PENTATEUHUL

9
PENTATEUHUL – STRUCTURA SI PREZENTARE GENERALA Pentateuhul = cinci volume, numite de iudei Tora Moșe (Legea lui Moise) sau Tora Iahve (Legea Domnului). Importanța Pentateuhului: El este temeiul istoric al întregii religii revelate, întreaga ordine dogmatică și morală, atât a Vechiului cât și a Noului Testament, neputându-se explica fără Pentateuh. Pe el se reazemă frățietatea popoarelor, născute din același strămoș comun, Adam. Fără căderea în păcatul strămoșesc nu există răscumpărarea, iar dacă nu ne tragem din același strămoș, răscumpărarea prin Mesia nu este universală. Caracterul general al Pentateuhului: El nu este o carte de istorie în sens propriu și obișnuit, nici o carte de cosmogonie sau geogonie. Pentateuhul, în realitate, este istoria întemeierii neamului omenesc. Cuprinsul lui principal este „Legea dată de Dumnezeu”, dar nu expusă sistematic, cu paragrafe, ca într-un cod de legi, ci expusă istoric, în ordinea promulgării ei. Facerea este prologul istoric, care istorisește întâmplările premergătoare Legii; cele trei cărți următoare expun însăși legislația și unele evenimente în legătură cu promulgarea legilor; Deuteronomul este epilogul care recapitulează și confirmă constituirea Legii. Centrul și fondul lucrării este, prin urmare, Legea. Pe Muntele Sinai se face un legământ între Dumnezeu și poporul lui Israel, care a fost prevestit în făgăduința făcută lui Avraam. De aceea autorul insistă mai puțin pe anumite lucruri (istoria de după Noe până la risipirea neamurilor, petrecerea în Egipt, cei 40 de ani din pustie, etc.), în schimb redă amănunțit întâmplările din iconomia mântuirii (căderea în păcat, potopul, ieșirea din Egipt și mai ales legislația sinaitică).

description

pentateuhul

Transcript of PENTATEUHUL

PENTATEUHUL STRUCTURA SI PREZENTARE GENERALA

Pentateuhul = cinci volume, numite de iudei Tora Moe (Legea lui Moise) sau Tora Iahve (Legea Domnului).

Importana Pentateuhului: El este temeiul istoric al ntregii religii revelate, ntreaga ordine dogmatic i moral, att a Vechiului ct i a Noului Testament, neputndu-se explica fr Pentateuh. Pe el se reazem frietatea popoarelor, nscute din acelai strmo comun, Adam. Fr cderea n pcatul strmoesc nu exist rscumprarea, iar dac nu ne tragem din acelai strmo, rscumprarea prin Mesia nu este universal.

Caracterul general al Pentateuhului: El nu este o carte de istorie n sens propriu i obinuit, nici o carte de cosmogonie sau geogonie. Pentateuhul, n realitate, este istoria ntemeierii neamului omenesc.

Cuprinsul lui principal este Legea dat de Dumnezeu, dar nu expus sistematic, cu paragrafe, ca ntr-un cod de legi, ci expus istoric, n ordinea promulgrii ei. Facerea este prologul istoric, care istorisete ntmplrile premergtoare Legii; cele trei cri urmtoare expun nsi legislaia i unele evenimente n legtur cu promulgarea legilor; Deuteronomul este epilogul care recapituleaz i confirm constituirea Legii.

Centrul i fondul lucrrii este, prin urmare, Legea. Pe Muntele Sinai se face un legmnt ntre Dumnezeu i poporul lui Israel, care a fost prevestit n fgduina fcut lui Avraam. De aceea autorul insist mai puin pe anumite lucruri (istoria de dup Noe pn la risipirea neamurilor, petrecerea n Egipt, cei 40 de ani din pustie, etc.), n schimb red amnunit ntmplrile din iconomia mntuirii (cderea n pcat, potopul, ieirea din Egipt i mai ales legislaia sinaitic).

