pe fundul Bahluiului - suplimentuldecultura.ro · Festival, care s-a desf\[urat `ntre 6 [i 8...

$: pe fundul Bahluiului - suplimentuldecultura.ro · Festival, care s-a desf\[urat `ntre 6 [i 8 aprilie `n capital\, a fost inedit din trei motive: a com bi - nat filmul cu literatura,$
ANUL XI » NR. 479 » 11 – 17 aprilie 2015 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

Emineschool,filme desprescriitori

R\zvan Chiru]\

Emineschool Bucharest FilmFestival, care s-a desf\[urat ̀ ntre6 [i 8 aprilie `n capital\, a fostinedit din trei motive: a com bi -nat filmul cu literatura, a fost re-alizat cu buget zero [i a benefici-at de entuziasmul unor oamenicare, de[i nu au câ[ tigat nimic fi-nanciar din toat\ aceast\ aven-tur\, au pierdut zile [i nop]i pen-tru ca totul s\ ias\ bine.

» pag. 3

Citi]i textele semnate de C\t\lin Hopulele, George Onofrei [i Olti]a C`ntec `n » paginile 7-10

~ntr-o conferin]\ de pres\ organizat\ s\pt\mâna trecut\ `n Sala Mare a Palatului Roznovanu, apetitul ie[enilor pentru cultur\ a fost disecat `n cifre `ngrijor\toare, cu concluzii oarecum previ zibile – „nu prea“ se cite[te, „nu prea“ se merge la teatru,oper\ sau operet\ decât dac\ acestea se organizeaz\ `ntâmpl\tor la Palas [i vizitatoriifac pauz\ de la cump\r\turi s\ urm\reasc\.

AVANPREMIER|

Via]a adev\rat\ [i postumitateapira]ilorcercetate de pe uscat

Cristian Teodorescu

~n loc s\ se mul]umeasc\ s\ scrie ocompila]ie numai despre pira]i [icor\bii, pornind de la marile sur-se occidentale, `n special cele bri-tanice [i nord-americane, AdrianG. Romila, marinarul convertit laliteratur\, a combinat informa]ii-le despre piraterie cu imaginarulprovocat de ea, luând ca punct depornire pentru asta c\r]ile [i fil-mele cu pira]i.

» pag. 11

Anna Erelle – ~n pielea uneijihadiste

„Suplimentul de cultur\“ public\`n avanpremier\ un fragment dinvolumul ~n pielea unei jihadiste.O m\rturie despre filierele de re-crutare ale Statului Islamic de Anna Erelle, care va ap\rea `n cu -rând la Editura Polirom.

» pag. 12

Cronic\ de carte

Barometrul culturii ie[eneatârn\ ca o piatr\ de moar\pe fundul Bahluiului

„Suplimentul de cultur\“ v\ ureaz\ Pa[te fericit!

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 479 » 11 – 17 aprilie 2015

2 » actualitate

Iulia Blaga

So]ii Einstein ne-au spus c\ cel ca-re organizeaz\ o campanie de pro-movare a unui film trebuie s\ fiemodest [i realist [i c\ trebuie s\fie con[tient c\ spectatorii se gân-desc doar la ei. Prin urmare, s\fac\ bine s\ g\seasc\ un insight,adic\ o `n]elegere a produsului cucare publicul s\ rela]ioneze. Exe-cu]ia trebuie s\ fie u[or de `n]eles,surprinz\toare [i distractiv\. „Nuv\ lua]i prea mult `n serios!“ (sfatpe care [i Marcello Mastroianni `ld\dea tinerilor actori).

Când s-au apucat de campaniapentru Nymphomaniac, Einstei -nii citiser\ doar scenariul [i ple-cau de la trei puncte negre: scan-dalul de la Cannes 2011 (când VonTrier a f\cut comentariile nazistecare au determinat festivalul s\-lconsidere persona non grata), ti -tlul dirty al filmului [i faptul c\urma s\ aib\ peste patru ore lun-gime. Cuplul danez s-a ocupat de`ntreaga campanie care a presu-pus fotografii, postere, trailere [iteasere, mai pu]in de strategia so-cial media. Prima poz\ cu careEinsteinii au ie[it la atac, `ntr-ot\cere absolut\ (n-a transpirat ni-mic despre scenariu, tot ce se [tia

e c\ va fi un film despre sex, fil m\ -rile au avut loc pe urm\ sub radaretc.), deci prima poz\ – care a lu-crat ca o captatio benevolentiae – afost portretul lui Von Trier cu oband\ adeziv\ peste gur\. „Makea campaign so I don’t have to talk“,spune Maria Einstein Bilmann c\le-ar fi zis cineastul, dar recu noa[ -te c\ tot el le-a dat ideea de a figuraO-ul din titlul filmului ca dou\ pa-ranteze care, evident, sugerauideea de sex: ( ). Tot Lars Von Tri-er le-a [optit [i tagline-ul: „Forgetabout love“.

Pe urm\ au ap\rut fotografiilepersonajelor mimând orgasmul.Cu fiecare actor s-au f\cut câte 200de poze ̀ n dou\ ore petrecute ̀ ntr-unfel de cutie unde erau doar actorul[i fotograful, pentru intimitate.„M\ dezbrac [i eu!“, le-ar fi zissimpaticul domn Einstein actori-lor, numai ca s\-i fac\ s\ aruncehainele de pe ei. Stellan Skarsgardcic\ n-a avut nici o jen\, Udo Kieri-a `ntrebat dac\ vor [i sunet, iarShia La Boeuf a fumat `nconti-nuu, prin urmare au folosit o poz\dintre prize, ̀ n care era tot cu ]iga-ra `n din]i. „M\ rog, s\ zicem c\ e]igara de dup\. A fost singuruldintre to]i care nu a respectat ce l-am rugat“, spune Maria Einstein

Bilmann. „Ceva mai târziu, cânds-a prezentat la Berlin cu punga dehârtie pe cap, m-am lini[tit. Amv\zut c\ nu doar mie mi se p\rusec\ ceva nu e `n neregul\ la el“,completeaz\ so]ul. (Reconfortant\bârf\ european\!) Uma Thurmanle-ar fi zis: „S\ [tii c\ mie nu mi s-a f\cut niciodat\ o poz\ proast\.N-o s\ se `ntâmple acum“. Dar a`n]eles ce dorea campania, iar po-za o [i reprezint\ foarte bine. „Oa-menii \[tia sunt o industrie `n si-ne. M\ uitam cât de ascult\tori eraucei din staff-ul Umei Thurman.M\ rog, [i când o vezi cât de `nalt\e...“, spune Philip Einstein Lipski.

Din p\cate, n-a fost timp pentrua vorbi [i despre trailere [i nicim\car pentru a elabora mai multpe marginea celebrei poze de grupcu actorii [i Lars Von Trier. Mas-terclass-ul era cu ore fixe [i Ein-steinii au vrut s\ ne treac\ pu]in[i prin alte realiz\ri ale lor. Depild\, O afacere regal\ de NikolajArcel, pentru al c\rui poster i-aufotografiat frontal pe cei trei prota -goni[ti – regele, regina [i mediculinterpretat de Mads Mikkelsen,c\utând s\ extrag\ „esen]a“ fiec\ -rui personaj. Pentru documentarul

The Price of Adoption, care tra-teaz\ despre o familie ce nureu[e[te s\ se obi[nuiasc\ cu ofeti]\ de culoare adoptat\ din Afri-ca, au imaginat un afi[ cu fotogra-fia unei p\pu[i jum\tate alb\,jum\tate neagr\. Pentru promo-varea primei ecraniz\ri, cea dane-ze, a bestseller-ului Fata cu dra-gon tatuat, so]ii [i-au spus: „Hai s\nu dezv\luim prea mult! Dac\`ncepem s\ ar\t\m actorii `naintede a lansa trailerul, oamenii vorspune: «Mi-i imaginam altfel!»“.{i au conceput un afi[ spart ̀ n maimulte p\trate ̀ n care nu se vedeaudecât detalii – o figur\ feminin\neclar\, ochelari de soare, un gât-lej t\iat etc. Pentru comedia Clown-The Movie au imaginat un primposter parodie la American Beau-ty, ̀ n care eroul era cu pu]in penisla vedere, iar `n cel de-al doileaposter era `nconjurat de zeci decorpuri de femei goale. „Presa da-nez\ n-a fost deranjat\ de femeilegoale cât de penisul b\rbatului“,au spus so]ii Einstein, iar rezulta-tul a fost c\ acest prim lungmetrajrealizat dup\ sitcomul danezKlovn (un fel de Curb Your En-thousiasm) a vândut un milion de

bilete (popula]ia Danemarcei fiindde 5 milioane).

Ultimul punct din power point-ul cuplului Einstein s-a referit lalucruri practice. De genul: nutoate restaurantele sunt la fel, in-clusiv fotografii, art directorii [igraphic designerii; fotograful deplatou nu trebuie s\ fac\ pozelecampaniei; nu v\ angaja]i so]ia gra -phic designer numai pentru c\ edin familie; pune]i-i pe actori s\semneze pentru poster `n contrac-tul pentru film [i s\ aprobe minim33% dintre pozele f\cute; e bine capozele pentru campanie s\ se fac\`n timpul produc]iei, altfel e unchin s\ strângi pe toat\ lumea dinnou; `ncepe]i s\ lucra]i când exis -t\ ultima variant\ de scenariu; pe-rioada cea mai bun\ pentru lansa-rea unui trailer e cu trei s\pt\ -mâni – o lun\ `naintea premierei.Dac\ `l lansezi prea repede, oame-nilor n-o s\ le mai pese când trebu-ie. Einsten-ii nu lucreaz\ pentrufilme ̀ n care nu cred. {i nu e vorbaca scenariile s\ fie pe gustul lor, cis\ g\seasc\ `n ele poten]ial. „It’s asmaller car, but a happier one“, dup\cum spune bonomul domn Ein-stein. Sigur conduce o Bros cu]\.

~ntâlnirea cu „The Einstein Couple“ a fost cea maiinteresant\ chestie care s-a `ntâmplat la „MeetingPoint Vilnius“ `ntre 31 martie [i 2 aprilie, pe ultimasut\ de metri a celei de-a 20-a edi]ii a Festivalului deFilm Kino Pavasaris. Pentru c\ „The Einstein Couple“,format din so]ii Philip Einstein Lipski [i Maria EinsteinBilmann, are la activ promovarea lui Nymphomaniac,masterclass-ul lui intitulat „What makes a good filmcampaign“ s-a concentrat mai ales pe campania depromovare a filmului lui Lars Von Trier.

La Festivalul de Film de laVilnius am aflat cum a fostpromovat Nymphomaniac

România la VilniusRomânia nu a lipsit din programul Festivalului Kino Pavasaris.Vlad Ivanov a f\cut parte din juriul competi]iei principale, New Eu-rope-New Names, scurtmetrajele Trece [i prin perete de Radu Jude,O lume nou\ de Luiza Pârvu, Kowalski de Andrei Cre]ulescu [iShtorzina de Radu Mihai au concurat `n competi]ia scurtmetraje-lor, Aferim! (r. Radu Jude) [i De ce eu? (r. Tudor Giurgiu) au fostprezentate ̀ n sec]iunea necompetitiv\ Festival’s Favourites, iar To-to [i surorile lui de Alexander Nanau `n sec]iunea de documentar.


actualitate « 3

Emineschool, filmedespre scriitori

R\zvan Chiru]\

„Paul Vinicius este mai orgoliosa[a, dar i-am f\cut [i lui unportret“, a dezv\luit pictorul unuicuplu venit s\ priveasc\ ultimuldocumentar difuzat `n cadrul fes-tivalului (Sala oglinzilor, desprespa]iul din fostul sediu al UniuniiScriitorilor care a acumulat isto-rie literar\ mai bine de jum\tatede secol). „Am 1.500 de portrete re-alizate de-a lungul timpului, daraici am adus vreo 200 [i ceva. Scri-itorii pozeaz\ cel mai bine, suntcel mai u[or de f\cut. Ei vorbesc`ncontinuu [i `n timpul \sta eu `idesenez“, a explicat Murivale,`nainte de a intra `n sala de pro -iec]ie. Pictorul [i Nora Iuga au fost

cei doi invita]i ai Emine schoolcare s-au molipsit din entuzias-mul organizatorilor [i i-au sus]i -nut pân\ la cap\t. „Murivale a fostzilnic aici, a f\cut portrete. NoraIuga a venit `n prima zi [i a stat[apte ore, s\ se uite la opt filme. S\stai atâtea ore `n scaun, de laproiec]ie la proiec]ie, la 84 de ani,e absolut admirabil“, a po vestitUn Cristian, omul din spa tele con-ceptului Emineschool.

„Am avut nevoie deajutorul prietenilor“

Ce este de fapt acest Emineschool?„Festival de film dedicat culturiiscrise“, au explicat organizatorii.Mai concret, timp de trei zile, laCinema Union, au fost difuzatemai multe documentare desprescriitori importan]i români, dar[i filme artistice cu inspira]ie dinlumea c\r]ilor. Proiec]iile au fostintercalate cu `ntâlniri cu scri-itorii-personaje (Nora Iuga) [i curegizorii unora dintre docu-mentare (Vlad Rotaru [i MarianBaciu, care au prezentat produc]ii`n premier\, Nino al meu [i SalaOglinzilor). „Ne-am dorit proiec]iide calitate, de diverse genuri, pesubiecte diferite, indiferent de mo-mentul `n care au fost realizate.Prin cele dou\ premiere am vruts\ aducem elementul de noutate,s\ le d\m oamenilor motive `nplus s\ vin\ la Emineschool. Ori -cum, mare parte dintre filmele aces -tea, `ntr-o propor]ie cople [itoare,nu prea pot fi v\zute nic\ieri ̀ ntr-uncinema. La primul festival de filmcu specific literar au fost ̀ ns\ strân -se laolalt\“, ne-a declarat Eli B\ -dic\, PR-ul festivalului.

Aminteam mai devreme de-spre faptul c\ Emineschool a avutbuget zero. Nu a fost o figur\ destil. „Pentru c\ era vorba de o edi -]ie pilot, necompeti]ional\, f\r\buget, am avut nevoie de ajutorulprietenilor, cuno[tin]elor [i profe-sioni[tilor care au `n]eles perfectce vrea acest festival, ce `ncerc\ms\ construim prin intermediuls\u, care sunt planurile de viitor`n cazul `n care acesta va fun c]io -na. Iar pentru asta nu putem decâts\ le mul]umim c\ au fost dispu[is\-[i dea acordul ca filmele lor s\fie proiectate“, a men]ionat EliB\dic\. Unele proiec]ii au fost cubilet, `ntr-adev\r, dar condi]ia afost impus\ de Cinema Union, ca-re a p\strat [i pu]inele venituriastfel ob]inute.

„Veneam foarte des la cimitir“

Pu]ine pentru c\, la prima edi]ie,num\rul spectatorilor a fost suba[tept\ri. De fapt, acesta este alpatrulea motiv pentru care Emi-neschool este inedit `n peisajulcultural: organizatorii au fost sin-ceri cu privire la dimensiunea pu-blicului. „Au fost spectacole cucinci pl\titori [i unele cu 60. Aufost grupuri de copii“, a declaratUn Cristian. „Au fost mul]i oa-meni pe care nu-i cuno[team [icare ne-au rugat s\ continu\m [ine-au asigurat c\ vor veni [i laedi ]ia a II-a. Ceea ce, trebuie s\ re-cunosc, ne-a `ncurajat – mai ales`n primele dou\ zile, când pu -blicul a fost mai restrâns (aproxi-mativ 200 de spectatori), iar mo -ralul nostru sc\zut. Am fost pu]incam ideali[ti pentru contextul `ncare am organizat Emineschool –`n sensul c\ ne doream minim 300de spectatori pe zi. Din calculelenoastre provizorii, `n cele trei zilede festival au participat peste 550de oameni, atât la proiec]ii, cât [ila evenimentele cu intrare libe -r\“, a precizat [i Eli B\dic\. Ghi -nionul organizatorilor, [i din nou,nu e o figur\ de stil, a fost c\, `nprimele dou\ zile ale evenimentu-lui, Bucure[tiul a fost cotropit de oploaie consistent\ [i rece.

„Veneam foarte des la cimitir,pentru c\ m\ simt foarte bine laBelu de când eram adolescent\. {i

o dat\, student\ fiind, am venit cuun coleg de facultate [i ne-a prinso furtun\ `ngrozitoare, cu fulgere,cu tunete, mie mi-e `ngrozitor defric\ de fulgere. Unde s\ ne ascun-dem, am intrat pe ni[te sc\ri`nguste de fier `ntr-un cavou, era`ntuneric bezn\ `n acel cavou [iauzeam ni[te fo[nete sinistre [iafar\ tr\snea. {i ne era foartefric\. {i atunci ne-am lipit unul dealtul [i, la un moment dat, ca s\sc\p\m de fric\ am `nceput s\ nes\rut\m [i ne-am s\rutat tot tim-pul cât a durat furtuna [i am ie[itde acolo foarte veseli. Asta a fost`ntâmplarea mea mai deocheat\a[a, dar foarte vesel\ pe care amtr\it-o la Belu“, iat\ ce m\rturi -sire au pierdut cei care s-au temutde ploaie [i nu au venit la Union.Episodul a fost povestit de poet\

`n documentarul regizat de VladRotaru, Aici Nora Iuga, difuzat `nchiar prima zi de festival.

Mai mult, scriitoarea a fostprezent\ [i `n sal\. „Am v\zutacest film de trei-patru ori `n`ntregime [i pe fragmente de maimulte ori, pentru c\ na[terea lui adurat vreo [ase ani. Cred c\ destulde mult. Dar eu zic c\ a meritat“, aprecizat Nora Iuga, care `n ciudarevizion\rii s-a declarat surprin -s\ de unele fragmente din pelicu -l\. „Acest film a fost schimbat demai multe ori [i de fiecare dat\ mise pare mai profund [i mai nou“, aar\tat poeta.

Va exista o edi]ie a doua a Emi -neschool Bucharest Film Festival?Dac\ pân\ la anul nu se pune vreotax\ pe entuziasm, cel mai proba-bil c\ da.

