Anul XV. Arad, Vineri 26 August v. (8 Septemvre n.) 1911 ... · PDF fileactuali vor da seamă...

Anul XV. Arad, Vineri 26 August v. (8 Septemvre n.) 1911 Nr. 187 ABONAMENTUL

t»l W an . 28 Cor. Яею jtffl. . 14 « Pt a luni . 2.40 «

de zi pentru Roşi străinătate pe

, an 40 franci. Tatcfon pentru oraş şi

comitat 503. TRIBUNA IREDACT1A şi ADMINISTRAŢIA :

Strada Deák Ferenc Nr. 20. 1NSERŢIUNILE

se primesc la administraţie. Muiţimite publice ţi Loc deschis costă fiecare sir

30 fileri. Manuscripte nu s i înapo

iat*.

l a G l e j " ! . Ne sună încă şi azi în urechi ţipetele

Cu cari ziarul „Budapesti Hirlap", oţărât de preludiile serbărilor dela Blaj, a denunţat guvernului şi lumii ungureşti „caracterul daco-românist" al acestor serbări. Din nările lui de balaur al „ideii" strănuta atunci numai foc şi catran spre vechea; noastră vatră de lumină şi, în taină, îşi prepara din vreme otrava cu care să ne im- \ proaste pentru cazul dacă ar fi reuşit săi descopere aievea o nuanţă politică cât de; neînsemnată în simfonia serbărilor noastre culturale. Durere, „Budapesti Hirlap", ! oricât de vigilent, n'a izbutit să descopere \ nici o nuanţă de această natură şi noi am avut, în primele zile după serbări, rara fericire de a admira pe năzdrăvanul nostru paznic în halul celei mai cumplite muţenii.

Bun e însă slăvitul zeu al războinicilor noştri compatrioţi, bun şi milostiv e încruntatul Hadur, căci iată s'a îndurat fără zăbavă şi i-a dat curând proteguitul său ipochimen prilej să-şi verse din prisos amarul. In 8 Septemvrie se va desface, anume, din sânul tniditelor noastre vremuri o nouă „clipă istorică", — de data asta însă pentru norodul alcătuitor de etat. In 8 Septemvrie se vor începe serbările jubilare ale Ligii culturale ungureşti din Ardeal „Emke" Şi iată-1 pe năstruşnicul nostru paznic că-şi strânge cu înfrigurare tovarăşii, îi înşiruie repede pe parapetele „ideii" şi strigarea lor porneşte vijelioasă, răzbate triumfătoare — din hotare în hotare...

S'a stins şi cea din urmă înfiorare pe urma înfricoşatei lozinci „Haidem la Blaj" şi o nouă lozincă, măreaţă şi biruitoare freamătă acum în largul presei ungureşti. „Haidem la Cluj" sunt astăzi cuvintele de farmec cari umflă zmeul speranţelor imperialiste.

In 8 Septemvrie se împlinişte un sfert de veac dela întruchiparea ligei „Emke" şi în aceasta „zi istorică" conducătorii ei actuali vor da seamă lumii ungureşti de munca lor pe cât de îndelungată pe atât şi de rodnică. La Cluj se va arbora o pădure întreagă de steaguri, răsbubuit de treascuri, alai de glasuri de serbătoare şi svon neodihnit de clopote va cutremura vechea cetate a lui Matieş Corvinul. Vor fi de faţă, în tot decursul serbărilor, reprezentanţii guvernului, reprezentanţii camerei ungare, dimpreună cu reprezintanţii tuturor societăţilor ungureşti ocrotite de stat. Că va lipsi —după cum aflăm azi din ziarele ungureşti — reprezintantul coroanei, archiducele Iosif, împrejurarea aceasta nu va indispune pe nimeni, — Alteţa Sa regală şi imperială e greu suferind şi şi-a scuzat absenţa în termini pătrunşi de cele mai sincere regrete...

Şi precum în neguroasele zori ale seminţiei lui Magor, şefii gloatelor „fecerunt magnum Aîdomâs" ori de câte ori nebiruitul Hadur le hărăzea vre-o izbândă, aşa acum şi întârziaţii lor urmaşi vor face la Cluj un praznic de pomină, căci iată steaua lor de noroc le luminează un câmp întreg de izbândă pe urma activităţii ce-au desfăşurat vreme de-un sfert de veac.

Care era priveliştea Ardealului acum 25 de ani şi care este astăzi! înainte de înfiinţarea ligei „Emke" — ne spune „Budapesti Hirlap" — în munţii Ardealului era pârjol şi prăpăd. Ungurimea, câtă brumă era, se svârcolea într'o mare de străini. Un larg ţintirim de ruine: biserici ungureşti năruite, clopote amuţite, sate ungureşti în stingere, tusculanuri neme-şeşti în prăbuşire, întunerec şi beznă spirituală pretutindeni. Şi în mijlocul acestei privelişti désolante, sporeau biruitori Românii ajunşi la o puternică conştiinţă naţională şi straşnic organizaţi în propaganda lor iredentistă. De vraja victoriilor câştigate pe atunci de România, părea că ia fiinţă temuta Dacoromânie. O mare de otravă ţîşnea dinspre România prin strâm-torile Carpaţilor, şi comitetul naţional român se pregătea să rupă Ardealul din trupul Ungariei. In vremea asta guvernul şi puterea de stat nu puteau să aţie cu nimic năvala curentelor antipatriotice şi priveau cu durere cum valurile duşmănoase sapă la temeliile statului. Era timpul suprem ca obştea ungurească să ia o iniţiativă de salvare. Această iniţiativă s'a făcut cu înfiinţarea ligei „Emke". întreagă societatea ungurească a îmbrăţişat'o cu căldură. Au trecut de atunci, după cum vedem, 25 de ani. Azi faţa Ardealului e schimbată ca prin farmec : Punctele periclitate sunt pretutindeni fortificate Ou biserici şi cu şcoli ungureşti. In decurs de 20 de ani (dela 1880 până la 1900) ungurii au ajuns să reprezinte 33.5 la sută din poporaţia Ardealului, înainte de anii 1880 reprezintau numai 30 la sută. In com-

Р0ІТІ ORIGINALĂ A ZIARULUI „TRIBUNA"

Carmen. Mută fie limba ce nu se 'nchină Slavei Tale de Cheruvimi cântate, Tu, ce razim tare ai fost de-apururi

Neamului nostru.

Cerul ştie marea 'ndurărei Tale, Sfântul soare poartă lumina'ţi vie Şi, de chipul Tău străbătut, cu groază

Tremur'adâncul.

Sânge nobil pus'ai în braţul nostru, Dor de viaţă Tu ne-ai sădii în inimi,

Dat-ai frunţii noastre cununa verde A biruinţei.

Nu'Ţi întoarce faţa Ta dela ruga Celor cari în Tine şi-au pus nădejdea, Indreptează pasul lor spre lumină,

Tot înainte.

Dela gândul nostru alungă teama, Ţine graiul nostru cât ţine cerul, Veşnic pas străin să nu înfioare

Olia străbună.

Cerul fie 'ndurat de-asupra noastră, Horii verse 'şi unda de mană plină,

Să s'aplece mândră la vântul serei Holda bogată.

Pacea verse'şi mila de daruri plină, Ura neagră fraţii să n'o cunoască, Doina, doina noastră bătrână uite

Plânsul şi ialea.

Piară urma anilor de 'ntunerec, Să se curme blestemul greu al vremei, Cei născuţi din viţa marelui Ulpiu

Tindă-ne mâna!

Dă-ne nouă'n luptă spada lui Mircea, Dă-ne nouă braţul marelui Stefan, Ori-ce mamă poarte la sín un Tudor,

Iancu Corvinul.

Cătră tine strig, Tu ascultă-mi ruga, Mie, solul vremei ce va să vie, Nu'Ti întoarce faţa dela credinţa

Neamului nostru!

Ca în coruri ce întrec Cheruvimii, Să r>utem să'ţi cântăm mărirea Veacuri multe, veacuri de strălucire,

Veacuri de veacuri!... I. U. Soricu.

însemnări. De A . Herz.

In odaia dela otel, unde am în faţă o privelişte încântătoare, m'a coprins un dor nebun de odăiţa mea de acasă. î m i lipseşte drumul, seara, din oraş acasă, când nu mai e ţipenie de om pe stradă, când vardistul bănuitor se uită după tine, când birjarul, obosit, doarme pe capră, cum dorm caii al căror somn ţi-e milă să-1 tulburi. Atâtea şi atâtea-nimicuri, îţi vin în minte şi numai, acuma, când eşti departe, îţi dai seama de ele.

N u înţeleg, cum pot unii oameni să plece, pentru totdeauna şi cum pot să birue sentimentul a-cesta puternic, care apropie şi pe câne de om, şi pentru care românul a găsit un cuvânt ce închide în el, atât de bine, toată meloncolia împrejurărei dorul.

Deoparte într'un colţ stă cufărul, tovarăş oropsit, la care te gândeşti numai când ai nevoie de e l !

Acasă stă alungat în vre-un fund de pod, pentrucă în odaie te împiedeci mereu de dânsul şi-1 vezi cât de nefolositor îţi e! îndată ce ţi-ai pus în gînd să pleci, î l cobori şi-1 vezi că e un tovarăş nepreţuit ; te'nsoţeşte pretutindeni şi ori unde ; rămâne legătura vie dintre casă şi tine. Când te întorci îl alungi din nou, ca pe un om care stai de vorbă, cât ai nevoie să-ţi spuie ceva şi de care nu şti cum să scapi, când nu mai are ce-ţi spune şi nu găseşti ce să-i mai spui. D i n omul acesta, dacă te înţelege, îţi faci un vrăşmaş şi dacă' Sunt la-

Pag. 2 .,T ІИ B ü N A*1 8 Septemvre n 1911

paraţie cu .elementul unguresc românii şi saşii au scăzut. Limba ungurească încă a pornit să cucerească pas de pas ţinuturile neungureşti. Aproape 300,000 de nemaghiari din Ardeal vorbesc azi şi limba ungurească. Numărul ungurilor ardeleni a atins milionul. Capitalul băncilor ungureşti trece peste 200 de milioane, în vreme ce al băncilor româneşti e abia de 7 milioane, iar cel al băncilor săseşti abia 100 de milioane. Acesta e raportul de forţe şi în celelalte domenii ale vieţii materiale şi spirituale în Ardeal. Societatea ungurească înfloreşte mereu în paguba celei româneşti îndeosebi. Prosperitatea ei e asigurată nu numai de cele 4 milioane de coroane ale ligei ,,Emke", ci mai ales de sprijinul înteţit al guvernelor. Până acum ,,Emke" a cheltuit 6 milioane „în scopuri de apărare naţională" şi va cheltui în viitor şi mai mult, până ce ungurimea din Ardeal va fi deplin înarmată pentru „recucerirea Ardealului".

Durere, acest tablou pe care ni-1 dă ,;B. H." despre situaţia actuală a unguri-mii din Ardeal, nu exagerează de loc realitatea, ba îi reduce chiar proporţiile. Să privim cu multă luare aminte acest tablou şi la lumina lui să urmărim desfăşurarea apropiatelor serbări delà Cluj.

Noi, cei denunţaţi că sub aripile „Asociaţiunei" noastre urzim planuri politice anticonstituţionale, să desluşim limpede şi să ne însemnăm bine semnificaţia măr-turisirei, — de data asta prea sinceră, — ce ne face ,,B. H." chiar acum, după serbările delà Blaj şi în preajma celor delà Cluj. Să ne însemnăm bine, întâi că întreg rostul societăţii culturale „Emke" e pur politic : sugrumarea noastră naţională. Să ne însemnăm, apoi, că pentru sugrumarea noastră naţională „Emke" a avut, în trecut ca şi astăzi, concursul, nu numai pe cel firesc al guvernelor şovine, ci — fie chiar în mod indirect — şi pe cel al celuilalt factor constituţional. Şi, în sfârşit, să ne aducem aminte, că toate telegra-« i .1 -

crymae rerum, numai tovarăşul tău de călătorie, o fi suferind în tăcere, fără să aibă împotriva ta, cel mai mic grăunte de duşmănie, ba, chiar îţi reaminteşte, prin însemnările lipite pe dânsul, de locurile pe unde ai umblat şi de care cine ştie ce zile fericite te leagă.

E rudă bună cu trenul, care e nesuferit când te desparte de alţii şi ţi-e atât de drag când te aduce înapoi.

In ce ciudată stare sufletească te aflii, când soseşti într'o staţie balneară. Ţi-se pare că lumea care e acolo, e la ea acasă şi că tu mosafir nepoftit vii s'o tulburi. Te dai la o parte când trec alţii, îţi vine să saluţi pe toţi, nu şti unde să umblii, unde să stai, ce să faci, ca nu cumva să fi împotriva obiceiurilor de aci şi să te faci de rîs. Fetele se uită la tine pe furiş şi când nu te uiţi la ele, te măsoară de sus până jos; băeţii sunt stingheriţi în întreprinderile lor amoroase, pentrucă orice curtesan, ori cât de sigur e de el — vede în altul un rival primejdios. La început fetele te privesc prietenoase şi băeţii te-ar băga în pământ şi dacă după câtăva vreme nu te uiţi la nici una, băeţii îţi sunt cei mai buni prieteni şi fetele te vorbesc de rău.

Aruncă-ţi ochii în roiul de fete şi vei deosebi poate în rîsul limpede al lor, în privirile senine, de sub genele umbroase care clipesc, pe aleasa care, inconştient, te aşteaptă. Azi vii străin, nepăsător, cu gândul aiurea şi ca mâne străină, din pricina căruia te-ai dat la o parte, să treacă, î ţ i va sta alături şi veţi povesti împreună, clipa primei întâlniri.

mele noastre de omagiu câte s'au trimes din adunările noastre culturale au rămas fără răspuns, în vreme ce adunările similare ungureşti — cu excepţia regretată delà Cluj — au fost patronate de repre-zintanţii coroanei. E bine să-şi amintească această împrejurare în deosebi ziarele, cari au putut să creadă o clipă că prefectul Szász a avut la Blaj misiunea să reprezinte — coroana... Iată, azi, tot „B. H." desminte, din izvor oficios, această părere deşartă, spunându-le că prefectul Szász a venit la Blaj din „simplul" motiv că e prefectul comitatului cărui îi aparţine şi Blajul...

Noi, „cel .mai l o i a l şi cel mai c r e d i n c i o s popor al monarchiei", n'avem cu toate astea, nici un motiv de descurajare. E numai firesc ca stăpânii zilelor noastre să fie sprijiniţi de întreg aparatul minciunii constituţionale... Şi la Cluj se pregăteşte praznicul minciunei... La Cluj se vor preaslăvi instinctele barbare, pe cari un neam proaspăt coborât din stepele întunerecului n'a reuşit încă să le stârpească din suflet şi glasul acestor preaslăviri se va pierde fără răsunet în atmosfera civilizaţiei moderne... Surde vor rămânea toate răgetele minciunii, neputincioase toate opintirile celor cari de groaza utopicei „Dacoromânii" vor să recheme în năvala veacului nostru problematicile vremuri cari au făcut „e-poca de aur a Ardealului"...

