Q

Aria t!')

PAM21[21 ETU R

ANUL V.(1 MARTIE 1871-1 MARTIE 1872).

Redactor : Jacob Negruzzi.

IASSI 1872.

TIPOGRAFIA TH. BALASSAN.

4.1

r..

. ,,

Mir

r°

No. 8.7.-Anul V. Iassi, 15 Iuniu 1871.

CONVORBIRI LITERARE.

Apare la 10 15 a fleeitreiAbonamentul pe unu anu pentru Roudinia liber/ 1 galbenu; pentru Austria 6 II; pentru Germania de Nordu 1 galbena

pentru Svitera, Belgia si Italia 15 franci; pentru Francis i Spania 20 franci.Abonamentele se fanu numai pe unu anu intregu: in lassi la Tipografia Societittii Junimea si la libritria Junimea

in Bucuresci la librAria Soccec 85 Comp.

SIIMARIII.Btudii asupra stgrii noastre actuale; III. de D. A. D.

Xenopolu.ObserviEri critice asupra gramaticei. De D. V. Burla.

(Urmare.)Eclisiarhul ColivIrescu, cluticel comicu de D./. lanov.Poesii: Angeru de pazii ; Noaptea... de D. M. Eminescu.

Studii asupra starii noastreactuale

ilLneformarea a§eclem1nte1or noastre.

In timpurile din urm a. ideea, cä bantue-lele vietei noastre publice sant in mare partedatorite asqemintelor politice, pe care le a-vemu, a prinsu radacing din ce in ce maimult, astfeliu ca timpul pare a fi venitu, cando intelegere, atat asupra naturei r6u1ui cedecurge din ardemintele noastre, cat i esu-pra modului cum trebue conceputa o refor-mare a lor, devine de neaparata trebuinta.

Aceste intrebari se intelege a privescudea dreptul numai pe Romanii din Romania

apoi ele paru a aye unu caracteru po-liticu, astfeliu ca din ambele punturi de ve-dere s'ar pute crede, ca nu: se potrivescu

Ve4i .Conv. Lit." An. IV No. 1 si 8.

a fi tratate in foaea Convorbirilor," care

este o foae literara 9i sciintifica, deci me-nita a orepresinth numai interese de aceasta,

natura, care prin sine insu§i sunt i comune

tuturor Romanilor. In ceea ce privesce pun-tul al doile, nu credu, c ni se va tine der6u tratarea unui interesu care, de si parelocalu, are Ansa o insemnatate pentru top,cIci de Ia. prosperitatea prii, ,ce are ferici-rea de a fi liber, atarna in ingxe parte soartaintregului poporu, fiindu-i aceasta central injurul etiruia in speranta se grupeaza in vii-toru. Cat despre teama, ca intrebarea ar fimai mult de natura politica, ea se indrep-

teaza u§or prin modal pertractarii. Politicanu este, sau cehi putinu nu ar trebui sa fie,cleat mijlocirea intre sciin i practica inceea ce privesce ocarmuirea unei taxi. Ba-

sele politicei swat dar de o natura sciinti-

fica 9i vor pate totdeauna luà locu in o foaesciinifie i literarA.

Claud di merge reu unui omu, dna elu cu-noasce causele din care aceasta i se intern-pia, atunci elu se silesce din puteri ca sa-§iindrepte soarta. Dad, este causa propria ne-ghibacie, se ajuta prin sfatu i Ware aminte;

daca este rgutatea altora, se apera de ea.

luni.

liberA,

I

118 SWINT ASUPRA STARII NOASTRE ACTT:TALE.

Cnd ans6 6i este cu neputinta a descoperlcausele nenorocului s6u, atunci elu se re-voalti, contra soartei, isi tulbura mintea lap-tandu-se cu unu dusmanu nevNutu, invino-

vqesce pe unul ci pe altul WI de cuventu§i, confusandu-se din ce in ce, i§i risipesce

puterile mintii in iadarnice sbuciumari, ca-

re-lu ducu din treapta in treapta spre in-

treaga-i nimicire. Totu astfeliu se int6mplasi ci unu poporu in asemenea imprejurare.

CR timpu nu-si dd sama de causele ban-tuelelor ce-lu sfd§ie, elu se desface in nenu-merate part*, care se invinovatescu unele

pe altele, se mananca in lupte, ce consuma

puterile inteligente ale natiunii fb."rá de nici

unu rodu folositoru. Unde apoi starea popo-rului e rea, siguranta esternd si interna strun-cinata, acolo egoismul devine incur6ndu lu-ceafarul fiecRuia. Desperandu de scaparea

intregului, fiecare cauta sa-si asigure soartasa, ca si cordbierii unei nai; ce se cufunda.Singurul mijlocu de a scapa, din o stare cri-flea cat timpu o scapare este and, cu pu-tinp, este o incordare a tuturor in con-tra r6u1ui, o cercetare a causelor lui §i o in-cercare de a le indepRta.

Aceasta pare a fi venitu intru cat-va laconsciinta poporului nostru. Ducmaniile carepang acuma erau numai personale incepu ase indreptl si in contra unui nou obiectu.

Incepe a se intelege, a ,radacinele r6u1uistint nu numai in persoanele ce:compunu sta-tul, si ca poate r6ul causatu prin persoane

insusi este in mare parte numai rodul nea-'Arabi a unor cause mai adanci. Obiectul

ling in contra cRuia de o bucat a. de timpuse indreapta atacurile sunt afeclemintele po-

litice a le tarii, adesa cuprinse sub cuv6n-tul de constitutiune.

In aceasta invinuire a constitutiei tarii derelele, ce ne sdruncina viata, gazimu o mis-care de propasire a spiritului politicu la noi.Este celu ant& simtomu de trecere de la oviata politica predomnita numai de spiritulde partida la o concepere mai rationala aconducerei soartei unui poporu. Cdt timpucredemu c ru1 provine numai de la carac-terul poporului ci a oamenilor si politici,pang atunci celu putinu pentru o genera-liune nu poate fi speranta de iudreptare.Mid Use incepemu a ne convinge c rëulvine si de aiurea, §1 anume din cause ce sepotu indrepth, atunci suntem de sine impinsispre cercetare, si din aceasta spre aflarea mij-loacelor de indreptare. Miccarea deci, ce searata in spiritul nostrn politicu, .trebue apro-bata,' in principiu. Dar pentru ca ea sa pro-duel efectul bunu ce se poate ascepta de laansa, trebue contribuita din toate puterilela luminarea ei. Instinctul popoarelor le in-degeteaza in totdeauna calea naturall, pe careisi potu gasi binele. Fortele inteligente tre-bue 1ns6 villa in sprijinul instinctului sa-natosu dar orbu si necunoscutu, dacd este

sa se traga vre unu folosu din elu. Dacddeci se pretinde:acuma, a o mare parte dinrelele, de care suferimu, este datorita asesle-mintelor noastre politice, trebue cautatu dea lamuri pana intru cat aceasta este adevd-rat ci unde stau mijloacele de indreptare.

Pentru a se pute da o deslegare serioasdla aceste intrebari, aru trebul lucrarea neo-bosita, si repetata a tuturor .celor ce cugetdla noi asupra fenomenelor vietei popoarelor,aru trebui studii consciincioase asupra :std-

sA

STUDI1 ASUPRA STRII NOASTRE ACTUALE. 119

rei noastre politice, sociale, economice i fi-

nantiare, asupra administratiei, a justitiei, ainvethmentului i cultulni, in unu cuventu,asupra tuturor ramurilor vietei noastre pub-lice, toate sprijinite pe observarea reall afaptelor i pe date statistice, i concepute

din unu puntu de vedere cu totul obiectivu

sciintificu. Dar nici macar inceputul unorasemene studii nu s'a facutu la noi ; de a-ceea nici ca poate fi vorba de a deslega a-MDR intr'unu modu multemitoru intrebarea,pana intru cat imprumutarea asedemintelorstreine a pricinuitu starea cea rea in carene aflamu, i ce trebue deci facutu pentrua o indeparta. Totul la ce tintimu aice este,de a espune o idee critica pe care o credemude fundamentala in asth privinth. Aceastaeste, ca nu introducerea principiilor celor

mari de viath a timpurilor moderne, este

causa mai adanca a tulburarilor vietei noas-tre publice, ci imprumutarea formelor fi le-gilor speciale, sub care acele principii cautaua fi realisate la popoare streine.

