Patj Hunedoara - Memoriu General Final

M E M O R I U G E N E R A L PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA

VOL. A – Piese scrise

pagina 1

COLECTIV DE ELABORARE

Şef proiect: Dr. Arh. Radu Radoslav

URBANISM:

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA Conf. Dr. Arh. Radu Radoslav

COLECTIV: Arh. Radu Botiş Stud. Arh. Ana Maria Branea Stud. Arh. Marius Stelian Găman Stud. Arh. Tudor Morar Stud. Arh. Corina Gligor Stud. Arh. Sînziana Sătmărean Stud. Arh. Andreia Duminică Stud. Arh. Marko Braşovan Stud. Arh. Alexandra Pal Stud. Arh. Teodor Butnărescu

CADRU NATURAL & HAZARD:

UNIVERSITATEA DIN ORADEA Departamentul de Geografie, Turism şi Amenajarea Teritoriului (Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale)

COLECTIV: Lector Univ. Dr. Lucian Blaga Conf. Univ. Dr. Dorina Camelia Ilieş

INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT:

TRANSPORT RUTIER: S.C. KEOPS URBAN PROIECT S.R.L., Deva COORDONATOR: arh. Angela Kalauz

TRANSPORT FEROVIAR, COMBINAT, AERIAN, NAVAL: COORDONATOR: Arh. Radu Botiş

MMEEMMOORRIIUU GGEENNEERRAALL ppeennttrruu

PPLLAANNUULL DDEE AAMMEENNAAJJAARREE AA TTEERRIITTOORRIIUULLUUII JJUUDDEEŢŢEEAANN –– PPAATTJJ HHUUNNEEDDOOAARRAA

VVOOLL.. AA –– PPiieessee ssccrriissee



pagina 2

INFRASTRUCTURĂ EDILITARĂ: S.C. KEOPS URBAN PROIECT S.R.L., Deva COORDONATOR: arh. Angela Kalauz

REABILITAREA PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI:

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA COORDONATOR: Stud. Arh. Ana Maria Branea

POTENŢIAL ECONOMIC:

S.C. QUANTUM LEAP S.A. COORDONATOR: Ec. Radu Alexandru Hotnog, MBA, MIM

POPULAŢIE:

S.C. QUANTUM LEAP S.A. COORDONATOR: Ec. Radu Alexandru Hotnog, MBA, MIM

UNIVERSITATEA DIN ORADEA Departamentul de Geografie, Turism şi Amenajarea Teritoriului (Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale)

Conf. Univ. Dr. Dorina Camelia Ilieş

BORDEROU

VOLUMUL A – PIESE SCRISE

1 INTRODUCERE 1.1 Date de recunoaştere

1.1.1 Denumirea lucrării 1.1.2 Beneficiar 1.1.3 Baza proiectării 1.1.4 Proiectant general 1.1.5 Data elaborării

1.2 Amenajarea teritoriului judeţean Hunedoara – context general 1.2.1 Amenajarea teritoriului – factor-cheie pentru tranziţia la o economie de piaţă

funcţională 1.2.2 Pericolele unei dezvoltări spaţiale urbane fără respectarea regulilor europene

de specific 1.3 Obiectul lucrării 1.4 Sursele principale de documentare 1.5 Documentele luate în considerare

2 STADIUL DE DEZVOLTARE AL TERITORIULUI ADMINISTRATIV AL JUDEŢULUI HUNEDOARA 2.1 General

2.1.1 Dezvoltarea spaţială în timp 2.1.1.1 Preistoria 2.1.1.2 Antichitatea 2.1.1.3 Evul mediu 2.1.1.4 Etapele premoderne (Renaştere, Baroc, etc.) 2.1.1.5 Etapa modernã Şi contemporanã

2.1.2 Date de sinteză



pagina 3

2.1.2.1 Bilanţul teritorial 2.1.2.2 Obiective pubice

2.2 Analiza situaţiei existente 2.2.1 Relaţiile în teritoriu – 2008

2.2.1.1 Relaţia în teritoriu la nivel european 2.2.1.2 Relaţia în teritoriu la nivel naţional

2.2.2 Cadrul natural 2008 2.2.2.1 Introducere 2.2.2.2 Cadrul geologic 2.2.2.3 Reţeaua hidrografică 2.2.2.4 Clima 2.2.2.5 Vânturile dominante 2.2.2.6 Vegetaţia naturală 2.2.2.7 Arealele naturale protejate 2.2.2.8 Resursele solului şi a subsolului 2.2.2.9 Seismicitate 2.2.2.10 Terenuri degradabile şi supuse formelor distructive – relieful antropic

2.2.2.11 Monumentele istorice, siturile şi ansamblurile istorice şi urbanistice,

valori ale patrimoniului cultural 2.2.3 Accesibilitate

2.2.3.1 Introducere – accesibilitate existentă 2.2.3.2 Accesibilitate rutieră 2.2.3.3 Accesibilitatea feroviară 2.2.3.4 Accesibilitatea pe apă 2.2.3.5 Accesibilitatea aeriană 2.2.3.6 Accesibilitatea la transportul combinat

2.2.4 Potenţialul economic 2.2.4.1 Introducere 2.2.4.2 Tradiţii economice în judeţul Hunedoara 2.2.4.3 Descriere generală 2.2.4.4 Ordinul de mărime al activităţii economice productive locale 2.2.4.5 Structura economiei locale 2.2.4.6 Dinamica activităţii economice productive în judetul Hunedoara 2.2.4.7 Parametrii de competitivitate ai economiei locale 2.2.4.8 Potenţialul pentru clustere 2.2.4.9 Analiza SWOT a potenţialului economic al judeţului Hunedoara 2.2.4.10 Turismul 2.2.4.11 Agricultura şi silvicultura

2.2.5 Potenţial uman 2008 2.2.5.1 Resurse umane 2.2.5.2 Profilul socio-economic pe tipuri de rezidenţă 2.2.5.3 Demografia Judetului Hunedoara 2.2.5.4 Locaţia geografică, căile de acces şi comunicaţii ca factori

economici (Resurse) 2.2.6 Populaţia 2008

2.2.6.1 Densitatea populaţiei 2.2.6.2 Demografia pe grupe de vârstă 2.2.6.3 Structura pe sexe a populaţiei

2.2.7 Zonarea pe folosinţe a teritoriului existent 2007 2.2.8 Zone hazard 2008

2.2.8.1 Zone hazard natural 2.2.8.2 Zone hazard antropice

2.2.9 Echiparea edilitară 2008 2.2.9.1 Gospodărirea complexă a apelor 2.2.9.2 Reţele electrice 2.2.9.3 Termoficare – alimentare cu energie termică 2.2.9.4 Reţele de transport gaze naturale



pagina 4

2.2.9.5 Reţele de telecomunicaţii 2.2.9.6 Gospodăria comunală – salubritate- eliminarea deşeurilor

2.2.10 Probleme ale mediului înconjurător 2008 2.2.10.1 Aerul 2.2.10.2 Apa 2.2.10.3 Solul

3 PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 3.1 General

3.1.1 Introducere 3.1.2 Relaţiile în teritoriu 3.1.3 Bilanţul teritorial

3.2 Cadrul natural 3.2.1 Introducere 3.2.2 Cadrul geologic 3.2.3 Principalele forme de relief 3.2.4 Reţeaua hidrografică 3.2.5 Clima 3.2.6 Vânturile dominante 3.2.7 Vegetaţia naturală 3.2.8 Arealele protejate 3.2.9 Resursele solului şi ale subsolului 3.2.10 Seismicitate 3.2.11 Terenuri degradabile şi supuse formelor distructive - Relieful antropic 3.2.12 Monumentele istorice, siturile şi ansamblurile istorice şi urbanistice, valori ale

patrimoniului cultural 3.3 Accesibilitatea propunerii

3.3.1 Introducere 3.3.2 Accesibilitatea rutieră 3.3.3 Accesibilitatea feroviară 3.3.4 Accesibilitatea aeriană 3.3.5 Accesibilitatea navală 3.3.6 Accesibilitatea la transportul combinat

3.4 Potenţialul economic 3.4.1 Factori-cheie în dezvoltarea sustenabilă a judeţului Hunedoara

3.4.1.1 FACTOR-CHEIE nr. 1 – Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene

3.4.1.2 FACTOR-CHEIE nr. 2 – Creşterea competitivităţii economice 3.4.1.3 FACTOR-CHEIE nr. 3 – Dezvoltarea resurselor umane

3.4.2 Servicii - turism 3.4.2.1 Turismul cultural 3.4.2.2 Ecoturismul 3.4.2.3 Turismul montan

3.4.3 Viziunea asupra turismului 3.4.4 Clustere economice

3.5 Potenţialul uman 3.5.1 Resursele de muncă şi populaţia activă – tipurile de activitate economico

socială 3.5.2 Nivelul de ocupare al forţei de muncă 3.5.3 Nivelul de instruire

3.6 Evoluţia populaţiei 3.6.1 Numărul populaţiei 3.6.2 Densitatea 3.6.3 Structura populaţiei pe sexe 3.6.4 Structura populaţiei pe grupe de vârstă 3.6.5 Mişcarea naturală a populaţiei 3.6.6 Mişcarea migratorie a populaţiei

3.7 Riscurile naturale



pagina 5

3.7.1 Alunecări de teren 3.7.2 Zone inundabile 3.7.3 Deşeuri menajere

3.8 Dezvoltarea echipării edilitare 3.8.1 Gospodărirea complexă a apelor

3.8.1.1 Alimentarea cu apă – propuneri 3.8.1.2 Canalizare – propuneri 238

3.8.2 Alimentarea cu energie electrică - Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energetic - POS CCE

3.8.3 Alimentarea cu căldură 3.8.4 Gospodăria comunală – salubritate 3.8.5 Alimentarea cu gaz 3.8.6 Telecomunicaţii

3.9 Probleme ale mediului înconjurător - reducerea poluării 3.9.1 Areale protejate 3.9.2 Reducerea surselor de poluare a aerului 3.9.3 Reducerea surselor de poluare a apei

3.9.3.1 Reducerea surselor de poluare a apei se poate realiza prin: 3.9.3.2 Staţii de epurare

3.9.4 Eliminarea deşeurilor 3.9.5 Reducerea poluării sonore 3.9.6 Reducerea poluării industriale

3.10 Determinarea priorităţilor de intervenţie pentru prevenirea riscurilor naturale şi antropice

4 STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI HUNEDOARA 4.1 Strategia de dezvoltare economică a judeţului Hunedoara – cadrul conceptual

4.1.1 Fundamentele dezvoltării economice 4.1.1.1 Consideraţii generale 4.1.1.2 Dinamica fenomenului economic - Ştiinţă/Tehnologie, Informaţie,

Inovaţie 4.1.1.3 Rolul investiţiilor străine directe în dinamica fenomenului economic

4.1.1.4 Alţi factori care contribuie la dezvoltarea şi menţinerea competitivităţii 4.1.1.5 Cadrul conceptual creat de documentele programatice

agrementate de UE - strategii la nivel naţional si regional 4.1.1.6 Concluzii, fundamentare economică

4.2 Recomandări privind strategia de dezvoltare economică a judeţului Hunedoara 4.2.1 Consideraţii generale 4.2.2 Factori-cheie în dezvoltarea sustenabilă a Judetului Hunedoara 4.2.3 FACTOR-CHEIE nr. 1 – Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde

europene 4.2.3.1 Planificarea dezvoltării infrastructurii 4.2.3.2 Prioritizarea proiectelor în funcţie de gradul de importanţă pentru

municipiu/localităţi 4.2.3.3 Dezvoltarea la nivelul Judetului Hunedoara a unei unităţi PIU

(management de proiect, economie/finanţe, supervizare) 4.2.4 FACTOR-CHEIE nr. 2 – Creşterea competitivităţii economice

4.2.4.1 Promovarea şi susţinerea dezvoltării de clustere economice 4.2.5 FACTOR-CHEIE nr. 3 – Dezvoltarea resurselor umane

5 PROGRAM DE MĂSURI ÎN SCOPUL REALIZĂRII PROPUNERILOR DE AT JUDEŢEAN 5.1 Identificare măsuri

5.1.1 Zone turistice 5.1.2 Diferenţierea spaţiului rural

5.2 Eşalonare plan de măsuri ANEXA 1 – LISTA MONUMENTELOR ISTORICE (Ordin M.C.C. 2314/2004)



pagina 6

VOLUMUL B – PIESE DESENATE

CARTOGRAME

SITUAŢIA EXISTENTĂ

Cod Denumire E 1 Aeroporturi UE E 2 Coridorul IV E 3 Culoar european E 4 Culoare accesibilitate paneuropene E 5 Transport modal DHS în UE E 6 Accesibilitate feroviară DHS în UE E 7 Accesibilitate feroviară DHS în UE centrală E 8 Tehnologii feroviare exist UE E 9 Accesibilitate feroviară gări DHS UE E 10 Auto 65 UE E 11 Auto 65 UE centrală E 12 Accesibilitate camioane E 13 Reţeaua urbană a euroregiuni E 14 Policentri în euroregiunea DKMT E 15 Încadrare în reg de dezv vest E 16 Poli urbani România E 17 Reţeaua localităţi rurale România exist 2.2.1. E 18 România zone cu alunecări de teren E 19 PATN secţiunea V zone de risc natural inundaţii E 20 România tectonică şi riscurile seismice E 21 PATN Secţiunea V zone de risc natural cutremure de pământ E 22 Cutremure de pământ România E 23 Alunecări de teren RO E 24 Alunecări de teren RO E 25 Inundaţii România E 26 Inundaţii ii România E 27 România utilizări ale teritoriului E 28 România zone afectate de secetă E 29 România poluarea aerului în aglomeraţiile urbane E 30 România poluarea râurilor E 31 România zone bioclimatice E 32 România temperaturile, precipitaţiile şi inundaţiile E 33 România tipurile de sol dominante E 34 România polarizarea spaţiilor agricole E 35 România tipuri de păduri E 36 PATN secţiunea VI turism zone cu potenţial socio-economic şi turistic deosebit E 37 PATN sectiunea VI turism zone cu potenţial turistic deosebit E 38 România patrimoniul cultural şi natural E 39 România centralitate carpatică şi urme ale istoriei



pagina 7

E 40 România parcuri cofinanţare externă parcuri finanţare internă E 41 România ariile naturale E 42 Zone protejate în RO E 43 PATN secţiunea VI zone cu resurse turistice zone cu resurse naturale şi antropice E 44 Latinitate şi interferenţe culturale E 45 PATN secţiunea VI zone cu resurse turistice infrastructura specific turistică şi tehnică E 46 PATN secţiunea VI zone cu resurse turistice infrastructura tehnică în zone cu resurse

naturale şi antropice mari şi foarte mari E 47 PATN secţiunea VI zone cu resurse turistice infrastructură specific turistică în zone cu

resurse naturale şi antropice E 48 România principalele zone turistice E 49 Transport combinat RO E 50 Transport navigabil DHS în RO E 51 Poziţionarea nodului de cale ferată pe reţeaua naţională 2007 E 52 România reţeaua de canalizare E 53 Apăa dulce RO E 54 Apă pentru populaţie RO E 55 Ape pentru industrie RO E 56 Ape pentru irigaţii RO E 57 Alimentarea cu apă potabilă E 58 Poli naţionali Cluj şi Timişoara E 59 Influenţe localităţi jud. HD E 60 Populaţia şi reţeaua de localităţi extras din PATJ 1998 E 61 Zonificarea teritoriului şi funcţiunile economice extras din 1998 E 62 Căi de comunicaţie extras din PATJ 1998 E 63 Probleme şi priorităţi extras din PATJ 1998 E 64 Parcuri naţionale în judeţul hunedoara E 65 PATN secţiunea VI zone turistice zone cu resurse turistice relaţia cu infrastructura specific

turistică şi tehnică E 66 PATN secţiunea VI zone turistice infrastructura specific turistică E 67 PATN secţiunea VI zone turistice resurse turistice antropice E 68 PATN secţiunea VI zone turistice resurse turistice naturale E 69 PATN secţiunea VI zone turistice infrastructură tehnică E 70 Zone turistice extras din PATJ 1998 E 71 PATJ ape existent E 72 Gospodărirea complexă a apelor extras din PATJ 1998 E 73 Alimentarea cu energie termică şi gaze naturale extras din PATJ 1998 E 74 Alimentarea cu energie electrică si telecomunicaţii extras din PATJ 1998 E 75 Zone de risc natural extras din PATJ 1998 E 76 Zone protejate naturale şi construite extras din PATJ 1998 E 77 România zone protejate Munţii Retezat E 78 România zone protejate defileul Mureşului inferior Dealurile Lipovei E 79 România zone protejate Domogled Valea Cernei E 80 România zone protejate Grădiştea Muncelului Cioclovina



pagina 8

SITUATIA PROPUSĂ P 1 Zone de dezvoltare maximă P 2 Programul marco polo II 2008 P 3 Accesibilitatea feroviară în EU P 4 Accesibilitatea feroviară în Europa Centrală propunere 2035 P 5 Tehnologii propuse în reţeaua de căi ferate din 2035 P 6 Accesibilitatea rutieră cu o viteză medie de ccca 120 km/h pe teritoriul EU P 7 Accesibilitatea rutieră propusă pe teritoriul Europei Centrale cu o viteză de 120 km/h P 8 Accesibilitatea rutieră în TZI DHS P 9 Euroregiunea DKMT P 10 Plan de amenajare a teritorului naţional structurarea indicativă a polilor şi reţelelor P 11 Legea 806/26.09.2006 PATN secţiunea I reţeaua de căi ferate P 12 Legea 806/26.09.2006 P 13 Legea 806/26.09.2006 PATN reţeaua de aeroporturi P 14 Legea 806/29.09.2006 PATN reţeaua de transport combinat P 15 Raza de influenţă asupra localităţilor P 16 Populaţia şi reţeaua de localităţi extras din PATJ 1998 P 17 Zonificarea teritoriului şi dezvoltarea funcţiunilor economice extras din PATJ 1998 P 18 Căi de comunicaţie extras din PATJ 1998 P 19 Zone turistice extras din PATJ 1998 P 20 Gospodărirea complexă a apelor extras din PATJ 1998 P 21 Alimentarea cu energie termică şi gaze naturale extras din PATJ 1998 P 22 Alimentarea cu energie electrică şi telecomunicaţii extras din PATJ 1998 P 23 Protecţia şi conservarea mediului extras din PATJ 1998 P 22 Alimentarea cu energie electrică şi telecomunicaţii extras din PATJ 1998 P 23 Protecţia şi conservarea mediului extras din PATJ 1998

PLANŞE

SITUAŢIA EXISTENTĂ Nr. Cod Denumire 1 1/1 Zonificarea teritoriului şi funcţiunile economice

[situaţia existentă] 2 1/2 Populatia şi reţeaua de localităţi

[situaţia existentă] 3 1/3 Echiparea tehnică a teritoriului

[situaţia existentă] 4 1/4 Harta utilizării terenurilor 5 1/4.1 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu parametrul altitudine 6 1/4.2 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu coeficientul de protecţie vegetală 7 1/4.3 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu parametrul densitatea fragmentării

reliefului 8 1/4.4 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu parametrul energia de relief 9 1/4.5 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu parametrul geodeclivitate



pagina 9

10 1/4.6 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu grosimea depozitelor superficiale 11 1/4.7 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu orientarea suprafeţelor 12 1/4.8 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu natura substratului 13 1/4.9 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu ponderea fracţiunii argiloase 14 1/5.1 Harta riscurilor la alunecări de teren 15 1/5.2 Harta riscurilor la inundaţii şi exces de umiditate 16 1/5.3 Harta riscurilor antropogene induse prin exploatarea la zi şi haldări 17 ZP 01 Zone protejate situaţia existentă 18 MO 01 Monumente situaţia existentă DISFUNCŢIONALITĂŢI 19 2/1 Zonificarea teritoriului şi funcţiunile economice

[probleme conflictuale şi disfuncţionalităţi existente, cu determinarea priorităţilor în amenajarea teritoriului şi a localităţilor]

20 2/2 Populatia şi reţeaua de localităţi [probleme conflictuale şi disfuncţionalităţi existente, cu determinarea priorităţilor în amenajarea teritoriului şi a localităţilor]

21 2/3 Echiparea tehnică a teritoriului [probleme conflictuale şi disfuncţionalităţi existente, cu determinarea priorităţilor în amenajarea teritoriului şi a localităţilor]

PROPUNERI 22 3/1 Zonificarea teritoriului şi funcţiunile economice

[propuneri de etapizare a realizării obiectivelor determinate, din domeniul amenajării teritoriului şi localităţilor]

23 3/2 Populatia şi reţeaua de localităţi [propuneri de etapizare a realizării obiectivelor determinate, din domeniul amenajării teritoriului şi localităţilor]

24 3/3 Echiparea tehnică a teritoriului [propuneri de etapizare a realizării obiectivelor determinate, din domeniul amenajării teritoriului şi localităţilor]

25 3/4 Reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului natural şi construit [propuneri de etapizare a realizării obiectivelor determinate, din domeniul amenajării teritoriului şi localităţilor]

26 ZP 02 Zone protejate situaţia propusă 27 MO 02 Monumente situaţia propusă



pagina 10

CUPRINS

Lista de tabele ........................................................................................................................................................... 14 Lista de figuri .............................................................................................................................................................. 16 1 INTRODUCERE.................................................................................................................................................... 17

1.1 Date de recunoaştere....................................................................................................................... 17 1.1.1 Denumirea lucrării ......................................................................................................................17 1.1.2 Beneficiar.....................................................................................................................................17 1.1.3 Baza proiectării ...........................................................................................................................17 1.1.4 Proiectant general .....................................................................................................................17 1.1.5 Data elaborării............................................................................................................................17

1.2 Amenajarea teritoriului judeţean Hunedoara – context general................................................. 17 1.2.1 Amenajarea teritoriului – factor-cheie pentru tranziţia la o economie de piaţă funcţională ................................................................................................................................................17 1.2.2 Pericolele unei dezvoltări spaţiale urbane fără respectarea regulilor europene de specific 21

1.3 Obiectul lucrării ................................................................................................................................. 23 1.4 Sursele principale de documentare................................................................................................ 25 1.5 Documentele luate în considerare.................................................................................................. 26

2 STADIUL DE DEZVOLTARE AL TERITORIULUI ADMINISTRATIV AL JUDEŢULUI HUNEDOARA.............................. 28 2.1 General............................................................................................................................................... 28

2.1.1 Dezvoltarea spaţială în timp ....................................................................................................28 2.1.1.1 Preistoria ......................................................................................................................28 2.1.1.2 Antichitatea................................................................................................................28 2.1.1.3 Evul mediu...................................................................................................................28 2.1.1.4 Etapele premoderne (Renaştere, Baroc, etc.) ....................................................29 2.1.1.5 Etapa modernã Şi contemporanã.........................................................................29

2.1.2 Date de sinteză ..........................................................................................................................30 2.1.2.1 Bilanţul teritorial ..........................................................................................................30 2.1.2.2 Obiective pubice.......................................................................................................30

2.2 Analiza situaţiei existente ................................................................................................................. 31 2.2.1 Relaţiile în teritoriu – 2008 ..........................................................................................................31

2.2.1.1 Relaţia în teritoriu la nivel european ......................................................................31 2.2.1.2 Relaţia în teritoriu la nivel naţional..........................................................................31

2.2.2 Cadrul natural 2008 ...................................................................................................................31 2.2.2.1 Introducere .................................................................................................................31 2.2.2.2 Cadrul geologic.........................................................................................................32 2.2.2.3 Reţeaua hidrografică ...............................................................................................37 2.2.2.4 Clima............................................................................................................................50 2.2.2.5 Vânturile dominante .................................................................................................51 2.2.2.6 Vegetaţia naturală....................................................................................................52 2.2.2.7 Arealele naturale protejate .....................................................................................53 2.2.2.8 Resursele solului şi a subsolului .................................................................................58 2.2.2.9 Seismicitate .................................................................................................................58 2.2.2.10 Terenuri degradabile şi supuse formelor distructive – relieful antropic ..........58 2.2.2.11 Monumentele istorice, siturile şi ansamblurile istorice şi urbanistice, valori ale patrimoniului cultural .................................................................................................................59

2.2.3 Accesibilitate ..............................................................................................................................61 2.2.3.1 Introducere – accesibilitate existentă....................................................................61



pagina 11

2.2.3.2 Accesibilitate rutieră .................................................................................................63 2.2.3.3 Accesibilitatea feroviară ..........................................................................................71 2.2.3.4 Accesibilitatea pe apă.............................................................................................72 2.2.3.5 Accesibilitatea aeriană ............................................................................................72 2.2.3.6 Accesibilitatea la transportul combinat................................................................72

2.2.4 Potenţialul economic ................................................................................................................72 2.2.4.1 Introducere .................................................................................................................72 2.2.4.2 Tradiţii economice în judeţul Hunedoara..............................................................73 2.2.4.3 Descriere generală ....................................................................................................74 2.2.4.4 Ordinul de mărime al activităţii economice productive locale .......................75 2.2.4.5 Structura economiei locale .....................................................................................75 2.2.4.6 Dinamica activităţii economice productive în judetul Hunedoara.................80 2.2.4.7 Parametrii de competitivitate ai economiei locale ............................................80 2.2.4.8 Potenţialul pentru clustere .......................................................................................92 2.2.4.9 Analiza SWOT a potenţialului economic al judeţului Hunedoara ....................95 2.2.4.10 Turismul.......................................................................................................................97 2.2.4.11 Agricultura şi silvicultura........................................................................................101

2.2.5 Potenţial uman 2008................................................................................................................107 2.2.5.1 Resurse umane.........................................................................................................107 2.2.5.2 Profilul socio-economic pe tipuri de rezidenţă...................................................107 2.2.5.3 Demografia Judetului Hunedoara .......................................................................108 2.2.5.4 Locaţia geografică, căile de acces şi comunicaţii ca factori economici (Resurse) 110

2.2.6 Populaţia 2008 ..........................................................................................................................111 2.2.6.1 Densitatea populaţiei .............................................................................................113 2.2.6.2 Demografia pe grupe de vârstă...........................................................................114 2.2.6.3 Structura pe sexe a populaţiei ..............................................................................114

2.2.7 Zonarea pe folosinţe a teritoriului existent 2007.................................................................128 2.2.8 Zone hazard 2008.....................................................................................................................128

2.2.8.1 Zone hazard natural ................................................................................................128 2.2.8.2 Zone hazard antropice...........................................................................................133

2.2.9 Echiparea edilitară 2008 .........................................................................................................148 2.2.9.1 Gospodărirea complexă a apelor .......................................................................148 2.2.9.2 Reţele electrice........................................................................................................167 2.2.9.3 Termoficare – alimentare cu energie termică ...................................................170 2.2.9.4 Reţele de transport gaze naturale .......................................................................170 2.2.9.5 Reţele de telecomunicaţii .....................................................................................170 2.2.9.6 Gospodăria comunală – salubritate- eliminarea deşeurilor ............................170

2.2.10 Probleme ale mediului înconjurător 2008...........................................................................170 2.2.10.1 Aerul .........................................................................................................................170 2.2.10.2 Apa...........................................................................................................................171 2.2.10.3 Solul ..........................................................................................................................172

3 PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ ................................................................................................... 174 3.1 General............................................................................................................................................. 174

3.1.1 Introducere................................................................................................................................174 3.1.2 Relaţiile în teritoriu ....................................................................................................................188 3.1.3 Bilanţul teritorial.........................................................................................................................189

3.2 Cadrul natural .................................................................................................................................. 191 3.2.1 Introducere................................................................................................................................191 3.2.2 Cadrul geologic .......................................................................................................................191 3.2.3 Principalele forme de relief ....................................................................................................191



pagina 12

3.2.4 Reţeaua hidrografică..............................................................................................................191 3.2.5 Clima ..........................................................................................................................................191 3.2.6 Vânturile dominante................................................................................................................191 3.2.7 Vegetaţia naturală ..................................................................................................................191 3.2.8 Arealele protejate....................................................................................................................191 3.2.9 Resursele solului şi ale subsolului.............................................................................................191 3.2.10 Seismicitate ..............................................................................................................................191 3.2.11 Terenuri degradabile şi supuse formelor distructive - Relieful antropic.........................191 3.2.12 Monumentele istorice, siturile şi ansamblurile istorice şi urbanistice, valori ale patrimoniului cultural .............................................................................................................................191

3.3 Accesibilitatea propunerii .............................................................................................................. 199 3.3.1 Introducere................................................................................................................................199 3.3.2 Accesibilitatea rutieră .............................................................................................................202 3.3.3 Accesibilitatea feroviară ........................................................................................................207 3.3.4 Accesibilitatea aeriană ..........................................................................................................209 3.3.5 Accesibilitatea navală ............................................................................................................211 3.3.6 Accesibilitatea la transportul combinat ..............................................................................213

3.4 Potenţialul economic ...................................................................................................................... 214 3.4.1 Factori-cheie în dezvoltarea sustenabilă a judeţului Hunedoara...................................214

3.4.1.1 FACTOR-CHEIE nr. 1 – Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene...................................................................................................................................215 3.4.1.2 FACTOR-CHEIE nr. 2 – Creşterea competitivităţii economice .........................216 3.4.1.3 FACTOR-CHEIE nr. 3 – Dezvoltarea resurselor umane........................................218

3.4.2 Servicii - turism ...........................................................................................................................220 3.4.2.1 Turismul cultural ........................................................................................................221 3.4.2.2 Ecoturismul ................................................................................................................224 3.4.2.3 Turismul montan .......................................................................................................226

3.4.3 Viziunea asupra turismului.......................................................................................................228 3.4.4 Clustere economice................................................................................................................230

3.5 Potenţialul uman.............................................................................................................................. 230 3.5.1 Resursele de muncă şi populaţia activă – tipurile de activitate economico socială .230 3.5.2 Nivelul de ocupare al forţei de muncă ...............................................................................230 3.5.3 Nivelul de instruire.....................................................................................................................230

3.6 Evoluţia populaţiei ........................................................................................................................... 230 3.6.1 Numărul populaţiei ..................................................................................................................230 3.6.2 Densitatea .................................................................................................................................230 3.6.3 Structura populaţiei pe sexe ..................................................................................................230 3.6.4 Structura populaţiei pe grupe de vârstă .............................................................................230 3.6.5 Mişcarea naturală a populaţiei.............................................................................................230 3.6.6 Mişcarea migratorie a populaţiei..........................................................................................230

3.7 Riscurile naturale ............................................................................................................................. 230 3.7.1 Alunecări de teren...................................................................................................................230 3.7.2 Zone inundabile........................................................................................................................230 3.7.3 Deşeuri menajere .....................................................................................................................231

3.8 Dezvoltarea echipării edilitare....................................................................................................... 231 3.8.1 Gospod[rirea complexă a apelor.........................................................................................231

3.8.1.1 Alimentarea cu apă – propuneri ..........................................................................232 3.8.1.2 Canalizare – propuneri ...........................................................................................238

3.8.2 Alimentarea cu energie electrică - Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energetic - POS CCE........................................................................................240 3.8.3 Alimentarea cu căldură .........................................................................................................251



pagina 13

3.8.4 Gospodăria comunală – salubritate ....................................................................................251 3.8.5 Alimentarea cu gaz .................................................................................................................251 3.8.6 Telecomunicaţii ........................................................................................................................251

3.9 Probleme ale mediului înconjurător - reducerea poluării .......................................................... 251 3.9.1 Areale protejate...........................................................................................................................252 3.9.2 Reducerea surselor de poluare a aerului ............................................................................252 3.9.3 Reducerea surselor de poluare a apei ................................................................................253

3.9.3.1 Reducerea surselor de poluare a apei se poate realiza prin:.........................253 3.9.3.2 Staţii de epurare ......................................................................................................253

3.9.4 Eliminarea deşeurilor................................................................................................................253 3.9.5 Reducerea poluării sonore.....................................................................................................254 3.9.6 Reducerea poluării industriale...............................................................................................254

3.10 Determinarea priorităţilor de intervenţie pentru prevenirea riscurilor naturale şi antropice ... 255 4 STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI HUNEDOARA............................................................................... 256

4.1 Strategia de dezvoltare economică a judeţului Hunedoara – cadrul conceptual.................. 256 4.1.1 Fundamentele dezvoltării economice.................................................................................256

4.1.1.1 Consideraţii generale .............................................................................................256 4.1.1.2 Dinamica fenomenului economic - Ştiinţă/Tehnologie, Informaţie, Inovaţie 257 4.1.1.3 Rolul investiţiilor străine directe în dinamica fenomenului economic............262 4.1.1.4 Alţi factori care contribuie la dezvoltarea şi menţinerea competitivităţii.....267 4.1.1.5 Cadrul conceptual creat de documentele programatice agrementate de UE - strategii la nivel naţional si regional ..............................................................................270 4.1.1.6 Concluzii, fundamentare economică .................................................................272

4.2 Recomandări privind strategia de dezvoltare economică a judeţului Hunedoara................. 273 4.2.1 Consideraţii generale..............................................................................................................273 4.2.2 Factori-cheie în dezvoltarea sustenabilă a Judetului Hunedoara..................................274 4.2.3 FACTOR-CHEIE nr. 1 – Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene.....274

4.2.3.1 Planificarea dezvoltării infrastructurii ....................................................................274 4.2.3.2 Prioritizarea proiectelor în funcţie de gradul de importanţă pentru municipiu/localităţi ..................................................................................................................275 4.2.3.3 Dezvoltarea la nivelul Judetului Hunedoara a unei unităţi PIU (management de proiect, economie/finanţe, supervizare).......................................................................276

4.2.4 FACTOR-CHEIE nr. 2 – Creşterea competitivităţii economice..........................................276 4.2.4.1 Promovarea şi susţinerea dezvoltării de clustere economice.........................276

4.2.5 FACTOR-CHEIE nr. 3 – Dezvoltarea resurselor umane ........................................................278 5 PROGRAM DE MĂSURI ÎN SCOPUL REALIZĂRII PROPUNERILOR DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN 280

5.1 Identificare măsuri........................................................................................................................... 280 5.1.1 Zone turistice .............................................................................................................................280 5.1.2 Diferenţierea spaţiului rural.....................................................................................................283

5.2 Eşalonare plan de măsuri ............................................................................................................... 286 ANEXA 1 – LISTA MONUMENTELOR ISTORICE (Ordin M.C.C. 2314/2004) ............................................................ 287



pagina 14

LLiissttaa ddee ttaabbeellee

Tabelul 1-1: Împărţirea administrativă a teritoriului ...................................................................................................23 Tabelul 2-1: Structura folosinţelor terenului în judeţul Hunedoara 2000 ................................................................30 Tabelul 2-2: Suprafaţa după modul de folosinţă La sfârşitul anului 2007 ..............................................................30 Tabelul 2-3: Suprafeţele solurilor pe clase şi tipuri......................................................................................................32 Tabelul 2-4: Terenuri grupate în funcţie de textura de profil ...................................................................................33 Tabelul 2-5: Terenuri afectate de eroziunea de suprafaţā, colmatare şi decopertate ....................................34 Tabelul 2-6: Terenuri afectate de eroziunea de adâncime....................................................................................34 Tabelul 2-7: Terenuri afectate de inundaţii.................................................................................................................34 Tabelul 2-8: Terenuri afectate de excesul de umiditate din precipitaţii şi scurgeri laterale..............................34 Tabelul 2-9: Terenuri afectate de excesul de umiditate din pânza freaticā şi din izvoare de coastă............35 Tabelul 2-10: Terenuri cu soluri poluate .........................................................................................................................35 Tabelul 2-11: Reacţia solurilor..........................................................................................................................................35 Tabelul 2-12: Repartiţia terenurilor agricole pe clase de calitate............................................................................36 Tabelul 2-13: Râurile din bazinul hidrografic Mureş .....................................................................................................37 Tabelul 2-14: Râurile din bazinul hidrografic Crişul Alb ...............................................................................................38 Tabelul 2-15: Râurile din bazinul hidrografic Jiu ...........................................................................................................38 Tabelul 2-16: Lacuri de acumulare.................................................................................................................................39 Tabelul 2-17: Bazinul hidrografic Mureş .........................................................................................................................43 Tabelul 2-18: Bazinul hidrografic Crişul Alb....................................................................................................................46 Tabelul 2-19: Bazinul hidrografic Jiu ...............................................................................................................................48 Tabelul 2-20: Transportul rutier la nivelul judeţului Hunedoara..................................................................................69 Tabelul 2-21: Activitatea economica in sectorul privat in Judetul Hunedoara.....................................................75 Tabelul 2-22: Indicatori economici in municipiul Brad................................................................................................78 Tabelul 2-23: Indicatori economici in municipiul Deva ..............................................................................................79 Tabelul 2-24: Indicatori economici in municipiul Hunedoara ...................................................................................79 Tabelul 2-25: Indicatori economici in Valea Jiului .......................................................................................................79 Tabelul 2-26: Nivelul de concentrare a instruirii în domeniul IMM în regiunile din România, 2003......................83 Tabelul 2-27: Gradul de conectivitate IT al firmelor din zona de proiect ...............................................................88 Tabelul 2-28: Sectoare inovatoare din România.........................................................................................................90 Tabelul 2-29: Nivelul de activitate economică raportată în Judetul Hunedoara.................................................93 Tabelul 2-30: Analiza SWOT pentru judeţul Hunedoara .............................................................................................95 Tabelul 2-31 Valori ale activităţilor agricole din judetul Hunedoara, in Euro .......................................................102 Tabelul 2-32 Producţia agricolă după tipul de cultură in Judetul Hunedoara....................................................103 Tabelul 2-33 Producţia zootehnică după tipuri de animale in Judetul Hunedoara ...........................................104 Tabelul 2-34 Producţia de carne in Judetul Hunedoara..........................................................................................104 Tabelul 2-35 Valori ale activitatilor de procesare a produselor agricole si silvice din Judetul Hunedoara....105 Tabelul 2-36: Populaţia şi reţeaua de localităţi .........................................................................................................116 Tabelul 2-37: Zonarea pe folosinţe a teritoriul existent .............................................................................................128 Tabelul 2-38: Situaţia haldelor de steril, cenuşă şi zgură ale unităţilor economice din judeţul Hunedoara...134 Tabelul 2-39: Emisiile în atmosferă de poluanţi gazoşi şi pulberi din industrie, în judeţul Hunedoara .............147 Tabelul 2-40: Tronsoane de râuri în clase de calitate...............................................................................................150 Tabelul 2-41: Secţiunile de control pe clase de calitate .........................................................................................150 Tabelul 2-42: Secţiunile de monitorizare în categorii de calitate ...........................................................................151 Tabelul 2-43: Calitatea biologică a cursurilor de apă..............................................................................................151 Tabelul 2-44: Calitatea lacurilor din bazinul hidrografic Mureş...............................................................................153 Tabelul 2-45: Analizele efectuate de laboratorul D.A. Mureş – Deva. ..................................................................154 Tabelul 2-46: Situaţia emisiilor din transportul rutier la nivelul judeţului Hunedoara în anul 2006......................171 Tabelul 3-1: Suprafaţa după modul de folosinţă 2025 ...........................................................................................189 Tabelul 3-2: Propuneri de noi monumente ...............................................................................................................195 Tabelul 3-3: Propuneri conform studiului S.C. Geosurvey S.R.L. Bucureşti ...........................................................195 Tabelul 3-4: Propuneri conform Adresei nr. 1696/2008 a DIRECŢIEI JUDEŢENE PENTRU CULTURĂ, CULTE ŞI

PATRIMONIU NAŢIONAL HUNEDOARA..................................................................................................196 Tabelul 3-5: Arii urbane centrale ................................................................................................................................197 Tabelul 3-6: Infrastructura generală...........................................................................................................................223 Tabelul 3-7: Expansiunea Pensiunilor Rurale Înregistrate în România 2001-2006 ...............................................224 Tabelul 3-8: Ariile protejate – Dimensiune şi Unităţi de Cazare.............................................................................225



pagina 15

Tabelul 3-9: Ariile protejate – Centre de Informare şi Estimarea numărului de vizitatori pe judeţul Hunedoara ...............................................................................................................................................225

Tabelul 3-10: Trasee montane în parcurile şi rezervaţiile naturale din judeţul Hunedoara................................227 Tabelul 3-11: Proiecte iniţiate/soluţii identificate pe termen scurt, mediu şi/sau lung pentru rezolvarea

problemelor ..............................................................................................................................................239 Tabelul 1-1 Topul produselor de export (Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi România).................................265 Tabelul 1-2 Indicele global de competitivitate (GCI) pe 2006 şi comparaţie cu 2005 ......................................268



pagina 16

LLiissttaa ddee ffiigguurrii

Figura 2-1: Distribuţia firmelor cu C/A sub 100 milioane de Euro ..........................................................................76 Figura 2-2: Distribuţia firmelor cu C/A sub 100 milioane de Euro ..........................................................................77 Figura 2-3: Distribuţia firmelor cu C/A sub 10 milioane de Euro ............................................................................77 Figura 2-4: Modelul Irlandez (NCC) de competitivitate.........................................................................................81 Figura 2-5: Modelul Irlandez (NCC), cu evidenţierea parametrilor pieţei libere ...............................................81 Figura 2-6: Modelul Irlandez (NCC), cu evidenţierea zonei de intervenţie APC&L ..........................................85 Figura 2-7: Traseul coridorului 4 Pan-european în zona de proiect .....................................................................87 Figura 2-8: Ponderea valorica a activitatilor din agricultura si silvicultura........................................................101 Figura 2-9: Gradul de integrare al agriculturii cu industriile prelucratoare in Judetul Hunedoara ..............106 Figura 2-12: Nivelul de instruire al populaţiei din judetul Hunedoara ..................................................................109 Figura 2-13 Nivelul de ocupare a forţei de muncă în Deva....................................................................................110 Figura 2-15 Evoluţia numerică a populaţiei pe total judeţ şi la nivel de medii în intervalul 1966-2008............112 Figura 2-16 Populaţia pe localităţi în judeţul Hunedoara actualizat în 2002 .......................................................113 Figura 2-18 Structura pe sexe a populaţiei distribuit pe localităţi în judeţul Hunedoaraa.................................115 Figura 2-19: Situaţia depozitelor neconforme urbane din judeţul Hunedoara..................................................148 Figura 2-20: Calitate receptori naturali 2002 ............................................................................................................152 Figura 2-21: Calitate receptori naturali 2003 ............................................................................................................152 Figura 2-22: Calitate receptori naturali 2004 ............................................................................................................152 Figura 2-23: Calitate receptori naturali 2005 ............................................................................................................153 Figura 3-1: Situaţia hidrocentralelor construite şi propuse, pe teritoriul României...........................................248 Figura 3-2: Hartă Solară ..............................................................................................................................................248 Figura 3-3: Hartă Energie Eoliană .............................................................................................................................249 Figura 3-4: Hartă Potenţial Energetic disponibil .....................................................................................................250 Figura 3-5: Estimările costurrilor de energie şi creşterea lor .................................................................................251 Figura 4-3 Transferurile de lichidităţi din ţările dezvoltate către ţările în curs de dezvoltare ............................263 Figura 4-5 Ponderea programelor de finanţare pentru România din fonduri UE în 2007-2013.........................272



pagina 17

11 IINNTTRROODDUUCCEERREE

11..11 DDaattee ddee rreeccuunnooaaşştteerree

11..11..11 DDeennuummiirreeaa lluuccrrăărriiii

PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA

11..11..22 BBeenneeffiicciiaarr

Consiliul Judeţean Hunedoara

11..11..33 BBaazzaa pprrooiieeccttăărriiii

− Legea nr. 50/1991, republicată cu modificări si completări ulterioare − Legea nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului şi urbanismului − Legea nr. 289/2006, pentru modificarea şi completarea Legii 350/2001, privind

amenajarea teritoriului şi urbanismului − Ordinul nr. 27/2008, pentru modificarea şi completarea Legii 350/2001, privind

amenajarea teritoriului şi urbanismului

11..11..44 PPrrooiieeccttaanntt ggeenneerraall

S.C. QUANTUM LEAP S.A., Bucureşti

11..11..55 DDaattaa eellaabboorrăărriiii

decembrie 2008

11..22 AAmmeennaajjaarreeaa tteerriittoorriiuulluuii jjuuddeeţţeeaann HHuunneeddooaarraa –– ccoonntteexxtt ggeenneerraall

11..22..11 AAmmeennaajjaarreeaa tteerriittoorriiuulluuii –– ffaaccttoorr--cchheeiiee ppeennttrruu ttrraannzziiţţiiaa llaa oo eeccoonnoommiiee ddee ppiiaaţţăă ffuunnccţţiioonnaallăă

Transformările interioare ale localităţilor din România şi procesul de consumare de suprafeţe agricole din extravilanul administrativ pentru noile dezvoltari imobiliare s-a petrecut concomitent cu o scădere a populaţiei rezultată în principal printr-o emigrare masivă în alte ţări a unei părţi semnificative din populaţia aptă de muncă, născută între 1970 şi 1990, şi o natalitate scăzută în perioada de după 1990.

Paralel cu aceste extinderi nelimitate în exterior, în interiorul localităţilor s-a petrecut din punct de vedere funcţional o reaşezare prin închiderea vechii industrii socialiste şi reconversia acestor suprafeţe cu programele importante ale economiei de piaţă precum comerţul, depozitarea, birourile şi mai ales locuirea.

Aceste restructurări funcţionale au fost însoţite şi de acapararea spaţiilor publice în scopuri speculative, din care spaţiile verzii au fost cel mai afectate. Acest tip de expansiune a avut un impact negativ asupra identităţii urbane care nu a ocolit nici Judeţul Hunedoara.

Problemele economice au făcut ca în perioada industrializării din anii 1960 populaţia să se mute în marile oraşe ale lumii. În ultimii 40 de ani, fenomenul s-a întărit şi mai mult.



pagina 18

Exemplul Coreei este elocvent. În 1960 avea 80% populaţie rurală, pentru ca în 2000 să aibă 20% populaţie rurală.

În România este de aşteptat ca procesul început în perioada comunistă să se accelezere rapid în viitorii 10 ani prin integrarea noastră în UE. Astfel, populaţia urbană a fost în 1948 de 22% din populaţia ţării, în 1965 de 29,8% din populaţia ţării iar în 1985 de 50,6% din populaţia ţării. Astăzi 2007 în România avem 49% populaţie urbană şi unele previziuni duc această cifră la cca 70% în 2025.

Populaţia totală a judeţului Hunedoara în 2002 a fost de 485.712 locuitori, din care urbană a fost de 379.005 locuitori şi rurală de 106.607 locuitori, faţă de 2007 când a fost de 477.257 total din care urban de 367.106 şi rural de 110.153, adică o scădere a populaţiei urbane şi o uşoară creştere a celei rurale, ceea ce dovedeşte un trend opus tendinţei globale.

Dacă analizăm creşterea populaţiei marilor oraşe, datele sunt şi mai elocvente. Astfel, în anul 2000 în Manila în fiecare minut se adaugă 60 locuitori, în Delhi 47, în Lagos 21. Ele au devenit metropole, centrele de polarizare ale ţărilor respective.

Municipiile Deva, Hunedoara nu se ridică la acest ritm, ci ele au suferit o scădere de populaţie în ultimii 20 de ani. Astfel în 1992 populaţia municipiilor Deva, Hunedoara era de 98.438, respectiv de 81.337 pentru ca în 2005 ea să fie de 68.830, respectiv de 72.370. Această descreştere a urmat o creştere de populaţie între anii 1960-1990, care se datorează faptului că în aceste oraşe s-au creat noi locuri de muncă, care au făcut ca tot mai mulţi oameni să vină din mediul rural pentru a căuta noi locuri de muncă. Prin crearea Teritoriului Interorăşenesc Deva Hunedoara Simeria (TZI Deva Hunedoara Simeria) în urma aprobării Planul de Amenajare a Teritoriului Interorăşenesc Deva Hunedoara Simeria, şi în acest judeţ se prefigurează o Zonă Metropolitană cu toate bunele şi relele aferente. În jurul municipiului Deva şi Hunedoara s-au dezvoltat zone rezidenţiale noi.

Dacă nu se iau măsuri de planificare spaţială COERENTE, treptat regiunea din jur marilor municipii (TZI DHS) se deşertifică, dezechilibrul dintre oraş şi sat creşte, oraşul devine tot mai bogat şi teritoriul din jur tot mai sărac, ca în cazul oraşelor citate anterior.

Oricum metropola produce imens din punct de vedere economic. Ca să putem înţelege forţa acestui fenomen de bogăţie a metropolelor dăm cîteva exemple: producţia metropolei New York este mai mare ca cea a întregii Brazilii, producţia metropolei Los Angeles este jumătate ca cea a Chinei, producţia metropolei Londrei este aproape ca cea a întregii Suedii, sau cea a Mexico-City este puţin mai mică ca cea a a întregii Indii în anul 2000. Dezvoltarea oraşului metropolă atrage resurse, afaceri şi forţă de muncă. Influenţa acestuia creşte în teritoriul înconjurător, astfel încât relaţiile generate de interesele reciproce conduc de cele mai multe ori la presiuni privind cererea şi oferta de bunuri şi servicii, încărcări în trafic, distorsiuni în cererea şi oferta de terenuri în perimetrul construibil.

În toate cazurile zonelor metropolitane enumerate, vechile graniţele administrative urbane nu au mai putut fi respectate. Atractivitatea oraşului-metropolă conduce la procese mai mult sau mai puţin controlate în zonele adiacente: amplasarea de zone de afaceri (producţie, depozitare, servicii), dezvoltarea de zone de locuinţe (unele de lux, unele mahalale sărace), extinderea şi agravarea problemelor de mediu (ex. distrugerea pădurilor).



pagina 19

Creşterea populaţiei urbane mondiale a condus şi ea la explodarea oraşelor în regiunea lor înconjurătoare. Astfel în Uniunea Europeană 75% din populaţia actuală trăieşte în mediul urban şi se prefigurează ca pe plan mondial în 2050 să avem în 2/3 din populaţia globului să fie urbană. Dacă ne uităm pe Google pe orice imagine satelitară actuală a unei aşezări urbane importante şi o comparăm cu o hartă de la începutul anilor 1900 a oraşului tradiţional central, vom constata o extindere totală, necontrolată a procesului de urbanizare, fenomen care conduce la creşterea poluării, la degradarea calităţii vieţii în general, etc.

Acest fenomen a apărut pentru prima dată în toată amploarea sa în SUA după 1930, când soluţia preconizată de preşedintele Roosevelt pentru ieşirea din criza economică profundă a anilor 1927 a fost reîntoarcerea în masă a populaţiei urbane în zonele rurale. Acest program cunoscut sub numele de New Deal presupunea furnizarea unei case ieftine pentru fiecare, cu câteva sute de metri pătraţi teren aferent foarte ieftin, bani şi unelte în teritoriul rural, pentru a descărca oraşele de problematica crizei.

Fenomenul de descentralizare în SUA s-a consolidat după cel de al doilea război mondial, când, de teama conflictului nuclear al războiului rece, s-a lansat campania de „dispersie defensivă urbană” ca măsură de apărare. Acest trend de amplasare a populaţiei în suburbii a condus la starea actuală şi anume cea din 1995 cînd: 47% din proprietarii de unităţi de locuit au fost în suburbii, 23% din proprietarii de unităţi de locuit au fost în afara zonelor metropolitane şi doar 30% din proprietarii de unităţi de locuit să fie în interiorul vechilor oraşe. În SUA acest fenomen a fost denumit „sprawl” ceea ce se traduce prin împrăştiere şi reprezintă expansiune urbană cu o singură regulă şi anume cea a profitului economic. Ca urmare a procesului de creştere urbană în prima jumătate a secolului trecut populaţia urbană s-a dublat în SUA, în timp ce terenul utilizat pentru această extindere a condus la utilizarea terenului de 4 ori mai mult. Au fost Zone Metropolitane, precum Los Angeles, unde utilizarea terenului a crescut de 7 ori la o dublare a populaţiei.

În Europa fenomenul a apărut abia în perioada 1960-70. El s-a caracterizat printr-o creştere a populaţiei în regiunea înconjurătoare şi nu în oraş, prin dezvoltarea unor subunităţi de tip suburbie la distanţă faţă de centrul metropolitan, prin descentralizarea industriei datorită schimbării sistemului de producţie şi a tehnologiei telecomunicaţiilor, prin reamplasarea locuinţelor în teritoriul regional, procese care au determinat creşterea deplasărilor de oameni şi de produse, respectiv la construirea de căi de comunicaţii rutiere, autostrăzi.

Aceste fapte au condus fie la folosirea extensivă a teritoriului prin dispersie în regiune, prin amplasarea servicilor de a lungul infrastructurii drumurilor de acces în oraş, fie la folosirea intensivă a teritoriului prin concentrarea compactă în anumite locuri a locuirii, a locurilor de muncă şi a serviciilor. Ca prim efect vizibil asupra regiunii, aceste schimbări au condus la izolarea, la „insularizarea” spaţiilor naturale (a pădurilor, a terenurilor agricole, a râurilor, a lacurilor, a mlaştinilor, etc) şi ca atare a mineralizării fostului spaţiului natural.

Aceste metamorfoze ale spaţiului exterioar al oraşelor tradiţionale mari sau medii au condus la slăbirea centrelelor istorice a acestora. Şi înainte de 1960 s-a petrecut în Europa o creştere a populaţiei urbane dar aceasta s-a realizat prin mari concentrări ale potenţialului economic şi de producţie doar în centrele marilor oraşe. Acest fenomen nu se putea realiza decât prin crearea de densităţi mari şi prin crearea de oraşe dormitor, adică prin concentrarea populaţiei în zone funcţionale fixe. Aceste



pagina 20

concentrări în zone depărtate între ele au condus la deplasări în masă ale populaţiei, la interrelaţii materiale în teritoriu între oameni şi produse între aceste zone funcţionale, concomitent cu concentrarea serviciilor de calitate în centrul oraşului.

Anterior acestui fenomen, acest tip de dezvoltare urbană a fost dominat de controlul statului al dezvoltării regionale policentrice şi apoi după 1970 în urma exemplului american, a fost părăsit pentru libera acţiune a economiei de piaţă, de la care s-a sperat la o ieşire din criza economică provocată de criza petrolului şi de incapacitatea de a se adapta la globalizare. Asimilarea mentalităţilor americane de mobilitate şi libertate în a alege fără oprelişti a amplasamentelor pentru dezvoltare spaţială a distrus acest control al statului şi autolimitarea spaţială rămasă cutumă de secole, apelându-se la o dezvoltare descentralizată fără limite, ca operaţiuni eficiente ale economiei de piaţă. Acest model a oferit un standard de viaţă tot mai ridicat ce îndeplinea visul american al împlinirii triadei casă-curte-comunitate.

Acest vis asimilat şi de europeni a fost exprimat în procente la sfârşitul anilor 1970 după cum urmează: de 51% din opţiuni pentru o fermă izolată de peste 4 ha, de 30% pentru o casă mare cu peste 4 camere în suburbii, de 10,5 % pentru o casă într-un cartier de lux şi de 8,5% pentru un apartament în centrul oraşului tradiţional. Aceleaşi procente s-ar obţine azi şi la populaţia din zona studiată.

Această descentralizare a locuirii a condus la apariţia unui nou model revoluţionar de creştere urbană şi anume cel fragmentat. Dacă de milenii totul se concentra în oraşe pentru a subjuga ruralul, s-a ajuns astfel la urbanizarea teritoriului în orice punct al regiunii. Pentru că automobilul a permis să se ajungă rapid oriunde s-a explodat oraşul în fragmente amplasate pe întregul teritoriu regional. În această perioadă importanţa nu mai este pe centralitatea vechilor oraşe, ci pe accesul în orice punct din teritoriu.

S-a ajuns astfel la apariţia unei noi ierarhii spaţiale europene, la apariţia unor noi zone metropolitane cu o populaţie între 250.000 - 500.000 locuitori şi între 500.000 - 1.000.000 locuitori, care s-au adăugat celor care aveau deja peste 1.000.000 locuitori printr-o dezvoltare policentrică haotică. Prin definitivarea graniţelor Uniunii Europene după 2007, TZI DHS poate deveni o zonă cu o populaţie între 150.000 şi 250.000 locuitori care să sprijine ZM Timişoara şi ZM Cluj.

Pentru a înţelege mai corect amploarea fenomenului vom da câteva exemple din sud-vestul Europei, care este mai apropiat de specificul fenomenului romănesc actual.

Astfel, oraşul Montpellier din Franţa avea 83.890 locuitori în 1954, 225.400 în 1999, pe când zona metropolitană avea 328.210 în 1982 şi 459.916 în 1999. Exemplele pentru zonele metropolitane mai mari ar fi oraşul Porto din Portugalia, care avea 306.424 locuitori în 1960, 263.940 locuitori în 2001, ajungând la o zonă metropolitană de 3.000.000 locuitori în 2001, oraşul Napoli din Italia care avea 1.226.594 locuitori în 1971 şi 1.000.470 locuitori în 2000, având zona metropolitană în 1971 cu 2.709.849 locuitori şi 3.099.888 locuitori în 2000.

Se poate constata că populaţia oraşelor propriu zise ori a scăzut ori a stagnat pe când populaţia zonelor metropolitane a oraşelor respective a crescut semnificativ. Aceste creşteri semnificative de populaţie au fost acompaniate de creşteri duble sau chiar triple ale ocupării de terenuri. Această ocupare fără limite a terenurilor s-a făcut prin maximizarea profitului proprietarilor de teren, care au permis astfel atingerea unor densităţi reduse.



pagina 21

Mecanismele care au condus la această metamorfoză urbană necunoscută până acum s-au resimţit în modificările imense survenite în cele trei elemente esenţiale care constituie o aşezare urbană şi anume în configuraţia locuirii, în cea a sectorului terţial al serviciilor şi în cea a locului de muncă care s-au dezvoltat în suburbii. Acestea ne arată direcţia spre care se va modifica urbanizarea teritoriului şi în judeţul Hunedoara.

11..22..22 PPeerriiccoolleellee uunneeii ddeezzvvoollttăărrii ssppaaţţiiaallee uurrbbaannee ffăărrăă rreessppeeccttaarreeaa rreegguulliilloorr eeuurrooppeennee ddee ssppeecciiffiicc

După cum am demonstrat că, deşi suburbiile au devenit motoare ale noii creşteri economice prin aplicarea doar a regulilor economii de piaţă simplificate, ele au produs în acelaşi timp şi efecte negative.

Din experienţa ţărilor din Uniunea Europeană amintim dintre aceste efecte negative segregarea spaţială între bogaţi şi săraci, distanţa prea mare între locul de muncã şi locul de locuire, inechitatea serviciilor publice, lipsa investiţiilor în interiorul centurilor auto existente şi a suburbiilor vechi ale oraşului, pentru că acolo fie terenul este mai scump decât la câţiva kilometri în afara centurii auto, fie sunt prea multe reglementări urbanistice care impiedică aducerea unui profit substanţial.

Aceste cauze au provocat părăsirea oraşului tradiţional, congestia traficului, datorii municipale incapabil de plătit de generaţiile viitoare pentru noile infrastructuri, inechitate socialã şi mai ales distrugerea ecosistemelor naturale. Astfel, în judeţul Hunedoara suprafaţa zonelor de locuit şi a altor funcţiuni urbane a cescut din anul 2000 pînă în 2007 de la 9.172 ha pînă la 54.125 ha, o creştere de peste 5 ori la scădere a populaţiei.

Mecanismul acestui tip de creştere spaţială nu este din păcate autoreglant, aşadar nu îşi poate permite autocorecţia. Acest tip de dezvoltare spaţială care se prefigurează şi la noi a condus la numeroase critici în America dar şi în Europa. Dacă analizăm cercetările specialiştilor occidentali putem constata că, prin acest tip de creştere urbană, s-a pierdut angajamentul social şi simţul civic, ceea ce a condus la apariţia crimelor, la o nouă generaţie de tineri cu comportament antisocial. Un alt efect negativ al acestui fenomun este creşterea costurilor pentru sănătatea publică datorită poluării, a obezităţii, a accidentelor de trafic. De asemenea, s-a creat o mare inechitate în ceea ce priveşte infrastructura şcolară, pentru cã şcolile bune au rămas doar în centru.

În România, în plus faţă de motivele din UE, aşadar şi în perimetrul judeţului Hunedoara, aceste efectele negative ale acestui fenomen s-au datorat:

− lipsei politicilor coerente de dezvoltare urbană;

− lipsei culturii planificării;

− lipsei unor responsabilităţi clare a rolului principalilor actori care participă la procesul de planificare şi proiectare urbană;

− lipsei unui control eficace la nivel central şi local bazat pe prevenţie şi nu exclusiv punitiv;

− lipsei unei corelări între legislaţiile sectoriale;

− lipsei participării efective şi responsabile a populaţiei la luarea deciziilor în dezvoltarea spaţială;



pagina 22

− lipsei corelării dezvoltării marilor aglomerări urbane cu zona periurbană şi cu zona metropolitană;

− lipsei limitării în timp a servituţiilor.

Prin lipsa controlului dezvoltării urbane, expansiunea majorităţii localităţilor şi în România s-a făcut prin aplicarea principiului „greenfield development” Ca atare, astfel se epuizează terenul ca suport de resurse naturale – păduri, păşuni, ochiuri de apă, cursuri de apă - dar şi terenul agricol. Fenomenul de despădurire sau cel de „privatizare a malurilor” apelor a condus la inundaţii, alunecări de teren şi alte concesinţe grave asupra echilibrului teritoriului.

De asemenea, poluarea terenurilor, rezultată fie dintr-o utilizare industrială sau agricolă dezastroasă necesită operaţiuni foarte costisitoare pentru reintroducere lui în circuitul natural. Fără măsurile de depoluare, terenul se aduce în stare de vulnerabilitate.

Erorile acestei creşterii spaţiale fără o planificare stabilită în prealabil au condus la o dezvoltare urbană necontrolată care a produs ori unde s-a petrecut:

− degradarea locurilor şi spaţiilor naturale periferice;

− îndepărtarea grupurilor sociale unele de altele;

− apariţia unor nevoi noi ce presupun o deplasare motorizată crescută, o punerea în pericol bugetele colectivităţilor locale, o ruperea fizică şi socială care se accentuează în sânul oraşelor şi al aglomeraţiilor urbane, o supraconsumare a spaţiilor naturale şi rurale, o degradare a peisajelor şi o irosire a resurselor naturale.

Acest mod de dezvoltare spaţială se poate evidenţia în primul rind printr - o expansiune fără precedent necontrolată, bazată doar pe o piaţă funciară speculativă cu scopul de a maximiza profitul dezvoltatorilor şi ulterior pe cheltuirea nesăbuită a banului public. Această maximizare a profitul dezvoltatorilor a fost favorizată de o piaţă imobiliară care a fost lipsită de instrumente de reglementare şi de control.

Cu această ocazie s-a redefinit astfel şi raportul dintre sectorul public şi cel privat; graniţa dintre domeniul public şi cel privat devine tot mai neclar datorită faptului că actorii privaţii sunt tot mai puternici financiar şi pot impune astfel direcţiile de dezvoltare spaţiale. În această nouă ipostază sectorului public îi rămîne doar rolul să realizeze parteneriate intercomunale în preajma Aglomerărilor Urbane sau să realizeze cooperări bazate pe interese strategice referitoare la competenţe similare, care nu ţin cont de distanţe.

După cum am mai arătat regulile acestui fenomen de împrăştiere s-au aplicat şi în Europa de vest incepind cu anii 80 ai mileniului trecut ca urmare a descentralizarii competentelor în domeniul planificarii urbane, şi s-a realizat şi aici prin reducerea controlului de către stat a fenomenului. În schimb statul a preluat un nou rol şi anume cel de încurajare a iniţiative private prin realizarea parteneriatului public privat (PPP) cu cele bune şi rele.



pagina 23

11..33 OObbiieeccttuull lluuccrrăărriiii

Obiectul lucrării este Planul de Amenajare Teritorial al Judeţului Hunedoara

Tabelul 1-1: Împărţirea administrativă a teritoriului

ÎMPĂRŢIREA ADMINISTRATIVĂ A TERITORIULUI

Denumire 2003 2004 2005 2006 Suprafaţa totală (ha) 706267 706267 706267 706267 Numărul oraşelor şi municipiilor - total 14 14 14 14

din care municipii 7 7 7 7 Numărul comunelor 55 55 55 55 Numărul satelor 457 457 457 457

din care numărul satelor care aparţin de oraşe sau municipii 42 42 42 42

Ca atare pe întreaga suprafaţă a judeţului trebuie respectată legislaţia europeană şi cea românească în domeniu.

Schema de Dezvoltare a Spaţiului Comunitar (SDEC/EDP) prevede reguli prin care toţi membrii Uniunii Europene trebuie să întocmească şi să aplice politici de dezvoltare spaţiale pe baza a trei obiective generale şi anume:

− Coeziunea economică şi socială; − Protejarea mediului natural şi construit; − Competivitatea echilibrată a întregului teritoriu european.

Aceste obiective generale cuprind obiective specifice referitoare explicit doar la dezvoltarea spaţială care trebuie să urmărească:

− realizarea unui sistem urban policentric echilibrat care are la bază un nou tip de parteneriat urban-rural;

− accesibilitatea echitabilă la infrastructură şi la cunoaştere;

− dezvoltarea durabilă ce presupune un management prudent al resurselor naturale şi conduce astfel la protecţia mediului natural şi construit.

Agenda Teritorială a Uniunii Europene prevede o creştere a coeziunii teritoriale concomitant cu o realizare a întăririi identităţii teritoriale, bazată pe o întărire a diversităţii teritoriale. Aceasta presupune o prioritizare a dezvoltării teritoriale, din care amintim:

− întărirea dezvoltării policentrice a Reţelei de Inovare a Regiunilor Oraşelor şi a Oraşelor;

− noi forme de parteneriat şi o guvernare teritorială coerentă între ariile urbane şi cele rurale;

− promovarea clusterelor regionale ale competitivităţii şi inovaţiei în Europa;

− susţinerea întăririi şi extinderii reţelei transeuropene;



pagina 24

− întărirea structurilor ecologice şi a resurselor culturale ca valoare adăugată dezvoltării.

Parteneriatul urban-rural s-a conturat ca prioritate absolută şi prin urmare a apărut o strategie a dezvoltării spaţiului rural. Această strategie susţine Strategia Lisabona/ Goteborg a Consiliului European privind creşterea competivităţii şi coeziunii şi a apărut prin Agenda Teritorială a Uniunii Europene „Spre o mai competitivă şi durabilă a Europă a regiunilor” fiind adoptată cu ocazia Reuniunii Ministeriale Informale privind Dezvoltarea Urbană şi Coeziunea Teritorială de la Leipzig din 2007. Aceste documente prevăd:

− Întărirea Dezvoltării Policentrice şi inovării prin reţeaua de Regiuni/ aglomeraţii Urbane şi Oraşe-inclusiv în sensul în care oraşele cu funcţiuni regionale, ca parte a unui model policentric, ar trebui să coopereze cu alte oraşe din zone rurale şi periferice;

− Necesitatea unor noi forme de parteneriat şi guvernanţă între Ariile Rurale şi Urbane- pentru elaborarea în comun a strategiilor regionale şi subregionale de dezvoltare, ţinînd seama de marea varietate a Regiunilor/Aglomeraţiilor Urbane şi de diferitele lor interdependenţe cu centrele urbane mici şi mijlocii şi cu ariile rurale din aria lor de influenţă directă;

− Promovarea în Europa a clusterelor regionale de competenţă şi inovare - pentru Regiunile / Aglomeraţiile Urbane de diferite mărimi, oraşele mici şi mijlocii ca şi ariile rurale, prin cooperare cu alte autorităţi, chiar din alte ţări, să îşi întărească identitatea şi specializarea internaţională pentru a deveni mai atractive pentru investiţii;

− Întărirea şi extinderea reţelei transeuropene - cu o atenţie specială acordată accesului la informaţie, la tehnologiile de comunicaţie ca şi la serviciile de interes general în ariile rurale şi periferice. Şi tot în ariile rurale se consideră că există oportunităţi pentru dezvoltarea producţiei de energii neconvenţional, descentralizate, sigure şi prietenoase faţă de mediu;

− Promovarea unui management transeuropean al riscurilor, incluzînd impactul schimbărilor climaterice-prin dezvoltarea şi intensificarea politicii de coeziune teritorielă, în special cu respectarea consecinţelor strategice de adaptare diferenţiate;

− Întărirea structrilor ecologice şi resurselor culturale ca valoare adăugată pentru dezvoltare – pentru conservarea diferitelor identităţi culturale, a valorilor naturale şi a peisajelor culturale, în special în zonele rămase în urmă sau care suportă schimbări structurale.

Documentaţia este conformă caietului de sarcini şi include:

PARTE SCRISĂ:

− CADRU NATURAL - trepte de relief, condiţii geotehnice, reţeaua hidrografică, climă, resurse ale subsolului şi solului, terenuri degradate sau supuse unor forţe distructive, bilanţul utilizării teritoriului.

− POTENŢIALUL ECONOMIC – agricol, silvic şi al activităţilor industriale, structura suprafeţei agricole şi silvice şi ameliorarea structurilor, principalelor unităţi agricole şi silvice, protecţia terenurilor agricole şi silvice, tipuri şi capacităţi existente şi dezvoltări posibile ale activităţilor industriale, servicii, etc.



pagina 25

− POPULAŢIA ŞI REŢEAUA DE LOCALITĂŢI – volumul şi structura potenţialului uman, resursele de muncă, aspectele sociale privind mobilitatea populaţiei şi ocuparea resurselor de muncă, repartiţia şi structura populaţiei în cadrul reţelei de localităţi, profilul dominant şi ierarhizarea localităţilor, locuirea, servicii publice cu rol teritorial, etc.

− INFRASTRUCTURA - căi de comunicaţie şi de transport în comun, gospodărirea complexă a apelor, alimentarea cu apă, canalizarea, echipări energetice, telecomunicaţii.

− REABILITAREA, PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI - identificarea şi eliminarea surselor de poluare, epurarea apelor, eliminarea deşeurilor, protecţia apei, aerului şi solului, protecţia monumentelor, siturilor şi ansamblurilor istorice şi urbanistice, protecţia monumentelor naturii, zone de risc natural şi antropic.

PARTE DESENATĂ

− 1/1, 2/1, 3/1 - situaţia existentă planşele

− 1/2, 2/2, 2/3 probleme conflictuale şi disfunctionalităţi existente cu determinarea priorităţilor în amenajarea teritoriului şi a localităţlor

− 3 propuneri de etapizare a realizării de obiectivelor determinate, din domeniul amenajării teritoriului şi localităţilor

− 1/1, 2/1, 3/1 - ZONIFICAREA TERITORIULUI şi FUNCŢIUNILE ECONOMICE - elemente cadru natural, potenţial natural al solului şi subsol, activităţi de valorificare a potenţialului din teritoriu şi alte activităţi economice, principalele centre de producţie industrială şi agricolă, silvice şi balneoturistice, zone afectate de fenomene de poluare, alte zone caracteristice 1/2, 2/2, 2/3 - POPULAŢIA şi REŢEAUA DE LOCALITĂŢI - repartiţia în teritoriu a populaţiei şi localităţilor, evoluţia demografică şi socioprofesională a populaţiei în ultimii 10-20 ani, mişcarea naturală a populaţiei, mobilitatea populaţiei ocupate, gradul de ocupare a resurselor de muncă, clasificarea localităţiilor după repartiţia populaţiei, a locurilor de muncă, serviciilor publice şi echipărilor, gradul de dotare a localităţiilor cu locuinţe, servicii şi echipări ediitare

− 1/3, 2/3, 3/3 - ECHIPAREA TEHNICĂ A TERITORIULUI - reţeaua de căi de comunicaţii şi transport, gospodărirea complexă locală şi zonală a apelor, alimentarea cu apă şi canalizarea localităţilor, echiparea energetică a teritoriului şi potenţialul de energii neconvenţionale, reţeaua de echipamente de telecomunicaţii.

11..44 SSuurrsseellee pprriinncciippaallee ddee ddooccuummeennttaarree

− ESPON Study on Urban Function Final Report March 2007;

− PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI NATIONAL 1996, 2001, 2006;

− Analiza socio-economică a Regiunii 5 Vest 2007;

− Dezvoltarea spaţială durabilă în bazinul râului Tisa (TISARO) pr. AMTRANS 5A01 2006;

− PRAM Plan Regional de Acţiune pentru Regiunea Vest 2006;



pagina 26

− Actualizare Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Hunedoara – elaborat de URBAN PROIECT BUCUREŞTI 1998;

− ANUARUL DE MEDIU pentru Judeţul Hunedoara – 2006;

− ANUARUL STATISTIC pentru municipiul DEVA cod 86.686 2007;

− Studiu de fundamentare privind zonele protejate naturale şi construite din judeţ – elaborat UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA – FACULTATEA DE ARHITECTURĂ;

− Studiu de fundamentare privind riscurile - elaborat SC QUANTUM LEAP SRL;

− Studiu de fundamentare privind reţelele de transport - elaborat UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ TIMIŞOARA – FACULTATEA DE ARHITECTURĂ;

− Studiu de fundamentare pentru condiţiile geotehnice şi hidrologice - elaborat SC QUANTUM LEAP SA;

− Studiu socio-demografic şi economic pentru PATJ Hunedoara - elaborat SC QUANTUM LEAP SA

11..55 DDooccuummeenntteellee lluuaattee îînn ccoonnssiiddeerraarree

La fundamentarea şi elaborarea acestui plan de amenajare teritorială au fost luate în considerare următoarele documente:

− Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România – cu modificările şi completările ulterioare;

− Ordinul Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului nr. 91/1991 pentru aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare şi a conţinutului documentaţiilor prevăzute de legea 50/1991 cu modificările apărute ulterior;

− Legea nr. 171/96 privind Planul de Amenajare al Teritoriului Naţional - secţiunea a 2-a Apă, cu modificările ulterioare;

− Legea nr. 5/06.03.2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional secţiunea a 3-a – Zone protejate;

− Legea nr. 350/2001 privind Amenajarea Teritoriului şi Urbanismului cu completările ulterioare;

− Legea nr. 422/24.07.2001 privind protejarea monumentelor istorice cu completările ulterioare;

− Legea nr. 575/22.10.2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – secţiunea a 5-a – Zone de risc natural;

− Legea nr. 351/06.07.2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – sectiunea a 4-a – Reţeaua de localităţi;

− Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – secţiunea a 5-a – Zone de risc natural;

− Hotărârea Guvernului Romaniei nr. 382/02.04.2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru Zonele de Riscuri Naturale;

− Hotărârea Guvernului Romaniei nr. 447/10.04.2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii;



pagina 27

− Legea nr. 310/2004 pentru modificarea şi completarea legii apelor nr. 107/1996;

− Ordinul Ministerului Culturii şi Cultelor nr. 2314/2004 privind aprobarea listei monumentelor istorice, actualizată şi a listei monumentelor istorice dispărute;

− Hotărârea Guvernului Romaniei nr. 1076/05.08.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru proiecte şi programe;

− Legea nr. 806/26.09.2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – secţiunea 1 – Reţele de Transport;

− Legea nr. 289/07.2006, pentru modificarea şi completarea Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului;

− Ordinul nr. 27/0.2008, pentru modificarea şi completarea Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului.



pagina 28

22 SSTTAADDIIUULL DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE AALL TTEERRIITTOORRIIUULLUUII AADDMMIINNIISSTTRRAATTIIVV AALL JJUUDDEEŢŢUULLUUII HHUUNNEEDDOOAARRAA

22..11 GGeenneerraall

22..11..11 DDeezzvvoollttaarreeaa ssppaaţţiiaallăă îînn ttiimmpp

2.1.1.1 Preistoria

Vestigii ale locuirii Paleolitice sunt continute de numeroasele peşteri în care s-au refugiat primele comunitati umane din zona, dar şi la suprafaţa (situri bine protejate natural) cele mai importante fiind în preajma localităţilor Deva (dealul Sanpetru), Simeria (Uroi), Cioclovina, Nandru, Ohaba Ponor, Ribicioara, Basarabasa etc.

Neoliticul este extrem de bine reprezentat în zona. Se poate spune ca aici există printre primele aşezări ale spatiului european din nordul Greciei actuale, contemporane cu majoritatea culturilor neolitice zonale: Starcevo-CRIŞ, Vinca, Turdaş, Coţofeni, apoi culturile Epocii Metalelor (Arama, Bronz şi Fier) şi perioadei de început a civilizatiei dacice. Unele dintre situri sunt atât de importante incât au dat nume unor culturi cu o intindere regională, în acest sens, cel mai bun exemplu fiind Turdaş.

Siturile Epocii Metalelor (în special culturile Wietenberg, Noua, Hallstatt, Latene) sunt, deasemenea, foarte numeroase şi semnificâtive. Ele reprezinta fie continuari ale locuirilor anterioare (în foarte numeroase cazuri), fie noi ansambluri (aşezări, puncte fortificâte, necropole, exploatări de materii prime sau alte instalaţii industriale, amenajări de cult).

2.1.1.2 Antichitatea

Acest interval de timp, care, în zona aceasta se deruleaza pe cca. 5 secole (în general sec. III-II î.Hr.- sec. II d.Hr.) conţine două mari etape, definitorii pentru istoria şi cultura spatiului românesc- dacică şi romană. Ambele sunt extraordinar de bine reprezentate, în acest sens meritand sa subliniem faptul ca cele două capitale ale entitatilor statale corespunzatoare perioadei (cea dacică şi cea romană) se gasesc aici.

Civilizatia Dacică îşi are aici centrul politic, economic, militar şi religios cel mai important, concentrat în amenajarile din Muntii Orăştiei, culminând cu ansamblul de la Grădiştea de Munte (Sarmizegetusa Regia).

Civilizatia Romană, ocupa (mai ales în primele etape ale organizării provinciei) atât o buna parte dintre aşezările sau ansamblurile militare dacice (pe care le remaniaza şi le adapteaza necesitatilor proprii) cât şi multe noi situri.

2.1.1.3 Evul mediu

Zona Hunedoarei a fost un spaţiu de contact dintre organizările premedievale şi medievale din Banat, Arad şi Transilvania. Aici apar şi evoluează printre primele organizări autohtone din spaţiul românesc, care, începând cu secolele XI-XII, sunt dublate de organizările (religioase, politice şi militare) ale Regatului Maghiar. Dacă primele reprezintă coagulari strict locale ale puterii (în general pe văile premontane ale Retezatului), ultimele reprezinta mari domenii, între care cele mai importante sunt Deva, Hunedoara şi Haţeg, centre ale organizării Voievodatului şi aparţinând unor mari



pagina 29

familii nobiliare (Corvinestii, Kendefy, Bethelen), primele două fiind de origine romană. Organizările bisericeşti (câtolice şi ortodoxe) sunt deasemenea importante în economia lucrării, ele generand şi dezvoltand numeroase edificari: mănăstiri, biserici episcopale sau parohiale, capele de curte (ultimele intregrate ansamblurilor respective).

În afara acestor diferente de istorie locală sau zonală, către sfârşitul Evului Mediu, pentru o lungă perioadă de timp, acestea au aparţinut unor imperii sau state diferite, cum a fost cazul sec. XVI-XVIII, când Banatul şi Aradul erau incluse în Imperiul Otoman, iar Hunedoara, parţial în Principatul Transilvaniei. Aceste realităţi au facut ca urmele arheologice sau arhitecturile rămase sa fie extrem de diverse. La diversitate au contribuit şi colonizarile medievale, care au adus în zona comunităţi maghiare sau germane, fiecare generând arhitecturi şi amenjări specifice.

2.1.1.4 Etapele premoderne (Renaştere, Baroc, etc.)

Renaşterea este foarte puţin întalnită în acesta zona. Primează, în orice caz, amenajările defensive. Înafara unor intervenţii la mai vechile cetăţi/castele (Hunedoara, Deva, Colti, Malaiesti etc.), se edifica câteva resedinte noi (Rapoltu Mare, Colti- curtea nobiliară, Magna Curia din Deva etc.), unele păstrate sub formă de ruine, alte reedificate ulterior.

După integrarea zonei în Imperiul Habsburgic şi reorganizarea ei administrativa (inc. sec. XVIII) apar în zona arhitecturile specifice perioadei (cu o intârziere de cca. un secol-două fată de restul Europei) sau se reedifică cele existente. În aceeaşi perioada încep edificări/ reedificări de mănăstiri şi biserici (câtolice, ortodoxe, protestante) adoptand stilul baroc.

Exploatările miniere, carierele de piatră şi activităţile de prelucrare a materiilor prime sunt puternic activate în această perioadă. Practic, se poate spune că bazele economiei moderne se clădesc în sec. XVIII-XIX, perioadele ulterioare adăugând noi elemente.

2.1.1.5 Etapa modernã Şi contemporanã

Secolele XIX şi XX au o contribuţie semnificativă la conturarea urbanistică şi a arhitecturii aszărilor din zona Hunedoarei. Dacă sec. XIX şi începutul sec. XX (pană la Primul Razboi Mondial) reprezintă integrarea acestui spatiu în atmosfera central-Europeană, derulandu-se etapele şi stilurile specifice (inclusiv “Stilul ‘1900”), după aceasta conflagratie, zona fiind integrată Regatului României, se parcurg etapele evoluţiei intregii ţări.

Perioada interbelică nu aduce noutăţi majore. Se înnoiesc şi amplifică platformele industriale şi anexele lor (în special Hunedoara şi Călan), se edifică o serie de arhitecturi noi (cladiri comunitare civile, locuinţe, biserici). Ariile urbane se extind, apărând noi cartiere.

Din timpul perioadei comuniste poate fi reţinută inserţia de centru nou (anii’60) la Deva (cu caracteristici şi calitati conforme cu conceptele teoretice şi doctrinare contemporane acelui moment), apoi amplificarile sau/si generarile de ample platforme industriale. Ele sunt completate de noile arhitectruri majore comuniste (amplasate în vechile centre sau având locaţii speciale) şi de cunoscutele cartiere de locuinţe colective.



pagina 30

După 1989, perioada se caracterizează prin multiplicarea actiunilor de interventie asupra mediului construit existent (istoric sau nu) lipsite de coerenta şi finalitate corecta din punct de vedere urbanistic şi al prezervării valorilor culturale şi istorice. Acest studiu are rolul ca, evidenţiind aceste valori, să propuna metodele optime de conservare şi protejare integrată (în conceptele generale de dezvoltare) a lor, propuneri ce urmează a fi inserate şi detaliate prin viitoarele documenţatii urbanistice.

22..11..22 DDaattee ddee ssiinntteezzăă

POPULAŢIE judeţ Hunedoara 477.259 locuitori din care urban 379.005 şi rural 106.607.

SUPRAFAŢA Judeţ Hunedoara 706.267 ha.

2.1.2.1 Bilanţul teritorial

Tabelul 2-1: Structura folosinţelor terenului în judeţul Hunedoara 2000

Structura folosinţelor terenului în judeţul Hunedoara 2000 Ha %

Suprafaţa totală a judeţului, din care 706.267 100% Suprafaţa agricolă 347.159 49,15 Arabil 88.894 12,58 Păşuni 154.152 21,82 Fâneţe 101.024 14,3 vii şi pepiniere viticole 173 0,02 livezi şi pepiniere pomicole 4.022 0,56 Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 312.382 44,23 Ape şi bălţi 5.843 0,83 alte suprafeţe (din care şi suprafaţa locuită) 9.172

Tabelul 2-2: Suprafaţa după modul de folosinţă La sfârşitul anului 2007

SUPRAFAŢA DUPĂ MODUL DE FOLOSINŢĂ LA SFÂRŞITUL ANULUI 2007

Suprafaţa totală a judeţului 706.267 ha Suprafaţa agricolă ha 280346 1.9 32 - Arabilă ha 79629 0.8 41 - Păşuni ha 117008 3.5 8 - Fâneţe ha 82791 5.4 3 - Vii şi pepiniere viticole ha 7 x 40 - Livezi şi pepiniere pomicole ha 911 0.4 34 Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră ha 365978 5.4 3 Ape şi bălţi ha 5818 0.7 34 Alte suprafeţe ha 54125 3.6 4

2.1.2.2 Obiective pubice

Obiectivele publice cele mai importante din cadrul judeţului sunt căi de comunicaţie şi de transport în comun, gospodărirea complexă a apelor, alimentarea cu apă, canalizarea, echipări energetice, telecomunicaţii infrastructura de transport.



pagina 31

22..22 AAnnaalliizzaa ssiittuuaaţţiieeii eexxiisstteennttee

22..22..11 RReellaaţţiiiillee îînn tteerriittoorriiuu –– 22000088

2.2.1.1 Relaţia în teritoriu la nivel european

Zona studiată se află în zona estică a Europei, la aproximativ aceiaşi latitudine cu Parisul, la confluenţa zonelor de influenţă a două axe importante europene şi anume cea din Europa Centrală şi cea din Balcani.

La nivelul Euroregiunii DKMT judeţul Hunedoara este amplasat în partea cea mai de est. Din punct de vedere al numărului de locuitori, Timişoara este polul central al acestei euroregiuni cu o populaţie de cca. 350.000 locuitori, urmată de Szeged şi Novi Sad cu o populaţie de cca. 200.000 locuitori, Aradul cu o populaţie de cca. 150.000 locuitori. Deva, Hunedoara şi Petroşani cu o populaţie de peste 60.000 locuitori fiecare, se află în această ierarhie referitoare la criteriul populaţiei pe nivelul trei neintrînd direct în relaţie cu polul central Timişoara.

În urma aprobării, în 2008 a Planului de amenajare a teritoriului interorăşenesc Deva-Hunedoara-Simeria se creează un pol urban ce balansează localităţile Szeged (Ungaria) şi Novisad (Serbia), care au o populaţie între 150.000 şi 200.000 locuitori şi care ar dezechilibra euroregiunea spre vest.

2.2.1.2 Relaţia în teritoriu la nivel naţional

Judeţul Hunedoara este amplasat în partea cea mai de est a Regiunii de Dezvoltare 5 Vest, având legături directe cu Regiunea de Dezvoltare 7 - respectiv în imediata apropiere a municipiul Alba Iulia şi Sibiu, cu Regiunea de Dezvoltare 6 - respectiv cu municipiul Oradea şi cu Regiunea de Dezvoltare 4 - respectiv cu municipiul Târgu Jiu , echilibrând dezvoltarea policentrică naţională.

Judeţul Hunedoara este situat în partea central-vestică a ţării, pe cursul mijlociu al Mureşului şi al principalului său afluent - Streiul şi în zona cursului superior al Jiului şi al Crişului Alb şi este traversat de paralela de 46 grade latitudine nordică şi de meridianul de 23 grade longitudine estică. Astfel, el este poziţionat la răspântia celor patru drumuri: al Mureşului şi Banatului, al Olteniei (prin Defileul Jiului) şi al Ţării Crişurilor (peste culme de munte în Valea Crişului Alb).

Judeţul are lungimea de 122,4 km şi lăţimea de 96 km, cu o suprafaţă de 7011 kmp (2,9% din teritoriul ţării), se învecinează la sud cu judeţul Gorj, la vest cu Caraş-Severin şi Timiş, la nord-vest cu Arad, la nord-est cu Alba, iar la sud-est cu Vâlcea.

Limitele sale administrative urmează, în cea mai mare parte, cumpăna apelor din zonele înalte, munţii fiind de altfel, elementul principal al reliefului său.

22..22..22 CCaaddrruull nnaattuurraall 22000088

2.2.2.1 Introducere

Relieful judeţului Hunedoara este foarte variat, predominant muntos incluzând în întregime Munţii Retezat, a căror înălţime maximă depăşeşte 2500 m, precum şi porţiuni din Munţii Parâng, Tarcu, Poiana Ruscă, Godeanu, Metaliferi şi Zarandului. Varietatea reliefului este dată de înălţimi ce coboară de la 2500 m în sud, (Munţii Retezat şi



pagina 32

Parâng), la 200 m în Valea Mureşului. Între masivele din sud ale munţilor Retezat, Parâng şi Şurianu şi cele din nord ale munţilor Poiana Ruscă şi Apuseni (Metalici) se găsesc depresiuni cu şesuri şi terase înalte, iar de-a lungul Mureşului se află o zonă depresionară mai largă. Încadrate de masive muntoase se găsesc două depresiuni: cea înaltă, deluroasă a Petroşanilor (pe Valea Jiului), şi cea joasă a Haţegului.

În cuprinsul judeţului se deosebesc câteva categorii de unităţi de relief distincte: regiuni muntoase, depresiuni intramontane şi culoare depresionare.

Depresiunile intramontane Hunedoara, Haţeg, Petroşani, Simeria şi Brad, formează treapta de relief cea mai joasă din judeţ, în care se resimte cea mai puternică intervenţie antropică.

2.2.2.2 Cadrul geologic

2.2.2.2.1 Caracteristici generale

Datele următoare au fost preluate din Hotărîrea 127/2008 a Consiliului Judeţean Hunedoara.

Suprafeţele solurilor pe clase şi tipuri (conform „Sistemului român de taxonomir a solurilor”).

Tabelul 2-3: Suprafeţele solurilor pe clase şi tipuri

CLASA TIPUL DE SOL

Suprafaţa Denumirea Suprafaţa Denumirea Ha % Ha %

Litosoluri 18729.4 6.74 Regosoluri 22167.0 7.98 Aluvisoluri 35281.1 12.70

Protisoluri 77125.1 27.76

Entriantrosoluri 947.6 0.34 Faeziomuri 5311.1 1.91 Cernisoluri 6478.5 22.33 Rendzine 1167.4 0.42

Umbisoluri 1000.4

0.36 Nigrisoluri 1000.4 0.36

Eutricambosoluri 21372.1 7.69 Cambisoluri 56281.5 20.26 Districambosoluri 34909.4 12.57 Preluvosoluri 23910.3 8.61 Luvosoluri 68393.2 24.63

Luvisoluri 92894.0 33.26

Planosoluri 59.0 0.02 Podzoluri 5701.6 2.05 Spodisoluri 6081.6 2.19 Criptopodzoluri 380.1 0.14

Pelisoluri 1619.1 0.58 Vertisol 1619.1 0.58 Stagnosoluri 5421.7 1.93 Hidrisoluri 12693.7 4.55 Gleiosoluri 7272.0 2.62 Erodisol 14040.0 5.05 Antrisoluri 15656.7 5.13 Androsoluri 212.7 0.08

Eroziune de Adâncime 7516.1 2.71 - - -



pagina 33

CLASA TIPUL DE SOL

Rocă la zi 1736,1 0.62 - - - Mlaştini şi bălţi 580.2 0.21 - - -

Menţionām cā studiile pedologice se pot reface dupā o perioadā de minim 15 ani. În cadrul oficiului nu existā un serviciu special de urmārire şi de întreţinere la zi a degradārilor intervenite în soluri dupā data executārii studiilor pe teritorii cadastrale comunale.

2.2.2.2.2 Textura – afecteazā gradul de tasare al solului şi regimul aerohidric

Conţinutul de argilā al solului determinā rezistenţa solului la eroziunea de suprafaţā şi de adâncime precum şi permeabilitatea pentru apa din precipitaţii şi scurgeri laterale.

Gruparea terenurilor funcţie de texturā pe profil.

Tabelul 2-4: Terenuri grupate în funcţie de textura de profil

Suprafaţa Nr. crt Denumirea texturii Ha %

SOLURI CU TEXTURĂ GROSIERĂ 11161 3.17 - texturā grosierā 1654 0.47 - texturā grosierā cu schelet 1619 0.46

1

- texturā grosierā mijlocie 7888 2.24 SOLURI CU TEXTURĂ MIJLOCIE 212282 60.16 - texturā mijlociu grosierā 158170 44.81 - texturā mijlociu grosierā cu schelet 129872 36.81

2

- texturā mijlocie 68261 19.35 SOLURI CU TEXTURĂ FINĂ 113200 32.07 - texturā mijlocie finā 42697 12.10 - texturā mijlociu finā cu schelet 69 0.02 - texturā finā 39078 11.08 - texturā finā cu schelet 1056 0.29

3

- texturā foarte finā 30369 8.60 SCHELET ŞI ROCĂ LA ZI 16257 4.60 - rocā durā 16124 4.57

4

- rocā moale 133 0.03



pagina 34

Tabelul 2-5: Terenuri afectate de eroziunea de suprafaţā, colmatare şi decopertate

EROZIUNEA DE SUPRAFAŢĂ

Moderată Puternică Foarte puternică Excesivă

Terenuri colmatate

Terenuri decopertate

Terenuri deranjate antropic

Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % 52.771 19.0 22.420 8.07 287 1.03 2071 7.46 611 0.22 3.3 0.01 47 0.15

Tabelul 2-6: Terenuri afectate de eroziunea de adâncime

Din care : Suprafaţa totalā afectatā de eroziunea de adâncime Şiroiri rigole Ogaşe Torenţi şi ravene

Ha % Ha % Ha % Ha % 8.315 2.99 1.584 0.57 3.108 1.12 3.630 1.31

Tabelul 2-7: Terenuri afectate de inundaţii

Din care : Suprafaţa totalā afectatā de eroziunea de adâncime

Inundabil mai rar decât odată la 5 ani Inundabil la 2 – 5 ani Inundabil o datā pe an şi mai des Ha % Ha % Ha % Ha % 14.112 5.02 12.921 4.60 105 0.04 1.158 0.41

Tabelul 2-8: Terenuri afectate de excesul de umiditate din precipitaţii şi scurgeri laterale

Din care cu intensitate de manifestare

Foarte slabā Slabā Moderatā Puternicā Foarte puternicā Excesivā Total suprafaţă afectată

Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % 75.207 24.916 8.97 26.871 9.68 12.806 4.61 6.404 2.31 4.022 1.48 1.88 0.07



pagina 35

Tabelul 2-9: Terenuri afectate de excesul de umiditate din pânza freaticā şi din izvoare de coastă

Din care cu intensitate de manifestare

Foarte slabā Slabā Moderatā Puternicā Foarte puternicā Excesivā Mlaştini şi bālţi Total suprafaţă afectată

Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % 3.475 5.672 2.04 8.427 3.03 5.743 2.07 6.008 2.16 3.199 1.15 2.225 0.80 536 0.19

Tabelul 2-10: Terenuri cu soluri poluate

Total suprafaţă afectată

Tipul de poluare :

Excavări la cariere + balastiere

Steril de mină

Steril de prelucrare

Cenuşe termocentrale

Zgură de furnal

Gunoi menajer

Iazuri de decolmatare

Deşeuri anorganice

Rumeguş

Poluare dejecţii păsări

Staţii pentru epurarea apelor reziduale orăşeneşti

Poluare cu substanţe purtate de aer

Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha 10.860 428 112 5 225 55 59 273 3 10 6 37 9.650

Tabelul 2-11: Reacţia solurilor

CLASA DE REACŢIE

Puternic acidā pH 4,4-5,0

Moderat acidā pH 5,1 – 5,8

Slab acidā pH 5,9 – 6,8

Neutrā pH 6,9 – 7,2

Slab alcalinā pH 7,3 – 8,4

Moderat alcalinā pH 8,5-9,0

Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % 13.162 4.74 71.367 25.70 131.233 47.20 20.236 7.29 41.569 14.97 282 0.10



pagina 36

Tabelul 2-12: Repartiţia terenurilor agricole pe clase de calitate

Modul de folosinţă CLASE DE CALITATE

II III IV V Media Ha Nota Ha Nota Ha Nota Ha Nota Ha Nota ARABIL 6282 66 22001 49 40821 29 19647 16 IV 34 PĂŞUNE FÂNEAŢĂ 1149 72 39167 48 113472 27 101765 15 IV 26

VIE - - 40 54 47 33 86 20 IV 31 LIVADĂ 127 76 829 55 2237 33 770 18 IV 36


Vol. A – Piese scrise

pagina 37

2.2.2.3 Reţeaua hidrografică

2.2.2.3.1 Introducere

Structura geologică variată a reliefului judeţului determină condiţii variate de zăcământ acvifer: de la straturi acvifere în cristalin la straturi acvifere sub sedimentar. La marginea depresiunilor şi în văile largi sunt straturi acvifere în glacis, în formaţiuni de terasă sau în depozite de luncă. O menţiune aparte trebuie acordată apelor de infiltraţie şi cursurilor subterane în zonele calcaroase, precum şi apelor de adâncime din zona manifestărilor postvulcanice, care sunt mineralizate (în sudul Munţilor Metaliferi - de la Trestia până la Băcia şi Bozeş; în nord-vestul măgurilor vulcanice ale Devei - la Veţel, Bretelin sau termale la Călan, Vaţa de Jos, Bobâlna Geogiu - Băi).

