Anul XVI. Arad, Mercuri 15128 Februarie 1912 Nr. 36 ABONAMENTUL

Cor. Pe un an Pe un jura 14 o luni

28 14 2.40

Numărul de zi pentru Re­mania çi străinătate pe

an 40 franci. Telefon pentru oraş fi

comitat 502.

IREDACŢIA ţi ADMINISTRAŢIA !

Strada Deák Ferenc Nr. 2€ 1NSERŢIUNILE

ae primesc ia administraţie. Mulţămite publice şi Loc deschis costă fiecare şir

20 iilerL Manuscripte nu să înapo­

iază.

Paingenii. s

Arcul. 27 Februarie.

A t m o s f e r a pol i t ică a ţ ă r i i n o a s t r e n ' a fost d e m u l t a t â t de p r i i n c i o a s ă p e n t r u t o a t e •soiurile de pa ingen i po l i t i e i ca a s t ă z i . A-e a l m i a g e n e r a l ă ce s 'a î n s t ă p â n i t c a o sem­nif icat ivă s t a r e de a ş t e p t a r e în fa ţa v i i to­rii lai dodon ie , cu s inu l î n c ă r c a t de eveni­m e n t e m a r i . a t r a g e d in cu lcuşu r i l e lor te­n e b r o a s e t o a t e f i in ţe le a c e s t e r a p a c e şi fi­re le o t r ă v i t e î n c e p să se î n t i n d ă a d e m e n i ­t o a r e p e n t r u c o n ş t i i n ţ e l e s l abe .

Ş t i a m că în c u r î n d şi în conş t i i n ţ e l e n e a r t i c u l a t e a le a r a c h n i d e l o r n o a s t r e poli­t ice se vor t r e z i i n s t i n c t e l e s p e ţ e i .

P r e v e d e a m , c ă cel d i n t â i c a r e îşi va r ă s ­f ă ţ a a b d o m e n u l în pl ina l u m i n ă a s i t u a ţ i e i , va fi p a i n g e n u l cu c r a c e de là O r a d e a - m a r e . G r a ţ i e m e d i u l u i d e o s e b i t de p r i inc ios , în ca re a fost p l a s a t de u n g e n i u r ă u a l nea ­m u l u i n o s t r u şi g r a ţ i e i ron ie i f a ta le c a r e Pa î n z e s t r a t cu î n s e m n u l c r e d i n ţ e l o r n o a ­stre- a r t r o p o d a r u l delà O r a d e a - m a r e ş t i m . că a d e ş t e p t a t în l u m e a ce lo r ce ş t iu s ă î n t r e b u i n ţ e z e o t r a v a d u p ă cali­t a t e , cele m a i d i s t i nc t e c o n s i d e r a ţ i i .

Şi i a tă că. după i m rest imp de î n c e r c ă r i n e i s b u t i t e . în c a r e mre j e l e p a i n g e n u l u i n ' a u p u t u t să rez i s te s c h i m b ă r i l o r de-se d in at ­m o s f e r ă , a c u m t âmpu l p a r e f avo rab i l şi t e r e n u l î m b i e e x c e l e n t e cond i ţ i i de v â n ă ­t o a r e : De-o p a r t e , în poli t ica u n g u r e a s c ă sp i r i t e l e s ' au potol i t şi doa r un s i n g u r val se m a i a g i t ă în a ş t e p t a r e a r e p a o s u l u i ge­n e r a l : de a l t ă p a r t e , d insp re t a b ă r a n a ţ i u ­nilor n e m a g h i a r e şi în specia l d inspre t a ­

b ă r a R o m â n i l o r , to t m a i î n t â r z i e b ă t a i a u-nui vân t , c a r e s ă a n u n ţ e t ă r i a u n e i roîn-ch iegăr i ind i so lub i le în f a ţ a v i i t o ru lu i .

D a , i n s t i nc tu l de v i a ţ ă al p o t r i v n i c i l o r n o ş t r i a p r e s i m ţ i t p r ime jd i a ce p o a t e să c o m p o r t e o s i t u a ţ i e r ă s c o l i t ă , s u r p r i n s ă de s c h i m b ă r i m a r i în c o n s t e l a ţ i a m o n a r h i e i şi convinş i de n e c e s i t a t e a unei s u p r e m e ra l ie r i a forţelor pol i t ice ei vo r î n t i m p i n a so l ida r i e v e n i m e n t e l e , ba p e n t r u a ' ş i fort i­fica şi m a i mu l t s i tua ţ ia - ei vor p rof i t a de t o a t e m i j l o a c e l e po t r iv i t e să î m p i e d i c e re în-s t ă p â n i r e a ech i l ib ru lu i de for ţe în t a b e r e l e c o n t r a r e . O p e r a a c e a s t a de d e s t r ă m a r e şi m a i f a t a l ă a r î ndu r i l o r n o a s t r e s 'a a n u n ­ţ a t în m o d n e î n d o i o s , a c u m de cur înd , cu a p a r i ţ i a Deşteptării delà B r a ş o v şi va fi c o n t i n u a t ă cu o îndârjire, p o a t e fără pere­che în t r e c u t , de î n d a t ă ce, p r in d e z a r m a ­rea i m i n e n t ă a g r u p ă r i i lui J u s t h . g u v e r n u l , şi în g e n e r e pol i t ica u n g u r e a s c ă , se va s i m ţ i la a d ă p o s t de or i ce surprize din a f a r ă .

P a i n g e n i i m e n i ţ i să u r z e a s c ă mre j i le d e o t r a v ă pe s e a m a c o n ş t i i n ţ e l o r s l abe şi a c e l o r î n c ă n e p ă t r u n s e de l u m i n a asp i ra ­ţ i i lor n o a s t r e , s u n t deja în pa lme le guver ­n u l u i : î n c e p â n d cu M a n g r a , B r o t e , V l a i c u şi s fâ rş ind cu K e g m a n . Şi , d u p ă c u m af lăm din z ia re le ungu re ş t i , p l anu l i m e d i a t al gu­ve rnu lu i e- s ă m u t e c e n t r u l de o p e r a ţ i u n e al p r o d i g i o a s e l o r sale in sec te , de là B r a ş o v la O r a d e a - m a r e , în cu lcuşu l p a i n g e n u l u i cu c r u c e . X o u a m r e j ă de o t r a v ă se v a n u m i tot Deşteptarea şi d a n t e l a ei se va u rz i t o t din falşele m o t i v e a le . . apropier i i r o m â n o -m a g h i a r e " .

D i a d e m a t a i n s e c t ă c a r e s t ă în c a p u l a-ces t e i a c ţ i u n i . M a n g r a . a d e c l a r a t în pri­

v i n ţ a a c e a s t a u r m ă t o a r e l e (z iarul Nagyvá­rad* n u m ă r u l din u r m ă ) :

„Toţ i aderenţ i i a p r o p i e r i i tximâno-maghiart» .simt d i m p r e u n ă eu mine nevoia u n n i mare ziar cot idian, care să p ropage ideea noas t ră în cercur i cât mai la rg i , şi în special în cercur i le româneşt i . P r o g r a m u l nos t ru n u e al tul , decât să facem pe R o m â n i sg în ţe leagă (!_), că în Ungaria naţiona­lităţile nu sunt de loc prigonite (!) şi să lămu­r im .situaţia în adevăra ta ei coloare, pent ruoa să se vadă, cât de h i n e ar fi dacă naţionalităţile a i t ră i în pace ou naţiunea (,!), ceea.ee le-ar g a r a n t a desvoltarea şi cul tura . D i n pairte-mi, n u voi par­ticipa la în temeierea z ia ru lu i , despre care, de alt­fel, e încă şi t i m p u r i u eă vorbim, dar mă voi ni-zui din r ă spu te r i , ca planul patriotic să se reaii-*еЦ" . . .• * .

P i t e ş t e , e sub d e m n i t a t e a n o a s t r ă şi sub d e m n i t a t e a î n t r e g e i opini i pub l i ce ro­m â n e ş t i , s ă î n v r e d n i c i m , fie şi de-o a t e n ţ i u ­n e t r e c ă t o a r e - dec l a r a ţ i i l e a c e s t e , c a r i r eo -glirideec o e x t r e m e t i t a t e a d e c ă d e r i i m o ­rale în po l i t i că . P e n o i ne i n t e r e s e a z ă d o a r p l anu r i l e g u v e r n u l u i şi nu une l te le în car i a c e s t e p lanur i nu pot. să d e ş t e p t e o con­ş t i i n ţ ă m o r a l ă . Ma i î n s e m n ă m aici n u m a i , că ieri pa ingen i i au fost a d u ş i de g u v e r n la B u d a p e s t a şi spo r i ţ i cu u n n o u s p e c i m e n în p e r s o a n a a s e s o r u l u i Matei Voileanu delà S ib i iu .

Ori ca re ar Ci însă s p e r a n ţ e l e g u v e r n u ­lui şi o r i c â t de r e î n c h i e g a ţ i po t r ivn ic i i no­ştri în fa ţa e v e n i m e n t e l o r , a v e m nec l in t i t a conv inge re , că armonia în s inu l n a ţ i u n e i r o m â n e ş t i din Ungaria se va r e î n s t ă p â n i în s c u r t ă v r e m e şi c ă e v e n i m e t e l e , o r i car i a r fi ele. nu n e vo r s u r p r i n d e n i c i pe n o i în ha lu l d i scord i i lo r i n t e r n e . R e s t a b i l i t o d a t ă

P a c o s t e a . De I. G. Bradu.

N u ştiu anume câtă vreme va fi de a tunc i , da r era pe la "început de vară. Mă întorsesom acasă d u p ă mai mulţ i ani de lipsă, şi c u m e ram proaspăt s căpa t d in şcoli, umblam cu o g e a n t ă de piele ga lbână la subţioară, ca să mă cunoască lumea de d e p a r t e cine sunt . Nn-i vorbă, n ' aveam nimic d in aerul grav şi sfidător al oameni lor le­gii , căci ba rba mea abea răsăr i tă şi părul v î r t e j , mă a ră t a mai m u l t a seminar is t în vacanţă — doar un i forma îmi l ipsea. — Fap tu l acesta îl pu­team ghici şi din vorba potol i ta şi fără î neun j u r a ţ ă ran i lo r oari se apropiau nes t în joni ţ i de mine .

î n t r ' u n rând — aveam tocmai ceva de regulat p r iv i to r la o moşten i re — şi p lecasem cu avocatul Pos te ln ieu la judecă to r ia de ocol d i n Măgureni . Sosisem de v reme şi m'am abă tu t la u n han până Ja începerea o re lor de slujba. Când să i n t r u pe poarta largă din c u r t e a hanulu i , vad un român că mă cercetează iscodi tor cu pr iv i rea şi-ş ridică mâna la căciulă . Xu-1 cunoş team şi 1'am sa lu ta t fără să mă opresc în cale, i a r la întoarcere îl văd de depar te cum stă spr i j in i t în s tâ lpu l por ţ i i şi mă pândeşte nu cumva să scap fără să mă bage în seamă.

S e vede că p fi având ceva cu mine — gân­desc eu — şi mă apropii ho t ă r î t să-1 î n t r eb ce aş­teaptă . Abia fac câţ iva paşi în cu r t e şi omul se urneş te d e lângă stâlpul por ţ i i săl tându-ş zăbu-nul a lbas t ru în t r e umer i .

Chim vi"e t î r îndu - f greoi Ouboatele pe les­

pezi le de p i a t r ă a le cur ţ i i , înţeleg din s t rhn to -rarea cu care alege vorbele, că a re o pr icină la judecător ie .

— Ce-i bade ? — îl în t reb . Omul începe aş g rămădi căciula în t r e palme

pr iv indu-mă s t ă ru i t o r şi la răs t impur i ochii îi fugeau ră tăci ţ i pe de l a tu r i .

— P ă i , de-aş şt i ce o fi, a 'aş mai veni la dumneata . . .

— Credeam că vrei să-mi spui ceva. — De spus aş spune nu-i vorbă, că a dat o pa­

coste peste mine.. . — Ce pacoste? — în t r eb eu iară. ... şi te-aş ruga să vii să mă aperi . — Bine da r nu ş t iu despre ce-i vorba. Kamâuu l îş potr iveşte căciula î m p ă t u r a t ă sub­

ţioară şi v î ră mâna în ş e rpa r de scoate un <petec de hâ r t i e a lbastră , pe u r m ă se înţepeneşte î n t r ' u n picior şi aş teaptă .

Mă u i t la hâr t i e , pe u r m ă ia r la el, dar nu înţeleg nici acum despre ce-i vorba.

— M'O p â r î t un ţ igan — şopti omul nost ru plin de îndoială — şi m i i că dau de-o pacoste a-cum pe vremea lucrului, de-mi r ămâne porum­bul nesăpat .

•— Bine — asta — văd din scr isoare, da r cum, de ce te-a p î r î t ?

— N u i-am zis vorbă l egăna tă , n ic i nu l 'am văzut d in postu Crăc iunulu i , ş i-acuma vine — hată-1 crucea, — că nu i-oi zice mai bine, să mă facă de hulă în sat.

În ţe leg că a m de a face ou u n om .şiret şi mă dau cu binişorul pe lângă el, doar l-oi putea des­coase.

— Zici că te-a p î r î t — aşa a r a t ă şi la car te , da r nu-mi spui n imic de ce, ci-mi lungeş t i vorba şi ţi-se începe judecata p â n ă ce s tăm aci de geaba.

— N u şt iu nici eu domnule, ise vede că l-o pus ceasu ' cel rău.

— Ia ascultă omule — îi ta i cu vorba d in t r ' o da tă . Ce-mi tot îndrug i la cai verzi pe păre ţ i . Mă chemi să te apăr şi nu-mi spui n imic . Să vedem, despre ce-i vorba, că aşa cum vrei s'o scoţi nu merge de loc. D in ch ia r senin nu se leagă lumea de capu l t ău .

Jl văd că se gândeş te cum să înceapă şi ca să-1 îndemn la vorbă o iau î na in t e : în ţe lege odată omule : aci vine tocmai ca la doctor", te duci să te tămă.cluească şi nu-i spui ce te doare . Dacă vre i să scapi de belea spunem pr ic ina să ş t iu şi eu, n ' a i teamă că ţi-so în tâmpla ceva... că a şa cum spui dumnea ta , e prea de tot....

— P ă i să vezi cum o fost — se u rneş te î n t r ' u n târziu ţăranul t recându-ş mâna p r i n plete. Aveam d e peste i a r n ă neşte h ă j ă n u r i de porc în podul casei. Le apucase postul Paş t i lo r nemâncate şi tocmai ne gândeam ce bine or mai p r i i , s'avem ce lua în t r a i s t ă pe vremea coasei. Că să vezi, iar­na lucrăm la băi le de aur d in Valea-Arsulu i şi deoum se ia псагіа până la S î m e d r u punem unel­tele după cuptor şi ne dăm iar la p lugăr ie .

Când să se înceapă ce vreau să-ţi spun, era în s ăp t ămâna Paş t i lor şi J o i seara ne înţelegem vr'o câţiva vecini ş'o l uăm eu seara deodată la bi­serică. De, ca creş t in i i , se cade să mergem la t ras t ie ba tă r odată în post. Cum zic, îşi p u n e fie­care câte o făclie de ceară după şe rpar , s'avem

Pag. 2 „ T R I B U N A 4 28 Februarie n 1912

echi l ibru! for ţe lor n o a s t r e , mre j i l e de pain-g e n se vo r r isipi de cea d in tâ i suf lare a cu­r e n t u l u i de energ ie ce va porni sa ba tă din t a b ă r a n o a s t r ă n a ţ i o n a l a .

Episcopul Radu la Roma. I lus t r i ta tea Sa epis­copul dieeezii Orăzi i -mari Dr . Demet r iu Radu . a foit însărc inat să prez in te P r e a Sf in ţ i tu lu i Pă­r in te d< Roma al Ыsericei t rai te memor iu l în­tocmit în confe r in ţa apiseopească d in Bla j , în che­stia ii, irei miei episcopii jrr.-cnt. ungureş t i .

- tr i tatea Sa s'a prezentat ieri la minis t ru l -preşedinte '•.iiuen-IléderváTy căruia i-a prezentat moinoiiel d in 'chestiune. 1 ' rendin tele consil iului a Inat de conţ inutul memoriulu i .si şi-a ex­pr ima t satisf acţ iunea pen t ru tonul loial în care a fost redac ta t .

In acelaş t imp episcopul a p reda t o copie a memoriu lu i şi min i s t ru lu i cu l te lor şi ins t rucţ iunei publice contelui Zichy. Tot ieri I lus t r i ta tea Sa a părăs i t Budapes ta , plecând spre Roina peste Viena.

Lugojul unguresc alarmat. Odată cu alegerea rtlui Dr . F loreseu de p r i m a r al l u g o j u l u i j idovi-mea magh ia ră d in acel oraş a s t r igat din adâncul rănmichi lor pa t r io t icu l „Gheva l t " de apărare . I-se părea acestei j idovimi că ceea ce mi a reuşit vene­ra tului f run taş '" i Or. Branisce să câştige prin mijlocirea Leii. rganulu i său „Drape lu l " , va e-xopera noul (primar cu inf luenţa sa „daco-ro-mâiiă" .

Şi iată deci pe evreii înjghebaţ i î n t r ' u n par t id euşer unguresc , că desfăşură s teagul protector maghiar , pen t ru a se apăra împotr iva curen tu lu i valah de cu t rop i re .

Es te şi acest ges t al evrei lor o ironie mai mull la adresa venerabil i lor f runtaş i , căci dacă numele dl vii D r . F loreseu Fam auzit a tâ t de rar în mişcări le noas t re romaneşti, falnicul „ D r a p e l " românesc a f î l i a i t numai ipe ziduri le cetăţii Lugoju lu i .

Şi delà f i l l á i t până la adevăra ta luptă dezinte­resată , ideală şi fără compromisur i de tot soiul e a tâ t de d e p a r t e !

ce a p r i n d e la c i t i r ea celor douăsprezece evanghe­lii ş i ne ducem la biserică.

Casa ramase pus t ie fi nu şt iu cum s'a făcut că scara era la gura podului Şi cum spuneam, ne uăm toată u l i ţ a şi plecăm la biserică. Să fi tot fost v r e m e cam cât ai merge de-aci p â n ă în ]УІ< î teclni . dar n'aun stat mai mult ia -slujbă. La în toarce re zic bunăsOara vecinului Ciuhă , că stăm uşă de uşă, şi când 1 dau să deschid vramiţa , văd că a l ea rgă o Ionba de f lacără p r i n t r e sclemele dela eoper işul căsid.

