Pedagogia Waldorf

Aspecte generaleEducatia Waldorf a fost dezvoltata de Rudolf Steiner in 1919 si se bazeaza pe o intelegere profunda a naturii si dezvoltarii umane. Fundamentul pedagogiei Waldorf il reprezinta antropologia si psihologia dezvoltarii, asa cum au fost prezentate pentru prima oara de catre Rudolf Steiner, in ciclul de conferinte Antropologia generala ca baza a pedagogiei (1919). Baza educatiei si predarii in scolile Waldorf este un curriculum-cadru care stimuleaza cadrele didactice in a-si elabora individual predarea.Pentru un elev integrat in acest sistem muzica, dansul, teatrul, literatura si artele in general nu sunt doar simple obiecte de studiu sau hobby-uri. Ele sunt traite si explorate de copii si ii ajuta sa isi cultive si dezvolte capacitati intelectuale, emotionale, fizice si spirituale care sa ii transforme in persoane adulte unice, individuale si responsabile.Profesorii specializati in acest tip de pedagogie se straduiesc in fiecare moment sa transforme educatia intr-o arta care modeleaza copilul in intregul lui - minte, corp, spirit. Disciplinele scolare uzuale nu sunt vazute ca un scop in sine, ci ca un mijloc educational.Importana ritmului n coala Waldorfn coala Waldorf, ritmul are un rol important n educarea voinei, urmrindu-se ritmul unei ore, al zilei, al lunii i al anului. Ritmul orei este reliefat de mprirea cursului principal, ce se desfoar la nceputul cursurilor n primele dou ore, n trei pri:* o partea ritmic, prin care este solicitat voina copilului* o partea cognitiv care se adreseaz intelectului i* o partea de povestire care se adreseaz simirii.Utilizarea ritmului n educaie permite ca ntreaga fiin a persoanei educate s fie abordat i nu numai componenta sa intelectual.Ritmul zilei presupune studierea materiilor cu caracter cognitiv n prima parte a acesteia i a celor artistice i practice n cea de a doua parte. Acest lucru face posibil adncirea subiectelor teoretice prin aplicarea lor n practic i prin nsufleirea lor artistic.Ritmul lunii se refer la existena unor module de 2-4 sptmni n care zilnic ntre orele 8 i 10 sunt studiate materiile principale (romn, matematic, fizic, chimie, geografie, istorie, biologie etc.). Aceste module poart denumirea de epoci.

nvarea n epociPredarea in epoci(module) a unui numar insemnat de discipline de invatamant: limba romana, matematica, istorie, geografie, biologie, chimie, fizica, stiinte sociale, istoria artei, este o caracteristica importanta a pedagogiei Waldorf, de la clasa I pana la clasa a XII-a. Aceasta presupune ca timp de 3-5 saptamani elevii vor studia la cursul principal doar una dintre materiile enumerate mai sus. O clas studiaz, de exemplu matematica, zilnic, primele doua ore fr pauz, timp de 24 sptmni. ntr-o astfel de epoc se poate parcurge chiar i materia pe un an colar, economia lucrului fiind deosebit de eficientCursul principal ( de baza) dureaza 110 minute, se desfasoara fara pauza si are o forma deosebita:. parte ritmica: recitari de poezii, scurte exercitii muzicale (cant, cantat la lira si la flaut), jocuri pe cantec si jocuri in cerc, parte de continut : recompunerea amanuntita - cu ajutorul copiilor - a lucrurilor discutate cu o zi in urma si continuarea cu noile continuturi, partea de exersare sau de lucru individual (exercitii sau lucru la caietele de etapa), partea de teme verificarea temei de acasa, partea de povestire ultimul sfert de ora al cursului principal, timpul de povestire, apartine iarasi cu totul limbii modelate artistic Invatamantul in epoci prezinta mai multe avantaje, atat pentru profesor (usurinta in planificarea materiei, posibilitati sporite de aplicare a interdisciplinaritatii, maniera atragatoare de a armoniza cunostintele pentru fiecare materie), cat si pentru elev (cresterea interesului pentru materia respectiva, cresterea durabilitatii cunostintelor si mai putine teme)Dupa ora principala, in orarul clasei se afla discipline de invatamant care se predau inritm saptamanal:limbi straine, educatie muzicala (voce si instrument flaut inca din clasa I), educatie plastica, educatie fizica, lucru manual, religie, informatica, etc.Urmeaz alte epoci, elevii rentlnindu-se cu matematica doar peste cteva luni, poate chiar peste un an. Desigur c ntre timp elevii uit ce au nvat, dar aceasta nu trebuie s ngrijoreze.n coala Waldorf uitarea este considerat un aliat, din dou motive: n primul rnd pentru c uitnd fizica, elevul se va putea dedica cu toate capacitile unui nou domeniu, de exemplu literaturii, iar n al doilea rnd pentru c, dup ce fizica a fost uitat aparent complet, la rentlnirea cu aceast tiin, elevul i va reaminti mult mai intens cele nvate.Un alt avantaj al predrii n epoci este faptul c informaiile i ntrebrile primite peste zi sunt prelucrate subcontient noaptea, iar a doua zi, att elevii, ct i profesorii, gsesc mai uor rezolvarea lor.ns nu toate materiile particip la acest carusel al epocilor. Se predau n sistem modular limba matern i gramatica, matematica, fizica, chimia, istoria, geografia i tiinele naturii. Aceste materii pot s apar i n ore de exerciii care au rolul de a fixa ct mai bine materia la cursul de baz. Celelalte materii, cum ar fi limbile strine, educaia fizic, desenul i celelalte activiti artistice sau practice, apar ca i ore fixe dup cursul de baz i orele de exerciii.

