Mihai

Viteazul

1558 - 1601

Nevoia de

lumină

27 septembrie 2011 - Se distribuie gratuit !Fondator: Lilian Cătălin Vişoiu Anul II, Numărul 12

Publicaţie lunară independentă de informare şi atitudine civică. Publicaţie lunară independentă de informare şi atitudine civică.

Sprijină Grupul de Iniţiativă.Sprijină Grupul de Iniţiativă.

P a v a z a

C a r P a t i l o r®

Războiul

spionilor

E d i t o r i a l

CE INTERESE URMĂREŞTE UN PRIMAR ?comuna Măgureni - judeţul Prahova

http://www.pavaza.ro

Când oamenii nu mai au limite iartrufia şi dorinţa de înavuţire în orice mod leîntunecă minţile! La propunerea primaruluiIarca Gheorghe, Consiliul local al comuneiMăgureni a votat în şedinţă extraordinarădiminuarea suprafeţei de islaz comunal,respectiv trecerea unei părţi a acestuia îndomeniul privat al localităţii.

Între ei, primarul a propus iarConsiliul a votat, aşa cum ne-au obişnuit! Auacţionat fără să consulte populaţia, fără săefectueze un studiu de impact, fără să existevreun proiect concret care să necesite trecereaacestor suprafeţe de teren din proprietateapublică a localităţii în proprietatea sa privată.Această schimbare de regim juridic estedestinată a permite vânzarea ulterioară aterenurilor (atât timp cât rămâneau înproprietatea publică ele erau inalienabile).Există astfel riscul ca aceste suprafeţe să fiefolosite în funcţie de interesele unora.

Ceea ce este periculos şi reprezintăun semnal serios de alarmă în privinţacorectitudinii acestei hotărâri este faptul că eas-a adoptat în grabă, pe ascuns, fără să se facăvorbire oamenilor din comună despre acestproiect.

Interesele din spatele acestei acţiuniaproape că le putem sesiza fiecare dintre noi.Miza o reprezintă zona RUDA, unde parcelelede teren sunt vânate încă de pe vremea fostu-lui primar. Din surse demne de încredere, separe că mai marii zonei deja s-au năpustit cucereri la primărie pentru a obţine şi ei un petecde rai. De altfel, acest lucru este reliefat şi devotul din Consiliu unde se pare că singurulcare a votat împotrivă a fost domnul consilierMircia Iarca, restul fie au votat pentru, fie s-auabţinut.

Că primarului i s-a urcat puterea lacap este evident pentru toată lumea. Ce estederanjant şi, cu siguranţă, de această dată aumplut paharul este faptul că acest individ necrede proşti. Nu pot să nu remarc fanfaronadade care dă dovadă de fiecare dată când princomună se construieşte câte ceva. Nu conteazăcine a făcut acel lucru, omul trebuie să fie prinpreajmă astfel încât tot poporul să creadă că eopera lui. Aşa a procedat cu asfaltul dincomună (finanţat de Consiliul JudeţeanPrahova), ca şi cu podul din satul Banului,proiect început pe vremea fostului primar şifinanţat tot de Consiliul Judeţean Prahova,precum şi cu alte lucrări din zonă pe care,chipurile, el le-a făcut. Că este maestru în a-şiasuma munca şi sacrificiile altora o ştiu chiarpe pielea mea, din multele întâmplări legate decariera de la Măgureni. Măcar dacă ar fiascultat ce trebuie făcut şi astăzi am fi fostlipsiţi măcar de o grijă. Dacă asculta la vremearespectivă, proiectul nenorocit de distrugere adealului, care chiar se bate cap în cap cu lozin-cile pe care Iarca Gheorghe le tot foloseştepentru ameţirea oamenilor, ar fi fost stopat.“Vrem să facem zonă turistică..., aduceminvestitori..., facem, dregem..” în condiţiile încare zona se deteriorează pe zi ce trece,

oamenii din zonă sunt tot mai săraci şi nu ştiucum vor mai supravieţui. Primarul visează la“terapie cu delfini” şi “poduri suspendate”,“miniport” şi alte asemenea, dar nu este înstare să dezvolte proiecte simple care să îiajute în aceste vremuri grele pe oamenii carel-au votat şi care, pe bună dreptate, seminunează când văd că averea chiarsporeşte....atunci când eşti primar.

Revenind la ultima ispravă a acestui individcare se erijează în atotputernic, în şedinţa anterioară de consiliu, el a propus,

aşa din senin, şi se pare că marioneta Consiliullocal a şi votat, ca anumite suprafeţe de terendin Măgureni care sunt categorisite ca islaz (şinu sunt puţine) să nu mai aibă acest statut şi săfie puse la dispoziţia primăriei, adică sădispună primăria cum doreşte de ele. Să nu vămire dacă pe viitor, cînd veţi ieşi la un grătarpe Ruda, vreun nou împroprietărit prinbunăvoinţa primarului, vă va lua la întrebări şivă va pofti să ieşiţi de pe terenul lui.

Din anumite surse am aflat că zonaRuda ar fi fost parcelată cu dedicaţie. Suntcereri depuse la primărie pentru teren în aceazonă. Rămâne ca primarul, prin aceastămanevră ,să poată să dispună cum vrea deaceste terenuri. În susţinerea cererii înconsiliu, Iarca a invocat faptul că primăria numai are bani şi că oricum vrea să dezvolte zonadin punct de vedere turistic !!! Păi, oamenibuni, nu exista niciun impediment ca zona săfie dezvoltată din punct de vedere turisticpăstrând-o în proprietatea publică a localităţii.Mă tem că interesele acestui om sunt cu totulaltele şi nu au nimic în comun cu interesulcetăţenilor. Trebuie să ştiţi că actualul primar amai avut o încercare de a pune mâna peRUDA, imediat ce a devenit primar. De teamă,în ultimul moment a renunţat la discutareacererii în consiliu. Între timp, iată că manevrai-a reuşit. Pot să nu-l bănuiesc de intereseascunse, dacă a recidivat? De acestă dată,paharul s-a umplut. Cred că este cazul caacestui om să-i arătăm că nu este de capul lui.Oamenii trebuie să ştie că ceea ce a făcut acestindivid este lipsit de etică şi morală iar mieunuia mi se pare că ne vinde pe doi bani.Noi suntem obişnuiţi să protestăm împotrivanedreptăţilor, am făcut-o în atâtea rânduri,când a fost cazul. Dacă vă pasă de viitorulacestei comune şi de copii noştri trebuie să ofacem şi acum. Să le cerem să revoce acest actşi să respecte legea şi comunitatea. Să mergemcu toţii la prima şedinţă de consiliu şi să nespunem punctul de vedere.

