"PATRIA ÎNSEAMNA POPORUL, NU TAGMA JEFUITORILOR!" - Tudor Vladimirescu 1821

Publicaţie lunară a ORAŞULUI MIZIL

Acest ziar ARE VALOARE dar se distribuie GRATUITFondator

Emil

PROSCAN

AUGUST 2004

www.primaria-mizil.ro

Cred în Dumnezeu şi în ordinea firească şi neîntâmplătoare a tot ce există!Cred în dreptate, adevăr, în sfinţenia şi frumuseţea vieţii!Cred că atât binele, cât şi răul, se întorc într-o zi acolo de unde au plecat!Cred în dragostea adevărată, în suferinţele şi patimile ei, ca fiind singurul mod de izbăvire!Cred şi simt îngrijirile Cerului ce ne veghează, cred că Cineva acolo primeşte necontenit lacrimile, suferinţa şi tot ce ne întristează sufletul!Cred în naşterea lui Iisus pentru noi, ca fiind modelul suprem după care să ne rostuim paşii, gândurile, sufletul! Cred că rostul vieţii noastre este legat de credinţa în El! Cred că toate rugăciunile ajung în Cer, şi se întorc după cum sufletul, curăţenia gândirii şi faptele noastre sunt!Cred că oamenii au nevoie de oameni, că purtările şi faptele unora faţă de ceilalţi pot genera zâmbet, stare de bine saulacrimă, suferinţă!

Cred în importanţa gândurilor, a dorinţei de bine din sinceritatea cu care oamenii şi le trimit, mai ales acum, şi că acestea reprezintă frumuseţea acestor sărbători!Doresc să aveţi linişte în suflet, sănătate, să simţiţi mângâierea acestor zile botezate în albul veşniciei!Doresc să aveţi parte de respect, dragoste, înţelegere şi de cât mai mult adevăr!

Să iertăm greşiţilor noştri şi să ne rugăm pentru ei!În credinţa de a vi se întîmpla toate acestea,

RUGĂ

Emil PROŞCANDecembrie 2015

Anul XI Nr. 123 / decembrie 2015

Noi umblãm ºi colindãmPe Iisus sã-L cãutãm

Bunã seara, seara de Crãciun!ªi umblãm din casã-n casã

La acei care ne lasã.Bunã seara, seara de Crãciun!

Unde poarta-i încuiatãNoi sãrim ºi peste poartã

Bunã seara, seara de Crãciun!De la mic ºi pân-la mare

Cãci azi toþi au sãrbãtoareBunã seara, seara de Crãciun!

Sãrbãtoarea cea mai dulceNimeni nu vrea sã se culce

Bunã seara, seara de Crãciun!Tuturor le spunem iarã

Ce odatã se-nserarãBunã seara, seara de Crãciun!

Colo-n þara evreiascãÎn cetatea-mpãrãteascã

Bunã seara, seara de Crãciun!Noi umblãm precum umblarã

Maica sfântã într-o searãBunã seara, seara de Crãciun!

Cu Iisus la inimioarãSã-i gãseascã o cãscioarã

Bunã seara, seara de Crãciun!Ca sã-ºi nascã pruncul dulce

ªi-n cãldurã sã ºi-L culceBunã seara, seara de Crãciun!

Nimen-n lume n-o lãsarãTrebuie sã nascã afarã

Bunã seara, seara de Crãciun!Într-o peºterã pustieÎn cumplitã sãrãcie

Bunã seara, seara de Crãciun!Asta searã toþi sã cânte,

Lui Iisus ºi Maicii SfinteBunã seara, seara de Crãciun!

C-a voit sã îndulceascãSuferinþa omeneascã

Bunã seara, seara de Crãciun!Te lãsãm acum creºtine

Dar sã ne-ntâlnim cu bineBunã seara, seara de Crãciun!

ªi la anul care vineTot cu pace, tot cu bine!

COLIND

Pagina 2Nr. 123 / decembrie 2015

TEHNOREDACTAREREDACŢIA

ISSN 1548 - 6903

Gabriela NEGOIÞÃ / Lucian MÃNÃILESCU

Adresa: B-dul Unirii, nr. 63

Tel./fax: 0244.252. 722e-mail:

postalionulmizil@yahoo.com

Adriana POPA

adyzest@yahoo.com

PRIMĂRIAB-dul Unirii, nr. 14, Mizil,Jud. Prahova, Cod poºtal105800Telefoane: 0244.250.027 sau

0244.250.008Fax: 0244.251.120

e-mail: primaria_mizil@idilis.ro

COLEGIUL DIRECTOR

Primar Emil PROªCAN

CASETA REDACŢIONALĂ

Acum, când trãi -m vremuri în care nu pre -getãm sã ne aruncãm, multprea grãbiþi, într-o re laþiefãrã a avea chibzuinþa de aaºtepta sã se nascã maiîntâi sentimentul, confun -dând iubirea cu o pasiunetrecãtoare, declarându-nemult prea repede îndrã-gostiþi ºi riscând sã ajun -gem, la fel de repede, înstatistici, existã oamenicare au ºtiut sã iubeascãfrumos, demonstrând cãdragostea adevãratã existãºi chiar dãinuie.

Un exemplu înacest sens sunt Lucreþia(70 de ani) ºi ConstantinNicolae (82 de ani), sãrbã-toriþii acestei luni în cadrulacþiunii demarate de cãtredomnul primar Emil Proº -can ºi care constã în ani -versarea cuplurilor ce sãr-bãtoresc "nunta de aur",eveniment care pune ac -cen tul pe statornicia cuplu-lui, calitate ce scoate laivealã sentimente adevã ra -te, testate în timp ºi întâm-

plãri petrecute.50 (cincizeci) de

ani de convieþuire însemnãsã împarþi nu numai zilelecu soare, vânt, ploi sauzãpadã, dar ºi multele nea-junsuri, chiar lacrimi careapar inevitabil în oriceviaþã. Secretul longevitãþiiacestei cãsãtorii ºi po -vestea iubirii ne-o împãr -tãºeºte doamna Lucreþia,care ne-a declarat:

"Este o coinci-denþã plãcutã faptul cã vãpovestesc acum, în aceastãlunã, despre cãsãtoria mea,deoarece mi-am întâlnit"jumãtatea" în luna de -cem brie a anului 1963. Eusunt din Balta Albã, iarsoþul meu din Lapoº ºi ne-am cunoscut la mine înoraº când Nicolae veniseîntr-o delegaþie. A fost dra -goste la prima vedere, darpentru totdeauna - motivpentru care în mai 1964,ne-am cãsãtorit ºi ne-ammutat în Mizil.

În anul 1966 aapãrut rodul iubirii noas-

tre, o fetiþã - Simona (e -conomist), care acum îmieste copil, sorã, prietenã ºicare ne-a dãruit cea maiminunatã nepoþicã, în acãrei creºtere ne-am impli-cat cu toatã dragostea -Carmen Elena (25 de ani,inginer). Ele ºi ginerelenostru, care este un bãiatdeosebit, reprezintã pentrunoi fericirea ºi universul.La noi în familie, întot -deauna a fost o atmosferãplãcutã, de armonie, lucrupe care i l-am transmis ºifiicei mele.

Eu am lucrat laUzina Mecanicã (35 deani), ca finisor în cauciuc-plastic, iar soþul meu a lu -crat (42 de ani) în aceeaºiinstituþie ca strungar. Nune-am plictisit niciodatã -ador florile, îmi place sãam grijã de ele, îmi placesã gãtesc, sã fac prãjituri,iar soþul meu are întot-deauna câte o preocupare:s-a ocupat cu cojocãritul,cu croitoria, ne place sã neplimbãm, facem excursii,

vizitãm muzee. Suntemfiri sociabile, avem pri-eteni cu care ne vizitãm,stãm la poveºti, la glume.

Dacã mi-am pro-pus sã fac ceva, soþul meum-a sprijinit mereu, iar eula rândul meu i-am oferitaceeaºi susþinere. În afarafaptului cã ne completãmreciproc, avem norocul dea ne place sã facem ace-leaºi lucruri.

Cred cã secretullon gevitãþii cãsãtorieinoas tre ºi a cuvintelor "autrãit fericiþi pânã la adâncibãtrâneþi" constã în atenþie,tandreþe ºi rãbdarea pe ca -re trebuie sã o acorzi înfiecare zi. ªi tot în fiecarezi este necesar sã fii dispussã construieºti, sã fii con -

ºtient cã iubirea se clãdeºtepe gesturi mã runte, cã esteun drum fãcut pentru doi ºidepinde de tine dacã veiface din asta o experienþãmemorabilã. Noi am reuºitacest lucru ºi le dorim tu -turor sã li se întâmple!

La mulþi ani, sãr-bãtori fericite ºi sã trãiþifericiþi pânã la adânci bã -trâneþi!"

Lucreþia ºi Nico -lae… un drum fãcut pen-tru doi…" iubirea înseam-nã ceva, restul e nimic"cum prea frumos spuneaAlfred de Musset.

Îi felicitãm, ledorim multã sãnãtate ºicâþi mai mulþi ani împre-unã!

Gabriela NEGOIÞÃ

În acest an, ca ºianul trecut, încercãm sãaducem bucurie în sufletelecâtorva zeci de familii dinoraºul nostru, familii nevo -iaºe, cãrora soarta nu le-asurâs.

Sunt copii careaºteaptã noaptea de Crãciuncu bucurie ºi speranþa cãpoate anul acesta Moº Crã -ciun nu i-a uitat…din nou.Sunt pãrinþi ºi bunici care

nu au puterea financiarã sãasigure pentru copii, nepoþisau chiar pentru ei, o masãtraditionalã de Crãciun.

Am reuºit anultrecut sã aducem clipe defericire câtorva zeci de per-soane, dãruindu-le din par -tea noastrã ºi a mai multorpersoane cu suflet mare -cadouri, alimente, jucãrii,hãinuþe, cãrþi, rechizite, dul-ciuri, fructe, sucuri, cozo -

naci, carne… etc. Toa teacestea nu au fost donate deoameni cu o situaþie materi-alã deosebitã, ci de oamenisimpli care din puþinul lorau oferit ceva cu gândul cãau putut aduce un zâmbetpe chipul unui copil, unuipãrinte sau bunic.

Anul acesta dorimsã deveniþi partenerul nos-tru ºi sã participaþi alãturi denoi în aceastã cauzã umani-

tarã. Puteþi dona cât ºi

ce doriþi! Donaþiile le puteþiface la Sala SporturilorMizil ºi ne puteþi contacta lanumerele de telefon 0736119 511 sau 0787 814 617.

Vã invitãm cudrag la spectacolul sportivºi, de asemenea, vã putemoferi cu acest prilej ºi nunumai, spaþii în care puteþiafiºa benere cu sigla com-

paniei pe care o reprezen-taþi.

VÃ MULÞUMIMANTICIPAT!!

DESPRE DRAGOSTE ŞI ARMONIE…

PRIMĂRIA MIZIL PRIN CLUBUL SPORTIV ORĂŞENESC MIZIL,ÎMPREUNĂ CU LIGA TINERETULUI CREŞTIN ORTODOXĂ MIZIL

ŞI CENTRUL "EUROPE DIRECT"ORGANIZEAZĂ ÎN LUNA DECEMBRIE

EVENIMENTUL SPORTIV "HANDBALUL MIZILEAN DĂRUIEŞTE"

Pagina 3 Nr. 123 / decembrie 2015

Reporter: În pri -mul rând, pentru cei ce nuvã cunosc, aº dori sã în -cepem discuþia cu o scurtãprezentare a dvs.

Constantin Rãdu -þã: M-am nãscut în loca -li tatea Ciorani, judeþulPra hova, pe 16 noiembri -e 1960.

Am urmat studiide chitarã clasicã pe timpulliceului, la Casa de Culturãa Sindicatelor Ploieºti ºiPalatul Culturii Ploieºti.Am aprofundat studiilemuzicale, absolvind facul-tatea de muzicã, specia li -ta tea pedagogie muzicalã.Am lucrat 10 ani la Uzina"1 Mai" Ploieºti, ºi înce -pând cu anul 1990, suntdi rec tor la Cãminul Cul tu -ral Ciorani, actual CentrulCultural "Dromihete" Cio -rani.

