PavăzaCarpaţilor

urează “La mulţiAni” ! tuturor

românilor

Necesitateaconsolidăriibrandurilorromâneşti

IN MEMORIAM3 0 D E A N I D E L A T R E C E R E A Î N N E F I I N Ţ Ă

A I N V E N TAT O R U L U I F O R A J U L U I L A M A R E A D Â N C I M E D R . I N G. I O N Ş T. B A S G A N ( 1 9 0 2 – 1 9 8 0 )

Predestinat să ofere ştiinţei şi tehniciiromâneşti o serie de realizări de răsunet îndomeniul perfecţionării forajului, Ion Şt.Basgan a fost, este şi va rămâne unul dintrecei mai străluciţi inventatori români. Inspiratde ideile noi ale sonicităţii, Ion Şt. Basgan afost autorul a peste 50 de lucrări tehnico-ştiinţifice apărute în publicaţii de specialitatedin diferite ţări.

Discipol şi colaborator al părinteluisonicităţii, Gogu Constantinescu, inginerulpetrolist Ion Şt. Basgan s-a remarcat în planulcreaţiei tehnico-ştiinţifice prin numeroaserealizări de excepţie, în domeniul industrieipetroliere, care, ulterior, au devenit priorităţi peplan mondial.

Printre realizările sale deosebite,privind perfecţionarea tehnicii forajului, putemaminti: ● Metoda pentru îmbunătăţirearandamentului şi perfecţionarea forajului rotativ,

prin rotaţie percutantă şi prin amorti-zare a presiunilor hidromecanice(Brevet român nr. 22.789/1934) şi ●Un nou sistem de foraj, care ia înconsiderare presiunea hidrostatică şitransmiterea energiei sonice la distanţăprin utilizarea prăjinilor greleproporţionale şi forajul sonic (BrevetS.U.A. nr. 2.103.137/1937).

Invenţiile sale, mai sus menţionate,au fost apreciate atât de părintelesonicităţii, George (Gogu)Constantinescu, cât şi de alţi specialiştidin ţară şi din străinătate.Ion Şt. Basgan a văzut lumina zilei la

începutul acestui secol (24 iunie 1902),pe meleaguri vrâncene (Focşani). Ion Şt. Basganprovenea dintr-o familie a cărei existenţă peaceste ţinuturi pitoreşti era de peste trei sute deani, iar despre mama sa se cunoaşte că ar fidescendenta unei familii vechi de păstoriardeleni. De-a lungul existenţei acestei onorabilefamilii, se poate aprecia că genialitatea a fost ostare de spirit, un simbol al existenţei şiperenităţii neamului românesc. Dotat cuautentice capacităţi intelectuale, dublate de oputernică forţă şi dorinţă de studiu, Ion Şt.Basgan a absolvit şcoala primară nr. 2 dinFocşani şi a parcurs anii liceului „ Internat” dinIaşi, ca bursier şi premiant. Înclinaţia sa sprestudiu i-a permis să obţină reale performanţe laînvăţătură. A absolvit liceul la 5 iulie 1920,obţinând o bursă „Steaua Română” pentru aurma cursurile Şcolii Superioare de Mine şiMetalurgie (Montanistische Hochschule 5,Leoben – Austria) în perioada 1920 – 1925 şi,ulterior, în 1933, obţine titlul de doctor în ştiinţetehnice. Ion Şt. Basgan devine celebru datoritămetodei de foraj cu sapele Rotary, cea mairăspândită în toate ţările unde se exploatapetrolul.

Având la bază principiul sonicităţii,noul sistem de foraj va revoluţiona industriapetrolieră americană. În felul acesta, economiaamericană îşi va rotunji substanţial profitul, prineconomii anuale de 1,8 miliarde dolari. Dinpăcate, Ion Şt. Basgan, (decedat în 15decembrie 1980) şi urmaşii săi nu au fost bene-ficiari ai dreptului de autor. Mai mult AcademiaRomână (care i-a acordat, în anul 1935, premiuldr. Cornel Nicoară), Institutul de Petrol şi Gazeşi Universitatea Politehnică din Bucureşti auomis, cu diverse prilejuri, să-l comemoreze pemarele om de ştiinţă Ion Şt. Basgan, care a trăitşi a muncit pentru ştiinţa românească şi nu

numai. Dovedind din plin că geniul este ocaracteristică dominantă a neamului românesc şinu un banal joc al întâmplării.Multe dinrealizările inventatorului Ion Şt. Basgan au con-stituit tema unor ample dezbateri în numeroasepublicaţii periodice şi tratate, fiind totodată sursede inspiraţie pentru alţi specialişti înperfecţionarea tehnicii forajului. În prefaţa uneiadintre lucrările inventatorului Ion Şt. Basganpublicate în fosta U.R.S.S. şi S.U.A., remarcândîn acelaşi timp următoarele: „obligând sapa săvibreze în cursul forajului rotativ şi dând prinaceasta o sarcină dinamică alternativă asupratălpii, se poate obţine o mărire însemnată aavansării sapei. Acest lucru a fost dovedit deexperienţele A.Z.N.I.I., care au arătat că sapa,care de fapt a terminat avansarea sa, începe dinnou să lucreze sub acţiunea vibraţiei longitudi-nale”. Cele afirmate mai sus au avut şansa să fieverificate în practică, în România, în anul 1938,la sonda nr. 471 de pe perimetrul 89 Ghirdoveni.În urma verificărilor privind aplicareaprocedeului Basgan, s-au obţinut rezultate pozi-tive, care au confirmat viteza forajului, reducereacostului acestuia, precum şi îmbunătăţirea

calităţii lui, prin obţinerea unei găuri perfectverticale.

