al XCVIIMea Ni. 86 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 3 Noemvrie 1935

S X ctia ** administraţiaSTRADA LUNGA Nr. 6.

Telefon 226iK^muncnt anual 200 lei. ^ ^ . t r e i n i U t e 600 lei. pentru autorităţi &00 lei.Anonturi, reclame, după. U ni.

U tlît IIJIIOKH MRlţlD.Apare de trei ori pe săptămână

Rom ânii . . .Dacă nu voiţi să vă olrăviti sufletele, nu mai ceti|i presa jidoviia pusa

în serviciul capitalismului internaţional ! . . .Cetiţi numai ziarele: .Universul“ , .Porunca Vremii“. „Curentul , „N a ­

ţionalul Nou“ , „ Ţara Noastră“ si ziarele naţionaliste de provincie, cum sunt ziarele .Gazeta Transilvaniei“ şi „S o lia D reptăţii“ din Praştie.

Manevrele oculte ale presei evreieşti,

i r i t internicn d-1 dr. Alex. Vaida-Veevod.

După Importantele mon festa- «uni politice din săplă nâna tre cută ale Frontului Românesc din Bănat, la care au luat p rte dnii dr. Al. Vaida-Voevod şl dr. A. Vlad, anumite ziare în frunte cu preş« jidovilă din Să rinder au t>nut ca de obiceiu să dea interpretări greşite sau să inventeze chiar declarejiuni puse in gura d lui dr. Al. Vatda Voe- vod, pentru a da un alt înţeles sau pentru a compromite marea mişcare neţiona ă prezida ă de dl dr. Al. Vaida-Voevod.

Astfel s’a făcut mare caz zi­lele trecute din nişte pretinse declaraţii, pe cari le-er fi făcut d l Vaida Voevod Ia şedirja co miletului Frontului Românesc al organizaţiei din Timiş-Toronlal privitor la raporturile d sale cu mişcarea naţional creştină pre- sid iiă de d nli Goga şi Cuza şi la o pretinsă col b irere cu d nii N. lorga şi Gh. Brătianu. Aceste declaraţii luate din vânt au fost plasate şi în ziarul „Curentul* de corespondentul evieu t l za rulul „Dimineaţa*.

Întrebat la telefon d l dr. A). Vaida-Voevod, a desminţit ime­diat manevra ocullă a presai din Sărindar şi tot astlel şi org Frontului Românesc din Timiş prin următorul comunicat:

„La şedinţa comitetului „Fron tului Românesc*, organizaţia de Timiş, n’au asistat ziarişti.

„Dări'e de seamă publicate de o parie e presei se datoresc svonului pubhi, care nu pornea din cercurile „Frontului Româ­nesc*, ci din alte cercuri, dor­nice sa intrigheze şi să dezbine mişcarea naţionalistă.

„ D 1 dr. Al. Vaida-Voevod n’a revenit asupra cunoscutelor d ale concepţii în ce piveş e po- zi a ţaţă di celelalte o gonizaţ.i najonaliste, poziţie pe care d-sa a statornicit o limpede cu pri­lejui tuturor declaraţiilor făcute după constituirea „Frontului Ro­mânesc“: aefiune paralelă în o- poziţie şi coiabo-are la guverni*

Toi astfel unele ziare au iă- cut mare caz din faptul că d l dr. Al. Vaida-Voevod, — nefiind prezent la recepţia din castelul Peleş dată Marţi seara în onoa­rea Reginei-Mame Maria cu pri- iejcl împlinirei vârstei de 60 ani

n a r f i fo s t invitat la această recepţie. Ori adevărul este că d-sa a fost invitat, dar, fiind îm- pedecai a se prezenta, şi-a scu­zat absenţa,

Dealtfel însuşi d-1 Vaide, a- flând de aceste manevre oculte, menite să producă desoriantare şi desamăjire, a ţinut sa feca repezententului ziarului „Univer­sul* următoarele deciaraţiuni la întrebări e ce-i s’eu pus în legă­tură cu mişcarea naţionalista şi cu unele chestiuni la ordinea ziiei:umiş, n uu u s is ia i " r -

D eclaraţiile d-lui dr. Al. Vaida-Voevod— C e spunefl despre colaborarea

cn for|ele naţionaliste, în general, ne în opoziţie sau la guvern ?

_ Suntem în colaborare, neoficială până acum; nedespart numai nuanţe in me­toda de organizare şi deo­sebiri de individualităţi; ţinta finală e însă aceiaş!

__ Când credeji că .Frontul Ro­mânesc* îşi poate asuma răspunderea guvernării ?

— In oricare m om ent!— a răspuns d-1 Vaida.

__ Credeţi posibilă o guvernare a „Frontului Românesc* şi cu fracţiunea d-lui Ion Miha- lache, daca sar proceda la o epurare a elementelor cari nu cadrează cu programul mişcării naţionaliste ?

— Pe toii i-am accepta, pentru ca după aceea, procedând la o epuraţie, sa răm ână numai cei cari ar îi vrednici să fie şi naţio­nali şi ţărănişti de a ră­mâne în »Frontul Romanesc“- a .

Sub epuraţie înţeleg sistarea tacticei cu doua îeţe, adică pe de o parte exproprierea programului «Frontului Rom ânesc“ tn iaţa mulţimilor, iar pe de

altă parte o supralicitare, în oferte neconcretizate,de stat ţărănesc, care în definitiv se reduce la in­staurarea unei exploatări colective agrare după ti­picul colhozurilor şi a muncii forţate, botezată cu conştiinţă ori cu incon­ştienţă: cooperaţie.

— Sunteţi informaţi că oamenide-ai naţional-ţărăniştiler sau prezentat la fabrici şi hrme drn Banat, conduse de evrei, şi ‘€' a pret'ns fonduri pentru adun?re® dela 14 Noembrie, spunându-le că, dacă nu sunt subvenţiona ţi, va veni dreapta la putere /

— Sunt informat, dar nu mă surprinde pentrucă anumite a- pucături care sa u înstăpânit la unii dintre conducătorn parte dulii ncfional-taranesc — a e când sunt cuprinşi de s areaide

nevroză vomităAmok, - tt lo co ş ă o a z e J i sfi abuzeze de orice rmjtoace pentru a ajunge la mult dontu

2 :s B ţ î * 5CU temperament ero£* Dobrescu şi I«« L°zir"

Celorlaţi membri ai acestor gărzi, oricât de mare diplomaţi ar ii — ceeece îi recunosc cu satisfacţie iui Zachi Boila — nu le va reuşi, cu toate abilitatea slilară şi de fantezie gazetă­rească, să le aplice o doză su­ficientă de dumpirig spre a le schimba năravul din fire..

Şl anume nu mi-i pot închi­pui pe d-nti Ionel Pop, Cornel Biani', prof Dregoş şi J'nga, — şi cu atât mai puţin pe tovarăşii lor, Adonis Popov şl Leucuţia, în poza de „gladiatori“, geta de a se lua la trântă cu stafii care ar amenirţa viaţa, fie a d-lui M halache, fie a doctorului Lupu, fie a d-lui 'Mania...

Ede o poveste în folklórul nemţesc despre „Cei şapte şvabi*, cari n’au putut trece o scară prirtr’o pădure fiindcă se sileau s’o treacă de-a latul ii* A- poi, descoperind pe vârful tur­nului bisericii un snop de iarbă, au legat taurul cornorat, de gât, cu o frânghie, şi l au tras pană în vârful bisericii.

Cem în poza „Celor şapte şvabi“, îmi 8par şi „cei şapte* ceri formează suita nedespărţita a d-lui Mihai Popovici, în co- lindările sale de explorare prin ţinuturile prin care umbla sa descopere naţional-ţărănişii din­coace de munţi.

— Ce spuneii despre preparativele adunării dela 14 Noembrie ?

__ Curioasă interpretare aconstituţiei, ca deoparte să zbieri necontenit: Constituţia 1 Conste tuţiel... şi în aceiaş timp sa voeşti să impui, prin violenţe, ca numirea guvernelor să se fa ca fără a ţine cont de dispoz.ţiu- nile Constituţiei! Aceste dispo ziţiuni pretind, ce, peste val toarea certurilor de partid, im ţelepciunea regală să numească

9UEestee!:ompatibil cu concepţia constituţională, ca guvernul ţării să depindă de quantumul sumei ce o grupare ori alta o poate mobiliza, pentru a provoca mlş- căii de stradă în Capita.a . ..