Ca urmare a varietăţii reliefului şi răspândirii inegale a precipitaţiilor, densitatea reţelei hidrografice variază între 0,3 şi 0,5 km/km2 în vestul Munţilor Şureanu, Munţii Zarand, Metaliferi, Piemontul Orăştiei; 0,7-0,9 km/km2 în Munţii Vulcan, Retezat, Şureanu, Parâng, Poiana Ruscăi şi 0,9-0,11 km/km2 în vestul depresiunilor Petroşani şi Haţeg.

După tipul de alimentare, reţeaua hidrografică a judeţului aparţine tipului nival moderat din zăpadă scursă superficial (60%) şi alimentare subterană (S=10-35%) în regiunea munţilor înalţi din sud; tipului pluvional-nival cu scurgere superficială (40-60%) şi alimentare subterană moderată (S=10-35%) care cuprinde cea mai mare parte a judeţului, mai puţin culoarul Orăştiei şi Ţara Haţegului, care aparţin tipului pluvial moderat cu scurgerea superficială (30-40%) şi alimentare subterană moderată (S=10-35%).

2.2.2.3.2 Cursurile de apă, debite normale, creşteri înregistrate

Din punct de vedere al gestionării resurselor de apă judeţul Hunedoara este împărţit pe trei bazine hidrografice: Mureş, Criş Alb şi Jiu.

Tabelul 2-13: Râurile din bazinul hidrografic Mureş

Denumire Lungime în Jud. Hunedoara

Debit mediu multianual

Debit maxim/ anul înregistrării

Debit minim/ anul înregistrării

Mureş 114 km 149 mc/s 2612mc/s-1970 88,9 mc/s - 1986 Geoagiu 41 km 2,29 mc/s 188 mc/s - 1980 0,040 mc/s - 1994 Orăştie 51 km 5,24 mc/s 194 mc/s - 1979 0,300 mc/s - 1987 Sibişel 28 km 1,95 mc/s 89,6 mc/s - 1982 0,123 mc/s - 1986 Strei 93 km 26,4 mc/ 439 mc/s - 1978 0,560 mc/s - 1964 Râu Bărbat

30 km 1,66 mc/s 48,9 mc/s - 1984 ,019 mc/s - 1990

Văratec 7 km 0,182 mc/s 44,3 mc/s - 1997 0,003 mc/s - 1994 Râu Alb 22 km 1,08 mc/s 24,4 mc/s - 1999 0,082 mc/s - 1972 Râu Mare 64 km 3,86 mc/s 412 mc/s - 1999 0,234 mc/s - 1987 Zlata 8 km 1,06 mc/s 58,5 mc/s - 1999 0,016 mc/s - 1986 Râuşor 16 km 0,861 mc/s 38,4 mc/s - 1969 0,075 mc/s - 1964 Sibişel 29 km 1,66 mc/s 110 mc/s - 1999 0,003 mc/s - 1972 Galbena 35 km 3,11 mc/s 117 mc/s - 2006 0,100 mc/s - 1964 Luncanilor 27 km 1,10 mc/s 51,8 mc/s - 2001 0,016 mc/s - 2000 Cerna 73 km 3,10 mc/s 180 mc/s - 2000 0,100 mc/s în anul



pagina 38





1986 Govăjdie 37 km 1,19 mc/s 32,8 mc/s - 2000 0,121 mc/s - 1990 Dobra 44 km 2,07 mc/s 112 mc/s - 2000 0,198 mc/s - 1991 Mureş 114 km 149 mc/s 2612mc/s-1970 88,9 mc/s - 1986 Geoagiu 41 km 2,29 mc/s 188 mc/s - 1980 0,040 mc/s - 1994 Orăştie 51 km 5,24 mc/s 194 mc/s - 1979 0,300 mc/s - 1987 Sibişel 28 km 1,95 mc/s 89,6 mc/s - 1982 0,123 mc/s - 1986 Galbena 35 km 3,11 mc/s 117 mc/s - 2006 0,100 mc/s - 1964 Luncanilor 27 km 1,10 mc/s 51,8 mc/s - 2001 0,016 mc/s - 2000 Cerna 73 km 3,10 mc/s 180 mc/s - 2000 0,100 mc/s în anul

1986 Govăjdie 37 km 1,19 mc/s 32,8 mc/s - 2000 0,121 mc/s - 1990 Dobra 44 km 2,07 mc/s 112 mc/s - 2000 0,198 mc/s - 1991

Tabelul 2-14: Râurile din bazinul hidrografic Crişul Alb





Criş Alb 71 km 4,47 mc/s 316 mc/s - 1995 0,020 mc/s- 1993 Valea Satului

18 km 1,20 mc/s 116 mc/s - 2000 0,010 mc/s - 2000

Bucureşci 17 km 0,444 mc/s 117 mc/s - 1982 Sec - 1992, 1993, 2000

Luncoiu 11 km 0,480 mc/s 31,6 mc/s - 1999 Sec - 1992, 1993, 2003

Vaţa 24 km 0,792 mc/s 41,0 mc/s - 1995 0,035 mc/s - 1993 Obârşa 23 km 0,577 mc/s 36,0 mc/s - 1995 0,007 mc/s - 1993

Tabelul 2-15: Râurile din bazinul hidrografic Jiu





Jiu de Vest 54 km 5,74 mc/s 413 mc/s - 1972 0,154 mc/s - 1987 Jiu de Est 20 km 8,31mc/s 498 mc/s - 1964 0,580 mc/s - 1972 Buta 8 km 0,515 mc/s 32,0 mc/s - 1974 Sec - 1996, 1997,

2000, 2006 Lazăr 8 km 0,824 mc/s 18,6 mc/s - 1981 Sec - 2002, 2003,

2004, 2005,2006 Merişoara 9 km 0,328 mc/s 17,4 mc/s - 1970 0,001 mc/s - 1974 Valea de Peşti

11 km 0,795 mc/s 44,9 mc/s - 2004 0,060 mc/s - 1987

Taia 21 km 1,72 mc/s 33,8 mc/s - 1972 0,029 mc/s - 1987 Jieţ 27 km 2,00 mc/s 241 mc/s - 1964 sec - 1972 Băniţa 17 km 1,42 mc/s 73,7 mc/s - 1978 0,101 mc/s - 1987 Jupâneasa 13 km 0,615 mc/s 11,8 mc/s - 1998 0,058 mc/s - 1986 Maleia 13 km 0,211 mc/s 7,87 mc/s - 1998 0,024 mc/s - 1987 Izvor 11 km 0,797 mc/s 41,5 mc/s - 1972 0,003 mc/s - 1987,

1988



pagina 39

Polatiştea 13 km 1,60 mc/s 84,4 mc/s - 1970 0,020 mc/s - 1972

2.2.2.3.3 Bazinele hidrografice, lacurile de acumulare

Bazine hidrografice din judeţul Hunedoara:

− Bazinul hidrografic Mureş – coordonat de Direcţia Apelor Mureş - Tg. Mureş suprafaţa bazinului hidrografic = 5260 kmp

− Bazinul hidrografic Criş Alb – coordonat de Direcţia Apelor Crişuri - Oradea suprafaţa bazinului hidrografic = 987 kmp

− Bazinul hidrografic Jiu – coordonat de Direcţia Apelor Jiu - Craiova suprafaţa bazinului hidrografic = 1106 kmp

Tabelul 2-16: Lacuri de acumulare

Deţinător Denumire

Înălţime baraj Lungime coronament Volum total Suprafaţă

SC HIDROELECTRICA Sucursala Hidrocentrale Haţeg Gura Apelor 168 m 480 m 164,87 mil.mc 420 ha SC HIDROELECTRICA Sucursala Hidrocentrale Haţeg Ostrovu Mic 28 m 29,5 m 11,92 mil.mc 89 ha SC HIDROELECTRICA Sucursala Hidrocentrale Haţeg Păclişa 23 m 29,5 m 11,38 mil.mc 98 ha SC HIDROELECTRICA Sucursala Hidrocentrale Haţeg Haţeg 28 m 29,5 m 16,46 mil.mc 107 ha SC HIDROELECTRICA Sucursala Hidrocentrale Haţeg Subcetate 23 m 42 m 6,87 mil.mc 86 ha AN Apele Române – Direcţia Apelor Mureş Tg.Mureş Cinciş 48 m 221 m 43,3 mil.mc 162 ha SC Electrocentrale Deva Mintia Mintia 17,4 m 130 m AN Apele Române – Direcţia Apelor Jiu Craiova Valea de Peşti 56 m 237,5 m 4,50 mil.mc 24 ha

2.2.2.3.4 Lacuri, iazuri

lacuri naturale: - Bucura -suprafaţa = 10,50 ha; -volumul = 0,487 mil.mc; -adâncime = 15,7 m. -Galeş -suprafaţa = 3,70 ha; -volumul = 0,379 mil.mc; -adâncime = 20,5 m. -Gemenele -suprafaţa = 2,48 ha; -volumul = 0,067 mil.mc. -Zănoaga -suprafaţa = 9,00 ha; -volumul = 0,954 mil.mc; -adâncime = 29,0 m.



pagina 40

-Peleaga -suprafaţa = 2,75 ha; -Ana -suprafaţa = 3,13 ha; -Tăul Custurii -suprafaţa = 2,78 ha. Iazuri de decantare:

CNCAF MINVEST Filiala DEVAMIN SA

• iaz Valea Devei; • localitatea Deva pe valea Devei – iaz activ; • volum -10,1 mil.mc; • suprafaţă – 40 ha;


• iaz de avarie Valea Devei; • localitatea Deva pe valea Devei – iaz activ; • volum - 0,73 mil.mc; • suprafaţă – 5 ha;


• iaz Herepeia; • localitatea Herepeia pe valea Herepeia - în conservare; • volum -12,0 mil.mc; • suprafaţă – 30 ha;


• iaz Lunca Mureşului; • localitatea Deva -fără evacuare de apă pe râul Mureş – în conservare; • suprafaţă – 21,9 ha; • volum – 4 mil.mc;

CNCAF MINVEST Filiala Poiana Ruscă Teliuc

• iaz nr. 1- Valea Cărbunelui –în conservare; • localitatea Teliucu Inf, pe râul Valea Cărbunelui; • volum – 5,2 mil.mc; • suprafaţă – 35,5 ha;


• iaz nr. 2- Valea Podului - în conservare; • localitatea Teliucu Inf, pe râul Valea Podului; • volum – 8,2 mil.mc; • suprafaţă – 37,1 ha;




pagina 41

• iaz nr. 3- Valea Podului – în conservare; • localitatea Teliucu Inf, pe râul Valea Podului; • volum – 7,6 mil.mc; • suprafaţă – 18,5 ha;

CNCAF MINVEST Filiala ECOMIN SA - Boiţa Haţeg

• iaz Valea Luponii; • localitatea Boiţa pe Valea Luponii – iaz ecologizat; • volum - 0,6 mil.mc; • suprafaţă – 2,7 ha;

SC ELECTROCENTRALE SA DEVA

• depozitul nr. 1 de zgură şi cenuşă pe râul Mureş - folosit în situaţie de avarii;

SC ELECTROCENTRALE SA DEVA

• depozitul nr. 2 pe Valea Bejan iaz activ; • volum -23,3 mil.mc;

CNCAF MINVEST FILIALA CERTEJ SA

• iaz nr. 1 Valea Mireşului pe valea Mireşului – scos din funcţiune în anul 1992, ecologizat;

• volum -3,5 mil.mc; • suprafaţă –11,0 ha;

CNCAF MINVEST FILIALA CERTEJ SA

• iaz nr.2 Valea Mealu pe râul Certej; • volum - 5,8 mil.mc; • suprafaţă – 46,20 ha;

SC BRADMIN SA BRAD

• iaz Ribiţa; • localitatea Ribiţa pe râul Crişul Alb; • suprafaţa amenajată : 60,28 ha;

EPCVJ VULCAN-UPC Coroeşti

• iazul de decantare nr.1 Coroeşti; • localitatea Vulcan , mal drept râul Jiul de Vest; • volum apă (sau material acumulat): 3 milioane tone steril depozitat; • suprafata : 14 ha;

EPCVJ VULCAN-UPC Coroeşti

• iazul de decantare nr.2 Coroeşti; • localitatea Vulcan pe mal drept râul Jiul de Vest; • volum apă (sau material acumulat) : 2 milioane tone steril depozitat;



pagina 42

• suprafaţă: 11 ha;

SE PAROŞENI

• depozitul de zgură si cenuşă Valea Căprişoara compartimentul 1; • localitatea Vulcan la 1,5 km de incinta SE Paroşeni şi 2 km de malul drept al

râului Jiul de Vest; • volum apă (sau material acumulat) : 1,41 milioane mc zgură şi cenuşă

depozitată; • capacitate disponibilă : 2,91 milioane mc; • suprafaţa: 14,5 ha;

SE PAROŞENI

• depozitul de zgură şi cenuşă Valea Căprişoara compartimentul 2; • localitatea Vulcan la 1,5 km de incinta SE Paroşeni şi la 2 km de malul drept al

râului Jiul de Vest (depozitul de zgură şi cenuşă Valea Căprişoara este amplasat pe valea pârâului Căprişoara şi a afluentului acestuia pârâul Piscului; pentru ca aceste pârâuri să poată curge pe sub depozit s-au construit galerii clopot pentru tranzitare din beton armat, galeria Piscului intră în galeria principală Căprişoara în zona amonte a compartimentului 1);

• volum apă (sau material acumulat) : 0,38 millioane mc zgură şi cenuşă depozitată;

• capacitate disponibilă: 0,62 milioane mc; • suprafaţa: 12,1 ha;

SE PAROŞENI

• depozitul de zgură şi cenuşă de avarie – rezervă; • localitatea Vulcan la 700m de malul drept al râului Jiul de Vest; • volum apă (sau material acumulat) : 61.550mc zgură şi cenuşă depozitată; • suprafaţa: 8 ha.

2.2.2.3.5 Acumulări piscicole

SC INTERMETACO SA - FERMA PISCICOLĂ ZEICANI- păstrăvărie

• localitatea Zeicani pe pârâul Cracului afluent al râului Zeicani; • suprafaţa totală amenajată = 5 ha; • volum apă captat anual = 250 000 mc;

PESCĂRIE ORĂŞTIE ( persoana fizică Părău Candin )

• localitatea Orăştie pe râul Orăştie; • suprafaţa totală amenajată = 3,54 ha; • volum apă captat anual = 24 000 mc;

AMENAJARE PISCICOLĂ FINTOAG

• localitatea Fintoag, pe râu Mureş ( 2 izvoare de coastă ); • suprafaţa amenajată = 1 ha din care 3440 mp luciu de apă;

AMENAJARE PISCICOLĂ BRĂNIŞCA



pagina 43

• localitatea Brănişca pe pârâul Hidicuţ afluent al râului Mureş; • suprafaţă luciu apă = 94 600 mp; • volum apă = 103 200 mc; • adâncime medie apă = 1,1 m;

SC TURIST PREST SA – FERMA PISCICOLĂ AUREL VLAICU

• localitatea Aurel Vlaicu pe râul Mureş; • volum apă captat pe an = 1 200 000 mc; • suprafaţă amenajată = 15 ha;

SC CARPIO SA SPINI

• localitatea Spini pe râul Mureş; • suprafaţa exploatată = 11,87 ha pentru pepiniera Simeria Veche; • volum proiectat = 185 760 mc; • suprafaţa proiectată = 51,74 ha pentru cele 2 bazine de creştere; • volum proiectat= 310 444 mc;

SC TELECERNA SA - BAZA PISCICOLĂ RAPOLT

• localitatea Rapolt pe râul Mureş; • volum apă captat pe an = 796 000 mc; • suprafaţa amenajată = 7,95 ha;

SC HAWLE SRL – PĂSTRĂVĂRIA ROŞCANI

• localiatea Roşcani pe râul Dobra; • suprafaţa totală amenajată = 0,361 ha;

OCOLUL SILVIC DOBRA – PĂSTRĂVĂRIA ROŞCANI

• localiatea Roşcani, subteran Izvorul Alb (râul Dobra); • volum apă captat = 1 261 440 mc; • suprafaţa totală amenajată = 0,295 ha; • suprafaţa utilizată = 0,0645 ha;

AJVPS DEVA- PĂSTRĂVĂRIA BULZEŞTI

• localitatea Bulzeşti pe râul valea Bulz; • suprafaţa amenajată = 0,1 ha; • volum de apă = 0,266 mil. mc;

2.2.2.3.6 Amenajări hidrotehnice

Tabelul 2-17: Bazinul hidrografic Mureş

Nr.crt. Curs de apă

Denumirea lucrării Beneficiar L(km) l. cor(m)

h(m) Pantă taluz

Asig. %

1. Mureş Indiguire mal stâng, sat Aurel Vlaicu

S.G.A.Hunedoara 2,7 4,0 3,3 1:2,1:3 5



pagina 44



h(m) Pantă taluz

Asig. %

2. Mureş Indiguire mal stâng, sat Gelmar

S.G.A.Hunedoara 3,1 4,0 3,3 1:2,1:3 5

3. Mureş Indiguire mal stâng, SUINPROD

S.G.A.Hunedoara 2,1 4,0 3,3 1:2,1:3 5

4. Mureş Indiguire mal stâng, Deva

S.G.A.Hunedoara 9,5 4,0 6,0 3:5,3:0 1

5. Mureş Indiguire mal stâng, SC Electrocentrale Mintia

F.E. Mintia 2,9 3,0 2,9 1:2,1:3 1

6. Mureş Indiguire mal drept, SC Electrocentrale Mintia

F.E. Mintia 2,4 6,0 3,5 1:2,1:3 1

7. Mureş Indiguire mal drept, Ilia

S.G.A.Hunedoara 10,9 3,0 5,0 2:0,2:5 1

8. Mureş Indiguire mal stâng, Brâznic

S.G.A.Hunedoara 1,3 2,2 3,0 1:2,1:3 1

9. Mureş Indiguire mal stâng, Lăpuşnic

S.G.A.Hunedoara 6,5 3,0 1,8 2:5,2:0 5

10. Mureş Indiguire mal stâng, Stretea

S.G.A.Hunedoara 4,6 3,0 3,3 1:0,1:5 5

11. Mureş Indiguire mal stâng, Brănişca

S.G.A.Hunedoara 4,69 4,0 2,0 1:1,1:2 1

12. Mureş Indiguire mal stâng, Sălciva

C.L.Sălciva 2,2 1,4 1,0 1:1,1:2 10

13. Săcămaş Indiguire mal stâng, Săcămaş

S.G.A.Hunedoara 0,6 3,0 3,0 1:1,1:2 1

14. Săcămaş Indiguire mal drept, Săcămaş

S.G.A.Hunedoara 0,6 3,0 3,0 2:0,2:5 1

15. Strei Indiguire mal drept, Covragiu

S.G.A.Hunedoara 1,1 2,5 2,5 2:5,1:5 10

16. Strei Indiguire mal drept, Batiz-Simeria

S.G.A.Hunedoara 7,5 2,5 3,0 1:5,2:0 5

17. Cerna Indiguire mal drept, Sântandrei

S.G.A.Hunedoara 1,89 2,5 3,5 1:2,1:3 5

18. Galbena Indiguire mal drept, Gen.Berthelot

C.L.Gen.Berthelot 6,5 1,5 2,0 1:2,1:3 5

19. Lăpugiu Indiguire mal drept, Lăpugiu de Sus

S.G.A.Hunedoara 0,6 3,0 1,5 1:2,1:3 5

20. Mureş Indiguire mal stâng, Folt

S.G.A.Hunedoara 1,84 4,0 3,0 1:2,1:3 1

21. Mureş Apărare de mal, Folt

S.G.A.Hunedoara 1,5

22. Mureş Apărare de mal, Gurasada

S.G.A.Hunedoara 0,8

23. Geoagiu Apărare de mal, Geoagiu

S.G.A.Hunedoara 1,1

24. Strei Apărare de mal, Bretea Română

S.G.A.Hunedoara 1,1



pagina 45



h(m) Pantă taluz

Asig. %

25. Bărbat Apărare de mal, Pui

C.L. Pui 0,6

26. Geoagiu Regularizare albie, Geoagiu

S.G.A.Hunedoara 4,6

27. Orăştie Regularizare albie, Orăştie

S.G.A.Hunedoara 2,0

28. Sibişel Regularizare albie, Orăştie

S.G.A.Hunedoara 6,5

29. Turdaş Regularizare albie, Mărtineşti

C.L. Martinesti 8,0

30. Strei Regularizare albie, Baru Mare

S.G.A.Hunedoara 0,8

31. Băruşor Regularizare albie, Baru Mare

S.G.A.Hunedoara 0,2

32. Crivadia Regularizare albie, Baru Mare

S.G.A.Hunedoara 0,6

33. Muncel Regularizare albie, Baru Mare

S.G.A.Hunedoara 0,35

34. Nădăştie Regularizare albie, Călan

Sidermet Calan 2,2

35. Sălaş Regularizare albie, Ohaba de Piatră

S.G.A.Hunedoara 0,5

36. Sibişel Regularizare albie, Sântămărie Orlea

S.G.A.Hunedoara 1,1

37. Galbena Regularizare albie, Haţeg

S.G.A.Hunedoara 2,5

38. Galbena Regularizare albie, Densuş

S.G.A.Hunedoara 3,0

39. Orăştie Regularizare albie, Costeşti

S.G.A.Hunedoara 2,0

40. Orăştie Regularizare albie, Ludeşti

S.G.A.Hunedoara 0,6

41. Orăştie Regularizare albie, Orăştioara de Sus

S.G.A.Hunedoara 0,8

42. Orăştie Regularizare albie, Bucium

S.G.A.Hunedoara 0,5

43. Orăştie Regularizare albie, Orăştioara de Jos

S.G.A.Hunedoara 2,0

44. Orăştie Regularizare albie, Sereca

S.G.A.Hunedoara 1,3

45. Orăştie Regularizare albie, Beriu

S.G.A.Hunedoara 1,3

46. Orăştie Regularizare albie, Căstău

S.G.A.Hunedoara 1,0

47. Vărmaga Regularizare albie, Banpotoc

C.L. Hărău 2,1

48. Cerna Regularizare albie, Hunedoara

SC.Siderurgica 5,1



pagina 46



h(m) Pantă taluz

Asig. %

49. Ursului Regularizare albie, Bârcea

SC.Macon Deva 0,9

50. Certej Regularizare albie, Certej-Bârsau

S.G.A.Hunedoara 14,0

51. Căian Regularizare albie, Chişcădaga

SC Casial Deva 1,1

52. Sârbi Regularizare albie, Valea Lungă

C.F.R. Deva 6,2

53. Lăpugiu Regularizare albie, Lăpugiu de Sus

S.G.A.Hunedoara 4,5

54. Dobra Regularizare albie, Dobra

S.G.A.Hunedoara 5,0

55. Abucea Regularizare albie, Dobra

IELIF Deva 1,2

56. Dobra Regularizare albie, Roşcani

S.G.A.Hunedoara 1,0

57. Cârlete Regularizare albie, Toteşti

S.G.A.Hunedoara 4,8

Tabelul 2-18: Bazinul hidrografic Crişul Alb


Denumirea lucrării

Beneficiar L(km) l. cor(m)

h(m) Pantă taluz

Asig. %

1. Criş Alb Indiguire mal drept, sat Blăjeni

Sistem Hidrotehnic Independent Criş Alb – Chişineu Criş

0,500 3,0 2,0 1:2, 1:3

5

2. Criş Alb Indiguire mal stâng, mun.Brad

S.H.I.Criş Alb 3,345 4,0 2,0 1:2, 1:3

5

3. Criş Alb Indiguire mal drept, mun.Brad

S.H.I.Criş Alb 5,195 4,0 2,0 1:2, 1:3

5

4. Criş Alb Indiguire mal stâng, Ribiţa

S.H.I.Criş Alb 1,000 3,0 1,5 1:2, 1:2

5

5. Criş Alb Indiguire mal drept, Ribiţa

S.H.I.Criş Alb 1,000 2,0 1,5 1:2, 1:3

5

6. Criş Alb Indiguire mal stâng, Cărăstău

S.H.I.Criş Alb 0,430 2,0 2,0 1:2, 1:3

5

7. Criş Alb Indiguire mal drept, Cărăstău

S.H.I.Criş Alb 0,519 3,0 2,4 1:2, 1:3

5

8. Criş Alb Indiguire mal stâng, Vaţa de Jos

S.H.I.Criş Alb 0,200 2,0 3,0 1:2, 1:3

5

9. Criş Alb Apărare de mal, Blăjeni

S.H.I.Criş Alb 0,062





12. Criş Alb Apărare de S.H.I.Criş Alb 0,180



pagina 47


Denumirea lucrării


h(m) Pantă taluz

Asig. %

mal, Mihăileni 13. Criş Alb Apărare de

mal, Mihăileni S.H.I.Criş Alb 0,347

14. Criş Alb Apărare de mal, Zdrapţi


15. Criş Alb Apărare de mal, Zdrapţi


16. Criş Alb Parapet de beton, Crişcior


17. Criş Alb Apărare de mal, Brad








21. Criş Alb Parapet de beton, Brad


























34. Criş Alb Apărare de mal, Ribiţa




36. Criş Alb Apărare de S.H.I.Criş Alb 0,200



pagina 48


Denumirea lucrării


h(m) Pantă taluz

Asig. %

mal, Ribiţa 37. Criş Alb Apărare de

mal, Ribiţa S.H.I.Criş Alb 0,060



39. Criş Alb Apărare de mal, Cărăstău


40. Bucureşci Parapet de beton Crişcior


41. Bucureşci Apărare de mal, Bucureşci


42. Bucureşci Apărare de mal, Crişcior


43. Luncoiu Regularizare şi apărare de mal, Brad


44. Luncoiu Regularizare şi apărare de mal, Brad


45. Brad Regularizare şi apărare de mal, Brad


46. Tudorăneşti Regularizare şi apărare de mal, Brad


47. Ribiţa Regularizare albie, Ribiţa


48. Ribiţa Apărare de mal, Ribiţa


49. Ribiţa Apărare de mal, Ribiţa


50. Crişan Apărare de mal, Crişan


51. Vaţa Apărare de mal, Vaţa de Jos






Tabelul 2-19: Bazinul hidrografic Jiu



h(m) Pantă taluz

Asig. %

1. Jiu de Vest Îndiguire mal stâng Lupeni

S.H. Petroşani

1,40 4,0 4,0 1:2, 1:2 1



pagina 49



h(m) Pantă taluz

Asig. %

2. Jiu de Vest Îndiguire mal drept Lupeni

S.H. Petroşani

1,50 4,0 4,0 1:1, 1:1 1

3. Jiu de Vest Îndiguire mal drept ASVIL Lupeni

S.H. Petroşani

1,50 4,0 4,5 1:2, 1:1 1

4. Jiu de Vest Îndiguire mal drept ASVIL Lupeni

S.H. Petroşani

0,18 4,0 4,5 1:2, 1:1 1

5. Jiu de Vest Îndiguire mal stâng Lupeni

S.H. Petroşani

0,50 4,0 3,0 1:2, 1:1 1

6. Jiu de Vest Îndiguire mal drept Lupeni

S.H. Petroşani

1,60 4,0 3,0 1:1, 1:1 1

7. Jiu de Vest Îndiguire mal drept Vulcan

S.H. Petroşani

2,20 2,0 3,0 1:1, 1:1 1

8. Jiu de Vest Îndiguire mal stâng Aninoasa-Iscroni

S.H. Petroşani

0,90 3,0 3,0 1:1, 1:2 1

9. Jiu de Vest Îndiguire mal drept Aninoasa-Iscroni

S.H. Petroşani

0,50 3,0 3,0 1:1, 1:2 1

10. Jiu de Est Îndiguire mal stâng Petrila, sect.9

S.H. Petroşani

1,10 4,0 3,5 1:1, 1:2 0,1

11. Jiu de Est Îndiguire mal drept Petrila, sect.9

S.H. Petroşani

0,30 4,0 3,5 1:1, 1:3 0,1


S.H. Petroşani

0,30 4,0 2,0 1:1, 1:1 0,1


S.H. Petroşani

1,80 3,0 4,0 1:1, 1:3 0,1


S.H. Petroşani

1,80 3,0 4,0 1:1, 1:3 0,1


IELIF Petroşani

0,60 3,0 3,0 1:1, 1:3 1

16. Jiu de Est Îndiguire mal stâng Petroşani, sect.6

S.H. Petroşani

0,82 4,0 3,0 1:2, 1:3 0,1


S.H. Petroşani

1,60 4,0 2,5 1:2, 1:3 0,1

18. Jiu de Est Îndiguire mal stâng Petroşani-Dâlja

S.H. Petroşani

0,50 3,0 3,5 1:2, 1:3 0,1

19. Jiu de Est Îndiguire mal drept Petroşani, sect.1

S.H. Petroşani

1,34 4,0 3,0 1:2, 1:1 0,1


S.H. Petroşani

0,91 4,0 3,5 1:2, 1:1 0,1

21. Jiu de Est Îndiguire mal drept Petrila- Jieţ

S.H. Petroşani

3,6 2,0 3,0 1:2, 1:1 0,1

22. Jiu de Vest Îndiguire mal drept Uricani –Bucura

S.H. Petroşani

1,5 3,0 3,5 1:2, 1:1 0,1

23. Jiu de Vest Îndiguire mal stâng preparaţia Uricani

S.H. Petroşani

2,0 3,0 3,0 1:2, 1:1 0,1

24. Jiu de Vest Regularizare şi apărare de mal, Uricani

S.H. Petroşani

1,5

25. Jiu de Vest Regularizare şi apărare de mal, Uricani

S.H. Petroşani

2,7



pagina 50



h(m) Pantă taluz

Asig. %

26. Jiu de Vest Regularizare şi apărare de mal, Lupeni

S.H. Petroşani

1,4


S.H. Petroşani

1,1


CL Lupeni 1,6

29. Braia Regularizare albie, Lupeni

S.H. Petroşani

1,1

30. Merişoara Regularizare albie, Vulcan

S.H. Petroşani

0,8

31. Crevedia Regularizare albie, Vulcan

CL Vulcan 1,7

32. Jiu de Est Regularizare albie, Petroşani

S.H. Petroşani

1,8

33. Maleia Regularizare albie, Petroşani

CL Petroşani

0,6

34. Slătinioara Regularizare albie, Petroşani

S.H. Petroşani

1,1

35. Cetăţii Regularizare albie, Petrila

S.H. Petroşani

1,9

2.2.2.4 Clima

2.2.2.4.1 Regimul climatic, influenţe

Din punct de vedere climatic, judeţul Hunedoara se încadrează în două subdiviziuni climatice ale ţării noastre şi anume:

ţinutul climei de munte cu versanţi expuşi vânturilor de vest în care intră toată zona muntoasă;

ţinutul climei continental-moderate de deal (200-800 m altitudine), o notă aparte în cadrul acestora formând depresiunile Haţeg si Brad.

2.2.2.4.2 Regimul precipitaţiilor

Regimul precipitaţiilor este, de asemenea, influenţat de etajarea altitudinală a reliefului, de poziţia faţă de direcţia de deplasare a maselor de aer (care în judeţ este predominant din sectorul vestic). În general, cantitatea medie anuală a precipitaţiilor scade în lungul Mureşului de la vest (600,9 mm la Deva) spre est (540 mm la Geoagiu) şi dinspre munţi spre depresiuni: de la 1400 mm pe munţii înalţi din sudul judeţului la 700 mm în depresiunile Petroşani şi Haţeg, de la 1200 mm pe Munţii Poiana Rusca si Găina - aflaţi perpendicular pe direcţia dominantă de circulaţie a aerului - şi 1000 mm în Munţii Zarand şi Metaliferi la 750-800 mm în Depresiunea Brad (deschisă spre vest) şi 600-550 mm pe Valea Mureşului. Numărul anual de zile cu ninsoare este de cca 80 pe munţii înalţi şi de cca 20 în Valea Mureşului.

Cantităţile de precipitaţii căzute în timpul anului în judeţ se încadrează între 5,5 l/mp şi 214,5 l/mp. Precipitaţiile atmosferice sunt repartizate neuniform fiind cuprinse între 530 mm în depresiuni şi 1000 – 1200 mm în zonele alpine înalte.



pagina 51

Cantităţi mari de precipitaţii înregistrate în intervalul analizat, sunt cu prezenţă episodică, astfel la Deva s-au înregistrat 45,8 mm în 24 de ore în august 2006 şi la Ţebea au căzut 58,5 mm în 24 de ore în iulie 2005.

Debite medii, maxime şi minime anuale, după cum se poate constata:

Minim : l/mp maxim: l/mp

− luna ianuarie 13,2 37,9 − luna februarie 5,5 14,6 − luna martie 14,8 25,1 − luna aprilie 18,1 31,9 − luna mai 26,0 69,3 − luna iunie 30,2 63,7 − luna iulie 81,3 211,9 − luna august 71,6 214,5 − luna septembrie 62,0 132,6 − luna octombrie 36,1 60,8 − luna noiembrie 27,8 71,2 − luna decembrie 29.3 73,5

2.2.2.4.3 Regimul termic

Datorită etajării reliefului, între Lunca Mureşului, treapta cea mai joasă, unde media anuală a temperaturii este de +10C, şi Munţii Retezat şi Parâng, unde temperatura medie anuală este de -20C, se constată că amplitudinea valorică a temperaturii medii anuale este de cca 120C. Durata medie a zilelor fără îngheţ este de 182 zile, primul îngheţ producându-se în medie la 17 octombrie, iar ultimul la 18 aprilie.

Extremele absolute (maximă de +39,7 grade în 16.08.1952 la Deva; minimă -28,6 grade în 31.01.1947 la Deva) marchează o amplitudine termică în jur de 70 grade. Amplitudinea termică medie este în jur de 15 grade în regiunile montane înalte (-7 grade în ianuarie şi +8 grade în iulie),iar în zona depresionară centrală (Strei, Cerna şi culoarul Orăştiei) de cca. 21 grade (-2 în ianuarie şi cca. 20 în iulie).

2.2.2.5 Vânturile dominante

Circulaţia maselor de aer este predominant vestică în regiunile centrale şi nordice şi sud-vestică în regiunea sudică. Vântul Mare este semnalat primăvara pe versanţii nordici ai Munţilor Retezat şi Şureanu. Rezultă efectul topirii bruşte a zăpezilor şi se produce scurgere importantă de pe versanţi cu creştere bruscă a torentelor şi producerea inundaţiilor.

Staţia Deva se caracterizează prin 3 luni reci şi umede, 8 luni temperate şi o lună aridă (indice de ariditate 19), iar staţia Hunedoara prin 3 luni reci şi umede şi 9 luni temperate.

În categoria fenomenelor meteorologice periculoase pot fi menţionate: grindina, vijelia, excesul de umiditate şi seceta.

Din analiza datelor din intervalul analizat 2002-2003, se constată prezenţa la DEVA a fenomenului de vijelie în anii: 2002 (iunie, iulie), 2004 (octombrie), 2005 (iunie, iulie ) şi 2006 (martie, iunie). La staţia Meteo ŢEBEA au fost vijelii în anii 2004 (iunie) şi 2005 (iunie).



pagina 52

Căderi de grindină s-au produs la Deva în anii: 2002 (aprilie, iunie), 2004 (august), 2005 (iulie, 2006 (iunie), iar la Ţebea în 2005 (iunie, iulie) şi 2006 (iunie).

Din datele de mai sus se constată că dacă în urmă cu 50-60 de ani fenomenele meteorologice extreme erau prezente cu moderaţie, accidental la intervale mari de timp, în ultimii ani acestea s-au intensificat manifestându-se la intervale mai mici, prin alternarea anilor cu secetă şi a celor cu precipitaţii peste media obişnuită. Astfel la intervale de 3-4 ani au loc fenomene mai puţin obişnuite zonei judeţului Hunedoara, (temperaturi ridicate vara, peste 34 grade pe mai multe zile, precipitaţii lipsă pe perioade de mai multe săptămâni, furtuni cu vânt de intensitate peste media obişnuită şi perioade de iarnă cu îngheţ şi temperaturi scăzute tot sub media obişnuită).

Aceste fenomene sunt explicate de specialişti ca urmare a schimbărilor climaterice globale şi a acţiunilor rezultate din procesele tehnologice necontrolate (exploatarea necontrolată a fondului forestier prin tăieri masive, procese tehnologice neperformante, poluări accidentale sau din lipsa unei tehnologii neadecvate).

În concluzie se poate spune că fenomenele meteorologice periculoase sunt tot mai dese în ultimii ani, fiind caracterizate ca:

„de intensitate deosebită” şi

„mod atipic de manifestare” în raport cu caracteristicile geoclimaterice zonei geografice de dispunere a judeţului. Nu se pot evidenţia ferm zone cu vulnerabilitate crescută, practic tot teritoriul fiind pasibil de a fi afectat de asemenea fenomene.

2.2.2.6 Vegetaţia naturală

Flora judeţului este specifică reliefului – de la vegetaţie de şes la floră alpină.

Fauna cuprinde principalele specii existente pe teritoriul României, de mare interes cinegetic, printre care: iepurele, vulpea, capra neagră, cerbul carpatin, mistreţul şi gama păsărilor (cocoşul de munte, prepeliţa, sitarul, raţa sălbatică).

Apele de munte sunt bogate în păstrăvi şi lipani, iar râurile de şeş în mreană, somn, crap, ştiucă, şalău, etc.

Unicitatea elementelor glaciare (cele peste 80 de lacuri glaciare din Masivul Retezat), diversitatea speciilor faunistice, floristice şi existenţa unor specii rare au fost argumente ce au determinat înfiinţarea în anul 1935 a Parcului Naţional Retezat (200 ha), cea mai mare rezervaţie naturală din ţară.

Se poate menţiona, de asemenea, arboretumul de la Simeria (Parcul dendrologic), întins pe 77 ha şi care adăposteşte specii de arbori rari, specifici climei subtropicale.

Demne de interes mai sunt: Dealul Cetăţii Deva, Muntele Vulcan – Buceş, peşterile Cioclovina, Ponor, Tecuri (unde se găsesc urme ale paleoliticului). La Turdaş, lângă Orăştie , se află cea mai importantă cultură neolitică.

În concluzie, putem spune că poziţia geografică favorabilă, resursele solului şi subsolului şi forţa de muncă disponibilă au determinat desfăşurarea unei intense activităţi economice pe teritoriul judeţului.



pagina 53

Agricultura este mai puţin dezvoltată, datorită reliefului accidentat şi solurilor mai puţin fertile.

Terenurile arabile ocupă numai 25,58 % din suprafaţa agricolă (347.180 ha), o pondere mai importantă revenind păşunilor şi fâneţelor naturale (73,24 %).

Alături de grâu şi porumb se cultivă îndeosebi plante de nutreţ şi cartofi.

Livezile şi viile ocupă areale reduse, deţinând doar 1,16 % din terenurile agricole.

Principala ramură a agriculturii este creşterea animalelor, în anul 2001 existând 66700 bovine, 52200 porcine, 130700 ovine, 1,12 milioane păsări, etc.

La Geoagiu funcţionează o staţiune experimentală pomicolă, iar la Gurasada un centru experimental pentru încercarea şi omologarea soiurilor de plante.

Căile de comunicaţie sunt reprezentate prin 1957 km de drumuri din care 928 km modernizate şi 463 km căi ferate din care 158 km electrificaţi.

Economia are un pronunţat profil industrial în care predomină ramurile industriei grele, mineritul şi siderurgia care au o dezvoltare mai accentuată în Valea Jiului şi zona Hunedoara, la care se adaugă industria energiei electrice, lemnului, materialelor de construcţii, uşoară şi alimentară.

Fondul forestier reprezintă 43,74 % din suprafaţă, judeţul Hunedoara ocupând locul III pe ţară după extinderea pădurilor.

Zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Iancu de Hunedoara” al Judeţului Hunedoara este caracterizată de suprafeţe împădurite întinse (aproximativ 317.000 ha), cu zone foarte greu accesibile, dar locuite, în Munţii Poiana Ruscă – zona Pădurenilor şi în Munţii Apuseni – zona Moţilor. Suprafaţa împădurită ce revine pe cap de locuitor este de 0,57 ha, judeţul ocupând din acest punct de vedere locul cinci pe ţară. Dacă la suprafaţa fondului forestier public, se adaugă suprafaţa fondului forestier proprietate privată, procentul de ocupare cu păduri la nivelul judeţului este de 44%.

Pădurile constituie una dintre resursele naturale de bază ale solului din judeţul Hunedoara. În zonele mai joase cresc păduri de foioase (stejar, fag, gorun, cer, gîmiţă), iar în cele mai înalte din sud – conifere (pin, brad, molid).Păşunile şi fâneţele naturale se localizează mai ales pe zonele deluroase şi muntoase.

Reflectând în principal condiţiile climatice, compoziţia pădurilor este caracterizată printr-un număr ridicat de specii. În prezent compoziţia pădurilor în judeţul Hunedoara este în proporţie de 44% fag, 28 % răşinoase, 14 % stejar, 13 % diverse esenţe tari şi 1 % diverse esenţe moi.

2.2.2.7 Arealele naturale protejate


Pe teritoriul judeţului Hunedoara sunt 2 parcuri naţionale, 1 parc natural, 41 rezervaţii şi monumente ale naturii (conform HRG nr 2151/2004 privind instituirea de arie protejată



pagina 54

pentru noi zone, HRG nr 1581/2005 privind instituirea de arie protejată pentru noi zone, Legii Nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate) şi 21 de situri de importanţă comunitară ca parte a reţelei ecologice europene NATURA 2000 în România (Conf Ordinului Ministerului MEDIULUI şi Dezvoltarii Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România ).

Datorită patrimoniului bogat în zone naturale şi construite, din punct de vedere istoric, cultural, şi etnografic Hunedoara face parte dintre judeţele cu potenţial turistic de interes naţional.

Acest potenţial turistic constituie una din cele mai importante rezerve de dezvoltare economică şi socială a judeţului, cu condiţia unei amenajări responsabile a teritoriului, principala preocupare în acest sens fiind protejarea, conservarea, reabilitarea şi punerea corespunzătoare în valoare a mediului natural şi construit.

2.2.2.7.2 Zone naturale protejate

Judeţul Hunedoara se poate mândri cu un bogat patrimoniu natural: peisaje naturale variate, forme geografice sau formaţiuni geologice importante, existenţa unor specii rare sau unice în flora şi fauna regiunii, formaţiuni naturale însemnate din punct de vedere ştiinţific, fond forestier (45,6%), izvoare minerale cu valoare recunoscută, cât şi zone montane propice practicării sporturilor de iarnă, în total însumând o suprafaţă de 65.318 ha (circa 9,3% din suprafaţa judeţului).

În conformitate cu prevederile Legii Nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate publicatã în: Monitorul Oficial Nr. 152 din 12 aprilie 2000 în judeţul Hunedoara sunt localizate următoarele situri protejate:

I. ZONE NATURALE PROTEJATE DE INTERES NAŢIONAL ŞI MONUMENTE ALE NATURII 1.0. Rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale sau naturale ______________________________________________________________ Poziţia Denumirea Suprafaţa(ha) Judeţul ______________________________________________________________ B Domogled-Valea Cernei 60.100,00 Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj, Hunedoara C Retezat 38.047,00 Hunedoara N Grãdiştea Muncelului-Cioclovina 10.000,00 Hunedoara ______________________________________________________________ 2.0. Rezervaţii şi monumente ale naturii Judeţul Hunedoara ______________________________________________________________ Nr. crt. Denumirea Localizarea Suprafaţa (ha) ______________________________________________________________ 2.494. Rezervaţia ştiinţificã Gemenele PN-C, Comuna Râu de Mori (1.629,40) 2.495. Peştera cu Corali PN-C Oraşul Uricani, satul Câmpu lui Neag (0,50) 2.496. Peştera Zeicului PN-C Oraşul Uricani, satul Câmpu lui Neag (1,00) 2.497. Complexul carstic Ponorici - Cioclovina PN-N, Comuna Boşorod (1,50) 2.498. Piatra Crinului, Municipiul Petroşani 0,50



pagina 55

2.499. Peştera Şura Mare, Comuna Pui 5,00 2.500. Peştera Tecuri Comuna Baru, satul Baru Mare 2,00 2.501. Locul fosilifer Lãpugiu de Sus, Comuna Lãpugiu de Jos 5,00 2.502. Locul fosilifer cu dinozauri de la Sânpetru, Comuna Sântãmãria-Orlea, satul Sânpetru 5,00 2.503. Peştera Cizmei, Comuna Bulzeştii de Sus 1,00 2.504. Dealul Colţ şi Dealul Zãnoaga, Municipiul Deva 78,40 2.505. Fânaţele Pui, Comuna Pui 13,00 2.506. Fânaţele cu narcise Nucşoara, Comuna Sãlaşu de Sus 20,00 2.507. Mlaştina Peşteana Comuna Densuş, satul Peşteana 2,00 2.508. Calcarele de la Faţa Fetii, Comuna Râu de Mori 3,00 2.509. Vârful Poieni Comuna Sãlaşu de Sus, satul Ohaba de sub 0,80 Piatrã 2.510. Mãgurile Sãcãrâmbului, Comuna Certeju de Sus, satul Sãcãrâmb 13,00 2.511. Pãdurea Chizid, Municipiul Hunedoara 50,00 2.512. Pãdurea Bejan, Municipiul Deva 70,00 2.513. Locul fosilifer Ohaba - Ponor Comuna Pui, satele Ohaba şi Ponor 10,00 2.514. Muntele Vulcan, Comuna Buceş 5,00 2.515. Podul natural de la Grohot, Comuna Bulzeştii de Sus, satul Grohot 1,00 2.516. Pãdurea Slivuţ, Oraşul Haţeg 40,00 2.517. Calcarele din Dealul Mãgura, Comuna Bãiţa, satul Crãciuneşti 120,00 2.518. Dealul Cetãţii Deva, Municipiul Deva 30,00 2.519. Mãgura Uroiului, Oraşul Simeria 10,00 2.520. Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna, Comuna Rapoltu Mare 12,50 2.521. Cheile Madei, Comuna Balşa, satul Mada 10,00 2.522. Cheile Crivadiei, Comuna Bãniţa, satul Crivadia 10,00 2.523. Dealul şi Peştera Bolii, Comuna Bãniţa 10,00 2.524. Arboretumul Simeria, Oraşul Simeria 70,00 2.525. Codrii seculari pe Valea Dobrişoarei şi Prisloapei, Comuna Bãtrâna 139,30 2.526. Pãdurea Pojoga, Comuna Zam, satul Pojoga 20,00 2.527. Calcarele de la Godineşti, Comuna Zam, satul Godineşti 6,00 2.528. Cheile Jieţului, Oraşul Petrila 10,00 2.529. Cheile Ribicioarei şi Uibãreştilor, Comuna Ribiţa 20,00 2.530. Cheile Cernei, Comuna Lunca Cernii de Jos 2,00 2.531. Cheile Taia, Oraşul Petrila 2,00 2.532. Apele mezotermale Geoagiu-Bãi, Comuna Geoagiu 8,00 2.533. Rezervaţia Boholt, Comuna Şoimuş, satul Boholt 1,00 2.534. Calcarele de la Boiul de Sus, Comuna Gurasada 50,00 2.535. Paleofauna reptilianã Tuştea, Comuna Unirea, satul Tuştea 0,50

Arealele protejate şi monumentele naturii din judeţul Hunedoara se încadrează în următoarele 8 tipuri de rezervaţii: botanice, zoologice, geologice, speologice, paleontologice, mixte şi peisagistice.

2.2.2.7.3 Reţeaua ecologică Natura 2000

Rețeaua ecologică Natura 2000 reprezintă cea mai importantă rețea de situri la nivel european pentru protecția naturii, acoperind aproximativ 20% din teritoriul Uniunii Europene şi aproximativ 17% din teritoriul României. România are un peisaj natural extraordinar, fiind singurul stat membru din Uniunea Europeană cu cinci regiuni biogeografice, dintre care două (cea stepică şi pontică) nu au fost prezente în Uniunea Europeană până la momentul aderării României şi Bulgariei în 2007.



pagina 56

Scopul său este de a conserva pe termen lung habitatele şi speciile de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000. Reţeaua ecologică Natura 2000 susţine şi promovează practicile tradiţionale, asigurând beneficii economice şi sociale. Directiva Habitate promovează dezvoltarea durabilă la nivel local şi regional prin asigurarea unor cerinţe economice, sociale şi culturale, permiţând desfăşurarea activităţilor care nu afectează în sens negativ conservarea habitatului sau speciilor pentru care a fost declarat situl.

Reţeaua Natura 2000 include două tipuri de situri:

Ariile Speciale de Conservare (SCAs) desemnate pentru protecţia speciilor şi habitatelor ameninţate, enumerate în anexele Directivei Habitate.

Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică (SPAs) sunt clasificate în cadrul Directivei Păsări pe baza faptului că sunt populate de un mare număr de specii de păsări pe cale de dispariţie.

ORDIN Nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România EMITENT: MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 98 din 7 februarie 2008

LISTA SITURILOR DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ

Denumirea sitului, suprafaţa unitătii administrativ-teritoriale cuprinsă în sit (in procente) Jud. Hunedoara:

ROSCI0028 Cheile Cernei: Lunca Cernii de Jos (2%), Topliţa (3%);

ROSCI0029 Cheile Globului, Cibului si Măzii: Balşa (2%);

ROSCI0054 Dealul Cetăţii Deva: Deva (2%);

ROSCI0063 Defileul Jiului: Aninoasa (21%), Petroşani (2%), Vulcan (1%)

ROSCI0064 Defileul Mureşului Inferior: Burjuc (6%), Gurasada (24%), Lăpugiu de Jos (14%), Zam (31%);

ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei: Râul de Mori (<1%);

ROSCI0085 Frumoasa: Beriu (<1%), Orăştioara de Sus (10%), Petrila (<1%), Petroşani (<1%);

ROSCI0087 Grăşdiştea Muncelului-Cioclovina: Băniţa (62%),Baru (41%), Beriu (<1%), Boşorod (42%), Orăştioara de Sus (59%), Petrila (2%), Petroşani (5%), Pui (38%);

ROSCI0110 Măgurile Băiţei: Băiţa (2%);

ROSCI0121 Muntele Vulcan: Blăjeni (<1%), Buceş (<1%);

ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest: Uricani (3%), Vulcan (<1%);

ROSCI0136 Pădurea Bejan: Cârjiţi (<1%), Deva (1%);

ROSCI0188 Parâng: Petrila (18%), Voineasa (26%);

i3 ATI

Highlight



pagina 57

ROSCI0217 Retezat: Pui (1%), Râu de Mori (54%), Sălaju de Sus (40%), Uricani (17%);

ROSCI0236 Strei-Haţeg: Baru (46%), Bretea Româna (<1%), Haţeg (33%), Lupeni (<1%), Pui (33%), Sălajul de Sus (32%), Sântămărie-Orlea (4%), Unirea (9%);

ROSCI0250 Ţinutul Pădurenilor: Bătrâna (10%), Bunila (4%), Cebăl (6%), Lăpugiu de Jos (<1%), Lunca Cernii de Jos (14%);

ROSCI0254 Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna: Rapoltu Mare (<1%).

Hotărârea Guvernului României nr 1284/2007 privid declararea ariilor de protecţie specifică avifaunistică, ca parte integrală a reţelei ecologice europene NATURA 2000 în România publicată în MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 739/31.X.2007.

LISTA ARIILOR DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ

Denumirea sitului, suprafaţa unitătii administrativ-teritoriale cuprinsă în sit (în procente) Jud. Hunedoara:

ROSPA0029 Defileul Mureşului Inferior-Dealurile Lipovei: Zam (2%);

ROSPA0035 Domoglod- Valea Cernei: Râul de Mori (<1%);

ROSPA0045 Grădiştea Muncelului-Cioclovina: Băniţa (58%),Baru (41%), Beriu (<1%), Boşorod (42%), Orăştioara de Sus (59%), Petroşani (<1%), Pui (38%);

ROSPA0084 Munţii Retezat: Pui (1%), Râu de Mor i(52%), Sălaşu de Sus (40%), Uricani (17%).

Analiza situaţiei actuale din judeţul Hunedoara privind natura, calitatea şi cantitatea bunurilor de patrimoniu natural a permis identificarea şi delimitarea unui număr de 6 areale cu o densitate mare de elemente naturale ocrotite prin lege, a căror valorificare corespunzătoare prin respectarea normelor specifice de protecţie nu este suficientă, ea necesitând şi o preocupare de punere în valoare prin măsuri specifice de amenajare a teritoriului.

ZONA APUSENI - se desfăşoară în nordul judeţului, în zona Munţilor Bihorului şi a depresiunii Brad;

ZONA MUREŞUL INFERIOR - cuprinde zona culoarul Mureşului Inferior şi o zonă din munţii Metaliferi;

ZONA MUREŞULUI SUPERIOR - cuprinde zona Mureşului Superior şi zonele limitrofe;

ZONA CERNA;

ZONA ORĂŞTIE-PARÂNG - cuprinde zona muntoasă a Munţilor Şureanu şi Parâng, în sud-estul judeţului;

ZONA HAŢEG — RETEZAT - amplasată în sud-estul judeţului, cuprinde Valea Cernei şi Masivul Retezat.

Zonele naturale protejate sunt un obiectiv de importanţă vitală pentru păstrarea echilibrului ecologic din teritoriu. Rezervaţiile naturale create atât pentru frumuseţea peisajului cât şi pentru însemnătatea lui ştiinţifică, constituie şi un potenţial valoros



pagina 58

pentru dezvoltarea turismului. Zonele cuprinzând valori de patrimoniu natural trebuie conservate şi valorificate.

2.2.2.8 Resursele solului şi a subsolului

Resursele solului şi subsolului: zăcămintele de cărbune din bazinul Văii Jiului (Uricani, Lupeni, Paroşeni, Bărbăteni, Vulcan, Livezeni, Petrila şi Lonea), cele de fier din Munţii Poiana Ruscă (Ghelar, Teliuc şi Vadu Dobrii), de minereuri auro – argintifere din Munţii Metaliferi (Musariu, Gura Barza, Băiţa, Certej şi Săcărâmb), de pirite cuprifere (Deva), pirite (Boiţa), plumb şi zinc (Muncelu Mic, Runcu Mic şi Băiţa – Crăciuneşti), bauxită (Ohaba Ponor), marmură (Alun şi Luncani), travertin (Banpotoc şi Cărpiniş), calcar (Crăciuneşti, Ardeu, Roşcani, Lăpugiu, etc.), izvoarele minerale şi termale, întinsele suprafeţe forestiere, pajiştile naturale, etc., constituie principalele bogăţii ale judeţului.

Dintre resursele naturale ale subsolului, pe primul loc se situează cărbunii, în bazinul din Valea Jiului (huilă), şi în nordul judeţului, la Ţebea – Brad (cărbune brun).

Alte zăcăminte naturale care se exploatează:

minereu de fier în Munţii Poiana Ruscă ( Ghelari, Teliuc, Vadu Dobrii) şi în Munţii Zarand ( Ciungani – Căzăneşti) ;

pirite cuprifere (Deva) ;

minereuri complexe neferoase în Munţii Metaliferi (Băiţa, Săcărâmb, Hondol, Măgura-Topliţa), Munţii Poiana Ruscă, Munţii Zarand;

minereuri auro-argintifere la Musariu, Băiţa, Brad, Gura Barza;

bauxită (Ohaba Ponor) ;

bentonită talc (Lelese, Cerişor) ;

nisipuri cuarţoase ( Baru Mare, Uricani) ;

travertin (Cărpiniş, Banpotoc, Geoagiu) ;

marmură (Aluniş şi Luncani) ;

bioxid de carbon (Ocolişu Mare, ape minerale (Boholt, Băcia) şi termale (Geoagiu, Vaţa şi Călan).

2.2.2.9 Seismicitate

Cutremurele fac parte din categoria riscurilor geologice şi geomorfoloice care produc modificarea componentelor mediului natural sau construit.

Potrivit hărţii de zonare seismică din normativul p.100-92, judeţul Hunedoara se află în zona „F”, corespunzătoare gradului seismic minim 6. – nu sunt construcţii sau clădiri încadrate în clase de risc seismic.

2.2.2.10 Terenuri degradabile şi supuse formelor distructive – relieful antropic

Intervenţia omului asupra reliefului se manifestă cel mai pregnant ca urmare a activităţii industriale, fiind diferenţiat în funcţie de ramura respectivă, extractivă, siderurgică a materialelor de construcţii şi a industriei energetice. Au apărut astfel numerose halde de steril şi halde de cenuţă, cariere de piatră şi balastiere, precum şi



pagina 59

lacuri de baraj (Lacul Cinciş). Aşadar formele rezultate din activitatea umană sunt variate, fără a ocupa însă areale extinse (cariere, gropi de balastieră, şanturi, deblee, ramblee, diguri de protecţie, suprafeţe de umplutură, agroterase, halde de steril etc.).

Acţiunile antropice cu impact important asupra mediului pe teritorul judeţului Hunedoara sunt reprezentate în primul rând de activităţile miniere de suprafaţă sau subteran din zonele Valea Jiului, Deva-Certej, Brad. Perimetrele miniere reprezintă zone critice chiar în situaţia în care activitatea de extracţie este încheiată însă haldele de steril, iazurile de decantare şi suprafaţa de teren afectată nu a fost încă ecologizată. Suprafaţa totală ocupată de haldele de steril de mină şi iazurile de decantare aferente unităţilor miniere, dar şi altor ramuri industriale (energetică), este de peste 9000 ha în judeţul Hunedoara.

2.2.2.11 Monumentele istorice, siturile şi ansamblurile istorice şi urbanistice, valori ale patrimoniului cultural

Scopul principal al studiului a fost să organizeze acest material vast (istoric, arheologic, cartografic, arhitectural-urbanistic etc.) astfel încât să se obţină un tablou general suficient de coerent pentru a evalua potenţialul judeţului din punct de vedere al valorilor respective. De asemenea, el ajută să se facă propuneri referitoare la modalităţile de proţectie şi de integrare a lor în strategiile de dezvoltare ale judeţului.

Pentru aceasta, gruparea acestor valori conform criteriului funcţional - cronologic (pe clase de monumente, incluzând factorul cronologic), deja pus în evidenţă mai sus se va corela cu criteriul teritorial (gruparea pe zone sau pe trasee). În felul acesta valorile respective pot fi urmărite şi evaluate în felurite moduri si pot fi inserate în diverse programe sau strategii de dezvoltare sau/şi protecţie. Se obţine, astfel, o zonificare a teritoriului Judeţului conform acestor criterii, altfel spus, o definire a unor zone si trasee conţinând valori de patrimoniu asemănătoare. Pentru o mai buna corelare, reluăm mai jos criteriul funcţional –cronologic, urmat de cel teritorial.

Criteriul funcţional-cronologic, cu următoarele grupări:

situri preistorice (Paleolitic, Mezolitic, Neolitic, Epoca Metalelor), până în primul mileniu î.Hr, reprezentând în general aşezări, fortificaţii şi necropole;

situri şi arhitecturi antice (Dacice, Romane şi Daco- Romane); situri şi arhitecturi premedievale şi medievale:

- cetăţi şi curţi feudale; - biserici cu diferite destinaţii (parohiale, mănăstireşti, capele etc.); - biserici de lemn; - alte arhitecturi sau amenajări (industriale/miniere, necropole etc.);

ansambluri de arhitectură şi arhitecturi urbane premoderne:

- civile; - militare; - bisericeşti; - industriale;

ansambluri de arhitectură rurală şi arhitecturi rurale premoderne; ansambluri de arhitectură şi arhitecturi urbane moderne:

- civile; - militare;



pagina 60

- bisericeşti; - industriale;

ansambluri de arhitectură rurală şi arhitecturi rurale moderne.

Criteriul teritorial (incluzându-le şi pe celelalte două), pune în evidenţă următoarele zone şi direcţii:

zona Munţilor Metaliferi (aria dintre satele Bulzeşti şi Crăciuneşti): situri arheologice paleolitice, neolitice şi de epoca metalelor (extrem de importante sunt peşterile locuite, pe lungi durate de timp, cum ar fi cele de la Bulzeşti, Crăciuneşti, Balsa etc), coroborate cu localităţi rurale având caracteristicle corespunzătoare habitatului montan şi premontan al Apusenilor (dominate de bisericile de lemn); din acest punct de vedere, zona se extinde către est (mai ales prin Depresiunea Hălmagiu şi către bazinul Begăi, Luncani), făcând joncţiunea cu zonele asemănătoare din judeţele Arad şi Timiş; zona se caracterizează şi prin exploatările şi prelucrările metalifere timpurii (antichitate şi ev mediu), grupate mai ales în aria Baia de Criş- Brad- Criscior, localităţi care conţin şi importante valori urbanistice şi arhitectonice medievale;

zona Munţilor Retezat - Parâng (depresiunea Petroşani): situri arheologice paleolitice, neolitice şi de epoca metalelor (mai ales aria Uricani-Vulcan şi Petroşani-Petrila), cu unele peşteri locuite (Bolii, Câmpu lui Neag etc.); zona se caracterizează şi prin exploatările de miniere (unele cu antecedente antice) exploatări formând un lanţ de oraşe miniere (Uricani - Petrila) care se dezvoltă începând cu perioada premodernă şi modernă (secolul XVIII-XIX), etape de la care se pastreză atât elemente importante de arhitectură industrială, cât şi de arhitectură civilă, conturând centre având caracterul specific acestor realităţi;

zona de vest a Munţilor Şureanu: o mare concentrare de situri paleolitice, neolitice şi de epoca metalelor (unele adăpostite de peşteri (Cioclovina, Federi, Ponor etc.);

zona de nord-vest a Munţilor Şureanu şi văii Orăştiei: situri arheologice paleolitice, neolitice etc. (inclusiv peştera de la Gradiştea de Munte); zona conţine cea mai mare concentrare de situri dacice (din aşa numiţii Munţi ai Orăştiei, cu punctele Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie, Grădiştea de Munte etc.) cu cetăţi, turnuri, aşezări civile, sanctuare şi anexe ale locului: zona, cu componentele sale, sunt incluse în “Patrimoniul Universal”, validându-se astfel importanţa cu totul deosebită a ei şi preconizându-se măsuri de protecţie speciale; aceastea sunt suprapuse parţial de intervenţii romane, din etapele timpurii ale ocupării teritoriului Daciei; Valea Orăştiei conţine un lanţ de sate medievale (cu componentre de arhitectură de secol XVII-XIX) cu caracteristici asemănătoare, relativ compacte, arie care se articulează la cele două capete cu arealul oraşului Orăştie si, respectiv, cu aria cetăţilor dacice;

Depresiunea Haţegului, prelungită spre nord până la Călan: concentrare impresionantă de ansambluri locuite, curţi cneziale, biserici (capele de curte), mânăstiri şi cetăţi medievale, acoperind secolele XI-XVI, ale populaţiei româneşti organizată conform dreptului autohton şi inclusă ca atare în Regatul Maghiar; aceasta arie este organizată pe văi (Rachitova, Poieni, Râul Mare, Râuşor, Sibisel, Râu de Mori, Paroş, Strei etc.) înaintând până la poalele Munţilor Retezat; aria include orasul Haţeg, iar spre nord aria se extinde până în zona oraşului Călan, ultimul conţinând câteva situri extrem de importante (Strei, Streisângeorgiu); cele două oraşe (Haţeg şi Călan) au şi arhitecturi de



pagina 61

secol XVIII-XIX formând centre istorice, iar Călan conţine atât vestigii antice (staţiunea romană Aquae), cât şi elemente de arhitectură industrială de secol XIX; spre vest, aria se învecinează cu arealul fostei capitale de Daciei Romane - Sarmizegetusa;

Zona Deva - Hunedoara - Simeria - Geoagiu - Orăştie: ampla arie liniară structurată prin valea Mureşului şi articulând spre sud arealul Hunedoarei, caracterizată prin concentrări de situri arheologice paleolitice, neolitice şi de epoca metalelor (inclusiv conţinute de peşteri ca cele de la Nandru), cu un vârf de importanţă în zona Turdaş (la vest de Orăştie); aria conţine şi situri romane importante: Veţel (Micia), Geoagiu Băi (Germisara), Cigmău etc. Zona este timpuriu organizată de Regatul Maghiar (făcând astfel legatura spre est cu aria de colonizare săsească, din jurul Orăştiei), în jurul cetăţilor regale Deva şi Hunedoara, cu proprietăţi ample de sate şi terenuri, cedate familiei Hunedoreştilor în sec. XV, împreună cu imensele lor domenii; este o zonă de interferenţă dintre culturile romanească, maghiară şi germană (săsească); această zonă are în componenţă şi cele mai vechi aşezări medievale cu statut urban (in special Deva, Hunedoara şi Orăştie), dintre care ultima conţine cel mai important centru istoric medieval (cu arhitecturi acoperind secolele XIII-XIX, centrat pe biserica fortificată de secol XII-XVI); restul centrelor istorice conţin arii dezvoltate pe parcursul sec. XIV-XIX, cu arhitecturi majoritar din sec. XVIII-XIX; există, apoi câteva concentrari de exploatare şi prelucrare de metale (Ghelari, Teliuc, Hunedoara) cu vestigii ale instalaţiilor industriale din sec. XIX- XX;

Zona de vest a văii Mureşului (Leşnic- Gurasada): este o continuare pe această direcţie a ariei anterioare, caracterizată prin concentrare de sate cu arhitecturi medievale importante (edificate de familiile cneziale locale); în afara vechilor biserici de zid se întâlnesc şi numeroase biserici de lemn.

Lista monumentelor istorice, în conformitate cu Ordinul Ministerului Culturii şi Cultelor nr 2314/2004 este cuprinsă în anexa 1.

22..22..33 AAcccceessiibbiilliittaattee

2.2.3.1 Introducere – accesibilitate existentă

Dacă ne referim la accesibilitatea echitabilă a unei infrastructurii de transport trebuie să amintim că transportul este un factor cheie într-o dezvoltarea durabilă. Pentru o lungă perioadă de timp Uniunea Europeană nu a putut să implementeze o politică comună în domeniul transportului, aşa cum era prevăzut în Tratatul de la Roma.

Timp de 45 de ani nu au fost materializate propunerile Comisiei de acţiuni din cadrul acelui tratat. Abia cu ocazia Tratatului de Maastricht în decembrie 2000 s-a introdus conceptul de reţea transeuropeană ceea ce a făcut posibilă elaborarea unui plan pentru infrastructura de transport la nivel European cu ajutorul finanţării comunitare.

Prima Chată Albă a Comisiei privind dezvoltarea viitoare a politicii commune de transport a fost publicată în 1992. Principiul director al documentului a fost cel al cel al deschiderii pieţii de transport. Primul avantaj pe care l-a adus politica unui transport integrat a fost scăderea preţurilor consumatorilor, combinată cu o calitate mai ridicată a serviciilor capabilă să aibă o arie mai largă de alegeri. Aceasta deoarece mobilitatea personal a crescut de la 17 km/zi în 1970 la 35 km/zi în 1998. Al doilea



pagina 62

avantaj al aplicării prevederilor acestor documente a fost programul de interoperativitate.

În România principalele probleme apărute din cauza neaplicării acestor principii de interoperativitate sunt:

creşterea inegală a diferitelor moduri de transport. Aceasta idee reflectă faptul că anumite moduri de transport s-au adaptat mai bine nevoilor economiei de piaţă emergente din România. Această inegalitate reflectă şi faptul că nu toate costurile externe au fost introduce în preţul de transport şi că anumite reglementări sociale şi de siguranţă nu au fost respectate în principal în domeniul transportului rutier. Transportul rutier în UE reprezintă astăzi un procent de 44 % din piaţa de transoprt a bunurilor, în comparatie cu 41% reprezentând piaţa de transport naval, 8% feroviar şi 4% transport aerian intern. Predominanţa competiţiei rutiere este şi mai bine evidenţiată în cazul transportului de persoane, domeniul rutier reprezentand 79% din piata, în timp ce transportul aerian, cu 5% este pe punctul de a depăşi poziţia transportului feroviar, care a atins procentului de 6%. Aceste date ne relevă preponderenţa transportului rutier şi în România realizat pe un sistem rutier total învechit;

blocaje pe drumurile naţionale şi pe rutele de căi ferate din oraşe şi din aeroporturi;

efecte nocive asupra mediului;

un număr mare de accidente.

Aceste date din 1990 sunt când Uniunea Europeană a început să se confrunte cu blocaje pe anumite rute, ceea ce a determinat ameninţarea competivităţii globale a uniunii. Astfel EU este ameninţată de sugrumarea centrului şi paralizarea extremităţilor. Dacă majoritatea blocajelor de trafic afectează în mod special zonele urbane, reţeau de transport trans-europeană suferă de congestive cronică. Spre exemplu o reţea rutieră de 7.500 km suferă de dificultăţi pe aprox 10% din ea. Un număr de 16.000 km de reţea feroviară întîmpină congestii pe aprox 20% din lungimea ei. Un număr de 16 aeroporturi principale din EU a înregistrat întîrzieri mai mari de 15 minute la mai mult de 30% din zborurile lor. Aceste întărzieri cumulate consumă mai mult de 1,9 miliarde de litri de conbustibil convenţional, ceea ce reprezintă cca 6% din totalul de combustibil.

Aceste costuri externe datorate blocajelor din traffic reprezintă 0,5% din PIB-ul Uniunii Europene. Potrivit previziunilor dacă nu se vor lua măsuri adecvate, costurile datorate congestilor vor creşte cu 142%, atingînd 80 miliarde euro/an ceea ce reprezintă cca 1% din PIB ul Uniunii. Această stare de lucruri este agravată în ţările nou intrate în EU din care face parte şi România. Astfel între 1990 şi 1998 transportul rutier a crescut cu 19,4% în timp ce transportul feroviar a scăzut cu 43,5% .

Pe raza judeţului Hunedoara, în luna noiembrie 2007 s-a efectuat o cercetare, care reliefeaza analiza şi diagnosticarea realizată şi raportată la momentul de faţă pe piaţa transportatorilor, din care procentual rezultă următoarele:

necesitatea imediată de schimbare 65%; 35 % nu necesită schimbarea, serviciile fiind de caliatate.



pagina 63

Chestionarul s-a desfasurat pe baza unui numar de 63 de agenti economici, care au relatii contractuale de transport cu CFR Marfa, de pe raza judetului Hunedoara.

Concluzia studiului de piaţă impune managerilor din organizaţie să accelereze ritmul schimbărilor, consecinţă a menţinerii ritmului cu mediul concurenţial şi manifestarea managerilor unui grad de adaptabilitate la nou ridicat.

Teritoriul studiat (judeţul Hunedoara) se află aşezat pe Coridorul IV paneuropean - Dresda/Nuremberg – Praga – Viena/Bratislava – Budapesta – Arad – Bucureşti – Constanţa/Craiova – Sofia – Salonic/Plovdiv – Istanbul, actualmente concretizat prin legătura rutieră pe E68/7, respectiv prin calea ferată Curtici-Bucureşti-Constanţa. Din păcate incapacitatea de conectare la reţele de autostrăzi şi la reţele de căi ferate moderne face ca teritoriul studiat să fie prost conectat atât pe căile rutiere cât şi pe căile feroviare cu EU. (vezi CARTOGRAMA).

2.2.3.2 Accesibilitate rutieră

Din punct de vedere al accesibilităţii rutiere poziţia geopolitică a judeţului Hunedoara este favorabilă (vezi CARTOGRAMA).

Atu-ul principal al acestei zone este aşezarea ei pe Coridorul IV paneuropean - Dresda/Nuremberg – Praga – Viena/Bratislava – Budapesta – Arad – Bucureşti – Constanţa/Craiova – Sofia – Salonic/Plovdiv – Istanbul, actualmente concretizat prin rutier pe E68/7, respectiv prin calea ferată Curtici-Bucureşti-Constanţa.

A doua cale de comunicaţie majoră este E79/76, venind de la Oradea şi ducând prin Defileul Jiului spre Călan-Craiova-Calafat-Sofia. Calea rutieră este dublată de cale ferată.

Astfel, zona studiată devine intersecţie între două căi de comunicaţie – una principală, coridorul IV paneuropean – şi cealaltă, secundară, Oradea-Craiova.

În viitor, o dată cu aderarea Republicii Serbia la Comunitatea Europeană, o nouă axă de comunicare se poate deschide, între Belgrad şi Cluj, via Deva-Hunedoara-Simeria.

LEGEA privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, apărută în Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 806/26.IX.2006, Direcţii de dezvoltare prevăzute în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport, A. Reţeaua de căi rutiere, pct. 1. Autostrăzi, subpunctele 1.01 ( Nadlac* – Arad – Timişoara – Lugoj – Deva – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Lehliu – Feteşti – Cernavodă – Constanşa) şi 1.19 (Arad – Deva), stabileşte Coridorul de transport multimodal Pan-European IV pe traseele descrise mai sus.

De asemenea, aceeaşi lege prevede la pct. 2. Drumuri expres sau cu 4 benzi, subpunctul 2.18 modernizarea drumului E79/76 Oradea – Beiuş – Deva, respectiv legarea conurbaţiei cu zona de nord-vest a României.

Traseul autostrăzii descrise mai sus, în zona de studiu, este preluat întocmai în propunerile noastre.

Judeţul Hunedoara, prin aşezarea sa geografică, reprezintă o zonă de intersecţie a două magistrale internaţionale de transport, care leagă atât nordul şi sudul Europei,



pagina 64

cât şi vestul şi estul acesteia. Reţeaua de transport asigură legătura cu toate reţelele de transport ale regiunilor vecine dar şi cu cele din ţările Europei şi Asiei.

Comparativ cu Statele Membre ale UE şi cu unele ţări est-europene, sistemul de transport românesc este insuficient dezvoltat şi de slabă calitate, consecinţă a investiţiilor reduse în infrastructura de transport realizate în perioada de tranziţie. În acest context, gradul de accesibilitate la reţeaua de transport a scăzut, constituind un obstacol în dezvoltarea economică, ceea ce poate duce la pierderea avantajelor oferite de poziţia geografică.

Astfel, dezvoltarea infrastructurii de transport este deosebit de importantă pentru România, întrucât poate sprijini creşterea cererii de servicii de transport şi poate accelera progresul economic al ţării.

2.2.3.2.1 Reţeaua de căi rutieră a judeţului Hunedoara – analiza situaţiei existente

Lungimea totală a reţelei drumurilor publice din judeţul Hunedoara este de 3224,622 km, distribuţia acestora fiind relativ uniformă pe întreg teritoriul judeţului, cu excepţia zonelor de munte şi a ariilor protejate. Din total, pe 8 trasee în lungime de 382,931 km (11,875%) sunt drumuri naţionale, pe 72 trasee în lungime de 1425,691 km (44,212%) sunt drumuri judeţene şi pe 303 trasee în lungime de 1416,00 km (43,912%) sunt drumuri comunale.

Din punct de vedere al gradului de modernizare, conform Hotărârii nr. 92/2006 a Consiliului Judeţean Hunedoara de încadrarea drumurilor publice din judeţul Hunedoara, reţeaua rutieră publică de drumuri deţine:

drumuri naţionale - 232.645 km (60,75%) drumuri modernizate, 137,689 km (35,96%) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere care necesită reabilitarea şi 12,597 km (3,29%) drumuri nemodernizate (pietruite sau din pământ);

drumuri judeţene - 505,789 km (35,48%) drumuri modernizate, 239,355 km (16,79%) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere care necesită reabilitarea şi 680,547 km (47,73%) drumuri nemodernizate (pietruite sau din pământ);

drumuri comunale – 134,508 km (9,50%) drumuri modernizate, 180,831 km (12,77%) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere care necesită reabilitarea şi 1100,661 km (77,73%) drumuri nemodernizate (pietruite sau din pământ).

Densitatea (km/100 km2) este de 45,66%, situându-se peste media pe ţară, care este de 33.1, fapt datorat amplasării în anii precedenţi pe teritoriul judeţului a obiectivelor industriale majore, cât şi dispersării zonelor funcţionale urbane în teritoriu.

Comparaţie de densităţi rutiere pe regiuni şi pe ţară km de drum / 1000 km2 România 33.1, EU25 EU15 116.0 Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia 79.9 Slovacia.

Sursa: Agenda Eurostat: Indicatori pentru energie, transport şi mediu, ediţia 2005

Nu există conectare la reţeaua de autostrăzi a UE.

Drumurile naţionale 66 şi 68A sunt clasificate ca şi drumuri europene clasa B, corespunzător pentru traficul internaţional, dar secţiuni lungi din aceste reţele nu sunt



pagina 65

compatibile cu cerinţele impuse de „Acordul European referitor la cele mai importante artere de trafic internaţional (AGR)” (pe o lungime de 60,36 km).

Capacităţile de circulaţie la intrările şi ieşirile din oraşe sunt depăşite, lipsesc variantele ocolitoare ale unor localităţi pentru traseele deschise traficului naţional şi internaţional. Multe drumuri naţionale şi europene au o capacitate de circulaţie neadecvată, ceea ce conduce la blocaje şi consecutiv la creşterea duratei de parcurs, costuri de operare ale autovehiculelor, accidente şi poluarea mediului înconjurător.

Traficul rutier

În judeţul Hunedoara traficul rutier a crescut de la o medie AADT de 3200 în anul 1990 la 4500 în anul 2005. Imediat după anul 1990, restricţiile asupra proprietarilor de maşini au fost ridicate, iar combustibilul a devenit mai accesibil. O scădere a traficului se observă între anii 1995-2000, din motive care pot fi doar speculate. Procentul vehiculelor grele a scazut de la 30% în anul 1990 la 23% în anul 2005, nivel care este prevazut să ramana stabil. Traficul rutier de călători a crescut cu 2,3% pe an în medie din anul 1990 şi cu 3,7% pe an din anul 2015. Este prevazută o rată de creştere similară la 6796 vehicule în anul 2020.

Evoluţia şi previziunea traficului rutier pentru perioada 1990-2015 (AADT)

1990 1995 2000 2005 2010 2015 Total 3221 3857 3776 4531 6041 6796 Vehicule grele 994 889 765 1042 1390 1563 Sursa : CNADNR SA

Traficul de pasageri inter-urban cu autoturismul

Statisticile nu includ date referitoare la volumul pasagerilor transportaţi de autoturism. Totuşi, analiza datelor din cele mai recente studii sugerează că traficul total de pasageri inter-urban ar fi de 48,4 milioane vehicule-km pe zi sau aprox.122,4 milioane pasageri-km pe zi. Aceasta constituie cca. 71% din totalul traficului de pasageri pe modurile de transport terestru. Proprietatea autoturismelor este cea mai scăzută din UE27, 136 autoturisme la 1000 locuitori. Aceasta în comparaţie cu 495 media celor 15 state UE şi cu 463 media celor 25 state UE. Proprietatea în fiecare din statele EU27 este cel puţin dublul ratei înregistrate în România. Pentru următorii 10 ani se preconizează o creştere rapidă a proprietarilor de autoturisme.

Comparaţie proprietari de autoturisme pe regiuni şi ţară, 2002

Ţara Autovehicule / 1000 locuitori România 136 EU25 463 14 EU15 495 Bulgaria 276 Cehia 357 Ungaria 259 Polonia 287 Slovacia 247 Sursa: Agenda Eurostat: Indicatori pentru energie, transport şi mediu, ediţia 2005.

Traficul de pasageri inter-urban cu autobuzul

Peste 2,8 miliarde de călătorii au fost efectuate cu mijloacele de transport în comun în al treilea trimestru al anului 2008, cu 6,5% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, anunţă astfel APTA. Este cea mai mare creştere trimestrială a traficului în transportul public din ultimii 25 de ani. În primul trimestru al anului, folosirea transporturilor în comun a crescut cu 3,4%, iar în al doilea cu 5,2% din cauza creşterii preţului benzinei. Pe tot anul 2008, 10,3 miliarde de călătorii s-au efectuat cu transportul public, cifra care nu a mai fost atinsă în ultimii 50 de ani în Statele Unite.



pagina 66

Situaţia parcului auto la nivelul judeţului Hunedoara în perioada 2005 - 2006 se prezintă astfel: în anul 2005 parcul auto avea în componenţa sa un număr de 77 482 autovehicule, iar în anul 2006 – 81633 autovehicule.

Traficul de pasageri cu autobuzul a scăzut de la 780 milioane pasageri în anul 1990 la 217 milioane în anul 2004, o scădere cu 72%. În acelaşi timp, numărul de pasageri-km transportaţi inter-urban cu autobuzul a scăzut cu 61%. Călătoria cu acest mijloc pare să se fi stabilizat din anul 2000.

Evoluţia transportului de pasageri cu autobuzul în perioada 1990 – 2004

1990 1995 2000 2003 2004 Pasageri (mil.) 780,7 413,5 206,0 216,2 216,5 Pasageri-km (mil.) 24.007 12.343 7.700 9.443 9.438 Sursa: Anuarul Statistic 2004, Institutul Naţional de Statistică 2005 Comparativ cu statele UE15, UE25 şi UE27, transportul pasager-km interurban cu autobuzul pe locuitor pe an este cel mai scăzut în România. Media in UE este în jur de 1000, comparativ cu doar 242 în România.

Comparaţie transport de pasageri cu autobuzul, pe regiune şi ţară, 2002

Ţara Pasager-km / Locuitor România 242 EU25 1070 EU15 1082 Bulgaria 2158 Cehia 947 Ungaria 1840 Polonia 762 Slovacia 1531 Sursa: Agenda Eurostat: Indicatori pentru energie, transport şi mediu, ediţia 2005.

Aşa cum s-a menţionat, statisticile disponibile din România exclud, în acest moment, date referitoare la volumul traficului auto de pasageri. Din această cauză, statisticile cotelor modurilor de transport se aplică numai la transportul public de pasageri şi nu la transportul de pasageri în general. Din totalul estimat de aproximativ 122,4 milioane pasager-km pe zi, dacă este corect, pasager-km cu autobuzul ar constitui aproximativ 15% din traficul total de pasageri realizat prin modurile de transport terestre.

Traficul rutier de marfă

Metoda de evaluare şi înregistrare a traficului rutier de marfă s-a schimbat în anul 1998 şi datele din anii anteriori nu pot fi deci comparate cu cele din anii următori. Din anul 2000, traficul rutier de marfă a crescut de la 262.9 milioane tone la 294.2 milioane tone, o creştere de 13%. În acelaşi timp, numărul de tonă-km a crescut de la 14.288 la 37.220, o creştere de 160%. Aceasta sugerează o creştere a lungimii medii de transport de la 54 km la 126km. Transportul rutier reprezintă 69% din totalul transportului de marfă realizat pe autostradă şi căi ferate, exprimat în tonă-km.

Evoluţia transportului rutier de marfă în perioada 1990-2004

1990 1995 2000 2003 2004 Tone (mil.) 1934,4 616,0 262,9a 275,6 294,2 Tonă-km (mil.) 28.993 19.748 14.288a 30.854 37.220 Sursa: Anuarul Statistic 2004, Institutul Naţional de Statistică 2005 a Schimbare a metodologiei de acoperire şi evaluare.

În România, numărul de camioane şi tractoare rutiere la 1000 locuitori este de 20, mai puţin decat o treime din numărul celor din UE25 şi semnificativ mai scăzut decât în UE27. Este astfel prognozată o creştere rapidă a numărului de vehicule în următorii 10 ani.



pagina 67

Comparaţie a numărului de proprietari de vehicule comerciale, pe regiune şi ţară, 2002

Ţara Camioane şi tractoare rutiere / 1000 locuitori România 20 EU25 63a EU15 67a Bulgaria 41 Cehia 34 Ungaria 39 Polonia 56 Slovacia 32 Sursa: Agenda Eurostat: Indicatori pentru energie, transport şi mediu, ediţia 2005 (a 2001).

Totuşi, volumul de marfă transportat în România, exprimat în tonă-km pe unitate de PIB, este ridicat, deşi acest lucru reflectă mai mult un PIB scăzut decât un volum ridicat de marfă.

Comparaţie transport rutier de marfă, pe regiune şi pe ţară

Ţara 1000 tonă-km / PIB (MIL euro) România 898 EU25 193 EU15 176 Bulgaria 838 Cehia 923 Ungaria 422 Polonia 546 Slovacia 772 Sursa: Agenda Eurostat : Indicatori pentru energie, transport şi mediu, ediţia 2005

Aproximativ 83% din operatorii de transport marfă şi pasageri înregistraţi provin din mediul privat. În anul 2004, au fost transportate pe modul de transport rutier următoarele volume de pasageri şi marfă:

216,5 mil. pasageri din care 4,1 mil. au fost străini (trebuie verificat);

294,2 mil. tone de marfă din care 12,5 mil. tone au fost pentru transportul internaţional şi 0,34 mil. tone în tranzit. Acestea au generat:

9,4 miliarde pasageri/km;

37,2 miliarde tone/km (care este mai mică decât media UE de 50,2 miliarde tone/km, trebuie verificat).

În ultimii ani calitatea şi cantitatea parcului de autovehicule s-a îmbunătăţit ca răspuns la legile privind protecţia mediului înconjurător şi cerinţele de piaţă crescute.

În anul 2004 erau 3,2 milioane de autoturisme înregistrate în România, 0,4 milioane autobuze şi microbuze şi 0,5 milioane camioane. 20 de camioane la 1.000 de locuitori, dimensiunea parcului de camioane în România este încă foarte mică în comparaţie cu media UE de 64 de camioane la 1.000 de locuitori. De asemenea, aceasta poate fi comparată şi cu numărul de camioane din noile state membre de 31 camioane la 1.000 de locuitori în Cehia, 37 camioane la 1.000 locuitori în Ungaria, 51 camioane la 1.000 locuitori în Polonia şi 39 camioane la 1.000 locuitori în Bulgaria. Sursa Eurostat.

Totuşi rata de modernizare a camioanelor este mai ridicată cu 9,4% la camioanele care au fost înregistrate pentru prima dată în anul 2000 comparativ cu 8,3% în UE. O preocupare majoră în ceea priveşte transportul rutier este dezvoltarea durabilă şi reducerea impactului negativ asupra mediului înconjurător cauzată de emisiile şi noxele poluante.

Ca urmare, normele privind omologarea vehiculelor şi inspecţia tehnică periodică au fost armonizate cu cele ale UE în domeniu. Calitatea precară a infrastructurii rutiere în termeni de capacitate, riscul mare de accidente, impactul nefavorabil asupra mediului ca şi lipsa reţelei de autostrăzi au ca rezultat o infrastructură rutieră care nu poate să facă faţă creşterii rapide a cererii pentru traficul intern şi de tranzit şi nu este în concordanţă cu cerinţele UE.



pagina 68

Viitoarea reţea TEN-T din România aşa cum a fost asumată prin angajamentele de la Capitolul 9 de negociere „Politica în domeniul transporturilor” arată că reabilitarea reţelei rutiere de pe TEN-T trebuie să constituie o prioritate. Lucrările de reabilitare pe această reţea trebuie să fie finalizate la 1 ianuarie 2007, de aceea vehiculele cu greutăţile şi mărimile specificate de Directiva 96/53 (inclusiv limita de 11,5 tone/axă) pot avea accesul stabilit.

În România, din totalul reţelei TEN-T, un număr de 4.604,6km (34,22%) au fost reabilitaţi astfel încât să faciliteze deplasarea eficientă a vehiculelor şi lucrările continuă la ceilalţi 3.030,9 km rămaşi. Conceptul strategic anterior al reţelei rutiere din România era bazat pe prevederea de legături rutiere între localităţi (în mod special prin îmbunătăţirea drumurilor existente), consecinţa fiind că toate drumurile naţionale traversează un mare număr de oraşe şi comune.

Datorită lipsei investiţiilor în drumurile secundare (în mod special în zonele rurale), au continuat să se dezvolte sate lineare de-a lungul drumurilor naţionale (de-a lungul ambelor părţi ale drumurilor), rezultând un conflict între traficul pe drumurile naţionale şi viaţa cotidiană a comunităţii rurale.

În conformitate cu statisticile din România, numărul accidentelor rutiere grave a scăzut de la circa 9.000 pe an la începutul anilor 1990 pănă la 6.600 în anul 2003.

Evoluţia accidentelor din traficul rutier în perioada 1991- 2004

1991a 1995 2000 2003 2004 Accidente grave 8.948 9.119 7.555 6.654 Accidente mortale 3.078 2.845 2.505 2.235 Vătămari grave 7.789 7.716 6.601 5.538 Sursa: Anuarul Statistic 2004, Institutul Naţional de Statistică 2005 a Nu există date disponibile pentru anul 1990. La prima vedere, numărul de decese datorate accidentelor rutiere ar părea similar cu cel din alte ţări, de 11 la 100.000 locuitori. Totuşi, dacă se ia în considerare nivelul scăzut din România al numărului de proprietari de autovehicule şi al ratei de utilizare, se poate presupune că rata accidentelor la un milion autovehicul-km este semnificativ mai mare decât în alte ţări.

Concluzii ale analizei situaţiei existente, priorităţi

Localizarea Romăniei pe axele de tranzit nord-sud şi Europa-Asia accentuează importanţa unei infrastructuri dezvoltate – pe teritoriul judeţului va traversa coridorul paneuropean de transport multimodal IV -. Nădlac*) - Arad - Timişoara - Lugoj - Deva - Sibiu - Piteşti - Bucureşti - Lehliu - Feteşti - Cernavodă – Constanţa.

Schimbări fundamentale în structura sectorului transporturi din România de la planificarea cererii de transport la cererea de transport determinată de piaţă.

Declinul şi re-localizarea industriilor care erau cel mai probabil să utilizeze transportul pe calea ferată.

Moştenirea unei infrastructuri inadecvate

Creşterea rapidă a numarului de proprietari de autovehicule

Deteriorarea infrastructurii rutiere şi feroviare datorită inundaţiilor numeroase

Transportul intern are o capacitate insuficientă pentru mărfuri şi pasageri, în special în unele şi în anumite intervale de timp.



pagina 69

Infrastructura de transport nu este suficient de dezvoltată şi necesită investiţii importante pentru atingerea standardelor europene.

Creşterea nevoilor de construcţie de noi infrastructuri de transport.

Creşterea nevoilor de reconstrucţie şi de reabilitare a infrastructurilor de transport.

O creştere rapidă a volumului de trafic rutier

Efectele negative de durată includ:

Creşterea blocajelor rutiere, costurilor de operare a autovehiculelor şi a timpilor de parcurs;

Creşterea degradării mediului înconjurător.

Transporturile poluează atmosfera cu produşi de ardere a combustibililor: funingine, oxid de carbon, hidrocarburi, plumb. Atât transportul de mărfuri cât şi de persoane prezintă o ameninţare asupra mediului, în special în oraşele mari şi de-a lungul principalelor artere rutiere. Datorită acestui fapt, traficul are o influenţă directă asupra sănătăţii publice, aici fiind cuprinse toate bolile respiratorii, slăbirea sistemului imunitar şi o incidenţă mai mare a cancerului. Influenţa negativa asupra calităţii vieţii include vizibilitatea scăzută, niveluri ridicate ale zgomotului şi mirosul neplăcut.

Traficul constituie o importantă sursă de poluare a mediului urban, atât prin numărul mare al autovehiculelor, cât şi prin cantitatea de substanţe poluante evacuată. Traficul urban se face răspunzător de eliminarea în atmosferă a bioxidului de sulf, oxizilor de azot, monoxidului de carbon, dioxidului de carbon, compuşilor organici volatili şi ai plumbului care constituie un factor de poluare notabil. Odată ajunşi în atmosferă, în funcţie de condiţiile meteorologice, aceşti poluanţi participă la o serie de reacţii fotochimice care contribuie la producerea ozonului de atmosferă joasă.

Situaţia emisiilor din transportul rutier la nivelul judeţului Hunedoara în anul 2006 se prezintă în tabelul următor:

Tabelul 2-20: Transportul rutier la nivelul judeţului Hunedoara

Poluant Emisii în 2006

SO2 67,697692 Mg NOx 193,6395022 Mg NMVOC 87,95738482 Mg CH4 1,627676 Mg CO 579,5034668 Mg CO2 24,015799 Gg N2O 1,13352465 Mg Cd 0,07545 Kg Cr 0,377251 Kg Cu 12,82653 Kg Ni 0,528151 Kg Pb 77,08092 Kg Se 0,07545 Kg



pagina 70

Zn 7,54502 Kg Pulberi 28,55099 Mg

Monitorizarea emisiilor de poluanţi rezultaţi din traficul urban, cu impact asupra mediului şi în deosebi asupra factorului uman, nu se poate realiza din cauza distanţelor mici dintre şosele şi locuinţe.

Dat fiind faptul că transportul rutier şi feroviar constituie o sursă majoră de poluare, se impune implementarea de tehnici de management ale traficului, în principal în municipiile judeţului.

Transportul intermodal şi combinat

În conformitate cu Politica Europeană în domeniul Transporturilor de încurajare a echilibrării modurilor de transport si de creştere a eficienţei transportului de mărfuri door-to-door, folosind două sau mai multe moduri de transport într-un lanţ logistic integrat.

Transportul naval are avantajul unor costuri reduse datorită capacităţii de a transporta cantităţi foarte mari. Oricum, costurile de încărcare/descărcare şi porturile slab echipate, unde lipsesc dotările necesare privind căile navigabile interioare, întârzie dezvoltarea transportului intermodal. Ca tendinţă, lanţul logistic devine din ce în ce mai complex, ca rezultat al creşterii semnificative a transportului rutier de marfă. Aceasta se datorează în primul rând noii orientari economice şi serviciilor door-to-door furnizate de operatorii rutieri.

Evoluţia transportului de marfă

Categoria de transport (milioane tone/km) 1990 1995 2000 2003 2004 Feroviar 57,253 27,179 17,982 15,039 17,022 Rutier 28,993 19,748 14,288 30,854 37,220 Fluvial 2,090 3,107 2,634 3,521 4,291 Total 88,336 50,034 34,904 49,414 58,533

Ponderea pe piaţă (% din total)

Feroviar 65% 54% 52% 30% 29% Rutier 33% 39% 41% 62% 64% Fluvial 2% 6% 8% 7% 7%

Bine stabilite şi competitive, serviciile private rutiere de mărfuri şi pasageri operează multe locaţii principale.

General

Infrastructura nu a fost bine construită de la început şi datorită slabei întreţineri necesită investiţii semnificative pentru recondiţionare. Lipsesc iniţiativele privind intermodalitatea. Dezvoltare neuniformă a infrastructurii rutiere şi feroviare la nivel judeţean (capacitatea insuficientă de absorbţie şi de administrare a fondurilor comunitare).

