Patul Lui Procust (C. Petrescu)

8/19/2019 Patul Lui Procust (C. Petrescu)

1/10

Patul lui Procust este un roman scris de Camil Petrescu, apărut pentru prima oară în februarie1933, în două volume, la Editura „Na ionala-Ciornei“ț

!e"umat

#utorul face presiuni asupra doamnei $ pentru a o convin%e să scrie despre e&perien a sa dințîntrea%a via ă !e"ultatul acestor presiuni se observă imediat c'nd doamna $ îi trimite treițscrisori în care îi mărturise te dra%ostea fa ă de (red )asilescu, pe care îl identifica în acestea cuș țlitera „*+ $recuse mult timp de c'nd se despăr iseră, însă doamna $ nu îl putea uita pe fostul eițiubit#ceasta s-a întors din ermania în ară, unde a pornit afaceri cu mobilă #cest lucru a determinatțapari ia la micul ma%a"in de inut de doamna $ a lui (red )asilescu, care i-a solicitat acesteia să-iț țdecore"e apartamentul rmarea decorării apartamentului a fost începutul rela iei între doamnaț$ i (redș.n acelea i scrisori pe care le-a trimis autorului, doamna $ declara cum că, după înc/eiereașrela iei acesteia cu (red, a dorit să îl revadă 0storisind o înt'mplare din vremea c'nd ea era iubitaț

lui (red, spune că a fost invitată de acesta la el acasă unde ea s-a dus cu un buc/et de flori, însătot ce a %ăsit a fost o scrisoare prin care (red î i cerea scu"e că nu poate fi pre"ent .ntorc'ndu-seșacasă, doamna $ l-a %ăsit a tept'nd pe , un bărbat ce purtase iubirea acesteia timp de 12 aniș.n prima fa"ă, doamna $ se supără pe care începe să pl'n%ă 0mpresionată de suferin a lui ,țdoamna $ îi mărturise te că nu-l iube te oamnei $ îi era prea milă de acesta pentru a-i spuneș șcă persoana lui îi displace.ntr-o altă scrisoare, doamna $ scrie că rela ia ei cu nu mai era at't de caldă Cu toate acestea,țdoamna $ îl prime te într-o "i acasă la ea pe care-i c'ntă o melodie de dra%oste .n aceea iș șseară doamna $ era distrată de la efortul lui de a o face să-l iubească i se %'ndea tot timpul laș(red )asilescu, lucru sesi"at i de care a observat că doamna $ nu se %'ndea măcar o clipă lașel altă înt'mplare descrisă în scrisorile doamnei $ se desfă ura la teatru, unde îl vede pe ș

după o perioadă mai lun%ă cu o t'nără Pentru a-l face pe acesta să crească în oc/ii domni oarei,șdoamna $ îl c/emă pe la ea, lucru ce-l înc'ntă pe acesta Nu la mult timp după aceastăînt'mplare, doamna $ pleacă într-o e&cursie i se înt'lne te în tren cu (red )asilescu i noua saș ș șamantă #cest lucru a făcut-o pe doamna $ să în elea%ă că cei doi vor urma să- i petreacăț șsărbătorile în locurile unde i ea cu (red veneau pentru a- i consuma timpul liber #cest lucru aș șsupărat-o pe doamna $ care s-a mai bucurat în momentul în care i-a trimis un buc/et de florii o carte de vi"ităș

#utorul însă îi cere i lui (red să scrie, dar acesta din urmă îi oferă în sc/imb 4urnalul intitulatș„.ntr-o după-amia"ă de au%ust+ (red )asilescu, fiul lui $ănase )asilescu "is lum'nărarul, era un bărbat de 56 de ani care într-o după-amia"ă de au%ust i-a făcut o vi"ită Emiliei !ăc/itaru incau"ă că nu se sim ea atras în nici un fel de aceasta, el i-a dat să citească scrisorile lui eor%eț7adima care o iubise mult #stfel, (red a aflat că 7adima, poet i "iarist recunoscut, o iubea peșEmilia eor%e 7adima, care era îndră%ostit p'nă peste cap de Emilia i-a făcut rost de o slu4bă la$eatrul Na ional din 8ucure ti i a scris o sumedenie de articole în "iarul )eacul, la care eraț ș șan%a4at, care favori"au i-i punctau talentul (red )asilescu i-a dat seama că 7adima nu a avutș ș posibilitatea să o cunoască foarte bine pe Emilia sau bani să o urme"e în locurile unde ea mer%eain acest motiv, 7adima i-a ima%inat-o pe Emilia drept femeia ideală i nu se %'ndea măcar oș șclipă că aceasta de fapt se folosea de el pentru a reu i în carieră .nsă la un moment dat 7adimași-a dat seama ce se înt'mpla i care erau inten iile Emiliei, însă a continuat să accepte scu"eleș ș ț

