Păsările

I Definiţie -amniote acoperite cu pene ,având temperatura constantă

(homeoterme)şi ridicată ,provenită din energia termică de metabolism (endotermie).

- membrele anterioare transformate în organe de zbor (aripi) ;iar cele posterioare pentru mers ,fiind animale cu staţiune bipedă.

II Originea păsărilor- Păsările provin din reptile care au evoluat pe linia adaptării la zbor - certitudinea originii reptiliene a păsărilor este demonstrată de câteva

date de anatomie comparată astfel: a. penele sunt solzi reptilieni modificaţi diferenţele sunt pur cantitative nu

structurale b. în inima de pasăre circulaţia sângelui oxigenat şi a celui neoxigenat este

complet separată ,ca la crocodilieni având o inimă reptiliană evoluată ,care pierde însă cârja aortică stângă

c. plămânii se prelungesc prin sacii aerieni ,analogi cu diverticulele pulmonare de la chelonieni şi cameleoni

d. păsările au caracteristic condilul occipital moştenit de la antracosaurienie. la păsări şi la reptilele bipede regresează aceleaşi degete I,II şi III f. creierul de pasăre este un creier de crocodil cu lobi optici mai mari

decât lobii olfactivi , dar cu o construcţie ceva mai complicată Consensul actual este că păsările îşi au originea în THERAPODA

(CHOELUROSAURIENE ) a căror constituţie reptiliană anunţă clar pe cea a păsărilor actuale .Sunt animale active bune alergătoare , carnivore ,cu membrele posterioare puternice şi lungi şi cele anterioare scurte şi erau adaptate la staţiunea bipedă .

Strămoşul ARCHAEOPTERYX a fost deja o fiinţă zburătoare ,cu pene şi penaj, deci o pasăre .Resturile sale fosile găsite într-un zăcământ de calcare fine(litografice ) de la Solnhofen (Bavaria, Germania )specie fosilă ce datează din jurasic in urmă cu 150 milioane ani .Ea prezintă atât caractere aviene cât şi caractere reptiliene

Caractere reptiliene : - Fălci cu dinţi adevăraţi în alveole- vertebre amficelice - coadă reptiliană continuând un fragment de coloană vertebrală Caractere aviene se referă la - pene

1

- membrele anterioare transformate în aripi - neurocraniu voluminos ,cu suturi între oasele neobservabile- Orbita este mare Aceste caractere sugerează că ARCHAEOPTERYX este o formă

primitivă ,intermediară între reptile şi păsări ,dar nu ne oferă imaginea completă a formei de tranziţie de la reptile la păsări .El nu este un proavis ,ci deja o pasăre adevărată .La păsările actuale dinţii sunt prezenţi doar la embrioni,la adulţi lipsesc ,pe fălcile animalului a apărut o substanţă cornoasă care formează ciocul,un caracter specific alături de penaj.

III Caractere generale ale păsărilorCele trei caractere esenţiale sunt :1- Homeotermia2- penajul3- Zborul Strămoşii apropiaţi ai păsărilor sunt specii de păsări cu dinţi Păsările se împart în două grupe mari .PĂSĂILE ONITURE – CARENATE au aripi bine dezvoltate RATITE –păsări cu aripile slab dezvoltate care sunt slabe

zburătoare După unii biologi ,păsările nezburătoare ratitele sunt păsări primitive ,iar

adaptarea lor la mediul terestru a fost un proces primar ,şi în consecinţă ,ar provenii din strămoşii care nu au avut niciodată capacitate de zbor.

După alţii ratitele nu sunt cele mai primitive păsai fără dinţi ,iar diferitele odine de ratite nu sunt considerate înrudite între ele .Aşa cum arată structura scheletului aripilor ele derivă din diferite ordine de păsări zburătoare care şi-au pierdut funcţia zborului şi au devenit terestre ,fenomen explicat în parte de creşterea taliei şi a greutăţii corpului .de lipsa concurenţilor tereştrii.

Totuşi ,probele paleontologice conduc spre ideea că păsările cretacice erau evident carenate .

Principalul trunchi al evoluţiei păsărilor a fost trunchiul carenatelor .

IV CARACTERE GENERALE ALE PĂSĂRILOR

1.COPUL acoperit cu pene 2. TEMPERATUA – corpului este constantă (sunt animale

homeoterme ).Temperatura corpului este mai ridicată decât la mamifere ,această căldură vine din metabolism –catabolism

3.MEMBRELE ANTERIOARE – adaptate pentru zbor –transformate în aripi .