În esenţă, procedeul Basgan sebazează pe două principii: forajul sonic şi tehnicautilizării prăjinilor grele proporţionale. În felulacesta, forajul rotativ simultan percutant – forajulsonic permite sapei să efectueze asupra tălpiilovituri de percuţie, în timp ce sapa continuă săse rotească. Loviturile de percuţie sunt rezultatulefectului sonic, fapt care conduce la un anumitnivel de vibraţii al sapei. Metoda de foraj sonic,

aplicată şi în alte ţări, se bazează pe vibraţiile pro-duse de pompele de noroi în garnitura de foraj şitransmiterea energiei la distanţă prin garnituri deforaj, fără aparat de vibraţie de fund.

Pentru a evita săparea găurilor deviateşi a ruperii prăjinilor, Ion Şt. Basgan evidenţiazăînsemnătatea utilizării prăjinilor greleproporţionale în garniturile de foraj, a cărorgreutate este egală cu greutatea lăsată de sapă.Prin procedeul amintit se obţine o săpareverticală, al cărui randament economicreprezintă 30 – 50% în raport cu metodeleaplicate anterior.

În lucrările ştiinţifice ale savanţiloramericani Murray Hawkins şi Norman Lamontde la Universitatea din Luisiana (CaliforniaS.U.A.), precum şi în cursurile universitareamericane, franceze, germane şi ruseşti (prof.Moore, prof. Wolf, prof. Evescenko, prof. S. I.Siscenko ş.a.) s-au evidenţiat originearomânească a ideii profesorului dr. ing. Ion Şt.Basgan, precum şi contribuţia ei la dezvoltareaştiinţei româneşti.

După ample cercetări, studii şi calcule,Ion Şt. Basgan a demonstrat că în cazulmetodei sale, punctul de aplicaţie al forţei luiArhimede se află în capătul de jos al garniturii şinu în centrul de greutate al garniturii de forajintroduse în noroiul de săpare.

În felul acesta, Ion Şt. Basgan, cuinvenţiile sale (brevetate în România şi S.U.A.),de mare importanţă prin efectele economice aleaplicării lor în practică: forajul cu prăjini greleproporţionale şi forajul sonic, se înscrie înpanoplia marilor inventatori români. Astfel,ştiinţa şi tehnica românească contribuie, datorităinginerului Ion Şt. Basgan, cu una dintre celemai valoroase invenţii la patrimoniul tehnico-ştiinţific universal.

Prin tot ceea ce a creat, Ion Şt.Basgan, a fost şi va rămâne un inventator degeniu al poporului român, un „nemuritor” alecărui creaţii aparţin deja întregii umanităţi. Înplus, dimensiunea sa profesională poate ficompletată cu aceea a unui fin observator alvieţii politice, cu toate că nu a preferatniciodată să intre în profunzimea acestui joc,chiar dacă solicitările mai marilor zilei nu aulipsit. Existenţa sa a fost predestinată în moddeosebit pentru creativitatea tehnico-ştiinţificăşi mai puţin pentru incertitudinea politicii, cutoate că a avut contribuţii remarcabile,demonstrând iubirea faţă de ţară şi deinteresele naţionale.

27 decembrie 2010 - Se distribuie gratuit!Fondator: Lilian Cătălin Vişoiu Anul I, Numărul 5

Publicaţie lunară independentă de informare şi atitudine civică. Publicaţie lunară independentă de informare şi atitudine civică.

Sprijină Grupul de Iniţiativă.Sprijină Grupul de Iniţiativă.

P a v a z a

C a r P a t i l o r®

E D I T O R I A L :

Conf.univ.dr. Gabriel I. NĂSTASEMembru corespondent al Academiei Oamenilor de

Stiinta din Romania (AOSR)Membru titular al Comitetului Roman pentru Istoria si

Filozofia Stiintei si Tehnicii (CRIFST)

Speranţa comunei

Măgureni stă în

tineri !