Sunt cãsãtorit ºiam doi copii.

R.: Ce reprezintãmuzica pentru dvs ºi ce rolcredeþi cã poate juca înviaþa unui om?

C.R.: Pentru minemuzica este cea mai marepasiune, pe lângã altele, lafel de ofertante ca: tenisul,cãlãtoriile ºi pescuitul. Mu -zica reprezintã medica-mentul universal care poa -te alina sufletele oame-nilor, care poate apropiachiar ºi oameni cu pre-ocupãri ºi pãreri diferite.

R.: Spuneþi-mi vãrog când ºi cum aþi des co -perit chitara, cine v-a insu-flat dragostea pentru acestinstrument?

C.R.: În familiamea sunt câþiva veri chitar-iºti, cel mai mediatizatfiind Petre Rãduþã, care afost solist ºi basist în for-maþia "Romanticii". Fiindmai mic, ei au constituitmodele pentru mine, iar înliceu întâmplarea a fost caun coleg de camerã sãcânte la chitarã. ªi astfel aînceput prietenia mea cuchitara...

R.: "Chitara meanu este un obiect. Este oprelungire a sinelui meu.Este cine sunt eu." spuneaJoan Jett. Pentru dvs. ce

reprezintã?C.R.: Pentru orice

persoanã, instrumentul sauobiectul pe care-l foloseºtezilnic, îl reprezintã. În mo -mentul în care faci ceva cupasiune, eºti fericit, te per-fecþionezi continuu ºi leîm pãrtãºeºti celorlalþi cu -noº tinþele tale cu multentuziasm.

R.: Care este ar -tistul care consideraþi cã areuºit o simbiozã perfectã:om - chitarã?

C.R: Artistul carem-a impresionat în modspecial ºi care cu siguranþãa reuºit aceastã simbiozãeste Tudor Gheorghe, darnu este singurul. Mã gân-desc la interpreþii de muz-icã folk, pop, rock, jazz,chitarã clasicã ºi chiarmuzicã popularã.

R.: Din punctuldvs. de vedere, ce este maiimportant pentru un chi-tarist - feeling-ul sau tehni-ca?

C.R: Sunt înge -mã nate. Când ai trãire, îþiperfecþionezi tehnica. Alt -fel nu se poate!

R.: Am observatcu plãcere cã aþi participatcu elevele dvs. atât în anul2014, cât ºi în acest an laFestivalul de Folk organi-zat de Primãria Mizil înmemoria celei ce a fost su -flet ºi chitarã - Tatiana Ste -pa. Ce a reprezentat a cesteveniment pentru dvs.?

C.R.: O mare par -te a tinereþii mi-am pe -trecut-o cântând melodiileCenaclului "Flacãra", Tati -ana Stepa fiind unul dintrecei mai speciali reprezen-tanþi ai acestuia. Oriceîntâlnire cu muzica folkeste ca o întoarcere în timp,ºi atunci când elevii tãiiubesc acest gen muzical ºiparticipã la un asemeneafestival, ce mulþumire maimare poþi avea?

R.: De cât timppredaþi? Cam câþi copii aþipregãtiti ºi care este ceamai mare realizare atât desuflet, cât ºi profesionalã?

C.R.: Am predatcâþiva ani Educaþie Muzi -calã copiilor de la ºcolille

din Ciorani. În acest fel amreuºit sã le transmit dra -gostea pentru muzicã. Aºaam descoperit voci minu -nate, pe care le-am pregãtitla Centrul Cul tural, fãcândore de canto muzicã uºoarãºi popularã. O altã partedintre copii au dorit sã stu -dieze chitara. Cei mai ta -lentaþi ºi mai ambiþioºi auparticipat la diferite con-cursuri, obþinând premii.Cea mai mare satisfacþie amea este cã aceºti copiicântã.

R.: Ce planuriaveþi cu învãþãceii mizi -leni? Cât de receptivi sunt?

C.R.: Doresc sã letransmit dragostea meapentru muzicã ºi pentruchitarã, sã simtã dorinþa dea cânta zilnic la acestinstrument, aºa încât sã

participe ºi sã câºtige pre-mii importante, deschizân-du-le drumul cãtre celebri-tate. Unii sunt mai recep-tivi, alþii mai puþin recep-tivi, cel mai important lu -cru pentru ei fiind sã con -ºtientizeze cã fãrã studiuzilnic nu poþi progresa ºi cãnumai cu rãbdare poþi ob -þine performanþã, chiar da -cã eºti foarte talentat.

R.: Ce "avantaje"ar putea avea cineva careînvaþã sã cânte la un instru-ment?

C.R.: Avantajulimediat este admiraþia co -legilor. Mai apoi, cu cât ºtiimai mult, cu atât descoperiavantajele unui bun chi-tarist. Cel mai importanteste cã eºti fericit cântândºi transmiþând celorlalþiaceastã emoþie.

ªi pentru cã sun-tem în pragul Sãrbãtorilorde Iarnã, le doresc tuturorun an nou plin de bucurii ºi împliniri! La mulþi ani!

R.: Vã mulþu -mesc pentru timpul acor-dat!

Este evident cãmuzica schimbã vieþi, iardacã aceastã pasiune semanifestã din fragedã co -pilãrie este un mare câºtigdeoarece, aºa cum ziceaPlaton, "muzica educã prinfrumos". În acest context,invit copiii mici ºi mari sãdescopere acest instrumenta cãrui muzicalitate îþiumple sufletul de bucurie.

Vã aºteptãm cu drag laCentrul Cultural

"Adrian Pãunescu"!

Gabriela NEGOIÞÃ

INTERVIU CU DOMNUL PROFESORCONSTANTIN RĂDUŢĂ

organizeazã urmãtoarele cursuri:Pian ºi canto - Sâmbãtã între orele 10.00 - 12.00

Dansuri populare - Miercuri între orele 10.00 - 13.00Dansuri moderne - Marþi între orele 13.00 - 16.00

Chitarã - Luni între orele 17.00 - 20.00Cerc de picturã (icoane pe sticlã, picturã clasicã) - Sâmbãtã ora 8.00

În funcþie de solicitãri, Primãria oraºului Mizil, prin CentrulCultural "Adrian Pãunescu" poate înfiinþa ºi organiza orice alt curs

artistic sau aplicativ. Opiniile dumneavoastrã în acest sens, vã rugãmsã le adresaþi conducerii Centrului sau direct domnului primar la tel.:

0722 653 808. Nu ezitaþi sã orientaþi copilul dumnea voastrã spre o astfel de

îndeletnicire ce cu siguranþã îi va face sufletul mai frumos ºi îi vabucura pe cei din jur.

CENTRUL CULTURAL "ADRIAN PÃUNESCU"CENTRUL CULTURAL "ADRIAN PÃUNESCU"

Pagina 4Nr. 123 / decembrie 2015

Pe data de 29octombrie, în prezenþa con-ducerii Primãriei, toþi cei 17membrii ai Consiliului Lo -cal Mizil s-au întrunit înºedinþa ordinarã, sub pre -ºedinþia de ºedinþã a dom-nului consilier Drãgan Mi -hai, cu urmãtoarea or dinede zi:

1. Aprobarea pro-ceselor verbale din data de24.09 ºi 29.09.2015.

2. Proiect de ho -tãrâre privind modificareastatului de funcþii al Spi -talului Orãºe nesc "Sfân taFi lofteia" Mizil.

3. Proiect de ho -tãrâre privind instituireaunor restricþii de circulaþieîn oraºul Mizil.

4. Proiect de ho -tãrâre privind intenþia deînfrãþire a oraºului Mizil,judeþul Prahova, cu comu-na Copãceni, Raionul Sîn -gerei, Republica Mol dova;

5. Proiect de ho -tãrâre privind vânzarea prinnegociere directã a terenu-lui în suprafaþã de 216 m2situat în intravilanul ora -ºului Mizil, str. Lt. Gheor -ghiu Vasile, nr.3, teren ceaparþine domeniului privatal oraºului Mizil.

6. Proiect de ho -tãrâre privind rectificareabugetului local al oraºuluiMizil, pe anul 2015.

7. Proiect de ho -tãrâre privind aprobareaimpozitelor ºi taxelor localepentru anul 2016.

8. Proiect de ho -tãrâre privind aprobareapreþului minim evaluat, dela care se porneºte nego ci -erea în vederea conce-sionãrii terenului în su pra -faþã de 1080 mp, teren pro-prietate privatã a ora ºuluiMizil, situat în Mizil, str.

Mihai Bravu, DN1B (tar-laua 116 parcela A 3178/475) înscris în cartea fun-ciarã nr. 274.

9. Diverse.Preºedintele de

ºe dinþã, dl. consilier Drã -gan Mihai, constatã cã suntîntrunite condiþiile legalepentru desfãºurarea ºedin -þei ºi supune spre aprobareordinea de zi propusã deexecutiv, solicitând sã fieintrodus pe ordinea de zi ur -mãtorul proiect de hotãrâre:Proiect de hotãrâre privindsuplimentarea cheltuielilornecesare achiziþionãrii deservicii juridice de consul-tanþã, de asistenþã ºi re -prezentare juridicã a unitãþiiadministrativ - teritorialeMizil pentru anul 2015.

Se supune la votordinea de zi, cu modifi -cãrile propuse de executiv,ºi se aprobã cu unanimitatede voturi.

Dupã discutare ºiavizare, Consiliul Local ahotãrât aprobarea cu una-nimitate de voturi a pro -iectelor de hotãrâre de peordinea de zi, cu excepþiaproiectului de hotãrâre pri -vind aprobarea impo zitelorºi taxelor locale pentru anul2016, care fost adoptat cu 9voturi "pentru" ºi 8 voturi"împotrivã" ºi proiectul dehotãrâre privind instituireaunor restricþii de circulaþieîn oraºul Mizil care a fostadoptatã cu 16 voturi "pen-tru" 1 vot "împotrivã".

*Pe data de 23 no -

iembrie, în prezenþa con-ducerii Primãriei, toþi cei 17membri ai Consiliului Lo -cal Mizil s-au întrunit înºedinþa extraordinarã subpreºedinþia de ºedinþã adoamnei consilier Mareº

Vasilica, cu urmãtoarea or -dine de zi:

1. Proiect de ho -tãrâre privind rectificareabugetului local al oraºuluiMizil, pe anul 2015.

2. Proiect de ho -tãrâre privind asocierea o -ra ºului Mizil cu JudeþulPra hova prin Consiliul Ju -detean Prahova în vederearealizãrii obiectivului deinteres public "Reabi li ta -re/Modernizare strãzi înoraºul Mizil".

Se supune la votordinea de zi, care se a pro -bã cu unanimitate de voturi.Dupã discutare ºi avizare,Consiliul Local a hotãrâtaprobarea cu unanimitatede voturi a proiectelor dehotãrâre.