„La edi]ia urm\toare o s\vin numai cu portrete descriitoare“, a promisVasile Mure[an Murivale,la finalul primei edi]ii aunui inedit experimentliterar care s-a desf\[urat`ntre 6 [i 8 aprilie `ncapital\. EmineschoolBucharest Film Festival afost inedit din trei moti -ve: a combinat filmul culiteratura, a fost realizatcu buget zero [i a bene -ficiat de entu ziasmulunor oameni care, de[i nuau câ[tigat nimic finan -ciar din toat\ aceast\aventur\, au pierdut zile[i nop]i pentru ca totuls\ ias\ bine.

Distrac]ie [i educa]ieEmineschool nu este, `n ciuda numelui, un festival adresat doarelevilor, de[i `[i propune s\ fie educativ. „Acest festival de film cuspecific literar se adreseaz\ elevilor, liceenilor, studen]ilor, pe carene dorim s\-i atragem prin audio-vizual, prin cinematografie, spreliteratur\. ~ns\ nu se opre[te aici, Emineschool ̀ [i propune s\ intresub pielea publicului larg. Are o component\ educativ\ tocmaigra]ie documentarelor cu [i despre scriitorii români pe care vrems\-i promov\m astfel – fac o parantez\ [i precizez c\ acesta este unuldintre motivele pentru care, `n programul festivalului, docu-mentarele au ocupat un loc privilegiat; datorit\ acestora, oameniipot afla, `ntr-un mod accesibil, mult mai multe lucruri despre unscriitor sau altul [i, poate, se vor duce apoi spre literatura acestu-ia“, potrivit lui Eli B\dic\, PR-ul festivalului.

Selfie Nora Iuga [i Vasile Mure[an Murivale

4 » opinii


1.

M\ `ntreab\ cineva `ntr-un in-terviu ce modele am avut `n via]\,cu cine mi-a[ fi dorit s\ m\ ase -m\n, cine mi-a[ fi dorit s\ ajung.

Nu prea mi -am dorit s\ fiu alt -cineva `n via]\. ~n general, m -amsim]it ([i m\ simt) bine `n pro-pria- mi piele. Situa]iile de excep ]ie,cum e [i firesc, vin din copil\rie.

Dup\ ce am citit Cei trei mus -chetari, visam s\ fiu, dac\ nuD’Artagnan, Athos, Porthos sauAramis, m\car un am\rât de mus-chetar. Mi -am ̀ ncropit [i un soi deechipament de epoc\, [i un soi despad\, `mi respectam ([i `nc\ `mimai respect) cu sfin]enie cuvântulde onoare, dar tot nu mi -a ie[it. N -am reu[it s\- mi câ[tig decât unsingur tovar\[ de arme, nici elprea ̀ ncrez\tor ̀ n puterile noastrede a ajunge muschetari, cu atâtmai mult cu cât „oamenii lui Ma-zarin“ foloseau ̀ n loc de sabie vreoscândur\ smuls\ de- a dreptul din

gard sau bolovani de pe drum.Zorro chiar am reu[it a m\ con-

vinge o vreme c\ sunt, pe bazaunor ochelari decupa]i cu foarfecadintr -o hain\ oarecare din [ifo-nier. Dar nu m- a ]inut decât pân\a descoperit mama materia prim\pentru ochelarii lui Zorro: unadintre fustele ei.

Winnetou nici n -am `ndr\znits\ m\ visez vreodat\. ~l iubeamprea mult. Ce mai, `l adoram –Dumnezeul meu, Winnetou! Amplâns o dup\ -amiaz\ `ntreag\ lamoartea lui. N -am fost om vreo ju-ma’ de an. Nu- i vorb\, l -am mai`ntâlnit ca personaj [i `n alt\ car-te, Old Surehand, dar pentru minedeja murise pe bune la sfâr[itulcelui de -al cincilea volum din ro-manul care- i purta numele. Restula fost fic]iune. S\- i fie sufletullini[tit `n ve[nicele plaiuri alevân\toarei. Am zis!

Dar toate acestea sunt visurinormale de copil z\b\uc care cite[te

c\r]i pentru copii. Ce n- am s\`n]eleg `n schimb e cum de mi -apl\cut mie pe-atunci Epopeea luiGhilgame[. Cert e c\, dup\ ce amterminat -o, am r\mas fascinat de`ncercarea lui Ghilgame[ de ar\mâne nemuritor. Mai ales deproba suprem\ pe care trebuia s\o treac\ pentru asta: s\ nu maiadoarm\ niciodat\. {i, spre deose-bire de pove[tile cu care eramobi[ nuit, eroul meu d\ gre[:adoar me. Iar zeul lui nu mai poatede bucurie [i de dispre]:

— Iat\- l pe omul cel tare carecaut\ nemurirea. Somnul, ca unvânt puternic, a n\v\lit asupralui.

Noaptea, f\r\ s\ [tie p\rin]iimei, m\ str\duiam din r\sputeris\- l r\zbun pe Ghilgame[, s\-i re-pet `ncercarea [i s\ `nving. M\b\gam `n pat [i m\ luptam cusomnul pân\ când, `nspre dimi-nea]\, c\deam butuc. Ai mei chiarm\ considerau un lene[ pe vre-mea aceea, dar habar n- aveau c\dormeam doar câte dou\- trei oredin dou\zeci [i patru. Pu]in mi -alipsit [i-a[ fi ajuns nemuritor!

Apoi am crescut [i m -am deprinscu deliciul de nepre]uit al somnu-lui. Mai ales ziua. Din studen]ie,

n-am mai avut somn de om nor-mal, noaptea. {i pe m\sur\ ce am`mb\trânit, ora la care adorm e dince `n ce mai târzie – `ntâi a fost 1-2,acum 5-6. Nu reu[esc s\ mai amsomn adev\rat, adânc, odihnitor,decât o or\-dou\, pe lumin\. ~n rest –ironia sor]ii – nu c\ nu vreau, numai pot s\ dorm cât e `ntunericafar\. R\mân treaz pân\ diminea -]a, indiferent cât de obosit a[ fi.

~n fiecare noapte, când m\ for -]ez s\ `nchid ochii, de fapt, e[uezuitându-m\ la neonul din strad\sau la televizor o vreme. Apoi m\ridic, m\ duc `n buc\ t\rie la lap-top [i scriu. De regul\, pove[ti.Am zis!

2.

La prima or\ a zilei – sau ultima adead-line-ului pentru „Supliment“ –stau concentrat `n fa]a foii albe,m\ fr\mânt s\ scriu o chestie.

Care nu-mi iese. Sun\ cineva lau[\. M\ ridic ca desprins de pealt\ lume [i deschid u[a repede-re-pede, aproape smulgând clan]a.Ce s\ fie? Un cer[etor, preg\titpro babil s\-mi spun\ o povesteemo]ionant\. Care m\ prive[te`nm\r murit o secund\ [i o rupeimediat la fug\ pe sc\ri. ~ncui u[astrângând din umeri.

Când trec `n dreptul oglinzii depe hol, m\ uit la mine. Mi-am legatp\rul cu un elastic, mo] `n vârfulcapului, ca s\ nu-mi vin\ `n ochi.Restul neprins de elastic, `mpr\[ -tiat `n zece direc]ii. Iar pe obraz,ni[te dâre negre precum cele alelupt\torilor de comando pleca]i `nac]iune – [tersesem scrumul delâng\ scrumier\ cu degetele, apoim-am mânjit cu el pe fa]\. Tricounegru, pantaloni negri, fa]\ nea -gr\ cu dungi. {i-l ̀ n]eleg pe s\rma-nul cer[etor: `n loc de un ce t\ ]eanmilos, i s-a p\rut c\ a dat peste ocombina]ie dubioas\ de racket [ic\petenie indian\ furioas\.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Portrete pe drum

1.

Ajung la coada românilor, ̀ n aero-port. Rom=nii sunt fier]i pe coad\!Coada e via]a lor. ~n fa]a mea – oceaf\ de porc la gr\tar, boss, `ndreapta dou\ bagaboante de pe cen -tura Coastei de Azur, care se `n -torc de la produs s\-[i petreac\sfintele Pa[ti `n ]ara natal\ [i a[a.Din spate, un mo[ se bag\ [i el `nseam\, pe vr\jeal\ comunist\:„Alo, fetele, coada e aici!“. Baga-boantele evlavioase `l iau pe mo[cu tradi]ionalul: „Ce e, bre, te daicoco[?!“. Apoi `l invit\ pe mo[, `ngrup, s\... Dar nici nu mai spun!

Mo[ul râde ca proasta la mont\ [ile mai `njur\ [i el printre din]i,mai ferit, ca-n totalitarism. Ne `n -toarcem, uite, acas\!, abia a[tep t\ms\ s\rut\m p\mântul sfânt al pa-triei, gr\dina Maicii Domnului.

2.

Sunt ̀ ntr-un avion care m\ ̀ ntoar-ce de la Nisa la Bucure[ti. Traver-sez culoarul, mânat din urm\ deturma de c\l\tori nest\vili]i. Nu-mi vine a crede ochilor. Trecpe lâng\ trei oameni care deja s-auinstalat confortabil `n scaune, [i-au prins [i centurile [i citesc!C\r]i. Iat\-i: un rotofei cu obrajiirumeni se ded\ unei lecturi dinBalzac. Femeia la treizeci de ani!O doamn\ cu coc savureaz\ unModiano, ceva lejer. Bulevardelede centur\! {i, `n cele din urm\,apogeul: un b\rbat atletic, probabil

sportiv, citind Dulcele bar de Moe-hringer! ~mi vine s\ m\ opresc [i s\-i strâng mâna, s\-l pup pe obraji.Nu pot. Din spate m\ `m pinge tur-ma de c\l\tori ne st\ vili]i.

3.

Inevitabil, sfâr[esc `ntr-un auto-buz românesc. E jegos, plin deboschetari, pensionari [i studen]isemi-be]i. O ]iganc\ pitic\, cu mus -ta]\ [i fes ro[u cu mo]. Din spatepare un copil diform. Nu e. E o]iganc\ pitic\, cu musta]\ [i fesro[u cu mo]. O ̀ mbârlig\ o pensio-nar\ s\ ì arate poze cu fiic\-sa,m\ritat\ prin Italia cu un b\iatsupranumit Titi. ~i arat\ pensio-nara: poze de la nunt\, tot ce tre-buie. Le are printate, frumos.Apoi ì poveste[te cum e pe acolo,c\ nu te deranjeaz\ nimeni cândumbli pe strad\ chiar dac\ e[ti pitic,

e treaba ta dac\ e[ti pitic. Piticei nu-ivine a crede: z\u, doam n\?! Doam -na zice c\ da, c\ z\u. Vorbe[te ro-mâna ca R\ducioiu pe aeroport.Apoi `ncepe un boschetar s\-[i ba-ge `n noi, c\l\torii, ne `njur\ dinchiar Doamne, ne face albie deporci. Un c\l\tor ì d\ un [ut `ndos [i ̀ i zice s\ tac\ naibii, bosche-tarul mai or\c\ie `nc\ un minut,a[a, [i se lini[te[te. Apoi cobor,um\r la um\r cu un anticar b\ -trân. Pot s\ ì v\d titlurile din sac.~n vârf are o istorie a Bisericii Ad-ventiste din America.

4.

Pedestru, m\ reculeg `ntr-un parcbucure[tean. St\ s\ plou\. De pe obanc\, un cet\]ean ì comunic\ te-lefonic unui alt cet\]ean o idee ca-re `mi ciule[te urechea: ascult\ la

mine, zice cet\]eanul de la cap\tulacesta al firului, nici o femeie dinlume nu merit\ absolut nimic, ceimai pro[ti oameni din lume, sin-gurii de care `mi e mil\ sunt poe -]ii, b\, to]i papagalii \[tia care auinventat cuvinte pentru ni[te ja -pi]e ordinare, ni[te jivine care nudoar c\ nu erau demne de ele, dari-au mai [i umilit, i-au batjocorit[i i-au l\sat fali]i, depresivi [i gatade pasul spre sinucidere! Muzele?Ce s\ spun! Josnice, mizerabilecreaturi! Iat\ un student la literetr\dat prematur ̀ n amor, ̀ mi spun,[i merg mai departe preg\ tindu-m\de ploaia care va c\dea. Nu-l iau deguler, nu-i dau dou\ palme, nu-i urlu,ca-n Caragiale, „Hai sictir, turba-tule!“. Mergând, m\ gândesc la celeauzite [i, gândindu-m\ la cele auzi-te, `ncep s\ ì dau partea sa de ade -v\r, e o parte consistent\ aproapede absolut, studentului la literetr\dat prematur `n amor.

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Patru tu[e, rapide, daradev\rate din drumurilepe care tot trebuie s\ mile duc, ca pe cruci.

Apa[ul

Cite[te-ne [i online pe

www.suplimentuldecultura.ro

~n Transilvania [i Banat, spre exemplu, sunt 16 astfel de pro iec -te. O situa]ie identic\ o ̀ ntâlnim [ila investi]iile publice ̀ n infrastruc-tura de transport, concentrate `nspecial `n Ardeal [i `n zona capi-talei. ~n Moldova, singurul proiectmare aflat `n lucru este centuramunicipiului Suceava, `n timp ceocolitoarea Bac\ului ar trebui s\`nceap\ `n perioada urm\ toare. In-vestim pu]in, pentru c\ Ro mâniaare alte priorit\]i. Guvernul e pre-ocupat cum s\ dea mai mult\p\pic\ la popor `n an preelectoral.

~n aceast\ s\pt\mân\ a picatbomba economic\ a anului: TVA-ulla produse agroalimentare va fi re -dus de la 24 la 9%. Excelent\ ves te,vor fi spus probabil majorita teacelor care au auzit minunatul

anun]. Dup\ noul Cod Fiscal, plin[i el de bun\t\]i, românii suntanun]a]i c\ vor da mai pu]ini banipe mâncare. Din p\cate, masa dePa[te n-o facem cu TVA-ul de 9%,dar din var\ ne a[tept\m la sc\deriimportante de pre]uri. Cel pu]ina[a ne amenin]\ func]ionarii gu-vernamentali. Probabil, undeva`n jur de 10% mai pu]in la pre]u -rile de la raft.

Tot zilele trecute, guvernulPonta ne anun]a c\ are deja baniicare s\ acopere gaura financiar\pe acest an provocat\ de reduce -rea TVA, pentru c\ nu s-au cheltu-it to]i galbenii afla]i la pu[culi]astatului. Iar vor chiui mul]i [i vorarunca basca `n sus de bucurie c\`n sfâr[it avem un premier eco nom[i un guvern care ]ine cu poporul.

Lucrurile nu stau chiar a[a,pentru c\ renun]area la investi]iie cea mai mare gre[eal\ a unui gu-vern. Iar consecin]ele se vor ve deape termen mediu [i lung. Foar tebine c\ se reduce TVA-ul la ali-mente, dar ce garan]ii avem c\ du -p\ ce va fi dep\[it\ euforia dedup\ 1 iunie, produc\torii nu vormajora pre]urile produselor lapoarta fabricii? Poate controla gu-vernul pre]urile? Nu e deloc sigurc\ un produs care cost\ mai pu]inprin reducerea automat\ a TVAnu va ajunge la pre]ul de dinainte`n doar câteva luni de la intrarea`n vigoare a m\surii cu TVA-ul de9%. Pre]urile sunt decise pe o pia -]\ liber\, unde func]ioneaz\ cere -rea [i oferta, iar guvernul nu arecum interveni, pentru c\ nu sun-tem `n Cuba sau Coreea de Nord.

Unde poate interveni `ns\ gu-vernul? La investi]iile publice, maiales cele pentru infrastructur\.

Aproape 1.000 de kilometri noide autostrad\, atât promiteau Vic-tor Ponta [i USL `n 2012 `n campa-nia electoral\. USL-ul a disp\rut`ntre timp, `ns\ Victor Ponta [i-aasumat programul dup\ plecareaPNL de la Palatul Victoria.

Dup\ trei ani de guvernare,

abia s-au f\cut 160 de kilometri,iar restul n-au nici o [ans\ s\ fietermina]i pân\ `n noiembrie 2016,din simplul motiv c\, `n mareparte, lucr\rile nici n-au `nceput.

Investitorii români, dar maiales str\ini, se plâng de infrastruc-tura precar\. Moldova este rupt\de vestul Europei, mun]ii func ]io -nând ca un zid, pentru c\ nem]ii,olandezii sau francezii (dac\ segândesc s\ vin\ `n România!) r\ -mân la Cluj, Timi[oara sau Ora -dea, `n loc s\ bat\ drumul pân\ laIa[i, Boto[ani sau Bac\u.

De câteva s\pt\mâni ni se totflutur\ Masterplanul General deTransport, document elaborat du p\lungi chinuri, dar `ntors de exper -]ii europeni, pentru c\ prioritiza -rea autostr\zilor s-a f\cut `n b\ ta -ie de joc. Pe primul loc, guvernul ag\sit de cuviin]\ s\ pun\ autostra-da Bac\u-Pa[cani. E ca [i cum ]i-airenova casa, `ncepând cu holuldin tre sufragerie [i dormitor. Abiadup\ ce-l termini `]i dai seama c\de fapt n-ai f\cut mare lucru.

Care e logica autostr\zii `ntreBac\u [i Pa[cani? De ce nu Bu-cure[ti-Siret, dac\ tot ne orient\mc\tre un coridor nord-sud?

De bine, de r\u, Moldova are

drumul european Roman-Bac\u-Foc[ani, care duce apoi c\tre Bu-cure[ti, dar nu e legat\, ̀ n schimb,printr-o autostrad\ de vestul ]\rii.

Pe 24 ianuarie, Victor Ponta [imini[trii PSD veneau la Ia[i pen-tru a promite (a câta oar\?) au-tostrada spre Târgu Mure[. ~n ul-tima form\ a Masterplanului, au-tostrada Ia[i-Târgu Mure[ s-atransformat `n Ia[i-Târgu Neam],por]iune pe care guvernul se an-gajeaz\ s-o realizeze `n 5-7 ani. Câtdespre durerea cea mare (Tg.Neam]-Tg. Mure[), lucrurile suntcomplicate, iar documentul nu ned\ vreo speran]\ pentru urm\to -rul deceniu.