Drumul nostruiAcei cari au crezut la un mo­

ment dat, că efluviile largi stâr nite de „Numerus valachicus“, ar putea să se întoarcă, pentru a aduce apă la moara ţărănismu­lui compromis şi eşuat, eu fost înşelaţi. Cine crede deaseme- nea, că întoarcerea în tabăra mercenarilor, a acelora cari au deschis largi fronturi, ar mai fi posibilă, greşeşte. Ca şi cum o luptă, s’ar putea câştiga cu ru­şinosul concurs al tuturor indi­vizilor, cari se feresc de lumina zilei şi tratează cu tine în um­bră. Asemenea inşi au locul în alte părţi, unde faptul că eşti şeful unei bande de bătăuşi sau prietenul unui puşcăriaş, con*ti tue veritabilele şi unicile caii taţi ce se cer.

Drumul nostru este acum cu noscut tuturor. Este drumul larg şi drepi asemenea rezelor soa relui, asemenea razelor de lu mină pornite din inima şi con­ştiinţa conducătorului nostru. Esle drumul la care au pornit toţi Românii, curăţiţi de vechile păcate, cu fruntea senine, cu dorul luptei în piept, căliţi ia flacăra înaltă a dragostei de ţară. Toată ţar», dacă astăzi nu — mâine, va fi cu noi.

Acei cari socotesc că dispun de ţărănime după bunul lor plac, vor avea în curând prilejul să constate contrarul.

Şi nici nu puiea sa fie altfel. Când ţărănimea începe să

priceapă încotro o conduc şefii, cari n’ou comun cu ei decât cămaşa şi iţarii pe cari îi ne­cinstesc, când bietul plugar vede că toţi veneticii cari stau numai doi, trei ani în comună la el, foc burtă de şedere şi pleaca cu buzunarele doldora de mii, când părinţii atâtor tineri c-ri sunt ţărani, văd că feciorii lor şi-alâţi aţii dn sat, cu ceri sau

cheltuit averi, n’au loc în ţară să trăiască, în timp ce aţâţi streini pun rânduri de grăsime pe ceafă, — înţeleg şi ei, că nu mai pot sta cu mâinile încruci­şate pe piept. Trebue să se ri­dice. Şi-atunci drumul Frontului Românesc se arată ca sing ra nădejde, ca uliima salvare. Acum ş im ce vrem. Luptătorii ştiu ce trebue să facă.

Nouă nu ne trebuesc demon­straţii d e operetă şi puneri în scenă, cu banii strânşi de stre­ini depe spinarea p â infilor noş- trii. Cunoaştem valoarea m as­caradelor plătite.

Falşii tribuni ai poporului, cari aruncă mereu cu noroiul străzii îotr’aceia călră cari se îndreaptă privirile norodului ur­gisit, vor fi siliţi să tacă şi să-şi arunce toga. Vorbele lor şi ati­tudinile lor proconsuhre, nu mai pot amăgi o lume, care în­cepe să vadă şi să cunoască.

Numerus valahicus, care lumi­nează drumul pe care va merge de-acum ori-ce Român, v a smuls masca, a împins paravanul în dosul căruia vă socoteaţi feriţi de privirile noastre şi aţi fost văzuţi in toată scârboasa voa­stră goliciune. Cumetrie de ru­denie, cumetrie de afaceri cu toţi streinii, jidanii vă sunt finii şi prietenii casei şi ai afaceri­lor. Saşii şi Ungurii, prieteni la urne şi la câştiguri. De acum —cu ei. . . .

Epoca idolilor de lut e pe sfârşite şi dărâmarea lor e che­stiune de ziie. Ei nu ştiu că este o armată de tineri răspân­dită pe întreaga ţară, căi ora viaţa ie este un bun puţim im­portant şi cari nu aşteaptă de­cât comanda de începerea Sup­tei. Şi cu ei sunt părinţii şi fraţii şi ţărănimea întreagă L.

Const. P. Taus.

P en tru adevăr.Noul prim-ministru ceho­

slovac. Din Praga se anunja, că înlocui prim ministrului Ma y petr, propus să fie ales preşe­dinte el Camerei, va h numit prim ministru actualul ministru el agriculturii d 1 Milan Hodza, car,oscului fruntaş slovac.

înapoierea în ţară a reg e­lui G reciei. Intr’un intervii.w acordat corespondentului lui „Journal*, generalul Condylis a declarat între altele, ca soco­teşte, că la apropiatul plebiscit 80 la su*ă din populaţie se va pronunţa pentru restaurarea mo­nahiei. Regele s e va înapoia in Grecia la 14 Noemvrie.

In ce priveşte directivele sale politice, generalul Condyhs a sPpus că va pune în aplicare un nroaram de refacere şi ca va disolva parlamentul, daca nu val a c o i U u lrealizarea programuiuifxel.Proaramul e bazat pe principii an ^capitaliste, urnărind sa acorde aveniegii ţăranilor şi muncitori­lor dela oraşe.

In foaia liberală din loc „Ar dealul* (No 43 din 27 O t. a. c.) gesim, într’un raport asupra ac tivităţil desfăşurata la Primăria Munic piului Braşov, unele efir moţiuni, cari nu corespund ade vărului. Ne oprim asupra acestor inexactităţi, nu de dragul pole­micei, ci obligaţi de sentimentul obiectivitătii. Cu atât mai mult, cu cât ziarul amintit cauta sa dea acestor afirmaţiuni inexacte aspectul că ele ar face ptrte dintr’un raport al preşedintelui comisiei interimare asupra acti­vităţii conducerei municipiului. Raport, cetit în şedinţa din 19 Oct. a. c. a congresului organi ziţiei liberale din loc.

In actualul preşedinte al co misiei interimare a municipiului nostru em fost obicinuiţi sa ve­dem şi sa credem pe omul o biectiv ş» conştient de îndato­ririle sale, hotărât să duca o

politică de continuare a activi- tâţi sănătoase şi reale, înce­pută sub guvernarea trecuta. Tocmai din cauza aceasta ne per cu atât mai ciudate efir- meţiunile amintite mai sus, pe tare ziarul în chestie cauta sa le pună în cârca preşedintelui comisiei interimare. .

Ia felul cum aceasta foaie li­berală vorbeşte despre nouî e construcţii comunale, — mire ceri: noul abator şi stadionul municipal — ar rezulta ca ele sunt înfăptuiri ale primăriei li­berale.

Neadevărul acestei ef rmaţiuni, suntem siguri că’l va recunoaşte însăşi primăria, după ce reali­tatea o ştie întreagă populaţia oraşului nostru. O spun faptele, care nu pot fi desminţite: A- ceste „construcţ i importările , abatorul şi stadionul, au rost în­cepute şi clădite până aproape

Pagina 2 GAZETA. TRANSILVANIEI Nr 86de complectă terminare, în tim­pul guvernării premergătoare celei liberale. Aşadară, sub alt primariat decât cel liberal. Ele sunt rezultatul activităţii înce pute la primărie de către d 1 G. Cuteanu şi continuată apoi de către d 1 dr. C. Voiau, cu largul concurs a! d lui ministru dr. Voicu Nifescu. Acestui concurs se datoreşte şi contractarea î n prumutului necesar construirii lor, făcut la Casa de E otiomii şi Cecuri Poştale. Tot atunci eu început şi au continuat cu mare zor lucrările de construcţie. Iar, dacă o schimbare pe neaştep tale a conducerii primăriei nu a dat răgaz de complectă termi­nare a acestor importante lu crărî, nu însemnează că e me­ritul comisiei interimare liberale care a urmat la conducerea mu­nicipiului, înfăptuirea lor.

lin adevăr, pe care nime nu’i poate tăgădui. E mare doar deosebirea între a înfăptui şi între a com plecta — pentru inau­gurare — o înfăptuire.