*Pe data de 26

noiembrie, în prezenþa con-ducerii Primãriei, 14 din cei17 membri ai ConsiliuluiLo cal Mizil s-au întrunit înºedinþa ordinarã, sub pre -ºedinþia de ºedinþã a doam-nei consilier Mareº Va -silica, cu urmãtoarea ordinede zi:

1. Aprobarea pro-ceselor verbale din data de29.10 ºi 23.11.2015;

2. Proiect de ho -tãrâre privind acordareaunui ajutor de urgenþã d-lui.Dobrinescu Bogdan Alin,domiciliat în oraºul Mizil,str. Mihai Bravu, nr. 112, bl.112, sc.B, et.1, ap.26, ju -deþul Prahova ;

3. Proiect de ho -tãrâre privind aprobarea"Stra tegiei de dezvoltaredurabilã a oraºului Mizilpentru perioada 2016-2020";

4. Proiect de ho -tarâre privind constituireala nivelul oraºului Mizil a

"Comisiei locale de ordinepublicã" ºi abrogarea HCLnr. 31/31.03.2011;

5. Proiect de ho -tãrâre privind prelungireatermenului de închiriere lacontractele pentru: terenmodule, teren garaje ºi chi -rie spaþii al cãror termen devalabilitate a expirat la31.10.2015;

6. Proiect de ho -tãrâre privind suplimenta-rea cheltuielilor necesareachiziþionãrii de serviciijuridice de consultanþã, deasistenþã ºi reprezentare ju -ridicã a unitãþii administra-tiv - teritoriale Mizil pentruanul 2015;

7. Proiect de ho -tãrâre privind aprobareaRegulamentului de desfã -ºurare a activitãþilor comer-ciale pe raza oraºului Mi -zil, judeþul Prahova;

8. Diverse.Preºedintele de

ºe dinþã, dna. consilier Ma -reº Vasilica, constatã cãsunt întrunite condiþiilelegale pentru desfãºurareaºedinþei ºi supune spreaprobare ordinea de zi pro-pusã de executiv, solicitândsã fie introdus pe ordinea dezi ºi urmãtorul proiect:

Pro iect de hotãrâre privindaprobarea "PUZ - schim-bare destinaþie teren (S=2.641,18) din zonã de lo -cuinþe individuale în zonãde locuinþe colective ºi zonãde cãi de comunicaþii rutierepentru amplasare bloc lo -cuinþe sociale (Sst= 3.481,42 mp) în oraºul Mi zil,DN1B, nr. cadastrale 21980,20190, tarla 85/1, par -cela 2962;

Se supune la votor dinea de zi, cu modifi cã -rile propuse de executiv ºise aprobã cu unanimitate devoturi.

Dupã discutare ºiavizare, Consiliul Local ahotãrât aprobarea cu una-nimitate de voturi a pro -iectelor de hotãrâre de peordinea de zi, cu exceptiaproiectului de hotãrâreprivind suplimentarea chel-tuielilor necesare achi -ziþionãrii de servicii juri -dice de consultanþã, de asis-tenþã ºi reprezentare juri -dicã a unitãþii administrativ- teritoriale Mizil pentruanul 2015, care a fost adop-tatã cu 12 voturi "pentru" ºi2 voturi "împotrivã".

Victoria PANAIT

Dacã-i întâlniti:

Primãria este si locul unde seoficiazã cãsãtoriile, adicã sedesã vârsesc povestile de dra -

goste. Dorin tele de a fi pentrutotdeauna împreunã, prindaici conturul adevãrului.

Câte un "DA" rostit din toa tãfiinta si se unesc aici destine, senasc familii! Mo mente emotio-nante, unice în viata noastrã, atuturor!Le urãm o viatã cât mai lungãîmpreunã, sã trã iascã în res pect,liniste, adevãr, sãnãtate sã con-state cât mai des cã au fãcut ceamai bunã alegere si cã viata edeosebit de frumoasã!

Iordan Valentin

Gavrilã Silviu Cristian

Zahiu Marian

Neagu Stelian - Liviu Manta Constatin

Vasile Daniel - Dumitru

Furtunã Bianca - Cristina

Vrînceanu Cãtãlina

Pandele Elena - Alina

Stoica Mãdãlina - Marinela

Dumitru AureliaVasile Carmen - Cristina

...sã stiti cã de acum încolo suntsot si sotie! Bine ar fi sã le ziceti

ceva despre fericire, dragoste,întelegere!

Cu sigurantã se vor bucura si vor cãpãta si mai mare

încredere în lungul drum ce-i asteaptã!

CASÃ DE PIATRÃ

Şedinţele Consiliului Local MARTOR LA SFATUL ALEŞILOR

Pagina 5 Nr. 123 / decembrie 2015

Nr. 903 / 08.12.2015

APEL CÃTRE PRIMARI

ªi actualul guvern doreºte ca primarii sã meargã la "stãpân", cu cãciula în mânã,pentru a obþine sumele necesare asigurãrii acoperirii cheltuielilor curente pentru realizareaatribuþiilor ºi competenþelor stabilite prin lege, specifice fiecãrei unitãþi administrativ-terito-riale/subdiviziuni administrativ-teritoriale, precum ºi cheltuielilor pentru dezvoltare localã.

Dacã pânã acum eram consultaþi doar de formã, actualul guvern ne tra teazã cuindiferenþã totalã ignorând prevererile articolului 8 din Legea nr. 215 din 2001 privindadministraþia publicã localã.

Deºi Guvernul recunoaºte o creºtere a p.i.b.-ului în anul 2016 de 4,1%, sumele dintaxa pe valoarea adãugatã alocate pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor,oraºelor, municipiilor ºi judeþelor prevãzute în proiectul bugetului de stat pentru 2016 suntchiar mai mici decât cele aprobate iniþial pentru anul 2015.

Dacã în anul 2015 sumele din taxa pe valoarea adãugatã alocate pentru echili-brarea bugetelor locale ale comunelor, oraºelor, municipiilor ºi judeþelor au fost de4.231.398 mii lei (din care la începutul anului 2015 suma iniþialã din taxa pe valoarea adãu-gatã a fost de 2.282.066 mii lei) prin proiectul bugetului de stat pentru 2016 ni se alocã pen-tru echilibrarea bugetelor locale doar 1.849.500 mii lei pentru repartizarea cãtre toateunitãþile dministrativ-teritoriale la care se adaugã 374.100 mii lei pentru unele unitãþi admin-istrativ-teritoriale în scopul achitãrii ratelor de capital pe anul 2016 aferente împrumuturilorcontractate de unitãþile/subdiviziunile administrativ-teritoriale.

Prin urmare, Asociaþia Oraºelor din România considerã cã este de datoria fiecãruiadintre primari sã contactacteze parlamentarii, atât senatorii cât ºi depu taþii, din colegiile pecare le reprezintã, dar ºi pe ceilalþi parlamentari ºi reprezentanþi politici ºi administrativi cuputere de decizie pentru a le solicita, argumentat, sã susþinã mecanismele de echilibrare abugetelor locale pentru anul 2016 în varianta susþinutã de majoritatea primarilor de oraºeprezentã la Consiliul Director AOR din 27.11.2015.

Conform adresei nr. 859 / 19.11.2105 transmisã de Asociaþia Oraºelor dinRomânia (AOR) vã facem cunoscut faptul cã la întâlnirea Consiliului Director al AOR dindata de 27.11.2008 majoritatea covârºitoare a membrilor prezenþi ºi-a exprimat dezacordulfaþã de modalitatea ºi sumele alocate pentru echilibrarea bugetelor locale prezentatã dereprezentantul Ministerului Finanþelor Publice.

Primarii de oraºe care au luat cuvântul în cadrul acestei întâlniri au susþi nut cu fer-mitate ca echilibrarea bugetelor locale sã se facã pe baza plafoanelor mi nime alocate, con-form procedurii folosite în anul 2015, în acest sens AOR punând la dispoziþie propuneri demãsuri ºi simulãri cu valori ale plafoanelor care sã sprijine respectarea prevederile art. 9"Resursele financiare ale autoritatilor administraþiei publice locale" alin. 1. ºi 2. din Cartaeuropeanã a autonomiei locale, ratificatã de România în 1997:

"1. În cadrul politicii economice naþionale, autoritãþile administraþiei pu blice localeau dreptul la resurse proprii, suficiente, de care pot dispune în mod liber în exercitareaatribuþiilor lor.

2. Resursele financiare ale autoritãþilor administraþiei publice locale trebuie sã fieproporþionale cu competenþele prevãzute de constituþie sau de lege.",

Le solicitãm public Domnului Prim-ministru Dacian Cioloº, Domnului Viceprim-ministru Vasile Dîncu ºi Doamnei Ministru Anca Dana Dragu Paliu o consultare imediatãîntre pãrþi, atât în cadrul procedurilor de consultare a structurilor asociative ale autoritãþiloradministraþiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative, prevãzute de HG521/2005 cât ºi în cadrul Comitetului de finanþe publice locale care nu mai funcþioneazã demultã vreme pentru corectarea proiectului bugetului de stat pentru anul 2016.

Asociaþia Oraºelor din România

Pãrinþii musul-mani au cerut eliminareacãrnii de porc din toatecantinele ºcolare ale uneisuburbii dintr-o locali-tate. Primarul din subur-bia Montreal de Dorval arefuzat, iar notarul oraºu -lui a trimis o notã cãtretoþi pãrinþii pentru a leex plica: "Musul ma nii sãînþeleagã clar cã trebuiesã se adapteze la viaþadin Canada ºi Que bec, laobiceiurile, tra diþiile sa -le, odatã ce au a les sã e -migreze în aceastã þarã.Ei trebuie sã se integrezeºi sã înveþe sã trãiascã înQuebec.

Ei trebuie sã în -þeleagã cã numai ei tre-buie sã-ºi schimbe stilulde viaþã, nu canadieniicare i-au primit cu gene -rozitate. Ei trebuie sãînþeleagã cã în niciun cazcanadienii nu sunt nicirasiºti, nici xenofobi, dinmoment ce au acceptatmulþi imigranþi, dar cana-dienii nu sunt dispuºi sãrenunþe la identitatea ºila cultura lor.

Canada este unteren de bun venit, decinu numai primarul deDorval salutã strãinii, citoþii locuitorii canadianidin Quebec, ca un întreg.În cele din urmã, ei tre-buie sã înþeleagã cã în

Canada (Quebec), cu rã -dãcinile sale iudeo-creº -tine, pomul de Crãciun,bisericile ºi festivalurilereligioase, religia trebuiesã rãmânã în domeniulprivat. MunicipalitateaDor val are dreptul de are fuza orice concesii pen - tru Islam ºi Sharia.

Pentru musul ma - nii care nu sunt de acordcu secularismul ºi nu sesimt confortabil în Ca -nada, existã 57 de þãrimu sulmane frumoase înlume, multe dintre elesubpopulate, gata sã-ipri meascã bine, cu bra -þele deschise, în confor-mitate cu Sharia. Dacãv-aþi pãrãsit þara pentruCanada ºi nu pentru alteþãri musulmane, este pen-tru cã aþi considerat cãviaþa este mai bunã aicidecât în altã parte.

Rãspundeþi cu to -þii la întrebarea: "De ceeste mai bine aici, înCanada, unde am dorit sãtrãim?" Iatã: o cantinã cucarne de porc este o partea rãspunsului. ªi dacã nuvã place stilul nostru deviaþã din Canada, mer ge -þi înapoi, întoarceþi-vã lavoi acasã, în þãrile voas-tre sau alegeþi altceva.

Noi nu v-am ce -rut sã veniþi aici. A fostalegerea voastrã !"

REFUZUL PRIMARULUIDIN MONTREAL

Ne face odeosebitã plãcere sã vã

informãm cã în urma uneimunci susþinute, a profe-sionalismului, calitãþii ºi aunui magement eficient,Cantina Primãriei - SCMERENDA PRIM SRL s-a clasat în TopulCâºtigãtorilor, obþinândurmãtoarele diplome:

Locul I în Top

Profit România - restau-rante ºi alte activitãþi deservicii alimentaþie;

Locul II pe judeþîn Top Profit România -activitãþi de alimentaþie(catering) pentru eveni-mente;

Locul III în TopAfaceri România;

Locul III în TopProfit România.

Un alt ingrediental succesului, în afara celormai sus menþionate, esteacela cã aici se gãteºte cuproduse naturale, mâncar-ea fiind una delicioasã ºisãnãtoasã.

O mânã de oa -

meni nu contenesc sã de -monstreze cã orice meserieai avea, poþi sã reuºeºti,dacã o faci cu pasiune, seri-ozitate ºi dragoste, confir-mând ceea ce afirma PaulPrudhomme: "Nu ai ne -voie de o furculiþã deargint ca sã poþi mânca omâncare bunã!".

DUPĂ MUNCĂ ŞI RĂSPLATĂ!

Acum când magii strãbat distanþele pentruclipa cea de tainã, când colindele îºi pregãtesc cuemoþie armoniile, acum dupã sfânta poruncã a datiniistrãbune vã încredinþãm gândurile frumoase de caldeurãri de sãnãtate, belºug ºi împliniri!

