n acest volum este scris povestea tineretii mele, dela 19 la 34

de ani, cu simtirile, credinta, gndurile, faptele si greselile ei.

CORNELIU ZELEA-CODREANU

6

6 Decembrie 1935,Carmen Sylva

LEGIONARI,

Scriu pentru familia noastr legionar. Pentru toti legionarii: din sat, din fabric si din universitate.

Nu tin seam de nici un fel de regul impus autorilor de crti. Nam timp. Scriu n fuga condeiului, de pe cmpul de lupt, din mijlocul atacurilor. La ora aceasta suntem nconjurati din toate prtile. Dusmanii ne izbesc miseleste si trdarea musc din noi.

De doi ani de zile stm legati cu lanturile infamei cenzuri.De doi ani de zile numele nostru si acela de legionar nu sunt

tolerate n ziare dect pentru a fi insultate. Curge asupra noastr ploaie de miselii n aplauzele dusmanilor si n sperantele lor c vom pieri. Dar acesti cavaleri ai lasittii, ca si stpnii lor, se vor convinge, de altfel, n curnd, c toate atacurile n care si-au acumulat ndejdile de nimicire a miscrii legionare, toate frmntrile si toate sfortrile disperate, rmn ncercri zadarnice. Legionarii nu mor. Drepti, nemiscati, nenvinsi si nemuritori, privesc pururea biruitori la toate svrcolirile urii neputincioase.

*mi este indiferent prerea pe care ar putea so aib lumea

nelegionar despre rndurile ce urmeaz si nu m intereseaz efec-tul pe care ele l-ar avea n acea lume.

Eu vreau ca voi, soldati ai unor alte orizonturi romnesti, citind aceste amintiri, s recunoasteti n ele propriul vostru trecut si s v aduceti aminte de luptele voastre. S retriti suferintele ndurate si loviturile primite pentru neam. S v umpleti inimile de foc si de

7

hotrre n lupta grea si dreapt, n care vati nclestat si din care avem cu totii porunc de a iesi: biruitori sau morti. La voi m gndesc cnd scriu. La voi, acei cari veti trebui s muriti, primind cu senintatea strmosilor Thraci botezul mortii. i la voi, acei ce veti trebui s psiti peste morti si mormintele lor, ducnd n mnile voastre steagurile triumftoare ale Romnilor.

8

PIND N VIA

9

10

MARTIE 1919

N PDUREA DOBRINA

n primvara anului 1919, iat-ne adunati ntro dup amiaz n pdurea Dobrina care st de straj pe nltimile din jurul Husului. Cine? Un grup de vreo 20 elevi de liceu din cursul superior. A 6-a, a 7-a, a 8-a.

Convocasem pe acesti tineri camarazi, pentru a discuta cu ei o problem grav, desi viata noastr abia nmugurea. Ce facem dac vin bolsevicii peste noi? Prerea mea, asupra creia au czut si ceilalti de acord, era aceasta: dac armata bolsevic va trece Nistrul si apoi Prutul ajungnd s ncalce si locurile noastre, noi s nu ne supunem, ci s ne retragem cu totii n pdure narmati. Aici s organizm un centru de actiune si de rezistent romneasc, si prin lovituri date cu mestrie s zdruncinm inamicul, s mentinem o stare de spirit de neaplecare, si s ntretinem o scnteie de ndejde n mijlocul massei romnesti din sate si orase. Am depus cu totii jurmnt n mijlocul pdurii seculare. Era aceast pdure un colt al acelui vestit codru al Tigheciului, pe crrile cruia, n decursul istoriei Moldovei, multi dusmani si gsiser moartea.

Am hotrt s ne procurm arme si munitii, s pstrm un secret desvrsit, s facem recunoasteri si exercitii de lupt n pdure si s gsim o form care s mascheze intentia noastr.

Forma am gsit-o usor si n scurt timp am pus-o n practic: o societate cultural-national a elevilor liceului din Husi, creia i-am dat numele: Mihail Koglniceanu. Ea a fost aprobat de directiunea liceului. Au nceput seztori si conferinte n oras. n public tratam obisnuitele subiecte, dar n pdure fceam exercitii de lupt. Arme pe vremea aceea erau pe toate drumurile nct n vreo dou sptmni ne adunasem tot ce ne trebuia.

* * *

Era n timpul acela o stare de haos n tar, pe care noi, desi copii, abia trecuti de 18 ani, o ntelegeam prea bine. Lumea se afla sub impresia revolutiei bolsevice care se desfsura n toiul ei la ctiva pasi de noi. rnimea din instinct se opunea acestui val distrugtor, dar complect desorganizat, nu prezenta o posibilitate serioas de rezistent. Muncitorimea ns aluneca vertiginos spre comunism, ntretinut sistematic n cultul acestor idei, de presa

11

jidneasc, si n general de toat jidnimea oraselor. Fiecare jidan, comerciant, intelectual sau bancher-capitalist, n raza sa de actiune, era un agent al acestor idei revolutionare anti-romnesti. Romnii intelectuali erau indecisi, aparatul de stat desorganizat. Din moment n moment, te puteai astepta, fie la o izbucnire intern a unor elemente organizate si decise, fie la o nvlire de peste Nistru. Aceast actiune extern coordonat cu acea a bandelor iudeo-comuniste din interior, care, npustindu-se asupra noastr, distrugnd podurile si aruncnd n aer depozitele de munitii, ar fi hotrt de soarta noastr ca neam.

n atari mprejurri, frmntati de gnduri si tremurnd de grija vietii si liberttii trii noastre abia unit, n urma unui greu rzboi, a ncoltit n mintea noastr de tineri ideea unei actiuni care ne-a dus la jurmntul din pdurea Dobrinei.

Fcusem cinci ani de liceu militar la Mnstirea Dealului, la umbra capului lui Mihai Viteazul si sub ochiul cercettor al lui Nicolae Filipescu: Acolo sub comanda Maiorului si apoi Colonelului Marcel Olteanu, Comandantul scolii, a Cpitanului Virgil Bdulescu, a Locotenentului Emil Plngeanu si sub ndrumarea profesorilor, mi-am fcut o sever educatie ostseasc si mi-am cptat o sntoas ncredere n puterile mele.

De altfel, educatia militar de la Mnstire m va urmri toat viata. Ordinea, disciplina si erarhia turnate la o vrst fraged n sngele meu, alturi de sentimentul demnittii ostsesti, vor forma un fir rosu dealungul ntregii mele activitti viitoare.

Tot aici am fost nvtat s vorbesc putin, fapt care mai trziu m va duce la ura contra vorbriei si a spiritului retoric. Aici am nvtat s-mi plac transeia si s dispretuiesc salonul.

Notiunile de stiint militar cptate acum m vor face s judec mai trziu totul prin prisma acestei stiinte.

Iar cultul sentimentului demnittii de om si de ostas, n care m-au crescut ofiterii, mi va creia greutti si m va expune la suferinte, ntro lume lipsit adesea si de onoare si de simtul demnittii.

Vara lui 1916 am petrecut-o acas, la Husi.Tatl meu era concentrat de doi ani si plecat cu regimentul n

Carpati.ntr-o noapte ma trezit din somn mama mea care, plngnd si

nchinndu-se, mi-a spus: Scoal, c trag clopotele la toate bisericile. Era 15 August 1916, Sfnta Maria. Am nteles c sa decretat mobilizarea si c n acel moment armata romn a trecut muntii.

Cuprins de emotie, mi tremura trupul. Peste trei zile am plecat

12

de acas dup tatl meu, mpins de dorul de a fi si eu printre lupttorii de pe front. n sfrsit, dup multe peripetii, am ajuns la acelas regiment n care era si tatl meu comandant de companie, Regimentul 25 Infanterie de sub comanda colonelului V. Piperescu, pe cnd nainta n Ardeal pe valea Oituzului.

Nenorocul meu a fost mare, deoarece, neavnd dect 17 ani, comandantul regimentului a refuzat s m primeasc voluntar. Totusi am luat parte la naintarea si retragerea din Ardeal, iar la 20 Septembrie cnd tatl meu a czut rnit deasupra Sovatei pe muntele Ceres-Domu, i-am fost de folos, ajutndu-l n fata inamicului care nainta. Desi rnit, a refuzat s se lase evacuat conducndu-si compania tot timpul retragerii si apoi n grelele lupte cari au urmat la Oituz.

ntro noapte pe la ora dou, regimentul a primit ordin de naintare. Ofiterii si inspectau n tcere de mormnt trupele massate pe sosea.

Tatl meu fusese chemat de colonel. Revenind dup putin mi spune: Nar fi bine s te ntorci tu acas? Noi o s intrm n lupte si nu e bine s murim amndoi aici, cci mama rmne acas cu sase copii mici, fr niciun sprijin. i Colonelul ma chemat si mi-a spus c nu vrea s-si ia rspunderea rmnerii tale pe front.

Simteam c e cu sufletul ndoit: ezita s m lase n miezul noptii singur, n cmp, pe drumuri necunoscute, la 40 km de linia ferat.

Observnd insistenta lui, am predat carabina si cele dou cartusiere si n timp ce coloanele regimentului pseau nainte, pierzndu-se n linistea si ntunericul noptii, eu am rmas singur pe marginea unui sant, lundu-mi apoi drumul ctre vechea frontier.

Mai trziu, peste un an, la 1 Septembrie, am intrat n coala Militar de Infanterie, de la Botosani, cu acelas gnd de a putea ajunge pe front. Aici mi-am complectat educatia si cunostintele militare, dela 1 Septembrie 1917 la 17 Iulie 1918, n compania activ a colii Militare. Cei patru ofiteri distinsi: Colonelul Slvescu, Cpitanul Ciurea, Locotenentul Florin Rdulescu si Maiorul teflea, mi-au ndrumat pasii pe cile luptelor si ale sacrificiilor pentru tar.

i acum, dup un an 1919 era pace. Iar noi, copiii cei gata de moarte, eram rspnditi pe la casele noastre.

Tatl meu, profesor de liceu, a fost o viat ntreag lupttor nationalist. Bunicul meu a fost pdurar, strbunicul tot pdurar. Neamul meu a fost din nceputuri, n vremuri de restriste, neamul codrilor si al muntilor. De aceea educatia ostseasc si sngele din vine imprimau actiunii dela Dobrina naiv ca manifestare o not de seriozitate, pe care vrsta noastr fraged nar fi presupus-o.

13

n acele momente, noi simteam n inimi, cu sfatul si experienta lor, prezenta sirurilor de strmosi, cari au luptat pentru Moldova pe aceleasi crri neptrunse de dusmani.

LA UNIVERSITATEA DIN IAISEPTEMBRIE 1919

Vara a trecut. n toamn mi-am dat bacalaureatul si grupul nostru s-a desprtit ndreptndu-ne fiecare spre universitti.

Dela Dobrina nu ne-au rmas dect amintirile de a ne apra tara n contra valurilor de vrjmsie cari se ridicau ameninttoare si dinluntru si dinafara hotarelor.

* * *

Plecam din Husi n momentul acestei rspntii pentru fiecare tnr, nscrierea la universitate, mult asteptata nscriere la universitate! Ca pregtire aveam bagajul de cunostinte pe care mi-l dduse liceul. Literatura de senzatie, de pervertire sufleteasc ce astzi ocup un loc important n procesul de formatie al elevului de liceu spre nenorocirea lui eu nam gustat-o. Pe lng literatura fireasc a clasicilor romni citisem toate articolele din Semntorul si Neamul Romnesc ale lui N. Iorga si A.C. Cuza. Tatl meu le avea n niste lzi, n podul casei. n ceasurile libere, m suiam acolo si m ocupam cu acest soiu de literatur. Esenta acestor articole cuprindea manifestarea ntro form nalt, a celor trei idealuri de viat ale poporului romn:

1) Unirea tuturor Romnilor.2) Ridicarea trnimii prin mproprietrire si drepturi poli-

tice.3) Rezolvarea problemei jidnesti.Dou maxime nsotiau manseta tuturor publicatiilor nationaliste

din acea vreme :

Romnia Romnilor, numai a Romnilor si a tuturor Romnilor.