4. MEMBRELE POSTEIOARE – adaptate la mers .5. TEGUMENTUL – epiderma conţine un strat superficial de celule care

se cornifică (pilele uscată care se desprinde ) piele nu are glande cu excepţia

2

unei singure glande glanda uropigee ,fiind dezvoltată la speciile acvatice produce o substanţă adipoasă de genul sebumului la mamifere ,care împrăştiată pe pene cu ajutorul ciocului împiedică udarea penelo dându-le supleţe şi luciu

V. FORMAŢIUNI CORNOASE ALE PIELII

1. CIOC2. PODOTECA solzii cornoşi de pe picioare 3. GHEARELE 4. PENEJUL 1. CIOCUL este o formaţiune cornoasă caracteristică păsărilor care

înlocuieşte funcţional dinţii de la reptile 2. PODOTECA reuneşte totalitatea solzilor cornoşi care îmbracă

degetele,tarsul şi tibiotarsul membrelor posterioare ,aceste nu sunt altceva decât nişte cute ale pielii

3. GHEAELE formaţiuni cornoase care acoperă falangele terminale ale degetelor posterioare .Sunt formaţiuni dure .

Tot în această categorie de fanere intră şi pintenul : o formaţiune dură ce acoperă o protuberanţă osoasă a tarsului sau a tibiotarsului .

4.PENELE totalitatea penelor formează penajul Sunt producţiile cornoase cele mai caracteristice ale tegumentului

păsărilor nemaiîntâlnite la celelalte grupuri de animale .Sunt structuri moarte ,compuse din keratină ,produse de epidermă .

Au rol în - menţinere temperaturii constante a corpului ,- în apărarea mecanică ,- în realizarea zborului ,- în curtuazie- in incubaţie - rezistenţa la apă.Se disting :- pene de contur- puf- pene filifome I Penele de contur –sunt penele vizibile care acoperă corpul,aripile şi coada ,dau formă şi contur corpuluiPenele de contur cele mai mari din aripi şi de pe coadă sunt aripi de zbor .O pană de contur este alcătuită dint-un ax longitudinal numit scalp ,care

are două părţi a.una bazală goală în interior şi transparentă fixată în tegument numită

calamus b. alta externă plină în interior care susţine partea lată a penei rahisul.

3

Pe rahis sunt inserate de o parte şi de alta două rânduri de tije înguste numite barbe sau rami .Barbele au pe laturile lor alte două rânduri de tije fine ,numite barbule sau radii ,iar aceste sunt prevăzute pe laturi cu numeroase cârlige mici sau radiole ,care dau penei rigiditate şi un aspect unitar

Rahisul cu barbele şi barbulele formează partea lată a penei steagul sau vexilul .

În legătură cu funcţia zborului unele pene de contur de pe aripi şi coadă au luat o dezvoltare mai mare ,diferenţiindu-se în

1.remige 2. rectice3. tectrice 4. vibrise 5 pene ornamentale 1 Remigele sunt penele mari ale aripilor cele mai specializate pentru zbor Pot fii :- primare - secundare - terţiare 2.Rectricele – sunt penele mari ale cozii ,care servesc drept cârmă în

timpul zborului şi la menţinerea echilibrului în mers3. Tecrtricele – sunt cele mai mici pene care acoperă aripa ,formează

îmbrăcămintea corpului ,pot deveni pene ornamentale Pene adaptate la funcţii speciale 4. Penele setiforme sunt pene rigide ,cu barbe tari ,foarte scurte ,netede şi

rare ,cu barbule rudimentare ,ce cresc la baza ciocului ,acoperind, de regulă nările ,ca la corvide

5.Vibrisele au rahisul fără barbe sub formă de ,în formă de fire lungii( ca perii ) servesc pentru detectarea insectelor în zbor .

II Puful (fulgul) - este o pană cu rahisul scurt şi moale şi cu barbele neunite între ele - Este răspândit printre penele de contur ,fiind acoperit de acestea - accentuează funcţia de termoreglare a penajului .

VI SCHELETUL PĂSĂILOR

A suferit modificări substanţiale nemaîntâlnite la nici o clasă de vertebrate. Scheletul este adaptat pentru funcţia de zbor

Oasele sunt pneumatice ,care deşi sunt uşoare sunt puternice .Greutatea oaselor lungi este redusă deoarece acestea nu au măduvă ,sunt în legătură cu plămânii şi cu sacii aerieni .