Rutier

Bine stabilite şi competitive, serviciile private rutiere de mărfuri şi pasageri nu operează multe locaţii rurale. Reţea rutieră subdezvoltată, densitate scăzută la nivel judeţean şi slaba întreţinere generând potenţialul accidentelor (există multe secţiuni rutiere cu



pagina 71

puncte periculoase). Densitate scăzută a reţelei de autostrăzi, fără legături la UE, regiuni de dezvoltare sau state vecine. Slaba aplicare şi consolidare a legislaţiei guvernamentale în vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere, masa de încărcare şi greutatea pe axă, control la parametrii tehnici ai autovehiculelor şi controlul mărfurilor periculoase) conduc la o scăzută siguranţă rutieră.

Situarea pe TEN-T şi pe Coridorul IX. Potenţial de dezvoltare al transportului de mărfuri şi de agrement pe Dunăre. Potenţial de dezvoltare pentru transportul rutier, feroviar şi aerian de mărfuri şi de călători. Potenţial de dezvoltare transportului multimodal şi combinat pentru tranzit, trafic internaţional şi intern. Dezvoltarea călătoriilor de afaceri şi turism în toate oraşele şi judeţele. Potenţial de crestere economică în toate regiunile. Eventualitatea unei alinieri lente la cerinţele aderării conducând la pierderea oportunităţii de absorbţie a fondurilor Uniunii Europene. Insuficiente fonduri naţionale pentru asigurarea co-finanţării.

Dacă serviciile feroviare nu se îmbunătăţesc, precum şi costurile şi eficienţa, se va accentua declinul transportului feroviar în favoarea celui rutier.

2.2.3.3 Accesibilitatea feroviară

În ultimii 5 ani, se remarcă la nivel naţional o revigorare a transportului feroviar şi perspective de dezvoltare în viitor.

Motivele care stau la baza acestor fapte sunt:

revigorarea industriei; eficienţa energetică este mai bună pentru transportul feroviar având în vedere

că consumul de energie pe unitatea de transport este 10% faţă de consumul pentru transportul rutier;

Cauzează o poluare mai redusă a mediului înconjurător cu o cantitate a poluanţilor aerieni de numai 10% faţă de transportul rutier;

Pentru pasageri, calea ferată oferă un larg beneficiu social datorită acoperirii extinse la nivel naţional şi este considerată mai sigură decât călătoria cu autobuzele sau autoturismele;

Accidentele feroviare sunt mai rare pe pasager-km şi tonă-km decât cele rutiere.

Transportul feroviar necesită astăzi un consum de doar 15-20% din energia destinată transporturilor, ceea ce înseamnă o eficienţă energetică de doua-trei ori mai mare decât cea a transportului rutier. Dar, prin introducerea trenului de mare viteză atât în Europa, cât şi în România, se va înregistra o economie de energie de circa 4%, la o mobilitate şi o viteză ridicate, faţă de transportul rutier şi cel aerian, care în viitor vor consuma pe călător/km de 2,5 şi, respectiv, de patru ori mai multă energie decât un tren de mare viteză.

Din punctul de vedere al accesibilităţii feroviare poziţia geografică a jud. Hunedoara devine principalul său atu. Situată pe coridorul IV Pan-European, ea poate deveni un important centru feroviar între Curtici şi Constanţa (vezi CARTOGRAMA).

LEGEA privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, apărută în Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 806/26.IX.2006,



pagina 72

Direcţii de dezvoltare prevăzute în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional

– Sectiunea I – Reţele de transport B. Reţeaua de căi feroviare, pct. 1. Linii de cale ferată conventionale cu viteza pîna la 160 km/h pe trasee existente reabilitate: spct. 1.01 (Curtici* – Arad – Simeria – Vinţu de Jos – Alba Iulia – Coslariu – Copşa Mică – Braşov – Ploieşti – Bucureşti – Feteşti – Medgidia – Constanţa) explicitează aşezarea Simeriei, respectiv a TZI DHS pe Coridorul de transport multimodal Pan-European IV. La subpunctul 1.18, se subliniază importanţa unei a doua direcţii, secundare (care se regăseşte şi la nivelul transportului rutier) respectiv Simeria - Filiaşi (- Craiova - Sofia).

Pe lângă importanţa subliniată prin lege, nu trebuie să neglijăm existenţa infrastructurii feroviare existente.

În cadrul viitorului TZI DHS nu trebuie uitată tradiţia bogată în domeniul transportului feroviar pe care regiunea, prin oraşul Simeria, a avut-o în decursul istoriei. Oraş de vamă pe vremea Imperiului Austriac şi important centru de schimb, devine apoi principal nod feroviar, cu important rol economic şi strategic, sub administraţie românească. (vezi CARTOGRAMA)

Din punct de vedere al tehnologiilor actuale ale reţelei de căi ferate trenurile rapide, de marfă, suburbane şi interurbane de mare viteză utilizează acelaşi coridor spaţial (vezi CARTOGRAMA).

2.2.3.4 Accesibilitatea pe apă

Din punctul de vedere al accesibilităţii pe apă, potenţialul râului Mureş nu este folosit deşi este cuprins în planul naţional al reţelelor navigabile ( vezi CARTOGRAMA E59 – LEGEA 806/- PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAŢIONAL – SECŢIUNEA I- CĂI NAVIGABILE).

2.2.3.5 Accesibilitatea aeriană

Din punctul de vedere al accesibilităţii aeriene, în zonă nu există un aeroport la nivel european (vezi CARTOGRAMA)

Pe de altă parte în jurul zonei la distanţe de cca 100-150km se află 3 aeroporturi internaţionale şi anume Timişoara, Sibiu şi Cluj-Napoca.

2.2.3.6 Accesibilitatea la transportul combinat

Din punctul de vedere al accesibilităţii la transportului combinat, conexiunile favorabile enunţate anterior nu sunt exploatate eficient (vezi CARTOGRAMA).

22..22..44 PPootteennţţiiaalluull eeccoonnoommiicc

2.2.4.1 Introducere

Judetul Hunedoara este situat în partea central-vestică a României, prezentând în mod distinct trei zone in care, in functie de resursele naturale si umane existente, s-a focalizat dezvoltarea economica: sectiunea de nord dominata de lanţul Munţilor Metaliferi din Carpaţii Apuseni, avand ca nucleu urban municipiul Brad, in zona centrala a judetului principalelele localitati, centrate in jurul conurbatiei Deva-



pagina 73

Hunedoara-Simeria, in lunca Mureşului, la confluenţa râurilor Mureş şi Cerna. In partea de sud a judetului, zona miniera din Carpaţii Meridionali de-a lungul vaii Jiului, avand ca nucelu urban municipiul Petrosani.

Această poziţie protejată natural dar în acelaşi timp situată de-a lungul unuia dintre cele mai importante râuri transilvănene (Mureşul) a făcut ca JUDETUL HUNEDOARA să se găsească la intersecţia unor mari rute comerciale, pe măsura apariţiei acestora (de obicei de-a lungul râurior), est-vest, pe ruta Budapesta - Sibiu - Braşov sau Bucureşti şi nord-sud, pe ruta Lvov - Cluj - Alba Iulia - Târgu Jiu - Craiova.

2.2.4.2 Tradiţii economice în judeţul Hunedoara

Datorită bogăţiilor sale teritoriul judeţului Hunedoaraa avut întotdeauna un rol important în dezvoltarea economică şi socială a ţării. Resursele naturale existente: cărbuni, minereu de fier, metale neferoase şi rare, materiale de construcţii, suprafeţele întinse de păduri au favorizat dezvoltarea economică din cele mai vechi timpuri. Meşteşugurile, în special cele legate de prelucrarea fierului şi extracţia aurului erau cunoscute încă de pe vremea dacilor.

Secole de-a rândul, minele de aur de la Valea Arsului şi Musariu, din depresiunea Zarandului dădeau cea mai mare cantitate de aur din Europa.

Exploatarea minereurilor de fier de la Ghelari şi Teliuc cunoaşte o însemnată dezvoltare încă din secolul al XV-lea, iar la mijlocul secolului al XVIII-lea pe actualul teritoriu al judeţului existau 11 ateliere de extras şi prelucrat fierul. În 1787 s-a construit primul furnal înalt pentru extragerea fontei la Topliţa, iar în 1806 - al doilea, la Govăjdia, care produceau împreună circa 53 000 chintale de fontă pe an.

În 1840 s-au deschis minele de cărbuni de la Petrila, Dolja şi Lonea, ceea ce a marcat începutul exploatării industriale a huilei din Valea Jiului. Mineritul în acest bazin A căpătat avânt abia în 1870, după construirea căii ferate Petroşani-Simeria.

După construirea furnalelor de la Călan (1869-1873) şi a Uzinei de fier de la Hunedoara (în 1884 a fost pus în funcţiune aici primul furnal), s-a intensificat atât exploatarea zăcămintelor de cărbuni, cât şi a celor de fier. S-a ajuns astfel ca, în 1938, cel mai prosper an al economiei antebelice, în judeţ să se producă 1 953 100 tonede fier brut.

La nivelul judetului se pot delimita trei arealuri econommice cu caraCTER SPECIFIC, prezentand un bun potential de clusterizare. Astfel, in sudul judetului, respectivin bazinul vaii Jiului, este predominanta industria extractiva a huilei, in zona centrala a judetului, respectiv in zona conurbatiei Deva-Hunedoara-Simeria, traditia industriala predominanta era axata pe metalurgia feroasă, industria chimică, pielăria şi industria alimentară, iar la nord, in zona Muntilor Apuseni, centrata in jurul municipiului Brad, existqa o lunga traditieie a exploatarii minereurilor cuprifere, complexe şi auro-argintifere.

Produsele traditionale ale judetului Hunedoara sunt strans corelate cu baza locala de materii prime , respectiv construcţii civile şi industriale, prefabricate din beton, betonul celular autoclavizat, polistirenul expandat, cărămizile dialit, vata minerală, cimentul dalele mozaicate, produse prelucrate din mase plastice, strunguri, bere, maşini şi utilajele siderurgice, maşini şi utilajele pentru industria minieră, ţesături din mătase, încălţăminte, fonta, oţel, laminate, cărbune, cocs, minereuri de fier, cuprifere, minereuri



pagina 74

auro-argintifere, energia electrică, ciment, placaje din marmură, prefabricate din beton, produse din mase plastice, maşini şi utilaje pentru industria metalurgică şi mineră, confecţii din blană, etc. o parte din unitatile producatoare ale acestor categorii de peoduse s-au inchis dupa 1990, dar mane de luctru specializata si-a gasit aria de aplicare in unitati noi; dupa cu ms e va vedea in analizqa structurala a economiei judetului, prezentata mai jos.

Nivelul de analiză – sectoarele economice productive

Pentru scopurile prezentului studiu, respectiv întelegerea particularităţilor mecanismului economic local în JUDETUL HUNEDOARA şi elaborarea, în baza acestora, de recomandări privind o strategie de dezvoltare economică pe termen mediu şi lung, în conjuncţie cu dezvoltarea spaţială a PATJ - Hunedoara, analiza economică a fost realizată la nivelul sectoarelor economice productive. În condiţiile actuale ale zonei, aceasta este aproximativ sinonim cu sectorul privat. Acest nivel de analiză a fost ales deoarece zona economică productivă este motorul dinamic al creşterii economice; pentru scopurile prezentei lucrări, efectul Keynsian al cheltuielilor efectuate de către administraţiile publice şi de către guvern nu este relevant în dezvoltarea zonei.

2.2.4.3 Descriere generală

La nivelul judetului Hunedoara, fenomenul economic din ultimii ani nu este în mod radicat diferit, ca structură şi evoluţie, de cel pe plan naţional.

Astfel, sectoarele în care Judetul Hunedoara contribuie peste medie la formarea cifrei de afaceri naţionale sunt: comerţul, construcţiile şi, în mai mică masură, turismul. Dacă în ce priveşte contribuţia peste medie a comerţului aceasta se poate explica prin ponderea peste medie în cadrul structurii economice locale şi a locaţiei pe traseul unui coridor major european, în ce priveşte construcţiile şi turismul acestea pot fi explicate printr-o disponibilitate locală a resurselor naturale primare necesare acestor sectoare, a unei tradiţii în domeniu şi a disponibilităţii mâinii de lucru provenind din alte sectoare (metalurgic, minerit). În condiţiile unui potenţial existent apreciabil de dezvoltare al acestor sectoare, se poate aprecia că acestea pot să devină sectoare emergente.

După cum se observă în Error! Reference source not found. de mai sus, comparat cu structura economiei la nivel naţional, principalele sectoare din economia judetului Hunedoara prezintă următoarele caracteristici:

Activităţile de comerţ şi similar reprezintă împreună aproape jumătate din PIB-ul zonei – 46,2%, cu cca. 6,8% mai mult decât media pe plan naţional şi regional. Aceasta reflectă volumul ridicat al tranzacţiilor comerciale, care a crescut substanţial în ultimii 3 ani.

Industria prelucrătoare reprezintă cca. 25,6% din totalul activităţii economice locale, faţă de cca 31% pe plan naţional.

Construcţiile reprezintă 9,5% din PIB-ul local, cu cca 50% mai mult decât nivelul naţional. Aceasta reflectă pozitiv asupra dinamismului economiei locale, indicând un nivel ridicat de investiţii şi de venituri, în special în municipiul Deva.

Turismul, care ar merita propria lui diviziune CAEN dar în prezent se regăseşte numai ca „activităţi anexe de transport, turism” în CAEN 63, a reprezentat doar cca. 2% din PIB-ul local în 2005, sub media pe plan naţional şi la mai puţin de ½ din media europeană.



pagina 75

Per ansamblu, economia Judetului Hunedoara reflectă un stadiu mediu în procesul de evoluţie de la economia industrială la o economie de servicii, cu o componentă manufacturieră medie şi cu accent pe activităţi comerciale.

2.2.4.4 Ordinul de mărime al activităţii economice productive locale

În anul 2007, valoarea totala a bunurilor si serviciilor produse si prestate in sectoarele productive ale economieie Judetului Hunedoara s-a ridicat la 3,015 miliarde de Euro. Aceasta cifra include valoarea serviciilor de utilitati publice (societati comerciale si regii autonome, precum si a serviciilor medicale si de invatamant prestate de sectorul privat, dar nu include valoarea serviciilor prestate de sectorul public (administratii publice, agentii descentralizate ale guvernului central, unitati medicale de stat, sistemul de invatamant de stat, armata, pompieri, etc).

Tabelul 2-21: Activitatea economica in sectorul privat in Judetul Hunedoara

ACTIVITATEA IN SECTORUL PRIVAT IN JUDETUL HUNEDOARA PARAMETRU UM 2005 2006 2007

Cursul valutar (media anuala BNR) RON/EUR 3.6234 3.5245 3.3373 Numar total de firme Nr. 9863 10078 10289 Numar de firme cu activitate economica (CA>0) Nr. 7862 8688 8713 Numar de firme fara activitate (CA=0) Nr. 2001 1390 1576

Procent firme fara activitate economica din Nr. total de firme % 20.3% 13.8% 15.3%

Valoare totala a activitatii economice in sectoare productive MIL. EUR 1,997.5 2,456.2 3,015.2

Aceasta valoare de 3,015 miliarde de Euro a fost produsa de 8713 firme care isi desfasoara activitatea in Judetul Hunedoara si care angajeaza un numar de 98.692 persoane, reprezentand 20.32%din populatia JUDETULUI, de 485.712 persoane.

Aceasta reprezinta cca 6207.8 Euro pe cap de locuitor al Judetului Hunedoara ; ajustand pentru diferentele intre activităţile economice productive si componentele PIB nominal, rezulta un PIB al Judetuui Hunedoara intre EUR 7385 si EUR 7.5000 in 2007, ceea ce reprezinta intre 135% si 137% din PIB nominal la nivel national, care in 2007 a fost de EUR 5.4501.

2.2.4.5 Structura economiei locale

Din numărul total de firme înregistrate legal în zona de proiect, procentul de firme fără activitate variază între cca 23,5% în 2003 şi 19,5% în 2005.

După cum se observă în Tabelul 2-21 de mai sus, numărul total de firme cu activitate se ridica la 8713 în 2007. Dintre acestea, cele 387 de firme

1 Comisia Nationala de Statistica, 2008



pagina 76

Umai 4 dintre firmee din judet au cifre de afaceri care depasesc 100 milioane de Euro; la acestea se adauga 25 de firme cu cifre de afaceri intre 10 si 100 milioane Euro in 2007.

Această structură a economiei locale reflectă o pondere relativă de mică anvrgura a sectorului IMM, respectiv o lipsa de dinamism antrepenorial ala cestui ssector; pentru comparaTIE, ponderea relativa reflecta prezenta si robustetea firmelor relativ mari, a căror cifra de afaceri a depăşit 1 milion Euro în 2007, reprezentând în total 3,76% din numărul de firme din JUDETUL HUNEDOARA , au generat împreună 99.913% din venitul total al sectoarelor economice productive în judet. Proportia aceasta, intr-o economie de piata avansata, este mai aproape de ceea ce se numeste „legea Pareto” – respectiv un raport intre ponderea IMM-urilor si a firmelor mari de 20/80.

Figura 2-1: Distribuţia firmelor cu C/A sub 100 milioane de Euro

Cu toate acestea, după cum este ilustrat în Figura 2-1 de mai sus, sectorul întreprinderilor mijlocii reflectă o creştere constantă şi robustă în perioada 2003 - 2005. În această perioadă, numărrul firmelor cu cifra de afaceri de peste 10 milioane Euro a crescut de la 7 la 11, cea a firmelor cu C/A de peste un milion de Euro (dar mai mică de 10 milioane) s-a ridicat de la 88 la 124.



pagina 77


De asemenea, numărul firmelor având o cifra de afaceri între 100 mii şi un milion de Euro a crescut de la 565 la 750 pe parcursul perioadei studiate.


Un progres s-a înregistrat şi la nivelul firemlor mici, unde numărul de firme cu cifra de afaceri sub 100 mii euro a scăzut de la 3725 în 2003 la 3500 în 2005, ceea ce refelecta ca un numar de firme au depasit acest prag in perioada analizata.

2.2.4.5.1 Structura activităţii economice productive în Judetul Hunedoara

În perioada 2005 - 2007, valoarea totală a bunurilor şi serviciilor generate de sectorul privat al economiei zonei de proiect a crescut cu 50.9% Majoritatea acestei creşteri s-a înregistrat în 2006 (cca. 23.0% ), urmată fiind de o creştere anuala de 22.8% în 2007, rate de creştere cu mult peste rata pe plan naţional.



pagina 78

Salariul mediu în zona de proiect, deşi a înregistrat o creştere de 30,6%, s-a menţinut, pe durata studiată, sub nivelul salriului mediu pe economie, care a crescut cu 58,5% în acelaşi interval. Aceasta reflectă faptul că un număr de locuri de muncă nou-create sunt în domeniul serviciilor, dar în acelaşi timp reprezintă un avantaj competitiv pentru zona de proiect.

Presiunile competitive crescânde ale unei economii care începea să devină mai dinamică s-au reflectat în intensificarea unei „zone de atriţie” în rândul companiilor mici, firme care îşi menţin înregistrarea fără să aibă activitate şi firme cu activitate minimă, care nu au angajaţi şi nu plătesc salarii. Este de aşteptat ca procesul de atriţie a acestor jucători economici marginali să se intensifice.

În acelaşi timp, devine evidentă o zonă „de creştere”, constând din firme nou înfiinţate, care prestează activităţi şi plătesc salarii în pregătirea începerii activităţilor economice. Fenomenul acesta a crescut în ultimii trei ani şi este de aşteptat să se intensifice.

Per total, numarul de firme din JUDETUL HUNEDOARA a crescut, cu substantiala majoritate a firmelor noi fiind infiintate in municipiul Deva. Numărul de firme cu activitate din întreagul Judet Hunedoara a evoluat de asemenea, per ansamblu, ascendent; numarul de firme fara activitate a scazut in zona centrala si a crescut in Hunedoara si Petrosani.

După cum se vede în Error! Reference source not found. alaturat, pe ansmblul judetului s-a inregistrat in perioada 2005 – 2007 o scădere a procentului de firme fără activitate din numărul total de firme înregistrate legal de la 20,3% la 15,3%.

Nr. de angajaţi din sectoarele productive s-a menţinut aproape constant pe perioada analizată, dar din nou în mod inegal în diferitele zone economice ale judetului (mai mult in regiunea centrala, mai putin pe valea jiului.

2.2.4.5.2 Structura activităţii economice productive în municipiul Brad

Tabelul 2-22: Indicatori economici in municipiul Brad

MUNICIPIUL Brad

PARAMETRU U.M. 2005 2006 2007 Cursul valutar (media anuală BNR) RON/EUR 3.6234 3.5245 3.3373 Număr de firme cu activitate economică (CA > 0) nr. 382 424 438 Număr de firme fără activitate (CA=0) nr. 121 79 65 Procent firme fără activitate economică din nr. total de firme % 24.1% 15.7% 12.9%

Valoare totală a activităţii economice în sectoare productive mil. EUR 95,4 134,6 197,04



pagina 79

2.2.4.5.3 Structura activităţii economice productive în municipiul Deva

Tabelul 2-23: Indicatori economici in municipiul Deva

MUNICIPIUL DEVA, LOC. SANTUHALM, SAT CRISTUR, SAT ARCHIA


Valoare totală a activităţii economice în sectoare productive mil. EUR

550,6

697,2 865,4

2.2.4.5.4 Structura activităţii economice productive în Municipiul Hunedoara

Tabelul 2-24: Indicatori economici in municipiul Hunedoara

MUNICIPIUL HUNEDOARA, SAT GROS, SAT HASDAT, SAT PESTISUL MARE

PARAMETRU U.M. 2003 2004 2005 Cursul valutar (media anuală BNR) RON/EUR 3.7556 4.0532 3.6234 Număr de firme cu activitate economică (CA > 0) nr. 1088 1259 1379 Număr de firme cu cifra de afaceri > 0, fără cheltuieli cu salarii nr. 223 198 170

Număr de angajaţi la firme cu cifra de afaceri > 0, fără cheltuieli cu salarii nr. 1217 1352 1276

Număr de firme fără activitate (CA=0) nr. 463 328 404 Procent firme fără activitate economică din nr. total de firme % 27.6% 19.5% 24.0%

Prin comparatie, firmele cu activitate raportata din municipiul Hunedoara, care reprezinta 25,3% din totalul firmelor din JUDETUL HUNEDOARA , au generat impreuna 26,9% din valoarea totala a bunurilor si serviciilor produse in sectoarele economice productive ale JUDETUL HUNEDOARA si au avut ca salaritati 28.7% din forta de munca angajata in aceste sectoare in JUDETUL HUNEDOARA.

2.2.4.5.5 Structura activităţii economice productive în Valea Jiului

Tabelul 2-25: Indicatori economici in Valea Jiului

VALEA JULUI, LOCALITATILE: ANINOASA, LUPENI, PETRILA, PETROSANI, URICANI


Valoare totală a activităţii economice în sectoare productive mil. EUR 357,2 445,4 536,01


pagina 80

In final, firmele cu activitate raportata din Valea Jiului, care reprezinta 7.8% din totalul de firme din Judetul Hunedoara, a angajat 5.3% din forta de munca si au produs 3.7% din valoarea totala a bunurilor si serviciilor produse in sectoarele economice productive ale Judetului Hunedoara.

2.2.4.6 Dinamica activităţii economice productive în JUDETUL HUNEDOARA

În toate trei zonele geografice din judet, valoarea bunurilor şi serviciilor produse local a crescut cu 50% în perioada studiată.

2.2.4.7 Parametrii de competitivitate ai economiei locale

Noţiunea de competitivitate a unui spaţiu geografic poate fi privită fie în contextul competiţiei acestuia cu alte spaţii geografice similare (competiţia între oraşe şi zone metropolitane pentru a atrage investiţii, personal cu înaltă calificare, talent antrepenorial, managerial, personalităţi publice care îi dau expunere), fie ca poziţionare competitivă relativă a unui spaţiu urban pe un „segment particular” de piaţă sau pe o „nişă” de piaţă specifică unei anumite industrii.

În ambele interpretări, competitivitatea unui spaţiu geografic depinde într-o bună măsură de un număr de variabile-cheie, a căror estimare este incercată în paginile următoare. Printre acestea:

înzestrarea relativă cu factori de producţie;

mărimea pieţelor locale care afectează condiţiile iniţiale de creştere;

prezenţa industriilor suport;

structura firmelor, strategiile la nivel de firme, modul de acţiune al competitorilor, organizarea şi managementul firmelor;

investiţiile, transferul de resurse;

nivelul de „cunoştinţe” (know-how) la nivelul specialiştilor/forţei de muncă din regiune – atât sub formă de patente sau drepturi de autor, cât şi la nivel informal (unde de fapt este nivelul majoritar de valoare adăugată);

infrastructura de susţinere a inovaţiei;

atragerea de firme străine, pentru creşterea nivelului local de cunoştinţe.

În special în perspectiva planificării spaţiale, competitivitatea la nivelul unei zone de dezvoltare reprezintă potenţialul oraşului/zonei respective de a menţine şi/sau atrage acei oameni care stăpânesc factorii de cunoaştere cheie pentru succesul dezvoltării economice, la care se adaugă potenţialul regiunii de a exploata în producţie aceşti factori de cunoaştere.

Un bun algoritm de analiză pentru a pune în evidenţă nivelul de competitivitate la nivel naţional sau regional este modelul utilizat de Consiliul Naţional pentru Competitivitate (Naţional Competitiveness Council) din Irlanda. Acesta este un organism consultativ, din care fac parte lideri din sectorul economic, din cadrul reglementator şi din sistemul academic, care promovează şi susţine politici de dezvoltare economică ale Republicii Irlanda şi care a contribuit în măsură substanţială la succesul economic al acestei ţări (Irlanda are una din cele mai dinamice economii din Europa; în urmă cu câţiva ani a

fost poreclită „tigrul Galic”, ca o referinţă la „Asian Tigers”, ţările de mare succes economic din bazinul Pacificului).

Modelul NCC (Figura 2-1 de mai jos) prezintă, metaforic şi grafic, creşterea economică sustenabilă ca fiind vârful unei piramide, un efort care are la bază două categorii de condiţii:

Figura 2-1: Modelul Irlandez (NCC) de competitivitate

Parametrii de performanţă ai pieţei Parametrii care constituie zona de intervenţie a guvernelor central şi local,

respectiv pârghiile prin definiţie indirecte cu care pot influenţa evoluţia economiei.

Acest model prezintă un bun instrument de diagnostic care identifică factorii-cheie ai unei economii, în cazul de faţă a celei din judetul Hunedoara, şi pârghiile de intervenţie pentru a susţine dezvoltarea durabilă a acesteia.

2.2.4.7.1 Parametri ai pieţei

Figura 2-2: Modelul Irlandez (NCC), cu evidenţierea parametrilor pieţei libere


pagina 81


pagina 82

Calitatea şi disponibilitatea forţei de muncă

Calitatea şi disponibilitatea forţei de muncă constituie unul dintre factorii-cheie asupra căruia sunt aţintite principalele măsuri ale prezentei strategii.

Structura şi disponibilitatea forţei de muncă

Bineînţeles cadrul de referinţă pentru statistici legate de forţa de muncă a devenit, cu atât mai mult după aderare, spaţiul UE. Astfel, pentru 2005, conform datelor publicate de Eurostat:

rata de ocupare a forţei de muncă pentru persoanele din România cu vârsta între 15 şi 64 ani a fost de 57,7% (deci sub media europeană de 63,3%);

rata de ocupare a bărbaţilor a fost de 63,4%, în timp ce cea a femeilor a fost de 52,1%;

în UE, 194,5 milioane de persoane au fost angajate, înregistrându-se o rată a ocupării de 70,9% pentru bărbaţi şi 55,7% pentru femei;

cea mai mare medie de ocupare a forţei de muncă de 73,1% (80,2% pentru bărbaţi şi 65,8% pentru femei) s-a înregistrat în Olanda, urmată de Suedia cu 72,1% (bărbaţi 73,6%, femei 70,5%);

cea mai slabă poziţie dintre Statele Membre UE au avut-o Polonia (51,7% pentru bărbaţi şi 46,2% pentru femei) şi Malta, unde media ratei de ocupare a fost de 54,1% (bărbaţi 75,2% şi femei 32,8;

în Bulgaria, rata medie de ocupare a forţei de muncă a fost de 54,2% (57,9% pentru bărbaţi şi 31,4% pentru femei).

În România, piaţa muncii a suferit o transformare radicală; de unde la inceputul şi mijlocul anilor ‘90 principala problemă (de natură în principal socială, dar şi cu repercusiuni grave asupra economicului legate de impozitare şi re-distribuţie) a fost şomajul ridicat, începând din 2004 se conturează problema exact opusa, aceea a unui deficit de forţa de muncă. Aceasta se aplică în special la mâna de lucru calificată, cu precădere în sectoare economice de înaltă competitivitate.

Fenomenul migraţiei forţei de muncă a început să ia amploare în 2002, odată cu ridicarea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români în spaţiul Schengen, şi este de aşteptat să continue până la momentul când diferenţele de salarii între România şi spaţiul vest-european se vor micşora substanţial. Există încă o rată moderată a şomajului (sub 6% în zona de proiect) dar acesta priveşte în principal acele elemente ale forţei de lucru care sunt lipsite fie de o calificare fie de experienţă (tineri absolvenţi). Rata şomajului în rândurile tinerilor sub 25 de ani şi a persoanelor trecute de 50 de ani (în special de sex masculin) rămâne o persistentă problemă socială.

Din punctul de vedere al firmelor, competiţia pentru a atrage personal productiv va duce la o accelerare a creşterii costurilor cu salariile în viitorii 2-3 ani, în sectorul privat. Presupunând o creştere corespondentă – sau mai mare – în productivitate, aceasta este de dorit atât din punct de vedere economic cât şi social.

Migraţia ocupaţională şi teritorială

În 2004, ţările cu cel mai mare aflux de emigranţi români erau: Ungaria (existând elemente care încurajează acest flux, cum ar fi apropierea graniţei şi limba maghiară) Germania, Turcia, Italia şi Spania. Conform Raportului Dezvoltării Umane UNDP pe 2004, nici unul dintre judeţele regiunii de Vest nu era încadrat în categoria „zone tradiţionale


pagina 83

pentru emigrare”. Recent însă, conform aceluiaşi raport, în judeţul Hunedoara fluxurile de emigranţi s-au intensificat începând cu anul 2002.

Majoritatea emigranţilor sunt muncitori cu contracte de muncă în străinătate, însă şi proaspăt-absolvenţi de studii universitare. Din datele de la INS, procentul de absolvenţi care au părăsit ţara s-a ridicat de la 6% în 1990 la 23% în 2000.

Instruirea şi perfecţionarea resurselor umane

În special în condiţiile în care piaţa internă nu reuşeşte să reţină unele din elementele cele mai talentate şi dinamice ale forţei de muncă autohtone, formarea şi instruirea continuă a forţei de lucru adulte devine o prioritate de cea mai mare importanţă.

Formarea profesională continuă

În România, rata participării adulţilor la studiu şi instruire (ca procent din populaţia cu vârsta cuprinsă între 25-64 ani) a fost de 1,1% în 2002, faţă de 8,4% în UE în aceeaşi perioadă.

Tabelul 2-1: Nivelul de concentrare a instruirii în domeniul IMM în regiunile din România, 2003

Nivelul de concentrare a instruirii

Nord- Est

Sud- Est

Sud Muntenia

Sud-Vest Oltenia Vest Nord-

Vest Centru Bucureşti- Ilfov

[%*] [%*] [%*] [%*] [%*] [%*] [%*] [%*]

Lipsă instruire 21,55 38,50 30,99 31,02 34,07 41,18 25,13 40,88

1-5 zile 37,93 31,00 35,21 31,02 39,56 32,35 39,49 33,53

6 mai multe zile 30,17 21,50 27,46 17,65 15,38 22,06 20,00 16,76

Nu se ştie 10,34 9,00 6,34 20,32 10,99 4,41 15,38 8,82 * exprimat ca procent din nr. total de IMM-uri

Ca un trend general, interesul managerilor din IMM-uri pentru împrospătarea cunoştinţelor şi aptitudinilor lor prin cursuri de pregătire este foarte scăzut. Marea majoritate a firmelor din ţară (70,2%) nu au avut nici un manager participant la cursuri de instruire, în timp ce numai 16,8% dintre IMM-uri susţin că puţini dintre managerii lor au fost cuprinşi în cursuri de instruire.

Pe sectoare de activitate, situaţia participării la cursuri de instruire a managerilor este şi mai alarmantă. Astfel, în agricultură întâlnim cel mai mare număr de IMM-uri care nu au avut nici un manager participant la cursuri de instruire (97,5%), sector îndeaproape urmat de firmele din transporturi şi comunicaţii, cu un procent de 84,4% de IMM-uri ce nu au avut nici un manager cursant. În schimb, o situaţie aparent mai bună întâlnim la IMM-urile din sectorul „Alte servicii”, unde 29,9% din IMM-uri şi-au trimis puţini dintre managerii lor la cursuri de formare continuă.

Întreprinderile din categoria mijlocie şi-au trimis managerii la cursuri într-o măsură mai sporită decât au făcut-o celelalte categorii. Se observă o corelare pozitivă între mărimea întreprinderii şi frecvenţa cu care îşi trimit managerii la cursuri de instruire. Astfel, 71,8% dintre micro-întreprinderi au declarat că nu au avut nici un manager cursant, în timp ce doar 43,5% dintre întreprinderile mijlocii s-au aflat în această situaţie. În replică, întreprinderile din categoria mijlocii au reuşit într-o proporţie de 35,1% în comparaţie cu cele mici (21,7%) şi cu mult mai mult decât micro-întreprinderile (15,8%) să-şi trimită unii manageri la training.


pagina 84

În ceea ce priveşte participarea angajaţilor la instruire, situaţia poate fi catalogată ca fiind serioasă, devreme ce nici tabloul participării angajaţilor nu se deosebeşte esenţial de participarea managerilor. La fel ca şi în analiza de mai sus întâlnim un procent foarte mare de IMM-uri (68% în medie) ce nu au avut nici un angajat cuprins în programe de instruire. Doar în 7,1% dintre firme toţi angajaţii au participat la cursuri de instruire, iar 19,3% dintre IMM –uri spuneau că puţini dintre angajaţii lor au participat la cursuri de instruire.

Cu toate acestea o situaţie ceva mai bună se identifică în sectorul „Alte servicii” unde s-a înregistrat cel mai mare procent de firme ce au avut angajaţii cuprinşi în programe de instruire (42,8% în mod cumulat). La polul opus, al experienţei negative, se află firmele din transporturi şi comunicaţii. Acestora li se asociază cel mai mare procent de firme ce nu au avut nici un cursant (80%) în programe de pregătire. Procentul firmelor mijlocii care şi-au trimis angajaţii la cursuri de perfecţionare este de aproape 2 ori mai mare decât cel al microîntreprinderilor sau al firmelor mici. Se păstrează corelaţia semnalată în analiza anterioară, conform căreia în cazul micro-întreprinderilor (69,7%) întâlnim mai multe firme fără nici un angajat cursant, decât în cele mici (60,2%) sau mijlocii (36,3%).

Productivitate

Productivitatea muncii şi valoarea adăugată brută regională

În ceea ce priveşte productivitatea muncii, datele estimative la nivel regional pentru productivitatea muncii pe persoană angajată evidenţiază faptul că Vestul, între celelalte regiuni ale României, este pe locul 3 ca nivel al productivităţii muncii pe persoană angajată, după Bucureşti-Ilfov şi Centru.

Analizând VABR din punct de vedere al participării regiunilor la formarea ei în corelaţie cu numărul de salariaţi, constatăm că regiunea Vest realizează 11,65% din VABR cu 12,19% salariaţi din totalul naţional realizând o productivitate de 220 mil. lei/salariat, care reprezintă doar 96,35% din media naţională. Cu toate acestea, regiunea se situează a doua între regiunile rurale şi a treia la nivel naţional (după Bucureşti-Ilfov realizează 21,37% din VABR cu 16,35% din total salariaţi, aceştia obţinând o productivitate de 298,4 mil. lei/salariat, însemnând 130,7% din media naţională şi regiunea Sud-Vest Oltenia).

Preţuri şi costuri

Integrarea în UE aduce două niveluri de presiune asupra costurilor şi preţurilor: pe de o parte, eliminarea măsurilor protecţioniste şi sporirea competiţiei între furnizorii de bunuri şi servicii, atât „business to business” cât şi „final sale”, va duce la o diversificare a ofertei şi o scădere a preţurilor produselor şi serviciilor achiziţionate pe piaţa liberă. Pe de altă parte, preţurile la acele bunuri şi servicii care beneficiau de intervenţii guvernamentale (protecţie împotriva competiţiei, subsidii) vor creşte, pentru că, prin eliminarea distorsiunilor create de politici guvernamentale, ele se vor alinia la preţurile pieţei libere.

Evident, preţurile unei game largi de materii prime sunt influenţate de interacţiunea pe plan global între cerere şi ofertă; astfel, materialele de construcţie au înregistrat în ultimii doi ani creşteri substanţiale, în unele cazuri cu peste 30% pe an, datorită presiunii exercitate asupra pieţei de ţări mari în curs de dezvoltare (China, India) a căror rate

rapide de creştere se reflectă într-un apetit sporit pentru materiale de construcţii de bază (ciment, fier-beton, etc.).

Performanţa (eficienţa) agenţilor economici

Nivelul de performanţă al firmelor este măsurat prin rata lor de profit – eficienţa cu care transformă capital în profit. Aceasta se exprimă prin rata ROI (return on investment) şi multe din variaţiunile sale (ROA, ROE, ROC, etc). Aceşti indicatori de performanţă sunt dificil de calculat la nivel local, fie din lipsă de date (în cazul IMM-urilor), fie datorită faptului că marile companii raportează fiscal consolidat, la nivel naţional.

Ca măsura de aproximare („proxy”) pentru performanţa financiară şi operatională pot fi folosite exporturile, net sau procentual din cifra de afaceri. Evident aceasta este o estimare imprecisă; pe de altă parte, se observă un trend că exportatorii care practică marje de profit relativ mici au în general timpi mai scurţi de rotire a capitalului rulant, ducând la rezultate comparabile pe o baza anuală.

În topul sectoarelor specializate în exporturi se află confecţiile textile şi încălţămintea, urmate de produsele de mobilier, ansamble metalice şi electrice. În ultimii ani analizaţi creşteri semnificative ale exporturilor din JUDETUL HUNEDOARA au înregistrat sectoarele: articolele de încălţăminte, produsele industriei chimice, dispozitivele mecanice şi electrice, instrumente optice şi foto, mijloace şi materiale de transport.

2.2.4.7.2 Zona de intervenţie a APC&L în mediul de afaceri

Zona de intervenţie a administraţiei publice centrală şi locală în mediul de afaceri se identifică în principal cu următoarele aspecte descrise în următoarele trei subcapitole ce urmează.

Figura 2-3: Modelul Irlandez (NCC), cu evidenţierea zonei de intervenţie APC&L

Impozitare şi reglementare

În acest moment în România fiscalitatea la nivel naţional nu mai reprezintă nici pe departe un impediment în funcţionarea sectorului privat; dimpotrivă, este una din cele mai progresive din lume. La nivel local, taxele incep să se alinieze cu sistemul


pagina 85


pagina 86

european, dar acest proces este de abia la inceput; este de aşteptat ca şi taxele locale să rămână competitive, cel puţin pentru Europa, pe termen scurt şi mediu.

Impozit pe clădiri şi terenuri

Actualmente, sistemul de impozitare la nivelul autorităţilor publice locale pe clădiri şi terenuri nu tine cont de preţul de piaţă al locuinţei atunci când se calculează impozitul pe clădiri, ceea ce este în majoritatea cazurilor în beneficiul celui impozitat. Impozitarea se face după tipul de clădire pe care îl are societatea sau cetăţeanul şi după zona în care se află aceasta.

Pentru clădirile cu pereţi sau cadre de beton armat, de cărămidă arsă, piatră naturală sau alte materiale asemănătoare, baza de calcul a valorii impozabile pe anul 2006 a fost de 6,6 milioane de lei vechi pe m.p., din care se calcula valoarea impozitului la 1,25% din bază. În 2007 procentul aplicat bazei de calcul se va dubla de la 1,25% la 2,5%.

Impozitul va ţine seama şi de zona în care se află locuinţa, situaţie în care zona A este considerată cea mai scumpă, adică e evaluată ca zona centrală, în vreme ce zona D reprezintă periferia oraşului. Valoarea impozabilă a clădirii se reduce cu 20% pentru clădirea care are o vechime de peste 50 de ani şi cu 10 la suta pentru cea care are o vechime de 30 de ani.

Impozit pe profit

Impozitul pe profit este în prezent extrem de favorabil atragerii investiţiilor, constituind unul din motivele pentru care volumul de investiţii străine directe în 2005 şi 2006 a atins 13 miliarde de Euro, mai mult decât dublu faţă de perioada de doi ani anterioară. Actualmente, impozitul pe profit se aplică ca şi cotă unică de impozitare astfel:

Pentru micro-întreprinderi (firme având un rulaj total anual mai mic de 100.000 Euro), cota este de 2% pe rulaj;

Pentru orice alte societăţi comerciale, inclusiv IMM-uri, cota unică de impozitare este de 16% pe profit (calculată conform IAS din EBT, „earnings before taxes”).

Acest lucru este extrem de favorabil investitorilor, care au de asemenea libertatea de a repatria profitul în întregime. Comparat la nivelul UE, numai republica Irlanda are o fiscalitate mai scazută (12,5%), majoritatea ţărilor atingând sau depăşind dublul cotei actuale din România (Franta 33%, Germania 38%, etc.).

Alte taxe şi impozite plătibile de către angajator

Contribuţiile obligatorii la fondul de pensii de stat şi diverse asigurări obligatorii însumează între cca. 31% şi maximum 35,5%.

CAS – 19,65% Fond accidente – maximum 5%, depinde de sectorul de activitate Şomaj – 2,5% Sănătate – 7% FNUASS – 0,85 Comision Camera de muncă 0,75%

Aceasta este comparabil, în partea superioară a marjei, cu celelalte ţări europene.

Infrastructura economică şi tehnologică

Prin aceasta se înţelege întreaga infrastructură urbană şi peri-urbană, necesară bunei desfăşurări a activităţilor comunităţii.

Căi de comunicaţii şi transport în comun

Transportul rutier

Una dintre problemele cele mai stringente care ameninţă să limiteze substanţial dezvoltarea judetului Hunedoara este lipsa de capacitate rutieră şi lipsa de infrastructură (modernizări şi lărgiri de drumuri, drumuri noi, tuneluri, căi de acces în regim de drum expres, etc.) care să îi susţină dezvoltarea. Motorizarea în Judetul Hunedoara se apropie de 280 de vehicule/1000 de locuitori, nu există şosea de centură practicabilă (ceea ce obligă tot traficul de tranzit să treacă prin oraş) iar activitatea economică creşte constant.

Figura 2-4: Traseul coridorului 4 Pan-european în zona de proiect

La nivel regional, coridorul pan-european 4 în regim de autostradă, care va trece prin Deva şi Simeria, va asigura accesul rapid pe axa est-vest, important printre altele pentru punerea în valoare a potenţialului turistic al zonei de proiect.

Echipare energetică

JUDETUL HUNEDOARA este dotată cu reţele electrice permiţând cuplarea la 20.000V, 4.000V, 360V şi 220V. Reţeaua de gaz metan este de asemenea disponibilă.

Telecomunicaţii

Societatea informaţională este caracterizată prin creşterea explozivă a informaţiei „digitale”, disponibilă prin intermediul produselor tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor. Parametrii acestei creşteri în JUDETUL HUNEDOARA sunt:


pagina 87


pagina 88

creşterea numărului de abonaţi la serviciile de telefonie mobilă a crescut cu 38%, ajungând la 235 abonaţi la 1000 locuitori;

ponderea gospodăriilor care deţin PC în total gospodării a crescut de la 6% la 7,3%;

numărul salariaţilor angajaţi în teleworking, din sectorul economico-financiar a crescut cu 66%.

La nivel naţional, între 1999 şi 2003 s-a înregistrat o rată de creştere a numărului de PC-uri de 228%, cu o creştere anuală medie de 34,5% (8,3 PC-uri la 100 locuitori în 2004) iar numărul utilizatorilor internet a crescut în aceeaşi perioadă cu 563%, cu o rată spectaculoasă de creştere de 60% pe an (19,1 utilizatori internet la 100 locuitori în 2004). În 2003, numărul computerelor la 1000 de locuitori era de 69,2 în România. Tot la nivel naţional, statisticile indică apropierea de valorile din UE15, astfel: rata de penetrare a internetului în administraţia publică a fost de 80% (media UE15 = 84,2%), în mediul de afaceri 75% (media UE15 = 84,2%), cu diferenţe mari însă la capitolul utilizatori casnici, unde rata de penetrare în România este de 12,2% faţă de 45,1% în UE15.

În anul 2004, 8,2% din totalul întreprinderilor din regiune erau conectate la internet şi totalizează procentul de 48,4% din PC-urile aflate în dotarea firmelor din regiune.

Tabelul 2-2: Gradul de conectivitate IT al firmelor din zona de proiect

Regiunea

Ponderea nr. întreprinderilor cu conexiune Internet în

total întreprinderi din regiune

Număr de PC la 100

salariaţi

Ponderea nr. de PC conectate la Internet

din total PC în regiune

Ponderea nr. de specialişti ITC la

100 salariaţi

[%] [%] [%] [%]

Vest 8,2% 8,8% 48,4% 1,7%

Bucureşti 12,2% 13,6& 60,1% 2,5%

România 8,5% 9,7% 48,9% 1,7%

În acelaşi an, 2004, statisticile indică 8,8 PC-uri la 100 de angajaţi (a doua regiune după Bucureşti-Ilfov cu un indice de 13,6) şi 1,7 specialişti ITC la 100 de angajaţi. În 2004, faţă de 2003, numărul de specialişti ITC a sporit la nivel naţional cu 20%. Ponderea specialiştilor IT&C se regăseşte în servicii şi mai puţin în industrie.

Statisticile la nivel naţional indică faptul că întreprinderile mari (peste 250 de angajaţi) sunt cele care utilizează produsele ITC în cea mai mare masură, procentele în rândul IMM-urilor fiind reduse în rândul tuturor indicatorilor: ponderea întreprinderilor ce deţin PC-uri, ponderea numărului de salariaţi ce utilizează PC/Internet, ponderea întreprinderilor care au un web-site propriu.

Vânzările prin internet sunt încă slab dezvoltate, atât la nivelul regiunii cât şi la nivel naţional (in medie sub 2% din întreprinderi vând prin internet iar procentul celor care cumpără prin internet este asemănător).

Antreprenoriat şi inovaţie

Cultura antrepenorială este un lucru de dată relativ recentă în mediul economic din România. Deşi prezentă într-o oarecare măsură la toate grupele de vârstă, ea este mai uşor de însuşit de către tineri. Ea face de asemenea obiectul multor programe de suport şi îndrumare implementate de autorităţile publice centrale şi locale.


pagina 89

Antreprenoriat

Deşi dinamică în comparaţie cu nivelul general din România, nivelul de activitate antrepenorială din JUDETUL HUNEDOARA este cu mult în urma celui din UE.

Dinamica antrepenoriatului este mai pronunţată în Bucureşti şi în zone cu niveluri crescute de ISD. În zona de proiect, acesta se manifestă cu precădere în municipiul Deva. În general, nivelul de antrepenoriat este mai crescut acolo unde:

Există un nivel crescut al investiţiilor directe: o străine o interne

Factori speciali o forţa de muncă specializată o tradiţia în meşteşuguri şi comerţ o potenţialul infrastructural o influenţa migraţiei şi emigraţiei o apropierea de surse de materii prime o apropiere de pieţe de desfacere

interne externe

existenţa zonelor defavorizate sau areale care beneficiază de programe guvernamentale sau internaţionale

areale cu transfer de capital individual autohton, provenit din munca în străinătate

Inovaţie

Ca şi antrepenoriatul, inovaţia este în condiţii normale un fenomen emergent: forţele pieţei oferă condiţii şi motivaţie viitorilor inovatori. În condiţiile în care economia (românească) îşi revine cu greu în urma a 50 de ani de comunism, sunt încă necesare măsuri de susţinere a dezvoltării fenomenului.

Activitatea de inovare în întreprinderi

La nivel european, 51% dintre întreprinderile productive sunt tehnologic inovatoare. La nivelul anului 2001, pentru care existã date statistice, numai 5,2% din întreprinderile din industria prelucrãtoare au desfãşurat activitate de cercetare-dezvoltare, iar 2,4% au fãcut exporturi, valoarea produselor lor noi şi îmbunãtãţite deţinând cca.10% din exporturi.

Ponderea întreprinderilor inovative reprezintã 17% din întreprinderile active din economie (cu cca. 16% din numãrul total de salariaţi). Cifra de afaceri a întreprinderilor inovative are o pondere de 42% din cifra totalã de afaceri a întreprinderile active. În 2004, suma totală a cheltuielilor pentru activităţi de inovare s-a ridicat la 24.475.941 milioane ROL, dintre care 68% reprezintă cheluieli efectuate de firmele mari, 21% de către firmele mijlocii şi 11% de către firmele mici.

La nivel naţional, structura întreprinderilor inovative are urmãtoarele caracteristici:

din punct de vedere al dimensiunii: o 83,4% sunt IMM-uri (53,7% întreprinderi mici şi 29,7% mijlocii); o 16,6% sunt întreprinderi mari.


pagina 90

din punct de vedere al domeniului principal de activitate: o 73% industrie; o 27% servicii (12% comerţ, 10% tranzacţii imobiliare, 4,7% transporturi şi

comunicaţii).

Infrastructura de transfer tehnologic şi inovare, respectiv entitãtile specializate pentru difuzarea, transferul şi valorificarea în economie a rezultatelor de cercetare-dezvoltare, se aflã într-un proces de construcţie institutionalã.

În perioada 2000-2004, numai aprox. 17% din numărul total de firme au desfăşurat activităţi inovative de succes, marea majoritate în sectoarele: industria prelucrătoare şi servicii. Acest procent contrastează cu datele provenite din UE15, unde în anii 1998-2000 44% dintre firme erau considerate ca fiind inovatoare. Se remarcă însă faptul că, în România, întreprinderile mari se apropie de acest procent, cu 41%. Întreprinderile sub 49 de angajaţi au dezvoltat activităţi inovatoare doar în proporţie de 13%.

Sectoarele cele mai inovatoare în România sunt ilustrate în Tabelul 2-3 de mai jos:

Tabelul 2-3: Sectoare inovatoare din România

Nr. Activitatea Procent din firmele inovatoare

[denumire] [%]

1 Intrumente de precizie medicala, produse de optică medicala, instrumente pentru fabricarea ceasurilor 45%

2 Produse şi substante chimice 44%

3 Mijoace de transport rutier 40%

4 Tranzacţii imobiliare 36%

5 Petrol, cocsificarea carbunelui şi tratarea combustibililor nucleari 35%

6 Masini şi echipamente 35%

7 Metalurgie 34%

8 Masini şi aparate electrice 34%

9 Mobilă şi alte activităţi industriale ce nu se regăsesc în nici o altă clasificare 29%

10 Echipamente de calcul şi birou 27%

Majoritatea inovaţiilor (75%) se referă la inovarea de produs şi inovarea de proces. Însă marea majoritate a inovaţiilor tehnologice se referă la achiziţionarea de maşini şi echipamente noi (58% pentru toate firmele şi până la 73% pentru firmele mici). IMM-urile româneşti sunt mai puţin înclinate să facă schimbări de strategie sau de organizare, ele fiind mai inovatoare în activităţi de marketing sau design.

Legat de participarea întreprinderilor în proiecte de cooperare pentru cercetare, partnerii cei mai frecvenţi constau în firme româneşti şi doar într-o mică măsură din alte ţări din UE. Posibilitatea angajării în activităţi de cooperare cu o firmă straină creşte odată cu dimensiunea întreprinderii.

Cu toate acestea, având în vedere că doar 3% din întreprinderile mici şi 21% din cele mijlocii sunt inovative, proporţia IMM-urilor care cooperează cu firme din străinătate în C&D este sub 3% pentru firmele mici, de 4,6% pentru cele mijlocii şi de 16% pentru firmele mari.


pagina 91

Succesul activităţilor inovatoare poate fi evaluat prin:

lărgirea pieţei, ca urmare a introducerii unor produse noi sau îmbunătăţite creşterea profitului datorită creşterii productivităţii ca urmare a îmbunătăţirii

proceselor reducerea impactului negativ al activităţilor economice asupra mediului

înconjurător introducerea standardelor de calitate

Cercetare-Dezvoltare

Dacă măsurile de susţinere a inovaţiei la nivelul sectorului privat sunt în general de natură să genereze rezultate pozitive, sistemul de cercetare-dezvoltare este mai puţin uşor de apreciat. Există voci critice care sunt de părere ca iniţiativa în cercetare-dezvoltare ar trebui lăsată în întregime la latitudinea sectorului privat.

Există în România un sistem naţional de cercetare-dezvoltare; acesta cuprinde următoarele categorii de unităţi:

A. Unităţi de drept public:

institute naţionale de cercetare-dezvoltare; institute, centre sau staţiuni de cercetare ale Academiei Romane şi de

cercetare-dezvoltare ale academiilor de ramură; institute de învăţământ superior acreditate sau structuri ale acestora; institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate în cadrul societăţilor

naţionale, companiilor naţionale şi regiilor autonome de interes naţional.

În sistemul naţional de cercetare-dezvoltare mai sunt sunt cuprinse, în afara unităţilor şi instituţiilor de mai sus şi următoarele categorii de unităţi şi instituţii:

B. Unităţile şi instituţiile de drept public:

institute, centre sau staţiuni de cercetare-dezvoltare organizate ca instituţii publice;

institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate în cadrul societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi regiilor autonome sau ale administraţiei publice centrale şi locale;

centre internaţionale de cercetare-dezvoltare înfiinţate în baza unor acorduri internaţionale;

alte instituţii publice sau structuri ale acestora, care au în obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea.

C. Unităţile şi instituţiile de drept privat:

unităţi de cercetare-dezvoltare organizate ca societăţi comerciale; societăţi comerciale, precum şi structurile acestora care au în obiectul de

activitate cercetarea-dezvoltarea; instituţii de învăţământ superior private acreditate sau structuri ale acestora; unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare care beneficiază de finanţare şi

din fonduri publice sunt obligate să asigure urmărirea realizării transferului tehnologic;


pagina 92

sursele de finanţare pentru activitatea de cercetare desfăşurată de unităţile şi instituţiile din cadrul sistemului naţional de cercetare se constituie din: o fonduri de la bugetul de stat; o fonduri atrase de la agenţi economici; o fonduri provenite din cooperări internaţionale;

Principalele instrumente prin care se asigură finanţarea cercetării sunt:

proiectele finanţate prin programele naţionale cuprinse în planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare al României;

proiectele finanţate prin programele sectoriale; proiectele prioritare ale ministerelor de resort.

La nivel naţional, peste 60% din activităţile de cercetare-dezvoltare se desfăşoară în sectorul public.

Deşi întreaga construcţie instituţională dedicată cercetării şi dezvoltării poate fi descrisă cu o sonoritate impresionantă, ea nu impresionează nici prin rezultate, nici prin cifrele implicate. Granturile în domeniu sunt în general mici, iar rezultatele, dacă există, nu par să fi făcut vreun impact notabil în piaţă.

În zona de proiect, ponderea activităţilor de cercetare/dezvoltare din PIB-ul TZIeste neglijabil.

Este plauzibil ca şi criticii sistemului să aibă dreptate – ca cercetarea şi dezvoltarea să aibă un efect pozitiv simţitor asupra economiei numai atunci când au loc din iniţiativa privată, în cadrul unei activităţi generatoare de profit, cu caracter aplicat, rezultând în inovaţie sau într-o sporire substanţială a productivităţii.

2.2.4.8 Potenţialul pentru clustere

În economiile avansate, stratul cel mai dinamic al economiilor regionale este compus dintr-un amestec de „economic clusters”. „Clusters” sunt grupuri de companii şi instituţii asociate activând într-un domeniu sau specialitate comună, situate în relativa proximitate geografică, care includ atât producători / fabricanţi / prestatori de servicii, cât şi prestatori de servicii conexe (bancheri şi societăţi de asigurare specializate, etc.), furnizori, universităţi şi asociaţii profesionale. Astfel, exemple clasice de „clusters” sunt industria electronică din Silicon Valley în California, industria ceasurilor din Elveţia, etc.

Un cluster acţionează ca o arie de competenţă, o rezervă de resurse în şi din care toate firmele implicate contribuie şi se aprovizionează.

Majoritatea clusterelor care se cunosc s-au format în mod natural, spontan, prin libera iniţiativă a participanţilor, în cursul unor perioade relativ îndelungate de timp. Facilitarea apariţiei unui cluster solid care să prindă „rădăcini” şi să devină viabil este una din cele mai mari provocări a planificatorului în dezvoltarea economică.

2.2.4.8.1 Volumul total de activitate economică

Volumul total de activitate economică raportat în Judetul Hunedoara a fost, după cum este prezentat în Tabelul 2-4 de mai jos, de peste 880 milioane Euro în 2005


pagina 93

Tabelul 2-4: Nivelul de activitate economică raportată în Judetul Hunedoara

Zona geografică Activitate economică raportată

[in milioane Euro] 2003 2004 2005

Municipiul Deva 381.1 461.1 610.1

Municipiul Hunedoara 199.0 306.9 237.0

Oraşul Simeria 29.0 34.7 32.6

Total 2612.1 2806.7 2884.7

Fiecare sector al economiei locale care a generat acest volum de activitate prezintă propria sa combinaţie de factori care îi susţn poziţia competitivă în piaţă.

2.2.4.8.2 Nivelul de intensitate a consumului de resurse

Această analiză, folosită partial şi la identificarea potenţialului pentru formarea de clustere, este mai relevantă într-un context economic obişnuit; în situaţia în care numărul de firme este relativ mic (Hunedoara şi Simeria) iar evoluţia economică este influenţată de factori macro-economici puternici (rate de creştere la nivel naţional etc.), identificarea sectoarelor cu potenţial de cluster trebuie bazată pe probe mai detaliate. În acest sens, analiza prezintă situaţia în Municipiul Deva, ca fiind nu numai cea mai relevantă, dar efectiv constitutind motorul dezvoltării intregii zone de proiect.

Astfel, în lista de mai jos sunt prezentate principalele sectoare ale economiei municipiului Deva, grupate în funcţie de principalele lor surse de avantaj competitiv. Natura acestor surse relevă poziţia competitivă a sectorului respectiv.

De la stânga la dreapta, aceste grupări sunt:

Sectoare cu un consum intensiv de mână de lucru: o Agricultura şi silvicultura o Servicii personale o Textile, marochinărie, încălţăminte o Construcţii

Sectoare cu un consum intensiv de resurse naturale: o Industrii extractive

Sectoare care combină un consum intensiv de resurse naturale cu economii de scară: o Fabricare ceramică, beton, piatră o Produse alimentare şi băuturi o Prelucrare şi fabricare din lemn o Fabricare hârtie şi tipărire o Utilităţi

Sectoare în care eficienţa derivă în principal din ordinul de mărime potrivit (de obicei mare) al operaţiunii, respectiv economii de scară:

o Confecţii metalice o Închirieri o Mase plastice o Transport şi logistică

Sectoare în care factorul determinant al avantajului competitiv este cunoaşterea – sectoare bazate pe know-how:


pagina 94

o Servicii financiare şi asigurări o Servicii profesionale o Imobiliare

Sectoare în care poziţia competitivă a firmelor depinde atât de ordinul de mărime (economii de scară) cât şi de know-how:

o Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul o Hoteluri şi restaurante o Comunicaţii o Produse manufacturiere o Recuperarea deşeurilor

Natura surselor de avantaj competitiv care definesc un sector economic determină modul în care firmele vor face competiţie între ele, marjele de profit ce se pot practica de către firme şi sustenabilitatea acestora.

Există o strânsă legătură între natura serviciului sau a produsului finit şi natura avantajului competitiv; aceasta se leagă de noţiunea economică de „comoditate” versus „produs diferenţiat”.

Prin definiţie, o comoditate este un produs perfect ne-diferenţiat, ca de exemplu petrolul, sau aurul (nimănui nu îi pasă care anume gram de aur ne-prelucrat, sau care anume baril de petrol îl cumpără). Comodităţile sunt elastice la preţ (răspund imediat la orice schimbare în balanţa dintre cerere şi ofertă a pieţei). La polul opus se află produsele diferenţiate, cum ar fi obiecte de artă, bijuterii şi haine de marcă. Acestea sunt relativ inelastice la preţ (cine vrea să cumpere un anumit tablou semnat de Picasso va da, până la un anumit prag, oricât să îl achiziţioneze).

Astfel, dupa cum se poate urmari mai jos, sectoarele cuprinzând activităţi care se bazează în principal pe un consum ridicat de mână de lucru sau de resurse naturale, tind să genereze produse care au mai mult natura unei comodităţi; acestea permit marje de profit mai limitate şi mai nesigure (în special într-o piaţă volatilă), şi dispar atunci când sursa de avantaj competitiv se pierde – spre exemplu, în cazul mâinii de lucru, fabricile de textile se mută în altă parte în momentul în care preţul mâinii de lucru se ridică peste un anumit prag.

Fenomenul este exact opus în partea dreaptă a graficului, unde sursa de avantaj competitiv este know-how, îmbinat – sau nu – cu economiile de scară. Acest tip de avantaj competitiv tinde să fie durabil şi adaptabil la schimbările în piaţă.

2.2.4.8.3 Principalele sectoare cu potenţial de cluster

Sectoarele din partea dreaptă a graficului sunt mult mai probabil capabile de a forma clustere. Dintre acestea, prin numărul şi evoluţia firmelor, dau semne de clustere emergente următoarele sectoare:

Industria de fabricaţie confecţii metalice (OEM); Intermedieri financiare şi activităţi auxiliare; Servicii profesionale; Recuperarea deseurilor; Fabricarea de produse manifacturiere (OEM).


pagina 95

2.2.4.9 Analiza SWOT a potenţialului economic al judeţului Hunedoara

Tabelul 2-5: Analiza SWOT pentru judeţul Hunedoara

Puncte tari Puncte slabe

Structura activităţilor economice: Capacitate antreprenorială în creştere; Sector activ al pielăriei şi încălţămintei, care

oferă locuri de muncă şi atrag investiţii în toată regiunea;

Existenţa unor unităţi economice de tradiţie în industria metalurgică (confecţii metalice) dintre care unele au trecut de faza de restructurare;

Existenţa unor unităţi economice de tradiţie în sectorul prelucrării lemnului;

Existenţa unor unităţi economice de tradiţie în sectorul prelucrării carnii, laptelui şi a altor produse agricole;

Potenţial turistic ridicat (cultural, montan, agroturism, cinegetic) şi prezenţa unor resurse turistice naturale şi antropice de mare valoare în plan naţional şi internaţional;

Pozitia geografică favorabilă, de-a lungul unui coridor major de transport / comunicare est - vest;

Resurse naturale: produsele de carieră (marmură, granit, bazalt, balast) şi minerit (metale neferoase, feroase, cărbune), lemnul, apele minerale şi termale, şi CO2 natural.

Structura activităţilor economice: Nivel redus de productivitate, în special în industrie; Eficienta energetica, în special în sectoarele de

producţie, este mai puţin de o treime din media EU15;

Nivel scăzut al competitivităţii globale; Productivitate şi rentabilitate redusă a IMM-urilor; Procentul extrem de redus al investiţiilor IMM-urilor

în active intangibile; Marketing slab performant la nivelul agenţilor

economici; Insuficientă promovare a regiunii pentru investitori; Ponderea redusă a sectorului serviciilor în cadrul

economiei regionale; Ponderea redusă a forţei de muncă înalt

calificată; Contribuţia redusă a IMM-urilor la crearea de noi

locuri de muncă; Insuficienta dezvoltare a unor centre industriale

centralizate puternic pe industrii de vârf; Insuficienţa tehnologiilor ecologice şi de

ecologizare în procesele de fabricaţie ale agenţilor economici;

Capacitate managerială şi antreprenorială încă scăzută în sectorul privat; cunostinţe slabe de administrare a afacerilor;

Foarte puţine IMM-uri în mediul rural; Foarte puţine servicii şi produse cu valoare

adăugată ridicată; Infrastructura de comunicaţii foarte slabă în mediul

rural; Exportul de produse cu valoare adăugată ridicată

aproape inexistent; Procent ridicat al produselor cu valoare adăugată

mică; Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi

din industrie este destul de redus; Număr redus de IMM-uri/populaţie adultă; Proporţia locurilor de muncă în industrii şi servicii de

înaltă tehnologie este foarte mică. Inovaţie şi servicii de sprijinire a afacerilor: Revoluţia comunicaţională declanşată într-un

ritm alert; potenţial de ofertă deosebită în domeniul IT&C şi a serviciilor specializate destinate întreprinderiilor;

Utilizarea Internetului în zonele urbane ca sursă alternativă de informare;

Există preocupări pentru dezvoltarea de incubatoare de afaceri;

Potenţial inovativ şi competitiv demonstrat al sectoarelor: confecţii metalice, pielărie-încălţăminte, prelucrarea lemnului şi industriei alimentare.

Inovaţie şi servicii de sprijinire a afacerilor: Migrarea forţei de muncă calificate către alte ţări Participare scăzută a firmelor la societatea

informaţională; Număr încă foarte redus de firme tehnologic

inovative; Insuficiente parteneriate, funcţionale la parametri

ridicaţi, între universităţi, centre de cercetare şi mediul economic;

Infrastructura suport pentru cercetare este insuficientă;

Număr redus de firme în regiune care au certificări în domeniul managementului calităţii şi al mediului (ISO 9001; ISO 14001);

Cerere redusă din partea sectoarelor tradiţionale pentru servicii specializate şi IT; Numărul încă redus de utilizatori casnici conectaţi


pagina 96


la internet; Lipsa unor investiţii majore în domeniul hardware şi

software; Cultura calităţii serviciilor deficitară; mentalităţi

tradiţionaliste, opuse inovării; Nu există nici o firmă de tip spin-off; Număr insuficient de parcuri tehnologice şi ştiinţifice, incubatoare de afaceri inovante;

Insuficientă dezvoltare a serviciilor de asistenţă şi consultanţă pentru sprijinirea afacerilor; ponderea redusă a sectorului serviciilor pentru întreprinderi;

Întreprinderile cu capacitate proprie de cercetare şi dezvoltare sunt aproape inexistente;

Creditele acordate IMM-urilor pentru cercetare, dezvoltare şi inovaţie sunt extrem de reduse;

Ofertă limitată a consultanţilor în afaceri specializaţi.

Sectorul turism: Oferta structurilor de cazare; Creşterea nr. de turişti în Regiune; Diversificarea sectorială a ofertei turistice; Indicii de ocupare turistică; Segmentarea pieţei; Dezvoltarea turismului ecologic în Regiunea

Vest; Potenţial pentru turismul de nişă; Regiunea este poarta de intrare dinspre

Uniunea Europeană.

Sectorul turism: Slaba diversificare a infrastructurii de cazare pentru

turismul rural and youth tourism (agrotourism, hostels and low cost structures);

Lipsa de produse turistice şi lipsa susţinerii brandurilor;

Pondere scăzută a turismului la formarea PIB Regional;

Lipsa turismului de nişă; Lipsa surselor financiare pentru proiecte de investiţii şi alocare a acestora pe priorităţi comunitare;

Structurile de promovare şi informare sunt puţine sau absente;

Nivel scăzut de specializare a forţei de muncă din turism;

Ocuparea forţei de muncă în turism; Slaba calitate a infrastructurii de acces.

Educaţie: Tradiţie în educaţia de calitate în disciplinele

tehnice/ştiinţifice; Deva - Hunedoara - Simeria este un centru de

excelenţă în învăţământul superior; Creşterea constantă şi susţinută a numărului

de studenţi în ultimul deceniu; Rata ridicată de cuprindere în învăţământul

obligatoriu în zona de proiect; Număr din ce în ce mai mare de elevi înscrişi la

liceu şi în şcolile profesionale şi tehnice; Raport elevi/cadru didactic peste media

naţională; Constituirea unor reţele parteneriale implicate

în planificarea ofertei educaţionale şi eforturi pentru întărirea rolului lor;

Eforturi incipiente pentru descentralizarea funcţională a învăţământului preuniversitar;

Includerea în programa şcolară a educaţiei în spirit antreprenorial.

Educaţie: Atât învăţământul superior cât şi cel vocaţional şi

profesional nu sunt corelate satisfăcător cu nevoile sectorului privat şi în special cu cele ale firmelor din sectoarele competitive ale economiei bazate pe cunoaştere;

Dacă partea conceptuală fundamentală a programelor de învăţământ (matematică, ştiinţe) este în general la nivel european, partea aplicată este mult deficitară. Multe universităţi şi şcoli vocaţionale pregătesc studenţii pentru aptitudini care nu se mai cer, în industrii care nu mai există;

Dotările instituţiilor de învăţământ sunt relativ modeste, mult sub necesar.

Piaţa forţei de muncă: Rata ridicată de includere a femeilor pe piaţa

muncii (peste media naţională); Diversificarea economiei locale şi regionale

(dezvoltarea ramurilor economice productive) Creşterea productivităţii muncii; Distribuţie echilibrată a forţei de muncă în

Piaţa forţei de muncă: Scăderea ratei de ocupare a populaţiei active; Rata ridicată a şomajului în rândul tinerilor (grupa

de vârstă 15-24 ani); Acces redus la piaţa muncii în mediul rural; Migraţie internă redusă; Nivel ridicat al ocupării în ramurile economice cu


pagina 97


principalele activităţi ale economiei naţionale; Costurile forţei de muncă încă relativ reduse.

productivitate redusă; Rata scazută de participare a adulţilor la educaţie şi instruire (populaţia de 24-65 ani);

Nivel de calificare scăzut; Nivel de ocupare ridicat în sectoare cu potenţial

de restucturare (industria textilă); Rata scazută de activitate a femeilor faţă de

barbaţi; Insuficiente locuri de muncă atractive (mai ales

pentru cei cu studii superioare sau post-universitare);

Monopol regional ineficient în domeniul ocupării şi formării profesionale;

Interpretări diferite ale datelor statistice sau date statistice contradictorii cu privire la situaţia ocupaţională;

Capacitate redusă a pieţei muncii de adaptare la schimbare.

2.2.4.10 Turismul


Judetul hunedoara dispune de un substantial potential turistic, cu predilectie montan, cre include, in parte de nord a judetului, Munţii Poiana Ruscă şi Munţii Metalici, iar la sud, Munţii Retezat, Parâng şi Şurianu. Printre principalele atractii in domeniul turismului montan se numără Parcul Naţional (respectiv Rezervaţia Biosfera) Retezat şi vârfurile Retezat (2.484 m deasupra nivelului mării) Peleagă (2.509 m) şi Păpuşa (2.502 m). Numeroase trasee alpine includ vârfurile Peleaga, Bucura, Judele Mare, Turnul Portii sau crestele Stînisoara si Pintenul Slãveiului. Munţii Parâng şi Valcan (Straja) prezintă de asemenea zone turistice interesante, dispunând de facilităţi moderne: hoteluri, moteluri, cabane montane, teleskiuri şi telecabine.

În Munţii Orăştie (Masivul Şurianu), la Grădiştea Muncelului, se găseşte Sarmizegetusa Regia, capitala regilor daci Burebista şi Decebal. În depresiunea Haţeg se găsesc ruinele capitalei Daciei Romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Un important potential turistic il reprezinta zonele turistice etno-folclorice, situate pe acelasi radius: Tara Zarandului cu obiectivele turistice: Muntele Gãina, Muntele Vulcan (rezervatia naturalã), orasul Brad (Muzeul Aurului), Panteonul de la Tebea (Gorunul lui Horea si mormântul lui Avram Iancu), satele Crisan, Criscior, Ribita, Baia de Cris- toate având biserici vechi, monumente istorice.

Obiective turistice de prim ordin se află şi în localităţile principale din judet: în municipiul Hunedoara se găseşte impozantul castel al familiei Corvin, cea ma bine păstrată clădire medievală din sud-estul Europei, iar în împrejurimile Hunedoarie se afla minele de fier de la Teliucu Inferior (datând din antichitate), lacul de acumulare si baza de agrement Cincis si atelierele de prelucrare a fierului de la Ghelar (exploatate din perioada romanã, aici se fabricau sãbii si lãncii în vremea Huniazilor). În Municipiul Deva, reşedinţa de judeţ, se găsesc Castelul Magna Curia, construit în secolul al XVI-lea, astăzi Muzeul Civilizaţiei Daco-romane, şi Cetatea Devei (sec. XIII), situata pe un mamelon vulcanic, la 371 m altitudine, care domina intreaga regiune. In Simeria se aflã un renumit parc dendrologic care adãposteste colectii de arbori din toatã lumea.


pagina 98

În Judeţul Hunedoara există resurse turistice antropice, naturale care au o infrastructură specific turistică şi tehnică după cum urmează:

2.2.4.10.2 Resurse turistice antropice

− monumente istorice de valoare naţională şi universală (grupa A, conf. Legii 422/2001 şi Ordinului nr 2314/2004):

− monumente, ansambluri şi situri arheologice; − monumente, ansambluri şi situri de arhitectură; − monumente, ansambluri şi situri memoriale.

MUZEE ŞI COLECŢII PUBLICE

- Muzee; - zona Brad, Deva, Simeria, Hunedoara, Petroşani, Geoagiu, Sarmizegetusa,

Ribiţa.

ARTĂ ŞI TRADIŢII POPULARE

- Festivaluri, târguri, obiceiuri, sărbători; - zona Orăştie, Geoagiu, Muntele Găina, Teliucu Inferior, Sălaşu de Sus, Pui.

INSTITUŢII DE SPECTACOLE

- Filarmonici, orchestre, formaţiuni instrumentale/corale; - Lipsa

PATRIMONIU UNESCO

2.2.4.10.3 Resurse turistice naturale

ARII NATURALE PROTEJATE

- ZONE DE CONSERVARE SPECIALĂ; - REZERVAŢII ŞI MONUMENTE ALE NATURII; - PARCURI NAŢIONALE ŞI NATURALE; - Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei, Parcul Naţional Retezat,

Geoparcul Dinozaurilor-Ţara Haţegului, Parcul Natural-Grădiştea Muncelului - REZERVAŢII SUB 1 HA

FACTORI NATURALI TERAPEUTICI

- UNITĂŢII ADMINISTRATIV-TERITORIALE DE BAZĂ CU FACTORI NATURALI/TERAPEUTICI, CLIMATICI, BALNEARE, ETC

- zona Vaţa de Jos, Geoagiu

2.2.4.10.4 Infrastructură specific turistică

GRUPAREA UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE DE BAZĂ DUPĂ PUNCTAJUL ACORDAT PENTRU CRITERIU CAPACITATEA DE CAZARE ÎN FUNCŢIUNE, PE TIPURI DE STRUCTURI TURISTICE


pagina 99

- 0,00 - zona Tomeşti, Bulzeştii de Sus, Blăjeni, Ribiţa, Criştior, Buceş, Bucureşci, Baia de Criş, Vorţa, Luncoiu de Jos, Băiţa, Balşa, Certeju de Sus, Vălişoara, Branişca, Burjuc, Şoimuş, Hărău, Rapolţu Mare, Lăpugiu de Jos, Bătrîna, Veţel, Cârjiţi, Peştişu Mic, Romos, Mărtineşti, Lelese, Bunila, Lunca Cernii de Jos, Topliţa, Răchitova, Densuş, General Berthelot, Toteşti, Sântămăria Orlea, Bretea Română, Beriu, Boşorod, Pui, Băniţa, Petrila.

- 0,01-0,03 - zona Zam, Dobra, Cerbăl, Băcia, Turdaş, Orăştioara de Sus, Baru, Sălaşu de Sus, Teliucu Inferior, Sarmizegetusa, Aninoasa.

- 0,04-0,09 - zona Vaţa de Jos, Brad, Orăştie, Petroşani. - 0,10-0,98 - zona Geoagiu Băi, Deva, Hunedoara, Haţeg, Lupeni, Râu de

Mori.

INSTALAŢII DE TRATAMENT UAT CU INSTALAŢII DE TRATAMENT

Zona Geoagiu Băi

PÂRTII DE SCHI ŞI INSTALAŢII DE TRANSPORT PE CABLU

- UAT CU PÂRTII DE SCHI ŞI INSTALAŢII DE TRANSPORT PE CABLU

Zona Uricani

INFRASTRUCTURĂ PENTRU CONFERINŢE, REUNIUNII, MANIFESTĂRI EXPOZIŢIONALE

- UAT CU INFRASTRUCTURĂ PENTRU CONFERINŢE, REUNIUNII, MANIFESTĂRI EXPOZIŢIONALE

Zona Hunedoara

STAŢIUNI TURISTICE ATESTATE (conf. HG 876/2006)

- STAŢIUNI DE INTERES NAŢIONAL

Zona Geoagiu Băi

STAŢIUNI DE INTERES LOCAL

Zona Vaţa de Jos, Straja.

2.2.4.10.5 Infrastructura tehnică

GRUPAREA UAT DE BAZĂ DUPĂ PUNCTAJUL ACORDAT PENTRU INFRASTRUCTURA TEHNICĂ (ACCESIBILITATE LA REŢEAUA MAJORĂ DE TRANSPORT, INFRASTRUCTURA EDILITARĂ ŞI TELECOMUNICAŢII)

- 0,00-5,00 - zona Bulzeştii de Sus, Blăjeni, Buceş, Bucuresci, Balşa, Vorţa, Harău, Cârjiţi, Peştişu Mare, Bătrâna, Cerbăl, Lelese, Bunila, Lunca Cernei de Jos, Topliţa, Răchitova, General Berthelot, Mărtineşti, Orăştioara de Sus, Boşorod,

- 5,01-11,00 - zona Ribiţa, Băiţa, Certeju de Sus, Rapoltu Mare, Branişca, Ghelari, Beriu, Densuş, Toteşti, Sarmizegetusa, Râu de Mori.


pagina 100

- 11,01 – 20,00 - zona Tomeşti, Vaţa de Jos, Baia de Criş, Brad, Crişcior, Luncoiu de Jos, Vălişoara, Zam, Burjuc, Gurasada, Ilia, Lăpugiu de Jos, Dobra, Veţel, Şoimuş, Turdaş, Romos, Hunedoara, Teliucu Inferior, Bretea Romană, Santamaria Orlea, Pui, Sălaşu de Sus, Uricani, Lupeni, Vulcan, Băniţa, Petrila.

- 20,01 – 30,00 - zona Geoagiu, Orăştie, Deva, Călan, Haţeg, Baru, Aninoasa, Petroşani.

2.2.4.10.6 Zone cu resurse turistice, relaţia cu infrastructura specific turistică şi tehnică

CONCENTRAREA ÎN TERITORIU A RESURSELOR TURISTICE NATURALE ŞI ANTROPICE

SCĂZUT MEDIU

- zona Tomeşti,Bulzeştii de Sus, Ribiţa, Blăjeni, Buceş, Brad, Bucureşci, Crişcior, Luncoiu de Jos, Vorţa, Vălişoara, Brănişca, Ilia, Burjuc, Dobra, Bătrâna, Cârjiţi, Cerbăl, Peştişu Mic, Lelese, Ghelari, Teliucu Inferior, Lunca Cernii de Jos, Bretea Română.

- zona Certeju de Sus, Hărău, Simeria, Băcia, Mărtineşti.

MARE - zona Vaţa de Jos, Baia de Criş, Zam, Gurasada, Lăpugiu de Jos; - zona Şoimuş, Veţel, Băiţa, Balşa, Rapolţu Mare; - zona Hunedoara, Călan, Orăştioara de Sus, Romceşti, Orăştie, Bunila,

Topliţa, Răchitova, Densuş, Toteşti; - zona Haţeg, Sântămăria Orlea, Pui, Sălaşu de Sus, Baru, Uricani.

FOARTE MARE - zona Sarmizegetusa; - zona Deva; - zona Geoagiu; - zona Lăpugiu de Jos, Boşorod; - zona Băniţa;

ZONE DE CONCENTRARE A RESURSELOR TURISTICE NATURALE ŞI ANTROPICE CU PROBLEME ALE INFRASTRUCTURII SPECIFIC TURISTICE - zona Vaţa de Jos, Baia de Criş, Zam, Gurasada, Lăpugiu de Jos, Ribiţa; - zona Veţel, Şoimuş, Băiţa, Balşa, Rapoltu Mare; - zona Orăştie, Beriu, Romoş, Orăştioara de Sus, Boşorod, Pui, Băniţa, Baru,

Uricani; - Sălaşu de Sus, Râu de Mori, Sarmizegetusa Densuş, Toteşti, General

Berthelot, Răchitova, Topliţa, Bunila.

ZONE DE CONCENTRARE A RESURSELOR TURISTICE NATURALE ŞI ANTROPICE CU PROBLEME ALE INFRASTRUCTURII TEHNICE - zona Ribiţa; - zona Băiţa, Balşa, Rapoltu Mare; - zona Beriu, Orăştioara de Sus, Boşorod; - zona Bunila, Topliţa, Răchitova, General Berthelot,Toteşti, Densuş,

Sarmizegetusa, Râu de Mori.



pagina 101

2.2.4.11 Agricultura şi silvicultura

Desi la o prima vedere, in parte datorita vizibilitatii (i.e. a suprafetelor mari de teren dedicate acestor activitati) agricultura si sivlicultura par a fi sectoare importante ale economiei Judetului Hunedoara , in fapt, in ce priveste economia „la vedere”, ele insumeaza mai putin de 4% din valoarea totala a bunurilor si serviciilor produse in sectoarele economice productive ale Judetul Hunedoara .

Importanta lor reala este legata mai degraba de aspecte ale economiei mai putin masurabile economic sau econometric, cum ar fi contributia agriculturii de subzistenta la cosul zilnic al multor familii din judet, precum si potentialul integrarii productiei agricole locale si proxime in lantul valoric al procesatorilor de produse agricole si silvice cu sediul in Judetul Hunedoara.

Astfel, ca si pondere valorica, silvicultura si exploatarea forestiera au reprezentat, intre 2005 si 2007, cca. 50% din valoarea valoarea totala a bunurilor si serviciilor produse in sectoarele economice agricol si silvic.

Figura 2-1 Ponderea valorica a activitatilor din agricultura si silvicultura.

Dupa cum se vede in graficul din figura de mai sus, contributia agriculturii la produsul economic al juetului abia a ajuns la cca 100 milioane de Euro in 20071.

1 Pentru a intelege limitarile datelor prezentate, trebuie tinut cont de faptul ca, in absenta unor date statistice detaliate la nivel de sector economic pe localitati, prezenta analiza se bazeaza pe raportarile fiscale ale agentilor economici din zona. Spre deosebire de sectoarele productive si de majoritatea serviciilor moderne, al caror nivel de sofisticare finanicar-contabila este in ultimii ani la nivel european, datele financiare raportate fiscal au probabil tendinta de a sub-evalua activitatile din sectoarele economice a caror functionare se bazeaza mai mult pe tranzactii in lichiditati, cum ar fi agentii economici mici implicati in comertul cu amanuntul, etc. De vreme ce activitatile de mica anvergura din agricultura se



pagina 102

De asemenea, numarul de angajati (cu carte de munca, care primesc salarii si platesc contributii la fondurile de pensii, asigurari medicale, etc.) este mic, ajungand la mai putin de 2% din forta de munca a judetului. Dintre acestia, mai mult de jumatate lucreaza in silvicultura, sector in care sunt active intreprinderi mai mari.

2.2.4.11.1 Agricultura - descriere generală

Activitatile in agricultura pe tritoriul administrativ al Judetului Hunedoara sunt, dupa cum era de asteptat, de mica anvergura din punct de vedere economic.

Tabelul 2-1 Valori ale activităţilor agricole din judetul Hunedoara, in Euro

CPSA SUB-SECTOR 2005 2006 2007

111 Cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante n.c.a. 700,083 821,961 997,944 112 Cultivarea legumelor, a specialitatilor horticole si a produselor de sera 5,208,796 4,866,829 8,021,610 121 Cultivarea fructelor, nucilor, a plantelor pentru bauturi si mirodenii 75,113 37,514 39,316 124 Gradinarit peisagistic (arhitectura peisagera) 71,453 110,622 181,302 125 Cresterea animalelor 18,039,175 16,669,931 27,154,119 130 Activitati in ferme mixte 1,244,222 1,626,228 3,052,558 141 Activitati de servicii anexe agriculturii; 14,008,945 19,114,809 20,880,535 142 Silvicultura si exploatare forestiera 39,347,786 43,247,895 60,327,385

Total in milioane Euro 78,6 86,4 120,6

Astfel, activitatea cumulata din toate sub-sectoarele abia ajunge la 120 milioane de Euro, reprezentand cca. 2% din activitatea economica productiva din Judetul Hunedoara .

2.2.4.11.2 Agricultura în Judetul Hunedoara – evoluţia istorică

Suprafaţa agricolă

În conformitate cu datele statistice la nivelul Judetului Hunedoara, În principal suprafaţa agricolă a judeţului este ocupată de păşuni şi fâneţe, pomi fructiferi, cereale şi plante pentru nutreţ.

Suprafaţa judeţului (ha):

TOTAL 701600 100% Arabil 96492 13,8% Păşuni 145431 20,7% Fâneţe 102646 14,6% Vii 649 0,1% Livezi 7650 1,1% Sere 14 Fond forestier 315824 45% Alte suprafeţe 32894 4,7%

fac aproape in mod exclusiv in cash, este de asteptat ca unele activitati din acest sector, asimilabile „economiei gri”, sa fie sub-evaluate.



pagina 103

Ca evolutie viitoare, prin aplicarea legilor europene referitoare la agricultură şi prin urbanizarea parcelelor din satele aparţinătoare judetului numărul gospodăriilor unde se va face agricultură se va reduce simţitor.

suprafeţele agricole (aratate pe localităţi şi pe moduri de utilizare) au urmat un trend descendent.

Majoritatea substantiala a reducerilor suprafetelor de teren cu utilizare agricola au avut loc dupa 2002. Astfel, intre 1991 si 2002, reducerea terenurilor agricole a insumat 1.0% din total. Intre 2002 si 2005, descresterea utilizarii agricole a terenurilor in Judetul Hunedoara s-a ridicat la 13.3%.

Pe tipuri de utilizare, descresterea utilizarii suprafetei arabile a fost de 6.6%, livezile şi pepinierele pomicole s-au redus cu 55.8%, suprafetele utilizate pentru pasunat s-au redus cu 28.0% in timp ce terenurile utilizate ca fanete au crescut cu 2.6%. Aceste evolutii se datoreaza schimbarii utilizarii in principal a terenurilor aflate in imediata proximitate a oraselor ca urmare a extinderii ariilor locuite si a zonelor ICP (cu utilizare industriala, comerciala si publica) si a reducerii utilizarilor agricole.

Se preconizeaza ca în urma aplicării prevederilor de urbanizare din Judetul Hunedoara terenurile cu utilizare agricola se vor reduce in continuare, in total, cu cca 40% faţă de 2007 într-un viitor de cca 10-15 ani.

Producţia agricolă şi legumicolă în JUDETUL HUNEDOARA

In timp ce per ansamblu terenurile cu utilizare agricola au scazut, in perioada 1991 – 2002, terenurile arabile din Judetul Hunedoara de fapt au crescut 0.9%. In aceeasi perioada, productia de grâu şi secară a scazut cu 28.3% iar cea de legume cu 47.0%. Tot in perioada 1991- 2002, productia totala de porumb boabe a crescut cu 18.1% iar cea de cartofi a crescut cu 40.4%.

Tabelul 2-2 Producţia agricolă după tipul de cultură in Judetul Hunedoara Teritoriul Zonal Interorăşenesc 1991 1998 2002 2004 2005

Producţia totală de grâu şi secară - tone 3496 3074 2508 - -

Producţia totală la porumb boabe – tone 4879 9087 5761 - -

Producţia totală de cartofi - tone 4087 6350 5738 - - Producţia totală de floarea soarelui - tone - 315 42 - -

Producţia totală la sfeclă de zahăr - tone 3190 4010 - - -

Producţia totală la legume - tone 10453 6539 5542 - - Producţia de struguri - total – tone 3 19 145 - -

De asemenea, intre 1991 si 2002 a aparut o noua cultura, cea de struguri, a carei crestere in perioada respectiva, de la 3 tone in 1991 la 145 tone in 2002 reprezinta o crestere de 4.733,3%.

Aceasta refelecta doua trenduri ale activitatii agricole din Judetul Hunedoara : reducerea graduala a utilizarii agricole a terenurilor si tranzitia activitati agricole ramase spre cultivarea de produse cu marje de valoare adugata, respectiv de profit, mai ridicate.



pagina 104

Producţia zootehnică in Judetul Hunedoara

In domeniul producţiei zootehnice, trendul intre 1991 si 2002 este descrescator la toate tipurile de animale.

Tabelul 2-3 Producţia zootehnică după tipuri de animale in Judetul Hunedoara Teritoriul Zonal Interorăşenesc 1991 1998 2002 2004 2005

Bovine - total - la sfârşitul anului - capete 5971 3032 2005 - -

Porcine - total - la sfârşitul anului - capete 10325 9543 6244 - -

Ovine - total - la sfârşitul anului - capete 13363 18765 7643 - -

Păsări - total - la sfârşitul anului - capete 103572 110412 68473 - -

Astfel, in perioada prezentata, productia de bovine a scazut cu 66.4%, cea de porcine a scazut cu 39.5%, cea de ovine a scazut cu 42.8% iar productia de pasari a scazut cu 33.9%.

Producţia de fructe în JUDETUL HUNEDOARA

Trendul de migrare a activitatii din agricultura spre cultivarea de produse cu marje de valoare adugata mai ridicata se reflecta de asemenea si in productia de fructe din Judetul Hunedoara .

Astfel, dupa cum se vede in Tabelul 2-4 de mai jos,

Tabelul 2-4 Producţia de carne in Judetul Hunedoara Producţia de fructe - total - tone 1991 1998 2002 2004 2005

Municipiul Deva 625 255 477 - - Municipiul Hunedoara 112 50 568 - - Oraşul Simeria 167 440 282 - - Total Teritoriul Zonal Interorăşenesc 904 745 1327 - -

productia de fructe din municipiul Deva a scazut in perioada 1991- 2002 cu 23,7%. Tot in aceeasi perioada, productia de fructe din municipiul Hunedoara a crescut cu 407,1% iar cea din orasul Simeria a crescut cu 68,9%, rezultand intr-o rata total de crestere a productiei de fructe in Judetul Hunedoara de 46.8%. Aceasta s- a petrecut in conditiile in care in acelasi interval de timp, suprafaţa de livezi şi pepiniere pomicole a scazut in municipiul Deva cu 14,7%, si cu 12,3% in orasul Simeria, iar in municipiul Hunedoara a ramas perfect constanta la 74 hectare.

2.2.4.11.3 Agricultura în Judetul Hunedoara – perspective

Desi aparent activitatile din sectorul agricol reprezinta o fractiune minuscula a economiei locale in municipiul Deva, atat ca valoari cat si ca numar de persoane angajate, sectorul este important pentru subzistenta unui numar semnificativ de familii si de asemena pentru potnetialul de a integra activitati actualmente ne- sau slab remunerate in lantul valoric al procesatorilor de produse agricole bazati in Judetul Hunedoara .



pagina 105

Data fiind evolutia prognozata a preturilor terenurilor in Municipiul Deva si in zonele peri-urbane adiacente, utilizarea terenurilor in scopul practicarii agriculturii in perimetrul municipiului si in imediata vecinatare nu pare sa fie o utilizare (economic) optima a acestui factor.

Desigur aceasta nu preclude utilizarea capacitatilor de productie prezente in municipiu pentru procesarea materiilor prime si materialelor provenite din agricultura, colectate din spatiul rural pe un radius economic de transport (EOQ) in jurul JUDETUL HUNEDOARA. Aceasta ar crea atat (dorita) retentie a mainii de lucru in spatiul rural, cat si utilizarea capacitatilor de productie din spatiul urban.

2.2.4.11.4 Silvicultura în Judetul Hunedoara

Situatia se prezinta in mod diferit in silvicultura, unde cifrele de afaceri au variat in perioada studiata intre cca 40 si cca 60 milioane Euro.

Activitatea din silvicultura reprezinta in cei trei ani analizati cca 50% din activitatea combinata agricultura-silvicultura. Activitatea piscicola a aparut in 2005, cu o cifra de afaceri de 600 mii euro, si este prestata de o singura firma. Este posibil ca aceasta sa se dezvolte si sa apara si alte firme de acelasi profil.

2.2.4.11.5 Integrarea verticală locală a sectoarelor agricol şi silvic

In ce priveste capacitatea de procesare a produselor agricole si silvice existenta in Judetul Hunedoara , aceasta este substantial mai mare decat orice productie similara in judet.

Tabelul 2-5 Valori ale activitatilor de procesare a produselor agricole si silvice din Judetul Hunedoara

CPSA VALOARE TOTALA A CIFREI DE AFACERI, TOATE FIRMELE, IN MII EURO

SUB-SECTOR 2003 2004 2005

1511 Cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante n.c.a. 2,536,680 2,897,002 3,330,440

1512 Cresterea animalelor 65,622,049 59,143,060 91,226,500 1513 Productia si conservarea carnii si pestelui 133,774,337 162,536,659 186,298,683 1532 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor 10,034,580 9,478,955 14,804,824

1533 Fabricarea painii; fabricarea produselor proaspete de patiserie 66,179,215 72,136,262 81,969,032

1551 Fabricarea altor produse alimentare n.c.a. 18,534,600 24,460,657 30,894,734


1581 Cresterea animalelor 65,622,049 59,143,060 91,226,500 1584 Productia si conservarea carnii si pestelui 133,774,337 162,536,659 186,298,683 1585 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor 10,034,580 9,478,955 14,804,824

1589 Fabricarea painii; fabricarea produselor proaspete de patiserie 66,179,215 72,136,262 81,969,032

1591-1595 Fabricarea altor produse alimentare n.c.a. 18,534,600 24,460,657 30,894,734


2030 Cresterea animalelor 65,622,049 59,143,060 91,226,500 2051 Productia si conservarea carnii si pestelui 133,774,337 162,536,659 186,298,683

2112-2121 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor 10,034,580 9,478,955 14,804,824 TOTAL INDUSTRII PRELUCRATOARE in milioane Euro 296,6 330,6 408,5



pagina 106

Figura 2-2 gradul de integrare al agriculturii cu industriile prelucratoare in Judetul Hunedoara

Astfel, in cei trei ani de activitate examinati, agricultura locala a produs (cumulat) intre 30% si 50% din valorile realizate de procesatorii locali.

Dupa cum se vede in Figura 2-2 de mai sus, productia producatorilor locali de carne pare sa fie pozitiv corelată si proportională cu industria locala de procesare a carnii. CU alte cuvinte, procesatorii prelucreaza (la valoare)mai mult decat dublul productiei de materie prima din judet, cu cifre anuale de afaceri in marja 160 - 180 milioane de Euro. Prin contrast, fabricarea painii si a produselor de panificatie este o industrie cu vanzari de peste 80 milioane de Euro in 2007, al carui consum de materie prima depaseste cu mult capacitatea producatorilor locali de materii prime.

Impreuna, activitatile de productie si conservare a carnii si prepararea produselor din carne au avut vanzari de peste 25 milioane Euro in 2005. Prin contrast, cel mai mare producator local de materie prima (pasari) a inregistrat vanzari de numai 650 mii Euro.