E bine c\ reducem TVA-ul, ̀ n s\România are nevoie de proiectemari pentru a ie[i din s\r\cia `ncare se afl\. PSD [i guvernul Pon-ta gândesc `n termeni electorali,`ns\ nivelul de trai nu va cre[tedoar din cifre [i m\suri decise cuconsultan]ii politici ai partiduluiaflat la putere. ~ntre o sum\ debani dat\ pe loc [i un loc de munc\sigur, orice român alege variantaa doua. Face]i proiecte serioase,domnule Ponta, [i duce]i-le la ca -p\t, dac\ tot v\ e gândul doar lavoturile de anul viitor!


opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Elve]ia (sau cel pu]in o parte dinea) e `ns\ altfel. Europa e tot maimult altfel. E un fel de Babel mo-dern, `n care s-au strâns, cum sezice, „lumea [i ]ara“ [i `n care

grani]ele tradi]ionale nu-[i maiau locul. ~nc\ mi se pare intere-sant. E tot un reflex mental: ̀ n Sta-tele Unite, ]ara emigran]ilor,ames tecul de oameni din toaterasele [i din toate col]urile lumiiera firesc, pentru c\ acela e loculunde se pleac\ de acas\, oricare arfi acel „acas\“, pe când Europa ar\mas `n mintea mea locul undese st\ acas\, iar emigra]ia e ex-cep]ia, nu regula.

~ns\ lucrurile s-au schimbatmult `n ultimii dou\zeci de ani.Europa a devenit un fel de Ame-ric\. Emigra]ia accelerat\, combi-nat\ cu libera circula]ie, au trans-format o lume relativ stabil\ [i bi-ne structurat\ lingvistic `ntr-un

nou melting pot, ceva mai eferves-cent [i mai reactiv – dovad\ [imultele partide na]ionaliste dinVestul a[a-numit civilizat –, daraltfel foarte similar cu cel ameri-can. Doar c\ aici mai sunt [i lim-bile, multele limbi na]ionale. En-gleza nu a ajuns `nc\ s\ cuce-reasc\ tot continentul, de[i e lim-ba de comunicare la care apeleaz\to]i cei care nu au un idiom co-mun. Deocamdat\ `ns\ bilingvis-mul [i trilingvismul sunt multmai des ̀ ntâlnite, iar ̀ ntr-o ]ar\ caElve]ia, cu patru limbi oficiale,constituie chiar normalitatea.

{i totu[i `n Zug, un or\[el de30.000 de oameni, nu auzi prea desalt\ limb\ elve]ian\ (nu [tiu cum

s\ zic altfel) `n afar\ de german\.Am ciulit mereu urechea pe stra -d\, dar rar, foarte rar, am auzitfrancez\ sau italian\, de[i Zug areo comunitate italian\ m\ricic\.Retoroman\ nici atât. ~n schimb,am auzit foarte des sârbo-croat\.Dac\ las la o parte engleza vorbit\mai mult sau mai pu]in stâlcit,din nevoia de comunicare, sârbo-croata mi s-a p\rut a doua limb\din ora[, dup\ german\. O auzipeste tot: `n magazine, pe strad\sau pe malul lacului Zug, unde seplimb\ localnicii ori de câte ori auocazia.

La un moment dat am v\zut`ntr-un supermarket de aici unuldin acele anun]uri n\scocite, denevoie, odat\ cu deschiderea gra -ni]elor Vestului spre Estul euro-pean s\rac, `n care erai informatc\ dac\ iei m\rfuri [i omi]i s\pl\te[ti ce-ai luat (elegant spus),prime[ti o amend\ de 200 de franci[i ]i se interzice accesul `n lan]ul

respectiv de magazine. Anun]ulera scris ̀ n trei limbi: ̀ n german\,`ntr-o limb\ pe care n-am repera t-o(albanez\? m\ `ntreb acum, ca s\-mi dezv\lui preconcep]iile) [i `nsârbo-croat\. M\rturisesc c\ amsim]it o mic\ u[urare v\zând c\româna lipse[te de pe anun]: dedata asta o `ncasa capra vecinuluibalcanic. Pe de alt\ parte, un picmai ̀ ncolo, ̀ n acela[i magazin, amdat peste un raft ̀ ntreg cu produseexclusiv ex-iugoslave: bere croat\[i sârbeasc\, faimoasa Vegeta, cio-colate, biscui]i, conserve, pateuri,borcane cu zacusc\ importate deacolo [i multe altele. Ceea ce, tra-dus `ntr-un limbaj mai direct, ar suna cam a[a: „Oameni buni,ne-am dat seama c\ la voi obiceiul\sta de a fura de unde se poate emai r\spândit decât ar fi normal.Ar fi bine s\ ave]i grij\, c\ aiciavem alte obiceiuri. Uite, ca s\ ve-de]i cum se fac afacerile, v-amadus [i produse de la voi, s\ v\sim]i]i cât mai acas\. Adapta- ]i-v\, fiindc\ nou\ cu voi ne e maigreu. Copiii vo[tri or s\ fie ori-cum elve]ieni. Chiar dac\ or s\emigreze [i ei `n Olanda, Germa-nia, America...“

Cum spuneam [i s\p -t\mâna trecut\, tot maisunt fascinat când m\plimb printr-un or\[el cuaer patriarhal – de Occi-dent patriarhal, ca s\ fiumai exact – [i aud `n juro babilonie de limbi. Amfost educat cu ideea c\]\rile [i limbile sunt a[e -zate frumos, `n pe rechi,iar dac\ ici [i colo maiauzi vreo vorb\ `n limbaunei „na]ionalit\]i con-locuitoare“, e doar sem-nul excep]iei familiare.

Românii e de[tep]i

Radu Pavel Gheo

Scade TVA-ul la alimente, dar ni[teautostr\zi suntem `n stare s\ facem?

Europa, ca America

Regiunea Moldova, cea mai s\rac\ a ]\rii, are `nprezent `n lucru doar patru mari [antiere finan]atede investitori priva]i, dintre care trei sunt concen-trate `n municipiul Ia[i, scria recent „Ziarul Financiar“.


6 » muzic\

GEORGE ENESCU — 60 DE ANI DE LA MOARTEA SA

Un excep]ional setcomemorativ Opus Kura*

Dac\ spun c\ setul este excep]io-nal, motivul principal `l constitu-ie, desigur, m\rturia calit\]ii mu-zicii sub bagheta lui George Enes-cu la pupitrul unei mari orches-tre, `ntr-un moment de vârf al carierei. De o calitate absolut re-marcabil\ sunt [i transferuriledigitale realizate de unul din ceimai talenta]i ingineri de sunet aitimpurilor noastre, Ward Mar-ston, cel `n posesia c\ruia se [iafl\ unul din acetatele de origineale celei de-a doua transmisiuniradio, avându-l ca solist pe pia-nistul Rudolf Serkin. Celelalteacetate, din 1937, provin de la co-lec]ionarul Kevin Mostyn. Deamintit la un asemenea set de co-memorare sunt [i produc\torii,Robert Manari, autor [i al unorcopioase note `n livretul CD-ului,[i S. Alhara.

Al treilea motiv de a califica`nregistr\rile excep]ionale suntanun]urile live, ce preced pieseleconcertului din 1937, f\cute de uncompozitor [i critic muzical cu-noscut ̀ n epoc\, Deems Taylor, laacea dat\ [i consultant muzical alre]elei de radio Columbia. ~n des-chiderea concertului se amintea,

altfel, c\ era al [aptelea an detransmisiuni radio Columbia,preluate nu numai de re]elele afi-liate din Statele Unite, dar [i decele ale Companiei Radio din Ca-nada, realizate printr-un aranja-ment special cu pre[edintele So-ciet\]ii Filarmonice a OrchestreiSimfonice din New York. Concer-tul de duminic\ sear\, 31 ianua-rie 1937, era transmis din Carne-gie Hall, iar NYPSO era dirijat\„pentru prima oar\ de faimosulcompozitor George Enescu, aldoi lea dintre cei trei dirijori ce con -duce fiecare, timp de dou\ s\pt\ -mâni, `n aceast\ stagiune“.

~n programul concertului din31 ianuarie 1937 s-au aflat Uvertu-ra la Nunta lui Figaro [i Simfoniain sol minor, KV 550 de Mozart,dou\ extrase din opera lui IonNonna Otescu, De la Matei citire(Simfonia lacului [i Preludiul laactul al II-lea) [i Simfonia a 2-a `nDo major, op. 81 de Schumann.Dintr-o a doua transmisie live, dela 6 februarie 1938, se p\streaz\`nregistrarea Concertului Nr. 5pentru pian [i orchestr\, „Impe-rialul“ beethovenian, cu RudolfSerkin.

Robert Manari, autorul livre-tului CD-ului, este de p\rere c\ambele „concerte ofer\ o m\rtu-rie ampl\ c\ Enescu era pl\cut [iprofund respectat de OrchestraNYPS, cunoscut\ la acea vreme,pentru comportamentul ei ireve-ren]ios fa]\ de al]i dirijori, drept«Murder Incorporated» sau «Ma-fia lui Toscanini». Faptul aparecel mai bine reliefat `n Mozartullui Enescu, relaxat [i cu timpifoarte mult pe partea sensibil\,

demonstrând extrem de mult\ co-operare [i spirit din partea or-chestrei, `n ceea ce, `n ultim\ in-stan]\, se dovede[te a fi o inter-pretare cu totul memorabil\.Schumann-ul lui Enescu este oalt\ interpretare clasic\, dar `nfor]\, ̀ ntr-o lectur\, de asemenea,unic\, beneficiind mult de `n]ele-gerea de c\tre compozitor a struc-turii lucr\rii [i a sunetului or-chestral“.

Emo]ionant pe acest set de dis-curi Opus Kura este s\ ascul]i [icomentariul f\cut `n 1937 de criti-cul Deems Taylor despre Enescu,biografia, opera [i personalitateasa, `n deschiderea p\r]ii a doua aconcertului. Criticul `ncepe prina aminti un dineu public la care aavut ca invita]i la masa sa maimul]i muzicieni, `ntre care „ma-rele virtuoz al flautului GeorgeBarrère. Printr-o simpl\ coinci-den]\ am discutat despre muzic\[i muzicieni. ~n cursul discu]iei,cineva a `ntrebat, care dintrecompozitorii `n via]\, dup\ opi-nia Dvs., va mai fi amintit peste osut\ de ani drept cel mai mare altimpului nostru? [...] ~n cele dinurm\, dl. Barrère a spus: «dac\l\rgim defini]ia noastr\, vorbindde cel mai mare muzician al vre-mii noastre, eu v-a[ putea spunecine va fi. Va fi... George Enescu».{i am descoperit c\ aceasta esteopinia multora dintre colegiino[tri `n ce-l prive[te pe dirijorulinvitat de ast\zi. El este ceea ce arputea fi denumit un «muzician almuzicienilor». La fel de eminent`n trei, posibil patru, domenii alemuzicii. Compozitorii `l privesccu admira]ie [i cu respect `n cali-tatea sa de compozitor. Violo ni[ -tii profesioni[ti se `nghesuie larecitalurile sale peste tot [i ori decâte ori cânt\ `n public. Dirijoriivorbesc despre el ca despre unma estru al me[te[ugului lor. Iarpiani[tii mi-au spus c\ dac\ `[i iatimpul s\ lucreze, ar putea s\-[iocupe un loc al lui `n prima liniea piani[tilor contemporani“...

*George Enescu conductsNYPSO (Live Recordings 1937 &1938). Opus Kura OPK 2112/3,2015

Cred c\ este simptomaticpentru faza actual\ a cul-turii muzicale din Româniafaptul c\ primul gest alanivers\rii de 60 de ani dela dispari]ia lui GeorgeEnes cu nu vine de la Bu-cure[ti, ci din Japonia [iStatele Unite. Casa OpusKura, specializat\ `n `nre -gistr\ri istorice, a publicatrecent un set de dou\ CD-uri excep]ionale. Impul-sul public\rii a dou\ con-certe inedite cu GeorgeEnescu la pupitrul Orches -trei Simfonice din NewYork (NYPSO), singurelep\strate din anii 1937 [i1938, a venit – a[a cum semen]ioneaz\ pe coperta interioar\ – de la produ c\ -torul american Frederic J.Maroth (1929-2013).Dedicând setul japonez [imemoriei sale, produc\toriiscriu c\ „el a sugerat cuamabilitate c\ Opus Kurava fi cel mai bun vehiculpentru acest proiect“.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Nu cred c\ vreun spirit lucid poatenega realitatea: religia `nc\ moti-veaz\ cele mai crunte crime pe careomul le face, paradoxal, `n numeleomului. Abominabilul nega]ionismnu se rezum\ doar la indivizii care,`ntr-un fel sau altul, refuz\ s\ recu-noasc\ holocaustul evreilor `n ulti-mul r\zboi mondial sau mega-holo-caustul comis de comuni[ti ̀ n toate]\rile unde au ̀ nh\]at armele [i pu-terea. Nega]ioni[ti sunt [i cei care,sub umbrela nu [tiu c\rei corecti-tudini la mod\, practic\ o ipocriziede rit nou, evitând s\ spun\ lucru-rilor pe nume. Majoritatea acestorasunt occidentali, probabil sastisi]ide atâta pace, prosperitate perso-nal\, ̀ ngâmfare comunitar\ [i ghif-tuial\ statal\. Pentru ace[tia, e nor-mal „s\-i ironizezi pe cre[tini, [i de-loc, dar deloc pe musulmani, iar peevrei numai un pic“, vorba perso-najului Alan Partridge din filmulenglezesc Alpha Papa. Dar cândni[te musulmani (s\ nu generali -z\m, totu[i!) comit crime precumcele din Muzeul Na]ional din Tunis[i din Universitatea Garissa, Kenya,ca s\ nu mai vorbim de cele din Pa-ris ori Copenhaga, ̀ n iarna trecut\,po]i s\ mai fii corect, eventual s\ ̀ n -torci [i cel\lalt obraz, cum ne `n -va]\ cre[tinismul primit prin na[ -tere [i educa]ie? E adev\rat, [i ni[tecre[tini (c\rora le c\zuse litera „[“din religie, fiind cretini la fel ca to]icriminalii, din toate veacurile, in-diferent de neam) s-au dedat sama-volniciilor de tot soiul, de-a lungulcelor dou\ milenii de când Iisus dinNazareth ne-a deschis ochii c\trealte ceruri decât cele v\zute, dar...

Pove[tile biblice n-au ̀ ncetat nici -odat\ s\ fascineze spiritele creatoa-re. Hristos, [i `ntâmpl\rile narate`n evanghelii, `nc\ furnizeaz\ in-spira]ie poe]ilor, muzicienilor, pro-zatorilor, cinea[tilor [i altor arti[ti.De fiecare dat\ când se apropie Pa[ -tele, cu atmosfera de primenire [is\rb\toare, m\ simt cutreierat de-unsentiment reav\n, ca [i când sufle-tul mi se `nfirip\ odat\ cu florileFloriilor, cade `n vinerea neagr\ [i`nvie cu adev\rat `n noaptea lumi-nat\ de steaua lumân\rilor. Biseri-cos nu sunt; credincios, cu reticen -]e; laic, f\r\ `ncrâncenare; prietencu preo]ii, nu cu popii, mai degrab\mi-a[ l\sa „averea“ unei [coli, de-cât vreunei mân\stiri. Spun toateastea, ̀ ncercând s\ ̀ n]eleg eu ̀ nsumi

de ce rev\d, ca [i cum ar fi primaoar\, filme precum Ultima ispitirea lui Hristos (1977), regizat de Mar-tin Scorsese, cu muzica de PeterGabriel [i cu David Bowie `n rolullui Pilat, sau Evanghelia dup\ Ma-tei (1964), al lui Pier Paolo Pasolini;de ce recitesc un roman mai pu]incunoscut al unui autor celebru, Ka-zantzakis, Hristos r\stignit a douaoar\ (1955), (tradus `n român\ dePericle Martinescu, `n 1968); [i dece reascult Jesus Christ Superstar,compozi]ia lui Andrew Lloyd We -bber pe libretul lui Tim Rice, pro-babil cea mai frumoas\ versiunemodern\ a legendei christice. (Sautrebuie s\ spun: cea mai pre]uit\ derockeri?) ~nregistrat\ prima oar\`n 1970, opera (fiindc\ oper\ este!)avea ̀ n rolul lui Iisus pe Ian Gillan,ulterior vocalist al grupului DeepPurple; Yvonne Elliman, o cânt\ -rea]\ notorie `n epoc\, azi ca [i ui-tat\, era Maria Magdalena, iarMurray Head sus]inea partituralui Iuda, relansându-[i o carier\pân\ atunci anost\.

Dar cel mai iubit spectacol r\ -mâne filmul lui Norman Jewison,care transpune scenariul mi(s)tico-muzical ̀ ntr-un decor magnific, de-osimplitate fabuloas\. Reeditarea peblu-ray de-acum doi ani aduce peecranele LCD culorile [i texturaunei lumi f\r\ vârst\, plin\ de vita-litate, preocupat\ de probleme esen -]iale, chiar dac\ `ntr-un mod dis-tractiv ([i pesemne indecent pen-tru `ncuia]ii la minte). ~nc\ o da t\,chestiunea fundamental\ a cre[ti-nismului e (s)pus\ f\r\ `ncrân ce na -re: pân\ unde suntem dispu[i s\ ac-cept\m existen]a celuilalt? Cât `n -]elegem din faptul c\ suntem dife ri]i,dar apar]inem aceleia[i umanit\]i?

Acceptarea, ca [i ̀ n]elegerea, are,din p\cate, un pre] `nsângerat...

Pa[tele, mereu`nsângerat


teatru « 7

Personal, nu cred c\ rostul rezul-tatelor e s\ ne panicheze, dar ana-liza lor trebuie s\ se fac\ p\r\sindstereotipiile [i patriotismul local!Nici occidentalul nu-[i petreceprea mult timp `n s\lile de specta-cole ori prin biblioteci! Sibianul,bucure[teanul, or\deanul, ar\dea -nul etc., de asemenea! ~ns\ ni[tegânduri politice [i manageriale destrategie pentru viitorul mediu artrebui s\ declan[eze barometrulde consum cultural ie[ean dat pu-blicit\]ii zilele trecute. Conformlui, ̀ n ultimele 12 luni, pu]in pestejum\tate dintre ie[eni nu au fostniciodat\ la teatru. 23% au fost odat\, 13%, de dou\ ori, iar 4%, depeste 5 ori. S\ vedem ce se afl\ `nspatele acestor procente. Ofertateatral\ a „dulcelui târg“, c\ci eane intereseaz\ ̀ n rubric\, ̀ nseam -n\ Teatrul Na]ional „Vasile Alec-sandri“, Teatrul „Luceaf\rul“ (ca-re intr\ `n statistica aceasta doarcu publicul s\u peste 15 ani, adic\tinerii), produc]iile sporadice dela Ateneu, Teatru Fix [i spectaco-lele venite de la Bucure[ti ̀ n regimde impresariat, jucate de regul\ laCasa Tineretului sau ̀ n Sala marea TNI. Practic, ora[ul ofe r\ iubito-rilor de teatru ̀ n medie 2.000 de lo-curi pe sear\ [i o medie de dou\-trei

reprezenta]ii s\pt\mânale. Rapor-tat la nivelul de trai, puterea decump\rare [i num\rul de locui-tori, infrastuctura nu-i tocmai rea,deficitar fiind segmentul inde -pendent, sus]inut practic de Tea-tru Fix, cu sal\ proprie, [i trupa deimproviza]ie Idiot, care activeaz\`n baruri [i cluburi. Cum e pe laal]ii? La Tg. Mure[, exist\ [asetrupe independente! La Sf. Gheor-ghe, un ora[ cu numai 60.000 de lo-cuitori, patru trupe independente.