Este de cea mai mare insemnatate de aosebi totdeauna principiile aceste de viatapublica, de aplicarea lor la unu poporu oare-care. Principiile cele mari a libertAtii sub

cele patru forme ale ei fundamentale, a ega-litatii inaintea legii, a guvernarii autonome(self-government), a participarei poporului laconducerea rii prin representatiune si ladarea dreptatii prin juriu, a ridicarei tortu-rd i pedepsei de moarte i celelalte, suntcu toatele bunuri mari i scumpe, una dincuceririle cele mai mandre a geniului ome-nescu, productul .unei desvoltari de multe

secole agonisite cu sangelele i lacrimile amult or generatiuni, ce pusu fericirea

vials, in cumpana pentru sustinerea i apa-rarea lor. Cu toate adeverurile generale ome-nesci aceste mari principii nu sunt proprie-tatea nici unui poporu in parte. Precum fie-care generatiune le suge de la alte, astfeliu

fiecare poporu le imprumuta de la altul, carein realisarea lor au apucatu mai inainte. In-troducerea acestor principii in viata unui po-poru, care nu se bucura and, de ele, este

deci o necesitate istorica, i fapta cu totulnormala, basata pe solidaritatea popoarelor

si a desvoltarii lor in istoria omenirii. Nudeci in introducerea acestor principii trehue

cautata causa relelor ce ne bantue. A le a-tacit pe aceste este numai unu semnu debarbarie. CAnd unui poporu nu-i merge binecu ele, atunci de signr nu sunt ele de villa,ci alte imprejurari cu totul neatarnate de

principiile insei, i annme: sau elementele

poporului sunt decaqute, i atunci ele putre-qescu si se desfacu mai repede la contactulaerului liberu, ce plutesce acolo, unde pre-domnescu acele principii ; sau aplicarea lorla starea particulara a unui poporu anumitueste astfeliu, ca realisarea practica a princi-pii] or este cu neputinth. Casul Ante sa in-tampla acolo unde poporul, ce se bucura deaseleminte libere, incepe a decade ; al doile,cand unu poporu imprumuta de la altul ase-qemintele speciale, sub care principiile gene-rale cautau a fi realisate la cestalaltu. Noicredemu ca poporul nostru nu se OA in ca-sul d'antei, cad este unu poporu non, tengru,ce Inca nu s'a desvoltatu.*) Aerul celu mare

aspru a libertatii i ya fi spreviata poporului se va desvall mandra sa-

Vedi asupra acestui puntu Studiul anterioru .Ra-portul nostru cu Romani? CouTorbiri an. IV, No. S.si-a

priintA,

si')

120 ETUDE( ASTIPRA START( NOASTRE ACTOALE.

nAtoasi la atingerea lui ea brailii de pe poa-lele muntilor sèi ; dar pentru aceasta trebueCa acele principii sd fie aplkate in unu modupotrivitu cu starea in care se afla. Gresala

fundamentall a vietei noastre politice, pIca-tul de moarte a oamenilor nostri de statua fostu, cA nu au introdusu numai spiritulaseclemintelor strAine, ei insesi aseclemintele

in toate ananuntimile lor, astfeliu pre-cum ele erau intocmite pentra starea deculturA politia si sociall a popoarelor,cu care ne-am atinsu mai de aproape. Nus'au introdusu numai sistemul constitu-

tionalu, adecl principiul generalu cg, popo-rul trebue sA participeze la legiuirea tArii

si sA privigheze ocArmuirea ei, ci s'a intro-dusu si legile strAine, care orincluescu mo-

dul cum are A se proceadA pentru a apt&o representatiune a tArii, intre altele legile

electorale. Pasul Ant6i a fostu unu bine, al

doile unu rtu, care a nimicitu binele ce l'arfi pututu produce celu d'Ant6i, si pentru ce ?pentrucl clasele societ4ii noastre §i rapor-tul de insemnatate in care stau, apoi gra-dul de culturA si impArtirea acesteia, sunt lanoi cu totul deosebite de aceleasi impreju-rAri in pile, de la care am imprumutatumai multu sau mai putinu acele legi spe-

ciale. De asemenea nu s'au introdusu nu-mai principiul judecnii prin juriu, adecA i-

deea de a face pe puporu sA iee parte ladarea dreptatii, mai alesu in lucruri erimi-

nalicesci, pentru a otell pe de o parte con-sciinta juridiel in elu, pe de alta, pentru aindepArta o aplicare numai logicl, care in-curëndu devine scolastia, a legilor; nu s'afAcutu numai aceasta, ci s'a copiatu toatelegilejelative la juriu; astfeliu, acele care

privescu cansele ce se cuvinu a fi atri-buite juriului, acele care orAnduescu for-marea listelor anuale §1 a celor de se-siune s. a. m. d. Na s'au imbunl-tnitu numai sistemul financiaru, acelu de_contabilitate, organisarea tribunalelor, a ad-ministratiei centrale si comunale, dupA prin-cipiile cele mari ascigate de sciinti sau depractici vechie a altor OH, ci s'au introdusatoatA, organisarea financiari, tot sistemul decomptabilitate, toatA intocmirea tribunalelor,toatA orAnduirea administratiei centrale §i.

comunale a le altor ttiri WA a se luk insamA, en de putin, dacI toate aceste ase4e-

minte speciale ale acestora se potrivescu custarea noastrft.

R6ul deci stA in imprumutarea legilor spe-ciale si nu in acea a principiilor generalede viatI publia. In contra apliarei acestorprincipii trebue sa indreptAmu silintele noas-tre, nu in contra principiilor inse§i. Cine

deci invinuindu Constitutiunea" tArii de

relele ce ne bAntue, intelege prin ele princi-piile generale de aarmuire pe care le-amuenumeratu mai susu, acela se aftg. in o mareinselare. Cine Ans6 intelgge sub acelu euvatuaseclemintele speciale, cal:e cauta O. realisezela noi aceste principii, acela:a nimeritu unclesti causa reului si deci care este calea ce

trebue apucata spre indreptarea lui. *)

In Se intelege a documental ins* a constitutiuniinoastre nu =One numai principii, ci si norme deaplicare practicit; deci s'ar pute usor int6mpla ea,in intrebarea reform/ref asedemintelor noastre, chiarparagrafe din actul constitufiunii sa vinK in cer-cetare.Aceasta ana nu aru indreptilti ae locu a ve-dea in asemene lucru o calcare a principiilor insesi.Asa bunI oat% amu pule o intrebare foarte impor-tantit; Ong intru citt s'ar jigni sistemul constitu-tionalu suprimIndu-se senatul hi concentritndu re-presentatiunea tiirii in o singura camerd, adunareobsteaSea" cum diceau cei vechi? Totodatii ar fi in-

tTUDII AM:11'RA STXRII NOASTRE ACTUALE. 121

In lume ins astfel se compromit causele cele

mai bune §i mai drepte. Pentru ca. se aplicar6u sistemul constitutional, apoi se atribueacestuia relele ce bantue viata publica, ce aproclamatu numai numele lui. Pentru ca, seaplica r6u juriul, apoi ardemintul insu0 e

...de vinft i selu lepadamu Pentru ca se pro-

Zama libertatea presei, Fara a se IA qi m6-:surile Ade trebuinta, pentru ca aceasta liber-'tate sa reining, in marginile dreptului 0 amoralei, singura libertate deamna de omu, seatribue libertatii ins10 degenerarea ei i s'arcere ca sa fie suprimata. Pentru ca, se ridi-cit pedeapsa de moarte fall a se la, mgsu-zile de trebuintA spre imbunatatirea siste-

mului penitenciaru, se atribue ridicrii aceleipedepsi barbare imultirea crimeloru §i cre-.area nesigurantei, §i s'aru cere reinfiintarea-ei ! ! Oamenii sunt insa astfelu. Seto0 de bi-ne, de fericire, se alunga dupit ele ; impli-

-nescu insa din lene s'au neghibacie numai oparte din conditiunile ce le cere realisareakr, §i apoi se minuneaza ca a0eptarea leda de grep.

PALI acuma amu deslegatu intrebarea pro-pusa in unu modu cu totul generalu. De 0-.11u este scopul nostru a o trath aice in am6-

teresantu de a ad causele, care au impinsti pe oa-menii nostri politici de a adopta sistemul de douecamere. Acestu sistemu nu scimu ca s fi fostu devre una folosu uude-va, der/ elu se afla la Engkjidin cause cu totul proprie poporului englesu. De laei imprumutatu Francezii fara s scie pentru ce,de la Francezi toate popoarele celelalte, care a co-pietu mai mult sau mai putinu aseclemintele Fran-tiei. Asa am ajunsu i noi a aye acelu corpu gre-oiu,K care ans6 in timpurile din urnalt :au inceputua se gni de prisos de catra popoarele care cugetd.Constitutiunea imperiului germanu nu admite decato camera. In ori ce casu, credemu c iarele noes-tre politice aru face mai bine sa se ocupe i on a-semeuea intrebari, in locu e vecinici bajocari per-

rsonale, care degrada cu total presa noastrit.

nuntimile ei, totu0 nu credemu de prison alamuri mai de aproape pentru ce, pe auditintrodncerea ideilor morale i politice -fun-

damentale a . secolului al XIX-le in viatanoastra, publica este de consideratu ca o pro-pa0re normala, imprumutarea formelor spe-ciale, sub care aceste idei erau realisate inaj

multu s'au mai putinu la popoare streine, esteuumai decatu unu mare r6u §i causa princi-pall a tulburarilor vietei noastre.