Să urmărim deci cu conştiinţa împăcată tărăboiul minciunii, să ascultăm cu o adâncă înţelegere strigarea nervoasă a celor cari se pregătesc să săvârşească păcatul, pentru a cărui încercare numai, fragilele noastre aşezăminte culturale ar fi fost strivite fără milă de „masinéria puterii de stat"... Să lăsăm să se alunge neturburate de-asupra noastră fantomele cari chinuesc pe răuvoitorii noştri şi să surâdem fericiţi în conştinţa noastră, ştiindu-ne cu darul sincerităţii în inimi, dar care s'a dat numai celor meniţi marelui viitor al umanităţii...

Pentrucă delà început, de când aţi văzut întâia oară lumina zilei, aţi fost aduşi pe lume unul pentru celalalt şi Dumnezeu vă dă răgaz să umblaţi pretutindeni până când, fatal, vă veţi întâlni.

In parc, pe banei, în plimbări, la jocuri, fetele frumoase sunt, pretutindeni, întovărăşite de tineri, cari ar urca Ceahlăul cu cât umblă1 după e le!

Chiote, rîsete, glume, vorbe de duh, şi pădurea răsună de sgomotul lor. Alaiul şerpuieşte de-a-lungul potecilor, pe sub ramurile îmbinate şi rîsul fetelor curge ca un izvor cristalin tăinuit, undeva, printre brazi. In ochi le citeşti biruinţa zilei şi trupurile lor ţi-se par înfăşurate, încă, de privirile însoţitorilor.

Deoparte triste, la muzică, fetele urîte stau să privească; te doare în suflet tristeţea lor şi în privirea visătoare, le desluşeşti durerea resem-nărei.

Nimeni nu se apropie, — o vorbă în treacăt şi atât.

D e obicei fiinţele urîte sunt cele mai inteligente, natura le-a înzestrat, ca depăgubire, cu darul acesta care le slujeşte să se resemneze şi mâne precum s'au resemnat şi azi.

Adesea în sufletele lor, părăsite, fi inţele astea ocolite de toţi, au sentimentele cele mai frumoase, apucăturile cele mai cinstite, dar bărbaţii se feresc de ele ca de o carte sănătoasă şi aleargă după alta a cărei copertă îţi trezeşte patimi nouă şi dorinţi bolnave.

Viitorul prim-ministru al Austriei . D in Praga se anunţă : In cercurile politice se dă ca eigur că ou ocaziunea audienţei sale la Ischl principele Thun, guvernatorul Boemiei, ia fost desemnat ca viitor prim-ministru, în locul baronului Gautech. Principele Thun va rămâne deocamdată La postul său până se va cunoaşte rezultatul trativelor ceho-germane, oare promite a fi favorabil. După încheierea tratativelor principele Thun va lua locul baronului Gautsch. Se ştie de altminteri că baronul Gautsch a declarat în repeţite rînduri că nu va sta la putere de cât până la încheierea tratativelor ceho-germane.

• Şedinţa Camerei. Şedinţa a început cu un nou

atac la adresa ministrului do justiţ ie Székely, care în şedinţă numise obstrucţia opoziţiei „infamie şi ruşine".

Oratorul a fost Bakonyi Samu, care, mereu întrerupt de guvernamentali, a protestat împotriva expresiilor folosite de ministru.

La reformele militare a vorbit kossuthistul Botllik István, combătând proiectele.

Şedinţa următoare va avea loc Sâmbătă, fiind mâne, Vineri , sărbătoare catolică.

Naţionalismul o frază. — Spune d. Ovid isuşianu. — Când se ridică vr'ur inuscul Şeghes-

cu din bălăriile rău mircLoare ale năzuinţelor lui de căpătuire şi cearcă să-şi justifice hămeseala prin teorii politice, rămânem cu desăvârşire reci, cel mult îi onorăm îngăimelile cu un zâmbet de desgust. S'ar putea să ai altă consideraţie faţă de un individ care îşi vâră capul în abdomen şi în chipul acesta vrea să vorbească lumii ? ! Nu, căci sufletul tău curat, străbătut de marea luptă pentru libertatea poporului tău nu-ţi îngăduie să stăruieşti mai multă vreme în faţa unei astfel de stârpituri a genului omenesc. Se schimbă situaţia, însă, când un om pe care îl socoteşti citov la cap, apucă din bun senin calea cea mai primejdioasă neamului tău. Cerci să-1 lămureşti, îl combaţi dacă cere trebuinţa şi te întristezi de rătăcirea lui.

Altă atitudine ai, apoi, faţă de acei fii ai neamului tău, cari, nu numai fiind într'o stare socială plină de răspundere, dar fără nici un motiv omeneşte priceput, pălmuesc sentimentele naţionale ale unui popor întreg. Aceştia îşi pierd dreptul de a fi combătuţi, în faţa acestora te revolţi şi nu poţi face altceva decât să-i huiduieşti, să-i mustri cu cea mai mare asprime şi să-i cufunzi fără milă într'o obscuritate vecinică, de unde să nu mai poată pătrunde nici odată glasul lor răguşit. Oamenii aceştia trebuesc distruşi.

Cazul din urmă, mărturisim, foarte rar, ni-1 procură astăzi un profesor al universităţii din Bucureşti, un profesor de filologie română, un transilvănean de origine, d. Oiind Densuşianu. Trecând prin ţara noastră, acest domn, în loc să se o-prească într'un centru românesc, la Sibiiu, la Braşov sau altundeva, în loc să-şi cerceteze neamurile din Densuş, lângă Haţeg, s'a oprit drept în Cluj, ca să servească cu un nenorocit interview, pe un redactor al ziarului unguresc „Világ".

Traducem din această convorbire, ca să se înspăimânteze orice român de omenie :

— Cnoaşteţi, die profesor, acel punct de vedere al ziarului „Vi lág" în chestia naţională românească, care cere împreunarea rasei române şi maghiare, despărţită astăzi de lozincele naţiona-liste, prin puterea implacabilă a culturei?

S Septemvre п. 1911 „ T R I B U N A" Pag. 3

— Naţionalismul este o simplă frază a politicei brachiale. Iţi pot spune dtaleycă punctul de vedWe al ziarului „Világ" e modern, el constitue singuraUeslegare posibilă a chestiunei, căci ori ce «Itceva şi a trecut vremea, încercări întârziate".

. Convorbirea noastră (spune ziaristul ungur) a trecut dela acest punct achileic, pe alte terene. Densuşiamu îmi aminteşte că educaţia nemţească, aşa zisă streng" e pe cale de faliment, — fapt recunoscut şi de Nemţi . El e aderentul direcţiei de educaţie mai uşoară franţuzească, f i indcă a-ceasta contribuie mai mult la desvoltarea indivi-

. dualităţii.

— Am cetit vre-o câteva cărţi ce se folosesc în şeoalele româneşti din Transilvania şi m'am convine că şcoala peste tot locul şcoală rămâne — UM profesorul Densuşianu cu un zîmbet fin şi ironic. Este multă naivitate şti inţifică în ele şi — tocmai cu acest cuvânt s'a exprimat — multă

t prostie.

S'a vorbit apoi despre literatura ardelenească. Se putea să nu se • vorbească când era de faţă şi trubadurul Isac ? ! Iată şi această parte a interviewului :

toasă lectură românească nu-i primeşte exhibiţiile poetice. De aici toată ura împotriva naţionalismului. înţelegem, deci. Ce nu înţelegem, însă, este grozava indolenţă a dlui Densuşiami, care nu se sfieşte să-şi verse veninul împotriva naţionalismului tocmai aici la noi, în coloanele unei gazete ungureşti. Mai înţelegeam să scrie în moarta d-sale „Viaţă" saú la „Românul" chiar, dar tocmai în „Világ"?

Sperăm de* altfel, că la întoarcerea d-sale în ţară, acei studenţi români conştienţi, cari sunt necesitaţi să-i asculte cursurile, vor şti să aplice o lecţie binemeritată profesorului lor, care şi-a uitat atât de mult de sine, încât e în stare să insulte într'o gazetă ungurească pe nişte fraţi ai lui subjugaţi. Cât despre d. Goldiş suntem siguri, că nu peste mult va aduce un articol în gazeta d-sale, din condeiul „distinsului oaspe al Clujului".

nistrului său de răsboiu şi rugat să-1 demisioneze, a opus moştenitorului de tron stăruinţele guvernului unguresc de^a nu-i spori piedecile ce le în-timpină în parlamentul unguresc votarea reformelor militare prin demisia baronului Schönaich, din care opoziţia ar fi făurit o nouă armă de a-gitaţie.

I n principiu, însă, demisia a fost hotărîtă, dar publicarea ei s'a amânat până mai târziu, până „după manevrele generale", cum anunţa chiar presa noastră oficioasă.

Vă aduceţi aminte de repeţitele declaraţii misterioase ale contelui Khuen-Héderváry, prin cari se anunţau „zile critice", menite să lămurească dintr'odată întreaga situaţie politică din Ungaria şi să asigure votarea reformelor militare. Aceste „zile critice" cari n'au sosit însă nici până azi au determinat amânarea publicării demisiei. Ul t ima zi „critică" a fost anunţată de contele Khuen-Héderváry pentru mijlocul lui Septemvrie.

Acum se şt ie ce avea să f ie această zi „critică" Guvernul unguresc, informat de oamenii săi despre dispoziţia spiritelor din partidul kossuthist, spera că solidaritatea dintre partidele opoziţioniste se va sparge şi kossuthiştii vor abandona arma obstrucţiei, părăsindu-i pe justhişti. P r i n oamenii săi ştia că partidul koesuthist avea să-şi ţină conferenţa cam pe la mijlocul lui Septemvrie şi i-se făcuseră nădejdi că hotărîrea acestei conferenţe va fi abandonarea obstrucţiei. Conferenţa s'a ţ inut- însă, mai curînd şi s'a sfârşit — contrar aşteptărilor guvernului — cu hotărîrea de-a continua lupta împotriva reformelor militare cu ori ce arme.

Cercurile noastre hotărîtoare ştiau şi ele despre nădejdile contelui Khuen-Héderváry şi, amânând demisia baronului Schönaich, i-au dat prilej să încerce votarea reformelor mil itare prin spargerea solidarităţii dintre opoziţionişti.

Hotărîrea kossuthiştilor a făcut însă iluzorie şi cea din urmă nădejde a guvernului contelui Khuen-céderváry şi între astfel de împrejurări amânarea rezolvirei definitive a demisiei baronului Schönaich n u mai putea avea nici un înţeles.

Iată de ce această rezolvire vine înainte de ce se zvonise şi va fi pentru guvernul unguresc o lovitură grea. Soarta guvernului Khuen-Héderváry este pecetluită".

Atât mi-a spus distinsul bărbat politic, care este în situaţia de-a cunoaşte tainele culiselor pol i t ice din monarhia noastră.

De altfel în cercurile politice nu se mai îndoieşte nimeni că lămurirerea situaţiei politice din Ungaria nu se mai poate face decât prin alegeri nouă, pentru ca noul parlament, punând la o parte toate alte chestiuni, sa procedeze la alcătuirea votului universal.

Dar nu se îndoieşte nimeni nici despre fontul că aceste alegeri nouă, cari nu vor putea întârzia mult, nu vor fi conduse de contele Khuen-Héderváry şi nici de contele Tisza. Austriacus.

Viena, 7 Septemvrie. Numirea noului mini-tru comun de răsboiu se va publica la 9 Septemvrie, când baronul Schönaich va fi primit în audienţă.

I n aceeaşi va fi primit în audienţă şi moştenitorul de tron.

I n ce priveşte persoana viitorului ministr , comun de răsboiu circulă trei nume: generalul Krobatin, generalul Weigl şi generalui Auffen-berg.

— Poezia uşoară şi poporală pe oare o cultivă Goga a mai fost scrisă de mulţi şi ar fi de dorit să se scrie cât mai puţină. Eu sunt aderentul „artei ţentru artă". Poate că aceasta nu le va plăcea multora, dar eu, zău, n'am ce face.

După aceea s'a exprimat cu căldură despre acel curent literar, pe care-1 reprezintă la Românii ardeleni numai Emil Isacu.

— Curentul acesta este al viitorului şi tocmai din pricina aceasta este corect — a zis.

Cu alte cuvinte, d. Densuşiami, nu numai că ne-a făcut proşti, nu numai că şi-a bătut joc de literatura noastră, nu defăimând pe Goga, ci lăudându-1 pe Isac, dar a avut îndrăzneala să deteste şi naţionalismul nostru.

'Noi ştiam că există la Bucureşti un profesor de filologie cu numele Ovid Densuşiami, care a scris o carte în limba franţuzească despre istoria limbii române lăudată mult de specialişti, ştiam şi aceia că tot acest profesor se îndeletniceşte în orele libere cu un fel de poezie lividă, care face haz în toate cercurile literare din Bucureşti, nu ştiam însă, că în acest profesor de filologie şi literat derutat, se ascunde un detractor al luptelor noastre naţionale, Aceasta n'o ştiam şi nici că ne-o puteam închipui, dată fiind origina transilvăneană a acestui om şi rubedenia lui cu acel Nie. Bensuşianu, care a scris istoria revoluţiei lui Horea cu o caldă însufleţire naţională, fiind el apoi şi fiul naţionalistului Aron Densuşianu, autorul epopeei naţionale

' „Negriada".

Se vede însă că degenerescenta co-. piilor născuţi din părinţi uzaţi în o anumită direcţie îş are rolul ei şi aici. Altfel nu ne putem explica întreagă debandada aceasta a dlui profesor. Căci, se poate să existe un om de ştiinţă, care să cunoască pe deplin istoria limbii sale naţionale şi să sbună în faţa unui străin duşman al neamului său, că naţionalismul e o frază?! Se poate să debiteze un profesor universitar român o astfel de enormitate jignitoare pentru un neam întreg de oameni?! ** iNit,. BU ! Aici trebuie să fie altceva la

árijjoci D. Densuşianu, cum spuneam are |e are şi cu literatura, scrie poezii sub $8$td<jnimul Ervin, într'o revistă numită ^Vţiaţa1 Nouă", necetită în ţară şi necunoscută 1» noi. D. Ervin Densuşianu urma-ifeşţe acolo idealuri imposibile, ajutat cu |inadinsul de scriitorii decadenţi francezi, ia£ publicul românesc doritor de o sănă-

Demisia baronului Schönaich. — Zilele „critice" ale contelui Khuen. —

Viena, 6 Septemvrie.

Demisia baronului Schönaich, ministrul comun de răsboiu, este fapt împlinit . Cererea de dimisie a sosit la cancelaria curţii şi rezolvirea ei nu va întârzia mai mult de două trei zile.

Demisia aceasta nu mai v ine .nic i pe neaşteptate, nici nu va mai stârni vre-o emoţie deosebită. De luni de zile baronul Schönaich era numai ministru tolerat. Şi chiar şi aceste luni le-a petrecut mai mult în concediu, pentru a nu-şi mai reocupa fotoliul de ministru.

Conflictul ce s'a ivit între el şi moştenitorul nostru de tron nici nu se putea sfârşi decât cu demisia ministrului comun de răsboiu. E adevărat că acest conflict datează de vreme îndelungată şi cele dintâi ştiri despre căderea baronului Schönaich au început să circule încă în toamna trecută, aşa încât se pare, în ori ce caz, cam ciudat cum de un ministru a putut să rămână atâta vreme în fruntea unui minister, după ce a ajuns în divergenţă de vederi cu viitorul monarh.