Ce ofert\ de artele spectacolu-lui are Ia[ul, am v\zut. Ce lip se[ -te? La nivelul infrastructurii, osal\ modern\, un multiplex multi-func]ional, cu s\li de repeti]ii [iconcerte, unde s\ cânte [i orches-tra Filarmonicii „Moldova“, dars\ aib\ loc [i alte evenimente detot felul. Teatrul de var\, desprecare nu se mai vorbe[te deloc [icare e „`nghe]at“ `ntr-o form\ in-termediar\, e un ambient cu po-ten ]ial cultural care, administratinteligent, ar putea ar\ta publiculuireticent la incinte c\ arta teatral\nu-i ceva „nasol“ ori chinuitor!

Form\ de cultur\ elitist\, tea-trul nu figureaz\ printre prefe-rin]ele de top ale românilor! ~n]ar\, `n anii crizei s-a `nregistrat osc\dere semnificativ\ a num\rului

de spectatori de teatru. Dup\ ocre[tere constant\ pân\ `n 2007,spre s\lile de teatru nu s-a mai`ndreptat atâta lume, cel mai josnivel `nregistrându-se `n 2009.Apoi a re`nceput s\ creasc\. Ti-mid, dar `ntr-un trend continuuascendent. Pe categorii de vârste,mai ales tinerii intr\ `n s\lile despectacole, realitate perfect expli-cabil\ prin preocup\rile specificevârstei, interesele legate de stu-diu, timpul liber la dispozi]ie. Lanivel na]ional, `n ultimii ani ca-racteristica a fost „p\strarea ace-leia[i rate de participare la specta-colele de teatru, prezen]a supradi-mensionat\ a ponderii tinerilor ̀ nrândul celor care merg la teatrufa]\ de restul popula]iei“, conformInstitutului Cultural pentru Cer-cetare [i Formare Cultural\ Bucu-re[ti, autorul unui barometru deconsum cultural la nivel na]ional.Studiul lor reflect\ fenomenul [ipe zone geografice, din indicatorirezultând o diferen]\ dezavanta-jant\ `n privin]a regiunii nord-est! Din cauza gradului de s\r\cie[i re]elei de institu]ii mai redus\numeric. ~n Ardeal exist\ teatrede stat la Cluj-Napoca (român, ma-ghiar), Turda, Oradea (român, ma -ghiar), Timi[oara (român, maghiar,

german), Arad, Alba Iulia, Bra -[ov, Tg. Mure[ (român, maghiar),Sibiu (român, german), Sf. Gheor -ghe (român, maghiar), Gheor-ghieni (maghiar), Miercurea Ciuc(maghiar), `n timp ce `n Moldovafunc]ioneaz\ doar la Ia[i, Boto [ani,Piatra Neam], Bac\u, Bârlad!

Conform tendin]ei na]ionale, [ila Ia[i consumul public, tip din ca-re face parte [i mersul la spectaco-le, scade, oamenii preferând con-sumul privat (domestic), de regul\filmul, cel mai acerb concurent altuturor formelor [i genurilor cul-turale ale prezentului. Informa]ii-le livrate de Institutul Na]ional deStatistic\ sus]in c\, `n 2014, din to-talul cheltuielilor unei familii carecâ[tig\ cca. 2.500 de lei, `n jur de100 de lei sunt aloca]i consumuluicultural! Adic\ destul de pu]in.

Dincolo ̀ ns\ de cifre [i de inter-pretarea lor, cu adev\rat esen]ial`n concluzii e faptul c\ publicul

trebuie construit. Iar construc]iapublicului, crearea obi[nuin]ei dea merge la teatru reprezint\ undemers de lung\ durat\, care ne-cesit\ preconizare [i urm\rireprin politici [i strategii culturaleferme, coerente, stipendiate. Pu-blicul captiv, cel care oricum mer-ge la spectacole, trebuie completatcu noi categorii. Demersurile in-stitu]iilor de sporire a num\ruluide spectatori ar trebui s\ fie maidinamice. Printr-o politic\ reper-torial\ diversificat\ pe categoriide a[tept\ri, prin strategii de pre]care s\-i atrag\ pe cei posibil inte-resa]i, dar lipsi]i de mijloace fi-nanciare suficiente.

Ca s\ `nchei `ntr-o not\ tonic\,v\ spun un banc: conform reguli-lor statistice, dac\ eu am mâncatdoi pui, iar tu, cititorule, n-ai mân -cat niciunul, atunci ambii suntemghiftui]i, c\ci am mâncat fiecarecâte unul! Cam asta-i cu statisticile!

Statistici [i realit\]i teatraleDatul `n spectacolOlti]a C`ntec

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

La preten]iile identitare pe care le are, Ia[ul nu st\ prea str\lucit la capitolulcultur\. Pentru cei din bran[\ preocupa]i de chestiune, care au la `ndemân\ [ipuncte de compara]ie de pe alte meleaguri, autohtone ori interna]ionale, situa]iae limpede ca lumina zilei, iar un recent studiu realizat de Funda]ia academic\AXIS de la Universitatea „Al.I. Cuza“ a certificat adev\rul cu cifre rezultate dintr-ocercetare cu metode [i tehnici [tiin]ifice.

8 » dosar

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. NR. 479 » 11 – 17 aprilie 2015

Barometrul culturii ie[eneatârn\ ca o piatr\ de moar\pe fundul Bahluiului

C\t\lin Hopulele

Directorul Funda]iei AXIS, caredesf\[oar\ majoritatea cercet\ri-lor sociologice pentru Prim\rie,conf.dr. Adrian Netedu, cadru di-dactic al Universit\]ii „AlexandruIoan Cuza“ din Ia[i, a ̀ naintat pre-sei [i publicului o parte din con-cluziile care au fost trasate `n ur-ma unui amplu sondaj realizat `nrândul ie[enilor. Sub denumirea„Atitudini, percep]ii, practici deconsum cultural“ s-au „consem-nat atitudinile [i reprezent\rile ie -[enilor despre propriul ora[“,„practicile de consum cultural aleie[enilor“ [i opiniile acestora pri-vind competi]ia pentru Capital\Cul tural\ European\ `n 2021.

Rezultatele unui astfel de son-daj nu ar fi greu de identificat,chiar f\r\ baza de 1.000 de chestio-nare aplicat\ de c\tre Funda]iaAXIS. Forma]i de aceea[i retoric\ce se repet\ de zeci de ani, indife-rent de regim, [i de campaniileagresive de marketing care se`nvârt `n jurul „inimii ora[ului“,`ntreba]i fiind care este cuvântulce le vine `n minte atunci când segândesc la ora[ul Ia[i, ie[enii aur\spuns simplu – cultur\ (ce pu-teai r\spunde la un sondaj despreCapital\ Cultural\ European\?).Apoi au variat – Palatul Culturii,Istorie, Universit\]i, Copou, Stu-den]i, Palas [i abia apoi Mitropo-lie. Acela[i studiu, realizat pentru

ca Funda]ia Ia[i – Capital\ Cultu-ral\ European\ s\ aib\ o orienta-re general\ cu privire la gândurileie[enilor despre campania din2021, a relevat faptul c\ ie[enii aumers la Palas `n ultimele 12 luni(46% dintre responden]i) maimult decât la supermarket (42%),la restaurant, bar sau club (30%).Tot `n aceea[i not\, `ntreba]i fiindcare este simbolul cultural alIa[ului, 59,4% dintre responden]iau spus Palatul Culturii, 6,9 au in-dicat Universitatea „AlexandruIoan Cuza“, 6,4% – Mitropolia, 5,6% – Copou, Parcul Copou, teiullui Eminescu [i 5% – Teatrul Na -]ional „Vasile Alecsandri“. ~nain-tea unor simboluri precum uni-versit\]ile, Biserica Trei Ierarhi,Pia ]a Unirii, Filarmonica, Bojdeu-ca, Biblioteca Central\ Universi-tar\ „Mihai Eminescu“ sau chiar,destul de popular\ `n rândulie[enilor, Gr\dina Botanic\, [i-af\cut loc, `n acela[i clasament, Pa-las Mall, cu 1,8%, aproape un pro-cent peste toate celelalte simbolurienume ra te anterior.

34% dintre ie[eni n-aucitit nimic `n 12 luni

~n ceea ce prive[te consumul decultur\, ie[enii stau pu]in mai bi-ne decât media na]ional\, a[a cuma fost prezentat de Barometrul deConsum Cultural f\cut public re-cent. Doar 6% dintre responden]icitesc mai mult de trei ore pe zi, ̀ nsitua]ia `n care 38% dintre ie[eni

nu au des-chis ̀ ntr-unan de zile ocarte saur\sfoiescuna o dat\,de dou\ ori

pe an. 24%dintre cei care

au r\spuns la chestionarul reali-zat pe Ia[i spun c\ m\car o dat\sau de dou\ ori pe s\pt\mân\ ci-tesc ziare sau reviste, iar 30%urm\resc, `n acela[i interval, fil-me. Pentru cel pu]in trei ore ̀ n fie-care zi, 22% dintre ie[eni ascult\muzic\, 32% se uit\ la televizor,38% folosesc calculatorul [i 41%stau pe internet. Când vine vorbade „consumul cultural elitist“, a[acum l-a numit Adrian Netedu,ie[enii stau cel mai bine la capito-lul vizionarea unei piese de tea-tru. 24% dintre responden]i aufost `n ultimul an m\car o dat\ lateatru, 16% la un concert simfo-nic, acela[i procent la o expozi]iede art\ [i doar 12% la un spectacolde oper\ sau de operet\. ~n schimb,conform sondajului, 53% dintreie[eni nu au fost niciodat\ la mu-zeu, 50% nu au c\lcat ̀ ntr-un cine-ma, fie [i `ntr-unul ata[at de unmall, 51% nu au participat la unspectacol de divertisment, `ns\doar 37% dintre ei nu au luat par-te la un concert ̀ n aer liber. Cu ac-centul direct pe lectur\, conformstudiului realizat, 60% dintre res-ponden]i nu au intrat `n ultimulan `ntr-o bibliotec\ [i 42% nu au

v\zut cum arat\ c\r]ile ̀ n[irate perafturile unei libr\rii `n ultimele12 luni.

Lega]i de un picior, `n cursa pentru Capital\ Cultural\

~n ceea ce prive[te cursa pentruun posibil titlu de Capital\ Cultu-ral\ European\ `n 2021 a Ia[ului,exist\ un optimism generalizat `nrândul unei majorit\]i covâr[itoa-re a responden]ilor. 87% dintreie[eni au auzit de candidaturaIa[ului la titlul de Capital\ Cultu-ral\ European\ `n anul 2021, 66%cred c\ are [ans\ s\ câ[tige, 61%cred c\ merit\ s\ fie Capital\ Cul-tural\ European\, iar 70% dintreresponden]i cred c\ Ia[ul este dejacapitala cultural\ a României. ~nciuda aspectelor legate de consu-mul cultural, elitist sau nu, ie[eniivin cu o pleiad\ de sugestii pentru`mbun\t\]irea ora[ului `n vede-rea preg\tirii acestei candidaturi.Pu[i fiind s\ identifice puncte tarisau atrac]ii ale ora[ului, cei careau completat chestionarul au sur-prins arhitectura veche a Ia[ului,manifest\rile culturale, frumu-se]ea urbei, trecutul istoric, Mi-tropolia [i bisericile, diversitateamuzeelor, oamenii, Palatul Cultu-rii, Palas Mall, atmosfera studen -]easc\, centrul ora[ului, Gr\dinaBotanic\, Monumentele istoricesau atrac]iile turistice. Dac\ de -spre punctele tari se poate spunec\ au un caracter general, punctele

slabe identificate de ie[eni contu-reaz\ imaginea unui ora[ care[chiop\teaz\ `n cursa pentru Ca-pital\ Cultural\ European\. Res-ponden]ii chestionarului v\d Ia -[ul ca fiind un ora[ aglomerat, cuo circula]ie greoaie, `n]esat decâini comunitari [i de cer[etori,cu cl\diri vechi degradate [i unelenoi kitsch-oase, cu drumuri proas-te, [antiere neterminate, pr\fuit,poluat, plin de ciori, cu pu]ine co -[uri de gunoi, cu str\zi murdare [ioameni neciviliza]i. De aceea, `n -tre ba]i fiind ce ar trebui s\ schimbeconducerea municipiului `ntâi [i`ntâi pentru a putea depune can -didatura, ie[enii au cerut repara-rea drumurilor, mai mult\ cur\ -]enie [i igienizare `n ora[, maimul t\ implicare din partea muni-cipalit\]ii [i abia apoi finan]areaunor noi proiecte culturale.

Studen]ii, l\sa]i posterit\]ii

De[i a fost prezentat ca fiind unstudiu ce `[i dore[te s\ arate `nmod relevant care este atitudineaie[enilor fa]\ de cultura din ora -[ul lor, analiza are o serie de lip-suri ce pot schimba complet cifre-le finale. Conform datelor puse ladispozi]ie de Funda]ia AXIS, a fostvizat\ popula]ia municipiului Ia[icu vârsta de peste 15 ani, fiindcompletate un num\r de 1.000 dechestionare, responden]ii fiind48% b\rba]i, 52% femei, iar pe ca-tegorii de vârst\ – 15-24 de ani

~ntr-o conferin]\ de pres\organizat\ s\pt\mânatrecut\ `n Sala Mare aPalatului Roznovanu,apetitul ie[enilor pentrucultur\ a fost disecat `ncifre `ngrijor\toare, cuconcluzii oarecumprevizibile – „nu prea“ se cite[te, „nu prea“ semerge la teatru, oper\sau operet\ decât dac\acestea se organizeaz\`ntâmpl\tor la Palas [i vizitatorii fac pauz\ de la cump\r\turi s\urm\reasc\.

dosar « 9


(11%), 25-39 de ani (35%), 40-59 deani (33%), 60+ de ani (21%). ~ns\acest studiu nu a ]inut cont, `nmod inten]ionat, f\r\ a fi o omi-siune, de studen]ii din Ia[i. Cu unnum\r de aproape 60.000 de per-soane care vin `n Ia[i doar pentrustudii superioare, ca s\ nu maivorbim de elevii naveti[ti sau ceidin internate, rezultatele studiilorprivind consumul de cultur\ potinfluen]ate considerabil. Elimi-nat\ sub pretextul c\ nu este oparte a popula]iei stabile a Ia[u -lui, nu s-au luat `n considerarenici faptul c\ o parte dintre tinerise stabilesc `n Ia[i la finalizareastudiilor [i ̀ [i p\streaz\ obiceiuri-le de consum din timpul facult\]ii[i nici faptul c\ obiceiurile de con -sum se p\streaz\, ̀ n linii mari, de-alungul genera]iilor. Au fost omi[idin aceast\ ecua]ie tinerii caremerg la teatru neconven]ional, ca-re este un trend ce cre[te constant`n ultimii ani ̀ n Ia[i, sub toate for-mele sale – teatru ̀ n strad\, la bar,`n universit\]i etc. Acest lucru esteremarcat [i de criticul de teatruOlti]a C`ntec, care sus]ine c\ baro-metrul acestea deseneaz\ o reali-tate convenabil\, ce nu sup\r\nici operatorii locali [i nici auto-rit\]ile. „Nu sunt sociolog, dar caom de cultur\ consider c\ ar fi tre-buit s\ reflecte [i independen]ii,freelancerii, segment `nc\ timid`n ora[, dar care trebuie luat `nconsiderare [i, evident, stimulat;`n privin]a Palatului Culturii, edi-ficiu `nchis publicului de mult\vreme, `n barometru exist\ o am-biguitate – formularea de-acolo e«(zona) Palatului Culturii», care`nseamn\ de fapt [i Palas, Eon,Teatrul Luceaf\rul, plasând res-ponden]ii `n echivoc. ~n privin]afelului cum `[i v\d ie[enii ora[ul,rezultatele arat\ c\ ie[eanul me-diu tr\ie[te `n cli[eu, `n stereoti-purile livrate de establishment [imedia. Le (ne) lipse[te perspecti-va critic\“, a precizat Olti]a C`n -tec. Pe aceea[i idee de interpreta-re a mers [i analistul politic Lu-cian D`rdal\, care a specificat c\rezultatele anchetei `n sine suntutile, orizontul ie[enilor fiind defi-nit de „exteriorul Palatului Cultu-rii [i interiorul mall-ului“. Profe-sorul a remarcat [i faptul c\ acestbarometru arat\ c\ ie[enii semândresc cu tradi]iile culturaleale ora[ului, dar c\ aceste tradi]iinu influen]eaz\ prea mult exis-ten]a cotidian\ [i toate probleme-le `n care aceasta se macin\. „Pro-babil c\ rezultatele sunt deza m\ -gitoare pentru to]i cei ce sperau c\ora[ul nostru este «altfel», confir-mând intui]ia potrivit c\reia seg-mentul de public receptiv la actulcultural «de elit\» este redus. Tra -di]ia, infrastructura [i mai ales di-mensiunea uman\ a spa]iului

nostru cultural ne-ar fi ̀ ndrept\]its\ sper\m la cifre mai bune. Exis -t\, `ns\, for]e sociale adânci, maivechi sau mai noi, care ne lovesc[i vor continua s\ ne loveasc\ or-goliul. Deschiderea mai mare a ti-nerilor c\tre actul cultural este,probabil, cea mai bun\ veste pecare ne-o aduce acest studiu. E[an -tionul nu a inclus, se pare, stu-den]ii [i elevii f\r\ domiciliu sta-bil `n Ia[i, astfel c\ am putea co-recta cifrele `n sensul optimist. O«cetate» `[i merit\ numele dac\este durabil\, dac\ ne va `nso]i `nviitor. Ia[ul universitar va conti-nua s\ `nt\reasc\ argumenteleIa[ului cultural – e nevoie doar depu]in\ normalitate“, a declaratLucian D`rdal\.

