Carticica se seara nr.2

26
Biblioteca Județeană ,, Gh. Asachi” Iași pitici

description

carte pentru copii

Transcript of Carticica se seara nr.2

Page 1: Carticica se seara nr.2

Biblioteca Județeană ,, Gh. Asachi” Iași

p

itici

Page 2: Carticica se seara nr.2

Din cuprins: Poveşti Poezii Călători în jurul lumii Curiozităţi Din ograda bunicii Ghicitori

Page 3: Carticica se seara nr.2

Un om bătrân, aflat aproape de sfârşit, şi-a chemat fii în jurul patului şi le-a

spus:

- Copii, vă las casa împreună cu via şi livada. Atâta am! Dar să ştiţi că, în

grădina noastră, există o comoară. Ca să o găsiţi va trebui săpată toată grădina şi

cu siguranţă veţi găsi comoara!

- În ce loc este comoara, tată? Au întrebat feciorii şi fetele.

- Săpaţi voi peste tot şi-o veţi găsi, dragii mei! Răspunse şoptit bătrânul,

dându-şi îndată ultima suflare.

După înmormântare, urmaşii lui au început să sape curioşi ba într-o parte,

ba în alta, până când au săpat toată via şi toată livada. Au scormonit în zilele lui

Mărţişor orice colţişor din grădină, însă n-au găsit comoara cu bani. Apoi au uitat

de comoară crezând că bătrânul muribund delirase, rostind vorbe fără noimă.

Toamna însă, feciorii şi fetele au băgat de seamă că via lor a rodit întreit

faţă de anii trecuţi pentru că fusese mult mai bine îngrijită.

- Ştiţi care este comoara de care vă spunea tatăl vostru, dragii mei? Îi

întrebă mama, când mustul curgea şuvoi din teasc.

- Care, mămucă? Şi unde-i? Noi am răscolit toată grădina şi nu am găsit

nimic...

Page 4: Carticica se seara nr.2

- N-o să aflaţi niciodată o comoară cu bani sau cu aur! Tatăl vostru grăia

despre astfel de comoară, priviţi la roadele grădinii voastre pe care aţi muncit-o

cu drag!

Acum au înţeles copii despre ce comoară le vorbise părintele lor. Comoara

adevărată era de fapt, munca.

Munca este adevărata comoară după cum spune un vechi proverb din

bătrâni, pe care tinerii şi copii n-ar trebui să-l uite.

ALTE ZICALE:

Mult munceşti, mult dobândeşti!

Ajungi la bogăţie prin muncă şi economie!

Page 5: Carticica se seara nr.2

(Fragment )după Mihail Sadoveanu

Sunt treizeci şi doi de ani, de când m-am întălnit pentru prima dată cu

marele meu învăţător Ion Creangă. Eram un ţânc bălănel, cu capul mare şi

privirea sfioasă. Şi învăţam la Domnul Trandafir, într-o odaie care mi se părea

atunci grozav de mare – care mai târziu mi s-a părut meschină şi întunecoasă,

unde învăţau odraslele din Vatra Paşcanilor.

Cartea cu care mă necăjeam, urmărind cu degetul buchiile întortocheate,

era abecedarul lui Creangă. Era o carte fără imagini, încâlcită şi plină de mister.

Învăţasem pe de rost toate cuvintele normale dar în faţa mea tot era o pâclă de

nepătruns, până când într-o zi i-am descoperit cheia.

Era început de primăvară, prin luna martie şi prin ferestrele deschise

năvălea lumina. Domnu' Trandafir ne privea veseli şi ne puse să cântăm

Simtomele de-amorţire, nu înainte de a ne sufla din muyicuţa lui o notă dulce.

Cântam şi eu printre ,,buhăieştii de baltă" aşa cum ne poreclise Domnu'

Trandafir.

- Băieţi, zise deodată Domnu' Trandafir, după ce terminarăm cântecul;

astăzi trebuie să ieşim şi noi ca gâzele, la soare...

Într-un freamăt de bucurie, ne îmbulzirăm spre uşă şi ieşirăm în cerdacul de

unde se vedea satul şi şesul Siretului.

Page 6: Carticica se seara nr.2

- Am să vă cetesc o poveste, scrisă pentru voi, Capra cu trei iezi, de Ion

Creangă, spuse Domnul Trandafir.

În mine pătrunse un fior cald ca întotdeauna când se pregătea domnul

Trandafir să ne spună o poveste.

Şi ascultai cu ochii pe jumătate închişi pe jumătate povestea cu ieduţii, cu

lupul şi cumătra capră.

