Zilele Europene ale PatrimoniuluiO acţiune comună a Consiliului Europei şi Uniunii Europene

Patrimoniul Industrial: construind dimensiunea europeană“Comunităţile locale schiţează dimensiunea europeană a

patrimoniului”

Prezentare Liisa Lohtander (Finlanda) şi Anna Schoebel (Spania)Textele indicate cu steluţă – Direcţia Patrimoniu cultural (Ministerul Culturii al

Republicii Moldova)

PATRIMONIUL ISTORIC INDUSTRIAL: CONSTRUIND DIMENSIUNEA EUROPEANĂ

* ZEP oferă ocazia de a organiza multe tipuri de evenimente, în mare parte constând din zile ale uşilor deschise, care, în cazul patrimoniului industrial, ar putea fi în mod deosebit interesante, din motiv că acestea sunt în mod obişnuit închise, dar de asemenea poartă în sine un pericol inerent.Interpretarea şi prezentarea către public foarte fi o provocare pentru tema patrimoniului industrial. Patrimoniul cultural se referă, de obicei, la edificiile sau obiectele cu statut de protejat, fiind incluse în registrele naţionale sau locale. Dar patrimonial industrial e legat şi de patrimonial cultural imaterial, fiindcă se referă la relaţia dintre oameni şi trecut. Astfel patrimonial industrial este în mod deosebit bogat pentru probleme de identitate şi poate, în consecinţă, fi foarte local. Acest aspect facilitează chiar şi asociaţii foarte mici, evenimente organizate în sate.

Vă îndemnăm să subliniaţi Dimensiunea Europeană a ZEP, când sunt planificate acţiunile, folosind aşa teme precum reţelele (ţărilor conectate), tehnologiile şi peisajele (metodologiile comune în domeniul agro-industrial), materia primă şi tehnologiile (sare, textile, lemn, hârtie etc.).

1. Identificarea unui aspect comun pentru planificarea Zilele Europene ale Patrimoniului (ZEP) 2015.

Patrimoniul cultural industrial a fost inclus în politicile de patrimoniu destul de târziu, comparativ cu alte aspecte ale patrimoniului cultural. Se pare că există deosebiri în criteriile de clasificare şi administrare a acestui patrimoniu, în dependenţă de ţară. ZEP 2015 vrea să includă toate abordările şi să lărgească subiectul cât de mult posibil, să includă de asemenea toate aspectele ce vizează patrimoniul industrial, precum tehnologiile, patrimoniul proto-industrial, sistemul agro-rurale, instrumentele, arheologia industrială etc.

Vestigiile arheologice, istorice, etnografice etc., ce constituie mărturii ale activităţii proto-industriale sau industriale din diferite perioade (obiecte ce constituiau instrumente de lucru, utilaje, maşini şi chiar produse) sunt mai puţin evidente în Republica Moldova, decât în ţările din Europa Occidentală. Unele edificii industriale au statut protejat, dar sunt abandonate, în ciuda interesului ce este acordat patrimoniului industrial în ultimii ani. Edificiile istorice industriale, din păcate nu au beneficiat de proiecte de restaurare sau reconversiile la care sunt supuse nu ţin cont de valoarea lor socială şi culturală.

La fel meşteşugurile ce sunt valorificate în centre istorice specializate în olărit, fierărit, ţesut etc. se încadrează în industriile casnice ce fac parte din patrimoniul industrial. Ministerul Culturii a organizat, în ultimii ani, activităţi menite a revitaliza unele centre istorice meşteşugăreşti. Un rol aparte în acest sens le revine comunităţilor locale, şi purtătorilor unor cunoştinţe pe cale de dispariţie privind meşteşugul ţesutului, olăritului, cioplitului în lemn sau piatră.

Istoricul problemei (http://www.erih.net/industrial-history/europe.html)***

În ţările europene patrimonial industrial este o mărturie a Revoluţiei industriale din Europa, ce a modificat profund peisajele şi stilul de viaţă european. “Mijloacele folosite pentru extragerile de materii prime şi exploatarea minereurilor şi produselor agricole construcţiile grandioase aferente, sunt mărturia creativităţii geniului uman. Gardieni ai trecutului, siturile

industriale pietre unghiulare în istoria umanităţii, ce marchează dubla putere a umanității de

distrugere și de creare care generează atât daune, cât și progres. Ele întruchipează speranţa la o viaţă mai bună şi puterea tot mai mare asupra materiei. În ultimii 30 de ani conştientizarea importanţei patrimoniului industrial a crescut. Noua disciplină a arheologiei industriale pune în evidenţă artefacte ale spaţiilor de lucru, cărora li s-a acordat mai puţină atenţie decât spaţiilor de locuire sau arhitecturii civile”. Patrimoniul industrial include nu doar fabricile şi morile, dar şi construcţiile aferente de utilitate socială: minele Neolitice, apeductele romane, oraşele de campanie, canalele, căi ferate, poduri şi alte forme de transport.Este important de menţionat că patrimoniul industrial reflectă diferite faze ale dezvoltării omului. Astfel, el reflectă nu doar activitatea industrială din sec. XIX şi sec. XX, dar de asemenea din Preistorie, Perioada Medievală, Perioada Modernă etc..