Unitatea Pentateuhului: Unitatea lucrrii, deci i a autorului, se vede, pe lng felul de istorisire i caracterul lingvistic, i din faptul c ntregul material este grupat n jurul a trei idei principale: ideea mesianic, separarea poporului biblic de alte neamuri i dreptul divin i istoric al lui Israel asupra Canaanului. Prima idee mesianic anunat n Facere 3:15 (Izbvitorul va veni) se precizeaz mai departe astfel: El Se va nate din neamul lui Sem (Facere 9), din Avraam, descendent al lui Sem (Facere 12), din Iacov, nepotul lui Avraam (Numerii 24) i din Iuda, fiul lui Iacov (Facere 49). El va fi marele legislator, ca i Moise (Deuteronom 18). Pentru pstrarea treaz a ideii mesianice i a monoteismului, a fost necesar separarea poporului de orice influen pgn i strin. Separarea aceasta se asigur prin legi severe i speciale, i se poate face numai prin aezarea poporului ntr-o ar mbelugat, unde singur e stpn i unde e ferit de contactul cu lumea pgn. Aceast ar este Canaanul, la a crei stpnire poporul are i drept natural istoric (pentru c acolo s-au zmislit strmoii lui, prinii celor 12 seminii), dar i drept divin (cci a fost promis de Dumnezeu lui Avraam i urmailor lui).

Cuprinsul Pentateuhului: 1. Facerea i are denumirea de la faptul c prezint originea tuturor, a cerului i a pmntului, a oamenilor i a tuturor lucrurilor. Introducerea arat dependena creaturilor fa de Dumnezeu, Care aduce totul din nefiin la fiin; n Facere 1:1 se cuprinde cosmogonia mozaic, iar n Facere 1:2 - 2:3 se afl geogonia, cele ase zile ale ntocmirii Pmntului sau Hexameronul. Prima parte (capitolele 1 11) arat cum a pregtit Dumnezeu ntreaga omenire pentru mntuire; ni se descrie nceputul neamului omenesc, starea paradisiac, apoi cderea n pcat, familia lui Adam, fratricidul lui Cain, urmaii lui Cain i ai lui Set, nrutirea oamenilor, potopul, alegerea lui Sem, fiul lui Noe, alegerea familiei lui Terah. A doua parte (capitolele 12 50) arat cum Dumnezeu, n opera de mntuire, trece de la calea universal la cea particular, alegnd n scopul acesta o familie, pe care o face popor familia lui Avraam i a urmailor acestuia, Isaac i Iacov. Ca s nu se cread c descendena din Avraam este suficient pentru mntuire, se arat i descendeni ai lui Avraam eliminai de la binefacerile cuvntrilor mesianice Ismail, Esau i urmaii lor.

2. Ieirea i are denumirea de la evenimentul istoric cu care ncepe: ieirea poporului din robia Egiptului. Introducerea arat pe scurt c urmaii lui Iacov n Egipt s-au nmulit i au devenit popor. Prima parte (capitolele 1 13) cuprinde istoria ieirii poporului din Egipt, sub conducerea lui Moise (cele 10 pedepse, instituirea serbrii Patelui). A doua parte (capitolele 13 18) cuprinde cltoria evreilor spre muntele Sinai i pregtirea lor pentru primirea Legii (trecerea prin Marea Roie, Dumnezeu conduce poporul Su, ziua n stlp de nor i noaptea n stlp de foc, l hrnete cu man din cer, cu prepelie, cu ap izvort din stnc, biruirea amaleciilor prin puterea rugciunii). A treia parte (capitolele 19 40) istorisete promulgarea Legii pe muntele Sinai. Dup promulgarea Decalogului i a altor legi, legmntul ncheiat ntre Dumnezeu i popor se ratific prin jertfe i stropirea poporului cu snge. Moise, n singurtate timp de 40 de zile pe muntele Sinai, primete noi descoperiri i instruciuni, ntre altele i cele referitoare la construirea cortului sfnt i la obiectele de cult. ntre timp poporul se nchin vielului de aur; la ntoarcere, Moise, suprat, izbete cu tablele Legii n vielul de aur, care se sfrm, i pedepsete pe cei fr de lege. Rennoiete legmntul i primete noi table ale Legii. Se construiete cortul sfnt.

3. Leviticul, numit de evrei Legea preoilor sau Legea jertfelor, cuprinde dispoziii referitoare la cultul sacru. Prima parte (capitolele 1 10) vorbete despre felurile jertfelor, despre ndatoririle i drepturile preoilor, i istorisete consacrarea lor solemn. A doua parte (capitolele 11 27) cuprinde dispoziii referitoare la curirea levitic. Poporul trebuie curit prin curire extern legal, pe lng cea intern. Preoii au norme speciale de curire. Observarea sau clcarea Legii cauzeaz stri speciale, pentru care exist dispoziii aparte, att pentru preoime ct i pentru popor.