- Povestea asta este scrisă de Ion Creangă cel care a făcut şi cartea după

care trudesc bucherii noştri. A scris el şi alte lucruri. Eu l-am văzut pe Ion Creangă

la o întrunire a învăţătorilor din vara trecută, spuse cu mândrie Domnu'

Trandafir. Are un dar de a spune poveşti, dragii mei, aşa de frumos parcă ne-ar

spune mama poveşti seara, la gura sobei...

Mă întorsei la lecţiile mele chinuite, la paginile înegrite şi scrijelate cu

unghia când deodată, hieroglifele nedesluşite au început a prinde viaţă. Am

început a înţelege taina cetirii, găsisem cheia de aur a desluşirii abecedarului.

Cum am ajuns acasă m-am aruncat asupra abecedarului ş-am izbutit a

scoate din ceaţă Ursul păcălit de vulpe, Acul şi barosul...din cetirea lui Creangă.

De atunci dragostea pentru marele meu învăţător a rămas neştirbită.

Abecedar

Page 7: Carticica se seara nr.2

După Lev Nicolaievic Tolstoi

A fost odată un negustor bogat care avea trei fete. Într-o zi, şi-a chemat

fetele şi le-a întrebat ce vor să le aducă de la târg.

Fata cea mare i-a spus că vrea să-i aducă nişte mărgele, a doua l-a rugat să-i

cumpere un inel iar mezina, mai modestă i-a spus:

-Mie nu-mi trebuie nimic. Dacă-ţi vei aminti de mine, adu-mi te rog, o

creangă de alun.

Plecă negustorul la târg şi când îşi termină treburile, cumpără şi cadourile

fetelor mai mari, apoi se urcă în trăsură şi plecă spre casă. Ajuns în dreptul unei

păduri, opri trăsura şi vru să rupă o creangă de alun. Dar ce să vezi... Creanga de

alun avea alune de aur. În acel moment ieşi un urs fioros care-i zise:

-Cum îndrăzneşti să-mi rupi creanga de alun? Pentru asta am să te mănânc!

Auzind pentru cine era creanga de alun, ursul îi dădu drumul negustorului.

Dar îi ceru în schimb să i-o dea lui pe prima făptură care-i va ieşi în cale când va

ajunge acasă.

Negustorul s-a prins la târg cu fiara sălbatică şi plecă spre casă. Ajuns acasă

prima făptură care l-a întâmpinat a fost fata lui cea mică. Amintindu-şi de

făgăduinţa făcută ursului, negustorul s-au întristat cu toţii şi au început a-şi jeli

mezina.

Mama fetelor spuse deodată:

Page 8: Carticica se seara nr.2

-Nu plângeţi, că ştiu eu ce-i de făcut. Când o veni ursul după fata noastră,

noi o să-i dăm în loc pe fata ciobanului.

În ziua în care ursul a venit după fata cea mică, ei o dădu pe fata ciobanului

fără să stea pe gânduri. Ursul urcă fata în trăsură şi plecă spre pădure. Pe drum

fata speriată îi povesti ursului adevărul. Atunci ursul făcu cale întoarsă şi- zise

negustorului ameninţător:

-Dă-mi fata!

Negustorul nu avu încotro şi-i dete fata cu lacrimi în ochi.

Au mers ei cât au mers până când au ajuns în pădure. Aici ursul a oprit

trăsura, s-a dat jos şi i-a poruncit fetei:

-Vino, după mine! Am ajuns acasă!

Tremurând fata l-a urmat pe urs. Acesta a coborît într-un beci mare şi

întunecos de ţi se făcea pielea buburuză!

Tocmai când că i-a sosit sfârşitul groapa cea urâtă se transformă pe loc într-

un palat luminat de pietre preţioase, iar ursul cel fioros într-un prinţ arătos.

Acesta-i spuse fetei cu un glas dulce:

-Nu te speria, eu nu sunt urs, ci prinţ şi aş vrea să te căsătoreşti cu mine.

Fata l-a îndrăgit pe loc vazându-l atât de frumos şi s-au căsătorit îndată

facând o nuntă mare cum nu s-a mai văzut în tot ţinutul şi au trăit fericiţi.

Page 9: Carticica se seara nr.2

Poezii

A este o -nuţă

B de la provine

C e ca un tăiat

D e de la

E un simplu

Page 10: Carticica se seara nr.2

F, este hărnicuţa -ţă

G o galbenă

H să fie,

I un mic -uţ

J la joacă toţi copiii,

L e

M e mama mea, cea bună

N un nai cu sunet de poveste,

LAPTE

proaspăt

Page 11: Carticica se seara nr.2

O e oul de găină

P un păr cu fructe dulci

R o raţă, ce pe uliţă se plimbă

S hai copii la

Ş un şarpe plimbăreţ

T e de la tatăl meu

Ţ e de la ţelină

U e din padure

V e vântul cel rebel,

X un xilofon

Z zăpada din poveşti.