Ceea ce lipsesce de obiceiu in tratarea hi-trebarilor sociale este o privire clara in lu-crurile de care e vorba. De obiceiu se mill-tamescu cei ce spunu, i cei ce asculta, cucuvinte generale, cu gandiri de totu abstrac-te i nehotarite, a carora intelesu fie-cine'lapoate intinde sau restringe dupa placu, ast-felu ca adesa i cei care sunt pentru §i ceicare sunt contra au dreptate. Ap buna oat%intrebarea ce ne ocup a. aice se trateada inde comunu la noi in modul urmatoru: ceicare sunt pentru bunatatea fr asem6nare aardeminteloru noastre credu, a demonstrIaceasta repetandu, cä ele sunt garantiile ii-bertii, egalitàii, dreptafii, cei care sunt incontra, le combatu eara0 sustiOndu, ca elesunt nepotrivile cu starea noastra, cu mora-vurile §i spiritul poporului. Dac . remanema

aa numai la aceste generalitati fara a lesprilini pe o demonstrare basata pe fapte re-ale, atunci nu amu imbogatitu cunoscinta

noastra despre intrebarile de care e vorbanici catuli de putinu, ba v'om merge qi maideparte sustin6ndu, cit asemene frase gene-

rale in gura unui omu, ce joaa unu rolu inconducerea unei OA, suntu, and stau sin-gure gra unu sprijinu pe fapte reale, totu-deauna unu semnu de §arlatanismu politicu.

I

l'a

122 STUDII XSUPRA. ST.XRII NOASTRE ACTUALE.

MulVmea se orbesce de strAlucirea cuvinte-

lor, crede cA inlelege si nu au intelesu nimica.Uncle e vorba de progresu practicu, acolo

proclamarea de principii, de adevaruri gene-rale nu insamna nimic, daca nu se gasescefi calea intelectuala, prin care aceste princi-pii sa se coboare in carnea fi singele vieteireale.

De aice urmeazA cA, nici principiul criticuespusu mai susu nu are de a dreptul o va-hare practia. InsemnAtatea lui constA inrecunoascerea adev6ru1ui, el nu principiilede ocArmuire a secolului al XIX-le sunt cau-sele rgului ce ne bantue, deci cA scaparea

noastra de elu nu trebue cantata in o tnif-care inapoi, in o reactiune, ci cA modal a-plicArii lor prin copierea legiloru streine estegresitu, si cl deci in reform a legilor noastre,dupa starea noastra pastrandu-se ncatinse

principiile generale proclanzate la noi Btt in-dreptarea mersului lucruriloru. Pentru a in-druma, insI si realisa aceste reforme, trebuestudii speciale asupra fie-clrui ramu al vieteinoastre publice, in care sA se despartA An-

-tAiu in modu criticu principiul generalu, carepredomnesce in unu ramu oare care de viatApublicl, de aplicarea aceluia; apoi sa se stu-dieze elementele tarii noastre asupra cArora

este sA se aplice acelu principiu, pentru a seafiA calea intelectuala a realisArii practice,

in fine sa se cerceteze pAnA intru cit le-gile speciale imprumutate nu corespundu cuaceste elemente, deci pana intru cat trebu-escu modilicate.

Aceasta ne v'omu incerca a o face aice

ea unul din ase4eminte1e noastre, anume cujuritd, care in modal cum a fostu introdusu,documenteaza cu deosebire lipsa de judecatit

a legislatoriloru nostri de nefericita memorie.Se'ntelege, ca nu v'omu putè intrk in toate-am6nuntime1e ; v'om infltosA ins6 o conside-

rare basatA pe fapte, care sperAnau, cA, va co-respunde principiiloru espuse pAnA aice.

Ideea judecAtii prin juriu este pornita din.cerinta unei drepte aplicAri a legii penale..

Legea penala este o normA rece si abstractIrcare prin insasi natura sa nu poate 0, iae-in bagare de samA elemental individualu..

Dar cand aceastA lege este sA se aplice,

dud se coboarl in viata realA, ea lovesce-

tocmal in indivi4i, din care nu .suntu doi

0, se asemene, nu suntu doi actirorn consti-tutiune fisicA, acaroru aplecAri sufletesci, a-cAroru cursu al vietei si imprejurAri momen-tane sA fie acelea-si. DacI aplicarea legii pe-nale catA sti nu fie o vecinicA nedreptate, onimicire a consciinpi juridice, trebuc ca easA iae pe cAt se poate in bagare de samlaceste elemente individuale, care modificA in.modu attit de insemnatu vina faptei dupA

omul ce au indeplinit'o. Dreapta aplicare apenalitatii cere de aceea neapAratu doue lu-cruri : Antëiu, o determinare numai relativA,

a pedepseloru, adecA fixarea unui maximumsi unui minimum in lluntrul cArora jaded,-torul sA poatI amAsurà pedeapsa luAndu in

bAgare de samg, elemental individualu. Aldoile, o apretaire a acestui elementu indivi-dualu si in privirea vinovAtiei, ceea ce nuse poate face decAtu pun6ndu sit se pronun-le asupra acestui puntu nu iuristi de pro-fesiune, care sti aplice categoriile logice deinvinuire, stabilite de legea penalA, ci oamenidin poporu care A considere pe acelu invi-nuitu in toatA individualitatea lui, pentruca din toga flints, lui, din toate imprejurtt-

STUDII ASUPRA STAR1I NOASTRE ACTUALE. 123

rile, ce au insotitu fapta lui, sl se deducg

elementele vinovAtiei sale. AceastA din urmgconditiu lie se indeplinesce prin asepm6ntu1juriul ui.

In juriu deci judecA oamenii neiuristi, du-apretuirea naturath, a bunului sciutu, vi-

n ov6tia unui individu.Prin acestu asepnAntu insg, nu numai

cg se apArg legea penalg. de a degenera, in.4) aplicare curatu formalg, care, ne tingndu

saml de elementul individualu, produce nu-mai nedreptati, dar se redicl consciinta ju-ridicit in poporu, faandu insusi s producl,efectul viu a acelei puteri cumplite a drep--tului, care apArg s'au nimicesce cele mai

.nalte bunuri omenesci. CAtu timpu dreptul

stA ascunsu numai in formule intuneeate, clttimpu elu este o sciintA oare cum magicl si

pe care numai cei initiati o bate-legu, citu timpu individul nici simte nici

-vede puterea lui reala cleat atunci, andinsusi e lovitu de ea, pang atunci dreptul

nu e cleat o litera moartl, care nu are va-loare pentru cei ce nu au venitu inca in.contactu cu ansa. CAnd ins6 insusi cetAta-nul aruncl ruina meritatI pe concetatanul

seu, s'au and ia insusi asuprl-i respunderea.achitgrii unui vinovatu si deci incurajarea.crimelor §i a nelegiuirilor care primejdu-escu in curAnd siguranta tuturoru i pe a saproprie, cAnd icu, se face ca poporul insusisA mAnueascit acea sabie cumplitg, s simtg

.aceasti putere vie si mAreatA, realisarea con-

.sciintei morale omenesci, atunci dreptul in-ceteazit de a fi o simplA literA, ci fie-care'luwede trAindu in realitate, fie-care-lu privesce

basa celor marl bunuri atAt a le po-

Torului, cAt §i a le individului, fie-care lu

respecteazA, chiar inainte de a fi simtitu dainsusi efectul puterii lui. Atunci se trezescesi se intgresce consciinta iuridicA, basele Sta-

tului se consolideazg prin respectul legilorusi consciinta datoriei. luriul deci este unuelementu insemnatu de culturd. Ori ce po-poru care vra sl meargl inainte, trebueadmitit in numerul asecleminteloru sale fun-

damentale.

Pentru ca aceastA, idee a juriului sA serealiseze, se cere insI neapgratu ca numaiacei doi indivi4i sA, fie chemati a lug partela elu, care infAtocazg garantiile intelectualesi morale trebuitoare de a hotdri asupra ce-lora mai mari interese omenesci : viata, onoa-rea, averea indivhi1oru, siguranta publicA.

Numai ast-felu de oameni voru fi pe de 43parte in stare sA apretueaseg in intregimea.

ei individualitatea invinuitului, pe de altainsA voru ave puterea. sufleteaAcA necesarA,

pentru a se ferl de inriuriri streine dreptAtii.Toatd valoarea juriului atarna deci da laoamenii ce voru compune comisiunea de ju--decata, deci de la elementele societgtii, carevoru fi chemate la aceastA functiune, si dela mecanismul de legi, prin care aceste ele-mente vor fi spicuite din masa poporului.

Se vedemu acuma pang intru cAt s'a rea-lisatu la noi aceastit ceninçA, neapgratA pen-tru formarea unui juriu bunu.

Legile speciale care reguleazg aseclAnAntuIjuriului la noi, au fostu copiate :dupg legilefranceze anterioare legii asupra juriului din10 Iunie 1853, luAndu-se din aceastA lege

de pe urmA, prin care legislatiunea francezIa flcutu unu mare progresu, numai cAte-vadispositii neinsemnate. Aceastg proceclare alegislatorilor noctd de a na impramuti ma-

pa

cabalistic!,

.ca

124. Sttttlif AMIA STXRII 1TOASTRE ACTUALE.

or intem u modu mai rationalu, alegbduintre ce e bunu si ce e rëu, chiar despe-

rImu de a ne-o mai esplich. LegislatiuneafrancezI asupra juriului, anterioarl legii din1853, pornia din principiul celu falsu, cIjuriul este una asN6mIntu politicu, cA, func--Vilma de juratu este min dreptu politicu.

