Particular It a Ti de Preparare a Dintilor Cu Afectare Parodontala

8/3/2019 Particular It a Ti de Preparare a Dintilor Cu Afectare Parodontala

1/9

PARTICULARITATI DE PREPARARE A DINTILOR CU AFECTARE PARODONTALA

Multiple studii clinice au demonstrat ca printr-un tratament parodontal sistematic si odispensarizare corecta, poate fi impiedicata reaparitia unei boli parodontale mai vechi si

pierderile suplimentare de atasament (Kn 343j99d owle si colab. 1997,1980; Lindhe si

colab.1984; Isidor siKarring 1986; Becker si colab. 1988). .

Si in cazurile unei parodontopatii foarte avansate, recidiva bolii poate fi cel putin oprita printr-o

dispensarizare si o colaborare corespunzatoare din partea pacientului, aceste cazuri sunt insa

putine si greu de prognosticat. (72)

, , Tratarea pacientilor cu un numar restrans de dinti si cu imtare parodontala precara, prin

restaurari protetice fixe poate fi incununata de succes daca se are in vedere o selectie a cazurilor,

un tratament preprotetic parodontal adecvat si, mai ales, o dispensarizare corecta (30). Totusi m

cazul acestui tip de restaurari protetice trebuie avute m vedere mai multe aspecte, dintre care

alegerea dintilor stalpi, importanta lor strategica, realizarea corecta a suprafetelor ocluzale,

contumrile coronare, precum si anumite aspecte de tehnologie a restaurarii sunt cele mai

importante. Esecurile de ordin tehnic apar m aceeasi masura ca si cele biologice. Decizia de a

realiza o restaurare fixa la un pacient cu boala parodontala se bazeaza pe rezultatele mai bune

obtinute ativ cu tratamentul prin restaurari protetice mobilizabile.

Karlsen relata din 1972 despre 32 pacienti cu parodontiu deficitar care au fost tratati prin

restaurari protetice fixe. De-a lungul unei perioade de 8-l2 ani, starea parodontala s-a inrautatit la

doar 9 dintre cei 116 dinti stalpi.

Cea mai mare provocare la nivelul arcadelor cu msuficienta parodontala , este tratamentul

dintilor cu afectarea furcatiilor. Unii autori relateaza dupa tratamentul conventional al

furcatiilor un success de 88% pe o durata de 5-24 ani (80), in timp ce altii relateaza esecuri m

proportie de 31% pe o perioada de 22 ani ( Hirschfeld si Wasserman, 1978). Problema principala

consta in faptul ca este greu de prevazut care dinti cu defect de furcatie (molari, premolari

pluriradiculari) pot fi pastrati pe o durata mai mare de timp dupa oprirea in evolutie a afectiunii.

Pierderea unui molar poate avea consecinte decisive pentru conceperea sau pastrarea unei

restaurari protetice fixe .De aceea la ora actuala se consolideaza tot mai mult rezultatele obtinute

cu tehnicile RTG cu sau fara imt de aditie (57). 0 serie de manifestari clinice ale bolii

parodontale contraindica restaurarile fixe, totusi foarte multe cazuri beneficiaza de o terapie cu

restaurari protetice fixe, aceasta fiind posibila chiar dupa finalizarea procedeelor terapeutice si

chirurgicale, pentru pastrarea rezultatelor si contentia dintilor restanti. In paralel ne stau la

dispozitie hemisectia, trisectia, premolarizarea, amputatia radiculara, pentru a putea utiliza

ca stalpi pentru proteze fixe dinti cu defecte de furcatie de gradul II si III;


2/9

Tratamentul dintilor cu defect de furcatie prin amputatie radiculara a fost descris deja cu peste

100 ani m urma de Farrar (1884). Studii recente au prezentat rezultate foarte bune pe termen lung

ale acestui tip de interventie (Hamp. si colab.1975; Nyman si Lindhe,2000; Ehrlich si

colab.,1989; Camevale si colab.,1991). Esecurile care insotesc amputatiile si/sau separatiile

radiculare sunt fracturile dintilor stalpi, parodontopatiile de durata, erorile endodontice, cariile si

cementolizele la restaurarile protetice agregate definitiv (Backman,1982).