4. Numerii i are denumirea de la faptul c n ea se cuprinde recensmntul poporului ntreg. Evreii o denumesc n pustiu, deoarece cuprinde istoria peregrinrii poporului n deertul Arabiei. Generaia rebel e respins ca una care, dei martora attor semne i dovezi ale providenei divine, totui e n continu nemulumire. Prima parte (capitolele 1 14): dup numrtoarea poporului se istorisete rzvrtirea ivit n urma informaiilor mincinoase ale iscoadelor trimise n Canaan i din cauza ostenelilor cltoriei, precum i a lipsei de carne. nsui Aaron i Mariam sunt ntre rzvrtii. Dumnezeu respinge generaia rzvrtit i hotrte putrezirea osemintelor lor n pustiu. A doua parte (capitolele 15 19) expune unele ntmplri din cursul celor 40 de ani de cltorie n pustiu. A treia parte (capitolele 20 36): Moise scoate ap din stnc; moartea lui Aaron i nlocuirea lui cu Eleazar, fiul su; pentru o nou nesupunere, pedepsirea cu erpii veninoi; arpele de aram; se ocup ara amoniilor; moabiii ncearc s se mpotriveasc; Balaam; madianiii sunt nfrni; inutul de dincolo de Iordan e ocupat i este dat n stpnirea triburilor Ruben, Gad i jumtatea tribului Manase.

5. Deuteronomul (A doua Lege), numit de evrei i repetarea Legii, cuprinde trei cuvntri ale lui Moise, n care sunt reamintite binefacerile, n parte primite, n parte nc numai promise de Dumnezeu, pentru mplinirea Legii. Se repet sumar Legea nsi. Adaosul istoric (capitolele 31 34) cuprinde istorisirea alegerii lui Iosua, ultima cntare a lui Moise, moartea i jelirea lui de ctre popor n cmpurile Moabului.

PERSOANA MANTUITORULUI IISUS HRISTOS DUPA PROFETIILE MESIANICE

PERSOANA MANTUITORULUI IISUS HRISTOS DUPA PROFETIILE MESIANICE

A. Profeii mesianice n Pentateuh:

1) ntia veste bun: Vrjmie voi pune ntre tine i ntre femeie, ntre smna ta i smna ei; Acela i va zdrobi capul, iar tu i vei nepa clciul Lui (Facere 3: 15).

2) Binecuvntarea lui Noe: A zis: Blestemat s fie Canaan! Robul robilor s fie frailor si! Apoi a zis: Binecuvntat s fie Domnul Dumnezeul lui Sem; iar Canaan s-i fie rob! S nmuleasc Dumnezeu pe Iafet i s se slluiasc acesta n corturile lui Sem, iar Canaan s-i fie slug (Facere 9)

3) Fgduinele fcute patriarhilor: a) lui Avraam: 1) prima fgduin e fcut de Dumnezeu lui Avraam atunci cnd l cheam din localitatea Haran: Dup aceea a zis Domnul ctre Avram: Iei din pmntul tu, din neamul tu i din casa tatlui tu i vino n pmntul pe care i-l voi arta Eu. i Eu voi ridica din tine un popor mare, te voi binecuvnta, voi mri numele tu i vei fi izvor de binecuvntare. Binecuvnta-voi pe cei ce te vor binecuvnta,iar pe cei ce te vor blestema i voi blestema; i se vor binecuvnta ntru tine toate neamurile pmntului (Facere 12: 1-3); 2) a doua fgduin e fcut de Dumnezeu lui Avraam dup teofania de la stejarul Mamvri, atunci cnd Dumnezeu se hotrte s nu ascund de Avraam ceea ce urma s fac n Sodoma i Gomora (Facere 18: 18); 3) urmaul celebru: a treia fgduin e fcut de Dumnezeu lui Avraam ncercrii credinei sale de a jertfi pe Isaac pe muntele Moria: ...(de vreme ce ai fcut aceasta i n-ai cruat nici pe singurul tu fiu, pentru Mine), de aceea te voi binecuvnta cu binecuvntarea Mea i voi nmuli foarte neamul tu, ca s fie ca stelele cerului i ca nisipul de pe rmul mrii i va stpni neamul tu cetile dumanilor si; i se vor binecuvnta prin neamul tu toate popoarele pmntului, pentru c ai ascultat glasul Meu (Facere 22: 17, 18); b) lui Isaac: 4) a patra fgduin e fcut de Dumnezeu lui Isaac atunci cnd i spune s nu se duc n Egipt din cauza foametei ivit n Canaan, ci s locuiasc n Gherara, la Abimelec, regele filistenilor; dac l va asculta, Dumnezeu l va binecuvnta i va mplini fgduina fcut lui Avraam, tatl su (Facere 26: 4); c) lui Iacov: 5) a cincea fgduin e fcut de Dumnezeu lui Iacov la Betel, atunci cnd Iacov, de frica fratelui su Esau, fuge n Mesopotamia; pe drum, ntr-o noapte, viseaz o scar ce leag pmntul de cer, iar Dumnezeu, artndu-i-se n capul scrii, i promite c pmntul pe care doarme i-l va da lui i urmailor si: Urmaii ti vor fi muli ca pulberea pmntului i tu te vei ntinde la apus i la rsrit, la miaznoapte i la miazzi, i se vor binecuvnta ntru tine i ntru urmaii ti toate neamurile pmntului (Facere 28: 14); 6) ntorcndu-se din Mesopotamia cu soiile i cu copiii si, Iacov, n rugciunea lui ctre Dumnezeu pentru a-l salva de mnia fratelui su Esau, reproduce din nou coninutul fgduinei lui Dumnezeu (Facere 32: 12). 4) Profeia lui Iacov despre mpciuitorul (iloh): Nu va lipsi sceptru din Iuda, nici toiag de crmuitor din coapsele sale, pn ce va veni mpciuitorul, Cruia se vor supune popoarele (Facere 49: 10).