De alte înfăpturi edilitare, cui turale etc. — uzina electrică, noul parc, autobuzele comunale, şcoala de Pe Tocile, asfaltări, canalizări, ş, a. — conceput3 şi executate în timpul primarilor G Cuteanu şi C. Voicu, nu mai a- nvntim.

Recunoaştem că actuala con* ducere a primăriei a căutat să continue opera de plină activi iate a predecesorilor ei. Toată lauda cuvenită, care e pe atât de meritata pe cât de condam­nabilă ar fi fost încercarea de a zăgăzui o operă începută şi dusă cu mult sârg pentru ridi­carea oraşului nostru.

Mai ales, când .prin înfăptui­rile de până acum, serviciul fi­nanciar ai primăriei a fost pus în posibilitate de a ajunge la noui surse de venituri, cari des­chid drumul la noui înfăptuiri. Lummatul oraşului, bunăoară, costa mai înainte primăria vre-o 5 milioane anual, Astăzi, prin ridicarea Uzinei electrice, nu numai că primăria e scutită de aceste chaitueli, ci mai pri­meşte pe an dela Soc. de E- leciricitate 1 milion Lei, Sume, cari trag muit în cumpăna ser­viciului financiar al primăriei.

La fei întreprinderea autobu zeior primăriei. După informa- Atât Uzina electrică câi şi In-

tifle ce Ie avem, aceste auto­buze, — după ce au fost amor­tizate spesele de procurare — dau anual primăriei un venit net de 4 —5 milioane,

Iată aşadară, isvoare r,oui, cari dau primăriei posibilitate de a se mişca mai liber şi mai uşor în executarea d,ferît«lor lucrări edildare, cerute de nevoile ora şuiul Banii intrefî în urma ace­stor întreprinderi în cassa pri­măriei, trebue să amintească meritele celor ce le-au înfăptuit.

treprinderea de autobuze sunt feti ai activităţii primăriei de sub trecuta guvernare.

N’o spunem aceasta de dra gul preamăririi, ci pentru a nu se uita ! Pentru restabilirea ade vărului, care nu permite ca me­niul să fie confundaUm o maifâ pe care o po|i cumpăra şi vinde.

Acesta este adevărul, pe care nu-i poate tăgădui nici foaia li­berală, cere, prin afirmaţiile ei, a provocat lămuririle de mai su s!Cc-am văzui în Palestina

Drumul Ia ducere. Intrarea în Marea Egee.

Piecaji Vineri seara din Con- j stanta suntem Duminecă dimi­

neaţa în Dardanele, strâmtoare I iungă de 70 de km., lărgimea 1 variind între 1090 - 5100 de me­

tri, adâncimea abia între 40—100 metri. In limba lui Omer, Socra- Ms şi Herodot se chiema Hei lespord Vâ mai aduceţi aminte din Istoria învăţată prin şcoli, că Xerxes sbiciui Hrilesponiul în tăria iui şi în marea lui gran­doare fiindcă nu se supuse în linişte voinţei sale ?

XiTxes trecu pentru prima oară Dardanetele pe un pod construit pe 300 de corăbii la 480 i. H, eară Alexandru cel mare trece în Asia tot pe aci la 334 i, H. La 1190 pe aici trecu spre locurile sfinte cru­ciada lui Frrideric Barbarossa şi t poi la 1354 o traversează în senz invers din Asia în Eu­ropa Turcii. Dupăce se desco­peri în ştiinja strategică adevă­rul de a putea apăra cu tunu rile de pe Jărm strâmtoarea, Turcii construesc cetăţi şi cas­tele de apărare, cu cari sunt presărate ambele ţărmuri ale Dardanelelor şi ţărmul european format din peninsula G dlipoli Şt ţărmul es atic. Cu deosebire Sid el Bar şi Kum Kalesi stau mereu de straje, dar cu ţoală Straja Turcilor înfrară de câteva ori crucişătoare ruseşti sau en­glezeşti până sub zidurile Bizan­ţului, la 1770, la 1807 şi apel in războiul mondial ia 1916 tru­pele engleze ale generalului Ha milion.

de Dr. M ircea Suciu-Sibianu.

In fa|a orăşelului Ga li poli pe ţărmul asiatic se g w şte Lap- sik-, pe care odinioară Artax.-r- xes il dărui lui Tha-ntslocles pen­tru îavinge-iie sale. Puţin mai Ia vale este capii Aby ios unde se desfăşoară minunatul ooem aî dragostei curate între H'ros şi Leandru, tînlrul grec din Ahy dos, care voind să-şi salveze

J logodnica sa, se îneca în valu rile Helespontului. Tot pe aci se spune trecu înot Dardaneieie marele poet englez şchiop de un picior Byron într’un sub'im gest de eroism, pentru a muri apoi la Missolonghi celebru pen­tru rez’stenţa Grecilor răsculaţi contra domniei turceşti.

intre Abydos şi Kum-Kdfsi avem perspectiva asupra dealu­rilor ce înconjoară ruinele Trolet şi pe aceste tocuri staţiona il »ta grecească în războiul de 10 ani pentru frumoasa Elena, război cântat de Homer în cel mal mare po^m al anticităjei Uiada Act la Hissarlhh a dezgropat a-heologul german Schlieman ruinele străvechei Troie, punctul de a:rneţie al celor dornici de ant'chăţi. Aci e şi mormântul lui AchHes, cel pe care mama sa îl vrăjise la botez spre a deveni invulnerabil, dosi călcâiul ce lă- mase în mână neat ns de apă era singurul loc pe unde ar fi puiuţ pătrunde moartea în cor pul său. Dar Paris, cel care fure pe frumoase Elena ştia de acest lucra şi o:hi cu săgeata lui o- îrăvitâ chiar călcâiul eroului ne­învins şi copilul drag a lui Pe- leu adoarme pe vecie pe malu rile verzi ale mării troiene.

Pentru noi cari mergem însă în pelerinaj Ia locurile sfinte, au aceste ţărmuri o însemnătate mal mare.

In a doua sa călătorie misio­nară Pavel luând cu sine ne Sila străbate Siria, Cilicia, Frl- gia şi Galaifa provinciile de a- tund ale Asiei mici şi sosiră la Troada. Aid noaptea i se arată în vis un macedonean: „Treci în M acedonia ş i ojută-ne şi nouă“. Şi de aci apoi din drep tul acestor locuri se îndreaptă 1» Fiiipi poposind pe insula Sa- mothrek', cel msi mare apostol al creştinismului.

Dar Apostolul Pavel nu se mulţumi numai să propage creş­tinismul în Asia şi în Grecia şi Imperiul roman, făcând pe Jos şi cu corabia călătorii cari du­rau câte 3 —4 ent de zile cl căuta să viziteze şi oraşele unde exista deja comunitatea creştină. Aşa se explică, că în a 3 a sa că'ălorie la în­toarcerea sa din Eiada trecu din nou în Troada. Aict in ziua cea dintâi a săptămânii fiind adu­naţi credincioşii in'r-un foişor, le a vorbi* până la mezul nopţii., Iar un tânăr sezând la o f e ­reastră şi fiind cuprins d e somn a căzut dela ferea s tră dela al treilea rând şi a murit. D ar po- girându-se P avel i a întors la via f ă “.

Când ai la ce să te pândeşti şi ce să citeşti timpul trece re­pede. La ora 12 suntem în Ma­rea Eqee. Zărim la stânga in­sula Tenedos, eară la dreapta Lemnos, Imbros şi Samothrtk*. Pe aici se dădură luptele din războiul balcanic înlre flota gre­cească şi cea turcească. Pe co­lina Moschilos a insulei Lem­nos ardea un foc sacru, căruia i se atribuia puteri vindecătoare ce şi le păstrează insula şi până azi după credinţa poporului. Pe insula Samoihrtki cu ua munte impozant înalt de 1600 metrii — era cât pe aci să 1 confund cu Sf Munte A hos—avem muntele Phengali unde fu prins de că- Irc romani Perseu, ultimul rege at Macedoniei.