Ficatul este plin cu grăsime este mai uşor .Oasele cutiei craniene sunt complet sudate între ele ,dau aspectul unei

singure piese ,pentru protecţia creierului .Coloana vertebrală prezintă adaptări

4

.- regiunea cervicală este formată din 15-25 vertebre foarte mobile .Atlasul inelar înconjoară apofiza odontoidă a axisului ,în jurul căruia se pate roti ,împreună cu capul pe care îl susţine .

Vertebrele regiunii dorsale sunt sudate între ele prin apofize spinale ,astfel încât formează o pârghie osoasă puternică ,în regiunea unde se fixează aripile.

Vertebrele sacrale se unesc şi formează osul sacru ,pe care se fixează picioarele .

Vertebrele din regiunea codală sunt mici –sudate între ele formează scheletul cozii ,pe ele se inseră muşchii ce prind penele cozii care dau direcţie păsării .

Coastele se leagă între ele prin apofizele uncinee care fac cutia toracică să fie compactă şi solidă asigurându-i o mare stabilitate .

Coastele se leagă ventral printr-un os lat foarte important care poartă numele de stern .

La păsările zburătoare pe stern se află o ramură perpendiculară carenă .Carena împreună cu sternul lat constituie o zonă foarte bună de fixare a muşchilor aripilor .

Cele două oase ale centurii scapulare ,claviculele ,cu capetele distale sudate între ele formează furca pieptului,iadeşul,sau furcuţa .Acesta întăreşte mul centura scapulara fără a îi modifica mobilitatea în timpul zborului.

Cea mai mare modificare o suferă membrele anterioare care sunt adaptate pentru zbor .Scheletul lor se reduce degetele 2-3-4- sunt reduse în schimb alte oase humerus,cubitus,radius metacarpiene sunt foarte alungite pentru a dezvolta o aripă cât mai mare

Musculatura corpului suferă la rândul ei modificări .Cei mai puternici şi mai voluminoşi muşchi ai păsărilor sunt muşchii care ajută la zbor .Ei sunt inseraţi pe stern ,centura pelvină şi humerus Muşchii majorităţii păsărilor sunt adaptaţi fiziologic la zbor .Prin contractarea micului şi marelui pectoral aripa coboară , în timp ce contractarea mezocarpului face ca aripa să se ridice .

Păsările utilizează zborul drept mijloc de locomoţie cel mai caracteristic şi mai obişnuit .

În principal zborul păsărilor este de două feluri ramat şi planat .1.Zborul ramat este zborul activ realizat prin bătăi din aripi .Când aripile

sunt întinse ,corpul este jos ,penele se aşează paralel ,când aripa bate în jos ,corpul se ridică în sus ,penele se aşează în aşa fel încât aripa pare spartă .

Majoritatea păsărilor de mărime mijlocie şi mică au zbor ramat .2. Zborul planat este zborul prin plutire ,se realizează fără bătăi din

aripi .Este realizat de păsări cu anvergură a aripilor mare ulii,acvile, vulturi ,barză stârci . Aripile rămân întinse se lasă duse de curenţii de aer .

Zborul ramat se realizează cu cheltuială mare de energie,pe când cel plan cu economie.

Zborul este cea mai complexă formă de mişcare din lumea animală .

5

Metabolismul păsărilor este foarte activ Păsările mănâncă mai mult decât celelalte animale ,dublu greutăţii

lor ,asigurând astfel o rată metabolică mare . VIISistemul digestiv al păsărilor se caracterizează prin

- lipsa dinţilor - prezenţa guşii - compartimentarea stomacului la cele mai multe specii - scurtarea intestinului gros Ficatul şi pancreasul au volum foarte mare ,încărcate cu grăsime ,uşurează

greutatea corpului Se hrănesc cu o cantitate de hrană mică pe unitatea de timp .Digestia se face foarte repede .Păsările folosesc o cantitate mică de apă urina pe care o produc este foarte

puţină ,amestecată cu fecalele ,rezultă un produs semisolid ,urina este ristalizată fără apă .

După modul de hrănire avem păsări - carnivore - omnivore - vegetariene

VIIICirculaţia sanguină

Circulaţia la păsări este dublă :marea circulaţie şi mica circulaţieInima este tetracamerală ,are două atrii două ventricule ,acest fapt face ca

sângele oxigenat să nu se amestece în inimă cu cel neoxigenat ,astfel că în corp ajunge sânge bine oxigenat .

