CASA CORPULUI DIDACTIC

PORTOFOLIU DE EVALUARE FINALĂ

PROGRAMUL DE FORMARE CONTINUĂ

PEDAGOGIA DIVERSITĂŢIIŞI DIFICULTĂŢILE DE ÎNVĂŢARE

CURSANT: Prof. ŞCOALA

grupa de curs: nr.

PERIOADA: NOIEMBRIE - DECEMBRIE 2013

OPIS

I. STUDIU DE CAZ

I.1. Descrierea cazuluiI.2. Analiza de tip SWOTI.3. Strategii ameliorative utilizateI.4. Rezultate obţinute

II. Aplicaţia nr.14, pagina 145

Tehnici de imbunatatire a stimei de sine

STUDIU DE CAZ

I. Descrierea cazului:

Sunt învăţătoare la Şcoala Primară Nr. 3, iar pentru că şcoala prezintă un număr de 80-90% elevi de etnie rromă, m-am axat pe un copil în clasa a IV-a, M. A., care prezintă deseori în timpul orelor de curs tulburări de comportament. Am început să-l „studiez” încă din clasa I când a început ciclul primar, „sărindu-mi în ochi” prin comportamentul lui gălăgios. De fiecare dată i-am tot atras atenţia că un elev trebuie să fie disciplinat şi atent cu lucrurile, să fie respectuos cu cei din jur, mai ales cu colegii de clasă (pe care trebuie să-i vadă ca pe nişte fraţi) şi cu profesorii (care sunt nişte „părinţi” şi că are multe de învăţat de la ei).

După primele discuţii mereu se linişteşte, chiar îi ceartă pe ceilalţi care deranjează orele de curs, fiind interesat de subiectele lecţiilor. Însă după ce termin ora, în pauze iar îl vezi bătându-se cu colegii, vorbind urât şi defăimând pe alţii. Când iese pe poarta şcolii devine şi mai violent, având un aer de superioritate, formând un avantaj cu alţi elevi mai mari decât el şi „asuprindu-i” pe cei mici.

În ceea ce priveşte situaţia familială, are numeroşi fraţi (în număr de 13) iar părinţii sunt absenţi, copiii stând mai mult cu bunicii în vârstă. Fiind o familie de rromi au mereu parte de ceartă în casă părinţii, când sunt prin preajmă, nu sunt un punct de reper pentru copii, ba chiar aduc haos în viaţa lor, petreceri şi o viaţă dezorganizată şi cu certuri. Părinţii nu au terminat şcoala gimnazială, iar tatăl cel puţin este de părere că, aşa cum el şi tatăl lui nu au avut nevoie de şcoală şi s-au descurcat în viaţă, nici el nu va avea nevoie de vreme ce vor pleca în străinătate. Mama îl pune la treabă şi chiar îl lasă „cu copiii”, să aibă grijă de ei în timp ce ea lipseşte. (Menţionez că momentan părinţii sunt plecaţi în străinătate şi copiii – câţiva dintre ei, deoarece fraţii cei mai mici au fost luaţi cu părinţii – stau în grija bunicii) Din punct de vedere al condiţiilor materiale şi igienice ale locuinţei şi

familiei, acestea sunt nesatisfăcătoare, iar în ceea ce priveşte igiena personală şi a îmbrăcămintei, neglijenţa este evidentă, uneori elevul emanând un miros greu respirabil.

În ceea ce priveşte relaţiile dintre părinţi, bunica reuşeşte să stabilizeze un climat destul de bun în sânul familiei, ea fiind cea care coordonează toate activităţile din casă atât cât poate. În ceea ce priveşte atitudinea lui la şcoală, am încercat prin sfaturi, luându-l deoparte de colectiv şi chiar dojenindu-l de faţă cu colegii, să-l fac să-şi dea el singur seama că nu e bine cum se comportă şi că trebuie să fie un exemplu atât pentru el şi părinţi cât mai ales pentru fraţii lui.

În ceea ce priveşte atitudinea părinţilor faţă de educaţia copilului se poate spune că până în momentul în care mama a fost în ţară (şi atunci, la începutul anului şcolar când se dau rechizitele şcolare şi a trebuit să vină să semneze cererea prin care solicită ghiozdanul pus la dispoziţie de consiliul judeţean), a venit o singură dată la şedinţa cu părinţii, în schimb de când este plecată bunica nu a răspuns deloc solicitărilor mele de a exista o comunicare între şcoală şi familie. Tatăl nu este deloc interesat de situaţia şcolară a copilului.

