Proiect

Profesor Universitar: Student:

Dospinescu Nicoleta Archip Lăcrămioara

Grupa 1, Seria 1

-Iași-

2011

Cap. I Seară româno-turcească la Iaşi

Duminică 18 decembrie 2010, începând cu ora 16.00 în sala Cristal a centrului de

conferințe a Hotelului Astoria din Iași, marea stea a gimnasticii românești Nadia Comăneci ,

în calitatea de gazdă,in parteneriat cu Antena1, oameni de afaceri, ziarişti, actori, cântăreţi şi

alte persoane s-au implicat in organizarea unei campanii, în vederea strângerii de fonduri

pentru familiile nevoiașe de româno-musulmani din Iași.

Campania”Dăruiește un zâmbet”va avea loc sub forma unei seri romano-turcești,unde

vor fi prezenți ca invitați speciali: reprezentantul Ambasadei turceşti la Bucureşti Zeljko

Joksimovic,Presedintele Romăniei Traian Basescu si Gheorghe Nichita,primarul Iaăului.

Sunteți pregătiți pentru o călătorie fascinantă? Nu uitați aparatul de fotografiat! În

cadrul acestei seri vor fi prezentate dansuri tradiționale turcești,spectacole,secrete fascinante

din bucătaria turcească și vom face cunoștintă cu multe alte obiceiuri turceăti.Aceasta va fi

derulata si sub forma unei emisiuni teledon în direct, transmisă de Antena 1, având ca

moderator pe cunoscutul actor Florin Piersic, cu o durată de 6 ore, timp în care s-a prezentat

un program artistic incluzând: recitaluri, scenete, dezbateri în direct pe diferite teme legate de

influenţele turceşti în România în care s-au implicat atât invitaţii cât şi telespectatorii.

Programul campaniei”Dăruiește un zămbet”se adresează tuturor persoanelor,de la mic

la mare,atât din Iași cât si oricare zona din țară.Scopul acesteia este strângerea de fonduri.

Iniţiativa acestei campanii a aparţinut Nadiei Comăneci, aceasta dorind să se implice

în această campanie deoarece de-a lungul carierei sala aceasta a fost de foarte multe ori în

Turcia și acolo a găsit oameni cu suflet mereu în sprijinul celorlalți.

Hai să daruim cu toții un zâmbet.Impreună îi putem ajuta!

Parteneri media: Antena1. Orange România,Vodafone, Romtelecom, UPC, Cosmote,

RDS, Zapp, Coca Cola, Grupul Renault.

Vă așteptăm să ne fiti alături!

2

Duminică 21 decembrie 2009, începând cu ora 16.00 în sala Cristal a centrului de

conferințe a Hotelului Astoria din Iași a avut loc campania”Dăruiește un zâmbet” în vederea

strângerii de fonduri pentru familiile nevoiașe de româno-musulmani din Iași.

În organizarea campaniei s-au implicat: marea stea a gimnasticii românești Nadia

Comăneci , în calitatea de gazdă, oameni de afaceri, ziarişti, actori, cântăreţi şi alte persoane.

Sponsorul oficial a fost canalul de televiziune Antena 1, iar pe langă acesta s-au mai

numărat: Orange România,Vodafone, Romtelecom, UPC, Cosmote, RDS, Zapp, Coca Cola,

Grupul Renault.

Desfăşurarea acestei campanii

a beneficiat şi de sprijinul Ambasadei

turceşti la Bucureşti şi s-a derulat sub

forma unei emisiuni teledon în direct,

transmisă de Antena 1, având ca

moderator pe cunoscutul actor Florin

Piersic, cu o durată de 6 ore, timp în

care s-a prezentat un program artistic

incluzând: recitaluri, scenete, dezbateri

în direct pe diferite teme legate de

influenţele turceşti în România în care s-au implicat atât invitaţii cât şi telespectatorii.

Iniţiativa acestei campanii a aparţinut Nadiei Comăneci, aceasta dorind să se implice

în această campanie deoarece de-a lungul carierei sala aceasta a fost de foarte multe ori în

Turcia și acolo a găsit oameni cu suflet mereu în sprijinul celorlalți.În ultimul Nadia

Comăneci și-a petrecut timpul prin Iași,participând la diferite întâlniri, aceasta a aflat că și în

Iași există foarte multe familii nevoiașe de musulmani și a luat inițiativa realizării acestei

campanii pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie și pentru ca românii să afle mai multe despre

obiceiurile și tradițiile poporului musulman.

Ramazan-ul reprezintă a noua lună a calendarului islamic, în care credincioşii vor ţine

post în amintirea revelaţiei pe care Profetul Mahomed a primit-o de la Allah.

Ramazanul, cum îi spun musulmanii din România, sau Ramadanul – varianta pentru

lumea arabă , este o luna a iertării şi a milei. Pe timpul celor treizeci de zile de post, porţile

Paradisului sunt deschide, cele ale Iadului sunt închise, iar diavolii - încatuşaţi.

În fiecare dimineaţă, înainte de răsărit, musulmanii mănâncă în familie, după care îşi

fac „niet”-ul (îşi spun dorinşa de a posti în ziua respectivă). De la răsărit şi pâna la apus, vor

3

posti – se abţin de la a consuma orice mâncare,

de la a bea lichide şi de la orice alte plăceri (ca

fumatul, sexul etc).

Sunt iertaţi de la acest post doar cei

bolnavi, femeile însărcinate, cele care

alăptează, dar şi cei care călătoresc – dar cu

obligaţia de a recupera zilele în care n-au putut

să respecte Ramazanul.

