PATRIMONIUL TURISTIC ŞI CULTURAL EUROPEAN ...interesaţi în descoperirea valorilor culturale în...

AE Patrimoniul turistic și cultural european: Sighișoara vs. Verona

Amfiteatru Economic 942

PATRIMONIUL TURISTIC ŞI CULTURAL EUROPEAN: SIGHIŞOARA vs. VERONA

Drăgulănescu Irina-Virginia1*, Stănciulescu Gabriela Cecilia2, Ion Andrei3 şi Stan Timea-Anca4

1)Universitatea din Messina, Italia, 2)3)4) Universitatea de Studii Economice Bucureşti, România

Rezumat

Europa deţine cea mai mare concentraţie de situri de patrimoniu şi este una dintre destinaţiile turistice de top la nivel mondial.

Chiar dacă fiecare ţară europeană deţine importante resurse culturale unice, evoluţia socioeconomică a fiecărei ţări a condus la diferenţe substanţiale în etapele lor de dezvoltare. Această lucrare evidenţiază importanţa activităţilor turistice în dezvoltarea durabilă a unei localităţi turistice cu ajutorul unei forme specifice de turism bazată pe valorile culturale şi istorice.

Cele două oraşe patrimoniu alese pentru acest studiu sunt Sighişoara (România) şi Verona (Italia), alegerea nefiind întâmplătoare, amândouă fiind înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial pentru valorile lor istorice şi arhitecturale remarcabile.

Folosind ca metode de cercetare, cele calitative, observarea, comparaţia şi analiza datelor statistice a fluxurilor de turişti în destinaţiile alese, această lucrare îşi propune să contribuie la dezvoltarea unui parteneriat între Sighişoara şi Verona bazat pe trăsăturile medievale şi culturale comparabile, evidenţiind importanţa schimbului de know-how cu privire la managementul destinaţiilor şi valoarea adăugată.

Scopul lucrării este acela de a analiza potenţialul turistic al celor două oraşe, cu evidenţierea problemelor legate de durata medie a sejurului, individualizarea unei posibile soluţii de branding a celor două oraşe şi o propunere pentru două pachete de călătorii tematice proiectate să le promoveze pe piaţa europeană. Cuvinte-cheie: turism tematic, patrimoniu cultural, valoare istorică şi culturală, oraşe istorice, marketing, parteneriat. Clasificare JEL: M31; L83. Introducere

Elementele prin care o ţară îşi poate prezenta patrimoniul turistic cultural sunt dintre cele mai diverse şi cuprind ospitalitatea, arhitectura specifică, gastronomia locală, produse de artizanat tipice, spectacole tradiţionale şi toate acele caracteristici care descriu viaţa acelei naţiuni. * Autor de contact, Drăgulănescu Irina-Virginia – [email protected]

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE

Vol. XVI • Nr. Special 8 • Noiembrie 2014 943

În această eră a uniformităţii şi a standardizării se observă o mare preocupare de a oferi produse globale, astfel produsele sau chiar şi serviciile oferite de o ţară sunt uşor de confundat cu cele oferite de alte ţări. în acest context se verifică necesitatea de a încuraja diversitatea culturală şi de a menţine şi promova identitatea locală, atât ca resursă turistică, cât şi ca moştenire culturală primită cu obligaţia de a o ocroti şi lăsa generaţiilor viitoare. Un turism de succes şi eficient nu depinde doar de dotările de care dispune o locaţie, de o infrastructură la nivel înalt sau de spaţii de cazare adecvate, ci de abilitatea prestatorului de servicii turistice de a crea un produs turistic cu un specific local, care să reflecte tradiţiile autohtone şi să proiecteze în experienţa turistului o imagine cât mai favorabilă asupra locurilor vizitate.

Într-un sens mai restrâns, factorii culturali joacă un rol determinant în activităţile menite să promoveze transmiterea sau disiparea de cunoaştere sau de idei, iar elementele enumerate mai jos sunt doar câteva dintre entităţile, evenimentele, activităţile care pot genera o circulaţie turistică semnificativă: biblioteci, muzee, expoziţii; evenimente muzicale, teatrale sau cinematografice; excursii educaţionale, cursuri de scurtă durată; şcoli şi universităţi pentru studii de lungă durată şi cercetare; expediţii ştiinţifice şi arheologice; coproducţii cinematografice; conferinţe, congrese, întâlniri, seminarii (Charles, Goelder şi Brent, 2006).

Această lucrare prezintă câteva dintre trăsăturile care definesc turismul cultural, o formă de turism care are la baza valorificarea unor resurse precum patrimoniul medieval european şi totodată, ca o rezultantă a documentaţiei întreprinse, propune dezvoltarea unor parteneriate între cele două oraşe patrimoniu alese, Sighişoara şi Verona, urmărind sublinierea valorii istorice şi culturale ale acestora.

1. Trăsăturile definitorii ale turismului cultural Definirea exactă a aspectelor ce constituie turismul cultural este obiectul mai

multor dispute. Una din cele mai elegante dintre definiţiile umanistice este exprimată de Adams într-un mod foarte simplu, dar sugestiv în acelaşi timp şi anume „călătorie cu scopul îmbogăţirii cunoştinţelor personale”. Mai mult decât atât, experţii în domeniu, în Enciclopedia Turismului consideră ca fiind elemente esenţiale ale turismului dezvoltarea, prezentarea şi interpretarea resurselor culturale. Turismul cultural se bazează pe satisfacerea cererii turiştilor dornici de a cunoaşte alte popoare în mediul lor autentic, de a vedea manifestaţiile fizice ale vieţii acestora exprimată prin artă şi artizanat, muzică, literatură, dans, mâncare şi băutură, joacă, meşteşuguri, limbaj şi ritual (Jafari, 2003). Pe lângă faptul că reprezintă o oportunitate de lărgire a perspectivelor, a experienţelor interumane şi a reuşitei în numeroase domenii cum ar fi cel educaţional, de cercetare sau în activităţile artistice, în acelaşi timp turismul a devenit cea mai dinamică activitate economică din sectorul terţiar.

Motivaţiile care conduc o persoană să plănuiască şi să întreprindă o călătorie, o vacanţă reprezintă o funcţie complexă cu variabile plecând de la caracteristici naturale ale destinaţiei la infrastructură şi facilităţi, de la valoarea istorică şi culturală până la consideraţii financiare. în Figura nr. 1 se prezintă printr-o schemă sintetică factorii motivaţionali care stau la baza deciziei unui turist, detaliind caracteristicile culturale şi sociale în subcategorii, sugerând diversitatea particularităţii unei destinaţii.



Figura nr. 1: Factori motivaţionali în alegerea unei destinaţii turistice

Sursă: Figură elaborată de către autor bazat pe Charles R., Goelder, J.R., Brent R., TOURISM, Principles, Practices, Philosophies, John Whiley& Sons, INC, 2006, p. 265

Turismul cultural este în strânsă legătură cu trecutul istoric al locaţiilor alese drept destinaţii turistice. Aspecte ale trecutului reprezintă elemente utilizate în mod intensiv în construirea produselor turistice destinate unui număr din ce în ce mai mare şi mai variat de pieţe ţintă. Produsul turistic, în acest caz, poate fi reprezentat de artefacte conservate, colectate şi interpretate, situri istorice, edificii, districte sau chiar întregi oraşe, inclusiv locurile comemorative. Trecutul reprezintă un izvor abundent de posibilităţi de extragere a elementelor destinate consumului turistic, iar rezultatul acestui amalgam de resurse este numit de unii specialişti patrimoniu istoric, moştenire culturală, cu origini în folclor, mitologie, în fructul imaginaţiei artistice şi literare ale umanităţii.