Un studiu econometric ar fi de dorit, in scopul de a evidentia arealul (din judet, judetele invecinate, din import) de pe care se colecteaza materia prima petnru procesatori si logistica colectarii materiilor prime si corelarea acestora cu livrarile de produse.

Spre deosebire de situatia din agricultura, industriile prelucratoare de materii prime din silvicultura sunt in mod pozitiv corelate cu industria producatoare. Dupa cum se vede in figura de mai sus, cifrele de vanzari (si logistica specifica domeniului) indica un procent de approximativ 50% de aprovizionare pe plan local. De asemenea, este evidentiat un trend pozitiv la procesarea altor produse agricole localecare pare sa indice un segment in dezvoltare.

Rezultă că activităţile din domeniul silviculturii sunt bine integrate în lanţul valoric al procesatorilor, cu posibilităţi de extindere.



pagina 107

2.2.4.11.6 Perspective ale dezvoltării activităţilor din sectoarele agricol şi silvic în JUDETUL HUNEDOARA

Unul dintre principalele obiective ale Planului National de Dezvoltare este relationarea spatiului urban cu cel peri-urban, in scopul obtinerii unei mai bune coeziuni eocnomico-sociale; in acest sens, sunt incurajate situatiile in care capacitatile de productie ale spatiului urban atrag, proceseaza local si valorifica potentialul productiv al spatiilor rurale apropiate.

O prima tinta a acestei politici o constitutie agricultura si silvicultura, pentru care sunt alocate fonduri de dezvoltare rurala depasind 8 miliarde de Euro in perioada 2007 - 2013. Punerea in valoare a acestor surse de finantare ne-rambursabila si utilizarea lor in dezvoltarea unor zone agricole in prozimitatea JUDETUL HUNEDOARA este recomandata ca fiind un deziderat strategic important pentru dezvoltarea zonei.

Aceste zone agricole ar putea fi dezvoltate intensiv in luncile raurilor Mures si/sau Cerna, in scopul de a integra verticat productia lor in lantul valoric al procesatorilor bazati in JUDETUL HUNEDOARA .

Accesibilitatea de fonduri ne-rambursabile pentru dezvoltare rurala ar surmonta dificultatea data de caracterul de comoditati al produselor agricole (comoditatile fiind produse ne-diferentiate, aproape perfect elastice la pret si fluctuand in functie de variatia cererii si a ofertei pe piata, nu permit in mod normal recupararea rapida a unor investitii in productii cu valoare adaugata mica).

22..22..55 PPootteennţţiiaall uummaann 22000088

2.2.5.1 Resurse umane

Populaţia totală a zonei de proiect este de cca. 158.000 locuitori, concentrata in principal in cele trei orase ale zonei. Aceasta reprezinta 32.4% din populatia judetului Hunedoara (de 487.115 locuitori), si reflecta si caracterul preponderent urban al zonei

Figura 2-3 alaturata arata faptul ca judetul Hunedoara este cel mai urbanizat din regiunea vest si printre cele mai urbanizate din Romania.

2.2.5.2 Profilul socio-economic pe tipuri de rezidenţă

În mod caracteristic pentru oraşele din România, blocurile cu apartamente sunt răspândite pe toată suprafaţa celor două municipii mari din judet(Deva si Hunedoara); ele sunt prezente în proporţie mai mică în oraşele mai mici Simeria, Orastie, Brad, Petrosani. În Deva şi Hunedoara, majoritatea zonelor sunt ocupate de blocuri cu 5 nivele, iar în unele zone mai mici există blocuri cu şapte sau mai multe nivele. În Simeria, Orastie, Brad, Petrosani blocurile sunt în majoritate cu 4 nivele. Densitatea medie a

Figura 2-3 Judetul Hunedoara ca nivel de urbanizare in Romania



pagina 108

populaţiei în zona blocurilor cu 5 nivele se ridică la 330 persoane/ha, în timp ce densitatea medie a populaţiei în zona blocurilor cu 7 nivele se ridică la 441 persoane/ha; pentru blocurile cu 10 etaje densitatea ajunge la 600 persoane/ha. Populaţia totală care locuieşte în aceste zone se ridică la 31.000 locuitori în Deva (45% din totalul populaţiei), 26.000 locuitori în Hunedoara (35% din totalul populaţiei) şi la cca. 15% - 25% din populatie în orasele mai mici Simeria, Orastie, Brad, Petrosani

De asemenea, un grup mare în cele trei oraşe îl reprezintă populaţia cu venituri medii, care locuieşte în imobile cu unul sau două nivele. Populaţia totală din aceste zone se ridică la 40% din totalul populaţiei (cca. 28.000 locuitori în Deva) şi 50% din totalul populaţiei (cca. 37.000 locuitori în Hunedoara), şi cca. 68% -75% din populaţie in Simeria Orastie, Brad, Petrosani. Densitatea medie a populaţiei este de aproximativ 160 persoane/ha.

În toate ariile urbane din judet, localizarea populaţiei cu venituri scăzute se află de obicei la periferie. În Deva, acest grup de populaţie trăieşte în principal în locuinţe (case mici); în Hunedoara si Peterosani zona clădirilor cu patru nivele a fost identificată ca fiind o zonă în care trăieşte populaţia din acest grup, în timp ce în celelalte orase grupul locuieşte preponderent în blocuri şi un număr de case mici la periferie.

2.2.5.3 Demografia Judetului Hunedoara

2.2.5.3.1 Demografia pe grupe de vârstă

Demografia zonei de proiect a suferit în perioada 1990-2006 acelaşi fenomen de contracţie demografică întâlnit pe plan naţional. În 13 dintre cele 14 municipii şi oraşe ale judeţului, numărul de locuitori a scăzut în mod continuu in ultimii 18 ani. Cea mai seminificativă scădere de populaţie a fost înregistrată în municipiul Petroşani;singura localitate urbaNA DIN JUDET NE-AFECTt de acest fenomen este Geoagiu. Elementele caracteristice sunt identificabile în proporţiile prezentate în de mai jos.

Comparat cu structura pe grupe de vârstă pe plan naţional, populaţia din judetul Hunedoara are un procent ceva mai scăzut din grupele de vârstă tinere, de până la 9 ani. Aceasta se explică printr-un număr mai scăzut de copii pe familie (în ultimii 10 ani) în mediul urban.

Adolescenţii şi tinerii (10-14 ani) se regăsesc în proporţie aproape identică cu media naţională. Tinerii

Figura 2-4 Distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă, urban vs. rural în TZI DHS



pagina 109

între 19 şi 29 ani prezintă cifre ceva mai mici decât media naţională, după care populaţia de vârstă adultă prezintă proporţionalităţi foarte similare cu media pe plan naţional. Excepţie face grupul între 30 - 34 ani, care depăşeşte cu mult media; acesta este un fenomen comun în special în mediul urban din România, apărut ca rezultat al cunoscutului decret 770 din octombrie 1966, în perioada dictaturii comuniste.

Populaţia de vârsta a treia este relativ mai puţin numeroasă în zona de proiect, comparat cu media pe plan naţional. Aceasta reflectă realităţile economice în JUDETUL HUNEDOARA şi, posibil, condiţiile – în trecut – grele de muncă din industria siderurgică.

2.2.5.3.2 Demografia educaţională a zonei de proiect

Făcând o analiza e ansamblu a nivelului l de instruire al populaţiei din judetul Hunedoara, profilul demografic din judet Hunedoaraeste comparaBIL CU cel national la nivel de orase mici cu specific industgrial (Figura 2-5).

Figura 2-5 Nivelul de instruire al populaţiei din judetul Hunedoara

În judetul Hunedoara, procentul de persoane cu studii superioare este de cca. 6%,mai scazut decat media pe plan antional. De asemenea sunt mai numeroase în judetul Hunedoara persoanele cu o educaţie post-liceală (cu 1,2% din total) şi liceală (cu 3,5% din total).

2.2.5.3.3 Demografia ocupaţională a zonei de proiect

Structura forţei de muncă din judetul Hunedoara este comparqabila cu mediile specifice pe plan national.



pagina 110

Figura 2-6 Nivelul de ocupare a forţei de muncă în Deva

Astfel, numărul de persoane angajate sau practicând ca liber-profesionişti reprezentau, în 2002, 33,7% din persoanele de vârstă adultă.Diferenta pana la procentul totl al populatiei de varsta activa o constituie şomerii şi persoanele aflate în grija altor persoane şi a statului/ONG-urilor.

2.2.5.3.4 Şomajul în JUDETUL HUNEDOARA

Judetul Hunedoara este, dupa cum se vede in Figura 2-7 alăturat), unul din judetele cu numarul cel mai mare de someri pe plan national. Această statistica reflecta insa mai mult realitatea din zonele industriale (municipiul Hunedoara) si miniere (Valea Jiului) decat pe cea din municipiul Deva. In municipiul Deva, fenomenul somajului a cunoscut o scadere substantiala in anii 2001-2003, trend care s-a accentuat dupa 2003.

2.2.5.4 Locaţia geografică, căile de acces şi comunicaţii ca factori economici (Resurse)

Judetul Hunedoara se afla de-a lungul uneia din cele mai importante căi rutiere care leagă România de Europa de vest, DN 7.

h În afară de DN7, care leagă Deva, Hunedoara şi Simeria de Sibiu-Pitesti-Bucureşti către est şi de Arad - Nădlac - Budapesta către vest, principalelel centre urbane din judet, municipiile Deva şi Hunedoara sunt conectate la următoarele căi rutiere:

Drumuri naţionale:

DN 76: Mintia - Brad - Beiuş - Oradea

Figura 2-7 Situaţia şomajului pe judeţe, în România



pagina 111

DN 66: Simeria - Călan - Haţeg - Petroşani - Tg. Jiu DN 68A: Lugoj - Ilia (DN7) DN 68B: Sântuhalm - Hunedoara

Drumuri judeţene şi comunale:

DC 125 Deva - Carjiti DC 124 Deva - Archia DC 127 Deva - Cozia DC 128 Deva - DN7 DC 129 Deva - Harau

Principalele linii de cale ferată sunt Bucureşti - Braşov - Deva - Arad - Budapesta şi Bucureşti - Craiova - Târgu Jiu - Deva - Budapesta. În plus, în partea de sud-est este şi o linie secundară, Simeria - Hunedoara.

In ce priveste transportul aerian, desi zona de proiect nu deţine în prezent un aeroport, ea este situata in relativa proximitate a unui numar de 5 aeroporturi locale si internationale situate pe un radius de cca. doua ora cu masina.

Aeroporturile aflate in proximitatea Judetului Hunedoara planificate pentru modernizare/extindere conform Planului Naţional de Amenajare a Teritoriului – Secţiunea I sunt: Arad (173 km ), Timisoara (157 km), Caransebes (110 km), Sibiu (99 km) si Targu Mures (176 km).

Într-o perspectivă mai lungă, Planul Naţional de Amenajare a Teritoriului – Secţiunea I prevede construirea unui aeroport în zona Sebeş, alfalt la numai 50 km de JUDETUL HUNEDOARA.

22..22..66 PPooppuullaaţţiiaa 22000088

Evoluţia numerică a populaţiei din judeţul Hunedoara se caracterizează în timp printr-o serie de oscilaţii impuse de factorii sociali, politici, economici şi geografici. Dacă la nivelul anului 1977 judeţul Huneoara avea o populaţie de 514 413 locuitori datorită unei importante dezvoltări industriale şi implicit a unui spor migratoriu intern, populaţia a ajuns în anul 1992 la un număr de 547 900 locuitori.

Procesul s-a înregistrat pe fondul unei decăderi a sistemului economic socialist, puternic dezvoltat în anii ce au urmat celui de-al doilea război mondial, materializată prin reducerea activităţii în secoarele miniere, siderurgice reprezentative la nivelul judeţului populaţia a scăzut treptat de la 547 900 locuitori în 1992 la 485712 în 2002 şi respectiv 470 103 la nivelul anului 2008. Este un trend regresiv cu implicaţii profunde în definirea structurală a resursei umane determinată şi de mobilitatea externă a populaţiei din localităţile afectate de închiderea unităţilor economice reprezentative pentru perioada dictaturii comuniste.



pagina 112

Figura 2-8 Evoluţia numerică a populaţiei pe total judeţ şi la nivel de medii în intervalul 1966-2008

050000

100000150000200000250000300000350000400000450000500000550000600000

1966 1977 1992 2002 2008

Populaţia totală urban rural



pagina 113

Figura 2-9 Populaţia pe localităţi în judeţul Hunedoara actualizat în 2002

2.2.6.1 Densitatea populaţiei

Densitatea populaţiei a cunoscut, de asemenea, o scădere la nivelul judeţului, în paralel cu scăderea numarului total al populaţiei -de la 75,5 loc/kmp în 1979 la 77,5 loc/kmp 1992, la 68,8 kmp în 2002 pentru a ajunge la 66,5 loc/kmp în 2008. Concentrările cele mai mari la nivelul anului 2008 se înregistrează în zona municipiilor Deva, Petroşani şi Hunedoara, care pe fondul unui regres demografic la nivelul intregului judeţ au înregistat o uşoară creştere. Putem aprecia că există diferenţieri la



pagina 114

nivelul teritoriului judeţului identificându-se astfel o zonă cu densitate mare, suprapusaă centrelor urbane, o zonă cu valoare medie- caracterizând partea centrală a judeţului şi o zonă cu o densitate redusă în arelul montan al munţilor Apuseni şi Poiana Ruscă.

2.2.6.2 Demografia pe grupe de vârstă

Demografia zonei de proiect a suferit în perioada 1990-2006 acelaşi fenomen de contracţie demografică întâlnit pe plan naţional. În 13 dintre cele 14 municipii şi oraşe ale judeţului, numărul de locuitori a scăzut în mod continuu în ultimii 18 ani. Cea mai seminificativă scădere de populaţie a fost înregistrată în municipiul Petroşani;singura localitate urbaNA DIN JUDEŢ NE-AFECTt de acest fenomen este Geoagiu. Elementele caracteristice sunt identificabile în proporţiile prezentate în de mai jos.

Comparat cu structura pe grupe de vârstă pe plan naţional, populaţia din judeţul Hunedoara are un procent ceva mai scăzut din grupele de vârstă tinere, de până la 9 ani. Aceasta se explică printr-un număr mai scăzut de copii pe familie (în ultimii 10 ani) în mediul urban.

Adolescenţii şi tinerii (10-14 ani) se regăsesc în proporţie aproape identică cu media naţională. Tinerii între 19 şi 29 ani prezintă cifre ceva mai mici decât media naţională, după care populaţia de vârstă adultă prezintă proporţionalităţi foarte similare cu media pe plan naţional. Excepţie face grupul între 30 - 34 ani, care depăşeşte cu mult media; acesta este un fenomen comun în special în mediul urban din România, apărut ca rezultat al cunoscutului decret 770 din octombrie 1966, în perioada dictaturii comuniste.

Populaţia de vârsta a treia este relativ mai puţin numeroasă în zona de proiect, comparat cu media pe plan naţional. Aceasta reflectă realităţile economice în JUDEŢUL HUNEDOARA şi, posibil, condiţiile – în trecut – grele de muncă din industria siderurgică.

2.2.6.3 Structura pe sexe a populaţiei

Structura populaţiei pe sexe, comparativ, între anii 2002 şi 2008 poate fi caracterizată astfel: pe fondul unui regres demografic de 15 609 locuitori populaţia masculină a

Figura 2-10 Distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă, urban vs. rural în judeţul Hunedoaraq



pagina 115

înregistrat o scădere cu 7930 de persoane, comparativ cu cea de sex feminin care a înregistrat o scădere cu doar 7679 persoane, rezultând, dupa cums e poate vedea în Figura de mai jos, o diferenţă de 251 de persoane în defavoarea sexului masculin.

Figura 2-11 Structura pe sexe a populaţiei distribuit pe localităţi în judeţul Hunedoaraa

Judeţul Hunedoara este amplasat în partea cea mai de est a Regiunii de Dezvoltare 5 Vest, având legături directe cu Regiunea de Dezvoltare 7 - respectiv în imediata apropiere a municipiul Alba Iulia şi Sibiu, cu Regiunea de Dezvoltare 6 - respectiv cu



pagina 116

municipiul Oradea şi cu Regiunea de Dezvoltare 4 - respectiv cu municipiul Târgu Jiu , echilibrând dezvoltarea policentrică naţională.

Judeţul Hunedoara este situat în partea central-vestică a ţării, pe cursul mijlociu al Mureşului şi al principalului său afluent - Streiul şi în zona cursului superior al Jiului şi al Crişului Alb şi este traversat de paralela de 46 grade latitudine nordică şi de meridianul de 23 grade longitudine estică. Astfel, el este poziţionat la răspântia celor patru drumuri: al Mureşului şi Banatului, al Olteniei (prin Defileul Jiului) şi al Ţării Crişurilor (peste culme de munte în Valea Crişului Alb).

Judeţul are lungimea de 122,4 km şi lăţimea de 96 km, cu o suprafaţă de 7011 kmp (2,9% din teritoriul ţării), se învecinează la sud cu judeţul Gorj, la vest cu Caraş-Severin şi Timiş, la nord-vest cu Arad, la nord-est cu Alba, iar la sud-est cu Vâlcea.

Limitele sale administrative urmează, în cea mai mare parte, cumpăna apelor din zonele înalte, munţii fiind de altfel, elementul principal al reliefului său.

Tabelul 2-6: Populaţia şi reţeaua de localităţi

Nr. crt. LOCALITATEA Nr. loc. ian. 2008 Statutul localităţii Rangul

JUD. HUNEDOARA 470103 1 MEDIU URBAN 360821

2 MUNICIPIUL DEVA 67095 Municipiu Reşedinţă de judeţ II

3 MUNICIPIUL VULCAN 28884 Municipiu III 4 MUNICIPIUL BRAD 16020 Municipiu II 5 MUNICIPIUL HUNEDOARA 70816 Municipiu II 6 MUNICIPIUL LUPENI 29536 Municipiu III 7 MUNICIPIUL ORĂŞTIE 21664 Municipiu II 8 MUNICIPIUL PETROŞANI 43783 Municipiu II 9 ORAŞ ANINOASA 4821 Oraş III

10 ORAŞ CĂLAN 12936 Oraş III 11 ORAŞ GEOAGIU 5725 Oraş III 12 ORAŞ HAŢEG 10937 Oraş III 13 ORAŞ PETRILA 25229 Oraş III 14 ORAŞ SIMERIA 13679 Oraş III 15 ORAŞ URICANI 9696 Oraş III

1 MEDIU RURAL 109282 2 BĂCIA 1845 3 Băcia Sat reşedinţă de comună V 4 Totia 5 Petreni 6 Tâmpa 7 BAIA DE CRIŞ 2855 8 Baia de Criş Sat reşedinţă de comună V 9 Baldovin

10 Căraci



pagina 117

11 Cărăstău 12 Lunca 13 Rişca 14 Rişculiţa 15 Ţebea 16 Văleni 17 BĂIŢA 3910 18 Barbura 19 Băiţa Sat reşedinţă de comună V 20 Căinelu de Sus 21 Crăciuneşti 22 Fizeş 23 Hărţăgani 24 Lunca 25 Ormindea 26 Peştera 27 Sălişte 28 Trestia 29 BALŞA 1014 30 Almaşu Mic de Munte 31 Ardeu 32 Balşa Sat reşedinţă de comună V 33 Buneşti 34 Galbina 35 Mada 36 Oprişeşti 37 Poiana 38 Poieniţa 39 Roşia 40 Stăuini 41 Techereu 42 Vălişoara 43 Voia 44 BĂNIŢA 1317 45 Băniţa Sat reşedinţă de comună V 46 Crivadia 47 Merişor 48 BARU 2923 49 Baru Sat reşedinţă de comună V 50 Livadia 51 Petros 52 Valea 53 Lupului 54 BĂTRÂNA 157



pagina 118

55 Bătrâna Sat reşedinţă de comună V 56 Faţa Roşie 57 Piatra 58 Răchiţaua 59 BERIU 3184 60 Beriu Sat reşedinţă de comună V 61 Căstău 62 Cucuiş 63 Măgureni 64 Orăştioara de Jos 65 Poieni 66 Sereca 67 Sibişel 68 BLĂJENI 1323 69 Blăjeni Sat reşedinţă de comună V 70 Blăjeni-Vulcan 71 Criş 72 Dragu-Brad 73 Groşuri 74 Plai 75 Reţ 76 Sălătruc 77 BOŞOROD 2041 78 Alunu 88 79 Bobaia 139 80 Boşorod 808 Sat reşedinţă de comună V 81 Chitid 558 82 Cioclovina 43 83 Luncani 77 84 Prihodiste 20 85 Tirsa 211 86 Ursici 97 87 BRĂNIŞCA 1760 88 Bărăştii 89 Iliei 90 Boz 91 Brănişca Sat reşedinţă de comună V 92 Căbeşti 93 Furcşoara 94 Gialacuta 95 Rovina 96 Târnava 97 Târnăviţa 98 BRETEA ROMÂNĂ 2922



pagina 119

99 Băţălar 100 Bercu 101 Bretea Română Sat reşedinţă de comună V 102 Bretea Streiului 103 Covragiu 104 Gânţaga 105 Măceu 106 Ocolişu Mare 107 Plopi 108 Ruşi 109 Vâlcele 110 Vâlcelele Bune 111 Vâlceluţa 112 BUCEŞ 2155 113 Buceş Sat reşedinţă de comună V 114 Buceş-Vulcan 115 Dupăpiatră 116 Grohoţele 117 Mihăileni 118 Stănija 119 Tarniţa 120 BUCUREŞCI 1728 121 Bucureşci Sat reşedinţă de comună V 122 Curechiu 123 Merişor 124 Rovina 125 Şesuri 126 BULZEŞTII DE ŞUS 318 127 Bulzeştii de Sus Sat reşedinţă de comună V 128 Bulzeştii de Jos 129 Giurgeşti 130 Grohot 131 Păuleşti 132 Ruseşti 133 Stănculeşti 134 Ticera 135 Tomnatec 136 BUNILA 365 137 Bunila Sat reşedinţă de comună V 138 Alun 139 Cernişoara Florese 140 Poieniţa Voinii 141 Vadu Dobrii 142 BURJUC 900



pagina 120

143 Brădăţel 144 Burjuc Sat reşedinţă de comună V 145 Glodghileşti 146 Petreşti 147 Tătărăşti 148 Tisa 149 CÂRJIŢI 701 150 Almaşu Sec 151 Cârjiţi Sat reşedinţă de comună V 152 Chergheş 153 Cozia 154 Popeşti 155 CERBĂL 538 156 Arănieş 157 Cerbăl Sat reşedinţă de comună V 158 Feregi 159 Merişoru de Munte 160 Poieniţa Tomii 161 Poiana Răchiţelii 162 Socet 163 Ulm 164 CERTEJU DE SUS 3283 165 Bocşa Mare 166 Bocşa Mică 167 Certeju de Sus Sat reşedinţă de comună V 168 Hondol 169 Măgura-Topliţa 170 Nojag 171 Săcărâmb 172 Topliţa Mureşului 173 Vărmaga 174 CRIŞCIOR 4161 175 Barza 176 Crişcior Sat reşedinţă de comună V 177 Valea Arsului 178 Zdrapţi 179 DENSUŞ 1613 180 Criva 181 Densuş Sat reşedinţă de comună V 182 Hăţăgel 183 Peşteana 184 Peşteniţa 185 Poieni 186 Ştei



pagina 121

187 DOBRA 3414 188 Abucea 189 Bujoru

190 Dobra Sat reşedinţă de comună de importanţă intercomunală IV

191 Făgeţel 192 Lăpuşnic 193 Mihăileşti 194 Panc 195 Panc Sălişte 196 Răduleşti 197 Roşcani 198 Stânceşti 199 Stânceşti-Ohaba 200 Stretea 201 GENERAL BERTHELOT 991 202 Crăguiş 203 Fărcădin Sat reşedinţă de comună V 204 General Berthelot 205 Livezi 206 Tuştea 207 GHELARI 2214 208 Ghelari Sat reşedinţă de comună V 209 Govăjdia 210 Plop 211 Ruda 212 GURASADA 1616 213 Boiu de Jos 214 Boiu de Sus 215 Cărmăzăneşti 216 Câmpuri de Sus 217 Câmpuri-Surduc 218 Dănuleşti 219 Gothatea 220 Gurasada Sat reşedinţă de comună V 221 Runcşor 222 Ulieş 223 HĂRĂU 2046 224 Banpotoc 225 Bârsău 226 Chimindia 227 Hărău Sat reşedinţă de comună V 228 ILIA 3781 229 Bacea 321



pagina 122

230 Bretea Mureşană 563 231 Brâznic 219 232 Cuieş 87 233 Dumbrăviţa 382 234 Ilia 1559 Sat reşedinţă de comună V 235 Săcămaş 140 236 Sârbi 365 237 Valea Lungă 145 238 LĂPUGIU DE JOS 1606 239 Baştea 240 Coseşti 241 Fintoag 242 Grind 243 Holdea 244 Lăpugiu de Jos Sat reşedinţă de comună V 245 Lăpugiu de Sus 246 Lăsău 247 Ohaba 248 Teiu 249 LELESE 418 250 Cerişor 251 Lelese Sat reşedinţă de comună V 252 Runcu Mare 253 Sohodol 254 LUNCA CERNII DE JOS 927 255 Ciumiţa 256 Fântâna 257 Gura Bordului 258 Lunca Cernii de Jos 259 Lunca Cernii de Sus 260 Meria 261 Negoiu 262 Valea Babii Sat reşedinţă de comună V 263 LUNCOIU DE JOS 1935 264 Dudeşti 265 Luncoiu de Jos Sat reşedinţă de comună V 266 Luncoiu de Sus 267 Podele 268 Stejărel 269 MĂRTINEŞTI 1053 270 Dâncu Mare 271 Dâncu Mic 272 Jeledinţi 273 Măgura



pagina 123

274 Mărtineşti Sat reşedinţă de comună V 275 Tămăşasa 276 Turmaş 277 ORĂŞTIOARA DE SUS 2296 278 Bucium 279 Costeşti 280 Costeşti-Deal 281 Grădiştea de Munte 282 Ludeştii de Jos 283 Ludeştii de Sus 284 Ocolişu Mic 285 Orăştioara de Sus Sat reşedinţă de comună V 286 PESTIŞU MIC 1220 287 Almaşu Mic 288 Ciulpăz 289 Cutin 290 Dumbrava 291 Josani 292 Mănerău 293 Nandru 294 Pestişu Mic Sat reşedinţă de comună V 295 Valea Nandrului 296 PUI 4463 297 Băieşti 298 Federi 299 Fizeşti 300 Galaţi 301 Hobiţa 302 Ohaba-Ponor 303 Ponor

304 Pui Sat reşedinţă de comună de importanţă intercomunală IV

305 Râu Bărbat 306 Ruşor 307 Şerel 308 Uric 309 RĂCHITOVA 1350 310 Boiţa 311 Ciula Mare 312 Ciula Mică 313 Goteşti 314 Mesteacăn 315 Răchitova Sat reşedinţă de comună V 316 Vălioara



pagina 124

317 RAPOLTU MARE 1938 318 Bobâlna 319 Boiu 320 Folt 321 Rapoltu Mare Sat reşedinţă de comună V 322 Rapolţel 323 RÂU DE MORI 3258 324 Brazi 325 Clopotiva 326 Ohaba-Sibişel 327 Ostrov 328 Ostrovel Sat reşedinţă de comună V 329 Ostrovu Mic 330 Râu de Mori 331 Sibişel 332 Suseni 333 Unciuc 334 Valea Dâljii 335 RIBIŢA 1503 336 Crişan 337 Dumbrava de Jos 338 Dumbrava de Sus 339 Ribicioara 340 Ribiţa Sat reşedinţă de comună V 341 Uibăreşti 342 ROMOS 2838 343 Ciungu Mare 153 344 Pişchinţi 212 345 Romos 1203 Sat reşedinţă de comună V 346 Romoşel 627 347 Vaidei 643 348 SĂLAŞU DE SUS 2497 349 Coroieşti 350 Mălăieşti 351 Nucşoara 352 Ohaba de sub Piatră 353 Paroş 354 Peştera 355 Râu Alb 356 Râu Mic 357 Sălaşu de Jos 358 Sălaşu de Sus Sat reşedinţă de comună V 359 Zăvoi 360 SÂNTĂMĂRIA-ORLEA 3302



pagina 125

361 Balomir 362 Bărăştii Haţegului 363 Bucium-Orlea 364 Ciopeia 365 Săcel 366 Sânpetru 367 Sântămăria-Orlea Sat reşedinţă de comună V 368 Subcetate 369 Vadu 370 SARMEZEGETUSA 1312 371 Breazova 372 Hobiţa-Grădişte 373 Păucineşti 374 Sarmizegetusa Sat reşedinţă de comună V 375 Zeicani 376 ŞOIMUŞ 3368 377 Bălata 378 Bejan 379 Bejan-Târnăviţa 380 Boholt 381 Căinelu de Jos 382 Chişcădaga 383 Fornădia 384 Păuliş 385 Sulighete 386 Şoimuş Sat reşedinţă de comună V 387 TELIUCU INFERIOR 2473 388 Cinciş-Cerna 389 Izvoarele 390 Teliucu Inferior Sat reşedinţă de comună V 391 Teliucu Superior 392 TOMEŞTI 1174 393 Dobroţ 394 Leauţ 395 Livada 396 Obârşa 397 Şteia 398 Tiuleşti 399 Tomeşti Sat reşedinţă de comună V 400 Valea Mare de Criş 401 TOPLIŢA 806 402 Curpenii Silvaşului 403 Dăbâca 404 Dealu Mic



pagina 126

405 Goleş 406 Hăşdău 407 Mosoru 408 Topliţa Sat reşedinţă de comună V 409 Vălari 410 TOTEŞTI 1873 411 Cârneşti 412 Copaci 413 Păclişa 414 Reea 415 Toteşti Sat reşedinţă de comună V 416 TURDAŞ 1963 417 Pricaz 418 Râpaş 419 Spini 420 Turdaş Sat reşedinţă de comună V 421 VĂLIŞOARA 1352 422 Dealu Mare 230 Sat reşedinţă de comună V 423 Săliştioara 230 424 Stoieneasa 81 425 Vălişoara 811 426 VAŢA DE JOS 3932 427 Basarabasa 428 Birtin 429 Brotuna 430 Căzăneşti 431 Ciungani 432 Ocişor 433 Ociu 434 Prăvăleni 435 Prihodişte 436 Tătărăştii de Criş 437 Târnava de Criş 438 Vaţa de Jos Sat reşedinţă de comună V 439 Vaţa de Sus 440 VEŢEL 2577 441 Boia Bârzii 442 Bretelin 443 Căoi 444 Herepeia 445 Leşnic 446 Mintia 447 Muncelu Mare 448 Muncelu Mic



pagina 127

449 Runcu Mic 450 Veţel Sat reşedinţă de comună V 451 VORŢA 994 452 Certeju de Jos 453 Coaja 454 Dumeşti 455 Luncşoara 456 Valea Poienii 457 Visca 458 Vorţa Sat reşedinţă de comună V 459 ZAM 1779 460 Almaş-Sălişte 461 Almăşel 462 Brăşeu 463 Cerbia 464 Deleni 465 Godineşti 466 Micăneşti 467 Pogăneşti 468 Pojoga 469 Sălciva 470 Tămăşeşti 471 Valea 472 Zam Sat reşedinţă de comună V



pagina 128

22..22..77 ZZoonnaarreeaa ppee ffoolloossiinnţţee aa tteerriittoorriiuulluuii eexxiisstteenntt 22000077

Tabelul 2-1: Zonarea pe folosinţe a teritoriul existent

SUPRAFAŢA DUPĂ MODUL DE FOLOSINŢĂ LA SFÂRŞITUL ANULUI Suprafaţa agricolă ha 280346 1.9 32 - Arabilă ha 79629 0.8 41 - Păşuni ha 117008 3.5 8 - Fâneţe ha 82791 5.4 3 - Vii şi pepiniere viticole ha 7 x 40 - Livezi şi pepiniere pomicole ha 911 0.4 34 Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră ha 365978 5.4 3 Ape şi bălţi ha 5818 0.7 34 Alte suprafeţe ha 54125 3.6 4

22..22..88 ZZoonnee hhaazzaarrdd 22000088

2.2.8.1 Zone hazard natural

2.2.8.1.1 Fenomene distructive de origine geologică

Alunecări de teren

Aceste fenomene produc modificări ale peisajului prin rezultatul interacţiunii mai multor factori naturali sau antropici: geologici, climatici, hidrologici, seismic, cărora li se adaugă cei socio-economoci. În judeţul Hunedoara, alunecările de teren se dezvoltă pe fondul unui relif foarte fragmentat, a unei structuri geologice formate din roci moi şi a unei structuri litologice care le favorizează: marne, argile, nisipuri, depozite aluvionare şi loessoide, soluri gleice de versant sau lăcovişti a căror formare este determinată de prezenţa izvoarelor de coastă.

Principalele cauze naturale care determină şi agravează instabilitatea versanţilor din judeţul Hunedoara sunt:

acţiunea apelor subterane manifestată sub diferite forme generează cele mai multe alunecări de teren sau taluze din judeţ;

precipitaţiile atmosferice – care datorită influenţei apei la patul de alunecare conduc la reactivarea unor alunecări vechi şi la apariţia unor alunecări noi;

eroziunea apelor curgătoare – cu acţiune permanentă la baza versanţilor;

Dintre cauzele antropice amintim:

săpăturile executate pe versanţi sau la baza lor pentru construirea de drumuri, case particulare etc.;

defrişarea abuzivă a plantaţiilor, lizierelor şi pădurilor care au dus la declanşarea alunecărilor de teren;

arăturile transversale pe versanţi duc la producerea de văi torenţiale şi în final la distrugerea dealurilor;



pagina 129

Cele mai afectate zone în ultima perioadă – reactivări periodice – sunt:

Zona Deva

Deva : alunecare de teren în zona Cetăţii pe o distanţă de 30 mp în apropierea unei gospodării, o conductă de gaz şi stâlpi de înaltă tensiune;

sat Cristur, alunecare de teren de 0.4 ha pe Dealul Nogyegy; blochează drumul de acces şi afectează o gospodărie;

Comuna Brănişca – sat Târnava, reactivare alunecare de teren Dealul Drăgoeştilor, de 2,5 ha; distruge drumul de acces spre 2 gospodării şi stâlpi de joasă tensiunea; afectează 1,5 ha teren agricol, o gospodărie şi anexele acesteia;

Zona Geoagiu

Afectat DC 32 la km 10-400 şi 2-200 pe o lungime de 0,03km respectiv 0,015km, cu cădere de material pietros pe carosabil;

Satul Homorod: reactivare alunecare teren cu distrugerea a 3 anexe gospodăreşti, avarierea a 2 locuinţe şi 0,2 ha teren agricol;

Zona Ilia

Comuna Dobra: alunecare de teren pe DC 132 la km 5-200 pe o lungime de 0,06km, căderi de arbori şi stânci pe carosabil;

Zona Haţeg

Comuna Denşuş - sat Peşteana: reactivare alunecare de teren pe un deal din spatele a 2 gospodării pe 0,5 ha la o distanţa de 4 m respectiv 40 m;

Comuna Răchitova: DJ 687 pe o porţiune de 1,5 km

Zona Petrila

Petrila: reactivare alunecare de teren pe direcţia a 2 gospodării pe o porţiune de 0,9 ha teren;

Zona Hunedoara

Comuna Teliucu Inferior – satul Cinciş Cerna: reactivare alunecare de teren pe o porţiune de 3 ha cu afectare a 8 gospodării, cu falii de lungime între 15 - 50 m ,cu adâncimea de 20 cm până la 100 cm; sunt afectate 2 locuinţe cu 2 anexe şi 6 locuinţe sunt avariate;

Hunedoara la Halda de steril SC Mittal Steel - 12.aug. 2006, precipitaţii abundente zona halda Buituri (80 mil mcubi tot) infiltraţii de apă favorizează apariţia alunecării dealului de steril pe o suprafaţă de….. şi lungime 300m cu volum 2 milioane de m3 zgură de furnal şi pământ spre albia râului Cerna la cca 20 m. Afectează siguranţa unor aşezări de 12 persoane şi grădini. S-a întocmit un set de măsuri pt oprirea alunecărilor şi evacuarea localnicilor din locuinţele improvizate, evacuate 12 persoane;



pagina 130

Comuna Ghelari: alunecări masive de teren în zonă împădurită;

Zona Lupeni

Un caz mai aparte de alunecare de teren s-a produs în anul 2003. În urma precipitaţiilor abundente cu antrenarea scurgerilor de pe versanţi în LUPENI, a afectat stabilitatea Haldei de steril din Victoria, Ştefanu, Carolina şi Ileana. În urma acestui fenomen au existat drumuri şi locuinţe particulare afectate de alunecările terenului în zonele Carolina şi Victoria. Nu au existat victime evacuându-se zona, s-a prăbuşit o casă şi s-au deteriorat mai multe. S-au luat măsuri de consolidare şi împădurire cu salcâm şi cătină a versanţilor.

Zona Brad

Comuna Luncoiude Jos: Dealul Muncelu: reactivare alunecare teren şi afectează DN 76 Deva – Brad şi izolează 3 localităţi;

Comuna Buceş - Vulcan: reactivare alunecare teren ( cu repetare în fiecare primăvară) pe zona DN 74 şi pe zona DC 13A, DC 14A, afectează aşezarea gospodăriei aflată la 2,5 m sub carosabil, formată din 7 persoane;

Comuna Blăjeni: reactivare alunecare teren cu antrenare de arocamente şi arbori, blochează DJ. Repetare în fiecare primăvară cu afectare terenului în satul Blăjeni, în dreptul gospodăriei nr. 139, cu eroziune de mal al râului Crişul Alb şi dr. judeţene cu denivelări pe 15-25 m + alunecare pe 30m la Km 9+200 / DJ 742B la km 5+200;

Comuna Vaţa de Jos: precipitaţii abundente, reactivează alunecare teren în zona Dealul Vulturului, str. Ponorului nr. 213, pe l = 60m şi afectat 0,8 ha;

Satul Valea Bradului: urmare a precipitaţiilor s-a reactivat o alunecare de teren în dreptul casei nr. 118 (casă şi anexe de 45+50 mp cu 5 locatari); ravene cu L=30m adâncimea 40 - 60 cm cu S=0,4 ha, pe un deal în spatele locuinţei particulare - apariţia unui.

Alunecările de teren au influenţe importante asupra desfăşurării circulaţiei în următoarele zone:

DJ 668 zona Dincu Mare –Tămăşasa;

DJ 668A zona Alun –Tirsa;

DJ 685 zona Baraj Retezat – Cabana Rotunda;

DJ 687D zona Lac Cinciş - Topliţa;

DJ 687K zona Silvaşu de Sus - Mănăstirea Prislop;

DJ 706A zona Ormindea;

DJ 707J zona Cabana Căprioara;

DJ 742B zona Criş - Grosuri şi Blăjeni;

DJ 762 zona Risculiţa.

Cutremure



pagina 131

Cutremurele fac parte din categoria riscurilor geologice şi geomorfoloice care produc modificarea componentelor mediului natural sau construit.

Potrivit hărţii de zonare seismică din normativul p.100-92, judeţul Hunedoara se află în zona „F”, corespunzătoare gradului seismic minim 6. – nu sunt construcţii sau clădiri încadrate în clase de risc seismic.

2.2.8.1.2 Fenomene meteorologice periculoase

Principalele tipuri de riscuri naturale, generatoare de situaţii de urgenţă în judeţul Hunedoara, rezultate din statisticile inspectoratului, sunt următoarele:

Inundaţii

Topire bruscă a stratului de zăpadă (depusă din ianuarie şi februarie în cantitate mare) şi scurgeri de pe versanţi duce la creşterea bruscă a nivelurilor râurilor cu depăşiri ale cotelor de apărare care are ca rezultat, de regulă în perioada aprilie - mai a anului, fenomenul producerii inundaţiilor pe perioadă scurtă cu cantităţi mari de apă, pe suprafeţele zonelor cu aşezări gospodăreşti din apropierea torenţilor, pâraielor şi râurilor mici, în revărsarea lor spre Mureş. În această situaţie, aproape în fiecare primăvară, se află localităţile aşezate în zonele celor trei bazine hidrografice MUREŞ, CRIŞURI şi JIU. Localităţile cel mai des afectate din acest punct de vedere, în ultimii ani, au fost:

În zona Bazin Hidrografic MUREŞ: toate pâraiele de pe versanţi cu debite crescute ca râul Sibişel care afectează în fiecare an Sibişelul şi Căstăul, Valea Orăştiei care se revarsă pe aşezările şi vecinătăţile cu localităţile Orăştioara de Sus, Orăştioara de Jos, Bucium, Beriu, Sereca. Canalul Streiul Mic pe suprafaţa localităţii Simeria şi toţi afluenţii de pe versanţi în afectarea altor localităţi ca Sântămăria Orlea, Pui, Chimindia, Hărău, Balşa, Teliucu Inferior, Hunedoara, Topliţa, Turdaş, Şoimuş, Brănuişca, Ilia, Gurasada, Veţel, Dobra, Burjuc, Zam, Densuş, Râul de Mori, Ghelari, Lelese, Bretea Română.

În zona Bazinului Hidrografic JIU: cu revărsare a Jiului, Jiului de Vest şi afluenţilor lui şi Jieţului care afectează Câmpul lui Neag, Iscroni, Strâmbuţa, Petrila, Aninoasa, Băniţa (satele Costeşti, Arsuri, Merişor ).

În zona Bazinului Hidrografic CRIŞURI: cu repetare în fiecare primăvară, văile de pe versanţi, afluenţi ai Crişului Alb ca Valea Luncoiului, Vălişoara, Birtin, Valea Mică cu revărsare spre municipiul Brad. Alte localităţi afectate în această zonă de scurgeri de pe versanţi prin cedare de apă din stratul de zăpadă combinat cu precipitaţii puternice sunt: Baia de Criş, Vaţa de Jos, Buceş, Crişcior, Tomeşti, Blăjeni, Bucureşci.

Risc la inundaţii:

LEA 400kv Mintia – Sibiu; Arad-Mintia (zona traversării râului Mureş);

LEA 220 kv Mintia-Alba Iulia (zona traversării râurilor Cerna şi Strei);

LEA 220kv Timişoara – Mintia (zona traversării râului Bega);

LEA 220Kv Mintia- Hăşdad (zona traversării râului Cerna);

LEA 220kv Hăşdad – Oţelărie Hunedoara (zona traversării râului Cerna);

LEA 220kv Hăşdad – Baru Mare (zona traversării râului Râul Mare);



pagina 132

LEA 220 kv Baru Mare – Paroşeni (zona traversării Jiului de Vest );

LEA 220 Kv Hăşdad – Retezat (zona traversării râului Râul Mare şi Strei).

Furtuni (vânt puternic, precipitaţii masive, căderi grindină)

Vântul puternic a provocat la nivelul localităţilor pagube materiale prin dislocarea acoperişurilor şi distrugerea unor bunuri materiale prin prăbuşirea acestora, distrugerea reţelelor de alimentare cu energie electrică sau întreruperea legăturilor telefonice prin distrugerea cablurilor acestora. Până în prezent nu a fost necesară evacuarea populaţiei din cauza furtunilor.

Din analiza detelor din intervalul 2006 – 2006, se constantă prezenţa în judeţul Hunedoara a fenomenului de vijelie în anii 2002 (iunie, iulie), 2004 (octombrie), 2005 (iunie, iulie) şi 2006 (martie, iulie).

Căderi de grindină s-a produs în judeţ în anii 2002 (aprilie, iunie), 2004 (august), 2005 (iunie, iulie), 2006 (iunie). Căderile de grindină au afectat în principal culturile agricole, pomii şi viţa de vie.

Secetă

În judeţul Hunedoara au existat pârâuri care au secat în verile caniculare, dar secarea acestora nu a afectat comunităţile locale.

În cazul instituirii fazelor de atenţie/ avertizare este necesară pregătirea şi respectiv trecerea la aplicarea unor măsuri de raţionalizare în folosirea apelor cu asigurarea cerinţelor de apă pentru funcţionarea folosinţelor la întreaga capacitate.

Ca măsuri ce trebuie avute în vedere de beneficiarii folosinţelor de apă în situaţii premergătoare introducerii restricţiilor, pe lângă eliminarea risipei şi eliminarea pierderilor de apă, precum şi asigurarea calităţii corespunzătoare a apelor evacuate, este necesară punerea în funcţiune a instalaţiilor de alimentare de rezervă din apă subterană sau din alte surse de apă, accentuarea reutilizării şi folosirii tuturor posibilităţilor de compensare internă a cerinţelor de apă, organizarea eventualelor revizii şi reparaţii.

Îngheţ (poduri şi baraje de gheaţă, căderi masive de zăpadă, chiciură, polei)

Din cauza temperaturilor scăzute din timpul iernii a avut loc formarea podurilor de gheţă pe toate râurile din judeţ, dar aceste poduri de gheaţă nu au pus în pericol obiective social-economice, poduri sau localităţi.

Zăpoarele sunt aglomerări de gheţuri care produc bararea cursului de apă, creşterea nivelului apei amonte de acest baraj şi posibilitatea antrenării gheţii şi a apei la vale cu afectatea obiectivelor din aval (inundaţii, distrugerea podurilor, etc.). Nu a fost necesară evacuarea populaţiei sau a bunurilor aval de zăpoare.

Incendii de pădure (incendii la fondul forestier, vegetaţie uscată, culturi de cereale păioase)



pagina 133

În perioada 2000 - 28.11.2006, pe raza judeţului Hunedoara s-au înregistrat 141 incendii la pădure, zonele afectate fiind:

Zona Valea Jiului;

Valea Orăştiei;

Zona Râul Mare Retezat;

Zona Brad;

Zona Hunedoara.

2.2.8.1.3 Avalanşe

C. Avalanşe de zăpadă

Avalanşe de zăpadă se produc în special în zonele înalte de munte în lunile ianuarie - februarie chiar şi martie la topirea stratului superior de zăpadă prin antrenarea straturilor depuse în timpul precipitaţiilor mari. Astfel de zone sunt la Lupeni la Izvoarele Brăii şi Negrele şi în staţiunile Straja şi Parâng.

D. Avalanşe de pietre, grohotiş

Avalanşele de pietre şi grohotiş sunt fenomene mai puţin întâlnite în trecut, dar în ultima perioadă acest fenomen a început să se manifeste şi pe teritoriul judeţului sub forme şi din diferite cauze. În urma unor ploi abundente pe o suprafaţă mică sub formă de averse cu cantitate mare de apă, pe zone împădurite ( care apoi au suferit defrişări haotice) sau în zone unde s-au făcut lucrări de drumuri, lărgiri - şi nu a fost suficient stabilizată panta, cantitatea mare de apă produce dislocarea de pietre şi bolovani care la rândul lor dislocă porţiuni de material lemnos, antrenându-l spre văi unde poate produce calamităţi. Un fenomen de acest fel a produs dezastrul din Munţii Retezat din 1997, care a îngropat cu grohotiş, mâl şi material lemnos Colonia Râul Mare Retezat unde s-au pierdut vieţi, au fost îngropate clădiri şi s-au produs importante pagube materiale.

2.2.8.2 Zone hazard antropice

2.2.8.2.1 Halde

Activităţile industriale reprezintă o parte importantă a economiei noastre, însă în acelaşi timp ele contribuie la poluarea mediului, la producerea de deşeuri şi consumă energie. În pofida reducerii emisiilor care a avut loc în ultimele decenii, activităţile industriale rămân o sursă majoră de poluare.

Acţiunile antropice cu impact important asupra mediului pe teritorul judeţului Hunedoara sunt reprezentate în primul rând de activităţile miniere de suprafaţă sau subteran din zonele Valea Jiului, Deva-Certej, Brad. Perimetrele miniere reprezintă zone critice chiar în situaţia în care activitatea de extracţie este încheiată însă haldele de steril, iazurile de decantare şi suprafaţa de teren afectată nu a fost încă ecologizată. Suprafaţa totală ocupată de haldele de steril de mină şi iazurile de decantare aferente unităţilor miniere, dar şi altor ramuri industriale (energetică), este de peste 9000 ha în judeţul Hunedoara.



pagina 134

Terenurile aferente depozitelor de deşeuri industriale şi zonelor din vecinătatea acestora sunt degradate (prezintă fenomene de ravenare, şiroire), infertile şi, unele dintre ele, prezintă o contaminare destul de pronunţată cu metale grele (Cu, Zn, Pb, Mn, Cd) - mai ales solul din apropierea exploatărilor şi uzinelor de preparare a minereurilor polimetalice (Ex. Filiala DEVAMIN, Filiala CERTEJ, Filiala BRADMIN).

Depozitele de steril de mină sau de steril rezultat de la procesarea minereurilor (polimetalice sau de cărbune) reprezintă un pericol potenţial de producere a unor incidente cu risc ecologic şi datorită posibilităţilor de destabilizare a taluzelor haldelor şi de emisii necontrolate de poluanţi în mediul înconjurător, din cauza producerii unor avarii la iazurile de decantare (sufozii, deficienţe geotehnice etc.) care pot genera viituri cu material conţinut în iazuri, însoţite de urmări distructive.

În cazul iazurilor care au asigurat depozitarea şlamului de la uzinele de preparare Deva, Certej, Brad, Boita (iazurile Valea Devei, iazul de avarii Valea Devei, iazul Lunca Mureşului, iazul Ribita, iazul Valea Mealului, iazul Valea Mireşului, iazul Luponi - care ocupă suprafeţe de peste 25 ha fiecare) se parcurge procedura de închidere care va fi urmată de lucrări de ecologizare, refacere a taluzurilor, plantări, menţinerea stabilităţii si urmărirea post închidere. O problemă majoră o constituie necesitatea stabilirii condiţiilor în care se va asigura urmărirea comportării iazurilor de decantare şi monitorizarea post-închidere, având în vedere că din aceste iazuri trebuie să se asigure evacuarea apelor prin sonde inverse (fiind iazuri de vale) şi prin canale perimetrale.

Prepararea huilei se realizează în cadrul uzinei de preparaţie Coroieşti care deţine în administrare 2 iazuri de decantare (iazul de decantare nr.1 cu 2 compartimente, pus în funcţiune în anul 1964 şi iazul de decantare nr. 2, pus în funcţiune în anul 1968). Suprafaţa celor 2 iazuri este de cca. 40 ha.

Tabelul 2-2: Situaţia haldelor de steril, cenuşă şi zgură ale unităţilor economice din judeţul Hunedoara

Nr.crt.

Unitatea economică

Denumirea haldei

Suprafaţa haldei (ha)

Volumul haldei (m3)

Starea tehnică Proprietar Administrator

1. S.C. MITTAL STEEL HUNEDOARA S.A.

Halda de zgură Buituri

70 80.000.000

Stabilă – haldă în exploatare

S.C. MITTAL STEEL HUNEDOARA S.A.

S.C. MITTAL STEEL HUNEDOARA S.A.

2.

PRIMĂRIA HUNEDOARA

Halda veche de pământ Hunedoara

9,3 729.000

Stabila – haldă în curs de exploatare

PRIMARIA HUNEDOARA

PRIMARIA HUNEDOARA

3. FILIALA BRADMIN

Haldă de steril de mină Valea Blojului

15,5 4.650.000

Stabilă inactivă

CNCAF MINVEST S.A. DEVA


4. FILIALA BRADMIN

Halda de steril de mină Cireşată

11,08 4.758.000

Stabilă inactivă



5. FILIALA BRADMIN

Iazul de decantare Ribiţa – Curteni

64 16.500.000

Stabil inactiv





pagina 135

Nr.crt.

Unitatea economică

Denumirea haldei


Volumul haldei (m3)


(steril din procesul de preparare a minereurilor)

6.

FILIALA DEVAMIN

Iazul de decantare Valea Devei (steril din procesul de preparare a minereurilor)

38,8 9.286.226

Stabil inactiv



7.

FILIALA DEVAMIN

Iazul de avarie Valea Devei (steril din procesul de preparare a minereurilor)

4,66 373.412 Stabil inactiv



8.

FILIALA DEVAMIN

Iazul de decantare Valea Herepeia (steril din procesul de preparare a minereurilor)

13,50 2.239.000

Stabil inactiv



9.

FILIALA DEVAMIN

Iazul de decantare Valea Mureşului (steril din procesul de preparare a minereurilor)

21,80 5.015.150

Stabil inactiv



10.

FILIALA DEVAMIN

Haldă de steril de mină - galeria 7 Noiembrie

1,5 57.500 Stabilă inactivă



11. FILIALA DEVAMIN

Haldă de steril de 1,23 16.800 Stabilă

inactivă CNCAF MINVEST

CNCAF MINVEST S.A.



pagina 136

Nr.crt.

Unitatea economică

Denumirea haldei


Volumul haldei (m3)


mină - galeria Decebal

S.A. DEVA DEVA

12.

FILIALA DEVAMIN

Haldă de steril de mină - Tunel conducte




13.

FILIALA CERTEJ

Haldă de steril de mină - sector 1 Sacaramb




14.

FILIALA CERTEJ

Haldă de steril de mină - sector 2 Sacaramb




15.

FILIALA CERTEJ

Halda de steril de mină - sector 3 Sacaramb




16.

FILIALA CERTEJ

Halda de steril de mină - sector 4 Sacaramb




17.

FILIALA CERTEJ

Halda de steril de mină Leopold




18. FILIALA CERTEJ

Haldă de steril de mină Maria




19.

FILIALA CERTEJ

Haldă de steril de mină oriz. 650

0,5 30.000 Stabilaăinactivă



20.

FILIALA CERTEJ

Haldă de steril de mină - sector Baiaga




21.

FILIALA CERTEJ

Haldă de steril Cariera Coranda

13,3 935.382

Instabilă, în exploatare



22. FILIALA CERTEJ

Haldă de steril de mină Valea

16,1 1.789.574 Instabilă





pagina 137

Nr.crt.

Unitatea economică

Denumirea haldei


Volumul haldei (m3)


Baiaga 23.

FILIALA CERTEJ

Haldă de steril de mină Tina Neagră

2,2 800 Stabilă, în exploatare



24.

FILIALA CERTEJ

Iazul de decantare Valea Mireşului (steril de la prepararea minereurilor)

12,33 1.420.000

Stabil, în conservare



25.

FILIALA CERTEJ

Iazul de decantare Valea Mealu (steril de la prepararea minereurilor)

46,2 4.500.000

Stabil, în exploatare



26. FILIALA POIANA RUSCA TELIUC

Haldă de steril de mină Dealu Mare (mină Teliuc)

8,128 186.755 Relativ stabilă inactivă



27.

FILIALA POIANA RUSCA TELIUC

Haldă de steril de mină Valea Podului (mină Teliuc)




28.


Haldă de steril de mină Valea Nicholson (mină Teliuc)




29. FILIALA POIANA RUSCA TELIUC

Haldă de steril de mină Front I (mina Teliuc)




30.


Iazul de decantare nr. 1, Valea Cărbunelui (steril de la prepararea minereurilor)

35,48 5.631.273

Stabil, inactiv



31. FILIALA Iazul de 37,13 5.356.11 Stabil, CNCAF CNCAF



pagina 138

Nr.crt.

Unitatea economică

Denumirea haldei


Volumul haldei (m3)


POIANA RUSCA TELIUC

decantare nr. 2, Valea Podului (steril de la prepararea minereurilor)

1 inactiv MINVEST S.A. DEVA

MINVEST S.A. DEVA

32.


Iazul de decantare nr. 3, Valea Podului (steril de la prepararea minereurilor)

30 1.694.769

Stabil, inactiv



33. MINA PETRILA SUD

Haldă de steril de mină Jieţ Vest

7,53 1.772.000

Ecologizată CNH

PETROSANI CNH PETROSANI

34. MINA PETRILA SUD

Haldă de steril de mină Jieţ Puţ 4

1,14 57.000 Ecologizată CNH


35 MINA CÂMPU LUI NEAG

Haldă de steril de mină Frasin




Haldă de steril de mină Poiana Mare

14,2 1.418.000

Ecologizată CNH



Haldă de steril de mină Şesul Şerbanilor

52,33 1.516.000

Ecologizată CNH



Haldă de steril de mină Galbena



39 MINA LONEA III

Haldă de steril de mină Defor

12,75 2.149.970 Inactivă Consiliul

local Petrila Consiliul local Petrila

40 MINA TAIA Haldă

aferentă incintei

3 8.400 Inactivă CNH PETROSANI

CNH PETROSANI

41 MINA PETRILA 2

Haldă de steril 2 EST 1,63 388.540 Inactivă Consiliul


42 MINA DÂLJA

Haldă de steril de mină Puţ auxiliar nr. 1

1,74 63.000 Inactivă CNH PETROSANI

CNH PETROSANI



pagina 139

Nr.crt.

Unitatea economică

Denumirea haldei


Volumul haldei (m3)


43 MINA DÂLJA

Haldă de steril de mină Plan înclinat


CNH PETROSANI

44 MINA DÂLJA

Haldă de steril de mină Puţ aux. 1+2

8,00 1.270.000 Inactivă CNH


45 MINA DÂLJA

Haldă de steril de mină Tericon PA 3


CNH PETROSANI

46 E.M LUPENI – MINA VICTORIA

Haldă nouă Victoria - steril de mină



47 E.M LUPENI – MINA ILEANA

Haldă de steril de mină Bloc 0


CNH PETROSANI


Halda de steril de mină 2 W Funicular Ileana

14,26 4.283.656 Inactivă CNH



Ramura nouă funicular Ileana




Ramura veche 1 Est 9,41 1.420.20

0 Inactivă CNH PETROSANI

CNH PETROSANI


Ramura veche 2 Est 1,45 42.875 Inactivă CNH


52 MINA LUPENI SUD

Haldă aferentă incintei


CNH PETROSANI

53 MINA MESTEACĂN VEST (Ţebea)

Haldă de steril Mesteacăn

4,10 215.000 Inactivă Primaria Municipiului Brad

Primaria Municipiului Brad


Haldă de steril Dâmbuţ

18,30 1.150.000 Inactivă

Consiliul local Baia de Cris

Consiliul local Baia de Cris


Haldă de steril Viezureni


CNH PETROSANI

56 E.M. ŢEBEA Dâmbu Mare 7,40 1.785.18

5 Activă CNH PETROSANI

CNH PETROSANI

57 MINA ŢEBEA Haldă de steril Ţebea Vest


CNH PETROSANI



pagina 140

Nr.crt.

Unitatea economică

Denumirea haldei


Volumul haldei (m3)


58 MINA B’ALLOMAŞ

Haldă de steril Puţ 7 Vest (halda veche)


CNH PETROSANI

59 MINA B’ALLOMAŞ

Haldă de steril de mină Puţ 7 Vest (tericoane)



60 MINA LONEA 1

Haldă de steril de mină Valea lui Ciort

7,19 982.472 Inactivă Consiliul local Petrila

Consiliul local Petrila

61 MINA BĂRBĂTENI VEST

Haldă de steril de mină Mierleasa


CNH PETROSANI

62 MINA LIVEZENI EST

Haldă de steril de mină - Puţ auxiliar Est Livezeni

1,09 143.997 Inactivă Consiliul municipal Petrosani

Consiliul municipal Petrosani

63 MINA ANINOASA

Haldă de steril Tericoane Piscu

7,26 1.466.354

Inactivă – parţial ecologizată

Consiliul local Aninoasa

Consiliul local Aninoasa

64 MINA ANINOASA

Haldă de steril Funicular Sud


CNH PETROSANI

65 MINA VALEA DE BRAZI

Haldă de steril Funicular

0,40 32.222 Inactivă Primaria Uricani

Primaria Uricani

66 MINA VALEA DE BRAZI

Haldă de steril Puţ nr. 8

0,20 4.731 Inactivă Primaria Uricani

Primaria Uricani

67 MINA LIVEZENI SUD

Haldă de steril Halda aferentă incintei


CNH PETROSANI

68 MINA VULCAN II

Halda de steril Hypollit

0,5 2.500 Inactivă Consiliul local Vulcan

Consiliul local Vulcan

69 PREPARAŢIA LUPENI

Haldă de steril Ramura I - II



70 PREPARAŢIA PETRILA

Haldă de steril Ramura I, II, III, IV şi VI

30 5.105.000 Inactivă Consiliul




pagina 141

Nr.crt.

Unitatea economică

Denumirea haldei


Volumul haldei (m3)


71 PREPARAŢIA PETRILA

Haldă de steril Ramura V

19,59 2.802.299 Activă CNH


72 MINA BALOMIR

Haldă de steril Balomir


CNH PETROSANI

73 MINA PAROŞENI SUD

Haldă de steril Tericon cota 630

1,37 219.600 Inactivă - înierbată natural

CNH PETROSANI

CNH PETROSANI

74 E.M. LONEA Haldă de steril Lonea I

2,10 350.000 Activă CNH PETROSANI

CNH PETROSANI

75 E.M. LONEA Haldă de steril Jieţ 0,78 51.000 Activă CNH


76 E.M.LIVEZENI

Haldă de steril P.A nr. 2 - 3 incinta Maleia


CNH PETROSANI

77 E.M.LIVEZENI Haldă de steril U.P.Livezeni


CNH PETROSANI

78 E.M.VULCAN Haldă de steril Valea Arsului


CNH PETROSANI

79 E.M. PAROŞENI Haldă Funicular 1,25 142.000 Inactivă CNH


80 E.M. PAROŞENI Haldă de steril Valea Lupului


CNH PETROSANI

81 E.M. LUPENI Haldă U.P.Lupeni ram. III

23,56 8.500.000 Activă CNH


82 E.M. BĂRBĂŢENI

Haldă de steril Mierlaşu


CNH PETROSANI


Haldă de steril Galeria de coastă


CNH PETROSANI


Haldă de steril Mierleasa

2,16 125.567 Inactiva Primaria Lupeni

Primaria Lupeni

85 E.M.URICANI

Haldă de steril Funicular Nou


CNH PETROSANI

86 E.M.URICANI Haldă de steril Funicular

11 1.000.000 Inactivă Primaria

Uricani Primaria Uricani



pagina 142

Nr.crt.

Unitatea economică

Denumirea haldei


Volumul haldei (m3)


Vechi

87 E.P.C.V.J. VULCAN

Haldă de steril U.P.Coroieşti - ramura II

11,20 2.325.591 Activă CNH



Haldă de steril U.P.Coroieşti - ramura I Funicular

12,60 3.150.000 Inactivă

Primaria Municipiului Vulcan

Primaria Municipiului Vulcan


Iazul de decantare nr. II, U.P. COROIESTI (steril de la prepararea carbunelui)

10,8 1.500.000

Inactiv (in conservare) CNH



Iazul de decantare nr. I, U.P. COROIEŞTI (steril de la prepararea carbunelui)

19,4 2.000.000

Activ

CNH PETROSANI

CNH PETROSANI

91

S.C. TERMO ELECTRICA S.A. – Sucursala Electrocentrale Paroşeni

Depozitul/iazul de decantare pentru zgură şi cenuşă Valea Căprişoara (compartimentele I+II)

46 1.790.000

Activ

S.C. TERMO ELECTRICA S.A. – Sucursala Electrocentrale Paroseni


92

S.C. TERMO ELECTRICA S.A. Sucursala Electrocentrale Paroşeni

Depozitul/iazul de decantare nou pentru zgură şi cenuşă

10 160.000 Activ S.C. TERMO ELECTRICA S.A. – Sucursala Electrocentrale Paroseni


93 S.C.ELECTROCENTRALE DEVA S.A.

Depozitul/iazul de decantare Bejan pentru zgură şi cenuşă

87 17.000.000

Activ

S.C.ELECTRO CENTRALE DEVA S.A.

S.C.ELECTROCENTRALE DEVA S.A.

94

S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A.

Depozitul/iazul de decantare mal drept

50 5.500.000

Activ S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A.

S.C. ELECTRO CENTRALE DEVA S.A.



pagina 143

Nr.crt.

Unitatea economică

Denumirea haldei


Volumul haldei (m3)


râul Mureş - pentru zgură şi cenuşă

95

C.N.C.A.F. MINVEST S.A. DEVA - Cariera Ohaba - Ponor

Haldă de steril din cariera Comarnic

2 30.000 Ecologizată Primaria

comunei Pui

Primaria comunei Pui

96

C.N.C.A.F. MINVEST S.A. DEVA – mina Boişa-Haţeg

Iazul de decantare Valea Luponi

2,7 320.000 Ecologizat

C.N.C.A.F. MINVEST S.A. DEVA

C.N.C.A.F. MINVEST S.A. DEVA – Directia pentru Programul de inchidere a minelor

97

S.C. OMYA CALCITA S.A. VAŢA DE JOS – cariera Căzăneşti – Valea Ponorului

Haldă de steril nr. 1

0,36 52.398 Ecologizată S.C. OMYA

CALCITA S.A. VATA DE JOS

S.C. OMYA CALCITA S.A. VATA DE JOS

98



0,43 127.272 Activă



99



0,89 23.126 Activă



100



0,20 7.157 Ecologizată S.C. OMYA

CALCITA S.A. VATA DE JOS


101 E.M. VEŢEL

Haldă puţ de extracţie Veţel

2,95 - Inactivă, stabilă C.N.C.A.F.

MINVEST S.A. DEVA


102 E.M. VEŢEL Haldă 1 Mai

0,019 - Inactivă, stabilă

C.N.C.A.F. MINVEST

C.N.C.A.F. MINVEST S.A.



pagina 144

Nr.crt.

Unitatea economică

Denumirea haldei


Volumul haldei (m3)


S.A. DEVA DEVA

103 E.M. VEŢEL Haldă Filimon Sârbu




104 E.M. VEŢEL Haldă Galeria IX




105 S.C. TALC DOLOMITA S.A. ZLAŞTI

Haldă Lelese Vest

1,70 - Activă S.C. TALC DOLOMITA S.A. ZLAŞTI

S.C. TALC DOLOMITA S.A. ZLAŞTI


Haldă Cariera Zlaşti




Haldă Teliuc III



108 Mina Ionaşcu Haldă Puţ X

1,70 30.000 Inactivă – Supusă procedurii de închidere

CNH – Petroşani, E.M. Vulcan

CNH – Petroşani, E.M. Vulcan

TOTAL 1166,523

Suprafaţa ocupată de halde în jud. Hunedoara este de 1166,523 ha.

2.2.8.2.2 Riscuri tehnologice

Riscuri industriale

În economia judeţului, ponderea o deţine industria din care, predominante sunt ramurile industriei miniere şi metalurgice; o pondere importantă o deţin şi ramurile: energie electrică, exploatarea şi prelucrarea lemnului, materialele de construcţii, industria uşoară, industria alimentară, etc.

Principalele surse industriale de poluare din judeţul Hunedoara sunt: unităţile siderurgice (S.C. Mittal Steel S.A. Hunedoara, S.C. Cilindrul S.A. Călan), unităţile de producere a energiei electrice şi termice (S.C. Electrocentrale S.A. Deva, S.E. Paroşeni şi S.C. Acvacalor S.A. Brad - Uzina Electrică Gurabarza), unităţile de producere a materialelor de construcţie (S.C. Carpatcement Holding S.A. Deva – Punct de lucru Chişcădaga, S.C. Carmeuse Holding S.A. Braşov – Punct de lucru Chişcădaga, S.C. Macon S.A. Deva, S.C. Refraceram S.A. Baru – Mare, S.C.Talc Dolomita S.A. Zlaşti, S.C. Omya Calcita S.A. Vaţa de Jos) şi 2 din cele mai mari companii din ţară C.N.H. Petroşani şi C.N.C.A.F. Minvest Deva.

Exploatarea şi prepararea cărbunelui:

Exploatarea cărbunelui în unităţile CNH Petroşani (Valea de Brazi, Uricani, Bărbăteni, Lupeni, Paroşeni, Vulcan, Livezeni, Petrila şi Lonea) - toate în Valea Jiului - prezintă o ameninţare asupra mediului, în primul rând prin tratarea



pagina 145

necorespunzătoare a apelor reziduale. Suprafaţa afectată este de aproximativ 10% din suprafaţa judeţului;

Unităţile de preparare a cărbunelui sunt situate la Lupeni, Coroeşti şi Petrila. Unităţile de la Petrila şi Lupeni sunt închise şi vor intra în procedură de reconstrucţie ecologică a perimetrelor afectate. Datorită epurării necorespunzătoare a apei folosită în procesele tehnologice, aceste unităţi afectează în primul rând apa;

Impactul asupra calităţii vieţii include atât imposibilitatea de a folosi malurile râurilor pentru agrement (acolo unde apele uzate sunt deversate), cât şi impactul peisagistic ca rezultat al culorii apei;

Impactul asupra mediului natural include influenţa asupra florei şi faunei acvatice din Valea Jiului.

Exploatarea minereurilor feroase şi neferoase:

Sucursala Minieră Brad cuprinde: Valea Arsului, Barza şi Dealul Fetii. Ameninţarea asupra mediului este cauzată în primul rând de metalele grele şi se resimte în aer, apă şi sol. Suprafaţa afectată este de aproximativ 5% din suprafaţa judeţului. Principalii factori de stres sunt metalele grele ca: Pb, Zn, Cu, Fe şi Mn;

Impactul asupra calităţii vieţii include imposibilitatea de a folosi în activităţile agricole solul contaminat;

Impactul asupra mediului natural include contaminarea apelor subterane.

Exploatarea şi prelucrarea materialelor de construcţii:

În judeţul Hunedoara sunt exploatate următoarele materiale de construcţii: andezit, argilă, bazalt, bentonită, calcit, dolomit, gips, calcar, marmură, cuarţ, talc, travertin, etc.;

Aproximativ 10% din suprafaţa judeţului Hunedoara este afectată de exploatările mai sus amintite;

Impactul asupra calităţii vieţii include imposibilitatea de a folosi malurile râurilor (cu apa poluată datorită activităţilor miniere) pentru agrement, precum şi zgomotul şi vibraţiile;

Impactul asupra mediului natural include influenţa negativă asupra faunei şi florei acvatice şi terestre (modificări ale ecosistemelor râurilor Certej şi Geoagiu);

Fabrica de Ciment de la S.C. Carpatcement S.A. Deva, produsele refractare de la S.C. Macon S.A. Deva şi S.C. Refraceram S.A. Baru Mare, producţia de marmură de la S.C. Marmosim S.A. Simeria influenţează 10% din suprafaţa judeţului Hunedoara. Ameninţarea asupra mediului constă în poluarea apei, solului şi aerului.

Industria metalurgică:

Este reprezentată de două complexe: Hunedoara şi Călan (împărţită în mai multe unităţi, parţial nefuncţionale). Prin poluarea apei, solului şi aerului, acestea afectează o suprafaţă de cca. 10% din cea a judeţului Hunedoara



pagina 146

Impactul asupra mediului natural include degradarea solului, scăderea calităţii apei subterane şi influenţa negativă asupra florei şi faunei acvatice.

Sectorul energetic - Centralele termice şi centralele de încălzire locale

În judeţul Hunedoara sunt prezente trei mari surse de poluare a aerului – Termocentrala Paroşeni şi Termocentrala Mintia, care funcţionează pe bază de cărbune brun şi CET Gurabarza care funcţionează pe baza de păcură;

De asemenea există două sisteme de încălzire locale, unul în Petrila (21 boilere pentru locuinţe, pe bază de cărbuni) şi un altul la Aninoasa (3 boilere pentru locuinţe, pe bază de cărbuni). Principalul factor de stres este dat de poluarea aerului cauzată de combustii precum şi de praf. Suprafaţa afectată este de aproximativ 10% din suprafaţa judeţului;

Impactul asupra mediului natural include ploile acide.

Emisiile în atmosferă de poluanţi gazoşi şi pulberi din industrie, în judeţul Hunedoara sunt prezentate în tabelul de mai jos:



pagina 147

Tabelul 2-3: Emisiile în atmosferă de poluanţi gazoşi şi pulberi din industrie, în judeţul Hunedoara

Grupe de activitate Cantitate(t/an)

Arderi în energetică şi industrii de transformare

Arderi în industria de prelucrare

Procese de producţie

Extracţia şi distribuţia combustibiliori fosili

SO2 40705,55 573,14 0,29 - 41278,98 NOx 11128,00 1475,05 35,77 - 12638,82 NMVOC 1234,89 108,32 33,37 5812,00 7188,58 CH4 36,43 2,89 1,38 96708,12 96748,82 CO 660,73 58,88 60,83 - 780,44 CO2 4332,32 498,09 - - 4830,41 N2O 580,58 5,40 - - 585,98 NH3 - 0,002 - - 0,002 Pulberi 17,33 - - - 17,33

As - 0,12 0,0008 - 0,1208 Cd - 0,059 0,002 - 0,0610 Cr - 0,51 0,53 - 1,04 Cu - 0,00002 0,01 - 0,01 Hg - 0,25 0,00008 - 0,25 Ni - 0,29 0,79 - 1,08 Pb - 2,89 0,40 - 3,29 Se - 1,87 - - 1,87 Zn - 2,14 4,41 - 6,55

TSP - 2767,02 1888,51 - 4655,53 DIOX - - 0,0000008 - 0,0000008 PAH - - 0,002 - 0,002

Datorită complexităţii construcţiilor, instalaţiilor şi proceselor tehnologice, a caracteristicilor materiilor prime şi deşeurilor rezultate, a suprafeţelor ocupate, termocentralele prezintă impacturi negative asupra tuturor factorilor de mediu: apă, aer, sol.

Pulberile (cenuşa zburătoare) au efecte locale asupra mediului înconjurător, emisiile de SO2 şi NOx contribuie la formarea “ploilor acide”, cu acţiune regională, în timp ce emisiile de CO2 contribuie la creşterea “efectului de seră”. Emisiile de CO, CO2, N2O, NOX afectează stratul de ozon.

Apele evacuate din instalaţiile de răcire ale termocentralelor pot contribui la poluarea termică a râurilor, cu efecte negative asupra florei şi faunei acvatice. Apele reziduale din circuitele epurărilor chimice ale termocentralelor pot provoca poluarea chimică a emisarilor. Scăpările prin neetanşietăţi sau cele generate accidental din rezervoarele de ulei şi păcura pot provoca impurificarea apelor de suprafaţă, a solului şi a pânzei freatice.

Depozitele de cărbune şi mai ales cele de zgură şi cenuşă constituie surse potenţiale de poluare a aerului şi solului (datorită spulberării de către vânt a particulelor), precum şi a apelor, ele ocupând suprafeţe importante de teren.



pagina 148

Amenajările hidroenergetice, deşi nu constituie surse de poluare, au impact complex asupra mediului înconjurător. În cazul acumulărilor mari sunt ocupate importante suprafeţe de teren din fondul agricol sau silvic şi sunt necesare strămutări care afectează populaţia din zonă.

Totodată, apariţia unei amenajări hidroenergetice induce modificări în: morfologia cursului de apă, regimul debitelor, transportul aluvionar, regimul freatic, influenţând direct sau indirect flora, fauna sau chiar clima zonei. Lucrările de şantier, carierele, balastierele, în lipsa unor măsuri corecte de exploatare şi de redare în circuitul natural, au efecte nefavorabile asupra factorilor de mediu.

Deşi nu sunt surse de poluare (aşa cum sunt încadrate termocentralele) liniile şi staţiile electrice prezintă totuşi impacturi negative asupra mediului înconjurător, ca de exemplu:

asupra terenului afectat (defrişarea pădurilor pentru execuţie şi amplasament), interdicţii pentru amplasarea în vecinătate a altor obiective, potenţial de inducţie, posibilitate de contaminare a solului şi a apelor cu ulei sau PCB;

asupra altor obiective şi în special a transmisiilor în ”curenţi slabi”;

asupra urbanismului (impactul vizual).

Poluanţii rezultaţi din arderea combustibililor fosili conduc nu numai la deteriorarea calităţii atmosferei ci şi a celorlalţi factori de mediu. Pentru o zonă urbană, al doilea factor important care poate fi afectat de poluare îl reprezintă: materialele, construcţiile şi instalaţiile.

Datele au fost extrase din “Hotărârea 125/2007 a Consiliului Judeţean Hunedoara”.

2.2.8.2.3 Deponii

La nivelul judeţului există în prezent un număr de 13 depozite neconforme clasa „b” în zona urbană şi 9 depozite neconforme comunale. În fiecare comună din judeţul Hunedoara există suprafeţe ocupate de rampe de depozitare neautorizate, suprafeţele lor însumând cca 46 ha. Aceste depozite şi-au sistat depozitarea sau îşi vor înceta activitatea etapizat, conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 349 din 21 aprilie 2005, privind depozitarea deşeurilor, iar cele rurale vor sista depozitarea până la 16 iulie 2009.

Situaţia depozitelor neconforme urbane din judeţul Hunedoara este prezentată în tabelul următor:

Figura 2-1: Situaţia depozitelor neconforme urbane din judeţul Hunedoara

Sursa datelor Planul Judeţean de gestionare a deşeurilor pentru judeţul Hunedoara 2008.

22..22..99 EEcchhiippaarreeaa eeddiilliittaarrăă 22000088

2.2.9.1 Gospodărirea complexă a apelor

2.2.9.1.1 Analiza situaţiei existente



pagina 149

Judeţul Hunedoara este situat pe cursul mijlociu al râului Mureş, care adună apele din partea centrală a judeţului, apele din partea de nord fiind colectate de bazinul Crişului Alb, iar cele din partea de sud de bazinul Jiului.

Crişul Alb, după un scurt sector superior montan de la izvor, curge prin depresiunea Brad, intrând de aici în sectorul său inferior piemontan şi de câmpie. Până la ieşirea din judeţ are cca. 74 km, cu un bazin de peste 1.000 km2 şi un debit mediu Q=13,9 m3/s.

Mureşul are ca 109 km lungime, un bazin hidrografic de 6.591 km2 în cuprinsul judeţului şi un debit cuprins între 93 m3/s la intrarea în judeţ şi 142 m3/s în restul judeţului. Cei mai importanţi afluenţi ai râului Mureş sunt: Geoagiu (41 km; 321 km2), Căian (20 km; 170 km2), Beriu (47 km; 408 km2), Strei (93 km; 1.926 km2; cu afluenţii: Râu Bărbat, Ruşor, Şerel, Râu Alb, Râu Mare), Cerna (73 km; 738 km2).

Jiul se formează prin unirea la Iscroni a două râuri: Jiul de Vest (55 km; 534 km2; Q=10,6 m3/s) şi Jiul de Est (28 km; 479 km2; Q=7.5 m3/s), afluentul cel mai lung fiind Jieţul (25 km; 81,5 km2).

Resursele de apă, calitatea apei

Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile la nivel de b. h. Crişuri:

resurse de apă teoretice: 3116,4 mil. mc; resurse de apă utilizabile: 744,734 mil. mc.

Prelevări de apă

Prelevările de apă la nivelul b. h. Crişuri:

din subteran:

• alimentare cu apă de gospodărie comunală: 355,3 mii mc.; • alimentarea cu apă în scop industrial: 200,2 mii mc.

de suprafaţă :

• alimentare cu apă de gospodărie comunală: 729,1 mii mc.; • alimentarea cu apă în scop industrial: 258,5 mii mc.; • alimentare cu apă pentru piscicultură: 800 mii mc.

Evacuări de apă la nivelul b.h. Crişuri:

de gospodărie comunală: 1040,5 mii mc.; industrial: 267,6 mii mc., din care apă de mină 27,6 mii mc.; piscicultură: 800 mii mc.

Mecanismul economic în domeniul apelor

În judeţul Hunedoara, la nivel de b. h. Crişuri, sunt încheiate 12 contracte de livrări de apă şi 7 contracte de prestări servicii. În cursul anului 2006, în judeţul Hunedoara, s-au aplicat penalităţi în valoare de 45645,92 RON din care la:



pagina 150

S.C. Apa Prod S.A. Deva – 26506,5 RON; Filiala Bradmin S.A. ; Ape de suprafaţă; Starea râurilor interioare.

Încadrarea calităţii cursului de apă din punct de vedere global, în anul 2006, s-a făcut după Ordinul 161/2006, pentru concentraţii medii anuale ale indicatorilor determinaţi.

Situaţia tronsoanelor de râuri în clase de calitate, de pe teritoriul judeţului Hunedoara, în anul 2006 se prezintă în tabelul următor:

Tabelul 2-4: Tronsoane de râuri în clase de calitate

Nr. crt.

Cursul de apă Total km pt. jud. Hunedoara

Clasa I

Clasa II

Clasa III

Clasa IV

Clasa V

1. RÂUL MUREŞ 109 -- 109 -- -- -- 2. RÂUL STREI 93 62 31 -- -- -- 3. RÂULCERNA 73 63 10 -- -- -- 4. RÂUL GEOAGIU 41 -- 41 -- -- -- 5. RÂUL ARDEU 25 -- 25 6. RÂUL SIBIŞEL 28 28 -- -- -- -- 7. RÂUL GALBENA 34 -- 34 -- -- -- 8. RÂUL ORĂŞTIE 51 44 7 -- -- -- 9. RÂUL ZLATA 18 18 -- -- -- -- 10. RÂUL CERTEJ 18 -- -- -- -- 18 11. CANAL CÂRLETE 19 -- 19 -- -- -- 12. RÂUL BREAZOVA 29 29 -- -- -- -- 13. RÂUL RITIŞOARA 7 7 -- -- -- -- 14. RÂUL PEŞTIŞ 22 22 -- -- -- -- 15. RÂUL SÂRBI 24 -- 24 -- -- -- 16. RÂUL CRIŞUL ALB (izvor

confluenţă V. Bucureşci) 30 -- 30 -- -- --

17. RÂUL CRIŞUL ALB (confluenţă Bucureşci - limită jud. HD – AR)

44 -- 44 -- -- --

18. V. RIBIŢA (Izv. – Confluenţă Criş Alb)

20 -- 20 -- -- --

TOTAL 685 273 394 -- -- 18

Repartiţia secţiunilor de control pe clase de calitate, conform situaţiei globale evaluate în anul 2006, se prezintă asfel:

Tabelul 2-5: Secţiunile de control pe clase de calitate

Repartiţia secţiunilor pe clase de calitate

I II III IV V

Bazinul hidrografic

Nr. total secţiuni

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % CRIŞ 3 - - 3 100 - - - - - - MUREŞ 20 8 40 11 55 - - - - 1 5 JIU



pagina 151

Încadrarea secţiunilor de monitorizare în categorii de calitate, în anul 2006, s-a făcut după Ordinul 161/2006 şi este prezentată în tabelul următor:

Tabelul 2-6: Secţiunile de monitorizare în categorii de calitate

Categoria de calitate Nr. crt.

Cursul de apă Secţiunea de control

RO Metale RN Salini- tate

Caract. globală

1. R. MUREŞ GELMAR II II II II II 2. R. MUREŞ BRĂNIŞCA II II II II II 3. R. STREI BARU MARE I I I I I 4. R. STREI PETRENI I I I I I 5. R. CERNA TOPLIŢA I I I I I 6. R. CERNA SÂNTUHALM II II II I II 7. R. GEOAGIU BALŞA I I I I II 8. R. GEOAGIU GEOAGIU I I I I II 9. R. ORĂŞTIE COSTEŞTI I I I I I 10. R. ORĂŞTIE AV. ORĂŞTIE II II II I II 11. R. GALBENA HAŢEG II II I I II 12. R. CERTEJ BÂRSĂU II V II III V 13. R. ARDEU BOZEŞ I III I II II 14. R. SIBIŞEL PRIZĂ ORĂŞTIE I I I I I 15. R. ZLATA GURA ZLATA I I I I I 16. CANAL CÂRLETE PRIZA HAŢEG I I I I II 17. R. BREAZOVA ZEICANI I I I I I 18. R. RITIŞOARA PRIZA GHELARI I I I I I 19. R. PEŞTIŞ NANDRU I I I I I 20. R. SÂRBI SÂRBI I I I I II 21. R.CRIŞUL ALB AM. DRAGU BRAD I III I I II 22. R.CRIŞUL ALB CRIŞCIOR I IV I I II 23. R.CRIŞUL ALB BAIA DE CRIŞ I IV I I II 24. R.CRIŞUL ALB –V.RIBIŢA AM. RIBIŢA I III I I II

Notă: RO – regim de oxigen; RN – regim de nutrienţi

Informaţii privind calitatea biologică a cursurilor de apă au fost furnizate de către Direcţia Apelor Târgu Mureş pentru apele din bazinul hidrografic Mureş, pentru apele din bazinul hidrografic Jiu, după cum urmează:

Tabelul 2-7: Calitatea biologică a cursurilor de apă

Elemente de calitate biologică Râul Secţiunea

MZB FPL mFB Încadrare biologică

Gelmar II II II II Mureş Brănişca II II II II Balşa II II II II Geoagiu Geoagiu II II II II



pagina 152

Ardeu Bozeş I II III II Costeşti I II II I Oraştie Av. Orăştie II II II II

Sibişel Priză Orăştie I II II I Baru Mare I I I I Strei Petreni I II II II

Zlata Gura Zlata I I I I Galbena Haţeg II II II II Canal Cârlete Priză Haţeg II II II II Breazova Zeicani I II II I

Topliţa I II II I Cerna Sântuhalm II II II II

Ritişoara Priză Ghelari I II II I Peştiş Nandru I II II I Certej Bârsău PB III PB V Sârbi Sârbi I II II II

Notă: MZB – macrozoobentos; FPL – fitoplacton; mFB – microfitobentos;

Încadrarea s-a efectuat conform Ordinului 1146/10 decembrie 2002, pentru concentraţia echivalentă cu valoarea de 90 % percentile ale concentraţiilor regăsite în campanile lunare.

Situaţia tronsoanelor de râuri, după valorile medii pentru toţi indicatorii de calitate, de pe teritoriul judeţului Hunedoara se prezintă astfel (conf. Raport Anual de Mediu 2005 ):

În anul 2002, din lungimea totală a cursurilor de râuri de 586 km, 367 km se încadrează la categoria I de calitate, 187 km la categoria II de calitate, 32 km la categoria degradate:

Figura 2-2: Calitate receptori naturali 2002





În anul 2005, din lungimea totală a cursurilor de râuri de 596 km, 113 km se încadrează la categoria I de calitate, 339 km la categoria II de calitate, 126 km la categoria III de calitate şi 18 km la categoria a V – a de calitate:



pagina 153


Comparate, valorile medii obţinute în anul 2005 la indicatorii ce caracterizează încărcarea organică, cu valori medii din anul anterior se constată că deşi există mici diferenţe la concentraţiile oxigenului dizolvat, la CBO5 şi CCO - Mn, situaţia este asemănătoare, respectiv 302 km se încadrează la categoria I de calitate, 235 km la categoria II de calitate şi 59 km la categoria III de calitate.

Din totalul de 596 km cursuri de râuri urmărite calicativ, după regimul de mineralizare, 469 km fac parte din categoria I de calitate, 109 km din categoria II de calitate şi 18 km se situează în categoria V de calitate.

După valorile medii ale indicatorilor de calitate din grupa nutrienţi, 157 km se încadrează în categoria I de calitate, 295 km se încadrează în categoria a II de calitate şi 144 km se situează în categoria a III –a de calitate.

Se menţine situaţia din anul precedent pentru cei 18 de km din râul Certej, care se situează în afara categoriilor datorită concentraţiilor ionilor de metale grele: Mn (7+) şi Zn (2+).

Starea lacurilor

Calitatea lacurilor din bazinul hidrografic Mureş, în anul 2006, din punctul de vedere al indicatorilor gradului de eutrofizare, se prezintă în tabelul următor:

Tabelul 2-8: Calitatea lacurilor din bazinul hidrografic Mureş

CRITERII (indicatori) PENTRU STABILIREA STĂRII TROFICE

Substanţe biogene

Nr. crt. Lacul

Clorofila „a” (mg/l)

Azot mineral (mgN/l)

Fosfor

total

(mgP/l)

Biomasa fitoplanctonică

Maximă din zona fotică/biomasă medie anuală (mg/l)

Încadrare globală

1. Gura Apelor

5,45 mezotrof

0,458 mezotrof

0,0104

mezotrof

0,177 – ultraoligotrof 0,064 - ultraoligotrof

oligotrof

2. Haţeg 3,88 mezotrof

0,564 mezotrof

0,0148

mezotrof

1,442 – oligotrof 0,327 - ultraoligotrof

oligotrof

3. Cinciş 9,82 eutrof

0,545 mezotrof

0,0245

mezotrof

3,577 – mezotrof 0,842 - ultraoligotrof

oligotrof (cu uşoare tendinţe spre mezotrof)

4. Subcetate 0,783 eutrof

0,783 eutrof

0,0235

mezotrof

0,577 – ultraoligotrof 0,279 - ultraoligotrof

oligotrof

5. Bucura 0,174 ultraoligotrof

0,174 ultraoligotrof

0,0079 2,804 - oligotrof 0,993 - ultraoligotrof

ultraoligotrof spre oligotrof



pagina 154

ultraoligotrof

Apele subterane

În mediul rural se constată o afectare a calităţii apei provenită din sursele individuale de profunzime. Cauzele sunt multiple: perimetre de protecţie sanitară a fântânilor necorespunzătoare, surse de contaminare în vecinătate, provenite din gospodăriile individuale, neigienizarea anuală a fântânilor, construcţie sau amplasament necorespunzător.

În judeţul Hunedoara, aferent bazinului hidrografic Crişuri s-a monitorizat un singur foraj – Baia de Criş F2, la care s-au analizat, prin laboratorul DA Crişuri Oradea un nr. de 7 indicatori dintre care, conform Legii 458/2002, nu s-au constatat depăşiri.

Din analizele efectuate de laboratorul D.A. Mureş – Deva, se constată următoarele:

Tabelul 2-9: Analizele efectuate de laboratorul D.A. Mureş – Deva.

Nr. crt.

Secţiune de prelevare Cod foraj Categoria de calitate conform legii 311/2004

1. Orăştie F2 P 2. Geoagiu F1 P 3. Aurel Vlaicu F1 P - N 4. Călan F2 P - N 5. Călan F1 N 6. Şoimuş F1 N 7. Haţeg F2 P

Notă: N – nepotabil, P – potabil.

Calitatea cursurilor de apă depinde în mare măsură de capacităţile şi calitatea epurării apei uzate rezultate din activităţtile umane.

La nivel naţional, în ceea ce priveşte starea fizică, chimică şi biologică a apelor de suprafaţă din România şi pe baza a 781 de secţiuni de supraveghere, aproximativ 22.4% dintre acestea aparţineau, în 2005, categoriilor de apa IV şi V. Problemele legate de calitatea apelor de suprafaţă şi a celor subterane provin în principal din apele uzate neepurate deversate în cursurile de apă şi însumează 79% din totalul apei uzate produse în România.

România a adoptat aquis-ul de mediu şi urmăreşte să colecteze, pănă în 2015, 60% din apele deversate, ceea ce reprezintă o dublare a capacităţii disponibile la nivelul anului 2004. Nevoile de investiţii din acest domeniu sunt o mare provocare pentru ţara noastră din punct de vedere financiar, economic şi administrativ. În România, apele de suprafaţă sunt utilizate ca surse de apa potabilă şi prin urmare calitatea apei potabile depinde, în linii mari, de calitatea sursei şi a tratării corespunzătoare a acesteia.

2.2.9.1.2 Alimentarea cu apă

ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE



pagina 155

Judeţul Hunedoara, din punct de vedere administrativ, este sistematizat în 14 localităţi urbane şi 55 de comune cu o populaţie totală de 487 115 locuitori. Din totalul populaţiei un procent de 81,41% (396 585 locuitori) este racordată la reţeaua de apă potabilă (conform Anuar 2006 al judeţulu Hunedoara).

Staţiile de tratare a apei tratează în vederea potabilizării apa provenind din următoarele surse:

de suprafaţă 16 staţii (54,2%); de profunzime 7 staţii (25%); surse mixte (apă de suprafaţă cu apă de profunzime - 5 staţii (20,8%)).

Analizele efectuate în cursul anului 2006 la apa brută, în cadrul monitorizări de control efectuată de către producătorii de apă, apă care provine din sursele de suprafaţă şi este tratată în vederea potabilizării au relevat faptul că aceasta se încadrează în condiţiile prevăzute de NTPA 013/2005 într-un procent de 100% din cazuri în condiţiile prevăzute în categoria 1.

În judeţul Hunedoara sunt 28 de staţii de tratare a apei din care 16 (54,16%) sunt autorizate sanitar (dintre care în cadrul programul Sapard care prevede alimentarea cu apă a localităţilor rurale s-au amenajat 4 noi staţii în cursul anului 2004).

Date despre staţiile de tratare a apei, pentru anul 2006:

1. Staţia de tratare a apei Sântamărie Orlea:

consumatori:103221; reprezentând populaţiile din localităţile: Deva, Simeria, Haţeg, Călan şi parţial satele limitrofe: Comunele Sântămăria Orlea, Bretea, Băcia, Simeria – distribuţie;

sursa de apă de suprafaţă - baraj Orlea cu un debit de 43200 mc/zi, staţia tratează 500 l/sec.;

neasigurarea perimetrului de protecţie sanitară la captare conform HGR 930/2005;

în cazul în care parametrii apei brute nu se încadrează în categoria AI de folosinţă în staţie se reduce debitul de tratare până la aproximativ 250 – 300 l/sec.;

eficienţa staţiei: în cazul unei ape brute care nu se încadrează în categoria A I de folosinţă, se face preclorinare;

Probleme deosebite:

ineficienţă pe treptele de tratare; nici până în prezent nu a fost montată o sursă de căldură la microsite, în

consecinţă este imposibilă efectuarea corectă a preclorinării în anotimpul rece; s-au finalizat lucrările la cel de al doilea decantor; nu s-a amenajat platforma de nisip cuarţos.

Trepte de tratare sunt: preclorinare, decantare cu coagulare (în caz de turbidităţi mari ale apei brute), filtrare rapidă, clorinare finală.

Riscuri asupra sănătăţii populaţiei:



pagina 156

ineficienţă pe treptele de tratare în cazul în care apa brută are turbiditatea crescută, ceea ce impune reducerea debitului tratat, sau chiar oprirea staţiei;

necesitatea hiperclorinării apei distribuite deoarece reţeaua de distribuţie fiind veche, s-au înregistrat multe avarii şi numai în acest mod se reuşeşte menţinerea clorului rezidual liber de control la capete de reţea în localităţile urbane aprovizionate.

- A.S.F. nr.744/1.03.2002 - cu program de conformare

2. Staţia de tratare a apei Batiz - este în conservare

3. Staţia de tratare aparţinând de S.C.Goscom Oraştie S.A.

consumatori: 20700 - aparţine oraşului Orăştie; sursa de apă -de suprafaţă: râul Sibişel şi râul Râuşor; cu un debit de 11664

mc/zi; apa brută în cele mai multe cazuri s-a încadrat în categoria A I-a de folosinţă a

NTPA/2002; eficienţa: cea globală s-a încadrat în normele sanitare în anul 2005.

Probleme deosebite:

zona de protecţie sanitară la staţie nu este asigurată complet, de aceea au fost solicitate măsuri compensatorii dat fiind faptul că este teren viran neinclus în circuitul agricol sau industrial;

este necesară hiperclorinarea apei distribuite pentru a avea siguranţa microbiologică a apei distribuite până la capăt de reţea şi aici reţeaua de distribuţie este veche, astfel au loc frecvente avarii;

Trepte de tratare: decantare cu coagulare (în caz de turbidităţi mari ale apei brute), filtrare rapidă, clorinare finală.