Vã dorim un Crãciu fericit ca-npoveºtile copilãriei ºi un AN Nou mairodnic ºi mai norocos!

Mulþumim celor ce au fostalãturi de noi de-a lungul timpu-lui ºi le urãm tuturor mizilenilor:

La mulþi ani!Primãria, Consiliul Local ºiRedacþia ziarului "Poºtalionul"

Pagina 6Nr. 123 / decembrie 2015

1 Decembrie a fostadoptatã ca zi naþionalã aRomâniei în anul 1990.

Aceastã sãrbãtoa -re come mo reazã Unirea dela 1De cembrie 1918 a Tran -sil vaniei cu patria -ma mã,cel mai important eve ni -ment din istoria Româ niei,care constituie fructificareadorinþelor strãvechi ale ro -mânilor care au locuit întregraniþele bãtrânei Da cii.

La Alba Iulia, într-o atmosferã de mare sãrbã-toare ºi în prezenþa a 1228de delegaþi ºi peste 1000000 de persoane, s-a adoptatRezoluþiunea prin care s-aconsfinþit Unirea tuturor ro -mânilor într-un singur statnaþional, o încununare vic-torioasã a lungului ºir delup te ºi sacrificii umane.

Pe 1 Decembrie2015, la statuia eroilor dincentrul oraºului, au venitmizilenii care au simþitnevoia de a-ºi manifestarecunoºtinþa pentru sacrifi-ciul atâtor generaþii jertfitepentru idealul sfânt al

unitãþii de credinþã ºi neamºi care au dorit sã spunã într-un glas: La mulþi ani, Ro -mânia!

În deschiderea e -ve nimentului, domnul pri-mar Emil Proºcan a sublini-at importanþa acestei zile demare sãrbãtoare spunândprintre altele: "Suntem unpopor milenar, cu o încãrcã-turã ºi o nobleþe în istorie,poporul român este înþe -legãtor, nu înþelege ura, nu afãcut rãu, nu a cotropit penimeni ºi s-a încãpãþânat sãreziste, în ciuda celor ce audorit ca noi sã nu maiexistãm. Suntem binecu-vântaþi deoarece noi, ca po -por, suntem cel mai aproapede ceea ce Dumnezeu a

dorit sã sãdeascã în oameni. De ziua ta

Þara mea este pã -mântul din care s-au nãscuttoþi cei din care mã trag! Înþara mea sunt câmpii, dea -luri, munþi, ape, pãsãri, ani-male ºi toate câte existã din-todeauna!

În þara mea toþi netragem din aceeaºi mamã ºivorbim aceeaºi limbã! Lafel ºi anotimpurile!

Þara mea esteGrãdina Maicii Domnului!

În þara mea s-aunãscut dragostea, dorul, iu -birea, adevãrul despre viaþãºi primul rãsãrit de soare!

Oamenii nu mor,când le vine vremea se mutãîn Cer! Stãm cu toþii laolaltãpentru cã în fiecare zi segãseºte câte ceva de fãcut lacasa omului!

Þara mea este par -

te din Dumnezeu!Astãzi este de ziua

ta, þara mea! Sã nu mai fii tristã,

în curând se va naºte Iisus ºiva ninge!

Toþi cei ai tãi îþiurãm sã ai sãnãtate, liniºte ºiputere sã reziºti pânã cândse va face dimineaþã!

ªi sã ne ierþi!La mulþi ani!"În semn de oma -

giu ºi preþuire, la statuie au

fost depuse coroane de floride cãtre: Primãrie ºi Con -siliul Local, Poliþia Orãºe -neascã, Detaºamentul deJan darmi, filialele ANCM-RR "Aurel Vlaicu" ºi CultulEroilor "Regina Maria",Partidul Socialist Român,PNL, PUNR, Liceul Teo -retic "Grigore Tocilescu" ºiLiceul Tehnologic "Tase

Dumitrescu". Pãrintele Pro -topop Ionuþ Negoiþã împre-unã cu preoþii mizileni ausãvârºit cu aceastã ocazieun Te Deum.

Importanþa istori -cã a acestui eveniment afost punctatã de domniiViorel ªoldea ºi EugenGrigore.

Ulterior, elevi aiLi ceului Tehnologic "TaseDumitrescu", ªcolii Gimna -ziale NR.1, ªcolii Gim -naziale "Sf. Nicolae" ausus þinut un emoþionant pro-gram artistic iar Ansamblul"Poeniþa" , care fiinþeazã încadrul Centrului Cultural"Adrian Pãunescu", a pre -zentat o suitã de dansuripopulare demonstrându-neîncã o datã cã folclorul estecartea de identitate a fie -cãrui popor.

Avem încredere cãaceastã generaþie va pãstraºi va transmite generaþiilorviitoare tot ce trebuie ºtiutdespre valoarea spiritualã apoporului român, despre totce înseamnã românesc ºidespre cei ce au fost adevã -raþi ºi minunaþi de-a lungulistoriei, pentru ca noi sã pu -tem spune azi: LA MULÞIANI ROMÂNIA!

Gabriela NEGOIÞÃ

1 DECEMBRIE - LA MULŢI ANIROMÂNIA, LA MULŢI ANI ROMÂNI!

“Mă mişc între Dumnezeu şi neamul din care fac parte! În afară de aceşti termeni nuvăd nimic semnificativ între cer şi pământ!“ Petre Ţuţea

Douã profesoarede limba ºi literatura ro -mâ nã ºi elevii lor, re pre -zentând Liceul Teo re tic,,Grigore Tocilescu", ªcoa -la Gimnazialã din Con -duratu ºi Asociaþia ,,SfântaFilofteia" din Mizil ...

Profesoarele sunt

ca mamã ºi fiicã, fiindcãuna i-a fost profesoarã ºidirigintã celeilalte, aºa cãacum, mergând alãturi în - soþite de copii, formeazão familie formatã din treigeneraþii. Trei generaþiicare azi îi ureazã þãrii,,La mulþi ani!", cântând

în marº Imnul Naþionalpe strãzile oraºului.

Au pornit cu bu -curie ºi cu emoþie. Copiiisunt entuziasmaþi cã vorpune oamenilor de pestradã tricolor în piept ºiîºi imagineazã încântareade pe chipurile lor. κi

imagineazã cã vor des chi -de porþi ºi inimi. Se iau laîntrecere, fiecare încer-când sã ofere pangliciletricolore unui numãr câtmai mare de persoane.Zumzãie ca niºte albinuþeºi emanã luminã ca niºtelicurici. Se simt respon -

sabili ºi onoraþi de misi-unea ce le-a fost datã, ºiasta îi face fericiþi. Por -nesc în marº, doi câte doi,cu cântec: ,,Deºteaptã-te,române, din somnul cel demoarte..." Din când încând întâlnesc o faþã zâm-bitoare, dar, cel mai ade-sea, oameni grãbiþi, ...

Continuare în pagina 9

JURNAL DE 1DECEMBRIE

Pagina 7 Nr. 123 / decembrie 2015

Ocrotitoare a co -pi ilor ºi a tinerilor, SfântaFi lofteia întruchipeazã, pen -tru românii creºtini, nevi-novãþia ºi credinþa nea -bãtutã, copila mucenicã fi -ind, aºa cum aratã ºi nu me -le ei, o adevãratã "iu bitoarede Dumnezeu".

Sfânta MuceniþãFilofteia s-a nãscut la în -ceputul secolului al XIII-leaîn apropiere de oraºul Târ -novo (Veliko Târnovo dinBulgaria de astãzi), capitalaaratului (româno-bulgar),într-o familie de þãrani. Es -te crescutã în dreapta cre -dinþã ºi evlavie de mama sa,care moare când sfânta eraîncã micã. Copila asculta de

micã dumnezeieºtile Scrip -turi, postind ºi învãþând sã-ºi pãzeascã neîntinatã fecio-ria. Dar mai presus de toatea iubit milostenia. Copilasãvârºea cu statornicie ºirãb dare toate faptele bune.Dar, dupã ce mama sfintei atrecut la Domnul, tatãl ei s-a însurat a doua oarã. Ma mavitregã nu a iubit-o peFilofteia, astfel cã adeseoriîi fãcea necazuri, bã tând-oºi pârând-o tatãlui ei, pentruca acesta sã o certe.

În acest timp, fe -ricita fecioarã, de multe ori,vãzându-i pe sãraci ºi peflãmânzi, se lãsa biruitã ºidin milostivire le dãdeahainele ei ºi le împãrþea din

mâncarea pe care mama vit-regã i-o dãdea ca sã o ducãla þarinã, tatãlui ei. Pentruaceasta, tatãl ei se mânia ºide multe ori o bãtea fãrãmilã, poruncindu-i sã numai facã aceste fapte. Darsfânta nu-l asculta, fiindu-imilã de sãraci. Astfel cã,într-o zi, mergând ea dupãobicei sã ducã ta tãlui sãumâncare la þarinã, i-au ieºitîn cale niºte sãraci ºiflãmânzi, care me reu o cer -cetau, ºtiind milos tivirea ei.Neavând altceva ce sã ledea, sfânta le-a împãrþitmân carea pe care trebuia sãi-o ducã tatãlui ei. Acesta,rãmânând flã mând, când s-a întors acasã ºi-a certat soa -þa, care însã l-a încre din þatcã îi trimite întotdeaunamâncare în dea juns, ba ºi deprisos. De aceea, as cultândde îndemnul celui rãu, tatãlfericitei s-a hotãrât sã o pân-deascã pe copilã ca sã vadãce fãcea cu mânca rea.

Mergând la vre-mea la care ºtia cã venea Fi -lofteia cu bucatele, s-a a -ºezat la loc potrivit ºi a pân -dind-o, vãzând cum le îm -pãrþea sãracilor mâncarea

destinatã lui. Fiind biruit demânie ºi uitând dra gosteapãrinteascã, s-a pornit asu -pra ei, apucând-o de cosiþe

ca sã o batã pânã ce se valiniºti. Dar, nemaifiind stã -pân pe el, a aruncat în ea cutoporul pe care-l avea labrâu ºi, lovind-o, a rãnit-o laun picior. Din aceastã ranã,sfânta a murit pe loc, ºi totlocul acela s-a umplut deluminã. Sfânta era în vârstãde doisprezece ani când s-amutat la Domnul. Moastelesale se aflã de puse, de lasfârºitul sec. al XIV-lea, laCurtea de Ar geº.

Pe 7 decembrie,Biserica ortodoxã prãznu -ieºte pe Sfânta Muceniþa

Filofteia, iar din anul 1999Sfânta Filofteia a fost de cla -ratã, cu binecuvân tarea Pa -triarhului Teoctist, Pa troa na

spiritualã a ora ºului nostru. În aceastã zi de

mare sãrbãtoare, pãrinteleprotopop Ionuþ Nego iþã în -soþit de preoþii mi zileni ausãvârºit slujba sfeºtaniei laSpitalul Orã ºenesc "SfântaFilofteia".

Credincioºii se potduce sã se roage la troiþaSfintei Filoteia, unde, pringrija pãrintelui parohGheor ghe Croitoru ºi aServiciului Public de Gos -podãrire Mizil, s-au execu-tat lucrãri de restaurare ºicurãþenie.

7 DECEMBRIE - ZIUA SPIRITUALĂ AORAŞULUI MIZIL - SFÂNTA FILOFTEIA

Centrul Cultural"Adrian Pãunescu" a gãz-duit în data de 7 decem-

brie spectacolul Teatrului"Toma Caragiu" - "Crã -ciun de poveste", oferitmizilenilor gratuit de cã -tre Primãria Mizil, cu o -ca zia Zilei Spirituale aoraºului - Sfânta Filof -teia.