https://ro.wikipedia.org/wiki/Camil_Petrescuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1933https://ro.wikipedia.org/wiki/1933https://ro.wikipedia.org/wiki/Camil_Petrescu


2/10

inventate de aceasta upă un timp, 7adima a început să stea mai mult cu )aleria, sora EmilieiEmilia a încercat o rela ie cu un %rec, #r%/iopol, însă nu a inut upă terminarea rela iei dintreț ț țEmilia i 7adima, acesta i-a scris cer'ndu-i să îl reprimească în via a ei, mărturisind că a suferitș țfoarte mult Emilia a avut mai multe rela ii cu mai mul i bărba i i de fiecare dată l-a min it peț ț ț ș ț7adima dată i-a dat înt'lnire la cinemato%raf, dar 7adima a a teptat-o o oră i 4umătate dupăș ș

care a vă"ut-o la bra ul unui %rec în ora #ltă dată s-a dus la ea acasă i a %ăsit-o înc/isă înț ș șcameră cu Nae /eor%/idiuCed'nd psi/ic i d'ndu- i seama că nu-l iube te, eor%e 7adima i-a scris o scrisoare Emiliei înș ș șcare-i cerea toate scrisorile înapoi, pe care însă nu le-a primit pe motiv că Emilia le-ar fi pierdut7a distan a de două săptăm'ni, 7adima s-a sinucis Purta la el, în bu"unarul /ainei, o scrisoare dețdra%oste către doamna $ odul sinuciderii a fost împu care directă în inimă cu un revolverș(red )asilescu a stat de vorbă cu prietenii lui 7adima, afl'nd că acesta n-o iubise vreodată pedoamna $ i că banii ce fuseseră %ăsi i în bu"unarul /ainei după moarte erau împrumuta i upăș ț țce (red )asilescu i-a dat 4urnalul autorului, a murit imediat a doua "i într-un accident de avion,lăs'ndu- i toată averea prin testament doamnei $ care a plecat în ermania 7a întoarcereașacesteia din ermania a primit din partea autorului 4urnalul iubitului ei

5 #l doilea roman al lui Camil Petrescu, :Patul 0ui Procust:, apare in 1933, la numai trei anidupa :ltima noapte de dra%oste, intaia noapte de ra"boi: si constituie, pentru literatura romana,un eveniment deosebit, cu totul novator, consolidand astfel romanul romanesc modern #dept almodernismului lovinescian, Camil Petrescu este cel care, prin opera lui, fundamentea"a principiul sincronismului, altfel spus, contribuie la sincroni"area literaturii romane cu literaturaeuropeana ;europeni"area literaturii romane


3/10

pe ba"a reflectarii realitatii in propria constiinta espre acest roman, Nicolae anolescu opinaca e :o forma de %arantare a autenticitatii realitatii si impresiilor, inraurita de >tend/al si de ide,creatorii ?dosarului de e&istenta@:

aca in :ltima noapte de dra%oste, intaia noapte de ra"boi:, autorul se substituie persona4ului

>tefan /eor%/idiu, ilustrand realitatea printr-o sin%ura constiinta, in :Patul lui Procust:, voceaauctoriala se face au"ita prin flu&ul constiintei naratorilor care se confesea"a ;(red )asilescu,7adima, oamna $, Emilia !ac/itaru


4/10

antic/itate, conform careia tal/arul Procust din #tica aducea oaspetii la /an si ii silea sa incapa perfect in sin%urul pat e&istent, socotit de el ca spatiu ideal rice nepotrivire a calatorului in patul lui Procust, atra%ea dupa sine ciuntirea omului, daca acesta era prea lun%, ori, dimpotriva,intinderea lui, daca acesta era prea scurt, pana cand se potrivea e&act masurarii impuse