5) Steaua din Iacov: l vd, dar acum nc nu este; l privesc, dar nu de aproape; o stea rsare din Iacov; un toiag se ridic din Israel i va lovi pe cpeteniile Moabului i pe toi fiii lui Set i va zdrobi (Numeri 24: 17).

6) Profetul cel Mare: Prooroc din mijlocul tu i din fraii ti, ca i mine, i va ridica Domnul Dumnezeul tu: pe Acela s-L ascultai (Deuteronom 18: 15). ...i voi pune cuvintele Mele n gura Lui i El le va gri lor tot ce-i voi porunci Eu (Deuteronom 18: 18).

B. Profeii mesianice n Cartea Psalmilor:

o psalmi direct mesianici: 2, 15, 21, 44, 71, 109, etc.;o psalmi indirect sau tipic mesianici: 8, 33, 39, 68, 117, etc. (se refer la David sau alt rege, chiar la brbatul cel drept n general, dar prefigureaz pe Hristos i mpria Lui);

1) Demnitatea mprteasc a lui Mesia i Naterea din veci: Iar Eu sunt pus mprat de El peste Sion, muntele cel sfnt al Lui, vestind porunca Domnului. Domnul a zis ctre Mine: Fiul Meu eti Tu, Eu astzi Te-am nscut! Cere de la Mine i-i voi da neamurile motenirea Ta i stpnirea Ta marginile pmntului. Le vei pate pe ele cu toiag de fier; ca pe vasul olarului le vei zdrobi! (Psalm 2)

2) Patimile lui Mesia (Vaietele celui nevinovat): Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai prsit? (Psalm 21); Toi cei ce m-au vzut m-au batjocorit, grit-au cu buzele, cltinat-au capul zicnd: Ndjduit-a spre Domnul, izbveasc-l pe el, mntuiasc-l pe el, c-l voiete pe el (Psalm 21); Strpuns-au minile mele i picioarele mele. Numrat-au toate oasele mele, iar ei priveau i se uitau la mine. mprit-au hainele mele lorui i pentru cmaa mea au aruncat sori (Psalm 21); 3) Mesia, ca mprat i preot: Zis-a Domnul Domnului Meu: ezi de-a dreapta Mea, pn ce voi pune pe vrjmaii Ti aternut picioarelor Tale (Psalm 109: 1) egalitatea i consubstanialitatea Fiului cu Tatl, deoarece Fiul este numit Domn, ca i Tatl, i st de-a dreapta Tatlui (Evrei 1: 3, 13); Hristos nsui amintete acest verset vrnd s arate existena Sa naintea lui David, al crui fiu este; Din pntece mai nainte de luceafr Te-am nscut (Psalm 109:

3) naterea din veci din Tatl; Juratu-S-a Domnul i nu-I va prea ru: Tu eti preot n veac, dup rnduiala lui Melchisedec (Psalm 109: 4) arhieria venic a Mntuitorului Hristos, aa cum afirm i apostolul Pavel (Evrei 5); Melchisedec, rege al Salemului (rege al pcii, cci melek = rege, salem = alom = pace), preot venic al lui Dumnezeu, fr nceput i sfrit, conform Epistolei ctre Evrei;

4) Os nu va fi frnt: Multe sunt necazurile drepilor i din toate acelea i va izbvi pe ei Domnul. Domnul pzete toate oasele lor, nici unul din ele nu se va zdrobi (Psalm 33); 5) Fiere i oet: i mi-au dat spre mncarea mea fiere i n setea mea m-au adpat cu oet (Psalm 68); 6) Piatra din capul unghiului: Piatra pe care n-au bgat-o n seam ziditorii, aceasta s-a fcut n capul unghiului (Psalm 117: 22).