Lucrurile au scăpat de sub control. Şi când te gândeşti că acum ceva

vreme primarul s-a lăudat prin tot satul că afăcut nu ştiu ce staule, nu ştiu pe undeamplasate, pentru vite, “că sunt multe”, iaracum spune că oamenii nu mai au nevoie deislaz! Nu vi se pare ciudat ?

Lil ian Cătăl in Vişoiu

Stimaţi cetăţeniÎn ultima şedinţă a Consiliului local al comunei Măgureni, la prop-

unerea primarului Iarca Gheorghe, consilierii au votat reducerea suprafeţei deislaz a comunei Măgureni. Astfel potrivit documentelor (Raportului de special-itate nr. 5077 din 22.09.2011 ) suprafeţele propuse a fi diminuate sunt:- punctul Ruda 35,8929 ha- punctul Podei 29,3542 ha- punctul balastieră Bobolia 9,1690 ha.Dată fiind importanţa acestei hotărâri pentru comunitate, nu înţelegem cum afost iniţiată şi votată în secret, fără ca cetăţenii comunei să aibă cunoştinţă şi săaibă posibilitatea de a-şi exprima poziţia faţă de acest proiect care le încalcăgrav drepturile şi interesele. Expunerea de motive a primarului este în flagrantăcontradicţie cu realitatea de la faţa locului.

Mare parte a locuitorilor comunei cresc animale care le asigurăsubzistenţa. În acelaşi timp, trebuie ştiut că, tot prin hotărâri ale actualuluiconsiliu, la iniţiativa primarului, s-au mai redus anterior aceste suprafeţe de islazprin darea lor în folosinţă anumitor crescători de animale. Nu cu mult timp înurmă chiar primarul a finanţat construirea unor staule (ce-i drept pe care încă nule-am identificat în comună) pentru animalele oamenilor, datorită număruluimare al acestora. Condiţiile meteorologice din anii ce au trecut ne-au arătat căislazurile nu au mai făcut faţă pentru a asigura hrana animalelor. În acelaşi timpnoile condiţii impuse de criza economică, creşterea preţului alimentelor, lipsalocurilor de muncă vor face ca şi mai mulţi oameni să îşi asigure hrana princreşterea de animale pentru carne sau lapte.

Având în vedere şi faptul că în Măgureni există un precedent extrem depericulos, cariera de la Cocorăşti care a început tot cu declaraţii de dezvoltareturistică a zonei şi a ajuns la ceea ce cu toţii ştim şi, nu în ultimul rând, ţinândcont de faptul că există o hotărâre a consiliului a cărei aplicabilitate se extindela toate proiectele de amploare din zonă, hotărâre de consiliu care impuneconsultarea populaţiei în cazul unor proiecte importante, se impunea cuprisosinţă nu numai informarea dar şi iniţierea unei proceduri de consultare apopulaţiei. Primarul Iarca Gheorghe încalcă, cel puţin, principiiledemocraţiei şi etica, prin iniţierea acestei propuneri. Trebuie să ştiţi că imediatdupă ce a ieşit primar, Iarca a mai avut o tentativă de a lua zona Ruda, peasociaţia dumnealui, însă de teama reacţiei oamenilor nu a mai discutat prop-unerea în consiliu. Miza cea mare o reprezintă zona RUDA unde primaruldoreşte să împroprietărească pe unii şi pe alţii, după bunul plac.

Pavăza Carpaţilor, Grupul de Iniţiativă şi oamenii care au luatcunoştinţă despre acest proiect sunt împotriva lui.

Cetăţeni, vă solicităm să mergeţi la primărie şi să vă informaţi. Acestproiect vă va afecta pe fiecare dintre dumneavoastră. Zona Ruda este vânată demulţi, dar ea reprezintă locul unde toţi locuitorii comunei se întîlnesc împreunăcu familiile. De Ruda trebuie să beneficieze toţi oamenii nu doar cîţiva, aşa cumintenţioneză acest primar.

Vă solicităm să participaţi la următoarea şedinţă de consiliu şi să văspuneţi punctul de vedere. În joc sunt drepturile noastre şi ale copiilor noştri şibinele comunităţii.

Pavăza Carpaţilor şi Grupul de Iniţiativă solicită public dar o va face şidirect, în scris, Primăriei să revoce hotărârea de consiliu respectiv solicităPrefectului judeţului Prahova să împiedice modificarea statulului de proprietatepublică a zonelor de islaz propuse, fără o consultare prealabilă a populaţiei dinzonă.

În situaţia în care proiectul iniţiat de primar va ajunge să producăefecte, nesocotind interesele generale ale colectivităţii locale, vom face demer-surile legale (potrivit Legii administraţiei publice locale nr.215/2001, modificatăprin Legea nr. 286/2006) şi vom organiza un referendum pentru demiterea pri-marului Iarca Gheorghe. Nu excludem organizarea în viitorul apropiat a unuimiting de protest care să aibă ca obiect acest proiect deja controversat. Aşteptămdin partea aleşilor locali raţiune, corectitudine şi responsabilitate faţă de cei carei-au ales şi faţă de viitorul acestei comune.

Lil ian Cătăl in Vişoiu

Mesaj important pentru măgurenari

Pavaza Carpatilor - Nr. 12 - 27 septembrie 2011_Pavaza Carpatilor.qxd 06.10.2011 12:00 Page 1

Pagina 2 S TA R E A N AT I U N I I

A C T U A L I T A T E A J u r i s t u l v a s f a t u i e s t e

Concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate

CompaniaRomtelecom îş i face o reclamăagres i vă în rândulconsumator i lo r, în spa te l ecăreia ne trezim cu servici i deproastă cal i tate .

Un caz exempl i f i ca t ives t e ceea ce se în t âmplă încomuna Măguren i , j ude ţu lP rahova , unde r e ţ eua dete l e fon ie f ixă e s t e pa r ţ i a linope rab i l ă de ap rox ima t ivdouă lun i , da to r i t ă fu r tu lu iunor cablur i te lefonice.

Deş i p r inc ipa laobl igaţ ie asumată de companiaRomte lecom, pr in cont rac te leîncheiate cu consumatori i , es teaceea de a presta serviciul det e l e fon ie , cu a s igu ra rea ,ev iden t , a con t inu i t ă ţ i i l u i ,aceas tă obl iga ţ ie cont rac tualăes t e ne îndep l in i t ă deaproximativ două luni .

În pofida numeroaselorrec l ama ţ i i a l e l ocu i to r i lo rcomune i , r e sponsab i l i i de l aRomte lecom au p recon iza trezolvarea problemei abia pr inluna noiembrie a acestui an.