N. IorgaNationalitatea este puterea creatoare a culturii umane,

cultura e puterea creatoare a nationalittii.

A. C. Cuza

Cu mare evlavie m apropiam de Iasul pe care nu e romn s

14

nu-l iubeasc, s nu-l nteleag sau mcar s nu doreasc a-l vedea.Multe orase din Moldova au cteo frm de glorie. Nu putem

pronunta numele: Hotin, Brlad, Vaslui, Tighina, Cetatea-Alb, Soroca, fr ca s nu ne simtim sufletul rscolit.

Deasupra tuturor ns se ridic Suceava si Iasul.Suceava cetatea lui tefan cel Mare, Iasul orasul lui Cuza-Vod.Orasul unirii dela 1859, care prin nfiintarea Universittii,

devine orasul tineretii si a celor mai curate aspiratii ale ei.n Iasi au trit: Miron Costin, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Mihail

Eminescu, Ion Creang, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Iacob Negruzzi, Mihail Koglniceanu, Simion Brnutiu, Vasile Conta, N. Iorga, Ion Gvnescul. Aici lumineaz ca un far, la catedra de Economie Politic, marea personalitate a profesorului Cuza. Universitatea devine o scoal a nationalismului, Iasul, orasul marilor avnturi romnesti, al nltimilor, al idealurilor, al aspiratiunilor noastre nationale. Mare prin durerile dela 1917, cnd aici si-a gsit refugiul n ceasurile grele mult chinuitul suflet al Regelui Ferdinand, mare prin destinul de a fi la 1918 orasul unirii tuturor Romnilor, mare prin trecutul su si mare prin tragedia lui prezent cci orasul celor patruzeci de biserici moare uitat n fiecare zi sub nemiloasa cotropire jidneasc. Iasul zidit pe sapte dealuri, ca Roma, este si rmne cetatea etern a romnismului.

Cte amintiri glorioase!Aici sau auzit pentru prima dat rsunnd acele armonioase

versuri ale lui Alecsandri:

Hai s dm mn cu mn,Cei cu inima romn,. . . . . . . . . . . . . . . . . .

Aici, ca niceri n alt parte, studentul simte plutind prin vzduh pe deasupra Iasului tcut, cu chemri neptrunse si cu ndemnurile lor sfinte, duhurile marilor naintasi. Studentul iesan, n linistea noptii trzii, aude alergnd nnebunit de durere pe strzile ntortochiate si strine ale Iasului, sufletul lui Mihail Eminescu care cnt ca o nluc:

Cine-a ndrgit strinii,Mnca-i-ar inima cnii,Mnca-i-ar casa pustia i neamul nemernicia . . .

De acest oras m apropiam, cu adnc evlavie, n toamna lui 1919 atras de marea lui aureol, dar si miscat pentruc m nscusem aici, cu douzeci de ani n urm. i ca orice copil veneam emotionat

15

s revd si s srut pmntul natal.

* * *

Mam nscris la Facultatea de Drept.

*

Universitatea iesan, ntrerupt n timpul rzboiului, se re-deschisese de un an. Studentii vechi, ntorsi acum de pe front, pstrau linia traditiei nationaliste a vietii studentesti dinainte de rzboiu. Erau mprtiti n dou tabere: una sub conducerea lui Lbusc dela Litere si alta sub aceea a lui Nelu Ionescu, dela Drept. Grupul acestora, redus ca numr, era coplesit de massa imens a studentilor jidani veniti din Basarabia, toti agenti si propagatori ai comunismului.

Profesorii Universittii, afar de un grup foarte restrns n frunte cu A.C. Cuza, Ion Gvnescul si Corneliu umuleanu, erau prtasii aceleasi idei de stnga. Profesorul Paul Bujor, unul din exponentii majorittii, rostise chiar lapidar n plin senat al Romniei: Lumina vine de la Rsrit, adic de peste Nistru.

Aceast atitudine a profesorilor cari considerau ca barbarie orice idee si not nationalist, a avut ca efect desorientarea total a studentilor. Unii sustineau bolsevismul pe fat, altii cei mai multi spuneau: Orice sar zice, a trecut timpul nationalismului, omenirea merge spre stnga. Grupul Lbusc a alunecat deabinelea n directia aceasta. Grupul Nelu Ionescu, cruia m afiliasem si eu, sa risipit cu timpul n urma unor alegeri din cari iesisem nfrnti.

naintarea acestor idei antiromnesti, sustinut de o mass compact de profesori si studenti si ncurajat de toti dusmanii Romniei ntregite, nu mai gsea n lumea studenteasc nicio rezistent romneasc. Ctiva cari mai ncercam s rmnem pe pozitie eram nvluiti ntro atmosfer de dispret si dusmnie. Co-legii de alte preri, cei cu libertatea de constiint si cu principiul tuturor liberttilor, scuipau n urma noastr, cnd treceam pe strad sau pe slile faculttilor si deveniser agresivi, din ce n ce mai agresivi. ntruniri peste ntruniri cu mii de studenti, n care se propaga bolsevismul, se ataca Armata, Justitia, Biserica, Coroana. O singur societate si mai pstra un caracter romnesc: Avram Iancu a Bucovinenilor si Ardelenilor de sub conducerea studentului Vasile Iasinschi.

Universitatea cu traditie de nationalism dela 1860, devenise un focar de antiromnism.

16

SE PREGTEA REVOLUIA

Dar nu numai n universitate era aceast situatie. Massa muncitoreasc iesan, cuprins aproape n ntregimea ei de comu-nism, sttea gata s izbucniasc n revolutie. n fabrici se lucra foarte putin. Se tineau ceasuri ntregi comitete, consilii, adunri. Se fcea mai mult politic. Ne gseam n plin sabotare sistematic, fcut cu plan si din ordin: sfrmati, distrugeti masini, creiati starea de mizerie material general care duce la izbucnirea revolutiei. i ntradevr, cu ct ordinul se executa mai bine, cu att mizeria se ntindea, foamea se proecta mai ameninttoare si revolta crestea n sufletul multimilor.

La fiecare 3-4 zile, pe strzile Iasului, mari demonstratii comuniste. Cele 10-15.000 de lucrtori, nflmnziti si manevrati de mna criminal iudaic dela Moscova, parcurgeau strzile n cntecul Internationalei, n strigte de: Jos Armata!, Jos Regele!, purtnd placarde pe care se putea citi: Triasc revolutia comu-nist!, Triasc Rusia Sovietic!.

Dac ar fi nvins acestia? Am fi avut cel putin o Romnie condus de un regim muncitoresc romnesc? Ar fi devenit muncitorii romni stpnii trii? Nu! Ar fi devenit de a doua zi robii celei mai murdare tiranii: tirania talmudic, jidneasc.

Romnia Mare, dup mai putin de o secund de viat, sar fi prbusit.

Noi, poporul romn, am fi fost exterminati fr mil, ucisi sau deportati pe drumurile Siberiei: trani, muncitori, intelectuali, cu totii de-a-valma.

Pmntul din Maramures pn la Marea Neagr, rupt din mna Romnilor, ar fi fost colonizat de masse jidnesti. Aici sar fi ridicat adevrata Palestin.

Aveam constiinta clar, c n acele ceasuri juca balanta vietii si a mortii poporului romn.

Aceeasi constiint o aveau toti jidanii, cari mpingeau dela spate pe muncitorii romni la revolutie. Naveau nimic comun cu ngrijorarea, care n acele clipe, tsnea din ochii si din inimile noastre. Erau constienti. Numai intelectualii romni erau incon-stienti. Intelectualii cari au nvtat carte si cari aveau chemarea de a lumina calea poporului n clipe grele cci pentru aceasta erau intelectuali lipseau dela datoria lor. Acesti nevrednici n ceasurile acelea hotrtoare sustineau cu o inconstient criminal, c lumina vine dela Rsrit. Coloanelor revolutionare, care strbteau

17

ameninttoare strzile tuturor oraselor, cine s li se opun? Studentimea? Nu! Intelectualii? Nu! Politia? Siguranta? Acestia, cnd auzeau c se apropie coloanele, intrau n panic si dispreau. Nici armata nu le putea sta n cale. Cci nu era vorba de 1.000 de oameni, ci de 15.000, de 20.000, organizati si nflmnziti.

GARDA CONTIINEI NAIONALE

ntro sear ploioas din toamna lui 1919, n sala de mese a colii de Arte si Meserii, unde eram pedagog, un prieten mi arat o notit dintrun ziar.

Garda Constiintei Nationale tine sedint ast sear, Joi, ora 9 n Str. Alecsandri Nr. 3.

Am plecat imediat n goan cu o mare nerbdare de-a cunoaste si a m nrola n rndurile acestei organizatii ale crei manifeste de lupt anticomunist le citisem cu cteva luni nainte.

n camera din Str. Alecsandri Nr. 3, amenajat cu bnci de lemn de curnd fcute, am gsit un singur om de vreo 40 de ani. Sttea la o mas, posomort si aspru, asteptnd s se adune lumea pentru consftuire. Un cap mare, niste brate puternice, pumni grei, statur mijlocie. Era Constantin Pancu, presedintele Grzii Constiintei Nationale.

Mam prezentat, spunndu-i c sunt student si c doresc s fiu primit ca soldat n Gard. Ma primit. Am asistat la consftuire. Veniser vreo 20 de persoane: un tipograf culegtor, Voinescu, un student, vreo 4 mecanici dela R.M.S., vreo doi dela calea ferat, ctiva meseriasi si muncitori, avocatul Victor Climescu, un preot. Sau discutat cteva chestiuni n legtur cu desvoltarea si avntul luat de miscarea comunist n diverse fabrici si cartiere si apoi probleme de organizare a Grzii.

Din seara aceea drumul meu se bifurca: jumtate n lupta dela universitate si jumtate cu Constantin Pancu, n rndurile muncitorimii. Eu mam legat sufleteste de acest om si am rmas cu el, sub conducerea lui, tot timpul pn la desfiintarea organizatiei.

CONSTANTIN PANCU

Constantin Pancu, numele acesta care flutura pe acea vreme pe buzele tuturor Iesenilor din ambele tabere, rostit cu ndejde de

18

Romni si cu groaz de ceilalti, nu era un intelectual.Era meserias. Instalator de ap si electricitate. Nu avea mai mult

dect patru clase primare. Avea o minte clar, asezat, pe care si-o mbogtise singur cu suficiente cunostinte. Douzeci de ani se ocupase cu problemele muncitoresti. De mai multi ani era presedintele corporatiei metalurgice. Vorbitor de mna ntia. La tribun, n fata multimii, impunea. Un suflet si o constiint clar romneasc. si iubea tara, armata, Regele. Un bun crestin. O musculatur de lupttor de circ si o fort n adevr herculean. Iesenii l cunosteau nc demult.

nainte de rzboiu venise la Iasi un circ cu atleti. Luptau toate natiile: Unguri, Turci, Romni, Rusi etc. ntruna din seri, cnd unul singur btuse pe toti ceilalti lupttori, din mijlocul multimii spectatorilor se ridic un cettean, care cere s lupte si el cu nvingtorul. I se admite. Se desbrac si lupta ncepe. n dou minute Ungurul a fost trntit la pmnt, nvins. Romnul care biruise n mijlocul sentimentelor de admiratie ale multimii, era Constantin Pancu.

De aceea cnd a aprut pentru prima dat pe strzile Iasului chemarea la lupt a lui Pancu, lumea, care are cultul fortei, a primit-o cu ncredere.

Actiunea lui a durat un an. Sa mrit n msura primejdiei bolsevice si apoi sa micsorat n msura scderii ei.

La nceput consftuiri, apoi ntruniri care ajungeau pn la 5-6 si chiar 10.000 de oameni. Acestea erau, n perioada critic, sptmnale. Aveau loc n sala Principele Mircea si uneori chiar n Piata Unirii. Printre cei cari luau cuvntul regulat eram si eu. Aici am nvtat s vorbesc n fata multimii. Este incontestabil c Garda Constiintei Nationale a nltat ntrun moment critic constiinta national a Romnilor ntrun punct de important ca acela al Iasului si a asezat-o ca o barier n fata valului comunist.