C. Profeii mesianice cu privire la:

1) timpul i locul venirii Mntuitorului: cele 70 de sptmni de ani de la Daniel 9; i tu, Betleeme Efrata, dei eti mic ntre miile lui Iuda, din tine va iei Stpnitor peste Israel, iar obria Lui este dintru nceput, din zilele veniciei (Miheia 5: 1); 2) la seminia din care se va nate: O dat m-am jurat pe sfinenia Mea: Oare, voi mini pe David? Seminia lui n veac va rmne (Ps. 88); O Mldi va iei din tulpina lui Iesei i un Lstar din rdcinile lui va da (Isaia 11: 1); 3) la naterea dintr-o fecioar: Iat, Fecioara va lua n pntece i va nate fiu i vor chema numele lui Emanuel (Isaia 7: 14); 4) la nchinarea magilor i aducerea de daruri: mpraii Tarsisului i insulele daruri vor aduce, mpraii arabilor i ai reginei Saba prinoase vor aduce (Ps 71); 5) la ntreita Lui activitate de prooroc, preot i mprat; 6) la divinitatea Lui: Duhul Domnului este peste Mine, c Domnul M-a uns s binevestesc sracilor, M-a trimis s vindec pe cei cu inima zdrobit, s propovduiesc celor robii slobozire i celor prini n rzboi libertate (Isaia 61); 7) la intrarea trimfal n Ierusalim: Bucur-te foarte, fiica Sionului, veselete-te, fiica Ierusalimului, cci iat mpratul tu vine la tine drept i biruitor; smerit i clare pe asin, pe mnzul asinei (Zah. 9); 8) la vnzarea lui Hristos pe treizeci de argini: i Mi-au cntrit simbria Mea treizeci de argini. Atunci a grit Domnul ctre Mine: Arunc-l olarului preul acela scump cu care Eu am fost preuit de ei. i am luat cei treizeci de argini i i-am aruncat n vistieria templului Domnului, pentru olar (Zaharia 11); 9) la patimile, moartea i nvierea Lui: Ca un miel spre junghiere s-a adus i ca o oaie fr de glas, naintea celor ce o tund, aa nu i-a deschis gura Sa (Isaia 53); 10) la adparea cu oet i fiere: i mi-au dat spre mncarea mea fiere i n setea mea m-au adpat cu oet (Psalm 68); 11) la mprirea hainelor Lui i aruncarea de sori pentru cmaa Sa: mprit-au hainele mele lorui i pentru cmaa mea au aruncat sori (Psalm 21); 12) la mpungerea coastei Lui cu sulia: ...i i vor ainti privirile nspre Mine, pe Care ei L-au strpuns (Zaharia 12);

D. Profeiile l prezint pe Mntuitorul ca pe o persoan real, divino-uman, scond n relief cnd firea Sa dumnezeiasc, cnd firea Sa uman: a) Firea dumnezeiasc este mrturisit n: Fiul Meu eti Tu, Eu astzi Te-am nscut (Psalm 2); Din pntece mai nainte de luceafr Te-am nscut (Psalm 109); i tu, Betleeme Efrata, dei eti mic ntre miile lui Iuda, din tine va iei Stpnitor peste Israel, iar obria Lui este dintru nceput, din zilele veniciei (Miheia 5: 1), sau cnd e numit direct chiar Dumnezeu-Domn, Adonai, Elohim i chiar Iahve; b) Firea omeneasc este mrturisit n locurile n care Mesia este numit smna femeii (Facere 3: 15), a lui Avraam (Facere 12; 22), a lui Isaac (Facere 26), a lui Iacov (Facere 28); este numit Mldia din tulpina lui Iesei" (Isaia 11: 1); Odrasl a lui David" (Ieremia 23), care se va nate dintr-o Fecioar n Betleem, i numele Lui va fi Emanuel (Isaia 7: 14); n locurile unde sunt prezentate fapte minunate din viaa Sa pmnteasc (Isaia 71; 72). Iar ultimul profet care face legtura cu Noul Testament, nu numai c L-a mrturisit pe Iisus ca Mesia, dar L-a i artat cu degetul su contemporanilor: Iat Mielul lui Dumnezeu, Cel Ce ridic pcatul lumii (Ioan 1)