Patrimoniul industrial cuprinde domeniile****:industria textilă,industria minieră, industria producătoare de fier şi oţel,industria sării, industria hârtiei, industria de transport şi a comunicării, industria energetică, industri amilitară, industria serviciilor şi recreerea, peisajele industriale etc.

Patrimoniul industrial în legislaţia Republicii Moldova *****Exemple de componente ale patrimoniul tehnic și industrial, în accepțiunea legislaţiei

Republicii Moldova: mori de aburi şi de vânt, mori de apă, batoze, edificii ale fostelor fabrici şi uzine, edificii ale gărilor. centrale electrice, poduri şi căi ferate, drumuri antice, poduri străvechi şi apeducte medievale etc.

În legislaţia europeană patrimonial industrial include – construcţii industriale (ateliere, hale,

depozite, turnuri de apă, centrale electrice), construcţii civile și alte clădiri aflate în legătură cu

producția industrială (locuințe, clădiri cu caracter administrativ, religios sau folosite pentru

educație ori recreere), zone de exploatare și prelucrare a resurselor naturale (mine, cariere,

amenajări hidroenergetice), construcții pentru transporturi și infrastructuri, mașini, instalații, linii tehnologice, utilaje, peisaje culturale industriale, reprezentând teritorii în care se conservă

componente ale procesului de producție, fonduri documentare (proiecte, documentații, fotografii, înregistrări audio-video, documente juridice). 

ANEXA I

Definiţii ale patrimoniului cultural

* “Patrimonial cultural constituie un ansamblu de resurse moştenite din trecut, pe care persoanele le consideră, indiferent de regimul de proprietate a bunurilor, ca o reflectare şi o expresie a valorilor, credinţelor, cunoştinţelor şi tradiţiilor acestora în continua evoluţie”.

(Convenţia-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate, Faro, 27 octombrie 2005)Patrimoniul cultural include patrimoniul cultural material ce se împarte în:

a) patrimoniul cultural mobil – „reprezintă un ansamblu de bunuri culturale mobile cu valoare deosebită sau excepţională istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, ştiinţifică, tehnică, literară, cinematografică, bibliofilă, cartografică, epigrafică, estetică, etnologică şi antropologică, reprezentând mărturii materiale ale evoluţiei mediului natural şi ale relaţiei omului cu acest mediu, ale potenţialului creator uman, ale istoriei şi civilizaţiei naţionale şi universale” (art. 4 al Legii nr. 280 din 27 decembrie 2011 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil).

b) Patrimoniul cultural imobil:- Arheologic – ansamblu de bunuri materiale, apărute ca rezultat al activităţii

umane din trecut, păstrate în condiţii naturale la suprateran, subteran sau subacvatic, sub formă de situri arheologice (aşezări, necropole, morminte izolate, tumuli, cetăţi, valuri, construcţii, biserici, clădiri, anexe gospodăreşti etc.) sau bunuri mobile (obiecte sau fragmente ale acestora), care, pentru a fi identificate şi studiate, necesită aplicarea metodelor arheologice (Lege nr. 218 din 17.09.2010 privind protejarea patrimoniului arheologic)

- Monumente istorice (patrimoniu cultural construit) – „construcţii şi edificii, inclusiv ecleziastice ..(), împreună cu terenul aferent istoric constituit, împeună cu instalaţiile, componentele artistice, elementele de tâmplărie, feronerie şi de mobilare interioară”

Patrimoniul cultural imaterial – “ totalitate a elementelor creaţiei tradiţionale autentice, valoroase din perspectivă istorică şi culturală, transmise din generaţie în generaţie, exprimate în forme literare, muzicale, coregrafice sau teatrale, precum şi ansamblu de practici, reprezentări, expresii, cunoştinţe şi abilităţi, împreună cu instrumente, obiecte, artefacte, vestimentaţie specifică, accesorii şi spaţii culturale asociate acestora, pe care comunităţi, grupuri şi, după caz, persoane le recunosc ca parte

integrantă a patrimoniului lor cultural” (Legea nr. 280 din 29.03.2012)Domeniile de manifestare a patrimoniului                       cultural imaterial    Patrimoniul cultural imaterial se manifestă în următoarele domenii:   1) tradiţii şi expresii orale, inclusiv limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial; 2. artele tradiţioanle ale spectacolului; 3. practici sociale, ritualuri şi evenimente festive tradiţionale; 4. cunostinţe şi practice tradiţionale referitoare la natură şi la univers; 5. tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.

