ARADU, 13/25. Aprile 1886. Nr. 1 5 .

BISERICA si SCÓL'A Foia bisericésca, scolastica, literara si economica.

Iese odată in septemana: DJJMINUC'A.

PRKTIULU A B O N A M E N T U L U I : Pentru Anstro-TJngari'a pe anu . . 5 fl.—er.

„ „ „ Vg anu 2 fl.50cr. Pentru Romani'a si strainetate pe anu 14 fr.

_ „ „ „ pe 1 /**- 7«r.

P K E T I U L U I N S E R T I U N I l i O E U : Pentru publicatinnile de trei ori ce contienu

cam 150 cuvinte 3 fl.; pana la 200 cuvinte 4 fl.; s i mai sus 5 fl. v . a.

Corespondentiele sè se adreseze la Redactiunea dela

„ B i s e r i c ' a si S c ó l ' a . " Ér banii de prenumeratiune la

„TTPOGBAFI'A D1ECESANA in ARAD.'

H r . 1224.

din indurarea lui Dumnedieu episcopu diecesanu alu Aradului, Oradii-marî, lenopolei si alu Halmagiului, pre­cum si alu partitoni adnesate din Banatulu-Timisianu. Iubitului cleru si poporu, si wMtiloru deputati ai sino­dului nostru eparchialu : daru si mila dela Dumnedieu

Tatalu si Domnulu nostru Isus Christosu !

In sensulu §§-loru 89 si 90 din Statutulu or­ganicii convocami! Sinodulu nostru eparchialu ordi-nariu ala diecesei Aradului, la biseric'a nòstra cate­drala de aici, pe Duminec'a Tornei, adecă pe 20 April ie vech iu a. c. Ia 9 óre diminétia, in care di dnpa seversirea serviciului divinu, va urma deschiderea sinodului in sal'a Seminariului diecesanu.

Dupa cari invitandu pre toti domnii deputati la siedintiele sinodali, si impartasindu tuturora binecu-Yentarea nòstra archierósca, am remasu

Alu tuturora A r a d u , in 6. Aprilie 1 8 8 6 .

de tota binele voitoriu : Ioanu Metianu, m. p .

Episcopulu Aradului.

In diu'a învierii Domnului. In marea de valuri, ce ne impresóra, intre mul­

ţimea necazuriloru, cari dilnicu ne urmarescu, intre grijile vieţii, ce ne inconjóra, si ne consuma cele mai multe din puterile nòstre, este farà indoiéla unu feliu de balsamu recoritoriu, bucuri'a crestinésca ce ni-o inspira, diu'a eea mare, diu'a învierii Domnului pre earea o serbàmu astadi.

Ne-am deprinsu, de cand eram in cas'a parin-tésca, a-ne bucura in acésta di, pentraca este diu'a eea mai mare din anu, „diu'a, pre carea o-au facut'o Domnulu, se-ne bueuràmu, si se ne veselimu intrens'a."

Ann de anu ne impartesimu de acésta crestinésca bucuria. Ann de anu serbàmu in acésta di triumfulu abnegatiunei, biruinti'a luminei asupra intunerecului si nemarginit'a indurare a lui Ddieu, aretata intr'unu

modu atât de veditu in rescumperarea neamului ome-nescu prin mortea pre cruce a Aiului seu.

Se pare inse, ca precum t<5te in lume sunt nu­mai de o scurta durata : tocm'a asia de scurta ne este si bucuri'a, ce ni-o inspira acesta sânta serba-tore. Ea vine, si se trece; si abia dupa câteva mo­mente ne gasimu de nou acolo, unde eram mai nainte : in mediloculu grijiloru si necazuriloru vieţii.

Ore ce se fia? Cum de minunea minunilora, opulu celu mai

mare, ce s'a vediutu, de cand este lumea, — lasa atât de putiene impressiuni in inimile nfjstre?

Lume nefericita! Asia este, bagu seama, facutu omulu, se-le pri-

v^sca pre cele mai multe, daca nu pre t6te, câte se intempla, din unu punctu de vedere pre ingustu, daca nu chiar sinistru; si astfeliu multe evenimente mari trecu, si se ducu pre dinaintea ochilora lui, fara ca se-le veda, seau fara câ se-le veda bine, si in chi-pulu acest'a acte si evenimente mari se ducu, si nu lasa in inim'a lui impressiunea, ce ar trebui se-i re-mana intre alte conditiuni.

Taina mare, taina ascunsa si nepriceputa este ochiului omenescu actulu celu mare alu morţii si alu învierii Domnului!

Nu este in stare acestu ochiu singura de sene se petrunda in acesta mare taina ; si in diu'a serbării, in diu'a bucuriei, rece remane omulu, carele t6ta nă­dejdea si intieleptiunea sa o baseza numai cât ajunge orisontulu, preste carele se p6te estinde acestu ochiu.

Serbeza si omulu acest'a diu'a învierii, pentruca asia este datin'a, si asia vede si pre alţii facendu. Merge si densulu la biserica, pentruca astfeliu s'a de­prinsu din copilăria, aude aici cântările cele edifica-torie, dar inzâdar „semtirile nu-i sunt curăţite, pen­tru câ se văda pre Christosu strelucindu cu luminat'a lumina a învierii."

„Mas'a este gătita, ospetiulu este pentru toti," dar densulu haina nu are, câ se p6ta participa la. bucuri'a cea mare a prasnicului.

Ttfta serbarea este si remane pentru densulu unu \ aetu fara de niei o valtfre, fara de nici o urmare in \ cele ale moralităţii si ale puterii lui de vietia. \

Cu totulu altcum vede ochiulu armatu eu arm'a \ credintiei. Omulu, carele posede acestu ochiu, lumi- \ natu cu lumin'a credintiei, vede in acesta earhaUiv, ?

cum Mantuitoriulu supunendu natur'a s'a cea omenesca \ naturei sale dumnedieesci primesce palme si scuipiri > sudalme si batâi, Elu, Imperatulu ceriului si alu pa- s meniului primesce cunun'a de spini dela omu, faptur'a i sa, pre carea o p6te ferici, si o pote nimici intr 'unu \ momentu prin leghitfnele sale de ingeri, seu numai cu l cuventulo, — Eiu Imperatulu măririi se supune chinu- i riloru crucii — pentrucâ se indeplinesea opulu celu \ mare, pentru carele a venitu pre pamentu, opulu l mantuirei si reseumperarii neamului omenescu. {

Omulu luminatu cu lumin'a eredintiei vede pre \ Christosu inviandu din mormentu cu puterea sa câ \ unu Ddieu. aude pre ingeri dieendu mueriloru miro- > nositie : „s'au sculatu nu este aicea, mergeţi, si ve- j stiti a p o s t o l i l o r u s i in inviiarea Domnului vede : < „treeerea n6stra din m6rte la vietia si de pre pa- \ mentu la ceriu." \

Omulu, luminatu eu lumin'a credintiei, vede in l actulu învierii Domnului biruinti'a luminei incontra < intunereeului, si aude indurarea dumnedieesca dicendu-i j se se lapede de omulu celu vechiu, si se se imbraee > in acesta haina a luminei, câ cu ajutoriulu acestei lu- s mini ceresci, cu ajutoriulu lui Dumnedieu, se-si p6ta < eluptâ fericirea vremelnica si vecinica. \