Categoria de turişti atraşi de astfel de activităţi pot fi motivaţi de căutarea unei identităţi faptice, sau chiar de urmărirea unei fantezii. Aceştia constituie o nişă de clienţi extrem de importantă, au un impact deosebit asupra activităţii turistice, a actorilor prestatori de servicii turistice şi pentru întreaga comunitate de stakeholderi implicaţi în procesul de dezvoltare a unei zone cu potenţial turistic (OECD, 2010). Astfel, Turismul de nişă reprezintă o oportunitate specială pentru entităţile care sunt interesate în dezvoltarea unei afaceri în domeniul turismului, deoarece motivaţiile primordiale ale acestor turişti rezidă în hobby-uri, preferinţe personale, activităţi în care turistul îşi găseşte satisfacţia şi pentru care este dispus să aloce timpul şi resursele financiare necesare. Viitorul turismului european se bazează pe calitatea sentimentelor şi a experienţelor trăite de turist. Europa rămâne destinaţia preferată a turiştilor de pe întregul glob, călători care rămân de fiecare dată impresionaţi de incredibila frumuseţe a arhitecturii, a artei, a tradiţiilor şi a elementelor specifice diferitelor culturi (Stănciulescu şi Lee, 2011). 2. Oraşele istorice europene

Turismul urban presupune petrecerea vacanţelor în oraşe, pentru vizitarea acestora

sau pentru unul din următoarele motive: vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric (vestigii istorice, arheologice, castele, monumente, edificii religioase, parcuri etc.), vizitarea muzeelor, participarea la evenimente culturale: spectacole de opera, balet, teatru, concerte,



festivaluri culturale, de muzică, sărbători tradiţionale, expoziţii, târguri etc., turism industrial şi tehnic: baraje, viaducte, tunele, poduri, ansambluri arhitectonice urbane. În acest context patrimoniul urban devine un element esenţial al turismului urban (Figura nr. 2).

Aproape 80% din populaţia Europei locuieşte în oraşe, ceea ce face ca turismul urban în Europa să fie de importanţă vitală. Tendinţele majore ale turismul cultural sunt:

• interacţiunea între cultură şi turism îşi are rădăcinile în perioada de început a turismului şi in prezent câştigă din ce în ce mai multă însemnătate;

• turismul cultural este un factor cheie pentru dezvoltarea durabilă şi dialogurile interculturale;

• moştenirea culturală este expresia identităţii istorice umane (Holloway, 2009). Potrivit unui studiu al Comisiei Europene (Study „European Cultural Routes

impact on SMEs' innovation, competitiveness, and clustering”, 2011), 20% dintre vizitele din Europa au motivaţie culturală, in timp ce 60% dintre turiştii europeni sunt într-adevăr interesaţi în descoperirea valorilor culturale în timpul călătoriei lor. Turismul cultural reprezintă o piaţă în plină dezvoltare. OMT (Organizaţia Mondială a Turismului) estimează o creştere anuală de 10-15% a călătoriilor de interes cultural, în contextul unei creşteri medii totale de 4-5% a industriei turistice în general.

Figura nr. 2: Interacţiunea dintre conceptele de turism, oraş şi patrimoniu

Sursă: Figură creată de către autor bazată pe Ashworth, G.J. şi Tunbridge, J.E., The Tourist- Historic City. Retrospect and Prospect of managing the heritage city,

Pergamon, 2000, p. 54

Investiţiile competitive în dotările culturale şi în infrastructura turistică au un impact direct asupra economiei şi induc o îmbunătăţire a nivelului de trai. Mai mult, un centru cultural urban reprezintă un factor care determină valoarea oraşului care se adaugă altor factori locali (accesibilitate, climat fiscal, capital uman, stabilitate), care determină competitivitatea oraşului în economia globală (Mariotti, 2012).

Organizarea spaţială a resurselor culturale din oraş şi relaţiile lor cu infrastructura (hoteluri, mijloace de transport, zone comerciale) sunt importante pentru succesul strategiei de dezvoltare a turismului cultural (Lähdesmäki, 2012). în timp ce produsele propriu-zise



sunt relativ imobile datorită naturii lor parţial nereproductibile, în aşa-zisele „destinaţii istorice”, activităţile complementare pot fi localizate liber în vasta „regiune turistică” (Giaoutzi şi Nijkamp, 2006).

În oraşe ca Veneţia, Bruges, Salzburg se poate observa că o mare parte din activităţile economice sunt alocate cu prioritate uzului turistic pe cheltuiala rezidenţilor oraşului. Restaurante, hoteluri, magazine de toate felurile, de la cele de lux până la cele de suveniruri ieftine, galerii de artă, case de schimb, toate sunt concentrate în jurul centrului de atracţie şi intră în legătură cu funcţia rezidenţială a oraşului. 3. Preocupări privind patrimoniul urban european

Preocupările Organizaţiei Mondiale a Oraşelor Patrimoniu (Organization of World

Heritage Cities - OWHC) pentru conservarea patrimoniului urban european este evidenta şi prin programele lansate de către aceasta. In acest sens poate fi exemplificat programul de realizarea unor studii de caz privind conservarea şi managementul în oraşele istorice, denumit Oraşe istorice în dezvoltare: soluţii pentru Înţelegere şi Eficientizare (http://www.ovpm.org/en/compilation_case_studies_conservation_and_management_historic_cities). Fiecare oraş membru a fost invitat să contribuie prin prezentarea unuia sau mai multor proiecte urbane care să servească la o înţelegere în detaliu a proceselor şi procedurilor necesare, dar şi pentru a stimula o mai profundă apreciere şi respect pentru patrimoniul local, în special pentru cel mondial, ca parte integrantă a proiectelor de dezvoltare urbană. Proiectul este mai mult decât un simplu schimb de know-how în ceea ce priveşte conservarea siturilor urbane istorice, el introducând o abordare de dezvoltare urbană mai centrată pe patrimoniu. OWHC este organismul care conduce şi dezvoltă acest proiect, iar pentru implementarea lui este responsabilă Comisia Executivă coordonată de oraşul Lyon (membru al OWHC) şi Secretariatul General al OWHC în colaborare cu: Centrul Patrimoniului Mondial al UNESCO, Institutul pentru Conservare Getty, Consiliul Europei şi ICOMOS International.

Unul din principalele obiective ale OWHC este favorizarea, atât la nivel regional cât şi internaţional, al cooperării şi a schimbului de informaţii şi cunoştinţe specifice între oraşele-patrimoniu. în acest sens OWHC a organizat programul City2City, care are drept scop diseminarea tuturor tipurilor de schimburi şi dialog între oraşele membre. (http://www.ovpm.org/en/city2city_program).

Înscrierea pe Lista Patrimoniului Mondial al unui sit istoric nu este nici pe departe finalul parcursului activităţilor implicate în conservarea istorică. Caracteristicile şi calităţile care au justificat înscrierea trebuie să fie protejate permanent. în timp ce această responsabilitate revine comunităţii internaţionale şi oficialităţilor locale, este de asemenea şi responsabilitatea fiecăruia participe la protejarea siturilor culturale şi naturale, înainte de a fi prea târziu. Este o problematică de păstrare a moştenirii culturale a Terrei şi transmiterii acesteia generaţiilor viitoare, de facilitare a accesului unui număr cât mai mare de persoane, totodată asigurarea unei dezvoltări corespunzătoare a acestui patrimoniu nu numai din punct de vedere cultural dar şi economic, al economiei locale şi al PIB-ului (Patuelli, Mussoni şi Candela, 2013).