Oare r e sponsab i l i iacestei companii se gândesc căprin l ipsa lor de acţ iune aducprejudici i ser ioase sutelor deabonaţ i care p lă tesc factur i lelunare emise de Romtelecom?

Se gândesc la s i tuaţ i i led i f i c i l e î n ca re sun t puş ioamen i i ca re au nevo ie desalvare sau de pol i ţ ie , dar nu lepot apela?

Nepăsa rea une icompanii care investeşte masivîn publ ic i ta te , dar nu este în

stare să remedieze o as tfel dep rob lemă în t r-un in t e rva l det imp decent , es te de natură săa fec t eze pe rcep ţ i a consuma-to ru lu i a supra b rand-u lu i pecare compania î l promovează.

R e p r e z e n t a n ţ i iRomte lecom a r t r ebu i s ă s egândească dacă nu cumvaa t i tud inea compan ie i va danaş t e re unor l i t i g i i , pen t ruacope r i r ea p re jud ic i i l o rmater ia le ş i morale însemnatepe ca re l e cauzeazăconsumato r i lo r p r inneexecutarea obl igaţ i i lor careî i revin.

Reprezen tan ţ i i com-paniei nu se gândesc nici lar ec l ama nega t ivă pe ca re op rovoacă compan ie i . Vorbac i r cu lă , nemul ţumi reaoamenilor se răspândeşte .

Ş i , ca să f im co rec ţ ipână l a capă t , a r t r ebu i s ămen ţ ionăm a ic i ş i nepăsa reap r imăr i e i , r e spec t iv ap r imaru lu i l oca l i t ă ţ i iMăgureni , în ceea ce pr iveştelua rea unor măsur i l ega lepen t ru p ro tec ţ i a bunur i lo ra f l a t e î n r aza loca l i t ă ţ i i .Cab lu r i l e t e l e fon ice au fos tfura te deja de două, t re i or ipână acum, în aceas t ălocal i ta te .

Dar, ce mai contează căsu te de per soane nu autelefon, dacă primăria nu esteafectată!

Lil ian Cătăl in Vişoiu

Romtelecom, servicii cu iz de nepăsare !

Drepturile de asigurări sociale,sunt reglementate de OUG nr. 111/2010,privind concediul şi indemnizaţia lunarăpentru creşterea copilului şi OUG nr.158/2005 privind concediile şiindemnizaţiile de asigurări sociale desănătate, care prevăd că asiguraţii audreptul la :1. concediu şi indemnizaţie pentruincapacitate temporară de muncă,cauzată de boli obişnuite sau de acci-dente în afara muncii, boli profesionaleşi accidente de muncă .2. prestaţii pentru prevenireaîmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţiide muncă,3. concediu şi indemnizaţie pentrumaternitate,4.concediu şi indemnizaţie pentrucreşterea copilului,5. concediu şi indemnizaţie pentru îngri-jirea copilului bolnav,6. concediu de risc maternal,7. ajutor de deces.

Conf. art. 1 din OUG158/2005.asiguraţii au dreptul peperioada cât au domiciliul sau reşedinţape teritoriul României, la concediimedicale şi indemnizaţii de asigurărisociale de sănătate, dacă : - desfăşoarăactivităţi pe bază de contract individualde muncă sau în baza raportului deserviciu, - beneficiază de drepturibăneşti lunare ce se suportă din bugetulasigurărilor pentru şomaj, ş.a.

Dreptul la concediile şi indemnizaţiileamintite este condiţionat de platacontribuţiei de asigurări sociale desănătate destinată suportării acestorindemnizaţii.

Pentru a beneficia de concedii şiindemnizaţii de asigurări sociale desănătate, persoanele trebuie săîndeplinească cumulativ următoarelecondiţii :

- să îndeplinească stagiul minim decotizare,

- să prezinte adeverinţa de la plătitorulde indemnizaţii din care să reiasănumărul de zile de concediu deincapacitate temporară de muncă avuteîn ultimele 12 luni, cu excepţiaurgenţelor medico - chirurgicale sau abolilor infectocontagioase din grupa A, -să fie prezente la domiciliu sau la adresaindicată, după caz, în intervalul de timpşi în condiţiile stabilite prin normele deaplicare a prezentei ordonaţe de urgenţă,în vederea exercitării verificării de cătrereprezentanţii plătitorilor deindemnizaţii de asigurări sociale desănătate.

Cota de contribuţie pentru concedii şiindemnizaţii, destinată exclusiv acestorcheltuieli, este de 0,85%, aplicată lafondul de salarii, sau după caz, ladrepturile reprezentând indemnizaţie deşomaj.

Stagiul minim de cotizare pentruacordarea drepturilor, este o lunărealizată în ultimele 12 luni anterioarelunii pentru care se acordă concediulmedical.

Se mai asimilează stagiului decotizare şi perioadele în care asiguratula beneficiat de pensie de invaliditate, aurmat cursurile de zi ale învăţământuluiuniversitar, a beneficiat de concediu şiindemnizaţie pentru creşterea copilului.

Beneficiază de concediu şiindemnizaţie pentru capacitatetemporară de muncă, fără condiţii destagiu de cotizare, în cazul urgenţelormedico-chirurgicale, tuberculozei,bolilorinfectocontagioase din grupa A,neoplaziilor şi SIDA. ( cuantumul brutlunar al indemnizaţiei într-una dinaceste situaţi este de 100% ).

Asiguraţii a căror incapacitatetemporară de muncă a survenit în timpulconcediului de odihnă sau fără plată,beneficiază de indemnizaţie pentruincapacitate temporară de muncă,concediul de odihnă sau fără plată fiindîntrerupt, urmând ca zilele neefectuatesă fie reprogramate.

Cuantumul brut lunar alindemnizaţiei pentru incapacitatetemporară de muncă se determină prinaplicarea procentului de 75% asuprabazei de calcul.

D a n i e l B u i c ă

Înainte de a începe să citim această captivantăcarte, să încercăm să răspundem – succinct – uneiîntrebări: Ce este spionajul? Spionajul este arta neagrăa relaţiilor internaţionale. Vreme de şapte milenii, spi-onajul a fost clasat printre artele negre ale istoriei, strictsegregat de afacerile politice. Abia începând cu Franţaveacului 17, cardinalii Richelieu şi Mazarin – fiecare dinei ocupând fotoliul de prim-ministru, vreme de 18 ani –introduc oficial spionajul în alcovul politicii. Mazarinlansând chiar o faimoasă aserţiune care face şi astăzicarieră: ,,Serviciul de spionaj este felinarul de noapte careluminează sumbrele cărări ale politicului”.