$itlul romanului ima%inea"a societatea ca pe un pat al lui Procust, ca spatiu limitat, in carevalorile intelectuale si orice aspiratie catre un ideal respins de societate sunt ostraci"ate Eaimpune tuturor oamenilor un tipar fi& de e&istenta si oricine se abate de la re%ulile sociale stricteeste supus deformarilor c/inuitoare, carora nu le re"ista upa cum insusi autorul marturisea intr-un interviu, actiunea romanului are loc, :in sens strict intr-un pat:, care constituie o ambianta pentru ilustrarea vietii literare, politice si financiare a societatii romanesti, intre anii 1952 - 195B

:$itlul romanului, ?Patul lui Procust@, tinde sa fi&e"e printr-un simbol ideea centrala a acestor drame 7uam act de doua e&periente tra%ice ale iubirii na, traita de 7adima, care trebuie sa-siampute"e spiritul ca sa-1 aduca la masura sufletului vul%ar si interesat al Emiliei #lta, a lui (red,stapanit, dimpotriva, de sentimentul ca i se cere mai mult decat ar putea da Pe ambii eroi

dra%ostea ii mutilea"a, incercand sa-i scurte"e sau sa-i lun%easca dupa un fel de pat procustianfatal: ;v>Cro/malnicean<

>ubiectul romanului

!omanul incepe cu cele trei scrisori ale doamnei $ si cu notele e&plicative - din subsolul pa%inilor - ale autorului, despre faptul ca el o indeamna sa-i destainuie e&perienta nefericita asentimentului de iubire neimplinita, cu scopul de a crea pentru cititori :un dosar de e&istente:ai intai, el ii propune doamnei $ sa aduca pe scena :comple&e de e&perienta, din viata reala:, pentru a arata spectatorilor :cum se %andeste, cum se iubeste, cum se sufera:, deoarece acestetrairi ei nu le pot invata la nici un curs, iar teatrul ofera cea mai variata si convin%atoare paleta demanifestari ale simtirii umane oamna $ refu"a :sa apara pe scena: si, dupa lun%i convorbiri,scriitorul o convin%e sa scrie, ar%umentandu-i ca nu trebuie sa ai talent scriitoricesc, ci estesuficient sa ai ceva de spus, sa fii :sincera cu dumneata insati pana la confesiune: >tilul frumos,ar%umentea"a el, este :opus artei ca scrisul cali%rafic in stiinta:= :n scriitor e un om caree&prima in scris cu o liminara sinceritate ceea ce a simtit, ceea ce a %andit, ceea ce i s-a intamplatin viata, lui si celor pe care i-a cunoscut, sau c/iar obiectelor neinsufletite (ara orto%rafie, faracompo"itie, fara stil si c/iar fara cali%rafie:, ceea ce e&prima su%estiv te"a lui Camil Petrescudespre noua estetica a romanului ;substantialitatea, autenticitatea si anticalofilismu7


5/10

mea: El ii scria temele, ii facea rost de bilete la teatru, ii ducea scrisorile direct la %ara, fiind utilsi ascultator Cand $ s-a lo%odit cu un in%iner intors din ermania, i-a marturisit iubirea lui sia amenintat-o ca o sa se omoare daca se marita Ea s-a casatorit si a plecat cu sotul in ermania,iar el :s-a dus sa-si faca reptul la 8ucuresti: in scrisorile mamei, ea afla despre destramareafamiliei vecine, batranul ;4udecatoru7< isi parasise nevasta, cele doua surori se casatorisera