Faptul acesta se explică, cu toate aceste, prea uşor prin situaţia politică atât d in Austria cât, mai ales, din Ungaria.

I n scrisorile mele anterioare am arătat în deosebite rînduri cauzele cari au provocat conflictul dintre moştenitorul de tron şi baronul Schönaich. Cauza principală este atitudinea fostului ministru comun de răsboiu — azi avem tot dreptul să-1 numim fost ministru — faţă de guvernul unguresc. Concesiunile naţionale ce le-a

admis baronul Schönaich guvernului contelui Khuen-Héderváry în detrimentul unităţi i armatei nu puteau să fie aprobate de viitorul monarh, care veghiază ca în armata chemată să apere integritatea ţării şi viaţa cetăţenilor, să se introducă politica, destructivă.

A m avut prilej să vorbesc azi cu un distins bărbat politic, fost ministru, care a avut bunăvoinţa a-mi da unele, lămuriri cari vor interesa şi cititorii Dv. din Ungaria , referindmse în mare parte la situaţia politică d in ţara DVoastră.

„Că demisia baronului Schönaich — mi-a spus acest bărbat politic — abia acum se rezolvă îşi găseşte explicaţia în obstrucţia opoziţiei din parlamentul unguresc. îndată după votarea bugetului, guvernul unguresc a prezintat Camerei deputaţilor reformele militare şi a pus la ordinea zilei discuţia lor. Maj. Sa, informat din partea moştenitorului de tron despre procedeul mi-

Р^. 4 ,Т Й î B 0 M A " 8 Septemvre n. 1911

Două sate . In sînul unei vă i adânci şi cu cotituri ,

pe maluri le unui rîu, care-i era u n a dintre avuţi i , dându-i o parte din ale traiului, era un sat românesc .

In lumina răsăritului de soare, el avea o înfăţişare de t o t vese lă . A c o l o fiecare răsuflă în l inişte şi mul ţămire . D i n fiecare deschizătură de fereastră sau de portiţă, din lanuri, din păduri şi din l ivezi înflorite sau înverzite , roiul vo ios de săteni mulţă-miţ i se înt indea dealungul întregei văi .

Toţ i săteni i îşi dădeau bineţe în dulcea l imbă românească , cu surîsul pe buze şi cu ochii plini de vese l ie .

N e v i n o v ă ţ i a feţei lor vo ioase , era la fel cu a lbeaţa case i lor, în care bunarînduială şi bucuria erau stăpâne, iar strălucirea ochilor lor se întrecea cu aceea a revărsatului senin al zilei . Satul era în tocmai după cele mai n o u ă cerinţe, cu lumină electrică, trotuar, canale . N i m i c nu se putea asemăna cu privel iştea m ă r e a ţ ă a satului acestuia, în care t o a t e inimile b ă t e a u la fel în privinţa s imţăminte lor româneş t i .

Traiul aco lo era blând şi l iniştit . 0 muncă cu minte şi cu înţe lepciune dădea fiecăruia cele ale hranei cu prisosinţă, fiindcă săteni i pe lângă şcoa lă c o m u n a l ă cu păm â n t de încercare, m a i a v e a u Casă de cetire şi o Bib l io tecă potr iv i tă îndeletniciri i lor. Feciori i , când se întâ lneau în cale, la m u n c ă sau la serbătoare, se agrăiau cu ,,frate", şi fecioarele îşi z i ceau una alte ia . .surioară", iar m a m e l e pe toţ i şi pe t o a t e le n u m e a u „fiule" sau „fică". Aic i într'a-devăr t o t satul nu era decât o famil ie mare şi numeroasă . Bătr îneţa era în c inste . Satul avea şi un A d ă p o s t pentru bătrâni. Nimen i nu p u t e a acolo să s imtă vre-o pierdere sau vre-o durere, fără ca e a să nu a-t ingă îndată toa te sufletele, în tocmai prec u m dealurile şi munţi i , cu cari se mărginea v a l e a t r imeteau răsunetul cântece lor sau al va ie te lor lor, din s tâncă în s tâncă .

In satul aces ta nu se auzise încă ce-i rîyna păcătoasă , nici p i sma răutăc ioasă . N u se auzise , fi indcă săteni i a v e a u credinţă, mergeau la biserică şi trăiau în t o t felul de însoţiri, de tovărăşi i . „Iubeşte pe a-proapele tău ca pe t ine însuţi", „Ce ţ ie nu-ţi p lace al tuia nu-i face". „Unul pentru to ţ i şi to ţ i pentru unul" era o lege mul t iubită la ei. Când vre-o lovi tură ne norocoasă se ivea pe neaş teptate , a t ingând bunăstarea unuia, toţ i cei lalţ i săreau în-tr'ajutor, întregindu-i-o pe cât puteau, aşa că n imeni nu rămânea îndurerat în satul a cesta . T o c m a i asta făcea ca să fie o frăţie şi o bună înţe legere . D i n v ină o m e n e a s c ă nu se i v e a nic i un rău. B o a 1 e 1 e din v ina oameni lor din sat erau de to t puţin cunoscute . Săteni i întărindu-se cu ajutorul însoţiri lor plugăreşti , care le înrodea m a i iute , m a i uşor şi m a i ieftin pământuri le şi cu cel al însoţiri lor pentru creşterea vitelor, ei pu

t e a u uşor îngriji de curăţenia din sat, a-v â n d ajutoare în bani destule . U n popor în bunăstare bănească , poate în to tdeauna să îngrijească bine de sănăta tea s a trupească şi suf letească . D e altfel ei a v e a u Spital popular, Ba ie populară, A p o t e c ă (farmacie) populară. Când le trebuia bani, ei se împrumutau la B a n c a populară din sat, adecă t o t de la ei înşişi şi aşa z icând fără dobândă, f i indcă dobânda plăt i tă o pr imeau la sfârşitul anului drept câşt ig .

Şi că era în tocmai aşa, e uşor de înţe les . Săteanul era şi împrumutătorul , fiind părtaş l a Bancă , şi era şi împrumutatu l , luând împrumut dela Bancă . Mai pe înţe les , el se împrumuta pe s ine însuş, dar nu dea-dreptul, ci cu vo ia tuturor, întrupată în Bancă . In chipul a c e s t a şi cel m a i sărac din sat se bucura de încredere la semeni i lui. El era to t mă i neatârnător . D e aceea în satul ace s ta nu găsea i s tăpânitori pe o parte, iar slugi pe alta . T o ţ i erau stăpâni i şi s lugii tuturor, aşa că n 'aveau de ce să se suduie şi să se drăcuie. D e cârc iumă (birt), adevărată c iumă, nu se p o m e n e a în satul aces ta . F iecare a v e a băutură în casă, făcută de el, iar nu prefăcută de cârciumar cu t oa t e otrăvurile. A v e a u dorinţă să petreacă, atunci m e r g e a u la Teatrul popular sau la Casa naţ ională , să ascul te vre-un concert , sau în Sa la de joc, să m a i învârt e a s c ă una „ P e sub m â n ă " . A c o l o li-se dădea şi băutură, dar n u de cea ameţ i toare , ci de lapte, ceaiu, l imonada, cafea, apoi dulceaţă , prăjitură, aşa că săteni i p lecau de acasă c u m se cade, dar se în torceau to t c u m se cade acasă .

Sfatul unor bătrîni ai satului judeca neînţe leger i le ivite , c eeace se în tâmpla de to t rar. E i erau păstrătorii vechi lor moravuri şi dat ine bune şi păzitorii păcii . Erau străjerii în to tdeauna . la pândă, împotr iva vrăşmaşului , iar duşmanul era de cele m a i m u l t e ori din afară, rar dinlăuntru.

0 şcoa lă de care purtau grijă cu toţi i , f ăcea să răsară în sufletul copi i lor s imţăminte l e părinţilor lor. Toţ i se s trăduiau să răspândească s imţul de frăţie şi de jertfă Săteni i ţ ineau la bani, numai întru câ t le erau ca un mij loc de traiu, iar n u ca un scop, pentru care să se upte pe v i a ţ ă şi pe orice cale . învă ţă toru l şcolii era ales dintre cei m a i cu carte şi mai buni să ten i din sat , aşa de tare se t e m e a u ei să nu vie unul străin de satul lor ş să le s ch imbe t o a t e ce le bune dela ei.

Satul ăs ta era prin urmare o amint ire de raiu pe pământu l desamăgiri lor, un raiu pentru cele la l te sate , în care sunt asupriţi şi asupritori, avuţ i şi săraci, neîntrerupt sătui şi veşn ic f lămânzi.

N u departe de satul ăsta, era un alt sat A c o l o s tăpânea dreptul celui * m a i tare.

Cei ma i tari la pungă făceau l egea . F i e care trăia n u m a i pentru sine. T o t ce făceau pentru alţii , făceau de sîlă, nu din judecată dreaptă. S e pripăşiră aci şi n iş te străini de n e a m , oameni ai banilor. Ăşt ia

ise întrecură care m a i de care, să с и т р е щ Spământuri, aproape pe n imic , fiind sătenii ! proşti şi plini de nevoi , aşa că ajunsese să s tăpânească ţ inutul întreg n u m a i vre-o câţ iva străini avuţi , trăgând n u m a i ei foloase . Săteni i ajunseră nişte pribegi, cari trebuiau să m u n c e a s c ă cu z iua şi ma i mult decât cei din satul vec in , ca să trăiască pe deasupra to t n u m a i în sărăcie, fiindcă erau siliţi să m u n c e a s c ă ca să îngraşe pe aceia , cari s'au înstăpâni t pe bunurile lor, din nepăsare şi îndărătnic ie . Aic i aşadară sărăcia era a tots tăpâni toare între săteni şi ura, sora ei împrăşt ia toa te fărădelegile. Satu l aces ta era cu adevărat iadul pe pământ . Săteni i privindu-se cu ochi răi şi ră-sbunători , nu căutau decât prilej ca să se încaiere, să se n i m i c e a s c ă unul pe altul. P u t e r e a întunerecului s tăpânea şi firea întreagă şi m i n t e a sătenilor.

Buni să t en i !

D i n aces te 2 pilde vă iese o învăţătură: De voi ţ i să ajungeţ i c a cei din satul din-tâiu, a tunc i faceţ i ca ei, însoţ i ţ i -vă puterile spre fapte bune, iar de nu voiţ i , ajungă-vă Isoarta ce lor din u r m ă trăind desbinaţi şi lamărîţi. Traian V. Ţăranu.

Emke. — Raportul general al comitetului. —

Arad, 7 Septemvre.

Unguri i d in Ardeal fac întinse pregătiri pentru adunarea jubilară a societăţii lor culturale din părţile ardelene, numită Emke, care va avea loc Vineri în Cluj. Serbările iau caracterul unei contra-manifestări la adresa Blajului şi presa ungurească în acest sens şi desfăşură o mare propagandă pentru reuşita serbărilor. Tot cu acest prilej se va ţ ine şi congresul general al societăţilor lor culturale, care va fi deschis de fostul mi-nistru-preşedinte Széli Kálmán. Reprezentanţii cei mai de seamă ai vieţi i lor culturale şi politice, guvernul, până şi Coroana este angajată pentru a ridica strălucirea serbărilor din Cluj, drept răspuns la paşnica manifestaţie culturală a noastră din Blaj . N e ocupăm la loc de frunte cu aceste pregătiri sfidătoare şi arogante. Aici vom spicui numai câteva date din rapoTtu l general al societăţii Emke, din care ee va vedea că societatea abia că-şi merită numele de societate culturală, în realitate ea urmăreşte, fără nici o perdea, scopuri eminamente politice, cu caracter agresiv şi provocator la viaţa altor culturi, cărora, în loc de a încerca o conlucrare armonică şi frăţească cu ele, le declară răsboiu de exterminare.

Societatea Emke s'a înfi inţat la 31 August 1885.

„Sub influenţa curentelor pangermane, pan-slave şi dacoromâne s'au înfi inţat atunci un şir întreg de societăţi culturale — spune raportul —: numai Ardealul stătea nepăsător faţă de primejdia românească. Bătrînul Kossuth din Turin a fost cel dintâiu care s'a înscris ca membru fondator cu 100 fl. I n fruntea mişcării s'a pue Maj.

Rétay şi Benedek l întreprindere Industrială de artă bisericească, sculptare de amvoane, altare şi statui, - aurire şi decorare de biserici.

Budapest, ÏV., Váczi-utca 59. (saját ház).

In atelierul nostru se execută: altare, amvoane, presbî-terii, bănci, rame pentru icoane şi tot ce este necesar la împodobirea bisericilor. — Odăjdii, prapore, potire, candelabre, sfeşnice, etc. etc. — Altare vechi se auresc şi se renovează. — Liferează statui sfinte, icoane, cruci lucrate artistic, pe lângă preţurile cele mai ieftine.

8 Septeevre n. t i l i

cu motive româneşti şi cu vederi din România ş. a.

te pot căpăta la «Librăria Tribunei>. Í

. T R I B U N A '

Dopa serbările din Blaj. — Voci de presă. —

„Foaia Poporului" din Cernăuţi scrie: „Frumoase şî înălţătoare au fost eerbărle cul

turale delà Blaj . D i n rapoartele pl ine de avânt şi de căldură comunicativă a ziarelor, din povest ir i le pl ine de duioşie a celor fericiţi ce-au putut vedea cu ochii aceasta impunătoare manifestaţie de vital itate a neamului nostru, a pătruns şi până la noi o undă de căldură, d in marele foc ce-a ars pe altarul delà Blaj . Vor fi înviatmăreţele umbre ale apostolilor renaşterii naţionale bucurân-du-se cu cei veniţi din mari depărtări, au pus toată ura şi toată supărarea la o parte spre a se ridica într'un frumos avânt de dragoste şi jertfă, cătră idealurile curate ale neamului întreg. Ş i ni-căiri în tot cuprinsul Ardealului şi Ungarie i româneşti , nu vorbeşte trecutul în limba sa înţeleasă numai de cei cu sufletele curate, ca acolo în B l a j , de unde a pornit cel dintâi semn de viaţă conştientă, primul semnal de luptă şi muncă pentru desrobirea din încătuşarea seculară. Vor rămânea unice în felul său cele două momente măreţe din istoria fraţilor ardeleni şi ungureni: 1 8 4 8 şi 1 9 1 1 .

„Lumea românească, d in patru unghiuri , venise în 48 pe câmpul Libertăţii să-şi ceară drepturile de popor, şi într'o uriaşă înfrăţire să mărturisească ce au fost, să jure ce vor să fie. In ima celor doi vlădici de pe vremuri bătuse atunci a-lăturea cu inima poporului, setos de libertate, de viaţă naţională.

