Vaslui PATJ

8/16/2019 Vaslui PATJ

1/82


2/82

I N S T I T U T U L N A Ţ I O N A L D E C E R C E T A R E - D E Z V O L T A R E

P E N T R U U R B A N I S M Ş I A M E N A J A R E AT E R I T O R I U L U I

U R B A N P R O I E C T - B U C U R EŞT Istr. Nicolae Filipescu 53-55, 70136 Bucureşti 2, ROMÂNIA; tel. 021-211 7842, 021-211 7843, 021-211 7850, fax: 021-211 4906; e-mail: [email protected]

SECŢIA: AMENAJAREA TERITORIULUI

PROIECT NR.: 34/2004

TITLUL: REACTUALIZARE PLAN DE AMENAJARE ATERITORIULUI JUDEŢEAN VASLUI (PATJ)

FAZA: Diagnostic şi priorităţi

BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEŢEAN VASLUI

PROIECTANT: I.N.C.D. URBANPROIECT - BUCUREŞTI

DIRECTOR GENERAL: arh. Doina Bubulete

ŞEF SECŢIE: arh. Şerban Nădejde

ŞEF PROIECT: arh. Constantin Chifelea

martie 2005


3/82

COLECTIV DE ELABORARE:

Arh. Constantin CHIFELEA

Geog. Silvia IONIŢĂ

Ing. Mariana DOROBANŢU

Ing. Elena STANCU

Ing. Viorica NICULESCU

Ing. Florin CHIPERI

Ing. Luiza MINCULESCUEc. Gabriel PREOTEASA

Soc. Mihaela CARAGEA

Arh. Coralia BUCIUMAN

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ :

Dactilograf Anca GHEOLDEA

Dactilograf Gabriela NIŢU

GRAFICĂ COMPUTERIZATĂ :

Tehnician Marioara DUMITRU

Tehnician Magdalena BÎLĂ


4/82

BORDEROU GENERALPIESE SCRISE

1. VOL I – DIAGNOSTIC ŞI PRIORITĂŢI.2. VOL. II – STRATEGIA DE AMENAJARE A TERITORIULUI

PIESE DESENATE

• PLANŞE

Diagnostic şi priorităţi Planşa nr. Planşa Faza

1.1 Mediul Probleme şi

disfuncţionalităţi

2.1 Reţeaua de localităţi şi populaţia Probleme şidisfuncţionalităţi

3.1.1

3.1.2

Infrastructuri tehnice ale teritoriului

- Gospodărirea apelor- Căi de comunicaţie, alimentarea cugaze naturale

Probleme şi


4.1 Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului Probleme şidisfuncţionalităţi

5.1 Contextul suprateritorial Probleme şi


Strategia de amenajare a teritoriului

Planşa nr. Planşa Faza

1.2 Mediul Dezvoltare

2.2 Reţeaua de localităţi şi populaţia Dezvoltare

3.2.1

3.2.2

Infrastructuri tehnice ale teritoriului

- Gospodărirea apelor- Căi de comunicaţie, alimentarea cu

energie termică şi gaze naturale

Dezvoltare

Dezvoltare

4.2 Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului Dezvoltare5.2 Contextul suprateritorial Dezvoltare

CARTOGRAME

Diagnostic şi priorităţi 1. Calitatea mediului

2. Patrimoniul construit

3. Evoluţia populaţiei 1982 - 20024. Forţa de muncă salariată – 20015. Raportul de dependenţă – 2001 -20026. Rata şomajului – 20037. Sold migratoriu

8. Sporul natural

9. Locuirea

10. Dotări de interes public11. Gospodărirea deşeurilor12. Potenţialul turistic13. Potenţialul zonei agricole

http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/1_1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/2_1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/2_1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/2_1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/2_1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/2_1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/2_1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/2_1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/2_1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/2_1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/3_1_1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/3_1_1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/3_1_1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/3_1_1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/3_1_2.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/3_1_2.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/3_1_2.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/3_1_2.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/3_1_2.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/3_1_2.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/4_1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/4_1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/4_1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/4_1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/4_1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/4_1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/4_1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/5_1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/2.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/2.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/2.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/3.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/3.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/3.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/3.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/3.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/3.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/4.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/4.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/4.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/4.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/4.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/4.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/4.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/4.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/5.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/5.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/5.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/6.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/6.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/6.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/6.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/7.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/7.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/8.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/8.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/9.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/10.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/10.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/10.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/11.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/11.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/11.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/11.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/11.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/11.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/12.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/12.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/12.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/13.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/13.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/13.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/13.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/13.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/12.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/11.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/10.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/9.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/8.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/7.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/6.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/5.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/4.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/3.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/2.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/5_1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/4_1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/3_1_2.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/3_1_1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/2_1.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/1_1.jpg


5/82

14. Potenţialul zonei silvice15. Activităţi economice - sectorul primar 16. Activităţi economice - sectorul secundar 17. Activităţi economice - sectorul terţiar 18. Zonificarea majoră a teritoriului

CUPRINS PIESE SCRISE

VOLUMUL I – DIAGNOSTIC ŞI PRIORITĂŢI

Capitolul Pag.

1 Introducere 1

2 Date generale 2

3 Elemente care condiţionează dezvoltarea 3

4 Domeniul ţintă – Structura teritoriului 7

5 - Localizare, cadrul natural 7

6 - Patrimoniul natural şi construit 12

7 - Reţeaua de localităţi 18

8 - Infrastructuri tehnice 22

9 - Zonificarea teritoriului 39

10 Domeniul ţintă – Structura socio demografică 5311 Domeniul ţintă – Structura activităţilor 6312 Domeniul ţintă – Contextul suprateritorial 71

http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/14.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/14.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/14.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/14.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/15.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/15.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/15.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/15.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/16.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/16.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/16.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/16.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/16.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/17.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/17.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/17.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/17.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/17.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/17.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/17.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/18.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/18.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/18.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/18.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/18.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/18.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/17.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/16.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/15.jpghttp://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_vaslui1/14.jpg


6/82

1

1. INTRODUCEREPlanul de amenajare al teritoriului judeţean Vaslui este elaborat în perioada 2004-2005 pe parcursul atrei faze stabilite în acord cu beneficiarul:1. Documentare şi elemente de diagnoză.2. Diagnostic şi priorităţi.3. Strategia de amenajare a teritoriului şi documentaţie de avize.

Prezentul volum cuprinde memoriul celei de-a doua fază “Diagnostic şi priorităţi”, care îşi propunesă stabilească şi să ierarhizeze problemele care afectează principalele procese şi fenomene existente lanivel judeţean.

Perioada vizată de analiză este de circa 10 ani, având ca principal reper recensământul populaţiei şilocuinţelor efectuat la nivel naţional în 1992.

Planul de amenajare al teritoriului judeţean este alcătuit dintr-un ansamblu de sinteze alerezultatelor unor studii referitoare la judeţul Vaslui, pe baza cărora se stabilesc principalele problemecu care se confruntă populaţia judeţului.

Prin diagnosticarea corectă a proceselor sociale, economice şi de mediu, din punctul de vedere alorganizării spaţiale, vor putea fi trase concluzii asupra direcţiilor de dezvoltare pe care domeniile încauză le vor urma în viitor.

Direcţiile de dezvoltare ale domeniilor abordate de PATJ se vor racorda armonios la prevederile planurilor urbanistice generale ale unităţilor administrative componente ale judeţului, după cum estestipulat în Legea nr. 350 / 2001.

Încadrarea prevederilor planurilor urbanistice generale în PATJ se va realiza prin respectarea principiului subsidiarităţii şi a autonomiei locale a administraţiei.

Aceasta presupune acordarea unui interes sporit proiectelor cu perspectivă strategică, ce depăşescuneori nivelul local, în paralel cu preocuparea pentru proiectele locale şi cu perspectiva restrânsă.

Documentaţiile PATJ sunt destinate cu precădere administraţiilor publice, care vor putea lua, pe baza acestora, decizii cu caracter strategic în dezvoltarea durabilă a teritoriului judeţean.

Acestea se refer ă la următoarele domenii:- reţeaua de localităţi a judeţului va cuprinde o repartiţie echilibrată a dotărilor şi a locurilor de

muncă pentru a asigura condiţii de viaţă echitabile tuturor locuitorilor din judeţ;- economia judeţeană va beneficia de o justă amplasare în teritoriu, dimensionare spaţială şi

racordare la infrastructurile tehnice importante pentru dezvoltarea sa;- mediul natural şi construit va beneficia prin acţiune de delimitare şi monitorizare a zonelor

valoroase şi prin proiecte de reabilitare, protecţie şi conservare;- sistemul de relaţii al judeţului cu nivelele regional, naţional şi internaţional va fi ameliorat prin

prevederile planului.Planul de amenajare al teritoriului judeţean este redactat în conformitate cu prevederile

“Metodologiei privind cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajarea teritoriului în concordanţă culegea nr. 305 / 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul ” şi cu “Ghidul de elaborare adocumentaţiilor de amenajarea teritoriului de tip PATJ” elaborate de către INCD Urbanproiect.

Întrebuinţarea acestor reglementări la elaborarea PATJ va duce la o tratare integrată a problemelorapar ţinând unor nivele şi domenii diferite, eliminându-se din documentaţii tratările descriptive, punându-se accentul pe stabilirea mai precisă a problemelor şi disfuncţiilor, precum şi a obiectivelorstrategice.


7/82

2

2. DATE GENERALEScopul prezentei documentaţii este de a stabili principalele probleme şi disfuncţionalităţi ce afectează procesele şi fenomenele antropice sau naturale cu relevanţă spaţială, la nivel judeţean.Prin analiza critică a situaţiei actuale din judeţ, privind în evoluţia sa anterioar ă elabor ării PATJ, se voridentifica principalele probleme şi elemente de favorabilitate de care va ţine seamă dezvoltarea viitoarea judeţului.