Un alt posibil răspuns, la întrebarea de mai sus arfi: spionajul este – după prostituţie – cea mai vechemeserie a oamenilor. Şi totuşi, despre spionaj se vorbeşte,la scenă deschisă, foarte rar şi foarte puţin. Ca şi despreprostituţie. Puţiniistorici au curajul să vorbească lejerdespre rolul prostituţiei, despre influenţa covârşitoare acurtezanelor – un eufemism, pentru practicantele acesteiancestrale meserii – asupra marilor întâmplări din istorialumii. De asemenea, în mod tradiţional, istoriografiaoficială ignoră partitura executată de spionaj, în concertulevenimentelor mondiale. De ce atâta mister? E bine? Erău? Nu e nici bine nici rău. Ci este necesar. Absolutnecesar! Pentru că spionajul operează asupra unui teribilmaterial: informaţia! Un material, deopotrivă, exploziv şigingaş. Un material mai preţios decât aurul. FrancisBacon spunea cândva că ,,informaţia înseamnă putere”.Cine vînează mai multe informaţii, dispune de mai multăputere. Şi cum ar mai putea vâna pisica şoareci, dacă i-ampune clopoţei? De aceea este necesar misterul. Lumeaspionajului e unică, pentru că nu mai există un alt dome-niu al îndeletnicirilor umane care să se consume exclusivîn umbră, în tăcere, într-un deplin anonimat.

Nu de puţine ori, în activitatea de spionaj, preţuleşecului fiind sacrificiul suprem.

Spionajul este un război permanent. Şi total. Unrăzboi invizibil care se întinde peste toate fronturilecondiţiei umane. Aici armele nu tac niciodată! Şiniciodată, în acest ciudat război, nu vom cunoaşteadevărul întreg al istoriei. În celebrul său cabinet negru,Churchill obişnuia să afirme: ,,În spionaj, adevărul trebuieînsoţit, întotdeauna, de o puternică gardă pretoriană deminciuni”.

Această excepţională carte, - Războiul spionilor– ne demonstrează magistral că spionul modern culegeinformaţii din absolut orice domeniu de activitate. Astfel,există spionaj economic, spionaj ştiinţific sau spionajindustrial, spionaj politic, spionaj militar ori spionajfinanciar, spionaj comercial şi chiar spionaj religios.Organizaţia catolică ,,Opus Dei”, fondată în 1928 deJosemaria Escriva, astăzi cu peste 80 000 de membri, con-stituie un veritabil serviciu secret al Vaticanului. Spionajul

contemporan se află infiltrat în toate compartimentelevieţii sociale şi ale vieţii private. Orice informaţie –secretă sau nesecretă – produsă de o societate umană nuscapă de ochiul avizat, strict specializat şi îndelung exer-sat al spionului. În materie de spionaj, nu există prietenisau neprieteni: oricine spionează pe oricine!

Desigur, există pondere şi există nuanţe, cândspionezi un amic sau un inamic, dar spionaj existăpermanent şi împotriva tuturor. Un personaj avizat – l-amnumit pe reputatul I.C. Masterman – spunea că ,,unicaregulă în spionajul contemporan este aceea de a spionaorice putere, indiferent dacă acea putere ne este prietensau duşman”.

Spionajul, ca şi contraspionajul, este omniscient,omnipotent şi omniprezent. Nu-i scapă nimic. Nici chiarviaţa privată a oamenilor. Mai ales slăbiciunile lor,păcatele lor, pasiunile lor, gusturile, înclinaţiile,capacităţile intelectuale, bolile de care suferă, fobiile şidorinţele, petele negre din trecutul lor. Tot-tot! Oameniipot fi agresivi, diabolici sau fermecători, disperaţi, blajini,bezmetici, cutezători sau hrăpăreţi, generoşi saudetestabili; pot fi cârcotaşi, orgolioşi, invidioşi saudesfrânaţi, exaltaţi sau farisei; pot deveni posesivi,smeriţi, avari, sau lăudăroşi, vicioşi, mincinoşi, lacomisau pătimaşi. Toate aceste ascunse trăsături de caracter se pot constitui în tot atâtea informaţii extrem de preţioase,utilizate cu precădere în munca de recrutare de agenţisecreţi, de exploatare în orb, de compromitere a unorpersonaje sus-puse, de şantajare, dirijare, manipulare sauinfluenţare a acestora. Abisul uman, unde acţionează spi-onajul, este imens. Este de fapt, un imperiu fără de hotare.Pentru că fără de hotare este şi sufletul omenesc. Pevremea când era şef al Serviciului de contraspionajfrancez – cu numai câţiva ani în urmă – contele deMarenches declara la o conferinţă de presă: ,,În ziua deazi, pentru a stăpâni cât mai mulţi oameni, nu se maicuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odată ce aisufletul, ai omul; iar când ai omul, teritoriul vine de lasine”. Aviz înalţilor dregători ai ţării noastre, care cam facbăşcălie – ca să nu-i spun criminală bătaie de joc – atuncicând discută despre spionaj şi contraspionaj! E trist, daristoria se repetă adeseori, mai întâi ca farsă, apoi catragedie.

În aceste condiţii, meritul autorilor acestei cărţi –erudiţii Gabriel I. Năstase şi Bogdan Păpădie –evoluează dintr-un simplu gest publicistic, într-un profundmesaj patriotic. Într-un grav semnal de alarmă. CarteaRăzboiul spionilor dezvăluindu-ne o lume, în care graniţadintre esenţe şi aparenţe este atât de labilă, atât denesigură: lumea spionajului.

Cartea pe care tocmai te pregăteşti s-o citeşti –ilustre Cititor – ne vorbeşte despre patriotism, spioni şicontraspioni, ne devoalează tenebrele, pericolul şi puterea

malefică de penetrare a spionajului. Şi ne îndeamnă să neservim patria – cu abnegaţie şi sacrificiu – în sfera veşnicfierbinte a serviciilor secrete. Adică acolo unde istoria esteaşezată între oglinzi strâmbe, încât nu mai ştii cine minteşi cine spune adevărul. Bertolt Brecht, scriitor, dramaturgşi, în acelaşi timp, spion al fostei Germanii comuniste, neface o cinică mărturisire: ,,Estul şi Vestul sunt două curve;dar curva mea este gravidă”.

Literatura de spionaj şi contraspionaj, precumaceastă carte-document, este un gen aparte, mai special,mai subtil, uneori trebuie să citeşti printre rânduri, sădecriptezi limbajul folosit, să-i pătrunzi structura şi să telaşi furat de ritmul lui alert şi palpitant.