prost, iar tanarul nu-si dadea e&amenele upa divort, doamna $ se-intoarce la 8ucuresti si,intr-o "i de primavara se reintalneste cu , :devenit barbat si precoce imbatranit:, cu infatisaremi"era, cu %/etele scalciate si mainile nein%ri4ite, ceea ce o face sa se simta 4enata #fla ca el oiubise patimas in tot timpul acesta si, cu prile4ul unei vi"ite pe care i-o face, el ii arata o multimede lucruri pe care le pastrase ca amintire= caietele ei de teme, batiste, biletele, carti cu adnotarifacute de mana ei etc )i"itele lui o plictiseau, o enervau, mai ales prin e&cesul lui de "el si princadourile pe care i le facea, care depaseau posibilitatile financiare ale unui :corector de %a"eta:incearca sa-l sc/imbe, dar isi da seama ca e :iremediabil ratat si, cred, intr-adevar mediocru: invremea in care ea se indra%ostise de * i-a inter"is sa mai vina, insa ii trimitea scrisoridisperate, flori in fiecare "i, o pandea mereu, fapt ce a facut-o sa-l reprimeasca, dar i-a pusconditia :sa evite sa intalneasca pe *: #cum, cand el o astepta in salon, o uimeste cu faptul ca el

intuia ca fusese la iubitul ei, cu care nu mai vorbise de aproape o 4umatate de an, dar nu-l %asiseacasa Enervata, ea il da afara din casa, dar el :s-a pornit pe un plans "%uduitor: si suferinta lui,care semana foarte bine cu a ei, o face sa-i cede"e, considerand ca a facut :o fapta buna: !e%retaapoi slabiciunea, fiind scarbita de corpul lui ca o :molusca uriasa:, de bu"ele :calde si cleioase:,de stan%aciile 0ui penibile si-i marturiseste ca nu-l iubeste, neavand totusi cru"imea sa-i spunadirect cat de mult o de"%usta

# doua scrisoare a doamnei $ relatea"a ca, desi relatia cu se mai racise, el vine intr-odimineata, transfi%urat, cu te&tul unui cantec de dra%oste, prile4 de meditatie pentru ea privindrelatia cu * Crede ca * nu o iubeste, desi ea suferise :din cau"a lui aproape mortal: si seintreaba ca, daca este intr-adevar e&ceptionala, asa cum "ic unii, cum poate el s-o prefere pe alta,sa aiba metresa si sa traiasca :o viata completa fara mine:, ori ce-i pot oferi lui celelalte femei siea nu este constient ca %andurile ei sunt la altcineva si o intreaba :cu o voce mu"icala siinmuiata in lacrimi= Nu e nimic pe lume, nu pot face nimic ca sa ma poti iubi putin: oamna $este impresionata de dorinta lui fierbinte, evita sa-i raspunda, desi el ii "ambea :ca un pacientcare "ambeste unui doctor:, cu speranta supravietuirii in ultima scrisoare, aflam ca, timp decateva luni, doamna $ nu s-a mai intalnit cu , fiind nelinistita de faptul ca, daca cineva pentrucare ani de "ile fusese :sensul vietii lui: incetase s-o mai iubeasca, insemna ca si pentru * ea ar putea deveni, la un moment dat, :o femeie ca oricare alta: intr-o seara, se duce la un spectacol la$eatrul National ca sa o vada 4ucand pe 7ucile si il vede pe insotit de o fata dra%uta, cu carevorbea :cu insistenta si cu o falsa caldura:, tocmai pentru a fi remarcat de doamna $ Ca sa-i facaun serviciu, sa-i dea importanta in oc/ii tinerei insotitoare, doamna $ il c/eama la ea, iar :eraatat de fericit, ca toate "barciturile fetii ii disparusera ;inaia, simtind :o durere pe care nu o mai puteam stapani, care imi macina corpul: Eaconstienti"ea"a ca * reedita cu alte femei calatoriile pe care 0e facusera impreuna candva si


6/10

simte acut "adarnicia oricarei ilu"ii de impacare= :amintirea mea era un refu%iu unic de bucurietrecuta, caci socoteam cele trei "ile petrecute in vremea dra%ostei noastre, in oraselul sasesc cuaspect medieval si cu cetate, incomparabile in viata lui si a mea: andria ei este salvata dedomnul , fara ca acesta sa banuiasca serviciul pe care i-l face, pentru ca, inainte de plecareatrenului, ii trimite printr-un comisionar :un vas ;< intesat de viorele:, in care era si o carte de

vi"ita, fapt ce produce impresie in compartiment, o face pe ea sa nu se mai simta compatimita,florile primite fiind ar%umentul subtil ca si ea are un iubit atent si sentimental