Pavaza Carpatilor - Nr. 5 - 27 decembrie 2010 - T_Pavaza Carpatilor.qxd 22.12.2010 09:05 Page 1

Pagina 2 S T A R E A N A T I U N I I

Necesitatea consolidării brandurilor româneşti - o soluţie pentruredresarea economică a ţării

Aşa cum menţionam în editorialuldin numarul trecut intitulat „V a l o r i f i c a r e a . p r o p r i e t ă ţ i iintelectuale – un posibil vector alieşirii României din criză “ esenţadezvoltării unei ţări constă, printrealtele, în capacitatea sa de a-şiproteja şi valorifica eficientproprietatea intelectuală. Protecţia şivalorificarea proprietăţii intelectualepriveşte cu precădere companiile darnu numai. Citind recent un articol pe internet amconstatat ca însuşi GuvernatorulBancii Naţionale a României,domnul Mugur Isărescu pune accentpe acest lucru, domnia sa declarând căredresarea economiei trebuie să aibăla bază şi consolidarea unor branduri

româneşti.Brandul, numele unei com-panii, denumirea unui produs sau aunui serviciu sunt cele care vând pro-dusul sau serviciul. Consumatorulasociază anumite caracteristici saucalităţi ale produsului sau serviciuluicu brandul respectiv. Spre exemplu,oricine aude de nume precum Sony,Samsung, Google, Mercedes, Borsec,BCR, Orange şi multe alte asemeneanume, recunoaşte imediat gama deproduse-servicii oferite, calitateaacestora. Impactul dat de brand înmintea consumatorului este cel carevinde cel mai bine produsele-servici-ile asociate brandului.Pentru construirea şi apărarea unuibrand, esenţial este să existe o marcăînregistrată. Marca înregistrată

conferă protecţie brandului.Firmele de succes din întreaga lumeşi-au construit şi consolidat brand-urile prin înregistrarea mărcilor,reuşind astfel să-şi păstreze poziţia pepiaţă prin imaginea indusă de marcă şiprotecţia conferită de aceasta.Marca reprezintă un elementdefinitoriu pentru construcţia unuibrand, ca sistem complex de legăturice contribuie la comunicarea valorilorpe care o companie le crează. In prezent sunt notorii tranzacţiilecare au ca obiect mărci de fabrică saumărci de produs. In definitiv, ce sevinde, ce se cumpără ? Este vorba depiaţă, este vorba de renume, inclinaţiaconsumatorului (fanului) pentru oanumită marcă de produse. Toateaceste elemente cat şi multe altele,asigură succesul unei întreprinderi pepiaţă.Mărcile reprezintă active necorporale,evaluabile, ajungându-se, în cazulcelor de succes, să aibă o valoare maimare decât activele materiale aleorganizaţiei (a se vedea Google,Yahoo, Coca-Cola, etc.)Trebuie ştiut că marca reprezintă unsemn susceptibil de reprezentaregrafică servind la deosebirea pro-duselor sau a serviciilor unei persoanefizice sau juridice de cele aparţinândaltor persoane, iar atunci când pe

piaţă există mai multe produse/ser-vicii identice sau similare, pe bazasemnului asociat, cumpărătorul poatealege produsul/serviciul carecorespunde cel mai bine cerinţelorsale (privind calitatea, designul,afinitatea faţă de un anumit brand,istoria brand-ului, etc.) De asemenea,marca ocupă un loc important înstrategia de comunicare şi demarketing a organizaţiilor, conferindidentitate produsului/serviciului sauorganizaţiei şi ducând la obţinereaunor rezultate economice superioare.Înregistrarea mărcii conferă titularu-lui sau un drept de folosire exclusivăasupra mărcii pe teritoriul statuluiunde a fost solicitată protecţia pentruprodusele şi/sau serviciile pentru cares-a efectuat înregistrarea, precum şidreptul de a interzice terţilor folosireamărcii sau imitarea sa frauduloasă. Numele şi reputaţia sunt extrem deimportante pentru orice companie.

Aşa cum preciza şi domnul MugurIsărescu, baza redresării o reprezintăconsolidarea unor nume româneşti, aunor branduri care reprezintăsimboluri de competitivitate şi deperformanţă.

Lilian Cătălin Vişoiu

A C T U A L I T A T E A

Speranţa comunei Măgureni stă în tineri !De această dată am săcompletez spaţiul destinatarticolului lunar cu urărişi gânduri bune, dar o săvă fac şi o mărturisire.Mulţi dintredumneavoastră vor fiîncântaţi de cele ce am săspun şi mulţi vor fiintrigaţi, pentru că, aşaeste în viaţă, cum spuneaWinston Churchill,“Niciodată nu îi vomputea mulţumi pe toţi”.