Sistemul respirator al păsărilor Sistemul respirator al păsărilor este foarte deosebit de la restul

animalelor.,are o structură particulară,ca rezultat al adaptării la zbor.Pereţii plămânilor de la păsări nu sunt decât foarte puţin încreţiţi .În repaus ventilaţia se produce prin lărgirea (inspiraţia)şi strâmtarea

(expiraţia )cutiei toracice ,datorită ridicării şi coborârii sternului ,sub acţiunea muşchilor intercostali şi a altor muşchi .

La pasărea în zbor ,cuşca toracică devine imobilă şi ajută prea puţin la respiraţie :prin ridicarea aripilor sacii aerieni se dilată şi aerul pătrunde în ei .trecând prin plămâni unde cedează o parte din oxigen .Prin coborârea aripilor ,sacii aerieni sunt comprimaşi şi aerul din ei este eliminat ,trecând din nou prin plămâni ,lăsând încă o parte de oxigen şi luând dioxidul de carbon .Se poate considera că păsările au o respiraţie dublă ,în timpul zborului sincronizată cu bătăile aripilor .Această respiraţie dublă este specifică păsărilor .

6

IXSistemul nervos şi senzorial

Au un creier foarte bine dezvoltat ,mult mai bine dezvoltat decât la celelalte animale chiar mai bine dezvoltat decât la mamifere .Centrul de coordonare a activităţilor se află în emisferele cerebrale .Centri olfactivi se reduc şi se dezvoltă centrii optici,acustici,staticii şi motorii.

Emisferele cerebrale reprezintă partea cea mai dezvoltată a creierului ,datorată corpilor striaţi (ganglionii bazali ) ;ei conţin centri nervoşi coordonatori ai comportamentului instinctiv al păsărilor.

Păsările au organele de simţ foarte bine dezvoltate Ochiul este cel mai bine dezvoltat şi perfecţionat,este cel mai important

dintre organele de simţ ale păsărilor .Fiecare grup de animale are un organ de simţ coordonator,,la păsări şi animale simţul coordonator este văzul .Ochii sunt dispuşi lateral.

Cristalinul este aproape sferic acomodarea ochiului la distanţă se face prin bombarea şi turtirea cristalinului sud acţiune muşchilor ciliari ,muşchiului protractor al corpului ciliar şi a muşchiului lui crampton păsările au un mecanism unic de dublă focalizare .Capacitatea vizuală a păsărilor ţine în special de sensibilizarea retinei care prezintă în centrul ei ,o mică depresiune , fovea centralis ,punct de acuitate vizuală maximă . Majoritatea păsărilor prezintă o singură fovee pe când păsările răpitoare de zi ,papagalii, rândunicile prezintă două fovee în fiecare ochi una centrală şi una laterală

XAparatul excretor

Urina este foarte concentrată ,lipsită de apă.Rinichiul păsărilor adulte este de tip metanefros

XI Aparatul reproducătorPăsările sunt unisexuate cu dimorfism sexual .Ovarele, produc ovule ouăle

care sunt celule uriaşe de tip teleocit .Fecundaţia oului are loc în porţiunea iniţială a oviductului , înainte ca coaja şi alte componente ale oului să se adauge .Oul de pasăre este alcătuit din următoare formaţiuni ;în interior situat central se află gălbenuşul care conţine vitelus nutritiv ,şi vezicula germinativă ,gălbenuşul este învelit cu o membrană vitelină şi cuprins într-o masă de albuş ;gălbenuşul este suspendat în masa de albuş prin două ligamente răsucite numite şaleze ,care fac legătura dintre gălbenuş şi cele două extremităţi ale oului .Oviductul este împărţit în cinci segmente ,în fiecare dintre ele formându-se un alt înveliş al oului:

-infundibulul sau pavilionul trompei ,care prinde ovulul - magnum , porţiunea care secretă albuşul - istmul care dă naştere celor două membrane ale oului - uterul segmentul care formează coaja

7

- vaginul porţiunea terminală a aparatului genital femel ,caree se deschide în cloacă în proctodeum .

Pentru zbor pasărea eliberează succesiv ouăle Pentru că se reproduc prin ouă păsările se numesc ovipare .

CLASIFICARE

I ORDINUL GALLIFORMES Păsări terestre ,fitofage,slab zburătoare ,Reprezentanţi 1. TETRAO UROGALLUS = COCOŞUL DE MUNTE -are talie mare 60-85 cm -coada rotunjită- penajul negru la mascul ,maroniu la femelă Pieptul este colorat verde metalic -la noi este întâlnită în pădurile de conifere din Carpaţi .

