PAGINA PREŞEDINTELUI - 1,2.pdf · „Căci în veac ţine îndurarea Lui“. (Ps. 136, 1) Se...

-----P A G I N A P R E Ş E D I N T E L U I

şind lin ia con v en ţio n a lă d in tre vechi şi nou, d in tre a n u l care ş i-a în ch e ia t ex is te n ţa şi c lipele

ce s în t g a ta să n e p o a r te în is to ria nesc risă încă a an u lu i ce vine, ne cu p rin d e — volens nolens — un s im ţă m în t deosebit, u n s im ţă m în t g reu de d e f in it : bucurie , n e răb d a re ,

cu rio z ita te şi p ru d e n ţă , în g r ijo ra re

şi sp e ra n ţă . . . s im ţă m în tu l n im icn i

ciei şi a l ex is ten ţe i n o as tre p a sa

gere ce, ca oam eni a i cred in ţei,

n e d e te rm in ă a rosti îm p re u n ă cu P sa lm is tu l :

„ D o a m n e . . .

„ în v a ţă -n e să n e n u m ă ră m b inezilele,

„Ca să c ăp ă tă m o in im ă . . .

ÎN Ţ E LE A PTĂ "

(Ps. 90, 12)

A n u l 1975 a zăm islit m o m en te şi

ev en im en te ce au c u m p ă n it m u lt în e x p e r ie n ţa v ie ţi i n o as tre şi n e -au

fă cu t să ro s tim cu in im i calde şi

p lin e de iu b ire g în d u l c în tu lu i. de

m u lţu m ire şi recu n o ş tin ţă , c ă c i . . .

„F rum os este să lău d ă m pe

D om nul,„Şi să m ă r im N u m ele Tău, P re a

în a lte ,

„Să ves tim d im in e a ţa b u n ă ta tea

Ta,„Şi n o ap tea c red incioş ia T a “.

(Ps. 92, 12)

„L ău d aţi p e D om nul căci este bun,

„Căci în veac ţ in e în d u ra re a L u i“.

(Ps. 136, 1)

Se cuvine si e ste n u m ai d re p t a

lă u d a pe D um nezeu şi a -I m u lţu m i

p e n tru în d u ra re a Lui cea veşnică,

p e n tru o c ro tirea şi b in ecu v în tă r ile

Sa le ; noi cei vii, să -I m u lţu m im

p e n tru v ia ţa ce n e -a în g ăd u it-o şi

p e n t r u h ra n a cea de to a te zilele. S ă -I m u lţu m im p e n tru be lşugul

p îin ii a u r ii ce o b in ecu v în tează şi

frîng înd-o , ne -o d ă zilnic pe' m esele

noastre . S ă -I m u lţu m im p e n tru ţa r a

n o as tră , p e n tru g lia acestu i b inecu-

v în ta t p ă m în t ce n e h ră n eş te cu

d ă ru ire pe toţi. S ă -I m u lţu m im p e n

t ru C onducătorii ţă r i i n oastre , p e n

t ru în ţe lep c iu n ea cu care d ir ije ază

destine le n e am u lu i nostru , p e n tru

p a ce a şi b u n a învo ire s ta to rn ic ită

pe p la iu r ile rom âneşti.

S ă -I m u lţu m im lui D um nezeu

p e n tru v ia ţa co m u n ită ţi lo r n oastre ,

p e n tru a rm o n ia şi sp ir i tu l de o rd ine

şi su p u n e re fa ţă de o rg an iza ţia b i sericii în h o ta re le căre ia s lu j im lui D um nezeu în co n fo rm ita te cu con v ingerile n o a s tre şi C u v în tu l S c rip tu rii . M u lţu m im lui D um nezeu cu toţii, p e n tru voi toţi, scum pi f ra ţ i şi su rori, p e n tru voi con lucră to rii n o ştr i şi îm p re u n ă co n lu cră to ri cu D um nezeu, voi toţi, robii D om nu lui, c are s ta ţi . . . în C asa D om nului, pe z id u rile S ionu lu i să b in ecu v în - tă m N um ele Său.

A n u l 1975 a fost an u l u n u i e x a m en deoseb it a l nostru , a l tu tu ro r , an u l reo rg an iză r ii n o as tre b isericeşti la n ivelu l C o n fe rin ţe lo r şi a l U n iun ii de C onferin ţe . D elega ţii şi cei care i -a u delegat, în tre a g a B iserică, p rin rep rezen ta re , a fost p rezen tă la aceste lu cră ri . T reb u ie să m u lţu m im lu i D um nezeu p e n tru sp ir i tu l de în a l tă re sp o n sa b ili ta te şi ad încă consacrare , sp ir i t ce s -a m an ife s ta t în to a te a ces te lu cră ri. Şi t reb u ie să vă m u lţu m im d u m n ea v o a s tră tu tu ro r , c a re a ţi subscris la u n ita tea o rg an iza to rică şi fră ţească , supu- n în d u -v ă p r in c ip iu lu i v e rf ica t de t im p şi r e co m an d a t de in sp ira ţia d iv ină , de a n e su p u n e în iub ire , ju d ecă ţii şi h o tă r îr i i fra ţi lo r , u r im u l şi tu m im u l d isp en sa ţiu n ii N oului

Testam ent.

