PALATUL ADMINISTRATIV

SLOBOZIA

PALATUL ADMINISTRATIV

CĂLĂRAŞI

În anul 1893 schema Prefecturii cuprindea:

❖prefectul;

❖directorul de prefectură ;

❖biroul administrativ şi al administraţiei judeţene;

❖serviciile tehnic şi sanitar.

În Principatele Române, Instituţia Prefectului estecunoscută din vremea lui Alexandru I. Cuza (dar s-a impusşi în Transilvania după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918,când forma de comitat este înlocuită cu cea de judeţ,condus de un prefect).

Instituţia apare în Legea comunală din 1 aprilie 1864 şi înLegea 396 din 2 aprilie 1864 de înfiinţare a consiliilorjudeţene.

Prefectul reprezenta guvernul în judeţ, era numit prindecret al domnitorului, avea prerogative de conducerepolitică şi administrativă şi funcţia de comisar alGuvernului pe lângă Consiliu.

În administraţia românească modernă, termenii careprivesc Instituţia Prefectului se leagă de perioadaRevoluţiei de la 1848-1849, în Transilvania.

Este perioada când apare districtul politic-administrativ sau prefectura militară, al căreiconducător era un prefect.

Acesta conducea o legiune, dar avea şi atribuţiiadministrative, fiind ajutat de un viceprefect.

Mai târziu, în timpul dualismului austro - ungar dinanii 1867-1918, în Transilvania era un comite suprem,numit prin decret regal.

Definiție dată pentru Prefect în dicţionarul lui O.G. Lecca din 1937, Dicţionarul istoric, arheologic şi geografic al

României:

În anul 1906, în atribuţiile serviciului administrativ al

Prefecturii intrau:

❖aplicarea legilor şi regulamentelor de administraţie publică;

❖asigurarea alegerii deputaţilor pentru Cameră, Senat şi

Camera de Comerţ;

❖ întocmirea recensămintelor populației;

❖ încadrarea şi îndepărtarea din serviciu a personalului

administraţiei comunale.

Prin Legea pentru unificarea adiministrativă (14 iunie 1925),administraţia a intrat într-o altă etapă de reorganizare, în careteritoriul României a fost împărţit în judeţe, iar judeţele încomune, rurale (cu unul sau mai multe sate) şi urbane (comuneurbane reşedinţă de judeţ şi comune urbane nereşedinţe). Apoi,comunele rurale au fost grupate în circumscripţii numite plăşi,iar comunele urbane, în circumscripţii numite sectoare.

Prefectul era şeful administraţiei judeţene, care executa toatehotărârile consiliului şi ale delegaţiei permanente judeţene şi îşiexercita atribuţiile direct sau prin subprefect, pretori, notari şipoliţişti.

În anul 1925, prin Legea de unificare administrativă, instituţiaprefectului era tratată ca reprezentând autoritatea centrală,având atribuţii de control.

Legea unificării administraţiei din 1925 a fost abrogată de Legea pentru organizarea administraţiunii locale din 1929.

Printre modificările aduse:

creşterea numărului de atribuţii ale Consiliului judeţean;

alegerea în cadrul consiliului a unui Birou şi a unei Delegaţii, al căreipreşedinte era şeful adminisraţiei judeţene, coordonator al tuturorserviciilor administraţiei;

eliminarea funcţiei de subprefect, în noile condiţii prefectul putândfi suplinit de un prim - pretor;

înfiinţarea a şapte centre de adminitraţie şi inspecţie locală,denumite directorate ministeriale locale, un director ministerialavând în subordine prefecţii judeţelor din directorat.

Odată cu Legea pentru organizarea administraţiunii, din anul 1929,prefectul devenea reprezentant al guvernului, exercitând controlulşi supravegherea tuturor administraţiilor locale şi ca delegat alautorităţii centrale reprezenta guvernul şi puterea executivă;

O altă etapă în dezvoltarea administraţiei începe odată cuapariţia Legii administrative din 1936, când teritoriul s-aîmpărţit în judeţe şi comune, cu personalitate juridică, cuun singur nume oficial stabilit de consiliul judeţean saucomunal.

Primul funcţionar local rămâne prefectul, ca reprezentantal Guvernului şi şef al administraţei judeţene (conformlegii şi regulamentului de funcţionare din 1937). Totodată, afost reintrodusă funcţia de subprefect.

În anul 1936, legea administrativă conferă prefectului puterisporite, el supraveghind toate aşezămintele culturale şiserviciile publice; era şeful poliţiei şi jandarmeriei.

• În anul 1938, se desfiinţează administraţia autonomă ajudeţului – se înfiinţează Ţinutul, iar judeţul rămânedoar circumscrpţie, în care funcţionează serviciileexterioare ale ministerelor.

• Acum, Prefectul este funcţionar de carieră, cu drept denumire a primarilor din comunele rurale şi urbanenereşedinţă şi de a desemna membrii de drept înconsiliul comunal.

• Între 1938 şi 1940, 1941-1949, prefectura a fostsubordonată administrativ Rezidenţei regale aŢinutului Marea şi Inspectoratului AdministrativRegional Constanţa, al cărui sediu s-a aflat temporar laCălăraşi.