Infine omulu, luminatu cu lumin'a credintiei gusta > astadi din mes'a eea ceresca si din darurile, ee sunt \ reversate preste dens'a intru prisosintia; si astfeliu l adapatu „cu beutura noua, nu din petra sterpa, ci \ din Christosu, isvorîtoriulu nestricatiunii" si nutritu \ cu panea credintiei, a iubirei si a sperantiei si-con- 5 tinua eu sporiu calea catra seopulu supremu alu vieţii. <

Pentru unu astfeliu de omu diu'a învierii si ij preste totu dilele de serbatore, sunt dile de adeverata > mangaiare crestinesca si de adeverata recreatiune spi- j rituala. \

Este deplin mangaiatu si cuprinsu de o fericire > statornica omulu, carele luminatu cu lumin'a credintiei s cuprinde in sufletulu si inim'a s'a tainele cele adenci < si nepetrunse ale religiunei, si carele armatu cu a- \ cesta arma se p6te impartesi de darurile si .bunata- > tile cele multe, ce dilnicu le reversa Domnulu asupra i ntfstra. <

Si D6mne, multa trebuintia avem toti de acesta i mangaiare crestinesca, si de câte o părticica barem > din acea ce numimu fericire constanta! I

Ne place la toti binele, dar nu avem abnegatiu- < nea, câ se ne placa a-ne insusi medildcele, cari con- j dueu la bine. I

Dilnicu ne plangemu, ca suntem slabi, ca sun- 1 tem seraci; dar erasi dilnieu uitâmu: „ca in seraci <

bogatu este Domnulu, si in cei slabi este bratiu-i tare ."

„Diu'a învierii este a s t a d i , si toti ne vom bucura, incât sunte™ *»paei si pregatiti pentru acesta b u c u r i a o r o s t m é s e a ; dar óre la câţi dintre noi voru remane întipărite in inima pentrucâ sè se pota pre­face in fapte cuvintele : „Diu'a Inviiârii este, si se ne luminàmu cu prasnuirea, si unii pre alţii se ne imbratisiàmu, si se dicem fratiloru si eeloru ce ne urescu pre noi, se iertàmu tòte pentru inviare" ete !

Si naturalu este, ea daca aceste sublime cuvinte si altele asemenea loru nu voru afla loeu in inimile nòstre, ór insemnatatea cea mare a Inviiârii nu va sadi si respective nu va intari in noi totu mai multu si mai multu credinti'a in divinitatea Celui ee a in-viatu : atunci tòta serbatórea va remane pentru noi fara nici o valóre. Dupa doue, seau trei diie de o-dichna, si póteca chiar de vre o petrecere, carea mai multu consuma, decât ne restabilesce puterile — ne vom relua oeupatiunile, si vom incepe de nou aeelu modu de viótia pre carele Tarn avutu inainte de ser­batóre si dupà densulu naturalminte ne voru Împre­sura de nou aceleaşi necazuri, cari ne împresurau ina­inte de serbatórea Inviiârii.

* Ei bine, am disu mai de multe ori, si o repe-

timu si de asta data, ca noi romanii, preoţi si mi-reni, invetiati si neinvetiati, eu toţii suntem satui de necazuri. M-s'au suitu necazurile, precum se diee, pana la g à t u ; dar cand ne uitàmu la cele ce se pe­trecu, i-vine omului se créda, ca ne lipsesee la multi inerederea in noi, increderea in puterile nòstre, si mai e u seama increderea in institutiunile nòstre de cultura, menite a ne ridica la loculu si positiunea, ee ne compete.

Si óre ce ne lipsesee ? Nimenea nu scie a-si dâ seama despre aeóst'a,

si toti cari respundu la acésta întrebare si-permitu feliu de feliu observări si eombinatiuni. Noi eredemu inse ea eestiunea cu cartea càrtiloru, cu sant'a scrip­tura a mana, este fòrte usioru de resolvitu.

Necăjiţi cum suntem ne trebuiescu multe, dar „tòte ni-se voru adaoge noue," daca ne vom insusf acea credintia barem cât unu Ara de musdariu, cu carea se potem porunci muntiloru sè se scobóre, si sè se arunce in mare.

Ne trebue mai multa credintia, mai multa reli-giune. Si eand ne vom lì insusitu noue, si vom fi intiparitu si in inim'a prunciloru nostri acésta mai multa credintia, acésta mai multa religiune : atunci de odata cu ereseerea credintiei in Dumnedieu, va eresse in inimile nòstre si credinti'a in noi insine ; si atât aeóst'a, cât si mai cu seama cea dantaiu (credinti'a in Ddieu) ne va insufleti si otieli spre fapte, prin cari vom dâ dovedi la lume, ea puternica este bise-ric'a nòstra, si puternicu este printrens'a neamulu r o -maneseu.

Veniţi deci a s t a d i ea toţii la mes'a Domnului, s e ne insusimu ace'sta credinţi^ s i salutandu-ne cu Teeinicele cuvinte ale crestinitâtii: „ C h r i s t u r m -«n jn--ţiiatu* se ne desbracâmu de „omulu celu vechiu, si s e ne imbracamu in omulu celu nou," in omulu lu­minata cu lumin'a credintiei, — câ astfeliu t6te se-le potem vede in adeverat'a loru colore, si tdte se-le facemu intru inaintarea binelui si fericirei ndstre si a neamului nostru romanescu si intru premarirea nu­melui Celui Pre înalta.

D e s p r e i n d u s t r i a i n g e n e r e s î d e s p r e i n d u s t r i a

d e c a s a i n s p e c i a l u .

{IHsertatiune tienuta de Georgiu Purcariu in sal'a semi-nariului diecesanu din Aradu in 23 Martie 1886.)-

(Continuare s i fine.)

Unu alta esemplu este câ, inzadaru s'ar pune cineva cu eapitalu si zelu de a construa in unu o-rasiu mare o frabica de 6le de pamentu, pentru ca, deoparte olele de pamentu nu se folosescu in asia mesura de candu sunta de feru si metalu, er de alta parte fiindu in orasiu traiulu mai seumpu, pa-mentulu mai seumpu, nu p6te tiene concurentia cu alţii. Din contra vediendu unu butariu o comuna mare iu stare buna, unde se produce vinu si rachiu multa, bine a făcuta cand s'a asiezata acolo, câci de si încon­tinuu nu va ave lucru de butariu, inse p<5te lucra pen-tru piatiulu orasiului din apropiere si alte lucruri chiar eeonomice, grădinărita etc. Esemplele acestea se es-plica asia câ, deoparte este a-se cautâ ca obiectele producande 6re pota-si capata cumperatoriu, er de alta parte a caută la valorea luerului, adecă la spesele de producere, notandu bine, ca intre aceste — la indus-trieri — cele ale traiului sunt mai mari, 6re aceste in ce proporţie stau cu pretiulu sperativu a obieeteloru, eâci ştiuta este ca vietiuirea in orasiu e cu multa mai scumpa decât pe sate si orasie, deacea obiec­tele produse in provinţia mai usioru pota eoncurâ cu cele produse in orasie, er cele produse in orasiu in privinti'a pretiului nu se pota vinde asia lesne ca cele produse in provinţia.

