ei victimelor Holocaustului executate prin icircmpușcare sunt mai importante decacirct oricacircnd bdquoLa Auschwitz sau icircn alte lagăre naziste de exterminare există locuri de vizitat Identificarea victimelor prin icircmpușcare se bazează pe găsirea unor martori oculari care să indice locurile de execuție și gro-pile comune Depunem eforturi să gă-sim dovezi Oamenii doresc să spună adevărul Trebuie să păstrăm gropile comune Fără aceste dovezi numărul negaționiștilor va crește icircn timp ce supraviețuitorii vor muri Dacă nu vom avea dovezi ale crimei nu-i vom pu-tea trage la răspundere pe asasinirdquo a declarat părintele pentru Allgemeiner (EG)

Panedemia de coronavirus a intensificat diferite formehellip

social media ca-racterizate prin

agresivitate și abuzuri verbale Un fe-nomen nou este bdquozoom-bombingrdquo-ul respectiv icircntreruperea unor conferințe organizate de centre comunitare evreiești organizații studențești a unor slujbe din sinagogi Hackerii au plasat simboluri naziste pe aceste platforme Numai icircn SUA au avut loc 200 astfel de evenimente

Grupurile extremiste mai ales de extremă dreapta respectiv suprematiști albi și neonaziști s-au mutat pe darknet care s-a dezvol-tat anul trecut Aici se pot duce fără opreliști campanii antisemite De ace-ea s-au redus manifestările antisemite

de pe social media accesibile și s-au icircnmulțit cele de pe darknet

Oponenții vaccinărilor au pus sem-nul egalității icircntre restricțiile și caranti-na menite să limiteze pandemia și mă-suri ale regimului nazist Lockdown-ul era comparat cu icircncarcerări icircn gheto-uri și lagăre de concentrare iar vac-cinurile cu experimente medicale din lagăre Certificatele de vaccinare erau considerate ca procedurile de selec-tare din lagărele naziste Campania de succes dusă de Israel icircmpotriva Covid și faptul că la conducerea unor firme producătoare de vaccinuri se află evrei au fost folosite la susținerea acuzațiilor că israelienii și evreii vor să profite de pe urma pandemiei

(Urmare din pag 16)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 21

că la anul ne vom putea icircntacirclni cu toții la Ierusalim

Icircn continuare la Templul Coral prim-rabinul Rafael Shaffer și prim- cantorul Emanuel Pusztay au rostit icircn ebraică și romacircnă rugăciunea pentru Statul Israel

La inițiativa Lucianei Friedmann președinta CE Timișoara a fost pre-zentat Centrul Național Shalva din Ie-rusalim un institut unic icircn lume pentru tratarea copiilor și tinerilor cu diferite dizabilități fizice și psihice Un grup de copii reprezentativi a transmis un mesaj special pentru comunitatea evreiască din Romacircnia și a invitat doritorii să facă o vizită la centru de-oarece numai icircn acest fel se poate icircnțelege activitatea ce se desfășoară acolo Un aspect interesant a fost scos icircn evidență de o reprezentantă a grupului și anume efectul benefic al Acordurilor Abraham care au permis stabilirea de legături cu organizații din Emiratele Arabe Unite și Bahrain Un frumos concert a fost apoi prezentat de Shalva Band icircmpreună cu Orches-tra Filarmonică a Israelului iar soliștii uneia dintre melodiile compuse de Simon amp Garfunkel au fost din Emira-tele Arabe Unite

Urări de bdquola mulți ani Israelrdquo au fost transmise de copiii Grădiniței Gan Eden de artistul grafic Sergiu Vasile iar Adrian Gueron directorul JCC a transmis mesaje de felicitare de la fa-milii din Israel

Un cadou muzical deosebit a fost oferit de Silvian Horn vicepreședintele CEB După ce a comunicat celor care urmăreau evenimentul bucuria de a fi icircmpreună de Ziua Israelului el a ară-tat că CEB vrea să le facă o mică sur-priză A fost vorba de un mic program interpretat de Corul Templului Coral iar cireașa de pe tort a fost invitata Carla Mușat care a interpretat cu mă-iestrie bdquoIerușalaim șel Zahavrdquo

Un mesaj formulat din toată inima a fost trimis și de solistul Izhar Cohen cacircștigătorul ediției din 1978 a Euro-visionului Trebuie să fim macircndri că suntem evrei și nu trebuie să ne te-mem de nimeni a spus cacircntărețul El și-a exprimat speranța ca după pan-demie să poată vizita Romacircnia și a interpretat unul dintre cacircntecele sale

Un moment muzical deosebit a fost interpretarea de către Alexandra

Chelu și Florin Chelu Madeva a melo-diei Lech Eli transmisă din frumoasa Sinagogă din Oradea

Evenimentul a luat sfacircrșit cu inter-pretarea imnurilor Romacircniei și Israe-lului de către Carla Mușat și prim-rabi-nul Shraya Kav de la Oradea

Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial după ocuparea Franței de către armata germană au fost crea-te mai multe rețele de rezistență icircn funcție de orientarea politică a mem-brilor lor Una dintre ele comunistă a fost FTP-MOI (Francs-Tireurs et Parti-sans-Main drsquoOeuvre Immigreacutee) mică dar foarte eficientă și care acționa icircn regiunea pariziană a fost creată de Boris Holban (Bruhman) evreu pro-venind din Basarabia scrie publicația franceză JForum Născut la Ataki dar crescut la Cernăuți icircn 1929 a aderat la Partidul Comunist Romacircn regiunea Hotin Pentru acțiunile desfășurate a fost arestat și condamnat la șase ani de icircnchisoare fiind icircnsă amnistiat icircn 1932 A părăsit Romacircnia icircn 1937 cu intenția de a se angaja icircn Brigăzile Internaționale pentru a lupta icircn Spa-nia trecacircnd mai icircntacirci prin Cehoslo-vacia și ajungacircnd icircn vara lui 1938 icircn Franța Datorită hotăracircrii guvernului spaniol din septembrie 1938 de a re-trage Brigăzile Internaționale de pe front a rămas la Paris și icircn 1939 la izbucnirea războiului s-a angajat icircn-tr-un regiment de voluntari străini Făcut prizonier a reușit să evadeze Ajuns la Paris Holban a recrutat lup-tători antifasciști organizacircnd icircn martie

1942 grupul parizian FTP-MOI Acest grup a desfășurat numeroase acțiuni icircmpotriva ocupanților germani pre-cum sabotaje și atacuri icircmpotriva mi-litarilor germani izolați sau icircn grupuri Fiind icircn dezacord cu direcția Partidu-lui Comunist Francez care cerea in-tensificarea acțiunilor Holban a fost demis de la conducerea grupului icircn iulie 1943 fiind icircnlocuit cu Missak Manouchian Holban a apreciat icircn mod justificat că din cauza presiunii poliției rețeaua este pe cale de des-trămare Scurt timp după aceea icircn urma unei trădări rețeaua cade și icircn februarie 1944 membrii și liderul lor sunt executați Icircn decembrie 1943 Holban este rechemat de conducerea FTP El icircl descoperă și-l execută pe trădător Rămacircne conducătorul militar al grupului pacircnă la eliberarea Parisu-lui icircn august 1944 cacircnd a fost numit comandant al Batalionului 5122 for-mat din voluntari străini