De aice urma, cl fie care cetAtanu, care in-trunia, oare care conditiuni fornzale determi-nate prin lege, avea, 9i dreptul de a fi juratu,deci duel era trecutu cu viderea in Esteede jurati elu avea, dreptul de a cere a fi in-scrisu. Acestu principiu este falsu, atIt dad,ilu v'omu considera din puntu de videre is-toricu, cci juriul la Engleji, de unde l'auluatu toate popoarele celelalte, nu este con-sideratu ca unu asedemintu politicu, cat sidupa natura lucrului insusi. In adev6ru, subnici unu cuvëntu functiunea de juratu nupoate fi consideratI ca esercitarea unui dreptupoliticu individualu. Cum poate fi vorba deesercitarea unui dreptu lndividualu, and pro-nuntImu asupra vieei, onoarei, averii unuiconcetItanu, asupra sigurantei publice ? Cumroute cineva numai pe basa cI are 100 galb.venitu pe anu, s'au ca esercitA o profesiune

sau cI e patentasu pana si de gra-dul al IV-le, a pretinda la dreptul de avein sI pronunte in modu absolutu asupracelor mai mari bunuri omenesci, cInd poateinsusirile lui intelectuale si morale nu'l deo-

sebescu intru nimicu de cei, pe care legea'iopresce de a fi jump, find ca nu sciu ascrie si ceti romInesce" saa an fostu osinditieriminalicesce ? Funcliunea de juratu nu esteunu dreptu politicu individualu ci o sarcinäpublicd. Nu fie care cetatanu care implinescecare care conditiuni formale .poate pretindo

la dreptul de a function& ca juratu, ci dincontra, atatu acusatul cat si societatea audreptul de a cere ca Statul, dacI deleaga.

pronuntarea dreptItii unor indivii din po-poru, acestia sl, fie astfeliu, inat s/ inato-seze garantiile necesare pentru inalta che-

mare ce au de implinitu. Nu ori eine Anaa fost profesoru, sau are venitu de 100 galb.saa e meseriasu cu patentI este eo ipso siinzestratu cu insusirile eminente recerute pen-tru a fi juratu. Conditiunile formate insem-nate de lege ar trebui numai sI mIrgineascIsfera; din care au a se recruta elementele ju-riului. Aceasta ins/. nu insamnI de locutoti cei care intrunescu acele conditiuni for-male sunt i demni de a fi jurati. 0 legis-latie care nu recunoasce aceasta documen-teazI el nu a patrunsu ade16ratu1 principhra juriului.

Astfeliu era legislatia francesI inainte de1853, si aceasta legislatie s'au introdusu lanoi. Dar in Franta acestu modu de a privtasIslIm6ntu1 juriului de si falsu, aye temeiulseu in o necesitate istorica. Juriul fusese.

introdusu in Franta sub inriurirea ideilor re-volutiunii celei mari. Aceaka fiindu esen-pal politica urma, CA toate reformele sI ieeo coloare politicA. Asa O. intOmplA, §i cu

juriul. Acesta fil consideratu ca unu asap.-nAntu politicu, ca unu cAscigu a libertItiiin contra absolutismului, deci ca unu dreptuindividualu a fiecIrui cetItanu care intruneaoare care insusiri formale. Juriul nu eradeci unu asI4Im6ntu al justitiei, ci unu in-strumentu politicu intrebuintatu. de diverseleguverne pentru indeplinirea planurilor lorprin inriurirea asupra justitiei. De aCeea

organisarea juriului in Franta a schimbatu.

liberall,

a

STUDII ASUPRA. ST11111 NOASTRE ACTUALE. 125

de vro noue ori de la introducerea lui pinIin timpurile din urmg. Ce devine Ins6 drep-tatea and nu normele ei proprie ci alte con-siderente determin/- hotIririle judeatorilor,aceasta din nenorocire sl cunoasce §i la noiin destul de bine. Acestu sistemu periculosu,

dar care decurgea cu necesitatea din fapteleanterioare, fa inbun/tItitu in mare parte prinlegea din 1853. SI recunoscA prin aceastAlege principiul adev6ratu al juriului, anume,a funcfiunea de juratu este o sarcind publicafi nu unu dreptu individualu. Dupl aceastalege, nu fiecare ce intrunesce nisce conditiuniformale are §i dreptul de a fi juratu, ci dinacei care infdfoviza fi garanfiqe de capaci-tate fi moralitate necesare pentru a pute fijurafi. Una dreptu de a fi juratu nu esistg,§i persoanele omise din liste nu pot reclama,pentru a fi inscrise. Operatiunea alegerei

persoanelor ce au a -compune lista juratilora, face in modal urmItoru : Din toti cetA-tenii care au insugirile formale cerute, o co-misiune compusI din primarii cantonului pre-§edati de judecItorul de pace ins crie in listApe acele persoane ce li se par demne de afunctiona ca jurati. De pe aceste liste can-tonale o altI comisiune compusI din toti ju-deatorii de pace pregedati de prefectul de-partamentului alegu numeral de jurati nece-saru pentru umplerea listei arondisementului.De pe listele arondisementului formeazI pre-fectul lista anualI pentru departamentu, lu-Andu numeral de nume necesare pentru aceas-ta, dupI ordinea alfabiticl. Din lista anualIse tragu la sorti 36 de jurati pentra listade sesiune, din care apoi prin o a doua tra-gore la sorti combinatl cu dreptul de recu-satiune a acusattilui §i a ministeriului pub-

Cony, lit. a. V. Nr. 8.

blicu se formeazI comisiunea de judecatIpentru fiecare causI.Importante sunt celedoue operatiuni d'Int6iu, adecI ale ambelorucomisiuni. Aice intrl in jocu wefuireapersonala a indivililor ce vor fi chemati afunctionk ca jurati. De la modal cum ecompusä comisiunea atArnI deci gi formarealistelor fuudamentale. In Franca se dI pre-fectului prea mare inriurire in formarea lis-telor, gi de aceea consideratiunile politice

joacI unu rola multu mai mare in alegereapersoanelor ce au a fi jurati, cleat capaci-

tatea lor. Cu totu defectul Ins6, legea frau-cezI din 1853 contine una progresu insem-natu in hotIrirea, cI functiunea de juratu nupoate fi cerutI ca unu dreptu de nimene,a numai acele persoane poLu fi jurati care,dupI apreciIrile comisiunilor insIrcinate cuaceasta, vor presinta garancii individuale decapacitate fi moralitate indestul/toare.

In copierea legilor franceze tocmai ac'estuprogresu implinitu prin legea din 1853 s'ascdpatu din videre. FIrl nici o umbra detemeiu s'a consideratu gi la noi juriul ca ave-cilm6ntu politica, dAndu fiecIrui cetItanu careintrunesce oare-care conditiuni formale drep-tul de a fi juratu, dreptul de a cere sg, fieinscrisu in lista. Acestu de pe arm/ dreptunu are prin sine urmari rele, pentru cI desigur el nu e nimine bucurosu de a fi juratu,§i dacI '1u trece eu viderea in listI nu poatesI fie decIt multemitu. It6u1 constI Ins6in alte urmdri din acela§u spiritu al legeidin care decurge §i dreptul de reclama. Fie-care avAndu dreptul de a fi juratu, de o ale-gere intre persoane, de o apretuire a capaci-tatii gi moralitItii lor nici mai poate fi vorba.De aceea procedarea formIrii listelor la noi

126 STUDII ASUPRA STARII NOASTRE ACTUALE.

e foarte simpla, anume : prefectul inscrie petoti cet64enii ce intrunescu conditiunile fer-male determinate de lege dad, ei presintksau nu i garantiile de capacitate §itate, fär6i, de care juriul devine o nenorocirepublick, aceasta nu e treaba prefectului.

Dacti §i-aru permite o astfelu de apretaire,aru inclticä unu dreptu politicu a cetltanului.S'aru crede Ansë cl, poate aceasta m6surk

oarbk este indreptatI prin alte dispositii.

Nici de locu. Lista anualk se formeazI depe aceasta listI trienalk in Modu totu ap,de orbescu; auume prefectul ia de pe listatrienalk dupg, ordinea alfabetica numerul dejurati necesaru. Vra sit 4icit, faptul orbitcg, pe unul ilu chiamA Stanu pe altul Branuhoaresce in a doua instantk asupra chema-rii persoaneloru ce au a pronunth asupra

celoru mai nalte bunuri omenesci. A treiaoperatiune se face prin tragerea la sorti anumerului de 36, care formeazI lista de se-siune; cu care apoi se urmeaa ca 0 in le-gea francezl. Trei mijloace deci cu totuloarbe, anume, ni§te conditiuni formale, apoialfabetul, in fine sortii au sk aduck in comi-siunea de judecata, oameni demni de a hotarl.asupra celoru mai insemnate interese ale in-dividului 0 ale poporului !! In legislatie

francezk aceste mijloace oarbe sunt intrebu-intate numai dupa ce doue cornisiuni au alesu,dupa apreciari individuale, pe oamenii cimai capabili.*)In adev6ru, astfelu de mij-loace oarbe, precum sunt, luarea numelorudupk alfabetu san tragerea la sorti, au numaiatunci unu intelesu, and elementele, asupraekrora se aplica, suntu atItu de egale in ca-

4) Si dad{ aceasta nu se'nfe'mplt in tocmai asa, vinedin modul cum e compusa comisiunea ce alege, duptcum 0 spuserlimu si mai susu.

litate, incktu nu aru fi nici unu temeiu dea te pronunta pentru cutare sau cutare. Deaceea recrutaVea prin tragerea la sorti e foar-te rationald: de vreme ce atita tineri suntin toate conditiunile cerute pentru a fi luatica militari, dar se cere numai u nu num6ramai mica, este naturalu de a determina prinsorti, care sk fie acei ce au s6, fie luati.CAnd deci aplickmu luarea numeloru dupd.