Actuala fază de elaborare a PATJ permite stabilirea unui diagnostic, care va ţine seamă de echilibrulfactorilor exigenţă / performanţă şi care va constitui baza de formulare a strategiei planului deamenajare. Necesitatea unei analize aprofundate este evidentă în condiţiile dimensiunilor şi complexităţiiteritoriului de referinţă.În acest scop elaboratorul a întrebuinţat documente statistice şi studii existente; de asemenea în faza dedocumetare au fost distribuite chestionare detaliate către actorii implicaţi cu relevanţă în teritoriul judeţean şi regional.Sursele principale de documentare au fost:

- Recensământul populaţiei şi locuinţelor (2002, 1992)- Anuarele statistice ale României- PATN – Secţiunile I, II, III şi IV- Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă - Raportul Naţional al Dezvoltării Umane- Evaluarea economică şi ecologică a judeţelor României- Raporturile anuale asupra mediului natural- Atlasul apelor din România

Metodologia de elaborare a PATJ ţine cont că modul de utilizare a planului de către administraţia judeţului, în vederea luării sau fundamentării unor decizii, se va face prin întrebuinţarea concluziilorstudiului.Beneficiarul va întrebuinţa în activitatea sa strategia planului, argumentarea elabor ării acesteia fiindu-imai puţin utilă, aceasta fiind verificată prin studiile de specialitate şi prin faza de avizare / aprobare,constituind punctul de vedere al principalilor actori din teritoriu.În consecinţă, elaborarea PATJ se va axa pe concluzii ale analizelor succinte de tip SWOT, pecorelarea şi ierarhizarea problemelor diagnosticate, precum şi a principalelor elemente de favorabilitate – identificate la nivelul teritoriului judeţean.

Schematic, prelucrarea datelor care va duce la formularea strategiei PATJ se va desf ăşura pe patrufaze de lucru – temă, documentare, diagnostic, dezvoltare şi strategie – în cadrul a trei domenii ţintă –socio-demografic, activităţi economice şi teritoriu – după cum urmează:

DomeniiFaza

Socio - demografic Activităţi economice Teritorial

Temă -documentare

Structurisocio - demografice

Structuri economice Structuri teritoriale

Diagnostic Starea populaţiei Starea economiei Starea mediuluiDezvoltare Potenţial

socio – demograficPotenţial economic Potenţialul mediului

Strategie Consecinţe sociale Consecinţe economice Obiective spaţiale

Parcurgerea acestor momente ale metodologiei de elaborare s-a f ăcut în sensul cronologic, alderulării fazelor de lucru şi în cel logic al relaţiilor de determinare dintre social – economic şi cadrulfizic, teritorial.


8/82

3

3. ELEMENTE CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA

a) Factorii exogeniEvoluţia teritoriului administrativ având ca centru municipiul Vaslui a parcurs câteva etape, ce s-auderulat în peste şapte secole, care şi-au pus amprenta factorii de natur ă socială, economică, geografică

şi politică.Elementul de perenitate al acestui teritoriu este reprezentat de relief, şi hidrografie, care a impus liniilede for ţă ce au constituit factorii de specificitate ai acestui ţinut.Situaţia municipiului Vaslui la intersecţia axei NS, care urmăreşte valea Bârladului – şi a celei EV–care face legătura între Rep. Moldova şi restul ţării, – constituie o poziţie caracteristică în reţeaua deinfrastructuri şi în configuraţia geografică regională.Izolarea relativă datorată poziţiei periferice a judeţului, care a constituit de-a lungul timpului un avantajal ţinutului s-a transformat, în zilele noastre într-un dezavantaj prin faptul că dinamica legăturilor cucelelalte zone ale ţării este îngreunată.O a doua categorie de factori cu acţiune istorică şi din afara teritoriului judeţean, sunt cei de natur ă socio-demografică.Specificul formării comunităţilor ce au tr ăit pe teritoriul judeţului, ţine de omogenitatea etnică a populaţiei regionale, de constituirea structurilor economice şi administrative ce a avut loc de-a lungultimpului, de relaţiile ce s-au stabilit între acestea. Natura activităţilor din teritoriul regional a imprimat comunităţilor coeziunea şi durabilitatea pe care aumanifestat-o înr-o perioadă lungă de timp.A treia categorie de factori de natur ă exogenă o constituie cei economici ce ţin în principal deschimbările survenite la începutul anilor ’90 pe plan european şi global, precum şi de reformeleeconomice întreprinse pe plan naţional.Traiectoria economiei judeţene, dominată de o industrie în formare, a cunoscut un declin importantodată cu dezmembrarea sistemului economic socialist, a redistribuirii pe plan mondial a diviziuniimuncii şi a pieţelor impuse de aceasta.În noile condiţii, economia judeţului s-a aflat în situaţia dificilă, întâlnită de altfel pe tot cuprinsul ţării,de a concura pe pieţele interne şi externe cu resurse şi mijloace necorespunzătoare. În industrieechipamentele şi tehnologiile învechite, ineficiente sau poluante au redus activitatea în acest sector.Lipsa resurselor financiare, pe plan naţional şi local a dus la incapacitatea de adaptare sau flexibilitate aîntreprinderilor şi la restructur ări dureroase în plan social.Scăderea importanţei industriei, restructurarea sa, a afectat negativ şi alte sectoare economice caagricultura, turismul şi serviciile.A patra categorie de factori externi, ce afectează judeţul, sunt cei legaţi de infrastructurile majore, denivel naţional şi internaţional, care traversează teritoriul său.Traseele majore de căi de comunicaţie travesează judeţul pe direcţiile NE – SV impun sarcini specifice privitoare la întreţinerea şi dezvoltarea reţelelor rutiere şi feroviare.Traversarea judeţului de către coridorul transeuropean IX – rutier - presupune o preocupare permanentă a administraţiilor locale faţă de problemele ridicate de traficul pe aceste infrastructuri şi echipărilor loradiacente.Infrastructurile de transport al energiei şi combustibililor ce traversează judeţul sunt de o importanţă egală cu cele de transport întrucât ele reprezintă resurse valoroase pentru economia locală.Conductele de transport a gazelor naturale şi liniile electrice de înaltă tensiune care leagă centrulregiunii de sudul ţării traversează judeţul, impunând preocupări suplimentare şi deschizând noioportunităţi în plan local.A cincea categorie de factori exogeni îi reprezintă factorii de mediu care afectează judeţul prin faptul că procesele specifice acestui domeniu au o extindere zonală, nerelaţionată cu împăr ţirea administrativă.


9/82

4

În ceea ce priveşte mediul natural, judeţul este cuprins în zona cu dezvoltare moderată, relativ bogată în resurse naturale, posedând monumente ale naturii şi patrimoniu construit.Evoluţia spaţiului judeţean este legată de tendinţele planificării dezvoltării generale la nivel regional,naţional şi internaţional.Pe plan naţional documentul strategic ce vizează dezvoltarea regională este Planul Naţional deDezvoltare 2002 – 2005, ale cărui obiective se grupează pe şapte direcţii de dezvoltare:

1. Dezvoltarea sectorului productiv şi a serviciilor conexe, întărirea competitivităţii şi privatizarea.

2. Întărirea potenţialului uman al economiei, a capacităţii acesteia de a se adapta la cerinţele pieţei şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor sociale.

3. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii de toate tipurile.

4. Sprijinirea agriculturii şi îmbunătăţirea calităţii mediului.

5. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului.

6. Stimularea cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice, comunicaţiilor, tehnologieiinformaţiilor şi crearea societăţii informaţionale.

7. Îmbunătăţirea structurii economice a regiunilor, sprijinirea dezvoltării regionaleechilibrate şi durabile.

Pe plan european există un set de principii şi obiective pentru dezvoltarea spaţială publicate în 1999 deESDP (Perspectiva Dezvoltării Spaţiale Europene); câteva dintre acestea sunt următoarele:

- coeziune economică şi socială pe plan naţional şi internaţional- integrarea spaţială a regiunilor- competitivitate, eficienţă şi dezvoltare economică a regiunilor- conservarea patrimoniului natural şi cultural, protecţia mediului şi durabilitatea dezvoltării- promovarea policentricităţii localităţilor, îmbunătăţirea cadrului vieţii umane şi ştergerea

diferenţei între sat şi oraş

b) Factorii endogeniEvoluţia teritoriului judeţean în perspectivă istorică Teritoriul judeţului Vaslui a fost ocupat, în decursul timpului, de o reţea densă de aşezări, diferite cageneză, funcţionalitate şi structur ă.Localizarea geografică a aşezărilor indică o preferinţă pentru păr ţile joase ale reliefului – depresiunileHuşi şi Elan şi luncile râurilor mari Bârlad şi Prut.Evoluţia şi caracteristicile populaţiei au imprimat tr ăsăturile principale ale utilizării teritoriului judeţului.• În perioada interbelică judeţul avea o populaţie de 321.936 locuitori, în 1956 aceasta era de401.626 locuitori, iar la recensământul din 1966 s-au înregistrat 431.550 de locuitori.Creşterea relativ lentă a populaţiei (cca 7%) în perioada interbelică s-a datorat în principal structuriiocupaţionale, dominată de agricultur ă, silvicultur ă, creşterea animalelor şi viticultur ă. În perioada postbelică s-a înregistrat o creştere importantă a populaţiei, ajungând ca între 1948 şi 1966 aceasta să semărească cu 25,1%.Structura teritoriului era tributar ă acestei situaţii; creşterea intravilanelor şi concentrarea populaţiei înaşezările judeţului urma să se facă în deceniile următoare. Astfel, densitatea populaţiei în judeţul Vasluia crescut faţă de primele decenii ale secolului XX, de la 60,7 loc/km2 ăn 1930, la 88,8 loc/km2, în 1972,media pe ţar ă fiind atunci de 87 loc/km2.• Perioada anilor 70-80 a marcat o schimbare importantă în evoluţia populaţiei şi a structuriiteritoriului.