Dupa o evaluare exacta a cazului, trebuie stabilit ul de tratament. Decizia privind gradul de

cooperare al pacientului pentru aplicarea unei proteze fixe pe o arcada cu .deficit parodontal,

poate fi luata doar dupa o igienizare corespunzatoare si o ortopantomograma. Daca gradul de

cooperare si interesul manifestat de bolnav nu corespunde conceptiei medicului este m interesul

ambelor parti sa se gaseasca o solutie mai simpla atat pentru pacient cat si pentru medic.

Dupa igienizare (fara scaling si root-ing) si dupa decizia de a realiza pe dintii restanti o restaurare

protetica, fixa, tratamentul parcurge urmatoarele etape:

- Modelele de lucru se monteaza intr-un articulator mediu. Tehnicianul modeleaza printehnica aditiei de ceara viitoarea restaurare protetica pe articulator, la dimensiunile si designul

final. Cu ajutorul acesteia se realizeaza o proteza provizorie. in functie de mobilitatea dintilor

stalpi aceasta poate fi realizata dintr-una sau mai multe bucati, tinand cont de topografia dintilor

(respectiv a radacinilor). Nu este mereu contraindicata utilizarea dintilor cu mobilitate

crescuta ca dinti stalpi pentru o restaurare fixa. Acesti dinti trebuie totusi imobilizati pentru a

preveni fracturile radiculare si a impiedica pierderea unor stalpi m urma interventiflor de

chirurgie parodontala precum, si pentru sporirea confortului masticator al pacientului.

- Dupa fazele tehnice se indeparteaza, daca este cazul, restaurarile existente si toti dintii

stalpi sunt preparati provizoriu. La prima preparatie provizorie trebuie obtinut unchanfrein usor sau in cazul molarilor cu defect de furcatie doar preparatii tangentiale, fiindca

limita de preparatie datorata pierderii marcate de tesut osos ajunge intr-o zona unde radacinile

sunt deja atat de inguste incat m aceasta faza de tratament s-ar pierde inutil o cantitate de tesut

dur dentar printr-o preparatie cu prag sau m chanfrein (. 12.85.). Restaurarea provizorie se

fixeaza cu un ciment temporar.

De-a lungul terapiei trebuie evitata suprasolicitarea dintilor stalpi care, oricum prezinta deja

mobilitate.Tratamentul endodontic al molarilor cu defect de furcatie nu presupune doar

pulpectomia si obturarea canalelor radiculare ci si conservarea pe cat posibil a tesuturilor dure

dentare. Prin aceasta se tinde pe de o parte spre scaderea cantitatii materialului de reconstituire,

obtinerea unei suprafete de retentie crescuta si o buna adeziune pentru restaurare, iar pe de altaparte, catre mentinerea stabilitatii proprii a dintelui.

Dupa tratamentul endodontic, dintele se reconstituie cu o RDC. Reconstituirea trebuie sa ajunga

la 2-3 mm m canalul radicular (. 12.86.). in acest scop canalele radiculare sunt largite la o

adancime de cca.3 mm si minim 1,5 mm diametru m zona coronara. In tesuturile dure dentare

restante se realizeaza retentivitati .Dupa curatirea cavitatii cu apa-aer se aplica un adeziv

dentinar (Gluma , Bayer Dental, D- Leverkusen) si apoi compozitul.


3/9

. 12.85. Preparatie extinsa la molari cu defect de furcatie de gradul II - HI.Prin prepararea cu prag s-ar sacrifica

tesut dur dentar care apoi ne este necesar


4/9

. 12.86. Reconstituirea unui dinte RDC a- croana provizorie;b - bontul reconstituit din compozit;

c - obturatia canalelor radiculare

Propunerea de a reconstitui dintii cu material de obturatie, inaintea inteventiei chirurgicale ii

apartine lui Martin. (1989). Realizarea unui DCR dupa rezectie este dificila din punct de vederetehnologic, radacina fiind cu rezistenta diminuata suplimentar prin introducerea DCR-ului

(Bmstlein-Rathle si colab.1988).