2. LYRURUS TETRIX = COCOŞ DE MESTEACĂNPenajul dominant este negru cu reflexe metalice ,albăstri la mascul ,care are retricele marginale alungite şi curbate în lături, dând cozii aspect de liră .- penajul femelei este maroniu roşcat şi coda uşor scobită la noi este întâlnit pe terenurile mlăştinoase montane, în poieniţele din nordul Carpaţilor Orientali ,mai ales în Munţii Maramureşului .

3. PHASIANUS COLCHICUS = FAZAN - are retricele mai lungi decât corpul şi un dimorfism sexual bine exprimat - masculul - penajul are culori mai vii ,fiind împestriţat ,iar pe tars are un pinten - pe ceafă are un moţ de pene lungi ,lateral - coada este lungă 42 -53 cm - se cunosc vreo 30 de subspecii de fazan

4-COTURNIX COTURNIX = PREPELIŢĂ PITPALAC- este singura specie migratoare de galiniforme din ţara noastră - are talie mică- un glas caracteristic - Spatele şi capul sunt cafenii .dungate transversal şi longitudinal cu

galben roziu ,iar mijlocul abdomenului este alb gălbui .- la noi în ţară este oaspete de vară

ORDINUL FALCONIFORME

8

Cuprinde vulturi acvile şoimi .Sunt bune zburătoare păsări de pradă ,au ciocul şi ghearele bine ascuţite

Acest ordin cuprinde 290 de specii grupate în patru familii la noi în ţară se întâlnesc două familii ACCIPITRIDE şi FALCONIDE

FAMILIA ACCIPITRIDAE REPREZENTANŢI

1. AQUILA CHRYSAETOS ACVILA DE MUNTE - are un penaj cafeniu cu irizaţii aurii ,iar la baza cozii se află câteva pene

albe 2- ACCIPITER GENTILIS= ULIUL PORUMBAR Adulţii au pe partea ventrală dungi transversale întunecate,pe un fond alb

murdar 3- ACCIPTER NISUS = ULIUL PĂSĂRAR Are o talie mijlocie şi un dimorfism sexual evident ;masculul are spatele

cafeniu ,iar burta gri cu pete maro 4. BUTEO BUTEO = ŞORECAR COMUNAre aripi lungi ,coada rotunjită ,gât scurt Coloritul este variabil ,predominând formele de culoare închisă,toate

având o dungă deschisă pe piept FAMILIA FALCONIDAE cuprinde şoimii 1. FALCO VESPERTINUS = VÂNTURELUL DE SEARĂ

Are culoare ardezie închisă femela este roşcată Trăieşte în regiunile deluroase şi pe întinsul câmpiei

2. FALCO PEREGRINUS = ŞOIM CĂLĂTOR Are spatele ardeziu ,culoarea coborând şi pe obraji ca nişte favoriţi Este lung de 45 cm Ciocul este albastru cu vârful negru

ORDINUL CICONIIFORME SAU PICIOROANGE - Sunt păsări semiacvatice zvelte denumite berze sau stârci - Picioarele sunt înalte ,degetele sunt prevăzute cu membrană

interdigitală ,- Ciocul este lung ,puternic,de forme foarte variate,având nările

întodeauna la bază .- Zborul se realizează prin bătăi rare de aripi - Ordinul cuprinde cca 250 de specii ,grupate în 5 familii

Reprezentanţi

Familia ARDEIDAE

1.EGRETTA ALBA= EGRETA MARE SAU STÂRC ALB - Penajul este alb curat

9

- talia 90 cm ,aripa are peste 35 cm2. ARDEA CINEREA =STÂRC CENUŞIU,STÂRC VÂNĂT ,BÂTLAN- penajul este alb cenuşiu pe partea dorsală ,capul şi gâtul sunt albe - o bandă lată neagră se întinde de la ochiul galben spre partea posterioară a capului şi se termină cu un moţ - aripile sunt mari şi negre - ciocul lung ,galben ca paiul - la noi este oaspete de vară în bălţile interioare şi în delta Dunării

FAMILIA PLATALEIDAE REPREZENTANŢI

1 PLATALEA LEUCORODIA = LOPĂTAR - are penajul alb imaculat cu un brâu gălbui în jurul gurii - gâtul este galben verzui - ciocul este lung şi negru turtit şi mai larg la extremitate ,la vârf galben - adulţii au pe cap un moţ de pene moi - are lungimea de 80 cm - în ţara noastră este oaspete de vară în Delta Dunării