O scoala fara manualeAbsena manualului unic contribuie la creterea respectului fa de cri i la ntrirea autoritii profesorului, care are astfel o legtur direct n comunicarea cu elevii.Elevii nu vor citi, studia, nici o carte inainte ca aceasata sa fie studiata de profesorul de la clasa.Pe de alta parte, elevii se obinuiesc s se documenteze din ct mai multe surse n studiul unei teme. De asemenea, profesorul poate astfel introduce n cadrul procesului de nvmnt noi informaii sau materiale aprute n domeniul respectiv, i are posibilitatea de a adapta nivelul predrii i al cerinelor la nivelul clasei.Formarea unei preri ct mai obiective, antrenamentul pentru facultate i viaa de autodidact sunt caliti evidente pe care le dobndesc elevii astfel colarizai.Ponderea deosebit a cursurilor artistice i practicePonderea ridicat a cursurilor artistice i a celor practice iese n eviden de la prima privire asupra orarului obinuit din coala Waldorf, ntruct aceasta i propune s realizeze o educaie echilibrat, oferind pe de o parte fiecrui copil ceea ce i se potrivete, ns intervenind i cu preocupri n acele domenii spre care acesta nu are nclinaii, dar care sunt necesare unei educaii complete.Un argument n plus pentru acest principiu: de regul, educaia intelectului prin tiine cultiv distana, individualismul, antipatia i concurena iar, dimpotriv, educarea sufletescului prin arte i meteuguri cultiv simpatia, apropierea, lucrul n echip i colaborarea.Ambele laturi ale educaiei sunt la fel de importante pentru un om echilibrat, dornic s-i controleze singur viaa, fr a se lsa manipulat din exterior.Indirect ns, la nivelul manualitaii, cursurile artistice sau practice susin materiile adresate intelectului. Iat dou exemple: n clasele mici, att fetele ct i bieii tricoteaz, activitate care ajut puternic la formarea vederii n spaiu, necesar ndeosebi matematicii; la nceputul fiecrei zile, ntreaga clas parcurge o parte ritmic n care cnt, recit sau danseaz (jocuri adecvate vrstei, nsoite de bti din palme, jocuri ritmice i gesturi sugestive).Partea ritmic i aduce pe toi la unison, le canalizeaz energia i i pregtete pentru or. Importana cursurilor artistice rezid i n faptul c le educ strile sufleteti. Ele sunt evideniate n arte, iar elevul triete, n procesul reprezentrii lor, caracteristicile propriei personaliti, pe care astfel o cunoate i o stpnete bine. El i cultiv capacitatea de a percepe strile sufleteti, dezvoltndu-i abiliti de comunicare dincolo de calea verbala. Materiile caracteristice pedagogiei Waldorf sunt: scrisul si cititul, limba romna, limbile straine , drumul de la basm la istorie, aritmetica, desenul formelor, desenul geometric cu mna libera, matematica, zoologia, botanica, geografia, fizica si chimia, euritmia, muzica, abilitatile practice si educatia tehnologica, arta dramaticaEuritmia este considerata o arta, dar si o practica pedagogica, si se caracterizeaza prin reprezentarea vizuala (gestuala) a vorbirii sau muzicii. Exercitiile euritmice sunt esentiale in dezvoltarea copilului ca intreg. Ele isi aduc contributia atat in dezvoltarea fizica, cat si cognitiva, sociala sau emotionala. Cea mai simpla definitie a euritmiei este cea de "miscare armonioasa". Ea este dezvoltata ca o noua arta a miscarii si aduce in prim plan acele miscari arhetipale, creative care stau la baza sunetelor, vorbirii si muzicii. Specialistii in euritmie sunt de parere ca vorbirea umana si sunetele muzicii pot fi sculptate in gesturi expresive.Euritmia are si o aplicabilitate pedagogica. Ea a fost introdusa pentru prima oara in curriculumul gradinitelor si scolilor Waldorf. Euritmia urmareste miscarea bratelor si a picioarelor intr-un mod specific, ca raspuns la un anumit ritm sau tonalitate. Specialistii sustin ca metoda urmarea intr-o prima faza dezvoltarea reactiilor fizice ale copiilor la sunete si muzica, si abia apoi s-a constatat ca aceasta poate aduce beneficii si in dezvoltarea cognitiva sau emotionala.Scopul ei este acela de a stimula si consolida capacitatile expresive ale copiilor prin miscare. Ea are rolul de a stimula imaginatia, procesul gandirii si conceptualizarea pana in punctul in care acestea se pot manifesta prin forme de miscare intr-un spatiu fizic.