În deschidereaspectacolului, domnul pri -mar Emil Proºcan a vorbit

despre viaþa Sfin tei, dar ºidespre faptul cã atuncicând oraºul nostru a tre-

cut princ l i p egrele, aufost aducemoaºteleS f i n t e iFilofteiacare ne-auajutat sãtrecem deprobleme

care pãreau de nedepãºit.Îndrãgiþii ºi ta -

len taþii artiºti: Nico, Da -niela Rãduicã, GeorgeCapanu, Rodica Tudor,Mãdãlina Cernat ºi nu înultimul rând Romeo Za -haria, pe care am avutocazia sã-l urmãrim anultrecut la "Vocea Româ -niei", acompaniaþi de or -chestra "Majestic" condu -sã de maestrul ViorelGavrilã, ne-au introdus în

atmosfera magicã a sãr-bãtorilor printr-un potpu -

riu de melodii de iarnãdin re per toriul compo zi - to rilor ro mâni. Dupã ocoregra fie a Mar celei Þi -miraº, baletul "Majes tic",

parcã plutind pe sce nã, acompletat perfect aceastãminunatã poves te.

O searã de neui-tat care ne-a fãcut sãsimþim cât mai aproapespiritul Crãciunului, bu -nãtatea ºi lumina pe carenumai aceastã sãrbãtoarene-o poate oferi pe deplin,prin naºterea Domnuluinostru Iisus Hristos.

"CRĂCIUN DE POVESTE"

Paginã realizatã de Gabriela NEGOIÞÃ

Pagina 8Nr. 123 / decembrie 2015

S-a încheiat turulcampionatului de fotbal -echipa mizileanã ocupãLocul III, un loc meritat dinplin, deºi se putea ºi maibine.

În etapa a XI-a acampionatului, Rapidul aîntâlnit în deplasare o e -chipã de nivel mediu, care aºtiut sã beneficieze de avan-tajul terenului propriu. Cuschim bãri de scor, gazdeleau reuºit sã obþinã victoriacu 3-2, oprind, din pãcate,seria de victorii a mizile-nilor. De menþionat estefaptul cã în meciul disputat

cu Cetatea Coada Izvor nuam jucat cu cei mai titraþijucãtori ai Rapidului ºianume: Lambã, Iacob ºiSuditu. Jucând aproape denivelul cu care ne-am o -biºnuit, scorul de 4-2 cuTricolorul Varniþa, nu re -flectã nici pe departe dife -renþa de valoare, având învedere ratãrile incredibilece au fãcut ca scorul sã nufie mult mai mare. Te renulmodern al Chimiei Brazi afost gazda întâlnirii dintreInter Sport Filipeºti ºi RapidMizil.

Jucând cu ambiþieºi dãruire, fotbaliºtii mi -

zileni au dispus cu scorul de4-1, victorie ce menþine e -chipa în lupta pentru pro-movare. Din nefericire, a -vem parte de un duº cu ade-vãrat rece, primit chiar lanoi acasã din partea echipeiReal Rio Cocoºeºti, care ne-a învins în derbiul etapei cuscorul de 2-0, într-un mecide bunã facturã tehnicã,oaspeþii având portarul celmai bun jucãtor de pe teren.A urmat, în ultima etapã,unul dintre cele mai grelemeciuri diputate în de -plasare - cu Petrolul Bãicoi-, echipã care de asemeneaaspirã la promovarea în liga

superioarã.Jucând cu 14 jucã-

tori în teren 11+3 arbitri(chiar spectatorii susþinãtoriai Petrolului recunoscândarbitrajul pãrtinitor), gaz -dele au obþinut o victorie cuscorul de 2-0, urcând peLocul II în clasament carela sfârºitul turului de campi-onat, aratã astfel:

Locul I: Real RioCocoºeºti - 15-13-0-2 36-11 39 pun cte;

Locul II: PetrolulBãicoi - 15-11-2-2 49-935 puncte,

Locul III: RapidMizil - 15-10-1-4 46-2031 puncte.

În acest tur decampionat, antrenorul echi -

pei - profesor Gabriel Coz -ma - a folosit urmãtorul lotde jucãtori: Ene C., Afiliu,Ene N., Lambã, Iacob, ªte-fuc, Barbu, Sandu An drei,Suditu, Ene Florin, Ghi dia,Elisei, Lazãr C., Lazãr A.,ªogârdea, Tiþa, Popescu,Constantin, Costache.

Nu putem eviden -þia jucãtori, deoarece a -ceastã echipã s-a format întimp ºi este ca o mare fami-lie, toþi contribuind în egalãmãsurã la rezultatele ob þi -nute ºi este cu atât mai me -rituos având în vedere fap-tul cã mai mulþi jucãtori aiechipei au vârste înaintate,lucru remarcat ºi de susþinã-torii echipei.

Eugen GRIGORE

FOTBAL SUPER LIGA B - PRAHOVA

ReprezentanþaCo misiei Europene în Ro -mânia a lansat, în data de24 noiembrie 2015, "Mo -nitorul Educaþiei ºi For -mãrii", ediþia 2015, în pre -zenþa domnului AdrianCuraj, ministrul educaþiei ºicercetãrii ºtiinþifice, ºi d-neiLigia Deca, consilier de statîn cadrul Adminis traþieiPrezidenþiale.

"Existã o legãturãdirectã între calitatea edu-caþiei dintr-un stat membruºi nivelul lui de dezvoltareeconomicã. Dacã ne uitãmla România, vom vedea cãare cea mai mare creºtereeconomicã din UniuneaEuropeanã. Provocarea es tede a traduce aceastã creºtereeconomicã într-o creºtere anivelului de trai al cetãþe-nilor. Asta pentru cã Ro -mânia a dezvoltat un modelde competitivitate bazat pecostul mic al forþei demuncã, pe salarii mici. Ori,oamenii îºi doresc sã câºtigemai bine, de aceea estenevoie de un nou model decreºtere economicã, bazat pedomenii cu valoare adãugatãmare, astfel încât salariile sãpoatã creºte, fãrã a se pierdecompetitivitatea", a de claratdna Angela Filote, ºeful Re -pre zentanþei Co mi siei Euro -pene în Ro mânia, la eveni-ment.

Potrivit datelor dinraport, rata de fina lizare astudiilor universi tare este încontinuã creº tere în ultimiipatru ani, ea ajungând la25% în 2014 ºi aflându-sepe drumul cel bun în cepriveºte înde plinirea obiec-tivului naþio nal stabilit încadrul Stra tegiei Europa2020 (26,7%). De aseme-nea, procentul de participarea profesorilor la cursuri deformare profesionalã esteaproape sau chiar pestemedia europeanã pe an -samblu (83,3% vs 84,6%),în ce priveºte cursurile înmedii multiculturale (18,2% vs 13,2%) sau compe-tenþele TIC de predare(60,5% vs 51%).

Raportul aratã în sãcã rata abandonului ºcolareste peste media europeanã(18.1% faþã de 11.1%), cãparticiparea la procesul deînvãþare pe parcursul vieþiieste mult sub aceastã medie(1.5% comparativ cu 10.7%), iar procentul de popu-laþie cu stu dii universitare(25%) plaseazã România pepe nultimul loc pe plan euro-pean (la o medie europeanãde 37.9%). Pro centele deelevi cu vârsta de 15 ani cucompetenþe reduse în do -meniul citirii (37,3%), ma -tematicii (40, 8%) ºi al altordis cipline ºtiinþifice (37,3%)

sunt a -p r o x i -mativ du blulcelor medii înregistrate peplan european (17, 8, 22,1ºi, respectiv, 16,6%). Iarbugetul alocat educaþiei, caprocent din PIB, este celmai scãzut din întreagaUniune Europeanã (2,8%faþã de media UE de 5%).

În raport se sub-liniazã ºi faptul cã disponi-bilitatea ºi accesul la serviciide educaþie ºi de îngrijire acopiilor sunt limitate, maiales în zonele rurale ºi înceea ce priveºte comuni-tatea romã.

Monitorul Educa - þiei ºi Formãrii 2015 (MEF)este la cea de a patra ediþie,reflectând evoluþia siste -melor europene de educaþieºi formare, prin analizareaunei game largi de date. Elmãsoarã progresele reali -zate de Europa în înde -plinirea obiectivului princi-pal al Strategiei Europa2020 în domeniul educaþiei,care face parte din cadrulmai amplu al strategiei pen-tru creºtere ºi locuri demuncã în UE.

Studiul cuprinde ocomparaþie între þãri, douã -zeci ºi opt de rapoarte deþarã aprofundate, precum ºio paginã web cu date ºiinformaþii suplimentare.

ROMÂNIA: CEA MAI MICĂINVESTIŢIE ÎN EDUCAŢIE DIN UE

ATELIER DE LUCRU: "JURNALISM EUROPEAN"

Centrele EuropeDirect Nord-Est, Târgo -

viºte, Comãneºti ºi Mizil auorganizat în colaborare, ate-lierul de lucru cu titlul"Jurnalism European", înperioada 18 - 20 noiembrie,în staþiunea Durãu, judeþulNeamþ.

Evenimentul s-abucurat de prezenþa a 27 depersoane, jurnaliºti din pre -sa localã, fotografi profe-sioniºti, dar ºi amatori, pre-cum ºi membri ai echi pelorEurope Direct din centreleamintite.

Acest training aurmãrit eficientizarea co -laborãrii dintre CentreleEurope Direct ºi presa lo -calã, o nouã abordare afotojurnalismului ºi subli -nierea importanþei utilizãriiimaginilor în comunicareamediaticã, precum ºi stimu-larea diseminãrii temeloreuropene de in teres pentrucomunitãþile locale. Eveni -mentul a cu prins sesiuni decomunicare, incursiuni teo-retice ºi practice în tehnicafo tograficã digitalã.

Domnul Sorin O -ni ºor, fotograf renumit ºitrainer profesionist, a con-dus workshop-ul de teh nicãfoto digitalã ºi fotojurna -lism, alegând ca temã foto-reportajul rural ºi încercândsã exploateze la maximumcadrul natural al Durãului ºial satelor din împrejurimi.

Participanþii la training auprimit provocarea de a-ºifolosi creativitatea ºi spon-taneitatea în explorarea pei -sajului ºi satului românescdin zonã pentru a crea po -veºti ºi a obþine imaginiexpresive ºi reprezentativepentru aceste locuri.

Domnul GeorgeBondor, conferenþiar doctorla Universitatea "Ale xandruIoan Cuza", din Iaºi, Fa -cultatea de Filo sofie ºi ªti -inþe Social-Politice ºi redac-tor-ºef al Revistei de Cul -turã "Tim pul" a susþinutsesiunea teoreticã pe tema"Poves tea din spatele foto -grafiei", dezbaterea avândca subiect specificul abor-dãrii jurnalistice atât încazul articolelor, cât ºi încazul fotografiei de presã.

Jurnaliºtii pre zenþiau punctat dificultãþile pecare le întâmpinã în comu-nicarea anumitor teme da -toritã obiº nuinþelor deja for-mate ale publicului pentrumesaje simpliste ºi concen-trarea pe senzaþional.

Wo r k s h o p - u l"Jur nalism European" aînsemnat un exerciþiu demuncã în echipã ºi comuni-care între polii de informareeuropeanã ºi mass-medialocalã ºi a reprezentat o -cazia idealã de a crea co -laborãri între domeniul fo -tografic ºi cel jurnalistic.

Rapid Mizil pe podium!

Pagina 9 Nr. 123/ decembrie 2015

Reporter: Dom nu -le primar, mi-aþi spus sã dis-cutãm din nou despre pro -blema câinilor fãrã stãpân.Aºa precum mi-aþi indicat,am fost la adãpostul lor, amvãzut condiþiile impecabileîn care trãiesc. Câinii auparte de cea mai bunã îngri-jire: la sosirea în adãpostsunt deparazitaþi, vaccinaþiºi castraþi. Primesc fiecarecâte 300 gr. de hranã pe zi,conform indicaþiilor medi -cu lui Valentin Codescu.Sunt îngrijiþi cu dragoste decei doi muncitori Ion Vrân -ceanu ºi Marin Iancu. Cinenu crede ar trebui sã dea ofugã pânã acolo sã seconvingã.

Ce ne puteþi spunepe aceastã temã?