Lumea românească din patru unghiuri , în frunte cu şase vlădici vine astăzi să-şi mărturisească adânca, sfânta convingere în s ingura mântuitoare forţă a culturii româneşti, eă-şi aducă închinarea cuvenită celor două societăţi culturale ale noastre". . Agărbiceanu, în Catedrala sfintei Treimi în „Tribuna" Nr. 1 7 8 ) . * )

Ce înălţător şi cât de necesar, mai ales în a-ceste t impuri de grea cumpănă a fost acest gest, care va rămânea istoric, al capilor celor două biserici româneşti d iu Ungaria. Mai presus de certele politice, cari slăbesc de luni de zile puterea de rezistenţă a neamului nostru, la a сагггі nimicire lucră duşmanii lui de astăzi mai cu sistem decât ori când, mai presus de neînţelegerile confesionale, provenite din discuţiile unor spirite înguste, s'a dovedit a tot învmgătoarea putere a culturii naţionale.

Ca un soare strălucitor e'a ridicat deasupra istoricului câmp delà Blaj şi pe dată tot întune-recul în care căutau să se adăpostească cei ce se tem de lumină a dispărut fugărit peste graniţele pământului românesc.

Facă Atotputernicul, ca în cuprinsul pământului românesc să f ie numai lumină şi căldură, iubire şi bună înţelegere, dragoste de muncă pentru neam şi înzădar vor fi toate opintiri le duşmanilor noştri.

Poporul român din Bucovina, singur s făş i i t dureros de lupte fraticide, încunjurat d in toate părţile de duşmani, a urmărit cu dragoste de serbări rcioosîcimtern i eta cmfwyp m f w ^ fm frate desfăşurarea grandioasă a impunătoarelor serbări del Bla^ unde sa adunat un neam întrsg ca în deplină armonie să-şi reînoiască crezul său naţional, eă-şi respice după zeci de ani încă odată hotărîrea sa nestrămutată de a trăi şi muri în credinţa, legea şi obiceiurile strămoşeşti. N e bucură frumoasele progrese şi activitatea rodnică a „Astrei", care şi-a serbat iubileul de 5 0 de ani şi-i dorim, să ajungă să grupeze în jurul ei în a doua jumătate de veac ce-o începe toată Românimea din Ardeal si Ungaria , să ajungă cetatea inesou f T -nabilă de zidurile întărite ale căruia să se sfarme ori-ce încercare vrăjmaşă. N u mai puţin ne bu-

*) Rândurile aceste ale trădătorului Agârbiceanu au fost eliminate de confratele nostru autorizat, care încă a reprodus articolul fraţilor bucovineni.

Pag. 5

cură şi mişcarea teatrală concentrată în „Societatea pentru fond de .teatru" menită să scape sufletele Românilor de robia culturală străină. N e bucură în sfârşit ca pe ш frate iubitor şi cel mai însemnat pas spre bine şi dorim fraţilor noştri, ca să vadă ziua, când munca lor va fi răsplătită cu realizarea tuturor dorinţelor".

* Ziarul de şantaj „A Nap" s e at inge în numă

rul său de ieri, Joi, de serbările noastre naţionale din Blaj , pângărindu-le cu calomnii vulgare, şi josnicii murdare. O face, că are un prilej potrivit, de a-şi descărca toată ura asupra guvernului , care îndemnat de moralul presei c instite a ordonat confiscarea dreptului de colportaj al acestui ziar. Ş i în intenţia de a scoate la iveală trădarea guvernului, care a încuviinţat ţinerea acestor serbări, această maculatură, numită ziar afirmă neadevăruri, împroaşcă invective murdare şi agită contra noastră.

„Licitează Ardealul" este titlul articolului, d in care dăm unele pasagi i , cari, voim, să producă acelaş rezultat între ai noştrii, pe care l'a intenţionat „ziarul" unguresc pentru Unguri .

„Cu asistenţa guvernului Khuen se licitează Ardealul. E întâia licitaţie, ce o fac conducătorii Valahilor de aici şi de dincolo, după care vine a doua, a treia până când la cea din urmă se va da Ardealul Marei-Românii.

Reprezentantul guvernului, prefectul Albei de jos, a fost fericit că poate lua parte la această serbare culturală a sălbaticilor Valahi. A fost fericit să vadă adunaţi 1 0 . 0 0 0 de duşmani de moarte de-ai Unguri lor ; a fost fericit să nu vadă nici un steag unguresc, să asculte

aclamaţii le Valahilor pentru „împărat" şi să vadă tămbălău, în amintirea imnului „Grott

erhalte". Asta e însă numai formalitate. F iş -panul a fost fericit să vadă reuşita contra-jubi-bileului Astrei faţă de al lui Emke, — eă vadă şi cei ce prăznuiesc pe groparii naţiunei maghiare.

In Ardeal lupta e la cuţite între Unguri şi Valahi. întrebăm: ce ar merita acel guvern, oare în astfel de mod perfid ştie să apere interesele statului ?

Ni-se încleştează pumnii , aflând, că reprezentantul guvernului a stat la masă, fără a zice un cuvânt, cu acel valah, oare a cutezat să zică : „Astăzi încă sărbâtori/m acest еѵепітепЩ pe pământ străin". Stă şi nu se aruncă cu jandarmii, să ferece pe acest spion valah!

Sărmani jandarmi unguri , aţi fost şi voi între cei 1 0 . 0 0 0 de Valahi — neînarmaţi Aşa a fost porunca: ori ce s'ar întâmpla n u e permis să vă atingeţi de Valahi. Steaguri valahe, cocarde valahe, tricolor valah: toate au fost îngăduite la Blaj , şi mulţimea valahă beată de tâmpenia ungurească a putut să spargă feres-tri le puţinilor Unguri , cari n'au voit eă-şi ilumineze casele în cinstea Astrei, trădătoarea de patrie. Khuen a ordonat şi Ungurul a trebuit să ia parte şi la încoronarea mormântului revoluţionarului căpitan, sălbaticidui valah A-xente.

Dr. DUMITRU POPA Medic universal. Fost medic de clinică şf spital.

Special is t în morburi interne, d e femei , d e copi i şi de urechi.

4 - A R A D + Strada Petőfi (lângă gimnaziu) Nr. 10. Consultaţlynl: 1 1 - 1 2 ore a. m, şl 1/2 3 - 5 orep. m.

Funii şi articole de funărie se pot cumpăra delà firma / i m . . . ! mare industrie de ar

ticole de funărie în j Timişoara-Febnc,

Magazinul şi biroul: Séna-íér 1. Domiciliu şi fabrica : Klapka-sor 2

és Are în depozit şi vinde cu preţuri extraordinare de ieftine: saci de in, cânepă, urzică. Scoarţe din ţese-tură de in, impenetrabile, saltele şi sfoară de legat altoii, precum şi alte sfori Ia diferite maşini. — Trimitem cu plăcere mustre şi lămuriri. Cumpărătorilor vechi le dăm rabat. Comandele se execută prompt.

Sa wgele, după ce ţa 1884 a condamnat în mesa-eVtron agitaţiile naţionalista I n 1887 a pri-

mit o delegaţie a Emke-i şi pr in cuvintele de în- • , «цгдою ţn îmbărbătare ale monarhului societa-[' taè întreagă s'a înşiruit eub steagul societăţii. A-* Ung acroape suma de zece milioane fondurile a-

éunaie în decurs de un sfert de. veac, din care l fŞS4 milioane au fost până acum cheltuite în „che-\, f t i a mţiowlă a Ardealului" şi au mai rămas trei I ţi ji^mătate milioane pentru scopurile viitorului.

In }888 moştenitorul de tron Rudolf а primit * p e ţ e o n a l protectoratul societăţii.

Să vedem acum care a fost activitatea Emkei . ţ In acţiunea ei culturală, spune raportul, în-

qajnte de toate are în vedere şcoala. Scopul ei «Ştie, eă întărească legăturile etnice cari leagă ţinuturile săcuieşti cu ungurimea din ţara mamă.

>• Lipiile aceste pe alocuri rupte ori slăbite de ză-t gigul românismului sunt întărite cu şcoli. Emke î îajfiintează şi susţine prin aceste locuri şcoli din I fondurile sale proprii, pe aiurea vine în ajutorul |, Ungurilor de prin satele româneşti, ori îndri-I tuieşte statul unde nu-i ajung mijloacele. Reiese C ші ales din raport, că societatea lucrează mână f ín mână cu puterea statului, ba chiar că nu e alţii «ava decât o expozitură mai liberă a statului în-i tuşi. Pe linia aceasta a culturei ungureşti , care ':• leagă săcuimea cu Ungur i i d in ţara ungurească î Emke a înfiinţat 2 6 8 de şcoli ungureşti . Kisded-í erorile din Ardeal eunt susţinute şi proteguite

aproape toate de Emke. Acordă premii învăţătorilor cari realizează progres în învăţarea l imbei ungureşti şi-şi reneagă originea şi neamul. I n 203 sate a înfiinţat biblioteci săteşti cu 2 7 0 . 0 0 0 de volume, organizează cursuri de adulţi pentru propaganda limbii ungureşti şi cheltuieşte la an

: 40.000 cor. pentru editură şi onorariile scriitorilor. Iniţiază şi ajută executarea maghiarizărilor

: aumelor, a maghiarizării numelor de localităţi fi sprijineşte ori ce mişcare care t inde spre întărire* ungurismului dar mai ales, spre slăbirea naţionalităţilor şi îndeosebi a Românilor.

Caracteristică e lauda din raport, în ce pri-»eşte rezultatele acţiunii economice a societăţii. Se declară cu multă emfază că forţa capitalizată « băncilor ungureşti d in Ardeal este de două sute

'~4e milioane, în vreme ce a băncilor româneşti abia. este de şaptezeci milioane, hipotecele băncilor ungureşti sunt de 64 milioane, a Românilor «lua de 26 milioane. Ceea ce nu-i împiedecă pe o-norabilii noştri antagonişti să strige mereu, că ^Albina" şi băncile româneşti, deposedează toată

: «ngurime din Ardeal. Din astfel de note nesincere şi tendinţioase

- este alcătuit întreg japortul Emkei , societatea ï «are şi-a pus de scop să: recucerească Ardealul * ftntru Unguri.

Şi n'am avea n imic de zis la toate fanf arona-dele astea gramdomane, doar raportul dintre stat şi Emke — raportul dintre societatea asta cu ţinte vădite pan-maghiare şi dintre Coroană, este

• «eea ce ne atinge dureros, aducându-ne aminte de • bunăvoinţa statului care este şi al nostru faţă •:' de problemele culturale ale Asociaţiunei şi mai >,.жкв de gingaşa atenţie a Coroanei, faţă de nesf irit fiţele telegrame de loialitate trimise de pe la adu-Sí «ările noastre. Trebuie să protestăm însă, ca îm-I'potriva unei apucături nedemne, că iar se in-rfocă contra noastTă arma tocită a iredentismului. ţ armă, de oare uzează îndeosebi societatea asta, *•' pentru a stoarce delà societatea ungurească, delà

ftat şi delà Coroană bunăvoinţă şi mai ales spri-" jin bănesc pentru scopurile sale i l icite şi ne-; drepte.

Vag. 6 „T B I B Ü N A 8 Septemvre n. 1911

De ale „Asociafiunei". Noul vicepreşedinte: Canonicul

Dr. V . Suciu.

„Unirea" publică următoarele date biografice despre noul vicepreşedinte al „Asociaţiunei":

S'a născut în Copăcel, în Ţara Oltului, la 13 Ianuarie 1 8 7 3 , din părinţi ţărani. A terminat liceul în Blaj , trecând examenul de maturitate la 1 8 9 2 . In acest an a fost trimis la Koma în colegiul Sf. Atanasiu. Aici la „Propaganda Fide", care no-a dat aţâţi bărbaţi iluştri nouă Românilor, a luat doctoratul în filozofie şi teologie. A fost hirotonit tot în Koma la 1 8 9 5 . întors la Blaj a fost câtăva vreme duhovnic în seminarul teologic delà Bunavestire şi catihet la pedagogie. La 1 8 9 9 a fost numit profesor de dogmatică la facultatea de teologie şi la 1 9 0 0 prefect de studii în seminarul aceleiaş facultăţi. La liceu propunea tot din aceiaş vreme dogmatica. Mai târziu a fost trecut de rector la seminarul vancean al junimei delà gimnaziu, iar după trecerea la cele veşnice a regretatului Dr. Aug. Bunea, a fost ales canonic la fundaţiunea bobiană. Astăzi e tot în fruntea Internatului de băeţi pe care îl conduce cu o rară înţelepciune.

Are la activ o intensă activitate literară. A redactat o vreme „Unirea". Iar pe tărîmul literaturii bisericeşti şi-a câştigat renume la noi la Români. A scris următoarele cărţi:

1. Hipnotism şi Spiritism. Blaj 1 9 0 6 . 2. Teologia dogmatică fundamentală, volum I,

Blaj, 1 9 0 7 . 3 . Teologia dogmatică fundamentală, volum

II, Blaj, 1 9 0 7 . 4. Teologia dogmatică specială, volum I. Blaj ,

1 9 0 8 . 5. Teologia dogmatică specială, volum II,

Blaj , 1 9 0 8 . 6. Raportul dintre Religie , Ştiinţă şi Filozo

fie. Blaj şi Vălenii de munte. 1 9 1 0 . Apoi manualele pentru studiul religiei la

clasele superioare ale gimnaziului şi diferite articole în gazetele şi revistele delà noi. Lucrează împreună cu Excelenţa Sa Mitropolitul Dr. V. Mihályi la revidarea şi retipărirea cărţilor noastre bisericeşti.

Membrii noi ai Asociaţiunii. Cu prilejul serbărilor jubilare ale Astreî sa'u

înscris 18 membrii fondatori, 4 4 membrii pe viaţă şi 26 membrii ordinari. U n număr de membrii, care constituie record în această privinţă, căci niciodată atâţia membrii noi nu s'au făcut cu o-caziunea adunărilor generale. Este de a se mulţumi aceasta însufleţirii cea stăpânit sufletele, dar nu mai puţin şi zelului comisiunei încredinţate cu înscrierea de membrii noi.