Mă Ciuhă — zic — ian hai , că раге-ші-se s 'o apr ins băbura în pod şi arde casa. Vecinii, cum era în poar t ă se în toarce în d r u m şi intră™ amân­doi în ocol la mine. Muera cu copii rămăsese îu urmă. Ş-am in t r a t amândoi cu g r i j ă să nu ecâr-ţe vramiţa şi nc-ani apropia t pe fur i ş de suptoaca casei. P u n mâna pe st ingbe şi m ă sui în t î r na ţ ; uşa podulu i deschisă şi scara gata de urca t . Mă uit eu bine, dar nici u r m ă de foc. Se auzeau nu­m a i i î ş î i t u r i , ca umblet do pisică p r in t r e păstăi de mazere.. .

— Alai C iuhă , s o suit cineva în i«>d şi-mi fură hărăi iur i le — zic eu cătră vecinul .

— O fi S o l o m o n a r i - u — bată-1 puterea cea sfânta — răspunde Ciuhă.

Luc ru ' dracului , gândesc eu. Ce-i d e făcut, .şi i au scara dela pod. P e urmă ne-am bras amân­doi în umbra ştreaşiuei. Gândeam eu îu mine — când o da să se coboare din pod, pune pic ioru. scară ii u i şi-ş ia vânt pe gura podului la vale. Aşa a şi fost. Fac. semn lui Ciuhă să tacă, mai aşteptăm cât să fr igi un ou, şi numai ce auzim huzdup pe gu ra podului . P e u rmă ur le te şi văi­căreli şi un zdrăucăui t de fere. Se vede că pusese

Nuoi tratative cu justhiştii ? — Situaţia politică. —

. I rad, 27 F e b r u a r i e .

In u r m a d e z a r m ă r i i p a r t i d u l u i fcos-su th i s t , par t idu l de sub şefia lui J u s t h a r ă m a s izolat , având n u m a i spr i j inul celor v r e o câ ţ i va indepenclişt i in a f a r ă dc par ­t ide . Se p a r e . însă ' că aluzi i le min i s t ru lu i -p r e ş e d i n t e despre „răsplata naţiuvei" c a r e îi a ş t e a p t ă pe cei vrednic i a avu t efect -şi a s u p r a uno r m e m b r i a i p a r t i d u l u i jus th is t . căci în şed in ţa do ieri a C a m e r e i d e p u t a ţ i ­lor v i r e -p reşed iu te l e p a r t i d u l u i acestuia* Földes Bélé* a tăcui d e c l a r a ţ i i c a r i dove­desc că şi in sinul p a r t i d u l u i ju s th i s t ideia unei în ţe leger i paşn ice a r e a d e r e n ţ i . P r e s a g u v e r n a m e n t a l ă de c â t e v a zile î ncoace me­reu încea rcă să a c r e d i t e z e svonur i lo desp re n e î n ţ e l e g e r i g r ave ce a r ex is ta în s inul pa r ­t idulu i j u s th i s t . Dec la ra ţ i i l e de ieri ale vi-ce -preşed in te lu i Földes par î n t r ' a d e v ă r a conf i rma a c e s t e z v o n u r i . R ă s p u n z â n d C o n ­

telui Khu eh-Hé de r vâry .şi con te lu i . l p p o -niji. v ice -preşed in te le pa r t i du lu i justhist a dec la ra i că g a r a n ţ i i l e ofer i te până a c u m dc mi i i i s t ru l -preşodi i i te în ce pr iveş te re­form;! e lec to ra lă nu suni suf ic ien te p e n t r u l iniş t i rea pa r t i du lu i . Guvernul trebuie să ofere garanţii măi serioase pentru a con­vinge opoziţia că nouile alegeri s e ror face titiniai pe bazu linei noûi legi electorale.

C u v i n t e l e a c e s t e vagi ale lui Földes au fost de a juns ca 11rinist-m 1 - p r e ş e d i n t e să ia n u m a i decâ t c u v â n t u l şi să dec l a r e c ă gu­vernul es te g a l a să d i s fu t e şi g a r a n ţ i i l e ma i se r ioase cerute, de opoz i ţ i e , dacă i-se vor n u m i .

A c e s t e dec l a r a ţ i i au fost p e n t r u presa g u v e r n a m e n t a l ă nn prilej bun p e n t r u a în­noi zvonur i l e desp re c u r e n t u l de d e z a r m a r e ce s ' a r în s t ăpân i to t m a i mul l şi în sinul pa r t idu lu i j u s t h i s t . G r a b a cu c a r e min i s -t r u l - p r e ş e d i n t e a prof i ta t de dec l a r a ţ i i l e

vagi ale Ini Földes d o v e d e ş t e . însă- că gu-

cineva uneltele in capătul Un ia tu lu i şi ţ iganul pehicase peste ele.

Când ne apropiem Solomonarii! o ia la fugă s t r igând de să răscoale satul . Dar în goană scă­pase un dăr-ab de slănină cât o opincă şi vr 'o doi st în jeni de eârnaţ .

—- E i ş'apoi '. — Apoi a doua zi s'a dus la doctor, că penii

oi.se cu eapu în naşte ciocane şi ef redele de bac, de tot se fleciuise.

— Aci-i aci — gândesc cu... •Şi zici în neşte ciocane şi s i redele de bae. Şi

tocmai cu capu ; n o fi avut pieoare... or i s'a gândi t că i-or t rebui ca să-1 faceţi scăpat — al daug eu.

— Tocmai aşa răspunde omul. — Ş-acuaua te ia la judecată pe cuvânl că

l'ai bătut . Te pomeneşti ' — De-ar fi n u m a i atâta bine ar fi, dar m i i

că mă vîră şi-u temniţă , bată-1 crucea de necura t . *

l / am dus la pr ietenul Postainicu şi Fam fă­cut s | înceapă povestea iară dela cap.

Pe d r u m când tie-am întors acasă cu prici-naşul pe capră , a m făcut mare haz de povestea eu ciocanele .şi sfredelile. In lipsă de mar to r i omul nostru scăpase teafăr şi-ş rama a c u m t ihn i t luleaua cu g â n d u r i l e la păpuşoiul ga ta de în tors .

Şi zicj în nişte ciocane şi sfredele bade í - Chia r aşa domnule— ră spunde omul. în-

torcându-se pe capră şi prv ind cu o umbră de zi i u ­beţ, la mine,

vernul c a u t ă a p r o p i e r e a de opoz i ţ i a ju­sthist ă şi uu opozi ţ ia de g u v e r n .

C u t o a t e aceste- iu c e r c u r i l e g u v e r n a ­m e n t a l e s<; speră că r e l u â n d u - s e t r a t a t i v e l e e n ju s th i ş t i i se va pu tea a j u n g e l a o în ţe le ­ge re . R e z u l t a t u l imed ia t al ş e d i n ţ e i de iert es te că deocamdată se vor u r m a d i scu ţ i i l e înainte de o rd inea de zi, fără a se î n c e p e d i s c u ţ i a reformelor mi l i t a re .

* Discursul de azi al lui J u s t h a doved i t

d e a l t m i n t e r i că zvonur i l e despre deza r ­m a r e a pa r t i du lu i jus th i s t s u n t invenţi i d e a l e presei g u v e r n a m e n t a l e , J u s t h a déchi­r â t că ho tă r î r ea p a r t i d u l u i s ă u r ă m â n e n e s c h i m b a t ă până c â n d g u v e r n u l nu va ad­m i t e p r io r i t a t ea v o t u l u i un ive r s a l .

J u s t h i ş t i i e r a u ho tă r î ţ i să î n c e a p ă ob­strucţia t ehn ică ch ia r în şed in ţa de az i . d a r au r e n u n ţ a t la a c e s t p l a n d u p ă ce p reşed in­t e l e WtViiv a îngăduit d i scu ţ ia îna in te d e

I»rdinea d e z i .

Consiliu de miniştri. Ieri d u p ă amiazi a avui loc un consiliu de mi­

niştr i , la care au luat par te toţ i membr i i cabine­tului . Iu consiliu s ' au discutat chest iuni le la o r dinça zilei.

Atitudinea justhiştilor.

Declaraţ i i le de ieri ale lui F ö l d e s s u n t viu comenta te în toate cercuri le polit ice, i n suş F ö l ­d e s îşi explică declara ţ i i le în sensul că guvernu l numai aşa poate să dovedească că vrea pacea în mod sincer, dacă va depune imediat un proiect de lege în care să se fixeze pr incipi i le ipe cari se va întemeia reforma electorală şi t e r m e n u l pana când proictnl de lege definit iv va fi prez in ta t Ca­merei .

In ce priveşte a t i tudinea par t idulu i jiisthisf. un comunicat oficios spune că răspunsul contelui K li ii e n-H é d c r V á r y la cuvinte le lui Földes nu schimbă în t ru nimic s i tua ţ ia , nici nu influen­ţează ho tă r î r i l e luate de ipartidul jus th is t . P a r t i ­dul n a r e motive să revină asupra acestor hotă-rîr i . Dacă guvernu l are de făcut propuneri, par t i ­dul le dă ascul tare .

Moştenitorul de tron.

Dec la ra ţ i i l e f ă c u t e de Franche Kos­suth în ce pr iveş te . .vederi le n e c u n o s c u t e ' ' a l e v i i to ru lu i m o n a r h a u f ă c u t î n t o a t e cer­c u r i l e poli t ice sonsa ţ i e . D u p ă ce rec t i f ica­rea d e ieri n ' a r e u ş i t să r e d u c ă la t ă c e r e zvonur i le po rn i t e pe u r m a aces t e i dec la ra ­ţii- azi vine O d e s m i n ţ i r e c a t e g o r i c ă : ..Kos­suth nici n'ii pomenit în declafaţiile sale ile persoana moştenitorului de tron'1.

D e s m i n ţ i r e a a c e a s t a va afla. însă . tot a t â t de p u ţ i n c r e z ă m â n t c u m a a f la t şi r ec ­t i f icarea de ier i . A c e a s t a p a r c a o s imţ i şi o f i c i o s u l g u v e r n a m e n t a l .di adape s ti Na­pló"* p e n t r u că î n c e a r c ă o d i v e r s i u n e , adu­c â n d în d i scu ţ i e p e r s o a n a fos tu lu i m i n i s t r u de i n t e r n e Kristóffy, d e s p r e c a r e af i rmă c ă a r face servic i i de sp iona j cance la r ie i mi­l i t a re a m o ş t e n i t o r u l ui de tron. u n e l t i n d î m p o t r i v a Ungur i l o r . I

Şedinţa Camerei.

La ordinea zilei e discuţia reformelor mi l i t a re , da r preşedinte le Návay acordă c u v â n t u l la discu­ţ ie îna in te de ordinea de zi.

•lusth (іціііа ia cel d in tâ i cuvân tu l ]>ontru a răspunde la învinuir i le contelui Apponyi că pai -tidul justhist s'ar fi îns t ră inat , de d rep tu r i l e na­ţionale şi s ' a r fi aliat, cu p a r t i d e duşmane acestor d rep tu r i . N u este adevăra t . P a r t i d u l jus th is t s'a aliat, şi va lup ta cu toţi cei ce vor în t reducerea votului universal egal şi secret, şi m lirptu până sr m introduce acest vot.

28 Februarie п. 1912 Pag. S

Stăruie apoi asupra lipsei de consecventă a p a r t i d u l u i kossuthist. care fără orice motiv serios a reven i t asupra ho tă r î re i sale de a nu désarma până nu se va lua delà ordinea de zi reformele mil i tare .

In ce pr iveş te declaraţ i i le de azi ale contelui Klj.uen-IIéderváry eă guve rnu l este gata să ofere si ga ran ţ i i mai nserioase in ce priveşte reforma electorală, — răspunsu l pa r t i du lu i jus th is t este hotărîгей delà 18 F e b r u a r i e : partidul justlii*! va combate reformele militare eu orice mijloace si on va désarma până nu se va lua în discuţie pro­iectul de lege despre votul universal, egal şi secret.

Mai iau cuvântu l kossuthistul Dédy Zoltán lu chestie personală şi justlii.ştii IIolló Lajos şi Ver­i/iu Kád re cari polemizează cu orator i i koseutbieti.

învestitura noilor Episcopi

DefflOflSÍrufii împotr iva Banului Groafiei.

\ Steaguri ungureşti arse. —

NOul r e g i m i n a u g u r a l d e B a n u l Curaj în C r o a ţ i a a p r o v o c a t u n l a n ţ Q e î n t r e r u p t

d e d e m o n s t r a ţ i i os t i le nu n u m a i î m p o t r i v a

p e r s o a n e i B a n u l u i , ci .şi î m p o t r i v a g u v e r ­

n u l u i u n g a r şi a [ J u g u r i l o r i n g e n e r e . După ç e fostul B a n T<jninsiri n ' a r e u ş i t s ă - ş i a l ­

c ă t u i a s c ă o m a j o r i t a t e , d e ş i a p r o f i t a t , l a

a l e g e r i , d e t o a t e mi j loacele n e p e r m i s e ,

n o u l B ă i i ş i -a î n c e p u t s t ă p â n i r e a c u d i s c u l ­

p a r e a dietei c r o a t e şi p r i g o n i r e a s i s t e m a ­

tică a t u t u r o r < > | K > z i ţ i o n i . ş t i l o r . P o a t e d e

c â a d e x i s t a e r ă c o n s t i t u ţ i o n a l ă în C r o a ţ i a

n n s ' a u p o r n i i a t â t e a p rocese d e p r e s ă c â t e

s ' a u pomi i in z i l e l e l u i Curaj.

Şi r e z u l t a t u l es te o f i e r b e r e t o i nun in­t e n s i v ă , o f r ă m â n t a r e toi m a i a d â n c a , ca re p ă t r u n d e în cele m a i î n d e p ă r t a t e r o i t u r i , p r e f ă c â n d t a ra î n t r e a g ă i n i r un v u l c a n .

D u m i n e c a t r e c u t ă d e m o n s t r a ţ i i l e s ' a u

îuoit nu n u m a i în A g r a m . ci ş i i n F i u m e şi în Bosnia şi au putut li poto l i te n u m a i prin i n t e r v e n ţ i a a r m a t e i ,

A s u p r a a c e s t o r d e m o n s t r a ţ i i s e a n u n ţ ă :

l'e piaţa .lella-sicli diu Agram mai multe mii de oameni au demonstra t împotr iva Banului şt a guvernulu i ungar . Poliţia a dat asalt asupra manifestanţ i lor şi a împrăş t i a t mul ţ imea; Du­pă re t ragerea poliţiei, mulţ imea s'a intors . De da­ta aceasta au avut loc ciocniri serioase. S'au i ras mai mul te focuri asupra pol i ţ ie i , care a făcut nu­meroase a res tă r i . Luni s'a ţinut o aduna re de pro­testare. Delà adunare mulţimea s'a aduna t înain­tea p r i m ă r i e i unde au fost arse două steaguri un­gureş t i .

fn Fiume mai mul te mii de Uroaţi au demon­strat împotr iva Banu lu i Cu vaj şi a guvernu lu i unguresc.

In Mostart s tudenţ i i şi cetăţenii croaţi de ase­menea au ţ inu t o aduna re de protes tare împotr iva r eg imulu i de volnicie a Banu lu i Cuvaj . Doua s teagur i ungure ş t i au fost arse. A intervenit mi­li ţ ia care a reuşi t sa restabilească l iniştea fără vărsare de sânge.

Bucureşti, 13/26 F e b r u a r i e .

E r i s'a făeut înves t i tura noui lor Episcopi P P . S S . LX, Theodosie al Romanului si Caliet al Ar­geşului .

La orele 10 a. m.. ambii Episcopi au asistat la serviciul divin, obişnuit de Duminecă, oficiat în catedrala Sf. Mitropolit .

La acest serviciu divin a luat par te 1. P . S. S. Mitropol i tul P in ten , al Moldovei, precum şi toţi S f in ţ i i P ă r i n ţ i membr i lai Sf. Sinod.

La orele 11 terminându-se serviciul d ivin cei doi noui Episcopi , împreună cu membri i Sf. S i ­nod, au trecut în Palatul Mit ropol i tan , penrvu a <• p r é p a r a s p r e a merge la Pa la tu l Regal .

In curtea Mitropoliei se aflau două t r ă su r i de gală ale Pa la tu lu i Regal şi două plutoane din regimentul 4 roşiori.

De asemenea a sosit la Mitropolie şi d. Pre­fect al poliţiei capi talei .

Iui orele 11 şi jumăta te . I. P . S. S. Mitropoli­tul Pinnen al Moldovei a luat loc î n t r u n a din t răsur i le regale iar P I ' . SS . LL . Noui i Episcopi în cea de a doua. La stânga şi la dreapta ambi­lor t răsur i regale, călărea câte un maior , doi din ar t i l e r i e şi doi d in cavalerie. Atât Mi t ropo l i tu l Moldovei cât şi cea doi noi episcopi e rau învest­mânta ţ i in rasă. camilafeă şi având pe piept de­coraţi i le ce le posedă, in formă reglementară .

La erele 1'2 fără un sfert, cortegiul a jungând la l 'aiatu) Rega l , t răsur i le au intrat pr in poarta din stânga şi au tris la scara, -alei de ceremoni i .

La intrarea în curtea pala tului regal , ga rda a dat onorul prezentând апшеіе in t imp ce muzica a intonat , ,Spre rugăciune"' .

La int rarea în P a l a t u l Iîegal 1. P. S . Mitro­polit al Moldovei şi P. S. Episcopi i Galist al Ar­geşului şi Theodosie al Romanu lu i au fost în tâm­pinaţi de aghiotanţ i i de serviciu dni i colonel Grra-coşchi şi majorţil Angheleepu.

îna l ţ i i prelaţi au fo*i conduşi in saloanele de p r imi re .

.Vniinţându-se sosirea I . I'. S. Mitropolit Pi­nien şi a PP . SS . Episcopi in sala Tronu lu i , la «rele 1-2 fix M. S. Regele însoţit de A. S. R. Prin­cipele F e r d i n a n d şi aghiotanţ i i regali , şi-a făcut de asemeni in t ra rea în sala t ronu lu i .

M. S. Regele s'a urcai pe tron având în stânga pe A. S . R. P r i n c i p e l e F e r d i n a n d , în prezenţa dlor miniş t r i P. P. Carp , C. C. Arion, LaJiovari, T. Maioresctj, Marghi loman. Neni ţescu, M. Can-tacuzino X. Fil ipeseu şi B. Delavrancea. D. Do-brescu p r imaru l capi talei .