10/82

5

La recensământul din 1972 populaţia judeţului ajunsese la 470.840 locuitori, adică o creştere de16%, iar în anul 1992 s-au înregistrat 461.374 locuitori, reprezentând o cifr ă cu 6% mai mică faţă deanii 70.Această evoluţie este datorată creşterii populaţiei ca urmare a procesului de industrializare şi urbanizaredin ultimii ani ai deceniului 6 şi din deceniul 7 al secolului trecut. Odată cu declinul economic începutîn anii 80 şi migraţia populaţiei din judeţ către zonele dezvoltate ale ţării, evoluţia demografică a intrat

într-un nou trend.Schimbările apărute în structura teritoriului, în această perioadă, sunt în principal legate de creştereacomunităţilor urbane şi de industrializarea care a avut loc în deceniul 7 şi cu mai mică intensitate în celurmător. Dacă în 1968 se înregistra o creştere a populaţiei urbane cu cca 2000 de persoane anual, înurmătorii ani acesta a crescut ajungând 3000-3600 persoane anual. Municipiul Vaslui a primit cel maimare număr de populaţie rurală, care a fost în medie de 1500 persoane anual.O densitate mare a populaţiei se înregistrează în 11 comune, majoritatea situate în sudul PodişuluiMoldovenesc şi în nordul Colinelor Tutovei : Băceşti, Codăeşti, Dragomireşti, Ivăneşti, Laza.,Todireşti, Văleni, Ştefan cel Mare,• În anii 90 populaţia judeţului a continuat să scadă, în condiţiile unei reforme economice lungi,cu efecte demografice negative. La recensământul din 2002 se înregistrau în judeţ 455.049 locuitori,din care 179.001 locuitori (39,3%) în mediul urban.Efectele generale ale tranziţiei economice şi-au pus amprenta şi asupra structurii teritoriale judeţene.Declinul industriilor grele, energointensive sau poluante s-a f ăcut simţit în judeţ prin restrângereaactivităţii, restructurarea sau închiderea unor întreprinderi din Vaslui, Bârlad, Huşi, şi Negreşti.S-a produs o mutaţie a profilului economic către activităţile industriei uşoare, în care există o tradiţielocală, în special în industria alimentar ă şi a băuturilor, industria confecţiilor, a încălţămintei şi pielăriei, industria prelucr ării lemnului, dar şi în mărimea unităţilor productive, tinzându-se cătreintreprinderi mai mici şi mai flexibile.Agricultura judeţului a suferit în ultimul deceniu transformări importante, datorate în principal reformeifondului funciar, schimbărilor de profil survenite ca urmare a modificărilor de piaţă şi în specialscăderii şi îmbătrânirii populaţiei rurale.Aceste schimbări au f ăcut ca în structura teritoriului judeţean să apar ă o presiune continuă asupraterenurilor agricole (care, în general au scăzut în valoare), exercitată de către intravilanele localităţilorîn care se amplasează noi activităţi, f ăr ă a fi restructurate zonele intravilane cu funcţiuni depăşite.În domeniul silviculturii, ultima decadă a produs schimbări însemnate, prin retrocedarea în proprietate privată a unor suprafeţe silvice şi prin accentuarea dezechilibrului între tăieri şi împăduriri, care a dusla probleme de mediu.În ceea ce priveşte mediul natural se poate spune că ultimul deceniu a adus scăderi ale importanţeiacţiunii unor factori antropici asupra elementelor de mediu. Prin reducerea activităţii industriei grelesau închiderea unor întreprinderi, s-a produs o uşurare a poluării solului şi aerului, dar, pe de altă parte,s-au amplificat emisiile de deşeuri menajere şi ape uzate ca urmare a diversificării distribuţieimărfurilor şi înmulţirii agenţilor economici.În domeniul patrimoniului construit, reforma economică a anilor ’90 a avut un efect negativ prinreducerea investiţiilor destinate protecţiei şi conservării monumentelor şi zonelor cu valoare artistică,culturală, istorică sau de peisaj.


11/82

6

Tendinţe actuale ale dezvoltării spaţiale generaleProblemele cadrului spaţial regional cu care judeţul Vaslui va trebui să se confrunte ţin în general de procese economice şi sociale existente la nivel zonal şi naţional.În perioada 1990-1999 regiunea “NE” a avut un indice al dezvoltării umane de 0,699; faţă de mediaînregistrată pe ţar ă de 0,758.Îmbătrânirea şi scăderea populaţiei rurale şi concentrarea populaţiei mature a afectat mai puţin sudul

regiunii “NE” – judeţele Vaslui şi Bacău – fenomenul fiind datorat sporului natural pozitiv.Din punct de vedere al participării populaţiei la activităţile economice, în context regional produsulintern brut era în 1998 de 3256 USD, mediile pe ţar ă fiind de 4244 USD. Sectorul secundar are o pondere în regiunea “NE” de 19,2% din populaţia ocupată, faţă de 23,2% cât este media pe ţar ă –având perspective de dezvoltare. Colaborarea şi solidaritatea industrială în spaţiul regional este dificilă datorită caracterului monoindustrial al unor centre, şi şi a problemelor acestor activităţi industriale. În judeţul Vaslui activităţile industriale care pun probleme de restructurare sunt prezente în toate centreleurbane, industria locală ocupând 17% din populaţia activă.Turismul regional are cel mai mult de suferit datorită performanţelor sectorului secundar; în condiţiileactuale investiţiile în dotările turistice sunt punctuale, iar traficul turistic local este minim, datorită nivelului scăzut al veniturilor. O altă cauză a disparităţilor din domeniul turismului regional esteamplasarea resurselor şi infrastructurii turistice preponderent în vestul şi noard-vestul teritoriuluiregional.Transportul regional ridică două tipuri de probleme: asigurarea legăturilor cu regiunile vecine – 2 dinacestea traversând lanţuri muntoase – şi circulaţia eficientă în reţeaua regională de localităţi. În cadrulreţelei regionale de localităţi acţionează poli metropolitani (Bacău, Iaşi), oraşe poartă (Iaşi,) şi poli cufuncţii specializate – cultur ă, turism, industrie etc., care se vor impune în viitor în modelarea şidezvoltarea funcţiilor şi infrastructurilor fiecărui judeţ component. Aceste evoluţii vor fi accentuate sauatenuate de acţiuni ce provin din cadrele spaţiale superioare, transnaţional sau european.

• Problemele ce rezultă la nivelul cadrului spaţial naţional şi european, al căror impact va trebuianalizat în planul de amenajare a teritoriului judeţean, sunt generate în principal de procesele deintegrare a ţării în structurile europene.O categorie de sarcini revin judeţului din dezvoltarea coridorului de transport transeuropean rutier şiferoviar care traversează teritoriul pe direcţiile sud-vest –nord-est.Pe coridorul transeuropean nr.9 sunt prevăzute autostr ăzile Bucureşti – Bârlad – Huşi (ramura de est), precum şi trasee feroviare de mare viteză.În domeniul infrastructurilor de transport al energiei şi gazelor naturale, judeţul Vaslui are o poziţiedeosebită datorată concentr ării unor trasee de linii electrice de înaltă tensiune şi a conductelormagistrale.La nivel naţional, se relevă problemele expuse în PATN, secţiunile II, III, IV şi V, care, în general, serefer ă la următoarele categorii de probleme:

• Gestionarea raţională a resurselor de apă; prevenirea manifestărilor extreme ale fenomenelorlegate de reţeaua hidrografică; asigurarea alimentării cu apă, constant şi în cantităţile necesare pentrutoţi consumatorii. Judeţul Vaslui posedă resurse de apă numeroase şi în cantităţi care asigur ă consumulintern. Participarea sa la amenajările hidrotehnice din bazinele râurilor Prut şi Siret este necesar ă pentrurealizarea unor efecte coerente în relaţie cu teritoriile limitrofe.

• Problemele protejării şi conservării mediului provin din existenţa unor mari zone valoroase,naturale şi construite, din care face parte şi teritoriul judeţean. În aceste zone sunt necesare politiciconcertate, bazate pe colaborarea administraţiilor publice şi actorilor implicaţi pentru protejarea şivalorificarea patrimoniului şi a elementelor cadrului natural.

• În domeniul amenajării reţelei de localităţi, problemele ce afectează judeţul Vaslui provin dinnecesitatea racordării reţelei judeţene la cea regională şi naţională. Dezvoltarea localităţilor în raport cu


12/82

7

ierarhia propusă de Legea nr.351/2001 şi cu funcţiunile complementare din reţeaua naţională,reprezintă componente de care se va ţine seamă în evoluţia localităţilor din judeţ.

• Pentru prevenirea şi atenuarea efectelor hazardelor naturale sunt de asemenea necesare măsuriconcertate, în zone mari, care să combată cu succes aceste fenomene. În judeţul Vaslui sunt importanteefectele inundaţiilor în bazinele râurilor Prut şi Siret, precum şi cele ale alunecărilor de teren.

1. DOMENIUL ŢINTĂ STRUCTURA TERITORIULUI

1.1. Localizarea geografică, cadrul administrativ teritorial

1.2 Cadrul natural/mediulPrincipalele forme de relief

Relieful judeţului este format în întregime din ansambluri de culmi şi văi largi orientate, în majoritateasituaţiilor nord-sud. ïnalţimile cele mai mari se găsesc pe culmile din nord-vest (485 în DealulMângaralei) şi nord-est (425 m în Dealul Cetaţuii) ale judeţului. Altitudinea medie este de 250 - 350 m,iar cea minima de 10 m în lunca Prutului.

Principalele subunităţi de relief din cadrul Podişului Bârladului prezente pe cuprinsul judeţului sunt:Podişul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei, Colinele Fălciului şi Culoarul Bârladului.

Podişul Centreal Moldovenesc se desf ăşoara în nord de văile Racova şi Lohan şi este reprezentat prin partea sudica a culoarelor sale. Are înălţimi între 200 m şi 485 m. Aspectul general al podişului este celal dealurilor înalte, cu plaiuri uşor ondulate. Se pot separa ca subunităţi: Podişul Vaslui, PodişulRacovei şi Podişul Sacovăţului.

