Avram Iancu

1824 - 1872

Conceptul

“ BIO ”

EROI ÎN VREMURI TULBURI !

Am asistat de curând la un adevărat scandaliscat de gestul necugetat ori premeditat al unui individcare a vrut să lovească întrun simbol naţional sau,poate, doar să iasă în evidenţă cu orice preţ.

Din păcate pentru societate, se pare că acţiunea,premeditată sau nu, i-a reuşit pe deplin şi datorită uneimediatizări intense a incidentului.

Aşa cum era de aşteptat, societatea românească areacţionat imediat, oamenii privind cu indignare la ceea ces-a întîmplat. Au fost şi mulţi care, mai temperaţi din fire,încercînd să desluşească adevărul din spatele „cortinei”,au putut gândi “la rece” situaţia.

Una peste alta a ieşit în evidenţă faptul căsocietatea românească este aşezată, în curs dematurizare, iar românii sunt uniţi atunci când valorilelor naţionale sunt atinse. Poate şi mai important, amcostatat că acţiuni de natura celei la care facem referireatrag imediat oprobiul public, reacţia oamenilor fiindpromptă.

Pavăza Carpaţilor militează pentru respectarea

şi apărarea legilor, pentru apărarea suveranităţii

naţionale şi a integrităţii teritoriale a României, pentru

apărarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor funda-

mentale ale oamenilor, pentru dezvoltarea, progresul şi

afirmarea ţării, pentru un trai mai bun al românilor.

Cât priveşte întâmplarea la care fac referire,devenită notorie, amintesc că în data de 15 martie 2011am putut afla cu toţii din presă şi am urmărit la televizor

imagini despre incidentul petrecut laMiercurea Ciuc, în piaţa publică, unde,un individ pe nume Csibi Barna aorganizat un spectacol în care o păpuşădin paie cu chipul lui Avram Iancu a fost„judecată” şi „condamnată” la moarte„prin spânzurare” de către un „tribunal”.

Grotescul scenei nu a putut fiegalat decât de nemernicia din spateleacestei acţiuni, şi spun aceasta pentruconsiderentele pe care le voi enumerape parcurs.

De altfel, faptele acestuiindivid, aşa cum era de aşteptat, auintrat în vizorul autorităţilor, inclusiv înceea ce priveşte aspectele penale.

Chiar dacă acest lucru s-aîntămplat, între timp fiind iniţiată şi oacţiune pe cale administrativă, individulavând şi calitatea de funcţionar public încadrul Direcţiei de Finanţe PubliceHarghita, considerăm necesarăcercetarea faptelor sub aspect penal şipentru considerentele ce vor fi precizatemai jos.

Raportat şi la condiţiile con-crete în care faptele s-au petrecut,solicităm, pe această cale, instituţiilorstatului să se autosesizeze în acest caz.

Astfel, aşa zisa piesă de teatruinstigă la ură pe considerente de naturăetnică, culminând cu spânzurarea

personajului ce întruchipează o personalitate istorică aromânilor, Avram Iancu, un erou naţional foarte îndrăgitde români.

“Piesa de teatru” a fost prestată întrun loc publiccare a permis o mediatizare suficientă atât la nivel local,prin accesul direct al persoanelor la faţa locului (o piaţăpublică în care erau oameni şi, mai ales, copii minori), câtşi la nivel naţional, prin prezentările televiziunilor,autorul premeditând (dat fiind natura şi gradul desensibilitate pe care tema abordată a generat-o înconştiinţa cetăţeanului) şi totodată conştientizândmediatizarea de care acţiunea sa va avea parte la nivelnaţional.

Pericolul social rezultă şi din faptul că la “piesade teatru” au luat parte copii minori, aşa cum reiese şi dinmaterialul audio-video prezentat de televiziuni. În acestcaz, impactul este unul cu totul deosebit şi poate aveaurmări grave în ceea ce priveşte dezvoltarea psihicănormală ulterioară a minorilor prezenţi sau care au luatcunoştinţă în orice alt mod de eveniment.

“Spectacolul” la care minorii au asistat întrun locpublic a avut o anumită duritate, un anumit impact asuprapsihicului lor, prolifererând violenţa, dispreţul faţă defiinţa umană şi învrăjbirea între oameni, pe motive etnicesau de altă natură.

Totodată, mesajul per ansamblu (impactulcreat), prin conţinut, este unul ce poate perturba normaladezvoltare a tinerilor şi nu numai.

Este evident pentru toată lumea că prin această acţiune, lacare au asistat inclusiv minori, se face propagandăîmpotriva Statului Naţional Unitar Român, se instigă laviolenţă, la nerespectarea Constituţiei şi a legilor statului,se instigă la ură între oameni pe motive etnice şi secreează o stare de încordare între cetăţenii aceluiaşi stat.Nu în ultimul rând, se crează un precedent periculospentru buna convieţuire a cetăţenilor unui stat.

Acest domn Barna ar trebui să ştie că îi sunttolerate „fanteziile creative” de felul celei prestate, atâtavreme cât acestea nu depăşesc cadrul restrâns alproprietăţii domniei sale, nu sunt exprimate în public, nuproduc scandal şi atâta vreme cât prin exercitareadrepturilor sale, pe care Constituţia i le recunoaşte, nuîncalcă drepturile constituţionale ale altor cetăţeni.

Având în vedere personalitatea ilustrului AvramIancu, eroul nostru naţional, iubit şi respectat de toţiromânii, ba chiar şi de unii unguri care au văzut în eldorinţa de dreptate şi libertate, nu putem să nu dăm oreplică de bun simţ celor care încearcă să lovească înfiinţa naţională, în istoria noastră, în eroii noştrii, îndemnitatea noastră naţională.

Replica noastră priveşte sesizarea instituţiilorstatului român în privinţa cercetării legalităţii şiconsecinţelor unor astfel de fapte astfel încât să seînţeleagă că asemenea manifestări extremiste nu îşi aurostul în secolul XXI întro ţară modernă, membră aUniunii Europene şi membră NATO, în care preocupărileoamenilor ar trebui să fie altele.

Pe de altă parte, ca cetăţean, sunt scandalizat şiiritat de acest atac direcţionat în special spre laturasensibilă a românilor, atac care urmăreşte destabilizareaconştiinţei naţionale şi inducerea unei anumite stări devulnerabilizare a cetăţeanului, de scădere a moralului, detimorare prin ofensarea valorilor supreme ale naţiunii:eroii săi, istoria sa, credinţa, familia şi alte valori funda-mentale.