Ca să te apropii de lumea spionajului, ca să scriidespre spioni, trebuie să te documentezi temeinic. Foartetemeinic. Trebuie să înveţi – desigur, din surse sorginte –ce înseamnă agent de influenţă, sau de supraveghere, oride provocare, ce este acela un cifru, sau o cârtiţă, ori uncontact pasager, ce este criptanaliza, legenda sau cutia descrisori. Trebuie să înţelegi ce înseamnă exploatarea înorb, sau propaganda gri, propaganda neagră oridezinformarea. Trebuie să afli ce sunt jocurile operative,interceptările secrete, protecţia contrainformativă sauacţiunea de acoperire. Este o lume de care nu te poţiapropia cu superficialitate. Iar autorii acestei cărţi audemonstrat, cu prisosinţă, că au vrut, au ştiut şi auputut să ne ofere exact informaţiile necesare.

Spioni, spionaj, război al spionilor. S-arputea spune că spionii mişună printre noi. Dacă eaşa, atunci de ce atât de puţini spioni celebri suntconsemnaţi de istorie? Simplu! Pentru că un spionnu devine celebru, decât când este prins. Când cade.Aşa cum este cazul prea-frumoasei Mata Hari, saual sclipitorului Richard Sorge. Din aceiaşi ilustrăgalerie îl desprindem pe Oleg Pankovski, ori peomul de ştiinţă Philby, sau pe poliglotul Cicero, oripe soţii Julius şi Ethel Rosenberg. Sau – de ce nu?– pe mai recentul spion Aldrich Ames, plantat deruşi chiar în fruntea Departamentului decontrainformaţii din cadrul CIA. Restul e tăcere!

Marii spioni sunt prinşi rar, foarte rar.Plevuşca se agaţă mai repede. Sau, cum spunea EugenCristescu, unul din şefii spionajului românesc:Uneori, este necesar să prinzi o maimuţă, ca să speriiun tigru”.

prefaţă de Olimpian Ungherea

Războiul spionilor, Ed. Phobos, PublishingHouse, Bucureşti, 2005

Prezentare carte “Războiul spionilor”

Pavaza Carpatilor - Nr. 12 - 27 septembrie 2011_Pavaza Carpatilor.qxd 06.10.2011 12:00 Page 2

Pagina 3P U N C T U L P E I

A T I T U D I N E

Nevoia de lumină

Există o serie de factori ai mediului careinfluențează creșterea și dezvoltarea plantelor iarrecepționarea și acțiunea factorilor se realizeazăîncă din primele momente ale dezvoltării.

Dacă în primele etape ale germinațieisemințelor factorul apă este favorabil, ulterior luminaeste factorul ecologic fundamental fără de caredezvoltarea ar fi imposibilă.

Viața însăși ar fi imposibilă fără energialuminii solare.Omul însă are nevoie de ceva în pluspentru manifestările și confortul impus de nivelul decivilizație în care există s-au tinde să ajungă.

Este vorba despre energia electrică fără decare acum în sec. XXI nu putem concepe că vom aveao evoluție temporală. A existat o vreme în care buniciiși străbunicii noștri utilizeau lampa de gaz pentruiluminat sau fierul de călcat cu cărbuni.Noi, cei de azinu putem avea un trai decent fără lumina de la bec saufără multitudinea de electrocasnice.A beneficia deiluminat este o dovadă a faptului că trăim într-o lumecivilizată, mai evoluată decât în urmă cu zeci de ani.

Legat de acest aspect,iluminatul stradal faceca cetățeanul să se simtă oarecum în siguranță atunci

când lumina lunii nu este suficientăpentru a-l proteja de acțiunile unorindivizi fără principii morale.

Întreruperea iluminatului public peStr. Ierculești,câteva săptămâni la rândanul trecut,iar anul acesta economia acontinuat pentru o perioadă scurtă detimp,nu face altceva decât să stimulezeimaginația unora atunci când estevorba de însușirea unor bunuri ce nu lise cuvin.

Așa s-a întâmplat în primăvara aces-tui an când zeci de metri de cablu tele-fonic (sau poate chiar sute de metri) audispărut peste noapte paralizând

comunicarea Romtelecom pe Str. Ierculești. Tot înaceastă zonă,la capătul străzii spre lunca pârâului,indivizi cu un comportament dubios au fost observațiîn miez de noapte măsurând în lung și lat zona,seîntâmpla la sfârșitul lunii mai.

A admira frumusețile naturii sub clar de lunăîn plină noapte,poate fi ceva romantic pentru unii însăcu siguranță nu romantismul i-a determinat pe ceipatru indivizi să se afunde în intuneric pentru a așteptarăsăritul soarelui.

Rămâne ca cei implicați în protejareacetățenilor comunei să aibă în vedere și acest aspect,cel al menținerii iluminatului stradal pe timp denoapte indiferent de numărul locuitorilor de pe ostrăduță sau alta.

Acest lucru nu poate fi considerat a fi ofavoare făcută cuiva, ci o dovadă a faptului că existăimplicare și respect pentru cetățeni.

P r o f e s o r E l e n a P â r t o a c ă

Revenim cu precizări recente privind asigurarealocuințelor împotriva calamităților naturale. Potrivit Legii260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor,aDecretului de modificare și completare a legii cât și a altorprecizări ulterioare făcute de către Ministerul Administrației șiInternelor și a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, dacă nuați încheiat asigurarea obligatorie până pe 05 august 2011 (inițial15 ianuarie 2011,apoi 15 iulie 2011), primăriile "POT" aplicaamenzi între 100 și 500 lei, conform art. 35(2) din lege. Darsancțiunile vor rămâne,cel mai probabil, teoretice pentru căprimarii nu vor să se pună rău cu alegătorii sau în unele cazuri îiconsidera (pe bună dreptate) prea săraci pentru a le putea plăti.

Vă reamintim că polița obligatorie acoperă doartrei riscuri: de cutremur,de inundații și de alunecări de teren.Singurele clădiri neasigurate prin lege sunt cele cu risc seismicridicat sau cele construite fără autorizație.Ceea ce este prevăzutclar în legislație este cine aplică amenzile.Primăriile trebuie sătrimită asigurătorilor autorizați lista celor care dețin locuințe iarasigurătorii vor transmite lunar primăriilor lista celor care auîncheiat asigurări. Astfel există un control al stadiuluiasigurărilor. În esență,ceea ce trebuie să înțelegem este faptulsă fim prevăzători în eventualitatea producerii unor dezastreîncat să putem recupera o parte din pagube. Altfel,statul nu vaacorda nici un ajutor.Pentru alte situații,asigurările facultativevă sunt de folos. Sperăm că aceste informații vă sunt utile.

Va s i l e C o j o c a r u

În ultimul timp s-a discutat foarte multproblema sectoarelor bucureștene , respectiv dacă sărămână sau nu primăriile acestora. Mi se pare că au fostinutile aceste discuții dacă avem în vedere legislația învigoare,cu privire la acest aspect.