După apus, rude şi prieteni se adună, fac rugaciunea de Teravish, apoi manâncă

împreună.  Masa trebuie să înceapă, potrivit Coranului, cu apă şi curmale (sunt acceptate şi

maslinele).

Ramazanul este luna în care musulmanilor le-a fost trimis Coranul. Postul îi pregateşte

pe musulmani pentru „zilele rele” – războaie, crize de apă sau hrană şi îi face să înteleagă cum

se simt oamenii săraci, atunci când nu au ce mânca.

Cele treizeci de zile de post se încheie cu Seker Bayram (seker, în traducere,

înseamna „dulce”) sau Ramazan Bairami – cum spun tatarii din Dobrogea.

Petrecerea ţine trei zile, iar la masă sunt foarte preţuite dulciurile – malebe-ul, făcut

din lapte şi griş, sarailiile, baclavalele, katlama (placintă dulce), sau kurabie (fursecuri).

În România trăiesc peste 60.000 de musulmani - în majoritate tătări, turci şi albanezi,

concentraţi în zona Dobrogei.

De-a lungul serii s-au mai prezentat diverse obiceiuri, tradiţii şi datini întâlnite la turci,

s-a făcut o incursiune în timp dezvăluindu-se legăturile stabilite încă din cele mai vechi

timpuri între poporul român şi cel turc, influenţele turceşti asupra limbii, culturii şi civilizaţiei

româneşti, precum şi exprimarea anumitor opinii pro şi contra acestora.

Istoria ne-a învatat sau poate ne-a păcălit că de-a lungul timpului au avut loc

numeroase lupte între români şi turci, în urma cărora voievozilor români le erau dedicate

cântece de vitejie, ode, poezii prin care li se aduceau omagii pentru curajul şi vitejia de care

au dat dovadă. Unele din aceste poezii (fragmente din „Scrisoarea a III-a” de Mihai

Eminescu, „Paşa Hassan” de George Coşbuc s.a.) s-u recitat şi în această seară de către actorii

Emilia Popescu şi Dan Bordeianu. De asemenea au fost şi momente artistice savurate de către

invitaţii, spectatorii şi telespectatorii turci. Prin acestea s-a făcut referire la o figură otomană

reprezentativă a istoriei, Baiazid.

4

Până să ajungă sultan, se spune că nu cunoscuse

înfrangerea şi nu-i de mirare, de accea, că se credea

invincibil şi înaintea luptelor nu accepta niciodată sfaturi de

la paşalele sale. Era iute la manie, dar ştia să fie generos,

mai ales faţă de propriii soldaţi, avea un caracter suspicios

şi schimbător şi niciodată nu-şi trăda gândurile.

În 1394, sub pretext ca vrea să-l pedepsească pe

Mircea, voievodul muntean, pentru îndrazneala de a-i fi

răpit Dobrogea, dar de fapt urmărind transformarea Ţării Româneşti în paşalâc, sultanul

turc a trecut Dunărea cu o armata numeroasă. Oaştea, mult mai redusă numeric, a

muntenilor, l-a întampinat la Rovine, într-un loc mlaştinos, impropriu desfăşurării trupelor

turceşti. A fost o bătălie sângeroasă, cu pierderi grele de ambele părţi, încheiată nedecis.

Mircea s-a văzut nevoit să se refugieze spre munţi, cerând sprijinul lui Sigismund de

Luxemburg, în vreme ce turcii au ocupat Târgovişte, punând pe scaunul ţării un pretendent

acceptat de ei, pe Vlad. Care va domni doar câteva luni, căci Mircea se va întoarce şi-şi va

relua tronul.

Dacă s-a vorbit depre istorie trebuia să se abordeze şi subiectul influenţelor turceşti

asupra limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti.

Deficienţele administraţiei otomane au afectat dezvoltarea teritoriilor româneşti

anexate direct la Imperiul Otoman. Însă atât pentru aceste pământuri precum şi pentru Ţara

Moldovei avem şi o influenţă turco-otomană pozitivă. Astfel, marea piaţă otomană facea ca

produsele moldoveneşti (oile, vitele, caii, orzul, sarea, mierea de albine, ceara şi seul, lemnul,

cânepa, etc) sâ gâseascâ totdeauna un cumpărător - este drept, în condiţiile unui "comerţ

dirijat".

Tot în zona economicului se plasează şi introducerea în spaţiul românesc prin filiera

otomană a orezului, a porumbului american, cunoscut la început ca "grâu turcesc" şi devenit

articol de bază în economia şi alimentaţia ţăranului român, a tutunului, a bumbacului,

anasonului, susanului, pepenelui verde (rom. pop. harbuz, turcă - karbuz), a unor flori

(laleaua, liliacul, zambila, garoafa, etc). Tot prin filiera otomană a patruns în Ţările Române

şi cafeaua. Dar în ansamblu, poate cea mai durabila influenţă turco-otomană s-a înregistrat

în domeniul bucătăriei, unele mâncăruri, precum sărmăluţele (turc. sarma) devenind

naţionale la români şi nelipsite la sărbători.

5

Influenţa lingvistică otomană asupra limbii române este apreciată de circa 2-3000 de

cuvinte, e drept că o parte din ele provin din vechiul substrat preotoman (oguz, peceneg,

cuman şi tătăr). În discutarea interferenţelor lingvistice trebuie să avem în vedere şi influenţa

inversă: cea a limbii române asupra limbii turce, problema insuficient cercetată (ex. cuvintele

casă, copil, s. a. pătrunse în limba turcă).

În domeniul artistic influenţa otomană s-a exercitat în broderie, costum de curte,

ţesături, ceramică şi în introducerea unor motive decorative, care nu au afectat structura de

bază, bizantină, a monumentelor româneşti.