Din acest punct de vedere replica noastră estedirectă şi conţine atât solicitarea de autosesizare şiimplicare a instituţiilor statului, pe cale legală, îndescurajarea unor astfel de manifestări, dar mai ales dorimsă transmitem un mesaj de susţinere a memoriei celui carea fost Avram Iancu, un om pentru care ultimul dor a fost„sa-şi vadă naţiunea fericită”.

Dacă din această experienţă a rezultat şi cevapozitiv, a fost dovada unităţii românilor, indiferent deetnie, în a condamna astfel de manifestări.

Mă întreb, dacă ar mai fi trăit, ce ar fi simţit şice cuvinte ar fi găsit pentru tot ce s-a întâmplat marelenostru poet patriot Adrian Păunescu, părinteleCenaclului Flacăra, unde baladele despre marele AvramIancu îi înflăcărau pe români !

Lilian Cătălin Vişoiu

27 martie 2011 - Se distribuie gratuit!Fondator: Lilian Cătălin Vişoiu Anul II, Numărul 8

Publicaţie lunară independentă de informare şi atitudine civică. Publicaţie lunară independentă de informare şi atitudine civică.

Sprijină Grupul de Iniţiativă.Sprijină Grupul de Iniţiativă.

P a v a z a

C a r P a t i l o r®

“BALKAN - TUNEL”

România-Bulgaria

E d i t o r i a l

Pavaza Carpatilor - Nr. 8 - 27 martie 2011 _Pavaza Carpatilor.qxd 06.04.2011 10:18 Page 1

Pagina 2 S TA R E A N AT I U N I I

,,BALKAN-TUNEL”O NOUĂ LEGĂTURĂ FEROVIARĂ ŞI RUTIERĂ ÎNTRE ROMÂNIA (RO) ŞI BULGARIA (BG), PRIN

SUBTRAVERSAREA DUNĂRII LA GIURGIU-RUSSE

În prezent capacitatea de utilizare aactualului pod Giurgiu-Russe este redusă la22%. Ca urmare începând cu anul 1999 s-a reluatideea realizării acestui Proiect, a căreidenumire sugestivă ,,BALKAN-TUNEL” aprezentat un interes deosebit atât la SUMMIT-ul internaţional de dezvoltare durabilă de laJohanesburg (26 august - 4 septembrie 2002)cât şi la Conferinţele europene de dezvoltareeconomică a bazinului Dunării de laBucureşti–România (8-9 octombrie 2003),Budapesta– Ungaria (8-9 mai 2006) şiBelgrad–Republica Serbia (10-11 noiembrie2005)

Problema realizării unui sistem desubtraversare a Dunării între Giurgiu şi Russe nueste recentă. O alternativă la podul peste Dunăre de la Feteşti-Cernavodă al inginerului Anghel Saligny a fostproiectul unui tunel peste Dunăre al altuivizionar român, inginerul A. Călinescu.

În prezent capacitatea de utilizare a actu-alului pod Giurgiu-Russe este redusă la 22% şinu din lipsa traficului ci datorită faptului că laintensităţi ale valurilor Dunării de gradul 3-4,pilele nr.4 şi 6 ale podului Giurgiu-Russe se mişcăameninţător, drept pentru care traficul auto şi decale ferată a fost restricţionat la 5 km/h.

Ca urmare începând cu anul 1999 s-a reluatideea realizării acestui Proiect, a cărei denumiresugestivă ,,BALKAN-TUNEL” a prezentat uninteres deosebit atât la SUMMIT-ul internaţional dedezvoltare durabilă de la Iohanesburg (26 august - 4septembrie 2002) cât şi la Conferinţele europene dedezvoltare economică a bazinului Dunării de laBucureşti–România (8-9 octombrie 2003),Budapesta– Ungaria (8-9 mai 2006) şiBelgrad–Republica Serbia (10-11 noiembrie 2005).

1. AMPLASAMENTUL PENTRU O NOUĂTRAVERSARE RUTIERĂ ŞI FEROVIARĂ LAGIURGIU – RUSSE îndeplineşte condiţiileesenţiale privind interesele naţionale în domeniuldezvoltării reţelei rutiere şi feroviare pe teritoriulromânesc şi al racordării acestei reţele lacoridoarele internaţionale de transport prevăzute deUniunea Europeană.

Este de remarcat preocuparea continuă aMinisterului Transportului pentru atragerea şidefinitivarea acestor coridoare internaţionale peteritoriul României pe traseele cele maiavanrtajoase pentru reţeaua naţională de transport.

Astfel traversarea se află pe coridorul IXcare leagă ţările din nordul şi nord – estul Europeide ţările din sud – est Grecia şi Turcia (trecând prinBulgaria) şi de aici spre orientul apropiat şimijlociu.

Totodată această traversare este legatădirect din Bucureşti şi de coridorul IV(Dresda/Nurenberg – Praga – Bratislava/Viena –Budapesta – Bucureşti – Constanţa), formândculoarul IVB care pleacă din Bucureşti şi secontinuă prin Bulgaria spre Grecia şi Turcia.

Drumurile naţionale din România aflate peaceste coridoare sunt reabilitate sau în curs dereabilitare. Reabilitarea căii ferate pe coridorul IVeste de asemenea demarată. Între Bucureşti şiGiurgiu, Ministerul Transporturilor a elaborat studiipentru construcţia autostrăzii Bucureşti Giurgiu, oinvestiţie care va trebui să fie corelată cu o nouătraversare la Giurgiu destinată creşterii capacităţiide transport şi evitarea strangulărilor de trafic înviitor (figura 1).

2. OPORTUNITATEA CONSTRUCŢIEI UNEINOI TRAVERSĂRI LA GIURGIU – RUSSE estelegată de următorii parametri:- creşterea traficului rutier şi feroviar pe rutaBucureşti – Giurgiu generat de evoluţia favorabilă aeconomiei româneşti şi bulgare.- creşterea traficului rutier şi feroviar de pecoridoarele IX şi IV în special generată deschimburile de mărfuri cu ţările balcanice şi orien-tul apropiat, va cere de asemenea sporireacapacităţilor de transport la punctul de traversareGiurgiu – Russe.- actualul pod mixt feroviar şi rutier existent laGiurgiu – Russe are o vechime de aproape 50 deani, necesită lucrări de întreţinere şi reparaţiicostisitoare şi are o capacitate limitată (2 benzirutiere şi o linie de cale ferată).

Podul existent va fi menţinut în circulaţie şi înviitor, preluând o parte din traficul rutier şiferoviar.

3. POSIBILITĂŢILE TEHNICE DE REALIZAREA TRAVERSĂRII

Traversarea se poate realiza fie printr-unpod mixt de şosea şi de cale ferată sau printr-untunel.