Camil Petrescu apelea"a la formula romanului epistolar pentru ca impresia de autenticitate, ce sedesprinde din scrisori, sa se constituie intr-o confesiune cuprin"atoare a adevarului, ca e&perientatraita, ca valoare esentiala a vietii ;substantialitatea


7/10

se poate ca femeia de la bucataria vecina sa nu stie, sa nu banuiasca ce se petrece in acelasiinterior cu ea: Emilia, desi utili"ea"a tot arsenalul ei te/nic, cu :e&ces de "el:, :inutil"buciumata:, :bine intentionata: dar :e&cesiva: si :falsa: il simte neinteresat de ea si incearca sa-1 impresione"e cu orice pret ii povesteste despre unul, 7adima, :care m-a iubit in%ro"itor,saracul: si care murise acum trei luni, oferindu-i spre lectura scrisorile de dra%oste pe care acesta

i le trimisese in ultimii doi ani (red )asilescu incepe sa citeasca, pe rand si in ordine, fiecarescrisoare din teancul le%at cu funda ro"

Primele scrisori se refera la o piesa de teatru pe care 7adima i-o aduce acasa 0a ru%aminteaEmiliei, la o plimbare pe care o facusera impreuna 0a >osea, :una din putinele bucurii ale vietiimele in%ro"itoare: si sunt semnate 7adima, apoi 7 Emilia avea in perioada respectivao relatie cu un barbat pe care-1 numea conspirativ :unc/iul:, care nu putea veni :decat intre 6 si:, asa ca serile si le petrecea impreuna cu 7adima si cu )aleria, fie la o plimbare, fie lacinemato%raf >crisorile lui devin din ce in ce mai familiare, se arata foarte incantat de rolul eiintr-o piesa, %asind-o :admirabilaPe mine m-ai emotionat pana la lacrimi: si incearca "adarnic

sa-i faca rost de cronici teatrale favorabile (red este uimit si foarte nedumerit de faptul ca un omca 7adima, %a"etar si poet talentat, :poate sa scrie unei astfel de femei, fara sa %andeasca nici oclipa ca faptul acesta, daca s-ar afla, l-ar compromite:, stiindu-se de catre toti barbatii care ovi"itau pe aceasta cocota de lu& ca 0a ea :vii, dar dupa ce termini pui o moneda sub scrumiera, penoptiera, si pleci cu %ri4a sa nu lasi nimic compromitator la fata locului:

#lte scrisori relatea"a despre neca"urile sale la %a"eta, din cau"a unui articol prin care 7adima propunea mutarea capitalei in #rdeal, care, desi fusese :un succes personal mare:, ii atra%eneplaceri rmatoarele scrisori si o poe"ie intitulata :Patul lui Procust: sunt trimise de la$ec/ir%/iol, unde 7adima se dusese la tratament pentru :reumatismele mele: si unde o invitase si pe Emilia, de altfel, dar ea refu"ase sa-1 insoteasca

#ceste scrisori il fac pe (red sa-si aminteasca faptul ca in acea perioada, iulie 1952, il cunoscuse pe 7adima la /otelul ovila, intr-o impre4urare foarte personala, deoarece el venise la$ec/ir%/iol ca sa se afle - neobservat si nebanuit de nimeni - in apropierea doamnei $, pe care oiubea in taina impreuna cu niste prieteni, cunoscuti ca :banda beata a lui (red )asilescu:, seduce intr-o seara la restaurant, unde era si doamna $, care ii pare, printr-un %est, prea apropiataunui deputat (red se enervea"a si, impleticindu-se, se duce la ea, bate cu pumnul in masa si-istri%a indi%nat= :oamna, esti o nerusinata: #sa il cunoaste pe 7adima care sare, apri%, inapararea doamnei, fapt ce se termina cu o provocare la duel, la care insa ambii tra% trei focuri insus

>crisorile lui 7adima continua sa il uimeasca pe (red )asilescu prin stradaniile %a"etarului caEmilia sa fie an%a4ata la $eatrul National, mai ales prin convin%erile lui sincere ca ea este, cuadevarat, :unul din cele mai mari talente ale teatrului nostru:

rmatoarea intalnire cu 7adima, isi aminteste (red, are loc de >fantul umitru, pe 52 octombrie,cand, aler%and disperat dupa re%i"orii $eatrului National, il %aseste pe tanar plan%and, cu cotul pe volanul masinii rasturnate intr-un sant (red ii marturiseste - cu :o voluptate %rea, cu %ust de pelin si doctorie: - ca o iubeste pe doamna $ de patru ani, ca -venise la $ec/ir%/iol pentru ea, iar