După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial la sugestia conducă-torilor Partidului Comunist Francez Holban se icircntoarce icircn Romacircnia unde a fost ridicat la gradul de general și a ocupat diferite funcții icircn armată Icircn 1950 icircn perioada epurărilor a fost demis din armată și trimis ca inginer

icircntr-o fabrică de textile domeniu icircn care a lucrat pacircnă la ieșirea la pensie icircn 1970

Mai tacircrziu revine icircn Franța iar la 8 mai 1994 sub Arcul de Triumf președintele Franccedilois Mitterrand icircl de-corează cu Legiunea de Onoare

EVA GALAMBOS

Boris Holban erou al Rezistenței franceze

Solomon Marcus cinci ani

de la intrarea icircn posteritate

Solomon Marcus de la dispariția căruia au trecut cinci ani face parte dintre oamenii de care se vorbește la prezentul continuu Icircnzestrat deopotri-vă pentru științele exacte și cele uma-niste pe care a știut să le icircmbine icircntr-o simbioză proprie cu o operă recunos-cută icircn plan național și internațional savantul este alături de Grigore Moisil fondator al studiilor interdisciplinare la noi utilizacircnd matematica icircn lingvistică analiză teatrală științe naturale soci-ologie Tot ceea ce a construit a avut ca punct de pornire icircncredințarea că fiecare domeniu de creație include o componentă artistică și una științifică Oferea exemple ilustre icircn acest sens de pildă bdquoEticardquo lui Spinoza bdquoScrierilerdquo lui John Duns Scotus Se sprijinea de asemenea pe ce au făcut anticii Un argument era Pitagora punacircnd bazele muzicii icircn limbaj matematic Semnul icircntrebării baza iudaismului funcționa icircn tot ce citea bdquoIcircndoiala ndash obișnuia să spună ndash mi se pare starea de spirit cea mai productivă și n-aș renunța la ea niciodatărdquo

Mezin icircn familia bdquoCroitorului din Backrdquo ndash cum icircși intitula unul dintre frați scriitorul Marius Mircu una din-tre cele mai bune cărți ale sale Back fiind formula anglicizată pentru Bacă-ul lor natal ndash Solomon Marcus a trăit toate dramele euforiile decepțiile generației sale Era adolescent icircn perioada de emergență a extremei drepte icircn Romacircnia A purtat steaua galbenă a făcut muncă obligatorie a fost dat afară din liceul de stat la scurt timp după examenul de ad-mitere unde intrase printre primii A continuat să icircnvețe la liceul evreiesc din Bacău Nu se limita la ceea ce se preda icircn clasă Era pasionat de Emi-nescu Arghezi Bacovia Baudelaire Rilke Printre dramaturgi preferați erau Ibsen Strindberg Caragiale Cacirct de fertilă a fost atracția s-a vă-zut Icircn vremuri de icircncercare cacircnd evreilor scoși icircn afara legii li se pre-gătea deportarea tacircnărul se rezema pe icircnvățătură moștenire ancestrală de rezistență Pasiunea pentru mate-matică icircnsă prima A avut chiar de suferit din această cauză Discuta despre bdquopartizanii geometriei neeucli-dienerdquo icircmpreună cu cacircțiva colegi pe o bancă icircn parc Era mai-iunie 1944 Frontul antinazist se apropia Agenții Siguranței ndash la pacircndă Au auzit cu-vacircntul bdquopartizanrdquo I-au dus la poliție i-au bătut i-au ținut icircn arest Urmau să fie judecați la Curtea Marțială No-rocul lor lipsa de probe acuzatoare

Imediat după Eliberare icircn fața unei comisii profesorale din icircntrea-ga Moldovă a fost primul pe lista absolvenților de bacalaureat După facultatea de matematică terminată cu brio discipolul lui Miron Niculescu și Grigore Moisil devenit treaptă cu treaptă profesor universitar acade-mician laureat a prestigioase premii a rămas pacircnă la sfacircrșit apropiat de viața culturală a comunității sale

IULIA DELEANU

73 de ani de independență a Israeluluidiversitate pe icircnțelegere re-

ciprocă și experiențe icircmpărtășiterdquo Președintele Israelului și-a exprimat convingerea că numai icircmpreună cu toate comunitățile bdquose va putea com-bate cu succes antisemitismul se va putea icircntări educația evreiască și pro-mova păstrarea memoriei Holocaus-tuluirdquo

Icircn ziua de 15 aprilie președintele Israelului a fost gazda evenimentului bdquoAll Israel from Jerusalemrdquo și a cere-moniei anuale de decorare a 120 de militari desfășurată icircn grădina Pala-tului Prezidențial Cu acest prilej Ri-vlin a apreciat meritele forțelor armate israeliene icircn păstrarea integrității sta-tului evreu și a securității poporului Is-raelului bdquoVă mulțumesc pentru sacri-fiicile voastre pentru profesionalismul vostru pentru exemplul pe care ni-l dați pentru securitatea pe care ne-o oferiți pentru faptul că ne simțim pu-ternici și că putem face față oricărei provocărirdquo

Israelul sărbătorit la BucureștiAmbasada Israelului icircn Romacircnia a

organizat o sărbătorire online a celei de a 73-a aniversări a independenței de stat a Israelului festivitate apreci-ată de participanți după cum a reieșit și din cuvintele calde scrise de aceștia icircn Cartea de Onoare a oaspeților

bdquoStatul Israel sărbătorește 73 de ani de independență de democrație și progresrdquo a spus icircn limba romacircnă ambasadorul David Saranga El a subliniat că icircn aceste decenii Israelul a devenit bdquoun lider global icircn medicină agricultură apărare IT și multe alte-lerdquo iar tehnologiile israeliene ajută oa-menii din toate colțurile lumii

Diplomatul a mai evidențiat că Is-raelul este o țară bdquocu gene multicul-turale printre care și romacircneștirdquo dat fiind că bdquomulți evrei din Romacircnia au contribuit la succesul Statului Israelrdquo iar ei reprezintă azi bdquoo punte vierdquo icircntre cele două țări

Icircn final gazda evenimentului a urat bdquola mulți anirdquo celor 95 milioane de isra-elieni iar romacircnilor le-a mulțumit pen-tru toți acești ani de prietenie Amintim

că Romacircnia a fost singura țară din es-tul Europei care nu a icircntrerupt relațiile diplomatice cu Israelul icircn 1967

Cei care au luat parte la eveni-mentul virtual organizat de Ambasada Israelului la București au putut urmări scurte filme despre dezvoltarea Israe-lului grija autorităților pentru cetățeni inclusiv pentru copii și pentru bătracircni O mare plăcere a fost și secțiunea dedicată gastronomiei israeliene pre-cum și invitația la un scurt moment muzical