Mai mult decât atât, în noua viziune a politicii europene pentru valorizarea patrimoniului cultural se precizează ca obiectiv important depăşirea contextului de oraş cultural şi adoptarea unui cadru mult mai amplu şi mai diversificat, cel al rutelor culturale (Council of Europe, 2010).



În literatura de specialitate şi, de asemenea, în practică se evidenţiază din ce in ce mai mult cum turismul cultural poate contribui la evitarea efectelor negative ale turismului de masă; turismul cultural, fiind o formă de turism mult mai durabilă, contribuie şi la diminuarea efectelor negative derivate din sezonalitate etc. (Cuccia şi Rizzo, 2011).

4. Metodologie

Cele două oraşe patrimoniu alese pentru acest studiu sunt Sighişoara (România) şi Verona (Italia), alegerea nefiind întâmplătoare, amândouă fiind înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial pentru valorile lor istorice şi arhitecturale remarcabile. Chiar dacă fiecare ţară europeană deţine importante resurse culturale unice, evoluţia socioeconomică a fiecărei ţări a condus la diferenţe substanţiale în etapele lor de dezvoltare.

Folosind metoda de analiză comparativă a datelor calitative şi cantitative, s-au confruntat datele statistice oficiale pentru Sighişoara (Departamentul Statistic Regional din judeţul Mureş), cu datele statistice oficiale pentru Verona (Hoteliers Association, Tour operators, Travel agencies); în felul acesta s-a realizat analiza fluxurilor de turişti în destinaţiile alese. Alte instrumente de lucru folosite în investigaţia culturală evidenţiază importanţa activităţilor turistice în dezvoltarea durabilă a unei localităţi turistice, prin practicarea unor forme specifice de turism bazate pe valorile culturale şi istorice.

Analiza potenţialului turistic al celor două oraşe, cu evidenţierea problemelor legate de durata medie a sejurului a condus la individualizarea unei posibile soluţii de branding a celor două oraşe şi o propunere pentru două pachete de călătorii tematice proiectate să le promoveze pentru piaţa europeană (Majdoub, 2010). Se prezintă programul ofertelor turistice pentru cele două destinaţii având ca atracţie – nucleu evenimentele culturale care se organizează la Sighişoara şi respectiv la Verona.

Aceasta analiză s-a realizat pe baza datelor furnizate de agenţiile de turism REMTOURS S.R.L (www.remtours.ro) din Oradea şi Grosso Eurotour (www.agenziaviaggigrossoeurotour.com) din Messina, Italia.

De asemenea, această lucrare îşi propune să contribuie la dezvoltarea unui parteneriat între Sighişoara şi Verona bazat pe resursele medievale şi culturale comparabile şi propune realizarea unui schimb de know-how cu privire la managementul destinaţiilor şi valoarea adăugată. 5. Analiză comparativă Sighişoara – Verona 5.1 Sighişoara – capodoperă a arhitecturii medievale din Transilvania

Existenţa şi permanenţa umană pe aceste meleaguri se pierde în negura veacurilor.

Nu departe de Sighişoara s-au identificat urme de aşezări datând de la începutul paleoliticului şi, de asemenea, în muzeul local se găsesc vestigii materiale datând din secolul al XVIII-lea î.e.n., care atestă prezenţa unei populaţii care locuia în colibe şi confecţiona vase de lut decorate cu figuri geometrice asemănătoare celor realizate de creatorii culturii Cucuteni (Dubowy, 1997).

Oraşul medieval Sighişoara şi-a început dezvoltarea graţie aşezărilor ungurilor în secolul al XI-lea şi ulterior, datorită colonizării masive a regiunii de către meşteşugarii şi negustorii germani care au fost trimişi din Valea Rhinului, Flandra, Saxonia în secolul al



XII-lea de către regele Geza al II-lea să păzească graniţele Transilvaniei, oferindu-le acestora în schimb „fundus regius” (pământuri), titluri şi privilegii diverse. Aceştia s-au stabilit pe un deal, denumit Dealul Oraşului, şi-au fortificat aşezările cu pereţi păziţi de turnuri. Sighişoara a fost menţionată într-un document oficial pentru prima oară sub numele de Castrum Sex, în anul 1280, varianta românească a numelui oraşului apărând abia în 1941 într-un document emis de Vlad Dracul. Fortăreaţa medievală este un complex arhitectural, militar, civic şi ecleziastic de o valoare europeană remarcabilă. Sighişoara, un exemplu de oraş mic fortificat „aflat la zona de graniţă dintre cultura latină a Europei Centrale şi cultura bizantino-ortodoxă a Europei Sud-Estice” este singura fortăreaţă medievală care este locuită în întregime din sud-estul Europei (http://whc.unesco.org/en/list/902).

Centrul istoric al oraşului este inclus pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO din anul 1999 şi a devenit o atracţie turistică importantă pentru mii de vizitatori din toată lumea, dornici să descopere situl feeric al unei lumi descrisă în cronici şi ghiduri turistice. Oraşul Sighişoara, „cel mai frumos şi bine-păstrat oraş cetate din Transilvania”, a primit de-a lungul timpului diferite titluri, cum ar fi: „Perla Transilvaniei” sau „Nurnberg-ul transilvănean”. în zilele noastre este un oraş muzeu remarcabil ce oferă vizitatorilor contemporani oportunitatea să călătorească în timp.

Din cele 14 turnuri iniţiale, 9 dintre acestea se află în picioare, şi anume: Turnul cu Ceas, Turnul Frânghierilor, Turnul Măcelarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Cizmarilor, Turnul Tăbăcarilor, Turnul Lăcătuşilor şi Turnul Cositorarilor (Vlăsceanu, 1998).

Impozabilul Turn cu Ceas, poarta principală de intrare în fortăreaţă, opus intrării păzite de Turnul Croitorilor, îşi trage numele de la ceasul cu figurine, unic în România, situat la etajul al patrulea. Turnul cu Ceas, simbol al Sighişoarei, a avut un rol special deoarece a fost lăsat în responsabilitatea consiliului oraşului, ce şi-a ţinut adunările acolo până în 1956 (Drăguţ, 1968)., iar acum găzduieşte Muzeul de Istorie al Sighişoarei.

Chiar dacă valorile arhitecturale şi culturale sunt printre cele mai remarcabile, Sighişoara este de asemenea şi deţinătoarea unui patrimoniu natural preţios. în apropierea oraşului, pe Platoul Breite, se află cea mai mare şi seculară rezervaţie de stejari din Europa Central-Estică. Platoul Braite este o pădure „modificată cultural”, purtând amprenta istoriei saxone lungă de opt secole, fiind scena multor serbări tradiţionale importante.

5.2 Verona – între 2000 de ani de istorie şi 2 milioane de turişti anual

Oraşul este situat în nordul Italiei, în regiunea Veneto, la poalele Muntelui Lessini.