~n c\utarea unuiconcept original

~n prezentarea sus]inut\ la sediulPrim\riei, Adrian Netedu a adus`n discu]ie faptul c\ rezultateleob]inute de sondajul desf\[urat laIa[i sunt comparabile cu cele ob ]i -nute de un barometru similar rea-lizat la Cluj de c\tre IRES. Acestaa mai sus]inut [i importan]a vi-ziunii ie[enilor cu privire la unbrand sau la o strategie de promo-vare ̀ n cursa pentru Capital\ Cul-tural\ European\, bazându-se per\spunsurile date de ace[tia, fiindpu[i s\ selecteze o sintagm\ cares-ar potrivi cel mai bine ora[uluilor. „Nu [tiu care va fi conceptulcultural al Ia[ului `n competi]iadin 2021, dar [tiu c\ acesta ar tre-bui s\ fie format dintr-o serie decercuri concentrice `n centrul c\ -ro ra se intersecteaz\ cultura ie -[ean\, istoricul ora[ului [i faptulc\ este unul studen]esc“, a spusAdrian Netedu. Florin C`ntic `ns\,cel care va fi responsabil cu pre-zentarea unui concept culturals\pt\mâna viitoare, cu care Ia[uls\ `nceap\ preg\tirile pentru can-didatur\, nu este de acord. Acestaspune c\ ora[e studen]e[ti, cultu-rale [i cu istoric sunt [i Clujul [iTimi[oara [i Bucure[tiul, iar c\un concept cultural trebuie s\ seconcentreze pe lucrurile care facIa[ul original. Florin C`ntic a pre-cizat c\ rezultatele studiului pu-teau fi intuite [i c\ acesta nu aadus nici o surpriz\, el putând fiun punct de plecare interesantdoar pentru „politicile culturaleale ora[ului“, nu pentru conceptulcare s\ fie `n cursa pentru 2021.„Ceea ce `nseamn\ brandul Ia[u -lui trebuie s\ `[i asume municipa-litatea ca fiind un cadru generalde dezvoltare, nu doar cultural, cio dezvoltare complex\ a ora[ului.Ceea ce propunem noi prin con-ceptul pe care `l vom lansa s\pt\ -mâna viitoare nu este brandulIa[ului, ci o structur\ pe care amgândit-o `n func]ie de condi]iile pe

care le cere Uniunea European\,cerin]e pe care se construie[te do-sarul de candidatur\“, a declaratFlorin C`ntic. El a mai spus c\ unastfel de studiu arat\ percep]iapublicului, f\r\ ca aceasta s\ fienormativ\, ci doar un reper. „Da -c\ publicul larg spune c\ interesulmajor al s\u, `n propor]ie de 51%,este pentru manifest\ri popularela care s\ intre gratis, de aici nu

rezult\ `n mod necesar c\ primam\sur\ pe care ar trebui s\ o ia au -torit\]ile publice este s\ continuesau s\ aplice m\sura acestei ofer-te culturale, populare, gratuit\.Uneori poate s\ fac\ exact invers.S\ ia act de aceast\ situ a ]ie [i s\`ncerce prin anumite instrumentes\ modifice aceast\ obi[nuin]\ deconsum“, a `ncheiat acesta. Pân\la identificarea conceptului sau a

tipologiei de consum cultural, fieel elitist sau nu, studiul mai re-lev\ faptul c\, `ntr-un ora[ cu pre-ten]ie de posibil\ capital\ cultu-ral\ european\, consumul mediucultural lunar este cuprins `ntre50 [i 100 de lei (c\r]i, DVD-uri,spectacole, orice din acest dome-niu), iar dintre cei `ntreba]i doar48% doresc s\ participe mai des laastfel de activit\]i.

Dan Lungu

Prima observa]ie este de ordin metodologic: o dis-cu]ie serioas\ [i aplicat\ asupra rezultatelor pre-zentate nu poate fi f\cut\ decât cu instrumentul ca-re a fost aplicat al\turi. Este foarte important de[tiut când r\spunsurile sunt ob]inute ̀ n urma unor`ntreb\ri deschise sau `nchise, câte variante der\spuns au fost la `ntreb\rile `nchise [i `n ce ordi-ne, dac\ `n cazul `ntreb\rilor `nchise cu un num\rfoarte mare de variante de r\spuns s-a folosit list\de control sau nu, [.a.m.d. Poate s\ par\ ciudat, dar`n func]ie de aceste aspecte de ordin tehnic scoru-rile pot varia destul de mult, ca [i interpretarea lor.

La unele `ntreb\ri cred c\ puteau fi g\site for-mul\ri mai fericite din punct de vedere metodolo-gic. De pild\, la „Dvs. a]i auzit de Funda]ia Ia[i –Capital\ Cultural\ European\?“. E o `ntrebare deprestigiu, la care cu greu un subiect poate r\spun-de „nu“ f\r\ s\ se simt\ neinformat [i jenat c\ nu[tie ceea ce el presupune c\ [tie mai toat\ lumea. O`ntrebare bun\ este aceea la care subiectul se simtecomod indiferent de varianta de r\spuns aleas\.Exist\ un exemplu clasic `n manualele de metodo-logie: dac\ `ntrebi „Dvs. a]i citit ast\zi ziarul?“,ob]ii un scor de, s\ spunem, 60%; dac\ ̀ ntrebi „Uniise informeaz\ de la radio, al]ii de la televiziune, iaral]ii din presa scris\. Dvs. a]i citit ast\zi vreunziar?“, ob]ii un scor mult mai aproape de realitate,adic\ vreo 40%. Faptul c\ `n a doua formulare `idai posibilitatea subiectului s\ spun\ c\ nu a cititziarul, f\r\ ca prin asta s\ par\ neinformat, `n -seamn\ c\ i-ai protejat prestigiul [i ai ob]inut unr\spuns conform realit\]ii. Apoi, `ntrebarea de -spre care vorbim predispune la un transfer ilegitimde r\spuns pozitiv. Faptul de a auzi despre candi-datura Ia[ului la Capitala European\ a Culturii sesuprapune destul de u[or cu acela de a auzi de fun-da]ia cu acela[i nume. Poate c\ o variant\ mai po-trivit\ ar fi fost o ̀ ntrebare deschis\, de genul „Dincâte [ti]i dvs., cine se ocup\ de proiectul candidatu-rii Ia[ului la Capital\ European\ a Culturii?“. De -sigur, `n acest caz exist\ incovenientul unei pre-lucr\ri cronofage a r\spunsurilor.

Popula]ia Ia[ului este `ncrez\toare `n [anseleora[ului de a ob]ine titlul de CEC2021, este opti-mist\, este convins\ c\ Ia[ul merit\ acest titlu [imai ales este con[tient\ de efectele covâr[itor pozi-tive ale ob]inerii titlului. Aceasta arat\, printre al-tele, c\ exist\ a[tept\ri foarte mari din partea auto-rit\]ilor, dar [i disponibilitate de a se implica `nreu[ita proiectului. Reu[ita proiectului va fi pus\`n cea mai bun\ parte `n seama calit\]ilor Ia[ului,`n timp ce eventuala ratare va fi pl\tit\ cu vârf [i

`ndesat de cei ce se ocup\ de proiectul candidatu-rii. A[adar, grea misiune!

Conceptul care va structura strategia Ia[uluipentru candidatur\ trebuie s\ fie destul de general,de abstract [i de plastic, astfel ̀ ncât s\ se decline petrei dimenisuni fundamentale: ora[ istoric, ora[ altineretului, ora[ al culturii. La una dintre `ntâlni-rile de la Funda]ia Ia[i – Capital\ Cultural\ Euro-pean\ am propus conceptul de Ospitalitate. A[acum am notat pe Facebook imediat dup\ `ntâlni-re, „cred c\ e un concept cu care ie[enii se pot au-toidentifica, ceea ce `l face socialmente acceptabil[i poate dezvolta un comportament participativ.De asemenea, are mari [anse s\ fie `mp\rt\[it departenerii din Ucraina [i Republica Moldova. Prinvariantele de «ospitalitate a memoriei», «ospitali-tate cultural\» sau alte forme, acesta e un conceptgeneros, care poate acoperi de la asumarea trecu-tului la dezvoltarea industriilor creative, de la cul-tivarea toleran]ei la stimularea creativit\]ii [icre[terea consumului cultural“. Acum mai cred c\se poate declina foarte u[or pe cele trei dimensiunifundamentale care au ie[it `n urma cercet\rii.

O discu]ie foarte interesant\, cu condi]ia s\afl\m mai multe lucruri din baza de date a cer ce -t\rii, este cea privind nonpublicul. Nonpubliculie[ean este mult mai mic decât media pe ]ar\, iarpoten]ialul cre[terii consumului cultural este foar-te mare. Aten]ie, asta `n condi]iile `n care `n e[an-tion nu au fost cuprin[i studen]ii care nu fac partedin popula]ia stabil\ Ia[ului, adic\ marea lor ma-joritate. A[adar, nu st\m deloc prost la capitolulconsum cultural.

De[i avem un important public consumator decultur\ [i popula]ia Ia[ului vede ora[ul ca fiindpredominant cultural, implicarea `n asocia]ii cul-turale este foarte sc\zut\, iar orientarea celor 2%c\tre asocia]iile culturale este dramatic de mic\.Abia aici este de tras un semnal de alarm\, cu atâtmai mult cu cât num\rul de asocia]ii culturale, deoameni implica]i [i de evenimente organizate deaceste asocia]ii reprezint\ un indicator al vitali t\ -]ii culturale a unui ora[. ~n acest context, strategiade viitor trebuie s\ aib\ un capitol special dedicatasocia]iilor culturale, programelor de finan]are `ncultur\ [i dezvolt\rii spiritului asociativ, precum[i al competen]elor manageriale ̀ n cultur\, ceea cear duce la cre[terea ofertei culturale, a consumuluicultural [i, nu `n ultimul rând, a atragerii fondu -rilor `n proiecte europene. Altminteri, r\mâ nemun ora[ al c\rui consum cultural depinde de ofertainstitu]ional\, tradi]ionalist, cu vitalitate redus\,cu capacitate mic\ de a experimenta [i de a exportatrenduri.

Barometrul de consum cultural la Ia[i, câteva observa]ii

www.suplimentuldecultura.ro3UPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 479 » 11 – 17 aprilie 2015

10 » dosar

Avem un studiu. Ce facem cu el?

George Onofrei

Un prim aspect care mi se pareimportant este acela c\ studen]iiau fost exclu[i din sondaj, fiindchestionat\ doar popula]ia sta-bil\, a[a cum a fost ea definit\ [ide Recens\mântul Popula]iei. Cuaceast\ realitate `n fa]\, ne d\mseama c\, ̀ n condi]iile ̀ n care tine -rii care studiaz\ `n universit\]ileIa[ului nu au constituit obiectulbarometrului, rezultatele trebuieprivite cu mai mult\ `ng\duin]\,

devenind plauzibile la o analiz\mai atent\. Totu[i, studen]ii suntcei care dau vitalitatea ora[uluiIa[i. E suficient s\ ne aducem amin -te cum arat\ urbea de s\rb\torisau vara, când ace[tia sunt pleca]i`n vacan]\. Peisajul central (cuprec\dere Copoul) devine dezolant.Atunci ce ne r\mâne pentru stu-diu? Probabil popula]ia marilorcartiere muncitore[ti, popu la]ia`mb\trânit\ a Ia[ului, popula]iafragil\ [i fragilizat\ din punct devedere social. Adic\ votan]ii de la

alegerile locale, mai pe scurt. Pri-ve[ti mai `ng\duitor cifrele dup\ce ai ideea asta `n cap [i studiulper ansamblul s\u chiar cu o oare-care duio[ie.

Angela Similea [i Justin Bieber, `n aceea[i categoriemuzical\

Din multe puncte de vedere, ci -frele pentru ora[ul Ia[i sunt ̀ n me -dia Barometrului de Consum Cul-tural na]ional, cel despre care amtot scris `n s\pt\mânile trecute `npaginile „Suplimentului de cultu -r\“. Personal, m-a amuzat c\ maimul]i ie[eni declar\ c\ prefer\muzica simfonic\ decât rock-ul(6,5% vs. 5%). La fel, nu prea `n -]eleg categoria „muzic\ u[oar\ -pop“. S\ fie un alt fel de a `ntreba:asculta]i muzic\ de Angela Simi-lea/Justin Bieber?

~n prezentarea sa de la Pri m\ -rie, profesorul de sociologie AdrianNetedu, coordonatorul studiului,a atras, pe drept cuvânt, aten]ia c\exist\ tendin]a ca la anumite`ntreb\ri publicul s\ nu fie tocmaicinstit `n r\spunsurile sale (vezidoar 2,1% amatori de manele `nora[ul Ia[i).~n privin]a scriitorilor prefera]i –nici o surpriz\. A[a cum a reie[itdin toate barometrele na]ionale,clasicii literaturii române sunt „lamare c\utare“, cu un top 3 consti-tuit din Eminescu, Creang\ [i Sa-doveanu. E vorba despre acei au-tori studia]i la [coal\. La fel, `ntrea fi autor „preferat“ [i a fi autor

„ci tit `n ultima lun\“ se casc\ unh\u uria[.

Am citit cu mare aten]ie cum`[i evalueaz\ ie[enii ora[ul, cu punc-tele lui forte [i cele slabe. Rezult\din r\spunsurile la mai multe din-tre `ntreb\rile barometrului c\Palas Mall a intrat puternic `ncon [tiin]a ora[ului, tinde s\ egalezemâine-poimâine Palatul Culturii(de altfel sunt [i vecine cele dou\...obiective culturale). ~n privin]aminusurilor Ia[ului, conlocuitoriidetermin\ `n mod corect proble-mele „metropolei“. E ciudat c\ nuapare niciunde `n prezentareapus\ la dispozi]ia presei lipsa tei-lor de pe {tefan cel Mare, `ncondi]iile `n care `nsu[i primarulGheorghe Nichita recuno[tea `n -tr-o emisiune televizat\, de cu-rând, c\, potrivit unui sondaj deuz intern comandat de PSD Ia[i,ie[enii [i-ar dori p\strarea `nform\ actual\ a pietonalului {te-fan cel Mare, `ns\ cu teii la loc. O fi fost tot o chestiune ce ]ine de...„fundalul muzical“ comandat. M-a bucurat c\ `ntre punctele sla-be ale ora[ului au ap\rut [i cele-brele cronc\nitoare, ciorile, celepe care domnul viceprimar Chiri-ca voia s\ le vâneze cu furtunulast\ iarn\ prin Copou, ca s\ le ude[i s\ `nghe]e. ~ntre timp, a sositprim\vara.

Strategia Ia[ului, dup\ Pa[tele ortodox

Poate c\ tonul meu pare neserios,`ns\ ]inând cont de toate `ntâm -pl\rile din ultima vreme ce vizeaz\

„eforturile“ Ia[ului pentru a ob -]ine titlul de Capital\ Cultural\European\, e greu, chiar imposi-bil s\ (te/le) mai iei `n serios.S\pt\mâna trecut\, pre[edinteleFunda]iei Ia[i – Capital\ Cultural\European\, Gheorghe Nichita (ca-re ocup\ [i func]ia de primar, pen-tru cine nu cunoa[te), a decis des-facerea contractului de munc\ alfostului director executiv al insti -tu]iei, Daniela Cujb\. Motivul: ma -nagementul defectuos. Acest epi-sod survine aceluia de pe la `nce-putul anului, când, de aceast\dat\, primarul Ia[ului, nu pre[e -dintele funda]iei, a tunat [i fulge-rat `n plenul Consiliului Local `m -potriva unuia dintre vicepre [e -din]ii funda]iei, Florin C`ntic, celcare afirmase la un post de televi-ziune local c\ frâiele ONG-uluiIa[i Capital\... sunt `n mâinile Da-nielei Cujb\ [i ale unor „f\tuci dinPrim\rie“. Istoria mai re]ine [i al-te episoade, printre care cel maisemnificativ a fost eliminarea dinproiect a europarlamentaruluiC\ t\lin Ivan, care ini]iase cu ani`nainte de Fun da]ia Prim\riei oAsocia]ie Ia[i – Capital\ Cultural\European\.

Pe 15 aprilie, dup\ Pa[tele orto-dox, urmeaz\ a fi prezentat\ stra-tegia cultural\ a Ia[ului, finali-zat\ `ntre timp de Florin C`ntic.~ns\, dup\ cum a declarat acestachiar la prezentarea Studiului deConsum Cultural al Ia[ului, s-aluat act de datele prezentate, darele nici nu ajut\, nici nu `ncurc\pe nimeni ̀ n creionarea conceptu-lui de candidatur\ a Ia[ului.

„Inteligent, agreabil, neglijent.“ ~n ordine, astfel `[icaracterizeaz\ ie[enii ora[ul `n care locuiesc. Studiulde Consum Cultural dat publicit\]ii `n aceast\s\pt\mân\ [i comandat de Funda]ia Ia[i – Capital\Cultural\ European\ Asocia]iei AXIS arat\ Ia[ul niciprea-prea, nici foarte-foarte. Nu se a[tepta nimenis\ descopere vreo minune `n materie de cultur\ pe pâine, dup\ cum [i prezen]a `n studiu a locurilorcomune nu surprinde. E drept, o spun de la `nceput,anumite procente sau r\spunsuri par a fi fostinfluen]ate de cel care a comandat „muzica“, dar de aici [i pân\ la a contesta calitatea sociologic\ a muncii celor de la AXIS e cale lung\. Se [tie c\, f\r\ excep]ie, finan]atorul unei cercet\ri sociologice`ndulce[te `ntotdeauna cifrele, `n limite `ns\convenite cu sondorul, cât acesta din urm\ s\ se `nscrie `n marja de eroare (la care se mai poate ad\uga un plus/minus x la sut\ suplimentar,de „bun-sim]“) [i s\ nu `[i strice „firma“.


carte « 11

Cristian Teodorescu

Autorul acestui amestecat eseu afost cadet la marin\, `nainte de ase apuca de filologie. A[a c\ `n locs\ se mul]umeasc\ s\ scrie o com-pila]ie numai despre pira]i [i co -r\bii, pornind de la marile surseoccidentale, `n special cele brita-nice [i nord-americane, marina-rul convertit la literatur\ a combi-nat informa]iile despre pirateriecu imaginarul provocat de ea, luândca punct de pornire pentru astac\r]ile [i filmele cu pira]i.