De aci până la Sf. Munte nu mal e mult de navigat numai 12 ore. Fiindcă am rămas dator ce Morilor cu descripţia Sf. Munte încă de acum 2 ani, ne oprim un moment spre a descrie a- ceastă admirabilă cetate a orto-

c a ? »doxlel, deşi de d.t , ne oprim Cu van« . as,a rw »»gând fără e s2& n ,. n,c* i u * ‘ Sfânt?. 8CelaP â n ă în S

Departe la 0rJ ‘9ri Apus se întrezăreşte”* îa nul peninsula Ath?„ , Cu ochlllvedică dia d ee 5 U Uiîmpreună cu K assan/mpleiC gos peninsula C aia fa9 9l Ln parţinut Tu/llor* * * * A * Grecilor, dar nu e S *9partlne cât de mică sau Iatei să nu vorbească niarelatât de creştină ş|domnitorilor români W 0** J drepturile noastre L a ? • * £curi Nu numai vapor.,? sle M călătorim este ro m â n e s^ V ^ foarte mult românească’ edepusă atei spre a fa« Jmunc<tf « « * -ţue u creştinismului duD? ,c*‘a- nle dela Sf Mormânt/

Voi descrie deci 41« ,1 t* de cele trecute / e!a,e' Muntele Sfânt Athos i * L f . d icâ vremurile ar fi nnr« i el1 datoria creştinească şi.ar fi® şi ori cine a,unci sutele dV * 4 rini ce ar porni ÎD f eca/ 6* spre locurile stinte ar f9c? a“ dintâi popas la Caliacra, al 2 lJ la Slambul şi închisoarea cu cel?7 turnuri pentru a se închin? memoriei lui B râ n co v e a Ja?3 lea la Sf. Manie şi anal a* abia pornirea fără oprire la idr« « " * « • 1« H r. î a t f e V tpe Mântuitorul lumii. 9

ROMANUL „GAZETEI TRANSIILVANIE“V A L A Hde E lisab eta Henţiu.Capitol X.

— Urmare. —Şi era o seară fără de asemănare,

tremătau brazii aducând zvon îndepăr­tat şi uşor. Pe o potecă dinspre munte cobora un tânăr cântând din fluer. Un tril melodios, smuls parca dintr’o adâncă tristeţe, se revărsa bogat peste întin­deri.

O văzuse la poartă. Acolo unde şe­dea de obiceiu, singură.

O vedea de altfel în fiecare zi. Câte- odaia veselă dar aproape în totdeauna cu ochii mari visători, privind departe, numai ea ştie unde. Cu treabă sau hai ~ hai..se obişnuise cu drumul prin faţa bisericii. S ar crede: ca un om credin­cios ce era; însă el, de î nu prea era din cale afară de credincios.

Se dusese însă vestea — şi cu cât tre­cea vremea cu aiâf creştea — de ra­rele iscusinţe ale lui Tudor. Cânta din fluer ? Dar câţi flăcăi nu făceau a- ceasta? Cânta mai bine decât toţi? E greu de spus, deoarece mulţi erau cari frământau cântecul cu patimă. Pe ce punea el mâna, lucru bun ieşea. Avea o deprindere care uimea.

Un cal de-i încăpea pe mâini, în câteva săptămâni nu-1 mai cunoşteai. Făcea din el un armăsăraş rotund ca pepenele şi iute ca ucigă-1 toaca. Ori­ce lucru se pricepea sâ-1 dreagă, să-l puie la locul lui. Ii trebuia un butoi, făcea un butoi. Ii trebuia o doniţă sau ştiu eu ce unealtă, el era meşterul. U- neori cu lână colorată, cosea câte o

frântură de covor de mai mare frumu­seţea! Şi unde trebuia să dea un sfat, nu sta multă vreme la îndoială.

Şi era o seară fără de asemănare. De sus, pe deasupra gardurilor înalte, printre casele cu acoperişuri roşii de olane, a zărit silueta ei albă prelungă.

Şlia doară că lancu îi purta dragoste Cum să nu ştie când atâtea zile şi a- talea seri tot împreună stau.

Acum însă câte zile sunt de când nu l a mai întâlnit pe lancu? S’a îndepăr* lat aşa de el pe nesimţite, fără să schimbe o vorbă. Prieteni totuşi.

A lăsit fluerul şi s’a oprit, săgetat de un f or.

Era, lângă ea, o umbră. Poate era....L,a> aa.... 9* ° îmbrăţişează acum.... DarcumfJ. ce-i trecea prin gând? Cum o s’o îmbrăţişeze la poartă, în văzul lumei?.... Parca o durere în dreptul inimii. E pă­rere? ii trecu prin gând. Poate e pă­rere. Inima îi bătea însă mai tare, mai repede şi o oboseală îi cotropea pi­cioarele, braţele v

Şi totuşi nu era nimeni. Fiecare pas era °„. indrasneală. Mergea încet. O voce u spunea să se oprească, să nu se mai apropie ca s’o vadă cu celă­lalt..... S o auda râzând lângă el.... dar alta voce, cu mai puternic îndemn îi şuera: mergi! Du-ie ca şi ieri! Treci ca in fiecare zi, nun ai să te vadă. Nu- mai sa te vadă ea că drumul ţi-e ne aici. v

Strănia lumina amurgului. Câfe-o pă­sărică trecea în zbor scurt, căutându-şi cuibul. 9

Era singură.O mare bucurie îi inunda fata. Ii

venea sa a erge şi să strige, ca să auda toata lumea: E singură! E sin- gura. Şi ieri a fost singură! Şi alai Meri! Când a auzit-o râzând? Parcă ieri. II zărise pe acolo. Fiumuseţea ra“

îului era pentru el. Ridicase o mână înadins, ca o fluturare minunată. Cum îşi aminteşte de bine.

Era singură.A strâns fluerul în mână, ca pe o

unealtă scumpă dar ecuin nefolositoare. Se apropiase.

Intr o rochie albă, subţire, care îi laşa braţele albe goale până la umeri, Manoara se uita pe drum în jos. Nu-1

: văzuse. Numai ochi să aibă, ca s’o l soarba, s o păstreze vie apoi în gând,

ca pe o icoană, ca pe un talisman.I b a oprit.

Dac ar cânta? L-ar auzi ea şi îndrep» ţandu-şi pririrea înapoi l-ar vedea. O ! Aiurta, marea bucurie de a-i privi faţa, ochii albaştri! •

n/ , sdas .fluerul *? buze cu o tremurare nesapamta; î sau împăenjenit însă ochi , o mare duioşie i a umplu» su-A Í L i9‘ 3 scos nici un sunet.Cântecul a ramas închis, undeva, lainic de unde numai el îl auzea ^ Lumina serii pălea din ce în ce mai

Piecase, ori era tot acolo ? Nu 1 Nici un pas nu se urnise de acolo, de unde se opnse cu cântecul lui necântat

corc-I^slăpânca.aproape de ea. Dar să-i vorbească a?

mea0rgă°sSăaribH,0are 3 Sufle,ului Iui ! Să mearga, sa-i dea seara bună si s ’n întrebe şt,e şi el, ce mai face, de pildg

s s ? . ţ s * - “

l;.,.u P "l» t pa?«? Ca î„ vls

ia ural cú%o?é ípcéáls“' P e- l " 9* Ca’’ e a i - a r is p

brele tot mal dese ale înserării, fára a se uita înapoi, fără a putea să se uite înapoi, ţinând în mână strâns fluerul, ca pe o unealtă nefolositoare, pentrucă ci nu mai avea nevoie de acesta. Ii cânta sufletul. Şi el nu şlia cum să-şi mărturisească această bucurie! Sufletul Iui cânta cel mai minunat cântec!

Adormise târziu de tot.«. Ea albă, înaltă aproape ireală.

Cânta el alături din fluer, Câmpul smălţuit de flori. Ca niciodată. Se a- vânta în sus, de se vedea ca un pumn de umbră, câte o ciocârle. Dar cântecul ei nu se auzea. Cânta el, aplecat peste cântec şi peste frumuseţile păstrate în cele mai adânci tainiţe ale sufletului. I-a luat apot într’un târziu mâna. Mâna ei albă, mică tocmai bună pentru alin­tare. Şi n’a îndrăznit s’o sărute.

Se deşteptase târziu, obosit fără gân­duri. Nu-şi mat aducea nimic aminte.