Ştiu că în ultimii doi anicomuna a trecut printr-operioadă extrem de greadatorată în principalproblemelor economice aleţării care au generat ocrestere a somajului înzonă. Am încercat în PavazaCarpaţilor să oferim câtevaalternative, anunţurile culocuri de muncă, în aceastăperioadă suntem întratative cu angajatorilocali să începem câtevacampanii ample derecrutare. O să văinformăm în curând, înpaginile publicaţiei, desprecum merg discuţiile.Situaţia actuală este foartegrea. Un îndemn este să nune pierdem speranţa şi sămuncim din ce în ce maimult.Mărturisirea pe care

vroiam să o fac esteurmătoarea, alături de oechipa de tineri dinMăgureni, am hotărât săcandidăm la următoarelealegeri pentru funcţia deconsilier local. Nuconfundaţi acest mesaj cuunul electoral. Multelucruri se vor schimba pânăla alegerile care vor veni.Consideraţi-l o stire, oinformare directă adresatăfiecărei persoane dinMăgureni care nu a încetatsă creadă în forţageneraţiilor viitoare, înputerea de muncă atinerilor şi în ideile lor con-structive. Va transmit acestmesaj azi, în prag de anulnou pentru că vreau sătransmit, celor care auîncredere, o mică speranţăpentru un viitor mai bun.

Alături de ceilalţitineri ingineri,juristi, economişti,vreau să dăm o nouăfaţă şi un nou sufluactivităţii dinConsiliulul LocalMăgureni. Vrem săschimbăm dintemelii sistemulînvechit şi să îlînlocuim cu unulnou, total diferit.Aceasta reprezintăo datorie căreia îiputem răspunde

onorabil.

Personal nu contest activi-tatea consiliului actual saual organelor de conducere.Au avut multe succese şieşecuri de-a lungultimpului şi merită apreciericât şi critici, în egalămăsură. Totuşi, este momentul să sepreadea ştafeta unei noigarnituri de reprezentanţiai comunei. Conteazăfoarte mult ca această nouăgeneraţie să aibă o educatiedobândită în ani de facul-tate sau studii postuniversitare dar mai alescontează să aibă viziune. Oparte a tinerilor care auplecat să studieze în alteoraşe mari din Romania saudin alte ţări, acum seîntorc. Este de datoria

Măgureniului să îiprimească cu braţeledeschise.Eu cred ca aceştitineri oferă posibilitatealocalnicilor din Măgurenisă spere din nou la cevamai bun, sa creadă în maibine. Ei au ceea ce estenecesar pentru a ajutacomuna să depaseascăgreutăţile în care se gaseştemomentan. Echipa de tinericare va candida la ConsiliulLocal, la viitoarele alegeri,fără nicio legătură cu nici-unul dintre vechii consilierisau cu vreun partid alacestora, o veţi cunoaşte peparcursul viiitoarelor ediţiidin Pavăza Carpaţilor.

Mă bucur că am ocazia caîn apropierea sărbătorilorde iarna să mă adresezdumneavoastră prinintermediul publicaţiei pecare o citeste cu drag,întreagul Măgureni.Asadar, Sarbatori Fericite,magurenarule! Tie şi celordragi! Puterea de muncăsă te ajute să treci pestegreutăţile crizelor de toatefelurile iar bunătatea şiomenia să te ajute să îţipastrezi prietenii şi per-soanele dragi aproape desufletul tău.

Gabriel Trăistaru

Câte kile de halva sau câţi litrii de uleiNu trebuie să întrebi, ci să cumperi, dacă vrei,Însă cât să dai pe ele numai vânzătorul ştieŞi nu-ţi lasă nici un leu, preţul e bătut în cuie.

Tot aşa şi statul ştie să îţi vândă TVAÎţi fixează un procent şi mai zi de post ceva,Dar când vrei, din buzunar, să scoţi banii dehalvaAi să vezi că nu-ţi ajung decât pentru TVA.

Dar, stupoare, nu se vinde cu halva cu totŞi să cumpăr ce voiam, îmi dau seama că nupot.De aceea pun pariu şi dacă statul ghiceşte Să facă ce a ghicit, nu doar cum se nimereşte.

Dacă el zice că taxa e atât cât şi-a doritÎi mai dă vecinul meu darnic acelaşi venitEu îi dau vreo douăzeci, că atât mă lasă punga Hoţii îi fură jumăte, nu cu dreapta ci cu ciungaDă vecinului-napoi banii că nu-s pe degeabaŞi să facă socoteala tot aşa cum face baba.

Dacă aţi ghicit răspunsul să stiţi că este destulCăci atunci când eşti sărac bine-i să nu fii fudulDeşi bobul este mic poate umple lanul mareDacă semeni cu speranţă, cu iubire şi răbdare.

Dipl. Ec. Paul Neguriţă

Pavaza Carpatilor - Nr. 5 - 27 decembrie 2010 - T_Pavaza Carpatilor.qxd 22.12.2010 09:05 Page 2

Pagina 3P U N C T U L P E I

P U N C T U L P E I

Cu ceva vreme în urmă, în comunaMăgureni au fost montateindicatoare de circulaţie pentru lim-itarea vitezei autovehicolelor. Unlucru normal, civilizat dar inutil şicostisitor , apreciez eu, atât timp câtacestea sunt amplasate anapoda , nusunt respectate şi nici nu pot fi.