înda tă după suirea pe tron a M. S. Regelui , aghiotanţi i regali dni i colonel Oraco-chi şi ma io r Angheleseu au condus in faţa M. Sale pe P P . S S . Брівсорі (..'alist al Argeşului şi Theodosie aj Romanulu i cari erau îmbrăcaţi in mant ia epis­copală procedaţi de protoereii capitalei şi u rma ţ i de arh id iaconi i Mit.ropolei cari duceau cariile.

1. P. S. .Mitropolit al Moldovei luând câr j i ie din mani le a rh id iaeoni lor , le-a remis M. S. Re­gelui , iar d. C. ('. Arion minis t ru l cultelor a dat cet i re diplomelor nouilor Episcopi;

Apoi M. vS. Regele a încredinţat fiecărui din Episcopi cârja 'respectivă.

Nouj i Episcopi ret răgâ ii dusse trei paşi înapoi , M. S. Regele le a rostit următoarea cuvânta re .

Discursul Regelui.

P. Ş . E p i s c o p al R o m a n u l u i . Ales dc S f . S i n o d .şi ele r e p r e z e n t a n ţ i i

n a ţ i u n e i E p i s c o p al e p a r h i e i d e R o m a n , cu înc rede re Ţ i - a m î nmâna t , câr ja p a s t o r a l ă .

După o b o g a t ă a c t i v i t a t e l i t e r a r ă p e

t ă r î m u l sc r ie r i lo r b i s e r i c e ş t i ' P . S. T a eşt i c h e m a i a c â r m u i a c e a s t ă v e c h e .şi r e n u m i t ă e p a r h i e a M o l d o v e i , înscr i să cu p a g i n i fru­m o a s e în is tor ia T ă r i i , u n d e încă din t i n e ­

r e ţ e .şi în mai m u l t e r î n d u r i T á - a i d e s f ă ş u r a t

m u n c a peni ru binele biser icoi .

Numide c u v i o ş i l o r D o m n i ş i a î n v ă ţ a ţ i ­

lor Ar l i ipăs ior i a i Moldovei s u n t s t r î n s l e ­

g a t e d e a c e a s t ă Episcopie , d e u n d e a u i z -

v o i l l n u m e r o a s e d o c u m e n t e d e v a l o a r e i s ­

t o r i c ă p r e c u m ş i c ă r ţ i b i se r i ceş t i d e o d e o ­

s e b i t ă î n s e m n ă t ă ţ i ' . N u se p o a t e ui ta a c t i ­

v i i al e a l u i D o s o f t e i i ) şi M e l c h i s e d e c , c a r i

; u i î n c h i n a t n e o b o s i t a lor m u n c ă b i s e r i e e b

î m b o g ă ţ i n d l i t e r a tu r a sa . — E p i s c o p u l Ma c a r i e c u n o s c u t sub n u m e l e d e , , d a s c ă l u l

M o l d o v e i ' ' » a împrăş t i a t d e l à R o m a n lirmi-l i e l e pe v r e m e a lui P e t r u R a r e s V o e v o d , .şi lot a c o l o s 'au scos la i v e a l ă i n t e r e s a n t e h r i ­

soave d o m n e ş t i ş i ca tas t i fu l b r e s l e l o r de m e s e r i a ş i - cel m a i v e c b i u în p r i v i n ţ a b r e s ­

lelor din t a r n . î n t o c m i t prin îngri j i rea E p i e -

c o p i l o r , c a r e n e a r a t ă v i a ţ a e c o n o m i c ă d e

a t u n c i d e s f ă ş u r î n d u - s e s ub a r i p a o c r o t i ­

t o a r e a b i s e r i c ë i .

P. S. T i i ai ( I n t p i l d e f r u m o a s e d e mun­că fo los i toare ş i d e î n ă l ţ ă t o a r e fapte, c r e ş ­

tineşti. Ş i l e ş t e - T e a p ă ş i pe a c e s t e c ă i b i n e ­

c u v â n t a t e si fii me reu î n s u f l e ţ i t de duhu l b l â n d e ţ e i şi al t o l e r a n ţ e i - s p r e a î m p l i n i a s t ­

fel î n s e m n a t a P. S. T a l e c h e m a r e .

P. S. E p i s c o p al A r g e ş u l u i .

I u u r m a t r e c e r i i în ю v i a ţ ă mai fericită, a P. S. G h e r a s i m T i m u s a c ă r u i m e m o r i e

v a r ă m â n e a n e ş t e a r s ă pe f rumoase l e . m a ­l u r i ale A r g e ş u l u i , a i m a r e a c i n s t e de a f i

u r m a ş u l său .

( ' I I <> v i e m u l ţ u m i r e a m î n t ă r i t a l e g e r e a

P. S. T a l e la s c a u n u l epa rh i e i d e A r g e ş - în-c r e d i n ţ â u d u - T i - d u p ă vechi le dai ine, r j a

e p i s c o p a l ă ca s e m n al p u t e r e i d u . . • i n ­

c e s t i .

C u n o s c î n a l t e l e T a l e însuşiri, ş i r î v n a c e

ai î i h hinat în folosul s f . b i se r i c i ; sunt, d a r s igur ca P . S . Ta v e i fi d e a p u r u r e a c o n ­

dus d é s i m ţ ă m â n t u l d e d r e p t a t e f i d e b l â n ­

d e ţ e . Xu poţ i avea o s a t i s f a c ţ i e m a i m a r é

d e c â t a c e e a d e a c â r m u i t o c m a i o e p a r h i e

unde- d e v e a c u r i os ie o m ă n ă s t i r e al c t r e i

r e n u m e a t r e cu t d e p a r t e p e s t e h o t a r e l e n o a s t r e . — S u n t m â n d r u c ă aces t s f . locaş , i n p a r l e d ă r î m a l d e foc ş i d e e û t nuire-s ' a putu t înăl ţa sub d o m n i a Mea în v e c h e a sa s t r ă l u c i r e , ca un falnic o d o r s t r ă m o ş e s c ,

v r e d n i c cle-a fi păs t ra t şi c ins t i t d i n g e n e ­

ra ţ ie în g e n e r a ţ i e - d r e p t s e m n n e p e r i l o r al e v l a v i e i b l â n d u l u i N e a g o e B a e a r a b ş i c a

o a m i n t i r e v ă d i t ă a în t emeie r i i R e g a t u l u i .

R e g i u a .?i E u î n c o n j u r ă m c u o > ă x -

g i n i t ă d r a g o s t e ş i n ă d ă j d u i m c ă a t u n c i c â n d N o i n u o n t m a i f i î n mi j locul vos t ru , u rmaş i i N o ş t r i se v o r î nd rep ta cu d r a g c ă ­

t r ă aces t sf. l ocaş Ba « a r a b e s c , ca spre s i m ­

b o l u l d e u n i r e î n t r e s l a v a s t r ă b u n i l o r ş i r e ­

n a ş t e r e a n a ţ i o n a l ă , a m i n t i u d u - ş i d e C e i c e

a u iub i t R o m â n i a d i n a d â n c u l in imei L o r .

' I ' e l e f o n ГѴг. 4 6 7 .

K a r d o s G y u l a , c e a m a i m a r e f a b r i c a d e t r ă s u r i s u d u n g a r ă .

T e m e s v á r - G y á r v á r o s , H í i t - o n i K i r u l j - - i i t 1 4 . tsz. ( C a s a p r o p r i e ) .

Mare magazin de trăsuri noui şi folosite. Pregătesc lucruri de f i erar , r o t a r , ş e l a r , de l u s t r u i t şi orict r e p a r ă r i de branşa aceasta, cu preturile cele mai moderate — Pretcurent gratis şi franco. - Tot aici se pot căpăta obnibuse pentru 6 persoane, cară funebre, felurite căruţe >landanerc cu preţuri moderate.

Hg. 4

Răspunsul P. S. Theodosie.

f Sire, ій Marele Colegiu electoral a legàndu-mà în dem­

ni tatea de Episcop .al E p a r h i e i R o m a n u h u , în locul vacant, I n a l t P r e a S f in ţ i tu l Mit ropol i t al Moldovei şi Sucevei, al meu stăpân canonic, şi Preşedin te le Mare lu i Colegiu, m'a adus la picioa­rele t ronu lu i Majestă ţ i i Voastre , spre a 'mi p r i m i înves t i tura prevăzută de legea organică a Sf. Si­nod, de regulele bisericeşti şi de da t ine le ţăr i i .

A p rep i indu-ni ă .acum cu sfială, p r i m i i din ma­ni le Majestă ţ i i Voas t re toiagul pastoral , oare sim­bolizează pu te rea sp i r i tua la înc red in ţa tă mie, a-sttpra acelei de liHunuezeu păzite eparh i i a Ro­manulu i , unde în trecerea t impu lu i au .strălucit în cursul t impur i lo r atâţia mar i I e ra rh i ai bise-ri cei noastre Ortodoxe.

Şi іаісі tocmai stă sfiala şi fr ica ce o am în aceste momente , când Majestatea Voas t ră aţi în­cred in ţa t slabelor mele mân i acest toiag pastoral , ce a fost ţ i nu t cu vrednicie în t impur i l e vechi de Dosi the iu Theodosie, leanichie , Leon, Ven ia-mi n Costachi , iar acum în t impu l nost ru de ne­muritorul Melchisedoc, cari cu toţii au s t ră luci t şi vor străluci ca nişte l umină to r i pe orizontul intelectual al Sf inte i noastre Biser ic i Ortodoxe l îomâne .

M ă tem, zic, Si re , ca nu cumva mani le acestea să fie slabe şi neput incioase şi -să mă ară t ne­vrednic de încredererea ce Majesta tea Voas t ră aţi pus-o în mine .

Insă , S i re , cu depl ină încredere în Atotputer­nicul Dumnezeu , că ru ia i-am afierosit în t reaga mea f i in ţă şi viaţă, cu înţeleptele sfa tur i ce Ma­jes ta tea Voastră îmi veţi da, după cum daţ i tutu­ror celor ce se apropie de gloriosul Vostru t ron, •acum şi cu solirile şi rugăc iun i l e ce le vor pune pen t ru mine că t ră Dumnezeu acele fer ic i te um­bre, eu voiu păşi cu drag şi încredere, la E p a r h i a Romanului , unde Mare le Colegiu şi Majesta tea Voas t ră mă t r ime te ţ i ! Făgăduesc înaintea lui Dumnezeu şi a M. Voast ră că mă voiu sili, S i re , ca t u r m a încred in ţa tă mie spre păs tor i re , să fie condusă cu b lândeţe şi drepta te , pe calea mân­tui r e i !

Voiu i n sp i r a pururea în in imi le fiilor mei duhovniceş t i : frica de Dumnezeu , iub i re de na t r ie si neam, dragoste şi devotament ne ţ ă rmur i t cătră T ronu l p r ea slăvit al Majestăţii Voastre!

Să t ră i ţ i , S i r e ! Să t ră iască Majestatea Sa R e g i n a ! Să t răiască Augusta famil ie a Majestăţ i i Voa­

s t re ! Să trăiască R o m â n i a !

Răspunsul P. S, Calist. Sire,

In luna !>ecomvre t recut , Dumnezeu chemând la sine pe fer ic i tu l nos t ru p ă r i n t e Gheras im Tu­rnus, fost episcop de Argeş, scaunul acelei Sf in te Episcopii a r ă m a s vacant, iar în ziua d e 4 Fe­te uarie, Mare le Colegiu electoral, f i ind convos.it pr in î n a l t u l decret al Majes tă ţ i i Voastre spre a alege un t i tu la r la E p a r h i a Argeşulu i , această mărea ţ ă Adunare , a ales la numi tu l scaun, pe smerenia, mea.

Sire, Smerenia mea, până în prezent , n 'a lucrat de­

cât în şcoală ca smerit, profesor, pen t ru mobila­rea minţ i lor copiilor poporului român, şi p e n t r u moralizarea, şi î n t ă r i r ea lor în credin ţa în Dum­nezeu, P ă r i n t e l e dragostei şi al lumine i .

In sfânta noas t ră biserică, n 'am avut alt rol decât de a conduce o mână de popor delà marg i ­nea capitalei ţ ă r i i , ma i bine de 30 de ani .

De astăzi îna in te însă, act ivi tatea smerenie i mei o va fi mai grea şi mai anevoioasă. Câmpul de act ivi ta te ce-mi stă deschis îna in te este mai vast, iar număru l credincioşilor înmi i t , faţă de aceia pe care i-am condus până aici.

Nădăjd'uesc însă. şi am cred in ţa nes t r ămuta t ă , că Dumnezeu mă va în t ă r i şi m ă va ajuta, pen t ru ca sit'mi îndepl inesc şi misranea arhiereiască şi -.ireina de păs tor şi învăţă tor al tu rmei cei cuvâu-

D r . B a l á z s E m i l

Institut pentru consultat» medicale, TIMIŞOARA, ţntra Palatul Merbl.

"лі* - m - I

tă toare din de Dumnezeu păzită E p a r h i e a Ar-geş iuu i : unde , tot cu a ju torul lu i Dumnezeu, şi în t impi mai gre i , p en t ru ţara noastră, s'au ilu­s t ra t bărbaţ i bisericeşti ca m a r i i Ep iscop i : losif 1 şi I I , I la r ion , Cl iment şi în t impul Măr ie i Voa­s t r e Chenad i e şi Ghera-sim.

Pe lângă aceasta, în t impu l în care t r ă im . Mă­ria Voastră , a ju ta t de Dumnezeu aţi pu tu t reda, delà răsboi încoace l in iş tea şi pacea dor i tă acestei scumpe ţă r i , •— aşa că toate r amur i l e de act ivi ta te • românească s'au desvoltal şi s'au î n t ă r i t încâ t , ' cel t recui că t ră Domnul, de acum treizeci de ani , de ar mai veni în lume', n ' a r mai cunoaşte cetă­ţile şi oraşele noastre, căci toate s'au s c h i m b a t :

.şi s'au t ransformat . Sire,

In t recutul nos t ru naţional vlădicii ţări i şi ai bisericei , cu toate fu r tun i le , ce au venit asupra acestei ţă r i , au găsit pu t in ţ a de a se i lustra în pă­storia lor, iar azi căpeteni i le bisericei , vor avea sarcina mai uşoară, ajutaţ i de preoţ i luminaţ i , eşiţ i din şcoalele super ioare bisericeşti , ce s'au înf i in­ţat sub imboldul şi păr in tescul Vos t ru scut, a că­ruia dor in ţă nu este alta decât de a vedea totul în această ţară crescând .şi îna in tând spre pro­gres .

Şi eu următor s fa tur i lo r sf. Apostol care a zis : , ,Fă-te pi ldă credincioşi lor c u cuvântul , eu petrecerea, cu dragostea, c u duhul , cu credinţa şi cu cu ră ţ en ia" ş i ia răş i „Nevoeşte-te să te ară ţ i pe t ine însuţ i l ămur i t îua in tea l u i Dumnezeu, lucrător neruş ina t , d rep t îndrep tând cuvântul a-devăru lu i " .

C u aceste as igură r i şi învă ţă tu r i vrednice de urmat , smerenia mea, cu cel mai profund respect vine astăzi a p r imi din mani le Majestăţ i i Voa­st re , cârja pastorală, pe care spr i j in indu-niă , să pot duce pe cei încred in ţa ţ i păs tor i re i mele la l imanul mântu i re i şi al fer icirei vieţei veşnice.

S ă trăiască Majestatea Voastră cu scumpa noastră Regină El isabeta Doamna .şi cu între-iga Voastră d inas t ie mul ţ i şi ferici ţ i ani , pe Tro­nul scumpei noastre Român i i .

Pl'. SS. Părinţi.

M u l ţ u m e s c c ă l d u r o s pen t ru s e n t i m e n ­tele de credinţă şi bune le u r ă r i ce Mi-le-aţi a r ă t a t cu a t â t a du ioş ie în c u v â n t ă r i l e voa­s t r e ; ele găs&se un r ă s u n e t r e c u n o s c ă t o r în in ima Mea.

O u depl ină încreder t 1 vă pr ivesc p l e ­c â n d î n Eparhiile V o a s t r e , u n d e veţi d u c e a s i g u r a r e a v i u l u i M e u in t e re s ş i a d r a g o s ­tei Mele p e n t r u p reo ţ i i ş i p o p o r e n i i Voş t r i , fiind bine încredinţat c ă veţi înch ina t o a t ă rîvna n u m a i în folosul m ă r i r e i b iser icei şi fericirea ţă r i i , povă ţu i tu l n e î n c e t a t pe fii voşt r i suf le teş t i să v i e ţ u i a s c ă î n t r ' o u n i r e şi d r a g o s t e unul c u a l tu l şi în î n ă l ţ a r e a ini­mi lor spre je r t fe c â t m a i m a r i . sp re b inele o b ş t e s c .

Din to t sufletul vă u r e z a n i mu l ţ i şi fericiţi p e .scaunele V o a s t r e E p i s c o p a l e .

Recepţia delà Mitropolie. Solemni ta tea s'a t e rmina t la orele 12 jum. a.

m.. când nouii Episcopi au fost reconduşi la pa­latul Mi t ropol i tan cu a c e l a ş i ceremonial .

La orele 1 d. a, nouii E p i s c o p i a jungând ia Mitropol ie , au deschis î n faţa bisericei şi mer­gând în biserică au asistat la o foarte scurtă ru­găciune.

D u p ă oficierea acestei rugăciuni a avut loc o recepţie în P a l a t u l Mitropol ie i .

La recepţie a lua t par te şi d. C. C. Arion om nis t ru l cultelor.

iServindu-se şampan ie , d. C. C. Ar ion , .mini­s t rul cultelor, a toastat cel dintâi . D -*a a u r a t aoi-lor aleşi, să păstorească mul ţ i ani în eparh i i l e lor unde p r i n voinţa poporului au fost chemaţi să conducă şi să îngr i jească de da t ine le si obi­ceiur i le bisdricei noa'stre ortodoxe.

28 Februarie v. 1912

Scrisoare din Bucovina. Elevii şi profesorii. — Limba nemţească.

П. S u e e a v a, 1.1/24 F a u r 1912.

