Parteneriatul strategic România-SUA

Relaţiile diplomatice cu Statele Unite ale Americii au fost stabilite în 1880, întrerupte în 1941, reluate în 1946 şi

ridicate la nivel de ambasadă în 1964.

România a beneficiat din 1993 din partea SUA de "clauza naţiunii celei mai favorizate", cadru de facilitare şi

promovare a relaţiilor economice bilaterale, rezultat al interesului politic al SUA de consolidare a relaţiilor cu

România. În 2003 autorităţile americane au acordat României statutul de "economie de piaţă", element important în

promovarea obiectivului de amplificare a relaţiilor economice româno-americane, atât în planul schimburilor

comerciale, cât şi al investiţiilor americane în România.

Parteneriatul strategic dintre cele două state a fost lansat la 11 iulie 1997, cu prilejul vizitei la Bucureşti a

preşedintelui S.U.A., Bill Clinton. Vizita preşedintelui Clinton a fost urmată de un schimb de scrisori între secretarul de

stat american, Madeleine Albright, şi ministrul român de externe, Adrian Severin. Ulterior schimbului de scrisori,

asistentul pentru afaceri europene şi canadiene al secretarului de stat, Marc Grossman, a efectuat o vizită la

Bucureşti în octombrie 1997. Cu această ocazie au fost stabilite domeniile de interes ale parteneriatului. De la

lansarea sa, parteneriatul strategic a reprezentat un reper esenţial al politicii externe a României, precum şi un

instrument eficient de sprijinire a eforturilor interne în domeniul reformei politice, economice, militare, administrative.

După 11 septembrie 2001, România a acordat un sprijin semnificativ coaliţiei internaţionale conduse de SUA

împotriva terorismului, concretizat în susţinerea operaţiunilor din Afganistan şi Irak, precum şi în intensificarea

colaborării bilaterale în acţiuni specifice de combatere a terorismului. Rezultatele pozitive în planul reformei

economice şi contribuţia României la războiul împotriva terorismului au constituit elemente majore în conturarea

sprijinului SUA pentru integrarea României în NATO.

Nivelul ridicat al colaborării bilaterale în combaterea riscurilor neconvenţionale (trafic de droguri, de persoane,

criminalitate financiară etc.) şi importanţa pe care cele două părţi o acordă acestei colaborări au determinat

deschiderea la Bucureşti, la 20 mai 2001, a Biroului FBI în România.

Un alt moment important în evoluţia relaţiei bilaterale româno-americane îl reprezintă semnarea Acordului privind

activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României („Acordul de acces”) la 6 decembrie 2005 (intrat în

vigoare la 21 iulie 2006).

Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor

balistice al Statelor Unite în România a fost semnat la data de 13 septembrie 2011, de către ministrul român de

externe Teodor Baconschi şi secretarul de stat american Hillary Clinton, în contextul vizitei preşedintelui României,

Traian Băsescu, la Washington şi a intrat în vigoare la 23 decembrie 2011. Negocierile privind cadrul juridic care

reglementează amplasarea pe teritoriul României a unor componente ale sistemului american de apărare antirachetă

în Europa au demarat la 17 iunie 2010. Procesul de negociere a fost precedat de două runde de consultări, la 4

februarie şi 11 mai 2010. Textul Acordului a fost finalizat, la nivelul delegaţiilor de negociatori şi experţi, cu prilejul

celei de-a şaptea runde de negocieri, din 4 mai 2011, parafarea sa având loc la 6 iunie 2011.

Tot la 13 septembrie 2011, la Washington, a fost adoptată Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru

Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii. Declaraţia confirmă Parteneriatul excelent, pe termen lung şi

în continuă dezvoltare, dintre cele două state, şi stabileşte, de asemenea, pilonii relaţiei România – SUA: dialog

politic, securitate, economie, contacte interumane, ştiinţă şi tehnologie, cercetare, educaţie, cultură.

În contextul adoptării Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI, s-a decis constituirea

unui Grup de lucru (Task Force)[1] pentru implementarea principiilor convenite în cadrul acestui document. Prima

reuniune a Task Force-ului româno-american a avut loc la 31 octombrie 2012.

Cu acel prilej, a fost convenită crearea, în cadrul acestuia, a unui grup de lucru pe probleme consulare, inclusiv

chestiunea vizelor şi a unui grup de lucru pe probleme economice şi comerciale.

Grupul de lucru pe probleme consulare, inclusiv chestiunea vizelor are, ca obiectiv principal, identificarea

modalităţilor celor mai adecvate pentru facilitarea accesului României în programul Visa Waiver, în special din

perspectiva reducerii semnificative a ratei de refuz al solicitărilor de viză din partea cetăţenilor români. Reuniunea de

lansare a acestui grup de lucru a avut loc la 31 ianuarie 2013, fiind urmată de  a doua reuniune la 25 aprilie 2013 şi a

treia reuniune  la 9 august 2013.

Grupul de lucru pe probleme economice şi comerciale urmăreşte aprofundarea dimensiunii economice a

Parteneriatului Strategic România-SUA, atât sub aspectul consolidării prezenţei investiţionale americane în România,

cât şi al creşterii volumului schimburilor comerciale bilaterale. Acest grup de lucru are, de asemenea, ca obiective

identificarea ariilor comune de interes în domeniul economic şi facilitarea interacţiunii directe între partenerii români şi

americani. Reuniunea de lansare a grupului a avut loc la 5 iunie 2013. Cu această ocazie, a fost decisă crearea unui

subgrup de lucru dedicat securităţii energetice. Acest sub-grup a fost lansat la 9 iulie 2013.

La 14 noiembrie 2013, a avut loc a doua reuniune a Task Force-ului româno-americanpentru implementarea

Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic România – SUA. La această reuniune, au participat, în premieră,

membrii celei de-a doua misiuni economice anuale în România a Consiliului de Afaceri Americano - Român (AMRO).

La aceeaşi dată, au avut loc şi reuniuni ale celor două grupuri de lucru: probleme consulare, inclusiv chestiunea

vizelor, respectiv probleme economice şi comerciale, precum şi a sub-grupului de lucru dedicat securităţii energetice.

 

Direcţia SUA şi Canada, decembrie 2013

  

[1] Din acest Task Force fac parte reprezentanţi ai următoarelor instituţii româneşti (Ministerul Afacerilor Externe;

Ministerul Apărării Naţionale; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Finanţelor Publice; Ministerul Economiei;

Ministerul Justiţiei; Ministerul pentru Societatea Informaţională; Ministerul Culturii; Ministerul Educaţiei Naţionale;

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; Ministerul Transporturilor; Ministerul Sănătăţii; Ministerul

Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Serviciul Român de Informaţii; Oficiul Român pentru Adopţii; Departamentul pentru

Energie; Departamentul pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism; Departamentul pentru Infrastructură şi Investiţii

Strategice), respectiv ai Ambasadei SUA şi agenţiilor guvernamentale americane reprezentate la Bucureşti. Camera

de Comerţ Americană din România (AmCham) şi Consiliul de Afaceri Americano-Român (AMRO) pot fi invitate, de

asemenea, să participe la reuniunile Task Force-ului.