Prima parte a c\r]ii, cu pira]iadev\ra]i [i cu aventurile lor, ar fitrebuit s\ fie mai cuprinz\toare,pentru gustul meu, dar [i pentruc\ protagoni[tii acestei `ndeletni-ciri ar fi meritat mai mult\ aten -]ie, direct propor]ional\ cu aten ]iade care s-au bucurat la vremea lor[i cu legendele de tot soiul pe carele-au stârnit unii dintre ei, `nc\din timpul vie]ii. C\ci `n timp cepira]ii aveau o faim\ proast\ peuscat, de bandi]i la drumurile mariale m\rilor, corsarii se bucuraude o cu totul alt\ reputa]ie.

Pira]ii atacau [i jefuiau cor\ -bii, indiferent de steagul lor, adic\nu iertau nici vasele compatrio -]ilor. Corsarii, `n schimb, erau pi-ra]i ̀ n slujba statului. Teoretic n-arfi trebuit s\ se ating\ de navele ca-re navigau sub pavilionul ]\rii lor,ci doar s\ provoace daune flotelorcomerciale ale na]iilor concuren-te. A[a se face c\ piratul Flint avea

o imagine ̀ nfior\tor de proast\, fi-indc\ ataca [i navele compatrio -]ilor lui. Spre deosebire de el, c\pi-tanul Drake, care jefuia [i scufun-da cor\biile altor state, cu `ncuvi-in]area reginei Elisabeta, a fost`nnobilat, ca un demn slujitor alEngliterei.

Din acest punct de vedere, m-a[fi a[teptat ca autorul c\r]ii s\ scrie[i despre pira]ii [i corsarii otomani,care au [i ei o `nsemnat\ contri-bu]ie la istoria universal\ a pira-teriei. C\pitanul Barbarossa, depil d\, cel care i-a ̀ nvins pe spani olila Lepanto, ca amiral al sultanu-lui, [i-a construit reputa]ia de spe-cialist ̀ n conflicte navale [i cu aju-torul ac]iunilor sale piratere[ti,`ncât pentru spanioli [i nu numaipentru ei, Barbarossa n-a fost nici -odat\ un amiral respectabil, ci unpirat care a ajuns `n fruntea floteimilitare otomane. Despre Bar ba -rossa se spune c\ ar fi fost `n pose-sia celor mai exacte h\r]i mariti-me ale vremii, ceea ce l-ar fi ajutats\-[i `nving\ adversarii, dincolode talentele sale de c\pitan de co-rabie [i de coordonator suprem alflotei turce[ti.

Ar fi trebuit, de asemenea, m\ -car aminti]i marii pira]i sau cor-sari francezi, care au r\mas `n is-torie prin victoriile asupra cor\ -biilor spaniole ce c\rau argint dinAmerica de Sud spre porturile re-gatului la fel de catolic cum era [iFran]a, doar c\ avea capitala laMadrid. Din acest motiv, pirateria

francezilor, chiar dac\ se bucurade ̀ ncuviin]area regelui, nu a avutparte de aceea[i popularizare caaceea a englezilor, care n-aveaunici un motiv s\-[i fac\ mustr\ride con[tiin]\ religioase, fiindc\ `iatacau pe mare pe catolicii spanioli.

Tot a[a, ar fi trebuit pomeni]ipira]ii din Alger, care au jucat laun moment dat un rol important`n Mediterana [i erau suficient detemu]i [i de eficien]i `ncât DanielDefoe s\-l lase pe Robinson Cru-soe al s\u prizonierul unuia din-tre ei. Asta ca s\ nu mai amintescde pirateria chinezeasc\ [i deChing Shih, femeia care a conduscâteva sute de vase mici, dar efi-ciente `n expedi]iile lor de prad\.

Dar cum autorul nu [i-a propuss\ scrie o istorie a pirateriei, amputea s\-l exoner\m de asemeneaobliga]ii. Totu[i, când, apropo deimaginarul din filmele cu pira]i,el pomene[te [i seria Pira]ilor dinCaraibe, `n care sunt aduna]i lao-lalt\, la un moment dat, to]i pira]iilumii, ar fi trebuit, cred, ca eseis-tul s\ fi pomenit m\car celebri -t\]ile pirateriei universale, nu nu-mai pe protagoni[tii ei de origineanglo-saxon\.

N-am idee dac\ dl Romila astr\b\tut pân\ la cap\t bibliogra-fia fic]ional\ a genului, constând`n c\r]i, filme cu actori [i de dese -ne animate, precum [i benzi de -senate. Linia analizei sale `ns\ mise pare plauzibil\. De la romanelemai mult sau mai pu]in realiste,cum sunt cele ale lui Daniel Defoe,trecând prin capodopera lui Ste-venson, Comoara din insul\, la fil-mele de tot felul [i la bezile de -senate, inspirate de pira]i [i cor-sari. Cele mai multe dintre ele suntproduc]ii de consum ̀ n care fante-zia autorilor nu prea are leg\tur\cu adev\rata lume de pe cor\biilecare arborau diversele varianteale steagului „Jolly Roger“, celme nit s\ `nsp\imânte [i s\ demo-bilizeze echipajele vaselor atacate.

Ini]ial c\r]ile de fic]iune desprepira]i urm\reau s\-i oripileze pecititori [i s\-i scârbeasc\ de aceas -t\ primejdioas\ `ndeletnicire. Pri-mul care stric\ regulile jocului e

Daniel Defoe, ̀ n Robinson Crusoe.Piratul arab care-l `nrobe[te peprotagonistul romanului e mai in-teresat s\-i p\streze `n via]\ peprizonierii s\i, pentru a primir\scump\r\ri pentru ei sau ca s\-ipun\ la munc\. S\ nu uit\m, toto-dat\, c\ dac\ obiceiul r\scum -p\r\rii nu s-ar fi practicat dup\luptele navale dintre mahome-dani [i cre[tini, Cervantes, ciun-gul de la Lepanto, cum i se maispunea, n-ar fi apucat s\ scrie DonQuijote. La rândul lor, pira]ii aup\strat aceast\ util\ tradi]ie, la felca urma[ii lor somalezi din zilelenoastre. Dar de aici pân\ la pira]iisimpatici, bine educa]i [i cu ve-deri democratice, mai e ceva timp.

Totu[i, cum remarc\ autoruleseului, un c\pitan de pira]i, ori-cât de detestabil ar fi fost, trebuias\ [tie s\ scrie [i s\ citeasc\, s\ seorienteze pe hart\ [i s\ cunoasc\,deopotriv\, arta naviga]iei [i a lup-telor navale. Adic\ trebuia s\ aib\educa]ia unui gentleman speciali-zat `n activit\]i de conducere ma-ritim\. Pornind de aici s-a n\s cut

imaginea piratului romantic, poli-ticos [i galant, care, `n afar\ demotiva]ia economic\ a `ndeletni-cirii sale, are convingeri antisis-tem [i lupt\ pentru libertate. Ast-fel c\ imaginea pira]ilor se schimb\`n imaginarul colectiv `n func]iede ideile [i de curentele care sepoart\ pe uscat.

Dup\ odiosul pirat clasic aparepiratul iluminismului, care nu er\u de la natur\, ci stricat de so-cietate. Urmeaz\ piratul roman-tic, mai mult rebel decât tic\los,urmat de piratul modernismului,bântuit de `ntreb\ri abisale, iarmai nou, de piratul postmodern,tratat `n cheie parodic\, mai ales`n produc]iile cinematografice.Autorul acestui eseu nu insist\asupra periodiz\rii culturale a pi-rateriei, de[i cred c\ ar fi trebuit s-o fac\, pentru a sonda cu exacti-tate adâncimile denivelate ale ima -ginarului m\rii.

Adrian G. Romila, Pira]i [i cor\bii. In -cur siune `ntr-un posibil imaginar al m\ rii,Editura Cartea Româneasc\, 2015

Via]a adev\rat\ [i postumitateapira]ilor cercetate de pe uscat~n anii ’60, romanele str\ine cu pira]i erau citite [i de copii [i de adul]i, iar cartealui Radu Tudoran, Toate pânzele sus, ajunsese la a nu [tiu câta edi]ie. {i asta nupentru c\ `n România ar fi existat vreo tradi]ie a genului, ci fiindc\ doar gra]iepira]ilor [i c\r]ilor de c\l\torii, dorin]a concet\]enilor no[tri de a evada f\r\riscuri din lumea `n care le era dat s\ tr\iasc\ se putea `ndeplini. ~n amintireaacelor vremuri, am citit cartea lui Adrian G. Romila, Pira]i [i cor\bii.


12 » avanpremier\

Anna Erelle — ~npielea unei jihadiste

– Fragment –

M\cinat\ de frustrarea de a nu- miputea publica articolul cu poves -tea Leilei [i Samirei, `mi petrecaceast\ sear\ de vineri din lunaaprilie tol\nit\ pe canapea, tre -când de la un cont la altul. Deo-dat\, r\mân lipit\ de un film cuun jihadist francez care pare s\aib\ vreo 35 de ani. Ai zice c\ e oparodie proast\ a emisiunii sa -tirice Guignols de l’info. Zâm besc.Totu[i e de plâns. Nu sunt mândr\de mine, dar trebuie s\ vede]i sce-na: e absurd\. Numitul Abu Bilel,`n ]inut\ militar\, face pentrufanii lui „inventarul“ proprieima [ini 4×4. Pretinde c\ se afl\ `nSiria. Decorul din jurul lui, unadev\rat no man’s land, tinde s\ -i

confirme spusele. ~[i agit\ mân-dru emi]\torul radio provenit di-rect din anii 1970. ~l folose[te ca s\comunice cu ceilal]i combatan]icând re]elele telefonice nu func -]ioneaz\. Chiar dac\ `n realitatemai mult pârâie decât aler teaz\.~n partea din spate a ma[i nii, ves-ta antiglon] st\ al\turi de unuldintre pistoalele- mitralier\, unUzi, arma istoric\ a armatei isra -eliene. Le scoate pe rând la iveal\pe urm\toarele, `ntre care „unM16 furat de la un pu[ca[ marin`n Irak“... Izbucnesc `n râs. Voiafla mai târziu c\ este cât se poatede plauzibil. A[a cum voi `n]elegec\ Abu Bilel nu este chiar atât deprost pe cât pare. {i, mai ales, c\ aparticipat la jihaduri cam pestetot `n lume `n ultimii cincispre -zece ani. Dar n -am ajuns `nc\ aco-lo. Pentru moment, beli gerantul`[i continu\ demonstra ]ia dezv\ -luind cu mândrie con]inutul tor-pedoului. Un teanc mare de liresiriene, bomboane, un cu]it. ~nfine, `[i scoate ochelarii Ray -Bancu lentile -oglind\ [i las\ s\ i se`ntrez\reasc\ ochii negri, subli -nia]i cu o dung\ de creion `nchisla culoare. {tiu c\ este o tehnic\de r\zboi afgan\ care `mpiedic\l\crimarea din cauza fumului. To-tu[i, un terorist ma chiat cum m- a[putea machia eu surprinde, ca s\nu zic altceva. Abu Bilel vorbe[teperfect fran ceza, cu un foarte u[oraccent, pe care `l ghicesc a fi alge -rian. Afi [eaz\ un zâmbet larg [i oexpresie de satisfac]ie. Ba chiar de`ncân tare atunci când cheam\ peori cine vrea s\ i se al\ture ca s\`n f\ptuiasc\ hijra1!

Dau share post\rii lui video.Sunt foarte discret\ pe acest profilpe care `l utilizez, dar uneori tre-buie s\ -mi imit semenii interna u]ica s\ -mi fac un loc `n lumea lor.Nu recomand nimic. Nu incit. M\limitez s\ postez din când `n cândlink-uri la articole care relateaz\despre loviturile date de armatalui Bashar al -Assad sau filmule]eca acesta. Fotografia mea de profileste o imagine animat\ a prin]eseiJasmine din filmul lui Walt Disney.

Drept cover, am downloadat unslogan de propagand\ care circul\cam peste tot: „{i se va pl\ti cuaceea[i moned\“. Ora[ul `n carelocuiesc se schimb\ `n func]ie dereportajele mele, dac\ am nevoie.~n acest moment, e vorba de Tou -louse. Trebuie s\ spun c\, `n ul-timii cinci ani, am f\cut aici mul -te anchete. ~ncepând cu cazul Mo-hammed Merah, ̀ n 2012. CartierulLes Izards, de la periferia de nord -est a „ora[ului roz“, este o surs\inepuizabil\ de informa]ii. E unuldintre cartierele unde a locuitMerah, dar [i o plac\ turnant\ im-portant\ a traficului de shit*.

Numai c\ m\ aflu la Paris, cucoada -ntre picioare. Mi -am pier-dut speran]a c\ voi g\si o manier\aprofundat\ de a prezenta acestecazuri de plecare `n Siria. B\nu -iesc c\ cititorul este suprasaturatde atâtea informa]ii, de atâteacazuri care par ̀ n mod atât de tristasem\n\toare unele cu altele. ~nplus, situa]ia de co[mar din ]ar\face ca lucrurile s\ fie greu deanalizat. ~n fiecare s\pt\mân\, curedactorii -[efi cu care lucrez, lu\m`n considerare unghiuri diferiteca s\ ajungem la aceea[i consta -tare: nu are importan]\ de undevine candidatul la jihad, mediulsocial, religia sau anturajul lui, else `ntoarce spre religie când e[e -cul sau deprimarea `i umplu pa-harul, se radicalizeaz\, apoi plea -c\ `n Siria ca s\ se al\ture uneiadintre numeroasele brig\zi isla -miste care prolifereaz\ `n aceast\]ar\. Da, numai c\, tot lucrând peaceste subiecte, m -am ata[at de unelefamilii [i de povestea copiluluilor, pe care nu -l cunosc [i pe caren -am s\- l cunosc probabil nicioda -t\. F\r\ s\- i mai pun la socoteal\pe adolescen]ii pe care i -am `ntâl-nit mai demult, cu ocazia unor re-portaje. Ast\zi, când `i rev\d, `mim\rturisesc c\ vor s\ plece acolo.„Acolo?“ Dar ce altceva `nseamn\pentru voi acolo, le tot repet, decâta provoca moarte [i a deveni car -ne de tun? Primesc `ntotdeaunaaproape acela[i r\spuns: „Tu nupo]i s\ ̀ n]elegi, Anna. Tu gânde[ticu capul, noi cu inima...“. M\ str\ -duiesc din toate puterile. ~ncerccompara]ii riscante despre „isto-ria care se repet\“. Germania,]ar\ atât de bogat\ `n cultur\, c\ -zut\ `n mâinile lui Hitler `n se co -lul trecut. Apoi, explica]ia sim-plist\ [i maniheist\ a lumii livrat\

prin prisma comunismului. ~nfine, ̀ n anii 1970, o genera]ie de in-telectuali sus]inând cu `ndârjiregândirea lui Mao, declarând c\toate adev\rurile emanau dinC\rticica Ro[ie. Dar referin]ele pecare le invoc nu au nici o impor-tan]\, sunt luat\ frumu[el pestepicior din partea cealalt\ a lapto -pului, explicându -mise c\ ro[ul [iverdele sunt culori foarte diferite.Nu m\ refeream totu[i la Coran,care nu are nici o leg\tur\ cu ideo -logia fanatic\. Profesia de jurna -list `n 2014 nu mai are nimic pres-tigios `n opinia oamenilor. Cândmai ai [i preferin]e pentru „socie -tal“, `nseamn\ c\ -]i iube[ti cuadev\rat meseria. Dac\ a[ g\simodul `n care s\ prezint acest su -biect altfel decât sub forma uneisuccesiuni de cazuri similare! A[vrea s\ `n]eleg toate resorturileacestui „jihad internautic“, cer -cetând suficient de mult timp cas\ ajung la r\d\cinile acestui fla-gel care macin\ din ce `n ce maimult familiile, indiferent de ori -ginile lor religioase. S\ analizezminu]ios, aici, felul `n care ado-lescen]ii se las\ prin[i `n capcanaacestei propagande [i, acolo, fi su -ra din fiin]a acelor solda]i gata s\tortureze, s\ fure, s\ violeze, s\ uci -d\ [i s\ omoare ziua, apoi, li pi]i de computer, seara, s\ -[i lau de

„fap tele de vitejie“ cu maturitatea unor adolescen]i puberi hr\ni]icu jocuri video.

Cam aici am ajuns cu `ntre -b\rile, ̀ ntre descurajare [i refuzulde a renun]a, când laptopul `misemnaleaz\ c\ „Mélodie“ a primittrei mesaje unul dup\ altul de laun anume... Abu Bilel. Situa]ia esuprarealist\. E ora 22:00, vineri,o sear\ de prim\var\, stau pe ca -napea `n apartamentul meu cudou\ camere din Paris [i, când m\`ntreb cum s\- mi continui investi-ga]iile despre acest subiect, `miscrie un terorist francez din Siria.Nu -mi g\sesc cuvintele. ~n acestmoment, singurul lucru de caresunt sigur\ este c\ nu -mi imagi-nam s\ -mi ̀ ncep astfel weekend-ul.

1 P\r\sirea p\mântului necredincio[ilor(kufr, în arab\) pentru o ]ar\ islamist\.

* Ha[i[ (n.tr.).

„Suplimentul de cultur\“ public\ `n avanpremier\ un fragment din volumul ~n pielea unei jihadiste. O m\rturie despre filierele de recrutare ale StatuluiIslamic de Anna Erelle, care va ap\rea `n curând `ncolec]ia „Hexagon“ a Editurii Polirom, `n traducerealui Nicolae Constantinescu.