Emil Proºcan:Cred că mai nimerită peaceastă temă, ar fi fost o dis-cuţie cu domnul viceprimar,deoarece în sarcina dânsuluiexpresă sunt aceste pro -bleme. Eu aº începe prin aspune cã ar trebui cât maimulþi oameni sã meargã sãviziteze adãpostul câinilor,pentru cã ar pu tea sã seconvingã de eforturile cares-au fãcut ºi se fac înaceastã direcþie. Poate cã arfi interesant de aflat cos-turile zilnice care se facpentru hranã, depozitarea ºiconservarea ei, pentru per-sonalul de deservire ºi între -þinere, asistenþã medicalã,

me dicamente, operaþii desterlizare ºi tratamente pen-tru diferitele afecþiuni, dis-pozitive de tranchilizarepen tru capturarea lor de pestrãzi, dar ºi alergãturile ºicosturile pentru feluritele a -vize, autorizãri, aprobãri ca -re ni se tot cer.

Suntem singuraPri mãrie din judeþ care dis-pune de un asemenea stabi -liment pentru câini! A fost operioadã când problema lorpãrea rezolvatã, dar nu afost aºa.

NI SE ADUCSIS TEMATIC CÂINI! A -ceas ta este cauza acestuifenomen! Cetãþenii observãapariþia bruscã de câini noice în primele zile stau înhaite! Am mãrit de câtevaori capacitatea adãpostului,dar exodul de câini continuãºi o sã continue.

R: De unde vin a -ceºti câini domnule primar?Cine îi aduce?

EP: Pãrerea meaeste cã societãþile de eca -risaj! Lucrurile stau în felulurmãtor: aceste societãþi,conform contractelor pe ca -re le încheie cu primãriilediferitelor localitãþi (pânã sãavem adãpost ºi noi amderulat asemenea contractefoarte costisitoare, 1,5 mi -lioane lei vechi costul unuicâine capturat!!!), trebuie sãpãstreze câinii în adãpos-turile lor 15 zile, dupã care,

conform legislaþiei în vi -goare, câinii care nu suntadoptaþi de iubitorii de ani-male, sunt omorâþi, nu euta -nasiaþi (eutanasierea se poa -te folosi în anumite condiþii,numai pentru curmarea unei

suferinþe). Cadavrele ani-malelor trebuie duse (obli -gatoriu) pentru incinerare laPROTAN, contra unei taxecare este în jur de 800.000lei vechi. Pentru a econo -misi aceºti bani, socitãþilerespective nu mai omoarãcâinii ºi pe timp de noapte îi"deverseazã" în apropiereaunor localitãþi. Dupã cumobservaþi, datoritã acestuiadãpost pe care-l avem, sepreferã Mizilul

R: ªi ce este defãcut?

EP: Credeþi-mã cãnu mai ºtiu! Chiar aº vrea sãfac un apel cãtre mizileni,poate gãsim împreunã osoluþie. Repet: am dublat ºichiar triplat capacitatea adã-postului. În fiecare sãp-

tãmânã capturãm câini depe strãzile oraºului, darnumãrul lor, în loc sã scadã,creºte vertiginos! Avem do -vezi în sensul celor spusemai sus, adicã am prinscâini care sunt crotaliaþi cuînsemnele localitãþilor deunde provin! Am sezizat or -ganele de anchetã, dar pânãacum nu s-a întâmplat ni -mic. Poate de aici încolo.Sper sã fie descoperiþi ºiprinºi cei ce au pus la caleaceastã adevãratã industrie(foarte bãnoasã) de plimbatcâini. Dacã nu ni se vor maiaduce câini, având acestadãpost, putem rezolva întotalitate aceastã problemã!Omorârea lor nu este ºi nutrebuie sã fie o soluþie. Nutrebuie sã ne facem pãcate

cu niºte animale absolutfãrã vinã. Când merg sprePloieºti mã impresioneazãacei câini care merg pe mar-ginea ºoselei în speranþa cãvor gãsi ceva resturi demân care azvârlite prin gea-mul unor maºini. ªtiu, suntdestul de multe cazuri cândîn arealul unde sunt hrãniþide oameni, îºi pun în fucþieinstinctul de apãrare pentruperimetrul respectiv ºi de -vin agresivi. Totdeaunacând am descoperit astfel decazuri am acþionat în regimde urgenþã.

Cei care vor venisã viziteze adãpostul decâini, (ºi vã invit sã faceþiasta) cu siguranþã vor maiobserva un lucru: nevoia lorde stãpân, de libertate, dedragoste!

R: Vã mulþumescdomnule primar ºi vã do -resc sã mã chemaþi cât maicurând sã-mi spuneþi sã co -municãm mizilenilor vesteacã pe strãzile noastre nu maisunt câini!

E: Cu siguranþã seva rezolva aceastã pro -blemã!

Continuare din pagina 6...care nu le acordã nicioatenþie sau trec pe celãlalttrotuar. Porþi închise.Doar câinii din curþi dausemne cã le-au simþit tre-cerea. Ajung într-un carti-er cu blocuri. Aici, încurtea interioarã formatãde careul de clãdiri, sigurvor fi auziþi. În mintea lorse deruleazã un film cuoameni bucuroºi ieºind labalcoane, cu steguleþe ºifluturãri de mâini. Se gru-peazã ºi încep din nou sãcânte. Strigã de trei ori,,Trãiascã România!" cutoatã bucuria convertitãîn decibeli. Vibreazãzidurile. Aerul se sfin -þeºte, ca atunci când batclopotele. ,,Trãiascã Ro -mâ nia!" strigã ei ºi parcã

urarea lor are forþa uneiursite în care poþi sã crezi.Privirile se înalþã spre fer-estre, de unde aºteaptã cavibraþia sã se întoarcã subforma unor aplauze. ªi-autrimis gândurile lor curateca pe niºte porumbei pecare-i aºteaptã înapoi curamuri de mãslin... Doarpatru feþe zâmbitoare,cãrora copiii le fac cumâna. Încearcã sã parãmulþumiþi, dar dezamã-girea li se citeºte în ochiidin care s-au stinssteluþele. O fetiþã îi spunealteia: ,,Mãcar fiindcãsuntem copii ºi tot ar fitrebuit sã iasã..."

Mãcar pentru co -pii ar trebui sã mai cre-dem, sã ne mai bucurãm,sã mai arãtãm cã ne pasã.

Ei sunt cei care, poateîntr-o zi, vor obosi sã maifie ,,purtãtori de cântec pela porþi închise" . Ce vom face? Fãrã ei nu vomsupravieþui, nu vom maiexista ca neam. Cine ºi cuisã mai strige atunci,,Trãiascã România"?

Nota redacþiei:

Extraordinar gestul copiilor ºi al celor douã

doamne profesoare!

De fapt este cumult mai mult decât unsimplu gest! Este o invi-taþie la sãrbãtoare, la sãrbã-toarea neîntâmplãrii de a ficeea ce suntem! Mesajulalaiului pe la porþile ºi fere-strele oamenilor pare a

spune: "Haideþi oamenibuni, lãsaþi-vã grijile, ne -cazurile ºi toate problemeledeoparte ºi haideþi sã nebucurãm împreunã! Astãzieste ziua þãrii noastre! Netragem din toþi cei care auexistat aici ºi Dumnezeu avrut sã fie aºa! Haideþi,ieºiþi din case sã strigãm cumândrie LA MULÞI ANIROMÂNIE! LA MULÞIANI SCUMPA NOAS -TRÃ ÞARÃ!"

Dragi copii ºi sti-mate Doamne profesoare!

Sunt convins cãceea ce aþi fãcut vine dinnevoia ancestralitãþii de aspune lumii cã existãm ºinoi pe acest pãmânt, maiales acum când adevãrul

despre identiatea noastrãspiritualã este cãlcat înpicioare!

Iertaþi-i pe oamenicã n-au venit alãturi de voi!Gesturile de bucurie le-audevenit strãine ºi le exer -seazã din ce în ce mai greu!Încercaþi sã aflaþi mai mul -te despre ei, despre gându -rile lor, despre felul cum îºiduc viaþa ºi o sã-i înþele -geþi!

La fel de convinssunt, cã de acolo din spa -tele porþilor ori al ferestre -lor, auzindu-vã, au zâmbit!Au zâmbit cu speranþã ºiîncredere în ziua de mâine!

În numele lor ºi altuturor celor care simþimfrumuseþea acestor locuriîn care trãim ºi a acesteilimbi pe care o vorbim cumândrie, vã mulþumesc!

Emil Proºcan

JURNAL DE 1DECEMBRIE

CÂINII COMUNITARI - O PROBLEMĂ CARE A AJUNS SĂ NE DEPĂŞEASCĂ!

Pagina 10Nr. 123/ decembrie 2015

În Ajunul Crã -ciunului încep colindele. Înunele zone ale þãrii (sate dinSuceava mai ales) dimi -neaþa pornesc copiii la co -lin dat înainte sã se lu mi -neze pentru cã NaºtereaDom nului s-a petrecut întai na nopþii, în prezenþa ani -ma lelor, a stelelor, a pasto-rilor ºi a îngerilor.

În alte pãrþi copiiimerg în fapt de searã. E -xistã multe sate în caredimineaþa vestesc Naºterealui Iisus copiii mici, searamisiunea este preluatã deflãcãi de 17-18 ani sau deadulþi (bãrbaþi tineri sauperechi cãsãtorite), iar înGorj se adunã seara la ca -pãtul satului multã lume (înspecial copii ºi bãtrâni) ºitoþi pornesc la colindat caun singur grup.

În pãrþile Ardea -lului colindul începe dupãSfânta Liturghie din primazi de Crãciun ºi se desfã -ºoarã pe parcursul celor treizile de sãrbãtoare.

Se colindã lapoar tã, în curte sau la fe -reastrã. Prin unele locurieste primit în casa sã colin -de oricine ar veni. Copiiidin Salaj ºi Hunedoara co -lindã la fereastrã iar tineriiºi perechile cãsãtorite încasã. În cele mai multe sateale þãrii necunoscuþii co -lindã în curte sau la fereas-trã iar rudele ºi prietenii încasã. În Liteni Suceava secolindã la fereastrã, iaridentitatea colindatoriloreste dezvaluitã dupã ter-minarea colindului.

Ca rãsplatã pentruvestirea Naºterii, colindã-torii primesc diferite daruri:colaci, mere, nuci ºi mainou bani. Atunci când co -lindãtorii sunt flãcãi sau

adulþi se împarte ºi bãu-turã.

În Lisa Braºov"feciorilor ºi bãtrânilor lise dãdea câte un colac maimare ºi copiilor un colacmai mic, tot fãcut în casã.Colacul mare se numeacovrig. Pe masã se afla bãu-tura ºi prãjitura, un fel decozonac. Se bea din sticlã.Feciorii strângeau atâþiacolaci, cã nu mai puteau sã-i care ºi-i lãsau la o casã.Apoi treceau pe la trei,patru case, unde rãmã se -serã colacii ºi luau o cãruþãde colaci. În special la case-le cu fete mari se fãceaucolaci mai mari ºi mai fru-moºi. Feciorii ºi bãtrâniivindeau colacii, feciorii înziua de Crãciun, iar bãtrâniia doua zi. Se alegea o anu-mitã casã, unde se licitatucolacii. Aveau un ºef care-iconducea pe feciori ºi el îidãdea; la fel bãtrânii. Cubanii strânºi feciorii plãteaulãutarii pentru seara deAnul Nou, unde era bal.

Bãtrânii dãdeaubanii strânºi bisericii". Sautot în Ardeal, la Cãpuºu deCâm pie Mureº se dã Crã -ciunul "un colac cu flori depâine; muzicantul primeacârnaþi ºi carne de porc" .

Indiferent de mo -mentul ºi grupul cu care semerge la colindat, esteimportantã participarea de -oarece mulþi cred cã mer -gând la colindat (ei saumãcar cineva din casã) le vamerge bine tot anul. Înaceeaºi mãsurã se crede cãprimind colindatorii anulva fi bogat ºi cei din casãvor fi sãnãtoºi. Sunt multecasele în care primul co -lindãtor sau musafir aºtep-tat este un bãiat/bãrbat ca sãle meargã bine tot anul.