Articolul dini lorga din . .Neamul r omânesc" nu le-a plăcut t u t u r o r , ,pedagogilor" noş t r i . Cum '. Profesoru l .să fie b lând? N u se poa te ! T r e b u i e să bată şi să în jure , căci de altfel nu va fi o rd ine şi discipl ina. Profesorul să aiba o conşt i in ţă , şl inima na ţ iona lă? N u se poa te ! Doar dacă va per­mite . .domnul d i rec tor" sau consiliul şcolar al ţ ă r i i ! Profesorul să fie model de jer t fă şi de mini-ci) ? Cum asta? Are gr i j i le familiei , t rebuie s ă i cumpere bă ia tu lu i un i fo rmă , t rebuie să se p re ­gătească pen t ru o călător ie la Viena, căci fiecare Român din Bucovina t rebu ie să peleriueze odată la Viena, Mekka Români lor , cu familia, cu copii, cu se rv i toa re ! Costă mu l t ! Nu poa t e ! N n poa te ! Cui să jer t fească? Pen t ru un palat na ţ iona l? Pen t ru un in ternat ( P e n t r u o revistă româneas ­că, care costă şease coroane de a n i P r e a s c u m p ! Prea scuniip! „Da mai oft in n 'o laşi? N u pot ! N u po t ! " Şi cu un zâmbet amabi l pe buze, mai scapă şi câ te un „of..." şi te dă afară pe uşe ! Aceştia sun t un fel de profesori , a căror număr n e bu­cură că scade şi face lec t iner i lor idealişti şi luptă­tor i pen t ru un gând mai înal t . Cu pri lejul aten­ta tu lu i şi a grevei elevi lor delà Suceava, chestia aceasta a fost mult d iscutată , deşi nu în publi­c i ta tea , care cată numai şt ir i sensaţ ionale . Pro­fesorii noş t r i ar pu tea lua o pildă del cei s t ră in i , ovrei şi nemţi , cari discută cu elevii lor felur i te , pe când ai noştr i chiar şi când la o sera tă se în-tâlenesc cu un elev cam s t râmbă din nas. Sun t unii, puţ ini , mai ales foarte interesaţ i , de obicei n 'au nici studii le necesare, căci de obicei sun t teo­logi absolvenţi fără examene sau altfel de neis­prăviţ i , cari în lipsa a l tora vre-o câ ţ iva ani poar­tă superbul t i t lu de profesor. Şi , doamne fereşte, să i-1 conteste c ineva pe loc te s t igmat isează ca pe u n obraznic . Dacă-i vei veni cu pă l ă r i a în mâ­nă se va îndura poate să-ţi a runce un zâmbet, câte odată chiar şi ironic — gândiţ i -vă un om in­cult poate să fie totuşi i ron ic ! şi încă ce i ronie super ioara ! Tipul acesta de comedie c foa r t e in­teresant —• unul credea că va. insufla mai mul t respect elevilor, dacă va vorbi , accentuându-o în deosebi, în . . „p lura lum maies t a t i s " — şi mer i t ă să-1 s tudiezi . Cum însă e pe cale să dispară , ar fi b ine , ca vii torul nos t ru sc r i i to r de comedii ar răsăr i cât de iute, şi dacă se poate în Suceava, ea să oternieeze aceste t ipur i de „ p a t r i o ţ i " şi de „cetă ţeni t u r m e n t a ţ i " nu de vin, ci d e niş te în­chipuir i şi visuri prea înalte şi s t r ă luc i t e ! II aş­teptăm pe „cân tă re ţ " .

Cauza multora din relele de ca r i pă t imesc gim-naziile noastre e în mare pa r t e eonfusia ce se face în t re lege şi pedagogie . L e g e a indică numai mater ia ce trebuie lua tă , însă nu ipoatc indica calea, pe care t rebuie să meargă un profesor, oa să deştepte p r in t r e elevi iubi re do ş t i inţă şi in­teres. Atâ rnă de là ca l i tă ţ i le individuale a le fie­cărui profesor. l T n om mărgin i t poate să între­buinţeze toate, metoadele de învă ţământ , el nu va i sprăvi n imic , pe când un profesor, care va şti studia şi n a t u r a elevilor şi va fi înainte de toate u n ar t i s t , căci nu ajunge bunăvoinţă . S'a zis că pedagogia e o ar tă , de bunăseamă cu m u l t mai mult a r t ă ca ş t i inţă . Uni i zic că un profesor nu-şi poate câştiga iubirea elevilor pr in mijloace Ѳ-gale . Nu-i adevăra t ! Dacă legea zice, ca să le predai elevi lor mecanic, să le dai câ te o notă rea a tunci de bunăseamă că da. I n să putem aduce sute de dovezi, că sunt profesori foarte severi , cari şi-au câştigat, iubirea elevilor, şi sunt pro­fesori foarte blaj ini , car i şi-au câştigat d o a r dis­preţul elevilor. î n să aici nu e vorba de o seve­r i ta te , ca re să exp r ime pr in bat jocuri şi băta ie , ci de una ceva mai ideală: şi asta-i b u b a !

Limba nemţească pentru noi e în unele pri­vinţe în t r ' adevăr o plagă. Elevi i români nu pot

Operează şi vindecă b o l i d e p i e l e şi s e x u a l e c u r a z e l e R ö n t g e n . Operarea polipilor şi a altor

formaţiuni cu aceleaşi raze. Electroliză. M e t o d e e l e c t r i c e d e v i n d e c a r e . Massage electrice. Vin­

decarea b o l i l o r d e b e ş i c ă prin electricitate.

C o n s u l t a ţ i u n i p e n t r u o p e r a r e ş i b o l i d e p i e l e d e l à 8 — 9 o r e a. m . ş i d e l à 2 — 5 p . m

Celor din provincie, cărora se recere îngrijire mai îndelungată, le stă la dispoziţie camere confortate anume

28 Februarie n. 1912 T R I B U N A Pag. 5

să-ţ i яіей peromânoţrte câ t face unu şi en unu , fiindcă 1-a şcoală ati învă ţa t nemţeş te , eati vor zice „ imul şi cu unul este înda tă doi!'* (nemţescul . .g le ich" înseamnă ie egal , şi î n d a t ă ) . Ki ia tă «niVtniră ! Admitem, că în «coaiele medii t r ebu ie să •se înve ţe nemţeş te , căci e l imba oficială , d e care

-avem nevoie. D a r n u pen t ru t o a t e . Limba ncm-ţască să se înveţe în ?»—4 ceasur i pe săp tămână însă nu mai mul t . Acum însă in c lasele superioa­re se vorbeşte nemţeş t e în ap roape 20 de ceasuri pe «ăptămamă! Şi vă mai mi ra ţ i că nu vorbim -corect româneş te? Vă mai mira ţ i ca scoale Ie noa­stre p roduc n u m a i n i ş te c a t â r i ? Şi acum li-se opreş te e levi lor să ce tească foi româneşt i ! A t u n c i unde «ă înveţe româneş t e ? In bibl ioteca g imna­ziului din S u c e a v a , unde excelentul n o s t r u pro-i r r a m de c ă r ţ i româneş t i hota res te p e n t r u elevii c laselor s u p e r i o a r e „Genoveva de B r a b a n t " şi . .A lexand ru Machedon"? L imba g e r m a n a a re des tu l c u 4 ceasuri (pe s ă p t ă m â n ă , căci elevii ce­le la l te ş t i in ţe învăţându-le în două l imbi n u se a leg cu nimica! In şcoli p r i m a r e însă l imba nem­ţească n a r e ce c ă u t a !

Un copil delà ţ ea ră să înveţe doxiă r â n d u r i de buchi, dece n u şi ce le r u t e n e ? Căci cum voiţi ca ţ ă r anu l nos t ru să fie om „cu l t " şi să vă ascul te ora ţ iun i le fu lminan te , dacă nu şt ie vre-o 3—4 limbi „ e u r o p e n e " cum e bunăoară cea ru teană , cea ungu rească ? La ţa ră avem nevoie de ca r t e românească , n u m a i românească , căci „F iebe l" -a nemţească sau ch ia r şi r u t e a n ă ne încurcă şi ne o p r e ş t e ! Chest ia aceasta să-i in tereseze pe peda­gogii noşt r i şi nu u n i f o r m a ! Trebu ie săi s t r igăm ta re , d e tot t a r e . aşa ca să audă şi s tâ lpi i noş t r i g e n i a l i : „Afară ou limba nemţească d in şcolile p r imare româneş t i . " I. T. Lais.

întâmplările din anii 1848-9 in Brad şi jur.

De Adam Bolcu.

W.*î

ia tă acum ce mi-a povestit A d a m Her t a lui H i e :

„ i n a i n t e de 1848, tot. aş teptau bieţii iobagi să le vie u ibàr i l e , d a r ele nu mai soseau. Dar dacă văzură că nu mai vin, se duse ră Ia Cluj Anghe l l ' â rva şi loan J u l a d i n Mesteacăn, c u o ruga re pen t ru uibare făcută de un s t r a j ameş te r pol iac ; cuci a t u n c i e rau cătune la noi în Brad şi aveau cazarma în casele lui Brády Péter , acolo tindo acum şede domnul diгеч-t»>r gimnazial in pensiune ( iheorghe P ă r ă u .

Ta t a lui B r á d y P e t r u era frate cu Bradi An­dris care e r a om de omenie şi vieeşpaii în Za rând. Mort mai t â rz iu la G u r a Vaci i .

'Vin minte, că a tunc i , în p r i m ă v a r a anu lu i 1848 a r a m de cucuruz la Bihar i în locul d i n jos de s ta ţ ie . Când e ra aproape d e amiaz, v ine la noi l áno ly , d i regă toru l lui Bihar i , cu p a n e şi v inars . \ ' e po runc i să lăsăm de plug, să ne punem jos şi să bem v inars şi să mâncăm pâne că aşa vrea dom­nul Bihari f i indcă or venit „u ibă r i l e" şi că acu­ma, tt'om mai fi iobagi mai mult. Noi atunci în-cobilarăni p l u g u r i l e şi p lecarăm cân t ând acasă.

în tâmplăr i mai m a r i n 'au fost până toamna la S î m e d m când a ven i t po runcă să m e a r g ă La­gărul la. T â r n a v a . Tiu min te că eram pé şesul Cricului u n d e e r a islaz şi şedeam la -porci când văzui fugind pe d r u m : T u d u r a n Toader lui Geor­g e <ui L i ţ a (Nicolae Fe i e r care. şedea acolo unde-i acum locuin ţa dltii dir . g iumas . S t e f a n Albu) cu o că ru ţ ă p l ină de muni ţ iuni ( p r av d e (puşcă şi gloanţe) peseama lagăru lu i . P e când să se apropie de lagăr, la satul Tâ rnava , lagărul era împrăş­tiat si astfel ei o luară la fugă pe d r u m înapoi şi nu se opr i ră p â n ă la Dealul Mare sub Lunco iu l d e m i s . Yeniau apoi în u r m ă oameni spă r i a ţ i d e moar te s t r igând să fugim câ vin U n g u r i i !

Intr'adevar, c ă t r ă am iaz i şi sosiră husar i şi începură a da foc hi Mesteacăn, iar vre-o câ ţ iva t r e c u r ă la Lucăieşti, peste Criş şi ap r inse ră acolo. La noi numai casa Вкіг і і au apr ins 'o a tunci şi a noas t ră la Herţeşt i .

Noi când văzurăm aşa fugi răm la pădure cu t o t Ce aveam şi numai d in când în când n e mai repezara acasă să vedem de mai avem ceva ori ha.

*) Vezi „ T r i b u n a " nru l 28?, din 1911.

.Se mai bă tu ră aici la noi c u n i ş te mi l i t a r i delà Dobra . Ncnutându-se birui uni i pe alţ i i , mi l i t a r i i se r e t r a se ră , iar l ingur i i in t ra ră în oraş unde în­c e p u r ă a pr inde la Români şi a-i spânzura în săl­cii le ce e r a u pe vremea aceia pe şan ţu l d r u m u l u i delà o raş în sus. Azi n u inai s u n t căci le-au tă ia t . H o h e r e ra Dani Lăpăduş. u n ţ igan m a r e şi n e g r u delà Brăt işa (un c r â n g cu ţ igani în Braxl). Spân­z u r a u mai ales pe conducă tor i şi mai ales pe ca r i voiau domni i d in Brad.

Oda tă spe r i a ţ i , au fugit înapoi , apoi ' mai târ­ziu iară au venit . Ba făcuseră pace cu Români i d e le aduceau Pădureni i l ap te , ouă şi alte bună­tă ţ i . Aveau şi lozincă, încât daeă-i î n t r ebau U n ­gur i i că, c ine eşt i? şi ei Români i r ă s p u n d e a u : „ M a g y a r " — erau lăsaţi în pace ; iar de se scăpa ca reva să zică román : e ra mort .

D a r î n t r ' o noap te d in câşlegi pe la sfârş i tu l lui I a n u a r i e 1840 — vin Moţii eu Buteun pe Cor­n i ţ e i şi cuprind fără nici o l a rmă s t ră j i le ungu-r i lor ce "erau la Cr ip tă din sus de ora.ş), îi leagă şi-i duc în valea Bradulu i . Apoi apucă a, slobozi t unu r i l e în oraş şi omoară pe toţi câ ţ i e r a u pe p a r t e a d reap tă a Crişului . D in greşală au lovit cu un glonţ de tun t u m u l bisericei româneş t i şi l 'au s t r ica t rău. De că t ră ziuă s 'au re t r a s înapoi .

(Aceas ta o adevereş te şi Toan Ştefan cu Con­s t a n t i n Luciu că biserica noastră a fost s t r icată d in e roarea Moţilor.)

— Ungur i i dacă văzură că se face ziuă, se lua­ră după Moţi pe C o m a t e i în sus , d a r ei e rau deja în p ă d u r e unde n u mai putea fi u r m ă r i ţ i .

Ungur i i pordură mai pe toţi oamenii de-a d reap t a Cr i şu lu i , pe când Bu tean a avut numai un s ingur răni t .

De-acum in t r ând frica în năvăl i tor i , ei se. tă­cu ră camfor n e r ă m â n â n d în Brad decât Brădeş t i .

Acum pr inzând inimă. Român i i de prin p re j u r vin la noi şi pr ind pe toţi U n g u r i i cari e r au aici şi îi închid în casele lui N o r Lac/.i, unde fură pă­ziţi până veni l ancu în Brad. lancu îndată ce veni îi slobozi şi-i împacă — ca un suflet bun ce e ra , — d i n nou cu Români i . Pacea, aceasta ţinu mul tă vreme.

D a r firea de Moţi nu le da pace Ungur i lo r , ci-i nel iniş tea mereu. Aşa în t r 'o zi marea famil ie Brády încarcă tot. ce avu |Ю cară iar ei pe cinci h iu tei plecară din Brad să fugă în U n g a r i a la neamur i . Da r sp re ne fe r i c i r ea lor fură. pr inş i de loan F a u r maiorul d in Rib ie iea râ care e ra cu la­gă ru l său compus din Rib ic io ren i şi alte sate şi care sta de pază în hotarul Ribi ţe i . Nefer ic i ţ i i fu ră p r inş i şi duşi în Vaca, unde fură ţ inu ţ i t re i or i p a t r u zile până t r imise loan F a u r ştafetă la lancu că ce să facă cu ei.

lancu îi t r imise r ă spuns că de vreme ce sunt. împăca ţ i en Român i i să le deie d rumul fă ră ză­bavă. Porunca fu împl in i t ă . D a r ajunşi la G u r a Vaci . fu ră a t aca ţ i de vre-o câţiva Rib ic ioren i şi mai alţi mun ten i , uni i mun ten i , un i i ch ia r Mo-stecăneni, şi toţi fu ră omorî ţi fă ră milă .

P ă r ă u a n Nicolae d in Mesteacăn a scăpat o fată delà moar t e fur işându-эе cu ea pe Cr i ş în sus. S i n g u r ă aceia fată a scăpat şi cu doi feciori ca r i e rau l a şcoli în ţ a ra Ungurească . Acolo au şi fost îngropa ţ i până p r i m ă v a r a , când veni ITatvani cu p u t e r e m a r e d e trecu la Abrud , lăsând o ar­madáé în Brad cu maio ru l Csutak.

— Atunc i (asta o spunea şi moaşa mea Borivá -) p r inzând U n g u r i i mai mulţ i R o m â n i , i a u si l i t de i-au desgropat şi spălându-î f rumos i-au dus la Ba ia de Cr i ş unde i-au îngropa t î n t r ' u n m o r m â n t mare ce se vede şi azi în ţ i n t i r imu l Băii .

— Cine e ra p r ins în vremea •aceia de ei era cai şi anuar de zilele lui . De aceea şt i ind bieţ i i oa­meni c e i aş teap tă — fug i ră care încotro. Aşa şi noi o l ua r ăm la pădure , la Corbu.

— Când ven i ră U n g u r i i în d rum spre Abrud , luară şi de là noi mai mul te cară cu „ f roşpon t " (cărăuşie) . Aşa luară şi pe tata Herta I l ie şi îl duseră cu boii şi carul în froşpont până la G u r a Cernii .

Aici bătând Moţii cumpl i t pe U n g u r i , le, luară tot ce duseseră cu ei — în t r e altele şi boii lui I l ie . Aici au stat boii p â n ă toamna d u p ă îm­păcarea ţă r i i , când i-au găs i t în t â r g la. Câmpeni la u n Moţ, Făcând I l i e r u g a r e la l a n c u să-i deie boi i , i-au şi dat dupăee a adever i t p r in j u r ă m â n t că boii îs ai lu i .

(Desp re băta ia (lela Valea Cerni te i spunea nu ţ igan . Adia m Miţa, care fusese lua t şi el de Un­gur i cu puterea să meargă cu ei la A b r u d : „ D u p ă mal multe bătăi î n t r e U n g u r i şi Români ne tre­

z i răm pe vale în t re două costişe. U n g u r i i pe vale iar Moţi i p e deal. S i veneau doamne bolovani si t r u n c h i u r i de l emn de n u m a i zdrobeau Ia U n g u r i . Ungur i i o luară la fugă, iau1 Moţi i începură a-i tă ia şi sp in teca cu lăncile. A m văzut — zice. el — pe un U n g u r fugán d cu maţele după. el şi numai a tunci s'a opr i t , când s 'a împedeeaf în ele. Aşa f u g e a " ! ) .