ANEXA IIZEP CIPRU

2015 este “Anul patrimonial industrial” în circa 30 de ţări ale Europei. Cu această ocazie, Ciprul, împreună cu alte ţărieuropene, vor adopta această temă în contextul Zilelor Europene ale Patrimoniului.

Obiective ale ZEP 2015 Cipru- Prezentarea şi sensibilizarea publicului privind Patrimoniul Industrial şi Tehnologic;- Explorarea posibilităţilor de refolosire şi utilizare a spaţiilor publice într-un context

contemporan.Acţiuni propuse de Cipru

1) Activităţi educaţionale pentru şcoli şi universităţi, axate pe patrimoniul industrial din Cipru.

2) Concurs foto (cu expoziţie şi ceremonie de decernare)3) Expoziţii şi publicaţii electronice privind proiectele de reabilitare a patrimoniului

industrial (proiecte lansate sau finisate) în Cipru şi alte ţări europene (dimensiunea europeană).

4) Competiţia arhitecturală privind „Reabilitarea/ refolosirea / sporirea carierelor”5) Tururi ghidate la siturile de patrimoniu industrial pentru adulţi şi copii.6) Conferinţe despre reabilitarea şi refolosirea siturilor industriale, cu participarea

comunicatorilor din diferite ţări (dimensiunea europeană)Aceste acţiuni vor fi susţinute în timpul anului şi vor fi prezentate în timpul săptămânii „Zilele Europene ale Patrimoniului” 2015.

În perioada anului 2015 sunt întreprinse măsuri de a identifica sponsori.

ANEXA III Zilele Europene ale Patrimoniului – Estonia

ZEP2015 în Estonia sunt coordonate de organizaţii de voluntari non-profit, precum „Societatea de Patrimoniu Estonian”. ZEP sunt organizate în Estonia în a doua săptămână a lui septembrie, din 1993. Majoritatea evenimentelor sunt organizate de acest ONG-uri şi membrii săi, cu o contribuţie de la primăria oraşului Tallin, sau alte primării şi Consiliul Naţional al Patrimoniului.

Estonia are o populaţie de 1,3 milioane şi o suprafaţă de circa 45 000 km2. În 2014 evenimentele, inclusiv Inaugurarea, au fost vizitate de diplomaţi şi oaspeţi din Germania, Lituania, Polonia, Suedia, Finlanda, Letonia şi Norvegia.

Estonia a avut tema “Patrimoniul industrial şi monumentele tehnice” în 2008, ceea ce a fost un mare success şi a atras un mare interes. Am sprijinit E-Faith într-o campanie să declare anul 2015 – Anul Patrimoniului Industrial în Europa, şi Finlanda s-a alăturat cu bucurie. Este ţara care a sugerat ca ZEP 2015 să aibă această temă.

În 2015 noi am continuat cu seminare prezentând oraşe istorice mici din Estonia, de data aceasta preponderant privind Kunda – un centru istoric de producer a cimentului în Estonia.

Au fost puse în practică noi modalităţi de folosire a patrimoniului industrial etc. – provocări majore şi unele exemple de bune practici (de ex – foste fabrici de celuloză în Tallin, în prezent e un edificiu pentru oficii şi apartamente; centrul istoric/ fabrica din Tallin, în prezent un centru modern de Energie, cu mori istorice de vânt conservate etc.

Dimensiunea Europeană a temei: introducerea unui nou ecartament al unei căi ferate, muzee de mină, situri pre-istorice, de ex. topirea fierului şi producţia în perioadele când hotarele nu au existat între ţări etc.

ANEXA IV“100 situri de patrimoniu industrial” din Spania şi Finlanda

Un alt exemplu de activităţi este organizarea unei competiţii pentru copii şi tineri, numită Creatorii patrimoniului industrial. Urmând tematica ZEP, copiii scriu istoria unui obiect produs zi de zi în Europa, despre evoluţia acestuia, utilizarea etc., folosind hărţi, picturi, video şi istorioare. Rezultatele sunt încărcate pe un Portal (vezi Proiectul de concurs pentru copii şi adolescenţi).