Din A -junul Crã ciu nu -lui pânã la sfâr -ºitul zilelor de

Crãciun, pânã laSfântul Vasile,

pânã la Bobo -teazã sau chiar pânã la

Sfântul Ion umblã pe strãziSteaua dusã de "stelari".Co piii în special sunt ceicare poartã vestea Naº teriiDomnului într-un fel maideosebit: asemeni Ma gilorcare-l cãutau mergând dupãSteaua Sa.

În România o bi -ce iul umblatului cu Stea uaeste practicat în toate zonelefarã deosebiri semnifica-tive. Stelarii, copii mai micisau mai mari, flãcãi, mai rarfete ºi chiar adulþi ºi bã -trâni, poartã "Steaua" sau"Luceferii" (o stea cu coadãîntâlnitã în judeþul Iaºi)îmbrãcaþi în costume popu-lare sau în costume albe cupanglici multicolore, uneoriavând coifuri asemeni ma -gilor cu numele perso -najelor biblice. Steaua esterepre zentatã fizic printr-ostea, pe schelet de lemn.Aceasta are 4-5-6-8 colþuri,iar între colþuri stau întinselanþuri de hârtie coloratã. Încentrul stelei stã o icoanã dehârtie cu Naºterea Dom -nului, Fecioara cu Prunculsau numai Iisus. Uneori destea se ataºeazã un clopoþel.În Vrancea, Steaua are înloc de coadã "cacei, un arccare fãcea ca sã fie trimisãmult înainte" (înaintea Ma -gilor ca în textul biblic).

Odatã ajunºi laca sa gazdei, cei ce umblaucu Steaua cântau la poartã,la fereastrã, la uºã sau încasã în faþa icoanei ºi pentrustraduinþa lor erau rãsplãtiþicu colaci, bani, mere nuci,iar în unele pãrþi chiar cucarne de porc.

COLINDATUL

La sfârºitul luniinoiembrie, asupra familieiTraºcã din Mizil s-a abãtuto mare nenorocire: casa le-a fost mistuitã de un puter-nic incendiu, lãsându-i fãrãabsolut nimic! Printr-unrãvãºitor mesaj postat pepagina sa de Facebook,George Traºcã cere aju-torul autoritãþilor, nouã ºifirmelor care binevoiesc sãfacã o micã donaþie dinimpozitul pe profit, indi -cându-ne numãrul de contal soþiei sale: RO23 RZBR0000 0600 0719 0589,

Traºcã Eliza-Elena ºi unnumãr de telefon la carepoate fi contactat - 0761613 617.

Suntem creºtini,ne aflãm în preajma Sãr -bãtorilor de Iarnã ºi a dateicând celebrãm NaºtereaDomnului. Sã nu prege tãmsã le sãrim în ajutor, dinpuþinul nostru ofe rindu-le ofãrâmã de speranþã, dovadavie cã ne pasã ºi cã suntemalãturi de semenii noºtriaflaþi în suferinþã!

Vã mulþumim!

Începem pre zen -tarea activitãþii desfãºuratede lucrãtorii FormaþiuniiRutiere Mizil prin a vãaduce la cunoºtinþã eveni-mentele rutiere grave ce aumarcat perioada de pânãacum ºi anume producereaunui numãr de patru acci-dente, dintre care douãgrave, soldate cu decesul adouã persoane , accidentece au avut loc pe fondulconsumului de alcool (1) ºitraversãrii neregulamen ta -re, coroborat cu defecþiunitehnice la sistemul de frâ -nare (1), precum ºi douã ac -cidente soldate cu doi rãniþiuºor, ambele pe fondul nea-cordãrii prioritãþii de trecerepietonilor aflaþi în traver-sare regulamentarã pe mar-cajul pietonal.

Aºa cã, atenþiecon ducãtori auto! Respec -taþi regulile de circulaþiepentru a nu fi implicaþi înaccidente rutiere! Numaiprintr-o conduitã preventi -vã ºi cu respectarea pre -vederilor legale puteþi fi fe -riþi de evenimente negative.

Cu privire la apro -pierea sezonului rece, în -

drumãm proprietarii ºi con-ducãtorii de autovehiculesã-ºi echipeze din timp au -to vehiculele cu anvelopespe ciale de iarnã, reamin -tin du-le cã dacã sunt depis-taþi pe drumurile publice a -tunci când sunt aco perite cuzãpadã, gheaþã sau polei fã -rã asemenea dotãri, vor fisan cþionaþi ºi li se va reþinecertificatul de înmatricu-lare.

De asemenea, înacest sezon este nevoie demultã prudenþã, de adap -tarea unei viteze corespun-zãtoare, de folosirea frâneide motor ºi de evitareamanevrelor bruºte.

Pentru cã ne a pro -piem de Sãrbãtorile de Iar -nã, ne îndreptãm atenþia cã -tre toþi cetãþenii aflaþi în zo -na noastrã de responsa bi -litate, indiferent de calita teape care o au ca participantla trafic, aducându-le lacunoºtinþã cã le dorim sãr-bãtori fericite, un An Noumai bun, fãrã evenimenteneplãcute ºi un sincer ºi cãl-duros: LA MULÞI ANI!

Comisar ªef Adrian ÞURCAª

UN SFÂŞIETORSTRIGĂT DE AJUTOR!

ALEGE VIAŢA!

Vã dorim cabunãtatea ºi

luminaDomnului nostruIisus Hristos sãvã înconjoare înfiecare clipã iar

spiritul Anului Nou sãningã asupra voastrã doar bucurie ºi

senin, prosperitate ºi sãnãtate!La mulþi ani ºi tot binele din lume!

Asociaþia Cadrelor Militare în Retragereºi Rezervã "Aurel Vlaicu" ºi Asociaþia

Cultul Eroilor "Regina Maria"

Prilejul de a fi maibuni, ni se oferã în

fiecare moment alanului, însã

Crãciunul areceva în plus faþã de

restul mo mentelor -Iisus s-a nãscut!

Fie ca lumina care a vestitvenirea Pruncului, sã învãluie

aceste sãrbãtori, aducându-vã bucurie,fericire ºi împlinirea tuturor

dorinþelor!La mulþi ani!

Centrul Europe Direct Mizil

Pagina 11 Nr. 123/ decembrie 2015

ÎN SLUJBA TA, OMULE!Scopul declarat al Primãriei Mizil este sã descopere, sã gestioneze ºi dupã

putinþã, sã rezolve, problemele dumneavoastrã ºi ale oraºului în care trãim. Acesta esterostul nostru, al tutu ror celor care suntem aici. Este nevoie deci, de cunoaºtere, do rinþã ºiimplicare.

Vã reamintesc cã prin Dispoziþia de primar nr 771/12.06.2009, modificatã ºicompletatã de Dispoziþia 1672/6.06.2011, fiecare stradã a fost repartizatã unui anumitfuncþio nar, care în fiecare zi de vineri are obligaþia sã se de plaseze în sectorul arondat, sãconstate toate problemele existente acolo ºi sã le aducã la cunoºtinþã instituþiei, inclusivmie. Doresc sã ºtiu dacã sunteþi vizitaþi, întrebaþi de pro blemele avute, ajutaþi! Dorescdeasemenea sã ºtiu dacã publicaþia gratuitã a primãriei, Poºtalionul, vã este adusã curegula ritate acasã.

Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722 653 808, scrieþi-mi peadresa bulevardul Unirii numãrul 14 – Mizil sau la adresa de e-mailleonidacondeescu@yahoo.com Emil PROªCAN

Fiecare om are importanþa ºi rostul sãu pepãmânt, fiecare om a parcurs o viaþã în care a simþitºi trãit din vasta paletã de sentimente dintre bucurieºi tristeþe, dintre zâmbet ºi lacrimã. Fiecare om aiubit, a fost iubit, a trecut prin lumina multor ano -timpuri, sãrbãtori. Fiecare om a fost drag cuiva, afost util unor oameni ºi a lãsat în urma sa ceva.

Pentru fiecare om vine, însã, o zi când tre-buie sã se despartã definitiv de co paci, de flori, deape, de di mineþi, de ceilalþi oa meni! Vine o zi cândrã mâ nem doar cu aminti rile despre zâmbetul ºisufletul lor!

Indiferent dacã i-am cunoscut sau nu, sã tri -mitem spre ei un gând de recunoºtinþã ºi preþuire,rugându-L pe Dumnezeu sã-i aibã în ocrotire!

Despre oameni ºi viaþã...

Hurmuz Florea (1940)Neagu Haralambie (1942)Baicu Vasile - Ionuþ (2009)

Gavrilã Ion (1948)Lupu Sanda (1949)Petre Traian (1940)

Enache Georgeta (1926)Gherisescu Steliana (1948)

Sava Maria (1936)Toma Dumitru (1972)Radu Nicolae (1967)

Ana Maria (1916)Preda Victoria (1934)Niþu Steliana (1932)Sora ªtefan (1935)

Stoian Gheorghe (1950)Baicu Vasilica (1932)

Paladoiu Constantin (1949)Dragomirescu Ion (1941)

Matei Vasile (1956)Marin Ion (1951)

Bãdulescu Dumitru (1968)Grigore Vasile (1949)Alexe Mãrioara (1934)

Ilie Sterie (1939)Barbu Stana (1924)

Sandu Gheorghe (1934)Marinescu Floarea (1927)

Bãlan Ioana (1929)

Au fost concetãþenii noºtri...

Dumnezeu sã-i odihnescã-n pace!

Închiriez (vând)în Mizil, halã parter+etajpentru activitãþi de produc -þie. Suprafaþã: 200+200mp. Utilitãþi: reþea 380W,apã, canalizare. Relaþii la:0244.251.431/ 0766364311

Vând apartamnetcu 3 camere, str. N.Bãl ces -cu, bl. 39, ap. 22. Informaþiila numãrul 0244 251 158.

Vând imobil situ-at pe strada Spitalului nr.1A, colþ cu str. Praporgescu.Preþ negociabil - informaþiila telefonul 0733 637 848.Vând apartament situat pestr. Blajului. In formaþii latelefonul 0729 697 080.

Vând apartament(bl. 45, sc. A) decomandat,cu 3 camere, suprafaþa 56

mp + garaj. Apartamentulare urmãtoarele îm bu nã -tãþiri: reabilitat termic, ga -ze, gresie, faianþã, parchet,termopane, centralã ter-micã. Preþul este de 30.000euro negociabil iar relaþiiputeþi obþine la telefon 0761691 814.

Vând apartamentzo na A, 66 mp., et. III, 3

camere, 2 bãi, gaze, termo -pane, izolat termic. Relaþiila numãrul: 0765 430 001.

Vând casã (douãclãdiri) în Mizil - poziþiecentralã, 500mp, acces ladouã strãzi. Informaþii lanumãrul: 0244 251 053.

Vând casã la ºo -sea în Fulga de Sus - 2000mp. Casa are trei camere,bucãtãrie ºi baie. Relaþiisuplimentare la telefonul:0720 086 844

Vând casã înTohani (7km de Mizil), si -tuatã pe ºoseaua principalã,preþ 60 000 euro. Casa esteP+M (izolatã) compusã din2 dormitoare, living, baie,bucãtãrie ºi dining room laparter, iar mansarda are 2camere, balcon ºi pod(man sarda neterminatã).Be ciul are o suprafaþã de6/8mp iar încãlzirea se facecu centralã pe lemne.

Suprafaþa totalã aterenului este de 1000 mpdin care amprentã casã72mp ºi vie 300 mp. Relaþiila telefonul: 0732 731 194.

Vând apartamentpe str. I.L. Caragiale, nr. 46,et. I, 3 camere decoman-date, îm bunãtãþiri. Relaþii la

telefonul: 0724 947 133.Vând foarte ieftin

apartament cu 3 camere.Re laþii la: 0732 367 549.

Vând urgent apar -tament cu 2 camere, et. III,preþ negociabil. Relaþii lanumãrul: 0722 634 924.

Vând apartament(cu îmbunãtãþiri, deasuprarestaurantului Central), do -uã ca mere, preþ 40 000euro. In formaþii la numãrul:0732 731 194.

