2. Factori determinanți ai cursului de schimb și condițiile parității internaționale

2.1. Factori determinanți ai cursului de schimb

2.2. Rata dobânzii și teoria parității ratei de dobândă

2.3. Inflația și teoria parității puterilor de cumpărare

2.4. Efectul Balassa-Samuelson

1

1. Cursul de schimb se modifică în timp ⇐ FACTORI:1. FACTORI FINANCIARI

1. Rata dobânzii2. Restricții legate de circulația capitalurilor

2. FACTORI ECONOMICI:1. Inflația2. Nivelul PIB (ritmul de creștere al PIB)3. Implicarea statului

1

2

3

54

◦1 – reflectă paritatea acoperită a ratelor de dobândă (CIP)

◦2 – paritatea puterilor de cumpărare (PPP)

◦3 – reflectă relaţia internaţională a lui Fisher

◦4 - eficienţa pieţei valutare◦5 – paritatea neacoperită a ratelor de dobândă (UIP)

Cum luăm decizia de realiza un plasament în RON sau în EUR cunoscând elementele de mai jos?!

Tabelul 1:

MATURITATE1lună 3 luni 6 luni 1 an

DEPOZIT ÎN RON

4% 4,25% 4,25% 4,5%

DEPOZIT ÎN EURO

1,7% 1,75% 1,95% 2,20%

2 INFORMAȚII IMPORTANTE:CUM SE VA MODIFICA VALOAREA

DEPOZITULUI REALIZAT ⇒ cunoașterea RATEI DOBÂNZII

CUM SE VA MODIFICA CURSUL DE SCHIMB ⇒ determinarea rentabilității celor două plasamente cu aceeași unitate de măsură. ⇒ cunoașterea GRADULUI DE APRECIERE/DEPRECIERE A VALUTEI.

Ratele de dobanda practicate de o bancă comercială pe piața românească

Nu putem spune (doar analizând ratele de dobândă) care depozit este mai avantajos.

≠ depozitul în EUR sunt mai puțin atractive decât cele în RON.

5 pași:◦PAS 1: utilizarea pentru a

determina prețul în lei a unui depozit de 1 EUR EUR/RON: 4,3577 ⇒ 1 EUR = 4,3577

RON◦PAS 2: determinarea rentabilității

depozitului în EUR (presupunem că vrem să realizăm un plasament pe 1 an): 1 EUR ( 1+4,5%) = 1,045 EUR (suma

încasată peste 1 an)

PAS 3: suma anticipată (în RON) a se obține din plasamentul în EUR ( ) :Deponentul anticipează o depreciere a

leului, cursul spot anticipat pentru 1 an EUR/RON: 4,5 ( 1,045 * 4,5) = 4,7025

PAS 4: Rentabilitatea % în RON a plasamentului în EUR: (4,7025 – 4,3577)/4,3577 = 7,9% anual

PAS 5: comparăm cele două plasamente:Plasament RON: 4,5%Plasament EUR evaluat în RON: 7,9%

Cotație EUR/RON:◦Randamentul plasamentului în RON:

◦Randamentul plasamentului în EUR evaluat în RON:

RISCULLICHIDITATEA

Piața valutară echilibrată ⇔ depozitele denominate în toate valutele tranzacționate la un moment dat pe piață oferă aceeași rată de dobândă exprimată cu aceeași unitate de măsură.

PARITATEA RATELOR DE DOBÂNDĂ (Keynes)

Depozitele perfect substituibile:◦același risc◦aceeași maturitate

IPOTEZELE TEORIEI: Pe piață nu există oportunități de arbitraj

Pornim de la piața românească:◦ plasamentul în RON (este unul cert):◦ Plasamentul în EUR (este incert):

◦TEORIA PARITĂȚII RATELOR DE DOBÂNDĂ = modificarea cursului de schimb este dată de diferențialul ratelor de dobândă

CIP (cazul in care investitorul se acoperă împotriva riscului – printr-o tranzacție Forward)

UIP (investitorul este neacoperit împotriva riscului – ca urmare a evoluției cursului de schimb pe piață față de anticipările investitorului)

f = Δ% Se adică F = Se

Existența unui număr mare de participanți (agenți raționali) care urmăresc maximizarea profitului;

Lipsa barierelor de tranzacționare sau a costurilor de tranzacționare

Prețurile de pe piață sunt ajustate în permanență de agenți pe baza informațiilor noi ce ajung pe piață

Participanții de pe piață sunt neutrii la risc.

Definește eficieța piețelor financiare în funcție de modul în care informațiile existente pe piață sunt reflectate în preț:◦EFICIENȚĂ SLABĂ◦EFICIENȚĂ SEMIFORTE◦EFICIENȚĂ FORTE

Prezența unor erori în ceea ce privește anticiparea cursului de schimb;

Activele financiare nu sunt perfect substituibile (risc diferit, grad de lichiditate diferit);

Existența costurilor legate de tranzacțiile internaționale, precum și intervențiile statului.