alfabetu §i tragerea la sorti pentru formarealistei juratilor, aceasta are unu intelesu, nu-mai and mecanis»zul intrebuinfatu mai nainteeste atata de perfectu, incat dupa puterileomenesci sa se fi facutu totu ce e prin pu-

pentru a insemnd in listele pregatitoarenumai oameni capabili in toata puterea cuzën-tului de a fi jurqi. Fiindu cu totii unuluuul, formarea listei anuale, prin luarea dupl.alfabetu §i acea a listei de sesiune prin sorci,nu infltu§azit nici unu neajunsu. Dupl, mo-dal lins6 cum se formeasp, la noi lista pre-paratoare, in care se inscriu fitrit osebire toticei ce au trecutu inv6taturi1e unei scolisecundare" sau se bucurk de unu venitu deo sutk galbeni" sau esercita o profesiuneliberala" sau platescu o patentg pInk lagradul al patrule inclusivu", luarea numelordupg alfabetu pentru formarea listei anualeeste mai multu uuu jocu de copii decItu ometoda legislativa, cart formarea listei desesiune prin tragerea la sculi este numai oironie. Totu atktu de bunt ar fi §i clackprefectul ar alege elu insuli i pe cei 36.*)

Legea aceasta pentru formarea jurialuiar fi rea chiar la poporul celli mai cultu. Lanoi e ceva monstruosu §i eatk pentru ce. La

') In legea francezt din 1808 preseointele cuqii alegeä.pe cei 6 juriqi pentru lista de sesiune.

morall4

STUDII ASUPRA STXRII NOASTRE ACTUALE. 127

noi unde cultura e putinu respandita, undetocmai acea clasa a societatii, ce ar putelmai ales sa procure pe jurati, anume clasa

industriala §i comerciala este pe de o partede mica insemnatate, pe de alta, §i intrucat este, este representatä, mai Cu sama prinstreini ce nu potu fi jurati, la noi clicu toc-mai considerarea elementului personalu artrebui finutu in sama cu deosebire luare

aminte. Cine cunoasce catu de putinu sotie-tatea noastra, scie de siguru cat platescu inprivirea intelectuala multi din cei ce se bu-curl de unu venitu de o suta galbeni, sau

sunt patenta§i de gradul al patrule. Cat

despre elementul moralu, celu mai importantu,

acesta, dupa legile noastre, nu poate fi luatude locu in bagare de samrt, daca nu cadeanume sub unu paragrafu scrisu. Cap suntAns6, care de §i nu au fostu condemnati lao pedeapsa criminall ea." nu se deosebescuin realitate intru nimicu de unii ca atare.Opiniea publica 6i scie, dar e neputincioasa.Individul sta in lista in puterea dreptului

individualu, §i dad, nu sta , poate sa cearainscrierea lui !

Sub asemene imprejurtiri e peste putintaca a§eqem6ntul juriului sa nu produca r6u.Causa este cit cea mai mare parte duz juratisunt oameni nedemni de a fi. 0 reforma ajuriului este deci neap6rata. Aceasta refor-

ma trebue sa caute a stabili unu mecanismude legi, prin care numai persoane capabile

ajungti la funcliunea de jurati. Trebue

deci mai anWiu abrogatu dreptul de reclaml,apoi incredintatu formarea listelor prepara-toare unei comisiuni compuse din magistraticomunali, care sunt mai departe de miparilepolitice, apoi fiiud in relatiuni dese en ceta-

tenii sunt §i ca vecini mult mai insu§iti pen-tru a face apretuirile personale necesare sprealegerea unor oameni demni. Comisiunea arutrebui sa fie destul de numeroasa §i compu-sa din elemente destul de diverse, pentru caalegerea persoanelor, ce au a fi chemate cajurati, sa nu se faca dupa simpatie, antipa-tie sau alte motive streine scopului ap;16-

m6ntului. In legatura cu aceasta reforma

care aru micpra in modu insemnatu nume-rul persoanelor ce potu fi jurati, aru trebuirestrinsa sfera causelor atribuite juriului ; apspre esemplu s'aru putè atribui tribunale-lor corectionale o mare parte din forturilecalificate, buna oara acele ce nu intrecu osuma oare care. Astfelu s'aru margini sferaactivitatii juriului, incredintandu ansa aceastnalta chemare unor oameni demni de a oimplini. Cu timpul apoi, intinlendu-se ul-

tura, desvalindu-se in dustriea i comerciul s'ar

pith redà juriului causele criminale in to-talitatea lor, ba s'ar putè chiar introduce ju-riul peste totu locul, dupa cum incepe acu-ma a se face in organisarea nou6 prussiana,introduandu-se juriul, e 'nteleo ca modifi-

catu, la tribunalele de politie simpla, ap canumai cele corectionale sunt compuse numaicu judecatori in sensul propriu.

Credu ca din cele enumerate se va fi v6-4utu in destul, ca daca a§e4m6ntul juriuluiproduce la noi efecte periculoase*), causa nusta in a§ecl6m6ntul juriului insu§i, ci in apli-carea lui nesocotita. Totu aceasta s'ar put6

demonstra i pentru toate celelalte ramuri avietei noastre publice. Grepla, lipsa cea mai

Achititrile sunt aproape de 900/ Ct despre dilapi-Wile de bani ele treat mai toate nepedepsite. Cau-se e lipsa de consciin14 asupra insemnitacii statu-lui care e consideratu ca ceva streinu, dusmanu.

au

a

128 STUDII ASUPRA STIRI1 NOASTRE ACTUALE.OBSERVXRI CRITICE ASUPRA GRAMATICEL

mare nu e in principii ci in legile speciale

care reguleazd aplicarea lor. DacA amu §iluà in revisuired totu documentul constituti-unei, ail a pune mAna la reforma a§ede-

mintelor speciale, nu am produce nici unu

bine, A proclama alte principii, fie progre-sive, fie reactionare, ail a da o ingrijire

speciald normelor speciale, care reguleadd a-plicarea lor nu, va fi de nici unu folosu.

Aplicarea rea rdmAne rea sub ori care prin-cipii rämäne rd. Dar o aplicare band a unorprincipii bane este mai build cleat o apli-care band a unor principii mai rele. Dacd

ne v'om da osteneala a aduce la o aplicarepotrivitd principiile cele mad proclamate lanoi, v'om intrd pe calea ordinii §i a progre-sului normalu fArd, sguduirile cumplite a pro-pd§irii negocotite §i a reactiunilor, care con-ducu pe popoare din sbuciumdri in sbuciu-

mdri la totala lor peire. Oamenii nqtri destatu de plug acuma au plcAtuitu prin opropd§ire pripitd, prin o proclamare de teo-rie WI a da, §i calea intelectuald pentruaplicarea bor. Oamenilor de statu, ce au acu-ma in mAnd destinurile tArii, le este impusAsarcina cca grea de a imbutAti starea de lu-crud, alungAndu numai r6u1, retiOndu bineleearn nu arunandu impreund ea a§ed6minte1ecele speciale, ce ne turburl viata §i princi-

piile adevgrate de viata a ori cdrui poporu,care nu merge spre peirea lui.

Toti cei acdror sufletu bate pentru taralor, aru trebui ca in aceste mowente

astfelu sunt toate momentele inCare cutitul esperimentArii se impläntd in vi-ata poporuluiin aceste momente dicu, sdcontribue cu spiritul §i cunoscintele lor la

luminarea grelei intrebari, plaid intru cdtsunt bune pang intru cdt §i din ce causdsunt rele aqedemintele ce le avemu.

A. D. Xenopolu.

OBSERVARI CR1TICEasupra

Gramatioei limbei romane. Partea I. analitioa. De

Tint. Cipariu, Canoniou Metropolitanu eto. Bu-curesoi MDCCCLXX".

(Urznare.)