Exercitiile de euritmie la gradinita sau scoala au si rolul de a dezvolta coordonarea, atentia si capacitatea de concentrare a copiilor. Acestea incep prin miscari simple, liniare si se complica treptat in forme si coreografii complexe, ajutand copiii sa invete sa se coordoneze cu acestea si sa aiba rabdarea si concentarea necesara pentru a le urmari si a le pune in practica. Euritmia este intregata in special in cursul de baza si in tranzitii.

Conducerea clasei de ctre nvtor, dincolo de clasa a IV-aActivitatea de ndrumare a clasei este realizat, de regul, de ctre o personalitate, care i asum corelarea i coordonarea evoluiei colare a elevilor pe parcursul unei trepte colare ( 7-14 ani)Particularitile de vrst, antropologice, care sunt unitare n perioada de la 7 la 14 ani, cer n mod obiectiv prezena unei aceleiai persoane n aceasta funcie coordonatoare.n sistemul clasic de nvmnt Waldorf, aceast funcie didactic este numit nvtorul clasei i are ca i ndatoriri pedagogice predarea unui numr de discipline, cuprinse n epoci, de-a lungul celor opt ani de studiu pn la liceu.Disciplinele predate n epoc sunt, de obicei, cele cognitive, iar predarea lor interdisciplinar este un deziderat esenial al acestei pedagogii. Cu toii cunoatem faptul c, la aceast vrst, elevii percep evenimentele, aciunile din realitate iar predarea trebuie s in cont de acest fapt i s menin treaz aceast capacitate de observare, bazat pe interesul firesc al elevului.Experimente, excursii, observaii minuioase sunt modaliti fundamentale de organizare a nvmntului pn la pubertate. Formele de lucru introduse n clasele primare sunt baza pe care se aeaz munca de observare din clasele gimnaziale.De aceea este esenial ca una i aceeai persoan s nsoeasc elevul pe parcursul acestor opt ani, cnd i formeaz instrumentele de cunoatere.Din punct de vedere psihologic, schimbarea nvtorului n clasa a cincea nu nseamn doar desprirea de o persoan, adesea ndrgit, ci i de un mod de lucru. n mod natural, aceast desprire se realizeaz la pubertate, cnd tnrul nu mai accept prezena unui model de imitat, ci i caut propria form de exprimare. Aici este normal s apar mai multe personaliti n faa elevului, pentru a-i da posibilitatea s aleag elemente diverse i de a-i exersa formele proprii, prin acceptare sau combatere sntoas.Datorit formelor legislative i de pregtire existente, aceast form de organizare nu este oficial acceptat n Romnia, dar este ncurajat de unele inspectorate i de cercettori n pedagogie i de psihologi.Conducerea colegialRudolf Steiner a cerut corpului profesoral s accepte ca fundament pedagogico-organizatoric discutarea tuturor problemelor colii, ndeosebi a celor pedagogice, n consiliul profesoral.Acesta este de fapt directorul colii. i pentru c problemele curente se cer discutate pe msur ce au loc, consiliul profesoral se ntrunete sptmnal. Aici profesorii spun ce predau, cum predau, dac au avut succes cu o tem sau eec cu alta. Aici sunt luate n discuie clase de elevi sau elevi n parte, care trec printr-o situaie mai dificil sau mai deosebit i au nevoie de atenia ntregului corp profesoral pentru a depi situaia creat. Aici sunt dezbtute teme pedagogice generale, indiferent de specialitate, la care particip toi profesorii i nvtorii, cci pe toi membrii familiei i intereseaz drumul celuilalt.Imaginea copilului rmne ns mereu ca imagine central a preocuprii fiecrei teme, fie ea i administrativ. Bineneles c mai exist i probleme delicate. Unul sau altul dintre dascli are dificulti majore n stpnirea clasei; exist dascli noi n activitate, care trebuie ndrumai; se cer organizate ncadrrile cu personal pentru anul colar urmtor: toate acestea sunt discutate ntr-un cerc mai restrns, n consiliul de administraie.