însemnătatea industriei voindu a o lamuri cu e-semple, trebue se ne indreptamu privirile asupra sta-teloru si natiuneloru cari eminamente se ocupa cu in-dustri'a, si aceste punendu-le in comparatiune cu sta­tele si natiunele, la cari industri'a nu se cultiveza, seu nu se esercieza, vom vedea evidenta si claru, ca sta­tele industriale sunt in fldre er cele neindustriale ve-geteza numai. Si nici ca p6te fi altcum, câci unde activitatea omene'sca prin lucrare sporesee capitalulu, acest'a si-are interesele sale ca resurse pentru vietiui­rea fericita, buna, regulata si omendsa, er unde ne-aetivitatea tiene in letargie puterile spirituale si cor­porale omenesci, acolo capitalulu nu cresce, nu se sporesee, si asia vieti'a omului e lipsita, espusa sufe-rintieloru si neomentfsa nomadica. Ba chiar presupu-nandu economi'a seu industri'a de casa primitiva si

órecare gradu de desvoltare in sciintie ect. farà in­dustrie adeverata, i h poporulu si statata atare, trebue sè se simtă o golatate órecare, unu locu neoeupatu, i ips©o©e t n i n c h i u l u trupului, avendu numai membrele si caputa farà trunehìu.

Se intréba prin ce au ajunsu Angìi'a de ocupa loculu primu intre tòte statele lumei ? prin ce au a-junsu a-si supune atâtea neamuri si seminţii? càci cucerirea cu arm'a, cu rafinari'a mintii si chiar cu fo­losirea tuturora insusiriloru rele ce ómenii le pota a-vea, nu se potè sustienea stepanirea acest'a deeât timpu scurta. Pentru timpu lungu nu este alta pu­tere de a suprematizâ popóra, decât superioritatea in cultura si la eestiunea nòstra, superioritatea in indus­tria — presupunandu ca acést'a e reala, e morala — càci pana ee ómenii vor avea lipse -si pana ce aceste lipse numai din averile materiale se vor potea acoperi,

; pana atunei numai celu superiora în câştigarea si po-; sesiunea celora materiale si adeca celu superiora in \ virtutea omenésca si materi'a de a trai, potè se su-: puna interesele altor'a intereseloru sale, sóu mai bine : disu neesului de convietiuire a celui slabu cu a celui tare, ; numai aceste i potu.fi prob'a si tòte aceste numai pe o ! basa de multe ori ascunsa, inse totdeursa sub intielega-; tóre, adeea pe bas'a intereseloru comune si de o potriva. ; Acést'a e fòrte invederatu, pentruea cine ar po-; tea mai bine piati popóreloru din Asia atâtea si atâtea : producte brute : aura, arginta, petri scumpe, feru, a-; rama, lana, lemne, pei, bumbacu etc. decât Angli'a? ; séu cine ar potea intrebuintiâ aceste tòte mai bine I decât Angli'a, a carei industrie e la eulme. Dupa An-! gli'a Franei'a si Germani'a, cari in acesta rendu si ; rangu au si plecata in Asia pe la popórele farà in-| dustria, dicendu-le dati-ve pe man'a nòstra, càci fa-> cendu acést'a sigura ve-ti fi mai fericiţi. Si prin ce le

va ferici ? Respunsulu la acést'a este : prin industria ! i care produce si perfectionéza, prin miliónele de mani i omenesci cari in Angli'a, Franei'a si Germani'a stau ì gata la lucru, se li-se aduca materiele brute, cari in s lumea nomada in Asia si alte tieri stau farà folosu. j É r daca poporulu Anglesu, Francesu si Germanu cas-i tiga in acesta materiata, nu e eastigulu ca lu-capeta ì gratis sóu in daru, ci pentruea prin prelucrarea lui l i redica valórea la 100 de ori atât 'a. < Statistic'a câ seiintia ajutatóre industriei, aréta ì ca, in Angli'a se lucra la anu lana in valóre de circ'a ì 90 milióne fioreni v. a., ér pretiulu marfei gatite din i aceste 90 milióne fioreni este 150 milióne fioreni. i Mai departe Angli'a importa bumbacu crudu sóu bruta \ anualu de cire'a 20 milióne fioreni v. a. si esporta ì anualu marfa de bumbacu circ'a 105 milióne, din cari 5 lucrata singura se pretiuiesce la 35 milióne. In Nev-ì castle lucra la scóterea,a milionu tone cărbuni ì circ'a 80 mii ómeni, cari capeta la di piata circ'a 1 t fl. si asia lucra e la anu 14: 4/io milióne fioreni. 5 Ce invetiatura scòtemu din aceste? acea ea An-i gli 'a preface anualu din lueru lanei si a bumbacului

116 B I S E E I C A si S C O L ' A Anuhi X.

95 milióne capitalu, din a carni venita se presupune \ ca 9 / 1 0 servesce pentru traiulu lucratoriloru si s'ar ì crutiâ numai 1 / 1 0 totusi remane capitalisatu 9^2 nù- \ lióne la anu, ce in 10 ani face 95 milióne ér in .1 100 ani 950 fl. ce ajunge ca o tióra «io» miréga. \

Tota asia orasiulu Worcester castiga anualu 35 ì milióne, orasiulu Newcastl 144/10 milióne. ì

Daca cineva ar reflecta ca dâ ! Ungari'a d. e. I inca potè aretâ inca si mai mari venite, din vinderea l de bucate, grâu e t c , i-se respunde : asia este, inse la \ cultivarea pamentului trebue capitalu mare, considera- < bilu capitalu dar obiectulu nostru, fiindu acea ocupa- > tiune omenesca unde farà a posiede capitalu materialu l — prin inlocuirea lui prin lueru adecă prin industrie \ a produce ; este vorb'a, cum miliónele de lucratori ţ industriesi prin lueru pota înlocui capitalulu materialu \ d. e. pamentulu fruptiferu, si potu si farà a trai toc- \ mai asia de bine séu dora mai bine decât in Ungari 'a l cu capitalulu materialu : pamentu, vite si cele trebuin- < tidse agronomiei. I

La acestu loeu se însemna ca Ungari'a esportóza Ì anualu producte si marfa in Austri'a de eirc'a 263 s milióne floreni v. a. din contra importa • din Austri'a i de eirc'a 344 milióne fl., ér pe cand in celelalte l esporta de 92 milióne si importa de 86 milióne, re- > sulta ca anualu cu eirc'a 75 milióne se importa mai i multu decât esportulu si asia s'ar potea dice ea Un- i gari'a solvesce anualu lucruri straine 75 milióne, cari ì in alte tieri se prefăcu in capitalu, ér la noi scade l din capitalu. j