Activitatea aceasta nu sa mrginit numai la Iasi. Ne-am de-plasat si n alte orase. Apoi foaia Constiinta, care aprea regulat, ptrunsese cu strigtul ei de alarm aproape n toate orasele din Moldova si Basarabia.

n domeniul actiunii, ciocnirile ntre cele dou tabere, ciocniri inerente, sngeroase, erau aproape zilnice.

Din ele noi ieseam cu mai multi rniti. Situatia aceasta de ncordare a durat pn n primvar. Dup dou mari victorii ale noastre puterea ofensiv a adversarilor a fost cu mult redus.

19

OCUPAREA REGIEI MONOPOLURILOR STATULUI DE CTRE GARDA CONTIINEI NAIONALE

Era pe la 10 sau 11 Februarie 1920. De dou sptmni se vorbea de greva general n toat tara. Se apropia btlia decisiv. Pe la ora 12, se svoneste n oras c la Regie, unde erau circa 1.000 de lucrtori, sa declarat greva, a fost arborat drapelul rosu, tablourile Regelui au fost date jos si sfrmate n picioare, iar n locul lor asezate fotografiile lui Karl Marx, Trotzki si Racowski.

Oamenii nostri au fost btuti, mecanicii dela masini, cari erau din Gard, rniti. La ora 1, suntem la sediu adunati cam o sut. Ce facem? Pancu prezideaz discutia. Dou preri. Unii sustineau s trimitem telegram guvernului, cernd interventia armatei. Eu eram de prere s mergem toti cei prezenti la Regie si cu orice risc s dm steagul jos. Se admite punctul meu de vedere. Am luat steagul nostru si la ora 1 am pornit cu Pancu n frunte pe Lpusneanu si Pcurari, n mars fortat, cntnd Desteapt-te Romne. n apropierea fabricei, n strad, cteva grupuri de comunisti sunt date peste cap.

Intrm n curtea fabricei. Ptrundem n cldire. M urc cu steagul pn la acoperis si l nfig sus. De acolo ncep s vorbesc. Apare armata si ocup fabrica. Noi ne retragem cntnd. Ne rentoarcem la sediu. Ne gndim: Incursiunea noastr rapid a fost bun. n oras vestea atitudinii pe care am avut-o se rspndeste ca fulgerul. Totus greva continu. Armata nu poate dect s pzeasc steagul, ea nu poate pune fabrica n miscare. Ce facem? n mintea noastr ncolteste o idee. S cutm n tot Iasul mn de lucru si s deschidem fabrica. n trei zile, 400 de lucrtori noi, adunati din toate colturile Iasului, sunt introdusi n fabric. Aceasta ncepe s functioneze. Greva a esuat. Peste dou sptmni, jumtate din grevisti cer s fie reprimiti la lucru. Victoria noastr e mare.

Cel dintiu pas ctre greva general este respins. Planurile consortiului iudeo-comunist ncep s fie dejucate. Actiunea aceasta a avut un rsunet puternic n rndurile romnesti, ridicndu-le moralul.

STEAGUL TRICOLOR DEASUPRA ATELIERELOR DELA NICOLINA

Cel mai puternic centru comunist l formau Atelierele C.F.R. dela Nicolina. Aici erau peste 4.000 de lucrtori, aproape toti bolsevizati. Cartierele din jurul acestor ateliere, Podul Ros, Socola si Nicolina erau cotropite de un numr considerabil de jidani. De aceea

20

conductorul din Iasi al miscrii comuniste, Doctorul Ghelerter si aghiotantul su, Gheler, si fixaser aici punctul de rezistent.

Nu trecuse o lun dela nfrngerea suferit la Regie si ca un semnal de ncepere a grevei generale si a luptei decisive, apare steagul rosu fluturnd pe ateliere. Greva este declarat. Miile de lucrtori prsesc atelierele. Autorittile sunt neputincioase.

Noi convocm pentru a doua zi, prin manifeste, pe toti Romnii la o ntrunire n sala Principele Mircea. Dup discursuri, iesim cu steagurile afar si pornim ntreaga multime spre Nicolina. n Piata Unirii, autorittile ne opresc si ne sftuesc s nu mergem, deoarece sunt peste 5.000 de comunisti narmati cari ne asteapt si vor fi mari vrsri de snge.

Noi apucm atunci din Piata Unirii spre gar.Aici arborm drapele pe depou si pe cldirea grii. Apoi

ocupm un tren care se afla la peron si pornim cu el spre Nicolina. n gara Nicolina cineva schimb macazul si ptrundem cu tren cu tot n ateliere. Coborm. n ateliere, nimeni. Pe una din cldiri, steagul rosu. Eu ncep s m catr pe niste trepte de fier prinse n perete lund n gur un steag tricolor. Cu oarecare greutate, pentru c era o nltime mare, ajung pn la acoperis. M ridic deasupra si m trsc pn la vrf. Smulg steagul rosu n mijlocul uralelor n adevr de nedescris, cari se prelungesc cteva minute, ridic si leg steagul tricolor. De acolo am vorbit. Dincolo de ziduri, comunistii se adun mereu n mass compact si manifesteaz ameninttor. O muzic infernal. nuntru urale, afar huidueli si njurturi. Cobor ncet pn jos. Pancu d ordin de plecare. La poart ns comunistii massati bareaz iesirea si strig: S vin Pancu si Codreanu! Trecem 30 de metri naintea multimii si pornim spre poart. La mijloc, Pancu, n dreapta un meserias, Mrgrint si n stnga eu. Toti trei cu minile n buzunare pe revolvere naintm fr s vorbim nimic. Cei din poart ne privesc tcuti si nemiscati. Iat-ne la ctiva pasi. M astept la un tiuit de glont pe la ureche. Psim nainte drepti si hotrti. Totus un moment sufletesc neobisnuit. Suntem la doi pasi. Comunistii se dau ntro parte si alta lsndu-ne loc liber. Pe o distant de aproape zece metri, trecem ntro tcere mormntal, prin mijlocul lor. Nu ne uitm nici la dreapta nici la stnga. Nu se aude nimic, nici mcar rsuflarea omeneasc.

Din urm vin ai nostri. Trec si ei, dar nu se mai pstreaz tcerea. ncep njurturi, amenintri de ambele prti. Nici o ncerare. Ne ndreptm compacti pe linia ferat spre gara Iasi. Pe deasupra atelierelor bate vntul n pnza tricolorului biruitor.

Efectul moral al acestei actiuni este incomparabil. Iasul huieste.

21

Pe strad nu se vorbeste dect de Garda Constiintei Nationale. Un curent de redesteptare romneasc pluteste prin aer. Trenurile duc mai departe, spre cele patru prti ale trii, renvierea.

Ne dm seama, c bolsevismul va fi nvins, pentru c n fata lui, la dreapta, la stnga sa ridicat o barier de constiint care nu-i va mai permite s se extind.

Toate drumurile de naintare i sunt nchise. De acum va trebui s dea napoi.

Nu mult dup aceasta a intervenit si actiunea ntreprins de guvernul Generalului Averescu care a tiat orice perspectiv acestei miscri.

SOCIALISMUL NAIONAL-CRETIN.SINDICATELE NAIONALE

Garda Constiintei Nationale a fost o organizatie de lupt, de drmare a adversarului.

De multe ori vorbeam cu Pancu n serile lui 1919, cci necon-tenit eram mpreun si aproape regulat la masa sa. i-i spuneam:

Nu-i deajuns s nvingem comunismul. Trebue s si luptm pentru dreptatea muncitorilor. Au dreptul la pne si dreptul la onoare. Trebue s luptm n contra partidelor oligarhice, crend organizatii muncitoresti nationale care s-si poat cstiga dreptatea n cadrul statului, nu n contra statului.

Nu admitem nimnui ca s caute si s ridice pe pmntul ro-mnesc alt steag dect acela al istoriei noastre nationale. Orict dreptate ar putea avea clasa muncitoare, nu-i admitem ca s se ridice peste si mpotriva hotarelor trii. Nu va admite nimeni ca pentru pinea ta s pustiesti si s dai pe mna unei natii strine de bancheri si cmtari, tot ce a agonisit truda de dou ori milenar a unui neam de muncitori si de viteji. Dreptatea ta, n cadrul drepttii neamului. Nu se admite ca pentru dreptatea ta s sfarmi n bucti dreptatea istoric a natiei creia apartii.

Dar nici nu vom admite ca la adpostul formulelor tricolore, s se instaleze o clas oligarhic si tiranic, pe spatele muncitorilor de toate categoriile si s-i jupoaie literalmente de piele, fluturnd prin vzduh necontenit: Patrie pe care no iubesc, Dumnezeu n care nu cred, Biseric n care nu intr niciodat, si Armat pe care o trimit la rzboiu cu bratele goale.

Acestea sunt realitti, cari nu pot fi embleme pentru escro-cherie politic n mna unor scamatori imorali.

22

Am nceput apoi organizarea muncitorilor n sindicate nationale si chiar a unui partid politic: Socialismul national-crestin1. Pancu a scris atunci:

CREZUL SOCIALISMULUI NAIONAL-CRETIN

Cred ntrunul si nedesprtit Stat Romn dela Nistru la Tisa, cuprinztorul tuturor Romnilor si numai al Romnilor, iubitor de munc, cinste si n frica lui Dumnezeu cu durere de tar si neam. Dttorul de drepturi egale, civile si politice la brbati si la femei. Protector al familiei, salariind functionarii si muncitorii pe baza numrului de copii si pe baza muncii depuse, ntelegnd cantitatea si calitatea, si ntrunul Stat sprijinitor al armoniei sociale prin restrngerea numrului de grade; iar pe deasupra salariului socializnd fabricile, proprietatea tuturor muncitorilor, si pmntul distribuit tuturor plugarilor.

Repartizarea beneficiilor ntre patron (stat sau particular) si muncitori. Patronul (particular) pe lng salarierea muncii sale va primi un procent descrescnd proportional cu mrimea capitalului. i ntrunul Stat asigurtor al muncitorilor prin fondul riscurilor, ntemeietor de depozite de hran si mbrcminte pentru muncitori si functionari cari organizati n sindicate nationale vor avea reprezentanti n comitetele administrative de pe lng diferite institutii industriale, agricole si comerciale.

i ntrunul mare si puternic printe al muncitorilor si Rege al tranilor, Ferdinand I-iu, care pentru fericirea Romniei totul a jertfit si care pentru mntuirea noastr una cu poporul sa fcut, Care n fruntea ostilor dela Mrsti si Mrsesti a biruit, si care din nou cu dragoste si ncredere se uit ctre ostasii ce-i datoresc credint, si cari vor gsi n cazrmi o adevrat scoal a natiunii, pe care s o treac n termenul de un an.

ntrun tricolor nconjurat cu razele Socialismului National-Crestin, simbol de armonie ntre fratii si surorile Romniei Mari.

ntruna Sfnt Biseric Crestin cu Preoti trind din Evanghelie si numai pentru Evanghelie si cari s se

1 Nu auzisem pe acea vreme de Adolf Hitler si de National-Socialismul german.

23

jertfeasc apostoleste pentru luminarea celor multi.Mrturisesc alegerea ministrilor de ctre Camer,

suprimarea Senatului, organizarea politiei rurale, impozitul progresiv pe venit, scoli de agricultur si meserii la sate, cercusoare pentru gospodine si adulti, azile pentru invalizi si btrni, case nationale, cercetarea paternittii, aducerea legilor efectiv la cunostinta tuturor, ncurajarea initiativei particulare n interesul Neamului si desvoltarea industriei casnice trnesti.

Astept nvierea constiintei nationale la cel din urm pstor si coborrea celor luminati n mijlocul celor truditi spre a-i ntri si ajuta n adevrat frtie, temelia Romniei de mine. Amin!

Garda Constiintei Nationale.