După ce s’a spălat cu apă rece ca ghiaţa a căzut din nou pe gânduri. Ima­ginea ei revenea obsedantă.

Dar el? Dar lancu?Nu„. Nu.... Nu se va mai duce. N®

se va mai duce niciodată. Nu va mai trece pe acolo. Cum va frece? Cum va mai putea trece cu gândul pretenm1 pe acolo. Nu va mai trece.

Şi n’a mai trecut.De atunci au urmat tristeţi, tristeţi

mari. Ei a slăbi*, inima nu i-a mai j demnat ca de obiceiu, iscusinţele au scăzut. ,

Redevenea om obişnuit, om bar*a -Sufletul nu mai cânta. Sufletul

obosit. „ „ reTrecuse pe lângă el o flacara

îl atinsese. Flacăra îi mistuise r seţiie cântecelor necântate.

Nu a mai atins niciodată^ flueru .

tu. 8 6 - 1 9 3 5

Marele Turneu al Teatrului Nationald in B u cu re şti.

J,|erpreiate montare, ca la Taairul National din Capitală0" 1 061 Nu este vorba de un turneu obişnuit cu un *{»„■.* »jilst, rap de afiş, iar restul formut dtntr’un ansamblu de mântu’ fală. Teatrul National din Bucureşti, ctre urmăreşte prin acest jurneu, înainte de toate, un scop dej propag ndă culturală, face reale sacrifici pornind la drum cu decoruri şi recuzită, aceleaşi Jari au forme cadrul piese! la reprezentaţiile din Bucureşti.

„Avram Iancu , cea mai teatrala din piesele marelui nostru seriilor Lucton Blega, presmli viaţa zbuciumotă a lui Avram Iancu. eroul dela Câmpeni, redeşteptând conştiinţei noastre naţionale Nu este o piesă istorica cu tirade şi monoloage. Eroii suni pre- -entet* ca oameni. minaţi de instincte omeneşti.

Rolul titular va f, Jucat de d 1 Oeorge Calboreanu, iar an­samblul are in Ifun*e Pe d-nii C. Stâncescu, A. Athanasescu, N. Sâvulescu, d-şoara tiviră Godeenu.

Direcţia de scenă o are d 1 Ion Sahighian, iar decorurile sunt lucrate după schijele pictorului Traîan Cornescu.

GAZETA transilvaniei» Pagina S

Institutul de cul­tură româno-ger-

manMiercuri în 6 Noemvrie a. c

la ora 8'A seara, va avea loc în sola Sfatului adunarea de constituire a filia lei Braşov a Institutului d e cultură româno german Simion C. Mândrescu.

Comitetul pregătitor, provizor având în frunte pe profesorii Efiimie M ârculescu şi O scar Xtittstock invită, pe această cale pe totl intelectualii ora­şului nostru, să ia parte la a- dunarea de constituire a filialei.

Institutul de cultură româno- germ n a fost înfiinţat în Bu­cureşti, în Ianuarie a. c. de că

tră d-I Simion C. Mândrescu, profesor universitar, cu scopul de a adânci şi desvolia raporturile culturale dintre români şi ger­mani. intre membrii marcanţi ai centralei din Bucureşti se gă­sesc şi d-1 C. Râdulescu Motru, prof. univ. dr. Kanrad Richter prof. ş. a., iar /graţiejţ străduin­ţelor Institutului s’a creiat la Miinthen, în Germania, o ca ­tedră pentru limba ş i literatura română, afară de aceea s’a rea­lizat un schimb de elevi români şi germani în timpul vacarţei de va ă .

S i vor aranja conferinţe,con certe, biblioteci ş i călătorii co ­mune, servind ioate scopul a- reiat mai sus, al eunoaşterii şi apropierii acestor două popoare, prin coliure.

C o n v o care .QDomnii cari au fost membri activi şi externi ai Casinei Ro* mâne din Braşov înainte de răz­boi, sunt Invitaţi a lua parte la o consiâtuire, cere va avea toc Luni, la ora 7 seara, în separeul restaurantului Azuga din Piaţa Libertăţii.

AceaRtă consfătuire este în legătură cu proiectatul jubileu al centenarului existentei Casi­nei Române.

Braşov, 2 Nov. 1935.P etru Popovici.fost vice-preşedinle al

Casinei Române.

PrinU ia M nistpiului Braşov

'Io. 29.683—1935 Serv. silvic.

Primăria Municipiului Braşov.

Primăria Municipiului Braşov a da în antrepriză exploatarea a djm ă a lemnelor de fag toc, in pădurea »Apata* circa 700 tânjeai, din pădurea „Chei- oara* circa 300 stânjeni şi din ădurea »Valea ,cu apa“ circa 0 stânjeni,prin licitaţie publică :n oferte închise şi sigilate, în siua de 19 Noemvrie 1935, ora LI a. m. la serviciul silvic.

Ca garanţie se vor depune: Pentru Apaţa 25.000 lei.Pentru Cheişoara 10.000 lei Pentru Valea cu apa 15.000

lei, ia numerar sau în efecte de stat

Licitaţia se va ţine potrivit dispoziţiunllor legii asupra con tnbiiităţii publice (art. 88 110) poadiţiunile speciale se pot afla

serviciul silvic al Municipiu- *'*i Braşov între orele 8 —12 «. m.

Braşov, la 25 Oct. 1935. ^Kaisia Interimară,

Preşedinte:Gr. T. Prişcu.

Secretar general; 5X7 1—1 Dr. Virgil Voicu

Şeful Serviciului:Big. C. M oarcăs.

Nr. 29.079—1935.Serv. ad-liv.

PublicafiuneViza livretelor militare.

In conformitate cu ert. 47 din regulamentul mobilizării armatei, se aduce la cunoştinţă oeme* nilor dela vatră, cari tac parte din elementele armatei şi cari au domiciliul pe teritorul muni­cipiului Braşov, că dela 1 No embrie până la 31 Decembrie 1935, vor avea loc operaţiunile de viză a livretelor Md. E, în zilele de lucru între orele 8 —12 şi 15—18, la Cercul de Recru­tare din Braşov. Se vor pre­zenta la viză toţi oamenii din complectare, rezervă, miliţii, d»s; pensajii medical şi dispensaţii susţinători de familie din contg. 1908—1932 inclusiv, precum şi ajutorii de sublocoi, plutonierii majori, şi plutonierii din contg. 1903—1932 inclusiv, la autori tatea şi în timpul indicat mai sus.

Acei, cari nu se vor con­forma prezentei publicaţiuni, se vor considera ca absenţi ia viza livretelor şi vor fi daţi nesupuşi urmăriţ, judecaţi şi pedepsiţi conform ari. 224 bis. din codul justiţiei militare.

Informaţiuni mai detailate se pot vedea în publicaţiunea ^Cer­cului de Recrutare afişată la primăria municipiului, precum se pot lua şt dela biroul mobi­lizării el primăriei, Slr. Regele Carol Nr. 53, etajul II camera 5

Braşov, la 24 Oct. 1935.Comisia Interimară,

p. Preşedinte:Dr. N. Stinghe.

Secretar general: 561 1 - 1 Dr.P. Voicu.

v r f t Î S ? ai aveţi g rije ?VKh|i sa fiţi bogaţi şi fericiţi ?____ VREŢI să vă învioraţi afacerile?

t — fericiţi ? VREŢI să vă asiguraţi bătrâneţele?VREŢI să vă asiguraţi copii şi soţia ?

Jucaţi cu nădejde şi încredere la noua Loterie de stat I Tragerea clasei l-a ia 15 Noemvne 1935

Norocul nu aşteaptă, trece pe lângă fiecare, norocul este orb !Numai acela poate să-l prindă, care cumpără un loz !

140 000 L O Z U R I . — 72.319 câştiguri în valoare de Lei 284.634.560.

Cereţi prospecte pentru jocul colectiv cu Lei 200 ...................... Jucaţi 20 numere .......................

PREŢUL LO ZU RILO R: 1/4 Lei 200 — 1/2 Lei 400. - 1 1 Lei 800.554 4 - 1

m u l ţ u m i r eStimate Domn,

Ţin a Vă face cunoscut că sunt foarte muljumit de efectul minunat, pe care-1 au aceste Tablete Togal asupra feluritelor răceli, dovedindu se ca un bun calmant.