Dintr-o primă analiză soluţia de traversarecu tunele rutiere în lungime de 3100 m prezintăunele avantaje şi anume:- începerea lucrării pe etape: un prim tunel se varealiza pentru două benzi rutiere într-o perioadă decca 2 – 21/2 ani, iar cel de-al doilea tunel cuaceleaşi caracteristici se va executa cu aceleaşi uti-laje în continuare pe o perioadă de încă 2 ani.- după prima etapă se va pune în funcţiune primultunel pentru două benzi care va asigura sporireacapacităţii de transport corespunzătoare creşteriiparţiale a traficului şi începerea recuperăriiinvestiţiei prin taxele de trecere; în continuare înetapa a II-a se va mai construi un tunel rutier pentruîncă două benzi care la terminare va asiguradezvoltarea capacităţii de transport a trecerii lanivelul capacităţii de transport a autostrăziiBucureşti – Giurgiu;- sporirea capacităţii de transport pentru traversareacăii ferate se va putea realiza ulterior şiindependent de traversarea rutieră, având în vederecă depăşirea capacităţii de transport pe actualul podpentru 1 fir de cale ferată se prevede pentru viitorulmai îndepărtat. De altfel, construirea unui tunel decale ferată apare mai costisitor şi ar putea fiînlocuit cu un pod feroviar;- din punct de vedere al bazei materiale şi alcapacităţii de concepţie şi de execuţie, în Româniaexistă societăţi şi specialişti cu experienţă pentrurealizarea acestor construcţii inginereşti

La execuţia lucrării şi la exploatarea şiîntreţinerea traversării vor fi create noi locuri demuncă, apreciate la cca. 8000.Podul rutier de la Giurgiu – Vadul Oii şi podul mixt

de la Feteşti – Cernavodă au fost realizate(proiectare şi execuţie) numai de către specialiştiromâni. În ţară există de asemenea societăţi şispecialişti care pot realiza subtraversări fluviale.

4. IMPACTUL SOCIAL ASUPRA MEDIULUIDin primele analize efectuate, prin

realizarea acestei noi traversări, impactul cumediul este influenţat favorabil. Un sistem demonitorizare al traversării va fi racordat la sis-temul de monitorizare deja implementat în zonaGiurgiu – Russe de către Agenţia de protecţiaMediului din Municipiul Giurgiu.

În zona Giurgiu se dispune de forţă demuncă specializată care poate fi utilizată laconstrucţia directă sau la producţia indirectă pentruconfecţionarea prefabricatelor, semifabricatelorconfecţiilor metalice, uzina de aer comprimat,transporturi, etc.Se apreciază că pentru execuţia traversării se vorcrea cca 8000 locuri de muncă.Întreţinerea şi exploatarea traversării, precum şiserviciile ce vor fi generate de noua traversare voraduce noi locuri de muncă.

5. FINANŢAREA INVESTIŢIEIInvestiţia a cărei valoare se apreciază la cca

500 – 600 milioane USD va trebui să fie asiguratăde o societate pe acţiuni care va obţine creditelenecesare interne şi internaţionale. Această societateva fi mandatată apoi cu exploatarea şi întreţinereatraversării.

Concesionarea acestui obiectiv la unconsorţiu intern sau inrenaţional poate constitui deasemenea o soluţie care se va putea aborda.

Montajul financiar se va putea realiza dupăelaborartea studiului de fezabilitate, care va trebuisă demonstreze oportunitatea şi rentabilitatea aces-tui obiectiv (figura 2).

6. CORELAREA INIŢIATIVEI CUAUTORITĂŢILE BULGARE

Decizia alegerii unui amplasament pentrutraversarea Dunării pe sectorul de frontieră româno– bulgar aparţine celor două ţări.Este de înţeles că interesele celor două ţări pot fidiferite pentru un amplasament sau altul.

Având în vedere pregătirile din ultimii aniai infrastructurii rutiere şi feroviare româneşti pecoridoarele IV B şi IX ale Uniunii Europene,varianta traversării Dunării la Giurgiu apareevidentă pentru interesul nostru naţional, mai alesdacă se adaugă şi faptul că prin această variantătraficul internaţional este tranzitat pe un teritoriuromânesc de lungime mare.

Variantele de traversare la Calafat – Vidinsau Bechet – Oreahovo, convenabile pentru parteabulgară nu rezolvă avantajos interesele româneştinici sub aspectul politicii deja începute pentruprogramul de reabilitări de drumuri şi construcţii deautostrăzi şi nici sub aspectul înscrieriitraversărilor pe coridorul IX (Europa de Nord şiNord Est cu Europa de Sud – Est şi legătura spreAsia).

Traversările prin aceste puncte de frontieră Vidin şiBechet necesită alte investiţii în infrastructurareţelei de transport românesc şi un grad de utilizareal reţelei noastre mai redus pentru traficulinternaţional, cu consecinţe economicedefavorabile.În plus aceste traversări se află într-o zonă undeexistă alte traversări apropiate (pe teritoriuliugoslav la Porţile de Fier II, la 80 km de Calafat).

O înţelegere pe bază de tratat ive cupar tea bulgară ar putea să conducă la oacceptare a două traversări , una la Calafat –Vidin care se va real iza de partea bulgară ş ial ta la Giurgiu – Russe, care se va real iza departea română.

G. I. N.

Fig. 1. Amplasamentul pentru o nouă traversare rutieră şi feroviară la Giurgiu - Russe

Fig. 2. Legăturile rutiere şi feroviare între România şi Bulgaria prin subtraversarea Dunării la

Giurgiu – Russe

Pavaza Carpatilor - Nr. 8 - 27 martie 2011 _Pavaza Carpatilor.qxd 06.04.2011 10:18 Page 2

Pagina 3P U N C T U L P E I

I N E D I T

Verdele crud al primăverii

Primăvara este anotimpulîntoarcerii la viață a tuturornevertebratelor și vertebratelor aflateîn hibernare, un repaus existențialobligatoriu din cauza factorilor cli-matici nefavorabili în anotimpulgeros.

Primăvara este totodată șianotimpul exploziei vegetale, a multașteptatului verde crud.

Clorofila din frunzeleplantelor și hemoglobina din sângesunt două substanțe proteice deimportanță vitală, hemoglobina secombină cu gazele respiratorii (O2 șiCo2) iar clorofila este pigmentul careabsoarbe energia luminoasă pentru aparticipa la desăvârșirea unui procesgrandios numit fotosinteză.O reclamăTV a unei clinici de top din Anglia seîncheia cu imaginea câtorva ramuri defag cu frunze aflate la început devegetație. Asocierea este semnificativă pentru a promova optimismul legat de

speranța de viață a celor aflați însuferință.