Moştenirea otomană s-a manifestat, de asemenea, în ce priveşte unele obiceiuri şi

atitudini. Sistemul social otoman a întreţinut multe obiceiuri nedorite (ex. mita sau bacşisul,

lipsa de încredere în guvern, etc), care au continuat şi după dispariţia imperiului. Se

detectează teama faţă de autorităţi, şi în acelaşi timp, umilinţa şi supunere. Servilismul este

dublat de inteligenţa, exprimată în încercările de a evita obstacolele, inclusiv cele ridicate de

autorităţi, pe căi nu prea etice sau chiar ilegale.

Pe ansamblu, nu trebuie uitat că factorul otoman a constituit o puternică

contrapondere politico-militară la expansionismul rus şi austriac, permiţând astfel

supravieţuirea Ţărilor Române ca entităţi statale şi spirituale distincte, cu toate marile

avantaje pe care le implică aceasta.

Au fost prezentate o serie de dansuri inspirate din folclorul românesc precum şi

dansuri tradiţionale turceşti, încercându-

se astfel o dezvăluire a esenţialului rustic

relevându-se frumuseţea şi semnificaţia

anumitor datini. Câţiva membri ai

„Ansamblului Folcloric Hârşova” din

Dobgrogea le-au mărturisit invitaţilor,

spectatorilor şi telespectatorilor

însemnătatea spirituală şi culturală a

unora dintre cele mai importante tradiţii

şi obiceiuri turceşti.

Cea mai importantă sărbătoare a

turcilor, din punct de vedere al unităţii lumii turce, sărbătorită anual şi de turcii dobrogeni este

Nevruzul. Aceasta este şi cea mai veche sărbătoare a lor, datând de peste 5000 de ani.

6

Cuvântul “Nevruz”, în traducere din limba persană, înseamnă “zi nouă”, de la “Nev”,

adică nou şi de la “ruz”, adică zi. Este vorba aşadar de o nouă zi în care natura reînvie, şi

oamenii se bucură de începutul unui nou an ca şi de venirea primăverii.

În România cei peste 66 de mii de turci şi tătari sărbătoresc primăvara pe 21 martie,

deşi nu pentru toţi Nevruzul începe în primul minut din dimineaţa ce premerge zodiei

berbecului.

La unele popoare ea ţine între 3-7 zile, la altele

poate dura şi până la 14 zile.

Din China, până în Asia şi Europa, fiecare popor

turcic îşi are proriile legende în legătură cu Nevruzul.

Una dintre legende spune că în urmă cu mii de ani

turcii au fost izolaţi în Erghenegon pe nişte munţi de care nu puteau trece, datorită unor

cataclisme naturale. Ei şi-au continuat totuşi viaţa, au extras zăcămintele de cărbuni, au

crescut animale. Într-o zi au văzut un lup intrând şi ieşind printr-o strâmtoare şi, urmărindu-l,

au ieşit din Erghenegon. Este ziua în care poporul turc s-a răspândit în cele patru zări ale

lumii. Musulmanii suniţi leagă momentul de Nevruz de naşterea lui Ali, fiul profetului

Mohamed. Această sărbătoare începe cu o curăţenie generală, iar lumea aruncă în foc hainele

vechi şi-şi cumpără altele noi, aceasta simbolizând că necazurile şi supărările se aruncă odată

cu hainele cele vechi. Apoi, oamenii sar peste foc.

Se gătesc totodată peste şapte feluri de mâncare, pentru că şapte este un număr cu

noroc. Se fac foarte multe prăjituri, mâncăruri din carne de oaie, bucate tradiţionale specifice.

Se vopsesc şi ouă roşii care semnifică speranţa, bucuria, lumina. Oamenii ciocnesc ouăle

pentru că este un vechi proverb care spune că “Până ce coaja oului nu va cădea la pământ, nu

va sosi primavăra”. Tinerii iau o creangă pe care o împodobesc cu ghiocei, cu batiste brodate,

cu flori de primavară, şi colindă din casă în casa să aducă Nevruzul, adică vestea primăverii.

Sunt răsplătiţi cu dulciuri, prăjituri, şi bănuţi, iar aceste mici daruri se numesc

“nevruzie”.

Nu sunt uitaţi nici morţii. În aceste zile se face curăţenie la morminte, se răsădesc flori,

se citesc rugăciuni şi se dă de pomană săracilor. Simbolurile Nevruzului sunt grâul încolţit,

care semnifică noul an, focul prezent şi în casele oamenilor care aprind lumânări în cele patru

colţuri ale camerelor. De asemenea, tinerii fac focuri în jurul cărora dansează şi recită versuri

despre această sărbătoare. Cele mai importante sărbătoari religioase ale turcilor sunt

Ramazam Bairam şi Kurban Bairmam. În Dobrogea, sărbătoarea se mai numeşte Seker

Bairam (bairamul dulce), deoarece pe masa fiecărui musulman se găsesc baclavale însiropate

7

cu miere şi umplute cu nucă, sarailii, halva şi cozonaci, suc şi limonadă, fistic, rahat, halviţă.

Conform tradiţiei, credincioşii îşi urează "Bairam Kairl Bolsun!". Dimineaţa, la ora 7:47,

după un post negru de 30 de zile, toţi bărbaţii de cult islamic sunt prezenţi la slujbă, care se

oficiază până la ora 8:10, iar la această ceremonie religioasă (Bairam Tas) nu participă decât

bărbaţii din comunitate.