Colinele Tutovei se desf ăşoara la sud de râul Racova. ïn judeţ intr ă numai sectorul estic al acestora acăror înalţime medie este de 300 - 350 m. Sunt formate dintr-o culme principala desf ăşurata vest-estmai înalta (395 - 485 m) şi al carui versant nordic are caracter cuestic (cuesta Racovei). Din aceasta sedesprind spre sud, pe 30 - 40 km lungime, numeroase interfluvii, aproape paralele, ce coboar ă de la 420

m la 250 m. Văile care le separa sunt relativ înguste şi simetrice, spre sud crescând în lărgime. Sesubdivid în colinele Similei la est de valea Tutova şi colinele Zeletinului la vest de aceeaşi vale.

Colinele Fălciului se afla la est de valea Bârladului şi sud-est de valea Lohanului. ïntre văile Bârlad şiElan sunt formate dintr-un şir de dealuri mai înalte (250 - 375 m) pe o lungime de aproape 100 km.Spre vaile Bârlad şi Lohan, Colinele Fălciului se termină prin versanţi abrupţi cu caracter cuestic,modelaţi intens prin procese de alunecare şi torenţiale. ïn sud, culmea se laţeşte aproape ca un podiş, încolinele Măluşteniului.

În bazinul vailor Horincea, Elan, Sărata, Recea, Huşi şi Şopârleni, eroziunea diferenţiata a detaşatcâtreva depresiuni ce se leagă prin şei largi. Au caracter colinar, fiind formate din dealuri joase, prelungi, ce coboara uşor până în lunca Prutului. Se disting în sud, Depresiunea Elan-Horincea, iar în

nord Depresiunea Huşi.

Culoarul Bârladului (circa 152 km lungime) este format dintr-o luncă ce se lărgeşte treptat dinamonte (1 - 2 km), spre aval (3 - 4 km) şi din mai multe niveluri de terasă. Pe anumite tronsoane,versanţii au caracter cuestic. Îïn estul judeţului, pe circa 150 km, se afla valea Prutului, cu o luncă largă (lacuri, braţe părasite) şi mai multe terase.


13/82

8

Resursele solului şi subsoluluiJudeţul Vaslui dispune de un potential natural împortant, fapt reflectat şi de datele privind fondulfunciar, dupa modul de folosinţă.

Din suprafaţa totală a judeţului de 533.127 ha, 72,2 % reprezinta zona agricolă, 16,4 % păduri şi alteterenuri cu vegetaţie forestier ă şi 11,4 % alte suprafeţe (ape, suprafeţe construite, drumuri, căi ferateetc.).

Suprafata agricola, respectiv 384.922 ha, prezinta urmatoara structura:• arabil - 273.188 ha• păşuni - 84.710 ha• vii - 17.623 ha• livezi - 4.354 ha• fâneţe - 5.047 ha

Deşi condiţiile de relief nu sunt peste tot favorabile, solurile sunt intens folosite în agricultura fiindrelativ fertile. Se remarcă urmatoarele tipuri de soluri:

• de-a lungul vailor Bârladului şi Prutului, pe terasele acestora, s-au dezvoltat cernoziomuri,

inclusiv cernoziomuri carbonatice;• pe interfluvii se trece treptat spre cernoziomuri cambice, soluri cenuşii şi soluri bune podzolite;• pe versanţi apar diferite faze erodate ale acestora, asociate cu regosoluri, lăcovişti de coastă şi

săraturi;• în zonele de luncă apar, aluviuni şi soluri aluvionale, local gleizate şi salinizate.

Extinderea culturilor, a micşorat mult suprafaţa acoperită cu păduri. Pe înălţimi pâna la 300 m, aparinsular păduri de quercinee în amestec cu ar ţar tătăr ăsc. La peste 300 m altitudine, pe lânga stejar, crescşi alte foiaose cum sunt gorunul, teiul, carpenul, paltinul, ulmul şi chiar fagul.

Dintre speciile cu valoare cinegetica se remarca mistreţul şi că priorul în zona pădurilor de foioase; înlunca Prutului, se întâlnesc animale cu blana preţioasa: vidra, bizamul şi câinele enot. Ihtiofauna ce

populeaza apele Prutului este din familia crapului, iar ale Bârladului din cea a cleanului.Resursele subsolului sunt puţin variate fiind reprezentate aproape în totalitate de materiale deconstrucţie. Se exploatează mai mult pe plan local, gresii, calcare oalitice, nisip, argila şi loess. ïn unelesate sunt folosite local ape minerale sulfuroase, bicarbonatate iodo-bromurată şi magneziano-sodice(Dranceni, Murgeni, Pungeşti, Dăneşti).

Fondul forestierPădurile acoper ă peste 16 % (84.271 ha) din suprafaţa teritoriului judeţean ceea ce îl situează încategoria judeţelor sărace în vegetaţie forestier ă.Zonificarea fondului funciar se caracterizează prin predominanţa pădurilor cu funcţie principală de producţie (76 % din suprafaţa ocupată de păduri), pădurile cu funcţie specială protecţie reprezentând

numai 24 %. ïn cadrul pădurilor cu funcţie specială de protecţie, suprafeţe mai importante ocupă pădurile de protecţie a terenurilor şi solurilor şi pădurile cu funcţie de recreere.

Volumul total de masă lemnoasă pe picior este de 147,3 m3 la un ha de padure, inferior mediei pe ţar ă (207 m3/ha).

Volumul de masă lemnoasă exploatată în anul 1999 a fost de 168,6 mii m3 volum brut din care 60,5 miim3 diverse specii tari, 55,3 mii m3 diverse specii moi, 26,9 mii m3 stejar şi 25,9 mii m3 fag, masă


14/82

9

lemnoasă pusă în circuitul economic a rezultat din tăieri de regenerare pe 1.033 ha, tăieri de produse accidentale pe 2.300 ha şi tăieri de îngrijire în păduri tinere pe 6.169 ha.

Condiţii favorabile pentru extinderea fondului forestier se întâlnesc pe teritoriul judeţean, îndeosebi înzonele cu terenuri cu limitări foarte severe şi exterm de severe în utilizarea ca arabil (cca. 55.000 ha).

Apele de suprafaţă

Situat în partea de est a ţării, între Zeletin şi Prut judeţul Vaslui se suprapune, din punct de vederehidrografic, peste bazinul superior şi mijlociu al râului Bârlad (afluent al râului Siret) precum şi pesteun sector de bazin aferent râului Prut şi afluentului său de dreapta, Elan.

Râul Bârlad şi afluenţii săi sunt cursuri de apă tipice de podiş cu climat secetos, cu debite mediiscăzute , frecvente înmlăştiniri şi turbării care nu sunt capabile să furnizeze decât debite modeste.

Bârlad str ă bate teritoriul judeţului Vaslui, desf ăşurându-şi cursul de la confluenţa cu pârâul Bozieni şi până la aceea cu Pereschivul.

Principalele caracteristici generale ale Bârladului sunt: - suprafaţa bazinului hidrografic 7.220 km; -lungimea cursului de apă 207 km; - debitul mediu multianual la intrarea în judeţ este de 0,2 mc/s şi de

6,9 mc/s la ieşire, un aport important de debit fiind al Vasluiului (1,1 mc/s), Crasnei (0,65 mc/s),Tutovei (0,9 mc/s).

Râul Bârlad primeşte o seamă de afluenţi, ca Garboreta (S = 201 kmp, L = 23 km), Sacovăţ (S = 314kmp, L = 54 km), Stavnic (S = 212 kmp, L = 46 km), Rebricea (S = 158 kmp, L = 27 km), Vaslui (S =692 kmp, L = 81 km), Crasna (S = 527 kmp, L = 61 km), Jărovăţ (S = 152 kmp, L = 29 km) pe stânga,iar pe dreapta pe Stemnic (S = 150 kmp, L = 32 km), Racova (S = 329 kmp, L = 49 km), Simila (S =267 kmp, L = 44 km) şi Tutova (S = 687 kmp, L = 86 km).

Râul Prut situat la limita de est a judeţului, îşi desf ăşoar ă cursul de la est de satul Ghermăneşti, în nord,şi până în amonte de confluenţa cu râul Elan, în sud.

Principalele caracteristici ale Prutului (în ansamblu) sunt: - suprafaţa bazinului hidrografic 10.990 kmp;

- lungimea cursului de apă 742 km; - debitul mediu multianual la intrarea în judeţul Vaslui este de 104mc/s şi de 107 mc/s la ieşire, aportul afluenţilor fiind redus. Principalii afluenţi sunt: Pruteţ (S = 350kmp, L = 40 km), Sărata (S = 236 kmp, L = 30 km) şi Elan (S = 606 kmp, L = 73 km).Apele subterane

Apele freatice de pe teritoriul judeţului Vaslui se găsesc într-o gamă destul de bogată şi se datorează variaţiilor morfologice şi geologice ale pământului.

În partea de nord a judeţului, respectiv a Podişului central Moldovenesc, unde predomină formaţiunileimpermeabile apar lentile de apă freatică, cantonate în depozite lutoase şi luto-nisipoase.

În jumătatea de sud se găsesc întinse strate acvifere înmagazinate în formaţiunile sedimentare, pliocen-cuaternare cu granulaţie grosier ă şi mijlocie la care adâncimea variază între 5 ÷ 30 m.

În lungul râurilor Bârlad şi Elan au fost puse în evidenţă pânze freatice cu caracter artezian.

Apele de adâncime se găsesc acumulate la diferite adâncimi în depozitele cuverturii sedimentare.

În partea de nord apele de adâncime sunt cantonate în formaţiunile sarmaţianului mediului, au calităţi potabile corespunzătoare şi au fost interceptate la cca. 82 m adâncime.

În partea de sud, grosimea şi permeabilitatea mare a nisipurilor pliocene, au favorizat acumularea unorrezerve importante de apă cu caracter ascendent sau chiar artezian.


15/82

10

Calitatea factorilor de mediu

Starea factorilor de mediu este relevată prin indicatori specifici monitorizaţi prin laboratoarele Agenţieide Protecţia Mediului şi a filialei Vaslui a Regiei Naţionale „Apele Române”.