Bucureşti, 24 Sept, 1932.L. Florescu.

C I N E M A » A S T R A *

Dela 1 NOV.

Elvira şi Polina Voicu a- nunjâ încetarea din vieţă a scum­pei şi în veci neuitatei lor surori

PachSţa Voicuîmpărtăşită fiind cu Sfintele Taine.

înmormântarea a avut loc la Bucureşti în 19 Oct. 1935 în cimitirul Belu.

Odihnească în pace.

SHIRLEY TEMPLEcopila răsfăţată a lumii, ce a mai strălu cită s te a a ecraiiiu-~

lui într’un emoţionant film în

Si ngur ă pe lumePovestea impresionaniă şi duioasă a orfanei unui aviator, pe care colegii tatălui au iuat o in îngrijirea lor, făcând-o prin cadouri şi distracţii cu avionul să uite mizeriile în cari se sbate mama e i,

nevoită să servească la alţii, pentru a o putea întreţine.Cu: J A M E S D U N

Afară de aceasta: Afară de aceasta:Ultimele evenimente din războiul Italo-Abisinian redând

lupta dela Adua.

Primăria Municipiului Braşov

Nr. 23.191 1935.Serv. economic.

PublicatiunePentru invalizi, văduve şi

orfani de războiu.Se educe la cuno>inţă pu

blică, că în conformitate cu Ari. 4, din Legea i. O, V. apărută în M, Of. No. 170—1934, condu cerea oficiului j ideţeen I. O. V. a trecut asupra Serviciului Sa­nitar judeţean fiind condus de medicul primar judeţean.

In consecinţă invalizii, vădu­vele şi orfanii de războiu de pe teritoriul Municipiului Braşov se vor adresa pentru orice tre­buinţe (asistenţa medicală şi ju­ridică, prohz?, carnete de tren, pensii, refaceri de acte, revizuiri etc,) numai Oficiul judeţean I. O. V. în edificiul Prefecturei de judeţ, dar numai în zilele şi orele de birou (ora 11—15),

Braşov, la 11 Oct. 1935.Comisia Interimară,

p. Preşedinte:Dr. N. Stinghe.

p. Secretar general i 539 2—2 Dr. Popovici.

------------------------------------------------------= = = ■

Confecţionare de : haine preoţeşti :

Reverenzi specialedupă ultimul croi

P E T R E STO ICAMaestru-croitor

Strada Rtgele Carol Nr. 25528 2 - 3 Etaj I

■h IliU li w II 11 W HWÜMiM i imn ....Ulii I A-.-*'

Ia BERĂRIA LUTHERîncep din nou la 2 Nov. a. c Serile de dansCine doreşte să şi petreacă b ne într’un local frumos şi modern, la o aleasă muzică de Jazz, va cerceta aceste SERI de DANS şi va gusta delicioasa b e re sp ecia lă de toam nă.Vinuri de prima calitate din toate regiunile ţărit. Excelentă bucătărie românească şi germană, cu preţuri moderate.558 Serviciu prompt şi conştiincios. 2—2

A I I I 7 Se caută un pădu­r i V rBr Dentru pădureaTancaoeşU jud Ilfov, care sa cunoască cultura albinelor şi sa fie bun prisecar. Salarul lunar 1800 lei şi locuinţa « P jdurj

Adresa la Banca NaţionalaBraşov. 556 2" Z

SILV ICU LTO Rse caută petitru 500

pogoane pădure.Adresa pentru oferte i

Castelul Fsoreşti, Gara Boicoiu, Prahova.

562 1 1

Primăria comunei Tohanul nou.

No. 1499—1935.

Publicaţiune.Licitaţiunea parchetului extra­

ordinar din pădurea »Guţenul fixată pe ziua de 9 Novembne 1935 se amână pe ziua de 30 Noembrie 1935 ora 10, tot cu aceleaşi condi|iuni de licitaţie.

Tohanul nou, la 31 Oct. 1935.Primar, Notar,

indescifrabil, indescifrabil.560 1 —1

Vestita grafolgă şi p rezică to are fizio* nom istă, medium cu autorizaţie m inis­

terială în B raşov ,[ Str. I. C Brătianu 64, în dosul Hotel „Coroana^

o singură privire a ochilor şi una în palmă, desvălui misterul vieţffi. Cunosc foarte bine caracterul omului după scrisul, fie-căruia.

Mulţi ani dearândul am trăit între cei mai misterioşi fachri indieni, fiind indiţiată în toate misterele acestora. Sunt cunoscătoare a secretelor şi misterelor ştiin­ţelor oculte orientale. Pe timpul când mă aflam la Paris, am prezis venirea M. S. Regelui m |ar£ Venirea guvernului la putere, şi multe evenimente importante. Cunosc gândul omului şi spun «ne- rilor de unde va fi persoana ce o va lua în căsă­torie şi ce dotă va avee. Funcţionarilor cât timp,

,— —, VOr sta în funcţiune şi data avansărilor. Comer­ciant lor mersul afacerilor. Pot preciza divorţul, spun ce trebue sn facă acei cari sufere de orice durere, amor, gelozie etc.

VÎnluUatii în limba română, franceză, germană şi ungara. T im p lndeiung.r.m to rt m e t a l Cercului .<M rt H -P a r ,..

Consultaţie lei 40. Primeşte între orelel 9 - 1 şi S - S . t provincie trimite ţi scrisul D-v., data naşterii şi ir e poştale. Scrieţi: Grafologă Str. I. C. Brătianu,Veţi primi horoscopul vieţii D-v. ramburs 60 lei.

Pagina 4GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 86.

A c ţ i u n e a.Frontului Românesc“.

In jud eţu l T reiscau ne.

. JH s e scrie:Acţiunea »Frontului Roma

nasc* din judeţul Treiscaune a dai rezultate din cele mai feri* cite. Aceste rezultate [se deto- resc In primul rând însuşi prin­cipiului de care este călăuzită întreaga acţiune mântuitoare de neam, tron şi ţară, a marelui nostru conducător d-1 dr. Alex, Vafda-Voevod.

Nu-i mai puţin adevărat, că la acest succes a contribuit işi înţelegerea fruntaşilor fostei or­ganizaţii naţional* ţărăniste, cari ( 0 din 45 membri ai comitetu­lui judeţean, în frunte cu pre­şedintele dr. Nicolae Crăciun, v, preşedinte dr. Aurel Novacu, secretar general V. Maiorescu, casier Valeriu Fenichiu, dr. Vic­tor Andru, 'Gheorghe Comăniţă ele,) din primul moment eu a* derat cu nespusă însufleţire şi încredere la această acţiune, singură, care ne poate salva.

Echipe conduse de către d-nii: dr. Nicolae Crăciun preşedinte, Victor Maiorescu secretar ge­neral, Gh Museaiu avocat mem bra, apoi Vaier Fenichiu casier şi dr. Aurel Novacu, dr. Victor Ândru notari publici, cutreieră comunele din cele 5 sectoare ale judeţului, luminând massele despre scopul acţiunei »Frontu­lui Românesc“ şi combătând acţiunea presei tendenţioase şi di solvente din Sărindar şi a a- nexei aceleia scrisă în limbi străine.

Până în prezent au fost cer­cetate organizoţile următoarelor comune: Araci, Arini, Ariuşd.

Aici în urma decesului de toţi mult regretatului Gheorghe Axente, fost preşedinte, organi­zaţia locală a ales cu unanimi­tate pe d-1 Ion Cioflec de pre­şedinte, un încercat luptător al ideilor noastre.

larăş, Heghig, în această or- g-miziţie preşedintele Gheorghe Zaharie, cere să fie înlocuit de eiemente mai tinere, urmând, ca d s a să rămână ca soldat con- ş ienţios al Frontului. Locul d stle a fost luat de inimosul Gh. Motoaşcă.