Din punctul meu de vedere grav este faptul că părinţii nu reuşesc să conştientizeze situaţia copilului, bunica fiind interesată doar de activitatea lui în gospodărie (din această cauză lipseşte câteodată de la şcoală).

Lucrul încurajator şi demn de apreciat este că o colegă a acestui elev locuieşte foarte aproape ,şi la solicitarea bunicii lui A.F.B ,această fetiţă ,într-un mod extrem de lăudabil îşi face timp aproape în fiecare zi ca să-l ajute la sarcinile şcolare.

Acasă, elevul îşi pregăteşte temele foarte superficial, în funcţie de gradul său de pricepere, dar şi de timpul disponibil pregătirii lecţiilor. Când întâmpină dificultăţi nu cere ajutorul vreunui coleg de şcoală, deoarece crede că pare slab şi nu pricepe nimic.

Cu toate acestea este un copil timid, şi răspunde pozitiv dojanelor aduse. În pauze totuşi devine agresiv şi este greu de stăpânit.

II. Analiza de tip SWOT

1. Calităţi

- este un copil înţelegător şi răspunde pozitiv dojanelor;

- conştientizează că situaţia lui nu este una plăcută;

- are sentimentul împlinirii după ce participă activ la ore şi este lăudat.

2. Defecte

- este foarte impulsiv şi de aceea în timpul pauzelor devine violent;- nu acceptă sfaturi şi de la colegi;

3. Oportunităţi

- acceptare necondiţionată;- frecventarea şcolii chiar cand are probleme de sanatate;- participă activ la orice proiect sau activitate extraşcolară;- activităţi în familie variate(aducerea părinţilor la şcoală)

4. Ameninţări

- uşoară enervare în activităţile pe care le are de îndeplinit;- crize de furie în timpul pauzelor;- gelozie uşoară;- dificultăţi de adaptare şi de integrare la schimbarea mediului.

III. Strategii ameliorative

Dintre măsurile pe care le-aş putea lua ,ar fi:

Conştientizarea cazului de către tot cadrul profesoral şi încurajarea permanentă a elevului la orice progres al său, oricât ar fi el de mic;

Implicarea lui în anumite sarcini în care să aibă diferite responsabilităţi, în special în domeniul tehnologic (care zice că l-ar putea interesa), unde este mai sigur pe el în momentul în care şi-a însuşit o deprindere;

Tratarea uşor diferenţiată – adaptarea metodelor de lucru şi implicarea lui mai multă la ore;

Educarea unor deprinderi de autoservire şi relaţionare – mai ales cu cei mici;

Trebuie totuşi să se adapteze noilor situaţii pe care le cere şcoala şi să nu se abată de la Regulamentul de Ordine Interioară a şcolii;

Exemplificarea faptelor pozitive cu exemple din cadrul orelor;

Încurajarea progresului în activitatea personală;

Acordarea recompenselor la orice progres, fie el cât de mic;

Afişarea lucrărilor individuale reuşite;

Implicarea părinţilor în educabilitatea atât a lui cât şi a fraţilor săi prin lectorate cu părinţii;

Conştientizarea părinţilor că şcoala nu e o joacă şi cu ajutorul ei poţi ajunge cineva.

IV. Rezultate obţinute

Elevul prezintă un progres datorita si susţinerii din partea familiei ;

Elevul nu mai este violent in timpul orelor si a pauzelor;

Are o situaţie mult mai bună la acele materii unde este încurajat tot timpul şi susţinut;

II.Aplicaţia nr.14, pagina 145

Persoanele cu stimă de sine scăzută

Foarte multi oameni au o stimă de sine scazută. O imagine de sine saracacioasă şi lipsa încrederii in sine conduc la concentrarea minţii doar pe frici. Iată cateva caracteristici :

1. Incapacitatea de a lua decizii.

Persoana care este caracterizată de o stimă de sine redusă are foarte adesea dificultăţi in luarea deciziilor atât pentru ei cât şi pentru cei din jurul lor. Ii găseşti foarte rar intr-o poziţie managerială sau de supervisor deoarece le lipseşte abilitatea să ia decizii bune într-un timp determinat.