8/10

acum pandea fereastra luminata, c/inuit de teama ca ea ar putea fi cu alt barbat 7adima este prima persoana careia (red ii destainuieste c/inurile prin care trece, iubind-o atat de total pedoamna $, simtind o pornire ine&plicabila pentru destainuire= :Era sin%urul pe lume caruia i-as fiincredintat taina, pe care n-o stiu nici parintii mei, faptul cumplit care e cancerul vietii mele, carema face sa fu% de-o femeie iubita Posibilitatea de a povesti cuiva cat sufar m-ar fi usurat poate

ca filtrarea san%elui:#lta scrisoare conturea"a un 7adima fericit pentru ca Emilia debutase, in sfarsit, intr-unspectacol la $eatrul National si, desi nu fusesera in sala decat :cinci"eci-sai"eci de persoane:,luase :aplau"e la scena desc/isa:, fapt ce demonstra ca este :o artista e&ceptionala: (red se%andeste ca va"use si el spectacolul si interpretarea fetei :i-a facut rau #vea un fel de suferinta,fara frunte, aproape fi"ica, pe care Emilia o crede totul pe lume: Emilia ii povesteste lui (redcum, in acea perioada, o anuntase Nae /eor%/idiu ca vine la ea :intre 2 si B, dupa ce iese de laCamera: Nenorocirea era ca 7adima isi facuse obiceiul sa-vina seara pe la ea si, desi nu-i placeacand :mi se vara cineva, asa, in suflet:, nu-1 %onea pentru ca :mi-era mila de el: in seararespectiva nu putusera cu nici un c/ip sa scape de el, asa ca, atunci cand a venit /eor%/idiu, i-a

spus lui 7adima ca este arendasul lor de la 8arlad si ca trebuie sa discute un contract, asa ca s-aretras cu el in dormitor espre 7adima, Emilia a spus ca e o ruda de-a lor, iar la plecare Nae/eor%/idiu i-a lasat si pentru el cinci sute de lei, pe care insa fata nu i-a dat, :cum era sa-i daului 7adima:

#lta data, /eor%/idiu a venit dupa noua seara, )aleriei ii cumparase bilet 0a cinemato%raf siEmilia a uitat sa incuie usa 7adima a intrat in casa si, ne%asind pe nimeni, a batut in usadormitorului Pentru ca nu i-a raspuns nimeni, ;timp in care Emilia si Nae /eor%/idiu tremuraude spaima sa nu spar%a usa dormitorulu0< s-a infuriat in%ro"itor, :a spart niste cesti: si dupa vreoora a plecat trantind usa 0esind cu teama din dormitor, Emilia constata uimita ca :incuiase usa pedinafara si luase c/eia la el:, iar cand s-a intors )aleria :un ceas ne-am ca"nit pana sa stricam broasca: Peste vreo doua luni, cand s-au impacat, Emilia 1-a mintit ca era sin%ura in casa si ca s-a speriat in%ro"itor, cre"and ca este vreun /ot 7adima a cre"ut-o si i-a marturisit ca :a suferit caun caine san%erat:, ca i-a fost teama ca o sa innebuneasca 0mpresionata de emotia lui, Emiliafusese atunci :cat pe aci sa ma dau lui, dar )aleria mi-a spus sa nu fac %reseala asta, ca pe urmase duce de nu mai vine:, asa ca 1-a lasat doar sa o sarute in acest timp, 7adima :o ducea rau,saracu, pentru ca n-avea nici slu4ba:, erau "ile cand nu manca nimic, iar ea avea aventuri cu totfelul de indivi"i pe care - uneori - ii insotea in tara, mintindu-1 pe 7adima ca e in turneu cuteatrul