Ziarul Constiinta, Luni 9 Februarie 1920.

Ne-am apucat apoi de organizarea sindicatelor nationale. Iat un proces-verbal de constituire a unui sindicat. l public pentru a scoate n relief constiinta muncitorimii iesene n acele ceasuri:

Proces-verbalSubsemnatii meseriasi, muncitori si functionari ai

Fabricei de tutun R.M.S., ntruniti astsear, Luni 2 Februarie 1920 n localul Grzii Constiintei Nationale Str. V. Alecsandri No. 3, sub presidentia D-lui C. Pancu, presedinte activ al Grzii, fat cu tendintele criminale ale unor indivizi cari servesc alte interese dect acelea ale Neamului lor si fat cu propaganda pe care o fac, pentru a lovi si n bunul mers al acestei institutii si n existenta noastr a acelor cari muncim de o viat ntreag pentru buctica de pine, care e si singura hran a noastr si a copiilor nostri, noi muncitorii romni cinstiti si legali cari ntelegem s mergem sub steagul trii noastre, si care ntelegem s mergem pe drumul pe care l dicteaz interesele supreme ale neamului acestuia, pentru bunul mers al acestei institutii, pentru a face s se nceteze odat propaganda dusmanului printre rndurile noastre, am hotrt s ne constituim ntrun sindicat national profesional, pentru care am ales urmtorul comitet si un delegat al Grzii Constiintei Nationale.

Urmeaz 183 de semnturi.

24

Constiinta 9 Februarie 1920. Nr. 17 si 18.

UN TABLOU FIDEL AL SITUAIEI LA 1919

ncerc s redau momentul dela 1919-20, lund din ziare si manifeste ceea ce cred a fi semnificativ.

Primul manifest lansat de Constantin Pancu n Iasi n August 1919, lipit pe toate zidurile Iasului, ntrun moment de desorientare general, este semnalul de lupt al Iasului muncitoresc romnesc:

APEL CTRE MESERIAI, MUNCITORI, SOLDAI I RANI ROMNI

Fratilor,Dup ani de groaznice lupte lumea srbtoreste pacea

ntre oameni, conductorii luminati din toate trile civilizate se silesc s nlture rzboiul prin ntemeierea unei legi pentru garantarea unei vietuiri pasnice n viitor.

Dar iat c din rsrit se aud glasuri de ur cari vdesc nzuinta dusmanilor nostri de a ne sfsia, prin nvrjbire si nentelegerile dintre noi. Din Rusia, stpnit de ntunericul nvtturilor gresite, pornesc ndemnuri de lupt la foc si la uciderea fratilor de acelas snge.

Din Ungaria, care-si plnge mrirea de altdat, se aud aceleasi ndemnuri. Dusmanii din rsrit sau unit cu cei din apus ca s tulbure linistea noastr pentru ca apoi s ne poat cotropi.

Strinii de peste hotare ncearc s mpart paharul cu otrav ntre noi, prin nstrinatii cari tresc la snul trii noastre. Ei au cutezanta s spun c ndemnurile lor le fac n numele pcii, n numele drepttii si al liberttii, n numele muncitorilor. Cuvntul lor e minciun, ndemnul lor e venin omortor, cci:

Ei zic c voiesc pacea, dar ei singuri o nimicesc omornd pe cei mai vrednici.

Cer libertatea, dar cu amenintri de moarte, silesc lumea s li se supun.

Doresc nfrtirea, dar ei seamn ura, nedreptatea, si desfrul n mijlocul popoarelor.

Mai mult nc: ei zic c voiesc desfiintarea capitalului cstigat prin sudoarea fruntii:

Ne spun c nu voiesc rzboiul dar ei se rzboesc.

25

Cer desfiintarea armatei, dar ei se narmeaz. Ne ndeamn s aruncm steagul tricolor, dar voesc s ridice n locul lui steagul rosu al urii. S nu dati crezare manifestelor si ndemnurilor lor precum nati dat crezare manifestelor dusmane cnd luptati la Oituz, Mrsti si Mrsesti.

Datoria oricrui bun Romn este de a se ngriji ca si pe viitor smnta nentelegerii, pe care o ncearc s o arunce ntre noi, s nu prind rdcini.

Desvrsiti lucrul nceput prin munca si cinstea voastr. Dusmanii vostri sunt: lenea, ura si necinstea care domnesc peste hotare si care ne amenint si pe noi.

Fiti cu luare aminte! Pstrati-v sufletul curat, nu uitati c mntuirea noastr este munca, unirea si cinstea.

Frati soldati,Cu credint n Dumnezeu ati nfrnt puterea

vrjmasului. Cu armele voastre ati tras pentru vesnicie hotarele trii.

Cu sngele vostru ati desvrsit si pecetluit jertfele voastre.

De aceea nu ngduiti ca mini strine si nelegiuite s strice ceea ce voi ati svrsit. Pstrati mai departe iubirea de tar si credinta ctre Rege. Ati jurat c veti apra cu ultima pictur de snge hotarele Patriei. Pziti-le n luare aminte, contra relelor porniri ale vrjmasilor, cci asa au fcut printii si strbunii nostri.

Frati trani,Dumnezeul printilor nostri sa nduiosat de

suferintele noastre si ne-a dat un an mbelsugat cum rar sa vzut. Fiti recunosctori fat de bunul Dumnezeu prin munca si credinta voastr. nnoiti-v puterile de munc, strngeti cu srguint roadele pmntului. Fiti linistiti cci pmntul dintre Tisa, Dunre si Marea Neagr, l-ati cstigat n ntregime. Pstrati-l cu sfintenie, aprati bogtia lui prin munca si iubirea voastr.

Frati romni,n voi st ndejdea si puterea acestei tri. Voi sunteti

si fericirea zilei de mine. Iar voi s nu v agonisiti blesteme, ci binecuvntri.

Dusmanii ne atac la Nistru si la Tisa. Ei ncearc s tulbure si pacea nuntrul trii.

Mntuirea noastr e munca, cinstea, iubirea de neam si

26

credinta n Dumnezeu.Fiti cu luare aminte, chemati la calea adevrat si pe

cei care sau rtcit si au trecut n rndurile celor fr neam si credint. Strnsi n jurul tronului si uniti sub umbra steagului tricolor veghiati la linistea trii.

Spuneti strinilor si nstrinatilor care ncearc s ne tulbure, c n jurul nostru sa format o gard national care veghiaz si va lupta contra celor ce voiesc s semene nentelegeri ntre noi.

Romni de pretutindeni, muncitori, meseriasi, soldati si trani, fiti vrednici de strmosii nostri si de nltimea vremurilor pe cari le trim.

(ss) Cercul romn al meseriasilor, Sin-dicatul tractiunii C.F.R., Sindicatul pro-fesional C.F.R., Societatea invalizilor de rzboiu, Breasla fierarilor etc.

Constiinta Anul I. Nr. 1, 30 August 1919.

CONDUCTORII MUNCITORILOR ROMNI

Conductorii muncitorilor romni comunisti, nu erau nici romni si nici muncitori.

La Iasi: Dr. Ghelerter, jidan; Gheler, jidan; Spiegler, jidan, Schreiber, jidan etc.

La Bucuresti: Ilie Moscovici, jidan; Pauker, jidan etc.n jurul lor o serie de muncitori romni rtciti.n caz de reusit a revolutiei, presedinte de republic, ce ar fi

uzurpat locul mritului Rege Ferdinand, trebuia s fie Ilie Moscovici.n parlamentul Romniei Mari la 1919, n timp ce toti deputatii

si senatorii tuturor tinuturilor romnesti unite, nfiorati de marele act al Unirii, se ridicaser n picioare si aplaudau pe Marele Rege ntregitor, acest domn Ilie Moscovici a refuzat s se ridice, stnd jos ostentativ.

ATITUDINEA PRESEI JIDNETI

Este necesar de subliniat atitudinea presei jidnesti n acele momente de mare primejdie pentru neamul romnesc. Ori de cte ori natia romneasc a fost amenintat n existenta ei, aceast pres a

27

sustinut tezele cari conveneau mai bine dusmanilor nostri.Dup cum, urmrind evenimentele, usor se poate vedea c

aceleasi teze au fost combtute cu nversunare ori decte ori ele erau n favoarea unei miscri de renastere romneasc.

ngrijorrile noastre au fost pentru ei zile de bucurie, iar bucuriile noastre au fost pentru ei zile de doliu.

LIBERTATEA

Libertatea asa de mult contestat azi miscrii nationale, era atunci ridicat la rangul de dogm, ntru ct ea trebuia s serveasc cauza nimicirii noastre.

Iat de pild ce scria Adevrul din 28 Decembrie 1919 sub semntura lui Emil D. Fagure (Honigmann):

. . . Acordndu-se dreptul de liber manifestare partidului socialist, nu se poate sustine c se acord un privilegiu acestui partid. Oricare ar fi partidul care ar voi s manifesteze, va trebui s se respecte acest drept...

URA

n aceeasi foaie putem citi:

Ura trebuie s fie vesnic cluza contra partidului de ucigasi care a domnit n cap cu Ion Brtianu.

Ura iudaic mpotriva Romnilor e binecuvntat. E sustinut; se face apel la ea. Nu e o crim. Nu e o rusine medieval.

Cnd e vorba ns ca Romnii s-si apere drepturile lor nclcate, actiunea lor este etichetat drept ur si ura devine un semn al barbariei, un sentiment njositor pe care nimic nu se poate cldi.

ORDINEA LEGAL(ADEVRUL 5 OCT. 1919)

Sa isprvit! Prin naltul decret lege, pe timpul perioadei electorale se instituie un nou regim mult mai aspru ca nainte, al strii de asediu si al cenzurii, opozitia si tara ntreag este scoas n afar de lege.

Este pur si simplu regimul dictaturii militare n care singur coroana este atotputernic. Coroana si partidul

28

liberal, iar ca executor al acestor dou vointi este guvernul de generali . . . . . . astfel decretul lege ne interzice atacurile contra coroanei. Dac va fi luat ca atac spunerea adevrului c coroana si-a asumat greaua sarcin de a conduce singur si cu partidul liberal tara, acest atac va trebui totusi s-l dm.

Decretul ne interzice atacul contra formei actuale de guvernmnt, dac prin aceasta se ntelege c nu avem dreptul s protestm cu toat vehementa contra guvernului actual care este rezultatul vointei neconstitutionale a dou persoane, noi vom protesta . . .

Dac alt cale nu este deschis mpotriva acestei stri de lucruri, dac am sti c incitarea la revolt sau contra ordinei asa zise legale, ar avea un efect, ceea ce din nenorocire nu este, nam ezita un singur moment s o facem, cci contra unui regim dictatorial si de teroare nu exist alt mijloc de lupt.

Ne socotim n fata unei bande narmate care se pun n afar de legi si uzeaz de forte brutale.

Cu toate acestea vom flutura acest steag si cznd vom striga totusi: jos tirania; triasc libertatea.

Iat presa jidneasc de la 1919.Deci: incitarea la revolt contra Coroanei, contra formei de

guvernmnt si ordinei legale.

INCITAREA LA REVOLT (ADEVRUL DIN 11 OCT. 1919)

Nebunii! Unde sunt nebunii?Cum am zis, avem prea multi oameni cuminti si nici

un nebun. Ori nebuni ne trebue. Cei dela 1848 erau nebuni si au desrdcinat regimul boeresc de atunci

Ne trebue si nou nebuni. Cu oameni cuminti care despic un pr n 14 si tot nu se hotrsc, nu este nimic de fcut. Ne trebue cel putin un nebun, dac nu mai multi nebuni. Ce va face nebunul sta, de unde vreti s stiu eu? . . .