Riscuri asupra sănătăţii populaţiei:

necesitatea hiperclorinării apei distribuite deoarece reţeaua de distribuţie fiind veche, s-au înregistrat multe avarii şi numai în acest mod se reuşeşte menţinerea clorului rezidual liber de control la capete de reţea în localităţile urbane aprovizionate.

A.S.F. nr.1283/25.06.2003.

4. Staţia de Repompare - Reclorinare Crişeni

aprovizionează localitatea Călan - 13.000 locuitori, cu apã provenită din Staţia de tratare Sântămărie- Orlea (staţie autorizată sanitar);

problemele sunt asociate în special reţelei de distribuţie care este veche. Au existat asociaţii de locatari care au fost blindate ca urmare a datoriilor existente.

Staţii de tratare noi, amenajate prin programul Sapard în anul 2004 şi 2005

1. Staţia de tratare Sibişelul Nou aparţinând de S.C.Activitatea Goscom S.A Orăştie

Staţie oprită, în conservare.



pagina 157

2. Staţia de tratare a apei Rişculiţa, aparţinând de Consiliul Local Baia de Criş

Staţie oprită, în conservare.

3. Staţia de tratare a apei Boiu, aparţinând de Consiliul Local Rapoltu Mare.

consumatori: 1677 locuitor, aparţin localităţilor Folt, Boiu, Bobâlna şi Rapoltul Mare;

sursa de apă: Izvor Boiu captat prin intermediul unui dren de 5m lungime, prevăzut cu filtru invers, adiacent unei camere de captare cu trei compartimente. Debit de 950,4 mc/zi;

Trepte de tratare: dezinfecţie; Autorizată sanitar nr: 242/08.12.2004 cu program de conformare (care nu a fost

respectat în totalitate); realizarea perimetrului de protecţie sanitară cu regim sever la captare şi staţia

de tratare conform H.G. 930/2005 cât şi stabilirea prin Consiliul Local al Primăriei a unei hotărâri privind modul în care e admisă utilizarea suprafeţelor incluse în zonele de protecţie sanitară conform HG 930/2005 şi marcarea cu plăcuţe avertizoare a perimetrului cu regim sever;

se determină clorul rezidual liber orar din întreaga reţea de distribuţie cu ortotoluidină, comparând rezultatele cu o scală de clor şi se consemnează într-un registru păstrat în sediul Primăriei;

dotarea staţiei cu un aparat de clorinare de rezervă; analizarea tuturor parametrilor fizico-chimici şi microbiologici pentru apă

potabilă conform Legii 311/2004; realizarea unui plan de funcţionare a staţiei; Anunţarea oricăror defecţiuni apărute în funcţionarea staţiei precum şi a tuturor

avariilor apărute pe sistemul de distribuţie. Anunţarea imediată a abaterilor de la normele de potabilitate a calităţii apei furnizate;

având în vedere neîndeplinirea tuturor prevederilor din planul de conformare şi a hiperclorinării nejustificate a apei furnizate, staţia nu este autorizată sanitar nici în prezent;

având în vedere că distribuţia se face prin cişmele stradale şi nu există reţea de canalizare, populaţia care beneficiză de această apă va fi anunţată că nu se foloseşte apă decât pentru băut, nu pentru spălarea la cişmea a hainelor, animalelor, maşinilor, utilajelor agricole cu respectarea Acordului de mediu HD 1645/18.11.2004.

4. Staţia de tratare a apei Boşorod, aparţinând de Consiliul Local Boşorod

consumatori: 1000 locuitori; localităţile: Boşorod, Chitid; sursa de apă – de suprafaţă : Pârâul Luncani, debit de 622,08 mc/zi; tratarea apei se face prin intermediul unei staţii de tratare -modul automat-

containerizată la fel ca cea de la Rişculiţa; Autorizată sanitar nr: 233/30.11.2004 cu program de conformare; realizarea perimetrului de protecţie sanitară cu regim sever la captare şi staţia

de tratare conform HG 930/2005 cât şi stabilirea prin Consiliul Local al primăriei a unei hotărâri privind modul în care e admisă utilizarea suprafeţelor incluse în zonele de protecţie sanitară conform HG 930/2005 şi marcarea cu plăcuţe avertizoare a perimetrului cu regim sever;

asigurarea pentru personalul care deserveşte staţia de tratare a unui laborator pentru determinarea orară a clorului rezidual liber pentru apa tratată şi



pagina 158

distribuiţă în reţea (inclusiv a dotării minime obligatorii), a unui vestiar, grup sanitar cât şi instruirea corespunzătoare conform Ordinului M.S. nr. 40034/2004, efectuarea examinărilor necesare la angajare şi periodice conform Ordinului M.S. nr. 933/2004;

până la amenajarea laboratorului se va determina clorul rezidual liber orar din întreaga reţea de distribuţie cu ortotoluidină comparând rezultatele cu o scală de clor şi se vor consemna într-un registru păstrat în sediul Primăriei;

dotarea staţiei cu un aparat de clorinare de rezervă; analizarea calităţii (conform monitorizării de control) apei atât la ieşirea din

staţie cât şi în reţea pe toate localităţile săptamânal printr-un laborator abilitat; analizarea tuturor parametrilor fizico-chimici şi microbiologici pentru apa

potabilă conform Legii 311/2004; realizarea unui plan de funcţionare a staţiei şi a unui plan de monitorizare de

audit şi control al apei tratate şi distribuite în reţea; anunţarea oricăror defecţiuni apărute în funcţionarea staţiei precum şi a tuturor

avariilor apărute pe sistemul de distribuţie. Anunţarea imediată a abaterilor de la normele de potabilitate a calităţii apei furnizate;

având în vedere numărul insuficient de analize efectuat până în prezent se vor menţine avertizările (aplicate pe cişmele) privitor la caracterul încă la risc al apei furnizate populaţiei până când vor exista trei determinări consecutive ale apei furnizate care să se încadreze în normele de potabilitate;

având în vedere că distribuţia se face prin cişmele stradale şi nu există reţea de canalizare, populaţia care beneficiză de această apă va fi anunţată că nu se foloseşte apă decât pentru băut, nu pentru spălarea la cişmea a hainelor, animalelor, maşinilor, utilajelor agricole cu respectarea Acordului de mediu HD 248/27.09.2002.

5. Staţia de tratare a apei Hobiţa (PUI), aparţinând de Consiliul Local Pui

sursa de apă – de suprafaţă: Râul Bărbat, din conducta de aducţiune a Staţiei Sânpetru de la Hunedoara;

tratarea apei se face prin intermediul unei staţii de tratare - modul automat - containerizată la fel ca cea de la Rişculiţa;

S-a depus documentaţia de autorizare sanitară în luna decembrie 2006, staţia fiind în curs de evaluare a condiţiilor igienico - sanitare de funcţionare şi de evaluare a capacităţii de tratare concretizată prin distribuirea către populaţia din comuna Pui, cu localităţile aferente, a unei ape tratate conform legislaţiei sanitare în vigoare (legea 458/2002, completată cu Legea 311/2004 – cu privire la calitatea apei potabile).

Sistemul centralizat de alimentare cu apă a Văii Jiului este deservit de:

6 staţii de tratare a apei potabile: Valea de Peşti, Taia, Jieţ, Zănoaga, Braia, Aninoasa. În afară de acestea, în sistem se mai introduce apa din captările subterane avizate pentru scopuri potabile: Drenuri Jieţ, Herşa, Morişoara, Toplişa, Pârâul Rece.

Parametrii la care funcţionează staţiile de tratare determină într-un grad mare funcţionarea generală a sistemului atât din punct de vedere calitativ, dar şi din punct de vedere al asigurării cu apă a consumatorilor la nivele corespunzătoare de presiune şi debit, fiind determinanţi în asigurarea continuităţii programului de distribuire.

Asigurarea parametrilor optimi de funcţionare a staţiilor de tratare sunt determinaţi de:



pagina 159

funcţionarea instalaţiilor de clarificare, decantare, tratare cu reactivi; capacitatea de reţinere-filtrare a stratului filtrant; funcţionalitatea instalaţiilor de spălare a filtrelor; funcţionalitatea şi nivelul de siguranţă a instalaţiilor de dozare a clorului gazos, a

clorurii de var şi a depozitelor de clor; controlul şi menţinerea în limite optime a debitelor tratate corelat cu cerinţa

momentană; dotarea laboratorului, calitatea şi acurateţea metodelor de măsură; starea şi nivelul de siguranţă a clădirilor şi construcţiilor aferente; asigurarea protecţiei sanitare, a stării de igienă şi sănatatea personalului; asigurarea cu personal, nivelul de competenţă şi disciplină a acestuia.

1. Staţia de tratare Valea de Peşti – Uricani, are o capacitate totală de tratare de 1200 l/s, este constituită din două module, unul pus în funcţie în anul 1968, “staţia veche”, proiectată la o capacitate de filtrare de 700 l/s şi al doilea pus în funcţie în anul 1994 “staţia nouă” cu o capacitate proiectată de 500 l/s. Volumul de apă produs şi distribuit este de 34.674 mc/zi.

Prin capacităţile instalate, staţia de tratare Valea de Peşti este unitatea de bază a sistemului de alimentare cu apă a Văii Jiului, reprezentând sursa principală de alimentare a localităţilor: Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa şi parţial Petroşani.

Staţia de tratare a apei cuprinde patru trepte de tratare: decantare, filtrare, coagulare şi dezinfecţie. Treapta de coagulare se utilizează numai în situaţii speciale, când turbiditatea apei brute este crescută (ploi torenţiale, etc) şi este depăşită capacitatea de tratare a primelor două trepte.

2. Staţia de tratare Taia – Petrila, are capacitatea de tratare proiectată de 300 l/s. Reprezintă sursa principală de alimentare cu apă a părţii nordice a oraşului Petrila (cartierul 8 Martie) şi a zonei nordice a municipiului Petroşani (cartierul Petroşani Nord şi Colonie). A fost construită în două etape, ambele simetrice, identice ca tehnologie şi debite amplasate în final în aceeaşi structură constructivă. Volumul de apă produs şi distribuit este de 5.960 mc/zi.

Staţia de tratare a apei cuprinde patru trepte de tratare: decantare, filtrare, coagulare şi dezinfecşie. Treapta de coagulare se utilizează numai în situaţii speciale, când turbiditatea apei brute este crescută (ploi torenţiale, etc) şi este depăşită capacitatea de tratare a primelor două trepte.

3. Staţia de tratare Jieţ – Petrila, are capacitatea de tratare proiectată de 300 l/s. Reprezintă sursa principală de alimentare cu apă a părţii sudice a oraşului Petrila şi a zonei centrale a municipiului Petroşani. A fost pusă în funcţie în anul 1987. Este foarte bine întreţinută, atât din punct de vedere al instalaţiilor cât şi a construcţiilor, fiind foarte aproape de îndeplinirea exigenţelor “excelentei operaţionale”. Volumul de apă produs şi distribuit este de 5.960 mc/zi.

Staţia de tratare a apei cuprinde patru trepte de tratare: decantare, filtrare, coagulare şi dezinfecţie. Treapta de coagulare se utilizează numai în situaţii speciale, când turbiditatea apei brute este crescută (ploi torenţiale, etc) şi este depăşită capacitatea de tratare a primelor două trepte.



pagina 160

4. Staţia de tratare a apei Zănoaga – Petroşani, are capacitatea de tratare proiectată de 300 l/s. Reprezintă sursa principală de alimentare cu apă a părţii de sud a oraşului Petroşani (cartier Aeroport şi zona industrială Livezeni). Este identică din punct de vedere tehnologic cu staţia Jieţ. A fost pusa în funcţie în anul 1994, fiind cea mai nouă uzină de tratare din sistem. Volumul de apă produs şi distribuit este de 3.976 mc/zi. Staţia de tratare a apei cuprinde patru trepte de tratare: decantare, filtrare, coagulare şi dezinfecţie.

Treapta de coagulare se utilizează numai în situaţii speciale, când turbiditatea apei brute este crescută (ploi torenţiale, etc) şi este depăşită capacitatea de tratare a primelor două trepte.

5. Staţia de tratare Braia – Lupeni , are capacitatea de tratare proiectată de 120 l/s. Reprezintă sursa principală de alimentare cu apă a părţii nordice a oraşului Lupeni. Staţia se află într-o stare bună de întreţinere. Există totuşi unele neajunsuri în funcţionare determinate în principal de amplasamentul captării şi soluţiile tehnologice constructive existente pentru procesul de spălare a filtrelor, precum şi faptul că staţia nu este prevazută cu linie tehnologică de decantare a suspensiilor, funcţionarea staţiei fiind excesiv dependentă de nivelul de turbiditate a apei brute, aceasta fiind scoasă din funcţie la creşterea turbidităţii peste 20 NTU. Volumul de apă produs şi distribuit este de 1.983 mc/zi.

Staţia de tratare a apei cuprinde două trepte de tratare: filtrare şi dezinfecţie.

6. Staţia de tratare Aninoasa, are capacitatea de tratare proiectată de cca. 30 l/s. Reprezintă sursa principala de alimentare cu apă a parţii vestice a oraşului Aninoasa. Este singura staţie de tratare cu filtre lente din sistem, fiind cea mai veche dintre staţiile de tratare. Volumul de apă produs şi distribuit este de 153 mc/zi.

Staţia de tratare a apei cuprinde două trepte de tratare: filtrare cu patru filtre lente şi dezinfecţie.

Sursele subterane. Reprezintă surse importante la nivel local de completare a cantităţilor de apă necesare în sistem. În general constituie sursele de apă “ieftină”, nefiind necesară tratarea apei, izvoarele captate fiind de bună calitate. Volumul de apă captat şi distribuit este următorul:

Drenuri Jieţ – Petrila – 1.186 mc/zi; Herţa – Vulcan – 388 mc/zi; Morişoara – Vulcan – 388 mc/zi ; Topliţa – Uricani – 153 mc/zi ; Pârâul Rece – Uricani – 480 mc/zi.

Alimentarea cu apă potabilă a localităţilor în Valea Jiului:

1. PETROŞANI – Este alimentat din staţiile de tratare a apei de suprafaţă: Taia, Jieţ, Zănoaga şi, dacă este cazul (avarii, turbidităţi crescute), Valea de Peşti, pentru cartierul Aeroport.

Oraşul are o reţea de aducţiune de 39,2 km şi o reţea de distribuţie de 85,53 km.



pagina 161

În reţea apa este distribuită în amestec pentru toată populaţia oraşului, iar având în vedere amplasarea rezervoarelor de înmagazinare şi ponderea consumatorilor pe reţelele acestora, avem următoarea distribuţie:

Reţea Taia – cca 13.140 consumatori; Reţea Jieţ – cca 13.140 consumatori; Reţea Zănoaga – cca 11.250 consumatori; Reţea Valea de Peşti (dacă este cazul) înlocuieşte reţeaua Zănoaga.

Capacitatea de înmagazinare a oraşului este de 11.500 mc, realizată prin:

Rezervoare 2 x 2.000 mc Dărăneşti; Rezervoare 2 x 500 mc zona Eroilor; Rezervoare 2 x 750 mc Bradeş (U.P.); Rezervoare 2 x 1.500 mc Hermes; Rezervoare 2 x 2.000 mc Zănoaga.

2. PETRILA – Este alimentată din staţiile de tratare a apei de suprafaţă Taia şi Jieţ precum şi din Drenuri Jieţ care furnizează apă de profunzime.



Reţea Taia – cca 9.580 consumatori; Reţea Jieţ – cca 10.505 consumatori; Reţea Drenuri Jieţ – cca 1.210 consumatori.

Capacitatea de înmagazinare a oraşului este de 9.500 mc realizată prin:

Rezervoare 2 x 250 mc Lonea; Rezervoare 2 x 1.500 mc cartie 8 Martie Petrila; Rezervoare 2 x 500 mc zona Cimitir Petrila; Rezervor 1 x 2.500 mc zona Cimitir Petrila.

3. VULCAN – Este alimentat din staţia de tratare a apei de suprafaţă Valea de Peşti, precum şi din sursele de profunzime Morişoara şi Herţa.



Reţea Valea de Peşti – cca 22.950 consumatori; Reţea Morişoara – cca 1.790 consumatori; Reţea Herţa – cca 764 consumatori.




pagina 162

Rezervoare 2 x 1.000 mc Morişoara; Rezervor 1 x 2.000 mc Brazi; Rezervoare 2 x 1.000 mc Musteţea; Rezervoare 2 x 200 mc Crividia.

4. LUPENI – Este alimentat din staţiile de tratare a apei de suprafaţă Valea de Peşti şi Braia.

Oraşul are o reţea de aducţiune de 14,1 km şi o reţea de distribuţie de 66,10 km. În reţea apa este distribuită în amestec pentru toată populaţia oraşului, iar având în vedere amplasarea rezervoarelor de înmagazinare şi ponderea consumatorilor pe reţelele acestora, avem următoarea distribuţie :

Reţea Valea de Peşti – cca 13.670 consumatori; Reţea Braia – cca 11.180 consumatori.


Rezervoare 2 x 1.500 mc Braia; Rezevoare 2 x 2.000 mc Lupeni; Rezervor 1 x 500 mc Bărbăteni; Rezervoare 2 x 300 mc Colonia Ştefan.

5. URICANI – este alimentat din staţia de tratare a apei de suprafaţă Valea de Peşti şi din sursele de profunzime Topliţa şi Pârâul Rece.


În reţea apa este distribuită în amestec pentru toată populaţia oraşului, iar având în vedere amplasarea rezervorului şi a captărilor de profunzime, precum şi ponderea consumatorilor pe aceste reţele, avem următoarea distribuţie:

Reţea Valea de Peşti – cca 8.150 consumatori; Reţea Topliţa – cca 430 consumatori; Reţea Pârâul Rece – cca 116 consumatori.


Rezervoare 2 x 1.500 mc Uricani.

Captările Topliţa şi Pârâul Rece nu au înmagazinare în cadrul reţelei, apa furnizându-se direct consumatorilor.

6. ANINOASA – Este alimentat din staţiile de tratare a apei de suprafaţă Valea de Peşti, Aninoasa şi Zănoaga.





pagina 163

Reţea Valea de Peşti – cca 2.380 consumatori; Reţea Aninoasa – cca 1.400 consumatori; Reţea Zănoaga – cca 200 consumatori.


Rezervor 1 x 800 mc Aninoasa; Rezervoare 2 x 200 mc Aninoasa.

Apa din Valea de Peşti este distribuită parţial din rezervorul de 1 x 800 mc şi parţial direct din conducta magistrală.

Apa din Zănoaga este distribuită în zona Iscroni, din reţeaua rezervoarelor 2 x 2.000 mc Zănoaga, care se află pe teritoriul oraşului Petroşani .

Statia de tratare a apei Crişcior:

Staţia de tratare a apei Crişcior a fost pusă în funcţiune în anul 1961.

Sursa de apă este amplasată în nordul localităţii Crişcior pe o suprafaţă totală de aproximativ 165.000 mp şi este o sursă mixtă.

Sursa de suprafaţă este râul Crişul Alb iar cea de profunzime 6 puţuri + dren.

Drenul este amplasat pe malul stâng al Crişului Alb între comuna Crişcior şi satul Zdrapţi. Este compus din tuburi de beton circulare. La capătul din aval al drenului este amplasat puţul colector. Canalul de aducţiune are două roluri: îmbunătăţirea debitului la dren şi sursa pentru captarea de suprafaţă. Canalul este construit prin săpătura deschisă fără protejarea malurilor pentru a lăsa liberă infiltrarea apei spre dren. Apa captată din Crişul Alb este condusă în lacul de liniştire, apoi printr-un stăvilar trece în canalul de aducţiune. Puţurile sunt construite din beton armat şi sunt protejate cu capace metalice etanşe încuiate.

Este respectat perimetrul cu regim sever pentru sursa de suprafaţă şi dren, dar a fost interzisă utilizarea apei din puţuri deoarece acestea nu au zonă de protecţie sanitară cu regim sever.

Staţia de tratare este compusă din:

bazine de amestec; 2 bazine de reacţie; 2 decantoare orizontale; 12 filtre rapide tip vertical; 1 staţie de reactivi coagulanţi; 1 staţie de clorinare.

Treptele de tratare a apei sunt :

decantare cu coagulare (sulfat de aluminiu); filtrare; dezinfecţie cu clor gazos.



pagina 164

Tratarea apei care provine din dren se efectuează prin dezinfecţia cu clor gazos.

Staţia de tratare a fost evaluată şi printr-un studiu de impact pe starea de sănătate a populaţiei efectuat de Centrul de Mediu şi Sănătate Cluj (2002), concluziile fiind favorabile autorizării.

Lungimea conductei de aducţiune până la cele 2 rezervoare din Dealul Lia (1000 şi 2500 mc) este de 7 km de unde se face aprovizionarea consumatorilor din comuna Crişcior, iar de la rezervoare prin cădere liberă ajunge la consumatorii municipiului Brad.

Lungimea reţelei de distribuţie este de 39 km. Populaţia deservită prin racord al imobilului este de 12464 locuitori şi deservită prin cişmea în curte la 850 locuitori.

Staţia de tratare este autorizată sanitar; există program de monitorizare al apei:

monitorizarea de control este efectuată de către laboratoarele proprii pentru parametrii chimici şi indicatori pentru care există dotare optimă; iar analizele microbiologice sunt efectuate la laboratorul A.S.P. teritorial Brad;

monitorizarea de audit este efectuată în laboratoarele A.S.P. Deva - Hunedoara.

Staţia de tratare a apei Sânpetru - Hunedoara, aparţinând de S.C. Apa Prod S.A. Hunedoara, aprovizionează cu apă potabilă Municipiului Hunedoara. Populaţia totală a municipiului este de 68.570 locuitori, din care racordaţi la reţeaua de apă potabilă 56.769 locuitori. Staţia este autorizată prin Declaraţia pe proprie răspundere depusă la Registrul Comerţului, dar nu are formular de Autorizaţie Sanitară de Funcţionare deoarece nu a solicitat la A.S.P. Hunedoara Biroul de avize şi autorizaţii eliberarea Autorizaţiei Sanitare de Funcţionare şi nu a depus documentaţia necesară conform HGR 974/2004.

Staţia de tratare a apei Sânpetru (situată pe Dealul Pleşului în Municipiul Hunedoara) are ca sursă principală de alimentare acumularea Hobiţa (sursa de suprafaţă – debit ≈ 50.000 mc/zi). În caz de turbiditate crescută sau debit insuficient se folosesc ca surse alternative Barajul Cinciş (sursa de suprafaţă) şi cele 5 foraje (din care 2 foraje funcţionale dotate cu pompe - sursă de profunzime).

Staţia de tratare a apei Sânpetru are ca trepte de tratare filtrarea (sunt 5 filtre rapide) şi dezinfecţia (există două puncte de clorinare cu clor gazos – unul pe conductă de Ø 800 mm şi unul pe conductă de Ø 350 mm). În cazul funcţionării pe sursa Cinciş sau la turbidităţi crescute se efectuează şi preclorinarea apei cu soluţie clorură de var. De la staţia de tratare apa pleacă pe conducta de Ø 800 mm spre bazinele de înmagazinare Ciuperca (bazine de înmagazinare 2 x 5000 mc, 2 x 2500 mc, 2 x 1500 mc) şi MFA (bazine de înmagazinare 1 x 300 mc şi 1 x 100 mc). Din bazine apa este pompată de cele 2 staţii de pompare (Ciuperca şi Severin) spre consumatori. Apa de pe conductă de Ø 350 mm pleacă, prin cădere libera, spre consumatori. Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile în Municipiul Hunedoara este de 120 km.

Staţia de tratare a apei Cinciş, aparţinând de Primăria Teliuc, aprovizionează cu apă potabilă Comuna Teliuc. Populaţia totală a comunei este de 2.546 locuitori, din care racordaţi la reţeaua de apă potabilă 2.271 locuitori (1.600 consumatori în Teliuc, 120 consumatori în Plosca şi 551 consumatori în Cinciş).



pagina 165

Staţia nu este autorizată sanitar. Staţia de tratare a apei Cinciş (situată în satul Cinciş) aprovizionează cu apă potabilă satul Cinciş, satul Plosca şi localitatea Teliuc. Sursa de alimentare este acumularea Hobiţa (sursa de suprafaţă - debit ≈ 300 mc/zi). Staţia de tratare are ca trepte de tratare decantarea (sunt 2 decantoare), filtrarea (3 filtre rapide) şi dezinfecţia (cu clor gazos).

În caz de turbiditate crescută se efectuează şi preclorinarea apei cu soluţie clorură de var. După tratare, apa pleacă spre bazinele de înmagazinare (1 bazin de 250 mc în satul Cinciş, 1 bazin de 300 mc în localitatea Teliuc şi 1 bazin de 50 mc în satul Plosca). Din bazinele de înmagazinare apa ajunge, prin cădere liberă, la consumatori. Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile în Comuna Teliuc este de 33 km.

Staţia de tratare a apei Bos, aparţinând de S.C. Mittal Steel S.A. Hunedoara, aprovizionează cu apă potabilă Combinatul Siderurgic Mittal Steel Hunedoara şi satul Zlaşti. Populaţia deservită este de ≈ 2.000 consumatori ( ≈ 1.800 muncitori S.C. Mittal Steel S.A. Hunedoara şi 200 locuitori din Zlaşti).

Staţia nu este autorizată sanitar deoarece nu a solicitat la A.S.P. Hunedoara- Biroul de avize şi autorizaţii eliberarea Autorizaţiei Sanitare de Funcţionare şi nu a depus documentaţia necesară conform HGR 974/2004. Staţia are ca sursă de alimentare 8 puţuri forate (sursa de profunzime – debitul este de 3200 mc/zi). Ca treaptă de tratare, la staţia Bos, se foloseşte doar dezinfecţia apei (cu clor gazos). După dezinfecţie apa pleacă spre consumatori, fără a mai trece prin bazinele de înmagazinare (există 2 bazine de înmagazinare de 800 mc fiecare – Bazine Gazometru, dar nu sunt folosite). Lungimea reţelei de distribuţie este de 25 km.

Staţia de tratare a apei Retişoara, aparţinând de Primăria Ghelari, aprovizionează cu apa potabilă Comuna Ghelari. Populaţia totală a comunei este de 2.388 locuitori, din care racordaţi la reţeaua de apă potabilă 1.935 locuitoriă. Sursa de alimentare cu apă este pârâul Nadrab (sursa de suprafaţă – debit 400 mc/zi).

Staţia nu este autorizată sanitar. Există propunere de suspendare a activităţii din anul 1999. Staţia Retişoara a fost construită la începutul secolului douăzeci (1920) de către Exploatarea minieră Ghelari pentru a aproviziona cu apă potabilă minele aparţinând de această societate. Nu se ştie când a fost făcută racordarea la Staţia Retişoara a comunei Ghelari.

Staţia a fost exploatată de către Minele Ghelari, apoi de către RAIL Hunedoara şi apoi a fost predată Primariei comunei Ghelari. Decantorul nu mai este utilizat. Filtrele (trei) sunt colmatate. Clorinarea se face empiric cu clorură de var – aruncată cu lopata direct în conducta căre aprovizioneaza comuna Ghelari. După dezinfecţie apa pleacă spre bazinele de înmagazinare (bazine de înmagazinare 2 x 500 mc – Mestecăneţ). Apa se furnizează consumatorilor după următorul program: în zilele de marţi, joi şi sâmbătă între orele 1200 – 1800.

Staţia de pompare a apei Crişeni, aparţinând de S.C. Apa Prod S.A. Călan, aprovizionează cu apă potabilă Oraşul Călan şi satele aparţinătoare (Batiz, Calanul Mic, Strei, Streisângiorgiu). Populaţia totală a oraşului este de 13.105 locuitori, din care racordaţi la reţeaua de apă potabilă 11.140 locuitori.

Staţia este autorizată prin Declaraţia pe proprie răspundere depusă la Registrul Comerţului, dar nu are formular de Autorizaţie Sanitară de Funcţionare deoarece nu a



pagina 166

solicitat la A.S.P. Hunedoara - Biroul de avize şi autorizaţii eliberarea Autorizaţiei Sanitare de Funcţionare şi nu a depus documentaţia necesară conform HGR 974/2004. Sursa de apă este Râul Strei. Staţia Crişeni pompează apa tratată de Staţia Sântămăria Orlea. Există posibilitatea de hiperclorinare a apei în caz de nevoie. Lungimea reţelei de distribuţie este de 48 km.

2.2.9.1.3 Apă menajeră

1. Sursa Izvor Baniu

consumatori: 3200, aparţin localităţilor Dobra şi Ilia; sursa de apă: de profunzime- Izvor Baniu (staţia Roşcani), debitul este de 280

mc/zi. Nu au fost finalizate lucrările la aceasta staţie, apa brută se încadrează în parametrii igienico-sanitari. Apa furnizată este declarată menajeră.

Probleme deosebite:

finalizarea lucrărilor la sursă şi în localităţile care beneficiază de această apă; instituirea perimetrelor de protecţie sanitară; reţeaua de distribuţie este veche cu numeroase probleme tehnice; s-a impus necesitatea clorinării apei la ieşirea din staţia de tratare şi urmărirea

atentă a valorilor clorului rezidual liber pe întregul sistem; nu are ASF; monitorizarea calităţii apei distribuite se face de către S.C. Apa Prod S.A. Deva,

prin laboratorul propriu uzinal de la Staţia de tratare a apei Batiz, ce necesită modernizare.

2. Staţia Folorât

consumatori: 2699 în localitatea Geoagiu, totodată această sursă aprovizionează staţiunea şi Sanatoriul TBC;

sursa de apă: de profunzime; debitul este de 95mc/zi. Apa furnizată este declarată menajeră.

Probleme deosebite:

sursa este în zona inundabilă a râului Mureş, nu are perimetru de protecţie sanitară;

este insuficientă din punct de vedere al cantităţii de apă furnizată; se efectuează clorinarea apei furnizate; nu există posibilitatea reclorinării; se efectuează unele analize chimice ale apei tratate; debitul este insuficient în anii secetoşi, motiv pentru care s-a solicitat evaluarea

situaţiei; trepte de tratare: clorinare.

Toate sistemele de alimentare cu apă potabilă sunt monitorizate în conformitate cu prevederile HG 974/2004.

Indicatorii pe care Autoritatea de Sănătate Publică Hunedoara a avut posibilitatea de a-i analiza sunt: NTG, CT, CF, SF, substanţe organice, Amoniac, Nitriţi, Nitraţi, Cloruri, Turbiditate, Plumb, Cupru, Aluminiu, Nichel, clor rezidual liber şi total, Duritate.



pagina 167

Probleme, priorităţi

Staţiile de tratare a apelor reziduale – R.A.A.V.J. Petroşani, Prestatorul Haţeg, R.A.I.L. Hunedoara, Activitatea Orăştie, S.G.C.L. Geoagiu, General Simprest Simeria, Apaprod Deva, Acvacalor Brad şi Hidrotermtrans Călan, sunt principalii operatori ai sistemului de canalizare a apelor reziduale şi principalele staţii de tratare. Staţiile de tratare sunt subdimensionate şi tratarea apei este insuficientă, fiind încarcată cu substanţe organice, NH3 şi alţi poluanţi. Acest fapt duce la o calitate scăzută a apei de suprafaţă. Populaţia afectată este de aproximativ 400.000 de locuitori.

În ceea ce priveşte calitatea vieţii, oamenii sunt descurajaţi în folosirea cursurilor de apă respective pentru activităţi de agrement. De asemenea, ele prezintă un impact negativ asupra florei şi faunei acvatice. Impactul asupra mediului natural include degradarea solului, creşterea riscului producerii alunecărilor de teren şi influenţa negativă asupra florei şi faunei acvatice.

2.2.9.2 Reţele electrice

2.2.9.2.1 Echiparea energetică a teritoriului şi potenţialul de energii neconvenţionale


Alimentarea cu energie electrică a judeţului Hunedoara se desfăşoară în prezent în parametrii optimi. Pe întreg teritoriul judeţului există linii de transport de înaltă tensiune (110kV, respectiv 220kV), şi linii de legătura în SEN de 400kV. Retelele electrice de distribuţie (RED) sunt alcătuite din linii electrice aeriene LEA şi linii electrice subterane LES, cu tensiune de linie nominală de 20kV, 10kV, respectiv 6kV. Ultimele două standarde de tensiuni aparţin vechilor zone industriale din zona Deva, Hunedoara şi Valea Jiului.

Distribuţia teritorială a reţelelor electrice de distribuţie acoperă în cea mai mare parte alimentarea echilibrată a zonei în studiu.

Între statiile de sistem alimentarea cu energie electrică se asigură prin linii aeriene cu tensiunea nominală de 110kV, simplu şi dublu circuit, şi prin statii de transformare locale, amplasate de regulă la intrarea în oraşe, la limita terenului intravilan.

În zonele rurale, alimentarea cu energie electrică se face prin linii de medie tensiune (Un=20kV), aeriene sau în cablu, şi prin posturi de transformare cu raportul de 20\0.4kV, amplasate de regula pe terenul intravilan.

La limita nordică a râului Mureş există în funcţiune linia de înaltă tensiune de 400kV, care leagă Termocentrala Mintia de staţiile de conexiune: Mintia – Arad – Ungaria, respectiv Mintia – Sibiu. Traseul liniei nu afectează în prezent sau în perspectivă dezvoltarea urbană a zonei, cu excepţia limitării zonei intravilane a localităţii apărţinatoare de Simeria – Uroi, faţă de care culoarul de protecţie este de 50m.

Municipiul Deva este racordat la SEN prin intermediul a doua staţii de transformare: staţia Decebal – 110\20kV – 2x25MVA şi staţia IRUM – 20\0.4kV – 2x16MVA. Suplimentar, în Deva se mai află staţia de transformare CFR – 110\27kV, respectiv 110\20kV – 2x16MVA + 2x25MVA.



pagina 168

Staţiile de transformare de înaltă tensiune sunt racordate la staţia de transformare de 400\220\110\20kV de la Mintia, pe barele colectoare a autotransformatoarelor de 220\110kV, cu putere de 2x200MVA.

Liniile de distributie de 110, respectiv 220kV aferente statiilor de transformare strabat partial terenul intravilan a municipiului. Aceste linii sunt incluse în SEN (Sistemul Energetic National ).

Staţiile de medie tensiune sunt în mare parte prevăzute cu sisteme de bare colectoare secţionate, asigurând o siguranţă sporită în alimentare, prin asigurarea necesarului de putere din alte staţii, prin reţele buclate.

Reţeaua de joasă tensiune (0.4kV) aste alcătuită din linii electrice aeriene şi subterane, distribuite în mare parte în cablu subteran.

Instalaţiile electrice de iluminat public sunt prevazute pe majoritatea arterelor de circulatie a localitatii.

Instalaţia de iluminat public este alcătuită în mare parte din corpuri de iluminat cu descărcări de vapori de mercur sau de sodiu, montate pe stâlpi prefabricaţi de beton sau de metal, cu alimentare în cablu subteran.

Reţelele de joasă tensiune au următoarele configuraţii:

reţele complex buclate, având legaturile între posturile de transformare în buclă; reţele buclate cu funcţionare radială, în care posturile de transformare sunt

legate între ele prin legaturi multiple; reţele radiale care au legături simple între punctele de alimentare şi

consumatori;

Localităţile aflate în afara culoarelor urbane sunt alimentate prin reţelele de medie tensiune, cu posturi de transformate aeriene (PTA), montate pe stâlpi, în marea majoritate de putere aparenţă 160kVA.

Municipiul Hunedoara este racordat la SEN prin intermediul a 4 staţii de transformare de 110\20\6kV, şi anume : Staţia Oxigen, Staţia Hd SPC, Staţia Oraş şi Staţia Laminoare. Aceste puncte de alimentare sunt racordate la SEN prin staţia Hăşdat (220\110kV).

Reţelele de distribuţie de MT sunt realizate în partea de intravilan cu cabluri subterane de 20kV, şi cu posturi de transformare în anvelopă, amplasate în centrele de consum de energie electrică. În zona rurală distribuţia se face prin linii aeriene, pe stâlpi de beton şi de lemn, cu posturi de transforare tip PTA, montate pe stâlpi.

Reţelele de distribuţie urbane sunt realizate în buclă, iar cele rurale sunt de tip radial.

În oraşul Petroşani şi în Valea Jiului există numeroase staţii de transformare, care asigurau alimentarea cu energie electrică pentru zona minieră.

Există staţiile de 110\20\10\0.6kV Uricani, Lupeni Sud, Srena Lupeni, Căprioara, Vulcan, Aninoasa, Livezeni, CFR Petroşani, Petrila, Petroşani Sud, Livezeni.



pagina 169

În zona industrială, liniile electrice sunt în mare parte aeriene, făcând parte din vechile instituţii de minerit.

Oraşul Simeria este racordat la SEN prin staţia Simeria, cu nivel de tensiune de 110\20kV, amplasată în nord-vestul localităţii, în vecinătate cu SC MARMOSIM SA. Distribuţia energiei electrice se face în linii aeriene şi în cablu, cu tensiuni de 20kV.

Reţelele de joasă tensiune sunt realizate prin linii aeriene, cu tensiunea nominală de 1kV, şi cu posturi de transformare de tip PTA, coboratoare, de 1\0.4kV.

Noile obiective se vor realiza etapizat, urmând o dezvoltare extindere a reţelelor de alimentare, în special în cele 3 oraşe descrise mai sus.

În zonele de extindere a terenurilor intravilane care sunt străbătute de reţele de înaltă şi medie tensiune se va ţine seama de zonele de protecţie impuse de către ANRE, care apar în planşele edilitare. Pentru orice construcţie se va cere distribuitorului local de energie – SC ENEL DISTRIBUŢIE SA aviz de amplasament.

DISFUNCTIONALITĂŢI, PRIORITĂŢI

Reţelele de înaltă tensiune aflate pe teritoriul studiat prezintă diferite grade de uzură, în special la calitatea izolatorilor stâlpilor de înaltă tensiune.

Pe partea de medie tensiune, cele mai întâlnite probleme sunt legate de echiparea şi gradul de uzură al posturilor de transformare, care funcţionează supraîncărcat, şi la parametrii reduşi de tranzitare a energiei electrice, rezultând o fiabilitate scăzută a instalaţiei.

S-au constatat probleme la asigurarea în parametrii corespunzători ai nivelul de tensiune, datorită creşterii consumului de energie din ultimii ani, liniile şi posturile de transformare rămânând aceleaşi.

Extinderea zonelor rezidenţiale ale oraşelor nu se realizează dupa asigurarea infrastructurii energetice necesare, generând astfel disfuncţionalităţi.

Majoritatea echipamentelor necesită o intervenţie rapidă, iar o mare parte din cablurile subterane pentru distribuţia energiei electrice trebuie înlocuite. De asemenea, sunt necesare înlocuiri de linii electrice aeriene.

Este necesară modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie/furnizare a energiei electrice pentru reducerea pierderilor de energie electrică printr-un control strict al calităţii energiei, un control mai bun, automatizat şi computerizat al transferului energiei electrice către utilizatorii finali, o creştere a securitatii alimentării prin eliminarea întreruperilor de tensiune, precum şi reducerea corespunzătoare a costurilor de întreţinere şi cu personalul.



pagina 170

2.2.9.3 Termoficare – alimentare cu energie termică

2.2.9.4 Reţele de transport gaze naturale

2.2.9.5 Reţele de telecomunicaţii

2.2.9.6 Gospodăria comunală – salubritate- eliminarea deşeurilor

22..22..1100 PPrroobblleemmee aallee mmeeddiiuulluuii îînnccoonnjjuurrăăttoorr 22000088

În perioada actuală protecţia mediului este una din problemele majore ale umanităţii. Activitatea omului, îndreptată spre valorificarea resurselor naturale, a afectat întodeauna factori de mediu. Activităţiile sociale şi economice din judeţul Hunedoara au dus la degradarea mediului înconjurător fiind un teritoriu cu un grad mare de industrializare. Principalele surse generatoare de poluare provin din industria extractivă, industria siderurgică, industria termoenergetică, industria materialelor de construcţii, zootehnia şi RAGCL orăşenesc.

2.2.10.1 Aerul

Aerul reprezintă factorul de mediu natural cu cele mai evidente şi importante implicaţii asupra sănătăţii omului. În reţeua de supraveghere a poluării de impact din judeţul Hunedoara au fost efectuate în anul 2006 măsurători privind: dioxidul de sulf, dioxidul de azot, amoniacul, acidul clorhidric, pulberile în suspensie pulberile sedimentare.

Potenţialele surse de poluare ale aerului din judeţul Hunedoara sunt: unităţile siderurgice, unităţile de producere a energiei electrice şi termice, unităţile de producere a materialelor de construcţie etc.

Se detaşează două zone în care frecvenţa depăşirilor valorilor concentraţiilor maxime admisă este mare, cu efect negativ asupra mediului şi sănatăţii oamenilor. Acestea sunt: Deva-Hunedoara-Călan şi Petroşani.

Datele au fost extrase din “ANUARUL DE MEDIU” al judeţului Hunedoara pe 2006.

Transporturile rutiere poluează atmosfera cu produşi de ardere a combustibililor: funingine, oxid de carbon, hidrocarburi, plumb. Atât transportul de mărfuri cât şi de persoane prezintă o ameninţare asupra mediului, în special în oraşele mari şi de-a lungul principalelor artere rutiere. Datorită acestui fapt, traficul are o influenţă directă asupra sănătăţii publice, aici fiind cuprinse toate bolile respiratorii, slăbirea sistemului imunitar şi o incidenţă mai mare a cancerului. Influenţa negativa asupra calităţii vieţii include vizibilitatea scăzuta, niveluri ridicate ale zgomotului şi mirosul neplăcut.

Traficul constituie o importantă sursă de poluare a mediului urban, atât prin numărul mare al autovehiculelor, cât şi prin cantitatea de substanţe poluante evacuată. Traficul urban se face răspunzător de eliminarea în atmosferă a bioxidului de sulf, oxizilor de azot, monoxidului de carbon, dioxidului de carbon, compuşilor organici volatili şi ai plumbului care constituie un factor de poluare notabil. Odată ajunşi în atmosferă, în funcţie de condiţiile meteorologice, aceşti poluanţi participă la o serie de reacţii fotochimice care contribuie la producerea ozonului de atmosferă joasă.

Situaţia emisiilor din transportul rutier la nivelul judeţului Hunedoara în anul 2006 se prezintă în tabelul următor:



pagina 171

Tabelul 2-10: Situaţia emisiilor din transportul rutier la nivelul judeţului Hunedoara în anul 2006

Poluant Emisii în 2006

SO2 67,697692 Mg NOx 193,6395022 Mg NMVOC 87,95738482 Mg CH4 1,627676 Mg CO 579,5034668 Mg CO2 24,015799 Gg N2O 1,13352465 Mg Cd 0,07545 Kg Cr 0,377251 Kg Cu 12,82653 Kg Ni 0,528151 Kg Pb 77,08092 Kg Se 0,07545 Kg Zn 7,54502 Kg Pulberi 28,55099 Mg

2.2.10.2 Apa

Judeţul Hunedoara este situat pe cursul mijlociu al râului Mureş, care adună apele din partea centrală a judeţului, apele din partea de nord fiind colectate de bazinul Crişului Alb, iar cele din partea de sud de bazinul Jiului.

Încadrarea calităţii cursului de apă din punct de vedere global, în anul 2006, s-a făcut după Ordinul 161/2006, pentru concentraţii medii anuale ale indicatorilor determinaţi.

Referitor la sursele urbane şi rurale de poluare a apei, doar 13 localităţi sunt dotate cu staţii de epurare (Deva, Hunedoara, Brad, Haţeg, Petroşani, Simeria, Orăştie, Călan Oraş Nou Călan Oraş Vechi, Geoagiu Băi, Teliuc şi Baru). Dintre acestea, în localităţile Deva, Brad, Haţeg, Călan Oraş Nou şi Baru, staţiile de epurare funcţionează necorespunzător.

O altă sursă de poluare a apelor atăt supraterane cât şi cele subterane, conform Hotărâri 125/2007, o constitue zonele industriale.

Exploatarea şi prepararea cărbunelui reprezintă o ameninţare asupra mediului, în primul rând prin tratarea necorespunzătoare a apelor reziduale. Unităţile de preparare a cărbunelui sunt situate la Lupeni, Coroeşti şi Petrila. Unităţile de la Petrila şi Lupeni sunt închise şi vor intra în procedură de reconstrucţie ecologică a perimetrelor afectate. Impactul asupra mediului natural include influenţa asupra florei şi faunei acvatice din Valea Jiului. Impactul asupra calităţii vieţii include atât imposibilitatea de a folosi malurile râurilor pentru agrement.

Exploatarea minereurilor feroase şi neferoase au un impact negativ asupra mediului în primul rând prin metalele grele care se resimte în aer, apă şi sol. Impactul asupra mediului natural include contaminarea apelor subterane. Sucursala Minieră Brad cuprinde: Valea Arsului, Barza şi Dealul Fetii.



pagina 172

Exploatarea şi prelucrarea materialelor de construcţii are un impactul negativ asupra calităţii vieţii prin imposibilitatea de a folosi malurile râurilor (cu apa poluată datorită activităţilor miniere). Impactul asupra mediului natural include influenţa negativă asupra faunei şi florei acvatice şi terestre (modificări ale ecosistemelor râurilor Certej şi Geoagiu).

Industria metalurgică este reprezentată de două complexe: Hunedoara şi Călan (împărţită în mai multe unităţi, parţial nefuncţionale). Prin poluarea apei, solului şi aerului, acestea afectează o suprafaţă de cca. 10% din cea a judeţului Hunedoara.

Sectorul energetic - Centralele termice şi centralele de încălzire locale

Apele evacuate din instalaţiile de răcire ale termocentralelor pot contribui la poluarea termică a râurilor, cu efecte negative asupra florei şi faunei acvatice. Apele reziduale din circuitele epurărilor chimice ale termocentralelor pot provoca poluarea chimică a emisarilor.

Depozitele orăşeneşti de deşeuri menajere funcţionează în multe cazuri fără autorizaţie de mediu şi nu prezintă amenajări pentru protecţia factorilor de mediu, amplasamentul lor fiind de multe ori necorespunzător. Pe lângă aceste depozite orăşeneşti, fiecare localitate rurală posedă o suprafaţă, de obicei mică, de depozitare a gunoiului menajere.

Suprafeţele acestor depozite clandestine nu au fost evaluate. Cu toate că suprafaţa ocupată nu este prea mare, prin amplasarea lor de obicei pe malul apelor şi acumularea gunoaielor în timp, ele au un efect negativ, datorită poluării apelor de suprafaţă şi a stratului freatic.

2.2.10.3 Solul

Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.) în judeţul Hunedoara se prezintă astfel:

exploatarea cărbunelui afectează aproximativ 10% din suprafaţa judeţului;

exploatarea minereurilor feroase şi neferoase afectează aproximativ 5% din suprafaţa judeţului;

exploatarea şi prelucrarea materialelor de construcţii afectează aproximativ 10% din suprafaţa judeţului;

industria metalurgică afectează aproximativ 10% din suprafaţa judeţului;

sectorul energetic afectează aproximativ 10% din suprafaţa judeţului;

factorul de mediu sol prezintă degradări de aproximativ 30% din suprafaţa judeţului.

Terenurile aferente depozitelor de deşeuri industriale şi zonelor din vecinătatea acestora sunt degradate (prezintă fenomene de ravenare, şiroire), infertile şi, unele dintre ele, prezintă o contaminare destul de pronunţată cu metale grele (Cu, Zn, Pb, Mn, Cd) - mai ales solul din apropierea exploatărilor şi uzinelor de preparare a minereurilor polimetalice (Ex. Filiala DEVAMIN).



pagina 173

Rezidurile cele mai toxice sunt reprezentate de deşeurile rezultate în urma desfăşurării activităţilor de exploatare (deşeuri depuse în halde de steril) sau de prelucrare (deşeuri depuse în iazuri de decantare) a resurselor minerale. Acestea afectează toate componentele mediului înconjurător (apă, aer, sol) conducând la scoaterea unor mari suprafeţe de teren din circuitul agricol sau silvic, la distrugerea habitatului natural pentru fauna zonei sau la distrugerea solului fertil şi implicit a vegetaţiei de pe suprafeţele ocupate.

Au fost demarate lucrări de ecologizare care au ca scop refacerea zonei cu impact semnificativ asupra factorilor de mediu şi încadrarea indicatorilor de calitate ai acestora în normele stabilite de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.

O altă categorie de deşeuri depozitabile, cu posibil impact asupra solului, îl reprezintă deşeurile menajere şi nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti. Depozitele orăşeneşti funcţionează fără autorizaţie de mediu şi nu prezintă amenajări pentru protecţia factorilor de mediu, amplasamentul lor fiind de multe ori necorespunzător.

Efectul poluării prin depunerea substnţelor poluate pe sol, merge de la scoaterea temporară sau definitivă a unor terenuri din circuitul productiv, pănă la diminuarea cantitativă a producţiilor agricole şi deprecierea lor calitativă.

M E M O R I U G E N E R A L PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA


pagina 174

33 PPRROOPPUUNNEERRII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE UURRBBAANNIISSTTIICCĂĂ

33..11 GGeenneerraall

33..11..11 IInnttrroodduucceerree

În ultimul timp în Europa a apărut conceptul de CREŞTERE DURABILĂ, în SUA conceptul de SMART GROWTH care încearcă să introducă un set de măsuri pentru contrabalasarea efectelor negative ale creşterii urbane cu densităţi mici. Acest concept propune măsurarea calităţii unui loc social pentru a determina vitalitatea democratică şi prosperitatea economică a unei ţări. Complementar la conceptul „a sta bine economic”, au apărut concepte alternative precum “calitatea vieţii”, „dezvoltarea umană”, „sănătatea socială”, „dezvoltarea durabilă”, „capitalul social sau coeziunea socială”.

Astfel, o anchetă din 2006 pe 178 ţări efectuată de New Economics Foundation a arătat că: binele “de a fi” nu are nimic comun cu nivelul ridicat al consumismului al unei naţiuni. Studiul a ţinut cont de 3 indicatori şi anume nevoia de resurse naturale, satisfacţia personală şi speranţa de viaţă care servesc pentru a arăta eficacitatea prin care o naţiune îşi foloseşte resursele naturale pentru a le transforma în stare de bine trăită de locuitorii săi. Astfel Insula Vanuatu este pe primul loc. Malta, este prima ţară europeană clasată pe locul 40, Luxembourg pe locul 74, Franţa pe 129, SUA pe 150.

Despre ce măsuri, care să creeze un mediu economic, social şi ecologic sănătos, aşadar despre ce politici trebuiesc luate de comunitatea locală, de autorităţile europene, naţionale, regionale, judeţene (în cazul nostru Hunedoara) pentru ca prezenţa acesteia în zonelor metropolitane de importanţă europeană slabe să fie întărită şi să nu fie doar o situaţie interimară conjuncturală vom discuta în curînd.

Aceasta se poate face numai prin indeplinirea cât mai bine a criteriilor de constituire a unei zone metropolitane în cazul nostru a unui pol de importanţă euroregional şi anume: numărul de locuitori, competivitatea acestora, gradul de instruire al locuitorilor şi disparităţile dintre locuitori, dar şi anumite criterii ce privesc: transportul, turismul, industria, cunoaşterea, şi administraţia locală.

Faţă de această situaţie deja existentă Uniunea Europeană aşadar şi România se confruntă cu 3 noi provocări majore şi anume:

schimbările climatice ce reprezintă o dublă provocare: nevoie de adaptare şi ameliorare a efectelor negative;

schimbările demografice ce reprezintă o populaţie îmbătrânită şi un posibil declin demografic cu implicaţii sociale şi economice;

globalizalizarea ce se manifestă prin reducerea continuuă a distanţelor relative, cu o importanţă crescută acordată amplasamentului localităţii.

Ca atare politică urbană europeană şi-a orientat agenda politică spre problemele urbane specific de la nivel naţional la nivel european şi al unei comunităţi de 7000 locuitori (cartier).

Astfel politica urbană în EU se bazează pe decizii ministeriale imformale importante precum ar fi: „Programul de acţiune de la Lille” (Lille, 2000) „Acquis-ul urban”



pagina 175

(Rotterdam, 2004), „Acordul de la Brisol” (Bristol, 2005), „ Charta de la Leipzig” (Leipzig, 2007) şi „ Referenţialul oraşului durabil” (Marseille,2008).

Obiectivul principal al Chartei de la Leipzig care este cel mai important dintre actele europene este atragerea cetăţenilor, a activităţilor şi a investiţiilor în centrele oraşelor, care sunt motoarele de cercetare, inovare şi dezvoltare economică a Europei şi de a pune capăt fenomenului de extindere a oraşelor, ceea ce presupune creşterea traficului urban, consum mare de enargie şi de utilizare a terenului.

În cadrul Chartei, Germania a realizat raportul „Dezvoltare urbană integrată, condiţie pentru succesul dezvoltării durabile a oraşelor” şi studiile” “Strategii pentru îmbunătăţirea mediului fizic în zonele defavorizate”, „Dezvoltarea economiei locale şi a politicii legate de piaţa muncii în zone urbane defavorizate”, „Educaţie proactivă şi politica de educaţie a copiilor şi tinerilor din zone urbane defavorizate” şi „Transportul urban durabil în zonele urbane defavorizate”.

Prin acest act european se stabilesc obiectivele specifice şi anume PROSPERITATE ECONOMICĂ, ECHILIBRU SOCIAL, MEDIU SĂNĂTOS. Problematica analizată s-a focalizat pe problema demografică, pe inegalitate socială, pe excludere socială a unor grupuri de populaţie, pe lipsă de locuinţe de calitate accesibile ca preţ, pe probleme de mediu, etc. Responsabilitatea pentru coordonarea viitorul oraşelor noastre revine la fiecare nivel de guvernare locală, regională, naţională şi europeană. Cu acestă ocazie au fost făcute o serie de recomandări pe care trebuie să le preluăm şi noi în cazul judeţului Hunedoara, ce se referă la următoarele domenii :

Folosirea mai frecventă a abordării integrate în dezvoltarea urbană prin „programe de dezvoltare urbană integrată pentru oraş în întregimea sa” care :

să descrie punctele tari şi slabe ale oraşelor şi cartierelor bazate pe o analiză a situaţiei actuale;

să definească obiective realiste de dezvoltare pentru zona urbană şi să dezvolte o viziune asupra oraşului;

să coordoneze planuri şi politici tehnice şi sectoriale legate de diversele zone ale oraşului şi să se asigure că investiţiile planificate vor ajuta la promovarea unei dezvoltări echilibrate a oraşului şi a ariei din jurul acestuia;

să coordoneze şi să concerteze din punct de vedere spaţial folosirea fondurilor de către actorii publici şi privaţi;

să fie coordonate la nivel local şi regional şi să implice cetăţenii şi alţi parteneri care pot contribui substanţial la modelarea calitativă a viitorului economic, sociual, cultural şi de mediu a fiecărei zone.

Crearea şi asigurarea unor spaţii publice de bună calitate

Calitatea spaţiilor publice, peisajele urbane antropice, arhitectura şi dezvoltarea urbană joacă un rol important în condiţiile de viaţă a cetăţenilor.

Sunt condiţii importante pentru atragerea afacerilor în domeniul industriei cunoaşterii, a forţei de muncă creativă şi calificată şi a turiştilor. Aceasta se poate realiza prin „BAUKULTUR” ce reprezintă o interacţiune între arhitectură, planificarea infrastructurii şi planificarea urbană.



pagina 176

Modernizarea reţelelor de Infrastructură şi creşterea eficienţei energetice ce se referă la faptul că:

furnizarea apei, reţeaua de canalizare etc, trebuie să fie îmbunătăţite şi adaptate unor nevoi în schimbare, pentru cerinţele viitoare şi o locuire urbană de calitate bună;

Cerinţele cheie pentru durabilitatea serviciilor publice sunt eficienţa energetică, utilizarea economică a resurselor naturale şi o eficienţa economică în operare: eficientizarea energetică a clădirilor existente, asigurarea de tehnologii sofisticate de informaţii şi comunicare în domeniul educaţiei, angajării forţei de muncă în servicii sociale, sănătate, siguranţă.

Inovaţie proactivă şi politici educaţionale

oraşele sunt locuri de creere şi împrăştiere a cunoaşterii;

exploatarea la maximum a potenţialului de cunoaştere într-un oraş depinde de calitatea educaţiei preşcolare şi şcolare, de transferul de oportunităţi oferite de sistemele de educaţie şi pregătire, de reţelele sociale şi culturale, de oportunităţi pentru pregătirea pe tot parcursul vieţii, de calitatea invăţămîntului universitar şi institute de cercetare şi de reţeaua de transfer existentă între industrie, afaceri şi comunitatea ştiinţifică;

dialogul social şi intercultural;

strategiile de dezvoltare urbană integrată, managementul urban participativ, o bună guvernare conduc la o utilizare eficientă a potenţialului oraşelor europene, în special în competivitate şi creştere.

Acordarea unei atenţii speciale pentru zonele defavorizate în contextul oraşului ca un tot unitar

rată mare a şomajului, fenomene de excluziune;

diferenţe considerabile între zone ale oraşului în termenii de oportunităţi economice şi sociale;

politică de integrare socială care să conducă la reducerea inegalităţilor şi prevenirea excuziunilor sociale;

program durabil de investiţii publice şi private.

Consolidarea economiei locale şi a politicii locale legate de piaţa forţei de muncă

exploatarea forţelor economice endogene;

oferirea de pregătire adaptată cerinţelor pieţii muncii;

oportunităţi de angajare şi pregătire în economia etnică.

Politici de educaţie proactivă şi pregătire pentru copii şi tineri

îmbunătăţirea situaţiei educaţiei şi pregătirii în cadrul comunităţii locale în concordanţă cu politicile pro-active concentrate asupra copiilor şi tinerilor;

adaptate condiţiilor sociale în care ei trăiesc.



pagina 177

Promovarea unui transport urban eficient şi ieftin

dezvoltarea unui sistem eficient şi ieftin pentru toate cartierele pentru o mobilitate şi acces egale;

reţele adecvate mersului pe jos sau cu biciclete.

Oraşele europene care au evoluat tot cursul istoriei, sunt „valorii economice, sociale şi culturale” ceea ce presupune Strategia de Dezvoltare Durabilă a UE, bazată aşadar pe „Programul de Acţiune de la Lille”, pe „Acquis-u Urban de la Rotterdam”, pe „Acordul de la Bristol” şi pe iniţiativa JESSICA (Joint European Support for Sustainable Investment în City Areas) prin care se întărea ideea că finanţarea operaţiunilor de dezvoltare urbană trebuie să se facă prin programe operaţionale, care ţin cont de politicile europene, deşi evident sunt de competenţa exclusiv naţională.

Aşadar, şi pe teritoriul nostru naţional, respectiv În judeţul Hunedoara ca urmare a aderării la Uniunea Europeană, trebuie introduse conceptele comunitare după care se conduc aceste operaţiuni, precum ar fi planificarea integrată, guvernarea locală, coeziune teritorială, etc.

Pe lângă precizările din cele două acte menţionate anterior trebuie introduse în practica noastră de dezvoltare urbană şi principiile jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), şi preocuparea pentru participarea populaţiei la luarea deciziilor în acest domeniu atît de sensibil cît şi mai ales accesul populaţiei la justitie pentru acest fenomen.

Se cere astfel ca membrii unei comunităţi să se afirme tot mai pregnant, prin participarea tuturor vocilor, ce reflectă întreg mozaicul de subculturi (socioeconomic, etnic, cultural, etc) la stabilirea regulilor jocului. Se atenţionează asupra rolului mass-mediei care informează, dar care poate manipula sau pune presiune asupra comunităţiilor.

Din aceste motive oraşul şi teritoriul trebuie să se concentreze pe gestionarea cât mai eficientă a schimbărilor accelerate atât în domeniul economic, cât şi în cel de mediu şi cel social. Această nouă preocupare necesită şi o altă abordare în ceea ce priveşte modul de administrare a intravilanului cât şi a extravilanului unei localităţi, respectiv a unui teritoriu mult mai larg decât până acum. Prin urmare Schema de Dezvoltare a Spaţiului Comunitar (SDEC/EDP) prevede reguli prin care toţi membrii Uniunii Europene trebuie să intocmească şi să aplice politici de dezvoltare spaţiale pe baza a trei obiective generale şi anume:

Coeziunea economică şi socială;

Protejarea mediului natural şi construit;

Competivitatea echilibrată a întregului teritoriu european.

Aceste obiective generale cuprind obiective specifice referitoare explicit doar la dezvoltarea spaţială care trebuie să urmărească:

realizarea unui sistem urban policentric echilibrat care are la bază un nou tip de parteneriat urban-rural;

accesibilitatea echitabilă la infrastructură şi la cunoaştere;



pagina 178

dezvoltarea durabilă ce presupune un management prudent al resurselor naturale şi conduce astfel la protecţia mediului natural şi construit.

Agenda Teritorială a Uniunii Europene prevede o creştere a coeziunii teritoriale concomitant cu o realizare a întăririi identităţii teritoriale, bazată pe o întărire a diversităţii teritoriale. Aceasta presupune o prioritizare a dezvoltării teritoriale, din care amintim:

întărirea dezvoltării policentrice a Reţelei de Inovare a Regiunilor Oraşelor şi a Oraşelor;

noi forme de parteneriat şi o guvernare teritorială coerentă între ariile urbane şi cele rurale;

promovarea clusterelor regionale ale competitivităţii şi inovaţiei în Europa;

susţinerea întăririi şi extinderii reţelei transeuropene;

întărirea structurilor ecologice şi a resurselor culturale ca valoare adăugată dezvoltării.

Parteneriatul urban-rural s-a conturat ca prioritate absolută şi prin urmare a apărut o strategie a dezvoltării spaţiului rural. Această strategie susţine Strategia Lisabona/ Goteborg a Consiliului European privind creşterea competivităţii şi coeziunii şi a apărut prin Agenda Teritorială a Uniunii Europene „Spre o mai competitivă şi durabilă a Europă a regiunilor” fiind adoptată cu ocazia Reuniunii Ministeriale Informale privind Dezvoltarea Urbană şi Coeziunea Teritorială de la Leipzig din 2007. Aceste documente prevăd:

Întărirea Dezvoltării Policentrice şi inovării prin reţeaua de Regiuni/ aglomeraţii Urbane şi Oraşe-inclusiv în sensul în care oraşele cu funcţiuni regionale, ca parte a unui model policentric, ar trebui să coopereze cu alte oraşe din zone rurale şi periferice;

Necesitatea unor noi forme de parteneriat şi guvernanţă între Ariile Rurale şi Urbane- pentru elaborarea în comun a strategiilor regionale şi subregionale de dezvoltare, ţinînd seama de marea varietate a Regiunilor/Aglomeraţiilor Urbane şi de diferitele lor interdependenţe cu centrele urbane mici şi mijlocii şi cu ariile rurale din aria lor de influenţă directă;

Promovarea în Europa a clusterelor regionale de competenţă şi inovare - pentru Regiunile / Aglomeraţiile Urbane de diferite mărimi, oraşele mici şi mijlocii ca şi ariile rurale, prin cooperare cu alte autorităţi, chiar din alte ţări, să îşi întărească identitatea şi specializarea internaţională pentru a deveni mai atractive pentru investiţii;

Întărirea şi extinderea reţelei transeuropene - cu o atenţie specială acordată accesului la informaţie, la tehnologiile de comunicaţie ca şi la serviciile de interes general în ariile rurale şi periferice. Şi tot în ariile rurale se consideră că există oportunităţi pentru dezvoltarea producţiei de energii neconvenţional, descentralizate, sigure şi prietenoase faţă de mediu;

Promovarea unui management transeuropean al riscurilor, incluzînd impactul schimbărilor climaterice-prin dezvoltarea şi intensificarea politicii de coeziune teritorielă, în special cu respectarea consecinţelor strategice de adaptare diferenţiate;



pagina 179

Întărirea structrilor ecologice şi resurselor culturale ca valoare adăugată pentru dezvoltare – pentru conservarea diferitelor identităţi culturale, a valorilor naturale şi a peisajelor culturale, în special în zonele rămase în urmă sau care suportă schimbări structurale.

Aceste recomandări pentru politici de dezvoltare urbană integrată a oraşului regiune (Zonă Metropolitană) vizează necesitatea unui parteneriat egal între oraşe şi ariile rurale, iar pe de altă parte, a trecerii politicilor de dezvoltare de la nivelul fiecărui oraş privind în mod izolat, la cel al unui punct focal al unei Regiuni (Zonă Metropolitană)/Aglomeraţii Urbane pentru a cărei dezvoltare trebuie să îşi asume responsabilitatea coeziunii teritoriale.

Din cauza schimbărilor fundamentale din ultimii ani în existenţa localităţilor s-au generat o serie de probleme noi care nu mai puteau fi rezolvate prin metodele tradiţionale. Aceste schimbări fundamentale ţin cont de globalizarea şi formarea blocurilor continentale, de trecerea la economia informaţională, de impactul tehnologiei de transport, de impactul tehnologiei informaţiei asupra organizării spaţiale, de promovarea urbană etc.

Poziţia oraşelor în ierarhia urbană europeană s-a transformat total funcţie de înţelegerea şi metodele de reacţie la aceste dezvoltarii urbană fundamentale. Astfel a apărut cu o forţă nemaiîntîlnită pînă acum competiţia urbană. Pentru a ajunge într-o poziţie de frunte în ierarhia urbană, oraşele sunt obligate să atragă activităţi economice de vârf, care implică locuitori cu venituri mari, care pot atrage turişti, etc. Un oraş care nu este plăcut pentru a trăi în el, nu poate spera într-o viitoare creştere economică viitoare.

Dar aceasta nu este suficient. Unele aşezări urbane simt nevoia să-şi unească forţele pe anumite probleme pentru a face faţă competivităţii şi concurenţei acerbe din zona lor. Competivitatea lucrează pe diferite scări spaţiale începînd cu cartierele care concurează între ele, cu localităţile care concurează între ele, cu regiunile între ele, cu euroregiunile între ele, cu blocurile continentale între ele, etc.

Există concurenţă între localităţile mici, între cele mici şi cele mari, între localităţile mari, între regiuni, în funcţie de un anumit palier pus în discuţie, de exemplu de atragere a investiţiilor, a turiştilor, a cercetări de vârf, a evenimentelor culturale sau sportive de top, etc. Autorităţiile locale au o tot mai mare responsabilitate în această competivitate datorită numărului tot mai mare de sarcini şi competenţe ce le revin.

Fiecare oraş îşi poate forma propria imagine funcţie de ce relevanţă regională, naţională, europeană sau mondială au activităţile ce se desfăţoară pe teritoriul său. Competiţia se desfăşoară pe diferite specializări de exemplu pe comerţ, pe turism, pe afaceri, pe sport, pe cultură, pe medicină, pe învăţămînt care devin în fapt funcţiunile urbane metropolitane.

Pachetul de activităţi minimale care transformă un oraş într-o metropolă sunt polii de excelenţă, funcţiile superioare din care amintim universităţile, centrele medicale, structurile de cercetare, întreprinderile cu înaltă tehnologie, marile infrastructuri culturale, sportive, de agrement, expoziţionale, pieţele financiare, sediile de mari firme europene şi internaţionale, un volum mare de schimburi economice şi financiare, apartenenţă la mari reţele europene şi internaţionale prin accesibilitate europeană (autostradă, aeroport, tren rapid).



pagina 180

După ce s-a stabilit că aceste funcţiuni există, următorul pas este cel prin care se stabileşte distribuţia aşezărilor umane în jurul metropolei. Ne interesează aceasta pentru a realiza o armonie între rural, oraşe mici, medii şi metropolă - o adevărată reţea de aşezări. Există două extreme de care trebuie să ne ferim şi anume: fie o mulţime de aşezări mici, care nu poate rezista la presiunea concurenţei dintre marile metropole, fie ca întreaga populaţie să fie concentrată într-o singură metropolă ca în cazul oraşelor din Africa sau Mexic.

În acest ultim caz se produce o deşertizare a restului teritoriu. Societatea industrială a preferat pentru eficientizare doar varianta a doua. Populaţia a părăsit satele şi micile orăşele şi s-a mutat la oraş, încărcînd marile oraşe, care au oferit locuri de muncă tot mai mult, educaţie tot mai bună, creştere economică tot mai mare şi - până la apariţia tehnicilor IT - şi informaţie tot mai bună. În anii 50 existau doar două megalopolis-uri şi anume New York şi Londra şi astăzi aven 22.

Această distribuţie ideală a aşezărilor, o distribuţie policentrică echilibrată, care poate oferii armonie într-o regiune, se realizează prin două nivele şi anume prin distribuţia spaţială şi prin cea statistică.

Aceasta presupune în mare că în interiorul unei regiuni oraşele de aceiaşi mărime sunt echilibrat distribuite în teritoriu pe de o parte şi că există multe oraşe mici care sprijină puţine oraşe mari pe de altă parte.

Sunt două raţiuni antagonice care conduc fenomenul de distribuţie a aşezărilor: una economică, care conduce la concentrarea populaţiei şi alta ecologică care conduce la distribuţia populaţiei în teritoriu. În anii 90 ai secolului trecut în orice strategie de dezvoltare a unei zone apar aceste două obiective şi anume obiectivul de creştere economică şi cel de menţinere a echilibrului ecologic.

Pentru realizarea creşterii durabile s-a introdus de curînd un al treilea obiectiv şi anume cel de echilibru social. Distribuţia ideală într-o regiune se realizează pe două paliere şi anume populaţia dintr-o regiune este distribuită în oraşe de diferite mărimi ca de exemplu un oraş de 1.000.000 locuitori, 10 oraşe de 100.000 locuitori, 100 oraşe de 10.000 locuitori şi 1.000 oraşe de 1.000 locuitori.

Oraşe de aceiaşi mărime sunt distribuite omogen în spaţiu pe întinsul întregii zone sau regiuni. Această repartizare poate fi realizată prin politici regionale de planificare spaţială, care sunt unul din scopurile regiunilor metropolitane. Din această distribuţie rezultă distanţele optime pentru aşezări de aceiaşi mărime după cum urmează:

distanţa optimă pentru oraşele de 1 milion este de cca 400 km (între un Bucureşti şi Budapesta de 1.000.000 locuitori este cca 700 km şi ar trebui să se afle un pol de 500.000 locuitori care ar putea fi şi ZM Timişoara sau ZM Cluj Napoca;

distanţa optimă pentru oraşele de peste 500.000 locuitori este de cca 300 km ( ZM Timişoara vs ZM Cluj Napoca );

distanţa optimă pentru oraşele de peste 200.000 locuitori este de cca 150 km (TZI vs ZM Timişoara sau ZM Cluj Napoca );

distanţa optimă pentru oraşele de peste 10.000 locuitori este de cca 30 km ( Brad, Orăştie, Haţeg, Ilia vs TZI DHS);

distanţa optimă pentru oraşe de 1.000 locuitori este de cca 12km.



pagina 181

Aceste date preliminarii susţin ideea că TZI DHS este o posibilă zonă funcţională de importanţă euroregională, care are prefigurate toate funcţiunile principale ale acesteia şi care trebuie să militeze pentru asociere pentru a ajuge şi la o populaţie adecvată. Ea trebuie sprijinită prin politici de planificare spaţială de interconectare adecvate de toate aşezările din zonă.

Astfel, trebuie întocmite Planuri de dezvoltare urbană care să cuprindă:

Programe multianuale integrate;

Analize SWOT la nivelul oraşelor;

Obiective de dezvoltare consistente;

Concentrarea teritorială a fondurilor publice şi private;

Consolidarea coordonării la nivel local şi regional;

Managementul bazat pe rezultate.

Dacă dorim creşterea competivităţii TZI DHS este nevoie de:

Un oraş DHS compact şi de un „baukultur”;

Dezvoltarea intraurbană între comunităţile de 7000 locuitori;

Îmbunătăţirea infrastructurii urbane şi promovarea mobilităţii durabile;

Spaţiul public corent;

Clădiri eficiente energetice;

Combaterea efectelor schimbărilor climatice;

Concentrarea pe inovaţie şi educaţie;

Relaţia urban - rural (regiuni urbane);

Coeziunea teritoriului la nivelul reţelelor policentrice din EU.

Localităţile din judeţul Hunedoara trebuie să-şi bazeze dezvoltarea pe „Dezvoltarea comunităţilor de cca 7.000 locuitori (posibile cartiere sau sate) printr-o abordare integrată” ce presupune ameliorarea mediului construi în fiecare comunitate, o consolidare a economiei locale şi a pieţei forţei de muncă, o educaţie şi formare coerentă pentru copii şi tineri, un transport urban eficient şi accesibil, o responsabilitatea naţională, implicarea locală şi resurse şi obţinerea de fonduri structurale pentru completare.

Domeniile abordării integrate la nivel de comunitate de cca 7.000 locuitori presupune locuirea, locul de muncă, integrarea etnică şi securitatea personală. Pentru fiecare din aceste comunităţi este nevoie de aprobarea unor programe de acţiune cuprinse în bugetul multianual al judeţului Hunedoara care să se adauge fonduri de completare de la UE, guvern, judeţ, corporaţii.

Legătura indestructibilă echilibrată între urban şi rural presupune pentru spaţiul rural românesc, aşadar şi pentru cel din judeţul Hunedoar următoarele:

Înnoirea definiţiei tradiţionale date spaţiului rural şi tratarea acestuia în corelaţie şi nu în opoziţie cu sistemul urban, din dubla perspectiv, a calitaţilor structurale



pagina 182

caracteristicilor funcţionale (utilizarea cadrului fizic prin diferite forme de producţie, consum şi comunicaţie);

Diferenţierea spaţiului rural în:

• Arii Rurale incluse în interiorul Aglomeraţiilor Urbane;

• Arii rurale incluse în zone/coridoare urbanizate;

• Arii interstiţiale rurale situate între coridoarele urbanizate şi aglomeraţiile urbane;

• Arii rurale izolate/periferice;

„Poli Verzi”, rezultaţi prin suprapunere, de nivel regional şi naţional de concentrare a activităţilor de conectare la circuitele comerciale internaţionale şi de cercetare/dezvoltare agro-industrială

În cazul judeţului Hunedoara putem astfel identifica:

Diferenţierea spaţiului rural în:

• Arii Rurale incluse în interiorul Aglomeraţiilor Urbane;

• Arii rurale incluse în zone/coridoare urbanizate;

• Arii interstiţiale rurale situate între coridoarele urbanizate şi aglomeraţiile urbane;

• Arii rurale izolate/periferice;

„Poli Verzi”, rezultaţi prin suprapunere, de nivel regional şi naţional de concentrare a activităţilor de conectare la circuitele comerciale internaţionale şi de cercetare/dezvoltare agro-industrială.


Tip A AGLOMERAŢIE URBANĂ

• TZI DHS - Deva, Archia, Săuleşti, Sântuhalm, Simeria, Cărpiniş, Uroi, Simeria Veche, Bârcea Mare, Bârcea Mică, Cristur, Tâmpa, Totia, Băcia, Peştişu Mare, Almaşu Mic, Peştişu Mic, Mănerău, Batiz, Petreni, Sîncrai, Sântămăria de Piatră, Călanu Mic, Strei Săcel, Călan, Răcăştie, Boş, Zlaşti, Groş, Teliucu Inferior, Nădăştia de Jos, Nădăştia de Sus, Strei, Ohaba Streiului, Streisângeorgiu.

• TZI PETROŞANI – Răscoala, Petrila, Jieţ, Petroşani, Iscroni, Dealu Babii, Aninoasa, Vulcan, Jiu Paroşeni, Lupeni, Uricani, Valea de Brazi, Câmpu lui Neag.

Tip B CORIDOR URBAN

• Deva-Oradea DN 76 - Ocişor, Ociu, Basarabeanca, Prăvăleni, Vaţa de Jos, Livada, Brotuna, Târnava de Criş, Prihodişte, Birtin, Tătăreştii de Criş, Şteia, Văleni, Birtin, Cărăstău, Râşca, Baia de Criş, Lunca, Ţebea, Ribiţa, Crişan, Brad, Mesteacăn, Luncoiu de Jos, Stejărel, Luncoiu de Sus, Ormindea,



pagina 183

Dudeşti, Podele, Vălişoara, Dealu Mare, Săliştioara, Sulighete, Stoieneasa, Lunca, Fornădia, Câinelu de Jos, Chişcădaga, Păuliş, Bejan, Bejan Târnăviţa, Mintia ( nu se află pe DN 76);

• Brad - DN 74 - Ţărăţel, Ruda Brad, Barza, Crişcior, Zdrapţi, Mihăileni, Buceş, Buceş-Vulcan;

• Arad - Deva -Sibiu DN 7 - Zam, Tămăşeşti, Sălciva, Pojoga, Glodghileşti, Burjuc, Tătăreşti, Tisa, Cîmpuri de Sus, Gurasada, Câmpuri Surduc, Stretea, Ulieş, Gothatea, Cuieş, Ilia, Săcămaş, Bretea Mureşană, Dumbraviţa, Leşnic, Veţel, Brănişca, Rovina, Herepeia, Mintia, Deva, Rapoltu Mare, Râpaş, Spini, Turmaş, Mărtineşti, Turdaş, Orăştie, Pricaz, Căstău, Gelmar, Aurel Vlaicu;

• Lugoj - Deva DN 68A – Costeşti, Ohaba, Lăpugiu de Jos, Teiu, Grind, Lăsău, Abucea, Dobra, Lăpuşnic, Brâznic;

• DN 66 – Ruşi, Băţălar, Ocolişu Mare, Măceu, Bretea Romănă, Bretea Streiului, Plopi, Gînţaga, Covragiu, Bercu, Bucium, Balomir, Haţeg, Sântămăria Orlea, Bărăştii Haţegului, Ciopeia, Ohaba de sub Piatră, Sălaşu de Jos, Băieşti, Ruşor, Zăvoi, Rîul alb, Galaţi, Fizeşti, Federi, Pui, Ohaba Ponor, Ponor, Livadia, Râul Bărbat, Valea Lupului, Baru, Petros, Crivadia, Merişor, Băniţa;

• DN 68 – Nălaţvad, Copaci, Vadu, Reea, Toteşti, Păclişa, Unciuc, Cârneşti, Peşteana, Peşteniţa, Ostrov, Ostrovu Mic, Breazova, Sarmizegetusa, Hobiţa Grădişte, Zeicani.

Tip C - ARII INTERSTITIALE

• Ciungani, Vaţa de Sus, Căraci, Almăşel, Pogăneşti, Almaş-Sălişte, Micăneşti, Cerbia, Godineşti, Boiu de Sus, Petreşti, Brădăţel, Runcşor,Vica, Boiu de Sus, Boiu de Jos, Valea, Dănuleşti, Cărmăzăneşti, Bacea, Valea Lungă, Sîrbi, Boz, Târnăviţa, Târnava, Căbeşti, Gialacuta, Furcşoara, Bărăştii Iliei, Căraci;

• Obârşa, Dobroţ, Leauţ, Tiuleşti, Tomeşti, Valea Mare de Criş, Baldovin, Rîşculiţa, Uibăreşti, Ribicioara, Dumbrava de Jos, Potingani, Dumbrava de Sus;

• Barza, Valea Arsului, Căinelu de sus, Hărţăgani, Balta, Sălişte, Crăciuneşti, Trestia, Barbura, Bocşa Mare, Fizeşti, Hondol, Măgura Topliţa, Bocşa Mică, Certeju de Sus, Săcărîmb, Topliţa Mureşului, Boholt, Nojag, Vărmaga, Benget, Băcia, Boiu, Folt, Cigmău, Geoagiu Băi, Geoagiu, Homorod, Văleni, Bozeş;

• Lăpugiu de Sus, Panc- Sălişte, Panc, Mihăileşti, Roşcani, Făgeţel, Bujoru, Răduleşti, Stînceşti, Stînceşti-Ohaba, Boia Bîrzii, Muncelu Mare, Runcu Mic, Muncelu Mic, Bretelin;

• Govăjdia, Plop, Ghelari, Ruda, Topliţa, Teliucu Superior, Cinciş Cerna, Silvaşu de Jos, Silvaşu de Sus, Mănăstirea Prislop;

• Criva, Poieni, Densuş, Haţăgel;

• Săcel, Sânpetru, Sălaşu de Sus, Valea Dîljii, Sibişel, Zăvoi, Ostrovel, Râu de Mori, Râu Mic, Clopotiva, Brazi, Suseni, Ohaba Sibişel, Paroş, Mălăieşti, Coroieşti, Şerel, Hobişa, Uric, Peştera, Nucşoara, Gurazlata, Clopotiva, Cabana Rotunda, Cabana Râuşor.

Tip D- ZONE CU ACCESIBILITATE REDUSĂ



pagina 184

• Valea Poienii, Vîsca, Luncşoara, Vorţa, Certeju de Jos, Dumeşti, Coaja;

• Bulzeştii de Jos, Sălătruc, Blăjeni, Blăjeni Vulcan, Plai, Criş;

• După piatră, Grohoţele, Tarniţa, Stănija, Rovina, Merişor, Bucureşci, Şesuri, Curechiu, Poieniţa, Poiana, Techereu, Oprişeşti, Buneşti, Almaşu Mic de Munte, Vălişoara, Voia, Balşa, Galbina, Ardeu, Roşia, Stăuini, Mada;

• Bârsău, Hărău, Chimindia, Banpotoc

• Tămăşasa, Măgura, Dîncu Mic, Dîncu Mare, Bucium, Orăştioara de Sus, Chitid, Ocolişu Mic, Bobaia, Boşorod, Luncani, Ursici, Cioclovina, Alun, Prihodişte, Rârsa, Costeşti Deal, Grădiştea de Munte;

• Răchiţaua, Faţa Roşie, Piatra, Merişoru de Munte, Poieniţa Tomii, Arănieş, Cutin, Chergheş, Almaşu Sec, Cîrjiţi, Popeşti, Josani, Valea Nandrului, Nandru, Dumbrava, Ciulpăz, Ulm, Cerbăl, Socet, Bătrîna, Poiana Răchiţel, Runcu Mare, Sohodol, Vadu Dobrii, Fîntîna, Lunca Cernii de Jos, Gura Bordului, Valea Babii Negoi, Lunca Cernii de Sus, Goteşti, Răchitova, Ciula Mică, Ciula Mare, Tuştea, Fărcădin, General Berthelot, Crăguiş, Livezi, Boiţa, Mesteacan, Dăbâca, Goleş, Topliţa, Ciuleni, Hăşdău, Văleni, Bunila.

Tip E – ARII RURALE IZOLATE

• E1 – Brăşeu, Deleni;

• E2 - Giurgeşti, Ruşeşti, Stănculeşti, Păuleşti, Bulzeştii de Sus;

• Dragu-Brad, Ticera;

• Reţ;

• Grosuri;

• E3 Mermezeu Văleni;

• E4 Măgureni;

• E5 Ludeştii de Jos;

• E6 Cerişor, Lelese, Alun, Poieniţa Voinii, Meria, Cernişoara Florese;

• Răchitaua, Fata Roşie, Piatra, Merişoru de Munte, Poieniţa Tomii, Aranieş, Cutin, Chergheş, Cozia, Almaşu Sec, Cârjici, Popeşti, Josani, Valea Nandrului, Nandru, Dumbrava, Ciuipaz, Ulm, Cerbal, Socet, Bătrâna, Poiana Răchiţel, Rubcu Mare, Sohodol, Vadu Dobrii, Fântăna, Lunca Cernii de Jos, Gura Bordului, Valea Babii Negoi, Lunca Cerni de Sus, Goteşti, Răchitova, Ciula Mica, Ciula Mare, Tuştea, Fărcădin, Gen Berthelot, Crăguiş, Livezi, Boiţa, Vălişoara, Mesteacăn, Dăbâca, Goleş, Topliţa, Ciuleni, Haşdău, Văleni, Buzduiari, Bunila.

Pentru fiecare din aceste categorii trebuie aplicate strategii distincte cu planuri de măsuri aferente.

Adoptarea modificarii criteriilor de diferentiere dintre urban şi rural, produse pe plan fizic şi mental în ţările din Uniunea Europeană, datorate industrializarii, serviciilor, pieţei imobiliare, îmbunătăţirii comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor şi utilizarea indicatorilor şi metodologiilor EUROSTAT şi ESPON.



pagina 185

Acceptarea faptului că, în paralel cu restructurarea sectorială, va avea loc o accelerare a procesului de urbanizare în perspectiva atingerii de către România în 2025 a unei ponderi a populaţiei urbane de 66,9%, prin reducerea diferenţelor de statut administrativ, răspândirea activităţilor neagricole, reducerea diferenţelor funcţionale legate de piaţa forţei de muncă, creşterea mobilităţii, creşterea nivelului de educaţie al locuitorilor şi modificarea stilului de viaţă din mediul rural.

Înţelegerea „urbanizării” ca un proces diferenţiat şi relaţionat cu evoluţia sistemului urban, care va influenţa dezvoltarea teritorială şi urbană integrată, pe toate palierele, de la cel naţional la cel local.

Acceptarea faptului că, dacă politicile de susţinere a unor modele diferenţiate de urbanizare sunt limitate, acestea sunt strâns legate de policentricitate şi de fluxurile de populaţie, capital, bunuri, informaţie şi tehnologie şi depind de capacitatea de cooperare şi de valorificare creativă de către administraţie, actorii privaţi şi locuitori, a potenţialului structural şi funcţional existent.

Promovarea unor forme moderne de asociere a comunelor rurale şi a parteneriatelor dintre acestea şi Regiunile/Aglomerariile Urbane, oraşele mici şi mijlocii.

Conservarea diferitelor identităţi culturale, valori naturale şi peisaje culturale, în special în zonele rurale care suportă schimbări structurale atât local, cât şi crearea unor parcuri tematice subregionale (agrotuistice, ecoturistice).

Punerea în valoare a potenţialului rural de dezvoltare a producţiei de energii neconvenţionale, descentralizate, sigre şi prietenoase faţă de mediu.

Protecţia teritoriului şi al localităţilor rurale de riscurile naturale şi de efectele negative asupra mediului de viaţă al locuitorilor şi asupra biodiversităţii cauzate de urbanizare, de marile lucrări de infrastructură şi de schimbările climatice.

Mecanismul după care s-a dezvoltat spaţial ZMO a fost doar de maximizare a profitului proprietarilor de teren şi de încărcare a cheltuielilor publice pentru infrastructură şi pentru menţinerea unui echilibru ecologic precar care astăzi se dovedeşte insuficient. Aceste critici se îndreaptă spre trei domenii distincte şi anume folosirea iraţională a terenului regional şi ca ţi consecinţă directă creşterea deplasărilor, la injustiţia socială şi la apariţia unei culturi noi a vieţii care poate produce mari dereglări în viaţa comunităţilor.

Aşadar, aceste schimbări au afectat toate scările fie globale, continentale, naţionale, regionale, metropolitane, urbane, de cartier, etc. Dezvoltarea durabilă la nivel mondial, conform raportului Bruntdland al Naţiunilor Unite, se realizează printr-o dezvoltare spaţială echilibrată ce presupune o dezvoltare economică temperată, însoţită de protecţia mediului înconjurător şi de protecţia socială.

La nivelul nostru aceasta presupune constituirea unei Uniuni Europene complexe, ce se bazează pe o Uniune Economică realizată în parte déjà, calată pe o Uniune de Mediu şi pe o Uniune Socială.

Această Uniune Complexă nu se poate realiza decât prin păstrarea şi întărirea diversităţii regionale, aşadar şi a ZMO. În urma deciziei ca România să intre din 01.01.2007 în Uniunea Europeană putem vorbi fără teamă de a greşi că întreaga



pagina 186

dezvoltare economică, socială, teritorială şi locală se va desfăşura sub auspiciile politicii generale europene definite de întregul din care facem parte.

Este imposibil să ne mai imaginăm ceva care să se petreaca pe teritoriul României, aşadar şi pe teritoriul judeţului nostru, ca ceva rupt de restul Uniunii. Aceasta înseamnă că orice creştere spaţială semnificativă locală este supusă rigorilor politicilor europene generale.

Aşadar, în domeniul nostru de competenţă al planificării spaţiale este foarte important să cunoaştem cele mai importante principii de dezvoltare spaţială după care se conduce Uniunea Europeană, pentru a afla unde ne aflăm noi pozitionaţi în competiţia acerbă între oraşe şi zonele lor adiacente care domină UE, cu Zona Metropolitană Oradea.

În „Raportul Interimar privind Coeziunea Teritorială” al Direcţiei Generale pentru Politici Regionale a Comisiei Europene, făcut public în 2004, se susţine că pe teritoriul Uniunii (în care era inclusă şi România) sunt enorme dezechilibre teritoriale.

Coeziunea teritoriala face parte, alături de coeziunea economică şi de cea socială, din triada după care se fac politicile de dezvoltare europene, în urma cărora apar programele de dezvoltare aferente finaţate de UE. Dezechilibrele privesc atât bogăţia locuitorilor, dar şi accesul lor la transport, la energie, la telecomunicaţii, capacitatea de inovare a locuitorilor etc.

De asemenea, pe întreg teritoriu al Uniunii Europene este remarcat, de autorii acestui raport, un mare dezechilibru între centru şi periferie. În ţările europene se încearcă echilibrarea acestor presiuni de creştere dintr-o regiune într-un singur pol. Aceasta deoarece oraşele europene parcurg o nouă etapă în dezvoltare, etapă în care, dupa fenomenele de concentrare urbană şi structurare a suburbiilor petrecute până în anii 60, se extind fără limite antrenând zone întinse adiacente.

Aceste zone adiacente alcătuiesc entităţi socio-spaţiale care au fost denumite, după mărimea lor, zone metropolitane sau regiuni metropolitane. Aceste zone cuprind metropola, care generează procese de interdependenţă cu celelalte localităţi din regiune. În Uniunea Europeană există declarate cca 80 de zone metropolitane.

Prin extinderea UE populaţia va fii de cca 480 de milioane de locuitori, împarţiţi în cca 400 regiuni. Din întreaga populaţie cca 240-290 de milioane (50-60%) trăiesc deja în zone metropolitane faţă de cei 75% care locuiesc în mediu urban.

Aceste decalaje le putem obseva şi noi cu ochiul liber fără nici un studiu. Dar ce este important în acest raport sunt criteriile de descriere a sistemului urban european pentru putem afla în ce ape se scaldă TZI DHS.

Noţiunea după care se fac clasificări asupra mediului construit este „zona urbană funcţională” (FUA- Functional Urban Areas). După aceste criterii sunt în Uniunea Europeană 1595 de astfel de zone. Conform definiţiei date în Comunitatea Europeană, FUA este o aglomerare de peste 50.000 locuitori care are un nucleu urban de peste 15.000 locuitori.

Din punct de vedere al importanţei acestor zone zone urbane funcţionale pentru politicile de planificare strategice, spaţiale şi financiare, s-au stabilit trei categorii



pagina 187

ierarhice. Această ierarhie este stabilită în conformitate cu criterii ce analizează populaţia, transportul, turismul, industria, cunoaşterea, administraţia etc. Cele trei categorii sunt:

„Zonele metropolitane de importanţă europeană (MEGA)”;

„Zonele funcţionale urbane (FUA) de importanţă naţională sau transnaţională” şi

„Zone funcţionale urbane (FUA) de importanţă regională sau locală”.

Dacă privim harta Uniunii Europene propusă de acest raport cu privire la tipologia zonelor urbane funcţionale putem constata o aglomerare a zonelor metropolitane de importanţă europeană într-un pentagon care are vârfurile la Londra, Paris, Milano, Frankfurt şi Hamburg şi în zona noastră doar Budapesta, Bucureştiul şi Sofia îndeplinesc aceste criterii.

În România mai există zone funcţionale urbane de importanţă naţională sau transnaţională precum Iaşi, Oradea, Cluj- Napoca, Braşov, Timişoara şi Constanţa şi o serie de alte zone funcţionale urbane de importanţă regională sau locală. Zonele metropolitane de importanţă europeană, cele din prima categorie, sunt considerate motoarele de dezvoltare europene. Ele sunt polii de dezvoltare urbană la scară europeană.

Aşadar, pe harta Uniunii Europene TZI DHS nu figurează şi ca atare trebuie concentrată toată atenţia pentru ca ea să joace un rol de „Zona funcţională urbană (FUA) de importanţă regională” prin sprijinirea ZM Timişoara şi ZM Cluj Napoca.

Această strategie realizează un sistem urban policentric echilibrat în care TZI DHS intră în concordanţă cu sistemul policentric al euroregiunii şi al întregii Uniuni Europene.

PROPUNERI DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ INTEGRATĂ ÎN JUDEŢUL HUNEDOARA

METODOLOGIE OBIECTIVĂ PENTRU REZOLVAREA ECHILIBRULUI ECOLOGIC A UNUI MEDIU SĂNĂTOS

ÎN EXTINDEREA ÎN TERITORIU SE REALIZEAZĂ PRINTR-O VIZIUNE HOLISTICĂ ÎN CARE ÎN PRIMA ETAPĂ SE SCAD TERENURILE PE CARE NU TREBUIE CONSTRUIT PENTRU A SE OBŢINE:

PROSPERITATE ECONOMICĂ;

ECHILIBRU SOCIAL;

MEDIU SĂNĂTOS

Aceste terenuri unde se propune interdicţie de construire conţin zonele inundabile şi mlăştinoase, cele cu alunecări de teren, zonele poluate (deponii, halde, staţii de epurare, etc.) şi zonele de protectie aferente acestora, pădurile şi zonele de protecţie a acestora, rezervaţiile naturale şi zonele de protecţie a acestora, infrastructura de transport şi edilitară cu zonele lor de protecţie. Aceste zone sunt cuprinse în cartogramele din documentaţie.

Astfel, se obţine o suprafaţă mult mai mare decât este previzibil necesar, pe care se încearcă o ierarhie în timp a intervenţiilor prin minimizarea cheltuielilor banilor publici, necesari realizării unei prosperităţi economice, a unui echilibru social şi a unui mediu



pagina 188

sănătos. Pentru aceasta este necesar realizarea unui program pentru fiecare comună, funcţie de complexitatea ei, care să conţină următoarele obiective maximale:

finalizarea GIS ului;

infrastructura de transport şi edilitară;

locuire – zone urbane, -zone rurale

comerţ;

logistică şi industrie;

spaţii verzi şi albastre ( parcuri şi apă);

echitatea socialului;

echilibrul istoriei;

cultura;

universităţi.

33..11..22 RReellaaţţiiiillee îînn tteerriittoorriiuu

Din analiza situaţiei existente rezultă că nici una din cele trei localităţi singure nu fac faţă poziţionării în categoria localităţilor de interes regional sau euroregional.

De asemeneaa, în conformitate cu ierarhia oraşelor europene distanţa între două oraşe de importanţă de interes naţional (transnaţional), în cazul nostru CLUJ NAPOCA şi TIMIŞOARA, este de prea mare fiind de cca 300 km. Aşadar este nevoie de un nou centru de importanţă regională la jumătatea distanţei între ele respectiv la cca 150 km. Acest nou pol TZI DHS poate sprijini ambii poli naţionali mai sus amintiţi fiind la rîndul lui sprijinit de localităţi mai mici.

Această distribuţie ideală a aşezărilor, o distribuţie policentrică echilibrată, care poate oferii armonie într-o regiune, se realizează prin două nivele şi anume prin distribuţia spaţială şi prin cea statistică.

Aceasta presupune în mare că în interiorul unei regiuni oraşele de aceiaşi mărime sunt echilibrat distribuite în teritoriu pe de o parte şi că există multe oraşe mici care sprijină puţine oraşe mari pe de altă parte.