JCC FCER CEB și JDC au mar-cat online printr-o inițiativă comună cea de a 73-a a aniversare a Israelu-lui Participarea a fost masivă eveni-mentul fiind urmărit pe Zoom de 100 de persoane alte 100 conectacircndu-se pe Facebook

Ery Pervulescu responsabil cu programele naționale ale JDC și-a exprimat regretul că și icircn acest an tre-buie să ne icircntacirclnim online din cauza pandemiei dar și speranța că anul vi-itor vom putea sărbători prin prezența fizică aniversarea Israelului modern

Deputatul Silviu Vexler preșe-dintele FCER a fost purtătorul unei vești bune respectiv că icircncepacircnd cu 23 mai persoanele vaccinate vor putea călători icircn Israel care a reușit să cacircștige bătălia cu boala De peste un an el este dezamăgit că nu poate pleca icircn Israel nici oficial nici ca să-și viziteze familia sau prietenii dar acum situația se va schimba Citacircnd cuvintele lui Shimon Peres vorbitorul a afirmat că trebuie să ne păstrăm speranța să fim optimiști Modelul de speranță și curaj al Israelului trebuie să devină un simbol o lumină care să ne indice drumul a spus președintele Federației

ES Amir Sagron viceambasado-rul Statului Israel a arătat că cele opt zile de rememorare care se finalizea-ză cu Ziua Israelului reflectă puterea actuală a patriei ancestrale De-a lun-gul istoriei evreii s-au confruntat cu multe obstacole pentru a supraviețui dar au reușit să depășească toate icircncercările Astăzi suntem macircndri de statul modern Israel și de realizările sale și vom face totul să-l apărăm Amir Sagron și-a exprimat speranța

(Urmare din pag 1)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

Dar este doar o decla ra -

ție Mult mai impor tantă ar fi aplicarea legilor existente de combatere a anti-semitismului xenofobiei intoleranței urii de rasă

Dl deputat Silviu Vexler a luptat și luptă permanent cu manifestările de antisemitism Dar el este un singur om

Este comod să spunem bdquoE trea-ba lui să rezolve de aia e deputat și președinterdquo

Dar ar fi o groaznică greșeală Fi-ecare dintre noi trebuie să icircși aducă o contribuție icircn această luptă

Evrei și neevrei Pentru că evreii sunt doar cea

mai bdquotradiționalărdquo țintă a extremiștilor Icircnsă istoria ne arată că foarte curacircnd

intoleranța xenofobia atacurile se extind către toți cei care sunt altfel Toți cei care nu aderă la ideologia extremiștilor devin suspecți și drept urmare ținte

Ținte mai icircntacirci ale atacurilor ver-bale apoi

Lucrurile trebuie oprite acum icircna-inte de a degenera

Și icircn astfel de situații nu pot exista abți neri Pentru că fiecare abținere este de fapt un sprijin pen-tru extremiști

Ovidiu Victor Ganţ deputatSperăm ca justiția să-și facă trea-

ba Legi avem trebuie doar aplicate Asta dacă pretindem că suntem stat de drept

Declarație privind unele manifestări cu caracter antisemithellip(Urmare din pag 3)

Marșul celor Vii dedicat anul acesta și salvatorilor de vieți din spitale

Iom Hașoah icircn Israel și icircn Romacircniaasupra lucrării Ceilalți Schin-

dleri a lui Agnes Grunwald-Spier a cărei temă o constituie oamenii care au salvat evrei icircn timpul Holocaus-tului A fost difuzat și un interviu cu autoarea care a povestit despre tatăl ei deportat și supraviețuitor După război nu a mai vrut copii spunacircnd că bdquoaceasta nu este o lume icircn care să dai viață unui copilrdquo Tatăl ei s-a sinu-

cis cacircnd autoarea avea zece ani

Andrei Klein năs-cut icircn trenul care o ducea pe mama lui icircn Transnistria a vorbit despre solidaritatea de-por taților fără ajutorul cărora el nu ar fi putut

fi adus pe lume Vorbitorul a subliniat importanța educării tinerelor generații care din neștiință neagă Holocaustul

Dr Gelu Duminică sociolog a afirmat că pentru el Holocaustul icircn-seamnă și deportarea icircn Transnis-tria a rudelor lui bdquoAm senzația că nu

ne-am icircnvățat lecția Mă tem pentru ceea ce ar putea păți copiii noștri din partea celor care injectează ura Este incalificabil ata-cul la adresa Teatrului Evreiesc de Stat și a Maiei Morgenstern Di-versitatea este foarte frumoasă oa-menii sunt egali aici și icircn cerurirdquo

Aflat la Memorialul Holocaustului din cen-trul Bucureștiului regi-zorul David Schwartz a transmis un apel la solidaritate și prezență civică evocacircndu-l pe pastorul luteran Mar-tin Niemoumlller unul

dintre reprezentanții Rezistenței ger mane

De la Universitatea Națională de Muzică din Capitală violonistul Dan Schor și pianista Cristina Popescu Stănești au interpretat melodia Abo-deh de Ernest Bloch

(Urmare din pag 5)

BERESHIT a treia ediție onlineprezintă atacirct proză cacirct și

piese muzicale El a amintit marele succes al bdquoScripcarului pe acoperișrdquo jucat pe scena teatrului idiș bdquoNimeni nu credea că vom reuși după reali-zarea filmului dar piesa a fost jucată timp de doi ani numai la New York și apoi icircn turnee icircn America și Europardquo a spus Mlotek

Traducerea a fost realizată de Lu-ciana Friedmann

Respectul față de ființa umanăLibertatea icircnseamnă respectarea

Ordinii ndash Seder Icircnseamnă schimba-rea mentalității de sclav care se pro-duce mai greu dovadă ndash derapajele din peregrinarea icircn pustiu regretul pentru fosta stabilitate recăderea icircn idolatrie Au fost principalele teme din intervenția directorului JCC-Iași Albert Lozneanu icircntr-una dintre se-siunile Limmud Există și azi forme de sclavie copii exploatați sexual căsătorii forțate răpiri etc Condiția esențială a libertății este respectul față de ființa umană Libertatea presu-pune combaterea falsurilor care incită la antisemitism ieri și azi Invitații săi au fost rabinul yehoshua Aharono-vitch și Filip Petraru Primul a sub-liniat că noi celebrăm Binele de Ha-nuca ndash miracolul uleiului luminacircnd opt zile icircn loc de una nu oștenii căzuți din armata lui Antiohus al IV-lea de Purim ndash salvarea evreilor din Imperiul Babi-lonian nu moartea lui Haman de Pe-sah ndash trecerea Mării Roșii nu icircnecul ostașilor egipteni Filip Petraru a con-siderat exodul un bdquoelement esențial al iudaismuluirdquo amintit zilnic la Șaharit Exodul ar fi trebuit să dureze doi ani Din cauza greșelilor făcute de poporul evreu a fost prelungit cu icircncă 38