Au fost apoi vizitate comunele: Măgheruş, Saci va, Ozun, Sân- bon-lunca, Comolău, Bicfalău, Lisnău, Aita, Belin, Bicsad, Ol tenî, Zălan, Malnaş, Micfalău, Vatea Crişului. Calnic, Dobolii de jos, Breţcu, Lemnia, Lunga, Im oasa, Ojdula, Petriceni, Poian, Chichiş, Bâcel, Lunca Cainicu- lui, Beseneu, Ghidfalău, llieni, Chilieni.

Cu prilejul acestor vizite s a constatat, că locuitorii satelor înţeleg şi aderă cu entusiasm la acţiunea »Frontului Românesc“.

în trunirile din jud . Făgăraş.F ă g ă raş 29. — Sâmbătă în

ziua de Sf. Dumitru, conducerea ».Frontului Românesc* din jude­ţul nostru a ţinut mari şi însu­fleţite adunări naţionale în co sumele următoare:

D-nii dr. Hariton Moldovan, .preşedintele organizaţiei, însoţi de d-mi: dr. Emil Oena, Emil Ghircoiaşu avecaţi şi Casiu Der- losea şefi de sectoare, au ţinut întruniri la Bucium, Şercăiţa. Perşani şi Şinca-veche. La Şinca- veche ei au adunaţi ţăranii din comunele vecine, cari au făcut trimişilor d-lui Vaida o primire entusiastă.

I>nii avocat Oct. Metea, se­cretarul general al organizaţiei şi Oct. Gavrilă şef de sector, *,u ţinut mari întruniri la Săs- ciori, Săvăstreni şi laşi, expli când programul.

O a 3 a echipă compusă din d-nii: losif Barbu, avocat dr. Silviu Dobrin şi farmacist Victor Maier, şefi de sectoare, a vizi ţat comunele Streza şi Oprea

Cârţişoara, unde au ţinut mari întruniri.

Duminecă 27 ,Octombrie e- chipele au vizitat din nou jude­ţul. D-nii dr. Hariton Moldovan şeful organizaţiei, avocaţii Emil Oana şi Emil Ghircoiaşu au ţi­nut întruniri la Pârău, Grid, Co măna de sus şi Veneţia de sus. S au ţinut adunări entusiaste şi măreţe.

D nii av. Oct. Metea secreta­rul general şi O ct Metea au ţinut întruniri la Dejani, Netotu, Ludişor şi Luţa.

D-1 Metea a făcut un larg ex pozeu politic, făcând un aspru rechizitori partidelor politice cari au înşelat speranţele popo rului. A arătat necesitatea pri­matului elementului românesc în toate domeniile şi desfiinţa­rea-trusturilor şi cartelurilor.

Echipa a treia compusă dm d mi: losif Barbu, dr. Silviu Do­brin şi Victor Maier, şefi de sectoare, au vizitat comunele Arpaşul de sus, Ucea de sus şi Sărata.

Pretutindeni irimişilor d-lui Vaida li s’a făcut o primire fru moaşe, iar ţăranii din Ţara Ol­tului eu dat din nou dovadă că

I sunt pe linia înaintaşilor, şl vaj­nici luptători ai naţionalismului. Judeţul Făgăraş trezit din amor­ţeala în care 1 a dus _ P0,î*^! 'nismul, s-a integrat cu insuflat reîn mişcarea naţionalista a o Vaida. Coresp.

întruniri în Capitală.Joi seara, a fost la sediul or­

ganizaţiei Frontului Romanesc din Cfcpitaiă, întrunirea membri­lor com itetelor de circumscripţii. Au participat d-nii: Const. An- ghelescu, şt ful organizaţiei, G. Aslan, secretar general, Petre Frumuzache, Const. A giu. Deni. I, Nicuiescu, av. Martinescu, şefi de culori şi toţi membrii comi­tetului din Capiia ă.

Cu această ocazie, d 1 Const. Anghelescu a lă:ut o expunere asupra situaţiei politice. La sfâr­şit s’au luat hotărâri importante privitoare la organizarea »Fron­tului Românesc* în Capitală.

Marţi a fost la »Luzana* ban­chetul Frontului Românesc circ. 22 din culoarea de Albastru. Cu acest priitj d 1 C. Anghe­lescu, înapoiat dela Cluj, a tă­cut câteva declaraţiuni politice la ordinea zilei. D-sa a arătat şubrezenia partidului dela fcpu- tere şi a accentuat că noua for­maţiune de guvern, care va veni după cea actuală, nu poate fi a ta decât a d-iui Vaida, sau în orice caz numai cu d-1 Vaida.Buletinul Politiei

Atentat. In seara zilei de 30 Octomvrie a. c. locuitorul Pas- covici Gheorghe şi fiul său Ioan Pascovici au atacat pe Iozsa Alexandru şi concubina sa Eli- sabeta, în domiciliul lor din str. Gheorghe Lazăr Nr. 13, unde s a Încins o bătaie sdravănă. La un moment dat Pascovici a tras cu revolverul câteva focuri asupra lui Iozsa fără însă a-1 nimeri. Asupra lor s-a găsit revolverul şi cartuşe. •

Furt D-1 Gherling Albert din str. Valea cete ţii f. N. a recla­mat poliţiei că autori necunos­cuţi i au furat haine in valoare de 5000 lei din locuinţa sa.

A ccident m ortal. In ziua de 31 Octomvrie a. c. pe la ora 1630 s-a întâmplat un accident mortal îa următoarele împreju­rări :

Pe strada Mureşenilor, pe par­tea dreaptă, staţiona o căruţă cu lemne, deasupra cărora se gă­sea victima în elate de 65—70 ani, un bătiân originar din Schei* Braşov.

La un moment dat nefericitul bătrân a sărit jos de pe căruţă în momentul când o maşină ve­nea în aceiaş sens, vroind să ocoloască acea căruţă. Dis­tanţa fiind prea mică, a fost lo­vit şi omorât pe loc de această maşină, ce purta Nr. 132 Bv. condusă de şoferul Gheorghe Kelner de 27 ani, originar din comuna Fişer Jud. Târnava mare şi domiciliat în Breşov str. Mu­reşenilor Nr. 26,

Din cercetările făcute s’a sta­bilit că şoferul n’a fost vinovat de aceasta, deoarece victima i-a sărit în botul maşinei la o dis­tantă de aproximativ 1—2 metri, deci nu putea să oprească şi nici să ocolească pentru a evita nenorocirea; totuşi şoferul este deţinut pentru cercetări.

C e face omul în beţie. In seara de 31 Octomvrie a c. su­pusul italian Cftiarcosse Gicomo de 40 ani domiciliat în piaţeta Honterus, g asin du se in res<au- rantul „Pest“, unde a lăcut chef singur, la un moment dat a scos revolverul .ameninţând pe pro­prietarul restaurantului. Cu mare greutate, cu ajutorul gardianului din post, a putut fi dezarmat e- gresorut şi condus la oficiul poliţiei. S ’a stabilit că aceşti doi n’au avut nimic şi nici nu se cu- noaşteau. Cezui este în curs de cercetare.

•

A ccident m ortal. Copila Ileana Pop in etate de 4 ani, idea lui Poo Alexandru din slr. Sitei Nr. 64, Jurâodu se cu o căruţă, p«= o pantă de=tul de pronunţată, căruja a scăpat la vale iar fetiţa a căzut aşa de rău, încât şi a rupt coloana ver­tebrală. Transportată la spital, pe drum a încetat din vie{ă.

Cursuri de limbile:rom ână, franceză şi germ ană.

Luni, 4 Noemvrie e. c„ dela4— 5, d-1 Dr. Ster ie Stinghe, profesor, reîncepe la liceul Dr. I. Meşotă din Braşov, cursul de limba română, in numele gru părit Femeilor Române şl dela5 - 6 d-na Lucia Dr. Stinghe, profesoară, cursuri de limba franceză, în numele Analelor, iar 6Miercuri 6 Noemvrie deh 4—5 d na profesoară A escht cursul de limba germană, în a celaş loca). în numele grupării Femeilor Române.

Aceste cursuri sunt gratuite şi se invită la ele toate persoanele cari le-au cercetat şi în anul trecut şi cele ce mai doresc a învăţa aceste limbi.