în structura şi arhitectura sa urbană, Verona este un exemplu remarcabil de oraş care a evoluat progresiv şi neîntrerupt timp de 2000 de ani, reprezentând într-un mod excepţional conceptul de oraş fortificat în stagii diferite ale istoriei europene (Lionello, 1978). Dezvoltarea oraşului este în strânsă legătură cu poziţionarea sa geografică. Verona este situată la intersecţia a patru drumuri romane: Via Gallica, Via Claudia Augusta, Vicum Veronesium şi Via Postumia (Buchi, Cavalieri, 1987) şi datorita Râului Adige a fost puntea principală între nordul şi estul Italiei.

Aşezarea de-a lungul Râului Adige a devenit colonie romană în secolul I î.H., crescând rapid în importanţă datorită poziţiei sale strategice, şi în 49 î.H. împăratul Cezar acordă cetăţenie roman colonii, împreună cu titlul de Res Publica Veronensium (Borelli, 1977). Chiar dacă doar o mică secţiune din fortificaţia romană a supravieţuit timpului, Verona încă deţine un număr important de monumente din Era Romană. Cel mai faimos dintre ele, care a devenit şi simbolul oraşului, este amfiteatrul roman, Arena (Puppi, 1978). Arena Veroneză este al treilea cel mai mare amfiteatru din Italia, după Colosseumul din



Roma şi amfiteatrul roman Capua, dar şi cea mai bine conservată dintre ele şi este încă folosită pentru găzduirea faimosului Festival de Operă şi a altor concerte. Un alt reper important este Teatrul Roman construit în secolul I î.H., redescoperit în 1830 după înlăturarea clădirii care literalmente îl acoperea. Teatrul Roman găzduieşte anual o serie de spectacole în cadrul unui eveniment denumit Festivalul de Teatru de vară din Verona. Un exemplu excepţional al geniului arhitectural roman este reprezentat de către singurul pod care a supravieţuit celor 2000 de ani care au trecut peste Verona, Ponte Pietra, un pod de piatră cu cinci arcuri, bombardat de către nemţii în retragere în 1945 şi reconstruit ulterior cu cărămizile de piatră găsite în râu. Magnitudinea cutremurului din 1117 a fost responsabilă pentru prăbuşirea inelului exterior de arcade al Arenei, creând forma impresionantă pe care o ştim astăzi a Arenei cu „aripi” (Carrara, 1966). Construcţiile ecleziastice din Verona şi-au atins vârful în timpul Evului Mediu prin exemple excepţionale de arhitectură romanică, cele mai notabile fiind Basilica San Zeno, Dom-ul, Biserica Sf. Anastasia şi Biserica Sf. Ferno (Borelli, 1980). Complexe militare vaste au fost construite în timpul dominaţiei austriece, şi cel mai notabil este Castelul San Pietro (Dal Forno, 1973).

Tabelul nr. 1 cuprinde o succintă comparaţie între Sighişoara şi Verona care demonstrează faptul că deşi cele două oraşe au urmat drumuri diferite în evoluţia lor, o serie de caracteristici comune pot fi încă observate.

Tabel nr. 1: Analiza comparativă între oraşele patrimoniu Sighişoara şi Verona

Caracteristici analizate SIGHIŞOARA VERONA

Locaţie, înfiinţare

România, judeţul Mureş Zona centrală a Transilvaniei Zona a fost locuită încă de pe vremea dacilor în secolul V î.Hr. şi apoi a romanilor, izvoare scrise au rămas însă doar din anul 1280, unde e menţionată sub denumirea Castrum Sex

Italia, Regiunea Veneto Zona de nord a ţării Zona a fost locuită încă din neolitic, populată de gali şi de popoarele venete, de lombarzi, mai apoi ocupată de romani în secolul I î.Hr. când primeşte statutul de Res Pubblica Veronesium

Mitologie Locul de naştere al lui Vlad Dracul, conducătorul medieval român, personaj care a inspirat mitul lui DRACULA.

Oraşul a devenit cunoscut pe tot mapamondul ca fiind locul de desfăşurare a celei mai cunoscute tragedii romantice din lume, ROMEO şi JULIETA

Fortificaţii Fortificaţii medievale construite de către breslele de meşteşugari

Ziduri romane, fortificaţii medievale, întăriri veneţiene şi sistem de apărare austriac



Sursă: Tabel creat de către autor Ambele oraşe au o istorie milenară şi structura lor urbană a fost modelată conform

perioadelor istorice şi artistice, conservând până în zilele noastre relicve remarcabile datând din timpuri medievale.

Cele două destinaţii sunt legate de faptul că factorul principal al notorietăţii lor turistice îşi are originile în „mitologia locală”. Sighişoara este cunoscută drept oraşul natal al conducătorului medieval român Vlad Ţepeş, numit şi Vlad Dracul, recunoscut pentru metodele sale crude de pedepsire a nobililor corupţi şi care a inspirat mitul Contelui Dracula din Transilvania. Verona, pe de altă parte, îşi datorează faima unei figuri cheie din literatura mondială, William Shakespeare, care a plasat acţiunea poveştii tragice de iubire, „Romeo şi Julieta”, în oraşul de-a lungul Râului Adige, bazată pe conflictele istorice dintre cele două familii medievale, Montague şi Capulet, care au condus această regiune.

Caracteristici analizate SIGHIŞOARA VERONA

Evenimente culturale anuale

Festivalul Sighişoara Medievală Sighişoara Blues Festival Ziua Municipiului Sighişoara Festivalul Fanfarelor Sighişoara Film Festival

Festivalul de Operă din Arenă Carnavalul Veronez Teatrul de Vară Festivalul internaţional de jocuri tradiţionale Verona Jazz Festival Schermi d’amore Vinitaly

Recunoaşterea UNESCO

Criteriile 3 şi 5 – 1999 Criteriul 3 Sighişoara este o mărturie remarcabilă a culturii saşilor din Transilvania, o cultură care dăinuie chiar şi după 850 de ani şi care va continua să existe prin intermediul arhitecturii şi monumentelor urbane. Criteriul 5 Sighişoara este un exemplu remarcabil de mic oraş fortificat, aflat în regiunea de graniţă dintre cultura Latină din Europa Centrală şi cea Bizantin-ortodoxădin sud-estul Europei. Procesul aparent de neoprit de emigrare al saşilor, stratul social, care a format şi a menţinut tradiţiile culturale ale regiunii, ameninţă supravieţuirea patrimoniului lor, precum şi a arhitecturii locale.

Criteriile 2 şi 4 – 2000 Criteriul 2 În structura sa urbană şi arhitectura sa, Verona este un exemplu remarcabil de un oraş care s-a dezvoltat progresiv şi neîntrerupt de peste două mii de ani, care încorporează elemente artistice de cea mai înaltă calitate în fiecare perioadă istorică succesivă. Criteriul 4 Verona reprezintă, într-un mod excepţional conceptul de oraş fortificat în mai multe etape fundamentale ale istoriei europene.



Asemănările merg mai departe prin continuitatea anuală a evenimentelor culturale organizate în ambele destinaţii turistice, ele atrăgând un număr important de vizitatori şi de asemenea furnizează o identitate turistică puternică acestor oraşe istorice. 5.3 Evenimente culturale văzute ca modalităţi de branding turistic

Branding-ul destinaţiei turistice reprezintă un proces care tinde să creeze un mesaj

bine definit prin crearea unui slogan, al unui simbol sau logo, care va comunica potenţialilor vizitatori ai locaţiei imaginea acelei destinaţii particulare împreună cu caracteristicile, beneficiile şi valorile promovate ale sale (Stănciulescu şi Lee, 2011).