Ca o apreciere generală, tendinţa ultimilor ani a fost de reducere a nivelului concentraţiilordiver şilor poluanţi, în primul rând ca urmare a reducerii sau încetării activităţilor economice, în cazulunor agenţi economici, şi în mai mică măsur ă, ca urmare a modernizării sau investiţiilor din domeniu.Calitatea aeruluiStarea atmosferei este evidenţia prin prezentarea poluării de impact cu diferite noxe, precum şi calitatea precipitaţiilor atmosferice.

În reţeaua de supraveghere a poluării de impact (poluarea produsă în zonele aflate subimpactul direct al surselor de poluare) au fost efectuate măsur ători privind o serie de poluanţi gazoşi(CO, CO2, SO2, NOx) precum şi poluaţi de tipul pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile.

Principalul poluant al aerului, care a înregistrat depăşiri ale concentraţiilor maxime admisibile,faţă de normele standard, conform datelor furnizate de Raportul privind Starea Mediului în România –anul 2003 sunt pulberile sedimentabile.

Localităţile unde s-au înregistrat depăşiri ale CMA şi frecvenţa acestora în decursul anului 2002, sunt: Municipiul Vaslui – 86,10%

Municipiul Bârlad – 96,70%

Municipiul Huşi – 78,30%

Oraşul Negreşti – 79,20%Principalele surse cu rol în poluarea atmosferei sunt următoarele:

Termocentralele (CET Vaslui), CET-urile de cartier amplasate în localităţileVaslui, Bârlad, Huşi i Negreşti;

S.C. „Mecanica” S.A. Vaslui;

Secţia de asfalt Bârlad;

S.C. „Vigotex” S.A. Bârlad;

Traficul rutier

Agenţia de Protecţia Mediului Vaslui consider ă că traficul rutier reprezintă factorul determinant al poluării cu pulberi sedimentabile şi într-o măsur ă mai mică datorită emisiilor din procesele de ardere acombustibililor.

Analizele privind calitatea precipitaţiilor arată predominanţa acidităţii scăzute sau apropiate de stareaneutr ă în intervalul martie-octombrie. Valori mai mari ale pH-ului se regăsesc în intervalul rece şiumed datorate emisiilor locale de oxizi rezultaţi din combustie.

Calitatea apeiApele de suprafaţă din judeţul Vaslui (cele mai importante receptoare de ape uzate), clasificate după categoria de calitate, se prezintă astfel:


16/82

11

Lungime cursuri de apă (km)Nr.crt.

DenumireTotal Categ. I Categ. II Categ. III Degradat

1 Bârlad 129 22 44 63 -

2 Văsluieţ 45 34 - - 113 Prut 166 - 166 - -

TOTAL 340 56 210 63 11

Secţiunile în care valorile medii globale ale unor indicatori au depăşit limitele categoriei a III-a au fost următoarele:

Băceşti (Fe, P), Negreşti (Fe, P), Vaslui (Fe, P) şi amonte Bârlad (Fe, P) pe râul Bârlad;

Satu Nou (Fe, P) şi aval Vaslui (CCO – Mn, O2, CBO5, P, Fe, Zn şi substanţe extractibile) perâul Vasluieţ.Cea mai importantă sursă de poluare a apei, regăsită la nivelul întregului judeţ o reprezintă apele

reziduale or ăşeneşti şi comunale, insuficient epurate sau neepurate, evacuate în apele de suprafaţă, sau prin infiltrare în pânza freatică.

Ca o caracteristică generală se evidenţiază faptul că staţiile de epurare a apelor uzate din localităţileVaslui, Bârlad, Huşi şi Negreşti au capacităţi insuficiente faţă de cerinţe.

Dintre sursele industriale mai importante care contribuie la poluarea apelor se menţionează: SC„Vigotex” SA Bârlad, SC „Mandra” SA Bârlad, SC „Vascovin” SA Vaslui – U.V.Huşi, SC „ProdCarne Com” SRL Huşi, SC „Prodaritop” SRL Huşi, SC „Prodsuis” SA Stămileşti.

Caracteristici pentru aceşti agenţi economici este faptul că evacuează apele uzate în emisari, f ăr ă a fiepurate.

În funcţie de factorii care produc poluarea apei subterane se constată mai multe tipuri de poluare:- poluarea cu produse utilizate pentru fertilizare şi combaterea dăunătorilor în agricultur ă prin

administrarea incorectă a acestora, a creat o poluare difuză în zonele localităţilor Vaslui, Huşi,Muntenii de Jos;

- pierderile din reţeaua de canalizare contribuie la modificarea calităţii apelor freatice;

- inexistenţa reţelelor de canalizare în zonele rurale duce la poluarea difuză a apelor freatice;

- poluarea apelor subterane din zonele platformelor de gunoi, cât şi în zonele unde suntdepozitate dejecţiile de la fermele zootehnice.

Calitatea soluluiPoluarea şi degradarea solului are următoarele cauze: depozitarea neadecvată a deşeurilor şireziduurilor menajere şi industriale, cât şi de manifestarea unor procese geomorfologice cum suntalunecările de teren şi eroziunile.

Aceste aspecte sunt tratate în paragrafele definite astfel: „gestiunea deşeurilor” şi „riscurile naturale”.


17/82

12

Calitatea peisajelorPeisajele sunt unităţi teritoriale dinamice şi complexe care s-au format ca rezultat al interacţiunii şilegăturilor reciproce dintre componentele mediului natural (rocă, aer, apă, sol, vegetaţie) şi a condiţiilorde relief şi climă, dar sub influenţa transformatoare a activităţilor social-economice.

Ele se caracterizează prin condiţii naturale relativ omogene şi, deşi sunt alcătuite din aceleaşicomponente, se deosebesc prin conţinutul cantitativ şi calitativ, având structuri diferite.

O influenţă puternică, directă sau indirectă asupra structurii şi dinamicii peisajelor esteexercitată de către om prin defrişări, păşunat, plantaţii, culturi agricole, amplasarea localităţilor şi adiferitelor construcţii.

Modificarea antropică a peisajului prezintă aspecte foarte variate. Pentru stabilirea gradelor deantropizare s-a ţinut seama de intensitatea presiunii antropice şi de ponderea pe care o au ariile cudiferite tipuri de modificări şi cadrul complexului teritorial, punându-se astfel accentul pe modificărileantropice.

În funcţie de aceste modificări în judeţul Vaslui se pot identifica două tipuri de peisaje:

peisaje moderat antropizate specifice zonelor mai înalte, cu trupuri compacte de păduri de

foioase, cu terenuri arabile, pajişti degradate şi cu versanţi par ţial afectaţi de eroziunea în adâncime şialunecări de teren;

peisaje puternic antropizate alcătuite din areale unde, deşi impactul antropic asupra peisajului este puternic, terenurile cultivate se află intercalate cu por ţiuni mai extinse de pajiştidegradate şi cu fragmente forestiere predominant mici şi mijlocii. Pe versanţii cu înclinare mai mare seîntâlnesc frecvent fenomene de eroziune şi alunecări de teren.

1.3 Patrimoniul natural şi construitZone naturale valoroaseProtecţia ariilor naturale valoroase constituie o cerinţă vitală pentru păstrarea echilibrului ecologic înzonă. Zonele naturale prin valoarea estetică, dar şi prin valoarea ştiinţifică, constituie un potenţialvaloros pentru dezvoltarea turismului, dar şi a altor activităţi lucrative.

În acest sens în judeţul Vaslui s-au identificat mai multe arii ale patrimoniu natural, valoroase,care necesită instituirea unui regim special pentru păstrarea lor.

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea PATN – Secţiunea a III-a Zone protejate reprezintă un prim demers legislativ prin care o serie de valori de patrimoniu natural sunt declarate zone naturale protejate. Ea prevede protecţia unui număr de 6 rezervaţii naturale şi 2 monumente ale naturii, după cum urmează:

Rezervaţii naturale

Denumirea Localizarea Suprafaţa (ha)1. Movila lui Buccel Com. Micleşti 12,00

2. Tanacu – Coasta Rupturile Com. Tanacu 6,00

3. Pădurea Bădeana Com. Tutova 126,70

4. pădurea Hârboanca Com. Ştefan cel Mare 43,10

5. Pădurea Bălteni Com. Bălteni 22,00


18/82

13

6. Fâneaţa de la Glodeni Oraşul Negreşti, satul

Glodeni6,00

Monumente ale naturii

7. Locul fosilifar Măluşteni Com. Măluşteni 10,00

8. Locul fosilifer NisipâriaHulubăţ

Mun. Vaslui 2,50

Suprafaţa totală 228,30

Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice estestabilit prin Legea nr. 462, care constituie garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniuluinatural. Totodată legea stipulează şi constituirea, organizarea şi extinderea de arii naturale protejate, precum şi reglementarea regiunilor acestora.

Analiza situaţiei actuale cu privire la calitatea bunurilor de patrimoniu natural a permis identificareaaltor arii naturale, care prin asocierea unor elemente naturale valoroase necesită instituirea unui regim

de protecţie.Prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone pădureaSeaca Movileni cu suprafaţa de 48 ha, a fost declarată rezervaţie naturală.

Patrimoniul cultural construitSemnificaţia patrimoniului construit este dată în principal de valoarea sa istorică, de multitudineaepocilor şi evenimentele ce reprezintă reperele devenirii populaţiei de pe teritoriul judeţean sauregional.Importanţa judeţului Vaslui în contextul naţional s-a accentuat din secolul XV când în târgurile Vasluişi Huşi au fost construite reşedinţe domneşti, iar în secolul XVI s-a înfiinţat o episcopie la Huşi.