Complexitatea vieții comunitareAcesta a fost subiectul uneia din-

tre conferințele sesiunii Limmud susținută de Felix Koppelmann președintele comunității evreilor din Oradea și de Robert Schorr director al JCC Oradea După aprecierile fă-cute legate de Bereshit președintele a vorbit despre modalitățile icircn care comunitatea a reușit să depășească dificultățile create de pandemia de coronavirus Astfel a arătat el viața evreiască se desfășoară icircn continua-re s-a asigurat minianul există rabin funcționează cantina cașer se mani-festă preocupare față de cimitire Par-tea complicată este viața socială care icircn condițiile actuale se desfășoară cu dificultate Dar chiar și așa comuni-tatea are grijă de membrii ei depune eforturi pentru icircmbunătățirea calității vieții lor Președintele Koppelmann a oferit ajutorul comunității orădene tu-turor celor icircn nevoie

Adrian Gueron directorul JCC București a organizat secțiunea

Limmud intitulată bdquoLa distanță dar icircmpreună ndash provocări și oportunități comunitare icircn perioada pandemieirdquo iar Luciana Friedmann președinta comunității timișorene pe cea denu-mită bdquoIudaismul și catastrofele ndash cum privim pandemiardquo

bdquoȘcoala de teatru din Romacircnia a fost și este excelentărdquo

Invitată specială a acestei ediții Bereshit a fost bdquomarea doamnă a tea-trului israelianrdquo Lia Koumlnig după cum a prezentat-o Robert Schorr direc-tor al Departamentului Cultură Isto-rie Artă și Media al FCER și al JCC Oradea Legăturile sale cu teatrul idiș din Romacircnia sunt moștenire de fami-lie Tatăl ei actor icircn trupa din Vilna a fost de multe ori icircn Romacircnia Icircntr-un spectacol de revistă cu textul scris de Ion Pribeagu și jucat la teatrul idiș din Capitală mama Liei Dina Koumlnig a in-terpretat o poezie dedicată fiicei sale Mamă și fiică s-au născut la Lodz Icircn 1939 cacircnd naziștii au ocupat Polonia se aflau icircn turneu la Cernăuți Dina a fost angajată la Teatrul Evreiesc din Chișinău Icircn 1941 trupa a fost eva-cuată icircn Uzbekistan După război Dina și Lia au revenit la București Vi-itorul ei soț Herman Stolper regizor și scriitor idiș a convins-o să vină la o audiție pentru angajare la TES Avea 17 ani bdquoMama a spus laquoAre acel ceva care o să umple ultimul racircnd din salăraquo Am urmat școala de artă dramatică din București care a fost și este ex-celentă Toți colegii care au icircnvățat teatru icircn Romacircnia sunt apreciați La TES am lucrat cu regizori foarte buni Mauriciu Secler Ginel Teodorescu Lui Ginel icirci mulțumesc și acum Am avut norocul să joc cu Sevilla Pastor Mano Rippel mămica mea Dina Icircn 1961 icircmpreună cu soțul meu am ple-cat icircn Israel acțiune foarte curajoasă fiindcă nu cunoșteam limba Am in-trat icircn Ulpan ca s-o icircnvățăm Am fost angajați la Habima Icircn 1962-1963 am fost cunoscută și recunoscută Am avut o carieră frumoasă care ndash sla-vă Domnului ndash continuă laquoCe bine că exiștiraquo icircmi spun azi oamenii pe stradărdquo

bdquoEste o onoare să o avem printre noi pe marea doamnă a teatrului is-raelian a spus Israel Sabag Lia Kouml-nig este laureată a Premiului Israel și a multor alte premii Știe șase limbi Imediat după război a lucrat cu Joint-ul din Romacircniardquo

Invitată de Ery Pervulescu să vină icircn turneu icircn Romacircnia Lia Koumlnig a mărturisit că-și dorește să trecem cu bine de pandemie și să dea curs invitației

Mulțumirile coordonatorului pen-tru toți participanții ndash profesori tra-ducători moderatori președinți de comunități directori JCC ndash au icircncheiat evenimentul

(Urmare din pag 6)

Irving Layton ndash de la Tacircrgu-Neamțhellipsistematică și ipocrizia mon-

struoasă a regimurilor totalitare al omului care condamnă perversiunile și ipocriziile bdquoburghezilor și imperialiștilor europenirdquo Desigur inițial critica li-terară oficială nu a acceptat ușor o asemenea viziune dar notorietatea lui Irving Layton susținută de noi-le generații de scriitori l-a impus pe poetul născut la Tacircrgu-Neamț pacircnă la includerea (de două ori) pe bdquolista scurtărdquo a Premiului Nobel pentru lite-ratură din anii 1982 și 1983

Icircn Romacircnia poetul canadian e puțin cunoscut Pe de o parte datorită relației sale de prietenie cu Leonard

Cohen (din vremea cacircnd acesta i-a fost student la Univ McGill) Iar pe de altă parte din antologia Poeți canadi-eni contemporani (de limbă engleză) icircntocmită și tradusă de Ion Caraion unde figurează cu 20 de texte (Edit Albatros București 1978 col bdquoCele mai frumoase poeziirdquo nr 164) Atacirct căci nu avem pacircnă acum o antologie de autor icircn limba romacircnă

Irving Layton a decedat icircn 4 ianua-rie 2006 (la Montreacuteal) cenușa lui fiind icircmprăștiată icircn mod bdquoanonimrdquo icircn jurul unui copac (neidentificat) conform unei cerințe testamentare Doar ope-ra i-a rămas icircn bibliotecile din toată lumea ca o referință majoră

(Urmare din pag 15)

doctorului An-thony Fauci

consilier pe probleme medicale al președintelui american Joe Biden și al fostului președinte Donald Trump și conducător al strategiei de combatere a pandemiei de coronavirus icircn Statele Unite ale Americii

bdquoBinele și răul există icircn același timp icircn jurul nostru iar noi suntem liberi să alegem o cale sau alta Cred că arta de a vindeca pe cel icircn suferință s-a născut din bunătate Același funda-ment cred că vă ghidează și pe voi toți cei care vă amintiți și duceți mai departe vocile celor care au pierit icircn Holocaustrdquo a spus dr Anthony Fauci icircn timpul ceremoniei

Mesaje din Romacircnia pentru Marșul celor Vii

Icircn calitate de reprezen-tant oficial icircn Romacircnia al Inter-national March of the Living Fundația Magna cum Laude- Reut ndash Complexul Educațional Lau-de-Reut participă anual la Marșul celor Vii icircntre Auschwitz și Birke-nau un program educativ anual care aduce peste 20000 de persoane din icircntreaga lume la lagărele nazis-te din Polonia ca să studieze isto-ria Holocaustului și să icircnțeleagă ră-dăcinile prejudecăților intoleranței