Evenimentele culturale care au loc neîntrerupt, pot fi considerate elemente puternice de branding deoarece, în percepţia turiştilor oraşele sunt asimilate cu aceste evenimente care crează sau recrează ambianţa specială a unor vremuri apuse. În Tabelul 2, se prezintă o descriere scurtă a principalelor evenimente culturale care generează un flux turistic important, atât în Sighişoara, cât şi în Verona.

Tabel nr. 2: Evenimente culturale în cele două oraşe-patrimoniu analizate SIGHIŞOARA VERONA

Sighisoara Blues Festival este de acum o prezenţă bine cunoscută şi apreciată în mediile artistice româneşti şi de peste hotare. Se organizează în fiecare an, în ultimul week-end din februarie, încă din 2005 şi participarea muzicienilor şi spectatorilor străini a crescut evenimentul la o scală internaţională.

Carnavalul Veronez: carnavalul din Verona datează din 1531 şi este unul din cele mai vechi din Italia. în zilele noastre, în ultima vineri a carnavalului, numită „Venerdi Gnocolar”, are loc o mare paradă pe străzile Veronei care se sfârşeşte în faţa bisericii Sf. Zeno. Parada este condusă de către „Papa de Gnocco”, o mască reprezentând un rege bătrân ţinând în loc de sceptru o furcă mare cu un mare gnocchi în vârf.

Zilele Municipiului Sighişoara este un eveniment relativ nou ce a început în 2008 şi are loc în luna mai, încercând să sporească recunoaşterea valorilor culturale locale şi importanţa patrimoniului prin reînvierea tradiţiilor locale şi încurajarea artiştilor locali

Teatrul de Vară şi Festivalul Shakespearian: evenimentul dedicat marelui dramaturg englez care a plasat Verona în rândul celor mai cunoscute oraşe din lume, se ţine în fiecare vară încă din 1948, în Teatrul Roman, când pentru prima oară povestea tragică de dragoste „Romeo şi Julieta” a fost pusă în scenă pentru prima oară. în timpul întregului sezon de vară Teatrul Roman găzduieşte mai multe capodopere faimoase shakespeariene, dar totodată şi alte mari piese, împreună cu concerte de jazz şi spectacole de dans.

Festivalul fanfarelor organizat de către autorităţile locale cu participarea fanfarelor locale şi străine, evenimentul se ţine în fiecare an la începutul lunii septembrie şi este dedicat celor ce apreciază muzica de promenadă.

Festivalul Internaţional de Jocuri Tradiţionale: născut în 2003, Festivalul Internaţional de Jocuri de Stradă: Tocati este un festival unic, în Italia şi Europa. Scopul său este să reînvie şi să îi înveţe pe cei tineri şi nu numai vechile jocurile de stradă tradiţionale.



Sighişoara Film Festival urmăreşte să promoveze cultura cinematografică românească şi să intensifice vizibilitatea României în lume prin artă şi cunoaştere. Festivalul prezintă filme de scurt metraj româneşti, documentare şi filme de lung metraj care au fost premiate la nivel internaţional în anul precedent. (http://www.sighisoarafilmfestival.ro/index.html, accesat la 14.05.2013)

Schermi d'amore- Festival internaţional de film: Festivalul de Film Veronez debutează în 1969, când Săptămâna Cinematografică a avut loc pentru prima oară. Din 1996, evenimentul a fost cunoscut drept Schermi d'amore, însemnând Ecrane de Dragoste, un festival dedicat producţiilor cinematografice romantice şi melodramatice.

Festivalul Sighişoara Medievală: începând cu vara lui 1992, în fiecare an Fortăreaţa Sighişoara îşi retrăieşte trecutul prin Festivalul Medieval. Sub zidurile bătrâne seculare, străzile mici şi înguste devin deodată înghesuite de cavaleri, călugări, vrăjitori, clovni şi spirite întrupate venite dintr-o lume unde fabulosul şi terifiantul trăiesc împreună la un loc cu magia şi aventura. Cu fiecare ediţie a festivalului, Evul Mediu îşi pierde caracteristicile cunoscute devenind nu cea mai întunecată şi înfricoşătoare eră a trecutului istoric, ci fiind adus la viaţă după 100 de ani prin artă. Importanţa acestei manifestări culturale stă în faptul că, cu ajutorul formelor de artă medievală ca jocurile, teatrul, muzica, dansul oferă o punte între lumea modernă şi o eră demult uitată, fiind de asemenea o formă de comunicare culturală şi contribuind la o înţelegere mai adâncă a mediului multicultural din Sighişoara.

Festivalul de Operă din Arenă: în primii ani din secolul trecut faimosul tenor din Verona, Giovanni Zenatello, a cântat o arie de operă în Arena pentru câţiva prieteni care s-au adunat acolo întâmplător. Aceştia înţelegând cât de bună era acustica vechiului Amfiteatru Roman şi au decis să îl folosească pentru a juca întreaga operă. în 1913, anul aniversarea morţii lui Giuseppe Verdi, a fost pusă în scenă în Arenă opera Aida. Oameni au venit din toată lumea pentru a vedea operele în Verona. După prima ediţie, sezonul de operă din Arena a devenit o instituţie internaţională, cel mai mare teatru liric din lume, cu o scenă imensă şi scaune pentru aproximativ 20.000 de spectatori pe seară, decoruri imense şi elaborate. Împreună cu showurile de operă fermecătoare, Arena veroneză este gazda unui număr impresionant de spectacole de muzică clasică, jazz, pop şi blues, unde istoria întâlneşte prezentul, anticul se îmbină cu modernul şi arta muzicii cu sensibilitatea sufletelor spectatorilor.

Sursă: Tabel creat de către autor pe baza site-urilor: http://www.blues-festival.ro, http://www.arena.it/, http://www.sighisoara.org.ro/portal/portal.nsf/AllByUNID/

00003312? OpenDocument, http://www.veronissima.com/sito_inglese/html/events_ carnival_ing.html, http://www.estateteatraleveronese.it/nqcontent.cfm?a_id=18493&tt

=estateTeatrale2008&id_menu=18492 5.4 Indicatorii statistici ai activităţii turistice în cele două oraşe-patrimoniu

În această secţiune vor fi prezentaţi indicatorii principali care sunt folosiţi pentru a

descrie şi a analiza fluxul turistic al unei regiuni sau al unui oraş pentru a observa tendinţele majore ale cererii turistice faţă de destinaţiile analizate şi de asemenea pentru a vedea evoluţia unităţilor de cazare pe o perioadă de timp de trei ani.



Astfel, în cazul oraşului Sighişoara evoluţia unităţilor de cazare în perioada 2009-2011 se prezintă conform Figurii nr. 3. Datele statistice disponibile la Institutul Statistic Regional evidenţiază că în Sighişoara au avut loc mai multe investiţii pentru dezvoltarea capacităţii de cazare, care a crescut de la 18 unităţi în 2009 la 35 de unităţi în 2011, numărul de pături sugerând utilizarea de pensiuni turistice urbane adecvate peisajului oraşului, dar care sunt limitate în numărul de camere şi paturi puse la dispoziţie.

20092010

2011

1828 35

872 1042 1059

Număr unități de cazare Număr de paturi

Figura nr. 3: Evoluţia unităţilor de cazare în Sighişoara în perioada 2009-2011

Sursă: Grafic realizat de autor pe baza datelor statistice furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, Mureş

Situaţia fluxului turistic în Sighişoara în perioada observată, 2009-2011 este caracterizată printr-un trend ascendent al sosirilor şi înnoptărilor turiştilor, dar în ciuda acestora, durata medie a sejurului în Sighişoara este destul de redusă, situată în jurul valorii de 1,35 zile (Figura nr. 4).