Evaluare Cadrele didactice particip la evaluri interne i externe. Acestea sunt cu att mai necesare cu ct se d o mai mare important unei predri creative, de care cadrul didactic este rspunztor. Principala modalitate de evaluare in alternativa Waldorf esteobservarea sistematicaa elevului, a colectivului de elevi (clasei), a scolii in ansamblu. Cadrele didactice sunt ajutate sa-si dezvolte abilitatile de observare fina a fiecarui copil nu doar din punctul de vedere al volumului de cunostinte, priceperi si deprinderi insusit de acesta, ci si din punct de vedere atitudinal si comportamental.De aceea, observarea copiilor este un proces continuu: in orele de curs, in pauze, in diverse activitati extrascolare.

Metodele si mijloacele folosite in evaluarea cunostintelor suntasemanatoare cu cele din sistemul traditional, deosebirea fiind ca atunci cand corecteaza o lucrare de control, un dascal Waldorf nu tine sa caute, sa sublinieze (cu rosu) doar greselile elevului ci, prin observatii scrise, il si lauda pentru ceea ce a lucrat bine, frumos, corect. La fel se intampla si in cazul verificarilor orale. In evaluarea activitatii elevilor, nota nu este definitorie, ci se urmareste stimularea spiritului natural de emulatie al copilului, evaluarea narativa complexa pentru a marca progresul copilului ca intreg si incurajarea copilului de a cere ajutor, de a se autoaprecia si corecta.

Caietele si instrumentele de scrisDesi pare mai greu la prima vedere, este mult mai sanatos pentru copil sa scrie, de la nceput, pe caietul fara liniatura, ntruct liniatura este folosita exact cu scopul de a ngradi si limita la norme clar stabilite scrisul copilului. Alternativa Waldorf nu pledeaza pentru un scris dezordonat, ci dimpotriva, ordinea, latura estetica n general, sunt puternic cultivate n scoala. n absenta liniilor, elevul va trebui sa depuna un efort mai mare pentru a-si ordona scrisul. Desigur ca procesul va fi de mai lunga durata, rezultatul va fi nsa mult mai solid, stiut fiind faptul ca, dupa scoala, liniatura este abandonata (scrisori, cereri. C.V. etc). Astfel, n clasa I elevii scriu cu blocuri cerate. n clasa a II-a grosimea liniei se subtiaza, folosindu-se creioane cerate. Din clasa a II-a copii vor scrie cu creioane colorate groase (jumbo).n clasa a III-a elevii exerseaza scrisul cu pana si apoi ncep sa scrie cu stiloul. Pixul este evitat, cunoscut fiind faptul ca acesta deformeaza scrisul. n continuare, caietele vor fi organizate n asa fel, nct partea estetica, de scriere, de ilustrare si de ornamentare sa fie n permanenta avute n vedere, ntr-un mod artistic, de calitate. Aceasta, cu att mai mult cu ct redactarile n caiete reprezinta forma personala de manual pe care o realizeaza elevii nsisi.