Citind art.14 din Constituția României, acesta spune:"Capitala României este municipiul București." Nu semenționează faptul că ar fi organizată pe sectoare , așacum ar trebui, dacă avem în vedere organizarea actuală acapitalei.

Să citim deci și art.3 alin.(3) din Constituția României,unde se prevede că "Teritoriul este organizat, sub aspectadministrativ,în comune,orașe și judete." După cum sevede nu se vorbește despre cătune,sate sau sectoare înBucurești, adică niște "unități" administrativ teritorialecare nu au dreptul la primării proprii. Consider că,așa cume redactată Constituția României de azi, primăriilesectoarelor bucureștene funcționează în neconcordanță cuprevederile Constituției României. În sprijinul afirmațiilormele,îmi vine în ajutor, culmea, Constituția RSR din1965, care la art.14 preciza și faptul că: "CapitalaRepublicii Socialiste România este municipiulBucurești,care este organizat pe sectoare." Aceastăprecizare făcea legală prezența primăriilor de sector, darfiind omisă această precizare în Constituția actuală,acestea devin neconstituționale,ilegale. Sper să audă șicine trebuie și să se ia măsurile necesare pentru intrarea înlegalitate.

Prin Decretul Lege nr.2/27.12.1989 privindconstituirea,organizarea și funcționarea ConsiliuluiFrontului Salvării Naționale și a consiliilor teritoriale aleFSN,s-a dat o organizare tranzitorie structurilor de puteredin România. Prin acest act au fost formulate principiiconstituționale, principii pe baza cărora a funcționatsocietatea româneasca după revolutie, principii care aufost preluate în Constituția României din 1991. Nu amgăsit nicăieri dacă acest decret mai este în vigoare,dar e foarte posibil să nu mai fie deoarece prevederile lui au fostpreluate de Constituția României. În această situație sepun unele întrebări: cine și când a stabilit că denumireațării noastre este România? (inițial se stabilise prin decre-tul amintit mai sus).

Pe de altă parte ne putem întreba dacă un lucru atât deimportant putea fi decis de o mână de oameni (nealeși depopor) și nu printr-un referendum național, cum s-aprocedat în cazul Constituției.

În cuprinsul Constituției României,referirile laRomânia ca stat folosesc două noțiuni respectiv: "statul

român" la articole ca nr.1(2),nr.3(4),nr.11(1),nr.17 sausimplu "statul" la articole ca nr.1(4),nr.4(1),nr.6(1),nr.7,etc. Se deduce că "statul ", o noțiunegenerală de altfel, atâta timp cât nu menționează care stat,se refera la "statul român" pentru că este vorba deConstituția României, dar de ce nu se folosește în tot cuprinsul numai noțiunea de "statulromân" cum este corect?

Vreau să mai subliniez odată caracterul de " statnațional" al României, având în vedere că au mai fost vocicare au pus sub semnul întrebării acest lucru. A fost preaîndelungat procesul de formare a statului român ca statnațional unitar, prea dură lupta poporului pentru unitate șiindependență ca să ne permitem alte exprimări decât ceadin Constituție și poate că eforturile tuturor românilor vorcontinua această luptă, pentru că statul român este "unitarși indivizibil", dar este oare și întreg? În art.1 alin.1 dinConstituția României sunt prezentate caracteristicile stat-ului român: "România este stat național,suveran șiindependent,unitar și indivizibil."

Pentru a sublinia o dată în plus caracterul național alstatului român, la art.12 sunt menționate "simbolurilenaționale" ale României, dar, în timp ce imnul este numit"imnul național", ziua României este "ziua națională aRomâniei", drapelul este numit simplu "drapelulRomâniei" și nu "drapelul național al României".

Oriunde vom citi ceva despre drapelul României vomgăsi denumirea de" drapelul național al României" și nudenumirea simplă din Constituție.

Citind Constituția Franței, vom observa că tricolorulfrancez este numit "emblema națională" și nu "emblemaFranței".

De ce această omisiune în Constituția României?

DECEBAL ȘI VENETICUL

Îmbrăcat în straie simple și cu gândul la TraianDecebal stătea de vorbă cu un venetic roman.Nu-nțelege de ce oare un roman îi stă aproapeIară altul se gătește să-l atace peste ape .

Tu gândești la libertate, îl intreabă pe romanÎnsă tot așa gândește și-mpăratul tău Traian?Rege dac,cu gânduri bune sunt aici pân-o să morȘi să-mpart aceeași soartă cu viteazul tău popor.

Am venit de bună voie iar voi m-ați primit cu dragJur să fiu de voi alături, de-or călca al vostru prag

Iubesc Roma ca pe -o mamă care m-a crescut la sân,Dar nu Roma îmbuibată și cu suflet de păgân.

Fii binevenit romane și împarte atunci cu noiBucurie și-ntristare, vreme bună sau război.Noi suntem o gazdă buna, Burebista ne-a lăsatUn hotar,un stat,o țară,ce avem de apărat.

Nu râvnim la ce au alții și nici milă nu cerșimVrem cu cei ce ne respectă doar în pace să trăimDe-om pieri s-or naște alții ce vor duce mai departeFlacăra iubirii noastre pentru o țară făr-de moarte !

.....................................................................................Regele, murind , se-ntreabă de ce oare l-a trădatDacul său și nu romanul, pentru propriu-mpărat.Către Dacia lui sfânta căta cu luare-aminte:Oare sunt doar vorbe goale ale noastre jurăminte?

Pentru patrie se roagă peste vremi să dăinuiascăȘi Zamolxes să-și înalțe peste ea mila cerească,Iar urmașii lui de vor să trăiască-n demnitateSă-și arate vrednicia și credința-n libertate.

......................................................................................Și l-au ascultat cu rândul Dragoș, Mircea sau Ștefan,Ruga lui, lucind pe culme, nu s-a risipit în vanȘi cu jertfa lor candidă,cum a vrut-o DecebalAzi avem un teritoriu,sacru stat național.

L-a dorit cândva Viteazul, iară Cuza l-a urmatȘi când s-a pornit mulțimea despărțirea s-a curmat.Și-au adus cu toți-aminte că istoria se scrieȘi-n trecut , dar și-n prezent și durează pe vecie.

Națiunea când se naște moartea n-o poate cuprindeDecât dacă nepăsarea peste neamuri se întinde,S-au de-ți lași pe dinafară neamul ca să rătăceascăȘă-ți vorbească-n altă limbă și să nu te mai cunoască.

Deșteptarea națiunii imn național îngânăLimba ce-o vorbim cu toții este limba cea românăStatul ni l-au dat strămoșii,să-l slăvim, să-l apărăm,Să-l purtăm cu noi în pace și cu grijă să-l păstrăm.