Aceste date arată că Sighişoara este o destinaţie turistică atractivă, dar îi lipsesc elementele necesare pentru a determina un sejur mai lung al vizitatorilor.

2009

2010

2011

34728

35727

51161

46917

49928

67660

Înnoptări Sosiri

Figura nr. 4: Indicatorii fluxului turistic în Sighişoara în perioada 2009-2011

Sursă: Grafic realizat de autor pe baza datelor statistice furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, Mureş



În continuare se prezintă evoluţia unităţilor de cazare în perioada 2009- 2011 pentru oraşul Verona (Figura nr. 5).

20092010

2011

9744 10037 10609

567 628 695

Număr unități de cazare Număr de paturi

Figura nr. 5: Evoluţia unităţilor de cazare în Verona în perioada 2009-2011

Sursă: Grafic realizat de autor pe baza datelor statistice furnizate de https://intranet.comune.verona.it/media//_ComVR/Cdr/Cultura/

Allegati/1_Verona_Unesco-motivazioni-e-_condizioni-visita.pdf

Din figura nr. 5 se poate observa că numărul unităţilor de cazare din Verona au un trend uşor ascendent în perioada 2009-2011, atingând în ultimul an analizat valoarea de 10609 paturi disponibile.

În figura nr. 6 se prezintă situaţia fluxului turistic în Verona, destinaţie care deşi se bucură de o cerere turistică remarcabilă, în 2010 sosirile au scăzut probabil ca efect al crizei economice, dar această situaţie este rezolvată în 2011, când sosirile le depăşesc pe cele din 2009. Cu toate că nivelul sosirilor a crescut în 2011, înnoptările au scăzut pe perioada celor trei ani, ceea ce a determinat o durată medie a sejurului scurtă de la 2,27 zile în 2009 la 2,21 în 2011.

2009

2010

2011

612703

599780

652977

1388119

1350439

1144414

Înnoptări Sosiri

Figura nr. 6: Indicatorii fluxului turistic în Verona în perioada 2009- 2011

Sursă: Grafic realizat de autor pe baza datelor statistice furnizate de https://intranet.comune.verona.it/media//_ComVR/Cdr/Cultura/

Allegati/1_Verona_Unesco-motivazioni-e-_condizioni-visita.pdf



5.5 Descoperind Europa Medievală: oportunitate pentru valorizarea patrimoniului cultural

Societatea contemporană este implicată în amplul proces de globalizare şi mai

specific cunoaşte un trend rapid ascendent de dezvoltare în sectorul turismului, fenomen care determină stakeholderii din activităţile turistice să acorde o atenţie specială în designul şi marketingul produselor lor.

O posibilitate de creştere a avantajului competitiv al unei destinaţii turistice poate fi reprezentat de realizarea de parteneriate cu alte destinaţii similare. O astfel de iniţiativă poate fi aplicată în cazul celor două oraşe istorice, deoarece ele sunt potrivite pentru asemenea abordare datorită importanţei lor istorice, arhitecturale şi dotărilor turistice. Un parteneriat între Sighişoara şi Verona poate fi realizat pe baza unei colaborări City2City, susţinută de instituţii internaţionale ca Organizaţia Mondială a Oraşelor Patrimoniu şi UNESCO, sau printr-o iniţiativă comună cunoscută ca „oraşe înfrăţite”, ambele metode având ca obiectiv de bază o colaborare între administraţiile locale concretizată într-un schimb know-how în managementul destinaţiilor istorice, într-o expertiză şi o cooperare pentru dezvoltarea durabilă a celor două oraşe.

Deşi ambele destinaţii turistice deţin un număr mare de elemente turistice ce generează un flux turistic important, din datele statistice analizate putem observa că acestea se confruntă cu o durată medie a sejurului turiştilor scurtă, Sighişoara fiind percepută de regulă drept o destinaţie de „o călătorie de o zi”, în timp ce vizitatorii Veronei petrec în medie doar două zile în acest oraş minunat. Un parteneriat instituţional între Sighişoara şi Verona ar avea şi o serie de alte beneficii ca de exemplu: cunoaşterea reciprocă, schimburi de experienţă privind conservarea şi prezentarea patrimoniului lor cultural şi istoric, interacţiunea celor două sisteme de management urban, destul de diferite în momentul de faţă, ce ar putea genera noi idei pentru îmbunătăţirea planurilor de dezvoltare ale acestora. Este de asemene importantă proiectarea unor pachete turistice cu tematică specială care ar avea rezultate directe în creşterea reciprocă şi simultană a notorietăţii potenţialului lor turistic.

Atragerea turiştilor din Italia şi Europa de Vest către oraşul fortificat din inima Transilvaniei şi de asemenea promovarea comorilor Veronei în rândul turiştilor români pot fi soluţii de creştere a notorietăţii şi implicit corectarea nivelului scăzut al indicatorilor statistici şi o cale de a contribui la o dezvoltare semnificativă a economiei locale şi naţionale.

Descoperind Europa Medievală este o propunere pentru un pachet turistic tematic adresat vizitatorilor care apreciază valorile culturale ale unei locaţii şi prin combinarea celor două destinaţii turistice sub “umbrela” acestei denumiri comune poate fi văzut ca o metodă de branding turistic care tinde să îşi crească competitivitatea pe piaţa internaţională.

Deoarece cele două oraşe, în afară de patrimoniul lor istoric tangibil, au tradiţii în organizarea de evenimente culturale, manifestaţii ce le asigură o anumită identitate turistică, pachetele turistice proiectate să ofere vizitatorilor şansa de a fi martori la aceste evenimente şi în acelaşi timp să ajungă să cunoască cele două oraşe patrimoniu.

Fără îndoială, Sighişoara este cea mai captivantă destinaţie turistică din România în timpul Festivalului Medieval, când micul oraş transilvănean îşi îmbracă hainele festive şi aleile pavate se umplu cu artişti care aduc la viaţă spiritul medieval. Pe de altă parte, feerica Verona iese în evidenţă prin spectacolele grandioase ţinute în Arena în timpul sezonului de operă, când cele 22.000 de locuri ale amfiteatrului antic roman sunt ocupate de spectatori



care iubesc teatrul, opera şi cultura şi care sunt nerăbdători să vadă pe scenă in situ, cea mai apreciată şi cunoscută poveste de dragoste din toate timpurile, „Romeo şi Julieta”.

O activitate de marketing adecvata, care să informeze turiştii potenţiali asupra produselor oferite, serviciilor adiţionale, valenţele artistico-culturale ale localităţilor poate reprezenta un instrument valid pentru dezvoltarea durabilă a turismului deoarece permite satisfacerea nevoilor turistului - consumator, dar cu folosirea raţională a resurselor entităţii furnizoare (umane, tehnologice, informaţionale) (Drăgulănescu, 2013).

În cazul pachetelor turistice prezentate sub brandul comun creat numit Descoperind Europa Medievală, cele mai potrivite căi de a „cuceri” un număr important de clienţi sunt reprezentate de promovarea virtuală, printr-un un website bine realizat unde tururi virtuale ale destinaţiilor sunt posibile, împreună cu o descriere detaliată a programului, materialele printate specializate şi spoturile publicitare. Scopul principal este acela de a alinia cele două destinaţii sub o imagine de brand comună, iar pentru aceasta un logo de brand foarte atent realizat este extrem de folositor şi poate contribui la atragerea unui număr important de turişti europeni în România şi de asemenea la creşterea popularităţii Veronei în viitor.