Soiulu industriei serutandu-lu, se aréta o dife- i rintia intre industri'a anglesa, franeesa si germana. ì Cand vorbesci despre industri'a anglesa, ti-vine a ve- £ dea totdeuna ceva masivu trebuintiosu, ér la cea \ franeesa cugetandu cauti a afla ceva frumosu si es- ì teticu, ér industri'a germana o socotesci de ceva > lucru raru, ceva deosebitu. Mai deaprópe pasindu s'ar i putea dice ca industri'a anglesa este trebuintia, cea ì franeesa comoditatea omului, ór cea germana este in- ? dustri'a sciintiei. I

Cine este cumperatoriulu séu consumatorii in- } dustriei in genere? La articlele de rendu se scie, ca e ì intrég'a omenime culta, pricepu partea care se bucura 5 de conditiunele prime ale eivilisatiunei, ór industri'a de < moda de luxu si a seiintiei o sustienu acei'a, cari se ì bucura de averi materiale in suprafluintia, adecă asia ì dieendu boerimea, prelaţii si acele persóne rare, cari l pe bas'a insusireloru apartienatórie persónei ce for- i móza avere spirituala-intelectuala, talentu, geniu si ì sciintie inalte, frumsetia, desteritate ori deosebite ì daruri in cantare in arte etc. ìsi castiga averi ma- > teriale in abundantia, pentruca aeesti'a locuescu in \ edifieiele cele mai frumóse si pompòse, ei au mobi- ì lele cele mai frumóse si elegante, se imbraca in hai- \ nele cele mai bune si mai frumóse si in fline aeesti'a > escitóza gustulu de industrie. \

In Parisu Londr'a si alte orasie bogate nu e \

rara ca pentru legatur'a unei cârti eapota compacto-rulu 200—300 fl. penta» ««"» vestmintu femeescu se solvesce ades«°« *—10 mii fl. si mai multa, er con-

anau mobiliarulu din casa si esterne a unui frun-tasiu de mijlocu parisianu acei'a se pretiuesce pe pu-tien disu 1 / 4 L milidnu fl.

Spre mare ajutorare a industriei este statulu eâ atare cu t6te institutiunele sale, armat'a, caile pe us-catu si apa, drumurile ferate si navigatiunea, edift-ciele publice eu apartienentiele loru tdte sunt proptea industriei.

Statulu câ atare inse prin unele mesuri si dis-positiuni p6te dâ avansu puternicu industriei sale . Dintre aceste este vam'a. Prin impunerea de vama industriei străine in fav6rea industriei proprie, prin. esoperarea treeerei libere seu pe langa tacse vamale mici a obiecteloru proprii in alte state, potestatea guvernatore p6te duce la fericire industri'a sa. Dar si detorintie are statulu câ atare, a se ingriji de scoli si mil6eele invetiamentului industrialu, câci prin a-eest'a se ajuta intregu statulu, seiutu fiindu ca acela stătu si acelu poporu, la care infloresee industri'a, ia genere sunt cele mai fericite. Au trecutu timpulu cu-cerirei cu arm'a in mana, astadi prin lucru si virtute prin sciintie si industrie se sustienu si intarescu po-pdrele statele si orasiele. Dintre t<5te statele Europei, Romani'a a aretatu in ultimulu dieceniu mai ecla­tanta, ca pricepe cât de ponderdse sunt motivele in­dustriei, pentruca din resputeri s'a pusu la redicarea industriei dicendu: si asia m'am intardiata, dar me trudescu a-mi eorege er6rea nainte de a bate or'a a 12.

Industri'a de casa este in putiene cuvinte disu, totu acea ce e industria in genere luata, numai ca ia industri'a de casa nu se condione"za o activitate continua, ci se marginesce Ia trebuintiele din una cercu mai restrensu, mai multu pentru folosinti'a pro­pria. —

tadustri'a de casa desi presupune insusirea maes-triei, nu este restrensala obserrarea oreearei modali­tăţi, ci se esereieza intre cerculu trebuintieloru cas­nice si mai multu la agronomi seta plugari si pentra trebuintiele insusi a maestriloru industriaşi d. e. t ie-sutulu pânzei lu-p<5te face plugariulu si maestrulu pen­tru sine, asia unele îmbrăcăminte: sumanu, cojocu, că­ciula, bunda, opinci le potu face insusi.

Sunt apoi maeştrii mai usidre, cari si din iscu-einti'a propria, din vedere inca se potu invetiâ d. e . facerea uneloru maşini de lemnu: rasnitia, mdra, res-boiu e t c , unele unelte seu scule de lemnu, plugu, caru, furca, grebla etc., apoi zidiri mai mici, case de locuintie, staulu, siopru etc. precum unele maeştrii mai usidre d. e. olaritulu, dubelaritulu, eovacitulu primi-tivu si altele.

Aceste t<5te precum am disu in genere des­pre industrie, sunt forte de recomendata — pentruca prin lucrulu propriu omulu si-aduna capitalu, nefimd silita a-si dâ din averea materiala in schimba pentru

aceste trebuintie neincunjuratu de lipsa. Bâ si-are si \ industri'a de casa darurile «ale morale — spirituale, \ pentruca lu-face pe omu cugetatorru, o W t n i a p U t e - \ rea si destinatiunea sa. >,

Unu folosu materialu este ca pentru eserciarea \ industriei de casa se folosesce de comunu materi'a \ bruta din apropierea omului, avendu oeasiune acesta l a o alege, pentru a produce lucruri durabile si per- \ fecte. De câte ori se aude dicendu „nu-i mai buna \ decât panz'a nostra" de ce? pentruca e făcuta din ij materie buna si tiesuta cu paza. Asia e si la edificii ) făcute de noi, fiindcă se alegu lemnele si materialulu s celu mai bunu, se face cu incetulu si cu paza mare, < de acea sunt si mai durabile. \

Precum fatia de industrie in genere asia si fatia I de industri'a de casa guvernele stateloru, prin unele \ dispusetiuni ajutatore si incurajatore — prin scole, jj espositiuni si premiari etc. — trebue se promoveze l industri'a de casa. Unele din aceste ramuri ale indus- s triei casnice inse nu se bucura de părtinire si din < eonsideratiuni ea se esereieza in cercu larga si se fo- i losescu de piatie alăturea cu industri'a regulata, se > supunu 6recaroru restringeri de o parte pentru a le s supune unora tacse si contribuţii, er de alta parte \ pentru a favorisâ industriei regulate, acesta restrin- ^ gere inse, se face mai multu pentru tacsare de con- \ tributiune. >

Cii tote aceste o mulţime se usueza liberu si cu s mari foldse. Dintre aceste eele esereîate de femei sunt < mai usuate d. e. tiesutulu din cânepa, inu si lana— \ ca productu propriu — apoi din bumbacu si alte ma- > terii cumpărate. s

Ca părere de reu inse, se observa ca in timpulu \ din urma, industri'a străina incepe a cuceri la noi \ industri'a casnica, atât de folositdre, mai vertos pen- > truca acest'a se face pe o cale nerationala. s