2- PLEGADIS FALCINELLUS = ŢIGĂNUŞ - este o pasăre cosmopolită - ciocul este lung şi negru şi încovoiat în jos - capul ,spatele anterior ,şi partea ventrală sunt roşii cafenii ,restul

penajului este întunecat ,verzui şi cu reflexe violete - are 56 cm lungime - în ţara noastră este oaspete de vară în Delta Dunării

FAMILIA CICONIIDAE Cuprinde berzele .REPREZENTANŢI1. CICONI CICONIA =BARZA ALBĂ ,COCOSTÂRC ALB - are lungimea de 100 cm - penajul este alb murdar ,remigele şi tectricele cele mai lungi ale

aripilor sunt negre - ciocul este roşu strălucitor - este pasăre migratoare- la noi este oaspete de vară ce populează toate regiunile ,în afara

munţilor înalţi 2- CICONIA NIGRA =BARZA NEAGRĂ, COCOSTÂRC NEGRU ,BARZĂ DE PĂDURE

10

- are capul gâtul aripile şi spatele complet negre cu luciu cenuşiu verzui ,pe când pieptul abdomenul şi tectricele inferioare ale cozii sun albe - ciocul şi picioarele sunt roşii -Are lungimea corpului de 95 cm- la noi este oaspete de primăvară ,întâlnit rar în pădurile rare cu arii umede în apropiere

ORDINUL ANSERIFORME - Este reprezentat de 200 de specii de păsări înotătoare şi scufundătoare (raţe, gâşte , lebede) - au ciocul drept caracteristic turtit dorso ventral acoperit cu o membrană cornoasă ,moale ce se întăreşte în vârf cu o unghie curbată peste capătul transversal al mandibulei . Marginile ciocului sunt prevăzute cu lame cornoase ,ele formează un filtru prin care hrana este reţinută iar apa este eliminată .- picioarele sunt scurte, tarsul este golaş ,degetul posterior este mai scurt,iar cele anterioare unite printr-o membrană interdigitală foarte bine dezvoltată .

Familia CIGNINELE REPREZENTANŢI

1 CIGNUS CIGNUS = LEBĂDA DE IARNĂ SAU LEBĂDA CÂNTĂTOARE - Are penaj alb foarte curat - ciocul este negru , cu baza galbenă ca lămâia- înoată ţinând gâtul întins –înălţat vertical - aripile în repaus sunt lipite de corpul lung de 150 cm - la noi este oaspete de iarnă din octombrie până în martie în bălţile mari din Delta Dunării şi pe litoralul Marii Negre ,uneori şi pe apele interioare

2.CIGNUS OLOR = LEBĂDA CUCUIATĂ - ţine gâtul graţios curbat şi are penajul alb ca zăpada - ciocul este portocaliu ,ca şi capul cu baza şi protuberanţa de pe ea negre- aripile au marginile depărtate de trunchi - este pasăre migratoare - la noi este oaspete de vară care cloceşte frecvent în bălţile din Deltă sau pe ţărmul mării

Familia ANSERINELE SAU GÂŞTELE REPREZENTANŢI

11

1 ANSER ALBIFRONS = GÂRLIŢA MARE - la baza ciocului roşcat are o pată albă pronunţată - la noi este pasăre de pasaj preferând zona inundabilă a Deltei

Dunării ,dar apare şi în ariile umede din interiorul ţării FAMILIA ANATIDELE sau raţele de suprafaţă REPREZENTANŢI 1. ANAS PLATYRHYNCHOS = RAŢA MARE - masculul are capul de culoare albastră tivit cu alb - femela are penajul maroniu cu pete albe

2ANAS ACUTA = RAŢA SULIŢAR - este zveltă cu gâtul lung - retricele centrale sunt mai alungite ,formează o coadă ascuţită - oglinda este verde metalic

3.ANAS CLYPEATA =RAŢA LINGURAR - ciocul i este de două ori mai lat la vârf decât la bază - oglinda este numai cu o uşoară strălucire verzuie - la noi este oaspete de iarnă

ORDINUL GRUIFORMES = GRUIDE

Reprezintă un grup de cca 250 de specii ,cuprinse în 11 familii Se cunosc sub numele de dropii Cristei Cocori Lişiţe