Iar drapelul tricolor e Drapel Național,Să te înfășori în el pentru toți e-un ideal.Roșu,galben și albastru ne-nsoțesc și ne-îmbată:Asta-i legea ce veghează și nu s-o schimba vreodată!

De va îndrăzni vreunul să facă alte drapeleIl blestem ca pe Satana să dispar-odat cu ele!

D i p l . E c . P a u l N e g u r i ţ ă

ROMÂNIA, CAPITALA, SIMBOLURILE NAȚIONALE

Asigurarea obligatorie a locuințelor

Pavaza Carpatilor - Nr. 12 - 27 septembrie 2011_Pavaza Carpatilor.qxd 06.10.2011 12:00 Page 3

Pagina 4

S A N A T A T E - M E D I U

S E M N A L

Redacţia Pavăza Carpaţilor:

Fondator: Lilian Cătălin Vişoiu

Redactor Şef: Justiana Oprea,

Redactori: Elena Pârtoacă, Amalia Ştefaniu, G.I.N., Paul Neguriţă,

Vasile Cojocaru, Gabriel Trăistaru, Marian Iordache,

Colaboratori: Oana Daragiu, Daniel Buică

Partener special: http://www.magurenipenet.blogspot.comResponsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor publicate în Pavăza Carpaţilor aparţine în exclusivitate autorilor.

Trist dar adevărat

Pavăza Carpaţilor este marcă înregistrată Copyright © 2010-2011 Pavăza Carpaţilor

Fruc te l e sun t componente l epr inc ipa le a l e une i d i e t esănătoase , în spec ia l da tor i tămacronut r i en ţ i lo r pe careacestea î i conţ in . Macronutrienţiiau un rol important în prevenireadeficienţelor vitaminice, conduc laeliberarea rapidă a energiei datorităglucidelor uşor digerabile şireprezintă o sursă importantă defibre dietetice. În ultimii ani, s-a pusaccent deopotrivă, pe rolulactivităţii fitochimice a fructelor.Substanţele fitochimice suntcompuşi complecşi din plante carepot funcţiona ca factori de prevenţiepentru o gamă largă de tulburăricronice. Odată consumate,substanţele fitochimice sunt supuseunor procese de degradareenzimatică şi bacterială, producândo serie întreagă de produşidisponibili pentru absorbţie.

Compuşii nutriţionali se potclasifica in “macronutrienţi” şi“substanţe fitochimice”. Pentrumenţinerea unui nivel nutriţionalridicat al fructului, o influenţăcrucială o reprezintă soiul, dar şi

factorii agronomici şi tehnologici.Există o stransă corelare întrefactorii senzoriali şi cei nutriţionali.În funcţie de soi, balanţa nutrienţilorse schimbă semnificativ şicontribuie la stabilirea diferenţelorcalitative reale.

În cazul capşunilor, dar şi alaltor fructe, fracţia dintre zahar şiacizii continuţi a fost consideratăîntodeauna ca un indice nutriţionalşi tehnologic. Acest indice poatedescrie caracteristici importantecum ar fi: stadiul de maturitate,indicele de recoltare,acceptabilitatea senzorială (definităca aromonia corectă dintre 2 para-metri senzoriali: dulce si acru) şiaportul nutriţional echilibrat.

Un alt exemplu esteimportanţa fracţiei glucide/acizi(raportul OBx/ aciditate) pentruportocale, care indică atât influenţasoiului, dar şi a nivelului de calitatepentru producţia de suc.

Până în prezent, selecţiasoiurilor a avut drept scop principalextracţia din fructe a vitaminelor,antioxidanţilor, etc. Dar estedeasemenea cunoscut faptul că unconsum zilnic de fructe este multmai important pentru a avea un aportregulat de factori de protecţie

Activitatea in vivo afructelor proaspăt consumate estemai mare decat accea a compuşilormoleculari extraşi ca atare.

Amalia Ştefaniu

Biblioteca Naţională a RomânieiISSN 2068 - 9748

contact: pavaza_carpatilor@yahoo.com

http://www.pavaza.ro

Pavăza Carpaţilor lanzează trei rubrici noi în speranţa găsirii unor modalitaţi de colaborare şi sprijinire a

cetăţenilor.

1. “Nimeni nu este mai presus de lege” - rubrică ce va conţine sesizări ale cetăţenilor cu privire la orice ilegalitatede care au luat cunoştinţă, orice nedreptate care li s-ar fi făcut, orice încălcare a unui drept legitim de către autorităţi.În funcţie de dovezile prezentate, veridicitatea faptelor şi aprecierea redactorilor noştri, vom scrie despre problemasesizată. Prin aceasta nu ne substituim organelor abilitate ale statului îndrituite cu soluţionarea acestor sesizări,menirea noastră fiind să atragem atenţia asupra anumitor acte şi fapte. Sesizările pot fi trimise la adresa de contact : pavaza_investigatii@yahoo.comLa solicitarea expresă a autorului, sesizările vor avea caracter confidenţial.2. “Părerea ta contează” - rubrică ce va conţine articole provenite de la cititori. Articolele se pot referi la problemeactuale cu care se confruntă comunitatea locală sau ţara noastră. Cele mai bune articole vor fi publicate în PavăzaCarpaţilor sub numele autorului. La aprecierea noastră, autorul articolului/articolelor trimise poate fi invitat să sealăture colectivului redacţional.Articolele pot fi trimise la adresa de contact : pavaza_articol@yahoo.com3. “Proiect pentru România” - rubrică ce va conţine articole cu propuneri de proiecte provenite de la cititori.Articolele dumneavoastră trebuie să conţină propuneri de proiecte pe care le consideraţi utile şi oportune pentrulocalitatea dumneavoastră sau pentru România. Cele mai bune articole vor fi publicate în Pavăza Carpaţilor subnumele autorului. La aprecierea noastră autorul articolului/articolelor trimise poate fi invitat să se alăture colectivuluiredacţional.Propunerile de proiecte pot fi trimise la adresa de contact : pavaza_project@yahoo.comTermeni si condiţii : Înainte de a trimite un articol sau o propunere de proiect, autorul/autorii a citit şi a acceptatcondiţiile de mai jos :Persoana care trimite articolul sau propunerea de proiect către redacţia Pavăza Carpaţilor îsi asumă întreaga

responsabilitate juridică pentru conţinutul acestora, inclusiv cea privind încălcarea unor eventuale drepturi de

autor ale terţilor. Asupra articolelor sau propunerilor de proiect trimise, publicate sau nepublicate, autorul nu va

invoca niciun drept de ordin material prezent sau viitor.