Iată şi numele noilor membrii fondatori şi pe viaţă:

a) Membrii fondatori: „Patria", inst, de credit şi economii Blaj , Dr. Vasile Bianu medic Buzău, Simeon Pop Mateiu canonic Blaj , Iuniu Brut Ho-doş, director de bancă Blaj , Amália Dr. Bran n. Simon soţie de adv. Teaca, Gheorghe Por>. consilier ministerial Lugoj, Alma Dr. Por. n. Maior soţie de adv. Lugoj, Dr. Gheorghe Pepescu, adv. Turda, Dr. Iustin Pop adv., Deva, Dr. Iz. Marcu canonic Blaj , Artimon Blăjan, preot gr. cat. Obreja, Eugenia Dr. St. C. Pop n. Macaveiu Arad, Dr. St. C. Pop deputat Arad. Petru de Mocsonyi mare propr. Bulciu, Dr. Emil Babeş, adv. Budapesta, Dr. Tit Babeş adv. Budapesta, Dr. Alex . Pop, med. Blaj , Emil Petran, preot gr.-cat. Almaş.

b) Membri pe viaţă. Banca „Piteşti", Piteşti , Aniţi Dr. Maior n. Bohăţiel soţie de adv. Cluj, Dr. Stefan Morar, adv. Cluj, Stef. Crişan, înv. Teiuş, Aurel Barbu notar Lancrăm, Dr. Alex . Pop adv. Ceul Silvaniei, Dr. Alex. Dobrescu, medic Szekszárd, Nie Rusu propr. Poiana Arie-şului. Aurel Hărşan preot gr. cat. Cenade, Aurel Aron preot gr. cat. Miraslău, Dr. Alex. Nicolescu prof. Blaj , los i f Musteţiu, maior Rafna, Dr. Gheorghe Pătăcean adv. Turda, Vasile l lă ţăgan , notar Oarda de jos, Dr. Eug. Tătar adv. Deva, Dr. Stefan Banfi, medic Bucium, 1. Ilarşia Milăşel, Dr. Iuliu Morar, adv. Murăş-Uioara, Cornel Mészáros, inginer Budapesta, Dr. Gheorghe Garda adv. Făget, Pompeiu Făgărăşan preot gr. cat. Beclean, Dr. Torna Ienciu adv. Pui , Ioan Corbul, notar la sedria orf. Bistriţa, Iuliu Popp, dir. de bancă (Mierla, Victor Blăşian, inginer suprem,

Lupeni, Gavril Precup prof. Blaj , Dr . E u g . Sâm-petrean adv. Zerneşti, Teofil Crişan preot Perul , Ioan Maior, provizor metr. Blaj , Dr. Iuliu Maniu, adv. Blaj , Dr. Iuliu Popescu, adv. Turda, Dr . Enea Papiu, adv. Orăştie, Eugen P . Păcurar protopop Sebeşul-săsesc, Dr. Alex. Fodor, med. Alba-lul ia , Vasi le Morar înv. Murăş-Ludoş, Maria Dr. Pop, soţie de jude Joajul de jos, Simion Corvin jun. comerciant Orăştie, Aurel C. Domşa, redactor Blaj , Aurelia Morar n. Bătcăui, soţie de notar Ohaba, Dr. Eugen Meţianu adv. Braşov, Dumitru Evolceanu prof. Bran, Tiberiu Eremie, inginer Braşov, Ioan Lăpădat, dir. de bancă Orăştie, Pom-piliu Piso , preot gr. or. Cărpiniş.

Mari le serbăr i din parcul Caro l I (F i la re t ) ( 2 8 — 3 0 Augus t ) .

(Continuare.) (Se poate pleca cu reducerea generală de 7 5 %

delà 2 6 — 3 0 August. Legitimările se iau delà gară odată cu biletul de tren. Se poate înapoia până la 1 Septemvrie.

5. Luminatul Parcului.

Serbările ce se dau până acum în parcul Carol nu puteau să aibă succesul dorit de public, din cauza luminatului. Une le durau numai "până în vremea aprinsului lămpilor. D in diferite împrejurări cablurile subterane conducătoare de lumină în timpul expoziţiei, nu mai pot fi uzate acum, aşa că la alte serbări se întrebuinţau lămpi de diferite sisteme, aşezate de unele case din Bucureşti.

La serbările noastre nu va fi aşa. D . Inginer Leonida împreună cu elevii şeoalei de electricieni a Primăriei Capitalei lucrează cu atâta bunăvoinţă şi asiduitate la aranjarea motorului şi instalarea conductelor aeriene, încât vom avea cea mai splendidă lumină electrică cc se poate da în parc.

6. Sboruri de aeroplane.

Tn lipsa domnului Inginer V l a i c u , care este dus la fraţii de peste hotare unde merege din centru în centru pentru a pune în mişcare maşina sa sburătoare, vom vedea evoluând pe deasupra parcului diferite aeroplane conduse de cei mai iscusiţi din elevii şeoalei de pilotaj a Ministerului de Răsboiu.

7. Primirea vizitatorilor.

Pentru primirea la gară şi pentru încuarti-rarea fraţilor de peste hotare şi a oaspeţilor din provincie şi delà sate, s'a constituit un comitet special din mulţi membri ai secţiei Bucureşti care vor merge la gară în toate zilele delà 26—29 August . Rolul fiecăruia va fi aşa împărţit încât să se poată şti în un moment dat, locurile disponibile din fiecare cazarmă, şcoală militară sau internat ce le avem la dispoziţie pentru găzduire.

U n birou de informaţiuni va fi de permanenţă la sediul Ligei unde se poate adresa oricine.

8. Muzici militare. D.Ministru al Răsboiului bincvoind a ne pune

la dispoziţie 2 muzici militare pe tot timnul zilelor delà 2 6 — 3 0 August s'au luat măsuri ca Ia primirea grupelor mai numeroase ce vin de peste hotare şi din provincie să răsune gara de Nord de cântecele lor înviorătoare.

In parc de asemenea, în tot decursul celo 3 zile de serbări muzicile militare vor delecta publicul cu diferite marşuri militare şi cântece populare special pregătite.

(Va urma).

Dr. NICOLAE ITTU MED. UNIV.

cualificat pentru medic legist, milifar, şcolar şi medic-profesor de igienă.

Sibiiu, Strada C snădiei 43. Consult: 8—10 ore a. m. şi 2—4 p. m.

Congregaţia comitat. Braşov. Braşov, 6 S e p t n.

Sub presidiul dlui prefect conte Mikes A ţ inut ^astăzi o şedinţă extraordinară a comitatului Braşov . La ordinea zilei au fost între altele ţ cele două adrese ale oraşului Vârşeţ, referitoan la introducerea urgentă a votului universal, egal şi secret şi referitoare la condamnarea obstrm-ţiei parlamentare.

Rezervându-ne a reveni mâine mai pe 1щ asupra acestei adunări, comunicăm astăzi pe scări următoarele :

Privitor Ia prima adresă a municipiului Vii-şeţ, în care se cere urgentarea reformei electorali pe baza votului univereal, egal şi secret comifiîs-nea administrativă comitatensă a propus ca i-ceasta adresă să se ia s implu la cunoştinţă.

In numele clubului român comitatens a luat cuvântul d. Dr. N . Vecerdea şi într'un discun mai lung a expus punctul de vedere al partidului naţional român faţă de chestiunea reformei elee-toralo propunând de încheiere, ca şi comitatul Braşov să adreseze camerei o petiţiune, cerând A urgenţă reformarea dreptului electoral pe baza w tul ui universal egal socret şi cu votare pe comune în legătură cu o nouă, dreaptă şi proporţiona-tă arondare a cercurilor electorale.

In mimele membrilor justhişti ai comitatului a luat cuvântul adv. Dr. Zakariás şi combătând propunerea comisiei administrative, a pledat pentru alăturarea comitatului Braşov la adresi municipiului Vârşeţ.

Pentru propunerea comisiunei au vorbii membrii saşi ai congregaţiei deputatul Traugott Copony şi notarul public Dr. Lurtz, declarau-du-se nu numai contrari hotărîţi .ai votului universal ci deputatul Copony chiar aderent înfoeat al votului plural, propus la timpul său de contele Andrássy. •

Punându-se la vot propunerea comisiunei a întrunit majoritatea voturilor. Contra au vo membrii români şi membrii justhişti.

Privitor la adresa a doua a municipiului! Vârşeţ, prn care se condamnă obstrucţia parlamentară, majoritatea congregaţiei a primit propunerea comisiunei administrative, ca să se ad» seze guvernului o petiţie în înţelesul, ca să caua cu toate mijloacele posibile să se pună capăt ob-strucţiei actuale din camera ungară.

„Gazeta Trarix."

Sboru! Ini Vlaicu în Siblin*) îndrăzneţul aviator Aurel Vlaicu, care la

bările culturale din Blaj a uimit publicul cu nil minatele sale sboruri, a binevoit eă primească îij vitarea de a face o ascensiune şi în Sibiiu. siunea va avea loc Duminecă, în 17 Septemv st. n. 1911 la orele 5 p. m., pe câmpul de exercfji militare din loc.

Preţuri le de intrare sunt următoarele:

Locul I. I I . I I I .

IV.

— 1 0 cor . — 6 cor. — 3 cor.

-— 1 cor.

N e împlinim o plăcută datorie, când lui sub ocrotirea aşezământului nostru cultural і§/ coastă izbândă a ştinţii , oare faee cinste neamul| 4

românesc. | N e adresăm deci tuturor oamenilor noştri, <

pot aprecia importanţa problemelor culturale, ; gându-i să grăbească cu toţii şi să îndemne pe I Românii d in împrejurime a lua p a r t e la acea frumoasă sărbătoare a geniului T o m â n e s c .

Sibiiu, 5 Septemvrie 1 9 1 1 . Prezidiul „Asociaţiunii: Andreiu Bărseanu.

NB. Biletele de intrare se pot primi delà birqfe central al „Asociaţiunii" si delà librăria arhidieces din Sibiiu. Prevăzându-se aglomerare mare de риЫ doritorii sunt rugaţi a-şi procura biletele în cel scurt timp. i' • т~- ^

*) Ziarele noastre sunt rugate a reproduce de ai. multe-ori acest comunicat. !-

8 S»pt«anvre *. 1911 „ T R I B o u m * Pag. ?

Cronică externă. I Socialismul în Germania. Dintre toate ţările

lume, aceia unde ideile socialiştilor, au făcut Ізпаі mulţi adepţi, este fără îndoială. Germania.

, E adevărat, că socialiştii germani nu sunt re-liokiţionari ca socialiştii francezi, dar propagan-i-<Ja lor continuă şi numărul lor totdeauna cres-t«ând, îi face să fie o forţă de temut pentru gu-.vernul imperial. | ; Graţie Totului universal s'a p u t u t s t a b i l i în itimpul din urmă, câţi socialişti sunt în Europa.

După cea mai nonă statistică s'a a j u n s la cifră 4Je 8,072.000. In 1 9 0 7 Germania singură a nu-g" st 3,250.000. De sigur că în alegerile viitoare,

etă cifră va fi şi mai mult mărită, având în re, sporul neîntrerupt dela 1 8 7 1 până astăzi.

ŞiMfel după răsboiul franco-german, socialiştii ani, atingeau abia numărul de 1 1 3 . 0 4 8 ; în

81 s'au ridicat la 3 1 1 . 9 5 1 , apoi la 1 , 4 2 7 . 2 9 8 în 190 la 2,113.536, în 1 8 9 8 la 3 , 0 1 0 . 7 5 6 în 1 9 0 3 : în fine la 3 ,250 .000 în 1907 . . '

Socialiştii au 50 de deputaţi în Reichsrath ; Щ reprezentanţi în diferite state; 1 3 6 8 manda

tari în vreo 300 de oraşe şi 4 7 8 9 în 1 7 7 9 comune Serale; iar socialişti ocupă funcţiuni de primar щп de şefi de bresle.

Toţi cei aleşi formează cadrele armatei socia-[lliste, şi sunt ţinuţi într'o continuă activitate, jrintr'o propagandă vastă, prin adunări, publica-jţiimi etc. 5 In anul 1910 au avut loc 1 3 . 0 0 0 de adunări .publice şi 29 .826 dc adunări mimai socialiste. P'au împărţit 2 3 . 1 6 2 , 4 4 0 foi de jjropagandă şi ţ&545,881 de calendare socialiste. ;.. Presa ajută deasemenoa foarte mult la extensiunea mişcării şi la unificarea maselor. ; Partidul socialist german are 78 de ziare, cu •1.160,000 abonaţi. : Cel mai important ziar este „Vorvaerts" ziarul «arc dă tonul şi cuvântul de ordine în partid.

Abonaţii se trec la 1 5 0 . 0 0 0 . Dar presa socialişti germană nu este numai politică: se mai găteşte ţi un ziar pentru femei „Gleichkeit" <-u un tiraj de 85.000 foi, şi un ziar hirmoriatic „Der sWahre Jacob" care se vinde în 2 5 0 . 0 0 0 de exemplare. .,, 0 vastă grupare cunoscută sub numele de a-

l oeiaţiunea socială democratică, conduce mişca-rea şi-i dă o unitate statornică de doctrină şi de tactică.

,. Văzând deci, puterea organizaţiei socialiste germane, se înţelege, că aceasta nu poate sa inspire decât teamă guvernului imperial cu toată latitudinea paşnică a şefilor socialişti, şi cu toată •girdmea care domneşte în rîndurile socialiste.

Aviz abonaţilor. Abonaţii noştri cari nu şi-au înoit încă

UQHomevtul pe semestrul al II-lea al wlui curent sunt. rugaţi să binevoiască t-ltnnj'cn să nu li-sr întrerupă expediar ;a

ţfegvlată a ziarului. lk-asemenra sunt rugaţi toţi abonaţii

"iioţtri în întârziere cu plata abonamentu-$Ш su grăbiască. cu achitarea sumelor ce pne datoresc, ca să nu fim siliţi a întretupe ţirirmUrea ziarului peadresa lor. »)••' Abonamentul ia „Tribuna" este:

INFORMAŢII. A R A D, 7 Septemvre n. 1911.

— Bulet in meteorologic. Institutul meteorologic anunţă vreme schimbată, răcoroasă, în Răsărit cu ploi.

Temperatura la amiazi a fost 22.5 C. în Budapesta, 25 C. în Arad.

—Carmen Sylva despre literatura românească. O c o l a b o r a t o a r e a z i a r u l u i , ,Az E s t " , Balogh Vilma, a fost în S i n a i a , u n d e R e g i n a E l i s a v e t a a R o m â n i e i i-a a c o r d a t o aud i e n ţ ă , î n t r e ţ i n â n d u - s e c t i ea m a i m u l t ă v r e m e d e s p r e l i t e r a t u r ă .

î n a i n t e de t o a t e , C a r m e n S y l v a a s p u s că n o u a s a l u c r a r e v a fi p r o z ă şi v a p u r t a t i t lu l , , I m P e n a t e n w i n k e l " , c o p r i u z â n d o sc r ie d e poves t i r i f a n t a s t i c e . V o l u m u l va. a p ă r e a la t o a m n ă .

— Cine este azi poetul mare al Românie? a întrebat apoi Balog Vilma.

P o e t m a r e e s t e Gog a c a r e t r ă i e ş t e în T r a n s i l v a n i a . A r e m u l t ă î n r u d i r e c u P e tőfi , din poez i i l e c ă r u i a a t r a d u s m a i m u l t e , î m i p l a c şi sc r ie r i le m a i d o m o a l e , a le lu i Coşbuc.

In afară de Maj. Voastră mai sunt în ţara românească scriitoare ?

— T a l e n t e m a r i a b i a de s u n t . Scr i i t o a r e i n t e r e s a n t e s u n t Matilda Cugler-Poni şi Constanţa Hodoş.

Apoi c o n v e r s a ţ i a a t r e c u t la a l t e o-b iec t e .

— Banchet în onoarea ddui A. Bârseanu. Ni-se a n u n ţ ă din S ib i iu : M â n e , S â m b ă t ă se va da u n m a r e b a n c h e t în o n o a r e a d lu i A ndreiu Bârseanu, n o u a lesu l p r e ş e d i n t e al . .Asoc ia ţ iune i '* l a r e s t a u r a n t u l B r o t e în S ib i iu . V o r l u a p a r t e p e s t e 100 pers o a n e , c a r i au fost c o n v o c a t e de c ă t r ă d. P a r t e n i u C o s m a , p r e ş e d i n t e l e d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i S ib i iu , al A s o c i a ţ i u n e i .

f George Feier. D i n Omdea-mare ne vine dureroasa ştire, că advocatul George Feier din Boroşineu. a murit acolo, după scurte dar grele suferinţe.