Educatia Waldorf i educatia traditionala.Educatia Waldorf nu se vrea a fi total diferita de sistemul educational traditional, insa doreste sa il integreze si armonizeze in interiorul ei in vederea pregatirii copilului pentru epoca contemporana. Diferentele dintre ideologia clasica educationala si pedagogia Waldrof sunt:-Nu foloseste manuale tipizate, profesorii prefera sa ii indemne pe elevi sa foloseasca surse diverse de informare; -Nu se dau note sau calificative; -Copiii primesc la sfarsitul unui ciclu educational caracterizari individuale facute de profesori care prezinta evolutia, progresul, dar si dificultatile intampinate pe toata perioada studiului; -Exista o preocupare speciala pentru educatia sufleteasca si spirituala si se bazeaza foarte mult pe explorarea si integrarea artelor in procesul educational; -Exista discipline suplimentare - euritmia, desenul formelor, geologia, astronomia pe care copiii le pot explora si invata si care au rolul de a completa educatia per ansamblu a copilul. - Educatia precolar nu este supus unor cerinte intelectuale inadecvate vrstei - De regul, un cadru didactic conduce clasa ca nvttor-diriginte pn la clasa a VI-a a VIII-a - Predarea n epoci, predarea orelor de specialitate i alte forme de predare - Predarea limbilor moderne ncepnd din clasa I - Orare alctuite pe ct posibil n functie de criterii psihologico-igienice - Colectivul clasei este pstrat, indiferent de performantele individuale ale elevilor - Nu se fac evaluri exclusiv cantitative i nu se dau teste de dragul testrii - Certificate colare care, pe lng aprecierea performantelor realizate, descriu i apreciaz mai ales evolutia elevului i i ofer sugestii pentru activitatea ulterioar. - Solutii pedagogice la probleme de disciplin - Activitti care formeaz i ntresc comunitatea, cum ar fi serbrile lunare, serbarea de an, excursiile, stagiile de practic, piesele de teatru etc. - La solicitarea printilor se pot organiza ore de educatie religioas confesional. n caz contrar, colile pot oferi ore de educatie religioas neconfesional. Principiile pedagogiei WaldorfPrincipiul fundamental: Abordarea integral a fiinei umane conform cu specificul vrstei i avnd ca el dezvoltarea personalitii libere a copiilor. Acest principiu se refer la faptul c trebuie educat omul ntreg - capul, inima i mna. Pedagogia Waldorf vorbete despre aceste trei forte sufleteti - gndirea, afectivitatea i voina care trebuie ntrite i dezvoltate fa de unele tendine de accentuare unilateral a capacitilor intelectuale. Ea i asum misiunea de a cultiva i capacitile emoionale (afectivitatea) precum i pe cele practice (voina), deoarece dezvoltarea lor este de o deosebit importan pentru via. n acest scop ea ofer o palet larg de discipline tiinifice, artistice i metesugreti care se ntreptrund. Elevul trebuie s neleag concret care este importana cunotinelor dobndite pentru viaa social. Cultivarea celor trei fore sufleteti fundamentale trebuie s se fac la nivelul fiecrei categorii de vrst. La vrsta precolar predomin prin nvarea imitativ elementul volitiv, activ. Considerm ca neavenit educarea timpurie a intelectului. ntre maturitatea colar i pubertate ntregul proces instructiv-educativ trebuie neaprat strbtut de elementul artistic (n cadrul fiecrei discipline). La vrsta adolescenei predomin cultivarea puterii de judecat individuale. Stilul de predare se dorete a fi unul natural, care ine seama de evoluia fiinei umane i care s implice elevul n dobndirea cunotinelor - aa cum procedeaz desigur orice profesor bun din lume. Principiul educaiei permanente se refer la faptul c educaia ncepe odat cu naterea fiinei umane i devine o dimensiune a existenei sale pe parcursul ntregii viei. Principiul organizrii ritmice a situaiei educaionale; aceast organizare ritmic este reflectat n pedagogia Waldorf prin planificarea pe "epoci de studiu" (etape, perioade de 2-5 sptmni) a materiilor de baz, ca i n pregtirea serbrilor (serbarea anual constituind un exemplu de moment "cheie"). Principiul crerii unui ambient educaional adecvat obiectivelor se refer la faptul c o coal Waldorf presupune o anumit atmosfer i un ambient arhitectonic adecvat, cu o anumit cromatic i decoraiune a interioarelor, cu spaii potrivite activitilor complementare la care elevii particip n funcie de afiniti i nclinaii. Principiul asigurrii unui echilibru ntre teorie i practic are n vedere obiectivul pedagogiei Waldorf de a forma i dezvolta