Dupa tratamentul preliminar endodontic si conservator urmeaza terapia chirurgicala parodontala.

Aceasta presupune indepartarea protezei provizorii. in regiunea frontala interventiile de chirurgie

parodontala trebuie abordate mai conservator (cu lambou Widman) respectiv si prin masuri

terapeutice regenerative (RTG). Dupa deschiderea lamboului se realizeaza scaling-ul suprafetei

radiculare si tesuturile inflamate cronic fiind indepartate.

In multe cazuri, la dintii cu furcatia afectata se poate hotari de-abia in acest moment care

radacina trebuie extrasa. Pentru aceasta, coroana clinica este separata cu o freza flacara

diamantata, astfel incat sa se sacrifice mai mult tesut dur dentar de partea radacinii care urmeaza

a fi extrasa.

Dupa separatia radacinii incepe prepararea intraoperatorie a dintilor stalpi. Pe baza rezultatelor

unui studiu, intinderea preparatiei intraoperatorii se face pana la nivelul atasamentului conjunctiv

(. 87.a si b). Aplicarea acestui tip de preparatie permite reducerea sau eliminarea zonelor concave

ale dintelui, care favorizeaza depunerea de tartru si ingreuneazaigienacavitatii bucale (. 12.87.c)

. 12.87. Prepararea intraoperatorie a dintilor stalpi dupa separatia radacinilor:a si b - prepararea intraoperatorie pana la inaltimea atasamentului conjunctiv; c - eliminarea zonelor concave.

Suplimentar este posibila marirea distantei dintre radacinile invecinate cu un minimum de 1,5-2

mm, distanta care trebuie sa existe dupa preparatie intre radacinile unui dinte stalp.

Dupa o prima preparatie grosiera a dintilor se modeleaza osul cu freze dure de otel si diamantate

globulare incercandu-se redarea arhitecturii si morfologiei naturale a acestuia (. 12.^8.).
http://www.esanatos.com/boli/boli-si-tratamente/cancerul/10/cancerul-zonelor-genitale-si-i14855.phphttp://www.esanatos.com/boli/boli-si-tratamente/cancerul/10/cancerul-zonelor-genitale-si-i14855.phphttp://www.esanatos.com/boli/boli-si-tratamente/cancerul/10/cancerul-zonelor-genitale-si-i14855.phphttp://www.esanatos.com/boli/boli-si-tratamente/cancerul/10/cancerul-zonelor-genitale-si-i14855.php


5/9

intr-un timp ulterior urmeaza finisarea dintilor stalpi cu o freza diamantata de granulatie fma in

forma de flacara. inainte de sutura lambourilor gingivale se readapteaza proteza provizorie.

Radacinile gracile trebuie imobilizate cu o sina altfel existand riscul de a le pierde postoperator.

Pentru readaptarea protezei provizorii, dintii stalpi sunt izolati, in proteza se depune acrilat

autopolimerizabil apoi se insera pe bonturi, pacientul inchizand gura in IM pentru verificarea

ocluziei. Restaurarea ptotetica provizorie se indeparteaza inca in faza elastica a acrilatului si seprelucreaza in laborator dupa polimerizare. in acest interval de timp, se sutureaza lambourile

gingivale. Proteza este fixata provizoriu cu un ciment fara eugenol si se aplica un pansament

parodontal pentru aproximativ o saptamana. Ulterior se indeparteaza pansamentul si se scot

firele, urmand o curatire temeinica a dintilor cu gume si paste de lustmit. Dupa faza de

vindecare de 3 luni se ia o amprenta (preferential cu hidrocoloizi) pentm realizarea unei proteze

fixe metalo-compozite provizorii de lunga durata. La amprentare se evidentiaza cu fir santul

gingival al dintilor preparati intraoperator. Marginea coroanelor ajunge pana la limita apicala a

bonturilor amprentate.