Oraşul Bârlad, menţionat ca târg şi vamă din sec. XV, era şi sediu al Vorniciei Ţării de Jos.În perimetrul actual al judeţului au înfiinţat trei vechi unităţi administrative – Vaslui, Tutova şi Fălciu –menţionate prima dată pe harta Moldovei din timpul lui Dimitrie Cantemir, care s-au menţinut până în1948.Se conturează astfel o distribuţie a patrimoniului construit în patru zone istorice constituiţi aproximativîn jurul centrelor importante ce au persistat în teritoriul judeţean cel puţin în ultimele cinci secole:Vaslui, Bârlad, Huşi şi Fălciu.Această configuraţie a rezultat din natura relaţiilor economice şi interumane din teritoriu, precum şi dincadrul natural. Drumurile comerciale, principale, ce urmau traseele râurilor Bârlad şi Prut au constituitaxele de dezvoltare ale celor patru centre mai sus amintite.Odată cu scăderea importanţei drumului din lunca Prutului, care ajungea la gurile Dunării s-a redus şi

însemnătatea localităţii Fălciu şi a zonei sale de influenţă.Municipiul Huşi nu a urmat aceeaşi traiectorie, aceasta r ămânând în continuare un centru semnificativ pe legătura dintre drumul Bârladului şi centrul Basarabiei.Problemele patrimoniului construit judeţean se raportează la dispunerea spaţială, starea fizică şidesemnarea destinaţiei acestora în vederea conservării şi protecţiei pe o durată cât mai îndelungată.Inventarierea şi clasificarea monumentelor şi siturilor istorice din judeţ s-a f ăcut de către MinisterulCulturii şi Cultelor prin „Lista monumentelor istorice” publicată prin ordinul nr. 2314/2004 (MO nr.646/I).


19/82

14

Pe ansamblul judeţului, patrimoniul construit catalogat prin LMI – 2004 se prezintă după cumurmează:

A B C DTotal, judeţ, din care: 36 273 27 9

urban 5 140 17 5

rural 31 133 10 4

A – monumente şi situri arheologiceB – monumente şi ansambluri de arhitectur ă C – case memoriale şi monumente de artă plastică D – monumente dispărute

Densitatea acestor monumente şi situri faţă de numărul de imobile este de 115 în urban şi de 586,7 înrural. Aceasta implică o dispersie a efortului de protecţie şi conservare a patrimoniului construit înmediul rural, unde există peste jumătate din numărul de obiective inventariate.Legea nr. 5/2000 privind aprobarea PATN – Secţiunea III – zone protejate prezintă lista monumentelor

istorice de valoare excepţională, care constituie priorităţi absolute în ceea ce priveşte ocrotirea patrimoniului construit judeţean. Monumente şi ansambluri de arhitectur ă castele, conace, palateConacul Rosetti – Balş – com. CodăeştiConacul Rosetti – Solescu – com. Soleşti Biserici de lemn

Biserica Sf. Nicolae – com. PuieştiBiserica Sf. Gheorghe – com. Lipovăţ Biserica Sf. Nicolae – com. Soleşti Biserici şi ansambluri mănăstireştiBiserica domnească Sf. Ioan Botezătorul . mun. Vaslui

Arhitectur ă industrial ă , amenaj ări căi de comunica ţ iePod de piatr ă – com. Ştefan cel Mare Monumente şi situri arheologice

Fortificaţii daciceCetatea traco-getică – com. ArsuraRezervaţii arheologice cuprinzând situri cu niveluri de locuire pe perioade îndelungată Vestigii arheologice din diverse epoci – com. Poieneşti

Una dintre sarcinile prioritare în ceea ce priveşte intervenţia asupra monumentelor şi ansambluriloristorice este delimitarea zonelor de protecţie, prin planul urbanistic general, şi formarea unor conceptereferitoare la intervenţia şi valorificarea prin PUZ şi PUD.Un mare număr de monumente şi ansambluri istorice sunt amplasate în centrele localizărilor punând

probleme urbanistice şi de restaurare – valorificare redistructivă, cum este cazul centrelor celor 3municipii.Problemele constructive ale protecţiei şi conservării monumentelor sunt de mare varietate, de larenovare structurală până la integrare şi crearea ambientului. Acestea necesită studiu de specialitate –geotehnice, constructive, de fezabilitate – ale căror rezultate să fie preluate în documentaţiile deurbanism.Monitorizarea stării fizice şi a intervenţiilor asupra patrimoniului cultural, construit revine DTCCPCN,iar aplicarea PUG se face de către consiliile locale ale unităţilor administrative, coordonarea întreaceste administraţii se bazează pe documentaţiile PAT şi PUG, proiectarea de detaliu şi execuţia


20/82


21/82

16

- precipita ţ iile atmosferice – care au un rol de prim ordin în declanşarea şi evoluţia alunecărilorde teren. În cadrul acestor factori climatologici intra – ploi, ză pezi – dezgheţ, temperatur ă, vânt, secetă.

- eroziunea apelor curg ătoare – cu acţiune permanentă la baza versanţilor, constituie una din celemai importante cauze ale alunecărilor de teren.

- ac ţ iunea apelor subterane – manifestată sub diferite forme (presiunea apei din pori, sufoziunea,ridicarea nivelului apei subterane şi presiunea hidrostatică a apei din fisuri) au generat şi generează celemai multe alunecări de teren sau taluze din judeţul Vaslui.

- ac ţ iunea înghe ţ ului şi dezghe ţ ului

- ac ţ iunea cutremurelor – duce la modificarea stării de eforturi în teren – reactivarea unor alunecărivechi şi declanşarea unor alunecări noi.

- factori ai activit ăţ ii umane (antropogene) din care amintim: lucr ări de terasamente, instalaţiiedilitare, îndepărtarea vegetaţiei cu rolul de susţinere a fenomenelor de alunecare, ar ăturile transversale pe panta versanţilor.

- construcţii executate pe versanţi sau la baza lor care determină apariţia zonelor cu rezistenţă scăzută.

- defrişarea abuzivă a plantaţiilor, lizierelor şi pădurilor care au dus şi care vor duce la declanşareaenergiei versanţilor şi apar ţin unor alunecări noi, care au produs numeroase pagube materiale,îndeosebi după 1990.

- ar ăturile transversale pe versanţi duc la producerea de văi torenţiale şi în final la distrugereaversanţilor şi a stabilităţii lor.

Întreg teritoriul judeţului Vaslui este afectat de alunecări de teren vechi, greu de identificat. Majoritatealor sunt stabilizate natural actual dar vegetaţia care le menţine în echilibru maschează acest proces, ceeace-l face greu de identificat. În zona studiată predomină forme de alunecări vechi stabilizate temporarîn mod natural şi pe care sunt amplasate locuinţe particulare, drumuri, poduri şi există riscul unorreactivări ale procesului de alunecare cauzate de fenomene naturale. Toate comunele din jude ţul Vasluicât şi o parte din satele componente sunt aşezate pe forme de alunecări vechi stabilizate naturalactualmente cu riscul unor reactivări sub influenţa proceselor naturale şi artificiale în urma cărora pagubele materiale şi de vieţi omeneşti vor fi greu de preîntâmpinat.

În afara acestora pot apărea, funcţie de structura geologică, şi fenomene de alunecări noi în terenuricare în momentul de faţă nu sunt predispuse la asemenea fenomene.

Cutremure

Potrivit Legii 575 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Na ţional – SecţiuneaV – “Zone de risc natural”, din punct de vedere al intensităţii cutremurelor – scara MSK (SR –11100 –93), teritoriul judeţului Vaslui apar ţine zonei de intensitate seismică 8 - cu perioada medie de revenire

de cca. 50 aniDin punct de vedere al coeficientului seismic K S (conform Normativ P 100 –92) judeţul Vaslui acoper ă o zonă în care acest coeficient înregistrează valorile: B - 0,20 şi C- 0,25 conform reprezentării graficedin planşa “Zone de risc natural”.

Zonarea din punct de vedere al valorii perioadelor de colţ TC (conform Normativ P 100 –92)evidenţiază valoarea TC - 1,0 sec. pentru întreg teritoriul judeţului.


22/82

17

InundaţiiTeritoriul judeţului este afectat de fenomenul de inundaţie, având în vedere schimbările climatericecare au loc. Acestea imprimă precipitaţiilor relativ bogate un caracter torenţial, care suprapus peste:gradul redus de împăduriri, pante mari ale versanţilor şi colmatarea continuă a albiilor favorizează frecvente inundaţii în lunca râurilor şi interfluvii, generând pagube importante, cu atât mai mult cu câtamplasarea de noi obiective în perimertrele inundabile, din lipsa unor studii de inundabilitate, creşte.

Alte cauze care au favorizat acest fenomen au fost şi r ămân în continuare:- capacitatea redusă de transport a albiilor la debite mari de apă;- secţiuni de poduri şi podeţe subdimensionate sau obturate cu diver şi plutitori;- existenţa lucr ărilor de îndiguiri pe lungimi relativ mari, f ăr ă măsuri suplimentare privind

preluarea efectelor de dezatenuare care se pot produce;- neîntreţinerea cursurilor de apă, cu precădere în interiorul localităţilor;- existenţa unor lucr ări hidrotehnice depăşite din punct de vedere al capacităţii de apărare;- reţele de canalizare a apelor meteorice subdimensionate, colmatate sau neadecvate

regiunilor torenţiale de curgere;- promovarea limitată a lucr ărilor noi pentru corectare formaţiunilor torenţiale şi a

lucr ărilor de împădurire;- lipsa măsurilor de reabilitare a lucr ărilor de apărare deteriorate de viiturile produse în

ultimii ani.La nivelul teritoriului, zonele inundabile, pentru care există lucr ări de apărare sunt:

- r. Prut, sectoarele Ghermăneşti – Drânceni, Albiţa – Fălciu, Murgeni – Cârja;- r. Elan, sector amonte şi aval de localitatea Murgeni;- r. Bârlad, sector aval de Băceşti;- r. Sacovăţ, aval de Tungujei;- r. Bârlad, sectoarele Negreşti – amonteVaslui, oraş Vaslui, aval Vaslui – confluenţa cu

Crasna,;- r. Vasluieţ, sectoarele aval ac. Soleşti – Vaslui, Vaslui – confluenţa cu Bârlad;- r. Racova sectoarele ac. Puşcaşi – Vaslui, Pungeşti – ac. Puşcaşi;- r. Durduc sectoarele amonte Căzăneşti, ac. Căzăneşti - ac. Vultur;- r. Rebricea, Rebricea – r. Bârlad;- r. Telejna, Ză podeni – r. Bârlad;- r. Buda, Oseşti – Bălteni;- r. Lohan, Creţeşti – Târziar. Bârlad, sectoarele aval Crasna – or. Bârlad, or. Bârlad, aval

Bârlad – ieşirea din judeţ.Zonele vulnerabile la inundaţii, care necesită o analiză prioritar ă se află pe râurile:

- Elan, sectorul Murgeni-Blăgeşti;- Vasluieţ, Schitu Duca-Codăeşti;- Tutova, sector Plopana-Iveşti;- Berheci, sector Izv. Berheci-Feldioara;- Zeletin, sector Coloneşti-Podu Turcului.