La vreme de sărbătoare,bucuriaverdelui crud era manifestată înBucovina prin așezarea în fața porțilora unor plăntuțe cu frunzeasemănătoare celor de mușcate și floricu petale galben-aurii, plante numitepopular „calcea calului”, ce se găsescdin abundență în locuri cu umiditatecrescută.

Concetățenii noștri ce poartănume de sfinți (Sf. Gheorghe)obișnuiau să impodobească porțile curamuri de fag, un obicei ce marcaparcă și bucuria sosirii primăverii.

Covorul vegetal de primăvarădin pădurea de foioase de lângă sat,pădurea Valea Murelor, este formatdintr-o varietate de genuri și speciiprintre care și „Floarea paștilor” careare ca denumire științifică „Anemonenemorosa„.Termenul „nemorosa” pen-tru a denumi specia este sugestiv la

această plantă firavă cu flori albe șifrunze sectate. Anemona va finemuritoare atât timp cât pădurea vaexista și va crea condiții propiceperpetuării.

Deși sunt organisme vii,plantele n-au rațiune, ele seperpetuează conform legilor naturii,însă omul, ființă superioară înzestratăcu funcții psihice, are menirea săasigure apariția verdelui crud înfiecare primăvară.

Verticalitatea firelor de iarbă,a arborilor și arbuștilor, ce constituie ofloră specifică fiecărei zonegeografice, se impune mai mult caoricând să fie păstrată, conservată,ocrotită pentru ca beneficiarii O2 să nuse afle într-un declin existențial.

Această preocupare pentruperpetuarea verdelui crud al primăveriieste de fapt un semn de civilizație,deconștiință socială.

Evadarea omului în spațiulnatural face parte dintr-o civilizație arecreerii ,a deconectării, așa cum seîntâmplă deseori în zilele desărbătoare când concetățenii noștrigăsesc întotdeauna un loc de unpitoresc aparte și anume Ruda.

Există pe Ruda unele văiadânci care au pe margine arborifalnici ce-și ating coroanele formândparcă un tunel,sunt arbori care ausupraviețuit tuturor vicisitudinilornaturii (torente puternice pevăi,trăsnete) și creează parcă un peisajde basm.

Să fie lăsat basmul să fiecitit și de cei ce vor veni în urmanoastră.

Profesor Elena Pârtoacă

Gheorghe Iarca vrea să transformecomuna Măgureni din temelii. De obicei, unprimar obtuz ar fi văruit pomii şi ar fi datcâteva petreceri cu muzică populară şiansambluri folclorice, la căminul cultural dinsat. Iarca are însă alte planuri, unele multmai ambiţioase, dacă pot să le zic aşa. Vrea săaducă Măgureniul la stadiul de comunăinternaţională, care să fie luată cu asalt degermani plicticoşi, de englezoaice urâte şigrase şi chiar de grupuri de suedeze încălduri. Vrea ca japonezii să facă scurtă lamână, din cauza milioanelor de poze pe carele vor face aici.

Domnul primar e mic de statură şi are ochii uşor ieşiţi din orbite, dar cine nu i-aravea, cu un asemenea proiect în faţă? M-ainvitat şi în birou şi a rugat o secretară să-miaducă nişte apă plată, cu lămâie. „În curând,Măgureniul va deveni cel mai frumos orăşelturistic din ţară, cu un număr record devizitatori”, mi-a spus, obligându-mă, practic, săbeau prima gură de apă şi să amân leşinul pen-tru mai târziu. Domnul Iarca a găsit câtevafirme din Bucureşti, care îl vor ajuta să se bată,de la egal la egal, cu Bora Bora şi cu InsuleleMaldive. „Care sunt obiectivele turistice?”,întreb şi îmi dau seama, după felul acid în caremă manifest, că Gazeta de Măgureni ar puteasă-mi facă o ofertă concretă să lucrez ladepartamentul de investigaţii.

Visul primarului se desfăşoară înjurul unui baraj, care va fi construit pe râulPrahova. „Cum intri, pe dreapta, va fi unsanatoriu. Apoi o să avem un mini port”, îmispune. Îmi păstrez totuşi calmul meu specific şiîl întreb senin: „Cum adică mini port?”. „Păi,un mini port e un port ceva mai mic”, mălinişteşte domnul Iarca, demonstrându-mi căştie ce face. Adică nu vor trece toatepanaramele de tancuri petroliere prin apelenoastre. Nu vrea să facă totuşi circ la Măgureni.Lista obiectivelor e abia la început. „Vom facedebarcader, telegondolă, o insulă pe piloni şicâteva hoteluri şi pensiuni. Trebuie să angajămşi nişte salvamari, pentru obiectivele turisticepe care le avem. Stai aşa! Salvamari sausalvamont?” Se uită pierdut pe proiectul dinfaţa sa. „Aoleu, salvamari!”, se miră şi el de

amploarea proiectului. Decid să-l scot dinimpas: „Păi, la câtă apă o să fie şi la câţipensionari nemţi vor veni, care stau mai prostcu înotul, aveţi nevoie şi de salvamari.” Măgândeam chiar s-o aducă şi pe PamelaAnderson şi să-i propună să alerge cu ţâţele peafară pe plajele nisipoase de la Măgureni.

Un cetăţean din comună dă buznaîn birou, cu un teanc de acte la subraţ. Era într-un conflict deschis cu o vecină, care intrase cucâţiva centimetri pe pământul lui. Ne-a luat unpic gândul de la Pamela, dar am reuşit să-lexpediem destul de repede. Aveam planuri maiimportante. Domnul primar continuă: „Vomface o agenţie de turism, un centru medical, unport nautic, un heliport şi un centru SPA”. N-am rezistat şi l-am întrebat de ultimele două:„Heliportul e pentru turiştii străini care vorveni, pentru că le va fi mult mai uşor să vină cuelicopterul şi să aterizeze direct pe apă. CentruSPA habar n-am ce e, dar nu poate să fie cevarău.” Cei care n-au elicoptere pot veni cu sub-marinele, domnul Iarca fiind hotărât săconstruiască şi nişte parcări subacvatice. Înlegătură cu centrul SPA a cam nimerit-o. Nu enimic rău. Ne mai întrerupe o mamaie carevroia un ajutor social pentru lemne. Deşi măaşteptam să vrea o subvenţie pentru caniculă,că tot vine vara, femeia insista cu lemnele. Amscăpat şi din ghearele babei.