În continuare sunt prezentate programele ofertelor turistice pentru cele două destinaţii având ca atracţie - nucleu evenimentele culturale menţionate anterior. Această analiză a fost elaborată pe baza datelor furnizate de Remtours S.R.L şi Grosso Eurotour. Sighişoara - TĂRÂMUL CAVALERILOR (Perioadă: 21-24 iulie 2013) Ziua 1: Aterizarea pe Aeroportul Internaţional din Târgul Mureş în jurul orei 2 p.m., transfer cu autobuzul către Sighişoara şi check-in la hotelul rezervat. în timpul serii va fi program de voie, în care turiştii vor putea începe să se acomodeze cu ambianţa magică a oraşului medieval, unde fiecare stradă micuţă este animată de actori, spectacole de dans şi muzicieni. Ziua 2: La 11 a.m. turiştii se pot bucura de un tur pe jos asistaţi de către un ghid turistic profesionist în cea mai frumoasă şi bine păstrată fortăreaţă medievală din estul Europei, vor vizita Muzeul Istoriei din Sighişoara localizat în Turnul cu Ceas, clădirea simbol a Sighişoarei unde vor avea oportunitatea să afle elemente interesante din istoria medievală. Noaptea este rezervată pentru participarea la mai multe evenimente organizate în cadrul Festivalului Medieval: concert de muzică medievală, spectacol de dans, unde turiştii pot învăţa paşii unor dansuri vechi de secole, tragere cu arcul, închiriere de costume istorice şi, special organizată de către unitatea gazdă, şansa ca doamnele să se îmbrace conform dress-code-ului aristocratic din Evul Mediu, iar domnii îşi pot arăta talentul cavaleresc într-o competiţie armată reală. Ziua 3: Cea de a treia zi este dedicată turnurilor Sighişoarei, Turnul Frângerilor, Turnul Măcelarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Cizmarilor, Turnul Tăbăcarilor, Turnul Lăcătuşilor, Turnul Cositorarilor. Începând cu ora 10 a.m., turiştii vor avea şansa să viziteze toate turnurile orăşelului medieval şi de asemenea frumoasa Biserică din Deal. După-amiaza vine cu o propunere de a petrece timpul în minunatul decor natural al Platoului Breite, cea mai bine păstrată rezervaţie de stejari din centrul şi estul Europei, unde turiştii vor fi invitaţi la un festin transilvănean tradiţional. Ziua 4: în timpul dimineţii check-out, în jurul orei 10 a.m., autobuzul care asigură transferul pleacă către aeroport. Cazare: CASA BAROCA***, tarif 60 Euro pe noapte Servicii de alimentaţie: Restaurant Vlad Dracul, preţ mediu mic-dejun şi cină: 16 Euro Transport: Zbor Milano-Târgu Mureş, călătorie dus-întors în sistem part charter: 85 Euro



Verona - ORAŞUL IUBIRII (Perioadă: 13-16 iulie 2013) Ziua 1: Aterizare pe Aeroportul Internaţional Catullo din Verona în jurul orei 10 a.m., transfer cu autobuzul către oraş şi check-in la hotel. La ora 3 p.m. turiştii se vor bucura de un mic tur pe jos prin centrul oraşului, vizitând principalele pieţe din Verona: Piazza Erbe, Piazza Dante- un mix perfect între Scaliger, era arhitecturii medievale şi stilul renascentist, Piazza Bra - cu magnifica Arena şi clădirile sale neoclasice. Turul se termină cu vizitarea faimoasei Case a Julietei, unde turiştii pot intra în clădire (se percepe o taxă de intrare de 8 Euro). Ziua 2: A doua zi în Verona este dedicată patrimoniului roman şi medieval, incluzând aici vizite în cele mai importante două muzee din Verona şi anume Muzeul Arheologiei, găzduit de către Teatrul Roman vechi de 2000 de ani, şi Muzeul Civic Castelvecchio, cea mai mare colecţie de artă din împrejurimile Veronei. Noaptea este rezervată pentru oportunitatea unică de a vedea cum Arena veche de 2000 de ani este adusă la viaţă în timp ce într-un scenariu magic medieval, povestea de dragoste care a fost rostită de mii de ori capătă viaţă pe scena Arenei Veroneze. De la 8 p.m. este timpul pentru spectacol: piesa de teatru Romeo şi Julieta. Ziua 3: Turiştii au şansa să exploreze latura religioasă a Veronei, printr-o vizită alături de un ghid la Dom şi Basilica San Zeno începând cu ora 10 a.m. După-amiază, vizitatorii pot escalada Dealul San Pietro până la masivul castel austriac şi se pot bucura de apusul veronez şi de priveliştea care îţi taie răsuflarea a oraşului de-a lungul Râului Adige. Noaptea vine cu un o propunere de tur puţin diferită: Giro delle osterie - turul pdgoriilor veroneze. Ziua 4: Check-out în timpul dimineţii şi transfer către aeroport Cazare: Juliette House B&B***, 25 Euro/ noapte Servicii de alimentaţie: Preţ mediu pentru mic-dejun şi cină: 32 Euro Transport: Zbor Bucureşti-Verona, călătorie dus-întors în sistem part charter: 95 Euro

Preţul final estimat al pachetului turistic pentru Sighişoara este de 357 Euro (tabel

nr. 3), iar pentru Verona 468 Euro. Aceste preţuri includ zborul charter dus-întors, transferul cu autobuzul către destinaţii, cazare 3 stele, mic-dejun şi cină, cu excepţia primei zile de sosire care are doar cina şi celei de-a patra zile care are doar micul-dejun.

La aceste cheltuieli au fost adăugate cheltuielile culturale şi diurna ghidului turistic, comisionul agenţiei de 15% şi TVA 24%. Asigurarea nu este inclusă, dar în locul acesteia turiştilor le vor fi oferite broşuri şi un mic suvenir.



Tabel nr. 3: Calculul de preţ pentru cele două oferte turistice

Concluzii

Turismul, ca activitate socio-economică în general, şi turismul cultural prezentat în particular, sunt elementele fundamentale pentru dezvoltarea durabilă a unei regiuni prin contribuţia acestora la bunăstarea pe plan local şi în acelaşi timp cele două reprezintă o cale de conservare şi prezentare a siturilor de patrimoniu care sunt moştenite de la predecesorii noştri, dar de asemenea împrumutate de la generaţii viitoare cu obligaţia de a le proteja şi a le da mai departe.

Din această cercetare putem concluziona că Sighişoara şi Verona deţin un patrimoniu cultural şi istoric uimitor recunoscut de organizaţii internaţionale ca UNESCO, şi care, în ciuda diferenţelor din cadrul dezvoltării fiecăreia, cele două oraşe pot fi totuşi unite pentru a crea un brand comun cultural european.

Rezultatele culegerii de informaţii despre cele două oraşe istorice, studiul literaturii ştiinţifice şi a datelor statistice analizate au condus la o cunoaştere necesară pentru o analiză comparativă, către observarea problemelor cu care se confruntă cele două destinaţii şi la propunerea pentru rezolvarea acestora printr-un parteneriat şi o strategie de marketing comună.