Localităţile care au fost afectate de fenomenul de inundaţie ( conform legii 575/2001 ) sunt:Mun. Huşi, or. Murgeni şi com. Al. Vlahuţă, Băceşti, Bălteni, Codăeşti, Deleşti, Horgeşti,Dragomireşti, Drânceni, Duda – Epureni, Dumeşti, Găgeşti, Ivăneşti, Micleşti, Olteneşti, Oşeşti,Pogona, Poieneşti, Puieşti, Pungeşti, Rebricea, Roşieşti, Soleşti, Stănileşti, Tanacu, Tătărani, Tutova,Văleni şi Viişoara.


23/82

18

1.4. Reţeaua de localităţiNumăr, structură, ierarhizareReţeaua de localităţi a judeţului este uniform distribuită în teritoriu, totalul aşezărilor fiind de 465, dincare 22 urbane şi 443 rurale; grupate în 86 de unităţi administrativ-teritoriale – 5 urbane şi 81 comune.

Densitatea localităţilor în teritoriu este de 8,74 aşezări la 100 kmp (o distanţă între localităţi de cca 3-4km), o valoare mare având în vedere numărul de locuitori al judeţului care este sub media unnor judeţe

cu suprafaţă similar ă.Ierarhizarea unităţilor administrativ teritoriale pe ranguri, conform Legii nr. 351/2001 – PATNSecţiunea IV, este următoarea:

Localitatea StatutNr. locuitori

RPL 2002Localităţi de rangul IIVaslui municipiu 70571 Bârlad municipiu 69066 Huşi municipiu 29510

Localităţi de rangul III Negreşti oraş 9854 Murgeni oraş 7674

Localităţile rurale din judeţ se grupează în următoarele categorii

• Localităţi de rangul IV – reşedinţă de comune – 81 de sate

• Localităţi de rangul V – sate componente ale comunelor şi sate apar ţinând municipiilorsau oraşelor.

Problemele situaţiei actuale a reţelei de localităţi decurg din distribuţia populaţiei în aceste aşezări şidin profilul economic al acestora.

Numărul mare de localităţi distribuit pe totalitatea teritoriului este specifică unei economii agrareincipiente în care gospodăriile menţin o relaţie strânsă cu fondul funciar, în consecinţă organizareareţelei de localităţi judeţene trebuie să acţioneze prioritar în mediul rural.

În mediul urban numărul mediu de persoane ce revine unei localităţi este de 8136,4 în timp ce în ruralacesta este de 623,1; valoare insuficientă pentru asigurarea unei echipări sociale şi edilitarecorespunzătoare.

În profil teritorial, în mediul urban, există câte o localitate ce se înscrie în categoriile 10-20 mii, 20-50mii şi peste 50 mii locuitori, precum şi 2 localităţi în categoria 1-2 mii locuitori.

În mediul rural 31 de comune au localităţi sub 500 de locuitori, 34 au localităţi cuprinse între 500-1000

locuitori, 13 au localităţi în categoria 1000-2000 loc, iar 3 au localităţi cu peste 2000 de locuitori.Dintre unităţile cu localităţi mici se evidenţiază comunele: Bogdana, Bogdaniţa şi Tătărani care au omedie de sub 300 de locuitori pe aşezare. Faptul că ¾ din comune au o medie a populaţiei pe localitatesub 1000 de locuitori pune serioase probleme investiţiile edilitare şi sociale, care se vor orienta cătrelocalităţile cu potenţial uman ridicat.

Un număr de 43 de sate, aveau în 1992 o populaţie sub 100 de locuitori, iar 7 erau f ăr ă populaţie, ceeace constituie aproape 1/9 din localităţile rurale.


24/82

19

În acest sens este necesar ă o politică de comasare a localităţilor rurale în paralel cu reducereanumărului de activi ocupaţi în agricultur ă şi creşterea suprafeţelor unităţilor agricole şi silvice.

Satisfacerea indicatorilor minimali de definire ai principalelor localităţi.

În ceea ce priveşte infrastructura edilitar ă, care alcătuieşte în mare parte tabloul indicatorilor minimi dedefinire ai localităţilor (Legea 351/2001), judeţul are, în comparaţie cu regiunea de NE şi România,

următoarea situaţie:Localităţi în care să se distribuie energia termică şi apă potabilă.

Localităţi în care sedistribuie energia

termică

Localităţi în care sedistribuie apa potabilă

Total Din care:municipii şi

oraşe

Total Din care:municipii şi

oraşe

Lungimea totală a reţelei de

distribuţie aapei

România 259 217 3.029 265 38.238

Reg. NE 36 31 344 32 4.346

Judeţul Vaslui 3 3 70 4 691

Echiparea localităţilor cu reţele de distribuţie a energiei termice se încadrează în nivelele existente înregiune şi în ţar ă, impuse de existenţa imobilelor de locuinţe colective. Distribuţia apei potabile este cumult sub nivelul acceptabil, numai circa 1/6 din localităţile judeţului au instalaţii de alimentare cu apă.

Nivelul dotării localităţilor cu canalizare este şi mai scăzut, această situaţie impunând politici prioritarede echipare hidroedilitar ă.

Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite în 2000 (mii mc)

Volum de gaze distribuitLocalităţi cureţea distribuţiede gaze naturale

Municipiişi oraşe Lungimeasimplă aconductelor(km)

Total Uz casnic

România 1.021 169 21.598 9.193.681 3.742.058

Reg. NE 57 22 1.774 949.145 362.662

Vaslui 2 2 107 33.753 14.764

Echiparea productivă a localităţilor este de asemenea deficitar ă, în special în mediul rural.

Pentru activităţi agricole funcţionează 785 unităţi, ceea ce reprezintă o medie de peste 5 unităţi pe

unitatea administrativă din mediul rural.Întreprinderile industriale sunt concentrate în majoritate în municipii, cele mai reprezentative fiind dinramurile industriei uşoare, construcţiilor metalice, industriei chimice şi prelucr ării lemnului.

Peste 98% din întreprinderile înregistrate în judeţ sunt IMM; repartiţia acestora pe ramurile deactivitate este, total defavorabilă sectoarelor productive şi mediului rural.

Unităţile industriale mici şi mijlocii alcătuiesc o pondere de doar 10% din totalul IMM, peste 70%dintre acestea funcţionează în domeniul serviciilor.


25/82

20

Infrastructura socială

Învăţământ

Echiparea judeţului cu dotări şcolare este corespunzătoare nivelului demografic al începutului anilor'90. Scăderea populaţiei pe ansamblul judeţului a dus la schimbarea în gestionarea acestor dotări.

În anul 2003 funcţionau în judeţ 384 de gr ădiniţe, 426 şcoli generale, din care 187 în învăţământulgimnazial, 18 licee şi 4 şcoli profesionale şi de ucenici şi 1 unitate de învăţământ, postliceal.

Comparativ cu anul 1997 când existau 369 gr ădiniţe, 435 şcoli generale, din care 202 gimnazii, 18licee, 10 şcoli profesionale, 49 şcoli complementare şi 5 şcoli speciale se remarcă o creştere a unităţilordin învăţământul preşcolar concomitent cu scăderea numărului de unităţi din celelalte forme deînvăţământ.

Scăderea numărului de şcoli primare şi gimnaziale, în special în mediul urban, a urmat tendinţademografică de scădere a populaţiei urbane, deşi partea de populaţie tânăr ă s-a menţinut ca pondere în perioada susmenţionată.

Astfel, în 2003 erau înscrişi în învăţământul preşcolar 15.778 copii, în şcolile generale – 54.067 elevi,

în licee – 13.874 elevi, în învăţământul postliceal – 138 de elevi, iar în cel profesional şi de ucenici7.075 elevi.

Problemele concentr ărilor de dotări şcolare în localităţile judeţului sunt legate de îndeplinirea cerinţelorvocaţionale ale populaţiei şi de gradul de confort şi igienă al acestor dotări.

Repartiţia dotărilor învăţământului preşcolar şi liceal este relativ satisf ăcătoare şi stabilă în cadrulreţelei de localităţi. Unităţile de învăţământ profesional şi de ucenici sunt insuficiente, mai ales înmediul rural unde ridicarea nivelului profesional al populaţiei şi diversificarea gamei de meserii trebuiesă devină un obiectiv permanent.

Învăţământul de maiştri şi învăţământul superior nu deţin dotări în judeţ, solicitanţii acestor forme deeducaţie fiind obligaţi să utilizeze şcolile din alte judeţe.

Sănătate

Dotările sanitare din judeţ prezintă deficite importante în ceea ce priveşte numărul şi capacitatea deservire a utilizatorilor. Structura unităţilor sanitare în 2003 era următoarea: 9 spitale, 5 policlinici, 11dispensare medicale, 4 creşe, 56 cabinete medicale (private), 40 cabinete stomatologice (pr), 16cabinete medicale şcolare, 63 de farmacii (pr.), 4 laboratoare medicale şi 16 laboratoare de tehnică dentar ă.