Trecem la obiectivele de agree-ment ale proiectului. „Vom avea aici, înMăgureni, cel mai impresionant centru de ter-apie cu delfini”. I-am cerut mai multeamănunte, dar n-am obţinut decât un ridicat dinumeri sugestiv şi o privire pierdută. Cred că arfi părut mai în largul lui dacă ar fi făcut un cen-tru de terapie cu maidanezi. Delfini n-a văzutdecât în filme, dar cu câinii era obişnuit. Pentrupaza obiectivelor, n-ar fi fost rău să aducă şicâţiva rechini. Ne adunăm şi trecem mai departe. „Tot aici, lanoi în comună, vom avea: centru de hidrobici-clete, cinematograf, mall, patinoar, centru deschi nautic, crescătorie de peşti şi un centru desurfing.” Iată că sătenii din zonă, amatori desurfing, îşi vor vedea visul cu ochi. Se vor da cuplaca râul Prahova. Cred totuşi că se va importaapă din mările şi din oceanele lumii. „Credeţică se poate face surfing la Măgureni?”, l-am

întrebat, sperând să-mi spună şi despre valurilecu spume pe care le va cumpăra de la mariiproducători în domeniu. Deşi lăsa senzaţia cănu prea ştie ce dracu’ e ăla surfing, plasându-lîn mintea lui între aeromodelism şi lupte grecoromane, mi-a spus: „Bineînţeles că se poateface. Orice se poate face, dacă îţi doreşti cuadevărat acest lucru.” Puteam chiar să organizăm, peste câţiva ani,Campionatul Mondial de Surfing, la Măgureni.Echipa locală, cu noile condiţii create, poateparticipa chiar în Champions League. Domnulprimar Iarca mi-a închis definitiv gura cuurmătorul argument: „Pentru acest proiect vomangaja 5.000 de femei de serviciu. Asta ca să văfaceţi o idee.”

Pentru ca interviul să pară serios, l-am întrebat şi de costuri. „Cred că o să costecam 400 de milioane de euro.” Domnul Iarca avorbit deja cu preşedintele Consiliului JudeţeanPrahova, Mircea Cosma, pe care spune că l-arfi convins să bage nişte bani în proiectul de laMăgureni. Primarul i-a scris şi doamnei Udrea,de la Ministerul Turismului. I-a povestit înamănunt despre mini portul comunal şi chiardespre delfinii psihologi, pe care-i va aduce însat. N-a primit deocamdată nici un răspuns, darîncă mai speră.

Proiectul a fost deja aprobat deConsiliul Local Măgureni.Am încercat să aflu şi ce cred oamenii dincomună. Un domn care vindea cartofi chiarlângă Primărie nu prea credea în planurileprimarului. „Port ne trebuie nouă, pe criza asta?Cel mult poate să facă un lac de agrement.” „Măi, tată, cum dracu’ să se facă port la noi însat? Trebuie bani serioşi. De unde să ia elmilioane şi milioane de euro, pe criza asta?”,îmi spune un pensionar agitat. Întreb o doamnăîntr-un trening roşu, care îmi răspunde tranşant.„Dacă face ceva pentru oameni, ca să aducăturişti, să facă. Dacă sunt şmecheriile lor şiafacerile lor, să stagneze imediat.”

Vor fi angajate 5.000 de femei deserviciu, pe criza asta. De ce să nu susţinemacest proiect?

Sursa:www.altPHel.ro

link: http://www.altphel.ro/?p=398

În ultimii anicomuna noastră este greuîncercată de tot felul deindivizi care ocupânddiferite funcţii şi-au luatlibertatea şi puterea de aface tot ce îi taie capul.Nici cel care conducecomuna momentan nuface excepţie. Împreună cudomnii consilieri ,se parecă a avut grijă să ne facăun părculeţ pentru copii,să amenajeze şcolile,grădiniţa, monumentul şiîmprejurimile de lângămonument, să aducăinvestitori prin zonă cumeste cel cu struţii care separe că iar dă semne deviaţă , dar cel maiimportant lucru pe care l-afăcut a fost să ne ia ochiicu aceste lucruri şi să fieocupat cu tot felul deprobleme , mai puţin celeimportante: furtul delemne şi cariera de laCocorasti. Dar, staţiliniştiţi, cu asemeneaoameni la conducere ce-imai rău de acum începe.. Acum că lucrurile seprecipită din ce în ce mairău la noi în comună,poate că ar fi momentulsau chiar al 13-lea ceas încare ar trebui să realizămcă lucrurile au scăpat desub control.Nu aşa trebuie să aratecomuna noastră.Fenomenul ia amploarechiar sub ochii noştri. Cutoate amenzile care se dauşi cu întreaga activitate apoliţiei locale pădurea tot

se fură… Din spuselecelor care ne trimitdiverse informaţii peadresa de email se pare căcei care fură cu adevărat şiîncurajează fenomenulsunt oameni cu atribuţii şiresponsabilităţi încomună, sunt tocmai ceicare ar fi trebuit să stopezefenomenul. Situaţia aajuns la un punct critic ,punct în care ar trebui sălăsăm indiferenţa şicomoditatea deoparte şi săstrângem rândurile pentrua le reaminti celor care auuitat că nu suntem ocomună de laşi. Haideţi sănu luăm lucrurile ca atareşi să facem din acestesubiecte o obişnuinţă. Emomentul să ne implicămşi să demonstrăm căsuntem responsabili şi căne pasă de ce se întâmplăîn jurul nostru. Nimeninu o să vină de la sineputere să ne rezolveproblemele, e datorianoastră să facem calucrurile să se schimbe înbine.Haideţi să lăsăm criticileşi bârfele scoase doar dedragul de a vorbi la o parteşi să încercăm să căutămsoluţii la problemele cucare ne confruntăm pentrucă toţi le vedem, dar preapuţini vorbesc despre ele.E necesar să nesolidarizăm pentru unscop comun: Binele Măgureniului.

Just iana Oprea

Staţi liniştiţi! Nimic nu e în regulă!

Să batem câmpii şi foarte multe recorduri, cu primarul din Măgureni!Articol apărut în publicaţia AltPHel în mai 2010 la Ploieşti

În urma retrocedării, în comunaMăgureni, jud. Prahova au rămasnerevendicate multe terenuri.

Situaţia respectivă este urmare adecesului proprietarilor de drept iarmoştenitorii (care mai existau şi erau încunoştinţă de cauză) nu au cunoscut locaţiasau au fost dezinteresaţi în a-şi apăraproprietatea (ulterior şi-au dat seama degreşeala făcută).