Potrivit vechii tradiţii musulmane, după slujbă, bărbaţii merg la cimitirul musulman,

unde se pomenesc toţi morţii, în primul rând persoanele decedate în ultimul an. Aceleaşi

tradiţii, respectate de musulmani, cer ca toţi credincioşii să meargă mai întâi la oamenii în

vîrstă şi la cei bolnavi, să le sărute mâna şi să le ureze ca la sărbătoarea de anul viitor să îi

găseasca sănătoşi. Sărbătoarea, care ţine trei zile, este un prilej de împăcare între credincioşii

de cult islamic. Cele 30 de zile de post de dinaintea sărbătorii, nu au nici o relevanţă dacă

musulmanii nu se împacă între ei de Ramadam Bairam. Peste 70 de zile după această

sărbătoare, urmează pentru musulmani Kurban Bairamul (Ziua Sacrificiului, Crăciunul

islamic), iar în ultima săptămînă dinaintea Ramadam Bairamului copiii merg şi colindă casele

membrilor comunităţii, iar textele sacre (Luna Ramadamului Sfânt, Slujba de Seară, Rămas

Bun) se încheie cu urarea "Să ne dea Allah sănătate, ca la anul să vă urăm Ramadam Sfânt".

Un alt eveniment important în viaţa oricărui credincios musulman este obligaţia de a efectua

un pelerinaj la Mecca, lucru specific şi comunităţii turce din România.

Una din cele mai importante sărbători religioase ale musulmanilor, Kurban Bayram,

va incepe în acest an la 20 decembrie. Înainte de sărbătoare, mulţi musulmani obişnuiesc să

meargă în pelerinaj la Mecca.

Musulmanii pleacă în “hagialic”, pelerinajul care îi va purta prin locurile sfinte ale

islamului. La capătul pelerinajului de 12 zile în care musulmanii trec pe la Mecca, Arafat şi

Medina, începe Kurban Bayram. Sărbătoarea sacrificiului ţine patru zile şi rememorează, în

religia Islamica, ziua în care profetul Ibrahim a vrut să-şi sacrifice fiul, pe Ismail, ca semn al

dragostei faţă de Allah.

Tradiţia cere ca, de această sărbătoare, musulmanii înstăriţi să taie un animal – berbec,

oaie, capră, vită, cămilă. Sacrificiul se face în prezenţa imamului, iar ritualul presupune o

serie de reguli. Cel care taie trebuie să fie un musulman. Animalul pentru sacrificiu trebuie să

fie sănătos şi fără defecte. Va fi tăiat cu cutitul, la beregată, fără a fi înţepat, iar asupra lui se

va rosti “pentru Allah”. Carnea animalului sacrificat va fi împărţită în trei: o parte va fi dăruită

săracilor şi văduvelor, o parte rudelor şi prietenilor, iar o parte rămâne familiei. După ritual,

musulmanii merg la cimitir, unde se roagă pentru cei morţi.

8

Tăierea animalelor se face în una din cele patru zile ale

sărbătorii, care anul acesta va începe, conform calendarului

oficial, la 20 decembrie. Kurban Bayram rememorează gestul

profetului Ibrahim care a avut puterea să meargă chiar pâna la

a-şi sacrifica fiul, ca dovada a credinţei sale.

Lui Ibrahim i s-a arătat în vis că trebuie să ofere ce are mai drag în viaţă, pentru a-şi

arăta dragostea şi credinţa  faţă de Allah. Atunci Ibrahim şi-a lut fiul, pe Ismail, l-a îmbrăcat

frumos şi a plecat cu el spre locul sacrificiului. În momentul în care a ridicat cuţitul, Allah,

văzând cât e de nezdruncinat este Ibrahim în credinţă, a trimis un berbec pentru a fi sacrificat

în locul lui Ismail.

Când se întilnesc de Kurban Bayram, musulmanii se săruta pe obraji şi-şi urează

Bayraminiz kutlos olsun (în turcă) sau Bayraminiz kayli balsini (în tătără) –  adică:

“Sărbători fericite!” O nuntă tătărească din Dobrogea începe joi şi se termină duminică. Timp

destul ca să petreacă lângă mese îmbelşugate şi tinerii, şi bătrânii, şi femeile, şi barbaţii. Căci

o nuntă la tătari înseamnă câte o petrecere separată pentru fiecare dintre aceste categorii. În

prima zi, imamul, însoţit de o delegaţie din partea mirelui, merge la casa viitoarei mirese.

Fata este întrebată de trei ori dacă vrea să se căsătorească, iar răspunsul ei este trimis, prin

soli, mirelui, care aşteaptă într-o altă cameră. Cei doi logodnici nu trebuie să se vadă.

Vineri începe petrecerea dar, deocamdată, doar pentru bărbaţi. Aceştia mănâncă şi

chefuiesc la casa mirelui şi la cea a miresei, dar numai între ei, fără vreo prezenţă feminină.

Abia sâmbăta vine şi rândul femeilor. Acestea mănâncă şi dansează, la casele părinţilor celor

doi tineri. Bărbaţii nu au voie să apară la aceste petreceri. Separat sunt organizate mici

petreceri şi pentru tineri.

Kina Grecesi este o festivitate care inainte dura o saptamana, incepand cu momentul in

care se trimitea mirelui acasa trusoul viitoarei mirese. Trusoul era trimis cu o caruta trasa de

cai, acompaniata de clarinete si de tobe pe strazile satului pentru a da de stire tuturor. Rudele

apropiate ale miresei aranjeaza totul in noua casa. Rudele mirelui si ai miresei se duc

impreuna intr-o zi de marti la hamam (baia turceasca), urmati de alti prieteni de-ai miresei.

Acest ritual este cunoscut drept ,,baia miresei’’.