Picioarele sunt lungiGâtul lungTraheea lungăSunt bune alergătoare ,rar înotătoare, şi slab zburătare excepţie

făcând cocorii care au aripile lungi şi sunt bune zburătoare

Familia GRUIDAE RAPREZENTANŢI 1.GRUS GRUS= COCORUL MARE - ARE PENAJUL GRI CENUŞIU- ultimele 3-4 remige secundare alungite,late,arcuite şi cu steag, formează

pe coadă un fel de pompon , care o acoperă complet

12

2. OTIS TARDA = DROPIA MARE - spatele este galben roşu , cu dungi transversale negre ,ceafa rozie ,

abdomenul este alb murdar - are o barbă formată dintr-un mănunchi de pene lungi ,albe cenuşii FAMILIA RALLIDAE - grupează cristeii

REPREZENTANŢI

1.FULICA ATRA = LIŞIŢĂ- penajul este complet negru ,iar pe frunte are un disc cornos ,alb murdar - picioarele de tip lobat

2.GALLINULA CHOLOPUS= GĂINUŞA DE BALTĂ- are penajul negru ,aripile maronii având laturile pătate cu alb şi târtiţa în

întregime albă

ORDINUL CARADRIFORMES

- sunt păsările picioroange- sunt păsări care preferă malurile mărilor,stufărişurile mocirloase ,li s-a

dat denumirea de păsări limicole- Ordinul cuprinde 10 familii, cu circa 200 de specii

FAMILIA CHARADRIIDAE

REPREZENTANŢI

1.VANELLUS VANELUS= NAGÂŢ- Are penajul alb cu negru - are pene lungi şi ascuţite pe creştet

FAMILIA SCOLOPACIDAE REPREZENTANŢI

1. SCOPALUX RUSTICOLA= SITAR DE PĂDURE - prezintă opt dungi transversale 4 cafenii 4 galben ruginii pe creştet şi ceafă - spatele este ruginiu pătat

2. GALLINAGO GALLINAGO =BECAŢINA COMUNĂ

13

- Are spatele anterior cafeniu negru cu o dungă lată galbenă ruginie care coboară din mijlocul capului

- Abdomenul este alb ,gâtul sur ,guşa şi laturile pieptului pătate că cenuşiu

- Ciocul este negru la vârf

ORDINUL COLUMBIFORMES

Cuprinde porumbeii şi turturelele Sunt păsări tericole cu aripile late şi ascuţite , bune zburătoare Reprezentanţi

1.COLUMBA OENAS= PORUMBEL DE SCORBURĂ - capul, gâtul şi târtiţa albastre,guşa roşie vânătă ,pieptu şi

abdomenul albastru şters - vârfurile retricelor sunt albastre ardezie

2.STREPTOPELIA DECAOCTO = GUGUŞTIUC- are penajul de culoare cenuşie deschisă şi o dungă brună la baza

gâtului 3. STREPTOPELIA TURTUT = TURTURICA- Are pe laturile pe laturile gâtului două pete mari mai deschise ,dungate

îngust cu negru

ORDINUL CUCULIFORMES

Cuprinde specii de păsări arboricole bune căţărătoare ( cucii şi turacii ) Prezintă parazitism de cuib.

REPREZENTANŢI1.- CUCULUS CANORUS = CUC ORDINUL STRIGIFORMES SAU RĂPITOARE DE NOAPTE

Ordinul cuprinde o singură familie, cu 144 specii, din care 11 trăiesc şi la noi .

Penele sunt moi pufoase ,care nu fac zgomot în timpul zboruluiCapul este mare , ochii sunt înconjuraţi de un disc radiar de pene ,care le dă păsărilor o înfăţişare particulară

REPREZENTANŢI

1TZTO ALBA= STRIGA

14

- Au penajul ,în general galben- ruginiu ,cu creştetul şi spatele pătate,albastre cenuşii ,cu puncte albe şi negre,iar rozeta este cardiformă

2-BUBO BUBO= BUFNIŢA - Are talie mare- Are moţuri de pene pe creştet ,orientate în lături- Are rozeta rotundă şi 2 moţuri oblice pe cap

3-ATHENE NOCTUA = CUCUVEAUA - nu are moţuri de pene pe cap

4.OSIO OTUS=CIUS,CIUI ,ŞTIOI- are talie mai mică decât bufniţa - coloraţia penajului este între cenuşiu şi roşiatic cafeniu- moţurile de pene de la cap sunt îndreptate în sus

ORDINUL CORACIIFORME Cuprinde un grup heterogen de păsări adaptate la viaţa arboricolă