Concret, la intrarea în CocorăştiiCaplii dinspre Bobolia este platatindicatorul "Viteză maximă 40km/h" iar dinspre Lunca Prahovei înaceeaşi localitate 30 km/h. Ce săînţelegem? Administraţia locală nepoate da un răspuns la aceastăîntrebare?Circulăm în calitate de şoferi atât în

timpul zilei cât şi nopţii. Suntnedumerit de încăpăţânarea unorpietoni care nu vor să respecte câte-va reguli elementare de circulaţiecare sunt în folosul lor şi anume: nuse asigură la traversarea străzilor şinici nu le parcurg perpendicularcontinuând traseul deşi maşinile sunt

la limita siguranţei faţă de ei , riscândproducerea unor accidente grave ; nucirculă pe partea stângă a sensului demers; atât bicicliştii cât şi căruţaşiiignoră complet echiparea cumijloacele de semnalizarecorespunzătoare şi efectueazămanevre bruşte necontrolate creândun real pericol pentru conducătoriiauto. Dacă luăm în discuţieautocamioanele cât şi uneleautoturisme care se deplasează princomună mai ceva ca la raliu,creionăm un tablou nedorit al vieţiide la ţară. Interesant ar fi dacăechipaje ale poliţiei rutiere dotate cuaparatură radar ar face sondajeperiodice pe raza localităţii. Suntconvins că ar avea mari surprize . Arfi mult de comentat pe această temă .Probabil cei cu atribuţii în domeniuse vor ocupa cu responsabilitate ,vizavi de cele prezentate.

Vasile Cojocaru

Ca la noi la nimeni !

Marea Doamnă aînceputului de secol XX, ReginaMaria, a dovedit o dăruire denetăgăduit față de țara pe care aadoptat-o, România .Datorită instrucției și educațieiprimite în anii copilariei ,aveavaste cunoștiințe de Botanică,admira și inventaria covorulvegetal incă de la aparția lui înanotimpul primăvara.

Că era o mare iubitoare afrumosului( valoare care exprimăperfecțiunea și armoniaîntruchipate în obiectele dinnatură) o doamnă cu osensibilitate aparte, stă dovadă

faptul că ori de cate ori ajungea pefront, și se intâmpla destul de des,oferea soldaților și un buchet deflori de câmp culese din jurultranșeelor.

În acea perioadă, opodoabă a Munților Bucegi și nunumai „Floarea de colți” (FloreaReginei Steluța) era nemilosvalorifictă în gara Sinaia,călătorilor în trecere. Pentru căfenomenul se repta și in MunțiiCeahlau, (ciobanii făceauconcurență culegătorilor pe ValeaPrahovei),Comisia MonumentelorNaturii, Consiliul de Miniștrii ainterzis in 1931 distrugerea sub

orice formă a plantei “Floarea decolți” pe toată întinderea țarii.

Se poate considera căprimele acțiuni referitoare laocrotirea naturii pot fi asociate cuexistența braniștilor, dovezi înacest sens sunt încă din sec. XIV.

Braniștile erau suprafețede teren împădurite, rezervate ,încare nimeni nu avea voie să taielemne, să cosească fânul, să pascăvitele, să vâneze, să prindă pește,fară înțelegerea prealabila custăpânul.

La sfârșitul sec. al XIX-lea, botanistul D. Grecescu șipictorul N. Grigorescu sesizeazănecesitatea păstrării unor peisajede mare valoare științifică.

Abia între 1930-1943 aufost declarate rezervații naturale36 de teritorii din țară, având osuprafața de 15.000 de ha.

O astfel de rezervațiebotanică este și PoianaNarciselor,poiană în care numaivegetează narcisele din cauzasuprapășunatului, o formă dedeteriorare a ecosistemelor.

Prin călcarea solului decătre animalele domestice ținutepe suprafețe limitate se distruge

covorul vegetal. Se ajunge ladispariția progresivă a vegetațieide pe acele suprafețe expuse.Dispariția unor specii dinecosistem este determinată și defactori poluanți.

Locuitorii comuneiMăgureni au sesizat faptul căvara aceasta, și nu numai,plantele de tomate au avut desuferit din cauza ploilor acide.

De asemenea concetațenii dinsatul Banului își aduc aminte defaptul că în urmă cu zeci de ani înpădurile din jur se găseau dinabundență unele ciupercicomestibile: zbârciogi (ciuciuleți)mânătărci etc. Era și un vestitor al satului caredescoperea intotdeaunaascunzișul frunzos, în care segăseau aceste ciuperci, tanti Zoia(Dumnezeu sa o odihnească!), depe strada Ierculești.

Timpul a trecut și aceleciuperci de altadată fie că audisparut, fie că mai suntdescoperite de unii cunoscători,insă în număr din ce în ce maimic. Cauza dispariției ar fi poluarea și

anume ploile acide care spalăsolul de substanșe nutritive,vitale (Ca,Mg,K).

Ploile acide suntdeterminate de existența înatmosfera a oxizilor de sulf și azot(SO2 și NO2), care în prezențavaporilor de apă, sub ifluențaradiațiilor ultraviolete setransfomă în acizi corespunzatoriextrem de toxici: acid sulfuric șiacid azotic.

