8/16/2019 Paşteledf

1/4

PaşteleÎnvierea Domnului sau Pa tele este una din cele mai a teptate i mai respectate sărbătoriș ș șreligioase care comemorează evenimentul fundamental al cre tinismului, Învierea lui IisusșHristos – Marele îndrumător al omenirii, considerat Fiul lui Dumnezeu Pa tele este sărbătoareașcea mai sfîntă din calendarul cre tin, urmată deș  !răciun

Pentru ortodoc i Pa tele semnifică trecerea de la moarte la înviere i la via a ve nică "ia#a $iș ș ș ț șmoartea, învierea, poruncile lui Isus % e&emplu sigur de urmat pentru to#i cre$tinii întrunemurire În fiecare an 'fintele Pa ti se sărbătore te primăvara Pa tele (Pascalia ortodo&ă) s*aș ș șstabilit în acord cu criteriile adoptate la primul 'obor +cumenic (a -.) de la /iceea, să sesărbătorească în prima duminică ce urmează după luna plină a ec0inoc iului de primăvară, nuțmai devreme de 1 2prilie3oate bisericile cre$tine ortodo&e sărbătoresc Pa$tele pe stil vec0i, cue&cep#ia celei din Finlanda, care a trecut la stilul gregorian (cel nou), în totalitate

'ărbătoarea Pa telui con ine cîteva etape îndelungate de pregătire a trupului i sufletului pentruș ț șîntîlnirea i petrecerea acesteia 'înt respectate un ir de obiceiuri care se practică în prea4maș șacestei sărbători i care se desfă oară în Postul Mare timp de apte săptămîniș ș ș

Fiecare cre tin trebuie în perioada postului să se ab ină de la consumul bucatelor din carne iș ț șlactate i să se îngri4ească de suflet prin fapte de dăruire i milostenie În acela i timp, postulș ș șeste i o perioadă de luptă cu sine, cu capriciile i obi nuin ele, fapt pentru care doar cei ceș ș ș țreu esc să le înfrunte, pot primi sfînta împărtă anieș ș

Pa tele este precedat de sărbătoarea 5unei*"estiri, care se serbează laș  6 aprilie, este ziua în carei se veste te Maicii Domnului că*l va na te pe Iisus Hristos În această zi 5iserica 7rtodo&ă dăș șdezlegare la pe te În multe păr i ale ării femeile afumă cu tămîie pomii fructiferi ca să nu*iș ț țmănînce insectele peste an 3ot în această zi se dezleagă limba păsărilor în deosebi a cucului

În perioada postului fiecare familie este preocupată de cură enia generală atît în casă cît i înț ștoată gospodăria, pentru a întîlni Învierea Domnului într*un mediu curat 8ospodinele

9primenesc: casa pentru sărbătoare, iar bărba ilor le revine cură enia din gospodărieț ț

Precum reînvie natura i pămîntul se îmbracă în 0aină nouă de verdea ă i flori, a a i oameniiș ț ș ș ș pentru 'ărbătoarea Învierii Domnului î i înnoiesc garderoba, confec ionîndu* i, iar mai recentș ț ș procurîndu* i inute noiș ț

;ltima săptămînă din Postul Mare, numită 'ăptămîna Patimilor, începe în Duminica Floriilor,cînd se sărbătore te intrarea lui Isus Hristos în Ierusalim i se sfîr e te în 'îmbăta Mare +steș ș ș șsăptămîna în care sînt comemorate patimile lui Isus, răstignirea i moartea 'a din "inerea Mareșoia Mare gospodinele coc pască !onform tradi iei în Moldova se cunosc două feluri deț

 pască= pasca cu brînză, i pasca dulce răspîndită i cu termenul cozonacș ș

Pentru sărbătorile de Pa ti, cre tinii vopsesc ouă ro ii 7riginea acestui obicei se pierde înș ș șnegura vremurilor 7ul este considerat drept simbol universal al na terii, în cazul religieiș

1

http://www.moldovenii.md/md/section/literature-document/sectionId/473/id/1842http://www.moldovenii.md/ro/people/2/http://www.moldovenii.md/md/events/7/4/http://www.moldovenii.md/md/events/7/4/http://www.moldovenii.md/ro/people/2/http://www.moldovenii.md/md/events/7/4/http://www.moldovenii.md/md/section/literature-document/sectionId/473/id/1842

8/16/2019 Paşteledf

2/4

cre tine este atribuit mai frecvent simbolului rena terii, al nemuririi, făcînd parte i dinș ș șsimbolurile reînvierii naturii i vegeta ieiș ț

7biceiul de a înro i ouă de Pa ti l*au practicat strămo ii no ti din timpurile cele mai vec0i

8/16/2019 Paşteledf

3/4

diferite salate În >oia Mare, gospodinele coc pască !onform tradi iei, în Moldova se coc douățfeluri de pască= pasca cu br@nză i pasca dulce= cozonacș

Pentru sărbătorile de Pa te, cre tinii încondeiază ouă 7riginea acestui obicei se pierde în neguraș șvremurilor 7ul este considerat drept simbol universal al na terii, în cazul religiei cre tine esteș șatribuit mai frecvent simbolului rena terii, al nemuririi, făc@nd parte i din simbolurile reînvieriiș șnaturii i a vegeta ieiș ț

7biceiul de a vopsi ouă de Pa te l*au practicat strămo ii no tri din timpurile cele mai vec0i

8/16/2019 Paşteledf

4/4

ece traditii de Pasti

E 5ătr@nii spun că din primul ou ciocnit în ziua de Pa$te trebuie să măn@nce to#i membriifamiliei, pentru a fi întotdeauna împreunăA

 - Dacă ai ciocnit un ou cu două gălbenu$uri în prima zi de Pa$te, pregăte$te*te de nuntă 7vorbă vec0e din bătr@ni spune că ai să te însori foarte cur@ndA

În mai multe sate din Moldova, tradi#ia cere să ne spălăm pe fa#ă cu apa dintr*un vas în care aufost puse flori, bani $i un ou ro$u 'e zice că astfel vom fi rumeni precum oul ro$u, boga#i $isănăto$i Potrivit aceluia$i obicei, cel care se spală ultimul din acest vas ia baniiA

1 5ucovinenii ciocnesc ouăle încondeiate cap cu cap: în prima zi de Pa$te 2bia din a doua ziei le ciocnesc $i dos cu dos:

 . În unele sate moldovene$ti se spune că cel al cărui ou nu se sparge de Pa$te î$i va găsisf@r$itul înaintea celuilalt Pe de altă parte, dacă spargi oul, vei fi voinic tot anulA

G 7 altă tradi#ie de pe malurile Prutului cere ca oul de Pa$ti să fie m@ncat, iar co4ile să fiearuncate neapărat pe drumA

6 În 5ucovina, fetele tinere merg la biserică în noaptea de Înviere $i spală limba clopotului cuapă neîncepută 2poi, în zori, fetele se spală pe fa#ă cu această apă fiindcă astfel le*ar face maiatrăgătoare pentru flăcăii din satA

În mai multe zone din Moldova oamenii pun diminea#a un ou ro$u $i unul alb într*un vas cuapă 2poi se spală cu apa acea se dau pe obra4i cu cele două ouă, lăs@nd apoi c@te o monedă înacel vas !ei care fac astfel vor avea obra4ii rumeni $i pielea albă precum cele două ouă, tot anulA