2. Foarte multă ruşine.

O stimă de sine scazută este cauza pentru care o persoană este foarte ruşinoasă. Le este ruşine pentru că nu caută o soluţie sau nu acţionează într-un mod in care ei cred că ceilalţi se aşteaptă ca ei să o facă.

3. Dorinţa de a fi perfect.

Unul dintre cele mai importante semne ale lipsei încrederii in sine îl reprezintă dorinţa de a fi perfect. Marea majoritate a perfecţioniştilor işi doresc să fie aşa deoarece ei cred că, fiind perfecti, ceilalţi îi vor placea mai mult.

4. Inabilitatea de a accepta critica.

Lipsa încrederii în sine face ca persoanele cu stimă de sine scazută sa nu poată accepta refuzul sau critica. Când apar astfel de circumstanţe, persoanele cu stimă de sine redusă se retrag sau devin depresivi.

5. In majoritatea timpului, pesimisti sau critici.

Pentru a-şi proteja sentimentele, persoanele cu stima de sine redusă devin extrem de critice, in special cu cei apropiaţi. Ei sunt adesea pesimişti şi foarte rar pot vedea partea pozitivă dintr-o situaţie.

6. Se îngrijorează pentru viitor

Persoanele cu stimă de sine redusă se îngrijorează constant pentru viitor, pentru ceea ce s-ar putea întâmpla. Ei găsesc dificil să trăiască în prezent şi au o frică majoră in legătură cu lucrurile rele ce pot să apară.

Ce pot face aceste persoane: să conştientizeze cu ce temeri se luptă şi să apeleze la un profesionist pentru a căpăta mai multă încredere in sine.

Tehnici de imbunatatire a stimei de sine

Tehnica 10 minute

Persoanele cu stima de sine scazuta nu isi acorda suficient timp si spatiu. Deci, gasiti-va in fiecare zi 10 minute pentru a fi numai cu voi insiva, fara a face nimic. Unele persoane gasesc relaxant momentul cand isi inchid ochii si-si imagineaza un peisaj de tara sau imaginea si sunetul valurilor care se lovesc usor de mal. In timpul acestor 10 minute, incercati sa va simtiti linistiti si fericiti. Bucurati-va de aceste momente. Sunt ale dumneavoastra si numai ale dumneavoastra.

Concentrati-va pe partea pozitiva

De obicei, devenim nefericiti deoarece ne gandim in permanenta la greselile pe care le-am facut. Dar ne putem imbunatati stima de sine, daca putem sa invatam din greselile anterioare. De exemplu, unul dintre clientii mei tine prezentari la serviciu. Obisnuia sa se tortureze singur dupa fiecare prezentare, gandindu-se la greselile pe care le-a facut. In prezent scrie un raport legat de fiecare prezentare in parte, imediat dupa sustinerea acesteia. Scrie

despre lucrurile care au mers bine. Nu este nevoie sa scrie despre lucrurile care nu au mers bine - ele de obicei nu se uita si va incerca din greu sa nu le mai repete - dar lucrurile care au mers bine ar putea fi uitate, daca nu sunt trecute pe hartie. Deci daca ai avut o zi proasta, daca ceva nu merge in relatia cu partenerul sau la locul de munca, scrieti un raport despre lucrurile care au mers bine, nu despre ce a mers rau. Rezultatele vor fi surprinzatoare si se va imbunatati si stima de sine.

Scrieti 50 de lucruri care va plac la dumneavoasta

Daca aveti o stima de sine foarte scazuta, ar putea dura saptamani pana sa vedeti o schimbare, important este sa perseverati. - Puteti sa va notati trasaturile personale;- Puteti include si trasaturile fizice;- Puteti scrie si despre lucrurile pe care le faceti. De exemplu, faptul ca ajutati persoane nevoioase chiar si cand sunteti in criza de bani sau ca ajutati o batrana intr-un supermarket, chiar daca va grabiti sa terminati mai repede cumparaturile. Dupa ce ati notat cele 50 de trasaturi, tineti lista la vedere. Partea cea mai grea urmeaza dupa ce ati facut asta. Incercati sa notati macar un lucru nou care va place la dumneavoastra in fiecare zi, pentru tot restul vietii.