Publicarea articolului respectiv a propunerii de proiect rămâne la latitudinea redacţiei Pavăza Carpaţilor. Pavăza

Carpaţilor nu va da nicio explicaţie asupra motivelor publicării sau nepublicării unui articol primit. Pavăza

Carpaţilor respectă drepturile de proprietate intelectuală ale autorilor articolelor sau propunerilor de proiecte .

Articolele trimise trebuie să aibă un conţinut şi un limbaj decent.

Important ! - în atenţia cititorilor

Zilele trecute mi-a atras atenția uncomentariu de pe blog, blogul comunei noastre,prin care o persoană , anonimă, reliefa extremde corect situația actuală din comuna Măgureni.Respectiva persoană spunea: „ ...Observămschimbarea feței comunei dar și indiferențacelor ce ne conduc, în ideea că nu suntemconsultați în problemele majore.

Atât primarul cât și consilierii ne trateazăcu profund dispreț: nu discută și nici nu se aflăprintre noi; asteaptă urmatoarele alegeri pentru adeveni activi și a fi interesați de soartanoastră...”. Într-adevăr, cam așa stau lucrurile.

Apreciem oamenii care au capacitatea dea întelege lucrurile în mod corect și care îșiexprimă liber opiniile. Astfel de oameni întot-deauna sunt de apreciat. Stând de vorbă cudiferiți oameni din comună mi-am dat seama căs-a creat o situație generală la nivelul întregiilocalități. Aproape toată lumea a observat aceleașilucruri spuse în comentariul postat pe internet.Lumea a observat că s-a schimbat fața comuneiși majoritatea știu că nu sunt realizările person-ale ale edilului ci unele sunt proiecte, la care auaplicat și alte comune,iar altele sunt realizate prinhotărârile consiliului județean. Bineînțeles, suntbinevenite aceste schimbări. Practic, acest aspectține de datoria sa pentru care este și plătit.Referitor la indiferența cu care suntem tratați șila faptul că nu suntem consultați în problemelemajore , scena politică locală se asemănă foartemult cu cea de la nivelul întregii țării, în careactorii principali sunt politicienii care iau deciziide interes general singuri, iar noi restul de oamenicare i-am susținut suntem dați la o parte, nuprezentăm nicio importanța în ochii lor, deciziile

lor neconforme cu interesele noastrerăsfrângandu-se direct asupra noastră. De câte orinu ne-am trezit cu „surprize” din partea edililornoștri? Nu există o transparență în raporturiledintre cetățeni și conducere fapt pentru care nicinu știm când sunt sedințele de consiliu, nu știm cese dezbate, ce se votează,care sunt horărârile deinteres local importante, nici măcar nu sunt actu-alizate pe site, ultima fiind postată în luna mai.Nu știm care este situația exactă a carierei de laCocorăștii și nici nu am știut vreodată, noi,locuitorii am fost anunțați ultimii, când erau pepunctul de a începe lucrărire, în rest am știut cătotul e bine, deși nu cred că lucrurile au stat așa.Acum două săptămâni, la acțiunea prin care s-afăcut curat în comună, am înțeles perfect ceea cespunea și „Anonimul” prin :”..ne tratează cuprofund dispreț”. În timp ce persoanele care auparticipat alături de copii adunau gunoaiele de pestradă, edilul, nu a coborât din mașină, ba maimult striga la copii, mărindu-le traseul pe care-laveau de parcurs. Ei bine, s-a declarat participantși a cules toți laurii de pe urma muncii depusede către persoanele implicate. Îi salutăm pe aceas-ta cale pe cei care s-au implicat și au arătat casunt responsabili.

Partea bună este că oamenii încep să-șidea seama că lucrurile nu sunt deloc așa cumpar sau așa cum ne spun ei că sunt. Din păcate,astfel de comentarii referitoare la comunanoastră sunt adevărate și e responsabilitateanoastră să schimbăm lucrurile în bine. Numai cuastfel de oameni care au ceva de spus, suntserioși și au spirit civic putem merge înainte.

J u s t i a n a O p r e a

Pavăza Carpaţilor poate fi accesată şi online la adresa de internet

http://www.pavaza.roProfitaţi de sezonul fructelor

Nu pot să îmi explic cum autorităţile locale dinRomânia, cu anumite excepţii, după ce instalează cu fast şi cumulţi bani tot felul de „agregate” pentru cei mici, le lasă înparagină. Nimeni nu mai raspunde de nimic, primarii noştriiau grijă să le fie trecut numele de ctitori ai parcului de joacăşi... cam atât. Nu pot să nu observ nepăsarea care poate aveaconsecinţe grave în ceea ce priveşte întreţinereaechipamentelor de joacă din diferitele parcuri de joacă pentrucopii. Un singur lucru îi leagă pe responsabili, lipsa lor deresponsabilitate.

Aflat în provincie, am mers cu fiica mea întrun parcde joacă în oraşul Câmpina, judeţul Prahova. Situat întro zonăfrumoasă a oraşului, pe bulevard, întro zonă înverzită şiliniştită, cu asfalt strălucitor, parcul de joacă avea în dotare,printre alte vechituri ,şi un tobogan cu o scândură lipsă, tamanacolo unde copii mici se urcă şi merg singuri, neînsoţiţi, pe orampă pentru a ajunge la tobogan. Rampa este situată laaproape doi metri de sol. Doar norocul şi un strigăt al uneipersoane cunoscătoare a locului mi-a salvat copilul. Şi ca săpot avea dovezi am realizat şi câteva fotografii ale locului.Oamenii spuneau că s-au întâmplat multe accidente şi, pebună dreptate, căci un copil care cade prin gaura creată, în gol,se opreşte în cădere, exact cu barbia între cele două scînduri.Vă las pe dumneavoastră să vă gândiţi ce se poate întâmpla. Situaţia nu este singulară. În Bucureşti, întrun parc dinsectorul 3, situaţia era la fel de gravă, leagănele erau absolutdesfigurate, copii nici nu realizau la ce se expun.

Domnilor administratori sau ce aţi fi, aplecaţi-văserios asupra acestei probleme. Găsiţi variante ca cineva săîntreţină sau măcar să verifice din când în când starea acestorechipamente din parcurile de joacă pentru copii. Dezastrul pecare îl puteţi provoca unei familii prin proasta gestionare aparcurilor pentru copii, neglijenţa sau nepăsarea de caredaţi dovadă ar putea să aibă implicaţii legale nebănuite şiasupra dumneavoastră !

Lilian Cătălin Vişoiu

Parcurile de joacă - adevărate capcane pentru copii

Pavaza Carpatilor - Nr. 12 - 27 septembrie 2011_Pavaza Carpatilor.qxd 06.10.2011 12:00 Page 4