și urii o adevărată lecție de istorie pe viu Tradiția March of the Living este de a insera mesaje de aducere aminte și compasiune pe plăcuțe de lemn plasate pe linia de cale ferată care aducea trenurile morții toate aceste plăcuțe fiind apoi colectate de organizatori și păstrate icircntr-o mare arhivă Participanții din anii anteriori au putut să facă acest lu-cru icircn fața infamei porți a lagărului Auschwitz-Birkenau iar acum avem la dispoziție site-ul comemorativ httpsnevermeansnevercom

ES David Saranga ambasador al Statului Israel icircn Romacircnia s-a alăturat celor 155 de romacircni printre care numeroși elevi Laude-Reut care s-au icircnscris să participe icircn acest an la March of the Living prin transmi-terea de mesaje de solidaritate cu victimele Holocaustului icircn scopul conștientizării pericolului creat de ori-ce formă de extremism antisemitism xenofobie violență cu care societatea actuală se confruntă

Tova Ben Nun-Cherbis președinte-fondator al Fundației Magna cum Lau de-Reut ndash Complexul Educațional Lau de-Reut a scos icircn evidență da-toria individuală de icircnvățare a istoriei și a lecțiilor trecutului pentru prote-jarea viitorului subliniind necesita-tea de a sădi valorile toleranței și multiculturalității

(Urmare din pag 4)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna mai

Ury Benador (Simon Schmidt) ndash scri-itor Născut la Milișăuți Bucovina 1 mai 1895 Romane referitoare la viața evre-iască din Romacircnia Decedat la București 1971

Vladimir (Jean) Colin ndash scriitor Năs-cut la București 1 mai 1921 Basme unele inspirate din folclorul evreiesc și povestiri science-fiction Decedat la București 1991

Theodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash scri-itor și om politic Născut la Budapesta 2 mai 1860 A propus icircntemeierea statului evreu și a convocat primul congres sionist Basel 1897 Decedat la Viena 1904

Golda Meir (Mabovich-Meyerson) ndash om politic israelian Născută la Kiev 3 mai 1898 emigrată icircn SUA1905 și icircn Pales-tina 1921 Prim-ministru al Israelului 17 mai 1969 - 3 iunie 1974 Decedată la Ieru-salim 1978

yehuda Amichai ndash poet israelian Năs-cut la Wuumlrzburg Germania 3 mai 1924 emigrat icircn Palestina1935 Decedat icircn Is-rael 2000

Amos Oz (Klausner) ndash scriitor israelian Născut la Ierusalim 4 mai 1939 Romane și eseuri traduse icircn 45 de limbi inclusiv icircn limba romacircnă Decedat la Tel Aviv 2018

Idel Ianchelevici ndash sculptor și dese-nator Născut la Leova Basarabia 5 mai 1909 stabilit icircn Franța Lucrări remarca-te prin expresivitate Decedat la Maison- Laffitte Franța 1994

Sigmund (Sigismund Schlomo) Freud ndash psihiatru Născut la Pribor Cehia 6 mai 1856 Părintele psihanalizei Refugiat la Londra unde a decedat 1939

Rose Auslander (Rose-Beatrice Scherzer) ndash poetă de limba germană Năs-cută la Cernăuți 11 mai 1901 Decedată la Duumlsseldorf 1988

yaacov Agam (Gipstein) ndash sculptor Născut la Rishon LeZion 11 mai 1928 sta-bilit la Paris 1951 Printre lucrări bdquoFoc și apărdquo (facircntacircna din Piața Dizengoff Tel Aviv)

Moshe Dayan ndash general și om politic Născut icircn kibuțul Degania Alef 20 mai 1915 Ministru al apărării și ministru de externe al Israelului Decedat la Tel Aviv 1981

Abraham Geiger ndash rabin și cercetător icircn studiile iudaice Născut la Frankfurt-am-Main 24 mai 1810 Promotor al reformis-mului religios iudaic Decedat la Berlin 1874

Joseph (Iosif Alexandrovici) Brodsky ndash poet Născut la Leningrad 24 mai 1940 stabilit icircn SUA 1972 Premiul Nobel pen-tru literatură 1987 Decedat la New York 1996

Bob Dylan (Robert Allen Zimmerman) ndash cacircntăreț și poet Născut la Duluth Min-nesota 24 mai 1941 Premiul Nobel pentru literatură 2016

Max Brod ndash scriitor de limbă germană Născut la Praga 27 mai 1884 A publi-cat 83 de romane și volume de povestiri Emigrat icircn Palestina 1939 decedat la Tel Aviv1968

Henry (Heinz Alfred) Kissinger ndash diplo-mat și om politic Născut la Fuumlrth Germania 27 mai 1923 emigrat icircn SUA 1938 Ministru de externe al SUA 2011969 ndash 2011977 Premiul Nobel pentru pace 1973

Evrei decedați icircn luna maiPaul Celan (Antschel) ndash poet de limbă

germană Născut la Cernăuți 1920 stabilit la Paris 1947 Poeme pe tema Holocaus-tului S-a sinucis la Paris 1 mai 1970

Giacomo Meyerbeer (Jacob Liebmann Beer) ndash compozitor Născut la Berlin 1791 Combină stilul de orchestră german cu muzica vocală italiană Decedat la Paris 2 mai 1864

Michael Friedman ndash scriitor poet edi-tor Născut la New York 1960 Decedat la Denver Colorado 5 mai 2020

Moses (David Moișe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 1912 Șef-rabin al evrei-lor din Romacircnia1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 Decedat la București 6 mai 1994 icircnmormacircntat la Ierusalim

Mordechai Anielewicz ndash lider al grupu-lui bdquoZydowska Organizacja Bojowardquo Năs-cut la Wyszkow1919 A condus răscoala ghetoului din Varșovia Ucis icircn timpul răs-coalei 8 mai 1943

Uri Zvi Grinberg ndash poet idiș-ebraic Născut la Bialikamin Galiția 1896 stabilit icircn Palestina 1923 Premiul Israel pentru poezie 1957 Decedat la Ramat Gan 8 mai 1981

Nelly (Leonie) Sachs ndash poetă Născută la Berlin 1891 refugiată icircn Suedia 1940 Poezii și piese de teatru pe tema Holocaus-tului Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedată la Stockholm 12 mai 1970

Sholem Aleichem (Solomon Naumovi-ci Rabinovici) ndash scriitor idiș Născut la Pe-reyaslav 1859 stabilit la New York 1914 Romane și povestiri traduse și icircn romacircnă Decedat la New York 13 mai 1916

Alexandru Sever (Solomon Silberman) ndash scriitor Născut la Moinești 1921 Poves-tiri și romane referitoare la viața evreilor din Romacircnia Stabilit icircn Israel 1990 decedat la Beer Sheva 13 mai 2010

Hans Herman Cohen ndash microbiolog a lucrat la dezvoltarea vaccinului antipolio membru al Academiei Olandeze de Științe Născut la Groningen 1923 Decedat la Bosch en Duin Olanda 14 mai 2020