Aşa se explică printre altele faptul căîn zona "Ograda" prin decesul domnuluiAlexandru Avramescu, fost posesor al uneiînsemnate suprafeţe de teren, de al cărui numene leagă multe amintiri (fost proprietar alminei de cărbuni din "Roşioara", cel princontribuţia căruia s-a instalat curentul electricîn comună între anii 1930-1933 înaintea altorsate apropiate, cât şi altele) au fostîmproprietărite persoane ce nu aveautangenţă cu localitatea dar unele activau încadrul primăriei comunei. Ar fi de intereslocal dacă d-l. primar, ce are acces ladocumentele în cauză ar face investigaţii înacest sens şi ne-ar prezenta rezultatul.

O altă cauză posibilă ,vehiculatăprintre cetăţeni dar nesusţinută prin docu-mente, este acordarea titlurilor de proprietateprin renunţarea la anumite suprafeţe de teren.

Dacă se tot tergiversează clarificareapunerii în posesie a locuitorilor cu terenurilepe care le moştenesc de la străbuni, de ce sănu intuim un scop ascuns: trecerea înproprietatea primăriei şi folosirea ulterioară aacestor suprafeţe. Este un punct de vedere. D-l. primar, probabil va analiza şi ne va da unrăspuns competent şi sincer în ziarul lui. Nuaşa cum procedează acum, fiind indiferent lasemnalele noastre. De asemenea, s-a încheiat recesământulterenurilor agricole, fiecare cetăţean adeclarat suprafeţele pe care le deţine şi lefoloseşte. În schimb, spre surprinderea meaplătim impozit pentru suprafeţele specificateîn adeverinţele de punere în posesie eliberateîn anul 1991, care în unele cazuri sunt maimici. Dvs. cetăţenii cum gândiţi? Multe ar fide comentat pe această temă. Este unînceput.

Vasile Cojocaru

Terenuri la "dispoziţia" primăriei Măgureni!!!

Pavaza Carpatilor - Nr. 8 - 27 martie 2011 _Pavaza Carpatilor.qxd 06.04.2011 10:18 Page 3

Pagina 4

S A N A T A T E - M E D I U

P R O P U N E R E - M E S A J

Redacţia Pavăza Carpaţilor:

Fondator: Lilian Cătălin Vişoiu

Redactor Şef: Justiana Oprea,

Redactori: Paul Neguriţă, Amalia Ştefaniu, Vasile Cojocaru, Gabriel Trăistaru,

Marian Iordache

Colaboratori: Elena Pârtoacă, Oana Daragiu

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor publicate în Pavăza Carpaţilor aparţine în exclusivitate autorilor.

CONSTITUŢIA - ÎNŢELEPCIUNE ŞI PUTERE

Pavăza Carpaţilor este marcă înregistrată Copyright © 2011 Pavăza Carpaţilor

Fie că se referă la alimentaţie, textile(fibre din bumbac, lână, mătase, in, cânepă, iută,bambus), cosmetice (săpun, produse de îngrijireşi produse de machiaj), detergenţi (detartranţi,dezinfectanţi, detergenţi bio) sau combustibili(bioetanol), conceptul bio înseamnă în primulrând RESPECT, mai multă grijă,responsabilitate şi atenţie deosebită pentrumediu, sănatate, pentru noi, pentru viaţă.

În acest context, termenul bio se referă laorice produs provenit din agricultura ecologică;pentru obţinerea sa nu se folosesc produse chimicede sinteză (ierbicide, pesticide, fertilizanţi artificialisau hormoni de creştere), ci produse organice natu-rale, reciclate iar principiul de bază pentru cultivareeste rotaţia culturilor.

Producţie controlată În ceea ce priveşte producţia de fibre bio,

garanţia unui tratament ecologic se referă numai lacultivarea materiei prime, nu şi la etapele tehnolog-ice de transformare (albire, colorare), însă, în acestsens există reglementari şi certificări în vigoare, pre-cum Standardul Oeko-Tex 100 iar la nivel europeanexistă institute de verificare acrediatate pentrucontrolul exigenţelor impuse de un astfel de stan-dard, respectiv controlul nocivitaţii coloranţilor,interzicerea metalelor grele, formaldehidei sau aaltor substanţe toxice pentru toate componenteleprodusului, de la material, inserţii, până la accesorii.

Este interzisă deasemenea utilizareaorganismelor modificate genetic. În plus, standardulOeko-Tex 100 ia în considerare utilizatorul final alprodusului, fiind vizaţi în special copiii, persoanelecu pielea sensibilă, din aceasta categorie făcândparte produsele textile pentru copiii cu vârsta pânăîn 3 ani, jucării de pluş, lenjerie, etc.

Cultura de bumbac reprezintă una dintrecele mai poluante culturi ale planetei, deşi acoperădoar 2.5% din suprafeţele cultivate. Plantaţiileconvenţionale de bumbac sunt mari consumatoare

de pesticide şi sunt supuse unor numeroasetratamente chimice intensive şi unui sistem deirigaţii la scară largă, având un impact negativasupra mediului. S-a impus deci, revenirea lametodele tradiţionale de cultivare, care să favorizezeagrosistemul şi biodiversitatea. Pentru a menţineproductivitatea solurilor şi pentru controlul bolilor şiparaziţilor, agricultorii care practică acest tip deagricultură durabilă, se bazează, de exemplu, pealternarea culturilor şi intercalarea lor, combinândmai multe specii de plante pe aceeaşi parcelă, ceeace permite limitarea proliferarii dăunătorilor;utilizarea îngrăşămintelor naturale cum ar fi gunoiulde grajd, compostarea, controlul biologic folosindmicroorganisme precum Bacillus thuringiensis,Bacillus subtillis (insecticide microbiene), şiplivirea mecanică.

Permacultura este o metodă care permiteplanificarea culturilor, în scopul exploatării lamaxim a condiţiilor climatice locale şi geografice şipentru a maximiza interacţiunile dintre culturi.

Agricultura biodinamică ia înconsiderare ciclurile lunare şi mişcările planetei.

LegislaţieÎn cadrul Uniunii Europene, primul reg-

ulament privind agricultura ecologică a intrat învigoare în 1992 (Regulamentul (CEE) nr. 2092/91),urmat în august 1999 de normele privind producţia,etichetarea şi controlul în efectivele de animale(Regulamentul (CE) nr. 1804/1999).

Este general admis că produseleagricole ecologice sunt mai sănătoase şibeneficiază de susţinere puternică la nivel euro-pean.

Amalia Ştefaniu

Biblioteca Naţională a RomânieiISSN 2068 - 9748

contact: pavaza_carpatilor@yahoo.com

Bunele practici agricole

Pavăza Carpaţilor lanzează trei rubrici noi în speranţa găsirii unor modalitaţi de colaborare şi sprijinire acetăţenilor.