Defunctul a, fost la băi de mare întruna din staţiunile balneare de pe coastele mării Adria-tice. reîntorcăndu-se spre casă, în drum, s'a îmbolnăvit de o boală infecţioasă de intestine, care la răpus în câteva zile.

Moartea asta prematură a bărbatului în puterea, vîrstei a produs adânc regret în cercurile arădane. George Feier a fost un fruntaş al acestor ţinuturi, membru în, toate corporaţiunile noastre bisericeşti, român corect şi om cinstit şi de intenţii frumoase. El lasă în doliu adânc întinsa legătură a unor familii fruntaşe cu familia sa.

La banca „Victoria" unde era membru în comitetul de Hupraveghiere s'a arborat drapelul

negru. înmormântarea defunctului va avea loc Sâm

bătă în Boroşineu, unde va fi transportat. Transmitem întristatei familii expresia adânc

simţitelor noastre condoleanţe. Fie-i ţărîna uşoară! Direcţiunea băncii „Victoria" ne trimite ur

mătorul anunţ funebru: Institutul de credit şi economii „Vctoria" cu

adâncă durere anunţă trecerea d in viaţă a neuitatului şi devotatului prieten şi prezident al comi

tetului de supraveghiere al institutului Georg» Feier, reposât azi în etate de 66 ani. înmormântarea va fi Sâmbătă, în 9 1. c. la orele 9 a. m. m Boroşineu.

Fie-i ţărîna uşoară! Arad, 7 Septemvrie 1911. Direcţiunea şi

comitetul de supraveghere al institutului.

— Principii moştenitori ai României la Sigmaringen. Miercuri se serbează a suta aniversară a naşterei lui Leopold Hohenzollern dé S ig maringen. Prinţul Ferdinand se află cu acest prilej de Luni la Sigmaringen." Marţi la orele 1 au plecat spre Sigmaringen principesa moştenitoare a României Maria cu principesa Elisabeta apoi ducele ş i ducesa de Vendôme şi principesa Friderich von Hohezollern.

— Ziarişti englezi în România. D i n Iaşi ni-ве scrie: Patru ziarişti englezi, printre cari d. Stead, corespondentul ziarului „Times", precum şi dna Climence Rose, reprezentanta ziarului „Morning Post", conduşi de d. Moroianu, consulul n o s t m comercial din Londra, au sosit Miercuri în Iaşi şi au vizitat oraşul. D e aici v o t pleca la Dorna, de unde pe plute se vor coborî la Piatra Neamţ.

Societatea Goetz va pune la dispoziţia vizitatorilor o plută pentru 10 persoane.

Oaspeţii englezi vin din Bucureşti, unde li-s'a făcut o primire deosebtă. Ministrul de externe Titu Maiorescu i-ta invitat pe toţi la masă.

Dstinşi i oaspeţi vor mai vizita Galaţii şi Brăi la şi vor face o excursiune pe Valea Bistriţei. Apoi se vor întoarce la Sinaia. M. Sa Regina exprimându-şi înal ta dorinţă de a cunoaşte pe dna Clémence Rose şi pe dna Cibieo.

Dela Sinaia, oaspeţii englezi vor pleca de-a dreptid în Anglia.

— Cermac la Timişoara. Aviatorul Cermac, care Dumineca trecută a sburat în Arad, Dumineca viitoare ar fi să sboare în Timişoara, dar în calea acestui sbor s'au ivit o mulţime de piedeci.

încă în Arad se formase un consorţiu de trei oameni, cari s'au angajat să organizeze sboru-rile, legând contract cu Cermac. Acest consorţiu inspiră, însă, atât de puţină încredere, încât consiliul comunal a cerut dela ei depunerea unei garanţii de 5000 coroane.

Şi acum încep încurcăturile. Cei trei membri ai consorţiului nu se pot înţelege. Unul a depns garanţia celălalt a primit permisiunea să organizeze sborul, iar al treilea dispune, prin contract, asupra aeroplanului.

însuşi Cermac a declarat că n'are nici o încredere în unul dintre membri consorţiului...

Şi, în vremea aceasta, biletele sunt puse în vânzare, fără să se ştie dacă Cermac va sbura sau ba.

— 0 nouă contrarevoluţie în Portugalia? , , L o k a l a n z e i g e r " d in Ber l in e s t e i n f o r m a t c ă n u m e r o a s e t i ;upe de c o n s p i r a t o r i m o -n a r h i ş t i a u i n t r a t p e s t e g r a n i ţ a p o r t u g h e z ă , a t a c â n d t r u p e l e r e p u b l i c a n e .

C o n d u c ă t o r u l m o n a r h i ş t i l o r e s t e căp i t a n u l Concieros. S e a f i r m ă c ă l a g r a n i ţ ă a r fi a v u t loc c iocn i r i s â n g e r o a s e .

T e l e g r a m e l e of ic ioase d in L i s s a b o n a d e s m i n t ş t i r i le a c e s t e şi a f i r m ă c ă n u e s t e v o r b a de o m i ş c a r e s e r i o a s ă .

— Aeroplanul în serviciul poştei. Curând după circuitul aviatic Paris—Londra—Paris , s'au făcut încercări aviatice între Londra şi Windsor, cu privire la introducerea aeroplanului în serviciul postai. încercările au fost urmărite cu mare interes, şi dovedindu-se practicitatea acestei inovaţii, s'a stabilit zilele aceste transportul ofi-

. cios al scrisorilor între Londra şi Windsor. ітштмЁтишшт

Maidt şi Schrodf Arad, Fiaf&l A H d r á S S y 17. C a s a R e i a h a r f ) .

Prăvălie de specialităţi pentru moda bărbătească şi r u t a n i

Mare depozit de trusouri pentru bărbaţi. Mare asortiment

în pălării englezeşti, moi şi tari, precum şi cravate. — Par-

desii Ulster şi impenstrabile cu 30 cor. — Mare varietate în

trusouri pentru băieţi,de internat Preţuri fixe. Telefon 765.

Pag. 8 8 S e p t e e v r e n. 1911

•— Accident de automobil. Ci t im în „ V . N a ţ . " d in Bucureş t i : P a r e că c ruda fa ta l i t a te a început să u rmărească pe automobi l i ş t i i noş t r i .

D u p ă groaznicul sfârş i t al r eg re t a tu lu i Leon Leonida, un al t automobi l is t a p lă t i t cu via ţa plăcerea acestui spor t per iculos .

D . C. Gussi , f ra te le d-lui P a u l Gussi p re fec tu l jude ţu lu i Ia lomi ţa , a p lecat ieri d iminea ţă cu automobi lul spre T u r n u - M ă g u r e l e .

I n automobi l nu se afla decât d. Gussi care conducea maşina , având a l ă tu r i pe şofeur.

Mergând cu o vi teză ver t ig inoasă , în d rep tu l .*atului M ă g u r a , automobi lu l a a luneca t î n t r ' u n şanţ şi s'a r ă s t u r n a t . I ) . C. Gussi , fi ind lovit în cap de motoru l automobi lu lu i , a r ămas mor t pe !oc. Şoferu l a fost a runca t la o m a r e d is tan ţă . I n cădere, şi-a r u p t picioarele.

— Miniştrii pentru lucrători. Min i s t ru l de inte rne şi min i s t ru l de f inan ţe din Ang l i a au da t p o rd ina ţ iune t u t u r o r au tor i t ă ţ i lo r comunale ca la lucră r i l e publ ice să deoblige pe an t r ep renor , ^ă p lă tească cinst i t lucră tor i i , ca din p la ta da tă să-şi poa tă câşt iga ex is ten ţa . Aceas tă dispoziţ ie a re men i rea de a servi ca pi ldă şi î n t r ep r inde r i l o r par t icu lare , p recum şi de a micşoara mare le număr al grevelor , car i declarându-se, aduc d a u n e mari averi i publ ice . Munc i to r imea din Ang l i a se va ocupa în curând cu această dispoziţ ie saluta ră , când vor t r imi t e o delegaţ ie , ca să mul ţu mească celor doi miniş t r i i p e n t r u binele făcut .

— O mică statistică. E r i a fost a suta vo ta re nominală în Cameră , în chest ia t r anspune r i i adresei con t ra obst rucţ ie i t r imisă de comi ta tu l T ren -csén. Obs t ruc ţ i a a consumat p â n ă acum 4 5 de şedinţe. La proiectul re formelor au p u t u t vorb i numai 18 deputa ţ i , deoarece 27 şedinţe au avut ca rac te r cu ra t obs t rucţ ionis t .

— Delà Londra în Africa în aeroplan. D i n Londra se comunică, că cunoecutul avia tor Graham Whi t e , va încerca un sbor delà Londra în Africa. D r u m u l îl va face — după socotelile lui — în 2 4 ore. F a ţ ă de acest eveniment se a n u n ţ ă m a r e in teres din toa te pă r ţ i l e , mai ales Engles i i cearcă să încurajeze această încercare , care reuşind ar a t inge un record pe seama Angl ie i .

— Holera la Galaţi. Comunica tu l oficial sosit delà Gala ţ i , a r a t ă că u n g u r u l A n d r o Bal i care a p rezen ta t s imptome de holeră a fost izolat la spital . E x a m e n u l bacter iologic a precizat holera . Cazul a fost adus la cunoş t in ţa Di rec to ru lu i genera l al Servic iului sani ta r , d. D r . Brădescu , care a t r imes la Gala ţ i u n numeros personal sani tar .

Pes t e câteva zile oraşul Gala ţ i va fi declara t con tamina t de holeră .

— înconjurul lumei in 39 zile. A n d r é Schmidt , î n să r c ina t de z ia ru l „Exce l s io r" a făcut t u ru l Lum e i î n 39 zile şi 19 ore , p a r c u r g â n d 3 0 . 0 0 0 k lm. A plecat d i n P a r i s la 17 I u l i e , şi cu t rans iber ia -n u l , sosi la Vladivostok la 2 9 Iu l i e . Traversa marea J a p o n i e i , debarcând la T s u r u g a şi de aci ou t r enu l a junse la Yokohama pe caro-1 pă răs i la 1 Augus t . Trecu Pac i f i cu l şi la 12 A u g u s t e r a la Vancouve r ; de aci cu t r enu l t r anscanad ian a t inse Mont rea l la 18 A u g u s t ş i New-York k 19 . Debarcă apoi, d u p ă ce t recu oceanul At lan t ic , l'a 25 A u g u s t la Cherbourg şi a junse la P a r i s la 26 aceaşi lună . I n înconjuru l lumei S c h m i d t n 'a a-t ins I n d i a .

Chel tu ie l i le de călă tor ie se e rzumă în u r m ă toarele c i f r e :

Bi le tu l de t r en P a r i s — P a r i s . . 2 8 8 0 fr. S u p l i m e n t e . . . . . . . . 1 8 0 fr .

Bacş işur i şi a l te chel tuiel i . . . 3 0 0 0 fr. В О в О f r .

ceea ce rev ine cam 1 5 0 pe zi.

Mişcară culturală şi sociali. — Petreceri, concerte. —

Petrecere poporală în Gurasada. T ine r imea rom â n ă din Gurasada aranjează o pe t recere popora lă p e n t r u 1 0 Sep temvr ie n. Veni tu l cura t este des t ina t bibliotecii poporale . Suprasolv i r i le să se adreseze d-lui Silviu Rusu , s tudent , Gurasada , com. H u n e d o a r a .

BIBLIOGRAFII. „Transilvania", rev is ta „Asoc ia ţ iune i " a apă-

d u t n u m ă r u l j ub i l a r cu u r m ă t o r u l c u p r i n s : A. B â r s e a n u : L a jub i leu l d e 50 do ani a l

„Asoc ia ţ iun i i " . D r . I . L u p a ş : î n f i i n ţ a r e a „Aso-c a ţ i u n i i " şi conducător i i e i . Oct. Goga : M i j loacele de p r o p a g a n d ă l i t e r a r ă şi cu l tu ra lă ale „Asociaţ iumii" şi desvoltarea lor. I . Vă tăşan : Ad-minis ta ţ iumea aver i i „Asocia ţ iun i i " . D r . V . Bologa: Şcoala cvilă de fete cu i n t e r n a t il „Asoc i a ţ iun i i " . Oct. C. Tăs l ăuanu : Muzeul „Asociaţ i u n i i " . N . T o g a n : Bibl ioteca „Asoc ia ţ iun i i " . Oct. C. .Tăs lăuanu : Despărţămintiple „Asociaţ i u n i i " . ,

P a r t e a of ic ia lă : Convocarea la adunarea dii B la j . R a p o r t u l genera l al comi te tu lu i central il „Asoc ia ţ iun i i " pen t ru l i t e r a tu r a r o m â n ă şi cul t u r a poporulu i r o m â n " că t ră aduna rea generali eonvocată la Bla j la 2 8 şi 2 9 A u g u s t 1911 .

Anexele r apo r tu lu i g e n e r a l : I . Consemnare! membr i lor decedaţ i ai „Asocia ţ iunei" . I I . Cons» narea membr i lor „Asoc ia ţ iune i" la 1 Augus t a.t I I I . Conspectul s u m a r al membr i lo r „Asociaţi» n e i " la 1 A u g u s t a. c. I V . P re l ege r i l e poporá ţ i nu t e în cu r su l a n u l u i 1 9 1 0 . V. Preleger i le ţin u t e de conferen ţ ia ru l agronomic al „Asociaţi» n e i " în cursu l a n u l u i 1 9 1 0 . V I . R a p o r t u l confi

r e n ţ i a r u l u i agronomic că t ră comitetul centrii despre act iv i ta tea desfăşura tă în 1 9 1 0 / 1 1 . VII Conferenţe în cursul anu lu i 1 9 1 0 . V I I I . Produc ţ i un i l e şi sera te le a r t i s t ice ţ i nu t e în cursu l amili 1 9 1 0 . I X . Act iv i ta tea despăr ţămiu te lo r în curei anu lu i 1 9 1 0 . X . Tabloul sumar desp re starea I ac t iv i ta tea despăr ţămin te lo r în cursul anu lu i 191!' X I . Rapo r tu l comitetului a sup ra socotelilor Щ sociaţ .hmei" p e anul 1 9 1 0 . B i l an ţu l „Asociaţi» ne" . V e n i t u r i şi spese la 31 I>ecemvrie 1910.1 v iden ţă specială a F o n d u r i l o r şi F u n d a ţ i u n i k Efectele fondului genera l la 31 Decemvrie 1 9 1 1 X I I . Pro iec tu l de buget al „Asoc ia ţ iune i" pe am 1 9 1 2 . X I I I . L is ta burs ie r i lo r „Asocia ţ iunei" Щ anul şcolar 1 9 1 0 / 1 1 . al şedinţelor p l ena re a secţ i i lorr ştiinţifice-litf| r a r e , ţ i nu te în 14 I u l i e 1 9 1 1 .