Herman Wouk ndash scriitor Născut la Bronx NY 1915 Romane istorice unele pe teme iudaice Decedat la Palm Springs CA 17 mai 2019

Gustav Mahler ndash compozitor Născut la Kaliste Cehia 1860 Punte icircntre tradiția austro-germană și modernism Decedat la Viena 18 mai 1911

Jacob (Yakov) Fichman ndash poet ebraic Născut la Bălți Basarabia 1881 emigrat icircn Palestina 1919 Premiul Israel pentru literatură 1957 Decedat icircn Israel 18 mai 1958

Bernard Lewis ndash istoric Născut la Londra 1916 stabilit icircn SUA Specialist icircn istoria Orientului Mijlociu Decedat la Voor-hees Township NJ 19 mai 2018 icircnmor-macircntat la Tel Aviv

Baal Shem Tov (Rabi Yisroel ben Eli-ezer) ndash icircntemeietorul hasidismului Născut la Okopy 1698 cacircnd fortăreața era ane-xată Moldovei Decedat la Medzhybizh Ucraina 6 Sivan 5520 (22 mai 1760)

Philip (Milton) Roth ndash scriitor Născut la Newark NJ 1933 Romane pe teme iu-daice Decedat la New York 22 mai 2018

Sydney (Irwin) Pollack ndash regizor și pro-ducător de filme Născut la Lafayette Indi-ana SUA 1934 44 de filme produse și 21 regizate Decedat la Pacific Palisades 26 mai 2008

Joseph Roth ndash scriitor și jurnalist Năs-cut la Brody Galiția 1894 Romane și re-portaje privitoare la problematica evreimii contemporane Decedat la Paris 27 mai 1939

Aharon Razin ndash biochimist Născut la Tel Aviv 1935 Premiul Israel pentru biochi-mie 2004 membru al Academiei Israelie-ne de Științe 2008 Decedat icircn Israel 27 mai 2019

Ilya Prigogine ndash chimist Născut la Moscova 1917 emigrat icircn Belgia 1929 Premiul Nobel pentru chimie 1977 Dece-dat la Bruxelles 28 mai 2003

Ephraim Katzir (Katchalski) ndash bio-fizician și om politic Născut la Kiev 16 mai 1916 imigrat icircn Palestina 1925 Președinte al Israelului 1973-1978 Dece-dat la Rehovot 30 mai 2009

Max Blecher ndash scriitor Născut la Botoșani 1909 Reprezentant al literaturii autenticității prezintă suferința bolnavului Decedat la Roman 31 mai 1938

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Cu adacircnc regret ne luăm rămas bun de la FUumlLOumlP DEZIDERIU (17091928 - 27032021)

Născut la Ariniș jud Maramureș supraviețuitor al lagărelor de concentrare nelipsit de la serviciul religios de-a lungul vieții a fost icircn mod constant un membru activ al comunității noastre Odihneas-că-se icircn pace

Comunitatea Evreilor din Baia Mare

Ștefan Iureș zl 90 de ani de la naștere

Versatil și prolific Ștefan Iureș zl ar fi icircmplinit icircn această pri-măvară 90 de ani A debutat editorial devreme icircn 1953 Cunos-cut icircndeobște ca poet a reușit să se afirme deopotrivă icircn pro-ză dramaturgie literatură pentru copii eseistică L-au interesat din adolescență pacircnă icircn ultimii săi ani istoria antropologia sociologia politologia Aceasta din urmă ndash din unghiul unui filozof sui generis al istoriei Păstra icircn Pantheonul său lăuntric numele a trei oameni po-litici trăind icircn veacuri și țări diferite confruntați cu probleme diferite care au avut forța de a modela istoria plătind cu viața pentru asta Henric al IV-lea al Franței Abraham Lincoln Yitzhak Rabin Era un contemplator al trecutului mai depărtat sau mai apropiat din per-spectiva contemporaneității

Ieșean de baștină ajunge din copilărie la București Era icircn clasa a treia primară cacircnd a fost proclamat statul național-legionar Icircn timpul unei ore de curs ușa a fost dată de perete Un ins icircn cămașă verde și centură cu diagonală obligă secretara școlii să citească cinci nume de elevi Cei strigați trebuiau să-și stracircngă lucrurile și să părăsească clasa Erau evrei La școlile evreiești unde a continuat să icircnvețe bdquoIacob și Carolina Loumlbelrdquo mai tacircrziu - Liceul bdquoCultura Brdquo care avea să poarte ulterior numele lui Mihail Sebastian a avut șansa să aibă dascăli de primă macircnă Printre ei ndash rabinul dr Meir Beck absolvent al Seminarului Rabinic și al Universității din Breslau unde l-a avut profesor pe renumitul istoric Heinrich Graetz și profesorul de isto-rie Max Jaumlger inoculacircndu-i pasiunea pentru acest obiect de studiu Chiar dacă nu i-a devenit icircndeletnicire i-a nutrit opera

Numitor comun pentru mulți dintre intelectualii evrei romacircni afirmați icircn anii imediat postbelici poezia timpurie se resimte de retorica bdquoco-menzii socialerdquo pentru ca odată cu bdquomica primăvară bucureșteanărdquo să parcurgă evolutiv etape ale căutărilor de sine de la bdquoNumai un flautrdquo volum de sonete apărut icircn 1966 la bdquoMacirchnitul meu centaurrdquo publicat icircn 1981 Centaurul laitmotiv pentru icircntreaga sa creație de maturitate este metaforă a stărilor tensionale necicatrizate stimula-tive icircnsă sub raport creator cum se străvede icircntr-un vers cu ecouri brahmsiene bdquoCi vine-un ceas o vacircrstă sau o oră Flămacircnde de un clasic echilibru De armonia ritmului egalrdquo (bdquoRacursiurdquo)

Prezent multă vreme icircn presa culturală Ștefan Iureș zl icircși icircn-dreaptă atenția după rsquo90 spre lumea editorială După Casa Edito-rială bdquoSapiensrdquo unde activează timp de un an 1991-1992 se anga-jează la Editura Hasefer icircn 2002 După ce directorul acesteia Sandu Singer zl se pensionează icirci preia conducerea pacircnă icircn 2011 cacircnd se hotărăște să se dedice numai proiectelor literare personale brusc icircntrerupte de stingerea din viață IULIA DELEANU

Comunitatea Evreilor din Roman anunță cu durere icircncetarea din viață la 8 martie 2021 (24 Adar 5781) după o lungă și grea suferință a secretarului (contabil) SEGAL NORBERT icircn vacircrstă de 80 de ani bun profesionist muncitor modest

Fie-i memoria binecuvacircntată

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București ACS FRIMA (Cimitirul Giurgiului) MARINESCU GHIZELA (Cimitirul Giurgiului) MAIER LETITIEA (Cimitirul Giurgiului) LOVI DOINA (Cimitirul Sefard)