Este cunoscut faptul căciupercile alături de licheni șimușchi sunt cele mai sensibile laconcentrații mici de SO și SO2.

Mai mult ca oricând, a

sosit momentul în care este

absolut necesar ca omul să

judece realist influeța dezvoltării

sale asupra solului, apei și aeru-

lui, 3 componente ale mediului

ce realizează o punte între

prezentul și viitorul omenirii.

Profesor Elena Pârtoacă

C i u p e r c i l e d e a l t ă d a t ă

Pavăza Carpaţilor lanzează trei rubrici noi în speranţa găsirii unor modalitaţi de colaborare şi

sprijinire a cetăţenilor.

1. “Nimeni nu este mai presus de lege” - rubrică ce va conţine sesizări ale cetăţenilor cu privire la orice

ilegalitate de care au luat cunoştinţă, orice nedreptate care li s-ar fi făcut, orice încălcare a unui drept

legitim de către autorităţi. În funcţie de dovezile prezentate, veridicitatea faptelor şi aprecierea

redactorilor noştri, vom scrie despre problema sesizată. Prin aceasta nu ne substituim organelor abilitate

ale statului îndrituite cu soluţionarea acestor sesizări, menirea noastră fiind să atragem atenţia asupra

anumitor acte şi fapte.

Sesizările pot fi trimise la adresa de contact : pavaza_investigatii@yahoo.com

2. “Părerea ta contează” - rubrică ce va conţine articole provenite de la cititori. Articolele se pot referi

la probleme actuale cu care se confruntă comunitatea locală sau ţara noastră. Cele mai bune articole vor

fi publicate în Pavăza Carpaţilor sub numele autorului. La aprecierea noastră, autorul

articolului/articolelor trimise poate fi invitat să se alăture colectivului redacţional.

Articolele pot fi trimise la adresa de contact : pavaza_articol@yahoo.com

3. “Proiect pentru România” - rubrică ce va conţine articole cu propuneri de proiecte provenite de la

cititori. Articolele dumneavoastră trebuie să contină propuneri de proiecte pe care le consideraţi utile şi

oportune pentru localitatea dumneavoastră sau pentru România. Cele mai bune articole vor fi publicate în

Pavăza Carpaţilor sub numele autorului. La aprecierea noastră autorul articolului/articolelor trimise poate

fi invitat să se alăture colectivului redacţional.

Propunerile de proiecte pot fi trimise la adresa de contact : pavaza_project@yahoo.com

Termeni si condiţii: Înainte de a trimite un articol sau o propunere de proiect, autorul/autorii a citit şi a

acceptat condiţiile de mai jos :

Persoana care trimite articolul sau propunerea de proiect către redacţia Pavăza Carpaţilor îsi asumă

întreaga responsabilitate juridică pentru conţinutul acestora, inclusiv cea privind încălcarea unor

eventuale drepturi de autor ale terţilor. Asupra articolelor sau propunerilor de proiect trimise, publicate

sau nepublicate, autorul nu va invoca niciun drept de ordin material prezent sau viitor.

Publicarea articolului respectiv, a propunerii de proiect rămâne la latitudinea redacţiei Pavăza

Carpaţilor. Pavăza Carpaţilor nu va da nicio explicaţie asupra motivelor publicării sau nepublicării

unui articol primit. Pavăza Carpaţilor respectă drepturile de proprietate intelectuală ale autorilor arti-

colelor sau propunerilor de proiecte . Articolele trimise trebuie să aibă un conţinut şi un limbaj decent.

Important - în atenţia cititorilor

Pavaza Carpatilor - Nr. 5 - 27 decembrie 2010 - T_Pavaza Carpatilor.qxd 22.12.2010 09:05 Page 3

Pagina 4

S A N A T A T E M E D I U

M E S A J

Redacţia Pavăza Carpaţilor:

Fondator: Lilian Cătălin Vişoiu

Redactor Şef: Justiana Oprea,

Redactori: Paul Neguriţă, Amalia Ştefaniu, Vasile Cojocaru, Gabriel Trăistaru,

Marian Iordache

Colaboratori: Elena Pârtoacă, Oana Daragiu

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor publicate în Pavăza Carpaţilor aparţine în exclusivitate autorilor.

Un gând bun de sărbători !

Pavăza Carpaţilor este marcă inregistrată Copyright © 2010 Pavăza Carpaţilor

Acum, la sfârşit de decembrie, febrasărbătorilor parcă a cuprins pe toatălumea....brazii împodobiţi, zăpada,cadourile, instalaţiile viu colorate, orna-mentele, colindele ce se aud depretutindeni, mirosul de măr şiscorţisoară sunt câteva din lucrurile cene fac să intrăm în spiritulsărbătorilor,intensificând totodată acelsentiment de bucurie şi nerăbdare pecare îl avem în suflet la gândul căsărbătorile se apropie.