data, %asind-o intamplator in separeul unui restaurant cu :un %rup de c/eflii: ii scrie a doua "ieste plin de %ri4a ocrotitoare pentru reputatia ei= :EmF, tu esti un copil, nu-ti dai seama ce%roa"nic lucru e sa primesti o invitatie intr-o camera separata cu divanuri murdare si o%lin"i"%ariate cu porno%rafii aca se afla ceva, esti compromisa pentru totdeauna ra%a, nu te luadupa cole%ele talepentru ca ele sunt niste de"matate: (red isi da seama acum, citind aceastascrisoare, care este drama lui 7adima= :in pricina saraciei nu putea sa mear%a in aceeasi lumecu femeia pe care ;oribil cuvant< o iubea ;< El era nevoit sa creada si ima%inatia lui, necontra"isade nici un incident al realitatii, putea sa vada o Emilie ideala, buna, suava >i mai ales o Emilie plina de mister:


9/10

in cau"a ca Emilia avea acum o relatie cu $raian, un in%iner de la Caile (erate, despre care toticei de la teatru stiau, 7adima n-o mai intalneste, spunandu-i-se ca are repetitii $otusi el ii scriefericit ca are o oferta pentru postul de secretar la o fundatie culturala, ce se va infiinta pentru aacorda peste 1GG de burse scolare, in memoria fratelui mai mic al unui prieten (red )asilescu eracel care voia sa infiinte"e fundatia, in memoria fratelui sau mai mic, >orin, care murise El se

simte acum frate cu 7adima ;:care era %rav ca un profesor universitar, de o politeta de ambasador pensionar, sura"and putin indepartat, cu oc/ii cal"i in orbitele prea mari:


10/10

7adima :altminteri era idealist ;< ii placea, asa, sa stea aci:, spune Emilia :tot senina, mare si%oala: intr-o alta scrisoare, 7adima ii relatea"a Emiliei intalnirea lui cu Nae /eor%/idiu, undeputat :pe care n-ai de unde sa-l cunosti:, iar fata este si acum mirata si-i marturiseste 0ui (rednedumerirea= :cum de el nu a va"ut ca /eor%/idiu este, stii arendasul pe care 0-a va"ut la noi:(red )asilescu ramane pe %anduri, tulburat de propriile amintiri le%ate de 7adima, pe care nu l-ar

fi intalnit niciodata daca n-ar fi fost in viata lui doamna $, nu si-ar fi incrucisat e&istenta cu el intimp ce Emilia se duce in camera alaturata, pentru ca venise croitoreasa, (red rememorea"a toateintamplarile le%ate de 7adima, in care se implicase in mod direct >e declansase in presa ocampanie sustinuta impotriva lui Nae /eor%/idiu, deputat si fost ministru, prin care sede"valuiau afacerile necinstite privind fabrica de munitii din #rdeal si receptia unor avioane, dincare cau"a si fusese remaniat #rticolele erau scrise :cu multa verva pamfletara: si cu e&presii 4i%nitoare, era numit :fleoarta de la Comunicatii: si in "adar incercase el sa riposte"e prin alte%a"ete, nici una nu voia sa-i primeasca un drept la replica >e /otaraste atunci sa infiinte"e propriul "iar, in asociere cu acelasi $anase )asilescu, cu care avea, de altfel, si alte afaceri, incare :mai toti banii i-a dat tata, caci /eor%/idiu socotea ca in afacerile comune el aduce destulinteli%enta si influenta lui: (red )asilescu il convin%e pe tatal sau sa ia ca director la :)eacul:,

cum au numit noua %a"eta, pe eor%e emetru 7adima, :un om nou, cu un trecut fara toarta decare sa se poata a%ata invinuirile, ca sa dam autoritate campaniilor noastre: >unt pre"entaterelatiile politice ale liberalului Nae /eor%/idiu cu 0onel si )intila 8ratianu, iar in notele de lasubsol editorul mentionea"a ca %a"eta reala fusese :mul liber:, in care :au aparut subsemnatura lui Camil Petrescu, ma4oritatea articolelor atribuite lui 7adima:
http://www.autorii.com/scriitori/liviu-rebreanu/ion-text.phphttp://www.autorii.com/scriitori/liviu-rebreanu/ion-text.php

Patul Lui Procust (C. Petrescu)

Documents

Transcript of Patul Lui Procust (C. Petrescu)