Nr. crt.

Elemente de calcul Costuri Elemente de cost

detaliate Valoare (€)

SIGHIŞOARA VERONA 1.

COSTURI DIRECTE

Alimentaţie Tarif/zi x Nr de zile 50 105

2. Cazare Tarif/noapte x Nr de nopţi 80 75

3.

Transport

Bilet dus-întors avion charter

Transfer aeroport Târgu Mureş-

Sighişoara/ Villafranca –

Verona

95 95

4. Cheltuieli culturale

(taxe de intrare)

Muzee / Spectacolul

Romeo şi Julieta 5 34

5. Cheltuieli oraganizatorice

Broşuri şi mici suveniruri pentru

turişti 5 5

6. Ghid turistic Diurnă ghid turistic 10 10

7. Şofer - 5 5 8. Alte cheltuieli - - - 9. TOTAL COSTURI DIRECTE 250 329

10. ASIGURARE - - 11. COMISION (15%) 37,5 49,35 12. TVA (24%) 69 90 13. TOTAL 356,5 468,35 14. AJUSTĂRI +0,5 -0,35 15. PREŢ TOTAL AL PACHETULUI 357 468



Evenimentele culturale ţinute cu o continuitate anuală prezentate în partea a treia reprezintă motivaţii puternice pentru vizitarea acestor locaţii şi le oferă acestora o identitate culturală bine definită, astfel că aceste evenimente au fost transformate în elementele-nucleu ale programelor turistice realizate pentru a dezvolta cele două oraşe medievale şi pentru a corecta durata medie de şedere a turiştilor. Afacerile în domeniul turismului se bazează aproape în întregime pe percepţia clienţilor săi, pe calitatea experienţelor acestora, aşadar marketingul joacă un rol crucial în creşterea cererii pentru destinaţiile turistice.

Valoarea aplicativă a acestei lucrări, împreună cu identificarea şi corelarea elementelor comparabile ale aşezării transilvănene şi oraşului italienesc, este reflectată prin brandul comun propus, Descoperind Europa Medievală, şi prin pachetele turistice realizate pentru a răspunde nevoilor specifice a unei pieţe de nişă care este sensibilă la experienţele culturale şi care, odată bine motivată, va fi doritoare să petreacă timp şi resurse financiare pentru a vizita aceste destinaţii. Bibliografie Ashworth, G.J. şi Larkham, P.J. eds., 1994. Building a New Heritage: Tourism, Culture

and Identity in the New Europe. London: Routhledge. Beltramini, G., 1983. Le strade di Verona entro la cinta muraria. Verona: Vita Veronese. Bianchini, F. şi Parkinson, M., 1993. Remaking European Cities. Manchester: Manchester

University Press. Bonniface, P. şi Fowler, P. 1993. Heritage and Tourism in the “Global Village”. London:

Routhledge. Borelli Gi., 1977. Una città e il suo fiume. Verona: Banca Popolare di Verona. Borelli, G., 1980. Chiese e monasteri di Verona. Verona: Banca Popolare di Verona. Buchi E., şi Cavalieri Manasse G., 1987. Il Veneto nell'età romana: Verona: Banca

Popolare di Verona. Carrara, M., 1966. Gli Scaligeri. Varese, Dall'Oglio. Charles, R., Goelder, J.R., şi Brent R., 2006. TOURISM, Principles, Practices,

Philosophies. John Whiley & Sons, Inc. Chuck, Y.G., 1997. International tourism: A Global Perspective. Madrid: WTO. Competitiveness and Innovation Framework Programme (CIP), 2011. The Study on European

Cultural Routes Impact on SMEs Innovation and Competitiveness. Building new capacities for a competitive and sustainable tourism in Europe. European Parliament, Brussels. Disponibil la: <http://www.coe.int/t/dg4/cultureheritage/culture/Routes/StudyCR_en.pdf> [Accesat 6 iunie 2013]

Council of Europe, 2010. Resolution CM/Res (2010)52 on the rules for the award of the “Cultural Route of the Council of Europe” certification. Strasbourg.

Cuccia, T. şi Rizzo, I., 2011. Tourism seasonality in cultural destinations: Empirical evidence from Sicily. Tourism Management, 32(3), pp. 589-595.

Dal Forno, F., 1973. Case e palazzi di Verona. Verona. Banca Popolare di Verona.



Drăgulănescu, I.V., 2013. Quality Strategy - A Tool for Sustainable Development of Tourism. În: Knowledge- Economy- Society. Global and Regional Challenges of the 21st Century Economy, Part II Regional Determinants of Social and Economic Processes. Chapter 27, pp. 367-378, Cracow Publishing House.

Dragut, V., 1968. Cetatea Sighişoarei. Bucureşti: Ed. Meridiane. Dubowy, E., 1997. Sighişoara. Un oraş medieval. Bucureşti: Editura Tehnică. European Commission (EC) and the Council of Europe (Council), 2010. Impact of

European Cultural Routes on SMEs’ innovation and competitiveness. [pdf] Disponibil la: <http://www.coe.int/t/dg4/cultureheritage/culture/Routes/StudyCR_en.pdf> [Accesat 6 iunie 2013]

Ghinea, D., 2000. Enciclopedia geografică a României. Bucureşti: Editura Enciclopedică. Giaoutzi, M. şi Nijkamp, P., 2006. Tourism and Regional Development. New Pathways.

UK: Ashgate. Holloway, C.J., 2009. The business of tourism. UK: Prentice Hall. Jafari, J., 2003. Encyclopedia of tourism. London: Routhledge. Lähdesmäki, T. 2012. Impacts of the European Capital of Culture designation on

regeneration of city space. [pdf] Disponibil la <http://www.inter-disciplinary.net/at-the-interface/wp-content/uploads/2012/01/Tuuli-L%C3%A4hdesm%C3%A4ki-IC5-2012.pdf> [Accesat 29 ianuarie 2013].

Majdoub W., 2010. Analysing cultural routes from a multidimensional perspective. Alma Tourism, 1(2), pp. 29-37.

Mariotti, A., 2012. Local System, Networks and International Competitiveness: from Cultural Heritage to Cultural Routes. Almatourism - Journal of Tourism, Culture and Territorial Development, 3(5), pp. 81-95. [online] Disponibil la: <http://almatourism.unibo.it/article/view/3208> [Accesat 14 mai 2014].

OCED, 2010. The Impact of Culture on Tourism. Paris. Page, S.J. şi Hall C.M., 2003. Managing Urban Tourism. UK: Prentice Hall. Patuelli, R., Mussoni, M. şi Candela, G., 2013. The Effects of World Heritage Sites on

Domestic Tourism: A Spatial Interaction Model for Italy. Journal of Geographical Systems, 15(3), pp. 369-402.

Priante G., 2007. L'Arena e Verona: 140 anni di storia. Verona. Puppi L., 1978. Ritratto di Verona. Verona: Banca Popolare di Verona. Stănciulescu G. şi Lee T., 2011. Tourism challenges for new enlarged Europe. Bucureşti:

ASE Publishing House. Vlăsceanu, G., 1998. Oraşele României. Bucureşti: Editura Odeon.

PATRIMONIUL TURISTIC ŞI CULTURAL EUROPEAN ...interesaţi în descoperirea valorilor culturale în...

Documents

Transcript of PATRIMONIUL TURISTIC ŞI CULTURAL EUROPEAN ...interesaţi în descoperirea valorilor culturale în...