Se cere dar un nebun. S vin dar nebunii.Pn si socialistii sau cumintit. Ei au realmente un

partid n dosul lor si oameni cari nar trebui s aib fric de nimeni. Fric vd c nau. Dar sunt si cuminti. Ca si altdat I. Ndejde, se tin grpis de starea legal. Cei dela putere

29

civili si militari vor s-i scoat. Inutil ncercare. Tactica lor e starea legal. Chiar cnd sunt mpuscati ca la 13 Decembrie 1918, cnd sunt snopiti n bti, cnd Frimu este cobort n mormnt de sbirii si, socialistii protesteaz ce-i drept cu mult demnitate, dar nu se abat dela calea legilor.

n orice caz ne trebue nebuni.S ias nebunii care s nceap actiunea ilegal sau n

contra legii, mpotriva strii de lucruri de azi.

COROANA

Coroana a constituit totdeauna pentru Romni un patrimoniu scump. Ea fiind garantia unittii si a rezistentei noastre n fata oricror primejdii, jidanii nau pregetat de a o ataca, de a o insulta si de a o compromite prin orice mijloace.

Iat, de pild, cum trateaz Dimineata din 16 Noembrie 1919, pe Regele Ferdinand.

Din cauza unei greseliUn animal are nevoe de preocupri mrginite, ns

mintea lui ajunge ca s le satisfac. Rareori, foarte rareori, animalul se nseal. i astfel tot inteligenta lui, orict de mic, l mpiedic de a cdea n greseli grosolane.

Nu tot astfel se ntmpl cu Regele.Voesc s vorbesc de regele creiatiunii.Regele creiatiunii este mult mai inteligent dect un

cne, un cal, un mgar. E cert. Dar pe cnd nici unul din aceste trei animale n-ar clca pe marginea unei prpstii, nu sar arunca pe valurile apei spre a se neca ori nar ncerca o miscare vtmtoare, regele creiatiunii svrseste n fiecare zi greseli de neiertat.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

ntelepciunea cerea ca Regele s nu se lase prizonier n mna unui singur om si a unui singur partid.

Cu tot respectul sunt dator s spun Majesttii sale c a gresit. Situatia att de neclar este opera Majesttii Sale. Fiindc Majestatea Sa cednd unor obsesiuni vinovate si interesate, a fugit de solutiunile firesti pe cari le poruncea situatia intern.

Dac nici astzi coroana nu se va hotr s intre pe cile firesti care sunt desprtite de interesele viitoare, natura

30

si va lua drepturile ei cu nc si mai mare hotrre.Regele creiatiunii este avizat.

BISERICA CRETIN (OPINIA DIN 10 AUGUST 1919)

Nationalistii din Iasi ncep s se agite: sunt ns prea putini si prea bicisnici; de aceea agitatia lor care alt dat revolta, astzi este pur si simplu ridicol.

Nationalistii au format o Gard a Constiintei Nationale. Sau lansat manifeste. Se tin ntruniri... Au fost chemati si studenti sovini. Au venit si preoti de rigoare... Cnd pretutindeni, din legiuirile cele mai despotice se sterg deosebirile dintre nationalitti, la noi nationalistii vor s accentueze aceste deosebiri si mai ales n momentul cnd conferinta pcii vrea s ne impun n tratat controlul minoritarilor

Cnd pretutindeni Biserica se desparte de stat, rmnnd o afacere particular a fiecruia, la noi nationalistii fac apel la cler pentru propaganda religioas organizat si cu caracter de principii

Atunci intervine preotul: cu duhul blndetii, el si mplnt mna n chica poporului pe care l bate cu fruntea de lespezile Bisericii pn cnd l ameteste. Poporul n Biseric nvat umilinta si resemnarea. Asa a dat Dumnezeu.

Minciunile acum nu mai amgesc pe nimeni. n zadar nationalistii si anin benzi tricolore la mnec, n zadar asmut vulgul intelectual mpotriva evreilor, n zadar pun preotii n Biserici s ne afuriseasc. Nu se mai teme nimeni astzi de afuriseala Dumnealor.

... Propovduim dragostea ntre oameni. i dm cu piciorul n usa templelor cari adpostesc ura si rzbunarea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Isclit: M. Sevastos

PROCESIUNEA(OPINIA DIN 26 OCTOMBRIE 1919)

La apelul Grzii Constiintei Nationale, onoratul cler si-a pus la dispozitia manifestantilor brbile, odjdiile si praporii ...

31

Luxul ns de a avea la dispozitie un Dumnezeu cu un ntreg stat major ar trebui pltit. Noi preferm ca din birul nostru s se tocmeasc un profesor, nu un preot. Dorim deci separatia Bisericii de stat. Cci nu admitem s se ncurajeze prin contributia noastr fortat obscurantismul, renuntarea si spiritul de resemnare cari mentin regimurile politiste . . .

ndrt spre Evul mediu? Spre inchizitie? Suntem exasperati de teroarea n sacou si n tunic, nu mai putem suporta si teroarea n ras... Cu durere privim manifestatiile de pe strzi cu sfori si cu epolete si nu vrem s mai asistm la defilarea mitrelor si a basmalelor rosii . . .

De ajuns.Boltile Bisericilor apas pe umeri neamul omenesc

metaniile l atrag la pmnt.Va fi o procesiune fad. Vor trece pe strzi odjdii de

muzeu, sceptre cu briliante, mitre... Vor trece cruci si patrafire.

Vor trece brbi. Oratori cu gesturi crncene si vor desface pieptul artnd multimii coasta lor nsngerat vor suge ntre dinti bureti cu otet . . .

Isclit: M. Sevastos.

* * *

Este clar. De aici si pn la atacarea ofiterilor pentru ruperea epoletilor nu mai este dect un pas. i tot numai un pas pn la drmarea bisericilor cu trncoapele sau pn la transformarea lor n grajduri sau localuri de petrecere sadic pentru jidnasii dela Opinia, Adevrul, Dimineata si neamul lor.

Am vzut n coloanele acestor ziare, ntrun ceas de grea cumpn romneasc, toat ura si vicleana uneltire a unei natii vrjmase, asezat si tolerat aici din mila si numai din mila Romnilor. Lips de respect pentru gloria armatei romne si pentru sutele de mii de morti n uniforma ei sfintit; lips de respect pentru credinta crestin a unui popor ntreg.

Nu era zi s nu se arunce pe fiecare pagin venin n inimile noastre.

Din lectura acelor ziare cari mi-au crispat sufletul, am cunoscut adevratele sentimente ale acestor venetici pe care si le-au desvluit, fr nici un fel de retinere, n momente n care ne-au crezut doborti la pmnt.

ntrun an de zile am nvtat atta antisemitism ca s-mi ajung

32

pe trei vieti de om. Cci nu poti s izbesti n credintele sfinte ale unui popor, n ceea ce inima lui iubeste si respect fr ca s nu rnesti n adncuri si fr ca din rana fcut s nu picure snge. Sunt 17 ani de atunci si rana sngereaz mereu.

* * *

S-mi fie ngduit nc odat a-mi ndeplini o datorie sacr, amintind aici de acest erou, atlet al muncitorimii crestine, meseriasul Constantin Pancu, sub a crui comand am fost si alturi de care am stat pn cnd Bestia rosie, asa cum i spunea el, a fost nfrnt.

Acestui om curajului si pieptului lui se datoreste salvarea Iasului dela nimicire.

apte ani mai trziu, acest urias, slbit de suferint si de srcie, umbla ca o umbr pe strzile Iasului, cernd ajutor pentru a merge s se caute de o boal de inim.

A murit bolnav si srac, uitat si neajutat, n mijlocul unei tri nepstoare si a unui oras pe care l-a aprat cu pieptul su, n ceasurile cele mai grele.

PRIMUL CONGRES STUDENESC DUP RZBOIU CLUJ 4, 5, 6 SEPTEMBRIE 1920

Congresul acesta a avut loc n sala Teatrului National din Cluj, ntro atmosfer de mare entuziasm, datorit unirii neamului romnesc prin forta armelor si jertfelor lui. Era cea dintiu ntlnire a tinerilor intelectuali ai unui popor rsletit n cele patru vnturi de soart si de nenoroc. Dou mii de ani de nedreptti si suferinte se ncheiau acum.

Ct entuziasm, cte emotii sfinte, cte lacrimi nam vrsat cu totii!

Dar pe ct era de mare entuziasmul pentru prezentul care ne coplesea inimile prin mretia lui, pe att era de mare desorientarea fat de linia viitorului. De aceast desorientare a cutat s profite puterea iudaic. Ea a sugerat si pn la sfrsit a fcut presiuni prin minister, prin masonerie si oamenii politici, ca la ordinea de zi a congresului s se pun: intrarea studentilor evrei n centrele studentesti.

Cu alte cuvinte se ncerca transformarea unor centre romnesti n centre mixte romno-jidnesti. Primejdia era mare cu bolsevismul

33

btnd la us si cu perspectiva de a fi coplesiti ca numr de elementele iudeo-comuniste n propriile noastre centre. Cel putin n dou din ele, Iasi si Cernuti, situatia era tragic.

Cu toate acestea, conductorii congresului, Lbusc, presedintele Iasului, cu ntreg comitetul, Nazarie, presedintele Bucurestiului, cu ntreg comitetul si cu toate societtile, Puscaru, presedintele Clujului erau cstigati acestei idei. Tinerii studenti sunt foarte usor influentabili mai ales cnd le lipseste o credint. Ei se las amgiti nu att prin avantagiile materiale imediate cari li sar oferi ct mai ales prin mgulirile ce li se aduc si prin perspectivele de mare viitor ce li se ofer.

Tnrul ns va trebui s stie c n orice post va fi, este o santinel n slujba neamului si c a se lsa cumprat, flatat, ademenit, nsemneaz o prsire de post, poate nsemna o dezertare sau chiar o trdare.

Micul nostru grup dela Iasi, invincibil prin hotrrea sa, unit cu grupul Bucovinenilor, sa luptat timp de dou zile cu ndrjire. Pn la sfrsit a nvins. Congresul a admis motiunea propus de mine, prin vot nominal, mpotriva motiunii sustinut de ntreaga conducere studenteasc. Votul acesta cred c nu l-a dat congresul din convingere, ci mai mult impresionat de hotrrea si disperarea cu care a fost dus lupta.

Studentimea cernutean, care nu trecea de 60 la numr, sa purtat admirabil. Micul nostru grup al Iesenilor, care nu trecea de 20, de asemenea. Dac mai adugm nc 20, grupul Ciochin, tot dela Iasi, lupta de dou zile a fost de 100 contra 5.000.

Victoria noastr de atunci a fost hotrtoare. Centrele stu-dentesti, dac punctul nostru de vedere ar fi czut, si-ar fi pierdut caracterul lor romnesc, si n contact cu jidanii, ar fi apucat pe calea bolsevismului. Studentimea romn a fost la o mare rspntie.

Iar mai trziu, la 1922, nam mai fi avut o izbucnire a unei miscri studentesti romnesti, ci poate o izbucnire a revolutiei comuniste.

DESCHIDEREA UNIVERSITII DIN IAIN TOAMNA ANULUI 1920

La celelalte centre universitare, liniste. Noi eram ns con-damnati la rzboire.

Pentru prima oar n istoria Universittii iesene senatul universitar anunt deschiderea cursurilor, fr preoti si fr serviciul

34

religios. Pentru a ntelege cineva durerea noastr, trebue s stie, c aceast solemnitate era nentrerupt, de o jumtate de veac, cea mai frumoas srbtoare a universittii. Veneau: tot senatul universitar, toti profesorii, toti studentii si cei noui nscrisi; era prezent elita intelectual a Iasului. Mitropolitul Moldovei sau Vicarul oficia slujba n aul, binecuvntnd nceputul muncii pentru cultura poporului romn. Dar acum universitatea noastr se desbrca, printrun gest al senatului universitar, de podoaba traditiilor ei semiseculare.

Mai grav: universitatea Iasului crestin, cea mai nalt scoal romneasc, proclama n ceasurile grele de atunci, lupta contra lui Dumnezeu, alungarea lui Dumnezeu din scoal, din institutii, din tar.