elevul nu doar din punct de vedere cognitiv ci i din punct de vedere volitiv, cunoscut fiind faptul c o problem major a adulilor este pasul de la concepie la punerea n practic a ideilor. Principiul predrii artistice se refer la faptul c predarea este considerat o art i e profesat ca atare. Profesorii se comport ca nite artiti al cror scop este acela de a ajuta copiii s descopere i s iubeasc lumea nconjurtoare. Ei trebuie s trezeasc facultile latente ale copilului astfel nct n faza liceal s fie apt de a dezvolta o gndire cu un nalt grad de abstractizare. Principiul flexibilizrii i integrrii noiunilor se refer la faptul c spiritul vremii actuale pretinde o vocaie cu caracter global n ordonarea stocului imens de informaii a cror aglomerare amenin fiina cu strivirea. Pedagogia Waldorf promoveaz o orientare integralist-funcionalist strduindu-se s livreze noiuni vii cu un grad de abstractizare potrivit vrstei. n acest sens, ea recomand traseele: de la ntreg la parte, de la cunotine la cunoatere, de la nominal la noional, de la cuvnt la gnd. Prin aceasta ntregul proces instructiv educativ este privit ca un permanent proces de reciclare. Principiul predrii n imagini se refer la nevoia de imagini vii a copilului de vrst colar mic. Aceast nevoie ns nu este satisfcut doar prin prezentarea unor plane, diapozitive sau chiar a modelului natural ci, n pedagogia Waldorf, principala modalitate de a crea imagini vii este cuvntul. Finaliti ale sistemului de pedagogie Waldorf Obiectivul fundamental al pedagogiei Waldorf este ntrirea, cultivarea i armonizarea celor trei componente fundamentale ale fiinei umane la nivelul fiecrei categorii de vrst. Componenta cognitiv-aptitudinal Domeniul senzorial: s perceap realitatea fizic; s acioneze asupra acestei realiti pe baza datelor furnizate de simuri; s-i perfecioneze activitatea simurilor; Domeniul reprezentrilor: s dobndeasc reprezentri corecte ale realitii fizice;Domeniul gndirii: s instaureze raiunea n centrul vieii spirituale, fr ca aceasta s produc daune intuiiei, spontaneitii i afectivitii; s-i fortifice gndirea logic; s disting: adevrul de eroare, evaluarea subiectiv de cea obiectiv, esenialul de secundar; s dobndeasc autonomie intelectual (maturitate, independen) conceput ca suport al autonvrii continue.Domeniul memoriei: s-i dezvolte memoria sub toate aspectele ei;Domeniul imaginaiei: s-i dezvolte o imaginaie creativ, orientat ctre cunoaterea i nelegerea realitii;Domeniul limbajului: s rosteasc fraze vii, bogate n sens semnificativ;Domeniul aptitudinilor: s se poat dezvolta complet i nerestrictiv n concordan cu aptitudinile native;

Componenta afectiv-motivaional Atitudinea fa de sine: s-i cultive sensiblilitatea artistic; s-i domine instinctele i impulsivitatea; s se debaraseze de impulsuri agresive i de comportamente ostile i s devin sensibil la ordine, echilibru i dreptate; s se apere de pericolul alunecrii spre fanatism i dogmatism; s-i pstreze senintatea, optimismul, echilibrul necesar gndirii, participrii i muncii eficiente; s-i dezvolte stpnirea de sine; s renune la un gnd, o opinie sau un punct de vedere personal dac gndirea logic o cere; s poat dezvolta o bun cunoatere de sine; s fie sincer cu sine nsui i s-i observe cu franchee greelile, slbiciunile, neputinele; s dobndeasc o via interioar suficient de bogat pentru a indica modul corect de abordare a impresiilor exterioare, pentru dezvoltarea unui raport corect cu ambientul.Atitudinea fa de alii: s ia atitudine mpotriva manifestrilor egoiste i de dominare a altora;Atitudinea fa de norme i valori: s manifeste devotament fa de adevr i fa de cunoatere; s se entuziasmeze fa de valorile culturale i spirituale ale omenirii; s manifeste respect pentru valorile reprezentative la nivel naional i universal, pentru toleran;Atitudinea fa de mediu: s dobndeasc atitudinile i motivaiile intrinseci necesare stabilirii unei relaii armonioase cu mediul nconjurtor;Componenta volitiv-acional s practice arta sub toate formele; s dezvolte deprinderile de activitate practic; s dobndeasc controlul reaciilor, perseverena, ngduina, ncrederea i o dispoziie constant;s treac el nsui la aciune, s-i pun cunotinele n slujba nnobilrii i evoluiei lumii n care triete; s acioneze doar n urma unor raionamente serioase i bine ntemeiate; s participe la dinamica producerii i circulaiei valorilor n context universal; s previn i s corecteze neajunsurile provocate mediului nconjurtor.