Anexele procesului verbal al secţiilor ştii»* ţ i f ice- l i te ra re : A. R a p o r t u l sec re ta ru lu i litera că t r ă aduna rea p lenară d i n anul 1 9 1 1 . B . Raportul secţiei l i t e ra re . Rapor t daspre căr ţ i le preze» t ä t e la concursul p e n t r u p r e m i u l „ A n d r e i u Щ r e şan" p e n t r u anul 1 9 1 0 . C. R a p o r t u l secţiei I toriee. D . R a p o r t u l secţiei şcolar. E . raporalj secţiei ş t i inţ i f ice. F . P roces verbal a l şedinţe4* secţiunei economice ţ inu tă în 4 I u l i e n . 1910 . |

Şedinţe le comi te tu lu i c e n t r a l : Şed in ţ a a IX-i* ţ inu tă în 10 I u l i e n. 1 9 1 1 . Şed in ţ a a X-a, ţinuţi în 5 Augus t n . 1 9 1 1 . Şed in ţ a a X l - a , ţ i nu tă în I Augus t n. 1 9 1 1 . L i te re le fundaţ ionale pontra „ F u n d a ţ i u n e a Teodor Sandu l " . Concurs pentn confer i rea s t ipendi i lor d in „ F u n d a ţ i u n e a Teocb S a n d u l " , l l u s t r a ţ i u n i . P r e ţ u l : 2 cor. 5 0 fil. I

Poşia Ad«inisîr«ţieî. D . Ale tean , Năd lac . N u ştim nici noi siguj

se poate că în 2 4 Sep t emvr i e cu adv. pu te ţ i vor®

Redactor responsabil: tuiin Giurgiu. r

„Tribuna" institut tipografio, Nicbtn ţi

Leon Tolstoi. 102

RĂSBOIU ŞI FACE, ROMAN.

Trad. de A. C. C o r b u l .

(Urmare). — Ba nu, dimpotr ivă, sunt foarte fericit că vă cu

nosc, zise P i e r r e . — Şi a runcându-ş i ochii pe m â n a bătr înului văzu în dege tu l lui un inel cu capul lui Adam, emblema f raacmazonismului .

— Îmi daţ i voie să vă în t reb dacă sunteţ i f ranc-K»azon?

— Da, apa r ţ in confrăţiei f rancmazonismului , zise moşneagul adâncindu-ş i mai mult p r iv i rea în ochii lui P i e r r e . Şi î ţ i înt ind mâna în numele meu şi acela al fraţilor mei.

P i e r r e , c*re auzise în to tdeauna bat jocor indu-se cuvintele francmasonilor , dar a t ins de înc rede rea pe care i-o inspi ra s t ră inul , rost i cu glasul şovăi tor :

— Mi-e t eamă că sunt depa r t e de a vă în ţe lege .

•— Cunosc felul d-tale de a cugeta , u rmă f rancmazonul, şi aces t fel de a cugeta pe care d-ta îl iei d rep t vodul gândire i dtale nu e decât rodul orgoliului, al lenei şi al ignoran te i . I a r t ă -mă , domnule, da r dacă n 'aş fi ştiut aceas ta , nu ţ i -aş fi ad re sa t cuvântul . Concepţ ia eare d-ta o ai a sup ra lumei e tr istă şi greş i tă .

— Dar atunci , şi eu am dreptu l să cred că d-ta eşti ffreşit, făcu P i e r r e cu un zâmbet furiş.

— N"aş îndrăzni nici odată să afirm că cunosc a d e vărul , zise f rancmazonul , ia r ho t ă r î r ea şi l impezirea «uvâtului său îl izbea din ce în ce mai mult pe P ie re .

Nici odată omul nu poate să a t ingă adevăru l prin p ro pri i le lui mijloace, căci templul care t r ebue să fie domn de Dumnezeul a to tputern ic se c lădeşte p ia t ră cu p ia t ră

şi pr in munca tu turor . — Dar t rebue să vă spun că eu... că eu nu cred în

Dumnezeu! . . .

P i e r e rosti aces te cuvinte cu p ă r e r e de rău şi cu g reu t a t e , s imt indu-se obligat să gră iască adevăru l .

F r ancmazonu l îl privi pe t înăr cu băga re de seamă şi zâmbi.

— Fi indcă d- ta nu II cunoşti , scumpul meu domn §i ia tă de ce eşti nenorocit. . .

,E1 există , da r e greu de în ţe les , u rmă bă t rânu l fără să-1 pr ivească pe P i e r r e şi răsfoind car tea cu mâinile lui de moşneag . Cine eşti t u ? Ce eşti t u ? zise el după o nouă t ăce re . I t i închipueşt i că eşti în ţe lep t pen t rucă ai cuvânta t vorbe păgâneş t i ? u rmă el cu un zâmbet d i spre ţu i to r şi în t r i s ta t . Dar tu eşti mai prost decât un copil care , j ucându-se eu mecanismul unui ceasornic , a r îndrăzni să nege ex i s ten ta ceasornicarului , fiindcă nu în ţe lege ros tul tu turor resor tur i lo r . E foarte greu să II cunoşt i ! Timp de ceasuri în t reg i , delà s t răbunul nost ru Adam până în zilele noas t r e lucrăm în aces t scop şi suntem încă depar te de a-1 a t inge . Dar faptul chiar că nu II cunoaştem este o dovadă de slăbiciunea noas t r ă şi de m ă r e ţ i a Lui!.. .

P i e r r e eu inima bă tând ta re , pr ivea pe francmazonul cu ochi s t răluci tor i . El îl ascul ta fără să-1 în t rebe , fără să-i pue vre-o în t r eba re şi c rezând din toată in ima cele ce-i spunea acest necunoscut . E r a convins de a r g u m e n tele moşneagului , sau se s imţea el a t ras ca un copil de in tonat iuni le lui, de ho tă r î r ea şi de bună t a t ea lui, sau de ochi lui s trălucitori , conşt i in ţa misiunei lui de f ranemazon? Dar ceea ce-1 izbea mai mult pe P i e r r e

e ra deoseb i rea în t re c red in ţa bă t rânulu i şi propria I s lăbiciune mora lă ; din tot sufletul său el dorea creadă, şi el c redea şi s imţea o impresie de voe buni de l inişte, de r enova re şi de poftă de a t ră i .

— Nu prin r a ţ iune II putem noi cunoaş te , ci prii' suflet, prin viată.. . Cea mai înal tă în ţe lepc iune e ca I nul curat pe care cu toţii dor im să-1 b e m ; dar daci-păs t răm într 'o cupă m u r d a r ă , cum ne putem noi Щ seamă de cu ră ţ en i a lui? Numai pur i f icându-mă pe mii însumi a-şi p u t e a să sper până la un punct oare-can să nu a l t e rez pu r i t a t ea bău ture i cereşt i .

— Da, da, a ş a e s t e ! făcu P i e r r e cu bucur ie .

— î n a l t a în ţe lepciune nu e clădită numai pe raţiuni1

ea a r e al te baze decât ş t i inţele seculare , chimia, fizici istoria.... î na l t a în ţe lepciune nu cunoaşte decât o si»j gură ş t i in ţă : ş t i in ţa care expl ică universu l întreg I locul pe care omul îl ocupă in t r însul . Pen t ru a posée p aceas tă ş t i inţă t r ebue mai întâi să te renaş t i un orano! şi iată de ce, înainte de a ştii, t rebue să crezi, віш perfecţ ionezi . Şi pen t ru a a junge la aces t scop, ava f noi în mijlocul nostru , dumneze iasca lumină ce » chiamă. conşt i in ţa . ţ

— Da, da, spuse P i e r r e .

— Pr iveş t e cu ochii duhului fiinţa ta intimă şi îi t r e abă - t e dacă eşti mul ţumi t cu t ine? Unde ai ajun având d rep t că lăuză numai r a ţ i u n e a ? Cine eşti tu?. F D-ta eşti t înăr , eşti bogat , eşti intel igent , eşti instrui ^ scumpe domnule . Ce ai făcut cu toate aceste daruri c t i -s 'au hă răz i t ? Eşt i mul ţumit de d-ta însuti şi i ^ v i a ţ a pe care o duci?

— Nu, mi-e scîrbà de v ia t ă ! făcu P i e r r e cu glasi surd.

— Ţi-e sc î rbă? Schimbâ-o cură ţeş te -o . Şi pe măsui ce o vei cură t i , vei cunoaşte înţelepciunea.

I

Nr. 187 - 1911 „ T R I B U N A

R E I S Z M I K S A

f a b r i c a de

MOBILE în

Oradea m a r e - N a g y v á r a d

Calea Rákoczi-uí Ho 14« ( L â n g ă A p o l o ) .

„YÜLTURUL" Institut de credit şi e c o n o m i i soc ie ta te pe

acţii în Tăşnad

E CONCURS.

Direcţiunea institutului de credit şi economii >VULTURUL« din Tăşnad (Tasnád, Szilágymegye), publică concurs pentru ocuparea postului de

: o n t a b i l cu salar de 2000 Coroane.

Delà recurenţi să recere se fie absolvenţi ii unei scoale comerciale cu examen de maturitate şi să aibă praxa deplină în toate agendele de bancă.

Cererile provăzute cu documentele de lipsă sunt a se înainta direcţiunii până la 20 Septembre 1911.

Prezentarea în persoană este în interesul recurentului.

Direcţiunea.

A N U N Ţ . Subscrisul absolvent al şcoalei agrono

mice din Mediaş, caut aplicare la vre-o moşie, pe lângă salar cât de modest.

A r n o s B e r c i a n , Szászváros, Romoszhely-utca 8.

V I N U R I vechi şi n o vii «ie v Araci vi ir.

Adresaţivă cu toată încrederea la proprietarul de vii din Siria (Világos) Petru Benea, căci Vă trimite numai vinuri bune, curate şi pe lângă preturile cele mai moderate.

Vinuri vechi : Vin alb K —-66 litru. Rizling -*68. Roşu —-92.

Vinuri noul : Carbenet alb K —'98 litru. Şiller K --51 Rizling K —'54. Rizling şi Ruje amestecat K —-50 litru.

Rachie de treve (comină) K 160 litru. Rachie de drojdii 2-30, Rachie de treve (comină) specialitate K 2.10 litru.

Vinul şi rachiea să expedează cu rambursa delà 50 litri în sus sub îngrijirea mea proprie

Vase dau împrumut pe timp de doauă luni Pentru calitatea vinului garantez.

IPetrvi B e n e a . propr. şi neg. de vinuri

V i l á g o s ( A r a d t u . )

Kn candidat dc advocat cu practică, se primeşte imediat în cancelaria advocaţială alui

Dr. N. Ionescu, advocat, Caransebeş.

O O I V I I Y I I » se caută pentru despărţământul de coloniale la »SEVERINEANA« societate com. pe

acţii în Karánsebes.

P. T. Subscrişii avem onoarea a face cunoscut On.

public din loc şi jur că prăvălia noastră de peş te şi fructe sudice , care există de mai mulţi ani în casa noastră proprie Strada Hirschner N o 4, sxm m u r i t - o întroducâd şi

măifuri de coloniale şi delicatese Zi ln ic : Peşte proaspăt ; cafea proaspăt prăjită

făină şi petroleu ; totfelul de brânză. Pelângă acestea purtăm şi mai departe negoţul

de peşte şi fructe sudice. Prin mijloace suficiente şi legături cu firme de

de primul rang suntem în plăcuta poziţie a oferi Onor. public mărfuri bune şi cu preţul cel mai redus.

Rugăm deci pe on. public a face o încercare şi a să c nvinge de calitatea cea mai bună şi de preţul redus al mărfurilor.

In speranţă că On. public ne va da binevoitorul său sprijin semnăm

Cu stimă:

Fraţii Gingold. L5 r a ş o v .

-Î=Ş= Nicolas Hencilă m â s a r d e a s i d i r i s t m o b i l e

Déva, Str. Vasút N o 18. (Сааз proprie).

Aduce cu st ;mă Ja cunoştinţă on. public d n b c şi provincie, că şi-a provăzat şi mărit ate lierai de masă rit cu puteri de muncă corespun zatoare cerinţelor de azi.

Primeşte totfelul de lucrări penîru zidiri şi m'bile, precum şi reparări cu preţuri conrenabi e şi pdăngă servic :u prompt şi conştinţios.

Mare magazin de tot-feiui de mobile pregătite din materialul cel mai excelent uscat delà cele mai simple p : à la cele mai luxoase.

S z i g h e t y S á n d o r atel ier de cuţite şl toci lărle artistică Budapesta, VII., Strada Akáczfa No 64.

Colţul Străzii Király. Se recomandă pentru ascuţirea şi repa

rarea de foarfeci, cuţite, brice şi tesacuri de bucătărie în condiţii ireproşabile şi pr. conv.

Mare depoz i t de u-nelte şi utensilii pentru bărbieri, ca f o a r f e c i , brice şi curele de ascuţit etc. etc. precum şi cuţite de buzunar ş a.

Pentru bărbieri se ascut două briciuri gratuit dacă trimit 12 deodată

Comandele se execută pompt şi conştiintios.

Ministerul de Finanţelor. Direcţiunea Comptabll ităţei Generale

a S'atulul şl a Datoriei Publice. Datoria Publică.

Nr. 73633 1 August 1911.

P u b l i c a ţ i u n e . A 42 a tragere la sorţi a titlurilor de rentă

5°/o amortibilă din 1890, împrumutul de Lei 274,375.000 se va efectua în z'ua de 18 Septemvrie (1 Oct.) 1911, la ora 10 dimineaţa în sala specială a Ministerului de Finanţe, conform dispoziţiunilor stabilite prin regulamentul publicat în «Monitorul Oficial * Nr. 245 din 7 Februarie 1906.

La această tragere se vor amortiza titluri pentru o valoare nominală de Lei 5,075.500 în proporţia următoare:

254 titluri de câte 5000 Lei 1,270.000 609 » » > 2500 » 1,522.500

1522 » » » 1000 » 1,522.000 1522 » » » 5C0 » 761.000 3907 titluri în valoare nomi

nală de Lei 5,075.500 Publicul este rugat a asista la tragere

Directorul Compiabilitaţii Oen. a Statului şi a Datoriei Publice.

D. Vbrovlci .

Scoaterea dinţilor, dinţi artistici, poduri în gură, de aur, coroane, efeptuieşte

Q U I L R E I N H O L D D E N T I S T ,

pe lângă preţuri moderate şi garantă LUGOŞ, STR. BONNÁCZ.

loryáth Béni mehanic

Nagyvárad, Kossuth Lajos-u. 18. Recomandă în atenţia publicului din

loc şi provincie, atelierul său mehanic aranjat de nou, unde primeşte comande şi r e p a r ă r i d e lucruri ce aparţin în branşe precum maşini de cusut, de scris, biciclete şi gramofoane etc. Utensiliile acestor maşini le are în depozit. Reparaturile se efectu-ază repede şi prompt.

Pag. 10 „ T R I B U N A " Nr. 187 — 1911

P A L S Á N D O R t împlar pentru edificii şl m o b i l e

N a g y v á r a d , üri-utca 49 fcarj.