Sunt două raţiuni antagonice care conduc fenomenul de distribuţie a aşezărilor: una economică, care conduce la concentrarea populaţiei şi alta ecologică care conduce la distribuţia populaţiei în teritoriu.

În anii 90 ai secolului trecut în orice strategie de dezvoltare a unei zone apar aceste două obiective şi anume obiectivul de creştere economică şi cel de menţinere a echilibrului ecologic. Pentru realizarea creşterii durabile s-a introdus de curînd un al treilea obiectiv şi anume cel de echilibru social. Distribuţia ideală într-o regiune se realizează pe două paliere şi anume populaţia dintr-o regiune este distribuită în oraşe de diferite mărimi ca de exemplu un oraş de 1.000.000 locuitori, 10 oraşe de 100.000 locuitori, 100 oraşe de 10.000 locuitori şi 1.000 oraşe de 1.000 locuitori. Oraşe de aceiaşi mărime sunt distribuite omogen în spaţiu pe întinsul întregii zone sau regiuni. Această repartizare poate fi realizată prin politici regionale de planificare spaţială, care sunt



pagina 189

unul din scopurile regiunilor metropolitane. Din această distribuţie rezultă distanţele optime pentru aşezări de aceiaşi mărime după cum urmează:

distanţa optimă pentru oraşele de 1 milion este de cca 400 km (între un Bucureşti şi Budapesta de 1.000.000 locuitori este cca 700 km şi ar trebui să se afle un pol de 500.000 locuitori care ar putea fi şi ZM Timişoara sau ZM Cluj Napoca;

distanţa optimă pentru oraşele de peste 500.000 locuitori este de cca 300 km ( ZMTimişoara vs ZM Cluj Napoca );

distanţa optimă pentru oraşele de peste 200.000 locuitori este de cca 150 km (TZI vs ZM Timişoara sau ZM Cluj Napoca );

distanţa optimă pentru oraşele de peste 10.000 locuitori este de cca 30 km ( Brad, Orăştie, Haţeg, Ilia vs TZI DHS);

distanţa optimă pentru oraşe de 1.000 locuitori este de cca 12km.

Aceste date preliminarii susţin ideea că TZI DHS şi TZI PETROŞANI este o posibilă zonă funcţională de importanţă euroregională, care are prefigurate toate funcţiunile principale ale acesteia şi care trebuie să militeze pentru asociere pentru a ajuge şi la o populaţie adecvată. Ea trebuie sprijinită prin politici de planificare spaţială de interconectare adecvate de toate aşezările din zonă.

33..11..33 BBiillaannţţuull tteerriittoorriiaall

Tabelul 3-1: Suprafaţa după modul de folosinţă 2025

SUPRAFAŢA DUPĂ MODUL DE FOLOSINŢĂ 2025 Suprafaţa totală a judeţului 706.267 ha Suprafaţă agricolă ha 300.065 - Arabilă ha 79629 - Păşuni ha 117008 - Fâneţe ha 82791 - Vii şi pepiniere viticole ha 7 - Livezi şi pepiniere pomicole ha 911 Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră ha 380.000 Ape şi bălţi ha 6.000 Alte suprafeţe ha 60.000

Se propune o mărire a suprafeţei la rubrica:

păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră cu 14.026 ha faţă de situaţia din 2007;

ape şi bălţi cu 182 ha faţă de situaţia din 2007;

alte suprafeţe ( urbanizate) cu 5.875 ha faţă de situaţia din 2007.

Se propune o micşorare la rubrica:

suprafeţe agricole cu 19.901 ha faţă de situaţia din 2007.



pagina 190

ZONAREA PE FOLOSINŢE ÎN INTRAVILANELE NOU PROPUSE ALE PUG-URILOR

Suprafeţele nou introduse în intravilan sunt destinate următoarelor funcţiunii:

zone rezidenţiale (ZR):

(Ljp) cu înălţime joasă (P+1+M); (Lmp) cu înălţime mică (P+2, P+3+M); (Lîm) cu înălţime înaltă (>P+4);

zone pentru instituţii publice şi servicii (IS):

(ISp) propuse; (ISr) reconversie;

zone mixte (ZM): servicii, unităţi productive nepoluante, unităţi comerciale

zone unităţi industriale (ZI):

(Ip) propuse;

zone unităţi agricole (ZA):

(Ap) propuse;

zone parcuri, complexe sportive, amenajări peisagere (ZP):

(Ppp) parcuri, grădini publice, scuaruri, spaţii verzi aliniamente propuse; (Psp) dotări de sport, agrement propuse; (Pfp) pădure propusă (forestier); (P) plantaţii de protecţie propuse;

zone gospodărie comunală (ZGC):

(GCp) cimintire propuse;

zone pentru echipare tehnico edilitară (ZTE):

(Tep) propuse;

zone pentru căile de comunicaţii şi căile aferente (ZCC):

(CCmp) căi de comunicaţii rutieră propuneri;

(CCfp) căi de comunicaţii feroviare şi construcţii aferente propuse;

(Ccap) căi de comunicaţii aeriene propuse;

(CCmp) căi de comunicaţii navale propuse;

zone cu destinaţii speciale (S)



pagina 191

33..22 CCaaddrruull nnaattuurraall


33..22..22 CCaaddrruull ggeeoollooggiicc

Rămâne identic cu situaţia existentă.

33..22..33 PPrriinncciippaalleellee ffoorrmmee ddee rreelliieeff


33..22..44 RReeţţeeaauuaa hhiiddrrooggrraaffiiccăă

Se modifică suprafaţa prin construirea de baraje şi lacuri cu cca 200ha.

33..22..55 CClliimmaa


33..22..66 VVâânnttuurriillee ddoommiinnaannttee


33..22..77 VVeeggeettaaţţiiaa nnaattuurraallăă


33..22..88 AArreeaalleellee pprrootteejjaattee


33..22..99 RReessuurrsseellee ssoolluulluuii şşii aallee ssuubbssoolluulluuii

33..22..1100 SSeeiissmmiicciittaattee


33..22..1111 TTeerreennuurrii ddeeggrraaddaabbiillee şşii ssuuppuussee ffoorrmmeelloorr ddiissttrruuccttiivvee -- RReelliieeffuull aannttrrooppiicc

33..22..1122 MMoonnuummeenntteellee iissttoorriiccee,, ssiittuurriillee şşii aannssaammbblluurriillee iissttoorriiccee şşii uurrbbaanniissttiiccee,, vvaalloorrii aallee ppaattrriimmoonniiuulluuii ccuullttuurraall

Propunere privind clasarea, protecţia şi integrarea valorilor urbanistice şi arhitecturale ale judeţului Hunedoara.

O bună parte dintre aceste valori sunt clasate ca “Monumente istorice”, conform listelor actuale ale monumentelor (cf. Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 646 bis/16.iulie.2004 (lista Monumentelor Istorice) şi Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 996 bis/10.XI.2005 (completari la lista Monumentelor Istorice - dispărute, modificări, completări), anexe ale Legii Monumentelor Istorice- 422). Această situaţie existentă se regăseşte în planşa MO 01.



pagina 192

Se observă că monumentele judeţului Hunedoara sunt de ambele câtegorii de importanţă- A si B, proporţia fiind corespunzătoare valorii lor intrinseci şi relaţionate cu cele ale contextului istoric sau urbanistic.

Dintre acestea o atenţie deosebită trebuie acordată monumentelor făcând parte din “Patrimoniul Universal” (“World Heritage”), adică situl cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei (Grădiştea de Munte, Costeşti, Blidaru, Luncani-Piatra Roşie, Băniţa, Căpâlna), pentru care s-au realizat mai multe documentaţii privind definirea ariilor protejate si a regulamentelor specifice.

Noile propuneri provin din următoarele surse:

Planului Zonei Metropolitane Deva – Hunedoara – Simeria;

P.U.G.-urile consultate pentru realizarea planului de amenajare teritorială judeţeană;

Studiul S.C. Geosurvey S.R.L. Bucuresti IDENTIFICAREA ŞI MĂSURAREA SITURILOR ARHEOLOGICE jud. HUNEDOARA, octombrie 2005, beneficiar Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva;

Conform Adresei nr. 1696/2008 a DIRECŢIEI JUDEŢENE PENTRU CULTURĂ, CULTE ŞI PATRIMONIU NAŢIONAL HUNEDOARA înregistrată la Consiliul Judeţean Hunedoara cu nr. 6936/2008;

Propuneri în urma consultării documentaţiei de specialitate.

Propuneri conform Planului Zonei Metropolitane Deva – Hunedoara – Simeria

A. Pe teritoriul municipiului Deva majoritatea dintre siturile arheologice sunt sub zone construite în intravilanul existent, cu excepţia celor două situri din pădurea Bejan şi a celei din zona “La Deal” din dreptul Sântuhalmului.

Pe baza noilor cercetări istorice, arheologice şi cartografice, lista trebuie corectată. Pentru aceasta propunem următoarele:

A - scoaterea din listă (declasarea) monumentului de arhitectură “Spitalul de Pediatrie” din Municipiul Deva, Bvd. 1 Decembrie 1918 Nr. 61 ( cod HD–II-m–B–03226, din Lista monumetelor istorice 2004 ), la cererea Consiliului Judeţean Hunedoara, cf. Hotarârii CJ Hunedoara Nr. 29/2007;

B - extinderea ansamblului istoric HD-II-a-B-03218 (Centrul istoric al oraşului), având drept reper “Ridicarea Josefină” şi planul de secol XIX anexate, după cum urmează:

B1. În zona de nord, în jurul cetăţii, cu următorul contur: limita nord-vestică a zonei împădurite a Dealului Cetăţii, limita sudică a străzii Horia, până la nr. 114, unde cuprinde parcelele de pe partea nordică a străzii, până la nr. 96 inclusiv, limita sudică a străzii Horia până la nr. 1 inclusiv, ocolind zona de blocuri, tăind perpendicular str. Avram Iancu, incluzand clădirea primăriei, continuând pe latura sudică a str. Andrei Şaguna până la intersecţia cu str. Magnoliei, partea nordică a str. Magnoliei până la aleea de acces din b-dul. Iuliu Maniu;

B2. În zona centrului modern din anii ’60, cu următorul contur: începând de la intersecţia dintre Al. Neptun cu b-dul Iuliu Maniu, mergând pe limita de proprietate din spatele blocurilor, continuând cu cea a blocurilor de pe b-dul



pagina 193

1 Decembrie, terminând cu blocul de la intersecţia dintre b-dul 1 Decembrie şi str. Mareşal Averescu, apoi urmărind limita de proprietate sudică a blocurilor din partea sudică a Pieţei Victoriei, spre nord pe str. Mihai Eminescu , paralel cu limita nord-estică a parcelelor de pe partea nordică a Aleii Brazilor, tăind perpendicular Str. G-he. Bariţiu, urmărind partea nordică a Str. Sabin Drăgoi, partea sudică a Str. Aurel Vlaicu până la intersecţia cu Str. B. Şt. Delavrancea, intersectând str O. Iosif, urmărind apoi partea nordică a Str. Privighetorilor, sudul limitei parcelelor caselor de pe Str. G-he Lazăr, şi unindu-se în nord cu puctul de începere al limitei nordice.

- C - introducerea pe lista monumentelor a siturilor arheologice conform studiului S.C. Geosurvey S.R.L. Bucuresti IDENTIFICAREA ŞI MĂSURAREA SITURILOR ARHEOLOGICE jud. HUNEDOARA, octombrie 2005, beneficiar Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva:

Mănăstirea Franciscană, strada Progresului nr. 6;

Iuliu Maniu, de la blocul D-1 până la intersecţia Bd, Iuliu Maniu cu DN 7;

Taulas, la E de gară, actualele străzi M. Filipescu sau Drumul Hărăului şi str dr. Ioan Mihu; Râul Mureş;

Mihail Kogalniceanu, de la blocul D-8 până la intersecţia str. Mihail Kogălniceanu cu DN 7;

DN 7, pe DN 7 în dreptul Vămii şi a benzinariei OMV;

Canton C.F.R., lângă cantonul C.F.R., în locul numit « Dâmbul Popii »;

Staţia de transformare, în spatele Staţiei de tansformare cuprinzând şi calea ferată;

Punct neprecizat;

Str. 22 Decembrie, intersectie str. 22 Decembrie cu str. Pietroasa;

Ciangăi, cartier Ciangăi, în pepiniera Serviciului Silvic, în extremitatea estică a oraşului;

Cimitirul Ciangăilor, str. Mihai Eminescu, vis-a-vis de Biserică, cimitirul Ciangailor;

Pietroasa, cariera de piatră, la 4 km S de oraş, înspre Almaşul Sec;

Bejan carieră, cariera de piatră, în apropiere de Pietroasa;

Scoala generală nr. 6, în spatele Şcolii generale nr. 6;

Intersecţia str. E. Văcărescu- Crişan, intersecţia str. E. Văcărescu cu str. Crişan;

La ogoare, sit din epoca romană, pe deal, în capătul str. Vulcan;

Cimitirul reformat, aşezare din epoca bronzului, Cimitirul reformat, str. M. Eminescu, în spatele Casei de cultură, lângă Casa Mortuară;

Cimitirul ortodox, biserica medievală de la Deva, la intersecţia str. Cozia cu str. Călugăreni;

Str. Piersicilor, Nucilor, Călugăreni, situl din epoca romană delimitat de str. Piersicilor, Nucilor, Călugăreni;

Str. Viilor şi str. Parângului, situl dacic, delimitat de str. Parângului şi str. Viilor;

Str. Merilor, str. Izvorului, situl preistoric delimitat de str. Merilor şi str. Izvorului;



pagina 194

Str. Crângului, aşezare preistorică, în vecinătatea proprietaţii cu nr. 8C;

Str. Aurel Vlaicu, cartierul Maghiaruţa, cuprinde strada Aurel Vlaicu în dreptul proprietăţii 82, str. Ana Ipatescu, până în dreptul proprietăţii cu nr. 2 şi str. Cetăţii;

Str. Aurel Vlaicu nr. 6. De la nr. 6, intersecţia străzii Aurel Vlaicu cu Bd. 1 Decembrie, cuprinzând şi Castelul Bethlen.

HUNEDOARA

menţinerea în listă a tuturor elementelor protejate existente (situri arheologice, ansambluri de arhitectură, piese de arhitectură (cf. Listei anexate);

extinderea protecţiei ansamblului de arhitectură a Pieţei Libertăţii, printr-o arie urbană care să se racordeze cu zona de protecţie a castelului; ea este considerată ca având o vechime de cel puţin 230 de ani, fiind conţinută de “Ridicarea Josefină”;

introducerea pe listă, ca monument industrial (sit industrial), a unei părţi din zona fostului Combinat Siderurgic şi realizarea unui “Muzeu al Epocii Industriale”.

SIMERIA

Simeria şi spaţiul înconjurător se dovedesc a adăposti numeroase mărturii istorice: situri arheologice preistorice, antice şi medievale, ansambluri construite şi arhitecturi izolate. O parte dintre ele sunt clasate ca “monumente istorice” şi apar în lista publicâtă conform Legii 422 din 2001. Pe baza noilor cercetări istorice, arheologice şi cartografice, lista trebuie corectată. Pentru aceasta propunem următoarele:

scoaterea din listă a monumentului istoric Casa memorială a generalului Bem, din cauza imposibilităţii de localizare în momentul de faţă;

introducerea pe lista monumentelor protejate a Halelor de tip “seccession” pentru reparaţii utilaje căi ferate din Simeria;

introducerea pe lista monumentelor a siturilor arheologice conform studiului S.C. Geosurvey S.R.L. Bucureşti IDENTIFICAREA ŞI MĂSURAREA SITURILOR ARHEOLOGICE jud. HUNEDOARA, octombrie 2005, beneficiar Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva:

Uroi

Cetatea Medievală, la ieşirea din satul Uroi spre Rapolt, pe partea stângă a DJ 107;

Conac Medieval, la ieşirea din satul Uroi spre Rapolt, pe partea dreaptă a DJ 107;

Situl arheologic de la Uroi, pe terasele de la baza dealului, de jur-împrejur;

Dealul Uroi.

Sântuhalm

Santuhalm intersecţie, pe dealul din spatele bisericii.



pagina 195

Simeria

Drumul roman;

Cimitir, în punctele La Vie şi în Coastă, la ieşirea din Simeria spre Săuleşti;

Biscaria, în cartierul Biscaria;

Albie Strei.

Hunedoara

Dealul Sânpetru, partea de sud-est a oraşului Hunedoara, la cca. 500 m aerian faţă de Castelul Corvinilor. Pe malul drept al pârâului Zlăşti; pârâul Zlăşti, râul Cerna.

Propuneri conform P.U.G.-urilor consultate pentru realizarea planului de amenajare teritorială judeţeană

PUG-urile consultate, în afara faptului ca definesc cartografic zonele protejate sau zonele de protecţie ale monumentelor clasate, conform listelor mai sus menţionate, conţin o serie de propuneri de noi monumente, după cum urmează:

Tabelul 3-2: Propuneri de noi monumente

Localitatea Comuna Denumire sit

Blăjeni Blăjeni Cruce memorială Crişan Ribiţa resturile arheologice ale mânăstirii Vaca Mihăileni Buceş Vechea biserică Chimindia Hărău Biserică reformată, monument sec. XVII Nandru Peştişu Mic Peştera Spurcâtă Zeicani Sarmizegetusa - Biserică de secol XV

- Sit dacic fortificaţii

Propuneri conform studiului S.C. Geosurvey S.R.L. Bucureşti IDENTIFICAREA ŞI MĂSURAREA SITURILOR ARHEOLOGICE jud. HUNEDOARA, octombrie 2005, beneficiar Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva

Tabelul 3-3: Propuneri conform studiului S.C. Geosurvey S.R.L. Bucureşti


Loc. Şoimuş Şoimuş "CUCULEU" Loc. Şoimuş Şoimuş "LA FERME" Loc. Simeria Veche Simeria "ALBIE STREI" Rapoltu Mare Rapoltu Mare Intersecţie Rapoltu Mare Rapoltu Mare "La Vii" Rapoltu Mare Rapoltu Mare Drumul roman Rapoltu Mare Rapoltu Mare Fântâna din pârâu Pricaz Turdaş Valea Siteşului Mun. Orăştie Orăştie Puncte neprecizate Mun. Orăştie Orăştie punct X8



pagina 196

Căstău Beriu Coasta Cremenii Romoş Romos Făgădău Romoş Romos Punct neprecizat Ciucuş Beriu Manufactura de sticlă, Glăjărie Loc. Aurel Vlaicu Geoagiu "IZVORUL RECE" Geoagiu Geoagiu Izvorul Rece Balşa Balşa Peştera Piatra Şincoşului Balşa Balşa "Calea Mezii" Loc. Turdaş Turdaş "LA GARĂ"

Propuneri conform Adresei nr. 1696/2008 a DIRECŢIEI JUDEŢENE PENTRU CULTURĂ, CULTE ŞI PATRIMONIU NAŢIONAL HUNEDOARA înregistrată la Consiliul Judeţean Hunedoara cu nr. 6936/2008

Tabelul 3-4: Propuneri conform Adresei nr. 1696/2008 a DIRECŢIEI JUDEŢENE PENTRU CULTURĂ, CULTE ŞI PATRIMONIU NAŢIONAL HUNEDOARA


Cinciş-Cerna Teliucu Inferior Casa Albă Cinciş-Cerna Teliucu Inferior Motel Băniţa Băniţa Peştera Bolii Silvaşu de Jos Haţeg Dealul Ţapului Silvaşu de Jos Haţeg Între Ogăşi Cinciş-Cerna Teliucu Inferior Casa Albă Silvaşu de Jos Haţeg Sit 3 Silvaşu de Jos Haţeg La Cruce Silvaşu de Jos Haţeg CAP Mun. Orăştie Orăştie Punct X2 Mun. Orăştie Orăştie Necropola Coţofeni Căstău Beriu Asezarea de la Căstău, Coasta Cremenii Târsa Boşorod Dealul Voineagu Târsa Boşorod Dealul Grosului Târsa Boşorod Varful Secuiului Târsa Boşorod Castru Târsa Boşorod Şcoala Târsa Boşorod Dealul Simuleştilor (La Suspendaţi) Bucium Orăştioara de Sus Glemea Bucium Orăştioara de Sus La Inuri Ludeştii de Sus Orăştioara de Sus Vadu Rău Ocolişu Mic Orăştioara de Sus Poiana Primarului Ocolişu Mic Orăştioara de Sus Poiana Perţii Ocolişu Mic Orăştioara de Sus La Vămi - turn Ocolişu Mic Orăştioara de Sus Sanctuare, Pietroasa lui Solomon Ocolişu Mic Orăştioara de Sus Turnuri, Poiana lui Mihu Ocolişu Mic Orăştioara de Sus Val, Dealul Cărbunarea Ocolişu Mic Orăştioara de Sus Grădina Făeragului Ocolişu Mic Orăştioara de Sus Curmătura - turn



pagina 197

Ocolişu Mic Orăştioara de Sus Turn, Poiana Popii 1 Ocolişu Mic Orăştioara de Sus Turn, Seşul Ciorii 1 Ocolişu Mic Orăştioara de Sus Muchia Chişetoarei, Cisterna

Propuneri în urma consultării documentaţiei de specialitate:

Analizând actualele liste şi modul în care funcţionează sistemul protecţiei monumentelor, considerăm că lista este foarte cuprinzătoare în privinţa unor clase de monumente: situri arheologice din diverse perioade ale Preistoriei şi Antichităţii (inclusiv dacice şi romane), cetăţi, castele, curţi nobiliare, biserici. Sunt mai puţin prezente ansamblurile civile urbane şi mai ales rurale (aşa numitele “centre istorice”).

Conform listelor actuale, sunt protejate sub aceasta formă (ansamblu de clădiri) câteva arii urbane centrale (Deva, Hunedoara, Haţeg, Orăştie, Brad) şi câteva arii rurale (Baia de Criş, Bunila, Dobra, Ilia, Pui, Rapoltu Mare, Clopotiva, Romos, Pricaz, Turdaş, Căzaneşti, Ciungani, Birtin, Zam), conţinând între câteva şi câteva zeci de ansambluri gospodăreşti din diferite zone ale judeţului. În afara acestora, unele clădiri cu statut de monument istoric sunt protejate prin arii care includ şi arhitecturi civile limitrofe, ele putând fi considerate sisteme de protecţie indirectă, necesitând parcurgerea aceluiaşi tip de traseu al avizărilor şi aceeaşi rigoare legislativă.

Planul Zonei Metropolitane amplifică aceste arii pentru Deva şi Hundoara, articulându-le ariilor de protecţie ale unor monumente clasate. La Deva se propune clasarea noului centru din anii ’60, cu reale virtuţi urbanistice şi reprezentând un moment semnificâtiv de urbanism modern, asemănător altor realizari contemporane europene.

Actualul studiu se concentrează în mod preponderent asupra acestor ansambluri, datorită unui context care le defavorizează.

Conform graficului dezvoltărilor haotice şi a distrugerilor existente în acest moment în România, considerăm că atenţia cea mai mare trebuie acordată mediului rural, lipsit de foruri competente, legislaţie protectoare şi de reguli urbanistice clare. Astfel, credem că un număr mult mai mare de astfel de aşezări merită să fie protejate ca ansambluri şi nu doar prin monumentele pe care le conţin.

În aceasta fază a studiului propunem spre protecţie următoarele arii urbane centrale:

Tabelul 3-5: Arii urbane centrale

Localitatea Comuna

Bulzeştii de Jos Bulzeştii de Sus Bulzeştii de Sus Bulzeştii de Sus Obârşa Tomeşti Rişculiţa Baia de Criş Leaut Tomeşti Dobroţ Tomeşti Ribiţa Ribiţa Vaţa de Jos Vaţa de Jos Lăpugiu de Sus Lăpugiu de Jos Ruseşti Buzuleştii de Sus



pagina 198

Tisa Beriu Lăpuşic Romos Bătrâna Romos Muncelu Mare Beriu Lelese Geoagiu Ruda Geoagiu Orăştioara de Jos Balşa Orăştioara de Sus Balşa Bucium Turdaş Ludeştii de Jos Orăştioara de Sus Silvaşu de Sus Haţeg

Ele pot fi mult mai numeroase şi o analiză multicriterială a acestor aşezări ar putea furniza argumentele clasării unora dintre ele ca ansambluri protejate (centre istorice), articulate, dupa caz, ariilor de protecţie ale unor monumente istorice. De asemenea, ele pot forma grupări de aşezări cu caracteristici asemănătoare, portejabile ca “peisaje culturale”, un exemplu fiind zona de nord a judeţului, corespunzătoare Munţilor Bihorului şi Munţilor Metaliferi şi de sud, corespunzătoare munţilor Poiana Ruscă şi Munţilor Şureanu.

Pentru o mai corectă şi lesnicioasă protecţie şi administrare, propunem ca ariile urbane protejate sub titlul de “centre istorice” să fie cartate (conform metodologiei utilizate pentru centrele istorice ale Timişoarei, de pildă, clădirile care le compun fiind clasate în funcţie de valoarea lor istorică, artistică, contextuală şi de utilizare). Astfel, se poate obţine un tablou cu permisivităţi diferite în ceea ce priveşte intervenţia asupra lor, în concordanţă cu realităţile concrete ale zonelor respective, uşurând, în egală măsură, acţiunile potenţialilor investitori şi ale forurilor chemate să le protejeze şi să le administreze.

În ceea ce priveşte restul categoriilor de situri, ansambluri şi clădiri cu valoare istorică sau arhitecturală, consideram că doar studii viitoare (corespunzatoare PUG-urilor) pot să furnizeze datele necesare includerii unora dintre ele în listele de monumente istorice. În ordine, avem în vedere: siturile arheologice (cu precizări privind locaţia şi imporţanta lor), arhitecturile medievale (cu studii suplimentare privind momentul edificării şi evoluţia lor ulterioară), arhitecturile premoderne şi moderne (cu evaluarea valorii lor patrimoniale şi locului ocupat în clasa respectivă de clădiri).

Protecţia acestor situri, ansambluri şi clădiri (clasate sau în perspectivă de clasare) se poate realiza doar prin respectarea legislaţiei în vigoare. Legi precum 50, 422, legea urbanismului etc., conţin suficiente prevederi în acest sens. Li se adaugă prevederile documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism şi regulamentele aferente. În acelaşi timp, se impune o serie de forme de educaţie civică, de responsabilizare a locuitorilor, de schimbare a mentalităţilor. Avem în vedere, în primul rând, acele acţiuni adresate preşcolarilor şi şcolarilor, dar şi informarea corectă a proprietarilor de imobile, administratorilor lor sau potenţialilor investitori.

Aceste valori sunt integrabile conceptelor generale şi strategiilor de dezvoltare regională şi locală, participând la activarea turismului, serviciilor, culturii şi artelor etc. De fapt, în ceea ce priveşte turismul, de pildă (cultural, agricol/alternativ, de afaceri etc.), ele constituie principalele ţinte şi principalele mijloace de activare. Ţinte sunt siturile arheologice, ansamblurile urbane sau rurale istorice (centrele istorice), cetăţile şi



pagina 199

castelele, curţile nobiliare, bisericile şi mânăstirile, iar mijloace pot fi clădirile istorice transformate în hoteluri sau complexe de conferinţe, contacte de afaceri sau culturale, iar gospodăriile orăşenesti sau săteşti transformate în pensiuni, baruri, cafenele, restaurante, cluburi etc. Evident, avem în vedere şi menţinerea funcţiilor lor actuale.

Monumentele propuse se regăsesc în partea desenată în planşa MO 02. Acestea amplasate cu caracter orientativ, în ideea de a crea o imagine de ansamblu a judeţului şi de a defini zonele de interes. Acestea sunt grupate în trei tipuri de indicativi: referitori la monumente construite izolate sau grupări de monumete, situri arheologice izolate sau grupări învecinate de situri, şi centre rurale cu valoare culturală – toate acestea au un corespunzător pentru situaţia existentă şi cea propusă. Zonele de interes au fost create în funcţie de grupările specifice de monumente.

Evidenţierea zonelor sau traseelor bogate în vestigii istorice sau etnologice, gruparea lor pe categorii de importanţă şi pe programe dominante, realizată prin studiul de faţă reprezintă o bază pentru evaluarea, cel puţin, a potenţialului turistic al judeţului, dar şi a altor componente ale conceptelor viitoare de dezvoltare regională (agricultură, servicii, mica industrie etc).

33..33 AAcccceessiibbiilliittaatteeaa pprrooppuunneerriiii


Planurile viitoare privind sectorul de transporturi trebuie să ţină cont de importanţa sa economică. Cheltuielile privind sectorul de transporturi trebuie să ţină cont de importanţa sa economica. Cheltuielile totale ating aproximativ 1000 miliarde Euro, reprezentând mai mult de 10% din PNB (produsul national brut). în cadrul acestiu sector sunt angajati mai mult de 10 milioane de oameni.

Ca atare a aparut imperativ necesitatea integrării transportului ca urmare a unei politici commune. Intermodalitatea a fost declarată principala strategie pentru rezolvare a acestei probleme. Cu o creştere de până acum în UE de 3 milioane de automobile noi pe an este evident că reţeaua rutiera nu mai face faţă. Situaţia economică actuală face ca să se estimeze o creştere cu 38% a transporturilor de bunuri şi cu 24% pentru pasageri. Această creştere medie este mai puternică în zonele transfrontariere.

Abordarea pe care se bazează Charta Albă cuprinde o serie de măsuri menite să revitalizeze modurile alternative de transport şi investiţia în reţeaua de transport transeuropeană. Astfel, se vor înregistra creşteri reduse la rutier de 38% în viitorii ani faţă de 50% între 1998-2010 şi transportul cu maşini personale o creştere de 21% faţă de 43% cât a fost în perioada 1998-2010.

Aceste date a făcut ca să fie aplicate o serie de noi politici la nivel naţional şi local, respective al judeţului Hunedoara în privinţa accesibilităţii prin infrastructura de transport după cum urmează:

politici economice ce sunt formulate luând în calcul anumiţi factori care contribuie la cererea crescută pentru serviciile de transport, în special factorii legaţi de modelul de producţie cu reînnoirea automată şi rotaţia stocurilor;



pagina 200

politica de ocupare a zonelor urbane şi de folosire a trenurilor în scopul evitării unor cresteri lipsite de necessitate pentru mobilitate, cauzate de lipsa de planificare a distanţelor dintre locuire şi locul de muncă;

politica socială şi educativă, cu o mai bună organizare a modelelor de lucru şi a orelor de curs, având ca scop evitarea aglomerărilor traseelor rutiere, şi o reducere în perioada week-endului;

politica de transport urban în cadrul localitatilor din jud. Hunedoara;

politica competivităţii pentru a se asigura deschiderea pe piaţă, în special în sectorul feroviar.

Construirea reţelei Trans - Europene de transport

Având în vedere saturarea anumitor artere importante şi a poluării constante, pentru Uniunea Europeană este esenţial finalizarea proiectelor trans-europene deja stabilite. Din acest motiv Comisia intenţionează să propună revizuirea liniilor directoare adoptate de către Consiliul şi Parlamentul European, care vor fi limitate până la asigurarea finanţării pentru proiectele actuale.

În concordanţă cu concluziile adoptate de către Consiliul European de la Gothenburg, Comisia propune ca revizuirea linilor directoare ale Comunităţii să se axeze pe eliminarea zonelor cu trafic îngreunat din reţeaua feroviară, pe finalizarea rutelor identificate ca prioritate pentru absorbţia fluxurilor de trafic, generate de dezvoltarea în special a regiunilor de frontieră, în îmbunătăţirea accesului la zonele izolate. Dezvoltarea reţelei secundare va rămâne o prioritate a Fondului Structural pentru a îmbunătăţii accesul la reţeaua de transport trans-europeană.

În acest context, lista celor 14 proiecte prioritare aprobate de către Consiliul European de la Essen, incluse în decizia Parlamentului European şi a Consiliului din anul 1996, cu privire la liniile directoare pentru reţeaua de transport transeuropeană, trebuie amendată. A fost deja finalizat un număr de proiecte majore şi vor mai fi adăugate şase noi proiecte (Galileo sau rute feroviare de înaltă capacitate prin Pirinei).

Pentru a garanta dezvoltarea cu succes a reţelei trans-europene de transport o propunere de amendare a regulilor de finanţare va fi făcută în paralel, pentru a permite Comunităţii să aibă o contribuţie maximă de până la 20% din costul total la proiectele feroviare de trecere a frontierei prin traversarea barierelor naturale, dar oferind o rambursare mică a valorii adăugate trans-europene, precum ruta Lyon-Turin deja aprobată ca proiect prioritar de către Consiliul European Essen. Proiectele de eliminare a zonelor cu trafic îngreunat în zonele de frontieră cu tarifele candidate pot obţine 20%.

În 2004 Comisia va prezenta o revizuire mai extinsă a reţelei trans-europene de transport axată în special pe introducerea termenului de „autostrăzi maritime”, dezvoltarea capacitaţii aeroporturilor, conectarea mai eficientă a zonelor izolate la continentul european şi conectarea reţelelor tarifelor candidate la reţelele Uniunii Europene.

Dat fiind nivelul scăzut al finanţării de la bugetele naţionale şi posibilităţile limitate de parteneriate publice/private, sunt necesare soluţii inovatoare bazate pe comasarea veniturilor din taxele de drum. Pentru a finanţa o infrastructură noua înainte să se obţină primele venituri din operarea ei, trebuie să fie posibilă constituirea unor fonduri



pagina 201

naţionale sau regionale din taxări sau taxele utilizatorilor colectate pe întreaga zonă sau pe rutele concurente.

Regulile Comunităţii vor fi amendate pentru a se oferi posibilitatea de alocare a unei părţi din veniturile din taxele de drum construirii infrastructurii celei mai favorabile mediului. Finanţarea infrastructurii feroviare în Alpi din taxarea vagoanelor cu încărcătură mare este un exemplu al acestei abordări, precum şi din taxele impuse de Elveţia, în special pentru încărcăturile din comunitate, pentru finanţarea proiectelor feroviare importante.

PROGRAMUL NAŢIONAL DE REFORMĂ 2007 – 2010 PRIVIND TRANSPORTURILE

Programul Naţional de Reformă 2007 – 2010 a fost elaborat în baza Programului de Guvernare 2004 – 2008 care reprezintă cadrul naţional de implementare a politiciilor sectoriale ce revin administraţiei centrale şi locale.

Totodată s-au avut în vedere strategiile sectoriale de dezvoltare promovate prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, Cadrul Naţional de Referinţă 2007 – 2013 şi Planul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 precum şi Comunicarea Comisiei în cadrul Consiliului European de Primăvară COM (2005) 24 din 02.02.2005 „Working togeter for growth and jobs, a new start for the Lisabon Strategy” şi Recomandarile integrate pentru creştere şi ocupare (2005 - 2008) – COM (2005) 141 final din 12.04.2005.

Planul Naţional de Reforme urmăreşte promovarea şi susţinerea reformelor structurale şi instituţionale în sectoarele prioritare ale economiei şi în domeniul social, având ca obiectiv îmbunătăţirea proceselor şi procedurilor şi asigurarea condiţiilor de mediu astfel încât România să poată beneficia de oportunităţiile care îi sunt oferite (definirea unei structuri instituţionale, economico-sociale mai eficientă şi mai flexibilă, care ar facilita absorbirea Fondurilor Structurale şi de Coeziune, cu efect pozitiv în ceea ce priveşte impactul acestora).

România va asigura coerenţa acţiunilor prevăzute în cadrul CSNR şi PNR, având în vedere în primul rând faptul că ambele documente au la bază aceleaşi linii directoare strategice (strategia Lisabona revizuită). Mai specific, acţiunile în domeniul dezvoltării economice şi sociale prevăzute în PNR vor contribui la atingerea obiectivului general şi priorităţiilor definite prin CSNR, precum şi la implementarea eficientă a Fondurilor Structurale şi de Coeziune. În mod egal, strategia CSNR va contribui la atingerea obiectivelor definite în cadrul PNR, prin coerenţa obiectivelor acţiunilor prevazute.

Stabilitatea macroeconomică şi sustenalitatea finanţelor publice că obiective ale PNR, vor crea condiţiile necesare pentru implementarea strategiei prevăzute prin CSNR. Pe de altă parte, acţiunile prevăzute în CSNR în cadrul priorităţilor tematice „Consolidarea unei Capacităţi Administrative Eficiente” vor contribui la atingerea obiectivului PNR de îmbunătăţire a calităţii serviciilor publice şi eficienţei administraţtiei. Acţtiunile din CSNR cu privire la o mai bună utilizare a energiei vor contribui la realizarea priorităţii PNR de asigurare a unei balanţe energetice echilibrate.

Acţiunile prevăzute în CSNR, creşterea competitivităţii în domeniul transportului şi energiei contribuie la realizarea obiectivului PNR de îmbunătăţire a competitivităţii şi procedurii economice.



pagina 202

CSNR va contribui la atingerea obiectivelor PNR prin direcţionarea unor fonduri importante prin care şi în domeniul transportului în special în domeniul reţelelor şi coridoarelor TEN-T; energie (prin promovarea inter-conectivităţii cu reţelele europene şi promovarea utilizării resurselor de energie regenerabile);

Fondurile Structurale vor aduce o contribuţie esenţială în următoarele domenii ale PNR.

Promovarea unui sistem de transport care să faciliteze siguranţa şi eficienţa circulaţiei persoanelor şi mărfurilor la nivel naţional şi internaţtional este unul dintre pilonii importanţi al PNR. Dezvoltarea infrastructurii de transport susţinută prin Programul Operaţional Sectorial Transport contribuie le dezvoltarea economică şi socială a României (alocări Lisabona 83.23%).

33..33..22 AAcccceessiibbiilliittaatteeaa rruuttiieerrăă

Carta Albă propune un număr de 60 măsuri specifice ce trebuie luate în considerare la nivel european în cadrul politicii de transport. Aceasta include un program de acţiuni extins până în anul 2010, cu borne kilometrice de-a lungul căii, cu simulări şi verificări intermediare, în cursul anului 2005, pentru a se verifica precizia obiectivelor ce trebuie atinse sau ajustările necesare. Propunerile detaliate, care vor trebui aprobate de către Comisie, se vor baza pe liniile directoare.

Cel mai mare avantaj al transportului rutier este capacitatea de a transporta bunuri pe întreg teritoriul Europei, având parte de o flexibilitate şi de costuri reduse. Acest sector este de neînlocuit, dar poziţia sa economică este mai instabilă ca niciodată. Zonele mărginaşe din transportul rutier sunt în continuu declin ca urmare a fragmentării teritoriale şi preţurilor diferenţiate practicate de industrie. Aceste tentative ale companiilor rutiere de reducere a preţurilor s-au regăsit în efectele sociale.

Comisia va propune o legislaţie care să permită armonizarea unor clauze precise în contractele sale, în scopul protejării unor contracte, astfel încât să nu se permită revizuirea tarifelor în contextul creşterii costurilor combustibilului.

Schimbările vor cere de asemenea modernizări ale căilor, în care serviciile de transport rutier sunt operative, simultan derulându-se armonizarea legislativă cu cea a drepturilor muncitorilor din domeniu. Măsuri paralele vor fi necesare pentru a se armoniza şi apropia procedurile de inspecţie, în scopul realizării unei competitivităţi corecte.

Pentru a menţine ritmul reformelor, România considera că îndeplinirea obiectivelor sale de reformă este strâns legată de mai multe aspect printre care şi cel al rezolvării deficitului de infrastructură, respectiv cel al transporturilor rutiere.

Ca urmare în atenţia Guvernului se află următoarele politici:

Continuarea modernizării reţelei rutiere naţionale şi a infrastructurii rutiere de-a lungul reţelei TEN-T;

Asigurarea legăturilor cu reţeaua de autorizări din celelalte State Membre - reţeaua naţională de autostrăzi este insuficient dezvoltată comparativ cu cea din celelalte SM, fapt ce afectează calitatea, siguranţa şi timpul de călătorie de la punctul de plecare la destinaţie, atât pentru persoane cât şi pentru mărfuri. Măsura vizează construirea de noi autostrăzi şi de rute ocolitoare, la profil de autostradă pentru oraşele amplasate pe reţeaua TEN-T



pagina 203

şi în afara acesteia şi beneficiază de finanţare din Fondul de Coeziune prin POS Transport;

Modernizarea drumurilor naţionale. Sistemul de drumuri naţionale este insuficient dezvoltat şi de o calitate necorespunzatoare comparativ cu cel din celelalte SM. Libera circulaţiei inter-regionale pe distanţe mari a persoanelor şi mărfurilor este dezavantajată din cauza lipsei infrastructurii de transport la standarde europene pe drumurile naţionale. Măsura are în vedere modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de drumuri naţionale care sunt amplasate pe şi în afara reţelei TEN-T ceea ce va conduce la intensificarea traficului de persoane şi mărfuri, un grad ridicat de siguranţă, creşterea calităţii serviciilor, cu finanţare naţională şi din FEDR;

Continuarea modernizării reţelei de cale ferată naţională şi a infrastructurii de cale ferată TEN-T;

Creşterea vitezei de circulaţie pe calea ferată. Sistemul de transport feroviar naţional este insuficient dezvoltat şi de o calitate necorespunzătoare comparativ cu cel din celelalte State Membre, aceasta afectând calitatea, siguranţa şi timpul de călătorie de la punctul de plecare la destinaţie pentru persoane şi mărfuri. Măsura are în vedere în primul rând aducerea liniilor de cale ferată aflate în exploatare în parametrii.

Simultan se va trece la asigurarea condiţiilor tehnice pentru circulaţia trenurilor de călători şi marfă cu viteze sporite (160 km/h pentru trenurile de călători, 120 km\h pentru trenurile de marfă), realizându-se astfel încadrarea în parametrii tehnici solicitaţi prin acordurile internaţionale. Se are în vedere cu prioritate reabilitarea/ modernizarea reţelei TEN-T Curtici – Constanţa. Măsura beneficiază de o finanţare mixtă, bugetul de stat şi din Fondul de Coeziune prin POS Transport;

Creşterea calităţii serviciilor pentru transportul feroviar serviciile române de transport feroviar de persoane şi mărfuri sunt insuficient dezvoltate şi de o calitate necorespunzatoare comparativ cu standardele UE, aceasta afectând calitatea, siguranţa şi timpul de călătorie. Măsura vitezei, realizarea unor servicii mai diversificate, mai sigure şi de calitate mai bună la standarde europene, inter-operabilitate mixtă, atât pentru bugetul de stat şi FEDR prin POS Transport.

Obiectivul strategic al Programului Operaţional Sectorial Transport (POS Transport)

Obiectivul strategic al Cadrului Naţional Strategic de Referinţă (CNSR) pentru perioada 2007-2013 promovează competitivitatea, dezvoltarea infrastructurii esenţiale, formarea şi uzul eficient al resurselor umane, în vederea reducerii disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene.

Obiectivul principal pentru sectorul transporturi în CNSR se concentrează pe principiile unei dezvoltări adecvate a unei infrastructuri durabile, moderne, corespunzator întreţinută, facilitând mobilitatea eficientă şi în condiţii de siguranţă pentru persoane şi mărfuri la nivel naţional şi în cadrul Europei, contribuind pozitiv şi într-o manieră semnificativă la dezvoltarea economică a României.

În cadrul CNSR, sectorul transporturi este pe deplin consecvent şi promovează strategiile Lisabona şi Göteborg privind dezvoltarea durabilă, ocuparea forţei de muncă şi creşterea economică.



pagina 204

Din analiza situaţiei existente a rezultat că sistemul de transport din România este insuficient dezvoltat şi de calitate slaba în comparatie cu statele membre ale Uniuni Europene. Prin urmare, obiectivul general al Programului Operational Sectorial Transport este formulat astfel: Obiectivele POR Transport sunt:

Promovarea în România a unui sistem de transport care va facilita deplasarea eficientă, rapidă şi în condiţii de siguranţă a pasagerilor şi 35 mărfurilor cu servicii la standarde europene, la nivel naţional, între regiuni şi în cadrul acestora precum şi la nivel european;

Promovarea dezvoltării unui sistem de transport echilibrat pentru toate modurile de transport inclusiv intermodalitate;

Minimizarea efectelor adverse ale activităţii de transport asupra mediului prin promovarea politicilor durabile;

Realizarea obiectivelor din cadrul CNSR.

Prioritatea 1: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport trans-europene

Va fi în întregime finanţată din Fondul de Coeziune. Aceasta va asigura baza pentru creşterea traficului de pasageri şi de mărfuri pe infrastructură de transport rutieră, feroviarî, navală şi aeriană situată pe TEN-T, inclusiv activităţile intermodale. Prioritar pentru POS-T va fi dezvoltarea autostrăzilor şi modernizarea infrastructurii feroviare, pentru asigurarea inter-operabilităţii de-a lungul axei prioritare TEN-T-7 şi 22. Atenţie specială va fi acordată transportului pe căile navigabile interioare pe TEN-T-18.2.

Această prioritate va întări coeziunea teritorială dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene, prin reducerea timpilor de călătorie către principalele destinaţii interne şi internaţionale.

Va fi realizată prin dezvoltarea şi modernizarea autostrăzilor, a infrastructurii feroviare, navale şi aeriene în vederea îmbunatăţirii calităţii, eficienţei şi vitezei serviciilor de transport, door-to-door, cu volume mai ridicate ale traficului de mărfuri şi călători.

Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere trans-europene va urmări finalizarea autostrăzilor aflate în construcţie, construirea de noi autostrăzi, drumuri expres şi alte drumuri, construirea variantelor ocolitoare a oraşelor situate pe TEN-T sau adiacente, precum şi modernizarea drumurilor şi podurilor situate pe TEN-T.

În conformitate cu angajamentele făcute de România pe durata procesului de negociere pentru Capitolul 9 „Politica de transport”, în domeniul transportului, implementării proiectelor pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport pe TEN-T-7 reprezintă o prioritate absolută.

Prioritatea 2: Modernizarea şi dezvoltarea secţiunilor de infrastructură de transport terestru în vederea asigurării accesului la TEN-T

Această prioritate urmăreşte îmbunătăţirea accesibilităţii la TEN-T pentru traficul de călători şi mărfuri de la nodurile generatoare de trafic localizate în afara TEN-T; de asemenea, dezvoltarea şi modernizarea secţiunilor prioritare situate pe infrastructura naţională de transport din afara TEN-T, care conectează nodurile generatoare de trafic cu TEN-T.



pagina 205

Modernizarea şi dezvoltarea secţiunilor de infrastructură de transport terestru în vederea accesului la TEN-T.

Operaţiunea vizează modernizarea/dezvoltarea secţiunilor prioritare ale reţelei naţionale de infrastructură de transport localizate în afara TEN-T, care conectează nodurile generatoare de trafic ce includ populaţia şi centrele urbane şi industriale sau de afaceri, aeroporturi, porturi etc. în TEN-T. Beneficiarii fondurilor financiare pentru această operaţiune vor fi proprietarii de infrastructură.

Prioritatea 3: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport naţionale

Obiectivul acestei priorităţi constă în îmbunătăţirea serviciilor pentru călătorii (rutiere şi feroviare) şi mărfuri (rutiere, feroviare şi navale) pe secţiunile prioritare de infrastructură de transport de pe TEN-T; precum şi cele de pe reţeaua naţională din afara TEN-T2.

Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere naţionale

Operaţiunea se adresează modernizării şi dezvoltării secţiunilor prioritare de infrastructură rutieră de pe TEN-T precum şi celor din afara TEN-T. Infrastructura rutieră de interes naţional va fi dezvoltată şi modernizată, conducând la îmbunătăţirea accesului la centrele urbane şi industriale şi în general la nodurile generatoare de trafic.

În acest scop, fluxurile de trafic existente precum şi cele prognozate pentru perioada de programare 2007- 2013, vor fi avute în vedere. Această operaţiune va facilita deplasarea proviziilor locale neprelucrate către regiunile industriale, precum şi promovarea folosirii acestora. De asemenea, va fi facilitat accesul forţei de muncă către aceste regiuni.

Prioritatea 5: Dezvoltarea durabilă a sectorului transporturi

Această prioritate se adresează dezvoltării durabile a sectorului transporturi în România, precum şi pentru concluziile Consiliului European de la Cardiff (1998) şi Strategia Europeană pentru Dezvoltarea Durabilă (Goteborg 2001). Va promova creşterea nivelului de siguranţă, va minimaliza efectele adverse asupra mediului, va promova transportul intermodal şi va pune în siguranţă infrastructurile de transport faţă de dezastrele naturale.

Promovarea transportului intermodal

Această operaţiune promovează transportul intermodal şi va implementa proiectele pentru facilitarea vitezei, siguranţei şi transpordării confortabile al persoanelor şi mărfurilor de pe un mod de transport pe altul prin crearea centrelor logistice pentru conexiunile intermodale: feroviar/rutier, feroviar/naval, feroviar/maritim, feroviar/ aerian, rutier/naval, rutier/maritim şi rutier/aerian.

Iniţiativele vor cuprinde noi platforme multimodale pentru mărfuri pe aeroporturile internaţionale; de asemenea, vor fi iniţiative pentru promovarea Portului Deva Accentul va fi pus pe proiectele intermodale care vor îmbunătăţi accesibilitatea zonelor turistice şi a resorturilor sau a zonelor cu potenţial turistic.

Îmbunatăţirea siguranţei traficului pe toate modurile de transport



pagina 206

Această operaţiune vizează asigurarea implementării standardelor europene de siguranţă şi securitate pe toate modurile de transport şi pentru intermodalitate. Va fi controlată de autorităţile de transport din subordinea MTCT. În cadrul acestei Operaţiuni vor fi implementate o serie de iniţiative , dintre care:

Drumuri mai sigure

Implementarea programului meteo SIMIN ( INMH ) la nivel naţional (Secţiile şi Districte de Drumuri );

Introducerea unei tehnologi moderne pentru folosirea unor procedee şi materiale care să ducă la reducerea grosimii constructive a straturilor rutiere şi creşterea duratei de viaţă a acestora, determinând astfel o creştere a siguranţei şi confortului utilizatorilor;

Îmbunătăţirea intersecţiilor de nivel şi construcţia de noi pasaje denivelate rutiere şi peste căile ferate;

Sistem de semnalizare orizontală şi verticală;

Programe complexe precum PMS (Sistemul de Management al Pavajelor), BMS ( Sistemul de Management al Podurilor ) şi BCTDR (Banca Centrală de Date Tehnice Rutiere ) pentru prioritizarea lucrărilor;

Indicatori de informarea şi orientarea traficului;

Instruirea unui personal în ceea ce priveşte implementarea noilor cerinţe, pentru a se asigura că sunt îndeplinite standardele europene;

Implementarea unor sisteme de informaşii privind transporturile, cu scopul de a îmbunatăţi siguranţa traficului, dar şi pentru a reduce timpul de călătorie şi consumul de combustibil;

Implementarea unor servicii de telematice, a sistemului de navigaţie prin satelit;

Îmbunătăţirea şi dezvoltarea fizică a infrastructurii, prin adoptarea unor măsuri preventive (semnalizare rutieră, localităţi lineare, campanii de presă, etc.).

Reducerea efectelor adverse ale lucrărilor si activităţilor de transport asupra mediului înconjurător

Aceasta măsură presupune dezvoltarea infrastructurilor eficiente şi nepoluante prietenoase cu mediul prin respectarea standardelor europene privind serviciile de transport, inclusiv a celui intermodal, şi a Acordului de la Kyoto. Această operaţiune poate include şi construcţia de bariere de zgomot de-a lungul infrastructurii de transport adiacentă zonelor populate; prin reducerea ambuteiajelor se va reduce poluarea în localităţile cheie. Vor beneficia de fondurile financiare alocate acestei operaţiuni proprietarii infrastructurii de transport.

Punerea în siguranţă a infrastructurii de transport în faţa dezastrelor naturale

Recentele schimbări climaterice la nivel naţional şi regional au produs o serie de deteriorări la nivelul infrastructurii de transport. Această măsură are drept obiectiv asigurarea securităţii şi consolidării acelor sectoare aflate în zone de potenţial risc natural. Iniţiativele vizează reabilitarea infrastructurii de transport şi a împrejurimilor prin controlul inundaţiilor şi eliminarea punctelor periculoase (căderile de stânci şi alunecările de teren), abordarea aspectelor privind reîmpădurirea, şi asigurarea



pagina 207

faptului ca extragerea de pietriş din râuri şi managementul acestora nu generează probleme distructive pentru infrastructura de transport. Asemenea iniţiative vor fi completate de codul rutier şi de implementarea restricţiilor de viteză.

33..33..33 AAcccceessiibbiilliittaatteeaa ffeerroovviiaarrăă

Carta Albă propune un număr de 60 măsuri specifice ce trebuie luate în considerare la nivel european în cadrul politicii de transport. Aceasta include un program de acţiuni extins până în anul 2010, cu borne kilometrice de-a lungul căii, cu simulări şi verificări intermediare, în cursul anului 2005, pentru a se verifica precizia obiectivelor ce trebuie atinse sau ajustările necesare. Propunerile detaliate, care vor trebui aprobate de către Comisie, se vor baza pe liniile directoare.

Transportul feroviar este considerat un sector strategic, în cadrul căruia intermodalitatea cu alte sisteme de transport depinde în mod particular de transportul de bunuri. Revitalizarea acestui sector presupune competiţie între companiile de transport feroviar. Crearea unei noi reţele de transport presupune o competiţie acerbă în acest domeniu, care ar trebui să încurajeze restructurarea companiilor lipsite de fiabilitate, luându-se în calcul şi aspectele sociale şi condiţiile de muncă. Prioritatea este deschiderea pe piaţă, nu numai pentru serviciile internaţionale, aşa cum s-a decis în decembrie 2000, dar şi pentru cabotajul pe pieţele naţionale (pentru a se evita rularea unor trenuri goale) şi pentru serviciile de transport internaţionale. Această deschidere pe piaţă trebuie să fie acompaniată de amortizarea viitoare din domeniul inter-operabilităţii şi siguranţei.

Începând cu anul viitor, Comisia va propune un pachet de măsuri care să restaureze credibilitatea, în termeni de regularizare şi punctualitate, în ceea ce priveşte operatorii implicaţi şi traficul. Pas cu pas, o reţea feroviară trebuie să fie dedicată în exclusivitate serviciilor de bunuri şi de mărfuri.

Pentru a menţne ritmul reformelor sale, România consideră că îndeplinirea obiectivelor sale de reformă este strâns legată de mai multe aspecte printre care şi cel al rezolvării deficitului de infrastructură, respectiv al transporturilor feroviare. Ca urmare în atenţia Guvernului Român se află următoarele politici:

Continuarea modernizării reţelei de cale ferată naţională şi a infrastructurii de cale ferată TEN-T

Creşterea vitezei de circulaţie pe calea ferată sistemul de transport feroviar naţional este insuficient dezvoltat şi de o calitate necorespunzătoare comparativ cu cel din celelalte State Membre aceasta afectând calitatea, siguranţa şi timpul de călătorie de la punctul de plecare la destinaţie pentru persoane şi mărfuri. Măsura are în vedere în primul rând aducerea liniilor de cale ferată aflate în exploatare în parametrii proiectati.

Simultan se va trece la asigurarea condiţiilor tehnice pentru circulaţia treburilor de călători şi marfă cu viteze sporite (160 km/h pentru trenurile de călători, 120 km/h pentru trenurile de marfă), realizându-se astfel încadrarea în parametrii tehnici solicitaţi prin acordurile internaţionale AGC, AGTC, TER; se are în vedre cu prioritate reabilitarea/ modernizarea reţelei TEN-T Curtici – Constanţa. Măsura beneficiază de o finanţare mixtă, bugetul de stat, FEDR şi din Fondul de Coeziune prin POS Transport.



pagina 208

Creşterea calităţii serviciilor pentru transportul feroviar serviciile române de transport feroviar de persoane şi mărfuri sunt insuficient dezvoltate şi de o calitate necorespunzătoare comparativ cu standardele UE, aceasta afectând calitatea siguranţa şi timpul de călătorie. Măsura vitezei realizarea unor servicii mai diversificate mai sigure şi de calitate mai bună la standarde europene interoperabilitate atât pentru mixta bugetul de stat şi FEDR prin POS Transport.

Modernizarea mijloacelor de transport- serviciile române de transport feroviar de persoane sunt insuficient dezvoltate şi de o calitate necorespunzătoare comparativ cu standardele UE, aceasta afectând calitatea, siguranţa şi timpul de călătorie. Măsura vizează modernizarea materialului rulant motor pentru încadrarea în normele europene; dotarea şi modernizarea materialului rulant motor pentru încadrarea în normele europene; dotarea şi modernizarea vagoanelor de călătorii pentru a se asigura condiţii de confort la standarde europene.

În consecinţă, managerii din calea ferată trebuie să ducă o politică de integrare a noilor sisteme de transport compatibile cu cele din UE:

Implementarea reală a sistemului de transport RO-LA (“şosea pe calea ferată”) sau MODALHOR (vag. platformă cu placă turnantă);

Trasarea unor noi rute de transport pentru traficul de containere UTI (unităţi transport intermodal), pe coridoarele Pan-Europene, care traversează România, combinatele şi cu traficul naval (ferry-boat), vezi proiectul Marco Polo II pentru care propunem ca punct final, staţia de cale ferată Deva -Simeria.

Se vor respecta următoarelor condiţii:

Pe terenurile rezervate dezvoltării căilor ferate, stabilite prin documentaţiile de amenajare a teritoriului aprobate, se interzice autorizarea executării construcţiilor definitive.

Pentru a elimina racordul din linia 200 magistrală, în dreptul localităţii Săuleşti, conform planşa nr. 3/1 din studiul de fezabilitate, linia destinată trenului urban inteorăşenesc între Deva şi Hunedoara se va realiza în sudul actualei căi ferate, deoarece odată cu realizarea Culoarului IV creşterii vitezei de circulaţie proiectate, între Simeria şi Deva nu este permisă amplasarea unui schimbări de cale în linie curentă.

Pentru realizarea Centrului de Transport Combinat din Simeria, orice racord la cale ferată va fi gândit din staţia Simeria.

După aprobarea P.A.T.J. Hunedoara, prevederile acestuia vor constitui datele de tema pentru elaborarea şi actualizarea Planurilor de Urbanism şi de Amenajarea Teritoriului pentru PUG-uri.

Amplasarea construcţiilor (industriale sau locuinţe), faţă de calea ferată, va respecta norma de siguranţă şi zona de protecţie a infrastructurii feroviare publice, aşa cum este detaliat în OUG nr. 12/1998 şi de Legea nr. 89/1999 de aprobare a OUG nr.12/1998.

Se interzice încălcarea (ocuparea) zonei cadastrale CFR. Limita zonei cadastrale este cea recunoscută de Primării prin semnarea Proceselor Verbale de vecinătate între C.N.C.F. C.F.R-S.A şi Primării.



pagina 209

33..33..44 AAcccceessiibbiilliittaatteeaa aaeerriiaannăă

Carta Albă a UE propune un număr de 60 măsuri specifice ce trebuie luate în considerare la nivel european în cadrul politicii de transport. Aceasta include un program de acţiuni extins până în anul 2010, cu borne kilometrice de-a lungul caii, cu simulari şi verificări intermediare, făcute în cursul anului 2005, pentru a se verifica precizia obiectivelor ce trebuie atinse sau ajustările necesare. Propunerile detaliate, care vor trebui aprobate de către Comisie, se bazează pe liniile directoare de stabilire a unui echilibru între creşterea transportului aerian şi protecţia mediului.

În zilele noastre, în contextul unei singure pieţe şi a unei singure monede, nu există încă un singur aer al Europei. Uniunea Europeană suferă de suprafragmentarea spaţiului aerian ca urmare a managementului său de trafic aerian, care conduce la întârzierea zborurilor, la pierderi de combustibil, punând companiile aeriene europene într-o competitivitate dezavantajoasă. Era aşadar imperativ să se implementeze până în anul 2004, o serie de propuneri specifice de stabilire a legislaţiei Comunităţii referitoare la traficul aerian şi introducerea unei cooperari efective între autoritatile militare şi Eurocontrol.

Reorganizarea spaţiului aerian european trebuie însoţită de o politică prin care să se asigure extinderea capacităţii aeroporturilor în legatură cu noile regulamente pentru reducerea zgomotului şi poluării cauzate de traficul aerian.

Pentru a menţine ritmul reformelor sale, România consideră că îndeplinirea obiectivelor sale de reformă este strâns legată de mai multe aspecte printre care şi cel al rezolvării deficitului de infrastructură, respectiv cel al transporturilor aeriene. Ca urmare în atenţia Guvernului Român se află următoarele politici de îmbunătăţirea infrastructurii şi serviciilor în transportul aerian:

Modernizarea şi dezvoltarea aeroporturilor în contextul creşterii traficului de pasageri ca urmare a aderarii la UE, sistemul de transport aerian este insuficient dezvoltat şi de o calitate necorespunzătoare comparativ cu cel din statele member EU;

Pe unele aeroporturi se poate atinge limita capacităţii existente (congestia) şi în consecinţă scăderea gradului de siguranţă a traficului. Măsura va aviza creşterea eficienţei utilizării infrastructurii existente şi asigurarea în avans a capacităţii aeroportuare necesare având în vedere prognozele de creştere a traficului odată cu aderarea la UE. Măsura beneficiază de finanţare naţională şi din FEDR.

Modernizarea flotei companiei TAROM odată cu aderarea României la UE şi intrarea în vigoare a regulilor privind accesul liber pe piaţa transportului aerian comunitar TAROM va trebui să facă faţă unei concurente mult sporite atât pe plan intern cât şi internaţional. Măsura are în vedere promovarea unui transport aerian eficient, sigur şi de calitate.

Din strategia Uniunii Europene rezultă efortul de a dezvolta transportul feroviar de marfă în detrimentul traficului rutier. Problema României este că viteza medie este de 65km/ora ori viteza existentă pentru UE este de 250 km/oră şi cea existentă în Ungaria şi Slovenia este de 120 km/oră, ceea ce presupune o modificare a strategiei naţionale de reabilitare a infrastructurii feroviare. ( vezi CARTOGRAME ).



pagina 210

În noul context geopolitic, în urma aderării României la Comunitatea Europeană, poziţia geografică a TZI DHS, respectiv a judeţul Hunedoara, devine principalul său atu. Situat pe coridorul IV Pan-European, poate deveni un important centru feroviar între Curtici şi Constanţa.

LEGEA privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National, apărută în Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 806/26.IX.2006,

Direcţii de dezvoltare prevăzute în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport B. Reţeaua de căi feroviare, pct. 1. Linii de cale ferată convenţionale cu viteza până la 160 km/h pe trasee existente reabilitate: spct. 1.01 (Curtici* – Arad – Simeria – Vinţu de Jos – Alba Iulia – Coslariu – Copşa Mică – Braşov – Ploieşti – Bucureşti – Feteşti – Medgidia –Constanţa) explicitează aşezarea TZI DHS pe Coridorul de transport multimodal Pan-European IV.

La subpunctul 1.18, se subliniază importanţa unei a doua direcţii, secundare (care se regăseşte şi la nivelul transportului rutier) respectiv Simeria - Filiaşi (- Craiova - Sofia).

Pe lângă importanţa subliniată prin lege, nu trebuie să neglijam situaţia deplorabilă a infrastructurii feroviare existente.

Ca atare propunerile noastre de dezvoltare principale în domeniul feroviar sunt:

Reamenajarea căii ferate Curtici - Arad - Deva - Sibiu - Râmnicu Vâlcea -Vâlcele pentru a permite circulaţia cu viteză sporită

Traseu "buclă" nou între Deva şi Hunedoara pentru transportul generat de navetism.

Măsurile de reabilitare a reţelei de transport feroviar vor include reabilitarea şi modernizarea liniilor de cale ferată, lucrări de modernizare a reţelei de telecomunicaţii feroviare prin introducerea de cabluri cu fibre optice şi de echipamente digitale, precum şi lucrări de reabilitare a gărilor în oraşele care sunt capitale de judeţ.

În conformitate cu prevederile legale în dreptul acestor localitati s-a propus realizarea la Simeria a unui CENTRU DE TRANSPORT COMBINA.,

De asemenea, am propus ca pe lângă actuala cale ferată existentă să se realizeze în sud o linie un tren urban înterorăşenesc între DEVA şi HUNEDOARA în prima etapa şi apoi şi cu SIMERIA. Această propunere ţine cont şi de rezultatele studiului sociologic efectuat în zona care stabilea ca o prioritate a cetăţenilor transportul în comun între cele trei localităţi mai sus menţionate (vezi CARTOGRAMA).

Din analiza legăturii rutiere dintre oraşului Simeria şi municipiul Deva a rezultat necesitatea eliminării celei de a două legături feroviare între Simeria şi Hunedoara -linia 213

În conformitate cu AVIZ 5/3/2/325/2008 emis de REGIONALA DE CĂI FERATE TIMIŞOARA Divizia de Linii la TZI DHS este de acord cu propunerea noastră de dezvoltare a teritoriului interorăşenesc Deva-Hunedoara-Simeria cu următoarele observaţii:

pentru a elimina racordul din linia 200 magistrala, în dreptul localităţii Săuleşti, conform planşei nr.3/1din studiul de fezabilitate, propunem că linia destinată



pagina 211

trenului urban interorăşnesc între Deva şi Hunedoara să se realizeze în sudul actualei căi ferate, deoarece odată cu realizarea Culoarului IV, datorită vitezei de circulaţie proiectate, între Simeria şi Deva, nu este permisă amplasarea unui schimbător de cale în linie curentă;

Legatura actuală pe calea ferată între Simeria -Hunedoara (linia 213) pe varianta de intersecţie a CF cu DN 6 este propusă şi de către SRCF Timişoara pentru desfiinţare, în conformitate cu solicitarea SDN Deva şi a Poliţiei Hunedoara, avându-se în vedere complexitatea proiectului de centralizare electronică a staţiei Simeria, cât şi problemele ivite la trecerea la nivel dintre linia 213 şi DN 6, la km 2+912. Acest demers al SRCF Timişoara nu este la această dată finalizat;

Pentru realizarea Centrului de Transport Combinat din Simeria, propunem că orice racord la calea ferată, în viitor, să fie gândit din staţia Simeria.

Consiliul Tehnico-Economic al Regionalei CF Timişoara a cerut la TZI DHS respectarea următoarelor condiţii:

Studiul va ţine cont de zona de siguranţă (20,0m stânga-dreapta axului liniei de cale ferată) şi cea de protecţie a infrastructurii feroviare(care este de 100m stânga - dreapta din axul liniei CF).

Amplasarea de investiţii pe zona de siguranţă şi de protecţie a căii ferate se va face numai după obţinerea acordurilor prealabile a RCF Timişoara, a CN Căi Ferate "CFR" SA, a Ministerului Transporturilor, conform reglementărilor în vigoare. Autorizarea executării construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor de orice natură în zona de protecţie a căii ferate de 100m faţă de axul căii ferate celei mai apropiate masuraţi spre stânga şi spre dreapta axului se va face cu obligativitatea avizului CNCFR conform Ordinului Ministrului Transporturilor nr. 158/1996 şi cu respectarea prevederilor OUG nr. 12/1998 privind traficul feroviar, precum şi HGR nr. 525/1996 republicata în 2002 art. 20.

De asemenea, s-a propus în cadrul acestei documentaţii ca:

în limitele culoarului descris se pot efectua exproprieri pentru cauza de utilitate publică de interes naţional conform Legii nr. 33/1994;

în interiorul zonei de siguranţă de pănă la 40m se pot realiza lucrări specifice de consolidare şi lucrări tehnologice;

în zona de protecţie de la 20m la 100m faţă de axul CF stânga-dreapta autorizarea executării construcţiilor se va face cu avizul CNCCFR conform Ordinului Ministrului Transporturilor nr. 158/1996 art. 1.4.

33..33..55 AAcccceessiibbiilliittaatteeaa nnaavvaallăă

Carta Albă a UE propune un număr de 60 măsuri specifice ce trebuie luate în considerare la nivel european în cadrul politicii de transport. Aceasta include un program de acţiuni extins până în anul 2010, cu borne kilometrice de-a lungul caii, cu simulari şi verificări intermediare, făcute în cursul anului 2005, pentru a se verifica precizia obiectivelor ce trebuie atinse sau ajustările necesare. Propunerile detaliate, care vor trebui aprobate de către Comisie, se bazează pe liniile directoare de stabilire a unui echilibru între creşterea transportului maritim şi fluvial.



pagina 212

Transportul maritim pe distanţe scurte reprezintă un mod care poate conduce la eliminarea congestiilor de trafic din infrastructura rutieră.

Modalitatea de revizuire a transportului naval pe distanţe scurte constă în construcţia unor autostrăzi maritime viabile prevăzute în cadrul de lucru al master-planului pentru reţeaua de transport pan-european. Aceasta va impune conexiuni mai bune între porturi, reţeaua feroviară şi reţelele de transport fluvial, paralel cu îmbunătăţirea calităţii serviciilor portuare. Anumite legături de livrare (in particular, acelea care furnizează modalităţi de evitare a ştrangulărilor de trafic Alpii, Pirineii, frontiera cu Germania şi Polonia) vor deveni părşi componente ale reţelei de transport trans-europeană. Aşa cum sunt căile rutiere şi feroviare.

Uniunea Europeană trebuie să stabilească reguli de siguranţă maritimă pentru a se evita rezultate precum dezastrul Erika. Pentru a se combate arborarea unor însemne portuare naţionale, Comisia, în colaborare cu Organizaţiile Maritime Internaţionale şi Organizaţiile Internaţionale de Lucru, vor propune încorporarea unor reguli sociale minimale pentru inspecţiile navelor şi pentru dezvoltarea unui management al sistemelor de trafic maritim european. În aceleasi timp, pentru a se promova arborarea unui singur steag care să reprezinte navele înregistrate ale Comunităţii, Comisia va propune o directivă bazată pe sistemul de taxare al tonajului, modelând legislaţia dezvoltată de anumite state membre.

Pentru a îmbunătăţii poziţia transportului pe apele teritoriale, care, prin natura sa, este intermodal, ramurile marine trebuie să fie stabilite şi relaţionarea sistemelor de transport trebuie asigurată prin permiterea unui serviciu având o continuitate anuală. Mai mult, o armonizare mai mare a cerinţelor tehnice pentru vasele de transport naval, având certificare de atestare a calităţii şi a condiţiilor sociale pentru echipaje vor influenţa de asemenea pozitiv şi dinamic domeniul.

Pentru a menţine ritmul reformelor sale, România consideră că îndeplinirea obiectivelor sale de reformă este strâns legată de mai multe aspecte printre care şi cel al rezolvării deficitului de infrastructură, respectiv cel al transporturilor navale. Ca urmare în atenţia Guvernului Român se află următoarele politici:

Dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor în transportul maritim şi fluvial

Modernizarea cadrului legislativ privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile precum şi desfăşurarea activităţiilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile. Măsura vizează îmbunătăţirea modului de exploatare şi de punerea la dispozţtia operatorilor, a infrastructurilor portuare. De asemenea, aceaste politici vor avea impact în ceea ce priveşte stimularea investiţtiilor private în porturi şi în special în portul Constanţa; reducerea numărului de autostrăzi şi avize; dezvoltarea de terminale specializate; creşterea volumului de mărfuri în tranzit; dezvoltarea regimului concurenţial în sectorul portuar, crearea de noi locuri de muncă.

Dezvoltarea transportului maritim pe distanţe scurte în Marea Neagră şi în ţările riverane- amplasarea geografică strategică a portului Constanţa la intersecţia axelor prioritare TEN-T (rutieră, fluvială, feroviară) nu este suficient valorificată, traficul de tranzit românesc şi intereuropean fiind dezavantajat în mod special din cauza lipsei infrastructurii de transport naval la standardele europene. Măsura va viza derularea unor programe de investiţii în portul Constanţa pentru a transforma acest port într-un port hub la Marea Neagră.



pagina 213

Reabilitarea infrastructurii porturilor fluviale este necesară din cauza stării tehnice a infrastructurii porturilor de pe Dunăre care este precară. În prezent datorită vechimii mari a construcţiilor de acostare existente, cât şi datorită unei exploatări neconforme cu reglementările în domeniu, corelate cu schimbarea condiţiilor climatice înregistrate în ultimii ani au apărut deteriorări cu consecinţe negative în desfăşurarea activitţiilor portuare. Dezvoltarea transportului maritim şi fluvial beneficiază de finanţare din fonduri naţionale, FEDR şi din Fondul de Coeziune.

Creşterea siguranţei transportului naval ca urmare a implementării prevederilor Directivei nr.2005/44/EC a Parlamentului şi a Consiliului European privind sistemul RIS pe căile navigabile interioare vizează asigurarea informaţiilor privind transportul naval şi accesul la aceste informaţii a tuturor instituţiilor şi agenţilor economici implicaţi; interconectarea la sistemul european RIS. Intervenţiile în cadrul acestei măsuri beneficiază de o finanţare mixtă din fonduri naţionale şi FEDR.

33..33..66 AAcccceessiibbiilliittaatteeaa llaa ttrraannssppoorrttuull ccoommbbiinnaatt

Carta Albă a UE propune un număr de 60 măsuri specifice ce trebuie luate în considerare la nivel european în cadrul politicii de transport. Aceasta include un program de acţiuni extins până în anul 2010, cu borne kilometrice de-a lungul căii, cu simulari şi verificări intermediare, făcute în cursul anului 2005, pentru a se verifica precizia obiectivelor ce trebuie atinse sau ajustările necesare. Propunerile detaliate, care au fost aprobate de către Comisie, se bazează pe liniile directoare de transformare a intermodalităţii în realitate.

Intermodalitatea are o importanţă fundamentală în dezvoltarea alternativelor competitive pentru transportul rutier. S-au înregistrat câteva realizari palpabile, în afară de căi de acces mai însemnate cu legături feroviare şi navale bune. În acest sens trebuie întreprinse acţiuni prin care să se asigure integrarea completă a modulelor care oferă o capacitate de transport în ceea ce priveşte legăturile într-un lanţ de transport eficient administrat care să reunească toate serviciile de transport. Trebuie să aiba prioritate armonizarea tehnică şi interoperalitatea între sisteme, în special pentru containere. În plus noul program comunitar de sprijin „Marco Polo” axat pe iniţiativele inovatoare, în special pe promovarea autostrăzilor maritime, în scopul de a face din intermodalitate mai mult decât un simplu slogan şi de a o transforma într-o realitate competitivă, viabilă economic.

Proiectul Marco Polo II

Pentru 2008, bugetul provizoriu alocat proiectelor Marco Polo II însumează 59 de milioane de euro, banii fiind consideraţi suficienţi pentru a finanţa cel puţin 35 de proiecte (faţă de 15 în 2007). Termenul limită de depunere a proiectelor este 7 aprilie, finalizarea selecţiei este estimată pentru luna iunie, iar semnarea contractelor de finanţare pentru luna septembrie. Tipurile de proiecte eligibile trebuie să se axeze pe cinci direcţii: acţiuni de transfer modal, acţiuni cu rol catalizator, acţiuni de învăţare în comun, acţtiuni de evitare a traficului şi autostrăzi maritime.

Acţiunile de transfer modal fac referire la schimbarea modalităţii de transport de pe şosea pe calea ferată sau apă (pe mare sau căi navigabile interioare).



pagina 214

Acţiunile cu rol catalizator presupun eliminarea barierelor structurale în calea dezvoltării transporturilor (ca exemple de bariere, programul menţtionează Alpii, Pirineii, mările Baltică şi Adriatică).

Proiectele încadrate la această categorie trebuie să identifice barierele, să prezinte soluţii inovatoare pentru depăşirea sau eliminarea acestora şi să propună metode de transfer modal.

Acţiunile de învăţare în comun sunt reprezentate de cursuri pentru îmbunătăţirea cooperării pe piaţa logisticii şi răspândirea de know-how.

Acţiunile de evitare a traficului vizează reanalizarea lanţurilor logistice (aferente în special activităţilor de producie) şi reconfigurarea acestora pentru evitarea pe cât posibil a transportului rutier.

Concret, acest tip de acţiuni trebuie să înlocuiască expeditiile rutiere cu transporturi feroviare, maritime, fluviale sau îmbinări ale acestor modalităţi de transport, în cadrul cărora livrările cu camionul să fie efectuate pe rute cât mai scurte. Autostrăzile maritime prevad înlocuirea traficului rutier cu o combinaţie între transportul naval pe distanţe scurte şi alte modalităţi de transport pe uscat (fluvial sau feroviar). În acest caz, dacă eliminarea totală a expediţiilor rutiere nu este posibilă, cerinţa este de a scurta rutele parcurse de camioane.

33..44 PPootteennţţiiaalluull eeccoonnoommiicc

33..44..11 FFaaccttoorrii--cchheeiiee îînn ddeezzvvoollttaarreeaa ssuusstteennaabbiillăă aa jjuuddeeţţuulluuii HHuunneeddooaarraa

Telul primordial al strategiei este dezvoltarea economica la nivelul Judetului Hunedoara intr-un ritm accelerat, superior celui mediu la nivel national. Motorul dezvoltarii economice il constituie investitiile directe, cu precadere investitiile straine directe care incumba un nivel ridicat de transfer de tehnologie si know-how.

Printre numeroasele elemente necesare pentru a atrage investitii straine directe, doua se disting ca esentiale: infrastructura si resursele umane. Prin urmare principalele obiective ale strategiei sunt:

Dezvoltarea infrastructurii Judetului Hunedoara Se vor elabora master planuri sectoriale care vor sta la baza tuturor masurilor de dezvoltare care se vor implementa in sectorul respectiv: aplicatii de finantare din fonduri UE (structurale si de coeziune), finantari din alte surse, investitii private in regim PPP, etc.

Dezvoltarea resurselor umane Se va elabora unui master plan de dezvoltare a resurselor umane, tinand cont de resursele si necesitatile de perspectiva ale dezvoltarii Judetului Hunedoara si de competentele APL conform legislatiei, in baza caruia se vor elabora de asemenea aplicatii de finantare pentru programe de pregatire a resurselor umane prin fondul social european.

La acestea se adauga un numar de obiective:

Dezvoltarea capacitatii Judetului Hunedoara de a implementa proiecte mari cu finantare EU (financiar, tehnic, juridic, informatic, management de proiect, etc. – PIU).



pagina 215

Managementul informatiei si a procesului de comunicare si de Relatii cu Publicul

3.4.1.1 FACTOR-CHEIE nr. 1 – Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene

3.4.1.1.1 Planificarea dezvoltării infrastructurii

Principalul pilon al strategiei de dezvoltare a infrastructurii Judetului Hunedoara il va constitui elaborarea unui Plan integrat de dezvoltare a infrastructurii de baza, care va consta din master planuri sectoriale, schite de proiect/SPF-uri pentru proiecte cheie cu finantare UE pentru principalele proiecte pe sectoare, precum si prioritizarea acestora si planul financiar continand esalonarea elementelor de co-finantare.

Master planurile sectoriale vor fi eleborate la standarde calitative europene, astfel incat diverse module din master planuri sa poata fi utilizate pentru a fundamenta aplicatii de finantare.

Principalele sectoare pentru care se vor elabora master planuri sunt:

Master Plan – Infrastructura de transport

Master planul pe transporturi va analiza situatia existenta si va propune un numar de solutii alternative pentru sistemele de transport esentiale dezvoltarii economice. Se va pune accent pe interconectivitatea transportului rutier cu cel feroviar si cel aerian, tinand cont si de eliminarea frontierei cu Ungaria dupa integrarea Romaniei in UE.

Drumuri

Planificarea dezvoltarii drumurilor va tine cont de:

Probabilitatea cresterii in continuare a parcului auto dupa integrare; Necesitatea construirii unei solutii de ocolire (centura exterioara) viabila pe

termen mediu si lung; Necesitatea separarii traficului de tranzit si a fluidizarii traficului local; Necesitatea dezvoltarii de solutii eficiente de parcare.

Master Plan – Apă/canalizare/epurare

Master planul pentru apa/canalizare/epurare trebuie de asemenea sa abordeze o solutie integrata la nivelul municipiului Deva.

Eficienţa energetică (electrică, termică, gaze naturale, alternative)

Subiectul eficientizarii serviciului public de distributie a energiei termice va fi cel mai bine reprezentat in cadrul unui master plan care sa abordeze in mod integrat eficientizarea generarii si distributiei tuturor formelor de energie in municipiul Deva. Aceasta include – dar nu se limiteaza la - energia electrica, termica, gaze naturale si la surse alternative de energie. Un master plan pe termen lung in acest domeniu va aborda de asemenea serviciile de constructii si de desfacere a materialelor de constructii, in conjunctie cu propagarea tehnologiilor de eficienta energetica si de izolatii termice, etc.



pagina 216

Salubritate

Un master plan va fi de asemenea elaborat in domeniul salubritatii, adresand nu numai colectarea si depozitarea deseurilor, ci si previziuni specifice pentru reducerea generarii, colectare selectiva, reciclare/reutilizare, inchiderea haldelor neconforme, precum si orice alt aspect al managementului deseurilor care revine APL ca si obligatie legala in cursul orizontului de planificare.

3.4.1.1.2 Prioritizarea proiectelor în funcţie de gradul de importanţă pentru municipiu/localităţi

Prioritizarea proiectelor se va face dupa criterii stabilite de factorii de decizie ai consiliului local Deva. Acestia pot include necesitatea si oportunitatea proiectelor (drumurile si utilitatile fiind cele mai importante pentru dezvoltare), dar si disponibilitatea fondurilor de co-finantare, probabilitatea de a obtine finantare ne-rambursabila de la UE, precum si capacitatea de implementare.

3.4.1.1.3 Dezvoltarea la nivelul Judetului Hunedoara a unei unităţi PIU (management de proiect, economie/finanţe, supervizare)

Dezvoltarea unei structuri specializate in cadrul Judetului Hunedoara prin care specialisti din compartimentele functionale (financiar, tehnic, juridic, informatic, etc.) sa beneficieze de training in management de proiect si alte topici specifice proiectelor mari cu finantare internationala, si sa functioneze in cadrul echipelor PIU. O atentie deosebita trebuie acordata retentiei (contracte cu clauze de non-competitie) si remuneratiei mai competitive, conform legii, a acestor angajati.

3.4.1.2 FACTOR-CHEIE nr. 2 – Creşterea competitivităţii economice

Aproape 3 miliarde de Euro din totalul de aproape 31 miliarde de Euro alocate Romaniei in cadrul fondurilor UE sunt fonduri structurale si de coeziune pentru masuri de crestere a competitivitatii economice.

Autoritatea de implementare a Judetului Hunedoara va urmari deschiderea de programe de finantare dedicate si va elabora/inainta aplicatii de finantare pe specific in functie de oportunitati.

Documentul programatic care va sta la baza aplicatiilor respective este strategia de dezvoltare a Municipiului Deva, care va fi actualizata periodic.

Sectoarele prioritare care se disting conform Strategiei de Dezvoltare a Judetului Hunedoara sunt:


Se va urmari dezvoltarea de noi incubatoare de afaceri, centre de excelenta si parcuri industriale, si alte activitati/proiecte eligibile de specific.



pagina 217

Principalele programe prioritare ce se vor implementa pentru a sustine acest obiectiv sunt:

3.4.1.2.1 Promovarea şi susţinerea dezvoltării de clustere economice

Se va urmari implementarea unui progam de identificare a clusterelor emergente existente in eocnomia Municipiului Deva, care sa cuprinda:

Analiza competitiva la nivel de firme a economiei zonei metropolitane, pe sectoarele identificate prin prezentl studiu, cu scopul confirmarii prezentei unor clustere economice emergente si potentiale conform metodologiei CIPM („cluster initiative project model”). Din analiza sectoriala a carei concluzii sunt prezentate in Sectiunea I 2.4.3. a prezentei lucrari rezulta ca sectoarele cu cel mai bun potential pentru formarea de clustere sunt: o Industria de fabricaţie confecţii metalice (OEM); o Intermedieri financiare si activitati auxiliare o Servicii profesionale; o Recuperarea deseurilor; o Fabricarea de produse manifacturiere (OEM)

Elaborare de strategii de dezvoltare a clusterelor economice la nivelul zonei metropolitane si implementarea a cestora. Conform metodologiei CIPM, acestea trebuie sa cuprinda cel putin: o Organizarea si facilitarea de intalniri in cadrul carora partile interesate sa

isi insuseasca strategia de dezvoltare a clusterelor, sa stabileasca structuri formale si / sau informale de organizare si conducere a clusterului (commitet director, program de lucru, intalniri), si asistenta in desfasurarea programului.

o Prestarea de servicii de training in ariile functionale ale operarii / dezvoltarii de clustere, incluzand cel putin urmatoarele arii de activitate:

Cercetare si networking Cresterea / dezvoltarea cluster-ului Inovatie si tehnologie Educatie si training Cooperare comerciala Actiuni de lobby in domeniul regulator

o Asistenta in dezvolarea continua a capacitatii firmelor de a sustine activitatea clusterului.

Servicii de training pentru personalul de conducere si tehnic al participantilor la clustere, servicii care includa urmatoarele: o Management financiar o Informatica manageriala o Managementul resurselor umane o Management general o Marketing o Comunicare si relatii publice o Standarde tehnice si de calitate

Servicii de training pe teme specifice, Cum ar fi: o Colaborarea cu institutii de invatamant si cercetare la nivel local,

regional, transfrontalier si national



pagina 218

o Sisteme de clasificari profesionale

Dezvoltarea, la nivelul administratiei publice locale Deva a capacitatii institutionale de sustinere a dezvoltarii clusterelor economice.

Activitatea de sustinere a formarii de clustere, prin natura ei si prin faptul ca majoritatea companiilor participante vor fi IMM-uri, sustine doua alte prioritati importante ale strategiei:

SUSTINEREA ACTIVITATII IMM-URILOR si PROMOVAREA UTILIZARII TEHNOLOGIILOR IT.

3.4.1.2.2 Turism/recreere

Municipiul Deva este incojurat de obictive turistice naturale (Munţii Poiana Ruscă, Munţii Retezat, Parâng şi Şurianu), Rezervaţia Biosfera Retezat, si istorice (Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana, etc).

Acestea sunt in mod expres pretabile unor programe de dezvoltare – si sunt eligibile conform POR, POS si Complementele de Programare - sunt turismul de circuit, turismul de agrement şi tematic. Mediul natural deosebit se ofera de asemenea posibilitatea valorificării de oportunităţi pentru producţie cinematografică.

3.4.1.2.3 Producţie

Masurile de promovare a clusterelor vor avea ca obiectiv doua sectoare principale de productie, dupa cum urmeaza:

Industria de fabricaţie confecţii metalice (OEM); Fabricarea de produse manifacturiere (OEM)

Asistenta tehnica acordata pentru formarea de structuri formale pentru clustere in aceste sectoare va include o componenta de marketing / PR / Branding atintita in principal pe promovarea exporturilor.

3.4.1.2.4 Transporturi/logistică

Activitatile de promovare / sustinere a sectorului transporturi si logistica va fi asociat cu eforturile de dezvoltare a terminalelor intermodale in conexiune cu viitorul aeroport Sebes si cu viitoarea autostrada (coridorul 4).

3.4.1.3 FACTOR-CHEIE nr. 3 – Dezvoltarea resurselor umane

Este necesară realizarea unui studiu – fie la nivel de master plan, fie de studiu de oportunitate – la nivelul Municipiului Deva, avand cel putin urmatoarele elemente:

Corelarea optima între calificări şi nevoile pieţei muncii şi a sistemului de asigurare a calităţii în formarea profesională a adulţilor cu modelul european;

Dezvoltarea educaţiei antreprenoriale în formarea profesională a adulţilor; Dezvoltarea unui numar suficient de companii specializate; formarea de

furnizori de formare profesională şi de programe profesională oferite.



pagina 219

Obiectivul general al „Strategiei Regionale de Dezvoltare a Resurselor Umane” 2007-2013:

Creşterea gradului de ocupare in municipiul Deva prin modernizarea învăţământului profesional şi tehnic şi dezvoltarea parteneriatului social, prin adaptarea programelor de formare continuă a adulţilor la cerinţele dinamice ale pieţei muncii şi promovarea incluziunii sociale.

Obiective specifice:

Modernizarea sistemului TVET pentru creşterea gradului de ocupare, printr-o mai bună corelare între ofertă şi cerere pe piaţa muncii. Integrarea adulţilor în TVET

Dezvoltarea parteneriatului social pentru a răspunde schimbărilor de pe piaţa forţei de muncă

Promovarea formării continue pentru adulţi (învăţarea pe tot parcursul vieţii), cu preponderenţă în cadrul sistemului TVET, pentru creşterea ratei de ocupare şi accelerarea dezvoltării economice

Pregătirea forţei de muncă pentru dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere şi promovarea instruirii antreprenoriale (prin investiţii în învăţământul universitar)

Promovarea accesului egal şi a incluziunii sociale în educaţie formare profesională şi pe piaţa muncii

Dezvoltarea capacităţii de monitorizare şi management a resurselor umane la nivel regional

Susţinerea şi dezvoltarea infrastructurii sociale, şi îmbunătăţirea accesului la serviciile medicale în zonele slab populate şi rurale

Ţintele Strategiei de la Lisabona privind învăţământul, până în 2010 (stabilite la Barcelona, în martie 2002), sunt următoarele:

Reducerea numărului de elevi care abandonează şcoala cu 50% (până în 2010);

Cel puţin 85% din persoanele cu vârsta de 22 ani şi 80% cu vârsta între 25-64 ani din Uniunea Europeană ar trebui să fie absolvenţi ai unor cursuri secundare superioare;

Nivelul mediu UE de participare la procesul de formare continuă ar trebui să fie de cel puţin 12,5% din populaţia adultă activă (grupa de vârsta 25-64 ani);

Reducerea ratei medii UE a abandonurilor şcolare sub 10%.

Obiective strategice şi domenii de intervenţie (tipuri de măsuri):

Creşterea calităţii şi productivităţii muncii prin educarea şi fomarea continuă a forţei de muncă, promovarea adaptabilităţii şi antreprenoriatului o Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor; o Promovarea şi sprijinirea antreprenoriatului în vederea creării de locuri de

muncă mai multe şi mai bune; o Promovarea dezvoltării capitalului uman şi a învăţării pe tot parcursul

vieţii.

Ocuparea deplină a forţei de muncă o Combaterea şomajului de lungă durată, în special în rândul tinerilor şi

integrarea pe piaţa muncii a persoanelor inactive;



pagina 220

o Îmbunătăţirea accesului la ocupare pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă;

o Promovarea prelungirii vieţii active şi creşterea participării pe piaţa muncii a persoanelor cu vârsta peste 55 de ani;

o Întărirea capacităţii instituţionale şi a eficienţei instituţiilor de pe piaţa muncii şi promovarea parteneriatului privind ocuparea forţei de muncă.

33..44..22 SSeerrvviicciiii -- ttuurriissmm

Serviciile (Turismul) poate fi activitatea economică cea mai potrivită pentru relansarea economică a zonei din cauza multiplelor facilităţi existente. Vom prezenta în continuare aceste posibilităţi.

Principalele centre de atracţie

Frumuseţea şi varietatea cadrului natural, precum şi bogăţia elementelor cu caracter cultural (artistic, etnografic, istoric) conferă judeţului Hunedoara un potenţial turistic remarcabil, obiectivele fiind grupate în 5 zone principale: Ţara Zarandului, Valea Mureşului, Ţinutul Pădurenilor, Ţara Haţegului, Valea Jiului, Ţara Zarandului.

Situata în partea de nord a judeţului, cuprinde depresiunea Brad, delimitată de Munţii Metaliferi şi străbătută de Crişul Alb.

În această arie turistică se evidenţiază localităţile:

Municipiul Brad - important centru minier, dar şi de interes turistic, deoarece adăposteşste - Muzeul Aurului - (unul dintre puţinele instituţii de acest fel din lume, prezintă exponate din aur nativ, cristalizat, minerale, echipamente şi unelte folosite în trecut, obiecte arheologice privind exploatările romane din Munţii Apuseni), o colecţie etnografică, precum şi statuile lui Crişan şi Avram Iancu.

Ţebea, comuna Baia de Criş, deţine complexul memorial Avram Iancu. Panteonul de la Ţebea, situat la 7 km nord-vest de Brad.

Crişan-satul natal, comuna Ribiţa, cu casa memorială reconstruită şi bustul lui Crişan, precum şi mănăstirea ortodoxă Crişan -sec. al XIV-lea. Criscior-cu cel mai vechi monument de arhitectură din Zarand-biserica ortodoxă (1404)-ctitorie a cneazului Vlad Balea, precum şi un muzeu etnografic şi de istorie a mineritului.

Ribiţa-cu biserica ctitorie a cnezilor Vladislav şi Miclaus, cu o frescă valoroasă(1417).

Vaţa de Jos-staţiune balneoclimaterică de interes local, cu izvoare minerale, ape termale şi ape sulfuroase.

Zona turistică Brad este o zonă etno-spirituală distinctă, Ţara Moţilor, recunoscută prin costumul moţilor crişeni şi prin folclorul muzical bogat, precum şi prin alte manifestări folclorice, ca Târgul de fete de pe Muntele Găina.

Potenţialul Turistic al acestei zone include şi obiective naturale de importanţă naţională: Cheile şi pesterile de la Bulzeşti şi Grohot, rezervaţia geologică din partea de N-E-vârful Vulcan.



pagina 221

Ţara Haţegului

Înconjurată de munţi (Poiana Ruscă, Retezat, Sebeşului, Orăştiei), străbătută de o vastă reţea hidrografică (Strei, Râul Mare, Rău Barbat, Sibişel şi Rău Galben) depresiunea Haţegului a fost menţionată încă din sec. XIII ca un vechi district sau comitat românesc, legăturile cu restul teritoriilor româneşti păstrându-se vii si neântrerupte.

Oraşul Călan. Obiectivele turistice ale localităţii Călan sunt datorate condiţiilor naturale, vieţii istorice şi culturale continue şi îndelungate pe aceste meleaguri. Pitorescul zonei, existenţa izvoarelor de ape minerale, fondul cinegetic, precum şi bogăţia şi varietatea elementelor de arhitectură, artă populară şi folclor. Principalul obiectiv turistic îl reprezintă Băile Aque Călan cu profil de cazare şi alimentaţie publică, societate privată (S.C. Metaloterm S.R.L.), care îşi desfăşoară activitatea în local de categoria I şi închiriază 11 căsuţe a câte două locuri fiecare. În incinta societăţii există trei bazine cu apă mezotermală;

Oraşul Haţeg, situat la 350 m altitudine, în depresiunea prinsă între Munţii Şureanu, Retezat şi Poiana Rusăa, este punctul de plecare spre Sarmizegetusa-Ulpia Traiana, Sântămărie Orlea, Densuş.

Biserica şi mănăstirea Prislop, localitatea Silvaşu de Sus, Haţeg;

Castelul Săntămărie Orlea - este aşezat în vecinatatea şoselei Haţeg;

Biserica reformată, Sântămărie Orlea;

Sarmizegetusa;

Densuş - Biserica Sfântul Nicolae este un exemplar unicat, datorită stilului arhitectonic.

Ţinutul Pădurenilor

Ţinutul Pădurenilor este un platou înalt, aşezat între Depresiunea Ţara Haţegului, la sud, şi Valea Mureşului, la nord, la apus fiind înălţimile nelocuite ale Munţilor Poiana Ruscăi.

Valea Mureşului

Atractiile turistice ale văii Mureşului sunt: Castelul Magna Curia, Cetatea dacică Sarmizegetusa Raegia, Arboretumul din Simeria, Zona carstică Glodghilesti – Carmăzăneşti, Casa Aurel Vlaicu, Geoagiu Băi, Cetatea dacică Blidaru şi Cetatea dacică Costeşti.