La noi in patrie, bumbaculu incepe a sc6te din l folosintia canep'a si lan'a prin acea ca panuri ga fa l pentru diferite trebuintie se aducu din străinătate p6te s mai eftinu, dar mai rele si fara folosu si se inloeuescu i pentru pânza buna de cânepa, pentru panura buna \ de lana, tdte aceste in detrimentulu industriei casniee, l de si tieseturile de cânepa si lana si-au preferinti'a < loru care nu se p6te disputa. Dar de si se inloeuescu l m altele, nu p6te dura numai pana la câştigarea con- \ vingerei despre adeveru, câci lan'a nu p6te fi inlo- l cuita cu bumbacu pentru calităţile ei in folosintia, l precum in timpulu din urma chiar unu invetiatu ger- l mânu ne-a lamuritu pe neaşteptate. Prof. Dr. Jăger l care in interesulu industriei de lana a umblatu mai l multe orasie, facendu prin prelegeri publice atentu la \ preferinti'a vestminteloru de lana fatia de cele de i bumbacu si chiar de cânepa, ceace industri'a de casa j a trebuitu se salute cu bucurie, câci in sirulu popo- •> rului a fost deja intratu in folosintia hainele de bum- \ bacu pe conta celoru din vechime, bune de lana si \

cânepa din productu propriu. 5

Tocmai asia seducere se observa la obiectele caş** nice de lemnu, pe cand din vechime la poporu se folosea lingura, blidu, trocu, siustariu, si altele-de lemnu, astadi eele mai multe se inloeuescu ek obiecte ae f o r a , D i e u si alte metale, desi in inan'a poporului aceste nu sunt a»i& de bune si nu se folo-sescu rationalu nici sunt productulu loru. Seim bina ca obiectele de metalu: feru, arama, zincu, plumbu, in coatingere cu otietu si acrela producu oreeare inveni-nare desi in mesura mica totuşi strieathjsa, pana ce lemnulu e feritu de acest'a.

Industri'a de casa in partea sa ponderosa se re-comenda mai alesu locuitorilora unde adeverata in­dustrie nu este in inflorire si populati'a nu e desa, câci eserciarea unei maeştrii ce nu o posiede cineva perfeetu pe cont'a altei'a care este a sa propria — din motivulu sporiului in lucra si din consideratiunea perfectiunei obiectelora prelucrate nu se recomenda. In deosebi inse se reeomenda agronomiloru — plu-gariloru, incât au trebuintie de ea, mai alesu in t im­pulu de erna cand economi'a de campu nu-i ocupa, er femeiloru cari chiar vrendu, unele lucruri grele nu le potu seversi, alegandu-si inse din ramurile industriei de casa unele acomodate sieşi, produea resultate imbucurat6re si eontribue multu la câş­tigarea celoru de lipsa pentru sine si familia, dar mai alesu pentru pregătirea de a intempinâ eventualu sta­rea, cand femei'a remane fara sotiu si familia seu si fara alta avere, atunci si-afla mântuirea in aceste maeştrii, cari eserciandu-le, prin prefacerea lucrului seu in unu modesta capitala, va potea a se ajuta dia iuteresele aeestui'a, contribuindu prin aeest'a la eman­ciparea multu iubita, la ce basa numai acesta si a-tari potu fi.

In fine emanciparea unui poporu, din care se* urmeze o bunăstare generale, desi din împrejurări in­directe si neaternatdre de elu, p6te urma, si in a-cestu easu positi'a favoritore câştigată se ascrie even­tualităţii, — emanciparea din puterile proprii, ce s i ­gura ca dovedesce o vitalitate carea toti au a o res­pecta, numai prin industrie inflorit6re se p6te ajunge.

Si fiindu la noi in patria in deosebi economi'a rurala, ca un'a maestria in usuare preponderanta, in -cheiu cu acea : pentru scopulu eastigarei «elora ma­teriale si ea ajutoriulu acestor'a a bunăstării generale, prin activitate intensiva se staruimu din t6te puterile si se conlucrâmu fara intardiare 1) la desvoltarea e-conomiei rurale si ramurile ei 2) la introducerea i n industria producatdre si 3) la însuşirea si eserciarea. industriei perfectionatdre, câci altcum secolulu a X X -lea in care intrâmu ne va mesura pentru negliginti'a n6stra o atare pedepsa, ce va fi egala cu nimicirea, dar inca nui tardiu, sortea si destinulu omulu si poporala singura si-lu croesce, s<5rtea nu p6te pofti perirea ce­lui brava, la lucru dar cu toţii î

Din reportulu estradati! de catra direcţiunea institutului de creditu si de economii „Albina" din Sibiiu despre a treisprediecea q-dunare generala ordinara, tienuta la Sibiiu in martie a. c. estragemu urmatorele :

Adunarea genera la : a) iea spre plăcuta seiintia raportulu anualu alu directiu-

nei, ér durerei sale pentru perderea decedatului fost directora V. Eomanu da espresiune prin sculare ;

i) aproba bilantiulu incheiatu la 31 Decemvre 1885 ; c) da absolutoriu Directiunei institutului de gestiunea sa

pe anulu trecutu, esprimandu-i multiamita ; d) Primesce propunerile Directiunei pentru distribuirea

profitului de 44.312 fl. 31 cr. in sensulu §-lui 62 din statute si ficséza dividend'a anului 1885 cu 10%» prin urmare cuponulu dela acţiunile institutului se va rescumperá la 1 Iuliu 1886 cu 10 fl.;

e) Sum'a de 1172 fl. 48 cr. resultata din bilantiu in sen­sulu §-lui 62 lit. e), din statute, pentru scopuri de binefacere se distribue cum urméza :

1. Fondului „Asociatiunei transitiate" pentru scóTa de fete cu internatu 500 fl. — cr.

2. Beuniunei romane de cantari in Sibiiu 50 fl. — cr.

3 . Beuniunei pompieriloru din Sibiiu 25 fl. — cr. 4. Eeuniunei pentru inframsetiarea Si-

biiului 25 fl. — cr. 5. Eeuniunei romane de gimnastica si

cantari, Brasiovu 100 fl. — cr. 6. Eeuniunei pompieriloru in Brasiovu 50 fl. — cr. 7. Asociatiunei pentru ingrijirea soda-

liloru si invetiaceiloru romani in Brasiovu 50 fl. — cr.

8. Alumneului din Timisiór'a . . . 100 fl. — cr. 9. Fond. studentiloru miseri in Blasiu 72 fl. 48 cr.

10. Fondatiunei de pane „Zsig'a" in Beinsiu 100 fl. — cr.

1 1 . Eeuniunei femeiloru romane din A-brndu 50 fl. — cr.

12. Eeuniunei femeiloru rom. din Arad 50 fl. — cr. f) Pretiulu marceloru de presentía pentru anulu 1886 se

ficséza cu patru floreni. g) Veduvei fostului directora esecutiva V i s a r i o n E o ­

m a n u i-se acórda o pensiune anuala de 1200 fl. pana cand va purtá numele decedatului seu barbati!, — ér órfanilora lui cá ajutoriu de educatiune câte 100 fl. la anu de persóna, pana cand si-vora termina studiile resp. pana cand voru deveni maioreni — din averea institu­tului, in contulu speseloru.

h) In consiliulu de direcţiune se realegu dni l o a n P o-p e s e u profesora seminarialu si Dr. A u r e l i u M a ­n i u notarili publica reg. in Oraviti'a ; — ór in loculu celoru doi cari au abdisu dela adunarea generala din anulu trecutu incóce, se alega dni C o n s t . P o p a z u comerciante in Brasiovu, alu carui mandatu va dura pana la anulu 1888, si dlu P e t r u N e m e s i u no-tariu publicu reg. in Brasiovu, alu carui mandatu va dura pana la anulu 1889.