— După Rusal i i — zise mai d e p a r t e A da a i Her ţa — v e n i r ă apoi U n g u r i mul ţ i şi î ncepu ră a apr inde şi-a puşca la oameni . Atunc i l ' an puş-cat. pe tata lui Avram Her ţa , pe Golcea Solomon, ia r pe loan T u d u r a n , care e ra om bătrân, l-au lovit cu u n par în cap şi astfel l-au omorî t . P o uruiţ i î i spânzurau . Aşa. că. n i m e n u mai cuteza eă vie că t r ă ca*ă ci fugiseră la Visea... P o Ia vo­tci le noas t re era pust iu l şi u r î tul . F r a i cu capul a m â n ă . Fer ic i t e ra c ine se ascundea, în pădure , căci e ra mai la adăpost . I n s ă delà o n e m e U n ­g u r i i începură a c u t r i e r a şi pădu r i l e făcând ade­văra tă vânătoare de om, încât bieţi i oameni o lua­ră la Visea ori că t r ă J u n e la. Mun te unde ori cum nu cutezau să vie.

-— Zile g re le şi p l ine de Urg ie din cari ne s c ă p ă numai Musca lu l ! "

Aşa sfârşi bietul bă t r în cu ochii p l ini de la-c r ă m i .

Răsboiul ifalo-furc. A c ţ i u n e a I t a l i en i lo r în po r tu l B e i r u t h

a c o n s t e r n a t n u n u m a i g u v e r n u l d in Con-s t a n t i n o p o l , ei şi c e r cu r i l e d i p l o m a t i c e . U r m ă r i l e a c e s t e i n e s o c o t i t e p o r n i r i v o r fi de cea. m a i m a r o g r a v i t a t e a t â t p e n t r u ki­törése in [ tal iei , c â t m a i a les p e n t r u aco lo ale F r a n ţ e i , c a r e avea. cele m a i s t r înso le­g ă t u r i c o m e r c i a l e cu pa r t ea a c e a s t a a L e ­vant el ui .

Ce e drept I t a l i en i i nu voi osc s ă dea. o i m p o r t a n ţ ă d e o s e b i t ă b o m b a r d ă r i i Boi-r n t h u l n i si sus ţ in , c ă prin a c t u l a c e s t a i m s'a d e p l a s a t t e a t r u l r ă z b o i u l u i . Min is t ru l m a r i n e i ( ' a t t o l i c o a l ă u d a t c h i a r î n a i n t e a C a m e r e i a c ţ i u n e a ce lor d o u ă v a p o a r e şi a, fel ic i ta t c ab log rà f i c pe cei doi c o m a n d a n ţ i . Cu r o a t e a c e s t e a însă a t â t A n g l i a , c â t ş i F r a n ţ a au t r im i s v a s e de r ă sbo i în a p e l e l evan t ine , p e n t r u a păzi in te rese le s t a t e l o r reşp.e,ctive.

Dar efectul g r a v al b o m b a r d ă r i i nu e s t e n u m a i m o m e n t a n . El se va răsl ' r înge şi a-supra vi i torului - c u n o s c u t ă fiind d in d e s t u l pofta de r ă z b u n a r e a m o h a m e d a n i l o r fa­na t i c i . Abia au t r e c u t câ ţ i va an i , de c â n d Be i ru thu l — din c a u z a une i a c ţ i u n i a pu ­te r i lo r eu ropene - a fost t e a t r u l s â n g e r o s al ce lo r m a i o d i o a s e m a s a c r ă r i d in p a r t e a T u r c i l o r . D e s igur şi c azu l de f a ţ ă vu, în­t ă r i t ă pe m o l i a m e d a n i , c a r i n u v o r scăpa, prilejul d e a s e r ă z b u n a î m p o t r i v a , . t ică­loş i lor de gh iaur i ' " .

A s u p r a n o u i l o r e v e n i m e n t e a le r ă z b o ­iului p r imim u r m ă t o a r e l e n o u t ă ţ i t e l e g r a ­fice :

Un şef turc ucis.

Constanţi nopot,. 27 F e b r u a r i e . — Măsur i l e de pază a s t ră in i lo r d in B e i r u t h sun t foar te s t r ic te . Şeful tu rc Muşad Bey, om cu m a r e t recere p r i n ­t re mohamedani i d in B e i r u t h , a fost împuşca t de pe cal. pentrucă aţâţa pe turci împot r iva cre­ş t ini lor .

lltimatul Italienilor. Roma. 27 Februarie. — Comandantu l vapo­

r u l u i i tal ian „ V o l t u r n o " a trimis valiului oraşu­lui Beiruth u rmă to ru l ul t imat î n a i n t e de bom­barda re :

„ T e provoc să 'mi predai imedia t cele două. ..vase de răsboi ancorate în port . Focul de pe „vapoare să, se s t ingă imediat . Sper , că n u „o să mă. sileşti să mă folosesc de ai t . 2 diu „ t ra ta tu l delà P laga" .

Pag. 6 28 Februarie n. 1912

D u p ă douăzeci de minu te d o b înmânarea acestui u l t imat , a u rma t bombardarea . V ateul tur ­cesc a răspuns §i el cu două împuşcă tu r i , pe u r m ă i-fl'a apr ins p u n t e a si a cx.pload.at cazanul . Coman­dan tu l a tunci 1-a seufund'at.

Răniţii . Constantinofol, 27 Feb rua r i e . — N u m ă r u l

r ăn i ţ i lo r cu ocazia bombardă r i i I i e i m t h u h i i зё a rcă la pat ru sute .

Eventualul atac asupra Dardanelelor. Conslantinopol, 27 Fe b rua r i e . — Ambasado­

rul de aci al German ic i a lă ţ i t zvonul, că în tim­pu l cel mai scur t Dardanc le lc voi' fi atacate de f lo ta i ta l iană . Ş t i r e a aceasta a p rodus m a r e sen­zaţ ie î n cercur i le Turceş t i . 6 c fac mar i p r e g ă t i r i a t â t d in p a r t e a P o r ţ i i , cât şi d in par tea pu te r i lo r n e u t r a l e de a se împedeoa o eventuală acţ iune a i t a l i en i lo r în Dardancle .

Expulzarea Italienilor. Beinah. -27 Feb rua r i e . — Val iu l din Si r ia a

ce ru t dispoziţi i dola guvernul turcesc pent ru ex­pulza rea munci tor i lor i talieni în t impul cel mai Bcaţit. Al tcum el (val iu l ) nu poate garan ta viaţa acestora, care e amen in ţ a t ă în tot momentul de •pofta sângeroasă de r ă sbunare a mohamedani lor . Creş t in i i sunt amen in ţ a ţ i şi în oraşele Damasc şi Aloppo:

Salonic, 27 F e b r u a r i e . — Popu la ţ i a de aci este foarte î n d â r j i t ă din cauza bombardă r i i por­tu lu i B e y r u t h . Ag i t a ţ i a turc i lor este în f lăcăra tă si se aş teaptă d in moment în moment să i sbm-uească masacrul împo t r iva i ta l ieni lor . D i n cauza aceasta oraşul este păzi t mi l i t ă reş te şi s'a da t or­d i n e severe, ea n i m e n i să nu ' ş i părăsească lo­cu in ţa .

Consl-antinopol. 27 F e b r u a r i e . — Bombarda­rea celor două vase turceşt i a costat viaţa a 2 o-f i ţer i . 14 matrozi şi 32 de oameni.

II so & tcbj e w sks» Zilele aceste a apărut pe piaţa fie cărţi a Parisului,

corespondenta. însemnările si ziarul romancierului rus Fodor Mihailovici Dostoïevski, datorite Doctului francez André Gide. Aceste însemnări, cari cuprind Jiuilto părţi necunoscute ale gândirii fecunde, aie bc-gatei fantezii si ale vieţii zbuciumate a scriitorimii, desăvârşesc pentru noi personalitatea lui, care a exer­citat o atât de puternică influentă asupra literaturilor europene.

întreaga viată a lui Dostoïevski este un lant ne­întrerupt de suferinţe, de lipsuri de mizerie multă, cavi l-au copleşit din fragedă tineretă. Acest calvar 1-a iu-iceput cu deportarea în Siberia, unde a stat 10 ani de zile, indurînd cefe mai cumplite chinuri. Cu toate ace­stea sufletul i-a rămas curat, şi inima asemenea, in scrisorile trimise din acest iad al muncei silnice nu po­meneşte nici odată de revolta sa, împotriva celor ce l-au trimis, ci'şi arată totdeauna resemnarea câştigată printr'o înţelegere şi judecare superioară, a oameni­lor ei împrejurărilor. Nu bnwtămă. nu plânge şi nu urăşte. „Zici — scrie unui văr — că-i doriţi tot binele Ţarului; eu stimez pe Ţar.... este un om nease­mănat de bun". Se bucură chiar de „noua viată" care ,.i-a mântuit sufletul şi i-a vindecat corpul". Si în ur­ma acestei schimbări, acestei resemnări supraomeneşti nu poate dispreţui, nu poate urî, nici pe fratele său, rare la rugăminţile familiei să încerce scăparea lui Fodor a răspuns: „E mai bine de el acolo*'. Nu se re­voltă pentrucă nu se simte in drept la aşa ceva ci dimpotrivă cere chiar scuze fratelui său, pentru încer­cările rudeniilor şi a prietenilor, cari poate l-au supă­rat.

„Sunt convins, că numai eu singur sunt viuovatui" j îi scrie lui, Dostoïevski.

După trecerea celor 10 ani. Dostojevski părăseşte j zidurile mucezite ale temniţei. 8e reîntoarce în ţară, I înfierbântat de planuri. Vrea să scrie, să îmbrace în 1 formă gândirile cel nelinişteau, — dar soartea i-se ! opuse şi de astădată. Sărăcia. îl urmăreşte la fiece pas !

şi scriitorul lucrînd la. „Crimă şî pedeapsă" se sbaie m lupta, pentru existenţă, a cărei victimă i-a rămas în­treaga viaţă. In toate scrisorile face amintire de staTea lui mizerabilă. „Cere, se roagă — spune Gide — dar fără viclenie, fără mândrie si fără ironic; cere şi nu ştie să ceară". Din fiece rînd se ridică desperarea. „Ce se va alege din mine până la sfârşitul anului"? Nu ştiu. Ca­pul par'că-mi plesneşte. N"am pe nimeni, delà cine să eer ajutor". In alt loc scrie: „Am rugat o rudenie să-i/ii dea 600 de ruble. Dacă nu'mi va trimite sunt pendul".

Si mizeria îl chiuueşte tot mai cumplit. In temniţă s'a însurat, mai mult din milă pentru femee, cu văduva unui deportat.

Murinde, i fratele i-a rămas pe cap şi familia iui pe care trebuia să o ajute. E o luptă fără nădejde.

Ajunge mai târziu în Germania, unde i-se întâmplă să să stea zile întregi iu casă, neavând haine, cu ce să iasă. Trece in Italia suferind aceleaşi chinuri îngro­zitoare. Toate, cererile îi rămân neascultate. Nimeni nu'J ajută. Nici prietenii, nici cunoscuţii, nici editorii. La vârsta de 50 de ani necazurile îl apasă tot aşa de neîndurat, ca mai înainte. „întreaga viată am lucrat, ca să câştig parale, întreaga viată m'au apăsat ne­cazurile, astăzi mai mult, decât înainte". Ca să scape de editor, scoate el singur revistă, dar nenorocul 1-a urmărit şi aici.

Si pe lângă aceste mizerii, mai era şi bolnav Epi­leptic. Când îi veneau accesele avea dureri îngrozi­toare, nu mai putea lucra, nu putea încheia o propo­ziţie. Făcea sforţare ca să lucreze. II urmărea zilnic îndemnul: „trebuie să lucrezi fără odihnă, să câştigi, să câştigi". Si aşa bolnav cum era, se apuca de scris. „X'arn nimic terminat — scria editorului, care-i cerea manuscris. — Ce să'ţi trimit? Nu ştiu. Ieri aon avut nişte accese cumplite, dar totuşi am lucrat într'o stare aproape de nebunie".

Zorit de năcazuri, vede imperfecţiunea operilor sale, care îl chinuia zi şi noapte. Ar vrea să scrie ceva mare, ceva ireproşabil, şi aşteaptă vremea când îşi va putea, împlini visul. „O singură nădejde mă mai ţine în viaţă. Va veni ziua, când Dumnezeu îmi va da atâta pntere, atâta inspiraţie, ca să pot exprima, aceia co'mi cuprinde inima şi fantezia".

Ziua aşteptată de scriitor n'a venit. Dar pentru noi rămâne această zi. aceia, in care şi-a scris întâia lui lucra re.

I N F O R M A Ţ I I .

A R A D , 27 Februarie n. 1V12

— A r t a r o m â n e a s c ă l a B e r l i n . S â m b ă t ă a avut loc în g r ă d i n a z o o l o g i c ă din Berlin deschiderea expoziţitinei do a r t ă .4)ie Krau іш H a u s und Beruf.' de s u b pa ­tronajul Mi S-. h u p . ( l e r m a n i e i .

Secţ iune; ) r o m â n e a s c ă , în c a r e s u n t ex­p u s e lucrăr i de a r t ă ale M. S. Reg ine i , a le A . S. R. P r inc ipese i Mar ia a R o m â n i e i şi ali> d o a m n e l o r din s o c i e t a t e a din B u c u r e ş t i , i m p u n ă t o a r e prin s u p e r i o r i t a t e a lo r a r t i s ­t i că , a fost v i z i t a t ă i m e d i a t d u p ă desch i ­de re de M. Sa î m p ă r ă t e a s a C e r m a n i c i . A fost p r i m i t ă cu t o a t e o n o r u r i l e c u v e n i t e d e P r i n c i p e s a de Wied- de m i n i s t r u l p l e n i p o ­

t e n ţ i a r Dr. Л . B e l d i m a n şi de de l ega tu l tă r i i d; prof. Dr . AI. T z i g a r n - S a m u r c a ş .

— P a r a s t a s pen t ru Gozsdu. Cetim în «Tel. Kom." F i i , Duminecă , «lupă t e rmina rea s f in te i l i turgi i , s';i ce lebrat in catedrala din Sibi iu u n paras tas solemn în t ru odihna sufletului şi e te r -n ica rea memor ie i marelui mecenat şi b ine făcă to r al neamului nos t ru , F m a n u i l Gozsdu. A p o n t i f i ­cat Fsce lcn ţa Sa, lna l tp reas f in ţ i tu l D o m n A r ­hiepiscop şi Mi t ropol i t loa n Meţianu, a s i s t a t de .Preac-uvioşiile Lor. Dr . Marion Puşca r iu , A r h i ­

mandr i t , vicar iu arh iepiscop şi Dr . Euscb iu Roşea, protosineel , d i r e c t o r seminar ia l , de p r o t o -presbi te r i i Ioan Droc şi Lazar Triteamu şi de d i a ­coni ; Demet r ie Câmpennu şi D r . Vasile Stan . L a fine Escelenţa Sa, Arh iep i scopu l şi Mitropol i tul nos t ru Ioan a ţ inut o f rumoasă c u v â n t a r e , în care a a ră t a t numărosulu i publ ic c o m p u s în marc p a r t e d in elevii de pe la d i fe r i t e l e ins t i tu te pu-Mice d i n S ib i iu . c ine a fost E m a n u i l Gozsdn şi ce a făcut el p e n t r u neam şi biserică aaigmrându-şi

n e m u r i r e a jX ' n t r u toa te t impurile. - Rivalitatea între două coruri. „Foi i Popo-

rnlui r o m â n " i s c s c r i e : Zilele t recute o d e p u t a -ţ i ime d in Cacova condusă de dnii Dr . Ioan Nedel-cii, advocat şi T r a i a n Linţa , înv, pens., c a s i e r al bănci i „ P l u g a r u l " d in .sus zisa comună, a mer s la Caransebeş , la Prea Sf in ţ i tu l în chestia u n o r ne în ţe leger i ivite în t r e cele două coruri r iva l i ' : corul bisericesc vechiu, cu s ta tu te aprobate de Venerabi lul Cons is te r şi Soc ie ta tea corală „Doi ­n a " cu s t a t u t e aprobate de fostul guve rn al coa­l i ţ iei . Corul acesta din urmă datează de pe vremea când d. Şeghescu. înainte cu 3 ani , a ju ta t de d. Bürden, a fost ales deputa t al acestui cérc. Iu sch imb p e n t r u concursul ce i-l'au d a t câ ţ iva bur-dişt i d in Cacova, d lui Segeheseu guvernul a apro­bat s t a tu t e l e Societă ţ i i corale „Doina" . Acum în t r e cele două co ru r i e mare r ival i tatea, care dă pr i le j la f recăr i , certe şi duşmăni i , eocaoe de fel n u es te spre folosul comunei . Cum că pr in înfiin­ţarea „ D o i n e i " s'a c rea t o s t a r e de lucrur i impo­sibilă, reese şi d in «undată î n t âmpla re , că la n i ş t e se rbă tor i ambe le corn i i au voit să cânte în bi­ser ică !

I n scopul încetărei acestei anarchi i a fost dé­p u t a ţi unea amin t i t ă mai sus, la episcopul Chris-t ea p e n t r u a-i cere să oprească Societatea corală „ D o i n a " de a mai cân ta în biserică. Şi ce a răs­puns P r e a S f in ţ i t u l ? Aceea că n u poate împl in i ce re rea doputa ţ iune i fiindcă nu se poate s t r i ca cu guvernu l !

— D a r noi ne putem strica cu no ta r i i , f.ibi-răii şi alţi .slujbaşi ai s ta tu lui , când ni cere t re ­buinţă — a în t reba t nu in te l igent ţ ă ran d in de-p u t a ţ i u n e .

— % Dr. Corne l Beşan, notar public rogesr în Buziaş, a repauzat Ia 26 Feb rua r i e n., în vrîs tă d e 42 d e ani.

Odihnească iu pace ! Delà societatea „Petru Maior". Din Buda­

pesta ni-se scr ie : Ieri, Duminecă .societatea uni­vers i t a r i lo r români „ P e t r u Maior" a ţ inut o şe­d in ţă în care (preşedintele societăţi i d. I o n Ţ e i -c u. după ce în t r ' o şedinţă an te r ioară i-ise votase •neîncredere, şi-a dat demisia. Demis ia a fost pri­mi tă . Alegerea noului preşedinte se va face î n •şedinţa «lela 3 Mart ie n.

După alegere se va fixa şi programul .şi data se rbăr i lo r jub i l a re ale societăţi i .