Profesorii Universittii din Iasi, afar de cei 4-5 cunoscuti, au primit cu mare satisfactie hotrrea pgn a senatului, acest pas nainte, care va scoate stiinta romneasc din barbarie si din prejudectile medievale. Studentii comunisti jubilau, jidnimea triumfa, iar noi, ctiva, ne ntrebam cu durere: Oare ct mai este pn cnd vor fi drmate bisericile iar preotii n odjdii rstigniti n altare?

Un numr de vreo opt studenti nationalisti, cari ne aflam n Iasi, am umblat zadarnic pe la usile multor profesori, ncercnd s-i convingem a reveni asupra msurii luate. Repetitele noastre interventii nau dus la niciun rezultat.

i atunci, n ajun, am hotrt un lucru grav: s ne opunem cu forta la deschiderea universittii.

Ne-am culcat toti n strada Suhupan Nr. 4, sediul actiunii noastre, pentru a rmne grupati. La sase dimineata eu am plecat nainte la universitate cu Vladimir Frimu, urmnd ca ceilalti s vin dup noi. Am nchis si baricadat usa din dos a universittii lsndu-l pe Frimu acolo.

Eu am fcut un afis scris cu creionul rosu pe care l-am lipit pe usa cea mare dela intrare: Aduc la cunostinta domnilor studenti precum si a domnilor profesori, c aceast universitate nu se deschide dect n urma slujbei religioase traditionale.

Restul camarazilor na venit dect trziu, prea trziu.Dela ora 8 au nceput s vin studentii. Eu am rezistat singur la

us pn la ora 9 si jumtate, cnd n fata universittii, se adunaser peste 300 de studenti.

n momentul cnd profesorul Mller dela Matematici voia s intre cu forta, i-am spus: Cnd ati intrat profesor la universitate, ati jurat pe cruce. Pentru ce v ridicati acum mpotriva crucii? Sunteti un sperjur, pentru c ati jurat ntrun lucru n care nati crezut, iar

35

acum v clcati jurmntul.Atunci studentii, peste 300, n frunte cu Marin, seful comu-

nistilor, cu Hritcu, cu Ionescu dela Botosani, sau repezit asupra mea, mau ridicat pe sus, au deschis usa dela universitate, mau introdus n sala pasilor pierduti, unde mau purtat ca ntrun vrtej, dela un capt la cellalt al slii, timp de aproape o jumtate de or, dndu-mi cu bastoanele si cu pumnii n cap. Nicio aprare si nicio ripost nu mai era posibil, deoarece eram prins la mijloc si mpins din toate prtile primind lovituri de pretutindeni.

n sfrsit am fost lsat. Pe cnd stteam ntrun colt si m gndeam la nenorocul nfrngerii mele, au sosit si cei sase. Biruinta adversarilor na durat ns mult pentruc peste putin timp secretarul universittii sa cobort dela rectorat si a afisat urmtoarele: Se aduce la cunostinta tuturora c rectoratul a hotrt ca universitatea s rmn nchis pn Miercuri, cnd se va deschide cu serviciul religios. Era un mare triumf pe care l-am primit cu o bucurie nespus.

Miercuri dimineata, peste dou zile, n sala arhiplin de lume din ntreg orasul, sa oficiat serviciul religios. Pe mine mau felicitat toti. A vorbit nentrecut de frumos profesorul A.C. Cuza.

De atunci mi sa nrdcinat credinta care nu m va prsi, c cel care lupt, chiar singur, pentru Dumnezeu si neamul su, nu va fi nvins niciodat.

* * *

n opinia public a Iasului, aceste lupte, n special cele dela Regie si Ateliere si acum n urm cea dela Universitate au avut un puternic rsunet. Adversarii au nceput s-si dea seama c bolsevismul nu poate nainta fr obstacole serioase, chiar atunci cnd de partea lui sunt aproape toti profesorii universittii, toat presa, toat jidnimea, marea majoritate a muncitorilor, iar de cealalt parte numai un minim grup de tineri cari nu opun altceva acestor valuri uriase, dect uriasa lor credint n viitorul trii. Tinerii acestia prezentau rezistenta unor vointe nfipte n pmnt ca niste stnci peste cari lumea usor putea vedea, nu numai c nu se poate psi fr pericol, dar c nu se poate psi niciodat.

Adversarilor le era team, nu de noi, ci de hotrrea noastr. Lumea cealalt, Iasul crestin si romnesc, ne ncuraja si ne urmrea cu simpatie.

36

ANUL UNIVERSITAR 1920-1921

nceput n conditiunile artate mai sus, anul acesta a fost un sir nentrerupt de lupte si ciocniri. Noi, studentii lupttori, ne-am organizat n jurul cercului studentesc tefan Vod al crui presedinte eram. De aici ne-am atacat adversarii, biruindu-i rnd pe rnd.

Dispretuitori fat de cultura romneasc, acestia ne priveau de sus universitatea si tot ce aveam noi n tara aceasta, cu pretentii de savanti si ndrumtori, ca niste oameni sositi dintro mare tar pe un pctos si napoiat pmnt romnesc.

Or fi avut ei dreptate n unele privinti, dar n curnd vor avea s se izbeasc n mica noastr tar, de un mare bun simt romnesc secular, pe care acolo, n marea lor mprtie de peste Nistru, sa dovedit a nu-l fi avut de loc.

n universitate ntrunirile deveniser imposibile. Nicio hotrre nu se mai putea lua. Marea majoritate a studentilor era format din comunisti si simpatizanti de-ai lor. Dar nu putea face niciun pas nainte deoarece grupul nostru, care nu trecea de 40, era totdeauna prezent. El atac si nu mai permite vnturarea ideilor si practicelor comuniste.

Greva general ncercat n Universitatea iesan, cu ocazia arestrii studentului comunist Spiegler, esuiaz dup o zi, deoarece grupul nostru ocup cantina si interzice intrarea la mas a grevistilor, bazndu-se pe principiul: Cine nu munceste, nu mnnc. Toate interventiile rectorului si ale profesorilor de a ne convinge ca acesti studenti s fie lsati la mas, rmn zadarnice.

* * *

Peste putin timp, grupul nostru va cstiga o alt victorie: schimbarea uniformei.

Studentii comunisti purtau sepci rusesti. Nu pentruc nu aveau altceva, ci ostentativ, ca s afirme bolsevismul. Cu ocazia unei ncerri la universitate, aceste sepci au fost luate si arse n Piata Unirii. Apoi, n fiecare zi, la universitate, pe strzi, prin localuri ncepe vntoarea. Toate sepcile sunt arse. Dup o sptmn au disprut complet si pentru totdeauna.

*

Grupul nostru trece mai departe. Se ia la lupt cu presa iudeo-comunist. El ns nare pres ca s se lupte pe calea scrisului. n urma unor articole necuviincioase la adresa Regelui, Armatei si

37

Bisericii, grupul nostru scos din rbdri ptrunde n redactiile si tipografiile ziarului Lumea, condus de jidanul Hefter, si Opinia, si sfarm tiparnitele care mprstiau otrav si insult.

Provocam desordini, fr ndoial, dar acele desordini vor opri marea desordine, ireparabila desordine pe care o pregteau, n tara aceasta, simbriasii revolutiei comuniste.

*

Toate acestea ns m vor fixa n obiectivul rsbunrilor.Presa jidneasc ne atac. Eu voi riposta violent.ntlnind pe strad pe redactorii Opiniei, n urma unui schimb

de cuvinte, dup ce le cer socoteal pentru ofensele aduse, ne ncerm. Adversarii mei sunt btuti bine.

A doua zi ns toate ziarele din Iasi fac front contra mea: Opinia, Lumea, Miscarea.

ELIMINAT PENTRU TOTDEAUNA DIN UNIVERSITATEA IEAN

Lucrurile nu se opresc aici. Imediat intervine senatul univer-sitar, se ntruneste si, fr a m audia, m elimin pentru totdeauna din Universitatea iesan.

n sfrsit Universitatea si Iasul vor scpa de turburtorul ordinei publice, care timp de doi ani, a stricat pacea iudeo-comunistilor si sa opus la toate ncercrile acestora de a deslntui revolutia pentru detronarea Regelui, arderea Bisericilor, mpuscarea ofiterilor si masacrarea a sute de mii de Romni.

Oamenii ordinei si legalittii sunt, pentru senatul universitar, comunistii. Eu sunt turburtorul acestei ordini.

CONSILIUL FACULTII DE DREPT

Dar planurile lor se sfarm. Pentruc intervine un fapt n-tradevr unic, n manifestrile obisnuite ale vietii noastre univer-sitare. Consiliul Faculttii de Drept se sesizeaz de eliminarea pronuntat de senat, si avnd n frunte pe profesorii Cuza, decan, Matei Cantacuzino si Dimitrie Alexandrescu, se opune acestei eliminri.

ncercrile consiliului de a tempera furia senatului universitar, dau gres. Senatul nu renunt la pedeapsa dat.

38

Atunci Facultatea de Drept si retrage reprezentantul din senat, nu se supune hotrrii acestuia si se declar independent.

Pe mine facultatea m anunt c m pot prezenta la cursuri, deoarece consiliul profesoral refuz s recunoasc hotrrea senatului universitar.

Am rmas astfel pe mai departe, student la Universitatea din Iasi.

n urma acestui fapt, timp de trei ani, consiliul Faculttii de Drept nu si-a mai trimis reprezentantul n senat. Conflictul a durat ani de zile, chiar dup plecarea mea din universitate.

Mai trziu, cnd mi-am luat licenta, rectoratul a refuzat s-mi elibereze diploma. Nu mi-a eliberat-o nici pn n ziua de azi. Pentru nscrierea n barou si pentru continuarea cursurilor n strintate mam servit numai de certificatul eliberat de Facultate.

ANUL UNIVERSITAR 1921-1922

Noul an universitar sa deschis n conditii normale. Cu serviciu religios. Din nou universitatea si Iasul sunt n srbtoare.

n Bucuresti, acest mare eveniment trece aproape neobservat.Acolo, la sosirea studentilor, massa studenteasc se pierde n

multimea sutelor de mii de oameni, a sgomotului, a luminilor, a intereselor care se ciocnesc brutal. La Iasi, cnd pleac studentii, e melancolie general, ca la plecarea cocorilor si a psrilor, toamna cnd vin studentii, vine tineretea, vine viata. E zi de srbtoare. La Bucuresti, studentul se simte singur n mijlocul unei lumi imense care nu-l vede, nu-l apreciaz, nu-l mustr, nu se intereseaz de el, nu-l iubeste.

Educatia studentului, la Iasi, este incomparabil, pentruc el se desvolt, ca si un copil sub iubirea mamei sale, la adpostul dragostei Romnilor. Aici neamul si creste studentii. Eu nsumi datorez acestui Iasi o parte nsemnat de recunostint pentru tot ce am putut s fac. Am simtit totdeauna grija pe care mi-a purtat-o acest suflet al Iasului, am simtit raza iubirii lui, i-am simtit mustrarea, ncurajarea, ndemnul, chemarea la lupt.

Pe noi, studentii dela Iasi, ne urmresc acestea si acum si ne vor urmri pn la sfrsitul vietii, ca amintirea ndemnurilor si dragostei mereu prezente a mamei.

Din toate generatiile studentesti care sau perindat prin Iasi, pe cti nu i-a urmrit toat viata ndemnul, chemarea la lupt a Iasului! Pe cti nu i-a urmrit, pn n mormnt, pe cti nu-i urmreste si

39

astzi, mustrarea lui! . . .

* * *

Dela nceputul anului se observ c iudeo-comunismul ddea napoi desorientat si cu moralul aproape pierdut. Nicio ncercare de rezistent.

Noul val de studenti, acum nscrisi, auziser cu totii de luptele noastre si de mult asteptau s vin alturi de noi. Ajunsi aci, au intrat n rnduri.

PREEDINTE LASOCIETATEA STUDENILOR N DREPT

n toamna aceea am fost ales presedinte al Societtii Studentilor n Drept. Senatul universitar na voit s m valideze sub pretext c sunt eliminat din universitate. Mam validat singur.

Societatea Studentilor n Drept ca si toate celelalte societti pe facultti, avea ca scop activitatea stiintific, de complectare si aprofundare a studiilor n domeniul respectiv.