Cu acestea adunarea se incheia.

2D i e r s e. * Consistoriulu eparchialu aradanu este

eonehiamatu prin Pre Santi'a S'a, părintele Episcopu Ioan Metianu in siedintia plenaria pre Vineri in 18/30 Aprile a. c. îa 10 dre Înainte de amedi. Obiectele ce se voru pertractă cu acesta ocasiune s u n t : censurarea si inchdarea

agendelora consistoriali, ce p r i ^ s e u sinodulu eparchialu, convocatu pre D n i t i l " « ' " Tomei, si eventualu pentru re-

obiecte.

* Serata literara musicala. Se va aracgiâ in sal'a seminariala din partea institutului teologicu-pedago-gicu la duminec'a Tomii d. m. la 5 dre din incidintele predării oficidse a nou infiintiatului seminariu, cu unu pro­gram fdrte variatu.

* Se conchiama adunarea generala a invetiatori-lora romani ort. din dieces'a Aradului, pre Joi dupa S. Pasci, 17/29. Aprile a. c. la institulu teol. pedag. cu în­ceperea la 9 dre demineti'a. Arad, 5/17. Aprile 1886. Presiedinti'a,

* Adunarea generala a fondulu preotiescu aradanu, este conchiamata prin Pre Santi'a S'a, paria­tele Episcopu pre Sâmbăta in septeman'a luminata la 9 dre inainte de amedi in sal'a consistoriala.

Chirotoniri. In timpulu din urma s'au chirotonitu intru presviteri prin Pre Santi'a S'a, părintele Episcopu diecesanu I o a n M e t i a n u următorii clerici absoluţi: Nicolau Crisimariu pentru parochi'a vacanta din Cladov'a in tractulu protopresviteraîu alu Belintiului; Victor Popo-viciu pentru parochi'a vacanta din Ciab'a in tractulu pro­topresviteraîu alu Chisineului; Ioan Sieredanu pentru pa­rochi'a Susani-Nadalbesti; Nicolau Florea pentru parochi'a Tiulesci in tractulu protopresviteraîu alu Halmagiuhii si Petru Ves'a pentru parochi'a vacanta din Eosii'a.

Felicitâmu pre noii fraţi in Christos si impreuna slu­jitori la altariulu Domnului, si le dorimn celu mai bunu succesu in frumds'a cariera, pre carea, au intratu!

* Plugarii romani din Arad au donatu pre seam'a sântei biserici catedrale de aici unu candelabru in val dre de £00 fl. v. a. Acestu candelabru s'a santitu Du­minec'a trecuta prin Pre Santi'a S'a, părintele Episcopu diecesanu, si s'a predata destinatiunii. Cand luâmu notitia, despre acestu faptu frumosu, de pietate crestinesca, nu potem intrelasâ a esprime in numele bisericei multiemita confratiloru plugari, si a ruga pre Ddieu, câ se-le respla-tesca iissutitu si inmiitu denariulu depusu pre altariulu Domnului.

* O nâpte in Granad'a, o frumdsa, dar grea opera s'a datu in doue seri de catra reuniunea romana de cântări din Sibiiu in sal'a teatrului orasienescu de acolo — sub conducerea dlui profesoru Georgiu Dim'a si cu concursulu dlui profesoru de cântări Nicolau Popoviciu din Caransebesiu. Teatrulu a fost in ambe serile indesuitu de unu publicu alesu. A ddu'a representatiune s'a datu in fa-vorulu scol ei romane de fetitie, ce se va infientiâ in Sibiiu si in favorulu reuniunei de infhimsetJare din Locu. Am­bele reprpsentatiuni au reusitu fdrte bine. Dn'a Crisianu a primiţii doue buchete de flori, er dlu N. Poporiciu o cu­nuna de lauri dela membri reuniunei de cântări, precum si unu bucbetu de flori. Conducetoriulu reuniunei, diu profesoru Georgiu Dim'a a primitu o frumdsa cununa de lauri darnita de romanii din Sibiiu.

* Alegeri supletorie de deputaţi pentru sinodulu eparchialu aradanu. Fiendu in patra cercuri electorale mi-renesci din eparchia câte unu locu de deputatu vacanţii s'au alesu următorii domni de deputaţi sinodali, si anume: in cerculu Siriei dlu Demetriu Bonciu; in cercula Chisi­neului dlu Mircea V. Stanescu; in cerculu Ienopolei dlu Iosif Botto si in cerculu Vingei dlu Veniamin Martini.

* Maiestatea S'a Megele nostru era se fia es-pusu dilele trecute unei mari nenorociri. In 11. Aprile a. c. ndptea pre la 2 dre tremilu curiera, cu carele s'a in-

Anulu X. 3 I S E S I C ' A si S C U L ' A 119

torsu Maiestatea S'a dela Miinchen la Vien'a a fost silitu j se-se opresca in arm'a unui semnalu de alarma. Se intern- i plase adecă ca la trenulu de persone, ce trecusa pre acolo : mai nainte s'a ruptu o o s i a , si s ' a u misicatu şinele din ' locu. Prin signalulu datu inse ciocniie* a' . a inlaturatu.

* Nepoţii M. S. Regelui României, precum cetimu in „Eesboiulu," dintre cari unulu este consideratu câ moscenitoriulu presumtivu alu tronului voru fi aduşi in Eomani'a, spre a-si face educati'a militară in armat'a ro­mana. —

* Denumire. Dlu Paul Tulcanu, fostu vicenotariu la judecatori'a regia cercuala din Siri'a este denumitu de notariu la tribunalulu regiu din Arad. Felicitâmu pre dlu Tulcanu, si-i dorimu, câ in curend se-lu potem felicita câ jude.