Dupa un timp in care acestia petrec distrandu-se, mireasa soseste la hamam acompaniata de

cantece populare, purtand lumanari ce sunt apoi oferite musafirilor. Se obisnuieste ca

viitoarea mireasa sa poarte in astfel de ocazii un brau de matase si pantofi ornamentati cu

sidef.

9

Apoi are loc ,,seara hennei” acasa la mireasa. In cursul zilei, rudele fetei si ale

baiatului imprastie henna pe o tava de argint pe care se afla doua lumanari si o duc acasa,

unde are loc ceremonia. In noaptea hennei, mireasa si toate rudele de sex feminin poarta

rochii numite Bindallı, brodate cu catifea, ori cu satin. Dupa ce musafirii iau masa, mireasa

intra in camera avand fata acoperita cu un val rosu, insotita de domnisoara de onoare si de

prietene apropiate purtand lumanari aprinse in mana, incantand oaspetii cu cantece populare.

Mireasa saruta mana parintilor sai inainte de a lua loc pe un scaun inalt, rezervat special

pentru ea.

Dupa petrecerea la care iau

parte cu totii, mireasa paseste in

mijlocul incaperii si pe fundalul

cantecelor recitate, incepe ritualul

hennei. Cateva femei

deschid ,,fortat’’ mana miresei si o

femeie cu o casnicie fericita ii va

pune in palma un ghem de henna.

Oaspetii care au adus cu ei cadouri sub forma de obiecte de aur le vor presa pe acestea in

henna. Obiceiul acesta poarta numele de ,,Kina Basmasi’’. Cu henna ii sunt apoi pictate

miresei degetele de la maini si de la picioare iar cu ce mai ramane sunt pictate alte fete, pentru

a le aduce noroc si casnicie fericita.

La sfarsitul noptii, mireasa si mama ei, de care urmeaza sa se desparta, vor plange impreuna si

vor asculta cantecele sentimentale ale celorlalte femei.

Abia duminica se vor întâlni mirele şi mireasa. Cu alai, fata este dusă la casa viitorului

soţ – pe vremuri, tradiţia impunea ca tânăra să fie acoperită în întregime. Mireasa era purtată

în căruţă, iar alaiul era deschis de tineri care umblau călare. Femeile din familie trebuiau să se

grăbească înaintea miresei, pentru a aranja zestrea pe care o aducea fata în casa viitorului sot.

După trei zile de nuntă, duminica ajungeau să se vadă şi cei doi soţi. După dansul

tradiţional al tinerilor căsătoriţi, pe parcursul căruia nu aveau voie să se atinga, soţii erau

conduţi în camera nupţiala, iar musafirii continuau petrecerea.

10

O nuntă musulmană impune atâta belşug,

încât, la începutul secolul trecut, multe dintre familii

sărace se îngropau în datorii până la sfârşitul vieţii, în

urma acestor petreceri. La nuntă nu se invitau

anumite persoane.

Oricine din comunitate putea veni să petreacă.

Pe vremuri, nu se făceau tinerilor căsătoriţi nici un fel

de cadouri. De obicei, tătarii care mergeau la o nuntă duceau drept dar un desert pentru masă

– cel mai obişnuit era katlamaua (plăcinta dulce) şi kourabiedes-urile (furesecuri cu nuci

sau migdale).

Partea cea grea o duceau familiile tinerilor căsătoriţi şi în special părinţii băiatului.

Pentru că tradiţia cerea ca pe masa de nuntă trebuie să existe cel puţin şapte feluri de mâncare.

Nelipsite erau ciorba de nuntă, pilaful, sarmalele, sarailiile şi baclavalele.

Coranul spune că musulmanii nu au voie să consume alcool, aşa că petrecerile de

nuntă sunt „udate” cu ayran (iaurt de oaie) şi kosap (compot de fructe). Cu trecerea anilor, au

aparut şi în rândul tătarilor din Dobrogea – pe vremuri foarte stricţi la acest capitol –

căsătoriile mixte, nunţile mai restrânse – ca număr de zile, ca invitaţi – şi darurile în bani.

După treizeci de zile în care au postit de la răsărit şi pâna la apus, musulmanii au

încheiat Ramazanul cu un Bayram de trei zile. În Dobrogea, sărbătoarea se numeşte Seker

Bairam (Sărbatoarea dulciurilor) sau Ramazan Bairam – denumiri aduse la Marea Neagra de

turci.

În lumea arabă, i se spune “Eid ul Fitr” (care s-ar putea traduce ca şi „încheierea

postului”). Sărbătoarea coincide cu prima zi a lunii Shawwal – cea de a zecea din calendarul

islamic, iar urarea tradiţională care se face cu acest prilej este “Bayram Kairli Olsin!”.

În dimineaţa de Seker Bayram, barbaţii merg la geamii, unde îi mulţumesc lui Allah

că le-a dat puterea să ţină postul şi să invingă tentaţiile din timpul Ramazanului, şi se roagă

pentru zile îmbelşugate.

După ceremonia de dimineaţă, musulmanii merg la cimitir (“ziaret”) pentru a-şi

pomeni morţii.

Prima zi din Bayram este una de familie. Tradiţia cere ca tinerii să meargă pe la rudele

mai în vârstă, cărora le săruta mâinile şi le urează sănătate şi belşug. Bayramul de după

Ramazan este şi un prilej de oferit daruri între rude şi prieteni. Musulmanii au, de asemenea,

obligaţia religioasă de a face milostenii pentru cei saraci.

11

În trecut, copiii musulmani din Dobrogea obişnuiau să meargă cu colindul în această

perioadă. Timpul colindelor începea cam cu o saptămână înainte de Seker Bayram. Micuţii

purtau din casă în casă crengi de copaci împodobite. Cântecele tradiţionale - Sehru-Remezem,

Eskisik – aduceau în casele musulmanilor urări de belşug, pentru care cei mici primeau

dulciuri şi fructe.