— A t e n t a t î m p o t r i v a u n u i m ? n i s t n % Minis t ru l francez di ' a g r i c u l t u r ă a fost vic­t i m a unu i o d i o s a t e n t a t d in p a r t e a regal i ş -t i lo r . P e când sc î n t o r c e a d i n t r ' o inspec ţ i e la gará din Fille a fost a t a c a t pe d r u m de Câţiva regal iş t i i e a m e l o t s du roi) ca i i l 'an i n su l t a t ş i i-au a r u n c a t în c a p un maldăr d e r e v i s t e d in A c t i o n f rança ise . Ministrul a l'o.sl i ;şor r ăn i t . I n t e r v e n i n d poliţia- a a-restat doi cameloţi, cei lal ţ i an fugit.

— O îndrăznea ţă auto-operaţie. Sau mai bine zis o reclamă foarte or ig ina lă , căci spir i tul de imag ina ţ i e al Amer icanulu i nu este n u m a i de-o îndrăznea lă fantast ică cura t „ a m e r i c a n ă " ci este şi d e o bogată or ig ina l i ta te . F-ste vorba de marea •ştiinţă a dîui Ber t ram Ahlen , care bazat pe for ţa şi îndemânarea sa ch i ru rg i ca l ă s'a apucat să se opereze e m g u r de apendic i tă (să-.şi taie apendi -ci i le , adecă cu mâţ işor orb legat de Coeeuni ) . Sa­vantul şi-a desfăcut s ingur burta, şi-a t ă ia t peri-

й і г к с н п с п с г щт

^ r a d , s t r a d a D e á k F e r e n c z 4 0 a .

în faţa hotelului Vass«.

Recomandă publicului prăvălia sa de coloniale şi delicatese, înfiinţată după

! experienţa câştigată în cursul mai mul-i tor ani, şi asortată întru tot corespun­

zătoare cerinţelor timpului.

Are în depozit şuncă de Praga, costiţe afumate, mezeluri, tot felul de delica­tese, brânzeturi, şampanie fabricat fran­cez şi indigen, cognac, liqueruri. Fructe sudice, mandarine şi mere de Tirol.

T e l e f o n 8 9 0 .

».<meul şi dacii nu-i t r e m u r a mâna îşi tăia şi apon-чіісііе Ф poa te s 'ar fi şi cusut s ingur , ipatul însă de - i g u r că n u şi-Гаг fi pu tu t lua s ingur , ca să •umble.

Din cauza t r emră tu r i i manei însă ope ra ţ i a a fost con t inua tă de cei doi colegi , ca r i îl as is tau .

Duşmani i concura ţ i îi aduc a c u m înv inu i rea •vă n u atât ş t i in ţa , cât mai ales pofta de reclamă

A îndemnat pe D m l A Idem să se opereze s ingur , fără să-şi dea seamă, că această înv inu i re este şi

-ea o reclamă şi încă des tu l de mare .

— Nu, na! In Sibi iu e r a u p â n ă mai acum cinci a n i numai doi j idan i . 1 nu l „Bat te r ie -Schneider" la r eg imen tu l 12 de ar t i le r ie , celălal t era preot ü T . - o r t . în t r ' o comună românească din apropiere , care n u m a i o s i ngu ră dată pe s ă p t ă m â n ă făcea i-mste vechei u r b e a lui Bruckenthal cu p rezen ţa Ba. As tăz i însă , g ra ţ ie indulgenţei româneş t i si a proverbia le i „Saeehsisehe Langwei l igke i t " ir.va-z iunea j idovească a îndîrj i t chiar şi paşnica fi­g u r ă a tui Nopomuok, «are suspină de du re re în •bătaia razelor de lumină electr ică .

Jidovii au complec ta t toa te lacunele şi au um­plut toate maidanele . Oda tă cu descălecarea lor în Sibiiu s'a porn i t , b ine înţeles , şi c u r e n t u l per­c iunat dc magh ia r i za r e . O fiţuică ungurească „Nagyszeben i Ú j s á g " înjură în fiecare zi regulat ,pe op inca r i i valahi şi pe „venera tu l consis ter mi-rrqpoli tam". pen t ru că aşa cer interesele supe-r ioarea le ţării şi tablele lui Aloise. Odată cu în­

j u r ă t u r i l e acestea copilul din al lui Saguna „Te­legraful R o m â n " ne t rage nouă a .straşnică răfu­i a l ă cu epi te te de t r ădare , — care bineînţeles va to rma o t r is tă pagina de pervers i t a t e istorică a „Că r ţ i i de aur" .

Safü tac şi fac. Ge fac, aia-i altă căciulă. I n t o t cazul pe lângă t r a m c a r e e lectr ice , fac econo­mie la . .Sparkasse" pent ru că, atunci când l i s c vor t i rea j idovii în cap, eă aibă cu ce pleca înnaipoi in F landr i a . 0 asociaţie eu „Bloh i i " li-se pare şi incomodă şi nefolosi toare. De aceea fac politică maghia rof i l ă şi înjură pe Dutz Korodi . Întocmai •ca şi „Te leg ra fu l " .

J idovi i d impotr ivă fac prăvăl i i , avere ş i poli­tică.... j idovească. Iau bani scumpi p e mar fă proa­s t ă ş i spun prosti i , când e vorbă s ă - ş i valorizeze •cât mai scump sent imentul lor c o ş e r unguresc .

Acu m se revoltă împotr iva t ea t ru lu i săsesc. Saşii, bineînţeles eă bac, imi tând ]>e cei 14 depu­taţ i saşi, car i fac acelaş Ігк-пі in par lament . Nc i , nefiind direct, vizaţi, încă am putea imita „Tele­gra fu l" , care excelează tprintr 'o adâncă tăcere ori le câte ori Înalt Prea Sfinţia Sa, nu-1 asmuţă îm­

potr iva noas t ră . Din consideraţ i i de ordin cul tu­ra! Î.Ms.i noi nu ne putem opri la tăcere , pent ru a

n u n e face vinovata de complici tate cu Saşii şi cu . .Te legrafu l" .

[n t r ' adevă r „I 'es t i l i i r l a p " î n t r ' un elan de în-ni f le ţ i re pat r io t ică a taeă guve rnu l că nesocoteşte cele 2 0 % de . , ungu r i " ( j umă ta t e proc. ungur i şi 19 j u n i . proc. j idovi) din Sibi iu . lăsându-le p r a d ă politicei săseşti de acapa ra re . Cura t vorba aia ia-1 de pe mine, că-1 omor!

Lipsa aceasta de a tenţ ie se da toreş te fap tu lu i , •ă in Sibiiu ti luni de zile este t ea t ru săsesc, pe

când ungur i i au numai 1, scr ie ; una lună de dis­tracţ ie . Şi aceasta în Septemvr ie , când n imănui nu-i a rde de tea t ru . Indignarea aceasta plină' de miros de us turo i va avea desigur ecoul ei şi în t r ' o b u n ă d iminea ţ ă , îna in te chiar de a se srurjpa „cre-patu] Muzeu al Asoeia ţ iunei" vom avea în Sibi iu .> falnică s inagogă şi un măreţ Templu al Ar te lor coşer, unde . .Siebenh. T g b l a t t " şi confratele său „Telegraful Român" vor avea desigur in t r a re gra­tu i tă .

Consistorul din Sibi iu se poate îmbia de pe a c u m c u oferta unui loc de pomană , căci a tunci când ni-o t rebui şi noua y ţ ' un petec dc pământ ;poatc p e n t r u vr 'un seminar, iplecăm în ţară li

— Sinucider i . .moderne" . Se va începe să d i spa ră sinucideri

are , ca ia oraşe , cu revolverul

şi al te a rme , car i în t impul d i n u r m ă fo rmau sin­ucider i le mai cava lereş t i , a jungând să le ia locul s inucider i le pr in e lec t r ic i ta te . Căci d u p ă cum se comunică d in Ora t z , acolo, u l t imele s inucider i s 'au făcut în modul acesta. S inucigaş i i se, foloeiau do conductul electr ic , peste care a runcau o s î rmă de a r a m ă , a cărei capete le p r i n d e a u cu mâna . Cu­ren tu l e lec t r ic se conduce astfel p i i n această s â r mă şi p r i n corpul omenesc, pe care îl omoară . Mo­d e r n , de t o t !

— Regele Ferdinand al Bulgariei la Buda­pesta. I e r i , Luni , regele Ferd inand a l Bu lga r i e i , venind delà Viena s 'a opr i t la Budaipesta, unde * fost oaspelc arhiducelui losif. La orele 3 d. a. re­gele a că lă tor i t mai depa r t e , — sp re Sofia.

— „Mania" duelului. C e n t r i i u n g u r i au rămas pe jos. P a r i s u l i-a întrecut, mul t în „cava le r i sm" . Duelur i le în P a r i s sunt la ord inea zilei . I n fie­care zi câ te două, t re i . Săl i le spor t ive sunt în per­m a n e n ţ ă î n c h i r i a t e de duelg i i . Cr i t i c i t ea t ra l i , r epor te r i , z ia r i ş t i , ofţeri, slujbaş de toate catego­r i i l e se ]M>stează faţă în faţă p e n t r u a. m ă r i cu un n u m ă r nou de p rog ram destul de va r i a t specta­colele zilei. Căci î n t r a d e v ă r în aceiaşi zi apar la c inematografe le d in marea capi ta lă a h u n e i due­lu r i î n t r e d i fe r i ţ i indivizi , cu n u m e obscure, dar cu m u t r e semite foarte semnif icat ive.

P resa j idovească considera f i gu r i l e acestea ale încăerăr i for , ca. o manie a duelu lu i . Noi ceşti a cari stăm depa r t e şi judecăm rece vedem .şi aci ca şi în al te mu l t e mat rapaz lâcur i ovreeşti , un fel de reclamă odioasă, meni tă să înşele ochiul şi mai ales banul public la pânzele» c inematograf ice ex­ploatate î n t r ' un mod atât dc ne ruş ina t de evre i .

C h i a r faptul , că combatanţ i i s t au a tâ t de de­p a r t e unul dc a l tu l încât abia îşi pot a t inge vâr­ful săbiilor, ne îndrep tă ţeş te să p r e supunem un fel de şar la tanie hi mijloc.

Un fost deptat croat deţinut. Din Z ag r ab se comunică : Ieri a fost r idicat d in t r ' o cafenea fostul deputa t Lorcovici, pent ru a'.şi începe pe­deapsa de 3 luni , la care a fost osândi t , de t r ibu­nalul din Zagreb, pen t ru falsificarea unu i docu­ment a l ă tu ra t pet i ţ iei dc contestarea unei a leger i pa r lamenta re . Actul acesta a produs o mare cou-sternaţ ie în t r e cei prezenţ i , cari cedând totuşi forţei , au petrecut cu toţii pe Lorcovici până la închisoare.

— Un caz curios de proselitism. Un caz eu rois de proseli t ism catolic, care a revoltat toată pleava ovreiască din Budapesta s'a î n t â m p l a t în săptă­mâna aceasta la Budapesta . Neumann Miksa sin­dicul bursei din Budapesta un om cu o poziţie 'materială excelentă s'a lăsat să se boteze pe pa tu l rie m arte . Botezul a fost săvârşi t de un preot ca­te lie, care a şi înmâna t încreş t ina tu lu i un a tes ta t de botez. După câteva ceasuri Neumann moare , lăsând să fie î n m o r m â n t a t după r i tu l catolic.

Dorinţa lui N e u m a n n a produs o mare zăpă­ceală î n t r e fi i i lui Is rae l .

Rabinul cu în t regul s-iu stat major a alergat la căpătâ iul mor tu lu i , cerând cu insis tenţă ca mor­tul să t ic ' îngropat în cr ip ta famil iară din cimii i -rul evreesc, şi 'şi motivează aceasta ce r in ţă pe fap­tul că Neumann nu s'a lăpădat de religia evre­iască, când era încă în viaţă.

Cu toată in te rven ţ i a Rabinu lu i catolicul Neu­mann a fost îngropa t în c imi t i ru l catolic cu toată pompa cuveni tă „de j a" unui creşt in.

De aci ce r tu r i î n t r e u rmaş i , deoarece după cât se spune N e u m a n n ar fi promis a tunci — când i-se vărsa pe cap apă din r îu l i o r d a n u l u i — şi pen t ru noua sa credinţă şi biserică ceva mă­run ţ i ş din punga sa grasă .

desculţ. C e t i m i n — Ocolul pămân tu lu i „Sera" din Bucureş t i :

Ziarele au publ icat ştirea că in Bucureşti a sosit un turis t or ig inal , oare a descins la otelul Retrăi.

Or ig ina l i t a t ea acestui t u r i s t cons tă mai ades-în acea că s'a anga ja t î n t r ' u n pa r iu ca să facă o-colul p ă m â n t u l u i pe jos , descul ţ .

Ziarele a u ma i pub l i ca t şi a m ă n u n t u l că por ­t a i u l ote lului la ca re tu r i s tu l ţa descins , observa n-du-1 că e l este cu picioarele goale şi m u r d a r e şi c rezând că are de a face cu vre-nn vagabond , n u vroia nici cu un chip să-1 pr imească.

A fost nevoe să in te rv ină pe r soane cunoscute , ca po r t a ru l să se decidă a p r i m i pe or ig ina lu l pa ­sager .

M'am dus înadins la otelul R e g a l s ă vorbesc cu .omul descu l ţ " c u m l 'a porec l i t po r t a ru l ote­lului pe îndrăzne ţu l tur is t .

L 'am găs i t în t r ' o odăi ţă mică a ote lului . E u n t â n ă r francez, anume Char les Cheval­

l ier , în vârs tă de vrc-o 24—25 ani . S l ăbu ţ d a r b i n e legat şi foarte vioi.

M'a pr imi t cu foar te mul tă că ldu ţă şi voişie. deşi după cum declară , se sculase în acel m o merit, încă obosit .

La în t r ebă r i l e ce i-le puneam răspundea re­pede şi amănun ţ i t , „ am sosit în Bucureş t i a sea ră la ora 9, îmi spuse dânsu l ; venind dela P i t e ş t i de unie a m plecat cr i d iminea ţă .

Am in t r a t în ţa ră acum t re i zile, p r i n Vâroio-roya. M'am opri t la Oraiova alal tăeri . . .

După t r e i zUc voi pleca la Cons tan ţa , de acolo la V a m a , apoi Sofia şi voi t raversa Bu lga r i a , p e La Orşova. P r i n U n g a r i a şi A u s t r i a de sus, voi t rece în vechea Po lon ie , m ă voi duce la Pe t e r s ­burg . In urmă voi t raversa Scandinav ia şi voi debarca în Belgia. De acolo voi j u n g e la P a r i s .

În t reg acest, voiaj îl voi face p e jos şi în t r 'un an, de azi îna in te , voi termina m a t e b u l d e oare m'am legat. T rebu ie să-ţi dec la r că nu este « a par iu hi mijloc, ci u n match .

Ocolul p ă m â n t u l u i m 'am legat, să-1 fac în cinci ani . S u n t 4 ani , de când umblu , am st răbă­t u t America de nord , şi Asia, î n t r e a g ă ; nu-mi mai r ă m â n e decât o par te din Europa lucru foar te mic şi uşor.

Şi tot acest, voiaj l'ai făcut de scu l ţ i — Cum vezi ! — N u ţie fr ig la picioare ? — D-ta le ţ i i f r ig i — E u slavă D o m n u l u i sun t încăl ţat

nele mele s u n t încă şi căptuşi te . . . g — B r a v o ! cu toate astea, te as igur eă picioa­

rele mele le simt mai calde decâ t le simţi pe a l e •d-tale. Şi cu aceste vorbe îmi a ra t ă p ic ioare le lui negre şi umfla te .

— Cât ai parcurs până acum '. —- 63,000 dc k i lome t r i ! — Colosal ! — Se poa te ! — Cam cât faci pe oră , mergând '. — P â n ă la 14 k i lomet r i ! — N u exagerezi '. — Din c o n t r ă ! La Par i s acum câ ţ iva ani , am

făcut pe jos înconjurul Metropoliei , în total 40 ki lometr i în donă o r e !

Tur i s tu l părea foar te convins de ceea ce afir­ma.

Tur i s tu l , m lea Victor ie i , cafea .

Lumea care l'a. observat , i n t r iga tă s'a a d u n a t în n u m ă r colosal în faţa cofetăr iei impiedeând c i rcula ţ ia .

— Scadalurile şofeurilor din Paris. Am amin t i t la t impul său despre greva şofeurilor d in Pa ­r i s şi în legătură cu aceasta despre încercăr i i» de a tenta t con t ra garagclor . Acum mai nou » comunică, eă pol i ţ ia a da t de u r m a unu i complot a n a r h i s t al soffeurilor, care ar fi avut scopul să-a p r i n d ă toate rezervoarele de benzină ale fabrice-or de automobile, car i conţin stabil 120.000 li­

tri de benzină. P l a n u l lor inferna l , caro ar fi avut u r m ă r i înf ioră toare , n 'a putut Ei dus la îndopti-liro, în u r m a acestei descoperir i a poliţiei . Com­

plici i au fost toţi ares ta ţ i .

b o t i

ţ inuta sa or ig ina lă , eşind opr i t la Catpşa, spre a

pe Că­ina 0

C i n e v o i e ş t e ; - s ä e a m p e r e 1 VUIA îf lCăliininfe Q ä t m a r — S z ' t m á r ' ricate in tara într'adevăr Odl l l ld l OZ< l l l l c t l ,

fabricate in ţară fine, comoade, elegante şi du rabile acela să cumpere cu

încredere la - - D e á k - t é r •

In casa lui Keresztes Л:< îl s

care p'ne în magazinul său de ghete_ bogat asortai numai ghete şi ciobote pregătie în ţară din piele >ină veritabilă cu preţuri foarte mo­dern te, fabricate imitate nu are şi marfe'e ;a?e t i privinţa execuţi unei drăgălaşe sunt neîntrecut.

La d o r i n ţ ă s ă p r e g ă t e s c t o t f e l u l d e g h e t e ş i c i o b o t e d u p ă m ă s u r ă . ,

— Nenorocirea unor muncitori. Cinei munci -to r i voind să t reabă D u n ă r e a S â m b ă t ă seara , sp r e st a junge acasă în comuna Ráca lmás , comi ta tu l Albei , au fost r ă s tu rna ţ i de valur i le t u r b a t e a le apei, car i după o încercare zadarnică de a se mân­tui , i-a înghi ţ i t pe r înd. L a ţ ă rm e r a lume m u l t ă , <!ar ca re тш le pu tea merge m ajutor , d in cauză că -ura «e afla nici o barcă la îndemână . Munci­tor i i au fost făcuţi a ten ţ i de pr imejd ia ce-i poate amenin ţa , fiind D u n ă r e a u m f l a t ă şi bă t ând u n vânt pu te rn ic , d a r e i au nesocot i t s fa tur i le î îrn-barcândn-sc totuşi . T r e b u i a u să t recă, căci îi aş­tep tau famil i i le . Mergând încă în aceeaş noap te in c ă u t a r e a lor, au aflat n u m a i cadavrele car i au fost pescui te şi t r a n s p o r t a t e la I t áca lmás . unde jeleşte a p r o a p e în t r eg satul pe cei înecaţ i .