Realizarea RPP de lunga durata decurge ca si realizarea restaurarilor provizorii cu scheletmetalic. Modelele sunt montate in RC cu ajutorul inregistrarilor cu arcul facial intr-un articulator

mediu. Apoi se realizeaza restaurarea provizorie de lunga durata. Scheletul trebuie sa cuprinda

radacimle rezecate cu 360 grade si sa ajunga pana la nivelul gingiei (. 12.89.). in doua-trei locuri

se poate realiza prin frezarea scheletului m treimea apicala un sant de 3-4 mm, care este inchis cu

acrilat pentru a usura indepartarea lucrarii provizorii cu o pensa arteriala.

. 12.88. Redarea arhitecturii osoase dupa separatia radacinilor si prepararea dintilor stalpi


6/9

. 12.89. Realizarea piesei protetice provizorii de durata a- schelet; b - placaj compozit


7/9

Marginea metalica care apare astfel, garanteaza o inserare optima si previne

descimentarea restaurarii cu formarea consecutiva de carii.

Realizarea spatiilor interdentare merita o atentie deosebita atat din punct de vedereigienic cat si din punct de vedere estetic. Pentru ca alti stalpi prezina o pierdere mare de

atasament, iaunastereatat pe verticala cat si pe orizontala spatii interdentare mari. Sunt necesareartificii (colorarea materialului de placare m zona interdentara) nu numai pentru a inlocui printr-o proteza fixa tesutul dur dentar ci si pentm a diminua optic spatiile interdentare.

Din motive igienice, spatiile interdentare trebuie realizate astfel incat sa permita accesul unei

periute interdentare cu diametrul de 2-3 mm. Restaurarea protetica are si rolul de a face posibilacuratirea dintilor la nivelul zonei de trecere dinte-gingie prin dirijarea substantelor igienizante.

in ziua cimentarii RPP se actualizeza instructiunile referitoare la igiena cavitatii bucale. Pacientii

trebuie sa invete cum sa-si igienizeze spatiile interdentare lipsite de placa folosindu-se de periuteadecvate (. 12.90.).

. 12.90. in cazul unui spatiu prea larg periuta interdentara ar curata doar restaurarea protetica nu si trecerea dinte-gingie:

a-schelet; b-placaj

In timpul celor 9-l2 luni de provizorat atasamentul epitelial si cel conjunctiv se poate regenera. In

acelasi timp se testeaza viabilitatea radacinilor ca stalpi. Pentru proteza de durata metalo-

ceramica stalpii trebuie finisati cu o freza diamantata cu granulatie fina. Apoi se ia amprenta. Decele mai multe ori radacinile s-au consolidat, astfel incat se poate utiliza un polieter ca material

de amprenta. in santul gingival al radacinii rezecate nu trebuie introduse fire pentriievidentierea acestuia pentru a nu risca lezarea parodontiului. Dupa amprentare, urmeaza

determinarea relatiilor intermaxilare, pecum si readaptarea si cimentarea pieselor protetice

provizorii de durata. Carnevale (1991) considera ca este necesara micsorarea suprafetei ocluzalea protezei fixe metalo-ceramice pentru a minimiza solicitarile functionale. Se recomanda sa se

testeze cu ajutorul RPP de lunga durata tipul de ghidaj antero-lateral. Conceptul ocluzal trebuieelaborat individual pentru aceste cazuri.

Proteza fixa metalo-ceramica se aseamana din punct de vedere al realizarii cu piesa provizorie delunga durata. In jurul radacinilor rezecate se ia in calcul prezenta unei margini metalice care nu
http://www.esanatos.com/ghid-medical/nasterea/pregatirea-fitoterapeutica-pen71276.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nasterea/pregatirea-fitoterapeutica-pen71276.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nasterea/pregatirea-fitoterapeutica-pen71276.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nasterea/pregatirea-fitoterapeutica-pen71276.php


8/9

altereaza estetica fiind situata m zona laterala. Pentru succesul pe termen lung, este necesararespectarea unor reguli stricte de igiena, precum si dispensarizarea pacientului.