Page 12: Carticica se seara nr.2

Gospodina veveriţă,

Alerga de zori într-una,

Ca s-adune în cămară,

Ghinde, nuci şi alte cele...

Când deodată,...

Ce să vadă?

Ursu-şi scărpina blăniţa

Mai să dărâme copacul

În care era veveriţa.

-Ce-ai cumetre, n-ai ce face?

Du-t' de-ţi strânge, la cămară

Miere, fragi şi alte fructe...

Că la iarnă, ai să mormăi prin pădure,

Zi de zi cu burta goală.

Page 13: Carticica se seara nr.2
Page 14: Carticica se seara nr.2

Poziţie geografică:

România este situată în emisfera nordică.

În partea de S-E a Europei.

Vecinii: N- Ucraina

S – Bulgaria Câmpia Română

V – Ungaria

S-V –Iugoslavia Munţii Carpaţi

E – Republica Moldova

Capitala: Bucureşti Marea Neagră

Relief:

România are un număr mare de forme de relief.

Munţi: Munţii Carpaţi. Aceştia sunt împărţiţi în trei grupe. Carpaţii Orientali

situaţi în partea de Est, Carpaţii Meridionali în Sud şi Carpaţii Occidentali în partea de Vest.

Câmpii: Câmpia Română

Câmpia de Vest

Podişuri: Podişul Getic

Podişul Moldovei

Podişul Dobrogei

Page 15: Carticica se seara nr.2

Clima:

Temperată ( 4 anotimpuri: primăvară, vară, toamnă, iarnă)

Apele:

Principala arteră hidrografică a României este fluviul Dunărea.

Marea Neagră

Populaţia:

Populaţia: este de 22,5 milioane locuitori

Turism:

Atracţii turistice:

Valea Bistriţei/ Vatra Dornei/ Cheile Bicazului, barajul natural Lacul Roşu

Valea Prahovei / Sinaia-Buşteni /Castelul lui Dracula

Transilvania/ Băile Felix – ape termale cu atestare documentară încă din anul

1000.

Peşteri: Peştera Muierii, Peştera Urşilor, etc.

Lacuri: Lacuri vulcanice Lacul Sf. Ana, etc.

Inventatori români:

Petrache Poenaru (1799-1825) a fost un pedagog, inventator, inginer și

matematician român, membru al Academiei Româneși inventator al tocului cu

rezervor în 1827.

Page 16: Carticica se seara nr.2

Ioan Cantacuzino (1863-1934) El a inventat metoda de vaccinare antiholerică,

folosită şi azi în ţările unde există cazuri de holeră. Datorită omului de ştiinţă,

România a fost a doua ţară din lume, după Franţa, care în 1926 vaccina nou-

născuţii împotriva tuberculozei.

Nicolae Păunescu (1869-1931) Om de ştiinţă, medic si fiziolog, profesor, a

descoperit hormonul antidiabetic eliberat de pancreas, numit mai târziu insulină.

Henri Coandă (1886 -1972) Academician şi inginer român, pionier al aviaţiei,

fizician, inventator al motorului cu reacţie şi descoperitor al efectului care îi

poartă numele.

Tradiţii şi obiceiuri româneşti:

Legate de botez: în apa primei băi tradiția spune că trebuie să se pună:

Busuioc - ca să fie atrăgător copilul mai ales dacă este fată

Grâu - să fie cinstit

Mărar - să fie plăcut ca mărarul în bucate

Mentă și romaniță - să crească ușor și să fie sănătos

Măciulii de mac - ca să doarmă bine

Semințe de cânepă - ca să crească repede

Pene - ca să fie ușor ca pana

Apă sfințită - ca să fie copilul curat ca aceasta

Lapte dulce – ca să fie dulce şi alb la piele ca laptele

Ouă - ca să fie sănătos și plin ca oul, care trebuie să rămână întreg, mama

copilului urmând să-l pună în apa de baie din a 2-a zi

Page 17: Carticica se seara nr.2

Bani - ca în viață, copilul să aibă parte de avere.

Moașa, după ce - conform tradiţiei - scoate banii din cădiţa copilului, se duce și

pune apa de la baia copilului la rădăcina unui măr sau păr pentru a crește copilul

frumos și sănătos ca pomul respectiv.

Obiceiuri legate de nuntă: Obiceiul frângerii pâinii se mai păstrează și azi în unele

părţi. Astfel, când mireasa părăsește casa părintească aruncă din pragul casei, cu

spatele spre lume, o bucată de pâine, aceasta fiind mâncată de nuntași. Practica

însă, nu are o semnificaţie religioasă și a rămas o datină populară.

Furatul miresei este un obicei străvechi la români. De regulă, mireasa este furată

de cavalerul de onoare. Ca o dovadă că mireasa a fost furată, i se aduce mirelui un

pantof al acesteia şi se cere o răscumpărare , aceasta fiind simbolică.