1. “Nimeni nu este mai presus de lege” - rubrică ce va conţine sesizări ale cetăţenilor cu privire la oriceilegalitate de care au luat cunoştinţă, orice nedreptate care li s-ar fi făcut, orice încălcare a unui drept legitim decătre autorităţi. În funcţie de dovezile prezentate, veridicitatea faptelor şi aprecierea redactorilor noştri, vom scriedespre problema sesizată. Prin aceasta nu ne substituim organelor abilitate ale statului îndrituite cu soluţionareaacestor sesizări, menirea noastră fiind să atragem atenţia asupra anumitor acte şi fapte. Sesizările pot fi trimise la adresa de contact : pavaza_investigatii@yahoo.comLa solicitarea expresă a autorului, sesizările vor avea caracter confidenţial.

2. “Părerea ta contează” - rubrică ce va conţine articole provenite de la cititori. Articolele se pot referi laprobleme actuale cu care se confruntă comunitatea locală sau ţara noastră. Cele mai bune articole vor fi publicateîn Pavăza Carpaţilor sub numele autorului. La aprecierea noastră, autorul articolului/articolelor trimise poate fiinvitat să se alăture colectivului redacţional.Articolele pot fi trimise la adresa de contact : pavaza_articol@yahoo.com

3. “Proiect pentru România” - rubrică ce va conţine articole cu propuneri de proiecte provenite de la cititori.Articolele dumneavoastră trebuie să conţină propuneri de proiecte pe care le consideraţi utile şi oportune pentrulocalitatea dumneavoastră sau pentru România. Cele mai bune articole vor fi publicate în Pavăza Carpaţilor subnumele autorului. La aprecierea noastră autorul articolului/articolelor trimise poate fi invitat să se alăturecolectivului redacţional.Propunerile de proiecte pot fi trimise la adresa de contact : pavaza_project@yahoo.comTermeni si condiţii : Înainte de a trimite un articol sau o propunere de proiect, autorul/autorii a citit şi a acceptatcondiţiile de mai jos :Persoana care trimite articolul sau propunerea de proiect către redacţia Pavăza Carpaţilor îsi asumă întreagaresponsabilitate juridică pentru conţinutul acestora, inclusiv cea privind încălcarea unor eventuale drepturi deautor ale terţilor. Asupra articolelor sau propunerilor de proiect trimise, publicate sau nepublicate, autorul nu vainvoca niciun drept de ordin material prezent sau viitor.Publicarea articolului respectiv a propunerii de proiect rămâne la latitudinea redacţiei Pavăza Carpaţilor. PavăzaCarpaţilor nu va da nicio explicaţie asupra motivelor publicării sau nepublicării unui articol primit. PavăzaCarpaţilor respectă drepturile de proprietate intelectuală ale autorilor articolelor sau propunerilor de proiecte .Articolele trimise trebuie să aibă un conţinut şi un limbaj decent.

Important ! - în atenţia cititorilor

Conceptul bio

România are una dincele mai întinse suprafeţe cupotenţial agricol din Europa.Economic vorbind agricultura, de-a lungul timpului, ne-a scos dinmulte dificultăţi, cu alte cuvintepământul ne poate salva…

Dispunerea naturală neajută. Tot ce avem de făcut este săfolosim această resursă în avanta-jul nostru.Conform programului‘Dezvoltării iniţiativelorantreprenoriale, în mediulrural’există o serie de bune practi-ci agricole care pot contribuii laconservarea solului şi care trebuierespectate dacă dorim săpracticăm o agricultură durabilă. 1. Nu da foc miriştilor!În mod tradiţional agricultoriiconsiderau că prin această practicăar favoriza realizarea lucrăriloragricole necesare pentrupregătirea următoarei campaniipentru însămânţare economisindastfel energie şi apă. În realitate,incendierea miriştilor diminueazăfertilitatea solului, pe termenmediu şi lung, deoarece se pierdeo parte importantă din materiaorganică. În plus arderea miriştilordistruge insectele şi nevertebratelecare sunt utile pentru sol,diminuând astfel o sursă de hranăpentru fauna salbatică, sărăcindcalitatea peisajului şi mai alesfavorizând eroziunea.2 Utilizează cu grijă apa pentruirigaţii. Apa care ajunge în solpoate să antreneze stratul cel maisuperficial al solului şi să preiaastfel covorul fertil. Din acestmotiv este foarte important săreglăm apa pentru irigaţii înfuncţie de caracteristicileterenului, de panta acestuia, şi decantitatea de apă ce urmează să fiefolosită.3 Practică încărcări adecvate cuanimale . Este important să

cunoaştem care este încărcareamaximă cu animale pe care opoate suporta un teren.Suprapăşunatul distruge covorulvegetal al terenului, lăsându-l fărăprotecţie faţă de efectele vântuluişi ale ploilor, distrugând stratulsuperficial al solului, care în multecazuri, este cel mai fertil. 4. Utilizează păşunile,pământurile şi islazurileabandonate. Pe pământurileabandonate se poate produce oinvazie de vegetaţie ierboasă şi cuarbuşti, care creşte riscul deincendiu urmat de eroziune. Cândîntr-o zonă apare în modsemnificativ această problemă aterenurilor abandonate, devine utilsă se profite de aceste resurse prinintermediul păşunatului excesiv.În acest fel se vor rentabilizaterenurile cu ajutorul unei abordăridurabile şi, în acest timp, se vorevita riscurile de incendiu.5 Practică rotaţia culturilor.

Această practicăîmbunătăţeşte pământul fără a finecesar a se recurge în modexclusiv la îngrăşăminte artificialepentru a-l recupera. Jumătate dinpopulaţia globului lucrează înagricultură. În România, oamenii,işi muncesc pământul, din ce în cemai puţin. S u p r a f a ț aagricolă a României a scăzut uşorde la un an la altul. Terenurilenelucrate, pun în pericol șiculturile din împrejurimi. Ţinândcont că o bună parte din populaţiade la sate este formată din bătrâni,aceştia nu mai pot faceagricultură, nu au bani pentru a-șiachiziționa utilaje și nici încrederede a-și da terenurile în arendă, deteama să nu fie păcăliţi, lasăsuprafeţe din ce în ce mai marinelucrate. Şi astfel începe ‚blestemul pământului’…

