Parametrii regimului de sudare se pot calcula cu relatii empirice:Diametrul vârfului electrodului se stabileste în functie de grosimea pieselor care urmeaza a fi

sudate si este aproximativ egal cu diametrul punctului sudat. Acesta se calculeaza cu relatia:

[mm] - pentru s>3dv = 2×s + (2,5.3) [mm]- pentru s<3

(1)

Daca piesele difera între ele, ca material sau dimensional rezulta o încalzire neuniforma în timpul sudarii, care se traduce printr-o asimetrie a punctului (patrunderea este mai mare în tabla mai groasa sau mai putin conducatoare). Efectul de asimetrie poate fi compensat prin utilizarea electrozilor de sectiuni diferite (se utilizeaza electrod cu diametru mai mic la tabla mai groasa sau la cea cu conductibilitate mai slaba).

Intensitatea curentului de sudare se poate determina cu relatia:I = 6500×s, [A], (2)

în care s este grosimea tablei.Odată cu creşterea intensităţii curentului electric creşte şi dimensiunea nucleului topit.

Creşterea în continuare a curentului nu este posibilă deoarece rezistenţa electrică de contact dintre cele doua piese ramâne aceeasi însa, creste inadmisibil amprenta lasata de electrozi pe piese.

Durata de apasare se determina, în functie de tipul regimului, cu relatiile:o pentru regimuri dure:

t = (0,1.0,2)×s [s] (3)- pentru regimuri moi:

t = (0,8.1)×s [s] (4) Forta de apasare se calculeaza cu relatia:

F = (50.250)×s [daN] (5)Daca se mareste forta de apasare se diminueaza rezistenta de contact dintre piese ceea ce face

sa nu se mai asigure caldura necesara sudarii, iar electrozii sa imprime adâncituri pronuntate pe piese (amprente).

În afara de acesti parametrii tehnologici asupra calitatii sudurii influenteaza si parametrii constructivi cum sunt lungimea de suprapunere a tablelor L si diametrul electrozilor D. Acesti parametrii se pot determina analitic cu relatiile:

[mm] (6)

(7)3. Metode si mijloace de experimentareUtilajul folosit pentru sudarea în puncte în cadrul lucrarii de laborator este de tip BOSWA, aparat

ce are posibilitatea de reglare a duratei de apasare si a intensitatii curentului. Durata de apasare este reglata de un releu de timp.

Electrodul fix 1 si electrodul mobil 2 sunt legati la secundarul transformatorului Tr (fig. 2). Prin apasarea pedalei 3 cu piciorul, forta se transmite, printr-un sistem de pârghii 4, la electrodul mobil, care este adus în contact cu piesele ce urmeaza a fi sudate. Forta de apasare F este reglata prin arcul 5.

Piesele de sudat sunt realizate din tabla de otel calitatea A4 (STAS 5484), fig. 3.

Fig. 2

Fig. 3

4. Modul de lucruDupa studiul utilajului de sudare în puncte, identificarea partilor componente si însusirea

modului de functionare a acestuia se vor determina analitic parametrii regimului de sudare cu relatiile (1), (2), (3) sau (4), (5), (6) si (7). Rezultatele obtinute se noteaza în tabelul 1.

Se masoara cu ajutorul unui subler distantele indicate în fig. 3 si se regleaza intensitatea curentului electric si durata de apasare.

Dupa reglarea parametrilor de sudare si alegerea electrozilor cele doua piese se vor aranja, în pachet ca în fig. 3, si se vor executa cele trei puncte de sudura.

5. Prelucrarea rezultatelor si concluziiSe vor face observatii asupra tehnologiei de sudare în puncte. Verificarea calitatii punctelor de

sudura se va face vizual urmarindu-se eventualele defecte.

dV

[mm]

I

[A]

t

[s]

F

[daN]

dp

[mm]

Observatii privind calitatea sudurii