Dar...haideţi să ne oprim o clipăîn loc şi să aruncăm o privire la cei cetrec pe lângă noi pe stradă. Vom vedeaoameni grăbiţi, agitaţi, îngrijoraţi,preocupaţi, oameni încordaţi care îşipierd răbdarea. Vom vedea oameni diferiţidar toţi având probleme şi griji. Ce-idrept, vom vedea şi copii veseli alergândprin mulţime. Veţi spune probabil căaceştia din urmă n-au griji. Dar noi de cele avem? Sau mai bine zis de ce le lăsămsă ne afecteze atât de mult? Fiecare dintrenoi avem provocări în viaţă şi câteodatăne este destul de greu să le facem faţă.Dar trebuie să ne obişnuim cu astfel desituaţii pentru că niciodată nu va veni operioadă în viaţă în care vom scăpa deprobleme sau de griji. Nu trebuie să lelăsăm să ne răpească momente minunate

din viaţă, mai ales în această perioadă ,sau ani liniştiţi sau chiar să ne afectezesănătatea. Cineva vorbea odată de înţelepciuneapădurilor din nord. Poţi merge sute demile de-a lungul pădurilor de conifere dinCanada şi nu o să vezi un molid sau unpin rupt de lapoviţă sau de gheaţă.Acestepăduri de conifere ştiu să se plece , să-şiîndoaie crengile, să colaboreze cuinevitabilul. Asta ar trebui să învăţăm şinoi, în faţa greutăţilor vieţii "să neîndoim ca salcia , nu să rezistăm castejarul".Astfel vom căpăta curaj şi vom

fi în stare să vedem şilucrurile bune dinviaţa noastră. Foarteuşor vom putea faceasta dacă ne vomcultiva o legătură cuDumnezeu. Esteimportant să avemcredinţă şi să nu opierdem pentru că neva aduce linişte, calmşi curaj. Iar, noi,oamenii, avem nevoiede asta.Prin rugăciune vomavea sentimentul căîmpărţim cu cinevanecazurile, că nu

suntem singuri. Puţini dintre noi suntematât de puternici încât să putem duce celemai grele poveri de unii singuri, iar cândgrijile noastre sunt atât de mari şi nuputem vorbi cu cineva ne putem adresaîntotdeauna lui Dumnezeu.

Este o perioadă specială aanului, poate cea mai frumoasă şi maiaşteptată, dar în acelaşi timp răbdarea şienergia noastră vor fi puse la greaîncercare. Haideţi să ne păstrăm oatitudine pozitivă şi gânduri bune chiardacă programul ne este dat peste cap, sauapar multe lucruri mărunte ce trebuiesc

rezolvate urgent.Trebuie să fim mai buni,să petrecem sărbătoarea Crăciunului prinpost şi rugăciune,să primim colindătoriiîn casele noastre şi să ne amintim că şinoi eram la fel ca ei, înfruntam gerul dinAjun cu gândul la "binemeritaţii" covri-gi pe care îi primeam.

Trebuie ca exact aşa cum trec anii sălăsăm în urmă toate supărările , grijile,necazurile de peste an, pentru că lăsându-le în mintea noastră nu ne vor face bine şisă păşim în noul an mult mai curajoşi,mai optimişti , cu gânduri măreţe , să neimpunem să fim mai buni cu semeniinoştri,să fim mai serioşi în tot ceea cefacem, să ne îndeplinim responsabilităţilemult mai bine ca în anul ce tocmai sesfârşeşte, să ne îngrijim mai mult desănătate, iar restul să lăsăm în mâinile luiDumnezeu.

Alături de colegii mei din redacţie, văurez sărbători fericite alături de ceidragi, să aveţi o masă îmbelşugată, sădăruiţi cât mai multe zâmbete,îmbrăţişări şi cadouri şi să aveţi parte deo petrecere cât mai frumoasă în noapteadintre ani! Un An Nou fericit şi La mulţiani!

Justiana Oprea

Alături de cele 4 arome debază (acru, sărat, dulce, amar),noi, oamenii, veşnicnemulţumiţi şi sub deviza “sepoate mai bine, mai plăcut,mai aromat, mai ... gustos”,am creat gustul plăcerii,umami. Acestă senzaţie se datoreazăexistenţei în alimente a aciduluiL-glutamic (E 620), L-monog-lutamatului de sodiu (E 621),adenozin– 5' – monofosfat,guanozin - 5'- monofosfat, etc. Aceste substanţe se gasesc înmod natural în alimente, darsunt introduse pe scară largă, caaditivi alimentari, în procesul defabricaţie, ca potenţiatori dearomă. Aceste E-uri (E 620 - E635) sunt marcate corspunzatorpe eticheta produselor alimenta-re, iar consumatorii cei maiexigenţi le remarca imediat,însă nu ţin cont de efectulcumulativ al aditivilor, îngeneral.