CARTEA

Dup\ ce se converte[te la Is-lam, Mélodie `l cunoa[te peFacebook pe [eful francez alunei brig\zi islamiste. ~n 48 deore, el „se `ndr\goste[te“ deea, o caut\ zi [i noapte, o pre-seaz\ s\ vin\ `n Siria [i s\ seal\ture jihadului [i o cere `nc\s\torie, promi]ându-i o via -]\ ca `n paradis... Fata se prin -de `n joc [i `ncepe s\ se pre -g\teasc\ `n secret de plecare...~ns\ `n spatele profilului lui„Mélodie“ se ascunde autoa -rea c\r]ii, o tân\r\ jurnalist\care lucreaz\ la un reportajdespre re]elele Statului Islamic –al c\rui aparat de propagand\digital\, „jihadul 2.0“, este unadintre cele mai redutabile ar -me ale sale. Timp de o lun\,autoarea intr\ `n pielea luiMélodie [i, sear\ de sear\, ci -te[te confiden]ele pe care „pre -tendentul“ ei – un apropiat allui Abu Bakr al-Baghdadi, au-toproclamatul calif al StatuluiIslamic – i le face online. Pro-tagonista `[i pl\ nu ie[te c\l\ -toria `n detaliu, `ns\ totul valua o turnur\ nepre v\ zut\...

AUTOAREA

Aflându-se `nc\ sub amenin -]are `n urma public\rii aces-tei anchete-[oc, jurnalista An-na Erelle nu ̀ [i poate dezv\luiadev\rata identitate.

Ceea ce `nregistr\m de la primalectur\ este distinc]ia dic]iuniipoetice, solemnitatea fraz\rii, peun parcurs ideatic marcat de ea.Scribul `ntârziat, de pild\, anun]\`nc\ din titlu simbolistica pe careDoina[ o va ̀ ncorpora ̀ n versurilesale. Ele nu sunt ale unui liric ingenuu, scriind din pur talent,`n tr-un flux imaginativ, ci, dim po -tri v\, ale unui poet `n toat\ pute-rea cuvântului, asumând dife-ren]a `ntre planul realit\]ii [i celal literaturii. {tefan Aug. Doina[[tie c\ face poezie [i c\, `nainte dea pune primul cuvânt pe foaiaalb\, numero[i arti[ti s-au con-fruntat cu tema din Scribul `ntâr-ziat. Autorul are con[tiin]a cultu-ral\ a preceden]elor poetice [i apredecesorilor, primul dintre ei fiind El.

Dumnezeu este Autorul lumii,al rotundului `ntreg deja scris `n

jur – iar poetul poart\, la vedere,povara expresiei [i semnific\rii,`ntr-un uria[ Text preexistent. Ra-finate coresponden]e se stabilesc,astfel, `ntre tumultul lumii [i alvie]ii [i scriitura cu care Doina[ leechivaleaz\. Imagini [i emblemeale scrisului se reg\sesc peste tot`n poem: e scris, zapis, ini]iala,adaosul, rând, din nou scris, cret\,citirea, file, cezura, cuvânt [i – fi-nis coronat opus – „na[terea poe-mului din jur“. Poemul se `nscrie,ca un adaos personal ([i deplânsca m\runt), la rotundul textual allumii create de Marele Autor, cureferin]e metafizice `n Scripturi.

El se adaug\ la fo[nirea viuluidin jur, pe care poetul era dator s\o reprezinte ori s\ o sugereze, pen-tru a nu c\dea ̀ n retorism uscat [ididacticism. Apar, prin urmare,viet\]i a c\ror mi[unare s\ deapalpitul de via]\, a[a cum la Ion

Barbu cirezile „agreste“ ofereaupunctul de fug\ `n r\sturnareasimbolic\ spre un „joc secund,mai pur“. Poe]ii simbolurilor [i aitransfigur\rii, ca Barbu [i Doi-na[, sunt foarte aten]i (sunt obli-ga]i s\ fie) la inserarea unor ima -gini care s\ dea cuprinsul vie]ii, alnaturii `n mi[care [i regenerare,al existentului non-abstract. ~nmi[care sunt surprinse aici cor-nutele, melcul, crabii, triburilep\s\re[ti, licuricii, iar summavie]ii palpitând este „golul care,dincolo de toate,/ prezent `n toate,tace respirând“.

Autorul `[i cunoa[te cadrul deac]iune liric\ [i, probabil, chiarparcursul pe care `l va urma, le-gând foarte strâns un vers de altul[i ambi]ionând la o coeren]\ poe-tic\ maxim\. O poezie nu poate fioricum, [i a[a, [i altfel, la `ntâm-plare, dup\ cum `i vine inspira]ialiricului expansiv. La Doina[, opoezie trebuie s\ fie `n forma `ncare este, dup\ ce poetul, ca un ar-tizan disciplinat, a eliminat toatevariantele c\zând al\turi de pro-iectul s\u.

Fiecare poem din antologia 111cele mai frumoase poezii de la Edi-tura Nemira este a[adar o reduc -]ie sever\ a informului aleator la

forma perfect `nchegat\ pe care,precum un sculptor, Doina[ a ob -]inut-o. Exact ca o sculptur\, fieca-re poem pare `n\l]at pe un pie des -tal, spre care privim din unghiuri[i de la distan]e diferite, f\r\ camodific\rile de perspectiv\ s\afecteze frumuse]ea operei. Poe-tul a calculat cu aceea[i aten]ie [idistan]ele, [i unghiurile, [i varie-tatea cititorilor s\i, [i experien -]ele lor diferite – [i a creat, ]inândcont de ele, texte precum Scribul`ntârziat pe care oricine le poate`n]elege [i gusta.

Voi fi cl\tinat, sper, prejudeca-ta c\ {tefan Aug. Doina[ e un poetobscur, ininteligibil, inaccesibilcititorilor care nu au codul. Sim-bolistica lui Doina[ nu este erme-tic\ [i opac\, precum la Barbu, cidesf\[urat\ liric [i aproape nara-tivizat\, ca la Blaga. Simbolul esteprins `n secven]e familiare [i `n-tr-un limbaj care `l lumineaz\, iarnu `l opacizeaz\. {i `ntindereapoemului difer\, semnificativ, laBarbu cel din faza ermetic\ [i laDoina[: textul este scurt [i elipticla primul, mediu sau de-a dreptullung [i „epic“ la al doilea, fiindc\poetul interbelic cripteaz\, codi-fic\, ascunde, pe când cel postbelicnareaz\, expliciteaz\, dezv\luie.

Un alt exemplu. Cu modele `nDante [i Goethe, poemul Omul cuochii plesni]i este simfonic, lucratprin extensii, relu\ri [i reveniripe o treapt\ mai `nalt\ a viziunii –iar viziunea este desf\[urat\ na-rativ, materializat\ [i plasticizat\imagistic, f\r\ ca simbolistica s\devin\ `mpov\r\toare.

Doina[ este un adev\rat artistal compozi]iei, elementul mitolo-gic fiind nu ad\ugat artificial, caun set de imagini aplicate din ex-terior peste o materie verbal\ oa-recare. Limbajul `nsu[i se „mito-logizeaz\“, are o patin\ de vechi [ide `nceput, de esen]ial [i paradig-matic. Diferen]a esen]ial\ dintreal]i poe]i ai no[tri, mai inspira]i,[i Doina[ este c\ autorul versuri-lor cuprinse `n aceast\ antologie`[i controleaz\, disciplineaz\ [i or-ganizeaz\ lirica nel\sându-se ni-ciodat\ „dus“ de limbaj, purtat deinspira]ie, transportat de propriaimagina]ie. Prea adesea, acesteaau rol de alibi pentru sincopele,inegalit\]ile, denivel\rile [i e[ecu-rile unor autori evident ̀ nzestra]i,dar revendicându-se de la o na-tur\, nu de la o cultur\ poetic\.

Doina[ a lucrat nu `n imediat,`n ocazional, `n circumstan]ial, ci`n durat\ lung\.


opinii « 13

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

V\mile poetului (II)

Problema aranj\rii corecte a hâr-tiei igienice `n baie este una ex-trem de complex\. De-a lungul is-toriei, cele dou\ pozi]ion\ri alter-native au stârnit discu]ii cu nimicmai prejos de aprinsele dezbateridin C\l\toriile lui Gulliver desprecap\tul corect la care se ciocnesc

ou\le. Statistic vorbind, cel pu]inunul din cinci cititori ai acestuiarticol s-a enervat, la un momentdat, din cauza faptului c\ hârtiaigienic\ nu era plasat\ cores-punz\tor cu propria op]iune. Iarunul din zece cititori a reac]ionatprin a schimba rola `n pozi]ia „co-rect\“. Dar care este aceasta?

Sus]in\torii lui „Deasupra“

Cu o majoritate confortabil\ de70%, persoanele care consider\ c\hârtia igienic\ ar trebui s\ fie pla-sat\ `n a[a fel `ncât cap\tul libers\ fie spre exterior num\r\ `n ta -b\ra lor inclusiv vedete cum ar fiJay Leno, Tori Spelling [i MarthaStewart. Argumentele lor sunt [ide natur\ practic\, [i de natur\[tiin]ific\. De exemplu, dac\ se ia`n considerare câmpul vizual, pre-cum [i unghiul de perspectiv\ alutilizatorului, calculele matemati-ce dovedesc clar c\ este mult maiu[or de reperat cap\tul liber al

hârtiei igienice atunci când acestaeste pozi]ionat spre exterior. Deasemenea, datorit\ distan]ei din-tre por]iunea de hârtie [i zid, ru-perea uneia sau mai multor bu -c\]i nu presupune nici un fel decontact `ntre mân\ [i poten]ialiigermeni de pe peretele pe care estefixat\ rola. Ceea ce face ca „deasu-pra“ s\ fie alegerea Bio. ~n plus,datorit\ plas\rii optime a punctu-lui de tensiune, nu exist\ perico-lul de a rupe accidental mai mult\hârtie igienic\ decât s-a inten]io-nat la `nceput. ~n acest fel, este`ncurajat\ [i o atitudine Eco.

Sus]in\torii lui „Dedesubt“

De[i sunt `n minoritate, cu 25 deprocente, persoanele care sus]inplasarea cap\tului liber al hârtieiigienice spre perete au [i ele argu-mente puternice. ~n primul rând,pisicile [i bebelu[ii: [ansele cahârtia igienic\ s\ fie desf\cut\ `ntotalitate de vreun motan juc\u[

sau un copil mic sunt mult maimici `n aceast\ pozi]ie. Apoi, dinpunct de vedere estetic, acestaranjament este preferat de per-soanele creative [i sensibile la fru-mos. Chiar [i fizica furnizeaz\ unmotiv serios pentru a preferaacest tip de amplasament al hâr-tiei igienice: datorit\ for]elor defrecare aproape inexistente cu pe-retele, interac]iunea dintre om [ihârtie igienic\ este una mai fluid\[i lipsit\ de rezisten]\.

Rezolu]ia

Subiect de studiu sociologic, n\s -c\ toare a unei `ntregi pagini deWikipedia [i a numeroase analize`n rubricile cu sfaturi practice,dezbaterea a ajuns `n sfâr[it la oconcluzie. La sfâr[itul lunii mar-tie, `n bazele de date Google, a fost

g\sit brevetul original pentru hâr-tia igienic\ perforat\, depus `nanul 1891. Inventatorul acesteia,Seth Wheeler, a inclus `n descrie-rea produsului s\u [i câteva de -sene ce rezolv\ o dat\ pentru tot-deauna aceast\ dilem\. ~n schi]eleoriginale, cap\tul liber al hârtieiigienice este plasat deasupra.

Ne cerem scuze pentru acestarticol celor 5% sus]in\tori ai am-plasamentului „nu-mi pas\“.

T\cut\ [i discret\,strecurându-se printreofensiva Iraqului `n Yemen[i considera]iileexhaustive desprebonurile fiscale, f\r\ s\primeasc\ aten]ie nici câtun schimb de mingi `ntreSimona Halep [i SerenaWilliams, s-a l\murit unadintre cele mai aprinse [imai disputate controversedin istoria omenirii. Careeste modalitatea corect\de a plasa hârtia igienic\:cu cap\tul liber spreperete sau spre exterior?

Conflictul Est-Vest v\zut de o hârtie igienic\

De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea


14 » interna]ional

The Eagles – Hotel California

Nimeni nu [tie exact la ce se re-fer\ aceast\ celebr\ melodie a ani-lor ’70, iar versurile despre „iad“ sau„fiar\“ nu ajut\ cu nimic interpre-tarea. Mai mult, `n poza de pe co-perta anterioar\ a discului, care ̀ iprezint\ pe membrii trupei ̀ ntr-ungrup de oameni, mul]i sunt con-vin[i c\ ̀ l v\d, abia ghicit la un geam,pe Anton LaVey, fondatorul Bise-ricii Satanice din San Francisco.

Din cauza asta, fundamentali[tiicre[tini i-au acuzat pe Eagles c\ Ho-tel California este o `ncercare deconvertire a fanilor la satanism.

Membrii trupei, pe de alt\ par-te, spun c\ melodia vorbe[te de -spre decaden]a industriei muzica-le [i dependen]a muzicienilor deea, a[a cum o demonstreaz\ [i ver-sul „po]i s\ pleci oricând, dar nu ofaci niciodat\“. „Este felul `n caream interpretat noi via]a de petre-ceri din Los Angeles. Este un cân-tec despre partea `ntunecat\ a Vi-sului American [i despre exces `nAmerica, o chestie despre care[tim multe“, a explicat Don Hen-ley, unul dintre compozitori.

Phil Collins – In the Air Tonight

Collins a spus `ntotdeauna c\acest mare hit este inspirat de di-vor]ul s\u, numai c\ versurile, `nmarea lor majoritate, au fost im-provizate `n studioul de `nregis -tr\ri. ~ns\ acestea i-au f\cut pemul]i s\ cread\ c\ piesa este de -spre o persoan\ care se `neac\ [i

pe care Collins refuz\ s\ o salveze.Aceast\ legend\ urban\ este po-menit\ ̀ n piesa Stan a lui Eminem.

Nirvana – Smells Like Teen Spirit

Titlul acestei piese care a creatpractic era grunge i-a fost inspiratlui Kurt Cobain de mesajul „Kurtsmells like Teen Spirit“, scris cuun spray pe perete de c\tre Kath -leen Hanna, iubita lui Cobain, Teen Spirit fiind o marc\ de de-odorant. Lui Cobain, „mesajul“ is-a p\rut c\ sun\ foarte bine [i l-afolosit ca titlu. Versurile ̀ ns\ suntgreu de `n]eles [i nimeni nu [tieexact dac\ piesa este o incitare larevolu]ie sau, dimpotriv\, o criti -c\ a apatiei tinerilor. BateristulDave Grohl sus]ine c\ versurileau fost improvizate de Cobain `nnumai cinci minute.

The Police – Every Breath You Take

S-a crezut c\ este o pies\ de dra-goste, c\ se refer\ la supraveghe-rea CIA sau c\ este un cântec de -spre o persoan\ care o protejeaz\pe alta. „M-am trezit noaptea cuversul \sta `n cap [i, `n jum\tatede or\ la pian, am compus piesa“,a povestit Sting. „Versurile suntinteresante, sun\ a cântec lini[ti-tor de dragoste. La vremea respec-tiv\ nu mi-am dat seama cât de si-nistre sunt. Cred c\ m\ gândeamla Big Brother, supraveghere [icontrol.“

Peter, Paul and Mary –Puff the Magic Dragon

Un mare hit pop din 1963, bazat peo poezie scris\ `n 1959 de studen-tul Leonard Lipton. Fiind ap\rut`n anii ’60, toat\ lumea e convins\c\ dragonul respectiv este, de fapt,marihuana. De fapt, cântecul vor-be[te despre un dragon care se`mprietene[te cu un copil.

The Beatles – Lucy inthe Sky with Diamonds

BBC a scos de pe post melodia, to]ifiind convin[i c\ The Beatles cân -t\ despre LSD. John Lennon a in-sistat c\ piesa este despre un de -sen f\cut de fiul lui [i ̀ n care apare

colega lui, Lucy, pe cer, `nconju-rat\ de diamante. Paul McCartneya spus [i el mai târziu c\ piesa este„despre acid“, iar unii cred c\ esteun mesaj satanic – Lucy fiind un di-minutiv pentru Lucifer.

Bob Dylan – Mr.Tambourine Man

Din nou, anii ’60 (piesa a ap\rutpe albumul Bringing It All BackHome din 1965), versuri psihedeli-ce... concluzia a fost clar\: „Tam-bourine Man“ nu era altcineva de-cât dealerul lui Dylan. De fapt, pie-sa este despre Bruce Langhorne(foto), un prieten muzician care l-a inspirat [i al\turi de care cele-brul cânt\re] cânta deseori.

Lou Reed – Perfect Day

~n cazul acestei piese, lucrurilesunt diferite. Toat\ lumea a fostconvins\ c\ este o balad\ senti-mental\. De fapt, Lou Reed cânt\despre cocain\.

Queen – BohemianRhapsody

Este un mare succes [i una dintrecele mai cunoscute piese din isto-ria muzicii rock, dar nimeni nu[tie la ce se refer\ versurile. Exis -t\ o gr\mad\ de teorii – sataniste,islamice, astrologice, `n vreme ceunii cred c\ Bohemian Rhapsodyvorbe[te despre felul `n care

Freddie Mercury a acceptat orien -tarea lui sexual\.

Mercury ̀ nsu[i nu a explicat nici -odat\ versurile, s-a m\rginit s\spun\ c\ piesa „vorbe[te despre re-la]ii“. Ceilal]i membri Queen au evi-tat [i ei s\ „dezv\luie secretul“. Chi-taristul Brian May pare a sus]ineteoriile celor care cred c\ melodiaface referiri la traumele personaleale lui Mercury. „Freddie a fost `n -totdeauna un tip complex, care as-cundea mult\ nesiguran]\ [i pro-bleme din copil\rie. N-a explicat nici -odat\ versurile, dar a pus mult dinel `nsu[i `n acel cântec“, a declaratMay. ~ntr-un documentar realizat deBBC Three, bateristul Roger Taylora afirmat c\ adev\rata semnifica]iea piesei este „de la sine ̀ n ]eleas\, cuceva nonsens la mijloc“.

Este, de asemenea, pomenitfaptul c\, atunci când Queen a lan-sat o caset\ Greatest Hits `n Iran,aceasta a fost `nso]it\ de un flutu-ra[ ̀ n persan\ cu traducerea [i ex-plica]iile legate de pies\. Bohe-mian Rhapsody ar fi despre un tâ -n\r care a ucis accidental pe cine-va [i care [i-a vândut sufletul dia-volului. ~n noaptea de dinainteaexecu]iei, el `l cheam\ pe Dumne-zeu `n arab\ – „Bismillah“ – [i, cuajutorul acestuia [i al `ngerilor,`[i recâ[tig\ sufletul de la {eitan.