Rata inflatiei, teoria paritatii puterilor de cumparare si cursul real de schimb

20

Indiferent de piata pe care ne situam, pretul aceluiasi produs, evaluat cu aceeasi unitate de masura este acelasi.

Autor:◦GUSTAV CASSEL (1918)

La baza acestei teorii se afla LEGEA PRETULUI UNIC

21

Daca doua bunuri, pe doua piete diferite, sunt identice, atunci vor avea acelasi pret (evaluat cu aceeasi unitate de masura)

Ca urmare, pe termen lung, cursul de schimb tinde catre nivelul de echilibru determinat conform relatiei de mai sus (arbitraj).

22

Spre deosebire de Legea pretului unic, teoria PPP vizeaza un cos reprezentativ de produse.

TEORIA PPP:◦Reflecta egalitatea dintre pretul in RON

al cosului de consum reprezentativ din Romania si pretul in lei al cosului de consum din zona EUR

◦In aceste conditii, puterea de cumparare a RON este aceeasi, atat in Romania, cat si in Zona Euro.

23

Cresterea preturilor in Romania ⇒ scade puterea de cumparare a RON ⇒ o depreciere proportionala a monedei nationale

⇒ scade cererea din ZE pentru bunurile romanesti, deprecierea monedei nationale si, deci, alinierea cursului de schimb la nivelul determinat pe baza PP

24

ABSOLUTA:

Determinarea SPPP ridica probleme, deoarece indicii de pret:◦ nu contin aceleasi informatii la nivelul celor doua

tari analizate.◦ difere ca modalitate de deteminare (indice cu

baza fixa, cu baza in lant) RELATIVA:

25

Piete financiare sunt perfecte:◦ absenta controlului administrativ;◦ absenta costurilor de tranzactionare;◦ absenta fiscalitatii

Pietele bunurilor sunt perfecte; Structura consumului este identic In conditiile in care inflatia este foarte

mica in tara cu care se face comparatia, relatia PPP se poate aproxima ca fiind:

26

Modificarea relativa a cursului de schimb (la termen) este determinata de diferentialul de inflatie dintre cele doua tari

Ca urmare, daca inflatia in Romania creste, comparativ cu ZE, moneda nationala se va deprecia.

27

1. Modificarea fluxurilor comerciale (exporturile & importurile nu se modifică instantaneu pe baza unei simple diferențe de preț (poate fi ocazională)

2. prețul nu este singurul factor în decizia de a cumpăra/vinde un bun;

3. Corelația dintre modificarea costurilor de producție și variația prețurilor nu este verificată pe termen scurt

Existenta barierelor comerciale Structurarea bunurilor in:

comercializabile si necomercializabile Practicile monopoliste si oligopoliste

(preturile fiind stabilite diferit, in functie de piata)

Diferente in ceea ce priveste masurarea indicilor de pret.

29

De multe ori se aprecieaza ca evolutia cursului nominal de schimb influenteaza competitivitatea externa a unei tari. Elementul pe baza caruia putem aprecia acest aspect este, insa, CURSUL REAL DE SCHIMB.

= cursul nominal de schimb ajustat cu nivelul preturilor inregistrate in cele doua tari care se compara.

= reflecta pretul relativ al unui cos de bunuri

30

Cand moneda nationala se depreciaza, suntem tentati sa spunem ca exporturile cresc si importurile scad si, ca urmare, economia romaneasca devine mai competitiva pe piata externa, conducand, astfel, la reducerea deficitului de cont curent.

Afirmatia este adevarata doar pe termen scurt (preturile aferente tranzactiilor internationale fiind fixe).

Importurile si exporturile sunt influentate, in realitate, de evolutia lui Q

31

Competitivitatea unei economii pe piata externa este influentata de modul in care evolueaza preturile pe cele doua piete care se compara.

Deci evolutia soldului contului curent este influentata atat de cursul nominal de schimb, cat si de evolutia preturilor pe cele doua piete.

32

Scaderea cursului real de schimb ⇒ pretul cosului european de bunuri este mai mic comparativ cu cel romanesc. Bunurile europene sunt mai ieftine decat cele romanesti:⇒ sunt stimulate importurile romanesti din ZE

⇒ creste puterea de cumparare a leului in ZE.

⇒ creste deficitul de cont curent

33

Efectul Balassa - Samuelson

Bela Balassa:◦economist maghiar (1928 – 1991)

◦doctorat in economie obtinut la Yale University

◦profesor in cadrul Universitatii Johns Hopkins

Paul Anthony Samuelson (1915-2009)◦Nascut in 1915 (Indiana -SUA)◦Doctorat in cadrul Universitatii Harvard (unde a avut ca profesori pe Schumpeter, Leontief)

◦Din 1947 profesor la MIT

Premiul Nobel pentru Economie (1970) – primul american care a câştigat acest premiu

“for the scientific work through which he has developed static and dynamic economic theory and actively contributed to raising the level of analysis in economic science".