În anul 1940, Prefectura are în schema de organizare:

• Cabinet prefect, cu registratură şi arhivă;

• Serviciul administrativ, compus din biroulcontabilităţii judeţene şi comunale, al ordonanţării,economic, verificării contabile şi contenciosului;

• Serviciul tehnic al drumurilor şi construcţiilor,compus din biroul tehnic, al drumurilor,administrativ, contabilitate şi arhivă tehnică.

În 1945, prefectul este şi preşedinte al Consiliului politic judeţean. Schema de organizare din acest an cuprindea:

I. Cabinetul prefectului;

II. Subprefectul, care avea în subordine directă Secţia M.O.N.T.(Mobilizarea, Organizarea Naţiunii şi Teritoriului), biroul de studii şistatistică, serviciul zootehnic-veterinar;

III. Serviciul administrativ, cu două secţii: secţia administraţiei generalecu birourile administraţiei de stat, al arhivei şi registraturii, biroulcultural şi de propagandă; secţia administraţiei locale cu birourileadministraţiei judeţene, al personalului şi intendenţa;

IV. Serviciul financiar cu secţia contabilităţii judeţene şi secţiacontabilităţii comunale;

V. Secţia economică subordonată directă prefectului, cu biroul bunurişi biroul mişcări valori;

VI. Serviciul tehnic judeţean cu două secţii – drumuri şi construcţii.

Instituţia Prefectului reapare odată cu Revoluţia din

1989, ca funcţie, fără a fi o instituţie juridică distinctă.

Astfel, prin Legea nr. 5/1990, art. 4, se organizează la

nivelul judeţelor Prefecturi, compuse din: 1 prefect, 2

subprefecţi, 1 secretar şi 7 membri.

Ca atribuţii principale, în această perioadă, Prefectul:

❖rezolvă problemele de dezvoltare economico-socială;

❖asigură gestionarea bugetelor locale;

❖ asigură menţinerea ordinii şi siguranţei publice.

Legea 69/1991 privind administraţia publică locală,instituie Prefectul ca autoritate a administraţieipublice centrale, reprezentantul Guvernului înteritoriu.

Constituţia României adoptată în 1991, la art. 122,consacră funcţia de prefect în fiecare judeţ şimunicipiul Bucureşti, iar prin Legea 215/2001 aAdministraţiei Publice Locale, InstituţiaPrefectului se consolidează.

a) legalităţii, imparţialităţii şi obiectivităţii;

b) transparenţei şi liberului acces la informaţiile de interes public;

c) eficienţei;d) responsabilităţii;e) profesionalizării;

f) orientării către cetăţean.

PREFECŢII JUDEŢULUI IALOMIŢA

1870 - prezent

Constantin Hr. FILITTI

(n.1831 - d.1890)

Prefect în anii:

1870 (martie),

1889 (aprilie - noiembrie)

Dimitrie QUINTESCU

(n.1850 - ?)

Prefect

1904 (iunie – decembrie)

Ion Constantin FILITTI

(n.1879 - d.1945)

Prefect

1917 (aprilie) - 1918

Ion F. BURICESCU

(n.1880 - d.1944)

Prefect în anii:

1921,

1926-1927

G.V.

CONSTANTINESCU

(n.1876 - ?)

Prefect

1922 (ianuarie) - 1924

Constantin (Costel)

NICULESCU

Prefect în anii:

1933,

1944 (decembrie) – 1945

Nicolae Popescu-

BĂLENI

Prefect

1933 (noiembrie)

– 1937 (decembrie)

Petre CHIRIACESCU

(Titi Kiriacescu)

(n.1890 - ?)

Prefect

1937, 28 decembrie

Col. Vasile NICA

Prefect în anii:

1938 - 1940,

1944

Savu GHEORGHE

(n.21 martie 1950,

Balaciu, Ialomiţa)

Prefect

1992 - 1996

Marius Nicola Virgilius

ILIE

(n.20 noiembrie 1955,

Urziceni)

Prefect

1996 - 2000

Marian BĂLAN

(n. 19 iunie 1968,

Căzăneşti, Ialomiţa)

Prefect

2000 - 2004

Alecsandru ŞTIUCĂ

(n. 24 iulie 1946,

Săveni, Ialomiţa)

Prefect

2004,

2009

Marinică CAZACU

(n. 23 august 1960,

Ion Roată, Ialomiţa)

Prefect

2005 - 2007

Stelian CARAMITRU

(n. 3 mai 1957,

Urziceni)

Prefect

2007 - 2008

Georgian MOCĂNESCU

(n. 1 ianuarie

1966,Ţăndărei)

Prefect

2008 - 2009

Petru Mădălin

TECULESCU

(n.25 iunie 1971,

Sf.Gheorghe,Ialomiţa)

Prefect

2009 - 2012

Constantin ATANASIU

(n.18 august 1976)

Prefect

2012 - 2013

GIGI PETRE

(n.14 ianuarie 1956,

Bucureşti)

2012,

2013 - prezent