Numărul de paturi de spital era în 2003 de 2995, indicele de 5,58 paturi/1000 de locuitori fiind cu multsub norma de 10 paturi/ 1000 loc. şi sub mediu pe ţar ă, ceea ce exprimă situaţia dotărilor spitaliceşti din judeţ.

Domeniul sanitar este unul dintre cele mai profitabile pentru proprietatea privată; marea majoritate aunităţilor sanitare din judeţ având acest statut.

Problema spitalelor ca dotări costisitoare, ca investiţie şi întreţinere, r ămâne în continuare un obstacol pentru dezvoltarea unei reţele sanitare armonioase.

Creşterea numărului de cabinete medicale şi stomatologice (private), în perioada 1997-2003 este oevoluţie pozitivă în reţeaua de dotări sanitare, la fel cu creşterea numărului de medici şi personalmedical.


26/82

21

Dotările comerciale şi pentru servicii sunt mai bine reprezentaţi; peste jumătate din unităţileeconomice din judeţ activează în domeniul comerţului cu amănuntul şi en gros – 1887 firme (61% dintotal). În alte servicii, personale şi industriale activează 152 firme, adică 4,9% iar în transporturi şidepozitare existau 179 firme (5,8%).

Problemele reţelei comerciale judeţene sunt legate de distribuţia teritorială şi diversitatea profiluluiunităţilor ambele produse pe fondul repartiţiei inegale a veniturilor populaţiei pe ansamblul reţelei de

localităţi.Distribuţia teritorială a unităţilor comerciale şi de servire este propor ţională cu mărimea populaţieicentrelor şi for ţa economică a acestora, rezultând concentr ări de dotări în cele trei municipii, în oraşe şiîn comunele mari.

Echiparea socială a municipiilor şi oraşelor (nr. dotări)

Dotări Vaslui Bârlad Huşi Negreşti Murgeni

Invăţământ liceal 6 3 2 1 -

Invăţământ profesional

3 - - - -

Invăţământ postliceal 1 - - - -

Spitale 2 2 1 1 -

Policlinici 1 1 -

Bănci 2 2 2 1 -

Cultur ă 3 3 3 1 1

Serviciile publice cu utilizare medie sau rar ă sunt aproape în totalitate amplasate în municipiul Vaslui;acestea sunt dotări pentru finanţe, administraţie, justiţie şi siguranţă.

Locuirea Numărul total de locuinţe existent în judeţ la recensământul din 2002 era de 164.402 unităţi,

numărul de persoane ce revin la o locuinţă fiind de 2,99. Pe medii numărul de locuinţe era de 59.955unităţi, în urban (3,01 pers./ locuinţă) şi 101.730 unităţi în rural (2,98 pers./ locuinţă).

Numărul de camere la acelaşi recensământ a fost de 407.236, ceea ce înseamnă o medie de 2,47camere pe o locuinţă, ceea ce duce la concluzia că numărul de persoane ce revin la o locuinţă esterelativ mare. Locuinţele au un număr mediu de camere ce nu ofer ă o structur ă spaţială convenabilă pentru convieţuirea mai multor nuclee familiale, aşa cum reiese din numărul mediu de persoane cerevine unei locuinţe. Această problemă este mai acută în urban unde mediu este de 3,01 pers./ locuinţă.

Creşterea numărului de locuinţe, faţă de anul 1992, cu 13.515 unităţi (9705 în rural şi 3810 în

urban), în condiţiile scăderii numărului de locuitori în aceeaşi perioadă cu cca. 10.000 de persoane, esteun fapt benefic pentru evoluţia fondului locativ.Ceea ce pare problematic este numărul mic de locuinţe urbane construit în deceniul trecut, care, chiarluând în considerare ieşirea din uz a unor imobile, este insuficient pentru susţinerea unor structuriurbane viabile.

Acest fenomen este mai accentuat în localităţile urbane mici cum sunt municipiu Huşi şi oraşele Negreşti şi Murgeni, unde construcţia de locuinţe ar fi trebuit să ajute procesul de urbanizare din acestelocalităţi.


27/82

22

Necesarul de locuinţe pentru totalul localităţilor din judeţ este de cca. 5000 de unităţi, f ăr ă a lua încalcul construcţiile care ar trebui demolate datorită neîncadr ării în standardele actuale (constructive,sanitare) sau depăşirii duratei de serviciu.

Un aspect legat de asemenea de fenomenele socio-economice ce se desf ăşoar ă în judeţ estetipologia clădirilor de locuit; opţiunea aproape unanimă pentru locuinţele individuale şi abandonareaformelor colective de locuit, care, prin neajunsurile lor au compromis definitiv aceste structuri.

Evoluţia numărului de clădiri de locuit în perioada 1992-2002 a fost o creştere cu cca. 12000 de clădiri,cifr ă ce egalează cu aproximaţie numărul de locuinţe construite în aceeaşi perioadă. Acest fapt relevă oorientare exclusiv către tipul de locuinţă individuală în marea majoritate a unităţilor administrative din judeţ. Numărul mediu de locuinţe ce revin unei clădiri de locuit în mediul urban este de 3,26, iar înmediul rural de 1.023 locuinţe/ imobil.

În municipiul Vaslui şi Huşi există cele mai mari concentr ări de clădiri cu mai multe locuinţe din tot judeţul, 5,79 loc./ clădire şi respectiv 3,16 loc./ clădiri.

Numărul şi spaţialitatea locuinţelor sunt pe de-o parte caracteristici cantitativ esenţiale pentru bunafuncţionare a aşezărilor umane, echiparea locuinţelor reprezintă, pe de altă parte, calitatea acestordotări.

Echiparea deficientă a clădirilor de locuinţe colective ca şi slaba organizare şi administrare a acestora acompromis pentru multă vreme acest tip de locuire în opţiunile populaţiei.

Echiparea locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă este deficitar ă în majoritatea localităţilor judeţului, în principal în mediul rural. Din cele 81 de comune numai 34 posedă instalaţii de alimentarecu apă; lungimea simplă a conductelor acestora nu depăşeşte 150 km pe ansamblul localităţilor rurale.

Indicele alimentării cu apă a locuinţelor prezintă aceeaşi discrepanţă între cele două medii: 229 loc./1km traseu simplu alimentare cu apă, în urban, faţă de 676 loc./1 km în rural.

În cadrul localităţilor ce posedă instalaţii de alimentare cu apă există mari diferenţe. Astfel în rural seremarcă comunele: Dr ănceni, Ivăneşti, Lunca Banului, Măluşteni, Puieşti şi Zorleni, care au un indicedefavorabil.

În mediul urban, municipiul Bârlad şi oraşul Negreşti au numărul cel mai mare de locuinţe ce revin la1km de conducta de alimentare cu apă.

În ceea ce priveşte echiparea cu instalaţii de canalizare, situaţia este şi mai grea; aceste echipări sunt prezente doar în mediul urban. În oraşele Murgeni şi Negreşti reţeaua de canalizare acoper ă doar par ţialnumărul de locuinţe racordate la alimentare cu apă, şi care necesită evacuarea apei uzate.

1.5 Infrastructurile tehniceGospodărirea apelor Amenajarea bazinelor hidrografice

Apele de suprafaţă

Judeţul Vaslui este situat în bazinele hidrografice ale râurilor Prut şi Siret. Principalele cursuri de apă care stă bat teritoriul judeţean sunt:Râul Prut situat la limita estică a judeţului. Suprafaţa bazinului hidrografic este 10 990 km2,

lungimea cursului este de 742 km. Debitul mediu multianual la intrarea în judeţ este de 104 m3/s şi de107 m3/s la ieşire. Principalii afluenţi sunt: Pruteţ (S = 350 km2, L = 40 km), Sărata (S = 236 km2 L =30 km), Elan (S = 606 km2, L = 73 km).

Râul Bârlad şi afluenţii săi sunt cursuri tipice de podiş cu climat secetos, fapt pentru care audebite medii scăzute, frecvente înmlăştiniri(ceea ce favorizează debitele modeste). Principalelecaracteristici ale râului sunt: suprafaţa bazinului hidrografic, S = 7 220 km2, lungimea de 207 km.


28/82

23

Debitul mediu multianual la intrarea în judeţ este de 0,2 m3/s, iar la ieşire de 6,9 m3/s; un aport

important îl au râurile Vaslui cu 1,1 m3/s , Crasna cu 0,65 m3/s şi Tutova cu 0,9 m3/s.Afluenţii principali sunt: Sacovăţ (S = 314 km2, L = 54km), Stavnic (S = 212 km2, L = 46

km), Rebricea (S = 158 km2, L = 27 km), Vaslui (S = 692 km2, L = 81 km), Crasna (S = 527 km2, L =61 km)Racova (S = 329 km2, L = 49 km), Simila (S = 267 km2, L = 44 km), Tutova (S = 687 km2, L =86 km).

Apele subteraneApele freatice se găsesc într-o gamă destul de bogată şi se datorează variaţiilor morfologice ale pământului. În partea de nord a judeţului ( podişul central Moldovenesc ), unde predomină formaţiunileimpermeabile, apar lentile de apă freatică, cantonate în depozite lutoase şi luto-nisipoase. În partea desud se găsesc întinse strate acvifere înmagazinate în formaţiuni sedimentare, pliocen-cuaternare cugranulaţie grosier ă şi mijlocie la care adâncimea variază între 5-30 m. În lungul râurilor Bârlad şi Elanexistă pânze freatice cu caracter artezian.

Apele de adâncime se găsesc acumulate la diferite adâncimi în depozitele cuverturiisedimentare. În partea de nord acestea sunt cantonate în formaţiunile sarmaţianului mediu, au calităţi potabile corespunzătoare şi se află la circa 82 m adâncime. În partea de sud, grosimea şi permeabilitatea mare a nisipurilor pliocene, au favorizat acumularea unor importante rezerve de apă cucaracter ascendent sau chiar artezian.

Lucrări hidrotehnice1. Lacuri de acumularePentru asigurarea debitelor necesare diverselor consumuri ,dar şi pent

Vaslui PATJ

Documents

Transcript of Vaslui PATJ