Parkinson

8
ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU BOALA PARKINSON ROLUL ASISTENTEI Afecţiune neurologică care atinge centrii cerebrali responsabili de controlul şi coordonarea mişcărilor. Se caracterizează printr-o bradikinezie (mişcări lente), printr-un tremur de repaus, o hipertonie muscular, faţă cu aspect de mască (încremenită) şi un mers încet cu paşi mici. Cauza bolii nu este cunoscută. Unii cercetători consideră arteroscleroza ca pe un factor care poate cauza boala. De asemenea: şocul emotional, traumatismele, unele intoxicaţii (oxid de carbon), infecţiile virale, unele medicamente (neuroleptice, antidepresive) sunt adesea menţionate ca fiind cauze ale apariţiei parkinsonismelor secundare. Culegerea datelor. Manifestări de dependenţă (Semne şi simptome) Tremurul este un semn clar al bolii; începe cu un tremur încet şi progresează aşa de încet, încât persoana nu-şi aduce aminte când a început tremurătura parkinsoniană este o tremurătură de repaus, care dispare în timpul mişcărilor voluntare

Transcript of Parkinson

NGRIJIREA PACIENILOR CU BOALA PARKINSONROLUL ASISTENTEI

Afeciune neurologic care atinge centrii cerebrali responsabili de controlul i coordonarea micrilor. Se caracterizeaz printr-o bradikinezie (micri lente), printr-un tremur de repaus, o hipertonie muscular, fa cu aspect de masc (ncremenit) i un mers ncet cu pai mici.Cauza bolii nu este cunoscut. Unii cercettori consider arteroscleroza ca pe un factor care poate cauza boala. De asemenea: ocul emotional, traumatismele, unele intoxicaii (oxid de carbon), infeciile virale, unele medicamente (neuroleptice, antidepresive) sunt adesea menionate ca fiind cauze ale apariiei parkinsonismelor secundare.

Culegerea datelor. Manifestri de dependen (Semne i simptome)

Tremurul este un semn clar al bolii; ncepe cu un tremur ncet i progreseaz aa de ncet, nct persoana nu-i aduce aminte cnd a nceput tremurtura parkinsonian este o tremurtur de repaus, care dispare n timpul micrilor voluntare tremurtura degetelor minii seamn cu micarea de numrare a banilor; la nivelul picioarelor, tremurtura imit micarea de pedalare.

Hipertonie muscular nepenirea muchilor micrile devin mai ncete (bradikinezie), mai puin ndemnatice rigiditate a feei (faa capt aspectul unei mti), vorbirea devine monoton i apare dizartria rigiditatea muscular cuprinde treptat musculatura limbii, a masticaei, apare dificultatea de a nghii cu hipertialism (saliv n exces).

Postura i mersul n ortostatism, pacientul are trunchiul i capul aplecat nainte (exagerarea reflexelor posturale) mersul este caracteristic, pacientul tinde s mearg pe degetele picioarelor, cu pai mici, trii, trunchiul este aplecat n fa, membrele superioare cad rigid lateral i nu se balanseaz n timpul mersului.

Not:Toate semnele i simptomele se accentueaz n prezena oboselii, tensiunii nervoase, excitrii. Pe msur ce boala progreseaz, severitatea simptomelor se accentueaz i, n cele din urm pacientul nu mai poate merge.

Problemele pacientului. diminuarea mobilitii fizice din cauza rigiditii necoordonarea micrilor legat de leziunile sistemului nervos postur inadecvat legat de rigiditate deficit n autongrijire (hrnit, splat, mbrcat) - din cauza tremurturilor accentuate n micarea intenionat perturbarea imaginii de sine alterarea comunicrii verbale (dizartrie).

Probleme poteniale. risc de accident (cdere) risc de depresie

Obiective pentru pacient. s se strduiasc s-i amelioreze mobilitatea fizic s-i controleze parial coordonarea micrilor s tie s prentmpine accentuarea posturii inadecvate s-i ctige i s-i pstreze, pe ct posibil, autonomia n autongrijire s exprime sentimente pozitive s-i pstreze capacitatea de vorbire s nu rneasc s nu prezinte depresie, s-i exprime interesul pentru activiti zilnice.Interveniile asistentei.Planific: program zilnic de exerciii fizice, care cresc fora muscular, atenueaz rigitatea muscular i menin funcionalitatea articulaiilor mersul, notul, grdinritul, bicicleta ergonomic exerciii de extensie i flexie a membrelor; de rotaie a trunchiului, asociate cu micarea braelor (exerciii active i pasive) exerciii de relaxare general, asociate cu exerciii de respiraie exerciii posturale.

Asistenta sftuiete pacientul: s mearg inndu-se drept, asigurndu-i o baz de susinere mai mare (mersul cu picioarele ndeprtate la 25 cm) s fac exerciii de mers n ritm de muzic s foreze balansarea membrelor superioare i s-i ridice picioarele n timpul mersului s fac pai mari, s calce mai nti cu clciul pe sol i apoi cu degetele s-i in minile la spate, cnd se plimb (l ajut s-i menin poziia vertical a coloanei i previne cderea rigid a braelor lateral). n perioadele de odihn, s se culce pe un pat tare, fr pern, sau n poziie de decubit ventral (aceste poziii pot ajuta la prentmpinarea aplecrii coloanei n fa) cnd este aezat n fotoliu, s-i sprijine braele pefotoliu, putndu-i, astfel, controla tremurul minilor i al braelor.

Pentru ctigarea i pstrarea autonomiei n autongrijire: s foloseasc mbrcminte fr nasturi, nclminte fr ireturi, lingur mai adnc pentru sup, carne tiat mrunt, cana cu cioc.

Pentru a evita cderile:

Colegiul National GRIGORE ANTIPA

Ingrijirea la domiciliu a pacientilor cu Parkinson

| Elev:NistorAlexandra MarianaClasa: II C

2014-2015 n locuin se recomand parchet nelustruit, fr carpete, linoleum antiderapant, W.C.-uri mai nalte, balustrade de sprijin nainte de a se ridica din pat, s stea aezat cteva momente pe marginea patului.

Pentru a-i pstra capacitatea de a vorbi, s fac exerciii de vorbire.Pentru prevenirea depresiei i ameliorarea strii afective, se planific: program de activiti zilnice (s lucreze ct mai mult posibil) obiective realiste discuii cu membrii familiei pentru a gsi metodele care s-i asigure pacientului o via normal i sprijin psihologic.