Asa bunoar, sub presedintia lui Nelu Ionescu, cu doi ani nainte de mine, Societatea Studentilor n Drept tinea sedinte aproape sptmnal. Un student citea o carte de drept sau n legtur cu dreptul, o rezuma n sedint, o critica, si apoi urmau discutii contradictorii.

Eu am pstrat norma general, dar am venit cu ceva nou. Toate aceste lucrri si referate nu se puteau face dect avnd ca obiect problema jidneasc n lumina stiintei.

Se citeau lucrri asupra acestei probleme n Romnia si n strintate, asupra puterii iudaice internationale, asupra istoricului acestei probleme la noi si aiurea. Studiam mijloacele de lupt ntrebuintate contra noastr, spiritul si mentalitatea iudaic, si preconizam mijloace de lupt si de aprare.

Urmau dup fiecare expunere, discutii, complectri si la urm formularea adevrului stabilit pentru ca fiecare s poat pleca lmurit. Apoi, n continuare, cutam n aceleasi sedinte s realizm:

a) Identificarea la orice pas a acestui spirit si mentalitti iudaice infiltrate pe nesimtite n felul de a cugeta si a simti al unei nsemnate prti dintre Romni.

b) Desintoxicarea noastr, eliminarea iudaismului introdus n cugetarea noastr, prin crti de scoal, de literatur, prin profesori,

40

prin conferinte, prin teatru, prin cinematografic.c) ntelegerea si demascarea planurilor jidnesti mascate sub

attea forme. Cci avem partide politice, conduse de Romni, prin care vorbeste iudaismul; ziare romnesti, scrise de Romni, prin care vorbeste jidanul cu interesele lui; conferentiari romni, autori romni, gndind, scriind si vorbind jidneste n limba romn.

Am nceput s ne dm seama, studiind toate acestea, c pentru prima dat n istorie, poporul romn a venit n contact cu un neam care ntrebuinteaz ca arme de lupt si distrugere, ca arm national, viclenia si perfidia.

Romnul na cunoscut dect lupta dreapt. n fata nouilor mijloace jidnesti, el sa gsit desarmat. Ne-am dat seama c totul se reduce la cunoasterea inamicilor si c n momentul n care, noi Romnii, i vom cunoaste, i vom nvinge.

* * *

edintele noastre au urmat regulat timp de un an de zile. Ele atrgeau studenti de la toate faculttile n numr din ce n ce mai mare, nct Centrul Studentesc si pierduse aproape fiinta. ntreaga studentime gravita n jurul activittii Societtii Studentilor n Drept.

Amfiteatrul devenise nencptor pentru multimea de studenti care tinea s ia parte la aceste sedinte.

n numr din ce n ce mai mare participau studentii basarabeni. O jumtate de an de activitate ne aduce un adevrat miracol: trei sferturi dintre studentii basarabeni crestini se trezesc, se simt chemati la o viat nou, se lumineaz la fat.

n scurt timp, ei vor deveni cei mai credinciosi soldati ai luptei noastre, ajungnd prin credint, devotament, curtenie sufleteasc si spirit de jertf n fruntea miscrii care ncepuse a se nfiripa. Momentul acesta de nfrtire ntre noi, n aceeasi lumin si de legmnt de lupt pentru tara crestin n contra hoardelor iudaice nseltoare, nu-l vom uita niciodat. Cei ce ne rzboisem pn ieri, acum ne mbrtisam.

* * *

ndreptarele de orientare la aceste sedinte erau scrierile geniilor noastre nationale Bogdan Petriceicu Hasdeu, Vasile Conta, Mihail Eminescu, Vasile Alecsandri etc., si mai cu seam, scrierile si prelegerile profesorului Cuza, scrierile profesorului Paulescu, lectiile de educatie national ale profesorului Gvnescul.

Toate scrierile profesorului Cuza erau, nu odat citite, ci de trei-patru ori citite si studiate. n special cursurile sale de Economie

41

Politic ce tratau, de la nltimea catedrei, n chip strlucit, chestiunea jidneasc, chemnd pe Romni la ntelegerea celei mai grave probleme prezente a lor, ne-au fost cluz de fiecare moment n sfortrile pentru cunoasterea ei. Cel mai mare noroc al nostru si deci al romnilor a fost profesorul Cuza, unul dintre cei mai strluciti cunosctori ai problemei jidnesti din lume, cruia i datorm puterea noastr de a ne orienta fat de toate manoperile jidnesti.

Cursurile lui, de o mare nltime academic, erau urmrite de toti studentii cu o nentlnit atentie. Amfiteatrul Faculttii de Drept era totdeauna nencptor. nc mult vreme de acum ncolo, Universitatea iesean nu va mai avea un profesor ale crui predici de nationalism s trezeasc un interes asemntor.

*

n acest timp viata multora dintre noi ncepe s-si gseasc un rost unic pe deasupra tuturor intereselor: acela de a lupta pentru neamul nostru primejduit n existenta sa.

VIZITA LA UNIVERSITATEA DIN CERNUI

La celelalte universitti, liniste. La Cernuti nc din primvara anului trecut 1921, au nceput miscri pe tema romnizrii teatrului. O lupt aprig de cteva zile sa sfrsit cu victoria studentilor. Acum, n primvara anului 1922, am organizat cu Societatea Studentilor n Drept o vizit a Iesenilor la Cernuti. Am fost bine primiti de profesori si studenti. Cei peste 100 de vizitatori, n timpul celor trei zile, ct am stat acolo, nam fcut alta, dect s mprtsim si colegilor cernuteni credinta cea nou, care se nfiripase n sufletul nostru.

Na fost greu. Pentruc Cernutii ca si Iasul si mai mult nc, gemea, cu strzile lui ntregi, cu comertul lui, cu bisericile lui prginite, cu pmntul si cu Romnii lui, sub cotropirea jidneasc. n scurt, sa furit ntre noi o strns legtur sufleteasc, bazat pe dorul si visul comun de a ne vedea odat neamul trezit la constiinta demnittii, puterii si drepturilor lui de stpn pe soarta si pe tara sa. Aceast legtur sa ntrit apoi prin vizita pe care ne-au ntors-o Cernutenii o lun mai trziu. Acum l-am cunoscut nti pe Tudose Popescu, acea figur frumoas de tnr lupttor, cu chip de pandur, care a fost mai trziu unul dintre conductorii miscrii studentesti si care astzi doarme ntr-un cimitir srac, sub o biat cruce uitat.

42

REVISTA APRAREA NAIONAL

La 1 Aprilie 1922, apare revista bilunar Aprarea National, sub conducerea profesorilor Cuza si N.C. Paulescu. Oricine si poate da seama ce a nsemnat pentru noi, n mijlocul gndurilor si frmntrilor noastre, aparitia acestei reviste.

n ea gseam tot ce ne trebuia pentru o perfect lmurire si narmare a noastr. Articolele profesorilor Cuza si Paulescu, erau citite cu religiozitate de tot tineretul si aveau pretutindeni n rndurile studentilor si la Bucuresti si la Cluj, un mare rsunet.

La 1 si 15 ale lunei, pentru noi era un triumf. Numerile revistei erau adevrate transporturi de munitii prin care noi nvingeam argumentrile presei jidnesti.

Cred nemerit s dau aici cteva articole ale profesorilor Cuza si Paulescu aprute n acea vreme.

Spiritul divin al adevrului va apra n veci omenirean rezumat, Talmudul, legislatia politico-religioas a

ovreilor, n loc s combat, ca Evanghelia, patimile de proprietate si de dominatie, el mpinge din contr aceste vitii la o culme nemaipomenit, pentru ca s realizeze visul lui Iuda de a fi, n acelas timp, si proprietarul ntregului pmnt si stpnul ntregei omeniri.

Dar, pe cnd apostolii crestini predicar idealul lor n fata cerului, Talmudul se ascunde; iar cele dou apendice ale sale, Cahalul si Francmasoneria, sunt nc si mai invizibile ca dnsul.

Tus-trei ntrebuinteaz, pentru a rmne n ntuneric, un mijloc scrbos si blestemat, adic minciuna.

Minciuna este deci baza sistemului jidovesc cruia i se poate zice: vorbesti, deci minti.

Dar minciuna are un dusman pe care-l urste de moarte anume adevrul.

Or, adevrul este trstura distinctiv a Crestinismului. Hristos a zis: Eu sunt adevrul si deaceea doctrina Lui este n execratie naintea lui Israel.

Minciuna, din contr, caracterizeaz ceea ce se numeste Spiritul rului sau Diavolului. Astfel Iisus, adresndu-se ovreilor, le zise:

Voi din tatl vostru Diavolul sunteti si poftele tatlui vostru voiti s faceti. Acela ucigtor de oameni a fost dintru

43

nceput si ntru adevr na sttut, cci nu este adevr ntru dnsul.

Cnd greste minciuna, dintru ale sale greste, cci mincinos este si tatl ei.

Prsind lumea, Hristos a trimis ucenicilor si o arm invincibil, adic Duhul Su. Spiritul divin al Adevrului, care va apra n veci omenirea, n contra spiritului diavolesc al minciunii.

naintea acestui Spirit al Adevrului m nchin strignd din adncul sufletului: CRED N DUHUL SFNT!

(Prof. Dr. N. C. Paulescu, din Fiziologie Fi-lozofic. Talmudul, Cahalul, Francmasoneria, vol. II., Buc. 1913, pag. 300-301.)

tiinta antisemitismuluinc o mprechiare de vorbe, oribil: stiinta

antisemitismului. Cum poate fi antisemitismul, stiint? Se vor ntreba indignati savantii cu rocele, savantii cu focele, savantii cu ixele, savantii cu sufixele, savantii cu fixele lor pretinse idei de cultur?

Antisemitismul? Pentru savantii acestia, e doar numai o slbtecie: Manifestatie oarb de instincte brutale, rmsite ale unor timpuri preistorice. O rusine n mijlocul civilizatiei noastre, pe care o condamn deopotriv stiinta si constiinta luminat a omului liber de prejudecti si patimi.

Aceasta este atmosfera pe care au creiat-o, mai cu deosebire jidanii si pe care o ntretin jidnitii n jurul antisemitismului, prostind pe naivi sau exploatnd naivitatea celor prosti, cu pretentii: de a fi si ei la nltimea civilizatiei moderne. i cine nu voeste s fie ?

De pild, e un caz interesant al unui jidnit, de origine el nsusi jumtate jidan, vorbind, cu ctiva ani mai nainte, cu aere de strasnic savant despre antisemitismul nostru, care era si pe vremea aceea ceeace este acum, neschimbat.

i iat ce ne spune acest autor, nomen-odiosum trdtor atunci al gndirii nationale, precum a fost mai pe urm, trdtor al actiunei nationale, n timpul rzboiului n revista VIAA ROMNEASC Anul II, No. 11, din Noembrie 1907 (pagina 186, 204-207 ).

Vreau s vorbesc despre chestiunea evreiasc ... cu

44

desvrsire denaturat de judofagia vulgar si feroce a antisemitilor nostri, care astfel ... ne compromit n fata lumii civilizate ...

Cu arme ruginite, scoase din arsenalul prigonirilor medievale cu propaganda de ur, cu ptimasa attare la excese, cu rscolirea n massele populare a instinctelor bestiale ... se poate numai compromite o cauz dreapt, care nu este cauza antisemitismului ...

A da, ns, acestui conflict ... un aer fals de prigonirea unei rase, de prigonire religioas, de antisemitism ntrun cuvnt, poate servi numai cauza adversarilor, bucurosi s exploateze divagrile ctorva maniaci ... scandalagii antisemiti, provoac punerea la ordinea zilei a ntregei chestiuni prematur ...

Nici un popor, cu att mai putin al nostru, nu se poate ngrdi pn la infinit, fr pedeaps, mpotriva ideilor moderne si nici mpotriva actiunei politice din afar... (Puncte. Punctele dela urm, sunt ale autorului. Asa dar, nu suspensive, ci ameninttoare, prnd a cuprinde o strasnic prevedere politic. N. R.)