Mesele din casele musulmanilor sunt pline şi aşteaptă oaspeţi pe tot timpul celor trei

zile ale sarbătorii. Turcii şi tătarii dobrogeni nu uită de bayram de ciorbele şi fripturile de miel

sau de pilafuri, însa cele mai cautate sunt dulciurile, de la care sărbătoarea şi-a luat şi numele

de “Seker Bayram”.

Baclavale, sarailii, halva, kurabie (fursecuri făcute cu iaurt), katlama (plăcinta cu

brânză dulce), fructe în compot sau glasate, gogoşi umplute.

Ramazan Bayram este una dintre cele doua mari sărbători religioase ale calendarului

islamic. Următoarea – Kurban Bayram (Sărbătoarea sacrificiului), va începe la 20 decembrie.

Printre invitaţii de onoare ai serii s-au numarat primarul municipiului Iași şi

preşedintele Traian Băsescu care a declarat: „Cheia convieţuirii de sute de ani cu minoritatea

musulmană şi cu alte minorităţi a fost toleranţa pe care nu numai românii, ca majoritari, au

arătat-o musulmanilor, dar şi musulmanii ca minoritari au arătat-o românilor. Mult timp

România a fost subiect al supravegherii asupra modului în care minorităţile îşi au drepturile

protejate. Cu siguranţă, după ce toate investigaţiile s-au făcut, s-a ajuns la concluzia că

România este un model legat de modul în care minorităţile sunt protejate, de modul în care ele

pot evolua şi un model de buna întelegere între oameni având cetaţenie română, dar

naţionalităţi diferite”. El a mai precizat că respectul a fost o altă coordonată a convieţuirii

comune şi şi-a exprimat încrederea că cetăţenii altor state de origine musulmană care dezvoltă

afaceri în ţara noastră şi se stabilesc aici „vor aprecia modul cum românii convieţuiesc cu

musulmanii din România şi se vor adapta acestei formule pe care o considerăm ideală”.

„România este deschisă accesului cetăţenilor din statele musulmane. Vreau să cred că

exemplul pe care îl găsesc aici va fi respectat, acceptat şi toţi vom reuşi să ne respectăm

reciproc cultura, obiceiurile, pacea”, a spus Băsescu. El a menţionat că dorinţa de pace şi

securitate a musulmanilor stabiliţi în România de multă vreme, dar şi a românilor a fost „cheia

succesului convieţuirii”.

Şeful statului a subliniat că România va continua să fie o ţara care respectă toţi

cetăţenii, indiferent de naţionalitate, o ţara care va continua să stimuleze păstrarea

obiceiurilor, tradiţiilor fiecarei minorităţi. „Minoritatile, atunci când sunt respectate, devin ca

diamantele pe un colier la gâtul unei femei frumoase”, a spus Traian Băsescu.

12

Traian Băsescu a spus că este o onoare pentru el să se adreseze reprezentanţilor

comunităţii musulmane, imamului de Bucureşti, finei sale tătăroaice, ambasadorilor prezenţi

la eveniment şi muftiului cultului musulman, adresându-se acestuia din urmă cu apelativul

„domnule muftiu”.

„Comunitatea musulmană din România a trait în bună convieţuire cu populaţia

majoritară şi cu celelalte etnii. Ea se bucură de sprijinul instituţiilor statului. Muftiatul din

România doreşte să intensifice colaborarea cu ambasadorii statelor islamice acreditaţi la

Bucureşti în ceea ce priveste cultura, educaţia şi religia şi să consolideze relaţiile cu celelalte

culte existente în România”, a conchis muftiul cultului musulman din România.

Printre dezbateri, recitaluri, momente artistice, monologuri interpretate, declaraţii ale

invitaţilor, orele au curs lent iar emisiunea a ajuns la deznodământ.

Campania iniţiată de către Nadia Comăneci şi-a atins atât scopul caritabil urmărit cât

şi cel cultural. Întreaga sumă acumulată prin donaţii a primit o destinaţie ferm stabilită. La

final toată lumea s-a declarat mulţumită, reuşindu-se o informare amplă cu referire la cultura

şi civilizaţia “fraţilor româno-musulmani din Români”,strângerea de fonduri necesare, o

oarecare publicitate a celor invitaţi, o impresie bună creată asupra legăturilor româno-turceşti

în speranţa unei înțelegeri cât mai bune în viitor între cele două naţiuni.

13

Din bugetul alocat de primărie s-a cheltuit:

-pentru invitații:100 RON;

-pentru închiriera și amenajarea sălii:500 RON;

-pentru meniu:2000 RON;

-pentru spoturi publicitare,flyere:200 RON;

Actorii care au participat la această seară româno-turcească au făcut-o voluntar, făcând

și donații pentru persoanele nevoiașe, astfel campania atingându-și scopul.

14

Cap. II Alegeţi un ziar / revistă care vă place şi unul care nu vă place (ambele trebuie să

conţină scrieri din acelaşi domeniu) şi analizaţi un articol. Ziarul / revista care vă place este

mai uşor de citit sau nu? Ce tehnici a folosit autorul pentru a face textul clar şi interesant? Ce

procedee a folosit autorul pentru a simplifica ceea ce este complicat?