Valea Jiului

Zona Parâng este deosebit de frumoasă cu vedere spre munţii Retezat, Vulcan şi Sebeş, având o creastă transversală cu vârfuri de 2.073,6 m, Parângul Mic; 2.460 m, Carja şi 2.518 m, Paâangul Mare; vârful Bobea, 1.850 m. La poalele Munţilor Parâng se află vârful Rusu (1.168 m).

3.4.2.1 Turismul cultural

România, dar mai ales judeţul Hunedoara deţine un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare turistică şi reprezentativitate pentru poporul român.



pagina 222

Dezvoltarea şi diversificarea ofertei turistice culturale, precum şi conştientizarea la nivelul pieţelor internaţionale că România este o destinaţie culturală cu obiective şi atracţii turistice de valoare europeană şi universală (cetăţi medievale - CETATEA DEVEI, CASTELUL CORVINEŞTILOR, biserici - TURNUL VECHII BISERICII ORTODOXE DEVA, CCA 1700, MAGNA CURIA DEVA, situri arheologice, monumente de arhitectură industrială–COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA, ATELIERUL DE REPARAŢII CFR SIMERIA, arhitectură populară, artizanat etc), sunt obiective prioritare în dezvoltarea produsului turistic cu componentă culturală.

3.4.2.1.1 Turismul monumentelor istorice

România are un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate turistică. Există peste 680 valori de patrimoniu cultural de interes naţional şi internaţional, între care se remarcă: biserici şi ansambluri mănăstireşti, monumente şi ansambluri de arhitectură şi de artă, ansambluri arhitecturale urbane, centre istorice şi situri arheologice, din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO (bisericile fortificate, bisericile cu fresce exterioare, cetăţile dacice, cetatea Sighişoara etc.).

România are şapte obiective turistice incluse în patrimoniul mondial UNESCO. Unele din acestea sunt deosebite prin faptul că reprezintă grupuri de puncte de atracţie într-o anumită zonă şi nu un singur centru de interes:

Cetăţile Dacice din Munţii Orăştie (1999) - 6 puncte de interes.

Recomandăm realizarea în jurul monumentele subliniate a unor circuite turistice culturale cu teme medievale, sau de epoca industrială.

3.4.2.1.2 Turismul muzeelor şi galeriilor de artă

În Judeţul Hunedoara există muzee şi galerii de artă dar ele nu sunt valorificate. Ca atare propunem următoarele recomandări generale:

Deşi dezvoltarea prezentărilor folosind tehnologia hi-tech, audio şi vizuală, precum şi prezentările inter-active pot fi o soluţie de bază, există multe variante low cost pentru o mai bună interpretare, inclusiv rezumate în limbi străine pentru conţinutul fiecărei camere;

Îmbunătăţirea interpretării exponatelor pentru vizitatori, inclusiv materiale lingvistice suplimentare. Asigurarea susţinerii din partea donatorilor pentru revitalizarea prezentării exponatelor şi introducerea interpretării interactive;

Identificarea oportunităţilor şi locaţiilor pentru îmbunătăţirea operaţiunilor unor magazine şi unităţi de alimentaţie publică în interiorul sau în vecinătatea muzeelor şi atracţiilor de patrimoniu. Căutarea fondurilor pentru dezvoltare provenind de la donatori sau concesionari în vederea implementării.

Recomandăm constituirea de urgenţă a Muzeului Epocii Industriale la Hunedoara pe ce a mai rămas în jurul vechii Administraţii a Uzinelor de Fier.

3.4.2.1.3 Turismul spectacolelor şi evenimentelor culturale



pagina 223

Realizarea unui studiu despre capacitatea şi posibilitatea unui sistem de rezervare electronic la evenimente culturale desfăşurate în locaţii de artă, galerii şi alte locaţii pentru evenimente culturale; comandarea şi instalarea sistemului în CIT.

3.4.2.1.4 Turismul patrimoniului religios

Începând din 1990, o dată cu eliminarea restricţiilor de ordin religios, s-a constatat nu numai o extindere a practicilor religioase, dar şi efectuarea unor investiţii semnificative în restaurarea clădirilor şi instituţiilor istorice religioase. Multe din vechile mănăstiri reprezintă mai degrabă exemple de locaţii locuite, însufleţite, decât de arhitectură deteriorată. Din aproximativ 12.800 de clădiri de religie ortodoxă din ţară, incluzând peste 380 de mănăstiri, circa 2.400 au fost identificate ca având semnificaţie istorică sau arhitecturală. Există în plus multe clădiri interesante care aparţin altor secte, precum şi moschee şi sinagogi. Sunt încă necesare lucrări de restaurare, dar acestea reprezintă un punct de atracţie pentru vizitatori.

Nu se cunoaşte numărul de vizitatori ai clădirilor religioase în cadrul circuitelor turistice, dar numărul acestora este semnificativ.

Se recomandă realizarea unui circuit religios multiconfesional în relaţie directă cu clădirile religioase din judeţul Hunedoara care sunt de valoare internaţională.

3.4.2.1.5 Dotări de cazare, comerciale, alimentaţie publică, infrastructură de mobilitate

Tipul de turism cultural nu poate să se desfăşoare în bune condiţii dacă nu este dublată de o infrastructură hotelieră adiacentă punctelor importante, dacă nu este o infrastructură comercială, de alimentaţie publică adecvată.

Infrastructura generală ( caile feroviare şi cele rutiere) şi infrastructura turistica compusă din 14 hoteluri şi 43 de pensiuni (având diferite grade de confort), existenţa unui corp de ghizi specializaţi în turism, crează condiţii pentru dezvoltarea turismului intern şi internaţional.

Tabelul 3-6: Infrastructura generală

Capacitate de cazare Anii

Existenţa (locuri)

În funcţiune (mii locuri-zile)

Sosiri (mii)

Înnoptări (mii)

Indicii de utilizare neta a capacităţii în funcţiune (%)

2001 4546 1243.9 99.7 352.3 28.3 2002 4483 1064.4 93.4 264.5 24.9 2003 4720 1056.7 98.6 317.5 30.1 2004 4198 971.3 91.0 257.5 26.5 2005 3918 903.8 90.0 260.4 28.8 2006 3755 821.4 87.6 257.3 31.3

Sursa: Site-ul Direţtiei de Statistică Hunedoara

Recomandăm construirea unei dotări hoteliere lângă Castelul Corvineştilor.



pagina 224

Din punct de vedere al comerţului în ultimii doi ani zona a fost dotată cu centre comerciale aparţinând lanţurilor internaţionale în detrimentul micului comerciant mai ales a celui cu profil caracteristic zonei

Turismul cultural nu se poate face pe secţiuni ci ca o combinaţie a celor enunţate anterior.

3.4.2.2 Ecoturismul

3.4.2.2.1 Ecoturismul rural

Într-o societate din ce în ce mai urbanizată chemarea către mediul rural şi stilul de viaţă rural devine din ce în ce mai puternică. Acestea reprezintă câteva din motivaţiile care au determinat o creştere a turismului rural în România. Aceste categorii de turişti acoperă un spectru larg de interese, de la ecoturist care este interesat de implicarea în protecţia şi conservarea mediului; agroturistul, interesat să experimenteze stilul de viaţă al gospodăriilor rurale; turistul activ care se lasă atras de activităţile în aer liber; până la interesele mai generale ale geoturistului care apreciază frumuseţea peisajelor, cultura şi tradiţiile rurale.

Tabelul 3-7: Expansiunea Pensiunilor Rurale Înregistrate în România 2001-2006

2001 2002 2003 2004 2005 2006 % creştere 2001-6

unităţi 536 682 781 892 956 1,259 234

Pensiuni turistice rurale locuri 4,736 6,181 7510 9,405 11,151 14,391 303

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Din analiza oportunităţilor şi constrângerilor dezvoltării ecoturismului în România rezultă necesitatea :

Imbunătăţirii resurselor de bază pentru ecoturism în zonele protejate: resursa naturală principală pe care se va dezvolta ecoturismul, infrastructura şi serviciile publice oferite turiştilor;

Creării condiţiilor favorabile pentru intensificarea dezvoltării afacerii în domeniul ecoturismului;

Clarificarii politicii şi cadrului legal la toate nivelele.

3.4.2.2.2 Turismul în parcuri şi rezervaţii naturale în România

Există trei categorii principale de zone protejate în România:

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării;

13 Parcuri Naţionale;

13 Rezervaţii Naturale;

În judeţul Hunedoara sunt 5 Parcuri Naţionale şi Rezervaţii Naturale.

În acestea sunt 39 unităţi de cazare, după cum urmează:



pagina 225

Tabelul 3-8: Ariile protejate – Dimensiune şi Unităţi de Cazare

Hectare Unităţi de cazare în ariile protejate

Unităţi de cazare în localitate

Parcuri Naţionale Valea Jiului 11.127 2 0 Retezat 38.138 5 12 Rezervaţii naturale Grădiştea Muncelului – Cioclovina 38.184 5 3 Ţara Haţegului Geoparcul Dinozaurilor 102.392 27 15

Sursa: Romsilva (Regia Naţională a Pădurilor) şi ANT

Din păcate există puţine centre de informare în ariile protejate (vezi CARTOGRAMA 07 – PARCURI şi REZERVAŢII NATURALE în JUDEŢUL HUNEDOARA).

Numărul vizitatorilor în zonele protejate poate fi doar estimat. Romsilva consideră că nu există probleme legate de capacitatea de primire a vizitatorilor în aceste zone care se află în administrarea lor şi că există locuri suficiente pentru creşterea controlată fără a pune în pericol mediul.

Tabelul 3-9: Ariile protejate – Centre de Informare şi Estimarea numărului de vizitatori pe judeţul Hunedoara

Estimarea numărului de vizitatori

Centre de informare Puncte de informare

Parcuri Naţionale Valea Jiului 1.000 0 0 Retezat 12.000 2 2 Rezervaţii naturale Grădiştea Muncelului – Cioclovina 6.000 0 0 Ţara Haţegului Geoparcul Dinozaurilor

8,000 1 0

În conformitate cu prevederile Legii nr 462 /2001 pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a guvernului nr 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice anexa 1.2.2. şi cu prevederile Ordinului nr 494 din 2005 privind aprobarea procedurilor de incredinţare a administrării şi de atribuire în custodie a ariilor protejate.

Conform prevederilor Legii nr. 462/18.07.2001, art.5 alin. 2 şi Anexa 1, pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice are drept scop ,,protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic.’’ Această conservare este cuprinsă în “Planul de Management al Rezervaţiilor” a rezervaţiilor din Judeţul Hunedoara întocmite de administratorul pădurilor respective şi anume Ocolul Silvic Hunedoara.

În planul de management al acestor zone protejate sunt stabilite:

Îmbunătăţirea calităţii mediului Ariilor Protejate şi prevenirea impacturilor negative existente şi viitoare ale turismului;



pagina 226

Campanii de informare (instruire, seminarii, conferinţe, filme video) despre managementul de mediu al cazării turistice şi alte facilitaţi: probleme implicate şi soluţii oferite (etichete “eco”, certificare, indicatori de dezvoltare durabilă a turismului);

Dezvoltarea proiectelor pilot privind etichetele “eco” şi sistemelor de certificare, bazate pe oportunităţile oferite prin finanţările de la UE, de exemplu prin instrumentele financiare LEADER şi LIFE. Iniţiativele EU actuale, cum ar fi “Ecolabel” în cazarea turistica în Europa (“Floarea” UE) sunt de asemenea bune oportunităţi;

Introducerea normelor şi criteriilor de mediu în standardele de clasificare ale cazării.

3.4.2.3 Turismul montan

Echiparea tehnică pe România cuprinde 61 de teleferice – telecabine, telescaune şi teleschiuri, care însumează 65 de km lungime (faţă de cele 3.696 teleferice în Austria, 3.033 în Franţa, 1.534 în Elveţia) şi aproape 80 de km de pârtii amenajate (faţă de 9.500 km în Austria, şi 2.500 în Franţa).

Caracteristicile turismului montan românesc:

oferta de servicii învechită, necompetitivă pe piaţa internaţională;

structuri turistice de primire cu un grad de uzură înaintat;

oferta de agrement săracă şi de slabă calitate;

domeniul schiabil neamenajat şi mijloace de transport pe cablu învechite tehnologic;

necorelarea între capacităţile de cazare din staţiuni şi dotările pentru sporturi de iarnă, care sunt subdimensionate;

reţeaua de cabane turistice este redusă şi cu structuri turistice de primire necompetitive ca dotare şi categorie de confort, etc.

3.4.2.3.1 Sporturi de iarnă

Judeţul Hunedoara este bine reprezentat de staţiuni montane pentru ski în locaţiile: STRAJA, PARÂNG, RÂUŞOR

Din păcate aceste staţiuni nu sunt încă dotate cu utilaje la standarde performante.

Cazarea majoritară este doar în pensiuni familiare la 2 stele.

Amenajarea acestor zone de schi nu este suficient de performantă pentru a asigura zăpadă naturală suficientă pentru un sezon al sporturilor de iarnă de 3-4 luni. Zăpada artificială nu este utilizată. Totuşi, încălzirea climei din ultimele ierni a avut drept rezultat căderi de zăpadă sub medie şi chiar producerea zăpezii artificiale a fost dificilă în multe zone.

Se înregistrează o mare cerere pe perioada iernii, în weekend-uri, atunci când sunt condiţii de zăpadă favorabile. Aceste staţiuni şi-au limitat zonele de parcare respective, ceea ce a condus la o congestionare semnificativă a traficului. Se pare că îmbunătăţirea



pagina 227

accesului în staţiunile de schi ar avea o influenţă mai mare asupra realizărilor acestora decât creşterea capacităţilor de transport pe cablu.

Recomandări:

Îmbunătăţirea standardelor de calitate pentru transportul pe cablu.

Delimitarea exactă a domeniului schiabil în staţiunile turistice în concordanţă cu legislaţia din domeniului mediului şi agriculturii;

Îmbunătăţirea infrastructurii specifice agrementului şi creşterea numărului de servicii/structuri specializate pe agrement;

Modernizarea structurilor turistice cu funcţiuni de cazare;

Creşterea reţelei de cabane şi refugii montane în masivele montane care nu beneficiază de adăposturi.

3.4.2.3.2 Drumeţii (hiking)

Deşi necuantificabil din punct de vedere al numărului de excursionişti, traseele montane în Carpaţi reprezintă un modalitate populară de distracţie pentru români şi pentru unii vizitatori străini. Autorităţile locale sunt responsabile cu marcarea, indicând punctele de pornire ale traseelor, precum şi cu întreţinerea acestora.

Tabelul 3-10: Trasee montane în parcurile şi rezervaţiile naturale din judeţul Hunedoara

Parcuri naturale Trasee marcate Rezervaţii naturale Trasee marcate

Defileul Jiului 3 Apuseni 32 Parcul Naţional Retezat 20 Balta Mică a Brăilei 9

Există tur operatori şi ghizi montani care promovează vacanţele pe trasee montane.

3.4.2.3.3 Cicloturismul

Spre deosebire de alte ţări din păcate în România cicloturismul este aproape inexistent. Piste de biciclete amenajate sunt în număr mic chiar şi în oraşele mari în afara acestora ele nici nu intră în discuţie, creând condiţii dificile de deplasare.

Putând fii o alternativă la tradţtionalele drumeţtii prin montain biking în judeţul Hunedoara sunt creionate asemenea trasee în Munţii Retezat.

OBIECTIVE ŞI ŢINTE ALE turismului din România 2007- 2026

1. Previziuni asupra turismului din România

Previziunile WTTC pentru sectorul Turism şi Călătorii din România sunt în general foarte pozitive. Prezentăm în cele ce urmează previziunile de creştere în următorii 10 ani exprimate ca rate medii de creştere* în perioada 2007-2016:

7,4% a PIB în Industria Turismului şi a Călătoriilor superioare mediei la nivelul UE de 2,4% şi celei la nivel mondial de 3,2%;

6,7% a PIB în Economia Turismului şi a Călătoriilor superioare mediei la nivelul UE de 3,1% şi celei la nivel mondial de 3,7%;



pagina 228

1,7% a locurilor de muncă din Industria Turismului şi a Călătoriilor superioare mediei la nivelul UE de 1,0% şi celei la nivel mondial de 1,6%;

1,6% a locurilor de muncă din Economia Turismului şi a Călătoriilor superioare mediei la nivelul UE de 1,5%, dar inferioare celei la nivel mondial de 1,8%;

7,9% a cererii pentru turism şi călătorii superioare mediei la nivelul UE de 3,5% şi celei la nivel mondial de 4,2%;

8,5% a exporturilor vizitatorilor superioare mediei la nivelul UE de 4,3% şi celei la nivel mondial de 4,9%;

6,2% a investiţiilor de capital superioare mediei la nivelul UE de 4,2% şi celei la nivel mondial de 4,6%.

În conformitate cu aceste date în 2016 se aşteaptă ca industria de turism şi călătorii să reprezinte 6,2 miliarde RON (3,4 miliarde USD) ajungând la o contribuţie de 2.4% din PIB. În acelaşi timp economia turismului şi călătoriilor va genera 48,4 miliarde RON (4,5 miliarde USD) cu o contribuţie de 5,8% din PIB.

33..44..33 VViizziiuunneeaa aassuupprraa ttuurriissmmuulluuii

Viziunea trebuie să corespundă cu cea naţională şi anume este de a transforma judeţul Hunedoara într-o destinaţie turistică de calitate pe baza patrimoniului său natural şi cultural care să corespundă standardelor Uniunii Europene privind furnizarea produselor şi serviciilor până în 2013 şi de a realiza o dezvoltare durabilă din punct de vedere a sectorului turistic.

Obiectivele dezvoltării turismului

Crearea unei imagini la nivel intern şi extern privind judeţul Hunedoara ca destinatie turistică;

Asigurarea unei dezvoltări durabile a turismului într-o manieră în care bogăţiile sale de mediu, culturale şi de patrimoniu să fie apreciate în prezent şi viitor;

Asigurarea recunoaşterii turismului ca factor cheie în cadrul economiei şi ca un generator de noi locuri de muncă;

Să conştientizeze populaţia din judeţul Hunedoara cu privire la bogătiile turistice ale regiunii în cauză;

Consolidarea rolului Agenţiei Judeţene de Turism ca o organizaţie judeţeană de turism eficientă, care să asigure respectarea standardelor de calitate a produselor şi serviciilor, să ofere informaţii şi să sprijine sectoarele industriei turistice a judeţului;

Asigurarea mecanismelor de sprijin coordonat pentru organizaţiile de turism locale şi intercomunale în dezvoltarea politicii turismului judeţean. Strategii şi planuri;

Crearea unei reţele de centre de informare;

Realizarea unei baze de date la nivel judeţean a produselor, unităţilor, evenimentelor şi serviciilor atât în industria turistică cât şi în ce priveşte accesul publicului;

Dezvoltarea unui sistem performant de clasificare şi evaluare a produselor şi serviciilor pentru a asigura furnizarea de produse şi servicii de calitate şi



pagina 229

introducerea de mecanisme şi subvenţii pentru a facilita investiţiile în turism atât din partea investitorilor români cât şi a celor străini;

Încurajarea autorităţilor municipale, judeţene şi regionale în dezvoltarea planurilor integrate de dezvoltare a turismului, inclusiv a tuturor elementelor de infrastructură pentru a evita dezvoltarea lipsită de coordonare;

Dezvoltarea sistemului de educaţie prevocaţională şi vocaţională pentru sectorul hotelier astfel încât programa să includă satisfacerea necesităţilor pieţei şi asigurarea calificării unui număr de personal suficient pentru a respecta criteriile de angajare / pentru completarea posturilor vacante;

Facilitarea dezvoltării unui centru convenţional regional care să permită capitalului şi regiuniii să concureze pentru realizarea de întruniri la nivel internaţional;

Dezvoltarea zonelor montane şi a staţiunilor montane pentru a oferi facilităţi şi atracţii oaspeţilor pe parcursul întregului an;

Să se asigure că cerinţele turiştilor sunt luate în considerare cu prioritate în dezvoltarea sistemului de transport naţional inclusiv a reţelei de drumuri şi căi ferate, a infrastructurii de aeroporturi şi porturi;

Extinderea sistemului de marcare a obiectivelor turistice de interes naţional, regional, judeţean în conformitate cu standardele UE şi introducerea de rute turistice tematice;

Instruirea şi pregătirea muzeelor şi monumentelor naţionale majore în îmbunătăţirea facilităţilor oferite de către aceştia oaspeţilor, în special a facilităţilor ospitaliere, de interpretare şi de marketing, ca un exemplu pentru toate aceste monumente;

Crearea unei baze de date a evenimentelor culturale pentru a facilita promovarea artelor vizuale şi auditive, în special a festivalurilor tradiţionale şi a evenimentelor folclorice.

Pe lângă dotările de turism este necesar să se îmbogăţească dotările comerciale din zonă.



pagina 230

33..44..44 CClluusstteerree eeccoonnoommiiccee

33..55 PPootteennţţiiaalluull uummaann

33..55..11 RReessuurrsseellee ddee mmuunnccăă şşii ppooppuullaaţţiiaa aaccttiivvăă –– ttiippuurriillee ddee aaccttiivviittaattee eeccoonnoommiiccoo ssoocciiaallăă

33..55..22 NNiivveelluull ddee ooccuuppaarree aall ffoorrţţeeii ddee mmuunnccăă

33..55..33 NNiivveelluull ddee iinnssttrruuiirree

33..66 EEvvoolluuţţiiaa ppooppuullaaţţiieeii

33..66..11 NNuummăărruull ppooppuullaaţţiieeii

33..66..22 DDeennssiittaatteeaa

33..66..33 SSttrruuccttuurraa ppooppuullaaţţiieeii ppee sseexxee

33..66..44 SSttrruuccttuurraa ppooppuullaaţţiieeii ppee ggrruuppee ddee vvâârrssttăă

33..66..55 MMiişşccaarreeaa nnaattuurraallăă aa ppooppuullaaţţiieeii

33..66..66 MMiişşccaarreeaa mmiiggrraattoorriiee aa ppooppuullaaţţiieeii

33..77 RRiissccuurriillee nnaattuurraallee

33..77..11 AAlluunneeccăărrii ddee tteerreenn

În scopul prevenirii, eliminării şi reducerii efectelor alunecărilor de teren, se impun următoarele măsuri cu caracter general:

urmărirea caracteristicilor terenurilor în vederea cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a proceselor de alunecare, mai ales în zonele afectate de activitatea umană;

avertizarea organelor şi întreprinderilor interesate, cât şi a factorilor de decizie în cazurile de extindere şi intensificare a unor procese dăunătoare;

furnizarea de date pentru a se putea stabili principalele cauze care generează declanşarea alunecărilor de teren, în vederea fundamentării măsurilor preventive pentru limitarea şi atenuarea pagubelor materiale posibile.

33..77..22 ZZoonnee iinnuunnddaabbiillee

Se propun următoarele lucrări:

Regularizarea şi amenajarea pâraielor Aninoasa, Cimitirului în zona oraşului Aninoasa;

Regularizarea pârâului Baracea în zona oraşului Călan;

Regularizarea canalului Morii, Orăştie - Studiu de fezabilitate.



pagina 231

Ca urmare a situaţiei prezentate atât a celei existente cât şi a celei propuse de atenuare şi combatere a inundaţiilor se atrage atenţia asupra faptului că, soluţiile de apărare a zonelor potenţial inundabile sau a celor în care deja s-a produs acest fenomen se vor stabili numai de institutele specializate în urma unor temeinice studieri a zonelor amintite.

33..77..33 DDeeşşeeuurrii mmeennaajjeerree

Pentru deşeurile menajere ţelul vizează îmbunătăţirea organizării administrării lor în judeţul HUNEDOARA şi include trei aspecte:

Colectarea: punerea la punct al unui program care să rezolve colectarea selectivă a deşeurilor, reamenajarea actualelor puncte de colectare a deşeurilor menajere în oraşe şi amenajarea unor puncte de colectare şi în mediul rural;

Transportul: reorganizarea sistemului actual de transport al deşeurilor;

Depozitarea: reamenajarea actualelor rampe de depozitare a deşeurilor, stabilirea unor noi amplasamente de depozitare atât în mediul urban cât şi în mediul rural cu autorizaţie de mediu.

33..88 DDeezzvvoollttaarreeaa eecchhiippăărriiii eeddiilliittaarree

33..88..11 GGoossppoodd[[rriirreeaa ccoommpplleexxăă aa aappeelloorr

PROPUNERI - AMENAJAREA BAZINELOR HIDROGRAFICE - Acumulări

Pentru realizarea regularizării debitelor pe râuri, precum şi pentru asigurarea cerinţelor de apă necesare consumului populaţiei şi a unităţilor industriale se propun următoarele acumulări:

Acumularea Mihăileni - situată pe râul Crişul Alb, având un volum util = 8,3 mil. m3 de apă destinat asigurării a 810 dm7s apă pentru alimentarea cu apă a localităţilor din zona municipiului Brad. Lucrarea se află în execuţie.

Acumularea Taia - situată pe râul Taia, afluent al Jiului de Est. Are un volum util = 14 mil.m3. Folosinţa principală fiind asigurarea a 880 dmVs de apă pentru alimentarea cu apa potabilă şi industrială a municipiului Petroşani şi a oraşului Petrila.

Acumularea Valea de Peşti - este propusă supraînălţarea barajului acumulării, astfel încât să se realizeze un volum util = 10,0 mil. m3 de apă, necesar pentru alimentarea cu apă potabilă şi industrială a municipiului Petroşani şi a oraselor Petrila, Vulcan, Lupeni, Uricani.

Pentru etapa de lungă perspectivă sunt propuse a fi realizate acumulările:

Acumularea Uibăneşti - situată pe valea Uibăneşti, având un volum util = 21,4 mil. m3. Folosinţa pentru care se va realiza este alimentarea cu apă.

Acumularea Ribiţa - situată pe valea Ribiţa, se propune un volum util = 27 mil.m3. Destinaţia ei fiind alimentare cu apă şi atenuare a viiturilor.

Acumularea Simeria - propusă pe râul Mureş, cu un volum util = 95 mil.m3. Destinaţia fiind exclusiv pentru producere de energie electrică.



pagina 232

Acumularea Şoimuş - este propusa tot pe râul Mureş, aval de municipiul Deva. Are un volum util = 32 mil. m\ destinaţia fiind de asemenea, pentru producere energie electrică.

Acumularea Dobra - se propune tot pe râul Mureş, în aval de Acumularea Şoimuş volum util = 86 mil. m3, necesar asigurării producerii energiei electrice.

Acumularea Zam - situată pe râul Mures, aproape de limita administrativă a judeţului (spre jud. Arad). volum util = 10 mil. m3 utilizaţi pentru producerea de energie electrică.

Acumularea Hăşdat - propusă pe râul Cerna volum util = 12 mil. m3 destinaţi asigurarii a 0,3 m3/s apă pentru alimentarea cu apă potabilă a mun. Hunedoara.

Totalul volumului de apă util propus a fi acumulat pentru alimentări cu apa, producere energie electrică sau atenuare a viiturilor este de 315,7 mil. m3.

3.8.1.1 Alimentarea cu apă – propuneri

Obiective

Asigurarea serviciilor de apă şi canalizare, la tarife accesibile;

Asigurarea calităţii corespunzătoare a apei potabile în toate aglomerările umane;

Îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă;

Îmbunătăţirea gradului de gospodărire a nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate;

Crearea de structuri inovatoare şi eficiente de management al apei.

Din concluziile analizei existente a rezultat accesul redus al comunităţilor rurale la infrastructura de apă şi apă uzată, calitatea apei potabile şi lipsa facilităţilor de canalizare şi epurare a apelor uzate în anumite zone.

La nivel naţional numai 52% din totalul populaţiei este conectată la reţelele de apă şi canalizare. În condiţiile în care România a acceptat provocarea de a dezvolta tratarea apei şi de a creşte gradul de racordare a cetăţenilor până la 70% până în 2015, acest domeniu va avea nevoie de investiţii considerabile. Legislaţia românească în sectorul de apă este în mare măsura în vigoare şi în conformitate cu acquisul comunitar, dar sunt necesari paţi suplimentari în vederea conformării depline, în special în cazul comunităţilor mici.

Ca urmare a negocierilor pentru Capitolul 22 – Mediu, România are o serie de angajamente ferme ce implică investiţii considerabile în sectorul de apă şi apă uzată, în decursul unor perioade de tranziţie relativ scurte. în conformitate cu Tratatul de Aderare, România a obtinut perioade de tranziţie pentru conformarea cu acquis-ul pentru colectarea, descărcarea şi epurarea apelor uzate municipale – până în 2015 pentru 263 aglomerări mai mari de 10 000 locuitori echivalenti (l.e.) şi până în 2018 pentru 2.346 de aglomerări între 2 000 şi 10 000 locuitori echivalenţi (l.e.).

Perioade de tranzţtie au fost obţinute, de asemenea, şi pentru calitatea apei potabile până în 2015, pentru conformarea cu Directiva 98/83. Mai mult, în urma negocierilor de



pagina 233

aderare, România a declarat întregul său teritoriu drept zonă sensibilă, acest aspect presupunand obligaţia ca toate aglomerările umane cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenţi să fie prevaăute cu staţtii de epurare cu grad avansat de epurare. Ca urmare, costuri suplimentare sunt necesare pentru conformare în majoritatea aglomerărilor urbane cu peste 100.000 l.e., care beneficiaăa de programele de pre-aderare pentru construcţii/reabilitare de staţii de epurare a apei, astfel încât să se asigure tratarea avansată (eliminarea azotului şi fosforului).

În pofida unei îmbuntăţiri semnificative a calităţii râurilor în judeţul Hunedora (scădere a nivelului principalilor indicatori de calitate CBO5 şi CCO, particule solide în suspensie, conţinutul componentelor periculoase), sunt încă necesare investiţii în special în vederea reducerii surselor punctiforme de contaminare care cresc riscul de eutrofizare a receptorilor naturali şi riscul de îmbolnăvire al populaţiei (apele de suprafaţă folosite tot în scopul consumului). Luarea în calcul a angajamentelor mai sus menţionate, pe fondul unei serioase lipse a investiţiilor şi al unor servicii deficitare în sectorul de apă, presupune nevoi investiţionale semnificative în toată ţara. În orice caz este important să se ia în considerare nu numai volumul investiţiei necesare ci şi contextul instituţional. Astfel, în sectorul de apă, regionalizarea este o condiţie de bază pentru implementarea strategiei propuse pentru aceasta axa prioritară.

Procesul de regionalizare a operatorilor existenţi în sectorul de apă a fost iniţtiat în perioada programelor SAMTID de pre-aderare (Dezvoltarea investiţiilor în Oraşele Mici şi Mijlocii) şi FOPIP (Program pentru Îmbunătăţirea Performanţei Operaţionale şi Financiare). Principalul obiectiv al acestui proces a fost crearea unor companii performante în sectorul de apă, care să poată implementa nu numai finanţarea UE, cât şi ăa preia funcţionarea facilităţilor din aglomerările învecinate, în care nu există un operator capabil să furnizeze acestor municipalităţi sau sate, o structură potrivită de implementare care să absoarbaăfondurile UE. Regionalizarea serviciilor de apă, planificată în scopul reducerii fragmentării şi pentru realizarea economiilor la scală, este în derulare.

Investiţiile în sectorul de echipare edilitară – apă - reprezinta un element cheie pentru trecerea de la un număr mare de furnizori de servicii de o calitate scăzută la un număr limitat de operatori puternici, capabili să furnizeze servicii durabile la tarife acceptabile, care vor asigura recuperarea costurilor de investiţii şi dezvoltarea ulterioară a sistemelor de apă.

Strategie, priorităţi

Pentru a îmbunătăţti accesul la utilităţile elementare de apă şi pentru a proteja şi a reabilita sursele de apă, conform cerinţelor din Directivele privind Apa Potabilă şi Epurarea Apei Uzate Urbane, există oportunităţi substanţiale pentru finanţarea primelor programe din cadrul Politicii de Coeziune. Acestea vor contribui la progresul către obiectivele ambiţioase şi la realizarea programului de implementare până în 2015 cel tarziu, respectiv în 2018, aşa cum a fost stabilit prin Tratatul de Aderare.

Se va acorda prioritate proiectelor mari de infrastructură, care acoperă mai multe aglomerări la nivel judeţean şi care: - vor aduce o contribuţie importantă în conformarea cu directivele de apă şi apă uzată; - vor avea un impact considerabil în ceea ce priveţte dezvoltarea regionalî prin adresarea unor nevoi de dezvoltare urgente ale comunităţilor mari, pe baza unei strategii pe termen lung şi prin



pagina 234

îmbunătaţirea capacităţii instituţionale locale în elaborarea şi implementarea politicilor din sectorul de apă.

Prin promovarea sistemelor integrate de apă şi apă uzată într-o abordare regională se urmăreşte maximizarea eficientă a costurilor prin realizarea de economii la scară, în scopul de a optimiza costurile de investiţii globale şi cele de operare induse de asemenea investiţii.

Pentru a realiza acest lucru, comunităţile din ariile geografice clar definite (de ex. dintr-un bazin hidrografic) sunt încurajate să se grupeze şi să dezvolte un program de investiţii comun, pe termen lung, pentru dezvoltarea sectorului de apă (Master Planuri pentru apă/apă uzată). Investiţiile prioritare la nivel regional urmăresc să ofere populaţtiei utilităţi corespunzatoare de apă şi apă uzată, la calitatea cerută şi la tarife acceptabile.

Proiectele regionale se vor adresa iniţial nevoilor din sectorul de apă din aglomerările urbane, acolo unde impactul asupra mediului este de obicei mai mare şi unde populaţia beneficiară este mai numeroasă.

Unele dintre zonele rurale pot fi de asemenea integrate în proiectul regional dacă un impact semnificativ asupra mediului poate fi justificat şi/sau dacă componente eficiente din punct de vedere al costului pot îmbunătăţi sustenabilitatea investiţiei în ansamblu. Prioritizarea investiţiilor în aria proiectului va ţine de asemenea cont de angajamentele asumate de România în negocierile pentru Capitolul 22. Un obiectiv esenţial al acestor operaţiuni (proiecte regionale) este de a promova o mai mare eficienţă şi calitate în oferirea de servicii publice locale, prin investţtii şi promovarea de operaţiuni independente, bine coordonate şi sustenabile din punct de vedere financiar.

În acest context, asocierea localităţilor învecinate în vederea creării unor structuri regionale capabile să atragă fonduri internaţionale pentru nevoile lor de investiţii în domeniul de apă, fonduri care nu pot fi atrase individual, reprezintă deja o tendinţă. Activităţile pregătitoare pentru Fondurile Structurale şi de Coeziune, care sunt îndeosebi mari consumatoare de timp pentru proiectele majore, au demarat încă de la începutul anului 2004. Fonduri de pre-aderare importante, dar şi împrumuturi externe şi acorduri bilaterale au fost utilizate la scară largă pentru întocmirea studiilor de fezabilitate şi a altor documente suport, precum şi pentru susţinerea acţiunilor al căror scop era îmbunătăţirea guvernării instituţionale în vederea creşterii rolului autorităţilor locale în implementarea proiectelor, în licitarea şi contractarea acestora. Sprijinul JASPERS este, de asemenea, disponibil pentru proiecte majore. Furnizarea de granturi sectorului de apă şi apă uzată este condiţionată de înfiinţarea Companiilor Regionale de Apă (operatori regionali) şi a Asociaţiilor de Municipalităţi în conformitate cu criteriile specificate la capitolul 5.1 Management (secţiunea – Prevederi specifice pentru implementarea adecvată a POS Mediu).

Procesul de regionalizare reprezintă un element esenţial pentru îndeplinirea cerinţelor din aquis-ul privind protecţia mediului în sectorul apă şi apă uzată, întrucât este nevoie de companii de apă experimentate care să realizeze obiectivele investiţionale şi care să garanteze calitatea funcţionării facilităţilor construite. Fără finanţare sub formă de grant, majoritatea operatorilor mici nu vor fi capabili să se conformeze aquis-ului. Prin urmare, există un stimulent puternic ca diferiţi operatori să se asocieze în vederea înfiinţării unei companii regionale de apă şi să depăşească astfel potenţialele



pagina 235

probleme administrative. Acest lucru este important în special pentru faptul că operatorii regionali de apă vor avea o funcţie de implementare centrală în operaţiunile POS.

Autorităţile Locale (Consiliile Judeţene şi Consiliile Locale) prin Operatorii Regionali sunt beneficiarii operaţiunilor cuprinse în acestă axă prioritarăa. Investiţiile din sectorul de apă, necesare pentru conformarea cu aquis-ul comunitar relevant, sunt mai mari decât cele care pot fi implementate în cadrul POS Mediu în perioada 2007-2013.

De aceea, investiţii suplimentare în sectorul de apă sunt planificate din alte surse, după cum urmează: - Programul Naţional pentru Dezvoltare Ruralaă co-finanţat de UE în perioada 2007-2013 şi coordonat de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), va include investiţi în infrastructura de apă în zonele rurale. - Programe Guvernamentale pentru dezvoltarea infrastructurii de mediu şi apă 2006 – 2009 care includ investiţii prioritare conform Planurilor Naţionale pentru Implementarea Acquis-ului de Mediu - Programul Guvernamental pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Zonele Rurale în perioada 2006-2008 prevede investişii în infrastructura de apă şi apă uzată; - Fondul Naţional de Mediu asigură co-finanţarea unor investiţii limitate în sectorul de apă; -Împrumuturi externe sau diferite forme de PPP sunt de asemenea soluţii avute în vedere pentru anumite aglomerări urbane.

Zonele rurale vor continua să primească sprijin guvernamental din bugetele locale şi o contribuţie substanţială este aşteaptată pe baza Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 finanţat din FEADR. POS Mediu se concentrează, din motive de eficienţă (rezultat pe cap de locuitor) către aglomerările medii şi mari. POS Mediu este orientat către crearea unor poli de bunăstare şi activităţi care să aibă un impact pozitiv pe termen mediu asupra dezvoltării localităţilor rurale din împrejurimi. Investiţii importante în sectorul infrastructurii de apă sunt de asemenea planificate după 2013, în vederea conformării totale cu aquis-ul UE.

Domenii majore de intervenţie

− Extinderea/modernizarea sistemelor de apă/apă uzată; − Construcţia/modernizarea surselor de apă în vederea potabilizării; − Construcţia/reabilitarea staţiilor de tratare a apei potabile; − Extinderea/reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile şi a sistemelor de

canalizare; − Construcţia/reabilitarea staţiilor de epurare a apelor uzate; − Construcţia/reabilitarea facilităţilor de epurare a nămolurilor; − Contorizare, echipament de laborator, echipamente de detectare a

pierderilor, etc.

Pentru asigurarea necesarului de apă şi pentru îmbunătăţirea situaţiei actuale a alimentării cu apă în judeţul Hunedoara se impun lucrări de amenajări la sursele de apă şi măsuri de îmbunătăţire a sistemului de transport, înmagazinare şi distribuţie a apei:

La Staţia de tratare a apei Sântămăria-Orlea, care este principala sursă pentru alimentarea cu apă a teritoriului interurban, sunt necesare lucrări de reabilitare şi modernizare în scopul asigurării în permanenţă a unui debit de apă tratată de 1000 l/s. Pentru aceasta este necesar să se îmbunătăţească



pagina 236

sistemul de decantare actual care la turbidităţi crescute ale apei captate reduce capacitatea de tratare a staţiei şi impune hiprclorinarea apei.

De asemenea, sunt necesare lucrări de refacere a drenajului şi de înlocuire a nisipului la o parte din filtre şi de punere în funcţie a instalaţiei de microsite. Sunt necesare şi înlocuiri de echipamente hidromecanice precum şi automatizarea sistemului de tratare a apei. Este necesar un studiu care să concluzioneze dacă actuala Staţie de tratare Batiz trebuie menţinută sau trebuie dezafectată.

La Staţia de tratare Sânpetru Hunedoara sunt necesare lucrări de creştere a capacităţii de tratare a apei concomitent cu îmbunătăţirea calităţii apei tratate. Este necesar un studiu de specialitate care să stabilească o soluţie corectă din punct de vedere tehnic şi economic referitoare la creşterea capacităţii de tratare, având în vedere că staţia de tratare are o vechime mare şi o tehnologie de tratare depăşită.

La sursa subterană Sânpetru este necesară echipare cu pompe noi a puţurilor forate.

Transportul apei între surse şi rezervoarele de înmagazinare.

Prin creşterea până la 1000 l/s a debitului furnizat de Staţia de tratare Sântămăria-Orlea, capacitatea de transport gravitaţional a actualei aducţiuni Haţeg-Deva va fi depăşită. Pentru transportul unui debit de apă mai mare există soluţia pompării, menţinând aceeaşi conductă, sau solutţa executării pe un traseu paralel a unei alte aducţiuni. Chiar şi actuala aducţiune necesită înlocuirea actualelor tronsoane care sunt executate cu tuburi de beton precomprimat, cu ţevi de oţel sau de poliesteri armaţi (PAFSIN), care să reziste la presiuni mai mari, sporind capacitatea de transport a actualei aducţiuni care nu utilizează pentru transportul apei întreaga sarcina hidraulică disponibilă. Soluţia optimă trebuie stabilită prin studii de specialitate.

Se propune totusi reabilitarea tronsoanelor cu probleme ale aductiunii existente şi executarea pe un traseu paralel a unei alte aductiuni, aceasta solutie oferind în plus o maimare siguranta în privinta transportului apei.

In situatia amenajarii unor rezervoare de inmagazinare pe amplasamente noi, care vor alimenta consumatorii din teritoriul interurban propus, sunt necesare racorduri intre sursele sau aductiunile existente sau propuse şi aceste rezervoare şi daca este necesar trebuie prevazute şi statii de pompare care sa asigure umplerea acestora în situatia în care presiunile disponibile în aductiuni nu sunt suficiente

Înmagazinarea apei

Capacitatea de înmagazinare a rezervoarelor trebuie calculată în funcţie de consumatorii arondaţi fiecărui rezervor şi de volumul de incendiu care trebuie constituit.

Există soluţia amenajării unor rezervoare de înălţime din care apa să fie distribuită gravitaţional la consumatori, sau a unor rezervoare îngropate din care consumatorii să fie alimentaţi prin pompare. În situaţia în care alimentarea rezervorului de înălţime trebuie făcută prin pompare, este necesar să se studieze şi varianta amenajării unui rezervor care primeşte apa gravitaţional şi consumatorii sunt alimentaţi prin pompare, deoarece consumul de energie pentru pompare este acelaşi.



pagina 237

Pentru a asigura alimentarea cu apă potabilă şi de incendiu a teritoriului interurban propus, rezervoarele existente nu sunt suficiente. Se propune amenajarea unor noi rezervoare de înmagazinare astfel:

Pentru zona Archia, un rezervor de înălţime cu volumul de 2x300mc care se poate realiza în două etape. Rezervorul va fi alimentat prin pompare de la o staţie de pompare care va fi amenajată în incinta rezervoarelor de pe Dealul Paiului, Deva şi va distribui gravitaţional apa în Archia şi zona înconjurătoare.

Pentru zona superioară Cristur-Vest se propune amenajarea în două etape a unui alt rezervor de înălţime 2x300mc, care va fi alimentat prin aceeaşi conductaăşi staţie de pompare ca şi rezervorul propus pentru zona Archia. În situaţia în care acest rezervor va fi realizat, partea de vest a actualei localităţi Cristur va fi arondată acestui rezervor, iar rezervorul proiectat în cadrul proiectului “Alimentare cu apă şi canalizare menajeră în localitatea Cristur” va putea prelua alimentarea unei părţi din zona cuprinsă între Sântuhalm şi Cristur.

Pentru zona Bârcea Mare şi Bârcea Mică-zona joasă, se propune amenajare unui rezervor de înălţime în apropierea actualului rezervor al fabricii de cherestea Bârcea Mare. Alimentarea acestuia se va face prin pompare din aducţiunea Haţteg-Deva, staţia de pompare fiind amenajată la rezervoarele existente ale Simeriei.

Localitatea Bârcea Mică va putea fi alimentată şi din reţeaua localităţii Cristur, dar acest lucru nu mai este recomandat.

Pentru zona Peştişu Mare şi Bârcea Mica –zona înaltă, se propune amenajarea unui rezervor de înălţime care va fi alimentat prin pompare din aducţiunea Deva- Haţeg, prin aceeaşi conductă de refulare care alimentează şi rezervorul propus Bărcea Mare.

Pentru zona Hunedoara-est, situată la cote înalte, se propune amenajarea unui rezervor de înălţime alimentat prin pompare din aducţiunea Haţeg-Deva. Statia de pompare va fi amenajată în Călanul Vechi iar conducta de refulare va fi instalată parţial prin relining, utilizând conducta de refulare apa existentă Batiz-Hunedoara, care nu mai este utilizată. Acest rezervor va distribui apa şi în localitatea Hăşdat care nu este alimentată cu apă în totalitate.

Aceste ultime trei rezervoare vor fi realizate în etape, fiecare rezervor având capacitatea 2x300mc.

Pentru zona Roci-Deva, situată în prelungirea străzii Vulcan se propune un rezervor de înălţime amplasat în partea superioară în dreapta drumului Deva-Cozia.

Acest rezervor va fi alimentat prin pompare de la o staţie de pompe care se propune a fi amenajată la rezervoarele 2x200mc Oituz.

De asemenea, se propune amenajarea unui rezervor de capat în partea superioară a străzii Dimitrie Cantemir din Deva. Acest rezervor va fi alimentat prin staţia de pompare proiectată în cartierul Viile Noi, care este în execuţie.

Distribuţia apei

Fiecare dintre rezervoarele propuse va avea o reţea de distribuţie aferentă echipată cu hidranţi de incendiu.



pagina 238

În situaţia în care reţelele de apă existente ale localităţilor vor fi reabilitate şi se vor diminua drastic pierderile de apă, nu mai sunt necesare alte rezervoare în afara celor propuse, întreaga zona situată în apropierea drumului DN7 putând fi alimentată prin extinderea reţelelor de distributie a localităţilor Deva, Simeria şi Sântuhalm. Teritoriul dintre Hunedoara şi Cristur situat în stânga râului Cerna, va fi alimentat cu apă prin extinderea reţelei de distribuţie a Hunedoarei.

Localitatea Uroi va fi alimentată cu apă potabilă din reţeaua de apă a Simeriei şi nu necesită rezervor, iar satul Cărpiniş va prelua apă din reţeaua satului Uroi, fiind alimentat cu apă prin pompare. În acest scop se va amenaja o staţie de pompare la ieşirea spre Cărpiniş iar în zona superioară a satului Cărpiniş un rezervor de captat. Soluţia de alimentare cu apă a satelor Uroi şi Cărpiniş a fost stabilită prin studii de fezabilitate întocmite la solicitarea Primăriei Simeria, în prezent fiind în curs de elaborare proiectele tehnice.

3.8.1.2 Canalizare – propuneri

Pentru zonele interurbane pe care se vor realiza constructii se propun o serie de amenajari pentru canalizarea apelor uzate menajere şi pluviale.

Se propune dezafectarea actualei statii de epurare Buituri şi reabilitarea retelei de canalizarea municipiului Hunedoara.

Se propune de asemenea reabilitarea, modernizarea şi extinderea pe acelasi amplasament a statiei de epurare Santuhalm. Pentru apele de canalizare provenite din Hunedoara şi localitatile situate în lunca raului Cerna se propune amenajarea unui nou colector de canalizare care va conduce apele la statia de epurare Sântuhalm.

Pentru municipiul Deva se propune reabilitare şi extinderea retelei de canalizare şi executia unei noi statii de epurare pe acelasi amplasament, dar care sa faca fata exigentelor actule privind calitatea apelor epurate. Se propune ca atunci cand exista conditii, retelele noi de canalizare sa fie proiectate în sistem separativ.

Avand în vedere ca prin introducerea în intravilan a unei mari suprafete de teren, coeficientii de scurgere vor creste foarte mult şi implicit vor creste şi debitele de ape meteorice care trebuie canalizate, trebuie studiata şi varianta canalizarii separate a apelor meteorice colectate din zona de sud-est a municipiului Deva şi evacuarea acestora spre Mures prin pompare pe un traseu scurt, pentru a evita tranzitarea municipiului cu debite foarte mari de ape meteorice.

La intrarea în statia de tratare deva va fi amenajat un bazin de retentie şi preaplin pentru apale de canalizare provenite din municipiul Deva.

Lucrarile de reabilitare a retelei de canalizare vor consta în lucrari de decolmatare a canalelor existente şi de inlocuire a celor degradate sau subdimensionate.

În partea incipientă a colectorului pluvial va fi amenajat un bazin de retentie pentru ape pluviale.

Pentru zona Cristur-Vest se propune amenajarea a doua colectoare menajere care vor colecta apele uzate şi le vor conduce spre canalizarea proiectata a localitatii Cristur. Apele meteorice vor fi dirijate spre Paraul Almasului şi spre Cerna.



pagina 239

Pentru zona Barcea Mare-Barcea Mica-Pestis se propune realizarea unei singure retele de canalizare. Apele colectate vor fi pompate în colectorul de canalizare Hunedoara-Santuhalm. Apele meteorice vor fi conduse la raul Cerna.

Pentru zona Hunedoara-Est se propune o retea de canalizare menajera prin extinderea retelei de canalizare a municipiului Hunedoara.

Pentru zona de extindere situata în dreapta tronsonului Santuhalm-Deva a DN7 se propune amenajarea unei retele de canalizare în sistem unitar prin care apele vor fi conduse spre reteaua de canalizare reabilitata a municipiului Deva.

In teritoriul interurban propus în dreapta caii ferate Simeria-Ilia şi situat la vest de raul Cerna va fi extinsa reteaua de canalizare menajera a cartierului Devei situat peste calea ferata, iar pentru apele pluviale din aceasta zona se propune canalizarea separata şi evacuarea lor în Mures prin amenajarea unei treceri pe sub digul Muresului.

Pentru portiunea de teritoriu dintre Simeria şi Santandrei şi cea dintre Simeria şi raul Cerna, se propune o retea de canalizare în sistem separativ. Un colector menajer principal va fi amenajat pe un traseu paralel cu calea ferata, şi va colecta apele menajere din toata zona, conducandu-le la statia de epurare extinsa şi reabilitata de la Santuhalm. Acest colector poate fi dimensionat pentru a prelua intreg debitul menajer rezultat din Simeria, situatie în care actuala statie de tratare a Simeriei nu mai este necesara şi va fi dezafectata.

Pentru Simeria Veche şi teritoriul Cuprins intre Simeria şi raul Strei se propune o retea de canalizare în sistem separativ. Apele uzate menajere vor fi conduse la o statie de epurare care va fi amplasata pe malul stang al Muresului, iar apele meteorice vor fi conduse spre Strei şi spre Mures.

In localitatile Cristur şi Santandrei se propune realizarea canalizarii conform prevederilor proiectelor existente.

Pentru localitatile Uroi şi Carpinis se propune realizarea de retele de canalizare menajera în fiecare localitate şi amenajarea unei singure statii de epurare pentru ambele localitati. Statia de epurare va fi amplasata în apropierea raului Mures.

Proiecte iniţiate/soluţii identificate pe termen scurt, mediu şi/sau lung pentru rezolvarea problemelor, cuprinse în PLAM/PNAM:

Tabelul 3-11: Proiecte iniţiate/soluţii identificate pe termen scurt, mediu şi/sau lung pentru rezolvarea problemelor

1. Îmbunătăţirea calităţii apei râului Jiul de Est şi Vest prin eliminarea deversărilor apelor menajere provenite de la sub-unităţile miniere aparţinătoare Compania Naţională a Huilei SA – Lonea, Petrila, Paroşeni, Vulcan, Uricani (jud. Hunedoara)

2. Regularizare canal Cerna, satele Bârcea Mică şi Bârcea Mare 3. Regularizare pârâul Popi, oraş Simeria 4. Regularizare şi decolmatare Valea Cărpiniş, oraş Simeria 5. Amenajare curs râul Mureş, oraşul Simeria 6. Canalizarea apelor menajere şi staţie de pompare-epurare, Simeria 7. Alimentare cu apă şi canalizare în municipiul Deva şi localităţile aparţinătoare 8. Regularizare canal Strei, oraş Simeria 9. Extinderea şi reabilitarea sistemului de distribuţie a apei în municipiul Orăştie



pagina 240

10. Gestionarea sistemului integrat de apă uzată în municipiul Orăştie 11. Reabilitarea staţiei de epurare a apelor uzate Haţeg 12. Canalizarea apelor menajere şi epurarea acestora pentru localitatea Simeria Veche, oraş

Simeria 13. Reabilitarea reţelelor de canalizare în oraşul Haţeg 14. Reţea integrată de alimentare cu apă (monitorizare, măsurare, captare, depozitare,

tratare, transport, exploatare, deversare a apei destinate consumului uman şi epurare) – oraşul Uricani, Valea de Brazi şi Câmpul lui Neag

15. Reabilitare şi extindere sistem de alimentare cu apă în municipiul Brad 16. Extindere şi reabilitare sistem canalizare în municipiul Brad 17. Reducerea poluării şi a consumului de resurse la SC TALC DOLOMITA SA Hunedoara, prin

modernizarea fluxurilor de decantare-filtrare (strada Zlaşti, cartier Zlaşti) 18. Realizarea canalizării apelor menajere şi a staţiilor de epurare a apelor menajere uzate în

O.N. Călan, O.V. Călan şi localităţile aparţinătoare: Streisângeorgiu, Crişeni, Batiz, Nădăştia de Sus, Nădăştia de Jos, Strei, Strei-Săcel, Strei - Ohaba, Valea Sângeorgiului

33..88..22 AAlliimmeennttaarreeaa ccuu eenneerrggiiee eelleeccttrriiccăă -- ÎÎmmbbuunnăăttăăţţiirreeaa eeffiicciieennţţeeii eenneerrggeettiiccee şşii ddeezzvvoollttaarreeaa dduurraabbiillăă aa sseeccttoorruulluuii eenneerrggeettiicc -- PPOOSS CCCCEE

Îmbunatăţirea eficienţei energetice

Sprijinirea investiţiilor în construirea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, retehnologizarea, modernizarea şi reabilitarea celor existente, în scopul creşterii eficienţei energetice (centrale/grupuri de producere a energiei electrice şi termice, centrale/grupuri de cogenerare, turboagregate).

Eficienţa energetică este un factor important al competitivităţii economice şi reprezintă o preocupare constantă la nivel european şi naţional. România se caracterizează printr-o intensitate energetică primară şi finală ridicată comparativ cu media UE 25 (de circa 4 ori mai mare la nivelul anului 2005, calculată la paritatea ratei de schimb). Estimările arată o creştere a consumului de energie în România cu un ritm mediu anual de circa 2,5 % în perioada 2007 - 2015, precum şi o creştere a dependenţei de importurile de resurse energetice primare.

Având în vedere ţinta de reducere a intensităţii energetice cu 40% până în 2015, comparativ cu anul 2001, România trebuie să investească atât în noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, cât şi în cele existente. Sectorul de producere a energiei electrice şi termice reprezinta cel mai mare consumator de energie din întregul lanţ - resurse primare, producere, transport şi distribuţie/furnizare a energiei electrice şi termice. Retehnologizarea, modernizarea şi reabilitarea capacităţilor de producere existente ar putea contribui în mod semnificativ la reducerea intensităţii energetice.

Reabilitarea capacităţilor de producere a energiei electrice şi termice existente trebuie luată în considerare, în cazul în care este eficientă din punct de vedere al costului investiţiei, întrucât cea mai mare parte a echipamentelor aflate în funcţiune au durată de viaţă normală depăşită, un consum ridicat de energie şi, implicit, un nivel scăzut al eficienţei energetice.

Astfel, în cazul producerii de energie electrică pe baza de combustibili fosili, mai mult de 32% din echipamente sunt mai vechi de 30 ani, 50% au 20-30 ani şi doar 0,7% au mai



pagina 241

puţin de 10 ani. În ceea ce priveşte grupurile hidroenergetice, 37% din totalul acestora au durata normală de funcţionare depăşită.

Proiectele de reabilitare/retehnologizare/modernizare a capacităţilor de producere a energiei electrice şi termice existente vor conduce la o extindere cu cel puţin 15 ani a duratei de viaţă a capacitţăii de producţie reabilitate/retehnologizate/modernizate după implementarea investiţiei.

De asemenea, se va lua în considerare construirea de noi capacităţi de producere, ţinând seama că durata lor de viaţă este semnificativ mai lungă decât în cazul reabilitării unor grupuri energetice. Investiţiile în noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice vor contribui la acoperirea cererii de electricitate şi de energie termică a ţării.

Datorită economiilor importante de combustibil, precum şi a emisiilor reduse de CO2, rezultate în producerea combinată de energie electrică şi termică, se vor realiza investiţii în construirea de noi grupuri în co-generare. Producerea combinată de energie electrică şi termică (cogenerare) este în concordanţă cu noile tendinţe de utilizare a combustibililor “curaţi”.

În acest context, construirea de noi capacităţi de co-generare, în concordanţă cu prevederile Directivei CE nr.8/2004, poate constitui un instrument de creştere a eficienţei energetice (prin economiile de energie primară), de reducere a emisiilor poluante, precum şi de acoperire a cererii de energie în zonele izolate sau a cererii de energie în zonele rezidenţiale, comerciale şi industriale, în contextul condiţiilor economice şi de mediu specifice acestor zone.

Se va avea în vedere extinderea reţelei de medie tensiune în zonele propuse pentru extinderea limitelor intravilan ale localităţilor, prin linii electrice subterane, cu tensiune de 20kV şi instalarea de posturi de transformare pentru acoperirea consumului prognozat pentru următorii 10 ani. Se vor înlocui posturile de transformare aflate într-o stare tehnică slabă, care nu mai îndeplinesc condiţiile şi nu mai au parametrii optimi pentru furnizarea energiei electrice la parametrii optimi.

Se vor înlocui conductoarelor subdimensionate, în special în zona rurală, unde tensiunile de alimentare nu se încadrează în valorile impuse, fiind puternice căderi de tensiune (de până la 20-25%).

În limitele intravilan ale localităţilor se propune înlocuirea retelelor aeriene cu reţele în cablu. Înlocuirea stâlpilor supraîncărcaţi, în special cei de iluminat.

Înlocuirea corpurilor de iluminat vechi, necompensate inductiv, care funcţioneaza la un factor de putere foarte scăzut, cu corpuri de iluminat compensate, cu un factor de putere de 0.92.

Se va sprijini dezvoltarea reţelei de energie electrică în zonele periurbane în solutii simple, cu extinderea reţelei subterane de 20kV, şi a reţelei de joasă tensiune.

Extinderea reţelelor de iluminat public în zonele noi rezidenţiale.

Modernizarea cutiilor de distribuţie a energiei electrice aflate pe domeniul public, prin înlocuirea protecţiilor ânvechite, rezultând astfel o siguranţă sporită.



pagina 242

Extinderea reţelelor electrice în zonele de munte izolate prin reţele de medie tensiune, urmate de reţele aeriene de 1kV.

Toate extinderile propuse mai sus pot fi preluate de staţiile de transformare amintite.

Soluţiile de alimentare se vor elabora de către furnizorul local de energie electrică – SC ENEL DISTRIBUŢIE SA în cazul de faţă.

Soluţiile se vor stabili de comun acord între furnizorul de energie şi autorităţile locale.

Investiţii pentru extinderea şi modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie/furnizare a energiei electrice, gazelor naturale şi petrolului, în scopul reducerii pierderilor în reţele şi realizarea în condiţii de siguranţă şi continuitate a serviciului de transport şi distribuţie/furnizare.

Consumul propriu tehnologic în reţelele de distribuţie / furnizare a energiei electrice (inclusiv pierderile comerciale) a atins în anul 2004 valoarea medie anuală de 12,6%, comparativ cu media ţărilor din UE de 7,3%.

Prin dezvoltarea reţelelor de transport şi distribuţie/furnizare, accesul la capacităţile de producere a energiei electrice care utilizează resurse regenerabile de energie ar putea fi îmbunătăţit.

Companiile de transport şi distribuţie/furnizare a energiei electrice realizează permanent programe multianuale de investiţii pentru îmbunatăţirea funcţionării reţelelor (de exemplu, pentru linii, staţii şi alte echipamente/ instalaţii pentru reţea).

Extinderea şi retehnologizarea reţelelor de transport şi distribuţie/furnizare a energiei electrice va permite companiilor să menţină preţul energiei electrice la un nivel suportabil pentru operatorii economici.

În privinta reţelelor de transport şi distribuţie/furnizare a petrolului şi gazelor naturale, există aceleaşi preocupări ce vizează siguranţa şi continuitatea în alimentare a consumatorilor finali, astfel identificându-se nevoia unor investiţii suplimentare.

Sprijinirea investiţiilor pentru interconectarea retelelor de transport a energiei electrice, gazelor naturale şi petrolului cu reţelele europene.

Dezvoltarea reţelelor de transport ale energiei electrice, gazelor naturale şi petrolului care fac legătura cu reţelele statelor membre ale Uniunii Europene, precum şi cu acelea ale ţărilor candidate sau potenţial candidate la Uniunea Europeană, reprezintă un mijloc important pentru integrarea pieţei de energie a României cu pieţele acestor ţări, contribuind astfel la întărirea pieţei regionale de energie.

Investiţiile pentru interconectarea reţelelor trebuie avute în vedere la nivelul pieţei regionale, ţinând cont de complementaritatea cererii şi ofertei din diversele state vizate. Implementarea prevederilor Tratatului pentru Constituirea Comunităţii Energetice în Europa de Sud-Est (1 iulie 2006), care stabileşte cadrul legal pentru crearea pieţei regionale de energie electrică şi gaze naturale, presupune asigurarea alimentării cu energie în regiune. Tratatul prevede necesitatea dezvoltării reţelelor de transport ale energiei electrice transfrontaliere (interconexiuni), astfel încât sistemul



pagina 243

energetic al regiunii să poată face faţă cererilor de energie ale fiecărui stat. Totodată, este necesar să se extindă reţelele naţionale de transport ale energiei electrice, petrolului şi gazelor naturale care sunt interconectate cu reţelele europene, în scopul facilitării accesului consumatorilor din România la piaţa de energie europeană. Aceasta presupune întărirea şi extinderea reţtelelor interne şi capacităţilor de interconexiune necesare dezvoltării conectării la reţeaua UCTE.

De asemenea, trebuie identificată lipsa sau insuficienţa capacităţilor de interconexiune necesare schimbului de energie electrică cu statele membre ale comunităţii şi continuată dezvoltarea pieţei interne.

În privinţa reţelelor româneşti de transport ale petrolului şi gazelor naturale, construirea sau extinderea unor capacităţi de interconexiune corespunzătoare va contribui, de asemenea, la diversificarea alimentării cu petrol şi gaze naturale a consumatorilor finali şi la îmbunătăţirea siguranţei tranzitului către piaţa Uniunii Europene.

Interconectarea reţelelor de transport ale gazelor naturale cu reţelele europene va conduce la un management mai bun al perioadelor de vârf de consum, la parametri tehnici îmbunătăţiţi (presiune şi debit) într-o perioadă scurtă de timp, făcând posibilă alimentarea cu gaze în toate zonele, inclusiv zonele critice.

Toate acţiunile propuse vor contribui la îmbunătăţirea globală a eficienţei energetice a sistemului energetic şi la o utilizare mai bună a infrastructurii existente. În consecinţă, se va asigura o viabilitate pe termen lung a sistemului şi o mai bună sinergie a sistemelor energetice şi practicilor din domeniul energiei cu cele ale Comunităţii. Aceste acţiuni sunt în concordanţă cu reglementările europene cum ar fi: “Carta Verde privind eficienţa energetică” sau “A realiza mult cu puţin”, “Politica de coeziune în sprijinul creşterii economice şi a numărului de locuri de muncă: Orientările strategice ale Comunităţii 2007-2013”, Strategia de la Lisabona, New Energy Policy precum şi cu Documentul de Politica Energetică a României, şi cu Strategia Naţională în domeniul Eficienţei Energetice.

Obiective specifice

Principalele obiective urmărite vizează: reducerea intensităţii energetice prin introducerea de noi tehnologii pentru creşterea productivităţii; îmbunatăţirea eficienţei energetice pe întregul lanţ energetic, creşterea gradului de utilizare a energiei regenerabile. Un sprijin important va fi acordat implementării de noi tehnologii pentru a reduce emisiile poluante din sectorul energetic.

Obiectivul propus este de a contribui la atingerea următoarelor ţinte naţionale: reducerea intensităţii energetice primare cu 40% până în anul 2015, comparativ cu anul 2001. Operaţiunile propuse vor contribui la realizarea următoarelor obiective:

Operaţiunea 1

Sprijinirea investiţiilor în construirea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, retehnologizarea, modernizarea şi reabilitarea celor existente, în scopul creşterii eficienţei energetice (centrale/grupuri de producere a energiei electrice şi termice, centrale/grupuri de cogenerare, turboagregate);



pagina 244

Creşterea eficienţei energetice la nivel naţional, conducând la o competitivitate economică crescută;

Utilizarea mai bună a resurselor de energie primară disponibilă, în sensul unei producţii mai mari de energie, utilizând mai puţine resurse de energie primară;

Reducerea dependenţei de importurile de resurse energetice primare (in principal combustibili fosili);

Asigurarea siguranţei în alimentarea cu energie a consumatorilor;

Reducerea impactului negativ asupra mediului.

Operaţiunea 2

Investţtii pentru extinderea şi modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie/furnizare a energiei electrice, gazelor naturale şi petrolului, în scopul reducerii pierderilor în reţele şi realizarea în condiţii de siguranţă şi continuitate a serviciului de transport şi distribuţie/furnizare;

Creşterea eficienţei energetice la nivel naţional, conducând la o competitivitate economică crescută;

Utilizarea raţională a resurselor de energie prin reducerea pierderilor;

Asigurarea siguranţei în alimentarea cu energie a consumatorilor;

Crearea infrastructurii necesare pentru dezvoltarea activităţilor economice şi astfel pentru dezvoltarea infrastructurii naţionale de energie la standarde europene;

Reducerea impactului negativ asupra mediului;

Reducerea costurilor de distributie şi furnizare şi extinderea reţelelor de transport şi distribuţie/furnizare.

Operaţiunea 3

Sprijinirea investiţiilor pentru interconectarea reţelelor de transport al energiei electrice, gazelor naturale şi petrolului cu reţelele europene.

Continuarea şi întărirea procesului de cooperare regională, în cadrul pieţei regionale de energie electrică şi gaze naturale;

Pregătirea mai bună a pieţelor naţionale pentru integrarea lor în piaţta unică europeană;

Creşterea competiţiei între actorii din sectorul energetic ce activează în plan regional;

Creşterea competitivităţii operatorilor economici din România, luând în considerare ofertele diversificate de alimentare cu resurse primare şi energie electrică;

Extinderea reţelelor transeuropene de energie. Contribuţie la priorităţile CNSR

Dezvoltarea infrastructurii la standarde europene.

Dezvoltare durabilă



pagina 245

Promovarea eficienţei energetice are un impact pozitiv asupra reducerii nivelului de poluare în zonele de intervenţie, prin reducerea emisiilor de CO2. Operaţiunile propuse contribuie la siguranţa alimentării cu energie şi la un pret al energiei competitiv, având ca rezultat promovarea unor noi activităţi economice şi dezvoltarea celor existente din punct de vedere al competitivităţii. Siguranţa furnizării energiei şi creşterea competitivităţii reprezintă, de asemenea, efecte ale integrării pieţelor, la care contribuie acest domeniu major de intervenţie. Dezvoltarea economică în zonele de intervenţie va avea un impact important asupra creării/menţinerii locurilor de muncă.

Valorificarea resurselor regenerabile de energie

România dispune de un important potenţial exploatabil al resurselor regenerabile de energie (hidro 40.000 GWh/an din care 6000 GWh/an pentru microhidro, 23000GWh/an – vant, 60 GJ/an – energie solara termica, 1200GWh/an – energie solară pentru aplicaţii fotovoltaice, 318x106 GJ/anbiomasa, 7x106 GJ/an – energie geotermală), distribuite în diferite zone ale ţării.

Resursele regenerabile de energie au un potenţial energetic important, iar gradul lor de disponibilitate este mai mare decât al combustibililor convenţionali în anumite zone. Utilizarea lor trebuie făcută pe baza a trei premise importante: accesibilitate, disponibilitate şi acceptabilitate. Producţia de energie electrică din resurse regenerabile de energie (în cea mai mare parte, energie produsă în centrale hidroelectrice cu putere instalată mai mare de 10 MW) reprezintă aproximativ 35% din totalul producţiei de energie electrică din România raportată în 2005.

Deş există un potenţial semnificativ de resurse hidroenergetice disponibil şi acestea au fost valorificate pe scară largă, o mare parte a capaciăţtilor de producţie în acest domeniu prezintă un grad avansat de uzură şi trebuie modernizate.

Cu excepţia resurselor hidroenergetice, principalele resurse energetice regenerabile din România sunt biomasa, resursele eoliene, resursele de energie solară pentru aplicaţii termice precum şi resursele geotermale. Până în prezent, valorificarea acestor tipuri de resurse regenerabile nu este semnificativă. Resursele eoliene, solare, biomasa şi biocombustibilii, resursele geotermale ar putea fi mai intens utilizate, în acelaşi timp continuând valorificarea resurselor hidro, care au avantajul de a genera energie la preţuri competitive.

Valorificarea diversificată a resurselor regenerabile de energie este necesară, luând în considerare faptul că există diferite tipuri de resurse regenerabile disponibile pentru utilizare şi faptul că producţia de energie din aceste resurse variază în diversele perioade ale anului, în funcţie de condiţiile meteorologice.

În acest mod, se poate atinge ţinta naţională de 33% pentru ponderea energiei electrice produse din resurse regenerabile în consumul brut de energie electrică la nivelul anului 2010, conform Hotărârii Guvernului nr. 443/2003 (modificată prin HG nr. 958/2005) pentru promovarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile de energie şi Strategia Naţională de valorificare a resurselor regenerabile de energie aprobată prin HG 1535/2003.

De asemenea, valorificarea resurselor regenerabile de energie poate favoriza introducerea în sistemul economic a unor zone izolate, furnizând astfel o bază pentru dezvoltarea unor activităţi economice. Investiţiile în valorificarea resurselor regenerabile



pagina 246

de energie vor favoriza dezvoltarea mediului economic şi social din diferite zone din România şi vor contribui la reducerea dependenţei de importurile de energie, contribuind în acelaşi timp la progresul tehnologic şi la crearea de noi locuri de muncă pe piaţa locală a muncii.

92 Utilizarea energiei regenerabile are efecte pozitive asupra mediului şi contribuie la reducerea emisiilor de CO2 şi a altor gaze cu efect de seră. Aceste acţiuni sunt în concordanţă cu reglementările europene: “Energie pentru viitor: resurse regenerabile de energie – Cartea Albă stabilind o strategie a Comunităţii şi un plan de acţiune”; “Cartea Verde a Comisiei din 20 noiembrie 1996 în ceea ce priveşte resursele de energie regenerabilă”; “Politica de coeziune pentru sprijinirea creşterii economice şi a numărului locurilor de muncă: Orientările strategice de coeziune 2007- 2013”; Directiva nr.77/2001 a CE, New Energy Policy şi Strategia de la Lisabona.

Obiective

Scopul principal este intensificarea utilizării energiei din resurse regenerabile. Obiectivul avut în vedere este de a contribui la următoarea ţintă naţională: ponderea energiei electrice produse din resurse regenerabile de energie în consumul naţional brut de energie electrică să fie 33% până în 2010.


Reducerea dependenţei de importurile de resurse de energie primară (în principal combustibili fosili);

Diversificarea resurselor disponibile de energie;

Capacităţile de producere luate în considerare în zone diferite ale ţării vor conduce la creşterea angajărilor şi simultan vor diversifica oferta pe piaţa muncii;

Mediul de afaceri va fi diversificat, prin atragerea companiilor private (din ţară şi din străinatate), precum şi a autorităţilor publice locale şi centrale, în procesul de valorificare a resurselor regenerabile de energie;

Investiţiile în domeniul resurselor regenerabile de energie vor oferi posibilitatea fabricarii, transferului şi comercializarii de produse şi tehnologii moderne în acest domeniu;

Valorificarea resurselor regenerabile de energie va conduce la o mai mare reducere a emisiilor posibile rezultate din procesul arderii combustibilului fosil şi la conservarea mediului.

Contribuţie la priorităţile CNSR

Dezvoltarea infrastructurii la standarde europene

Operaţiuni

Modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice prin valorificarea resurselor regenerabile de energie: eoliene, hidroenergetice, solare, a biomasei, a resurselor energetice geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie.



pagina 247

Prin utilizarea în mare măsură a surselor regenerabile de energie se asigură creşterea siguranţei în alimentarea cu energie şi limitarea importului de resurse energetice, în condiţiile unei dezvoltări economice de durată. Aceste cerinţe se realizează în context naţional prin implementarea de politici de conservare a energiei, creşterea eficienţei energetice şi valorificarea superioară a resurselor regenerabile.

Sursele regenerabile de energie electrică sunt următoarele:

− energie solară; − energie eoliană; − energie hidro; − biomasă şi biogaz ; − energie geotermală;

În judeţul Hunedoara, nivelul resurselor de energie ‘verde’ este unul foarte bogat, ele fiind împărţite în felul următor:

Energia hidro

În cadrul surselor regenerabile de energie (SRE), energia hidro deţine cea mai mare pondere. Potenţialul hidroenergetic din judeţul Hunedoara este relativ dezvoltat, aparţinând de sucursala Haţeg Hidrocentrale, a instituţiei Hidroelectrica.

Sucursala Haţeg exploatează potenţialul hidroenergetic al râurilor: Râul Mare, şi râul Strei. În judet existâ 12 hidrocentrale, din care 11 pe Râul Mare şi una pe râul Strei, şi 11 microhidrocentrale răspândite pe întreg teritoriul judeţului.

Amenajarea cursului de apă Râul Mare prevede o centrală hidroelectrică subterană de mare putere (CHE Râul Mare-Retezat), care prelucrează debitele din Acumularea Gura Apelor, al cărei baraj din anrocamente deţine recordul de înălţime (173 m). Centrala este amplasată în subteran, pe o aducţiune de tip galerie care debuşează în Râul Mare. Are o cădere maximă de 583 m şi este echipată cu două hidroagregate cu turbine Francis (2×167 MW), constituind o performanţă de echipare cu astfel de grupuri la căderi foarte mari.

În aval de Centrala Râul Mare-Retezat, urmează o cascadă de hidrocentrale până la debuşarea în râul Strei. Aceste centrale sunt realizate în scheme cu lacuri, de tip baraj (CHE Clopotiva, CHE Ostrovul Mic, CHE Păclişa, CHE Haţeg), şi în scheme cu derivaţie (CHE Ostrovul Mare, CHE Cârneşti 1, CHE Cârneşti 2, CHE Toteşti 1, CHE Toteşti 2, CHE Sântămăria Orlea).

Puterea totală instalată este de 488.03 MW, împărţită după cum urmează:

• AHE Râul Mare Retezat – 349MW ; • AHE Râul Mare Aval - 122MW; • CHE Subcetate - 11.66MW; • MHC-uri - 5.372MW;

Numărul total de hidroagregate în centralele hidroelectrice este 24, iar în microhidroentrale este de 20.

Producţia medie de energie într-un an mediu hidrologic este de 869.83GWh.



pagina 248

Situaţia hidrocentralelor construite şi propuse pe teritoriul României se regăseşte în harta următoare :

Figura 3-1: Situaţia hidrocentralelor construite şi propuse, pe teritoriul României

În judeţul Hunedoara, potenţialele hidroenergetice sunt exploatate, cu excepţia râului Mureş. Conform studiilor făcute, râul Mureş deţine 16% din micropotenţialul hidroenergetic al ţării.

Energia solară

Pornind de la datele disponibile s-a întocmit harta cu distribuţia în teritoriu a radiaţtiei solare în România. Harta cuprinde distribuţia fluxurilor medii anuale ale energiei solare incidente pe suprafaţa orizontală pe teritoriul României.

Sunt evidenţiate 5 zone, diferenţiate prin valorile fluxurilor medii anuale ale energiei solare incidente. Se constată că mai mult de jumătate din suprafaţa ţării beneficiazâăa de un flux de energie mediu anual de 1275 kWh/m2.

Harta solară a fost realizată prin utilizarea şi prelucrarea datelor furnizate de către: ANM precum şi NASA, JRC, Meteotest. Datele au fost comparate şi au fost excluse cele care aveau o abatere mai mare decât 5% de la valorile medii. Datele sunt exprimate în kWh/m2/an, în plan orizontal, această valoare fiind cea uzuală folosită în aplicaţiile energetice atât pentru cele solare fotovoltaice cât şi termice.

Figura 3-2: Hartă Solară

Zonele de interes (areale) deosebite pentru aplicaţiile electroenergetice ale energiei solare în ţara noastră sunt:

• Primul areal, care include suprafeţele cu cel mai ridicat potenţial acoperă Dobrogea şi o mare parte din Câmpia Română;

• Al doilea areal, cu un potenţial bun, include nordul Câmpiei Române, Podişul Getic, Subcarpatii Olteniei şi Munteniei o bună parte din Lunca Dunării, sudul şi centrul Podişului Moldovenesc şi Câmpia şi Dealurile Vestice şi vestul Podişului Transilvaniei, unde radiaţia solară pe suprafaţă orizontală se situează între 1300 şi 1400 MJ / m2;

• Cel de al treilea areal, cu potenţialul moderat, dispune de mai puţin de 1300 MJ /m2 şi acoperă cea mai mare parte a Podişului Transilvaniei, nordul Podişului Moldovenesc şi Rama Carpatică.

Îndeosebi în zona montană variaţia pe teritoriu a radiaţiei solare directe este foarte mare, formele negative de relief favorizănd persistenţa ceţii şi diminuând chiar durata posibilă de strălucire a Soarelul, în timp ce formele pozitive de relief, în funcţie de orientarea în raport cu Soarele şi cu direcţia dominantă de circulaţie a aerului, pot favoriza creşterea sau, dimpotrivă determina diminuarea radiaţiei solare directe.

Se observă din cele descrise mai sus că judeţul Hunedoara se încadrează în zona a IV-a şi a V-a de radiaţie solară, fiind pe ultimul loc pentru investiţiile în domeniul centralelor solare.

Energia eoliană



pagina 249

S-a considerat necesară şi oportună abordarea unor activităţi de reevaluare a potenţialului eolian al României, prin utilizarea unor mijloace şi instrumente adecvate (aparatura de măsura, softuri adecvate etc.) pornind de la datele de vânt măsurate la 22 staţii aparţinând ANM.

La staţiile meteorologice măsurarea celor doi parametri ai vântului, direcţia şi viteza, se efectuează, conform recomandărilor OMM (Organizaţia Meteorologică Mondială), la înălţimea de 10 m deasupra solului.

Din păcate, recomandările UE în domeniu, precum şi practica actuală, a dovedit însă că viteza de la care este rentabilă exploatarea vântului ca resursă energetică trebuie să se refere la viteza vântului de la înălţimea rotorului turbinelor centralelor eoliene, situat în prezent de obicei la înălţimi mari (50, 70, 80, 90 m deasupra solului).

Ca urmare, a fost elaborată Harta eoliană a României care cuprinde vitezele medii anuale calculate la înălţimea de 50 m deasupra.

Distribuţia pe teritoriul României a vitezei medii a vântului scoate în evidenţă că principala zonă cu potenţial energetic eolian aceea a vârfurilor montane unde viteza vântului poate depăşi 8 m/s.

A doua zonă cu potenţial eolian ce poate fi utilizat în mod rentabil o constituie Litoralul Mării Negre, Delta Dunării şi nordul Dobrogei unde viteza medie anuală a vântului se situează în jurul a 6 m/s. Faţă de alte zone exploatarea energetică a potenţialui eolian din această zonă este favorizată şi de turbulenţa mai mică a vântului.

Cea de a treia zonă cu potenţial considerabil o constituie Podişul Bârladului unde viteza medie a vântului este de circa 4-5 m/s. Viteze favorabile ale vântului mai sunt semnalate şi în alte areale mai restrânse din vestul ţării, în Banat şi pe pantele occidentale ale Dealurilor Vestice.

Figura 3-3: Hartă Energie Eoliană

Se observă că în judeţul Hunedoara, o puternică zonă cu potenţial eolian este zona Văii Jiului, cu o viteză de mai mare decât 10m\s. O zonă specială, care ar permite dezvoltarea unei zone eoliene este în Munţii Valcanului, în perimetrul localităţilor Uricani şi Lupeni.

Biomasa şi biogaz

Biomasa constituie pentru România, o sursă regenerabilă de energie, promiţătoare, atât din punct de vedere al potenţialului, cât şi, din punct de vedere al posibilităţilor de utilizare.

În urma prelucrării datelor s-au ridicat următoarele hărţi de profil:

• Potenţialul energetic al biomasei în România, care cuprinde distribuţia în teritoriu (pe judeţe şi regiuni de dezvoltare economică) a valorilor energetice (TJ) preconizate a se obţine prin valorificarea energetică a biomasei vegetale;



pagina 250

• Distribuţia biomasei vegetale în România, care cuprinde distributia în teritoriu (pe judeţe şi regiuni de dezvoltare economică) a cantităţilor (mii.mc) de biomasă vegetală.

Din analiza hărţii cu distribuţia geografică a resurselor de biomasă vegetală cu potenţial energetic disponibil, se constată:

Cele mai bogate judete, în resurse forestiere sunt următoarele:

• Suceava 647,0 mii mc; • Harghita 206,5 mii mc; • Neamţ 175,0 mii mc; • Bacău 132,0 mii mc ;

Cele mai sărace, în acest tip, de resursă sunt judeţele din sud:

• Constanţa 10,4 mii mc; • Teleorman 10,4 mii mc; • Galaţi 10,4 mii mc;

Cele mai bogate judeţe în resursă agricolă sunt:

• Timiş 1432,0 mii tone; • Călăraşi 934,0 mii tone; • Brăila 917,0 mii tone ;

Cele mai sărace în acest tip de resursă sunt:

• Harghita 41,004 mii tone; • Covasna 73,000 mii tone; • Braşov 89,000 mii tone.

Se observă în harta de mai jos, că în judeţul Hunedoara ar fi rentabilă o investiţie mai ales pentru vechea zonă minieră, pentru producerea energiei în special pentru consumul local, mai ales în zonele defavorizate.

În judeţul Hunedoara există un potenţial energetic de 237TJ, din care 77.55% este alcătuit din biomasa agricolă, iar 22.45% este biomasa forestieră.

Exploatarea potenţialului biomasei agricole ar duce la creşterea nivelului de producţie din agricultură.

Judeţul Hunedoara este al V-lea judeţ din ţară cu puternice potenţiale în biomasa forestieră şi agricolă şi cu un număr mare de oraşe fără energie termică distribuită. Există la ora actuală în judeţ 5 oraşe şi 54 de comune în care energia termică nu este asigurată. Aşadar, investiţia în exploatarea potenţialului de biomasă este susţinută cu puternice argumente tehnico-economice.

Figura 3-4: Hartă Potenţial Energetic disponibil

În cele ce urmează se anexează tabelul cu estimările costurilor de energie (Euro\MWh) şi estimarea creşterii lor pe fiecare mod de producere a energiei:



pagina 251

Figura 3-5: Estimările costurrilor de energie şi creşterea lor

Se observă o mare creştere a preţului Euro\MWh pentru metodele convenţionale de producere a energiei.

Rezultă din aceste studii necesitatea investirii în sursele de energie ‘verde’, având şi un impact mult mai redus asupra mediului. Un puternic argument pentru sursele regenerabile de energie este randamentul ridicat de conversie, precum şi preţurile materiei prime.

Soluţia cea mai indicată pentru judeţul Hunedoara ar fi folosirea la maxim a potenţialului hidroenergetic din zona Retezat, râul Strei, precum şi valorificarea potentialului agricol şi forestier.

33..88..33 AAlliimmeennttaarreeaa ccuu ccăălldduurrăă

33..88..44 GGoossppooddăărriiaa ccoommuunnaallăă –– ssaalluubbrriittaattee

33..88..55 AAlliimmeennttaarreeaa ccuu ggaazz

33..88..66 TTeelleeccoommuunniiccaaţţiiii

33..99 PPrroobblleemmee aallee mmeeddiiuulluuii îînnccoonnjjuurrăăttoorr -- rreedduucceerreeaa ppoolluuăărriiii

În judeţul Hunedoara s-au indentificat, după analza factorilor de mediu, două zone care prezintă o degradare şi poluare a mediului semnificativă. Cele două zone sunt: zona Deva-Hunedoara-Călan şi zona Valea Jiului.

Valorile sociale şi economice sunt ameninţate prin creşterea numărului îmbolnăvirilor respiratorii, degradarea păduriilor, poluarea solului şi a apei supraterane şi subterane, precum şi utilizarea restrictivă a teritorilor agricole din imediata apropiere.

Din cauză că procesele industriale de producţie, care sunt vechi şi prost întreţinute, rezultă o poluare atmosferică accentuată. La poluarea atmosferică contribuie şi haldele de cenuşă de la termocentrale care pot fi spulberate de vânt. Platformele industriale care contribuie la emisiile nocive sunt: ‘Siderurgica’ Hunedoara, ‘Sidermet’ Călan, Paroşeni-Petroşani şi platforma industrială Mintia-Deva.

Al doilea factor de mediu degradat şi poluat este solul, cauzele constituindu-le activitatea minieră, industria termoenergetică şi activitatea de depozitare a deşeurilor. În cazul exploatărilor de suprafaţă peisajul este dezolat, iar în cazul exploatărilor subterane apar procese de alunecare de suprafaţă, prăbuşiri, cât şi suprafeţe ocupate de halde de steril. Sterilul provenit din prelucrarea minereului se depozitează în iazuri de decantare, iar cel provenit din extracţia minereului este depus pe halde.

În ultimi ani au apărut depozite de zgură şi cenuşă în urma activităţi de producţie a energiei în cadrul termocentralelor de la Mintia şi Petroşani.

Starea generală a factorilor de mediu rezultă din nerespectarea normelor europene.



pagina 252

33..99..11 AArreeaallee pprrootteejjaattee

În vederea conservării, protejării şi eliminării fenomenelor de degradare-distrugere a patrimoniului natural se fac următoarele propuneri:

Respectarea prevederilor legale privind modul de gestionare al rezervaţiilor şi monumentelor naturii de importanţă naţională excepţională;

Asigurarea unui regim raţional de exploatare şi gestionare în cadrul pădurilor din grupa I (de protecţie şi producţie) conform normelor silvice în vigoare;

Categoriile de arii naturale propuse spre protejare determină adoptarea unor strategii de amenajare a teritoriului care să conducă la protecţia efectivă a acestor zone care presupun următoarele măsuri:

Corelarea programelor de gestionare economică şi de amenajare a teritoriului cu caracteristicile şi cerinţele ecosistemelor în scopul păstrării şi recuperării echilibrului natural;

Elaborarea şi îmbunătăţirea regulamentelor privind conservarea, recuperarea şi valorificarea patrimoniului natural;

îmbunătăţirea efortului financiar de sprijinire a protecţiei naturii;

Formarea cadrelor de specialişti în domeniile: ecologie, ingineria mediului;

Gestionarea şi planificarea exploatării resurselor naturale în limitele naturale de regenerabilitate;

Elaborarea studiilor şi a proiectelor ce vizează conservarea, recuperarea şi valorificarea bunurilor naturale, precum şi identificarea de noi arii ce necesită măsuri temporare sau permanente de protejare.

33..99..22 RReedduucceerreeaa ssuurrsseelloorr ddee ppoolluuaarree aa aaeerruulluuii

Reducerea poluării aerului se poate realiza prin:

măsuri tehnice privitoare la reducerea emisiilor;

utilizarea proceselor tehnologice puţin poluante;

introducerea sistemelor de epurare a emisiilor;

evacuarea gazelor la înalţime pentru a favoriza dispersia şi diluţia;

folosirea unui sistem de combustie cu randament mare;

utilizarea unor combustibili puţin poluanţi;

folosirea unor motoare cu ardere internă cât mai puţin poluante şi reglarea corectă a acestora pentru reducerea poluanţilor emişi;

realizarea de spaţii verzi în jurul întreprinderilor industriale care poluează atmosfera, a căror dimensiune se stabileşte în funcţie de concentraţia poluanţilor în aer;

amplasarea într-o zonă centrală a unui punct de prelevare şi afişare electronică a nivelului de poluare datorat transportului;



pagina 253

realizarea de perdele forestiere de cca 100m în jurul autostrăzii, a staţiilor de epurare, a deponiei nou propuse, a haldelor în exploatare;

realizarea de piste pentru biciclişti;

realizarea de delimitare a zonelor rezidenţiale în care traficul de tranzit este interzis;

realizarea de aliniamente stradale cu arbori pe toate străzile nou create;

odată cu realizarea autostrăzii şi a centurii pentru Hunedoara traficul greu eliminat din localităţi.

33..99..33 RReedduucceerreeaa ssuurrsseelloorr ddee ppoolluuaarree aa aappeeii

3.9.3.1 Reducerea surselor de poluare a apei se poate realiza prin:

implicarea administraţiilor locale în vederea igienizării şi protejării cursurilor de apă şi a albiilor lor;

decolmatarea şi recalibrarea cursurilor de apă neamenajate;

realizarea de diguri;

realizarea pe Cerna în dreptul Combinatului Siderurgic care se demolează din Hunedoara a unui lac de agrement;

elaborarea unui regulament de exploatare a balastierelor de pe râurile;

întreţinerea canalelor de desecări şi de irigaţii;

monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă;

extinderea pentru toate străzile existente a canalizării;

obligativitatea ca în toate extinderile de zone rezidenţiale imobilele să fie racordate la canalizarea centralizată;

3.9.3.2 Staţii de epurare

Retehnologizarea staţiilor de epurare pentru atingerea parametrilor de calitate ai apelor epurate şi de procesare a nămolurilor.

33..99..44 EElliimmiinnaarreeaa ddeeşşeeuurriilloorr

Măsuri pentru eliminarea deşeurilor:

realizarea unei deponii ecologice;

implementarea unui program de educaţie a populaţiei privind selectarea şi gospodăria deşeurilor;

elaborarea studiului de fezabilitate în vederea eliminării deşeurilor toxice şi a celor medicale;

deratizarea, dezinfecţia focarelor potenţiale;

evidenţierea şi evaluarea fostelor deponii;

evaluarea potenţialului toxic a acestora;

instituirea unui sistem de monitorizare a vechilor deponii.



pagina 254

33..99..55 RReedduucceerreeaa ppoolluuăărriiii ssoonnoorree

Reducerea poluării sonore se poate realiza prin:

izolarea fonică şi modernizarea centralelor termice în cartierele de blocuri;

izolarea fonică a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi productive sau de alimentaţie publică;

reducerea impactului produs de trafic prin realizarea căilor de rulare care ocolesc localităţile şi prin impunerea de restricţii de viteză;

interzicerea claxonării în unele centre populate, remedierea defecţiunilor ivite în cazul mijloacelor de transport în comun şi al celor de mărfuri: autobuse, camioane grele, tractoare;

întreţinerea reţelei stradale;

transportul rutier şi feroviar constituie o sursă majoră de poluare sonore.

O estimare a nivelurilor echivalente de zgomot pentru 24 de ore având ca sursă traficul feroviar, efectuată în condiţii de câmp liber pentru propagarea zgomotului la diferite distanţe de calea ferată este următoarea:

− la 30m de calea ferată sunt 64,4 dB(A); − la 100m de calea ferată sunt 58 dB(A); − la 200m de calea ferată sunt 54 dB(A); − la 250m de calea ferată sunt 49,6 dB(A).

Se impune implementarea de tehnici de management ale traficului, în toate localităţile TZI DHS prin:

− respectarea distanţelor de interdicţie de construire şi protecţie pentru căi ferate de la 20m la 100m;

− plantarea perdelor forestiere la autostradă şi centură de 100m lăţime.

33..99..66 RReedduucceerreeaa ppoolluuăărriiii iinndduussttrriiaallee

Reducerea poluării industriale se poate realiza prin:

diminuarea cantităţilor de substanţe poluante deversate în apele reziduale ale agenţilor economici industriali, în special a celor din industria extractivă şi de preparare a substanţelor minerale utile;

creşterea numărului de controale efectuate şi de amenzi aplicate;

promovarea utilizării tehnologiilor curate şi a implementării sistemelor de management de mediu;

îmbunătăţirea tehnologiilor existente pentru calitatea aerului, modernizarea spaţiilor de desprăfuire la instalaţia de var, montarea de filtre cu saci la silozurile de ciment în vederea reducerii emisiilor de pulberi sedimentabile în industria cimentului;

implementarea măsurilor programului de conformare privind modernizarea instalaţiilor de desprăfuire în vederea reducerii emisiilor de pulberi sedimentabile din industria siderurgică;



pagina 255

eficientizarea arderilor în procesul de obţinere a energiei termice în vederea reducerii de CO2 şi NOx din industria siderurgică;

utilizarea unor tehnologii performante, în vederea optimizării parametrilor şi randamentului de ardere la centralele termice care utilizează ca sursă de combustie cărbunele;

dotarea cu instalaţii de reţinere a particolelor cu mai multe câmpuri de reţinere în vederea reducerii impactului sectorului energetic produs asupra solului.

Prezentele propuneri vor fi introduse în PROGRAMUL DE MĂSURI ŞI EŞALONAREA LOR.

33..1100 DDeetteerrmmiinnaarreeaa pprriioorriittăăţţiilloorr ddee iinntteerrvveennţţiiee ppeennttrruu pprreevveenniirreeaa rriissccuurriilloorr nnaattuurraallee şşii aannttrrooppiiccee

În urma analizei situaţiei existente propunem următoarele priorităţi de intervenţie pentru prevenirea riscurilor naturale şi antropice:

− ÎNCHIDEREA ŞI REFACEREA PEISAGISTICĂ A DEPONIILOR EXISTENTE; − REALIZAREA DE INDIGUIRI PE RÂUL CERNA, MUREŞ ŞI STREI, ETC.; − STABILIZAREA TERENURILOR CONSTRUITE CU RISC DE ALUNECARE; − ÎNCHIDEREA TREPTATĂ A HALDELOR, BALASTIERELOR, CARIERELOR; − MODERNIZAREA STAŢIILOR DE EPURARE EXISTENTE; − ÎMPĂDURIRI COLINARE; − REALIZAREA DE PERDELE FORESTIERE DE PROTECŢIE; − FERTILIZAREA TERENURILOR RURALE AGRICOLE CE SE PĂSTREAZĂ; − TRATAREA PEISAGISTICĂ A ALBIEI RÂURILOR; − TRATAREA PEISAGISTICĂ A TERITORIULUI ADIACENT A REZERVAŢILOR NATURALE; − TRATAREA PEISAGISTICĂ A TERENURILOR MLĂŞTINOASE.

Această documentaţie va fi completat cu Strategia de dezvoltare teritorială şi cu programul de măsuri cu stabilirea responsabilităţilor de realizare, a etapelor de realizare şi cu specificarea surselor de finanţare, având în vedere următoarele:

Obiectivele strategice generale care vizează dezvoltarea teritoriului pe termen mediu şi lung sunt formulate ca principii majore, care să indice direcţiile de dezvoltare teritorială a zonei studiate prin valorificarea potenţialului natural, material şi uman propriu şi care să elimine/reducerea decalajelor dintre situaţia actuală şi cea dorită. Obiectivele strategice generale pot fi elaborate în alternative, acestea urmînd a fi discutate cu autorităţile administraţiei publice locale în vederea asumării politice a acestora de către acestea din urmă.