Modelul cunoscut sub denumirea de “Efectul Balassa- Samuelson”

(sau Efectul Harrod–Balassa–Samuelson sau

Efectul Ricardo–Viner–Harrod–Balassa–Samuelson–Penn–Bhagwati (aşa îl considera

Samuelson)

realizat independent de cei doi economisti

în 1964 alternativă la teoria parităţii puterilor de cumpărare, privind modul de determinare pe termen lung a cursului de schimb.

Cursul de schimb in tarile in curs de dezvoltare este subevaluat (comparativ cu cel determinat pe baza PPP)

Pentru a explica diferenţele de preţuri ce se înregistrază pe două pieţe diferite

pentru a explica de ce nivelul preţurilor este mai mare în cazul ţărilor dezvoltate decât în cazul ţărilor în curs de dezvoltare

Critica teoria PPPaceasta nu ţine cont de structura bunurilor şi serviciilor la nivelul unei economii şi, ca urmare, nici de variaţiile diferite de preţuri la nivelul acestora

Vine să explice şi alte aspecte care vizează ţările în curs de dezvoltare comparativ cu cele dezvoltate:◦ tendinţa de apreciere în termeni reali a

monedelor ţărilor în curs de dezvoltare ca urmare a evoluţiei preţurilor T şi NT

◦ Inflaţia mai ridicată în ţările în curs de dezvoltare faţă de cea din ţările dezvoltate

Economia unei ţări este împărţită în două sectoare: ◦ TRADEBLES (T)◦ NONTRADEBLES (NT)

Preţurile în sectorul T sunt influenţate de piaţa internaţională (în condiţiile în care fenomenul de globalizare este tot mai manifest), in acest sector fiind validata si teoria PPP

Piata muncii este competitiva: ◦ salariile din cele două sectoare tind să se egalizeze◦ cresterea salariilor reale din sectorul T este data de

cresterea productivitatii muncii

Preţurile în sectorul T din ambele economii care se compară (una dezvoltată – ex. Zona Euro, alta în curs de dezvoltare – ex. România) sunt asemănătoare◦ DE CE?

Productivitatea muncii în cele două ţări este diferită (WTD>WTCD) ◦Care este efectul asupra preţului forţei de muncă în cele

două ţări?

In cazul României – ţară în curs de aderare la UME (criterii de convergenţă nominală, dar mai ales reală): FENOMENUL DE CATCHING UP

diferenţialul de productivitate în domeniul T, pe măsură ce se asigură convergenţa, se diminuează intre cele doua tari ce se compara

ritmul de crestere al productivitatii muncii in domeniul T este mai mare decat cel din zona Euro.

◦ La nivelul României, WT> WNT

Competiţia internaţională;

Infuzia de capital străin şi tehnologie (FDI)

Pe piaţa forţei de muncă, indiferent de gradul de dezvoltare, se manifestă tendinţa de egalizare a preţului acesteia, indiferent de sectorul economic.◦ Adică:

PFM(NT) → PFM(T) P bunurilor NT TD > P bunurilor NT TCD

Investiţiile străine directe care pot duce la creşterea productivităţii şi în sectorul NT

Creşterea nivelului de trai care conduce la creşterea cererii de produse NT

DAR WNT nu poate depăşi WT, iar creşterile salariale vor fi mai mari în sectorul T decât în cel NT.

2 factori esenţiali:◦ mobilitatea forţei de muncă:

din sectoarele cu salarii mai mici (NT) către cele cu salarii mai mari (T)

◦ puterea sindicatelor presiuni pentru creşterea salariilor cât mai aproape

de cele din sectorul T acoperirea prin salarii a creşterilor anticipate de

preţuri

Ca urmare, dacă: PT (TD)≈ PT (TCD)

şi PNT (TD)> PNT (TCD)

Atunci:diferenţele majore dintre cele două ţări din punct

de vedere al preţurilor nu se vor înregistra la nivel tradeble, ci la nivel nontradeble.

Cheltuielile în sectorul NT sunt trecute pe costuri → creşterea preţurilor în sectorul NT (noi presiuni inflaţioniste)

Concluzie:◦ Cu cât diferenţialul de W este mai mare

între T şi NT cu atât creşterea preţurilor pe segmentul NT va fi mai mare → creşterea inflaţiei în ţara vizată (creşterea IP)

◦ Dacă IPZE < IPRO atunci se înregistrează o apreciere în termeni reali a monedei naţionale (conform Th. PPP)