Adică, uitam săînsumăm cat mancăm dinfiecare, înmultit cu numarulproduselor care le conţin,

înmulţit cu cantitatea dincompuşi similari, care dauacelaşi efect. Dar n-are rost sane complicam din punct devedere aritmetic, deoarecenumai făcand un calcul simplu,consider ca depaşim cu multdoza admisă.

Şi nu ne oprim aici,ba chiar se fac studii pentruextidenterea gamei depotenţiatori de aromă, prinscoaterea din laborator a unorcompuşi cu structuri similaresau uşor modificate, maicomplexe, dar cu acelaşi efect(5’-nucleotidele si Glu -X -peptide). Adică încercam prinorice mijloace sa ne stimulampapilele gustive, oricum, oricat,mai puţin natural.

Cel mai utilizatpotenţiator de aromă la scarămondială este glutamatul desodiu. Acesta măresteconsiderabil proprietăţile sen-zoriale ale alimentelor (înproporţie de 0.1 pană la 2%, înfuncţie de aliment), fară amodifica însă natura aromei şifără a afecta celelalte 4 arome

de bază. Acesta este deci, ele-mentul principal al unei aromeproprii, independente, umami.

Ansamblul tulburar-ilor produse în urma ingerariiunor doze crescute de glutamaţise numeşte “sindromul restau-rantului chinezesc”.Simptomele care pot survenisunt: tulburari digestive (greaţă,vărsături), anchilozareamuschilor gatului, transpiraţiapalmelor, palpitaţii, tahicardie,migrenă. Dar, fiind autorizat,conform legislaţiei în vigoare,aditivul E 621, ca şi ceilalţidealtfel, nu prezintă un pericolpentru sănătatea publică şi nuinseală consumatorul, ci doarsimţurile acestuia.

Potenţiatori de aromăE620 Acid L-glutamic E621 Glutamat monosodic E622 Glutamat monopotasic E623 Glutamat de calciuE624 Glutamat monoamonic E625 Glutamat de magneziu E626 Acid guanilic E627 5'-Guanilat disodic E628 5'-Guanilat dipotasic E629 5'-Guanilat de calciu E630 Acid inozinicE631 5'-Inozinat disodic E632 5'-Inozinat dipotasic E633 5'-Inozinat de calciu E634 5'Ribonucleotide calcice E635 5'- Ribonucleotide dis-odice

Amalia Ştefaniu

Al c inci lea gust: umami

Biblioteca Naţională a RomânieiISSN 2068 - 9748

contact: pavaza_carpatilor@yahoo.com

Despăduririle…Tăind pădurile în

continuare ne tăiem sin-guri craca de subpicioare.

Nimic mai adevarat decâtaceasta ţinând cont cănimeni nu poatesupravieţui nici măcar osingură zi fără săfolosească cel puţin unprodus care provine dintr-o pădure. Pădurile neasigură cantitatea deoxigen pe care oconsumăm zilnic, asigurăun adăpost sigur pentru omulţime de specii deanimale şi de plante, neasigură spaţii recreative,deosebit de importante înzilele noastre. Pădurilor lerevine un rol însemnat înfixarea stratului, relativsubţire, de sol fertil, medi-ul germinativ al maseivegetale. Pădureareprezintă factoruldeterminant în menţinereaechilibrului ecologic,climatic şi hidric, fiindtotodată ecosistemul cu ocapacitate de regenerarede 3-5 ori mai mare decâtoricare alt ecosistemnatural.

Defrişarea pădurilor acontribuit la degradareasolurilor, la creştereaaridităţii climatului, la

intensificarea vitezeivânturior şi la apariţiainundaţiilor catastrofale.Circa 1,5 miliarde dinoamenii săraci ai planeteidepind în mod direct depăduri pentru elementelefundamentale, cum ar fihrana şi lemnulcombustibil. Cu toateacestea despăduririlecontinuă. În fiecare andispar de pe faţapământului aproximativ14,6 milioane de hectarede pădure. Cauzele ar fia d m i n i s t r a r e airesponsabilă a pădurilor,legile foarte prostconcepute şi prea puţinaplicate- fapt careîncurajează tăierea ilegalăa pădurilor- generând ast-fel o serie de catastrofe.Un hectar de păduredistrus înseamnăpericlitarea a 300 despecii de păsări, aproxima-

tiv 400 de specii demamifere, insecte şi altevieţuitoare şi alte câtevasute de specii de plante.Prin urmare, nu ar maitrebui să ne mire faptul căau loc schimbări climatice,că habitatul uman esteameninţat de alunecări deteren şi de inundaţii, nu artrebui să ne mire nicifaptul că biodiversitatea semodifică şi că dispar într-oveselie o mulţime despecii de plante şi deanimale.Noi nu putem trăi fărăpăduri, dar pădurile cusiguranţă trăiesc multmai bine fără noi.

Sursa: www.despaduriri-catastrofale.ro

L a m u l t i a n i !

Pavaza CarPatilor

Pavaza Carpatilor - Nr. 5 - 27 decembrie 2010 - T_Pavaza Carpatilor.qxd 22.12.2010 09:05 Page 4