Obiectivele strategice generale vor fi stabilite în conformitate şi cu propunerilor rezultate din documentaţiile de amenajare a teritoriului naţional regional şi judeţean, precum şi cu elementele rezultate din contextul teritorial.



pagina 256

11 SSTTRRAATTEEGGIIAA DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE AA JJUUDDEEŢŢUULLUUII HHUUNNEEDDOOAARRAA

11..11 SSttrraatteeggiiaa ddee ddeezzvvoollttaarree eeccoonnoommiiccăă aa jjuuddeeţţuulluuii HHuunneeddooaarraa –– ccaaddrruull ccoonncceeppttuuaall

11..11..11 FFuunnddaammeenntteellee ddeezzvvoollttăărriiii eeccoonnoommiiccee

1.1.1.1 Consideraţii generale

Economia este procesul de creare de bunuri si servicii, realizat prin alocarea si utilizarea de resurse economice. Consensul curent, cel putin in tarile dezvoltate, sugereaza faptul ca sistemul cel mai eficient de alocare a resurselor este economia de piata.

Dintotdeauna, in orice sistem socio-economic, economia s-a format in functie de tehnologie si, la randul ei, a determinat formele de organizare politice si sociale.

In ultimele decenii, evolutii spectaculoase in tehnologie au dus la aparitia unui mecanism economic global, prin care orice participant (tara, regiune, oras, companie) isi poate valorifica avantajele competitive – dar in care competitia este deschisa si, ca atare, mult mai acerba.

Participarea in economia globala nu este optionala; facem cu totii parte din ea. Optionale sunt nivelul de implicare si masura in care beneficiem de avantajele acesteia.

De aceea, orice plan de dezvoltare economica, oricat de limitat geografic, trebuie sa ia in considerare mecanismele economice fundamentale ale globalizarii.

In acest context, respectarea fundamentelor economiei de piata si mentinerea in acelasi timp a unei fiscalitati care sa permita un nivel „rezonabil” al serviciilor este principala provocare a oricarui guvern (local sau central) implicat in facilitarea dezvoltarii economice.

Cheia, si in acest domeniu, este eficienţa: comunitatea de afaceri (si mai ales investitorul strategic) isi bazeaza decizia de investitie pe raportul intre costuri si beneficii: combinatia de factori locali care ii confera un avantaj competitiv durabil.

Identificarea, intarirea si promovarea acestor surse de avantaj competitiv sunt factorii-cheie in conceperea si implementarea cu succes a oricarei strategii de dezvoltare economica.

Mai mult de doua treimi din totalul valoric al bunurilor si serviciilor generate anual in lume sunt produsul a numai 7 tari; primele 25 de economii ale lumii (ca marime a PIB) genereaza 86% din total, iar primele 50 peste 96,5%.

Facand abstractie de China si de India (ceea ce ar duce proportiile la 82,41% si respectiv 91,5%), tarile din primul grup au o populatie cumulata care nu depaseste 1 miliard, iar din cel de al doilea cca. 1,4 miliarde.

Altfel spus, mai putin de un sfert din populatia globului produce mai mult de 90% din valoarea totala a bunurilor si serviciilor generate.



pagina 257

Cauzele principale ale acestei disparitati tin in primul rand nu atat de conditii istorice sau de factori geografici, ci de faptul ca tarile care au adoptat fundamentele structurale, organizatorice si regulatorii ale economiei de piata au succes. Opusul este de asemenea dovedit în practică a fi valabil.

Economia de piata este un mecanism complex, auto-reglabil, in care nu se poate interveni cu usurinta. Cu atat mai mult in conditiile globalizarii, posibilitatile pe care guvernele centrale si locale le au de a controla mecanismul economic sunt limitate si indirecte. Capitalul financiar si uman este din ce in ce mai fluid; in cazul unor presiuni excesive din partea guvernelor (care pot fi de ordin reglementator, fiscal, etc.), el se stramuta cu usurinta in locuri mai primitoare.

In esenta, rolul legitim al guvernului (central si local) in dezvoltarea economica este sa asigure mecanismului pietei conditii propice de functionare si sa-l lase in pace. Intr-un mediu favorabil, antrepenorii se vor indrepta in mod natural asupra acelor sectoare economice cu continut de valoare adăugată ridicat, cu componentă educationala mare si cu factori substantiali de multiplicare.

1.1.1.2 Dinamica fenomenului economic - Ştiinţă/Tehnologie, Informaţie, Inovaţie

Activitatea economica a fost, de la cele mai timpurii forme de organizare a primelor comunitati de „homo sapiens”, motorul dezvoltarii gruparilor umane. Nivelul de activitate economica a diferitelor forme de organizare sociala e evoluat, crescand in amplitudine si complexitate, in functie in primul rand de nivelul stiintei si tehnologiei, al accesului la informatie si al nivelului de inovatie (respectiv de aplicatii practice ale stiintei si tehnologiei). Mai mult decat orice alti factori care au influentat dezvoltarea societatilor umane (conditiile de clima, relief, asezare geografica, caile de acces si nivelul de dificultate al accesului la alte zone populate), aceste trei elemente au definit nivelul de prosperitate al unei societati si ratele de crestere a acestuia.

Pe parcursul a aproape intregii istorii cunoscute, evolutia nivelului de dezvoltare economica a omenirii a constat dintr-o lunga serie de reactii relativ lente ale societatii de adaptare la „salturi” ale cunoasterii stiintifice cum au fost descoperirea focului, a prelucrarii metalelor, inventarea tiparului, etc. Viteza cu care aceste salturi in cunoastere („stiinta”) s-au transformat in inovatii cu aplicatie practica („antreprenoriat”) a fost vreme de milenii limitata de cutuma (controlul rigid asupra informatiei exercitat de catre casele regale si castele preotesti, sistemele osificate de „ucenicii” ale breselelor, etc.) si de tehnologie (mijloacele lente de comunicare, copierea manuala a manuscriselor, s.a.m.d.).

Raritatea „salturilor” tehnologice si ritmul lent in care acestea au fost inglobate in activitatea economica au facut ca nivelul de productivitate in multe sectoare economice sa progreseze foarte putin de-a lungul secolelor. Astfel, vreme de multe veacuri, nivelul de trai a fost aproape neschimbat pentru majoritatea oamenilor: un fermier sau un mestesugar din Europa secolului XVI nu traia in mod radical diferit fata de omologul sau din secolul XI sau de libertul roman din secolul IV IC. Mijloacele de productie in agricultura si mestesuguri au ramas esentialmente similare (un plug de fier prezinta un spor limitat de productivitate fata de unul din lemn si piatra), iar formele de organizare la diferite momente in timp reprezentau variante de alocare a produsului, nu de eficienta a productiei.



pagina 258

Primele manifestari de exponentialitate in evolutia fenomenului economic au aparut in timpul asa-zisei „revolutii industriale”, incepand din a doua jumatate a secolului XVIII (cca. 1750, initial in Anglia). Aparitia „masinilor” a dus la cresteri in productivitate de ordinul a mii de procente fata de orice forma de productie anterioara. Aceasta a schimbat radical spectrul activitatilor (organizarea de tip „manufacturier”, aparitia a sute de noi „meserii”, cresterea in importanta a exploatarilor miniere si petroliere), tipurile de asezari umane (extinderea habitatului urban) si mecanismele politice (preluarea puterii politice de catre detinatorii de manufacturi de la detinatorii de terenuri). In continuarea revolutiei industriale, alte doua evenimente au accelerat vizibil dezvoltarea sistemelor economice: introducerea „masinilor unelte” si standardizarea componentelor mecanice (incepand cu decada premergatoare razboiului civil american (1861 – 1865) si elaborarea metodelor de productie standardizate, incepand cu productia „la banda” implementata pentru prima data pe scara larga de Henry Ford si continuand cu „managementul stiintific” dezvoltat de Frederik Taylor (ambele aparute in SUA, 1900 - 1920).

Cresterea productivitatii in anumite sectoare economice, ca rezultat al imbunatatirilor in tehnologiile de productie si de organizare, a continuat pe intreg parcursul secolului XX, la rate de crestere care au cunoscut accelerari preiodice, dar care au fost si in medie mult mai rapide decat in orice perioada anterioara. In ultimele trei decade ale secolului trecut, odata cu inceperea a ceea ce unii economisti si sociologi numesc „era post-industriala”, aceasta rata de crestere a capatat un caracter exponential.

Motorul evolutiei economiilor post-industriale este acelasi ca si in epocile anterioare, circulatia informatiei despre progresul stiintific rezultand in inovatii cu aplicatie economica. Diferenta este ca in ultimii 25 – 30 de ani toti cei trei factori au cunoscut o rapida accelerare: stiintele si informatica s-au dezvoltat exploziv, capacitatea de procesare (si miniaturizare) a platformelor de calcul evolueaza exponential urmand faimoasa lege a lui Moore (se dubleaza la fiecare 18 luni), evolutia comunicatiilor si a procesarii distribuite si evolutia organizationala si institutionala aparuta pentru a maximiza beneficiile sistemelor informatice (reengineering, integrarea lantului valoric, etc.) au dus la schimbari radicale, la cresteri in eficienta si productivitate a operarii majoritatii sectoarelor economice, de ordinul a mii de procente. In avangarda procesului de globalizare, companiile multinationale coordoneaza practic simultan activitati de finantare, cercetare, productie, distributie si vanzare in toate pietele principale ale lumii, obtinand exponentialitati din economii de scara, de scop, si din integrarea factorilor de productie din economii locale autarhice (izolate), exponentialitati de neatins pentru o firma limitata la o singura piata - sau regiune.

Pietele financiare sunt efectiv globale si mai fluide decat oricand in trecut; in orice moment exista undeva in lume o piata de capital gata sa plaseze resurse financiare (la cifre astronomice) originand de pe tot globul, in oportunitati de afaceri situate oriunde in lume. Informatia este de asemenea mai liber accesibila decat oricand in trecut, permitand decizii investitionale (sau devestitionale) foarte rapide. Inovatia, recunoscuta ca una dintre sursele cheie ale avantajului competitiv, face obiectul unor intensive campanii de promovare; unul dintre telurile competitiei intre intre tari/regiuni/orase este atragerea resurselor umane inalt specializate, „producatori” de stiinta sau de inovatie, fenomen cunoscut si sub denumirea de „brain drain”.



pagina 259

1.1.1.2.1 Cauzele diferenţelor economice între naţiuni

Statisticile economice scot in evidenta diferente mari intre economiile a diverse tari. De exemplu, SUA produc singure aproape cat toate celelalte natiuni ale lumii (mai putin 6 economii mari), combinat. Olanda, cu 9 milioane de locuitori, produce (499 miliarde US$) aproape cat India (533 miliarde US$), care are peste un miliard de locuitori.

Explicatiile istorice (cum ar fi rolurile diferite din perioada coloniala, acumularea in timp de capital) si culturale (in sensul antropologic al cuvantului, cum sunt sistemul de valori, religia si nivelul de educatie al populatiei), in masura in care sunt cuantificabile, explica doar o mica parte din aceste disparitati.

Magnitudinea acestor diferente este de asemenea de data foarte recenta, nu mai mult de un secol si jumatate. Pe la 1850, nivelul de bunastare al oamenilor de rand din tarile cele mai bogate depasea de cel mult 4-5 ori pe cel al omologilor lor din tarile cele mai sarace (Nathan Rosenberg & L.E. Birdzell). Diferentele actuale, de ordinul a sute, chiar mii de procente, sunt de data mult mai recenta – in cea mai buna masura rezultatul unor evolutii divergente in ultimii 100 de ani.

In esenta, multe tari – si o majoritate a populatiei din unele tari – au ramas la o conditie economica similara cu cea cu 200, sau cu 1000 de ani anterioara, in timp ce alte tari si regiuni s-au dezvoltat punand in valoare intreaga forta a exponentialitatilor permise de progresul tehnologiilor si al metodelor de productie moderne.

Mai mult decat orice conditie istorica, diferentele actuale sunt rezultatul implementarii (sau a lipsei) unor mecanisme fundamentale ale economiei de piata.

1.1.1.2.2 Funcţionarea eficientă a economiei de piaţă

Comparatiile prezentate mai sus confirma un truism binecunoscut: cel mai mare succes economic il au tarile care permit si favorizeaza mecanismele pietei sa functioneze nestingherite. In esenta, aceste mecanisme sunt aceleasi care au fost enuntate in 1776 de catre Adam Smith in cartea sa „Bogatia Natiunilor”: lasata sa actioneze liber, interactiunea intre mecanismele cererii si ale ofertei va face (prin intermediul preturilor) ca indivizii concentrati pe urmarirea propriului lor interes sa ia decizii care sunt de asemenea benefice pentru societate, ducand la cea mai buna posibil alocare a resurselor. Pentru ca aceste mecanisme sa functioneze, sunt necesare un numar de conditii elementare:

Guvernul trebuie sa se abtina de la a favoriza anumite firme; toti participantii in piata trebuie sa fie egali in fata legii si a factorului regulator. Aceasta este conditia de „level playing field”.

Informatia trebuie sa circule liber. La nivelul individului, fie el consumator sau factor de decizie intr-o firma,

trebuie de asemenea sa fie aplicabile premise elementare ale modelului economic: individul trebuie sa fie rational, sa ia in considerare costul oportunitatii (opportunity cost: costul variantei alternative fata de cea care a fost aleasa) si sa inteleaga (sa aplice) notiunea de cost marginal.

Acestea sunt principii fundamentale ale economiei de piata. In prezenta lor, fenomenul pe care Adam Smith l-a numit „mana invizibila” functioneaza maximizand



pagina 260

avantajele intregului grup social. Un numar mare de natiuni ale lumii par sa aiba dificultati in adoptarea acestui set esential de reguli elementare.

Evident, functionarea eficienta a unei economii de piata este un fenomen mult mai complex decat se poate descrie in cateva paragrafe; pe langa respectarea principiilor de baza enuntate mai sus, urmatoarele caracteristici sunt de asemenea corelate pozitiv cu productivitatea, competitivitatea si, in esenta, eficienta economica a unei natiuni:

un mediu legislativ stabil şi previzibil; structura economica flexibilă şi elastică; investiţii substantiale în infrastructură tradiţională şi tehnologică; promovarea economiilor private şi a investiţiilor domestice; dezvoltarea agresivităţii pe pieţele internaţionale, ca şi atractivitate pentru

investitii străine directe; axare pe calitate, viteză şi transparenţă în guvernare şi administraţie; păstrarea unei relaţii echilibrate între nivelurile salariale, productivitate şi

taxare; păstrarea amprentei sociale prin reducerea disipării salariilor şi prin întărirea

clasei mijlocii; investiţii puternice în educaţie, în mod deosebit la nivel secundar, şi în

instruirea continuă a forţei de lucru; balansarea economiilor de proximitate şi globale pentru a asigura crearea

unei bogăţii substanţiale, prin păstrarea sistemelor valorice pe care le doresc cetăţenii.

1.1.1.2.3 Economiile libere se polarizează în jurul principalilor factori de avantaj comparativ

Avantajul comparativ este o aplicare a principiului specializarii si al schimbului. Legea avantajului comparativ spune ca fiecare individ, firma, regiune sau natiune are de castigat daca se specializeaza in producerea acelor bunuri sau servicii pentru care are un cost al oportunitatii scazut si schimba ceea ce produce cu bunuri/servicii pentru care are un cost al oportunitatii ridicat.

Altfel exprimat, daca fiecare jucator economic se specializeaza in a produce sau presta acele bunuri si servicii pe care le face cel mai bine si cumpara de la altii acele bunuri si servicii pe care le realizeaza mai putin eficient, atunci per ansamblu cantitatea totala produsa de toti jucatorii economici creste, preturile produselor si serviciilor scad si calitatea creste. Aceasta explica o buna parte din fenomenul de crestere exponentiala a cantitatii totale de bunuri si servicii produse in lume in ultimele decenii.

Avantajul comparativ, un element al teoriei clasice a comertului international (respectiv modelul Ricardo si modelul Heckscher-Ohlin-Samuelson), este prezentat pe scurt in Anexa I la prezentul volum.

1.1.1.2.4 Factorul „cultural”

Majoritatea economistilor considera ca principiile fundamentale ale economiei de piata sunt universale; cei mai multi ar fi de asemenea de acord cu faptul ca aceste principii se aplica in mod diferit in diverse tari, in functie de cultura locala. Termenul „cultura” este folosit aici in sensul antropologic al cuvantului, insemnand sistemul de

valori, obiceiuri, reprezentari etc. comune unei populatii intr-un spatiu dat (national, regional, etc).

Asfel, in functie de sistemul de valori traditionale ale unei culturi, modul de organizare, modul de lucru, retributia si motivatia salariatilor pot fi in mod fundamental diferite, ceea ce influenteaza in premisele esentiale ale modelelor economice prezentate mai sus. Spre exemplu, intr-o cultura cu caracter pronuntat de grup, unde valorile colective au intaietate pentru majoritatea indivizilor, egalizarea costului factorilor de productie poate fi un fenomen mai lent. Spre exemplu, costul mainii de lucru va putea fi mentinut mai mult timp la un nivel mai scazut (prelungirea duratei unui avantaj comparativ major), folosind factori motivatori nemonetari, cum ar fi recunoasterea publica a meritelor, intreceri intre grupe de angajati, recompensari periodice (premii, prime), etc.



pagina 261

Ca exemplu concret, o parte a „miracolului economic” japonez s-a bazat pe subsidizarea intrarii exporturilor japoneze pe piete straine prin preturi mari platite de consumatorii interni; companiile japoneze au putut patrunde pe toate pietele semnificative din lume, la preturi apropiate fata de cele de productie, in parte datorita faptului ca obtineau profituri substantiale in tara de origine; chiar in prezent, se poate cumpara o camera foto japoneza in

majoritatea tarilor din lume la o fractiune din pretul ei in Japonia. Aceasta nu ar fi fost posibil in nici o alta tara din lume: consumatorul german, francez, etc. pur si simplu si-ar fi cumparat bunurile (cel putin pe cele scumpe si transportabile) din tarile vecine. Numai caracteristicile culturale (traditia japoneza de mandrie nationala, loialitate fata de clan si stoicism) si, intr-o oarecare masura, pozitia geografica insulara a Japoniei a facut posibil acest fenomen.

Figura 1-1 Sprijinirea competitivităţii

Graficul alaturat, din Figura 4-1 alăturată, indică tipul de valori traditionale in culturile coreeana, singaporeza, japoneza, americana si europeana (precum si diferente intre regiunile europene) si raporteaza factorul cultural la nivelul de competitivitate al natiunii respective.

Figura 1-2 Modelul comportamental

Ceea ce este important de inteles este faptul ca fiecare din aceste natiuni si-a cladit succesul economic integrand fundamentele necesare unei economii eficiente de piata cu caracteristicile sale culturale. Japonezii sunt eficienti intr-o structura care mimeaza traditia lor feudală (keiretsu), cu un sistem de



pagina 262

raspunderi rigide, sisteme de decizie participative (si deci relativ incete) etc. Valorile colective ale grupului asiatic creeaza avantaje competitive din propensitatea de a planifica (si aloca resurse) pe termen lung, din tendinta mainii de lucru de a sacrifica unele beneficii proprii in interesul comunitatii, etc. Pe de alta parte, valorile colective par sa incurajeze conformismul si sa inhibe inovatia.

La polul opus, valorile individualiste comune in SUA, Marea Britanie si intr-o mai mica masura in Canada, Singapore si Hong Kong duc la crearea de poli de competenta intr-un mediu competitv in care penalitatea pentru esec si rasplata pentru reusita individuala sunt semnificativ mai substantiale decat in alte zone ale lumii dezvoltate. Aceasta are efecte favorabile asupra productivitatii intregului grup social (vezi graficul din Figura 1-2 de mai sus) si stimuleaza inovatia.

Alte sisteme de valori europene combina o varietate de elemente din cele doua modele aratate mai sus – unele cu succes remarcabil, cum ar fi Germania, Franta si Italia (6,6%, 4,9% si 4% din PIB-ul global), care au ajuns la niveluri comparabile de prosperitate adaptand fundamentele economice prezentate mai sus la culturi substantiall diferite.

In concluzie se poate spune ca, desi „reteta” economiei de piata este foarte specifica in unele privinte (in care trebuie urmata intru totul), implementarea ei eficienta presupune si o adaptare la cultura, la stilul si valorile locale.

1.1.1.3 Rolul investiţiilor străine directe în dinamica fenomenului economic

Un rol important in procesul de globalizare (si in ratele ridicate de crestere a unora dintre economiile lumii) il au transferurile de capital, know-how si tehnologie sub forma de investitie straina directa, care permite unor jucatori globali sa puna in valoare diferente de pret (uneori substantiale) al factorilor de productie dintre piata mondiala si piete locale/regionale. In unele situatii aceasta are efectul de a aduce in circuitul comertului international factori de productie din tari/regiuni/zone care nu aveau resursele si cunostintele necesare pentru a participa in economia globala.

Tehnic, notiunea de investitie straina directa se refera la implicarea investitorului, ca proprietar, intr-o afacere intr-o tara straina. Spre deosebire de investitiile de portfoliu unde investitorul cumpara actiuni ale unor business-uri in a caror operare nu se implica direct, in cazul ISD investitorul cumpara facilitati existente (M&A) sau investeste in constructia de facilitati noi (greenfield) cu intentia de a le opera ca afacere.

In pofida unei amplori relativ modeste (698 miliarde US$ in 2004) raportat la marimea principalelor economii ale lumii, ISD este un fenomen economic de importanta majora atat pentru tarile sursa de capital ISD cat si pentru cele in care se efectueaza investitiile. Aceasta se datoreaza mai multor factori: in primul rand, ISD are un impact economic mult mai mare decat cifrele nete investite; de asemenea, un volum ridicat de ISD este cea mai apreciata confirmare a starii de „sanatate” a unei economii, reflectand prezenta unor factori competitivi si confidenta investitorilor in mediul de afaceri. Evident, in functie de marimea economiei in care are loc ISD, importanta relativa a acesteia este diferita; daca pentru tarile dezvoltate ISD aduce un influx de capital si expertiza care este binevenit, util dar limitat la cateva procente din economia locala, in tarile in curs de dezvoltare ISD este motorul cel mai important al cresterii PIB.

Figura 1-3 Transferurile de lichidităţi din ţările dezvoltate către ţările în curs de dezvoltare

(Sursa: FMI, Raport Anual 2000)

ISD a capatat amploare in dinamica economiilor lumii (trend vizibil in Figura 1-3 de mai sus), in urma evolutiei tehnologiei la un nivel la care punerea in valoare a unor avantaje competitive aflate in locatii indepartate a devenit posibila. In acelasi timp, tari care posedau si inainte factori de productie in care aveau un avantaj competitiv substantial, dar ale caror sisteme socio-economice fusesera ostile ISD, au inlaturat vechiul regim (ca de exemplu fostul bloc comunist) sau si-au schimbat optica (China, India) in ce priveste ISD. Astfel, graficul de mai sus indica, cu exceptia perioadelor de recesiune economica, prevalenta investitilor straine directe ca sursa principala de transferuri de capital catre tarile in curs de dezvoltare. Acest proces a inceput sa creasca in volum in anii 70, pornind din SUA si s-a extins geometric in ultimele doua decade.

Daca la inceputul anilor ‘80 ajutoarele, imprumuturile si investitiile de portfoliu (cumulate) depaseau volumul de ISD, spre sfarsitul aceleiasi decade volumul ISD ajunsese deja la dublu fata de toate celelalte surse de capital, pentru ca in decada 1990 - 1999 volumul de ISD sa se dubleze din nou, ca urmare a intensificarii procesului de globalizare. In 1999 (ultimul an cuprins in grafic) portiunea graficului care indica ISD (bleu) depaseste 4/1 totalurile cumulate ale ajutoarelor internationale (granturi), imprumuturilor bancare, investitiilor de portfoliu (in obligatiuni si actiuni) si veniturile transferate in tara de origine de catre cetateni ai acelei tari care lucreaza sau rezida in strainatate.

1.1.1.3.1 Beneficiile investiţiilor străine directe

In general, ISD creeaza ceea ce in teoria jocurilor se numeste o situatie „non-suma zero” in toate partile implicate au de castigat.

Din punctul de vedere al investitorului, ISD asigura accesul cvasi-garantat, pe un termen dinainte inteles si avantajos, la resurse locale care ii confera un avantaj competitiv: mana de lucru ieftina la nivelul de calificare necesar, eventual accesul la resurse naturale locale, concesiuni de exploatare, etc.



pagina 263



pagina 264

Din punctul de vedere al tarii, regiunii si/sau orasului unde are loc ISD, in afara de faptul ca genereaza activitate economica, strainii aduc acces la pieţe globale, cunoştinţe şi metode tehnice şi de management. Aceştia transferă deseori tehnologie şi instruiesc un grup de manageri locali pentru a prelua, odată ce ei vor pleca. Şi, desigur, ei aduc capital – cel propriu, sau primit de la bănci şi investitori străini, atât privat cât şi prin pieţele de capital.

Tot din perspectiva locatiei unde vin investitiile straine directe, efectul economic al acestora depaseste - in unele situatii cu mult - influxurile nete de capital ale investitiei propriu-zise. Se spune ca, in cazul investitilor straine directe, un dolar nu este aproape niciodata ... un dolar.

Astfel, beneficiile cuantificabile ale investitiilor straine directe se estimeaza ca „factor de multiplicare”, respectiv raportul valorii rezultate din atragerea secundara de capital datorata efectuarii investitiei initiale (de regula subcontractorii/furnizorii investitorului) raportat la valoarea investitiei initiale (ISD). Factorul de multiplicare este corelat direct cu complexitatea produsului si cu nivelul de sofisticare tehnica a procesului tehnologic. De exemplu, FM in productia de bauturi racoritoare este de approx. 15%-25%. La cealalta extrema a spectrului, FM pentru microprocesoare poate depasi 600% - 700%. In afara de FM, un beneficiu important pentru comunitatea in care are loc ISD este componenta educationala a investitiei, reflectata in necesitatea efectuarii de catre investitor de traininguri, instruiri si alte masuri de specializare a personalului ce urmeaza a fi angajat ca urmare a investitiei.

Un alt beneficiu important al investitiilor straine directe poate fi, daca e cazul, un continut ridicat de valoare adaugata local. Acesta se reflecta in nivelul salariilor platite, impozitul pe profit, componenta educationala, etc. Ca exemplu, productia in sistem „lohn”, practicata larg in industria confectiilor, a pielariei, etc., si operatiunile de asamblare au componenta cea mai mica de valoare adaugata. Procesele de fabricatie secundara si tertiara au, dimpotriva, un continut ridicat de valoare adaugata. In mod caracteristic, durabilitatea investitiei este corelata pozitiv cu continutul de valoare adaugata local.

1.1.1.3.2 Contribuţia investiţiilor străine directe la creşterea competitivităţii

Este evident faptul ca impactul ISD în economiile locale este pozitiv. Marimea acestui impact depinde insa de o varietate de factori care in final se rezuma la competitivitatea economiei locale.

In esenta, impactul ISD este cu atat mai mare (mai favorabil) cu cat:

Continutul de valoare adaugata local al produsului sau serviciului este mai mare Componenta educationala este mai mare Produsul este integrat la un nivel mai ridicat in lantul valoric:

• Vertical: comerţ interindustrial cu bunuri asemănătoare diferenţiate prin calitate • Orizontal: comerţ interindustrial cu bunuri asemănătoare diferenţiate prin

caracteristicile produsului (80-90% din comerţul interindustrial în UE este de tip vertical).

In Europa Centrala si de Est, nivelul de integrare (verticala) in lantul valoric este: • Ridicat şi în creştere în Republica Cehă, Estonia, Ungaria şi Slovenia (30-50% din

comerţul cu EU). Comparabil cu nivelurile de comerţ ale EU cu Canada, Finlanda, Israel, Japonia, şi Coreea de Sud; mai mici decât ale Austriei, Spaniei, Elveţiei şi SUA



pagina 265

• Mediu în Polonia şi Republica Slovacă (20-30%): comparabil cu Portugalia, Malaesia, Taiwan şi Turcia

• Scăzut în Letonia şi Lituania (15-20%): comparabil cu Grecia şi Tunisia.

Pe scurt, o tara beneficiaza cu atat mai mult de pe urma ISD cu cat investitiile sunt facute in industrii care produc bunuri cu valoare adaugata mare, sofisticate tehnologic si care sunt integrate in lantul valoric al clientilor lor, cat mai aproape de varf.

Asfel, o situatie comparativa a principalelor exporturi intre tarile care au atras pana in prezent printre cele mai mari volume de ISD si Romania, este prezentata in Tabelul 1-1.

Tabelul 1-1 Topul produselor de export (Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi România)

Ţara* Clasele de produse pentru export

[nume] [denumire sector]

Republica Cehă Autovehicule Părţi de autovehicule Maşini electrice Mobilier Produse din metale de bază Sisteme electronice de comanda si control Produse din plastic Maşini non-electrice Produse din hârtie Ungaria Motoare Echipament pentru procesare de date Echipament pentru telecomunicaţii Autovehicule Birotică Maşini electrice Distribuţie de energie electrică Părţi de motoare Sisteme electronice de comanda si control Instrumente de înregistrare audio Polonia Mobilier Nave şi bărci Autovehicule Motoare Părţi Articole de îmbrăcăminte pentru femei Cărbune, lignit şi huilă Television receivers Produse din hârtie Distribuţie de energie electrică România Textile Confectii Produse din piele Metale de bază (cast) Produse primare din industria chimica * Primele locuri pe sectoare economice, la valoarea medie a dolarului in 2003-2004

(Sursa: Banca Mondiala, 2003)



pagina 266

Aceasta structura a exporturilor releva preponderenta, in special in Ungaria si Cehia, a bunurilor de inalta tehnicitate (fie rezultand in produse de brand proprii, fie incadrate in lantul valoric al unor producatori de brand), din volumul exporturilor.

Trebuie facuta diferenta intre pondere si impact; spre exemplu, atat in Republica Cehă cat şi România, două cincimi din exporturi sunt produse de filiale străine. Continutul de valoare adaugata din exporturile din Cehia aduce insa beneficii fiscale mult mai substantiale Cehiei atat direct (prin impozitarea profitului firmelor) cat si indirect, prin impozitarea veniturilor muncitorilor angajati de aceste firme. Este important si factorul Keynsian, asimilabil in acest caz cu efectul pozitiv pentru economie al unui numar mai mare de angajati cheltuind salarii mai bune (in economia locala).

ISD are de asemenea efecte pozitive in transferul de competenta (in unele cazuri atitudini „culturale” au fost schimbate (imbunatatite) radical prin transferul de expertiza care a urmat influxurile de capital Acesta este vizibil nu numai in sectorul manufacturier (VW-Skoda in Cehia, Peugeot in Slovacia, etc.) dar si in servicii: sectoarele bancare din Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă si Macedonia au crescut substantial calitatea si diversitatea serviciilor dupa ce au trecut in mod dominant in posesia unor instituţii financiare din exterior.

1.1.1.3.3 Atractivitatea pentru ISD - nivelul de încredere a investitorilor

In timp ce competitivitatea se refera la caracteristici ale economiei si sistemului socio-economic al unei tari, nivelul de atractivitate (nivelul de incredere al potentialilor investitori) se refera la perceptia investitorilor asupra raportului cost-beneficiu intre valoarea potentiala a unor factori de avantaj comparativ vis-a-vis de dificultatile prezentate de mediul de afaceri din tara/regiunea respectiva.

Probabil cea mai respectata surse de informatii in ce priveste atractivitatea pentru ISD/increderea investitorilor este raportul elaborat in fiecare an de catre firma de consultanta A.T. Kearny, care intervieveaza pentru acest raport sefii executivi (C.E.O., C.F.O.) ai primelor 1000 de corporatii multinationale din lume, ca cifra de afaceri (un grup cunoscut ca „Global Policy Council”). Rezultatul acestor interviuri este compilat si publicat sub denumirea de „FDI Confidence Index”).

Astfel, diferiti investitori vor fi atrasi de diferite caracteristici, in functie de specificul sectorului economic in care activeaza. Tara cu scorul de atractivitate cel mai ridicat (China continentala), prezinta pentru o diversitate de investitori o combinatie de factori de productie (mari rezerve de mana de lucru disponibila, nivel de calificare si educatie a fortei de munca relativ ridicat, resurse naturale locale, energie, etica a muncii, etc.), la un pret atat de scazut incat mai mult decat compenseaza eventualele dificultati prezentate de mediul de afaceri - existenta acestora este reflectata de faptul ca China continentala se afla pe locul 24 ca nivel de competitivitate. Si in privinta „costurilor” exista variante, dupa cum rezulta din faptul ca o provincie chineza (Zhejiang) se afla pe locul 19 la compettitivitate, 5 pozitii inaintea Chinei continentale luata pe de-a intregul.

Pe de alta parte Canada, aflata pe locul trei ca nivel de competitivitate, este abia pe locul 14 in topul indicelui de incredere al investitorilor. Aceasta indica perceptia investitorilor asupra unor „costuri” relativ ridicate ale mediului de afaceri Canadian – relativ la avantajul comparativ care ar putea fi obtinut din utlizarea factorilor de productie locali.



pagina 267

Dintre tarile Est-Europene, Polonia s-a ridicat pe locul 4 (de pe locul 11 in 2002), Rusia pe locul 8 (de pe 17 in 2002), Cehia pe locul 13 (un loc mai sus decat in 2002). Ungaria a coborat un loc in ranking, de la locul 16 in 2002 la 17 in 2003.

Principalele economii ale lumii ca cifra PIB sunt toate prezente pe lista destinatiilor favorite pentru ISD pe plan mondial. Dupa SUA, aflata pe al doilea loc, Germania vine pe locul 5 (un loc mai jos decat in 2002), Marea Britanie pe locul 7 (coborat de pe locul 3 in 2002), Franta pe locul 11 (de pe 5), Italia pe locul 12 si Japonia pe 15. Printre nou-veniti (pe lista) si competitori mai probabili pentru Romania decat tarile industriale avansate, Vietnam pe locul 21 (de la 33), Malaezia pe locul 23 (de la 42 in 2002), Turcia pe locul 24 (de la 29) si Indonezia pe locul 25 (de la 31).

Trebuie subliniat ca aceste rankinguri sunt calculate statistic luand in considerare opiniile tuturor conducatorilor de mari intreprinderi care au participat la sondaj. AT Kearney publica de asemenea un ranking al tarilor din Europa Centrala si de Est, bazat numai pe opiniile conducatorilor de mari companii bazate in Europa.

In acest ranking, prezentat alaturi, Romania apare in 2003 pentru prima data in primii 0, respectiv pe locul 16, inaintea Canadei, a Belgiei, a Coreei de Sud si a Turciei.

Rankingul favorabil acordat Romaniei de catre conducatorii de intreprinderi europeni reflecta, in opinia consultantului, doua elemente de informatie: in primul rand, conducatorii de companii cu sediul in Europa par sa fie mai bine informati decat omologii lor de pe alte continente asupra unor oportunitati existente in Romania. Acestia sunt mai bine informati, pentru ca atat informal, in cercul lor de afaceri, cat si formal, in cadrul sistmelor de culegere si procesare a informatiilor din firmele pe care le conduc, se cunoaste raportul pret/calitate al mainii de lucru din Romania si elementele de liberalizare si stabilizare macro-economica survenite dupa 1997.

Prin contrast, daca conducatorii celor mai mari firme private din lume situate pe continente altele decat Europa nu poseda informatii despre Romania, rezulta ca nu au fost tinta unui efort profesional de promovare a informatiilor cu privire la oportunitatile de afaceri reale existente in mod curent in Romania.

1.1.1.4 Alţi factori care contribuie la dezvoltarea şi menţinerea competitivităţii

Nivelul de investitii straine directe este desigur numai un factor care contribuie la nivelul local de competitivitate. Printre ceilalti factori importanti se numara:

Nivelul tehnologiei; de exemplu, automatizarea flexibila de tip CNC scade importanta mâinii de lucru; materialele moderne (masele sintetice, ceramice, fibra carbon si siliconul) sunt făcute din materii prime ieftine si abundente.

Nivelul surselor de suport - cercetare-dezvoltare si universitati. Resursele de factori de producţie - cele mai importante sunt forta de munca

educata si infrastructura (autostrăzi, drumuri, telecomunicaţii, aeroporturi). Gradul de participare in procesul de globalizare - determina cat de aproape

este industria locala la nivelul de productivitate internaţional; are de asemenea influenta asupra ratingului de credit.

Gradul de utilizare a economiilor de scara si scop, respectiv nivelul de optimizare al mărimii producţiei si al cheltuielilor de cercetare - dezvoltare.

Gradul de coeziune al culturii de grup, coerenta valorilor si ideologiei si adaptabilitatea la schimbări in mediul economic.

Competitivitatea la nivelul economiilor nationale este de asemenea corelata cu nivelul cheltuielilor in domeniul cercetarii si cu numarul de inovatii (cea mai relevanta statistica pentru acesta din urma este numarul de patente la un milion de locuitori).

Dupa cum se observa in graficul din Figura 1-4 de mai sus, dintre tarile industriale avansate, Japonia cheltuieste cel mai mult (3% din PIB) pentru cercetare. In SUA, cercetarea consuma de asemenea peste 2,6% din PIB, iar pe ansamblul EU aceasta ajunge la 2%. Trebuie insa mentionat faptul ca in timp ce cercetarea japoneza este in buna masura axata pe perfectionarea unor concepte/tehnologii deja existente, o buna parte din bugetele de cercetare in SUA sunt axate pe concepte fundamentale cu totul noi. Desi intrucatva stereotipica, aceasta caracterizeaza specificul cultural al celor doua natiuni: SUA inoveaza, Japonia perfectioneaza foarte bine. Ambele mentin un avantaj competitiv major in cercetare/dezvoltare.

Nivelul de competitivitate al natiunilor face obiectul a nenumarate analize, efectuate de firme de consultanta, departamente de dezvoltare din firmele mari, mediul universitar, etc. Agentiile finantatoare internationale (Banca Mondiala, IMF, BERD, BEI, etc.) publica liste ierarhizate (rankinguri) ale competitvitatii principalelor tari ale lumii, pentru a veni in ajutorul investitorilor – si pentru a oferi feed-back guvernelor angajate in crearea si mentinerea unui mediu competitiv. Una dintre cele mai recunoscute rankinguri de competitivitate a natiunilor este cea publicata anual de IMF sub denumirea de „World Competitiveness Index”, aratata in Tabelul 1-2 de mai jos:

Tabelul 1-2 Indicele global de competitivitate (GCI) pe 2006 şi comparaţie cu 2005

GCI GCI GCI Evolutia

Ţara/Economia Rang 2006 Scor 2006 Rang 2005 Schimbări 2005-2006

Elveţia 1 5.81 4 3 Finlanda 2 5.76 2 0 Suedia 3 5.74 7 4 Danemarca 4 5.70 3 -1 Singapore 5 5.63 5 0 SUA 6 5.61 1 -5 Japonia 7 5.60 10 3 Germania 8 5.58 6 -2 Olanda 9 5.56 11 2 Marea Britanie 10 5.54 9 -1 Hong Kong SAR 11 5.46 14 3 Norvegia 12 5.42 17 5

Figura 1-4 Cheltuielile pentru C&D ca % din PIB în EU-15, Japonia & SUA



pagina 268



pagina 269

Rusia 62 4.08 53 -9 Azerbaijan 64 4.06 62 -2 Columbia 65 4.04 58 -7 Brazilia 66 4.03 57 -9 Trinidad & Tobago 67 4.03 66 -1 România 68 4.02 67 -1 Argentina 69 4.01 54 -15 Maroc 70 4.01 76 6

1.1.1.4.1 Factorii determinanţi ai competitivităţii la nivel naţional

Demonstrarea relatiilor cauza/efect intre competitivitatea si factorii care o determina la nivel national este complexa si subiect de dezbateri aprinse intre economisti de ideologii diferite. La un nivel fundamental insa, urmatoarele carateristici (preluate din Raportul UNCTAD - Conferinţa Naţiunilor Unite asupra Comerţului şi Dezvoltării din 2003) sunt comune economiilor competitive pe plan global:

Performanţa economică: Prosperitatea unei ţări reflectă performanţa economică trecută. Competiţia guvernată de forţele pieţei îmbunătăţeşte performanţele economice ale

unei ţări. Cu cât este mai strânsă competiţia în economia domestică, cu atât vor fi mai

competitive firmele locale peste hotare. Succesul unei economii în comerţul internaţional reflectă competitivitatea economiei

naţionale (cu condiţia să nu existe bariere). Deschiderea spre activităţi economice internaţionale creşte performanţele

economice ale unei ţări. Investiţiile internaţionale alocă resursele economice mai eficient la nivel mondial. Competitivitatea orientată spre export este asociată deseori cu orientarea spre

creştere în economia naţională.

Eficienţa guvernării Intervenţia statului în activităţile economice trebuie minimizată, în afara creării

condiţiilor competitive pentru întreprinderi. Guvernarea trebuie totuşi să asigure condiţiile macro-economice şi sociale care sunt

previzibile pentru a minimiza riscul extern pentru activităţiile economice. Guvernarea trebuie să fie flexibilă în adaptarea politicilor economice la un mediu

internaţional schimbător. Guvernarea trebuie să asigure resurse educaţionale de calitate, adecvate şi

accesibile şi să dezvolte o economie bazată pe cunoştinţe.

Eficienţa afacerilor Eficienţa, împreună cu abilitatea de a se adapta la schimbări în mediul competitive,

sunt atribute manageriale de o importanţă crucială pentru competitivitatea companiilor.

Finanţarea facilitează activitatea care produce valoare adăugată. Un sector bine dezvoltat, integrat internaţional într-o ţară, sprijină competitivitatea

internaţională. Păstrarea unui standard ridicat de viaţă necesită integrarea în economia

internaţională. Antreprenoriatul este de o importanţă crucială pentru activitatea economică aflată

la început. Mâna de lucru calificată creşte gradul de competitivitate al unei ţări. Productivitatea reflectă valorea adăugată.



pagina 270

Atitudinea mâini de lucru afectează competitivitatea unei ţări.

Infrastructură O infrastructură bine dezvoltată care include sisteme de afaceri eficiente sprijină

activitatea economică. O infrastructură bine dezvoltată include de asemenea o tehnologie a informaţiei

performantă şi protecţie eficientă a mediului. Avantajul competitiv poate fi construit prin aplicarea eficientă şi inovatoare a

tehnologiilor existente. Investiţia în cercetarea de bază şi activitatea inovatoare care creează cunoştinţe noi

este de importanţă crucială pentru o ţară într-o etapă mai avansată de dezvoltare economică.

Investiţiile pe termen lung în cercetare şi dezvoltare vor creşte competitivitatea unei întreprinderi.

Calitatea vieţii face parte din gradul de atracţie al unei ţări.

1.1.1.4.2 Competitivitatea la nivel regional şi local

Masurile pe care le poate lua guvernului central pentru a imbunatati competitivitatea mediului de afaceri si a tarii, desi pot fi foarte benefice (cum a fost reducerea fiscalitatii in 2004), actioneaza de regula la un nivel general. Exista numeroase masuri care sepot lua la nivel local, tinand cont de diversitatea de conditii care exista in orasele si comunele respective.

De multe ori aceste masuri se incadreaza intr-una din doua categorii, fie investitii in infrastructura, fie programe specifice pentru a asista anumite grupuri tinta la atingerea unor obiective sociale, educationale, de afaceri, etc.

Unul din motivele pentru care descentralizarea este o prioritate importanta la nivel europena este faptul ca in multe situatii, masurile de interventie la nivel local, mai aproape de oameni si de problemele lor, dau rezultate mai bune, mai rapid si mai eficient pe dolar cheltuit.

1.1.1.5 Cadrul conceptual creat de documentele programatice agrementate de UE - strategii la nivel naţional si regional

Principalele documente programatice de referinta pentru prezentul document sunt Planul National de Dezvoltare (PND), Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR), Planurile Operationale Regionale (POR) si Sectoriale (POS) precum si Planul de Dezvoltare Regionala 2007-2013 pentru Regiunea Vest - Transilvania de Nord (PDR NV).

Este necesar ca planul de masuri la nivelul Municipiului si Zonei Metropolitane JUDETULUI HUNEDOARA (in special pentru proiectele mari) sa fie conform cu prioritatile enuntate in PND si, mai ales, cu cele definite in CNSR - POR, deoarece aceasta asigura eligibilitatea masurilor propuse pentru finantare din fonduri UE, structurale, de coeziune si fondul de dezvoltare rurala.

In principiu, PND este un document programatic cu o acoperire mai larga, care prezinta o viziune strategica a dezvoltarii Romaniei in perioada 2007-2013. PND identifica 6 priorităţi naţionale de dezvoltare:

(1) Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere;

(2) Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;



pagina 271

(3) Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului; (4) Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi

întărirea capacităţii administrative; (5) Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol; (6) Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.

Aceste prioritati se regasesc in principalele programe de finantare ale UE: prioritatile 1-4 si 6 sunt adresate de Fondurile Structurale si de Coeziune si de Fondul Social European. Prioritatea 5 este adresata de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (EAFRD) si de Fondul European pentru Pescării (EFF).

Reglementarile legate de disbursarea Fondurilor Structurale si de Coeziune sunt cuprinse in CNSR, care sintetizeaza principalele strategii ale Romaniei cu privire la politicile de coeziune economico-sociala si la politicile regionale si face legatura cu politicile Comisiei Europene legate de dezvoltarea economica si de crearea de locuri de munca, conform Agendei de la Lisabona. Astfel, prioritatile nationale din PND se regasesc in CSNR dupa cum urmeaza:

Dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene. Aceasta include infrastructura de transport (rutiera, feroviara, navala, de transport aerian si optimizarea intermodala), infrastructura de mediu (in special apa, canalizare/epurare si salubritate) si infrastructura sistemului energetic si de termie.

Creşterea competitivităţii economice pe termen lung. Sustinerea dezvoltarii clasei entrepenoriale, sustinerea crearii de noi intreprinderi, sustinerea in special a dezvoltarii productiei si serviciilor cu valoare adaugata ridicata si a turismului, transferul c&d in productie, raspandirea utilizarii tehnologiilor IT de varf si sustinerea serviciilor de calitate pentru IMM-uri.

Dezvoltarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman. Dezvoltarea si modernizarea de sisteme educationale care sa pregateasca forta de munca pentru economia globala. Accent pe educatie continua, educatie vocationala, educarea adultilor.

Dezvoltarea şi întărirea capacităţii administrative. Imbunatatirea si fluidizarea procesului de guvernare la nivel central si local, incepand cu formularea politicilor, planificarea, implementarea si managementului serviciilor publice si administratiei, in vederea sustinerii eficiente a activitatilor economice.

Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării. Eliminarea disparitatilor regionale, stimularea cresterii economice in regiunile mai putin dezvoltate si reducerea disparitatilor intre mediul rural si mediul urban.

1.1.1.5.1 Surse şi destinaţii ale fondurilor UE

Prioritatile prezentate mai sus se regasesc in structura si in modul de alocare a fondurilor UE. Astfel, din fondurile structurale si de coeziune, sumele alocate pentru principalele prioritati reprezinta:

Dezvoltarea infrastructurii de baza la standardele UE ~60% Imbunatatirea Competitivitatii economiei romanesti, pe termen lung ~15% Dezvoltarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman al Romaniei ~20% Dezvoltarea Capacitatii si Eficientei Administratiilor Publice ~ 5%

Totalul de fonduri pe care Romania este eligibila sa le acceseze in perioada 2007 – 2013 (daca prezinta suficiente proiecte bancabile) este de cca. 31 miliarde Euro.

Ponderea acestor programe de finantare din totalul pentru care este eligibila Romania in perioada 2007-2013 este prezentata în graficul din Figura 1-5 de mai jos:

Figura 1-5 Ponderea programelor de finanţare pentru România din fonduri UE în 2007-2013

Fonduri UE pentru RomaniaTotal 2007 - 2013

Infra. Mediu FS&C16.4%

Infra. Transport FS&C16.6%

Competit ivitate FS&C9.3%

Agricultura si Dezvoltare

Rurala30.2%

Cap. Administ rat ie

FSE0.8%

Resurse Umane FSE

13.2%

Dezvoltare Regionala FS&C

13.5%

Abrevierile pentru principalele programe de finantare ale UE sunt:

FS&C: fonduri structurale si de coeziune FSE: fondul social european ADR&P: Fondul pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala & Fondul European

pentru Pescarii

Ponderea cea mai mare o au fondurile pentru dezvoltarea infrastructurii, urmate de fondurile pentru agricultura si de fondul social european. Deoarece aceasta impartire are sens in contextul nevoilor de asistenta la nivel national si de vreme ce principalele necesitati in Municipiul si Zona Metropolitana JUDETULUI HUNEDOARA corespund simetric cu cele la nivel national, urmeaza logic ca prioritizarea proiectelor initiate la nivelul Municipiulului si/sau al localitatilor apartinatoare sa se faca tinand cont de ponderile/fonduri aratate mai sus.

1.1.1.6 Concluzii, fundamentare economică

Nici o economie nu este eficienta in conditii de autosuficienta (autarhie); profitul maxim se obtine prin extrema specializare si schimb pe piata libera.

Odata cu globalizarea, firmele si investitorii sofisticati au posibilitatea de a cauta sursele cele mai substantiale de avantaj competitiv, la cel mai mic pret, oriunde in lume.



pagina 272



pagina 273

Acesta e un lucru bun pentru tarile care vor sa isi dezvolte economia; ISD aduce capital, know-how, si deschide tarii respective accesul la noi piete, noi tehnologii, etc.

Cu cat o economie este mai competitiva, cau atata are mai mult posibilitatea de a atrage acele tipuri de ISD care au efectul cel mai benefic asupra tarii care atrage investitia, respecti ISD care:

• Cuprinde un continut ridicat de valoare adaugata local in pretul produsului sau serviciului

• Implica o componenta educationala mai mare (training si educatie continua pentru angajati)

• Produce bunuri sau servicii integrate la un nivel mai ridicat in lantul valoric al clientilor sai (altfel spus, beneficiaza de brandurile consacrate ale clientilor sai, la un pret bun).

Intr-o economie relativ ne-competitiva, investitorul poate fi atras doar de costurile mici ale factorilor economici (teren, mana de lucru). Dar singurele firme care vor fi atrase de acest avantaj vor fi cele al caror produs, sau serviciu, are o componenta ridicata a factorilor primari in structura de cost; acestea sunt in general produse cu valoare adaugata mica (textile, asamblari, materii prime procesate rudimentar). In astfel de sectoare, beneficiul ISD pentru tara gazda este mai mic.

Una dintre foarte putinele „scurtaturi” din economie este ezvoltarea de clustere economice. Acestea, prin efecte create de proximitate, cresc nivelul de competitivitate al firmelor participante la un cost total substantial mai mic decat daca s-ar incerca otinerea aceluiasi rezultat in absenta clusterului. Acest efect sinergic justifica interventia administratiilor centrale si locale.

Din acest motiv, un program bine fundamentat de identificare, dezvoltare si sustinere a clusterelor economice trebuie sa constituie coloana vertebrala a stratgegiei de dezvoltare economica pe termen mediu si lung.

11..22 RReeccoommaannddăărrii pprriivviinndd ssttrraatteeggiiaa ddee ddeezzvvoollttaarree eeccoonnoommiiccăă aa jjuuddeeţţuulluuii HHuunneeddooaarraa

11..22..11 CCoonnssiiddeerraaţţiiii ggeenneerraallee

Prezentul document prezinta nucleul unei strategii de dezvoltare a Judetului Hunedoara. Strategia vizeaza un orizont de timp mediu si lung, raspunde la necesitatile specifice ale zonei si intra in sfera de competenta a Consiliului Local, incadrandu-se in acelasi timp in parametrii strategiilor de dezvoltare la nivel national si regional.

Bazat pe cadrul conceptual al strategiilor agrementate de UE, strategia pune accent in primul rand pe identificarea si prioritizarea elementelor-cheie in dezvoltarea municipiului Deva, sub forma unui plan de masuri punctuale, implementabile in perioada 2007-2013, care vor avea un impact pozitiv substantial cel putin pana in 2025-2030.

Strategia are in vedere concentrarea resurselor financiare, umane si de timp existente asupra acelor elemente care vor avea maximum de impact. Se are in vedere implementarea masurilor care fac parte din strategie intr-o secventa care sa permita o marja cat mai mare de optiuni pe parcursul implementarii. Astfel, in domeniul infrastructurii se prevede realizarea a cate unui Master Plan sectorial (pentru apa/canal, drumuri, termie, salubritate etc.) in baza caruia sa poata fi dezvoltate un



pagina 274

numar de masuri diferite, in mod coordonat; de exemplu, optimizarea energetica ar putea include o finantare EU din fonduri structurale, vanzarea unor active de catre Municipalitate si un program de investitii private in regim PPP.

Strategia este axata pe identificarea de solutii sectoriale de ansamblu, adresand elementele-cheie de infrastructura intr-un mod care combina atragerea si utilizarea eficienta a fondurilor structurale si de coeziune cu o colaborare eficienta cu sectorul privat.

11..22..22 FFaaccttoorrii--cchheeiiee îînn ddeezzvvoollttaarreeaa ssuusstteennaabbiillăă aa JJuuddeettuulluuii HHuunneeddooaarraa

Telul primordial al strategiei este dezvoltarea economica la nivelul Judetului Hunedoara intr-un ritm accelerat, superior celui mediu la nivel national. Motorul dezvoltarii economice il constituie investitiile directe, cu precadere investitiile straine directe care incumba un nivel ridicat de transfer de tehnologie si know-how.

Printre numeroasele elemente necesare pentru a atrage investitii straine directe, doua se disting ca esentiale: infrastructura si resursele umane. Prin urmare principalele obiective ale strategiei sunt:

Dezvoltarea infrastructurii Judetului Hunedoara Se vor elabora master planuri sectoriale care vor sta la baza tuturor masurilor de dezvoltare care se vor implementa in sectorul respectiv: aplicatii de finantare din fonduri UE (structurale si de coeziune), finantari din alte surse, investitii private in regim PPP, etc.

Dezvoltarea resurselor umane Se va elabora unui master plan de dezvoltare a resurselor umane, tinand cont de resursele si necesitatile de perspectiva ale dezvoltarii Judetului Hunedoara si de competentele APL conform legislatiei, in baza caruia se vor elabora de asemenea aplicatii de finantare pentru programe de pregatire a resurselor umane prin fondul social european.

La acestea se adauga un numar de obiective:

Dezvoltarea capacitatii Judetului Hunedoara de a implementa proiecte mari cu finantare EU (financiar, tehnic, juridic, informatic, management de proiect, etc. – PIU).

Managementul informatiei si a procesului de comunicare si de Relatii cu Publicul

11..22..33 FFAACCTTOORR--CCHHEEIIEE nnrr.. 11 –– DDeezzvvoollttaarreeaa iinnffrraassttrruuccttuurriiii ddee bbaazzăă llaa ssttaannddaarrddee eeuurrooppeennee

1.2.3.1 Planificarea dezvoltării infrastructurii

Principalul pilon al strategiei de dezvoltare a infrastructurii Judetului Hunedoara il va constitui elaborarea unui Plan integrat de dezvoltare a infrastructurii de baza, care va consta din master planuri sectoriale, schite de proiect/SPF-uri pentru proiecte cheie cu finantare UE pentru principalele proiecte pe sectoare, precum si prioritizarea acestora si planul financiar continand esalonarea elementelor de co-finantare.



pagina 275

Master planurile sectoriale vor fi eleborate la standarde calitative europene, astfel incat diverse module din master planuri sa poata fi utilizate pentru a fundamenta aplicatii de finantare.

Principalele sectoare pentru care se vor elabora master planuri sunt:

1.2.3.1.1 Master Plan – Infrastructura de transport

Master planul pe transporturi va analiza situatia existenta si va propune un numar de solutii alternative pentru sistemele de transport esentiale dezvoltarii economice. Se va pune accent pe interconectivitatea transportului rutier cu cel feroviar si cel aerian, tinand cont si de eliminarea frontierei cu Ungaria dupa integrarea Romaniei in UE.

Drumuri

Planificarea dezvoltarii drumurilor va tine cont de:

Probabilitatea cresterii in continuare a parcului auto dupa integrare; Necesitatea construirii unei solutii de ocolire (centura exterioara) viabila pe

termen mediu si lung; Necesitatea separarii traficului de tranzit si a fluidizarii traficului local; Necesitatea dezvoltarii de solutii eficiente de parcare.

1.2.3.1.2 Master Plan – Apă/canalizare/epurare

Master planul pentru apa/canalizare/epurare trebuie de asemenea sa abordeze o solutie integrata la nivelul municipiului Deva.

1.2.3.1.3 Eficienţa energetică (electrică, termică, gaze naturale, alternative)

Subiectul eficientizarii serviciului public de distributie a energiei termice va fi cel mai bine reprezentat in cadrul unui master plan care sa abordeze in mod integrat eficientizarea generarii si distributiei tuturor formelor de energie in municipiul Deva. Aceasta include – dar nu se limiteaza la - energia electrica, termica, gaze naturale si la surse alternative de energie. Un master plan pe termen lung in acest domeniu va aborda de asemenea serviciile de constructii si de desfacere a materialelor de constructii, in conjunctie cu propagarea tehnologiilor de eficienta energetica si de izolatii termice, etc.

1.2.3.1.4 Salubritate

Un master plan va fi de asemenea elaborat in domeniul salubritatii, adresand nu numai colectarea si depozitarea deseurilor, ci si previziuni specifice pentru reducerea generarii, colectare selectiva, reciclare/reutilizare, inchiderea haldelor neconforme, precum si orice alt aspect al managementului deseurilor care revine APL ca si obligatie legala in cursul orizontului de planificare.

1.2.3.2 Prioritizarea proiectelor în funcţie de gradul de importanţă pentru municipiu/localităţi

Prioritizarea proiectelor se va face dupa criterii stabilite de factorii de decizie ai consiliului local Deva. Acestia pot include necesitatea si oportunitatea proiectelor (drumurile si utilitatile fiind cele mai importante pentru dezvoltare), dar si disponibilitatea



pagina 276

fondurilor de co-finantare, probabilitatea de a obtine finantare ne-rambursabila de la UE, precum si capacitatea de implementare.

1.2.3.3 Dezvoltarea la nivelul Judetului Hunedoara a unei unităţi PIU (management de proiect, economie/finanţe, supervizare)

Dezvoltarea unei structuri specializate in cadrul Judetului Hunedoara prin care specialisti din compartimentele functionale (financiar, tehnic, juridic, informatic, etc.) sa beneficieze de training in management de proiect si alte topici specifice proiectelor mari cu finantare internationala, si sa functioneze in cadrul echipelor PIU. O atentie deosebita trebuie acordata retentiei (contracte cu clauze de non-competitie) si remuneratiei mai competitive, conform legii, a acestor angajati.

11..22..44 FFAACCTTOORR--CCHHEEIIEE nnrr.. 22 –– CCrreeşştteerreeaa ccoommppeettiittiivviittăăţţiiii eeccoonnoommiiccee

Aproape 3 miliarde de Euro din totalul de aproape 31 miliarde de Euro alocate Romaniei in cadrul fondurilor UE sunt fonduri structurale si de coeziune pentru masuri de crestere a competitivitatii economice.

Autoritatea de implementare a Judetului Hunedoara va urmari deschiderea de programe de finantare dedicate si va elabora/inainta aplicatii de finantare pe specific in functie de oportunitati.

Documentul programatic care va sta la baza aplicatiilor respective este strategia de dezvoltare a Municipiului Deva, care va fi actualizata periodic.

Sectoarele prioritare care se disting conform Strategiei de Dezvoltare a Judetului Hunedoara sunt:


Se va urmari dezvoltarea de noi incubatoare de afaceri, centre de excelenta si parcuri industriale, si alte activitati/proiecte eligibile de specific.

Principalele programe prioritare ce se vor implementa pentru a sustine acest obiectiv sunt:

1.2.4.1 Promovarea şi susţinerea dezvoltării de clustere economice

Se va urmari implementarea unui progam de identificare a clusterelor emergente existente in eocnomia Municipiului Deva, care sa cuprinda:

Analiza competitiva la nivel de firme a economiei zonei metropolitane, pe sectoarele identificate prin prezentl studiu, cu scopul confirmarii prezentei unor clustere economice emergente si potentiale conform metodologiei CIPM („cluster initiative project model”). Din analiza sectoriala a carei concluzii sunt prezentate in Sectiunea I 2.4.3. a prezentei lucrari rezulta ca sectoarele cu cel mai bun potential pentru formarea de clustere sunt:



pagina 277

o Industria de fabricaţie confecţii metalice (OEM); o Intermedieri financiare si activitati auxiliare o Servicii profesionale; o Recuperarea deseurilor; o Fabricarea de produse manifacturiere (OEM)

Elaborare de strategii de dezvoltare a clusterelor economice la nivelul zonei metropolitane si implementarea a cestora. Conform metodologiei CIPM, acestea trebuie sa cuprinda cel putin: o Organizarea si facilitarea de intalniri in cadrul carora partile interesate sa

isi insuseasca strategia de dezvoltare a clusterelor, sa stabileasca structuri formale si / sau informale de organizare si conducere a clusterului (commitet director, program de lucru, intalniri), si asistenta in desfasurarea programului.

o Prestarea de servicii de training in ariile functionale ale operarii / dezvoltarii de clustere, incluzand cel putin urmatoarele arii de activitate:

Cercetare si networking Cresterea / dezvoltarea cluster-ului Inovatie si tehnologie Educatie si training Cooperare comerciala Actiuni de lobby in domeniul regulator

o Asistenta in dezvolarea continua a capacitatii firmelor de a sustine activitatea clusterului.

Servicii de training pentru personalul de conducere si tehnic al participantilor la clustere, servicii care includa urmatoarele: o Management financiar o Informatica manageriala o Managementul resurselor umane o Management general o Marketing o Comunicare si relatii publice o Standarde tehnice si de calitate

Servicii de training pe teme specifice, Cum ar fi: o Colaborarea cu institutii de invatamant si cercetare la nivel local,

regional, transfrontalier si national o Sisteme de clasificari profesionale

Dezvoltarea, la nivelul administratiei publice locale Deva a capacitatii institutionale de sustinere a dezvoltarii clusterelor economice.

Activitatea de sustinere a formarii de clustere, prin natura ei si prin faptul ca majoritatea companiilor participante vor fi IMM-uri, sustine doua alte prioritati importante ale strategiei:

SUSTINEREA ACTIVITATII IMM-URILOR si PROMOVAREA UTILIZARII TEHNOLOGIILOR IT.

1.2.4.1.1 Turism/recreere



pagina 278

Municipiul Deva este incojurat de obictive turistice naturale (Munţii Poiana Ruscă, Munţii Retezat, Parâng şi Şurianu), Rezervaţia Biosfera Retezat, si istorice (Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana, etc).

Acestea sunt in mod expres pretabile unor programe de dezvoltare – si sunt eligibile conform POR, POS si Complementele de Programare - sunt turismul de circuit, turismul de agrement şi tematic. Mediul natural deosebit se ofera de asemenea posibilitatea valorificării de oportunităţi pentru producţie cinematografică.

1.2.4.1.2 Producţie

Masurile de promovare a clusterelor vor avea ca obiectiv doua sectoare principale de productie, dupa cum urmeaza:

Industria de fabricaţie confecţii metalice (OEM); Fabricarea de produse manifacturiere (OEM)

Asistenta tehnica acordata pentru formarea de structuri formale pentru clustere in aceste sectoare va include o componenta de marketing / PR / Branding atintita in principal pe promovarea exporturilor.

1.2.4.1.3 Transporturi/logistică

Activitatile de promovare / sustinere a sectorului transporturi si logistica va fi asociat cu eforturile de dezvoltare a terminalelor intermodale in conexiune cu viitorul aeroport Sebes si cu viitoarea autostrada (coridorul 4).

11..22..55 FFAACCTTOORR--CCHHEEIIEE nnrr.. 33 –– DDeezzvvoollttaarreeaa rreessuurrsseelloorr uummaannee

Este necesară realizarea unui studiu – fie la nivel de master plan, fie de studiu de oportunitate – la nivelul Municipiului Deva, avand cel putin urmatoarele elemente:

Corelarea optima între calificări şi nevoile pieţei muncii şi a sistemului de asigurare a calităţii în formarea profesională a adulţilor cu modelul european;

Dezvoltarea educaţiei antreprenoriale în formarea profesională a adulţilor; Dezvoltarea unui numar suficient de companii specializate; formarea de

furnizori de formare profesională şi de programe profesională oferite.

Obiectivul general al „Strategiei Regionale de Dezvoltare a Resurselor Umane” 2007-2013:

Creşterea gradului de ocupare in municipiul Deva prin modernizarea învăţământului profesional şi tehnic şi dezvoltarea parteneriatului social, prin adaptarea programelor de formare continuă a adulţilor la cerinţele dinamice ale pieţei muncii şi promovarea incluziunii sociale.


Modernizarea sistemului TVET pentru creşterea gradului de ocupare, printr-o mai bună corelare între ofertă şi cerere pe piaţa muncii. Integrarea adulţilor în TVET

Dezvoltarea parteneriatului social pentru a răspunde schimbărilor de pe piaţa forţei de muncă



pagina 279

Promovarea formării continue pentru adulţi (învăţarea pe tot parcursul vieţii), cu preponderenţă în cadrul sistemului TVET, pentru creşterea ratei de ocupare şi accelerarea dezvoltării economice

Pregătirea forţei de muncă pentru dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere şi promovarea instruirii antreprenoriale (prin investiţii în învăţământul universitar)

Promovarea accesului egal şi a incluziunii sociale în educaţie formare profesională şi pe piaţa muncii

Dezvoltarea capacităţii de monitorizare şi management a resurselor umane la nivel regional

Susţinerea şi dezvoltarea infrastructurii sociale, şi îmbunătăţirea accesului la serviciile medicale în zonele slab populate şi rurale

Ţintele Strategiei de la Lisabona privind învăţământul, până în 2010 (stabilite la Barcelona, în martie 2002), sunt următoarele:

Reducerea numărului de elevi care abandonează şcoala cu 50% (până în 2010);

Cel puţin 85% din persoanele cu vârsta de 22 ani şi 80% cu vârsta între 25-64 ani din Uniunea Europeană ar trebui să fie absolvenţi ai unor cursuri secundare superioare;

Nivelul mediu UE de participare la procesul de formare continuă ar trebui să fie de cel puţin 12,5% din populaţia adultă activă (grupa de vârsta 25-64 ani);

Reducerea ratei medii UE a abandonurilor şcolare sub 10%.

Obiective strategice şi domenii de intervenţie (tipuri de măsuri):

Creşterea calităţii şi productivităţii muncii prin educarea şi fomarea continuă a forţei de muncă, promovarea adaptabilităţii şi antreprenoriatului o Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor; o Promovarea şi sprijinirea antreprenoriatului în vederea creării de locuri de

muncă mai multe şi mai bune; o Promovarea dezvoltării capitalului uman şi a învăţării pe tot parcursul

vieţii.

Ocuparea deplină a forţei de muncă o Combaterea şomajului de lungă durată, în special în rândul tinerilor şi

integrarea pe piaţa muncii a persoanelor inactive; o Îmbunătăţirea accesului la ocupare pentru persoanele aflate în căutarea

unui loc de muncă; o Promovarea prelungirii vieţii active şi creşterea participării pe piaţa muncii

a persoanelor cu vârsta peste 55 de ani; o Întărirea capacităţii instituţionale şi a eficienţei instituţiilor de pe piaţa

muncii şi promovarea parteneriatului privind ocuparea forţei de muncă.



pagina 280

22 PPRROOGGRRAAMM DDEE MMĂĂSSUURRII ÎÎNN SSCCOOPPUULL RREEAALLIIZZĂĂRRIIII PPRROOPPUUNNEERRIILLOORR DDEE AAMMEENNAAJJAARREE AA TTEERRIITTOORRIIUULLUUII JJUUDDEEŢŢEEAANN

22..11 IIddeennttiiffiiccaarree mmăăssuurrii

22..11..11 ZZoonnee ttuurriissttiiccee

Conform PATN – SECŢIUNEA a VI-a - ZONE TURISTICE:

1-RESURSE TURISTICE ANTROPICE

1a - monumente istorice de valoare naţională şi universală (grupa A, conf Legii 422/2001 şi Ordinului nr 2314/2004):

- monumente, ansambluri şi situri arheologice - monumente, ansambluri şi situri de arhitectură - monumente, ansambluri şi situri memoriale

1b - MUZEE ŞI COLECŢII PUBLICE

Muzee zona Brad, Deva, Simeria, Hunedoara, Petroşani, Geoagiu, Sarminsegetuza, Ribiţa

1c - ARTĂ ŞI TRADIŢII POPULARE

Festivaluri, tîrguri, obiceiuri, sărbători zona Orăştie, Geogiu, Muntele Găina, Teliucu Inferior

1d - INSTITUŢII DE SPECTACOLE

Filarmonici, orchestre, formaţiuni instrumentale/corale zona Deva

1e - PATRIMONIU UNESCO

2-RESURSE TURISTICE NATURALE

2a - ARII NATURALE PROTEJATE

- ZONE DE CONSERVARE SPECIALĂ - REZERVAŢII ŞI MONUMENTE ALE NATURII - PARCURI NAŢIONALE ŞI NATURALE

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei, Parcul Naţional Retezat, Geoparcul Dinozaurilor-Ţara Haţegului, Parcul Natural-Grădiştea Muncelului

- REZERVAŢII SUB 1 HA

2b - FACTORI NATURALI TERAPEUTICI



pagina 281

- UNITĂŢII ADMINISTRATIV-TERITORIALE DE BAZĂ CU FACTORI NATURALI/TERAPEUTICI, CLIMATICI, BALNEARE, ETC

zona Vaţa de Jos, Geoagiu

3-INFRASTRUCTURĂ SPECIFIC TURISTICĂ

3a - GRUPAREA UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE DE BAZĂ DUPĂ PUNCTAJUL ACORDAT PENTRU CRITERIU CAPACITATEA DE CAZARE ÎN FUNCŢIUNE, PE TIPURI DE STRUCTURI TURISTICE

- 0,00 zona Tomeşti, Bulzeşti de Sus, Blajeni, Ribiţa, Criştior, Buces, Bucureşti. Baia de Criş, Vorţa, Lungociu de Jos, Băiţa, Balsa, Certeju de Sus, Vălişoara, Braniştea, Burjuc, Şoimuş, Harău, Raportu Mare, Lăpugiu de Jos, Bătrîna, Veţel, Carjiti, Peştişu Mic, Romos, Mărtineşti, Leleşe, Bunica, Lunca Cernii de Jos, Topliţa, Rachitova, Densuş, General Berthllo., Totesti, Santa Maria Orlea, Tretea Romană, Beriu, Boşorog, Pui, Baniţa, Petrila,

- 0,01-0,03 zona Zam, Dobra, Cerbal, Băcia, Turdaş, Orăştioara de Sus, Baru, Sălaşu de Sus, Teliucu Inferior, Sarminsegetuza, Aninoasa

- 0,04-0,09 zona Vaţa de Jos, Brad, Orăştie, Petroşani

- 0,10-0,98 zona Geoagiu Băi, Deva, Hunedoara, Haţeg, Lupeni, Rîul de Mori

3b - INSTALAŢII DE TRATAMENT

- UAT CU INSTALAŢII DE TRATAMENT Zona Geoagiu Băi)

3c - PÎRTII DE SCHI ŞI INSTALAŢII DE TRANSPORT PE CABLU

- UAT CU PÎRTII DE SCHI ŞI INSTALAŢII DE TRANSPORT PE CABLU Zona Uricani,

3d - INFRASTRUCTURĂ PENTRU CONFERINŢ, REUNIUNII,MANIFESTĂRI EXPOZIŢIONALE

- UAT CU INFRASTRUCTURĂ PENTRU CONFERINŢE, REUNIUNII, MANIFESTĂRI EXPOZIŢIONALE

Zona Hunedoara

3e - STAŢIUNI TURISTICE ATESTATE (conf. HG 876/2006)

- STAŢIUNI DE INTERES NAŢIONAL Zona Geoagiu Băi)

- STAŢIUNI DE INTERES LOCAL Zona Vaţa de Jos, Straja)



pagina 282

4 – INFRASTRUCTURA TEHNICĂ

4a – GRUPAREA UAT DE BAZĂ DUPĂ PUNCTAJUL ACORDAT PENTRU INFRASTRUCTURA TEHNICĂ (ACCESIBILITATE LA REŢEAUA MAJORĂ DE TRANSPORT, INFRASTRUCTURA EDILITARĂ ŞI TELECOMUNICAŢII)

- 0,00-5,00 zona Bulzeştii de Sus, Blăjeni, Buceş, Bucureşti, Balsa, Vorţa, Harău, Carjiti, Peştişu Mare, Bătrăna, Cerbal, Leleşe, Bonila, Lunca Cernei de Jos, Topliţa, Răchitova, General Berthllo, Martineşti, Orăştioara de Sus, Bosorog,

- 5,01-11,00 zona Ribiţa, Băiţa, Certeju de Sus, Rapoltu Mare, Braniştea, Ghelari, Beriu, Densuş, Toteşti, Sarminsegetuza, Rîul de Mori,

- 11,01 – 20,00 zona Tomeşti, Vaţa de Jos, Baia de Criş, Brad, Criştior, Lungociu de Jos, Vălişoara, Zam, Burjuc, Gurasada, Ilia, Lăpugiu de Jos, Dobra, Veţel, Şoimuş, Turduş, Romoş, Hunedoara, Teliucu Inferior, Bretea Romană, Santamaria Orlea, Pui, Salaşu Mare, Uricani, Lupeni, Vulcani, Baniţa, Petrila

- 20,01 – 30,00 zona Geoagiu, Orăştia, Deva, Călan, Haţeg, Barău, Aninoasa, Petroşani

5 - ZONE CU RESURSE TURISTICE, RELAŢIA CU INFRASTRUCTURA SPECIFIC TURISTICĂ ŞI TEHNICĂ

5a - CONCENTRAREA ÎN TERITORIU A RESURSELOR TURISTICE NATURALE ŞI ANTROPICE

- SCĂZUT - MEDIU zona Tomeşti,Bulzeşti de Sus, Ribiţa, Blăjeni, Buceş, Brad, Bucureşti, Criştior, Luncoju de Jos, Vorţa, Vălişoara, Braniştea, Ilia, Burjuc, Dobra, Bătrîna, Carjiţi, Cerbal, Peştişu Mic, Lelesc, Gelari, Teliucul Inferior, Lunca Cernei de Jos, Bretea Romană

zona Certeju de Sus, Harău, Simeria, Băcia, Mărtineşti

- MARE

zona Vaţa de Jos, Baia de Criş, Zam, Gurasada,Lăpugiu de Jos

zona Şoimuş, Veţel, Băiţa, Balsa, Rapolţu Mare

zona Hunedoara, Călan, Orăştioara, de Sus, Romceşti, Orăştie, Bunila, Topliţa, Răchitoara, Densuş, Toteşti

zona Haţeg, Santamaria Orlea, Pui, Sălaşu de Sus, Baru, Uricani

- FOARTE MARE

zona Sarminsegetuza,



pagina 283

zona Deva,

zona Geogiu

zona Lăpugiu de Jos, Bosorog

zona Băniţa

5b - ZONE DE CONCENTRARE A RESURSELOR TURISTICE NATURALE ŞI ANTROPICE CU PROBLEME ALE INFRASTRUCTURII SPECIFIC TURISTICE

zona Vaţa de Jos, Baia de Criş, Zam, Gurasada,Lăpugiu de Jos, Ribiţa

zona Veţel, Şoimuş, Băiţa, Balsa, Rapoltu Mare

zona Orăştie, Beriu, Romoş, Orăştioara de Sus, Bosorog, Pui, Băniţa, Baru, Uricani,

Sălaju de Sus, Rîul de Mori, Sarminsegetuza, Densuş, Toteşti, Genersal Berthllo, Răchitova, Topliţa, Bohila

5c - ZONE DE CONCENTRARE A RESURSELOR TURISTICE NATURALE ŞI ANTROPICE CU PROBLEME ALE INFRASTRUCTURII TEHNICE

zona Riniţa

zona Băiţa, Balsa, Rapoltu Mare

zona Berij, Orăştioara de Sus, Bosorog

zona Bonila, Topliţa, Rachitova, General Berthllo,Toteşti, Densuş, Sarminsegetuza, Rîul de Morii

22..11..22 DDiiffeerreennţţiieerreeaa ssppaaţţiiuulluuii rruurraall

Diferenţierea spaţiilor rural în:

a) Arii Rurale incluse în interiorul Aglomeraţiilor Urbane, b) Arii rurale incluse în zone/coridoare urbanizate c) Arii interstiţiale rurale situate între coridoarele urbanizate şi aglomeraţiile urbane d) Arii rurale izolate/periferice e) „Poli Verzi”, rezultaţi prin suprapunere, de nivel regional şi naţional de concentrare

a activităţilor de conectare la circuitele comerciale internaţionale şi de cercetare/dezvoltare agro-industrială


Tip A AGLOMERATIE URBANA

TZI DHS - Deva, Archia, Saulesti, Santuhalm, Simeria, Carpinis, Uroi, Simeria Veche, Bîrcea Mare, Bîrcea Mica, Cristur, Tîmpa, Totia, Bîcla, Pestisu Mare, Almasu Mic, Pestisu Mic, Manareu, Batiz, Petreni, Sîncrai, Santamaria de Piatra, Calanu Mic, Strei Sacel, Calan



pagina 284

Hunedoara, Racasdie, Bos, Zlasti, Gros, Teliucu Inferior, Nadastia de Jos, Nadastia de Sus, Strei, Ohaba Streiului, Streisingeorglu

TZI PETROSANI – Rascoala, Petrila, Jiet, Petrosani, Iscroni, Dealu Babii, Aninoasa, Vulcan, Jiu Paroseni, Lupeni, Uricani, Valea de Brazi, Cîmpu lui Neag,

Tip B CORIDOR URBAN

- Deva-Oradea DN 76 - Ocisor, Ociu, Basarabeanca, Pravaleni, Vata de Jos, Livada, Brotuna, Tîrnava de Cris, Prihodiste, Birtin, Tataresti de Cris, Stelea, Valeni, Birtin, Carastau, Risca, Baia de Cris, Lunca, Tebea, Ribita, Crisan, Brad, Mesteacan, Luncoiu de Jos, Strejarel, Luncoju de Sus, Ormindea, Dudesti, Podele, Valisoara, Dealu Mare Pestera, Salisteoara, Sulighete, Stoleneasa, Lunca, Fornadla, Cainelu de Jos, Chiscadava, Paulis, Bejan-Bejan Tarnavita, Mintia

- Brad- DN 74 - Taratel, Ruda Brad, Barza, Crisclor, Zdrapti, Mihaileni, Buces, Buces-Vulcan

Arad - Deva -Sibiu DN 7 - Zam, Tamasesti, Saiciva, Pojoga, Glodghilesti, Burjic, Tataresti, Tisa, Cîmpuri de Sus, Gurasada, Cîmpuri Surduc, Stretea, Ulies, Gothatea, Cules, Ilia, Sacarnas, Bretea Muresana, Dumbravita, Lesnic, Vetel, Branisca, Rovina, Herepeia, Mintia, Deva , Rapoltu Mare, Rîpas, Spini, Turmas, Martinesti, Turdas, Orastie, Pricaz, Castau, Gelmar, Aurel Vlaicu

Lugoj-Deva DN 68A – Cosesti, Ohaba, Lupagiu de Jos, Telu, Grind, Lasau, Abucea, Dobra, Lapusnic, Brînic,

DN 66 – Rusi, Batalar, Ocolisu Mare, Maceu, Bretea Romana, Bretea Streiului, Plopi, Gîntava, Covragiu, Bercu, Bucium, Balomir, Hateg, Sîntamaria Orlea, Barasti Hategului, Clopela, Ohaba de sub Piatra, Salasu de Jos, Balesti, Rusor, Zavoi, Rîul alb, Galati, Fizesti, Federi, Pui, Ohaba Ponor, Ponor, Livadia, Rîul Barbat, Valea Lupului, Baru, Petros, Crivadia, Merisor, Banita,

DN 68 – Navlatvad, Copaci, Vadu, Reea, Totesti, Paclssa, Uncluc, Cîrnesti, Pesteana, Pestenita, Ostrov, Ostrovu Mic, Breazova, sarminsegetuza, Hobita Gradiste, Zeicani

Tip C - ARII INTESTITIALE

-Ciungani, Vata de Sus, Caraci, Almasel, Poganesti, Almas-Saliste, Micanesti, Cerbla, Godinesti, Boiu de Sus, Petresti, Bradetel, Runcsor,Vica, Boiu de Sus, Boiu de Jos, Valea, Danulesti, Carmazanesti, Bacea, Valea Lunga, Sîrbi, Boz, Tîrmavita, Tîrnava, Cabanesti, Gialucuta, Furcsoara, Barastii Iliei, Caraci

-Obîrsa, Dobront, Leaut, Tiulesti, Tomesti, Valea Mare de Cris, Baldovin, Risculita, Uibaresti, Ribicioara, Dumbrava de Jos, Potingani, Dumbrava de Sus

-Barza, Valea Arsului, Calnelu de sus, Hartagani, Balta, Saliste, Craciunesti, Trewstia, Barbura, Bocsa Mare, Fizes, Hondol, Magura Toplita, Bocsa Mica, Certeju de Sus, Sacarîmb, Toplita Muresului, Boholt, Nojag, Varmaga, Benget, Bacila, Boiu, Folt, Cigmau, Geogiu Bai, geoagiu, Homorod, Valeni, Bozes



pagina 285

-Lapugiu de Sus, Panc saliste, Panc, Mihailesti, Roscani, Fagetel, Bujoru, Radulesti, Stîncesti, Stîncesti-Ohaba Boia Bîrzii, Muncelu Mare, Runcu Mic, Muncelu Mic, Bretelin

-Covasdia, Plop, Ghelari, Ruda, Talaus, Teliucu superior, Cincis cerna, Silvasu de Jos, Silvasu de Sus, Manastirea Prislop

-Crivia, Poieni, Densus, Hatagel

-Sacel, Sînpetru, Salasu de Sus, Valea Dîlii, Sibisel, Zavoi, Ostrovel, Rîu de Mori, Rîu Mic, Clopotiva, Brazi, Suseni, Ohaba Sibisel, Paros, Malaiesti, Coioiesti, Serel, Hobita, Uric, Pestera, Nucsoara, Roff, Bradetel, Gurazlata, Clopotiva, Cabana Rotunda, Cabana Rîusor,

Tip D- ZONE CU ACCESIBILITATE REDUSA

-Valea Poienii, Vîsca, Luncsoara, Vorta, Certeju de Jos, Dumesti, Coaja

-Bulzestii de Jos, Salatruc, Blajeni, Blajeni Vulcan, Plai, Cris,

-Dupapiatra, Grohotele, tamita, Stanija, Rovina, Merisor, Bucuresti, Sesuri, Curechiu, Polenita, Poiana, Techereu, Oprisesti, Bunesti, Almasu Mic de Munte, Valisoara, Vola, Balsa, Galbina, Ardeu, Rosia, Stauini, Mada

-Bîrsau, Harau, Chimindia, Banpotoc

-Tamasana, Magura, Dîncu Mic, Dîncu Mare, Bucium, Orastioara de Sus, Chitid, Ocolisu Mic, Costesti, Bobîia, Bosorod, Luncani, Ursici, Cioclovina, Alun, Prihodiste, Tîrsa, Costesti Deal, Gradistea de Munte

-Rachitaua, Fata Rosie, Piatra, Merisoru de Munte, Poienita Tomii, Aranies, Cutin, Cherghes, Cozia, Almasu Sec, Cîrjici, Popesti, Josani, Valea Nandrului, Nandru, Dumbravsa, Ciuipaz, Ulm, Cerbal, Socet, Batrîna, Poiana Rachitel, Rubcu Mare, Sohodol, Vadu Dobrii, Fîntîna, Lunca Cernii de Jos, Gura Bordului, Valea Babii Negoi, Lunca Cerni de Sus, Gotesti, Rachitova, Ciula Mica, Ciula Mare, Tusdea, Farcadin, Gen Berthelot, Craguis, Livezi, Boita, Valisoara, Mesteacan, Dabîca, Goles, Toplita, Ciuleni, Hasdau, Valeni, Buzduiari, Bunila,

Tip E – ARII RURALE IZOLATE

E1 - Braseu, Deleni

E2 - Giurgesti, Rusesti, Stanculesti, Paulesti, Bulzestii de Sus

- Dragu-Brad, Ticera - Ret - Grosuri

E3 Merzesu Valeni, Bacia

E4 Magureni

E5 Ludesti de Jos



pagina 286

E6 Cerisor, Lelese, Alun, Poienita Voinii, Merla, Cernisoara Florese,

Tip F „Poli Verzi”, rezultaţi prin suprapunere, de nivel regional şi naţional de concentrare a activităţilor de conectare la circuitele comerciale internaţionale şi de cercetare/dezvoltare agro-industrială.

Pentru fiecare din aceste categorii trebuie aplicate strategii distincte cu planuri de masuri aferente.

22..22 EEşşaalloonnaarree ppllaann ddee mmăăssuurrii

1 Tip A AGLOMERATIE URBANA

- TZI DHS - TZI PETROSANI - ORASTIE, BRAD, HATEG, ILIA

2 Tip F „Poli Verzi”,

3 Tip B CORIDOR URBAN

4 Tip C - ARII INTESTITIALE

5 Tip D- ZONE CU ACCESIBILITATE REDUSA

6 Tip E – ARII RURALE IZOLATE



pagina 287

AANNEEXXAA 11 –– LLIISSTTAA MMOONNUUMMEENNTTEELLOORR IISSTTOORRIICCEE ((OOrrddiinn MM..CC..CC.. 22331144//22000044))


Vol. B – Piese desenate

pagina 1/5

BORDEROU

CARTOGRAME


Cod Denumire E 1 Aeroporturi UE E 2 Coridorul IV E 3 Culoar european E 4 Culoare accesibilitate paneuropene E 5 Transport modal DHS în UE E 6 Accesibilitate feroviară DHS în UE E 7 Accesibilitate feroviară DHS în UE centrală E 8 Tehnologii feroviare exist UE E 9 Accesibilitate feroviară gări DHS UE E 10 Auto 65 UE E 11 Auto 65 UE centrală E 12 Accesibilitate camioane E 13 Reţeaua urbană a euroregiuni E 14 Policentri în euroregiunea DKMT E 15 Încadrare în reg de dezv vest E 16 Poli urbani România E 17 Reţeaua localităţi rurale România exist 2.2.1. E 18 România zone cu alunecări de teren E 19 PATN secţiunea V zone de risc natural inundaţii E 20 România tectonică şi riscurile seismice E 21 PATN Secţiunea V zone de risc natural cutremure de pământ E 22 Cutremure de pământ România E 23 Alunecări de teren RO E 24 Alunecări de teren RO E 25 Inundaţii România

MMEEMMOORRIIUU GGEENNEERRAALL ppeennttrruu

PPLLAANNUULL DDEE AAMMEENNAAJJAARREE AA TTEERRIITTOORRIIUULLUUII JJUUDDEEŢŢEEAANN –– PPAATTJJ HHUUNNEEDDOOAARRAA

VVOOLLUUMMUULL BB –– PPiieessee ddeesseennaattee



pagina 2/5

E 26 Inundaţii ii România E 27 România utilizări ale teritoriului E 28 România zone afectate de secetă E 29 România poluarea aerului în aglomeraţiile urbane E 30 România poluarea râurilor E 31 România zone bioclimatice E 32 România temperaturile, precipitaţiile şi inundaţiile E 33 România tipurile de sol dominante E 34 România polarizarea spaţiilor agricole E 35 România tipuri de păduri E 36 PATN secţiunea VI turism zone cu potenţial socio-economic şi turistic deosebit E 37 PATN sectiunea VI turism zone cu potenţial turistic deosebit E 38 România patrimoniul cultural şi natural E 39 România centralitate carpatică şi urme ale istoriei E 40 România parcuri cofinanţare externă parcuri finanţare internă E 41 România ariile naturale E 42 Zone protejate în RO E 43 PATN secţiunea VI zone cu resurse turistice zone cu resurse naturale şi antropice E 44 Latinitate şi interferenţe culturale E 45 PATN secţiunea VI zone cu resurse turistice infrastructura specific turistică şi tehnică E 46 PATN secţiunea VI zone cu resurse turistice infrastructura tehnică în zone cu resurse

naturale şi antropice mari şi foarte mari E 47 PATN secţiunea VI zone cu resurse turistice infrastructură specific turistică în zone cu

resurse naturale şi antropice E 48 România principalele zone turistice E 49 Transport combinat RO E 50 Transport navigabil DHS în RO E 51 Poziţionarea nodului de cale ferată pe reţeaua naţională 2007 E 52 România reţeaua de canalizare E 53 Apăa dulce RO E 54 Apă pentru populaţie RO E 55 Ape pentru industrie RO E 56 Ape pentru irigaţii RO E 57 Alimentarea cu apă potabilă E 58 Poli naţionali Cluj şi Timişoara E 59 Influenţe localităţi jud. HD E 60 Populaţia şi reţeaua de localităţi extras din PATJ 1998 E 61 Zonificarea teritoriului şi funcţiunile economice extras din 1998 E 62 Căi de comunicaţie extras din PATJ 1998 E 63 Probleme şi priorităţi extras din PATJ 1998 E 64 Parcuri naţionale în judeţul hunedoara E 65 PATN secţiunea VI zone turistice zone cu resurse turistice relaţia cu infrastructura specific

turistică şi tehnică E 66 PATN secţiunea VI zone turistice infrastructura specific turistică E 67 PATN secţiunea VI zone turistice resurse turistice antropice E 68 PATN secţiunea VI zone turistice resurse turistice naturale E 69 PATN secţiunea VI zone turistice infrastructură tehnică



pagina 3/5

E 70 Zone turistice extras din PATJ 1998 E 71 PATJ ape existent E 72 Gospodărirea complexă a apelor extras din PATJ 1998 E 73 Alimentarea cu energie termică şi gaze naturale extras din PATJ 1998 E 74 Alimentarea cu energie electrică si telecomunicaţii extras din PATJ 1998 E 75 Zone de risc natural extras din PATJ 1998 E 76 Zone protejate naturale şi construite extras din PATJ 1998 E 77 România zone protejate Munţii Retezat E 78 România zone protejate defileul Mureşului inferior Dealurile Lipovei E 79 România zone protejate Domogled Valea Cernei E 80 România zone protejate Grădiştea Muncelului Cioclovina SITUATIA PROPUSĂ P 1 Zone de dezvoltare maximă P 2 Programul marco polo II 2008 P 3 Accesibilitatea feroviară în EU P 4 Accesibilitatea feroviară în Europa Centrală propunere 2035 P 5 Tehnologii propuse în reţeaua de căi ferate din 2035 P 6 Accesibilitatea rutieră cu o viteză medie de ccca 120 km/h pe teritoriul EU P 7 Accesibilitatea rutieră propusă pe teritoriul Europei Centrale cu o viteză de 120 km/h P 8 Accesibilitatea rutieră în TZI DHS P 9 Euroregiunea DKMT P 10 Plan de amenajare a teritorului naţional structurarea indicativă a polilor şi reţelelor P 11 Legea 806/26.09.2006 PATN secţiunea I reţeaua de căi ferate P 12 Legea 806/26.09.2006 P 13 Legea 806/26.09.2006 PATN reţeaua de aeroporturi P 14 Legea 806/29.09.2006 PATN reţeaua de transport combinat P 15 Raza de influenţă asupra localităţilor P 16 Populaţia şi reţeaua de localităţi extras din PATJ 1998 P 17 Zonificarea teritoriului şi dezvoltarea funcţiunilor economice extras din PATJ 1998 P 18 Căi de comunicaţie extras din PATJ 1998 P 19 Zone turistice extras din PATJ 1998 P 20 Gospodărirea complexă a apelor extras din PATJ 1998 P 21 Alimentarea cu energie termică şi gaze naturale extras din PATJ 1998 P 22 Alimentarea cu energie electrică şi telecomunicaţii extras din PATJ 1998 P 23 Protecţia şi conservarea mediului extras din PATJ 1998 P 22 Alimentarea cu energie electrică şi telecomunicaţii extras din PATJ 1998 P 23 Protecţia şi conservarea mediului extras din PATJ 1998



pagina 4/5

PLANŞE

SITUAŢIA EXISTENTĂ Nr. Cod Denumire 1 1/1 Zonificarea teritoriului şi funcţiunile economice

[situaţia existentă] 2 1/2 Populatia şi reţeaua de localităţi

[situaţia existentă] 3 1/3 Echiparea tehnică a teritoriului

[situaţia existentă] 4 1/4 Harta utilizării terenurilor 5 1/4.1 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu parametrul altitudine 6 1/4.2 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu coeficientul de protecţie vegetală 7 1/4.3 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu parametrul densitatea fragmentării

reliefului 8 1/4.4 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu parametrul energia de relief 9 1/4.5 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu parametrul geodeclivitate 10 1/4.6 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu grosimea depozitelor superficiale 11 1/4.7 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu orientarea suprafeţelor 12 1/4.8 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu natura substratului 13 1/4.9 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu ponderea fracţiunii argiloase 14 1/5.1 Harta riscurilor la alunecări de teren 15 1/5.2 Harta riscurilor la inundaţii şi exces de umiditate 16 1/5.3 Harta riscurilor antropogene induse prin exploatarea la zi şi haldări 17 ZP 01 Zone protejate situaţia existentă 18 MO 01 Monumente situaţia existentă DISFUNCŢIONALITĂŢI 19 2/1 Zonificarea teritoriului şi funcţiunile economice

[probleme conflictuale şi disfuncţionalităţi existente, cu determinarea priorităţilor în amenajarea teritoriului şi a localităţilor]

20 2/2 Populatia şi reţeaua de localităţi [probleme conflictuale şi disfuncţionalităţi existente, cu determinarea priorităţilor în amenajarea teritoriului şi a localităţilor]

21 2/3 Echiparea tehnică a teritoriului [probleme conflictuale şi disfuncţionalităţi existente, cu determinarea priorităţilor în amenajarea teritoriului şi a localităţilor]

PROPUNERI 22 3/1 Zonificarea teritoriului şi funcţiunile economice

[propuneri de etapizare a realizării obiectivelor determinate, din domeniul amenajării teritoriului şi localităţilor]

23 3/2 Populatia şi reţeaua de localităţi [propuneri de etapizare a realizării obiectivelor determinate, din domeniul amenajării teritoriului şi localităţilor]



pagina 5/5

24 3/3 Echiparea tehnică a teritoriului [propuneri de etapizare a realizării obiectivelor determinate, din domeniul amenajării teritoriului şi localităţilor]

25 3/4 Reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului natural şi construit [propuneri de etapizare a realizării obiectivelor determinate, din domeniul amenajării teritoriului şi localităţilor]

26 ZP 02 Zone protejate situaţia propusă 27 MO 02 Monumente situaţia propusă

Patj Hunedoara - Memoriu General Final

Documents

Transcript of Patj Hunedoara - Memoriu General Final