Celelalte derivate : or etc." se afld trac-tate in. paragraful 18, 19 etc. Despre ne

spune d-nul T. Cipariu, a aceastd vocald, se afla st in alte limbe, romane si neromane,inse nu se afla nece intru atata mesura incele de viti'a romana, nece asia sistematecain altele, el in limb'a nostra". Aceste en-vinte v6descu, c autoriul ori nu cunoascefisiologia vocalismului altoru limbe romanest neromane" de feliu, ori dacd o cunoasce,se lasd sedusu de uncle variatiuni de tonurivocalice, cad la itntdia privire se paru a fiidentice cu rum. %; earl dupd ce se supunaunui esamenu sciintificu fisiologicu, se vèdescu

a- fi vocale diferite cu totul de vocala rural-neascd A§a de esemplu Vocala franc. e din que,

care in pronuntare pare a fi= rum. s, iiirealitate Afts6 nu este alta nemied cleatresunetul unui e devinitu pe jum6tate int%ca i e finala din pare (pronuntd per') etc.Deosebirea std intru aceea, cd consonanta rdin pere se pronuntl cu ajutoriul vodaleide dupd sine, .pe dud qu (adecit k) din que

%

%.

solem-

ne,clei

a,

li

OBSERVIRI CRITICE ASUPRA GRAMATICEI. 129

se pronuntg aproape ca o consonantg, WIvocal, adecI qu' sau k' (sau ke). Acestu efinalu alu limbei trancese se poate identifichcu vocala limbei evreesci numitg, segol, §i

nu cu rum. 7, din trLdu etc., care este plinuZe putere vocalicg, earl nu pe jumaate mutu.-Cat despre valoarea foneticg, a literei % dinIimba bulgaricg, vechie, se scie astAti in modupositivu, cA aceastA Merl ne represintg, unuu, ce este aproape sg. amutascl. Totu asa stg,vi cu 7, din celelalte limbi slavice. *) D-nulI. Cipariu scrie mai departe sub nota 4:Vocalea % se afla multa si in limb'a alba-nese". Ans6 v. Hahn, care a petrecutu maimulti ani in Grecia si mai en sami intrealbanesi, si care s'a ocupatu cu studiul lim-bei acestui poporu misteriosu mai multu detAt ori care altu filologu, ne spune, cg, vo-tala % (f), care o identificä autoriul cu rum.-1., este asemene cu germ. o *1 (din Rothe),0 unu o alu limbei germane n'are de a facenemicg, cu vocala rum. I'. Totu asa crede an-toriul, a si in dialectele italice vulgari,

inca se afla %." Cine i-a spusu una ca a--ceasta, nu potu sci ; atAta Ans6 se scie, clincep6ndu de la insula Siciliei pAng, in Alpinu s'a pututu constata, pg,nA asta.di necgire

in gura poporului italianu o vocalg, care arfi egal g. cu rum. %. Ca marturi pentru acestuadev6ru suntu toti filologii strlini si italieni,,cari s'au ocupatu seriosu cu studiul dialecte-bor limbei italiene. **I') Ans6 autariul nu semirginesce in cercarea sunetului 73 numai laiimbele europene, ci rAtIcesce si awl de

'') Vedi Fr. Miklosich, Vergl. Gramm. der slavisch.Sprachen.

"1 v. Hahn,. Alban. Studien. Jena 1854, pg. 291.") Veda mat de aproape feliuritele opuri ale lui Femme,

Fuchs, Blanc, Lemcke, Dies earii mai cu samti B.Bionclelli, Sag& sui dialed italiani, si alte opuriale sale.

Europa Ong, in India vechie, si dupA ce asositu la limba sanscritg, sau cu alte cuvintela Bopp G-ramateea sanscrita", pre care 61namintesce ca autoritate in filologia sanscritg,ne spune, cg, singura limb'a sanscrita are I.alternativu cu A chiaru, cá in limb'a roma-nesca, asia catu numai A lungu se pronun-cia chiaru ca, A Winn, er' A scurtu se pro-nuncia ca, II alu nostru." Ce idee posede d-ulT. Cipariu despre limba sanscrita si cat deputinu cunoasce vocalismal acestei limbi foarte

vechi, ne aratl chiar Gramatec'a sanscrita"a lui Bopp, pre care se radim g. cuvintele

sale de sus. Bopp tractAndu despre pronun-tarea vocalelor sanscrite, scrie la § 11 ur-thltoarele: Este probabilu, cA a 49, celu pa-frill in periodul celu de'ntliu alu limbei, s' apronuntatu pretutindene ca a scurtu, asa cg.

sunetele lui e §i o scurtu (e, 0) lipsiau insanscritu, precum aceste vocale neoriginale")lipsescu pe aceeasi urml si in dialectal celamai vechiu germanu (celu goticu). Totuodatä ar fi bAtAtoriu la ochi, ca o scriere,care inseamn g. si cele mai fine nuance alesunetului, n'ar aye litere deosebite pentru 6§i 6*), dacI aceste vocale ar fi esistatu petimpul stAtoririi scrierii sanscrite. Ans6 dupg,gramaticii englesi se pronuntg, a *4**) numai la

inceputul cuvintelor ca a, la mijlocu ca 6 f),si la fine ca 6 ft); noi ins6 preferimu a-

1 Ca transcriptiune in locu de liters sanscritI.

**) D-nul T. Cipariu a cititu acestu cuventu, precuniars% gramatica sa, cu cea mai mare neb5gare desamit; clici la domnia sa figureazg vocalele e si o eaoriginale.

"s) Adeeli e ei o scurtulat. We're, l5cu8.

"") In foal de litera sanscria, ce ne infItiqaz5 vocals ascurtu.

t) Adec5 o scurtn=lat 5 din n5vus (rum. nou).tt) "Wed e scurta =slat. i *din adeo (rem. sedu).

130 OBSERVARI CRITICE ASUPRA GRAMATICEL ECLISIARHUL COLIVXRESCU.

da pretutindine valoarea lui a" *). i apoimai josu: et **) este pretutindine *n.Cum afla d-nul T. Cipariu in cuvintele

acestea unu 7? alternativu cu A" i cum Ascurtu se pronuncia" aici ca, s alu nostru",nu potu precepe, §i nici nu creh, a se va afiàcineva, care ar pute deslegh aceasta enigmain favoarea d-lui T. Cipariu, farg, ca sa pre-supue, c. domnia sa ori nu precepe limbagermana, ori a falsificatu anume § 11 dinGramatec'a sanscrita" a lui Bopp spre a a-rah rumanilor, cä i limba sanscrita posede.."/ care Anse se scrie cu a chiaru, ea si iniimb'a romanesca" duph, ortografih etimolo-gia. i eaa§i unu a lungu alu limbei sans-crite este compusu pretutindine din doi ascuqi (adeca 4 ± 4. 4) ****), ceea ce ar fiposibilu numai atunci, and ,,a scurtu" alu

limbei sanscrite ar aye valoarea lui a ; din con-

tra din doi 7, se poate nasce numai s lungu (ade-

s+'S=s), earn nici and alta vocala i cuatata mai pqinu unu a lungu, care ar fi unufenomenu fisiologicu imposibilu in limba o-meneasa.

(Va urma.)

V. Burla.

.A dea, a scurta egalu cu lat. a din csig-o=gr. rty-to,scr. (pron. g' ca rum. g din ginere). Tot a-ceastli valoare i dau mri departe i toti ceialaltisanscritisti mai noi, precum sunt Max Frie-dr. Muller, Th. Benfey, A. Boller, Pictet, Schlei-cher, Ascoli, Miklosich etc. etc. Sub gramatici en-glesi" intelege aici Bopp pre cei vechi inainte detreideci de ani, cari acuma si-au trItitu traiul.

**) In locu de litera sanscritlE, ce ne I icaz vocala alungu.

"*) Adecd a lungu= lat. a din frdter=scr. bhrcitar,zend. &rata,- etc.

-"") Vedi Fr. Bopp, Krit. Gramm. der. Sanscrita-Spr.Ed II. Berlin 1845, §. 33; s. a.

ECLISIARIEL COLIVARESCILanticel comieu.

(Eclisiarhul intrit in scenit pe la Ilea din fundu cu giu-beaua ridicatg la bratul sangu, sterglindu-se de sudori, sideodatit se opresce la jumnate a scenei aqindu in deplr--tare nand unu clopotu de inmormgntare).

(curl publicu.)

lat mi se pare a s'a mutatu unucre§tinu pravoslavnicu catra Domnul. Trebuese fie in partea aceasta; aci pe acole mi-roase a tamae. Nu cumva au reposatu eine-va pe aice ? Uf Am picatu de picere,de and alergu se dau peste vre unu repo-satu. (Ear se aude sunIndu clopotul de inmorm6ntare.),

Ia! . . . Me rogu ascultati §i D-voastra,de pe limba clopotului se cunoasce, dad, aumuritu vre unu grasu in punga, sau vre unupacatosu bunu de moara de ventu. Ondmoare unu bogatu, tragu dascalii de funie sedespice clopotele, ear and i saracu, abe le-hatanu.

Dina de la Mitropolie.Aud clopotul sungndu,Iutfo duke veselieSimt.escu inima'mi batandu.

A lui tristA resunareClerul totu au desceptatu,C'o flinj muritoare,Cara Domnul s'a mutatu.

eaceasta hogrireOrinklui cerescu,

sr, s'aducg, la'mplinirePrin clerul bisericescu,

Cad tagma duhovniceascI.Are, unu dar nepretuitu,

mearg s prohodeasa,Pàr ca s'o fi poftitu,

4"

")lig'-d-mi

Muller,

1==0137:1:11CII=.

ca

el

Sit

ECLISIARIIIIL COLIVXRESC17. 131

1116 gatescu de'nmorme-ntareCu .trebnicul sub_suori,S'o pornescu in fuga mare,1%21a nmplu de sudori.

Cum ajungu, dau busnea'n cast,:S'apoi m'asternu pe antatu,Testemelul ca te'mi EwaDe lumlinare legatu.

Dupa datoria ce am ca parte duhovniceas-.a, me grabescu de m6 ducu la casa repo-

a.tului, mai repede de cum nu mergu pom-pierii la focu. Insë prinoasele aduse pen-tru usurarea sufletului reposatului, precum :

alamai, smochine, coliva, i altele, daulocu la multa invrajbire intre proistosi, pen-Ira a fiecare vre sa eie mai multu, spre.aduce mai bine aminte de reposatul.

Cine-a fost la pomenire,Des pe clirici a ve'dutu,Cum ei dupK prohodireSe incaeru la batutu.