A primi si a face critica constructiva

Unul dintre domeniile in care au cele mai mari dificultati oamenii cu stima de sine scazuta, il constituie critica - a primi sau a face critica. Ambele pot fi foarte dificile. Unele persoane se demoralizeaza daca sunt criticate, dar este un lucru pe care nu il putem evita. Critica este de cele mai multe ori nedreapta, iar daca exista, trebuie sa o contraatacam cu mult calm si tact. Dar unele critici sunt justificate, iar daca suntem atenti putem invata din aceasta.

Cum sa reactionam la critica

De obicei, cand suntem criticati, suntem atat de lezati, incat incepem sa ne scuzam comportamentul si sa respingem ceea ce s-a spus, fara a intelege de fapt care sunt criticile.- Ascultati criticile fara sa intrerupeti;- Daca sunt aspecte ale criticii care sunt adevarate, incepeti prin a recunoaste acest lucru;- Daca anumite parti nu le intelegeti, puneti intrebari suplimentare;- Daca iti dai seama ca ai gresit, recunoaste si cere-ti scuze;- Daca critica este gresita si nedrepata, zambiti si spuneti: „Din pacate nu pot fi de acord cu dumneavoastra.”Este nevoie de multa practica pentru a simti si a actiona astfel.

Cum sa criticam pe cineva

Persoanelor cu stima de sine scazuta le este foarte greu sa critice pe altcineva. Multe dintre ele evita promovarile deoarece nu pot suporta perspectiva de a fi autoritar si de a fi nevoit sa critici alte persoane.

Cum poti invata sa critici atunci cand este nevoie?

- Mentineti-va calmul.- Critica trebuie sa fie facuta la momentul potrivit. Nu asteptati pana sunteti foarte suparat sau furios, pentru ca astfel nu veti putea gandi pozitiv. - Respirati adanc, apoi incercati tehnica de critica numita „metoda sandwich-ului”. Aceasta consta in a spune ceva pozitiv initial, apoi urmeaza critica, apoi din nou ceva pozitiv. - Asigurati-va ca numai comportamentul este cel criticat, nu si persoana. De exemplu: „Munca dumneavoastra este excelenta, dar astazi ceva nu merge foarte bine. Am sa te rog sa refaci acest raport. Stiu ca nu-ti sta in fire sa faci greseli, deci nu trebuie sa-ti faci griji. - Folositi persoana intai (eu) si nu persoana a doua (tu). Veti putea observa ca persoanele care critica au tendinta de a folosi cuvantul „eu”, in locul cuvantului „tu”. Aceasta este pentru ca „eu” arata ca detineti controlul si ca v-ati gandit la ceea ce spuneti. Majoritatea persoanelor care ar trebui sa critice, nu spun nimic initial,

momentul cand ar trebui sa discutam problema. In schimb, „rumegam” problema pana ea va exploda. Dupa care, incepem sa folosim cuvantul „tu”, „tu esti” si „al tau”. De obicei spunem: „esti incompetent, ti-a scapat din vedere lucrul cel mai important, munca ta nu a fost la inaltimea asteptarilor noastre”. Aceste fraze par agresive si acuzatorii. De asemenea arata ca nu esti in control. Si dupa ce le adresam, de obicei ne simtim mai rau in legatura cu noi, iar stima de sine scade.

Cum sa spunem nu?

Aceste sfaturi sunt la fel de utile si cand trebuie sa va autoaparati. Sunt utile cand doriti sa spuneti nu fara sa va simtiti vinovat. Doar mentineti-va calmul si folositi cuvantul „eu”.Puteti spune: ”Nu pot merge la acea petrecere cu tine.” sau „Mi-e teama ca nu pot ajunge la ora de ceai de sambata deoarece trebuie sa merg la cumparaturi.” sau „Imi pare rau, nu pot lucra pana tarziu in seara asta, dar daca mai ai nevoie, as putea sa stau maine.”Persoanele cu stima de sine scazuta sunt intotdeauna convinse sa faca lucruri pe care nu vor sa le faca. Acest lucru trebuie sa inceteze daca doriti sa va apreciati mai mult.