Salvatoarea olandeză a 600 de copii evrei

Betty Goudsmit-Oudkerk o evreică olandeză care a contribuit la salvarea de la deportare a 600 de copii evrei a murit recent la Am-sterdam icircn vacircrstă de 96 de ani Ea era ultima supraviețuitoare a unei mici echipe de salvatori care au reușit să-i scoată pe copiii evrei aflați icircntr-o clădire din apropierea lagărului de concentrare Hollandsche Schouwburg

Goudsmit-Oudkerk pe atunci icircn vacircrstă de 17 ani a primit permi-siunea să aibă grijă de copiii icircnchiși Icircmpreună cu Walter Suskind di-rectorul lagărului Hollandsche Schouwburg ea a reușit să-i transfere și să-i ascundă pe copii la un seminar protestant

Decenii de-a racircndul Betty a refuzat să icircmpărtășească publicului rolul ei icircn operațiunea de salvare Icircn urmă cu cacircțiva ani la rugă-mintea celor cinci copii ai ei a acceptat totuși să stea de vorbă cu cei care au scris pe baza discuției cu ea o carte despre faptele de atunci Intitulat Betty icircngrijitoarea din Rezistență a unor copii evrei volumul icircn limba olandeză a apărut icircn 2016 cacircnd Goudsmit-Oudkerk a primit din partea Brsquonai Brsquorith distincția bdquoEvrei care au salvat evreirdquo

La ora actuală fostul seminar și spațiul lagărului de concentrare Hollandsche Schouwburg fac parte din Cartierul Cultural Evreiesc din Amsterdam Icircn 2021 icircn clădirea care a adăpostit seminarul se va deschide un Muzeu al Holocaustului (EG)

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 582-583 (1382-1383) ndash 1 - 30 Aprilie 2021

te ale istoriei Revoluția anticomunistă din Ungaria din 1956 și epoca de libertate de după 1989 surprinsă icircn momentul faimoasei eclipse de soare din 1999 Icircn fine Aici Radio Eros e un roman mai degrabă experimental imaginacircnd o experiență neobișnuită icircn zilele premergătoare declanșării celui de-al Doilea Război Mondial un post de radio destinat discutării probleme-lor icircn dragoste ale ascultătorilor

Icircn concepția lui Alexander Haus-vater scrisul nu are doar menirea de a destinde ci și pe aceea de a pro-voca un catharsis o descătușare a cititorului și nu icircn ultimul racircnd de a-i

Ca să parafra-zez o celebră vor-bă de spirit pan-demia nu a fost cauza ci prilejul ca Alexander Haus-vater ndash una dintre personalitățile de anvergură ale tea-trului romacircnesc și universal ndash să dea fracircu liber apetitului său pentru litera-tură Deja afirmat

cu volumul de povestiri memorialisti-ce Ce dacă (2017) ndash despre care am scris la timpul cuvenit chiar icircn rubrica de față ndash scriitorul a izbucnit acum pur și simplu publicacircnd deodată nu mai puțin de trei cărți

Este vorba despre romanele intitu-late Dor călător Penumbra și Aici Ra-dio Eros apariții cu atacirct mai remarca-bile cu cacirct dincolo de personalitatea autorului (deci de un anume stil) icircntre

ele nu există legături Fiecare narează o poveste aparte cu personaje dis-tincte localizată altundeva și plasată icircntr-un alt interval de timp Fiecare explorează o altă gamă de sentimen-te de trăiri umane cu o remarcabilă știință a diferențierii bdquovocilorrdquo persona-jelor a adaptării la condiția lor Toa-te icircmpreună probează remarcabila vocație scriitoricească a marelui re-gizor și creator de teatru polivalența artistică a unui spirit tacircnăr pentru care cultura este un mod de existență nu o simplă dexteritate Nu icircn ultimul racircnd este admirabil controlul artistic al lim-bajului mai ales al cuiva care a făcut Alia la numai 10 ani și pacircnă icircn 1989 practic nu a mai avut ocazia exersării limbii literare icircn contexte culturale

Dor călător este un roman necom-plezent (dar și eliberat de clișeele pro-zei mai vechi) al relației frumoase și dificile dintre tată și fiu Icircn Penumbra se intersectează două povești de dra-goste și pe fundalul lor două momen-

De trei ori HausvaterRealitatea

cărţii

Democrația uriiExercitarea puterii politice de către popor adi-

că democrația sau bdquolibertate egalitate fraternita-terdquo sunt azi idei răstălmăcite printr-un transfer de la drepturi la obligații Așa de pildă unii au ajuns să considere că egalitate icircn drepturi icircnseamnă nu că fiecare este obligat să icirci respecte libertatea celuilalt ci că orice om este icircndreptățit să urască pe cine vrea el Iar libera asociere icircți permite să te alături unui grup care icirci detestă pe aceiași mem-bri ai societății ca și tine Și așa devenim nu egali icircn drepturi ci egali icircn ură

Desigur o serie de politicieni din mai toate țările poartă vina pentru că alegătorii lor au ajuns să se diferențieze de restul electoratului doar prin respingerea unor valori contrare colectivității Și asta pentru că anarhia și ura sunt mai lesne de bdquodistribuitrdquo icircn societate icircn detrimentul unei reale libertăți chiar și decacirct pacircinea și distracțiile care costă incomparabil mai mult

Fără doar și poate pandemia și-a adus obolul la instaurarea icircn SUA și Europa (dar nu numai) a unei stări de intoleranță față de aproapele nostru icircn locul iubirii ce i-am datora-o acestuia conform preceptelor tuturor marilor religii monoteiste Dar a da vina numai pe SARS-CoV-2 ar icircnsemna să căutăm cea mai facilă explicație pentru situația icircn care ne găsim dat fiind că virusul s-a instalat după ce societățile fuseseră deja contaminate de un naționalism de multe ori violent

Și pentru răspacircndirea naționalismului și a intransigenței e nevoie de un focar ca și icircn cazul transformării unor maladii contagioase icircn epide-mii Focar pe care icircl constituie fie un partid politic fie o masă de oameni nemulțumiți și manipulați de un politician care icircși simte funia aproape de par (ca icircn cazul atacării Capitoliului de către susținătorii lui Trump) fie o figură publică apropi-ată de anumite grupuri sociale

Să le luăm pe racircnd Naționalismul și antisemitis-mul și-au făcut simțită prezența icircn Romacircnia cu mult icircnainte ca Alianța Unității Romacircnilor să fi intrat icircn Parlament dovadă că icircnmulțirea manifestărilor an-tisemite de genul vandalizării Cimitirului din Huși a celui de pe Șos Giurgiului din București a Casei Memoriale Elie Wiesel din Sighetu Marmației etc i-a făcut pe membrii Parlamentului Romacircniei să accep-te icircn 2018 că Legea pentru prevenirea și combate-rea antisemitismului devenise o necesitate și să o voteze Dar pătrunderea AUR icircn Legislativ a făcut ca aceste manifestări să se amplifice și să se acuti-zeze ca icircn cazul amenințării actriței Maia Morgen-stern și a familiei sale cu moartea și violul precum și a Teatrului Evreiesc cu distrugerea prin incendiere