Multe PFA-uri vor opta pentru varianta înființării unei

microîntreprinderi

“Resuscitarea microîntreprinderilor prin reintroducerea variantei impozitului de 3% pe venit

este o masură extrem de binevenita pentru acest segment al economiei, dar, în condițiile

actuale, este mai prudent pentru companii să nu se grăbească să treacă la această formulă fără

o analiză temeinică a business-ului după ultimii ani de criză: îndeplinirea cumulului de criterii

care asigură eligibilitatea pentru această variantă de impozitare nu trebuie să fie suficientă

pentru a face pasul hotărâtor (inapoi)”, a arǎtat Mirela Şerban, Managing Partner R&M Audit,

unul dintre liderii pieţei de contabilitate, consultanţă fiscală şi audit.

“Eliminarea, în 2010, a impozitului pe venit pentru microîntreprinderi a afectat semnificativ

firmele respective, din punct de vedere al cash-flow-ului, derularii activității etc, iar multe

dintre cele care încă mai au activitate sunt  “șubrezite” ca și business-uri, dat fiind contextul

general. Aceste efecte se vor resimți – măcar parțial- și în acest an, așa încât firmele

respective nu trebuie să revină automat la statutul de microîntreprindere: nu trebuie să uităm

că o eventuală pierdere înregistrată în anul curent nu va putea fi recunoscută fiscal atât timp

cât statutul de micro este recunoscut, astfel încât- deși pe pierdere-  firma respectivă va plăti

un impozit de 3% pe venit”, a precizat Mirela Serban.

15

”Situația firmelor s-a schimbat, piața s-a modificat, legislația este alta etc, astfel încțt decizia

privind trecerea la impozitarea veniturilor trebuie luată în urma unei analize a 2-3 scenarii

privind potențiala evoluție a afacerilor lor în acest an și a implicațiilor fiscale ale fiecărei

variante”, a adăugat Mirela Șerban.

Conform OUG nr. 117/ 2010, autoritățile au reintrodus posibilitatea ca o microîntreprindere

să plătească un impozit de 3% venit, în cazul în care îndeplinește cumulativ o serie de

condiții, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: are între 1 și 9 salariati inclusiv; a

realizat venituri de maxim 100.000 euro (echivalent in lei); capitalul social este deținut de

persoane ( altele decat statul și autoritatile locale) care nu sunt un acționari sau asociați

persoane juridice cu peste 250 de angajati; nu desfășoară activități în domeniile bancar,

asigurări/reasigurări, piețe de capital (cu exceptia persoanelor juridice cu activitati de

intermediere in aceste domenii), jocuri de noroc, consultanță sau management.

“În cazul în care îndeplinește criteriile de încadrare în categoria “microîntreprinderi”, în

procesul de decizie privind trecerea la impozitul pe venit, primul aspect pe care o firmă

trebuie să îl ia în considerare este sustenabilitatea afacerii în anul care începe. În general,

orientarea către statutul de microîntreprindere este recomandată companiilor care nu au avut

pierderi fiscale din anii anteriori, au cheltuieli mici și profituri mari, un punct de reper

important fiind o rată a profitului de peste 20%”, a subliniat Mirela Șerban.

La începutul anului trecut, când guvernul a eliminat facilitățile acordate microîntreprinderilor,

multe dintre acestea “au comutat” către statutul de PFA. Pe parcursul lui 2010 însă, din

punctul de vedere al încadrării, taxelor și contribuțiilor la stat etc- lucrurile s-au complicat și

pentru PFA-uri. O Persoanǎ Fizicǎ Autorizatǎ plǎteşte o singurǎ datǎ impozitul de 16% pe

profit, comparativ cu societățile comerciale, care  plăteau 16%  impozit pe profit, plus încă

16% impozit pe dividende.

„Odată cu reintroducerea regimului microîntreprinderelor însă, prin plata unui impozit de 3%

pe venit, plus 16% pe dividende, avantajele fiscale ale unei PFA se estompează semnificativ.

În plus, luând în calcul și aspectele legate de determinarea dependenței/ independenței

activității unei PFA și implicațiile privind calculul contribuțiilor la stat, constatăm că, în cazul

unei microîntreprinderi, lucrurile sunt cu mult mai simple, așa încât, în anumite cazuri, vom

asista la procesul invers celui din urmă cu un an: multe PFA-uri vor opta pentru varianta

înființării unei microîntreprinderi cu plata impozitului pe venit“, a precizat Mirela Şerban.

16

„Recomandarea generala este însă de a face o analiza specifică fiecarui caz în parte, întrucât

numai astfel se poate determina cea mai buna (profitabilă) soluție pentru fiecare companie în

parte”, a subliniat Mirela Șerban.

Reîntoarcerea microîntreprinderilor

Persoanele juridice au de ales, până la data de 31 ianuarie, ce preferă să plătească: 3% pe venit

sau 16% pe profit

17

După doi ani vitregi, se pare că în sfârşit a ieşit soarele şi pe strada micilor

antreprenori. După ce au fost supuşi atacurilor repetate din partea Ministerului Finanţelor

Publice în 2009 şi 2010, prin eliminarea statutului microîntreprinderilor şi prin mult hulitul

impozit minim, începând cu 1 ianuarie 2011 patronii unor mici afaceri pot din nou să opteze

între impozitul pe profit şi cel pe cifra de afaceri.

Alegerea este una ce ţine mai mult de costurile cu activitatea contabilă. Pentru că nou-

introdusul impozit de 3% pe venit echivalează cu unul de 16% impus unui profit în valoare de

18,75% din cifra de afaceri. O rată a profitului destul de ridicată, mai ales pe timp de criză.

