Pedeapsa_vocabular

5
Pedeapsa de Tudor Arghezi Credeau că Domnul e culcat Şi n-o să ştie ce s-a întâmplat, Că n-avea doară fluturii iscoade La fieştecare soi de roade. Ea, cam neroadă, dânsul, cam netot, Nu se-aşteptau că Domnul vede tot: Că ochiul lui deschis, într-adevăr, Şi depărtările le vede în răspăr. Nici nu-nghiţiseră o-mbucătură C-au fost şi prinşi cu ea în gură, Şi cel puţin nu apucase Să puie poame în sân, vreo cinci sau şase. El, Dumnezeu, venind în rotogoale, În supărarea Prea Sfinţiei Sale I-a luat din scurt, poruncile ştiute Cum le-au călcat aşa de iute. Adam pe Eva lui o a pârât Eva pe şarpe, care s-a târât. Nici unul n-a voit s-aleagă, Să-şi ia asupra-şi vina lui întreagă. De mişelie, nu atât de furt, Răspunsul aspru fu şi scurt; Că Dumnezeu loveşte-ntotdeauna Mai tare decât faptele minciuna. Din Raiul dulce şi din tihna bună Domnul i-a dat afară, în furtună.

Transcript of Pedeapsa_vocabular

Page 1: Pedeapsa_vocabular

Pedeapsa

de Tudor Arghezi

Credeau că Domnul e culcatŞi n-o să ştie ce s-a întâmplat,Că n-avea doară fluturii iscoadeLa fieştecare soi de roade.

Ea, cam neroadă, dânsul, cam netot,Nu se-aşteptau că Domnul vede tot:Că ochiul lui deschis, într-adevăr,Şi depărtările le vede în răspăr.

Nici nu-nghiţiseră o-mbucăturăC-au fost şi prinşi cu ea în gură,Şi cel puţin nu apucaseSă puie poame în sân, vreo cinci sau şase.

El, Dumnezeu, venind în rotogoale,În supărarea Prea Sfinţiei SaleI-a luat din scurt, poruncile ştiuteCum le-au călcat aşa de iute.

Adam pe Eva lui o a pârâtEva pe şarpe, care s-a târât.Nici unul n-a voit s-aleagă,Să-şi ia asupra-şi vina lui întreagă.

De mişelie, nu atât de furt,Răspunsul aspru fu şi scurt;Că Dumnezeu loveşte-ntotdeaunaMai tare decât faptele minciuna.

Din Raiul dulce şi din tihna bunăDomnul i-a dat afară, în furtună.

1. Identifică în poezia Pedeapsa un cuvânt polisemantic. Demonstrează-i polisemantismul prin construirea de contexte potrivite. 1. Un cuvânt polisemantic din poezie este gură.

Baba nu mai avea dinţi în gură.

Page 2: Pedeapsa_vocabular

Faci cam multă gură şi mă deranjezi!Vecinul ieşise în gura podului şi se uita peste grădină.

2. Alcătuieşte enunţuri în care să arăţi polisemantismul cuvintelor: baie, carte, masă, prost, rău.

baieUmplu baia cu apă.S-a stricat uşa de la baie.Eu fac baie.

carteCartea mea are 200 de pagini.Tatăl meu este un om cu carte.

masăMasa are 4 picioare.La ora 12.00 este masa de prânz.

prostUn om prost este un om fără inteligenţă.Acest costum este dintr-o stofă proastă.Deşi stă în ţara noastră de 20 de ani, vorbeşte prost româneşte.

răuAm un câine rău.Mama se simte rău.Ciorba aceasta are un gust rău.

3. Identifică, cu ajutorul dicţionarelor, sensul principal şi sensul secundar al cuvintelor: frate, a abandona, lingură, arici .

frate – 1) Persoană de sex masculin considerată în raport cu altă persoană (indiferent de sex), născută din aceiaşi părinţi sau din acelaşi tată ori din aceeaşi mamă; frăţâne. – sens principal 2) Termen familiar, prietenesc, cu care cineva se adresează unei persoane (indiferent de sex) – sens secundar

a abandona - 1. A părăsi pe cineva (lăsându-l fără sprijin sau ajutor); a renunţa la ceva. – sens principal

2. A renunţa la continuarea participării la o întrecere sportivă. – sens secundar

lingură - 1. Obiect de metal sau de lemn pentru uzul casnic, alcătuit dintr-o parte ovală scobită şi dintr-o coadă. – sens principal

Page 3: Pedeapsa_vocabular

2. Conţinutul unei linguri – sens secundar

arici - 1. Animal mamifer insectivor, cu botul ascuţit şi corpul gros, acoperit cu ţepi (Erinaceus europaeus). – sens principal

2. Instrument cu care se îndepărtează crusta depusă pe pereţii unor canale. – sens secundar

4. Explică sensurile cuvântului polisemantic a ieşi în contextele următoare: a) Câţiva turişti au ieşit de pe drumul cunoscut. a ieşi – a devia b) Sunt sigur că petrecerea va ieşi foarte bine. a ieşi – a reuşi c) Nu ştiu de unde ai ieşit de vreme ce nu te-am văzut venind. a ieşi – a apărea d) Omul a ieşit din cameră după numai câteva minute. a ieşi – a părăsi e) Volumul de versuri ieşise încă de anul trecut. a ieşi – a se publica f) Concurentul meu favorit a ieşit pe primul loc. a ieşi – a ajunge g) Hoţul va ieşi din temniţă abia peste câţiva ani. a ieşi – a fi eliberat h) Lalelele ies abia în luna aprilie. a ieşi – a răsări i) Cum o ieşi, numai să iasă. a ieşi – a se termina 5.Alcătuieşte cel puţin un context în care să apară utilizate cu sensul figurat cuvintele: climat, explozie, căldură.

În acest climat de neîncredere nu se poate lucra.Când a apărut el, a fost o explozie de bucurie.A fost primit cu foarte multă căldură de noii săi colegi.

6. Foloseşte, prin integrare în enunţuri potrivite, sensul propriu şi sensul figurat al cuvintelor: catâr, glonţ, abecedar, dulce, luminat, a miorlăi, a se furişa .

catârCatârul trage căruţul.Copilul acesta este un catâr: nu face niciodată ce-i spui.

glonţPuşca trage cu gloanţe.Supărat, Mihai s-a dus glonţ la mama lui.

abecedarÎn clasa I studiem abecedarul.Mi-e frică să mănânc ce face ea, nu ştie nici abecedarul gătitului.

dulceMierea este dulce.Fata avea un zâmbet dulce.

Page 4: Pedeapsa_vocabular

luminatHolul clădirii este luminat puternic cu becuri mari.Dimitrie Cantemir a fost un domnitor luminat.

a miorlăiPisica miorlăie.Nu te mai miorlăi, că nu-ţi cumpăr role!

a se furişaHoţul s-a furişat în casă.Lumina s-a furişat în dormitor printre draperiile trase.