REPREZENTANŢI

1.CORACIAS GARRULUS =DUMBRĂVEANCĂ - are talia de 30- 32 cm - penajul este de culoare azurie şi roşu ciocolatie ,iar rectricele sunt

negre

2-MEROPS ALPIASTER PRIGORIE,ALBINĂREL

- are o talie de 25 de cm - penajul deschis cu cafeniu şi negru la cap, aripi şi coadă , iar restul este

galben cu albastru pe piept 3-UPUPA EPOPS= PUPĂZA

-Pe cap prezintă o creastă înaltă de pene cu vârfurile muiate în negru

- pe aripi are dungi negre alternând cu dungi albe 4.-ALCEDO ATTHIS = PESCĂRUŞ ALBASTRU

- penajul de pe spate este albastru

ORDINUL PICIFORMES

15

Cuprinde păsări aproape exclusiv arboricole căţărătoare Ciocul este tare ,drept ,ascuţit, conic, ca o daltă complet osificată Limba este cilindrică şi protractilă ,cu vârful cleios, prevăzut cu peri ţepoşi ,perfect adaptată la scosul insectelor de sub scoarţa copacilor

REPREZENTANŢI 1. PICUS VIRIDIS=CIOCĂNITOARE VERDE ,GHIONOAIE Se recunoaşte după dunga neagră cu aspect de mustaţă înapoia ciocului şi

peste ochi - pe creştet are o pată roşie- penajul dorsal este măsliniu cenuşiu - are talia de33 cm

2. PINUS CANUS= CIOCĂNITOAREA SURĂ SAU PESTRIŢĂ

-are capul şi gâtul cenuşiu deschis ,penajul dorsal ca şi tetricele aripilor verde măsliniu - penajul ventral este cenuşiu deschis ,târtiţa galbenă,aripile negre cafenii

cu pete gălbui

3. JYNX TORQUILLA= CAPÎNTORTURA - are penajul alb cu pete împrăştiate întunecate ,gâtul galben cu dungi

transversale -talia este de 18 cm

ORDINUL PASSERIFORME Numit şi al păsărelelor este imens, fiind cel mai bogat în specii .,cuprinde 56

de familii cu 6000 de specii Sunt păsări arboricăle bune căţărătoare, bune zburătoare, nu au reprezentanţii

pe mări şi oceane Picioarele se termină cu patru degete ; primul deget este îndreptat înapoi fiind

aşezat la acelaşi nivel cu celelalte trei .Acesta împreună cu gheara ,de regulă mai mare decât a degetului anterior mijlociu ,formează un dispozitiv de prindere pe crengi acest tip de degete se numesc degete de tip anisodactil

Cele mai multe au regim alimentar de tip insectivor .Unele trăiesc departe de aşezările umane altele sunt sinantrope

REPREZENTANŢI I.-FAMILIA ALAUDIDAE Cuprinde ciocârliile

16

Reprezentanţi 1.-ALAUDA ARVENSIS = CIOCÂRLIE DE CÂMP

2.-GALERIDA CRISTATA = CIOCÂRLAN

II.- FAMILIA HIRUNDIDIDAE Cuprinde rândunelele ,păsări cu cicul lug şi fin ,coada bifurcată.

REPREZENTANŢI

1. HIRUDO RUSTICA = RÂNDUNICĂ 2. DELICHON URBICA = LĂSTUN DE CASĂ 3. RIPARIA RIPARIA = LĂSTUN DE MAL

III FAMILIA PARIDAE Cuprinde piţigoii REPREZENTANŢII1. PARUS MAJOR = PIŢIGOIUL MARE 2. AEGITHALOS CAUDATUS= PIŢIGOI CODAT

IV FAMILIA PLOCEIDAESunt specii gureşe ,obraznice mâncăcioaseREPREZENTANŢI

1.PASSER DOMESTICU = VRABIA DE CASĂ2. PASSER MONTANUS= VRABIA DE CÂMP

V FAMILIA STURNIDAE Sunt păsări cu ciocul lung,drept sau uşor îndoit ,conic aripile lungi

Reprezentanţi 1.STURNUS VULGARIS= GRAUR

VI FAMILIA CORVIDAE Sunt cele mai mari şi mai puternice dintre păsărele ,au ciocul puternic ,puţin încovoiat cu vibrize, la bază

Reprezentanţi

1. CORVUX CORAX= CORBUL 2. CORVUX FRUGILEGUS= CIOARA DE SEMĂNĂTURĂ3. CORVUS MONEDULA= STĂNCUŢA

17

4. PICA PICA = COŢOFANA

18