— Un milion două sute de mii. Şvabul F r a n ­cise Nieder rnayer m a r e p r o p r i e t a r şi negusor de іюгсі d in Aletea, a c u m p ă r a t delà baronul Mikors , moşia acestuia cu un milion două sute de mi i co-i-oane. Es t e in te resan t a sc ş t i , că şahul deşi a juns fa avere aşa de marc , n u şi-a părăsit , por tu l , ci umbla şi acuma în cisme şi ha ine d e postav de casă. D a r ce e mai in teresant de amin t i t e faptul , că î n t r eaga s u m ă de pes te u n mil ion, — pre ţu l moşiei — a plăt i t-o deodată şi în bani gata .

x Primaşul primadonei Fedak Sári, favoritul publi­cului din Budapesta va concerta începând din 27 1. c. in hotel „Central", alternativ într'o zi în cafenea, iar în alta în grădina de iarnă, timp de 14 zile. Taraiul de muzicanţi foarte bine mstniat, este compus din 12 membri.

— Ziarul „Tribuna" se află de vân­zare în Bucureşti la Librăria „Neamul Românesc" Calea Victoriei No 107.

s Recomandăm în atenţia Ob. Preoţitei atelierul &» ültaf« şi statui sfinte Francise Schmidt, иіііе se lu-rreaiá ía modul ed mai ajti«tic si îe condiţiile eeie mâS : vorabil* : lfonoetaee, altare, icoane, anaroan©, prebis-t' rit, «tatei sfinte, întregul aranjament bSserieese, pre­cum şi lucrări de aurărie. — Prospect si catalog trimite gratuit. La angajare trimite om de aptcrialitate.

X Numai sământe de a lui Mauthner târgiiiese econo­mii şi grădinarii, cari să §tiu cugeta bine asupra lucru-iui; §i atunci dacă altfel de sămânţe ar fi mai ieftine, peattn că ştim din experienţă, că acele nu corespund şi .numai paguba lor o să fie la urmă.

Recomandăm în atenţia On. public, magazinul de piane Heldenberg, Sibiiu, str. Cisnădiei 9, cel mai veehi şi cel mai de încredere dintre magazinele existente

in tară, care desface pianele renumitelor fabrici străine.

ECONOMIE. Procurare favorabilă de articole economice.

Aducem la cunoşt in ţa economilor noş t r i de p re tu t indenea , c ă subscr isul comi te t es te ga t a a mijloci , (pentru ori şi cine i-ee va adresa, procu­ra rea ar t icolelor economice amint i ţ i mai jos lângă ca r i însemnăm şi preţul :

1. S ă m â n ţ ă de iarbă engleză, 1 k i logram 68 bani .

2. S ă m â n ţ ă de iarbă franceza, 1 kgr . 1 cor. 60 bani .

3. S ă m â n ţ ă de .Internă, ! kgr . 2 cor. 4. S ă m â n ţ a de trifoi гчшц l kgr . 2 cor. 30 b. 3. S ă m â n ţ ă de napi . .Mammuth" , roşii, mar i ,

1 kgr . 2 cor. 50 bani. 6. S ă m â n ţ ă de ttapi „ O b e n d o r i " , ga lbini . ro­

tunzi , 1 kgr . 8 cor. 20 bani . 7. Sămân ţă de napi „Eckendorf" ' , roşii, 1 kgr .

2 cor. 80 bani . 8. Sămânţă 1 de mohor, 1 kgr . 32 bani . ». Sămân ţă de ei apă „Zit.au". ur iaşă, ga lbenă .

20 g r a m e 50 bani. 10. S ă m â n ţ ă de ciapă „ l i r a u n s r h w e i g " . 20

g r a m e 60 bani . 11. Sămânţă de ciapă „Tripol i Roeca", 20 gra­

me 40 bani . 12. Sămânţă de ciapă „Madeira", 20 grame

50 bani . 13. Sămânţă de salată ...Matador", t impur i e , 20

gr. 24 bani . 14. S ă m â n ţ ă de salată de iarnă „Nansen" , sau

„Nordpo l " , 20 gr . 24 bani . 14. Sămânţă de salată „Go ldkön ig" (nouă) ,

ga lb ină aur ie , mare la căpă ţ ină , uşor de t rans­por ta t . 20 gr . 60 bani.

16. Sămân ţă de pă t rânge l de toamnă, 20 gr. 10 bani.

17. S ă m â n ţ ă de pă t rângel lung . .Znaimer" . dulci , 20 gr . 10 bani.

ÎS. S ă m â n ţ ă de morcovi de vară „ N a n t e s " . 20 gr . 60 bani .

19. S ă m â n ţ ă de morcovi de toamna „Quedl in­b u r g " , 20 g r . 50 ban i .

20. S ă m â n ţ ă de ridichi d e vară „ S t u t t g a r t " , a lb i , t impur i i , 20 gr . 10 bani .

2 1 . S ă m â n ţ ă d e r idichi de Maiu . mar i , albe. 20 g r . 10 bani .

22. S ă m â n ţ ă de ridichi de ia rnă , negre , 20 gr . 12 bani .

23. S ă m â n ţ ă de r idichi de ia rnă , a lbe, 20 g r . 12 bani .

24. Sămân ţă de cas t raveţ i de „ P a r i s " , 20 gr . 30 bani .

25. Sămân ţă de, varză „Braunschwe ig" , ur iaşă , de ia rnă , 20 gr . 30 bani .

Leon îoltto!. 226

ROMAN.

Trad. de A. C. Corbul .

(Urmare). Natasa îi mulţumi cu o înclinare uşoară a capului

si veni iar lângă hăt rina Maria, care sta încă de vorbă t ii rănitul.

— Locotenentul permite! făcu Nataşa. Carul cu ofiţerul rănit intră în curtea Rostowilor

ii numai decât, stimulaţi de acest exemplu, moi multe persoane invitară şi ele pe răniţi să intre în cur­tea lor. Natasa găsea după placul ei aceste relaţimii cu nişte oameni noi, în <aiară de convenţiile obicinuite ale vieţei, căci ea introduse în casa lor un număr cât mai mare de răniţi.

— Trebuie însă să-1 prevenim pe tatăl dtale, îi ziSe Maria.

— Pentru ce? Le vom da toate odăiile noastre, iar иоі vom merge să dormim îti salon.

— O! domnişoară, mata ai totdeauna, idei extra­ordinare! Eu zic să-i instalăm în pavilion, la doică,, şi încă trebuie să cerem voe părinţilor dtale.

— Mă însărcinez eu să le cer aprobarea. Natala dete fuga în casă şi intră pe vîrful ghetelor

iu odaia cu divanuri unde contesa, suferind de migre­nă, era întinsă pe canapea cu comprese reci pe frunte.

— Dormi, mamă? — Ah! ce vise! făcu contesa deşteptându-se iin

toropeală.

— Mamiţo dragă, zise Nataşa punându-se în ge­nunchi si apropiiudu-.şi obrazul do acel al .contesei... lurtă-mă dacă te-am deşteptat, n'am s'o .mai fac... Maria m'a trimis să-ţi spun că sau adus la, noi nişte ofiţeri răniţi... Nu e aşa că ne dai voe să-i primim?... N'au unde să meargă... Ştiu mai dinainte că dai voe, vorbi ea repede.

— Ce ofiţeri? Cine i-a adus? Nu înţeleg de fel. Nataşa rîse, contesa zîmbi uşor. — O! ştiam eu că o să ne dai voe: merg să le

spun. Nataşa o sărută pe mania ei şi dete fuga la uşa.

Acolo îl întâlni pe tatăl ei care se întorcea cu ştiri rele din oraş.

— O să păţim, c/am întârziat a/şa demult cu ple­carea, zise el; clubul este închis, poliţia a părăsit şi ea oraşul...

— Papa, nu-i aşa că am făcut bine primind in casa noastră nişte răniţi? îl întrebă Nataşa.

— Da. da., răspunse distrat contele, dai' să nu ne •mai ocupăm cu prostiile acestea: mai bine ai' ii să ne punem pe lucru, pentru a putea pleca, mâne.

Contele porunci aceasta şi oamenilor săi. l.a ma )ă, Petra aduse alte veşti din oraş:

Poporul luase arme delà Kremlin iar a duua zi toată lumea va porni să se răsboiască la Tri-Oori.

Contesa, privea cu o spaimă timidă, chipul vesel al fiului ei. Ea ştia că dacă-i va spune lui Petra să nu meargă să se bată a doua zi, el îi va răspunde cu fraze mari asupra patriei şi a cinstei., fraze la care ea nu ştia ce să răspundă, şi atunci totul va fi perdut. Ea spera să poată pleca înainte de bătălie, luâudu-1 şi pe Petra ca pe un protector, un apărător al lor.

Ea nu-i spuse lui nimic, dar după masă îl chemă pe conte în odaia ei şi cu lacrămi în ochi îl rugă să

28 Februarie 1912

26. Sămân ţă de eă lă rabe ( g u l i i ) albe, t i m p u r u -20 gr . 40 bani .

27. Sămânţă de eă lă rabe de iarnă, vinete, 2U gr . 50 bani.

28. Sămânţă de mazăre „ B i s m a r c k " , t impur ie 100 g r . 44 bani.

29. S ă m â n ţ ă de fasole d e Iu l ie , 100 gr . 60 b . 30. S ă m â n ţ ă de fasole „Mont, d 'o r " , galbină .

100 gr . 80 bani . 31 . S ă m â n ţ ă de păt lăgele (şparadaise), „ P a r a ­

d i s " , 1 kgr . gre le , 20 gr . 12 bani. 32. S ă m â n ţ ă de pă t lăge le „Excels ior" ( n o u ă ) ,

foar te gustoase , o por ţ i e 50 bani. 33. S ă m â n ţ ă de .pătlăgele „Ficarazzi" . foar te

t impur i i , 20 gr . 40 bani . 34. .Sămânţă de papr ieă sârbească, 1 porţi«-

10 bani. 35. Sămân ţă de spina t „Gol ia th" , 20 gr, 10 b...

36. F lor i : „ A s t e r de Hohonzol le r" , mestecate . 1 porţie 10 bani. G h e o r g h i n c „ D a b i l e " , mestecate 1 porţ ie 10 bani.

37. Legă tu r i de al toi t „Raffia '*. 1 kg r . 1 cor.. 20 bani iş 10 kgr . 10 cor.

38. Euni i de „Cocos" (de lega t a l t o i ) , 1 kg r . 1 cor. 20 bani şi 10 kg r . 10 coroane.

39. Răşină de altoit , f luidă, 1 cut ie a 125 g r . 50 bani , a 250 gr . 1 cor., a 60 gr . 30 bani şi a 3 0 gr. 20 bani .

Dor i to r i i ca r i vor t r imi t e la adresa subscri ••nilui sec re ta r p r e ţu l , cum şi 20 bani p e n t r u bu­let inul de espediţ ie şi p e n t r u pacheta t , 4 bani taxă. d e imami are poş ta lă şi 15 bani p e n t r u osteneală , drept d ă r u i r e 'pentru un scop de binefacere , — y vor p r imi art iel i i comanda ţ i cu posibilă g răb i r e .

S i b i i u, 17 Eeb rua r i e n. 1912. Comitetul cen t ra l al „Reuniun i i române de

a g r i c u l t u r ă din comita tu l S ib i iu" . Pant. Lucuţa Victoi Tordaşianu

prezident. secretar .

B I B L I O G R A F I I . Teodor Romul. Pr in Ti i rnu-Roşu spre Româ­

nia a 1.20 4- 5 fii . por to .

Teodor Romul Popescu. Din Carpăţi a 1.60 + 10 fii. po r to .

1. L. Caragiale. Momente , schiţe, amint i r i a 2 cor -r- 20 fii. por to .

Novele, poves t i r i a cor. 1.50 + 20 fii . p o r t o . Tea t ru , opere complete a cor . 2 + 20 fii po r to .

Redactor responsabil: lul iu Giurgiu. Tribuna" institut tipografie, Nichin fi con»,

plece chiar în noaptea aceia. Ea, care până in acel moment arătase im curaj rar, îi declară că moare de frică, de aceia, ar fi bine să plece numai decât. După, masă, Rostowii începură să se pregătească de plecare, cu o grabă febrilă.

Nataşa, cir pasiunea pe care o aducea in tot ce făcea, se puse şi ea pe lucru: dar nimeni nu se iri-crozu la început în ajutorul ei: cu toţii credeau că ea nu lua nimic în serios şi nimeni nu voi s'o asculte. Dar ea se încă p a t i n ă , se supără şi plânse aproape, aşa că toţi sfârşiră prin a se supune ei.

Contele pacheta. gobolinuri si covoare persane. Cin.i începu Natasa să împacheteze, erau în salon două lăzi pline, una cu porţelanuri, cealaltă eu covoare. Mai era>t si pe masa multe porţelanuri şi se aduceau mereu din bucătărie. Era deci nevoe de încă o ladă pe care slturili se pregăteau s'o aducă.

— Aşteaptă, Sonio. vom băga tot ce e aici. mimai în două. lăzi.

— Nu se poate, domnişoară, am încercat şi noi Ы. і . dar în zadar, spuse un fecior.

— Ba nu. aşteaptă... Nataşa începu a scoate din ladă castroanele şi far­

furiile învălito în foiţă. — Farfuriile astea trebuiesc învălite în covoare. — Dar cum? Avem covoare de umplut încă trei

lăzi.... — Aşteaptă, lasă-mă pe mine... Astea să rămână'

aci, zise ea punând la oparte nişte simple farfurii .ie Kiew; dar porţelanurile de Saxa. trebuiesc împachetare în covoare.

— Ei! Nataso, lasă-ne să împachetăm noi. u'av-ni nevoie de tine, îi zise Sonia cu un aer de mustrare.

(Va i r t a ) i,

Nr. 36 912 , 9

M •' -Ä 3* : as >

F A B R S C Ä D

IntósHíí 41 43. - Ш М І і

BÉkóczi-üt 14. ( L â n g ă »Apollo*).

tó d i f i i t , notar diplomat, — cu purtare bună, — vor­beşte perfect limba română, maghiară şi germană, având praxă mare, e în stare a con­duce un oficiu notarial, c a u t ă un p o s t

de subnotSLF sistemizai, aflător în ţinut curat românesc, unde va putea fi asigurat că în cel mai scurt timp şi prin ori-ce modalitate va ajunge Ia un post de notar. — Ofertele sunt a se trimite administraţiei » Tribunei*.

Un viier si cu praxă, care a absolvat cursul de viierit din Tarczal şi care a servit 7 ani la o moşie, caută post de viier sau de îngrijitor de moşii în România. A se adresa lui

Jof~if t~*£tiei , vier diplomat,

Berzászka (Krassó-szörény m.)

SFAT ŞI A J U T O R celor cari sufer d iregularităţi de stomac, contra stomacului stricat, ardere de sto­mac, încuierea scaunului, sgîrciuri de stomac, greaţă, ameţeală, vomare, in­somnie, colică, anemie, gălbinare, etc.

le recomandăm :

Picaturile de stomac »Brady « m a i nainte « p i c ă t u r i l e M a r i a c e l l « .

Se capătă în fiecare farmacie, O sticlă mare Cor. 160, sticlă mică 90 fii. 6 sticle Cor. 540, 3 sticle mari Cor. 480. — Pentru trimiterea înainte a sumei tri­

mite franco:

ВРАПѴ li farmacie U ..Regele Ungariei" nftUl Ki In VIENA, I. Fleischiîiarkt 1/4. FIŢI ATENŢI ! la marca de scutire, care reprezintă pe • Sta Maria de Mariacell«, Ia împachetarea roşie şi la sub-serUre, care este copie chipului de pe lăture şi să respin­

geţi orice imitaţie.

Г ! N S E F ! U NI m

se"pr imesc cu preţuri m o d e r a t e la a d m i n i s t r . „Tribunei" Arad.

Ministerul de Finanţelor. D i r e c ţ i u n e a ComptabUJÜtei Q e n e i - d î e

ш Statalul ş i а D a t o r i e i PnbHue. D a t o r i a P u b l i c ă .

Nr. 156414

I t !

23 Ian 1912

b î i c a t i u n A 18-a tragere îs sorţi a titlurilor de rente

5afe smortibilă din a. 1903, împrumutul de Lei 185,000.000 se va efectua in una de 17 Februar ie (1 Martie) 1912, h ora 10 dim-nesţa in sala specială a Ministerului de Finanţe, conform dispoziţiunilor stabilite prin regulamentul publicat în » Monitorul Oficiale Nr. 245 din 7 Februarie 1906.

La această tragere se vor amortiza titlur pentru b valoare nominală de Lei 1.133.000 în oroporţia următoare :

40 titluri de câte 5.000 Lei 133 » 2.500 » 348 » » » 1.000 щ 505 » » 500 »

200.000 332.500 348.000 252 500 1026 titluri pentru o valoare nomi­

nala de Lei 1.133.000 Publicul este rugat a asista la tragere

Directorul Comptabilité ţii Gen. a Steiului ş< a Datori*] Publice.

O. Vbrovlei.

In atenţia pom A r i l o r ! Ofer altoi de pruni bosuieci ca »Balkanska Carica« (Regina bă­canului) şi iKraîj'ca B o s n e (Re­gina Bosniei). — Altoiul de 2 3 ani cu coroană admirabilă e cd mai bun din diferitele soiuri de

pruni. Poama e foarte mare, escepjional de dulce şi foarte gustoasă. Se coace spre sfârşitul lui August, când se poate folosi ca deesert, pentru uscat, la fa­bricarea ţuicei şi a sligoviţului, — Prunii mei nu sufer de căderea frunzelor, (Polystfgrna rubrum) ca de regulă alte soiuri la caii în mijlocul verii cade frunza, pricinuind stricarea poamei. Acest soi a fost premiat In diferite rânduri, cu premiu! întâi din par­tea guvernului. A fost premiat la expoziţia milenară din Budapesta 1896 şi la expoziţia din Viena 1897 cu me­dalie de aur, la expoziţia internaţională din Paris 1900 cu medalie de argint şi în fine la expoziţia regnicolară din Bosnia şi Ertegoviiia íinuíá ia Sarajevo iarăşi cu medalie de aur. — Pentru calitatea prunilor garantez.