BILANŢUL Loteriei de până acum a dovedit că v

B A N C A I L I E S C U S. A. CLUJ .este cea mai mare şi norocoasă colectură Arde­leană şi Bănăţeană. Trimiţând 207 lei prin cec po- — stal Nr. 40.050 puteţi deveni milionar. __

Şedinţa Consiliului judeţeailEri s’a întrunit Consiliul judeţului Braşov în sesiune

nară După cetirea procesului verbal s a dat cetire exn.« iedului judeţului lencu Nan asupra silueţiei jud. Braşov î ? ! PH dela 1 Nov. 1 9 3 4 -1 Nov. 1935. pe »irnpm

înainte de cetirea acestei expuneri consilierul j Uc) r , 1 teanu, face amintire de un raport al d-lui p « f ;c t p r e z e n t î n ­trecuta conducerii locale a partidului liberal şi pubnCat S în rnro se vorbeşte de neplata funcţionarilor judeţeni ?,6re,trecută conducerii îoceie a poruuuiui nuerai şi publicat m-in - na în care se vorbeşte de neplata funcţionarilor judeţeni pânS t re. nirea la guvern a partidului liberal. Cere d-lui prefect prJiVV

D-1 prefect Nan răspunde ca nici un moment nu s’a o la neplata funcţ onarilor judeţeni sub guvernul P. N.-Ţ., ci , 9itfd vernările anterioare, recunoscând că sub guvernarea P N-T i 9u* ţionarii au fost plfit.fi regulat. ’ ’ Mu»c-

Dună cetirea expunerii prefectului, preşedintele consîli.i preotul Nan prezintă o hotărâre a consiliului jud. Prahova „ Î 1 care se cere delim itarea hotarelor ju deţelor Braşou şi p'roi în favoarea judeţului Prahova. Prezintă în acelaşi timp c o n s ilii pe delegatul Ministerului de interne şi pe cel al comunei urh«n Predeal, cari au sosit în acest scop la Braşov. ne

Consiliul judeţean se va pronunţa asupra acestei chestii. • în şedinţa viiloare, care a fosl fixată pe ziua de Joi 7 Nov. » ?

Aviaţia noastră

Tipografia »ASTRA* Braşov. — Editura“.Tipcgrafiei Victor Branisce Braşov*.

A devenit un fapt banal, a In trat în cotidian: trei săptămâni au fost suficiente pentru ca lu­mea să se obtcinuiască cu spec­tacolul războiului modern. Ni­mănui însă nu-i pot scăpa în momentul de faţă cele două tră­sături caracteristice ce se deta­şează din acest conflict armat.

1) Afirmarea de netăgăduit a unui splendid spirit de disci­plină, ordine şi patriotism, în tabăra italiană. Acest rod minu­nat al fascismului, după numai 13 ani de viaţă, demonstrează clar şi într’o dumnezeiască lu­mină, necesitatea de nelnlăturat ş! cât mai grabnică, a aplicării principiilor naţionaliste în Ro mânia.

E o problemă asupra căreia vom reveni.

2) Rolul aviaţiei in afirmarea unui drept pe calea armelor.

Aeronautica Italiană este foerte îngrijit organizată. Fascismul s’a ocupat de aviatorii săi ca de nişte copii mici, pe care trebue să-i fereşti de griji şt primejdii din afară. Statul ie-a dat locu­inţe, le-a pus la dispoziţie pe un preţ foarte accesibil fiecă ruia automobilul său, i a ferit de oboseli inutile, de grijile zil­nice, care frig atenţia şi voinţa omului obligat să conducă in văzduh pasărea metalică, cu aten­ţia Încordată şi voin|a neştirbită.

Şi iată acum răsplata : e în­zecită, însutită. E scadrila . Dis­perata '* permite Comandamen­tului italian — deci trupelor me­nite să cucerească, menţină şi organizeze terenul — să vadă situaţia inamicului ca in palmă.

Iată cheia situaţiei surprinză­toare pe frontul italo-abisinian.

Să trecem la România.Suntem o ţară in defensivă:

o ţară ce are ca scop să se apere, să-şi păstreze fruntariile ob|inute prin sângele a 800C00 de morţi ?

Ce facem noi ?Am înţeles atât de bine acea­

stă axiomă, încât am adormit pe laurii gloiiei.

La urechile noastre a ajuns un ecou al afirmeţiei făcute cu emo|ie de toate popoarele con­ştiente :^A uiafla în prima linie /

Şi am organizat-o şi noi. Mai mult din instinct. Dar am orga- nizalo atât de bine, că toată lu­mea din România vede în avla ţie chimere şi moarte.

Ce deosebire de interpretare intre Italia şi România !

închipuiţi vă pe d l Guţă Tâ- tărâscu lăcându-1 pe fiul d sale aviator şi trimi|ându-l cu o es cadrilă »Disperata* peste Tisa, într’o campanie contra Ungariei!

Râdeţi, nu ?Liga Naţiunilor a reglementat

înarmarea ţărilor. Guvernant I noştri au procedat atât de cu­minte, că nu avem nici numărul acesta minim de avioane, pre vîzut in planul înarmărilor.

Şl asta, doar în ce priveşte numărul. Nici nu pot indrăsni

măcar să vorbesc de calitateVor exista probabil şi din ce|

ce vor epune: nu s’a putut t e! bine, să citească aceştia unslu- dlu comparativ, din multele ce‘ apar in revistele streine, despre vecinele noastre Crhjsloracia şi Polonia. Vor ved a ce s’a i făcut acolo dela răsbol îacoace ia aceleaşi condiţii vitrege ca şi la noi.

Se mal spune că populaţia R0. mânie», acei 18COOOOO de ano­nim*, privesc cu dragoste spre 8burâtorit noştri bravi? C i ş<-eu dat obolul lor zilnic, cu sacri­ficii, pentru organizarea aviaţiei, acestui punct nevralgic din apă­rarea imediată a unei najil Că li se sfâşie sufletul cu fiecare aripă frântă şi neinlocuita de atâta vreme ?

Ar fi banaLŞi, doar, e atât de simplu de

ÎnţeleşiCe credeţi? Frânţi,adevărata

şi marea noastră Franţă, ne res­pectă mai mult acum, când mi­lioanele timbrului aviaţiei sunt cheltuite pentru lucruri super­ficiale, banchete, călătorii de plăcere şi alte limonăzt? Sau ar privi cu mai multă dragoste la sora ei mal mică, dacă ne-ar vedea sobri şl serioşi, organi- zându-ne pe baze solide, intre graniţe ?;

Domnilor guvernanţi 1 Mu veţi ft fiind prea pregătiţi techniceşle in acest domeniu. Deschideţi cel puţin ochii mari şi lăsaţi sa vă gâlgâe injurechl sângele, cu febra românismului ce zace, ut stare lentă, în inima voastră.

Faceţi cel puţin atât pe«tfU România asta, care vă ghiftueşte de atâţia mar de ani 1

Restul, marele efort, va şti cinesă îl facă. . |i „

Mai curând decât credeţi. « şti cine să pună pe langa lieca avion, mecanicul său, ca confunde viaţa unul cu 8 u‘ ,

Şi vor fi aceşti mecanici b. plătiţi, ca să nu fie nev0j J L aie gândească ce vor mancamâine şi să uite astfel jtorul ere defect la meg . sau că sunt uzate corne • ^

Va şti cine să le " umea„m8r începutul fiecărei lum,u meS. comod de hârtii de o m > prj, tecete cu articolul de 01 ,vitoare la pedeapsa cu moart

Su veranul a ^ [ “‘Î qJJJooU meUţii din Basarabia 5UU.

G afa d. Meam»*. _-lui V. Madgearu. senî8.

Românesc“1 publică “n r‘p°c| de eV tional autentic despre ^ v plad- tremă ireverenta[,co^ ' s astelul Pel.cnş,gearu la recepţia di d]-qnal 8tafă de Suveran, car na|iona*'-arrntors spatele frunlaşu onsiern8renist. Cazul a p r o v o c ^ partidul d-lui i- Mihalactie.

atenţi^8AVIZ. Atragem a ,flSera- cetitorilor noştri P . francitului f bricei Helkf. indusl_fia

Redactor şef şi girant î