E drept icircn democrație e egalitate așa că și un-gurii și romii au avut partea lor de amenințări tot cu moartea bdquoMoarte lui Csaba Asztalos și CNCD După Ceaușescu cu voirdquo ndash stătea scris pe un pa-nou al stației de autobuz din Piața Revoluției Icircn apropiere pe Calea Floreasca un alt panou van-dalizat icircndemna la bdquoRevoluție antițigăneascărdquo Fără icircndoială nici Klaus Iohannis nici Raed Ara-fat nu sunt exemple de perfecțiune dar una e să icirci critici pentru eventualele lor greșeli alta e să icirci icircn-fierezi pentru că nu sunt romacircni făcacircndu-l pe unul nazist și invitacircndu-l pe celălalt să nu ne mai spună ce să facem de Paști pentru că e musulman

Și pentru că tot am comparat răspacircndirea naționalismului și a antisemitismului cu conta-minarea virală pornind dintr-un focar să arătăm că Ion Cristoiu celebrul tată spiritual al găinii care naște puii vii și-a exprimat pe canalul său de You Tube o serie de idei care pot fi regăsite icircn afirmațiile copreședinților AUR George Simi-on și Claudiu Tacircrziu Toți trei susțin (paternitatea ideii e greu de stabilit) că Declarația Camerei Deputaților pe tema manifestărilor antisemite a fost inutilă deoarece bdquonu există problema antise-mitismului icircn Romacircniardquo Și Claudiu Tacircrziu și Ion Cristoiu afirmă că respectivul vot al deputaților a fost doar o tentativă de deturnare a atenției de la problemele reale ale societății romacircnești iar Cris-toiu vede chiar o bdquodiversiunerdquo icircn abordarea pro-blemei antisemitismului pusă la cale de Iohannis Cicircțu Eduard Hellvig și Maia Morgenstern

Merită subliniat faptul că tot apăsacircnd pe peda-la naționalismului AUR susține pe pagina sa de Facebook că președintele bdquoIohannis are comandă externărdquo icircn ceea ce face Dar nici ei nu au exclu-sivitate asupra ideii Să ne amintim că și deputa-tul liberal Florin Roman (pe care dintr-o regreta-bilă eroare pentru care icircmi cer scuze l-am citat icircn numărul trecut al RE ca fiind membru al PSD) susținea că premierul Florin Cicircțu primește bdquoicircn plicrdquo deciziile politice luate icircn spatele cortinei

Evident nu suntem singurii care avem aceste grave derapaje Icircn țări ca Austria Franța Anglia cultura a fost aservită mișcării Black Lives Matter bdquoAidardquo a fost alungată de pe scenă la Paris oraș icircn care există chiar un grup de discuții pe proble-mele minorităților de la care albii au fost excluși sau dacă ar participa le este interzis să ia cuvacircn-tul bdquoLiberteacute Egaliteacute Fraterniteacuterdquo nu mai există

Sau cum spunea Gr Alexandrescu bdquoAdevă-rat vorbeam Că nu iubesc macircndria și că urăsc pe lei Că voi egalitate dar nu pentru cățeirdquo

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA BUCUR-OBOR Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)

George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI

Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA

DTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690

distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scrisCelebrare

melancolicăIcircn vreme de pande-

mie slujitorii teatrului au rezistat eroic fără

surse elementare de existențăProba supremă a puterii lor de a icircn-

dura a fost desigur acel război al ner-vilor provocat de anunțul de relaxare a restricțiilor și de intrare icircn normalitate ndash anunț ce genera grabnice adaptări de repertoriu reluări de repetiții ba chiar și noi investiții ndash și apoi imediat revenirea bruscă a ordinului de oprire a motoarelor și a lockdown-ului

Artiștii și managerii instituțiilor de spectacole au supraviețuit psihic prin reziliența cu care au identificat noi moduri de a-și semnala prezența și activitatea fie și trecacircnd inventiv și amuzant de la scenă la film la vi-deo la TV etc Valorificacircndu-și arhiva proprie de spec-tacole prin transmisii online sau jucacircnd live fără spec-tatori icircn sală Reactivacircnd dialoguri despre arta scenică desfășuracircnd inedite cursuri de educație și de inițiere icircn cultură și artă scenică Improvizacircnd mici spectaco-le lansate icircn mediul virtual cuceritoare prin racordul la stricta actualitate programacircnd online montări mai vechi de real succes (care au atras de pildă pentru Teatrul Metropolis sau Bulandra de zece ori mai mulți urmăritori decacirct capacitatea sălilor de spectacol)

Atari demersuri și icircncă altele nu trebuie să iluzio-neze ndash teatrul fiind (și rămacircnacircnd de mii de ani) o artă a trăirilor și a emoțiilor și de conștiință in praesentia După cum nu trebuie să amăgească audiența atacirctor improvizații gratuite și veleitare simple soluții de criză cum sunt ieșirile de salvare pe scara de urgență Tea-trul este cu totul altceva decacirct exhibare pe rețelele de socializare

N-au rămas neremarcate nici manifestările de so-lidaritate ale breslei memorii apărări ale drepturilor revendicări de compensații ajutoare granturi apeluri la solidarizare și diversificare a modalităților de impact

Pe 27 martie 2021 de Ziua Internațională a Teatru-lui nu au lipsit mesajele de solidaritate și de speranță icircn renaștere Cel venit anul acesta de la minunata He-len Mirren (ce se oprea la valorile poveștii dramatice) mi s-a părut mai lipsit de suflu de susținere interioa-ră M-a impresionat mai mult cuvacircntul lui Ion Carami-tru ndash tonic prin insistența pe specific pe calea majoră pe valorile tari (deloc lichefiate) ale tradiției vii și ale creativității inspirate de mersul lumii și de trăirile omului de azi Și nu icircn ultimul racircnd prin accentul pus pe rolul cuvacircntului (mai neglijat icircn secolul XXI) icircntru mai bună comunicare și icircnțelegere

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

furniza măcar niște icircntrebări dacă nu icircnțelesuri Astfel oricacirct de com-plicată relația tată-fiu este icircn fond una dintre axele lumii (care icircn iuda-ism este icircncărcată de sensuri expli-cite) iubirea ca expresie a libertății poartă icircntotdeauna cu ea și cicatri-cele istoriei iar tragediile umanității ndash cum a fost Holocaustul ndash sunt anunțate și bdquoprefațaterdquo de acumulă-rile de suferință individuală

Alexander Hausvater nu este doar un strălucit om de teatru care stăpacircnește arta de a scrie ci este chiar un scriitor Unul care scrie din vocație și din pasiune cu aplombul unei personalități complexe și cu pro-fundă icircncredere icircn puterea artei

RĂZVAN VONCUAlexander Hausvater - Dor călător Pe-

numbra Aici Radio Eros Editura Integral București 2020