„Cred c\ oamenii ar trebui s\ ̀ lasculte, s\ se gândeasc\ la el [i s\hot\rasc\ singuri ce le spune acestcântec“, a declarat Freddie Mer-cury `ntr-un interviu.

Profitând de scoatereamediatizat\ la licita]ie amanuscrisului original almelodiei American Pie,un hit din 1971 al lui Don Mclean, ziarul „TheTelegraph“ a `ntocmit o list\ cu melodii foartecunoscute, dar ale c\rorversuri s-au pretat ladiverse interpret\ri de-a lungul vremii.

Cântece pe carenimeni nu le `n]elege

Suplimentul lui Jup

Rushdie a notat c\r]ile pe site-ul„GoodReads“, iar multe romanefoarte bine cotate nu par a se bu-cura de aprecierea sa. Lucky Jimde Kingsley Amis a primit dinpartea autorului Versetelor sata-nice doar o stea, faimoasa S\ucizi o pas\re cânt\toare de Har-per Lee, laureat\ a premiului Pu-litzer, doar trei stele. Pu]ine c\r]i,printre care Marele Gatsby de F.Scott Fitzgerald sau A Handful ofDust de Evelyn Waugh, au pri-mit cinci stele din partea scriito-rului.

~n fa]a criticilor, Rushdie s-aap\rat dând vina pe ignoran]a lui`n ce prive[te utilizarea socialmedia. „Sunt atât de ne`ndemâ-natic, credeam c\ aceste notesunt private, c\ au scopul de aspune site-ului ce c\r]i s\ `mi re-comande. S-au dovedit a fi publi-ce. Mare prost mai sunt! Ei bine,nu `mi place Kingsley Amis, astae! Nu trebuie s\ explic sau s\ m\justific! E permis“, a declaratRushdie.

„Nu numai c\ e permis, ar tre-bui s\ fie `ncurajat“, comenteaz\

„The Guardian“, care citeaz\ câ-teva alte opinii negative ale altorscriitori despre opera unor con-fra]i. „O comoar\ de detalii, darun `ntreg care te las\ indiferent“,a spus, de exemplu, Henry Jamesdespre Middlemarch, a lui Geor-ge Eliot; „Obositor... este opti-mism hot\rât a la Beethoven“,credea Samuel Beckett despreFaust al lui Goethe, `n vreme ceMartin Amis a afirmat despre

opera lui Samuel Beckett: „o de-test, fiecare propozi]ie e un asaltasupra urechii mele“.

La urma urmei, aminte[te„The Independent“, V.S. Naipaul,laureat al Nobelului, care a avutdisputele lui cu autorul Versete-lor satanice, a afirmat cândva c\nu are vreme s\ citeasc\ operalui Rushdie [i c\ faimoasa fatwa aayatollahului Khomeini este „oform\ extrem\ de critic\ literar\“.


interna]ional « 15

Salman Rushdie d\ note scriitorilor [i provoac\ scandal

Pagini realizate de Drago[ CojocaruResponsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »

Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Tehnoredactare:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Daniel Cristea-Enache, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, Luiza Vasiliu

Carte: Doris Mironescu, Eli Bâdic\, Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Iorga, Florin Irimia

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga Teatru: Olti]a C`ntecCaricatur\: Lucian Amarii (Jup)Grafic\: Ion Barbu Actualitate: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Ioan Stoleru, Elena Vl\d\reanuPublicitate: tel. 0232/ 252294Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112Abonamente: tel. 0232/214100Tarife de abonament: 30,25 lei pentru 3 luni; 60,5 lei pentru 6 luni; 121 lei pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Compozitoriimor tineri{i asta din cauza presiunii la care sunt supu[i ̀ ncompeti]ia acerb\ cu al]i compozitori, `ntr-unspa]iu geografic restrâns, spun economi[tii Ka-rol Jan Borowiecki [i Georgios Kavetsos, ̀ ntr-unstudiu citat de „Slate“.

~n cadrul acestui studio, publicat de revista„Social Science & Medicine“, cei doi au analizat144 de cercet\tori [i au calculat num\rul de con-curen]i ce tr\iesc sau tr\iau `n acela[i ora[ sauregiune, mai ales ̀ n capitale ale muzicii precumParis sau Viena.

„Longevitatea compozitorilor este redus\ da c\tr\iesc `nconjura]i de un mare num\r de concu-ren]i «de acela[i nivel»“, este ipoteza celor doi.

Ziarul „Pacific Standard“ trage concluzia c\ast\zi, `n aceast\ „lume interconectat\, un nu -m\r crescând de profesioni[ti ̀ ncepe s\ resimt\,justificat, o concuren]\ nu numai cu al]i compo-zitori din regiunea lor, ci [i cu cei din `ntreagalume“.

Celebrul autor a stârnit un mic scandal la sfâr[itul s\pt\mânii trecute dup\ ce notele date de el unor c\r]i foarte cunoscute au devenit publice, scrie cotidianul „The Independent“.

David Lynchpleac\ din Twin PeaksCelebrul regizor a provocat un [oc s\pt\mânaaceasta când a anun]at pe Twitter c\ a p\r\sit pro-iectul resuscit\rii faimosului serial Twin Peaks.

„Dup\ un an [i 4 luni de negocieri, am renun]atfiindc\ nu s-au oferit produc]iei suficien]i bani pen-tru a realiza scenariul a[a cum cred eu c\ trebuief\cut“, a anun]at Lynch.

Cu toate acestea, proiectul noii miniserii TwinPeaks (ale c\rei nou\ episoade au fost scrise deja decreatorii serialului original, Lynch [i Mark Frost)r\mâne `n lucru, postul Showtime p\rând c\ vreas\ continue realizarea acesteia.

De fapt, aceast\ r\sturnare de situa]ie pare maimult o negociere „agresiv\“ din partea lui Lynch, fi-indc\ cei de la Showtime au afirmat ̀ n comunicatuloficial de r\spuns c\ sper\ „s\ readuc\ serialul `na-poi `n vechea lui glorie, al\turi de amândoi creato-rii lui“.

Ultimul roman al luiTerry Pratchett apare`n septembrieSe va numi The Sheperd’s Crown [i va fi cea de a 41-a carte din seriade un fenomenal succes Discworld, anun]\ „The Guardian“.

Este ultima carte a ̀ ndr\gitului sir Terry Pratchett care s-a stinsdin via]\ `n martie, dup\ ce a suferit `n ultimii ani de Alzheimer.

Primul roman din serie, Culoarea magiei, a ap\rut `n 1981, asi-gurându-i autorului britanic o glorie planetar\. Seria Discworld af\cut ca Pratchett s\ devin\ un autor de bestseller-uri `n anii ’90,când romanele sale s-au vândut `n peste 80 de milioane de exempla-re `n `ntreaga lume.

The Sheperd’s Crown va fi lansat concomitent `n mai multe ]\ripe 10 septembrie.

S\biile lucir\ `n lumina neoane-lor din magazin. F\r\ scânteiereaaia din filme [i f\r\ sunetul \lafals, hollywoodian, f\cut `n mo-mentul când ies din teac\. Dar sevedea de la o po[t\ c\ oamenii\[tia nu erau actori [i c\ t\i[ularmelor era cât se poate de bine`ntre]inut. Bill ̀ nghi]i ̀ n sec [i su-doarea rece `ncepu s\-i inundetâmplele. Sup\rase pe cine nu tre-buia [i acum [tia c\ trebuia s\pl\teasc\, dar nu p\rea s\ `n]e -leag\ motivul pentru care urmas\ moar\.

Wang Yi s-a n\scut `n urma

unei rela]ii frumoase dintre omam\ chinezoaic\ [i un tat\scandinav. S-au cunoscut `n stu-den]ie [i, pe scurt, au uitat s\ seprotejeze. {i, de[i se spune c\ ge-na asiatic\ este predominant\ `nstructura genetic\ a progeniturii,uite c\ de data aceasta vikingul aavut o zbatere mai puternic\ [i ainhibat omul galben din genom.Cu alte cuvinte, Bill era un cet\ -]ean chinez blond, cu ochi ro-tunzi [i alba[tri. Na, cre[ti tu cufa]a asta, du-te la gr\dini]\, la[coal\ [i ap\r\-te de r\utateacole gilor g\lbeji]i. Porecla [i-a

c\p\tat-o odat\ cu filmul. Aduceacumva cu personajul interpretatde David Carradine.

Din p\cate, filmul nu se chea -m\ Kiss Bill, nici Say Hello toBill. Oamenii \[tia cu s\bii p\ -reau chiti]i s\-l taie felii. ~i cu no[ -tea bine. De când deschisese car-mangeria [tia c\ trebuie s\ pl\ -teasc\ lunar taxa de protec]ie. {io pl\tea, c\ nu te pui cu triada luiChiu Ping. La drept vorbind, cuunii dintre ei era amic bun, une -ori veneau [i `l ajutau la tran[atpuii, atunci când era aglomerat latejghea [i nu f\cea fa]\ de unulsingur. Dar era mereu atent [i ge-neros, tot timpul le d\dea la pa-chet, ba un piept de pui, ba dou\-trei copane.

— Haide]i, b\ie]i, doar [ti]i c\sunt la zi cu pl\]ile. Pe bune, m\speria]i.

— Trebuia s\ te gânde[ti la as-ta ̀ nainte de a face prostia pe careai f\cut-o, Bill! Chiu Ping estefoar te sup\rat [i crede c\ i-ai

ar\tat lips\ de respect. O singur\dat\ a apelat la tine [i tu ce-aif\cut?

— Ce-am f\cut?— {tiai c\ ast\zi este ziua lui,

nu?— Da.— {i ce te-a rugat el? }i-a zis c\

a invitat la mas\ pe [efii celorlal-te triade [i c\ vrea s\ fac\ impre-sie bun\, s\ le arate c\ el este celmai puternic?

— Da, m-a sunat ieri. Mi-a ziss\-i trimit cel mai gras câine, c\vrea so]ia lui s\ `l fac\ la tav\.Chiar tu ai venit [i l-ai luat. Ce,nu era proasp\t?

— Nu c\ nu era proasp\t, Bill,dar nu era câine!

— Nu era câi... pfff, aoleeeeu,ce-am f\cut? Am `ncurcat etiche-tele [i i-am trimis un miel. Spune-ia[a: s\ toace m\runtaiele [i s\ leamestece cu verdea]\, apoi s\ ba-ge compozi]ia `napoi `n el [i s\-lbage la cuptor trei ore. Crede-m\,o s\ m\ pomeneasc\!

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. NR. 479 » 11 – 17 aprilie 2015

16 » fast food

Filmul lui Olivier Assayas a fostprezentat anul trecut `n Com-peti]ia Oficial\ de la Cannes [i arfi meritat un loc `n palmares, darunde? Anul trecut a fost cam plin.Ar fi putut fi re]inut pentru inter-pret\rile celor trei actri]e caresunt admirabile toate. Cea maimare surpriz\ e Kristen Stewart,de la care nu te a[teptai s\ joaceatât de bine `ntr-un rol aproapede contre emploi fa]\ de aura eipublic\ [i sub statutul ei, cel deasistent\ de vedet\. Cu ochelari curame groase acoperindu-i fa]a [ihaine sport, Stewart e serioas\,modest\ [i eficient\, angrenajul ̀ ncare se mi[c\ nepermi]ându-i s\`ncalce fi[a postului. E prezent\ ̀ ntoate scenele `n care apare `n ca-dru [i nu are nici o not\ fals\, o câtde mic\ nuan]\ care s\ te fac\ s\spui: „Haha! Se face c\ joac\!“.

Nori peste Sils Maria e un filmfoarte literar, de[i are la baz\ unscenariu original. Curge fluent, cao past\ groas\ peste ni[te teritorii

vizitate [i de al]ii. Vorbe[te de -spre rela]ia artei cu via]a [i vi]e -versa, dar [i despre `mb\trânire`ntr-o lume aflat\ sub lumina re-flectoarelor unde statutul nudoar c\ e greu de ]inut, dar undeca actri]\ e[ti [i mai vulnerabil\.Personajul lui Juliette Binoche n-are nimic din Norma Desmond,vedeta din Sounset Boulevard ca-re nu poate accepta ideea c\ i-atrecut vremea. Maria Enders e ofemeie ra]ional\ [i eficient\ ([iea), care `[i d\ ochii peste capdoar atât cât trebuie ca s\ farme-ce un regizor [i f\r\ a se pune`ntr-o lumin\ proast\. Iar Bino-che, cu luminozitatea ei interi -oar\, `]i d\ din nou, ca aproape lafiecare rol, senza]ia c\ se joac\ pesine, `ntr-atât de familiarizat\ ecu personajul. Dar pe urm\ Ma-ria Enders `ncepe s\ repete noulrol `mpreun\ cu asistenta [i, subochii no[tri, foarte ̀ ncet se schim -b\. Exact ca norii care se mi[c\,de[i par s\ stea. Nu e doar meritul

ei. Olivier Assayas i-a furnizat unscenariu f\r\ cusur, amplu [i ca-re face un fel de ape schimbându-[i foarte discret culoarea. Nu spu-ne lucrurilor pe nume, ci suge-reaz\ ni[te direc]ii, l\sând spec-tatorul s\ fac\ restul. Adev\ratulfilm se umfl\ `n spatele ecranu-lui. Aceast\ ambiguitate se refer\[i la rela]ia actri]ei cu asistenta,rela]ie care va fi influen]at\ de ro-lul pe care cele do u\ `l repet\. Câte aici egocentrism, homoerotism[i nostalgie pentru tinere]ea pier-dut\? Assayas nici m\car nu nu-me[te aceste elemente, ci le las\s\ v\lureasc\ pe dedesubtul uneiac]iuni care, totu[i, nu ̀ ]i permiteo clip\ s\ te plictise[ti. Faptul c\suntem `n continuare fascina]ide lumea asta a teatrului [i filmu-lui e un motiv `n plus ca s\

priz\m filmul lui Olivier Assayas– `nghi]ind din nou ideea c\arunc\ o privire `n culise, de[i elpur [i simplu construie[te culise-le, ar\tând o lume neiert\toare pecare o ironizeaz\ elegant.

Apropo de rela]ia pe care oavem cu filmul: ultima oar\ amv\zut cu copiii dintr-un centrubucure[tean, `n cadrul progra-mului „Ajungem Mari“, filmulThe Kid al lui Charlie Chaplin.Le-a pl\cut, s-au distrat, s-au mi-rat c\ nu se aude când vorbescpersonajele. La un moment dat,cineva m\ `ntreab\: „A]i fost [idumneavoastr\ acolo `n film?“.

Nori peste Sils Maria/ Clouds of SilsMaria, de Olivier Assayas. Cu: Juliette Binoche, Kristen Stewart,Chloë Grace Moretz

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

Insecticid„A fost odat\ un cercet\tor ce ho -slovac pe nume Slama, care a emi -grat `n 1964 `n Sta tele Unite pentrua putea studia in secta sa preferat\:plo[ni]a europea n\. O poveste cucrime `n serie l-a pus pe urmelemisterioaselor puteri ale unei in -teligen]e nonumane. La un mo -ment dat, `n prestigiosul s\u la -borator de la Universitatea Har -vard, Slama nu a mai [tiut ce s\cread\: plo[ni]ele sale de cultur\sufereau [ase, chiar [apte meta -morfoze lar vare `n loc de cinci –regula absolut\ pentru aceast\specie. {i larvele mureau `naintede a ajunge la stadiul de adult. ~ncele din urm\, Slama a g\sit ex -plica]ia: un exces de hormoni ju -venili. Dar din ce cauz\? Dup\ ce aexaminat f\r\ nici un rezultat to]ifactorii de contaminare posibili, aconstatat c\ mai r\m\sese unulsin gur: paginile de ziar a[ezate `nvasele de cultur\. Slama `ncepeapoi o serie de experimente care `ilas\ perplec[i pe colaboratorii s\i:pune plo[ni]ele s\ mearg\ pe di -verse ziare [i reviste, de la „Wa -shington Post“ la „Pravda“ [i de la„Le Figa ro“ la „Times“ [i „Tempodi Roma“. Nici o perturbare denatur\ hormo nal\. ~ndat\ `ns\ ceplo[ni]ele sunt plasate pe pagini dela „New York Times“, ziar la careeste abonat laboratorul, larvelecontinu\ s\ se metamorfozeze pân\la moarte. (...) Dup\ o inves tiga]iedus\ pân\ la limita obsesie, neo -bositul Slama a descoperit c\ to]iarborii t\ia]i pentru fabricareapastei de hârtie destinat\ ziarului„New York Times“ (brad canadian[i zad\) provin dintr-o p\dureinfestat\ cu... plo[ni]e. {i astfel de -vine convins c\ decesul gâng\ -niilor sale din labora tor nu este unsimplu accident – ci o crim\ –, maimult decât atât, o crim\ postum\.Oricât de incredibil ar p\rea, sub -stan]a letal\ sintetizat\ de copaciirespectivi r\mâne activ\ chiar [i ̀ npasta de hârtie, `n ciuda tuturorprelucr\rilor chimice [i termice pecare le sufer\ lemnul `n acestproces.“ (Dic]ionarul imposi -bilului, Didier Van Cauwelaert,Baroque Books & Arts, 2014, trad.de Adriana B\descu) L-am g\sit pedl Slama, e cercet\tor la Institutulde Entomologie din Ceské Bude -jovice ([email protected]). O s\-iscriu negre[it.

479

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Film

Iulia BlagaFascina]ie

Kill Bill

~n Nori peste Sils Maria/ Clouds of Sils Maria, JulietteBinoche interpreteaz\ rolul unei cunoscute actri]edin zilele noastre c\reia i se propune s\ joace `ntr-oreeditare a piesei care a lansat-o `n urm\ cu 20 deani. Dar nu i se ofer\ rolul tinerei care o `mpinge lasinucidere pe st\pâna sa, ci rolul st\pânei, urmândca cel\lalt s\ fie interpretat de o vedet\ american\`n ascensiune (Chloë Grace Moretz) ce pare destul dedudu]\, dup\ cum crede actri]a care ini]ial o caut\pe Google [i o aude gafând la o conferin]\ de pres\.

pe fundul Bahluiului - suplimentuldecultura.ro · Festival, care s-a desf\[urat `ntre 6 [i 8...

Documents

Transcript of pe fundul Bahluiului - suplimentuldecultura.ro · Festival, care s-a desf\[urat `ntre 6 [i 8...