Rezultate pe termen lung

intr-o perioada de 5 ani, Hamp a gasit, examinand 87 dinti la care s-au efectuat separatii deradacini, doar doua suprafete dentare cu leziuni carioase (5,7%).

Nyman si Lindhe au demonstrat ca prognosticul dintilor cu afectarea furcatiilor la care s-a

realizat o hemisectie, trisectie, sau amputatie radiculara, a fost la fel de bun ca al molarilorcontralaterali indemni, utilizati ca dinti stalpi cu conditia ca pacientii sa fie dispensarizati

Ehrlich si colab.(1989) au tratat 67 pacienti cu rezectii (51 de dinti) sau separatii radiculare (16dinti), 58 dintre cei 67 pacienti s-au prezentat regulat la controale periodice pe o durata intre 10-l8 ani. in acest timp au necesitat a fi extrasi 6 dinti (9%) datorita cariilor si 4 dinti (6%) datoritaunor probleme parodontale.

Intr-un studiu clinic vizand dintii rezecati utilizati apoi ca stalpi pentru restaurari protetice fixe,Camevale a obtinut o rata de succes de 94,3%. Asadar, utilizarea acestor stalpi este posibila, darcu eforturi insemnate atat de partea medicului cat si a pacientului.

Tratamentul sinoptic al dintilor cu defect de furcatie de gradul II si III - dupa cum a fost propus

de Camevale si rezolvarea cazurilor clinice prin realizarea unor restaurari protetice fixe prezinta

un prognostic mult mai bun decat solutionarea cazurilor clinice prin proteze mobilizabile.

Fiecare pas al tratamentului preprotetic trebuie gandit si realizat cu multa atentie, dar terapia este

de durata lunga.

ETAPE CLINICO - TEHNICE IN REALIZAREA RESTAURARILOR PROTETICE

FIXE PE DINTI CU DEFICIT PARODONTAL

Clinica Laborator

1. Anamneza, amprenta de situatie, inregistrarea 'relatiilor intermaxilare , inregisrarea cu arcul facial, radiografii

2. Diagnostic, elaborarea ului de tratament3. Igienizarea dintilor, alegerea culorii

4.Realizarea prin aditie de ceara a machetei protezei, realizareaprotezei provizorii acrilice

5. Faza preproteteica - protetica: indepartarea resta-urarilor

protetice vechi, prepararea provizorie, adaptarea protezeiprovizorii

6. Prelucrarea marginilor protezei7. Cimentare protezei povizorii8 . Tratament preliminar endodontic si conservator

(reconstituire cu compozit), terapia parodontala (separatiiradiculare, extractia radacinilor irecuperabile, prepararea

intraoperatorie a dintilor stalpi), modelarea osului fmisareadintilor stalpi, adaptarea protezei provizorii


9/9

9. Prelucrarea protezei provizorii

:10. Sutura lamboului gingival, recimentarea lucrarii provizorii

11. La o saptamana: scoaterea firelor de sutura

12. Dupa 2-3 luni - amprenta dintilor stalpi (hidro-coloid),inregistrarea cu arcul facial, determinarea relatiilorintermaxilare

13. Montarea modelului in articulator, realizarea unui model de

lucru si realizarea dupa o fotografie a aspectului facial prezentatde pacient anterior

14. Cimentarea protezei provizorii de lunga durata,

rediscutarea importantei igienizarii corecte15. La 9-l2 luni-reevaluare

16.Amprenta din alginat

17. Confectionarea lingurii individuale de amprenta18. Prepararea finala a dintilor stalpi, amprenta definitiva,readaptarea si cimentarea restaurarii protetice provizorii de

durata19. Montarea modelelor m articulator

20. Proba scheletului21. Placarea scheletului22. Testarea igienei interdentare

23. Arderea ceramicii, lustruirea metalului24. Verificarea restaurarii finite m cavitatea bucala25. Consultatia de dispensarizare26. Fixarea intervalului dintre consultatii

Particular It a Ti de Preparare a Dintilor Cu Afectare Parodontala

Documents

Transcript of Particular It a Ti de Preparare a Dintilor Cu Afectare Parodontala