Probabil că pot fi numărate pe degetele unei mâini sectoarele atât de rentabile. Totuşi,

opţiunea pentru impozitul pe cifra de afaceri nu pentru acest lucru este atractivă, ci pentru că

simplifică contabilitatea unei firme şi, prin urmare, costurile monetare şi subiective implicate

de aceasta. Astfel, nu mai este necesară o atenţie sporită acordată cheltuielilor deductibile, cu

excepţia cheltuielilor făcute în favoarea acţionarului, ce pot fi asimilate unor dividende

acordate în avans şi impozitate ca atare.

Poate opta pentru vechiul şi noul statut orice persoană juridică română care a realizat în cursul

anului precedent venituri totale de sub 100.000 de euro şi are între 1 şi 9 angajaţi. Nu pot opta

pentru statutul de microîntreprindere persoanele juridice care desfăşoară activităţi în domeniul

bancar, în cel al asigurărilor şi reasigurărilor sau în domeniile jocurilor de noroc, consultanţei

şi managementului. Nici actorii de pe piaţa de capital nu beneficiază de această facilitate, cu

excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere. În plus, nicio firmă

care are capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de

angajaţi nu poate opta pentru plata unui impozit de 3% pe venit, fiind obligată la achitarea a

16% pe profit.

Formularea din OUG 117/2010, publicată în Monitorul Oficial pe 30 de-cembrie, este însă

una extrem de lapidară. Ce se întâmplă cu o firmă care obţine venituri majoritar din alte acti-

vităţi, dar are şi venituri din consultanţă, de exemplu? Dacă ne luăm după litera Codului

18

Fiscal, probabil că respectiva firmă nu poate opta pentru plata impozitului de 3% pe venit.

Poate că normele de aplicare vor lămuri acest aspect, în sensul vechilor prevederi, prin care

era stabilit un plafon al acestor venituri în totalul veniturilor înregistrate de respectiva

companie.

31 ianuarie, termenul-limită

Contribuabilii persoane juridice care la data de 31 decembrie 2010 îndeplinesc condiţiile

necesare obţinerii statutului de microîntreprindere nu au însă mult timp să aleagă dacă vor

plăti 16% pe profit sau 3% pe venit. Şi asta pentru că opţiunea trebuie exercitată până la data

de 31 ianuarie 2011.

Şi firmele nou-înfiinţate pot opta să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor

începând cu primul an fiscal, dacă la data înregistrării la Registrul Comerţului nu au ca

acţionar o persoană juridică cu mai mult de 250 de angajaţi şi dacă au între 1 şi 9 angajaţi în

termen de 60 de zile de la data înregistrării.

Decizia de a opta pentru unul dintre cele două tipuri de impozite este cu atât mai importantă

cu cât nu se poate opta pentru trecerea la celălalt decât pentru anul fiscal următor. În plus,

dacă în cursul unui an cifra de afaceri de 100.000 de euro este depăşită, firma va plăti impozit

pe profit luând în calcul veniturile şi cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal.

Calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează începând cu trimestrul în care s-a depăşit

plafonul. Impozitul pe profit datorat reprezintă diferenţa dintre impozitul pe profit calculat de

la începutul anului fiscal până la sfârşitul perioadei de raportare şi impozitul pe veniturile

microîntreprinderilor datorat în cursul anului respectiv.

Primul articol apartine ziarului “Capital”, iar al doilea articol apartine ziarului

“Saptamana financiara”, ambele având un conţinut din domeniul economic.

19

După părerea mea al doilea articol este mai uşor de citit prin prisma faptului că

autorul a evitat clişeele şi a urmărit informarea publicului asupra situaţiei în cauză într-o

formă inteligibilă, cu un limbaj accesibil.

Al doilea articol este mai interesant, captivant şi informativ într-o manieră mai

accesibilă pentru un număr mai mare de oameni, spre deosebire de primul care are un limbaj

mai greoi, informaţiile sunt prezentate cu un limbaj de specialitate.

20

Cap. III Redactaţi instrucţiunile de informare şi de înscriere la facultate pentru cei nou-veniţi.

Acestea sunt suficient de clare? Aţi omis ceva? Se poate înscrie cineva foarte uşor urmând

instrucţiunile dvs.?

Înscrierea la facultatea de economie şi administrarea afacerilor din cadrul

Universităţii Alexandru Ioan Cuza Iaşi va avea loc în perioada 12 – 17 iulie pentru sesiunea I,

iar pentru locurile neocupate 6 – 16 septembrie.

Pentru înscriere candidaţii vor trebui să depuna la dosarul de înscriere o cerere de

înscriere cu profilul pentru care optează, diploma de bacalaureat în original sau echivalentă cu

aceasta recunoscută de minister (dacă un candidat nu depune la înscriere diploma în original,

el va prezenta adeverinţa de la facultatea unde are depuse actele în original); foaia matricolă,

în original; certificat de naştere (copie legalizată); certificat de căsătorie sau alt document care

să ateste schimbarea numelui, dacă este cazul (copie legalizată); adeverinţă medicală tip, care

trebuie să conţină: a) examen clinic; b) adeverinţă de boli cronice; c) analize medicale: VDRL

şi RPA (radiografia pulmonară va fi înlocuită - la indicaţia Ministerului Sănătăţii Publice - de

auscultaţia pulmonară efectuată de medicul de familie/ medicul de dispensar studenţesc/

medicul şcolar). În cazul în care adeverinţele medicale sunt incomplete, candidaţii se pot

adresa Cabinetului Medical Studenţesc care se află la parterul căminul C8 din campusul „Titu

Maiorescu”, în vecinătatea Universităţii; diploma de licenţă (original) sau diploma de

absolvire (în original) pentru candidaţii absolvenţi, care doresc să obţină o a doua licenţă;

chitanţa de plată a taxei de înscriere; certificat de competenţă lingvistică pentru specializarea

Business Administration.

21