Din colacul eel mai mareNici odith n'amu gustatu,Desi la inmorm6ntareInteo fug'am alergatu.

Cad se punu pe impartalilCei mai marl din proistosi,De ritmAnu en mäna goallMItiteii cuviosi.

Incat spre desptigubirePotrivescu adeseori,Ca s ieu la pomenirePlata de mai multe ori.

Dad s'ar int6mp1a mai adese chilipire deaceste, totu ar fi cum ar fi; dar asa, moru

-ate lece golani, i abe unu cheabur. De la

o vreme incoace trecand averele de la boerila jidani, ei pe mine nu mg primescu 0, cant,la havra sau prohodu jiclovescu; inclit alergamg stradanuescu, me rogu lui Dumneqeu, case odihueasca sufletul reposatului la locu

de verdeati, uncle nu este intristare nici sus-pinu, i pentru toate aceste, na6 alega eao jum6tate de sfantu rusescu, sau o luma-narica fár testemelu.

tiu cit la picatul frungei si la datul mu-gurului este unu venitu siguru. Atunci toi

patimatii se ducu cu gheotura pecopca catrg Domnul, cu toate buruenile doc-torilor.

Precum cei ce-alor mosieIn posesie au datu,Sfantul Gheorghi'asteptu se vie,Ciistiul de-a fi numeratu,

Astfelin ii noi proist*iA§teptAmu timpul eel re'u,SA se mute pitcalosiiCàtr bunul Dumne4eu.

Pe darul meu de eclisiarhu na6 juru, ca penimicu nu mi'i ciuda (leen pe doctori ! i ba-gati D-voastrit de sama, cum s'au 14itu incart, parecit'su avocaci ori profesori. Au ajunsate doi de unu bolnavu. Aceasta tagma facemult r6u tagmei eclisiarhicesci, desi nu-i vor-ba, pe cati 6i curarisescu, mai pe toci 6i tri-metu catra Domnul. Mai asta primavark pela datul mugurulni, se bolnavise rëu vre-odoi crestini pravoslavnici din cei cheaburi; in-cat asa eram de siguru ca au sa-mi cm% inpalma, c. i dadusemu se-mi croiasca, o gin-be1uft nout in socoteala prohodului lor. Eibine s'au strinsu doctorii cioatca, i ce au.

-colaci,

gafuitii

I

132 ECLISIARHUL COLIVXRESCII.

facutu, ce au dresu, pe Amandoi mi-au sbu-ratu din palmä. Unul patimia de durere deurechi, de tinea o gur, pare ca era la pri-marie in vremea alegerilor. Doctorii l'audesfacutu deamandoue urechile, i l'au sca-patu.

La celalaltu se umflase ochii cat doueprescuri, din pricina ca totu cetia, bugetele

statului, ca sa vaqa unde-i gresala, de s'ainglodatu taxa asa de tare in datorii. Doe-

torii i-au Komi cu mare mestesugu aman-doi ochii, i l'au scapatu.

SI nu v6 fie cu sugrare ! care din d-voas-

tre sunteti doctori? asi vre sit aCill, anul

acesta n'are se fie vre o bola lipicioasa in

norodu, la care indata se alege bobul demazere, ori ori. Atunci, ce se slicu, din milacelui pre inaltu, este bunisoru castigu, atatupentru D-voastre doctori, cat si pentru noiproistosii. Cu toate ca (Tact aru fi in foraunu guvernu crestinescu cum stiu eu, ada-

path cn.octoihu si mulitevnicu, n'ar fi docto-rii slobo4i sa dee pe la bolnavi leacuri, ca

impedece de a murl, in contra vointei

celui preinaltu. Caci chiar daca vati muta catde curand catra Domnul, ce mare luau! Nuyeti muri astaqi, yeti muri mane, i totuacolo ese. Nu sciu, sleu, la ce v lacomiti a-sa de multu la aceasta viata trecatoare, maibine la sap se am eu decal unu altul cinstea ,

norocirea ca sa ve. petrecu in viata nesfitr-§itg, caci nu sciti Dumnevoastrt acolo cat ede bine si frumosu.

S'a perdutu legea din fait',Nu mai este nimien antn;E Sodoma i GomoraOrii unde pe piinfentu,

Panahide i coliveNu mai faceti adi de loon,Nici mai cereti prin mulitveSäntitate si norocu.

Adi fasole, borsu on linte,Mazere, curechi muratn,Nu narincati ea mai 'nainte,Noue toate lasatu.

Se naNnAna blamanjele,Manari totu diavolesti,Ce dan somnu i visuri rele,Numai de patimi lumesci.

Omenirea cu pasu mareSe strecoaa in morm6ntu,D'andu-si viata viitot.rePentru-ace de pe panAntu.

Ce-i in muinti minciung,Sciu i eu, n'aveti habaru,Si a vrabiea din mInA,

n'o dai pe-ace din paru.

Adea, precum s'ar dice :Deat la anul unu bon,E mai bine se miin6nceCineva acum min ou.

Ina credeti, nu se poateFtirg postuS'ajungeti cu-asa pacateSfinti fdatori de minuni.

Dreptu sa v6 spunu, tagma noastra mer-ge ca racul inapoi, de and lumea nu mai arecredinta oarba in tipicu i pidalionu. Mai demult spund chiar i parintele Blagocinu, capravoslavnicii cei bogatl and mureau, pentru.ca sa li se erte pacatele cele de Yoe si fartde voe, cele prin seiinff sau prin nesciintk,cele cu gandul, sau cu cuvgntul, 6si dtruiauaverile la monastirile grecesci, incat se pu-

se'i

§i

nn-i

Sit

d rugAciurii,

li-aji

ECLISIARHUL COLIVA.RESCIT.

neau bine cu imparatiea cerului prin noi, vi

Inbar de grija, nu aveau nici in cern, nici prepaingntu. In 4iva de astagli, dud moare vrennul, pe langa ca nu (la nimic la cleru,

lasti Inca cu limba de moarte, ca nici sa ise fad, macar o, parada dupa cum i secuvine.

Din vechime traiamu bine cu Ii ant6iu, cuparaclisele, cu aghesmele, cu icoanele. Asta4i,and pornescu pe uliti cu qi ant6iu ca sestropeasca cu sfistocul parintele blagocinu

toate bacaliile vi toate poloboacele de prinele, ca sa li se intareasca cercurile vi se nuse traga, vinul, ca 0, fie bunu de trasu lamasa, ne dau ate unu paharelu de pelinu,cat unu degetaru, sau ate unu pitacu vechiunemtescu, care nu-i bunu (beat la carpitutingirile.

Cu iceanele asemene cana pornimu toataecpaeaua tagmei la craciunu vi boboteaza,oamenii ne inchidu portile ca la samantito-rii de la sf. Vasilie, incat trebue se Intramutiptil, ca se damu busnea in cask intoemaica

Uncle se mai gramadesce norodul astaclila biserici cu prinoase, intrecanduse care de care

sa dee mai multe parale la discu. Acum, ceimai mulci, and v6du discul, facu stinga im-prejuru 9i cei care mai remanu, i dau cateunu gologanu de vase, cautandu sa-lu schim-be vi pe acela cu unul de patru.

Cand era Cara numai pe mama boerilor, eisermanii cam faceau pacate numai boere§tipe vremea a ceia, de pilda : dud sv6ntau ti-ganii in Mae, cum. a svgntatu guvernul mai(Mini* surugii de la povta de la Maravevti,

Cony. lit. a. V. Nr. 8.

133 .

ori and se da antrepriza ocnelor vi a va-melor, sau and trimetehu jalbe pe la Turci,Muscali, ca a se milostiveasca se vie in Carase faca randueala, incepeau a da la paradise,acaftiste din grosu, a face la masle §i aghes-me, vi mergea treaba strung, pentru clerulbisericescu. Acum ! batae nu-i, Turd vi Ruvinu potu venl, cleat poate numai Nemp, ancontenitu toate veniturile duhovnicesci, de amajunsu la ictenie sa ne rugamu, numai pen-tru clirosul bisericescu, i pentru mai =Hiovtilor vi oravelor.

Tipicul istu nou a larii, care i 4icu cons-titucie a§a au smeritu pe bietii boeri, de nicinu suit; data nu se vor face vi acum boe-rii sfinti mucenici, cat e lumea §i pam6ntul,n'ai se mai ve4i moa§te de boeru.

Toate mergu alandala! Daca, au ajunsuvremea sa ceteasca cununia nehirotonisitulprimaru; elu sa ante :.in marea- Rovie chi-pul miresei cei neispitite de barbatu, s'au

scris oare dud." El sa mearga sa vada prun-cul cum s'a ntscutu, inainte de molitva, o-data cu moa§a, ca sa-lu scalde, §i sa-lu in-feve; ce-a mai remasu! decal sa liturghisasca,sa ispovadueasca 9i sa impartavasca.

Par cl-su glume din povesteAsa toate mergu pe dosu,and primarul vedi eg, esteApostolu a lui liristos.

Cad de mori, la primarieEsti datoru ea se vestesci,and te a$i, iar5si se sue;Cad parintii

E a optale minuneCe se face pe piim6ntu,

lautarii.

prapiidesti.

134 ECLISIARHUL COLIVXRESCII.

Primarul sä te cununeCu o vorbl q'unn cuvAntti.