S a v . t T . KLojdié, mate proprietar în Brccka, Bosnia.

LIPPflI HORDÔ*GYÁROS s *LflP|TTflTOTT 1835

I p r e » butoaie, vane ! S în ori-ce mărime; din lemn de stejar S uscat şi alb, pe lângă garantă. — Pri- S I meşte ori-ce comandă mare, aranjament | I compl. pentru pivniţe, cu preţ convenabil. I

M A R E D E P O Z I T ! | | j FURNISORUL CURŢII REGALE ROMÂNE $

W E S Z E L Y BÉLA ţ P R I M U L F A B R I C A N T D E B U T O A I E ,

~» LIPOVA. >4 !

Mar

ßiiÜU giuvaergiu şi Шѵ§гШі, ceasornicar

osvásárhely, Széchenyi-tér 43. sz.

ér

Mare asortiment în ceasuri de buzunar de aur, argint şi nickel, în ceasuri de părete. Giuvaericale fine, cu briliante, obiecte de lux în argint şi articole optice. In atelierul meu se reparează ca nouă, lucrurile vechi, anume giuvaericale şi ceasuri, pe lângă garantă.

P r e ţ u r i s o l i d e ! — S e r v i c i u p r o m p t !

Cele mai ex­celente instru­mente pentru săparea de

fântâni arteziene V á r a d y L a j o s ,

fabrică de i n s t r u m e n t e 1 l ó d i i t e z ö v a s a r h e l y .

V I . , F e r e n c i - u t c a .

Nu trebuiesc anteprenoti; domeniile, co­munele, singuratiäi: singuri pot face să­

parea cu instrumentele me'e. F * r i m l u c r ă t o r n i i j l o c c s c .

R e c o m a n d ş i m a ş i n i p e n ­tru î m p l e t i t u l d e s î r m ă .

Catslog de preţuri trimit gratii şi franco. P r e m i a t За 6 e x p o z i ţ i i .

I ж&гжвттшштш&жв#ші*і ••••• -шйшкга

~ T I M B A L E / I -

Ţimbalele inventate d e mine , cele mai moderne, cu organism dublu de oţel, foarte trainice şi de o resonantă deosebită se pot comanda numai delà mine, cu preţur i le ce l e mai moderate , pe l â n g ă ga­

ranţie de 5 ani. M é s i z á r o s F ' e f C i ï î ' C r ,

f a b r i c a n t d a c i m b a l e .

Budapes t , VII., B e t h l e n - u . 39. . Preţcurenturl, Ia cerere, se trimit gratis. Cores- (vy~ pondenţa întrucât se poate să se facă în iimba '

ungurească, germană sau sîrbească.

T T I I T I T I I I 1 î I î

ISt. 36 ~ 1912

G U S T A V SCHMIDT fabrică de ploiere

Sibiiu Hermannstadt, Groser-Ring No3 -5 (Palatul Bodenkredit).

Recomandă magazinul său bogat asortat ca cele mal souä şi mai moderne $\

p l d ï e P G - e u t mut® m m (pt. soare şî ploaie)

precum şi

ploiere de calitate excelentă

p i n t r e domni şl dame. „ € 2 o x x m » c l e l e s e e x e c u t ă p r o m p t c u ş i p u c t u a î i f c a t e .

A v i s I Domnilor fabricanţi şi particulari le • aduc la cunoştinţă, că am edificat o

t u r n ă t o r i e a r t i s t i c ă pentru metale » 1 1 3 1 I U , S t r a d a M a r g a r e t h a Î V r u l 1 8 .

Prin practica mea bogată câştigată în ţară şi strei nătate mă aflu în plăcuta poziţie să pot satisface oricărei cerinţi de branşe, în bronz , tness ing , ţ ine, cos i tor , aramă, după desemn ori după modele vechi.

Andrei Paksa, Sibi iu — N a g y s z e b e n .

I I U I I I 1 1 1 1 1 1 I I I I I I 1 1 1 I I I 1 1 1 1 I I I I I

Premiat la expoziţia industrială din Sibiiu în 1903.

R o a t e d e f o r s din material uscat şi mers liniştit, pe lângă garanţie, să

află de vânzare la

Emil Krauss, strungărie şi atelier cu pu­

tere motorică. S i b l i n — N a g y s z e b e n ,

Margarethengasse Nr. 5. Orl-ee roată ce nu merge bine sä primeşte

Inapol.

• Щ Ш Н Д Ш П І І • • • • I • • н 1 1 • • I l I I

Atel ier d e curelărie , s e lär ie şi coferär ie :

Orendt G. & Fein W. (odinioară Societatea curelarUor)

S i b i i U-—Nagyszeben, Heitauerg. Str. Cisnàdiei 45.

Magazin bogat în articole pentru căroţat, călărit, vânat, sport şi voiaj, poclăzl şi procovăţuri, portmonee şl bretele solide şi alte articole de galanterie, ca preţuri fos rte moderate. Depozi t permanent în curele de maşini, curele de cusut ţi legat, Sky (vârzobi). — Recomandă pe urmă cei rasi buni jamperi de piele fabricaţie proprie, pentru c i . !.i şi militari, cari stau strîns lipite pe picior. — Reparările se exeentă prompt. Mare deposît de hamuri pentru cai delà soiurile cele mai ieftine până la cele mai fine, coperitoare (ţoiuri) de cal şi cofere de călătorie. — Comarsdele se e ieptuiesc conştiinţîos.

E D U A R D L E X E N , í i H Í c h í £ É u ş i a n f e p r i z ă de i n s f a l a f i u n i

Bti$A»A«r A t e l i e r : S t r a d a L u a f t i N r . 6 3 . F t t Ş U V , P r ă v ă l i e : S t r a d a Gabel N r . 2 .

T e l e l ő n JVr. 3 3 4 . Se recomandă pentru pregătirea muncei de tinichigiu şi galanterie la edificii, precum coperişe,' şi învelişuri de turn, ornamente de metal, vase pentru bucătărie, d u l a p u r i pentru g h i a ţ ă , vase pentru spălat şi altele. S p e ß i a l l f a t î * i a p a d u c t e 1 » , c a s e , e a n a l i a s a r S , conducerea de g a z de iluminat, şi instalarea camerelor de baie.

"""N Lampe de carbid de totfelul delà 3 coroane în sus. Engrosiştilor li-se dau rabat. Depozit bogat în vănl de scăldat, cămine, closete etc. Serviciu conştiintios. Preţuri moderate. Reparaţie promptă.

M O B I L E I E F T I N E Ş I B U N E я>& p o t p r o c u r a n u m a i l a

P r i m a f a b r i c ă , d e m o b i l e

PETRUŢIU & PLATZ Sibi iu - N a g y s z e b e n , Strada Sării —Salzgasse 37.

T e l e f o n ХЧГі-. Onoratul public este rugat înainte de a-şi procura mobile să binevo-iască a cerceta, (şi fără a cumpăra) M A R E A E X P O Z I Ţ I E de totfelul d e mobi le de artă şi s imple , care stă zilnic spre vedere publică. Se atrage atenţiunea asupra Atel ierului propriu de S C U L P T U R A

şi T A P I Ţ E R I E d e primul rang. Executăm toate lucrările de lipsă la biserici nouă şi vechi. — Orice comandă se efeptueşte prompt, conştiincios, pe lângă deplină garantă

şi cu presurile cele mai moderate.

l 9 i

Pregăt i te ín ateOeru! său p r o p r i u .

Anton Juratsch, "tJT^ Nagyszeben, Strada Reisper nr. 11.

Recomandă în atenţia on. public din loc şi provincie

prăvălia sa de tooălţamlnîe pregătite în atelierul său, după ce­rinţele modei şi ortopedie!, cu

preţuri foarte moderate.

Reparaturi execut i e f t in!

Preţuri le c e l e mai m o d e r a t e !

«гг w чиг да ш •yjkjr yjp <mr war > a v W W W räy W

N S c h r i m p l S z a n i s z l ó E Ц cea шаі mare iuniăforie şl fabrică de Щ g l u m i n ă r i de c e a r ă în Unjarla de sad g 3 Temesvár-Gyárváros, Fő-utca. ш

Recomandă comercianţilor: turte şi prăjituri cu miere, h£ precum şi luminări de ceară, albe şi colorate, facle cu

N - -Я ' . P r e t m°derat. — Bisericilor se dă la j^jj "•'fc^^*' cumpărarea de luminări rabat. — ti M^^^ÊÙî Comandele se îndeplinehc prompt. ^

5 ЖЖЖЖЖЖЖЖЖЖЖЖЖЖЖЖ^

Nr. 36 - 1912 „Ф H I B D N A ? l Pag. î l

G a á l J ó z s e f , m ă s a r ,

Nagyyárad, Csengeri-utca 21. si. Liferează cu preţ ieftin ar­ticole de măsărie pentru biserici, scoale, farma­cii, prăvălii şi birouri cu preţuri foarte ieftine. Trimite la dorinţă planul şi nota cheltuielilor. — La comandă mai mare scă­

dere de preţ.

i M o d i T e s t v é r e k ,

fabricanţi de cumpene. Hódmezővásárhely, — Szeged,

L á n c - u t c a . B o k o r - u t c a 10.

Recomandăm cornera- g& anţiler, proprietarilor -de mori, agricultorilor

şi măcelarilor

cu m p e n e l e noastre, pregătite din cel mai bun material. Cumpene, cântare de­cimale din fier cu ba­lanţe de oţel, infractu-rabile, autentificate. — Pentru România life-răm şi neautentificate. Comercianţilor le dăm rabat. — Catalog la cerere trimitem cu re­

întoarcerea poştei

Prima industrie de cazane din Ungaria de sud. turnător de cazane,

S z e g - e d , sac. ( c a s a p r o p > io)"

г п ш а n i u u s u i c u v v ă d a n e u

Szatnwy Mihály, S z e n t h á r o m s á g - u t c a 4-1.

W Aduc la cunoştinţa on. public, că atelierul meu de cazane l'am inoit cu diferite maşini, aşa că sunt în stare să satisfac ori-ce comandă. Pregă­tesc cazane pentru abur, repar cazane la mori, corăbii, cazane de apă, petroleu, spirt şi chiar şi cazane la locomobile.

II Damele cari voiesc să fie svelte,

încerce corsetele mele

» N e u e s t e r S c h n i t t '

necesare la costumele » Princes* şi » Directoire^.

după măsură, precum şi reparaturi se fac în acurateţa.

Gustav Zimmermann S i b i i u — N a g y s z e b e n ,

Grosser-Ring, 1. în etaj.

ЪКЖЖЖЖЖЖЖЖЖЖЖЖЖЖЖ£

Í J . G o t t s t e i n , M , s a y f í B Ш і » « п . „ ^ л К л « m . n. dustria de cojocărie, H Щ J N a g y S Z e O e n , KlemerRmg 5, Ш М % ş i ^ о ^ і е Щ t g Mare depozit de diferite piei lucrate în tară şi străinătate. — fe^

Specialităţi de piele. Piele lucioasă şi şurjuri de piele. Tălpi ЩФ Vaché şi opinci. Feţe pentru cisme şi ghete. Aţă pentru ma-

ţină şi cusut. Sfoaiă de cusut fbf aibă şi colorată. Tort diferit. — Pâslă, barchet, pânză, tălpi de Щ0, pâslă şi asbeth, garnitură de gumă jjfj^ şi ciorapi de gumă. Şireturi şi postav de curăţit ghetele. Cuie de lemn americane. Calapoade pţ| pentru ghete şi cisme. Cremă şi lac si diferite articole.

r.a

F R I T Z W . L O E W ,

lăcătuş artistic şi pentru clădiri. Sibiul, Potschengasse Nr. 11. Se recomandă la ori-ce lucrări de lăcătuşerie artistică şi pentru clădiri precum : strângerea în fier a clădirilor, pregătire «ie balcoane, foişoare, îngrădituri ia morminte, porţi, casse de păstrare contra incendiului, basreliefuri precum şi piese pentru biserici. Lucrează şi după desen cu preţuri ieftine.

H . M i k l ó s J .

c i a s o r n i c a r , Sibiiu — Nagyszeben, Reispergasse 11

Cea mai ieftină sursă de cumpărat a totfelul de c: I Л S O R M C E

de buzunar şi de părete şi ciasomice deşteptătoare, precum şi articli optici. Prăvălie de o b i e c t e d e

a u r ş i a r g i n t signate oficios.

Toate reparaturile se exe­cută prompt şi cu garanfă.

P & g. 12 „ ï E ï B Ü N A*

I

ri sau Harmoniuri se curampără mai bine şi ieftin în cunoscutul şi solidul

magazin de pianuri şi harmoniuri

V. Heldenberg, Sibiiu (vis-à-vis de Hotelul împăratul Roman). întemeiat la anul 1867 ca I a prăvălie de planuri

în Transilvania. Mare depozit de instrumente nouă şi " 4 Í f e t ó

întrebuinţate: pianuri, pianine, harmo- л ^ а і * '

Strada Cisnădlel 9.

' V C niuri cu preţurile originale de fabrică. ШЩ Sortiment bogat de pianuri de în- „ chirmi . — Plăiire în rate după dorinţă. іс*§] Pianuri vechi să primesc ca schimb. 4 , 1 1

C u m să ne apărăm contra durerilor de stomac ? !

C»tra dureriler de stomac, foarte lăţite în timpul mai nou între ome-aire, trebuie si ne apărăm delà început, folosind spre acest scop

Nectarul Dr. Engel căci, un stomac sănătos şl o bună mistuire, formează fundamentul unui corp sănătos. Cine dar voieşte să-şi menţină sănătatea până la adânci bătrâneţe, se întrebuinţeze

Hectarul Dr. Engel r e n u m i t î n u r m a , s u c c e s e l o r d e p â n ă a c u m î

Acest nectar compus dfn diferite sucuri aromatice şi vin, exercită în urma ccmpozltjei sale o influentă binefăcătoare asupra mistuirii, e asemenea unui licheur de stomac, ori vin de stomac şi nu are absolut nici o urmare sin'căcioasă. Sănătoşi şi bolnavi piît aşadară lua. Nectar fără a-şi strica să­nătatea. Nectatul ajută cu o întrebuinţare raţională la mistuire şi la formarea sucirilor

Astfel se impune tuturor, ce voiescsă aibă stomac sănătos, întrebuinţarea

N e c t a r u l u i Dp. E n g e l

„Nectar"-ul este un excelent mijloc întâmpinarea catarului, sgtrciurilor durerilor de stomac, a mistuirii anevoioase, şi a greţei. Se mai întrebuinţează coníra contipatiei, a colicei şi a palpitaţiei de inimă. Aduce somn şl apetit, fiind bun contra insomniei, indispoziţiei durerilor de cap şi acceselor ner­voase. Folosit în cercuri mai largi s'a constotat că aduce veselie şl poftă de viată.

NECTARUL se poate cumpăra în sticle de 3 şi 4 coroane în farmaciile din Arad, Ujarad Qlogovácz, Oyorok, Ménes, Paulis, I-ippa, Hidegkút, Vinga, Székesut, Pécska, Tornya, Világos, Egres, Nádas, Berzova Orczifalva, Merczifalva, Sándorháza, Bogaros, Szerb-Szt.-Péter, Perjamos, Szemlaă, Szárafalva Nagylak, Palota, Alberti, Mezőhegyes, Batonya, Marczib, Dombegyháza, Kurtics, UjSzent-Anna, Pankota, Silingyia, Taucz, Szlatinaa, Baja, Kaprucza, Bresztovácz, Rékái, Gyarmata, Brückenau, Zsadány, Szeat-András, Kisbecskeiek, Mehala, Temesvár.

Păziţivă da Imitaţii! Careţii expres „Nectar Dr. Engel".

N . 'arul meu nu e ceva miraculos. Are următoarea compoziţie: Samos 300-0. i:s nja de vin 150 0, Sirop de micură 100-0, Vin roşu 100-9, Siiop de cire,.c 100-0, Sirop de fragi 20-0, Aromă de Veremit 300, Anis etc.. . á 10 0. Aceste se mestecă.

for. 36 1912 Mândria oricărei gos-Щ poöine este pâinea |g bună şi f r n m o a s ă î f f l în locul dospirii înde-OS

*2j lungat şi a frământării 0 | W obositoare, este de re

L . " pentru dospirea

Oi Ol

comandat maşina „ I D b S A ,

şi frământarea pâinei, premiată în mai' multe rânduri | 0 La expoziţia de lucruri casnice din Timişcara 1 9 0 8 distins cu Medalie de aur şi d iplomă.

- Se poate сошапЧа delà LEITNER SÁNDOR, CLUJ— K O L O Z S V Á R , D e á k F e r e n c u t c a 3 s z .

GRAMAFOANE delà 28 cor. în sus. .... PLĂCI cu cântări româneşti.

Schmidt János succesor Schmidt Ferencz institut pentru ridicarea altarelor în

= Budapesta, KSbànyai-ut 58.

Pregăteş te : altare, amvoane, cripte, statui sfinte şi întregul aranjament bisericesc, în orice stil, conform pretenziunilor artisticefşi pelângă preţuri convenabile. Se recomandă ca specialist, de München la renovarea alta­relor vechi. Planuri şi cataloage trimite gratuit precum şi

primirea muncii o face pe spesele sale proprii. Preturi moderate. Condiţii favorabile de plata.

Societate acţ. de maşini agricole şi mehanice (Mezőgazdasági és műszaki B. T.) N a g y v á r a d , R i m a n ó e z y - u . 1 ,

Mare depozit de maşini agricole şi mehanice. Llfereazä ; maşini agricole şi industriale, unelte, aranja­

mente de mori, maşini de abur, motoare cu olei, benzin şi gaz. A u t o m o b i l e , articole calofornice, curcubete, pentru vin,

bere şi apă. Olei pentru maşini şi cilindre.

Totfelul de unsori pentru maşini, saci, ponevi, valtrapuri, ştreanguri şi pălămare; curele pentru maşini, pumpe, maşini pentru vin şi viticultură precum şi utensilii ; stropitoare, îngră­dituri de sârmă, cumpene, desinfectorii şi dulapuri de salvare.

Secţie de electricitate şi maşinării.

дашАц INSTITUE ШІРШЖЕІО ШСНШ I I .СШЙ.