* Multiamita publica. Subscrisii membrii a comitetului parochialu gr. or. din comun'a Paniov'a, in numele comitetului si a intregei comuni, aducem pe calea publicităţii cea mai sincera multiamita Ilustrului Domnii I o a n A. C h r i s t o m a n o propriatariu mare pentru multele binefaceri, dintre care aducem la cunoscinti'a ono- ; râtului publicu numai unele si adecă: la anulu 1879 ne- \ au donatu pentru zidirea sedlei tdte lemnele recerute, er ; pentra lucrulu maestriloru ne-au imprumutatu fara per- ; cente o suma de 878 fi. scrisu optu sute sieptedieci si \ optu de floreni v. a. care suma comun'a pana cu finea a- ; nului trecutu i-au rentors'o in rate anuali, fara ca se fie ; semtitu sarcin'a speseloru zidirei scdlei. Intre altele in a- \ nulu acest'a vediendu Ilustrulu Domnu cutnca pentru a- ! coperirea turnului si a s. biserici, comitetulu parochialu < e constrensu , a abdice detorasiloru s. biserici capitalele ; imprumutate, in a cărui urmare mulţi dintre locuitori ar ; fi f ist constrensi a vinde din vite care si asia au decadiutu i in pretiu, si pentru a incugiurâ asia ceva Ilustrulu Domnu ; câ unu părinte adeveratu s'au induratu pre gratiosu a im- ; prumutâ comun'a bisericesca respective sant'a biserica cu ! banii ce se voru recere fara percente, er comitetulu pa- \ rochialu se-i reintdrca din capitalulu s. biserici in rate ; nehotarite in mai mulţi ani dupa putintia. Deci prin ast- ! feliu de fapta marinimdsa Ilustrulu Domnu au facutu ' multu bine precum pentru locuitorii cari datoreza s. bi- < serici, asia si pentru sant'a biserica. Pie dar ca senatatea 5 si puterea Ilustrului Domnu se progreseze ca florile pri- ' mavarii, er bucuri'a dileloru si anii vieţii se se inmultesca < spre a potea repetii binefacerile. Geriulu apoi se-i incoro- ', neze binefacerile cu lauri de bucurie. !

In fine rogâmu pe atotpotintele Dumnedieu se sus- < tiena intreg'a familia de Christomano spre bucuri'a ndstra. j In comunele comitetului parochialu: Titus Popescu, do- < cente si not. corn. Ioan Lugosianu, jude comunalu si mem- < bru corn. par. Avram Brusnicanu, membru corn. par. Pe- \ tru Godianu, cassariu comit, si epitropu. ;

* „Scol'a si famili'a" este titlulu unei foi pe- ! dagogice, ce a aparutu in Brasiovu sub direcţiunea dlui < Ştefan Iosif si redactiunea dlui Ioan Bariu. Nr. 1 con- < tiene urmatdrele materii: Catra onoratulu publicu cetitoriu; \ yocatiunea invetiatoriului si conditiunile de a pote deveni \ invetiatoriu; pretiulu caracterului femeeseu; crescerea in < familia; copil'a si fluturelulu; adunarea ordinaria a des- X partiernentului I alu reuniunei invetiatoriloru rom. gr. or. X din diştrictulu X alu Brasiovului; Diverse, Bibliografia, Anunciuri. Pdi'a va apare de doue ori pre luna. Pretiulu abonamentului 3 fl. I-dorimu vietia îndelungata si celu mai bunu succesu. \

* S'a pusu sub tipariu si va apare in curend, ) in editur'a lui H. Zeidner in Brasiovu cartea: Geografia/> pentru scdlele medii. Partea I. Ungaria si tierile dinprkf-A

V

jurulu marii Mediterane, prelucrata pe bas'a planului mi­nisterial u mai nou alu ministrului reg. ung. de culte si ins­trucţiune si acomodată recerintieloru scdleloru romane, dupa D. Laky, de Dionisie Pagarasianu si Silvestru Mol-dovanu, profesori la gim. rom. gr. or. din Brasiovu.

* In Dobragea s'au ivitu din nou lăcuste. Din acestu rţ,e.MAntu guvernulu romanu a datu ordinu regi­mentului 6 de lima, o& plece in Dobrogea, si se ajute la sterpirea lacusteloru.

* O capra cu cinci iedi. Din o corespondenta», pre carea o primimu din comun'a Dudu aflâmu ca tiera-nului de acolo Teodor Muresianu i-a fatatu dilele trecute o capra 5 iedi, dintre cari 4 traiescu, si saru, si sburda, de nu-i incape loculu er unulu a fost nascutu mortu.

C o n e u r s e * Conform dacisiunei Venerabilului Consistoriu gr. or.

oradanu de datula 17. Pauru. v. 1886. Nr. 195. PI. pentru deplinirea postului de protopresviteru gr. or. alu tractului Oradii-mari, devenitu vacantu pria abdicerea ve­teranului protopresviteru Simeonu Bie'a, — se escrie con-cursu cu terminu de recurgere p n la 14./26. Maiu a. C-pe langa urmatorea dotatiune :

1) Dela parochi'a protopresviterala din Oradea-mare venitu anualu 50011.

2) Birulu protopresviteralu, dela parochiele de clas'a prima câte unu cubulu de bueate, éra dela celea de cla-ss'a mai inferiora cate jumetite cubulu, séu in relutu pre­tiulu curinte alu bucateloru, care face 155 fl.

3) Tacse dela dispensatiunile de cununie à 2 fl. făcu 400 fl.—

4) Competintie pentru visitatiunile canonice dela pa­rochiele organisate din tractu, à 5fl. facu 280 fl.

Cari venite computate téte la olalta, dau o dotatiune anuala de 1335 fl.

Din acest'a dotatiune, — conform decisiunei consisto­riale susprovoeate, — alegendulu protopresviteru va avea a administra jumetate, pe partea emeritului protopresviteru Simeonu Bic'a, pana candu acest'a va fi in viétia.

Doritorii de a oeupâ acestu postu, au de a-si instraâ recursele loru in sensulu regulamentului pentru procedur'a la alegerea de protopresviteru, votatu de sinodulu epar-cbialu Aradanu in anulu 1873. si conform §-lui 53 . din statutulu organicu, — producandu documinte autentice des­pre acea, ca : pe langa sciintiele teologice posiedu si cele juridice séu baram filosofice, si ca suntu binemeritaţi pe terenulu bisericessu si scolariu, avendu recursele astfefiu instruite si adresate catra comitetulu protopresviteratului Oradii-mari, a le tramite inclusive pana la 14/26. Maia a. c. subscrisului comisariu consistorialu in Kôrôs-Jenô u. p. Mezô-Telegd, (cott. Bihar.)

Datu din siedinti'a comitetului protopresviteralu gr. or. alu Oradii-mari, tienuta in Oradea-mare la 1/13. A -prile, 1886.

Presiedinte : Notariu : Iosif Vess'a, m. p. Petru Ionasiu, m. p.

comisariu cousist . —•—

Pe basa decisului Consistoriului eparchialu de sub Nr. 430. a. c. cu consensulu parochului localu Moise Grozescu, se escrie concursu pentru postulu de capelanu, langa numitulu parochu, cu terminulu de alegere pe e/16-Maiu a. o. cand se va tienea si alegerea.

Bmolumintele alegendului capelanu vor fi un'a a trei'a parte din tdte venitele parocbiali de esemplu din pamentUg biru si stolele usuate.

120 B I S E R I C ' A ai S C Ó L ' A Anul ti X.

^ Doritorii de ocupa acestu postu de capelanu, au se-si trimite recursele — adresate Comitetului parochialu din Batani'a, concernintelui adm. protop. Moise Bocsianu la Curtiera con.itat. Aradului; avendu a alaturá langa docu-mintele prescrise de Stat. org. si testimoniulu de cualifi-eatiune din studiile teologice, cu caleuli pentru rv>r"~:uta

i e class'a a dou'a. Ér pentru a-si ¡vetó uestéñtatea in cantari si cu-

ventari, s e s e presinte in terminulu precisatu in regula-mentulu pentru parocMi la sant'a biserica.