ш

Pregăteşte ori-ce lucrări din acest ram atât noi cât şl reparaturi ; lucrări pentru clădiri, aranjamente complete pentru şcosle, biserici, locuinţe, biurouri etc. din material bun şi uscat după model sau din combinaţie proprie, şi Preţuri convenabile, serviciu coulant se garant. — Telefon pentru oraş şi comitat nr. 629. —

*** Юг *nrl* ЧРг* *ЯГ ТѴТ» пКУ W *ЯгГ *»W *9ф 'ПГ' АѴ»

1 Ciubotari, ATENŢIUNE! Pantofari »

1 AUREL BRINZAY | 9 fabricant de unelte, • 1 BUDAPEST, YIIL, Losoncy-utca 18 1 g Pregăteşte totfelul de I щ unelte pentru c iobo- 2 g tă r ie şi pan tofă r ie . j S Catalog trimit gratis. Ц # # тттшшшшшшттштшшшш

•Jl

Prima industrie de cazane din Ungaria

Szatmáry Mihály, шіі!і?£ѣ i S z e n t h á r o m s á g - u t c a 4 . s»se. ( c a s a . p r o p . i e ) . ®

Aduc la cunoştinţa on. public, că atelierul meu ff) de cazane I'am înoit cu (ŞŞ diferite maşini, aşa că ^ sunt în stare să satisfac &\ ori-ce comandă. Pregă-tesc cazane pentru abur, Ж repar cazane la mori, S< corăbii, cazane de apă, pii petroleu, spirt şi chiar S şi cazane la locomobile. |

Itzkovits Gerson, Budapesta, IX., S t r a d a T o m p a X o 1 4 .

la cari e necesară ghiaţă puţină, preparate pentru măsurarea vinului şi a berei, conducte la pregătirea berei şi pentru scurs, în preţuri moderate şi serviciu promt. întreprindere de accesorii la fabricarea zodei, sticle de Bohemia, sirup de smeură, lămâi şi ananas, alabastru şi praf de limonada ş. a. Comandele se efeptuiesc prompt şi cu preţuri convenabile.

dulapuri d e g h i a ţ

F a b r i c a d e t î m p l ă r i e instalată cu putere de maşini a lui

R u d o l f G y . Brassai casa \

proprie/ Orăştie {%Z) Strada Spitalului 10 ( Se recomandă pentru furnizarea oricăror lucrări de tâmplărie (măsărie) p e n t r u c l ă d i r i , atât în loc cât şi în provincie. La comandă se pregătesc în orice stil şi calitate, m o b i l e pentru camere de locuit, birouri, instalaţii pentru băcănii, farmacii, mobilière pentru biserici şi scoale, din lemn bun şi uscat, pelângă preturi convenabile. Planuri şi modele se trimit gratuit. Comandele se execută prompt şi conştiinţios.

Haine bărbăteşti şi femeieşti întregi sau desfăcute, draperii şi perdele de dantelă, haine de piele, odăjdii, acop. de altare le

C u r ă ţ ă şi v ă p s e ş t e mai bine şi mai ieftin dnul

F i n t z l e r F e r e n c z , vopsitor şi spălător chimic în

Nagyvárad, Bazárépület, in laturea dinspre teatru. In vecini cu cia-j

sernicarul Kepes. Rog să se t'nă seamă la firmă. 1

I q — — - vtm

I c h u s t e r | H | a n s y hăragar

S z á s z v á r o s , I C o r h a s B - v i t c a c a . Primeşte spre efeptuire: instrumente de fabricare de spirt, cognac liquer, ţuică şi instrumente de a condensa acestea. Mare maga-zină. Tot felul de instrumente şi lucruri necesare la fabrici. Vase de aramă roşie pentru hoteluri, birturi etc. Vase de fiert cafea, vase de spălat şi curăţit. Primeşte montarea

ş repararea fântânelor artificiale

pe lângă preţuri moderate. Comandele se? execută promt.

Catalog ilustrat la do- ч rinţă s e trimite gratuit. | |

Feivel Lipót utódai Budapest, IX., Ipar-utca No 4.

Fabrică de bănci pentru şcoală, aranjamente pentru birouri, accesorii de gimnastică etc.

Funărla cea mai mare din І л а ц л л г і ^ е f á n a c Tot felüli Ungaria sudică — este a lui * Ѵ в Ш Ш Ъ & U U I l U ö . f u n J i d e | nepă, d e fir, brăcli, l egătoare . Aşezare şi scurtare de funii cânepă pentru transmis iuni . — L u g ; o j ( L u g o e ) . Aieiien strada Făgetului N o 77. — Magazin şl birou: Piaţa Izabella.

Funării de cânepă, p e s k r u uzinurî şi economii: Funii pentru trăsuri (pentru fân), legătoare de snopi, funii pentru bt opritoare ştreanguri, hamacuri, mreje p. юезсзіЕІ, reţele pentru cai ti Torturi pentru {«saturi, brâuri de cânepă şi de jută (pânză), bătătoare de cânepă, pânze (Pack) teşituri, saci de cânepă, pânză şi jntă, pânze impenetrabile, sbi-ciuri, cergi şi codoriçti etc. etc. Serviciu prompt

Nr. 187 - 1911 „ T R I B U N A " Pag. 11

B H. Siissmann, ciasoraicar Sibiiu-Naiyszebtii, Str. Cîsnădiei 43. Execută totfelul de reparaturi prompt, solid şi ieftin. Mare depozit de ceasornice de nickel, oţel, argint precum şi de pendule, deşteptătoare şi ceasuri de păreţi. — Pentru spriginul onoratului public roagă

cu stimă

H. Siissmann, j p ciasornicar.

Friederich Schinlzel fabrică de mîzeluri, salamă şi cămătărie Nagyszeben—Hermannstadt Jungerwald-Strasse Nro. 3 .

îşi recomandă diferitele specialităţi de cârnati de cea mai fină calitate, şunci, salamă, pariser, cârnătei de hrean şi Frankfurt, caş de ficat, sarfaladă, etc. Slănină albă şi pipărată, unsoare curată de porc. — Liste de preturi gratuit. Vânzătorii primesc rabat. Comandele din provincie se efeptuiesc prompt, atât la expediţia cu poşta cât şi cu trenul

Nr, télef. pentru oraş şi rostitei 509

B A N I

рѳ шщй şi case de închiriat din Arad c u a m e r t i s a ţ i e de 1 0 — 7 0 a n i

iapa mărimea sumei îaapramutate ea 4, 4V 4, 4 г / 3 , 4 3 / 4

fi 5°/o, pe lângă divilendă d® mijlocire şi amartisaţk de Interese oorăspunsătoare pftnă la valoarea cea rasa mare.

Вреве anticipative nu sunt, la dorinţă anticipes spesele ie Intabulară, convertea datoriile de interese mari.

== F solv&re grabnică, serviciu prompt =

S Z Ű C S F . V I L M O S Représentants pentru mijlocirea ăe împrumuturi a

Institutului pentru credit fonciar din Sibiiu pe teritora comitatului Arad, oraşului Arad, comitatului

Bichiş, Gyula, Ciaba.

ABAD, Karolina-utcza 8. (Casa proprie.) (Lângă filiala Poştei.)

Pris•€ o pe lângă onorar acuisitori de afaceri abili şi deami î . încredere.

E D U A R D L E X E N tinichigiu şi antepriză de instalaţiuni

BRAŞOV, Strada Lungă No 29. TELEFON No 334.

Se recomandă pentru pregătirea muncei de tinichigiu şi galanterie Ia edificii, precum coperişe, şi învelişuri de turn, ornamente de metal, vase pentru bucătărie, dulapuri pentru ghiaţă, vase pentru spălat şi altele. S p e c i a l i s t î n a p a d u c t e l a r a s e , c a n a l i z ă r i , conducerea d e gaz d e i luminat, şi instalarea camere lor de baie

Lampe de carbid de totfelul delà 3 coroane In sus. Engrosiştilor li-se dau rabat. Depozit bogat în vani de scăldat, cămine, closete etc. Serviciu conştiinţios. Preturi moderate. Reparaţie promptă.

Atelier de curelărle, şelărie şi coferărie:

Oiendt G. & Feiri W. (odinioară So de ta tea curelarilor)

Sibi iu—Nagy ш ben, Heitauerg. Sír. Cisnădiei 45.

Magazin bogat în art icole pentru că rotat, călărit, vânat, spor t şi voiaj , poclăzi şl procovăţuri , p o r t m o n e e şl brete le s o l i d e şi alte articole dc gajnr.terie, ca preţui i f-mte moderate. Depozit permanent îa curele de maşini, curele de cusut şi legat, Sky (virzob ). — Recomanda pe urmă cei mai buni jamperi de p ie le fabricaţie propri«, pentru ci< -i şi militari, cari stsu itrîns lipite pe picior. — Reparările se ejtecntă prompt. Mare d e p o s i t de hamuri pentru c*l dda soiurile ede mai ieftine până la re'e mai fine, coper i toare (ţoluri) d e cal şi cofere d e călătorie . — Comandele se efeptuiesc conştiinţios.

*№ 9Л MO MO «W M» 6№ «#> ete t

( о о ѳ о о е о д Ф ѳ ѳ е ѳ е

Mare depozit de cuptoare. Am onoare a aduce Ia cunoş

tinţa on. public, că în Koloszvăr, Monostori-u. 7, am deschis un mare magazin înregistrat şi provăzut cu cuptoare din ţară şi străinătate, unde se află în depozit permanent cuptoare moderne de majolică stil secesion şi cuptoare de olane Daniel, precum şi cămi-nuri şi cuptoare de bucătărie.

Atrag atenţia publicului asupra depozitului meu model, asigurînd-ul tot odată despre calitatea perfectă ale articolelor şi preţurile cele mai solide.

Aşteptând binevoitorul sprijin sunt cu deosebită stimă:

Tamásy József, K olozsvàr.

o I o T o I n l o I o l o i o I o M ; м» um oie ам ois w» ш a» • » • »

ABONAŢI ŞI RĂSPÂNDIŢI

„ T R I B U N A P O P O R U L U I " FOAIE POLITICĂ SĂPTĂMÂNALĂ.

A b o n a m e n t u l : Pe un an . . . 4 Cor. Pe un jumătate an 2 Cor.

Administraţia: Arad, Strada Deák Ferencz 20.

Pentru România şi America: Pe un an . . . 10 Cor.

Pag. 13 „ T R I B U N A " Nr. 187 — M

f Fabîî Fabrica budapestană de casse de bani G e l l é r i ş l S c h u l l e r

B U D A P E S T Fabrica: IX., Rákos-utca 4. Depozitul orăşenesc şi biroul : V. Széchenyl-u. 7.

Liferanţii ministerului de agricultură, de honvezi, căilor ferate ungare şi al poştelor.

Efectuiază casse de bani, libere contra focului şi spargerilor, casse pancelate pentru păstrarea do

cumentelor. Catalog gratuit şl

franco. ^

Cele

o r o mai І С

b u n e

cele mai solide şi cele mai după modă —

j u v a e r i o a l e

•• * »» ív

Telefon 66—82.

F I S C H E R T E S T V É R E K lustruitori de sticli şl fabricanţi d» oglinzi plctui speciali pentru geamuri de biserici B U D A P E S T , VIII., Koszorú utca Nr. 27.

Pregătim ireproşabil oglimi, plăci, dulapuri şi apărătoare pentru uşi Primim execuţia conştiinţioasă a oricăror lucrări din acest ram, apoi culorarea In sticlă ori mozaic a geamurilor de biserici, dormitoare, sufragerii, saloane, portale şi porticuri.

Ч- Mais depozit do sticlă fn placi. * » Comandele atât din loc cât şi din provincie se fac cu multă conştîinţiositate.

I n v e n ţ i e senzaţională.

Snbadalom m. »956.

ényitefl »йѵ* 141.

RNTICOL • In atenţia prăsitorilor de vite!

Brevetat sub No 3956.

Scutit prin lege sub No 141.

ANTICOLÜL e de un efect uimitor în contra ; COLICEI.

Experienţa de doi ani la regimentul I. de husari arată că în contra colicei nu există un alt leac mai cu efect decât ANTICOLUL, deoarece în toate cazurile şi un prav ajunge ca să producă efectul aşteptat. La cai în cazurile cele mai grave e destul un prav, vindecare la l^a ore. La vite cornute 1 eventual 2 pravuri, vindecarea 1 oră In propriul interes comandă o cutie, ca să o ai în caz de

lipsă, costă 4 coroane (2 pravuri).

Se poate comanda la:

L A B O R A T O R U L A N T I C O L Mayer Ignácz, med veterinar şef reg. Braşov.

Certificai. Kalserl. und Künigl. Husaren-Regiment Kaiser No 1. Subsemnatul am folosit preparatul dlui Mayer Ignácz, medic ve

terinar de stat, la boala aşa numită colică, atât a cailor mici cât ţi la ai regimentului, cu un rezultat uimitor, pentru care, precum şi pentru forma uşor de usât îl recomand cu căldură orişicui.

B r a ş o v , 21 Aprilie 1896. (L. S.) ss. Littke, colonel.

atât pe bani gata, cât şi in rate pe lângă chezăşie de 10 ani şi preţuri ieftine, liferează ca mai bună prăvălie in aceasta privinţă în

întreagă Ungar ia

BRAUSWETTER JÁNOS orologîer î n SZEGED;

CATALOG cu 2000 chipuri se trimite GRATUIT, Notez ci numai aceia vor primi catalogul gratuit cari fl ter a provocare la clarul Tribuna, (ad. scriu ci a cetit anunţul în Trib.) Corespondentele se fac in limba maghiari, germani si francezi

Fabrică de clopote

Distinsă la expoziţia universală din Paris.

S i l e z á k L á s z l ó fabrică p. turnat clopote, acceeori

de turnuri şi stativele lor

Budapesta, Frangepán-u. 71 (Casa proprie. Lingă staţiunea tramv. electric

Se recomandă pentru executarea ori căror lucrări din acest ram, ca turnare de clopote noui şi vechi, pelângă ga ranţie de mai mnlţi ani, cu coroană d fier invenţia mea. Pregătesc statin d r e p t e şi p l e c a t e pentru clopot Preliminare se trimit la cerere grati şl franco. — La dorinţă merge si In prc vincie pe spesele proprii. Execuţie solid

Ed i f i ca re ie f t ină ! întrece ori-care edificare

din alt material. Sistemul meu e brevetat Nr. S—5546. Se face prin prepararea în mod propriu al betonului, ori alte materii.

Primesc totfelul de edificări, locuinţe, case de închiriat, edificii economice şi dominiare, crepuri, fântâni, poduri, canalizări, îngrădituri, trepte, padimentări de terasse, acoperiş fa-cement, învălitori de cement.

In depozitul meu se găsesc felurite preparate de cement, pietri de edificiu, ţigle, columne pentru case, streşini, trestie pentru tinciuială, cement Portland, gips, var stins ş. a. — Preţuri curente trimit gratuit.

întreprindere de edificare cu beton, fabricant de obiecte de cement sj pierte.

Nr. telefonului: 246.

(Casa proprie)

L U G O Ş, Str. Buziaş 37.

Anul XV. Arad, Vineri 26 August v. (8 Septemvre n.) 1911 ... · PDF fileactuali vor da seamă...

Documents

Transcript of Anul XV. Arad, Vineri 26 August v. (8 Septemvre n.) 1911 ... · PDF fileactuali vor da seamă...