Isola antuesceSe'nvirteasoK unu primaru!Doamnne sfinte isbAvesoe;CA-i vremea lui Hantataru!

Asta nu-i nimicu. Dar ne s'a luatu ptnci despIlleniile de la cinstita decasterie. AudiD-ta ! pare a ce s'a legatu pe pamhtu, nueste legata si in ceru, §i p-lor au puterede a deslega cu unu paragrafu frantuzescu,ceea ce au legatu duhovnicii. Unde pgrintiidicasterioti, oameni cueernici destIca pe

barbatu cle femee cu una ea doue ! Ei maiAntëiu 6i punea, in tainã sa dee grosu la

acaftiste §i la paradise, ca sg, li se lumi-neze cugetul; fr ca s6, ctie femeea, despreceea ce cla barbatul, ear nu cum facu pre§e-di%ii isti de modl. Indat ce femeea e fru-musia, pe locu 6i dau blagoslovenie, s se

duck mai Int6iu din casa barbatului, ca

doarmg aiure, i pe urma, cu unu je vousprie i unu merci i ridia giugul asatoriei,ca s fie 1iber i independentl.

dicasterioti !Erau vrednici patrioti ;Cununau i despartiau,DupA darul sfAntu ce-aveau

Cum vinian boeri, cucoane,Ceteau sfintele tanoane,

Cu mare ceCa dreptate Ai aveau.

Mud vini vr'unu pAcAtosuSit cear i elu divorsu,'Totu din sfintele canoane,Ei 4iceau n'au0 tamne

Dute-acasti la copii,CAd se 'vele ta nu scii,CA femeea este Eva,

n'ai vg4utu nimicu a eva!

Ear acum la tribunaluNu-i ce ' dice, e halal !Este nnu alt feliu de moralu,ConsinitimAntu mutualu.

Cum nu-ti place-a ta muere,Sau muefi- al ei barbatu;Amundoi numai de-ar cere,Casa lor s'a i stricatu.

Sau de-i spune vorba proastdCa barbatu llata nevastA,

nu-i fi tocmai iubitu,Pe loon earAsi ai -pAtitu.

Cáci in legea frantnzasdiSe numesce maltratatu,Si tagma cinovniceascA,Femeinsca tia euflatu.

Noi clirosul bisericesca a t5,rii, am remasu.curatu liude pe'ntre calara0, cu toate a-verile bisericesci inchinate i neinchinate; aciguvernul, de multa. räva §i credinta pra-voslavniea, ca sä se indeplineasci dicerea

sfintei Evanghelii: Maide grabA va intr.& fu-niea corIbiei in urechile acului, cleat boga-tul intru impgrItiea cerului;" ca sI ne faa§i noue locu siguru in cern, au ingh4itu toa-te averele bisericesci, ca pe Ioana, pIntecelechitului, ci pe noi, ne-au lasatu s. ne hrA-nimu cu mandate, cdci, pAnA ajungi sä iaiparale cu ele, te pocIesci de toate pacatele.Mai de graba s'a prefIcutu la Canagalileaapa in vinu, decAt mandatele guvernului nos-

. tru, in bani.

1 I

su

Distil

gdsiau,

ECLISIARHUL COLIMESCU. Ps

Frumosu la infatosare&mina bietul mandatu,Dar se roade'n buzunare,I'An' cu elu bani ai luatu.

-Caci de mergi la visterie,Vedi pe Domnul Casieru,Cuprinsu de melancolie,Cum fumeadA'ntfunu ungheru,

CAnd spre mine-lu vAdu a vine,Ei arAtu vechiul mandatu,El se uitA tristu la mine,Para falimentu a datu.

meAt bietele mandateNu se potu priface'n bani,PAn'nu perdi pe jumAtate,La scontatu, pe la judani.

Din tot clerul, numai cAlugArii greci sciu,au trAitu bine in tara aceasta, ea in si-

nul lui Avraam I Ce case galante aveau, ce

mri pline de mAnclri, ce vutci bune, cevinu vechiu de limed singura pe gAtu, ce

tiutiunu, ce ciubuce cu nisce imamele de chi-limbaru de unu cotu unu, d'apoi ArAte

harmasari, care nechezau de se aup, la pa-triarhie. Ce are a face ! se pui totu clerul

nostru la unu locu, n'ai face averea unui sin-sur Egumenu grecu. Ce-i dreptu, nu-i pacatu,-eran i ei oameni sermanii cu fricalui Dumnelleu.

Nu Arial piciorusu de femee strAinA cpua

prin sfintele monastiri, dal de ceva nepo-yle. Numai indesarA, dupA yicernie, vineaumironosite cu mula smerenie, la Egumeni, casit primeasca pe rAndu, una ate una bla-zoslovenia duhovuiceascl. Toate esiau serma-nele miluite! La unile le dau parale cu gheo-

tura, la altele le tineau chiar gospodAriile

cum se cade; and le vedeau, cl se dedan laadev6rata credintA, iubindu pe ,aproapele lorca insui pe sine.

N*a mai fostu la noi in tarnUnu altu cleru mai crestinescu,Cum erit odinioariiEgumenatul grecescu.

Prin a lui cucernicieSi credintA ce-a'nsuflatu,Doamne, multA bogAtie

lesne-au. adunatu

Dar de-odatA nu-su cum vineUnn pacatu resbunAtoru,De-au remasu i ei ca mine,Ca mai vai de capul hr.

Si cu astfeliu c1i mAsurASA le iai ce'n daru le-au data,Sa'mplinitu sfanta scripturA,CAci in daru totu s'a luatu.

(Ear se aude sunAndu clopotul de inmormAntare). Na

ear se aude clopotul ! Se ,am ertare cinstiti-lor boeri, trebue sA m6 clucu, s6 nu scapnprohodul, c'apoi, eine *scie and se va maiintAmpla, vre unu chilipiru. CA de la D-voas-tre cei vii, slabA nAdejde pentru noi in lina,de astAli. Mai bine clutati, and v vetibolnAvl sufletesce sau trupesce, (Doamne fe-resce), se .nu mai patAtuiti chemitndu doctoris6, ye strice stomahul cu buruenele lor, ci

pe noi cu molitevnicul, ca sti se indeplineasamai curAnchyrointa caul pie, inaltu, totdea4una acum i pururea si in vecii vecilor amin!

,cA

tiu oa

136 ECL/SIARIML COLIVIILESCU. POESII.

Mai poftiti ate odathLa biserica la noi,Sa punu ecpaeaua toath,sa se roage pentru voi!

Ditch cineva pe-aeasaDe nevasta e mahnita,SI dee la parastase,Si pe loon va fi iubitu,

Dae'aveti vr'o suparare,Sau fete de matitatu,Mud acaftistul eel mare,Siguru de ele-ati scapatu.

vh erte Domnul sfantulToole cute ati famitu,San on fapta, sau enventul,Sau on gandu nesoeotitu !

15 Martie 1871.Ivan Ianov.

I' s I

ANGERU DE PAZ&

Candu sufletn-mi noaptea veghe A. in estaze,Iredeamu ea in visu pe eau meu rtngeru de puttIncinsu en o haing de umbre si razeC'asuprh-mi c'unu zimbetu aripile-a'ntinsu;Dar cum te vOnin intr'a palida hainaCopilh cuprinsa de doru si de tainh,Fue acelu Ingeru de ochin-ti invinsu,

Esei demonu copilh, a numai c'o zareDin genele-ti lunge, din ochiul thu mareFiensi pe-alu meu Ingeru ea spaima sboare,

Elu, veghea mea sfiinta, amicul fidelu ?Ori poate. .! O'nchide lungi genele tale

potu recunoasce trasurile-ti paleCad in tu esci du.

NOAPTEA....

Noaptea potolitn i vhnhtu arde focul in eaminu.Dintr'unu coltu pe-o sofa roga eu in feta lui privesen,Pan' ee mintea imi adoanne, pan' ce genele-mi clipeon,Luminarea-i stinsa'n cash.. somnu-i caldu, molaticu, Hatt.

Atunci tu prin intunerien te apropii snri4inda,Alba ca zhpada iernei, dulce ea o 41 de vara ;re genunchi imi se4i iubit'o, bratele-ti imi ineonjoarh.Gatul... iar tn eu iubire privesci fate mea palinda-

Cu-ale tale brate albe, moi, retunde, parfumateTu grumazul mi-1 inliintui pe-alu meu peptu eapul

ti-1 culei;.5-apoi ea din visu tredita cu manute albe, duleiDe. pe fruntea mea °ea trista tu dai vitele'ntr-o parte..

Nete4esci incetu i lenesu fruntea ram ceaghndindu a dormu sireat'o, apesi gura ta de focu

Fe ai mei oehi inehisi ea somnul i pe frunte-rni inmijlocu,

suri4i, cum ride visul intr-o inima'adragita.

0! desmeardh, pan'ee fruntea-mi este neted i link,0! desmearda, pim'esci juna ca lumina ce din Beare,Pan' esci dell ea o rosa, pan'esei dulee ea o fioare,Pan' nn-i fain mea sbareita, pan' nu-i inima bhtrina..

M. Eminescu.

Redactoru: lacob Negruori. Tipografia Societatii Junimea.

BA

SA

linisoitit.

Si

C) E I.