în ă l ţă m g în d u l m u lţu m irii n o as

tre şi fa ţă de A u to r i ta tea de S tat,

care n e -a a co rd a t în c red erea m a n ife s tă r ii n o a s tre şi a îm p lin iri i p r e

v ed erilo r n o a s tre s ta tu ta re şi o rg a n izatorice.

C om ite tu l U n iu n ii a h o tă r î t ca

n u m ă ru l p r im a l re v is te i n o as tre

pe anu l 1976, n u m ă ru l de fa ţă , să

c u p rin d ă în exc lu s iv ita te ra p o r tu l

şi d e s fă şu ra re a lu c ră r i lo r celei de

a IX -a sesiuni a A d u n ă rii G en era le

a U niunii. P a rc u rg în d p ag in ile r e

v istei să n u u i tă m că orice b i ru in ţă

obligă.

Cu c e r t i tu d in e că n u s -a u p u tu t

îm p lin i to a te n ăzu in ţe le , m ai m u lt

sau m ai p u ţin sfin te. Su b scriem la

g în d u l că se p u te a face m ai bine,

d a r să n u n e p ă răsea sc ă n ic io d a tă

h o tă r îre a sfîn tă , de a ră m în e a ltă -

tu r i de s fa tu l f ra ţ i lo r şi o rgan iza ţia

B isericii. Să su b sc r iem cu to ţii la

a p ă ra re a şi d e săv îrş irea acestu i c lim a t bun , m işc în d u -n e îm p re u n ă

cu to ţii în tr -o s in g u ră caden ţă , în -

t r -u n s in g u r g înd . . . g în d u l care

e ra în D om nul Isus H ristos. „El,

m ăc a r că avea ch ipu l lu i D u m n e

zeu, to tu ş i n -a c rezu t ca u n lu c ru

de a p u ca t să fie deopo trivă cu

D um nezeu, ci S -a d ezb răca t pe Sine

în su ş i şi a lu a t chip de rob, făc în -

du -S e asem en ea o a m e n i lo r . . . S -a

sm e rit şi S -a fă cu t a sc u ltă to r . . .

de aceea şi D um nezeu L -a în ă l ţa t

n espus de m u lt“ “ . (Filip 2,5-9). A ceasta e ste calea pe care a m ers

F iu l lu i D um nezeu şi cu s ig u ra n ţă

că cine n u m erge pe aceas tă cale şi

n u in t r ă pe aceas tă uşă , v a su fe ri

sp a rg e re de vas. M în tu ito ru l s tig

m atizează d ra s t ic pe cei ce n u „in-

t r ă “ pe a ceas tă uşă. B iserica p r in

o rg an iza ţia ei, şi noi cu toţii, t reb u ie

să veg h em — şi aici nu t reb u ie să

a d m item n ici u n com prom is — ca

a rm on ia , l in iş tea şi p r in c ip ia li ta tea

a c ţiu n ilo r şi a c tiv ită ţi i n o a s tre zil

n ice să p u n ă o rg an iza ţia B iseric ii

în s itu a ţ ia de a-şi înd ep lin i m a n

d a tu l ce i - a fo s t în c re d in ţa t de

D um nezeu. C ine „cade“ p e aceas tă

p ia t ră şi se v a z d r o b i ... „ v a fi în ă l

ţa t" , d a r peste cine va „cădea"

aceas tă p ia tră , se va spu lbera .

U neori e ste m ai greu, m ai dificil,

a m en ţin e o poziţie cucerită , decît

a fost ca să a ju n g i la ea.

Să sp u n em şi noi îm p re u n ă cu

aposto lu l P a v e l : „P o t to tu l în H r is

tos care m ă în tă re ş te " . (F ilip 4,13).

D a r ca să a ju n g ă în s itu a ţ ia de a

sp u n e acest lucru , m are le apostol

P av e l se h o tă r îse de m u lt ca „ lu

crurile , c are p e n tru m in e e rau

c îştiguri, le -a m socotit ca o p ie r

dere, d in p r ic in a lu i H ristos" . (Filip

3,8-11).