Oana Daragiu

SONDAJ DE OPINIE

În perioada 27 februarie - 8 martie 2011, în comuna Măgureni, Jud. Prahova a fostrealizat un sondaj de opinie la care, printre altele, cetăţenilor li s-a solicitat să îşi exprimeintenţia de vot. Astfel, la întrebarea “Dacă mâine ar fi alegeri pentru desemnarea primarului, pe cine aţialege ? ”, respondenţii şi-au exprimat intenţia de vot astfel :1. Iordache Gheorghe - 19,8 % (viceprimar) 2. Iarca Aida - 16,9 % (funcţionar primărie) 3. Iarca Gheorghe - 16,6 % (primar)4. Iarca Mircia - 14,2 % (consilier local)5. Apostolescu Mihai - 11 % (membru grup iniţiativă)6. Baciu Florin - 10,9 % (consilier local)7. Dobre Marian - 10,6 % (consilier local)

CE-I BUN, CE-I RĂUÎn România noastră persistă un păcat:Când un copil se naşte se crede învăţatCând om matur devine e mai deştept catoţiŞi nasul şi-l înalţă de doisprezece coţi,Uitând că fiecare este deştept cît poateŞi că în mintea lui nu pot încape toate.Citiţi, deci, şi pe alţii că poate au de zisŞi alte lucruri rare, ce încă nu s-auscris.Ei nu vor şti nicicând ce este rău,ce-ibine,Să guverneze ţara aşa cum se cuvineNu pot s-o facă singuri, fără cei mulţi,ca noiŞi fără să citească în teancul de nevoi.Le dau acum prilejul pe ei să secunoascăCăci poate s-or gândi şi alţii să citească.Cu toate că mai buni, mai harnici ei seştiuCred că mai mult se poate şi mă apuc săscriu.

CONSTITUŢIA ÎNŢELEPCIUNE ŞI PUTERECând degete de ploaie ne scutură

acoperişul caselor, ne întrebăm de undevine apa, cine ne-o trimite, cât timp vaploua, ce va fi după aceea şi căpătămrăspunsuri singuri sau ajutaţi.

Când înfloreşte o floare ne întrebămde unde are atâta putere şi atâtafrumuseţe. Aflăm dintr-o carte sau depe internet imediat.Când ne întrebăm însă ce drepturi şi ce

obligaţii avem în societate, luămConstitutţa ,de unde trebuie să le aflămpe toate.

Conţinutul şi forma Constituţiei, calege, reprezintă voinţa guvernanţilor, apoporului, fiind fundamentată pedemocratism. Constituţia nu este o legeoarecare, ea trebuie să fie foarteaproape de perfecţiune.Ceva imi spune însă că nu este chiar în

regulă cu Constituţia noastră. Am avutprima constituţie de după revoluţie la 8decembrie 1991. La art.149 seprevedea că "Prezenta Constituţie intră

în vigoare la data aprobării ei prinreferendum. La aceeaşi datăConstitutţa din 21 august 1965 este şirămâne în întregime abrogată." PrinLegea nr. 429/2003, aprobată prinreferendumul naţional din18/19 decem-brie 2003, s-au adus unele modificărişi completări Constituţiei din 1991, aufost actualizate denumirile articolelor şiau fost renumerotate articolele.

Noua broşură cu textul Constituţei aretitlul " CONSTITUŢIA ROMÂNIEI2003 " şi menţiunea :" ConstituţiaRomâniei 2003 este forma republicatăa Constituţiei României din 1991 ,cuactualizarea denumirilor şirenumerotarea articolelor, revizuităprin Legea nr.429/2003, aprobată prinreferendumul naţional din 18-19octombrie 2003, confirmat prinHotărârea Curţii Constituţionale nr.3din 22 oct.2003."

Deasemeni la Art.153- Intrarea învigoare se prevede că :"Prezentaconstituţie intră în vigoare la dataaprobării ei prin referendum. Laaceeaşi dată Constitutţa din 21aug.1965 este şi rămîne în întregimeabrogată," NU SE SPUNE CĂ S-ARABROGA ŞI CONSTITUŢIA DIN1991 , DAR SE VORBEŞTE ŞI DECONSTITUŢIA ROMÂNIEI DIN2003. Deci avem două constituţii,unadin 1991 şi una din 2003 ?

Sunt oameni plătitţi care sunt obligaţisă răspundă la această întrebare.

Era ,oare ,greu să scrie la art.153 omenţiune că numai" modificările şicompletările aduse Constituţiei din1991 prin legea 429/2003 intră învigoare la data aprobării lor prinreferendum naţional,urmând ca restularticolelor nemodificate să ramână învigoare, făcându-se în acelaţi timp onouă numerotare a articolelor ,acolounde este cazul ? "

Deasemeni la art.156 se arată şi că:"Constituţia modificată şi completată,după aprobarea prin referendum, serepublică de către Consiliul Legislativ,

cu reactualizarea denumirilor, dându-setextelor o nouă numerotare." Oaredespre ce denumiri e vorba, despretoate ? O nouă numerotare se dă tuturortextelor, chiar şi unuia nemodificat ?Nu se poate modifica textul unui articolfără modificarea numărului ? Sau este vorba numai de texteadăugate? Cam multe întrebări fărărăspuns.

Ultimele modificări aduse constituţieimi se par insuficiente . În constituţiaactuală se prevede că pot iniţiarevizuirea constituţiei PreşedinteleRomâniei la propunerea guvernului, celpuţin un sfert din numărul deputaţilorsau senatorilor dar şi cel puţin 500.000de cetăţeni cu drept de vot.

Prin urmare eu singur nu pot iniţiamodificarea Constituţei, deşi am o seriede propuneri de modificare, pe care leconsider absolut justificate şi vi lesupun şi dvs. spre analiză.

CONSTITUŢIACând Domnul l-a creat pe omI-a dat pereche dar şi-o legeSă nu se - apropie de pom,Secretul lui să nu - l deslege,Însă , ispita mult mai mare,L-a dus pe acesta în păcatŞi călcând legea în picioareEl fructul interzis i l-a mîncat.Şi singur n-a mai fost pe lume,Cu el o altă lume s-a născutŞi făr-a mai avea o lege - anume,Fărădelegile pe dată au crescut.Şi speriat că nu se mai terminăCu petele din comportarea lor,Au dat o lege ca s-aducă vinaAcelor care uită de paceaflorilor.Ea este sfântă, scrisă sau orală,Blîndă sau aspră , pentru fiecareŞi tuturor le este ea egalăAtâta în iubire cât şi în neiertare.Aşa cum e, ea trebuie respectată,La asta voi aveţi soluţiaDe nu revine Domnul înc-o datăSă ne arate ce e Constituţia !

Dipl. Ec. Paul Neguriţă

Pavaza Carpatilor - Nr. 8 - 27 martie 2011 _Pavaza Carpatilor.qxd 06.04.2011 10:18 Page 4