Datu in Batania la 25 Martie v. 1886. Iosif Petrüla, m. p.

presied. com. par.

In contielegere c u : MOISE BOCSIANU, m. p. adm. prot-— D —

Pentru deplinirea postului de parochu class'a Ill-a. in Monostoru. protopopiatulu Belintiului — se deschide concursulu cu terminu de alegere pe dm'a de 11/23. Main a. c

Emolumintele sunt: un'a sessiune de pamentu, platiu parochialu, bir déla circa 50 de case câte */* ® r a ^ e ^ a c u " c a

2 0 de case, numai câte 1 / i de meti de cucuruzu in bombe, m stol'a îndatinata.

Recursele euvintiosu adjustate conform prescriseloru statului organicu, si adresate Comitetului parochialu localu, se se tramita părintelui protopopu tractualu Georgiu Cre-ciunescu, in Belintiu, u. p. Kiszetd, celu multu pana la 9 / 2 1 . Maiu a. e.; avend recurenţii in vr'o Dumineca ori serbatdre a-se presenta in biseric'a locala, spre a-si aretá deprinderea in cântările ori cuventarile bisericesci.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine: O. CRECIUNESCU, m. p. prott.

—•— Pentru deplinirea postului de capelanu permanentu

class'a HI. in EaoMt'a, — protopopiatulu Belintiului, — se deschide concursulu, cu terminu de alegere pe diu'a de 18/30 Maiu a. c

Emolumintele sunt: 10 jugere pamentu aratoriu din sessiunea propriaminte parochiala ; 200 fl. in chipu de biru, si stol'a îndatinata déla poporenii parochiei reduse.

Recursele adjustate conform prescriseloru statutului organicu, si adresate Comitetului parochialu, sunt a-se tra­mite părintelui protopopu Georgiu Creciunescu, in Belincz, p . u. Kiszetó, celu multu pana la 16/28. Maiu a. c.; a-vend recurenţii in vr'o dumineca ori serbatóre, a-se pre­senta in biseric'a locala, spre a-si aretá desteritatea in cantari ori cuventarile bisericesci.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine: G. CRECIUNESCU, m. p. prott.

— • — Pentru deplirirea postului de capelanu interimalu

langa veteranulu parochu din Capeln'a, Demetriu Popo-viciu se escrie concursu; pe langa jumetate din totu be-neficiulu parochialu sistemisatu in acést'a parochia care se cuprinde:

1) Pamentu parochialu aratoriu de 10 jugere 769°d. 2) Birulu preotiescu déla 164 de case câte 1 me­

sura de cucuruzu. 3) Venitele stolarie dupa usuíu esistinte. 4) Intravilanuíu parochialu de 1 jugeru, — care

tete la olalta aducu unu venitu de 441 fl. Pentru locuinti'a alfgendului capelanu se va ingrigi

inausi parochulu. Competintii pentru acestu postu au se-si substérna

recursele adjustate cu documentele prescrise adresate co­mitetului parochialu, la protopresviterulu competinte a Be-

liului Petru Suciu in Ucurisiu (Okros) pana i '16 Maiu a. c. in carea di va fi si alegerea.

Capeln'a, 2 Aprile 1*86. Comitetulu parochialu.

ţ „ „^weiegere c u : PETRU SUCIU, m. p. prot. Beliului. —•—

Se publica concursu pentru postulu invetiatorescu devenitu vacantu la scdl'a vechia in com. Eltegyhâza.

Emolumintele sunt: 250 fl. bani gata, 5 jugere de pamentu cl. I.; 1 / i parte din procentulu fundatiunei de 1785 fl a contelui menita pentru ajutorarea preotiloru si invetiatoriloru din locu; 5 stangeni metrici de lemne, din care se va incaldi si scdl'a; dela mortu mare 1 fl. dela micu 50 cr., cortelu si gradina de legumi.

Competitorii la acestu postu, au a-si tramite recur­sele instruate conform stat. organicu Pre Onoratulu dnu Petru Cbirilescu, inspectoru de scdle in Ketegyhâza pana la 27, Aprile v. cand va fi si alegerea, avendu nainte de alegere a se produce in cântări la s. Biserica de aici.

Ketegyhâza, 29. Martiu, 1886. Pentru comitetulu parochialu:

Mihaiu Ardeleanu, m. p. preside.

In contielegere cu mine: PETRU CHIRILESCU, m. p. protop. inspect. de scdle.

—•— Pe bas'a ordinatiunei Venerab. Senatu Scolaru din

10 Martie a. c. Nr. 815, se eserie concursu pe staţiunea invetiatoresca din Radmanesci, cu care sunt împreunate urmatdrele dotatiuni: in bani gat'a 133 fl. 36 cr. 20 meti cucuruzu, 12 meti grâu curatu, 4 lantia pamentu bunu, 3 aratoriu, si 1 livada, 8 orgii de lemne din care se vâ incaldi si scdl'a, scripturistica 5 fl. dela fiecare inmormen-tare unde va fi poftitu, 40 cr. cortelu liberu in stare buna, grajdu, cămara si gradina de 1200 a.

Doritorii de a cuprinde acest'a staţiune, pe langa representarea in vto-o dumineca seu serbatdre in biseric'a de acolo, — au a-si substerne recursele adresate comite­tului parochialu, subscrisului per Balincz, in Leucusiesci. Comit. Carasiu-Severinu, — pana in 27 Aprilie a. C in care di va fi si alegerea.

Radmanesci 31 Martiu 1886. Adam Ros a, m. p.

inspect. de scale. — • —

Se escrie concursu pentru deplinirea postului inve­tiatorescu dela scdl'a confesionala gr. or. din comun'a Oamn'a, ispect. Silindiei, cot. Aradului cu terminu de a-legere pe 15/27. Aprilie 1886.

Emoluminte: 1) In bani gata 84 fl. 2) 12 jugere pamentu parte aratoriu, parte fenatiu, 3) 11 sinice bucate 4) 10 orgii de lemne, 5) 10 fl. pentru scripturistica, 6) pentru curatitulu scdlei 6 fl. 7) pentru conferintia 10 fl. 8) Cuartiru liberu si gradina de legume.

Competintii vor produce atestatu: 1) ca suntu ro­mani de religiunea gr. or. 2) Atestatu de conduita 3) tes­timoniu de cuah'ficatiune invetiatoresca 4) Testimoniu de limb'a magiara. Competenţii suntu avisati a-se presentâ in vre-o dumineca seu serbatdre in s. biserica din Camn'a pentru de a-si aretâ desteritatea in cantu si tipicu.

Recursele astfeliu instruate au a se substerne pana la 15/27. Aprilie M. On. Domnu Acsentiu Chirila inspec­toru in Silindia p. u. Taucz.

Camn'a la 23. Martiu 1886. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu: ACSENTIU CHIRILA, m. p. inspectoru. —•—

Tiparinia s i editur'a tipografiei diecesane din Aradu. — Redactoru resptmdietoriu: A u g u s t i n H a m s e a .