A n u l 1976, să fie a n u l îm p lin iri i

d a to rie i n o astre ; an u l m uncii s tă

ru i to a re şi efic ien te acolo u n d e ne

găsim pe şan tie re le , fab ric ile sau

ogoarele p a tr ie i. A nu l îm p lin iri i

d ez id e ra te lo r n o as tre sfinte.„încolo, f ra ţi i mei, to t ce este

ad ev ă ra t, to t ce este v red n ic de

cinste, to t ce este d rep t, to t ce este

cu rat, to t ce este v red n ic de iubit,

to t ce este v red n ic de p rim it, orice

fa p tă b u n ă şi orice laudă , aceea să

vă în su fle ţească" . (Filip. 4,8).

D. PopaP re şe d in te le U n iu n ii de C onfe

r in ţe A.Z.S.

S U M A R

0 Realităţi contemporane

0 Memoria Unirii

O Lucrările Adunării Generale Elective a Uniunii A.Z.Ş.

© Spicuiri din raportulprezentat

# Hotărîri votate deAdunarea Generală

# Telegrame

# Cuvîntul adresat credincioşilor

0 Călăuzire divină

# Hristos exem plul nostru de ascultare

0 Cîntarea Iui Moiseşi a Mielului

# Impresii de la Ad. Generală

realităţi contemporane ♦ realităţi contemporane

~ţ s ig u ră m de la t r ib u n a acestu i /-X C ongres... pe p r ie ten ii n o ştr i de

peste h o tare , to a te popoarele lum ii, că R o m ân ia socialistă v a m il ita în co n tin u a re , cu to a tă fe rm ita tea, p e n tru p ro m o v are a u ne i politici noi, de pace şi co lab o ra re în tr e to a te na ţiu n ile , d e se c u rita te in te rn a ţ io n a lă, p e n tru fă u r ire a une i lum i m ai b u n e şi m ai d re p te pe p lan e ta n o a s tră " , ro stea E x ce len ţa S a D o m nul N icolae C eauşescu la în ch e ie rea p r im u lu i C ongres a l co n siliilo r p o p u la re , la în ch e ie rea aces tu i fo ru m a l în tre g u lui popor.

P r im u l C ongres a l consiliilor popu lare , con stitu ie m a te r ia l iz a re a u ne i noi fo rm e, o fo rm ă su p erio ară , de p a r t ic ip a re o rg an iza tă a m ase lo r larg i de oam en i a i m u n cii la co n d u cerea co n ş t ie n tă a v ie ţii social-econom ice a so c ie tă ţi i n o astre socialiste, în to a te co m p a rt im e n te le ac tiv ită ţi i ei. A cest fo ru m la sca ră na ţio n a lă , preciza p re şe d in te le C eauşescu „esteo e ta p ă n o u ă în c reş te rea ro lu lu i o r g an elo r loca le a le p u te r i i şi a d m in is t ra ţ ie i de s ta t, în d e zv o lta rea şi p e r fec ţio n a rea d em o cra ţie i socialis te, în a s ig u ra re a p a r tic ip ă r i i active a m ase lo r p o p u la re la conducerea co n ştien tă a în treg ii n o a s tre societă ţi, la e la b o ra re a şi în făp tu irea po liticii in te rn e ş i e x te rn e a S ta tu lu i" .

De fap t, p re z e n ţa n e m ijlo c ită şi ac tivă a celo r ce c reează cu b ra ţe le şi cu m in tea , a v u ţia m a te r ia lă şi sp ir i tu a lă m e re u spo rită , a ţă r ii , p a r t ic ip a re a lo r re sp o n sab ilă la d e f in irea şi îm p l in ire a ob iec tiv e lo r de d ezv o lta re a ţă r ii , a ju d e ţe lo r , o ra şe lor şi com une lo r, e x p r im ă — în u ltim ă in s ta n ţă — e sen ţa în săşi a o r în d u ir ii socialiste...

A ceastă fo rm ă no u ă de p a r tic ip a re a o a m e n ilo r m u n cii la co n d u cerea co n ştien tă a t r e b u r i lo r ţă r ii , re f lec tă rea liză rile ce lo r cinci p la n u r i c incinale, la c a p ă tu l c ă ro ra R om ânia , d e p ăşind s ta d iu l de ţ a r ă a g ra ră , slab dezvolta tă , se în fă ţişează a stăz i ca u n s ta t in d u s tr ia l-ag ra r , cu o in d u s tr ie d in am ică şi cu o a g r ic u ltu ră fe rm aşeza tă pe coordonate le m o d e r n izării. A cest ev en im en t, re f le c tă sch im b ările p e tre cu te în ev o lu ţia soc ial-econom ică a ţă r ii , s ta tu lu i n o stru soc ia lis t r e v en in d u - i to t m ai im p o rta n te ră sp u n d e ri pe l in ia a p ro fu n d ă rii p ro cesu lu i de d em o cra tiza re a u te n tic ă a ţă rii... p roces a le că ru i p r in c ip a le d irec ţii s în t o rg an iza rea în treg ii a c t iv ită ţi de co n stru c ţie econ om ică ş i soc ia lă în m od d ir i ja t şi conştien t, p a r t ic ip a re a to t m a i ac tiv ă a o a m e n ilo r m u n c ii la conducerea t re b u r i lo r în d ife r ite le do m en ii a le ac tiv ită ţi i .