Tradiţii de Sf. Andrei: Fata de măritat prepară o "Turtuca de Andrei", turtiţa

subţire din faină de grâu, foarte sărată, coaptă pe plita sobei o mănâncă înainte

de culcare; băiatul care vine în vis să-i aducă apa ca să-şi potolească setea o va

cere de nevastă.

Page 18: Carticica se seara nr.2

Descoperiţi..

.

Page 19: Carticica se seara nr.2

Cel mai rezistent animal la sete din Africa, este

antilopa Dik-Dik.

Cerbul, girafa, căprioara şi ursul plâng cu lacrimi mari atunci când sunt încolţiţi.

Cel mai înalt animal din lume este girafa(5 metri).

De asemenea, este singurul animal mut din

lume. Totuşi ea produce sunete, behăie, grohăie

şi sforăie.

La căluţii de mare, masculii sunt cei care nasc pui.

Gheparzii pot atinge în câteva secunde 115km/h. Ei nu beau apă, ci numai sângele

prăzilor.

Page 20: Carticica se seara nr.2

Argila se foloseşte la producurea obiectelor

de ceramică de cel puţin 15000 de ani.

Prima maşină de tricotat a fost inventată

de William Lee, în jurul anului 1850.

Prima menţionare a ochelarilor a fost făcută in Italia,

în 1829. Nu se ştie exact cine a fost autorul acestei

invenţii dar Ibn-al-Haytman, fizician arab, a făcut

cercetări asupra proprietăţilor lentilelor în jurul anului

1000 d.Hr.

Page 21: Carticica se seara nr.2

Cel mai înalt copac

din lume este sequoia.

Se crede că există

aproximativ 40000

de specii de

arbori, dintre care

700 sunt

conifere.

Primii copaci au fost de conifere.

Arborii oferă adăpost şi hrană

pentru milioane de fiinţe.

Page 22: Carticica se seara nr.2

Oare ce să fie?

Page 23: Carticica se seara nr.2

Găinile au cap mic, trup rotund, aripi scurte

şi picioare puternice. La cap au cioc gros, doi

ochi vioi, o creastă roşie şi două bărbii cărnoase.

Găina face ouă în cuibar.

Cocoşul ţanţoş stă în mijlocul găinilor cu coada rotită ca o

seceră şi cu pintenii de la picioare gata de luptă.

Curca este o pasăre mai mare decât găina. Pe gât

şi pe cap pielea de culoare roşie este încreţită ca o

salbă de mărgele.Are capul mare şi un moţ în loc

de creastă. Moţul curcanului este mai mare decât

al curcii. Patri originară a curcii e Mexic

Page 24: Carticica se seara nr.2

Câinele este cel mai bun prieten al omului.

Îi apăra casa, îl însoţeşte la vânătoare.

Are picioarele înalte, corpul lung,. La cap are două

urechi, un bot lung si doi ochi ageri. Când se apropie

un străin de casa stăpânului său, latră. Are simţul olfactiv foarte bine dezvoltat

Oaia este ceva mai mare decât câinele. Are capul mic şi rotund, terminat cu un

bot ascuţit. Corpul oii este lung şi acoperit cu lână moale. Cele patru picioare sunt

subţiri şi se termină cu unghii despicate de aceea nu rezistă la drum lung. Se

hrăneşte cu iarbă, sfeclă, boabe şi nu mănâncă mult. Iarba o înghite nemestecată.

Când se odihneşte rumegă ca şi vaca.

Page 25: Carticica se seara nr.2

Bucălată de la stână

Ne dă miel, lapte şi lână!

O grămadă de lână pe patru beţe!

Ghici ce e?

Labe moi trec pe oriunde,

În lăbuţe ghiare ascunde.

Am un dorobanţ

Ferecat în lanţ!

Ghici ce e?

Page 26: Carticica se seara nr.2

Așteptăm propunerile dumneavoastră pentru numărul următor la adresa de

e-mail: [email protected]

Serviciul Filiale

Colectivul Filialei ,,Mihail Sadoveanu "Iaşi

Tehnoredactare: Teodorescu Ramona

Bibliografie:

Ariniş Ioana, (2005). Curiozităţi din lumea vie, Piteşti-Paralela 45

Baxter, Nicola, (1999). Vreau să ştiu.1000 de întrebări şi răspunsuri, Bucureşti-Teora

Craciun Boris, (2005).Zoologie distractiva in 400 de imagini, Iasi- Portile Orientului

Craciun Boris, (2008)Lecturi minunate pentru scolarii mici, Iasi- Portile Orientului

Craciun Boris, (2008)Povesti, proverbe, ghicitori, Iasi-Portile Orientului

Statele lumii-Antologie (2007), Constanţa-Steaua Nordului