Vând casã cu etajpe str. Spiru Haret (4camere+baie la etaj ºi li -ving+bucãtãrie la parter).Informaþii la telefonul 0736730 782.

Vând apartamentcu 3 camere, decomandat,et. IV situat pe str. Blajului,preþul fiind negociabil. Re -laþii suplimentare la nu -mãrul 0729 697 080.

Vând apartamentcu 3 camere, decomandat,et.I, situat în centrul ora -ºului. Tel. 0765 434 925.

Vând 12 bucãþi deplãci de azbest pentruacoperiº ºi un butoi demetal de 200 de litri.

Tel. 0244.251.381.

MICA PUBLICITATE

Vã anunþãm cã pentrucei care locu iesc la bloc,

publicaþia ""PPOOªªTTAALLIIOONNUULL""

va fi distribuitã asocia -þiilor de proprietari.

Administratorii asocia -þiilor se vor ocupa ca

acesta sã fie distribuit înfiecare locuinþã.

Primar etajul II interior 51 tel.

250.027Audienþe

- luni: 10.00-14.00Viceprimar etajul II

interior 15 Audienþe

- marþi: 10.00-14.00Secretar etajul IIinterior 14 tel.

250.101

Audienþe - joi: 10.00 - 12.00

Dir. executiv etajul I interior 33 tel.

251.649Audienþe

- joi: 10.00 - 12.00PROGRAM DE LUCRU

CU PUBLICULLuni - joi: 08.00 -

12.30; 13.00 - 16.30Vineri: 08.00 - 13.30

Caruciorcopii 3 roþi

Douceur -Albastru

Este un modelinovativ, solid, variantaup-gradatã a carucioruluijs02- Model pe 3 roþi, uºorde manevrat- Roþile sunt mari, gonflabile(cu camerã ºi cauciuc)- Are 3 poziþii de înclinare a

spãtarului- Centura de si -

guranþã în 5puncte- Bara de protecþiefaþã detaºabilã, ºi

reglabilã- Mânerul estereglabil pe

înãlþime- Suport la picior, reglabil - Husã de picior , specialãpentru sezonul rece

- Coº pentru cumpãrãturiîncãpãtor ºi uºor accesibil- Roata de pe faþã, pivotantã la360, sau poziþie fixã, pentrumers înainte- Roþile din spate sunt dotatecu suspensii ºi sistem defrânare simultan

VÂND

Premergãtor în formã demaºinã

de la Primii Pasi- Funcþie triplã de

premergãtor/ sãritor/ride-on- Jucãrie electro -nicã rabatabilã cu lumini/

mu zicã pentru picioare- 3 nivele de înãlþime

- Bord maºinã, claxon, volan- Picioare cu arcuri incluse - Scaun detaºabil pentru a ajuta copilul în primle luni demers

150 lei negociabilTel: 0764.504.544

SCAUN MASÃ COPII MINIBLU

80 LEI

VÂND

300 lei negociabilTel: 0764.504.544

Produsele N

U sunt noi!

Nr. 123 / decembrie 2015 Pagina 12

** *

De obicei, înainte de culcare, mama Ioanei intra în camera fetei să-i stingă lumina şi să o învelească! Acum intrară a mân doi! Ioanaadormise într-o parte, cu faţa spre fe reastră. Scisoarea către Moş Cră ciun era pe pernă lângă pă rul ei răsfirat ca un evantai de gânduri. O luarăbi nişor şi începură să o ci tească fără să scoată nici un cuvânt. Din când în când se uitau unul la altul, la Ioana, apoi continuau să citească. Când terminară de citit rămaseră încremeniţi lângă patul Ioanei ca şi cum o străfulgerare îi îm pietrise acolo! Se îmbrăţişară!

Se strân geau cu putere în braţe ca şi cum se revedeau după o foarte lungă despăr ţire. Simţeau fericirea adevărată. Foşnetul îmbră ţi -şării, sau poate ce va din ce acum visa sau altceva, o făcea pe Ioa na să zâmbească. Într-un târ ziu, îşi înveliră fe tiţa, aşezară scri soa rea în loculîn care o găsiseră, stinseră lumina şi ieşiră!

Ajunşi în dreptul bradului ob servară un pa chet nedesfăcut! Nu era din cele cumpărate de ei! Ma ma Ioanei se aplecă şi îl ridică! O fundăroşie îl pe trecea în for mă de cruce, iar de ea era o hârtie cât o carte poştală pe care era scris: „Pen tru părinţii Ioa nei de la Moş Crăciun!”

Emil Proşcan

Sunt foarte tristă! Bunicul meu mi-a vorbit foarte mult despretine, despre sufletul tău bun, despre grija şi dragostea pe care o ai pentrucopii. Îmi spunea că tu eşti Dumnezeul nostru al copiilor, că tu ne înţe -legi cu adevărat, că tu ne înveţi despre iubire, iertare şi ne faci şi pe noi

să fim aşa cum eşti tu, adică buni, înţelegători, harnici, respectoşi, cuminţi...

Într-o zi, un copil mi-a spus că tu nu exişti, că părinţii necumpără cado urile pe care le primim ca şi cum ar fi de la ei, că cineva seîmbracă ca tine şi că suntem minţiţi. I-am spus bunicului meu asta plân -gând! „Nu-i lua în seamă! Moş Crăciun există, cum să nu existe! Cum ar

fi sărbătorile fără el? Îl vedem în copilăria ce fiecare o avem! Îl simţim în tot ce ne bucură! Este în fiecare ninsoare, este cel care ne în deplineşte dorinţele, este cel care ne învaţă multele lu cruri ale cuminţeniei pă mântului. Moş Crăciun se simte, nu trebuie neapărat să-l vedem!”, mi-a zis

bu nicul în timp ce-mi mângâia părul prins în codiţe. Unii părinţi şi în genereal oa menii mari cred că dacă ne cumpără o jucărie, o păpu şă, dulciurisau nu mai ştiu ce şi ne spun că sunt de la tine, ne fac fericiţi! Nu! De jucării ne plictisim repede, jucăriile au suflet numai dacă noi le dăm suflet.Mai toţi oamenii din jur nu se poartă cu noi precum ei între ei, nu precum bunicul cu mine. Se prefac că se coboară la nivelul nostru, ne cred fără

minte şi ne spun fel de fel de prostii, tâmpenii, „uşurisme” de adormit copii! Dacă nu am fi noi ar mai fi ei aşa de deştepţi?Mă doare că ei nu cred în tine! Peste tot în magazine văd costume penibile de diferite dimensiuni pe care ei le îmbracă să devină ca tine, adică MoşCrăciun! Ce măşti oribile din plastic cu un chip schimonosit ce se vrea a fi al tău! Încă de la serbarea de la grădiniţă observam părinţi ai unor colegideghizaţi în Moş Crăciun! O mască oribilă pe faţă, barbă şi mustăţi de vată, mâini la care li se ve deau verigheta şi cămaşa cu care erau îmbrăcaţipe de desupt! Groaznic! Nu cred că vreun copil de acolo credea că acela e Moş Crăciun, şi dacă credea ce părere îşi putea face despre masca aceea

hidoasă şi cum ar mai fi putut să creadă în tine? Copilul care mi-a zis că tu nu exişti îmi spunea înciudat: „Cei mai mulţi ne pre facem că ne bucurămnumai ca să le facem pe plac şi să le răsplătim cazna pentru efortul acestei mascaradei şi a pachetelor frumos colo rate pe care trec numele nostru

pentru ca MOŞUL să nu le încurce”. Sunt tristă de ne credinţa în tine! Ei sunt cei care nu cred că există cineva care ne veghează. Oare ei nu privesc un copil dormind?

Nu-i văd zâmbetul? Toţi bunicii şi străbunicii plecaţi în Cer sunt Moş Crăciunul nepoţilor lor!De câţiva ani buni eu ştiu că părinţii îmi cum pără jucăriile şi toate ca dourile pe care le găsesc la rădăcina bradului de iarnă, chiar dacă ei

îmi spun cu convingere că sunt de la Moş Crăciun! La început m-am întristat pentru că mă minţeau şi pentru că asta ar fi putut să însemne că tu,cel care îmi bucuri sufletul, nu exişti! Auzi, Moş Crăciun nu există! De multe ori găseam cadourile ascunse prin casă cu multe zile înainte de

noaptea de ajun când se naşte Iisus şi se fac daruri. Le priveam şi nu aveam curajul să le deschid. Nu le spuneam! În noaptea de ajun veneau lamine în cameră, discutau cu mine nimicuri, apoi unul din ei zice: „Ia tăceţi puţin! Hei, faceţi linişte! De ce-or fi lătrând câinii în halul ăsta?” Apoiunul din ei mergea să vadă ce se întâmplă şi după câteva minute striga: „Ve niţi repede, repede! Ia uitaţi ce este aici la brad! Ioana, a venit Moşul!”Câteva din cadourile văzute de mine cu multe zile înainte erau acum sub brad, dar erau şi altele noi. „Măi da şmecher mai e moşul ăsta! Cum o fi

putut el să intre fără să-l simţim?” zicea tata plin de entuziasm. Îi priveam cum se copilăresc! Şi câtă bu curie aveau în suflet! Pentru mine! Nu credîn tine dar cumpăraseră toate acele cadouri şi acum se bucură! Îmi aminteam şopocăielile lor din bucătărie din care prindeam frânturi şi înţe legeam

că se sfătuiau asu pra cadourilor, apoi îmi i maginam drumurile lor prin magazine, căutările, ezită rile în a alege, alegerea mo mentului când să le punăsub brad, când să mă cheme şi tot acest teatru prin care ei doresc ca eu să cred în tine Moş Crăciun! Tu înţelegi? Ei nu cred în tine dar vor foarte

mult ca eu să cred! Acum, când îţi scriu, eu plâng Moş Crăciun! Plâng! Uite şi tu cât de mult mă iubesc părinţii mei! Dragii mei părinţi, iubiţiimei părinţi! Sunt minunaţi, ex traordinari! Îi iubesc din toată fiinţa mea! Dar cum să le spun? Cum să le spun Moş Crăciun, că eu ştiu de tot ce

au pus ei la cale şi că eu cred în tine? Nu pot! Nu pot! O să mă căznesc să în văţ şi mai bine, să iau premiul întâi, o să mă ofer să merg eu lacumpărături, o s-o ajut pe mama, o să mă străduiesc să nu-i supăr cu nimic..., cu nimic! Vreau să fie mândri de mine, de fetiţa lor!

Desfăceam pache tele ţipându-mi bucuria pen tru fiecare dar, apoi îi îmbrăţişam pe amândoi. „Măi da ce darnic este Mo şul ăsta...!Acolo ce ţi-a adus Ioana?”, întreba tata plin de bucurie.

Vezi, Moş Cră ciun, dacă ei ar şti ce nespusă bucurie îmi fac şi cât de mult îi iubesc, ar înţelege că tu exişti! Nimeni nu ar fi pututaduce în casa noastră atâta bucurie! Îţi mulţumesc Moş Crăciun pentru tot ce faci pentru ca noi în noaptea asta de Crăciun să fim fericiţi!

Nu o să-ţi pun scrisoarea la poştă pentru că tu deja ai citit-o în timp ce eu am scris-o! O s-o păstrez pentru mine când oi fi mare şi oiavea şi eu copii! Vreau să-mi amintesc de ceea ce simt acum! Te las Moş Cră ciun, ştiu că ai de simţit pentru toţi copii şi pentru atâtea familii pe

care tu trebuie să le faci în noaptea asta fericite. Dacă îl vezi pe acolo prin Cer pe bunicul, să-i spui despre mine tot adevărul, se va bucura!Mulţumesc Moş Crăciun! Chiar dacă ştiu că tu nu mori niciodată, îţi urez sănătate!

Cu drag, Ioana

Cit

eºte

ºi:

publ

icaþ

ie lu

narã

de

info

rmaþ

ie, a

titud

ine

ºi e

duca

þieM

IZIL

UL

MIZ

ILU

LM

IZIL

UL

Draga Mos Craciun,