O zi in pedagogia Waldorf la clasa pregatitoare de laLiceul Waldorf din PantelimonCursul incepe la ora 8. Primul curs se cheama curs de baza si poate fi de romana sau de matematica. Cursul tine de obicei doua ore, incepand cu intalnirea de dimineata, care se dsfasoara cu toti copii impreuna cu invatatoarea asezati in cerc, unde se face un fel de prezenta, adica, copii se uita in jur si ii comunica invatatoarei cine lipseste si cine este present, dupa care spune fiecare cate un gand frumos, ceva ce i-a facut placere, acasa sau la scoala, un gand bun care sa poata fi trecut in cartea cu lucruri frumoase. Se spune o rugaciune, insotita de gesturi, dupa care se recita o poezie despre partile corpului, tot insotita de miscari ale bratelor organizate, diferite forme de mers (in cerc, in fata clasei) . se spune o poezie cu zilele sapatmanii in fiecare zi reluandu-se poezia de la luni si pana in ziua cand se desfasoara activitatea, avand rol de calendar.Pentru a se produce liniste in clasa invatatoarea incepe sa cante. In clasa exista un cos cu clopotei, din care suna pe rand cate un copil, in fata clasei , fiecare clopotel avand o anumita intensitate si un anumit clinchet. Pentru a se ajunge in banci se foloseste un joc de miscare. Se face un fel de reactualizare a elementelor studiate anterior. Se recapituleaza numerele invatate anterior, prin asociere cifra cu numar de obiecte, numararea batailor din palme, copii inched ochii, iar invatatoarea bate din palme de un anumit numar de ori, cand se opreste copii trebuie sa raspunda de cate ori sa batut din palme. Dupa acest exercitiu locul invatatoarei este luat de un copil, care face acela-si lucru. Tot un exercitiu de recapitulare este urmatorul. Copii primesc o cifra si trebuie sa gaseasca corespondenti ei in natura sau in alte domenii. De exemplu cifra 2, (2 picioare avem, doi ochi, 2 urechi). Se procedeaza la fel cu fiecare numar invatat.Pentru a se preda continutul nou si anume cifra 12 se foloseste numarul 11 deja invatat la care se adauga numarul unu si astfel se obtine cifra doisprezece. Se numara crescator si descrescator, apoi se lucreaza cateva exercitii pe caietele speciale care raman intotdeauna la scoala. Tot pe caiete ei deseneaza cu mai multe culori cerate simbolul roman pentru cifra doisprezece. Se strang caietele dupa care primesc niste fise pe care au desenat un ceas ce trebuie completat cu cifre de la unu la doisprezece. Se strang lucrarile si se aseaza in mapa. Fiecare copil isi strange lucrurile si isi duce lucrarea. In tot acest timp pentru a se mentine ordine si linistea invatatoarea foloseste un instrument muzical, de obicei triangle din care suna atunci cand este galagie si linistea se instaleaza, sau atunci cand incepe sau se termina o activitate. Specific Waldorf este ca pentru a se pastra linistea sau pentru a se face asteptarea unui anumit lucru mai usoara, copii sunt rugati sa isi incruciseze mainile pe umeri sa astepte in liniste, invatoarea folosind cuvantul straluciti pentru a a da aceasta comanda.Dupa ce se termina actiune educatiava urmeaza masa si un moment de recreiere in care copii se joaca intr-un loc special amenajat inauntru sau afara. Toate aceste activitati se desfasoara pe durata a doua ore. Dupa aceasta pauza mai urmeaza de obicei inca un curs care pate fi desfasurat in mod specific Wldorf ( educatie fizica cu multe jocuri de miscare, sau pictura dupa model) sau poate lua aspectul unui curs desfasurat in mod traditional. Curs de dupa-amiaza - Pictura pe apaCopii ud o foaie cu apa, si deseneaza in centru cu galben un soare si cu rosu pe margina in degrade, rezultand in final rasaritul soarelui. Pentru finalul cursului se folosete metoda turul galeriei turul galeriei.