A pune, deci, chestiunea noastr pe terenul anti-semitismului, pe al urei de ras, nseamn a ne duce la o nfrngere rusinoas si fatal pentru noi ... Porniri asiatice ... demagogie violent, agitatiune nesntoas ... ncercare de a specula asupra patimilor ntunecate ... (Puncte. Punctele dela urm, sunt iar ale autorului, cuprinznd aceiasi amenintare: pentru asemenea oribile crime, ale antisemitismului nostru. N. R.)

Am reprodus aceast conceptie tipic a tuturor jidnitilor. i se vede la ce se reduce: clisee (lumea civilizat, ideile moderne), dar mai cu deosebire, injurii (judofagia vulgar si feroce, arme ruginite, instincte bestiale, divagrile ctorva maniaci, scandalagii antisemiti, porniri asiatice, patimi ntunecate)...

Asemenea aprecieri, le gsim nu numai la jidnitii vulgari, ci uneori chiar la unii reprezentanti de altfel distinsi ai culturei, n alte domenii. Astfel, de pild, eminentul jurisconsult, profesor universitar, orator, om politic, fost ministru al instructiei publice, dl. C. Arion, mi-a servit din cauza antisemitismului meu, n plin adunare a deputatilor, apostrofa putem zice, celebr, venind dela un brbat ca acesta numindu-m: omul cavernelor.

45

Ct pentru jidani explicatia pe care o dau ei antisemitismului este nc si mai caracteristic. Pe lng obisnuitul cliseu, cu slbticie si ur, fireste, fr motiv, cci nu le convine s discute motivele antisemitismul este dup dnsii: o nebunie, o degenerare intelectual, o boal a spiritului. n modul acesta consider unul din intelectualii moderni cei mai distinsi ai jidanilor, Dr. K. Lippe, de ilustr origine, ca strnepot al vestitului comentator al Talmudului, Rasi, din veacul de mijloc cel cu tob sebegoim harog, pe cel mai bun dintre goimi, omoar-l.

Med. Dr. K. Lippe, pripsit, la noi, din Galitia, si stabilit la Iasi unde a fost nchis, omornd prin avort o crestin a publicat chiar o scriere special cu titlul: Simptome ale boalei mintale antisemite (Simptome der Antisemitischen Geistes Krankheit, Iassy 1887).

i ca o dovad c argumentele de care se servesc jidanii paraziti, mpotriva antisemitismului, sunt de o extrem srcie ca si ale jidnitilor si pururea aceleasi iat ce spune, chiar acum n urm, Curierul Israelit, oficialul organ al Uniunei Evreilor pmnteni, n articolul de fond al numrului su de Vineri, 15 Septembrie 1922, sub titlul injurios pentru noi, cari scrim la APRAREA NAIONAL numindu-ne o band de misei:

E la antisemiti o stare de degenerare intelectual ajuns la perversitatea simturilor, un fel de sadism mental, de care cei loviti sunt mpinsi la minciun si calomnie.

Cum vedeti, este o explicatie foarte simpl dar si extrem de naiv: tot ce se spune contra jidanilor, este minciun si calomnie, datorit unei degenerri intelectuale specifice.

Definitia antisemitismului de ctre jidniti si jidani se rezum, dar, n aceste dou cuvinte: slbtecie si nebunie. Se ntelege ale antisemitilor. Ct pentru jidani ca fenomen social ei nici nu intr n explicatia aceasta. Ca si cum nu ar fi.

Slbtecia si nebunia au fcut ca toate popoarele, n toate timpurile, Egiptenii, Persii, Grecii, Romanii, Arabii precum si natiile moderne pn n ultimul timp, s considere pe jidani ca un pericol national, si s ia msuri mpotriva lor.

Slbtecia si nebunia, au ntunecat ntelegerea celor mai strluciti reprezentanti ai culturei tuturor natiilor, ca Cicero, Seneca, Tacit, Mohamed, Martin Luther, Giordano

46

Bruno, Friederich cel Mare, Voltaire, Joseph al II-lea, Napoleon I, Goethe, Herder, Immanuel Kant, Fichte, Schopenhauer, Charles Fournier, Ludwig Feuerbach, Richard Wagner, Bismarck, Rudolf Virchow, Theodor Billroth, Eugen Duhring si altii nenumrati, n toate domeniile, ca s se pronunte contra jidanilor.

Slbtecia si nebunia, n sfrsit, explic antise-mitismul celor mai alesi reprezentanti ai culturei noastre, ca Simeon Brnut, B. P. Hajdu, Vasile Alecsandri, Vasile Conta, Mihail Eminescu.

Slbateci si nebuni: toti acestia. Civilizati si cuminti: jidnitii. Iar jidanii: inexistenti.

Asemenea aberatii se sfarm de sine. Cu toate acestea, pentru a confuziona spiritul masselor, ele se produc necontenit. De aceia tocmai si pentruc asemenea teorie vrednic de capul jidanilor si de imbecilitatea sau venalitatea jidnitilor nu este capabil s explice antisemitismul, ca fenomen social, noi i vom spune teoria antisemit.

Dup aceast teorie, a noastr, n alctuirea antisemitismului, trebuie s deosebim trei momente: instinctul, constiinta, stiinta.

Instinctul, a fcut ca ntotdeauna multimea, care se preocup n primul rnd de interesele sale materiale, imediate, s se mpotriveasc parazitismului jidanilor, prin miscri populare, adeseori sngeroase si generale, precum a fost ntre altele multe, pretutindeni, teribila miscare a cazacilor, din Uckraina, condusi de Bogdan Hmelnischy si n care au pierit peste 250.000 de jidani la 1649.

Constiinta pericolului jidnesc, se trezeste treptat, mai nti n clasele culte, si apoi se ntinde la tot mai multi, cari se unesc cu multimea, sprijinind revendicrile ei, ele nsile devenind constiente.

tiinta, ncepe cu cercetri partiale, pn cnd ajunge abia n zilele noastre la determinarea obiectului ei, cercetnd judaismul ca fenomen social, desprtit de mediul n care caut s se confunde, si, constatnd c el este o problem uman, si cea mai mare, a crei solutie trebue gsit.

Cercetrile partiale, prin rezultatele la cari ajung, am putut zice c formeaz antisemitismul stiintei. Aceasta este baza, care nu se confund ns, cu stiinta antisemitismului. Ceeace le deosebeste, este obiectul lor diferit. i iat

47

definitia prin determinarea obiectului a acestei stiinte, care se vede c este o adevrat stiint cu domeniul ei propriu.

tiinta antisemitismului are ca obiect judaismul ca problem social, fiind astfel, n mod necesar, sinteza tuturor stiintelor care pot contribui la solutia ei.

Care sunt aceste stiinte, care prin cercetrile lor partiale contribuie la cunoasterea judaismului, am vzut. i iat n ce fel stiinta antisemitismului se foloseste de rezultatele lor, pentru a ndruma solutia ei.

Istoria: constat c de la nceput jidanii sunt un popor rtcitor printre celelalte popoare, nomad, fr patrie. tiinta antisemitismului stabileste c acest nomadism este contrar existentei popoarelor sedentare, agricole, si nu poate fi tolerat.

Antropologia: constat c jidanii sunt un amestec de rase diferind ntre dnsele, nenrudite, ca semitii, arianii, negrii, mongolii. tiinta antisemitismului explic sterilitatea natiei jidnesti, n domeniul culturei, ca un efect al acestei corciri, si arat c aceast corcitur nu poate servi cu nimic cultura celorlalte natii, pe care numai o falsific, denaturnd caracterele ei.

Teologia: constat c religia jidneasc este o religie particularist, bazat pe legmntul special ncheiat de Dumnezeul lor, Iahve, cu jidanii, considerati ca popor ales ca popor sfnt (am codes), desprtit de celelalte popoare.

tiinta antisemitismului deduce cu rigurozitate c o asemenea conceptie exclude posibilitatea oricrei conlucrri pasnice si a oricrei asimilri cu jidanii.

Politica: constat c pretutindeni, n mijlocul celorlalte natii, jidanii au organizatia lor social deosebit, constituind Stat n Stat. tiinta antisemitismului conchide c jidanii sunt un element anarhic, periculos existentei tuturor statelor.

Economia politic: constat c jidanii au trit n toate timpurile, chiar n Palestina, ca popor suprapus celorlalte natii, exploatnd munca lor, fr ca ei s fie direct productori. tiinta antisemitismului zice c orice natie are dreptul s-si apere munca sa productiv de exploatarea jidanilor, cari nu pot fi tolerati a tri ca paraziti, compromitnd existenta popoarelor.

Filosofia: constat c conceptia iudaismului despre

48

viat este un anahronism contrar propsirei umane. tiinta antisemitismului impune, ca o datorie ctre civilizatie, c aceast monstruozitate cultural s fie nlturat prin silintele unite ale tuturor natiilor.

Pe constatrile obiective, ale diferitelor stiinte speciale, deosebite de dnsa stiinta antisemitismului si bazeaz concluziile ei, care toate duc, cu necesitate, la aceiasi solutie:

Eliminarea jidanilor din mijlocul celorlalte popoare, punnd capt existentei lor nefiresti, parazitare, datorite unei conceptii anahronice, contrar civilizatiei si linistei tuturor natiilor si pe care ele nu o mai pot tolera.

Aceast teorie antisemit difer, cum se vede, de teoria jidneasc si a jidnitilor, care reduce explicatia antisemitismului la cele dou manifestatii sufletesti, individuale, si care de ndat ce se manifest n mass, sunt ele nssi o problem social: slbtecie si ur. i o explic si pe aceasta.

Instinctul antisemitismului: poate fi insolit, uneori de slbtecie si ur. Pentruc instinctul e orb cum se zice desi e asa de sigur n aprarea vietei.

Constiinta antisemitismului, se adaug, ns, instinctului, ntrind pornirile lui, orict ar fi de slbatece. Cci pentru a fi civilizat trebue, mai ntiu, s existi.

tiinta antisemitismului: vine, n sfrsit, si explic fenomenul, luminnd tot mai mult constiinta multimei si dnd satisfactie deplin instinctului ei, cu izbucnirile lui violente, pe care le legitimeaz, desvluind cauza lor, n parazitismul jidanilor. Astfel, ea ne d formula solutiei stiintifice, a problemei judaismului pe care nu ne mai rmne dect so punem n functie, pentru a o realiza.

Antisemitismul modern ntruneste dar toate energiile: Energia instinctului, energia constiintei, energia stiintei, a adevrului, deplin dovedit formnd o formidabil putere social, capabil desigur, s rezolve cea mai mare problem a civilizatiei timpului nostru care este problema jidneasc. i cu ce se apr jidanii si jidnitii mpotriva acestei puteri uriase, cutnd s prelungeasc existenta condamnat a pa-razitismului lor? Am vzut: cu clisee, injurii si mofturi.

Judofagia vulgar si feroce a antisemitilor nostri... ne compromit n fata lumei civitizate... Arme ruginite, scoase din arsenalul prigonirilor medievale... Rscolirea n

49

massele populare a instinctelor bestiale... Porniri asiatice... Nebunie... Sadism mental...

Acestea sunt toate argumentele cci altele nu au pe cari le opun antisemitismului nostru, creznd a-l nltura cu prostii.

Pe cnd n snul tuturor natiilor, revoltate mpotriva parazitismului Judei nomade, clocotesc energiile rzbuntoare...

(A. C. Cuza, Aprarea National, No. 16, 15 Nov. 1922, an. I.)

NFIINAREA ASOCIAIEI STUDENILOR CRETINI

La 20 Mai 1922, ntro adunare restrns am declarat desfiintat Centrul Studentesc Iasi, care se afla nc n minile unei rmsite de adversari sustinuti de rectorat si am nfiintat Asociatia Studentilor Crestini, care trieste si astzi. Pornisem un grup restrns, nfiintasem un cerc studentesc, trecusem la Societatea Studentilor n Drept, iar spre sfrsit, se