E ste u n fa p t de n e co n te s ta t că o r g anele loca le a le p u te r i i d e sta t, consiliile p o p u la re , s în t ch em a te să

joace u n ro l im p o rta n t, u n ro l sp o ri t în a s ig u ra re a o b iec tive lo r n o u lu i p lan c inc inal — c in c in a lu l a- f i rm ă ri i a m p le a rev o lu ţie i tehn ico - ştiin ţifice . De aceea h o tă r î r i le p ro p r iu lu i lo r C ongres ind ică d irec ţiile p rin c ip a le , p r io r ita re în care t r e b u ie să acţioneze în v i i to r în cad ru l m ă re ţe lo r ob iec tive de d ezvo lta re m u lt i la te ra lă a ţă rii . Ş i to a te acestea, p e n tru că în e ta p a p e care o p a rcu rg e ţ a r a în p rezen t, în sem n ează în tă r i r e a p e rm a n e n tă a leg ă tu r i lo r cu m asele , c re ş te rea cap ac ită ţ i i de m o b iliza re a e n erg ie i oam e n ilo r m uncii, s t im u la rea in iţ ia t iv e lo r c rea to a re a le acesto ra , la rg a consu l ta re a m ase lo r de c e tă ţen i şi p a r t ic ip a re a lo r la d e zb a te re a p ro b le m elor. In f iecare deciz ie lu a tă , să fie în g lo b a te e x p e r ien ţa şi g în d irea co lec tivă a o am en ilo r m uncii, în fiece m ă su ră a d o p ta tă , să se re flec te in te re se le aces to ra şi a le soc ie tă ţii n o astre socialiste, în genera l.

D ocum en te le C ongresu lu i consilii lo r p opu lare , au r e a f i rm a t core la ţ ia s tr în să d in tre p o litica in te rn ă şi cea e x te rn ă a ţă r i i no astre . Cu a lte cuv in te , a u re a f i rm a t u n a d in re la ţ i i le fu n d a m e n ta le , c a ra c te r is tice a le R om ân ie i socialiste . . . c a re în ţe lege în m od lucid că d ezvo lta rea sa co nstan tă , p rog resu l ei m u lt i la te ra l n u se po t d e sfă şu ra în a fa ra co n tex tu lu i in te rn a ţio n a l, a in te n su lu i c ircu it d e b u n u r i m a te r ia le şi sp ir i tu a le p ro d u se de popoarele lu m ii . . . C a p ac ita tea R om ânie i d e a se in c lu d e to t m ai am p lu în d en sa re ţe a a co m erţu lu i in te rn a ţio n a l este, a n d e an , co n so lid a tă de în săşi re a l iză r ile sa le econom ice, în in d u s tr ie şi în a g r ic u ltu ră , de p ro p o r ţiile m ere u lă rg ite a le d isp o n ib ili tă ţ ilo r sa le în a o feri şi în a p rim i. In concep ţia ţă r i i n o a s tre d inco lo d e im p e ra tiv e le d ic ta te de legile in te rd e p en d e n ţe lo r ce se m an ife s tă în v ia ţa in te rn a ţio n a lă , leg ă tu r ile econom ice d in tre s ta te se constitu ie ca o tem e lie so lidă p e n tru îm b u n ă tă ţ ire a r a p o r tu r i lo r politice, p e n tru a sa n a re a c lim a tu lu i m ond ia l în b en efic iu l d estinderii, cooperării şi păcii.

De a ltfe l, e s te cazul să re am in tim că sem n ifica ţia şi im p o r ta n ţa C ong resu lu i p r im esc v a len ţe noi, dacă le r a p o r tă m la cond iţiile in te rn a ţ io n a le în care el ş i-a d e sfă şu ra t lu c ră r ile , condiţii ce se c a ra c te r i zează p r in in te n s if ica rea lu p te i po po a re lo r p e n tru în tro n a re a u n e i noi politici în tre s ta te le lum ii, p e n tru a f irm a re a lib e ră şi dezv o lta rea d e m o cra tică a fiecăre i n a ţiu n i.

C ontinuare în pag. 2

I A N U A R I E — F E B R U A R I E 1976 - m

1859-1976

memoria unirii

Poporul ro m ân , aco rd ă o în a l tă c in s tire t ra d i ţ i i lo r sa le re v o lu ţ i o n a re şi p a tr io tice . S ă rb ă to r in d ,

ca în f iecare an , z iua de 24 ian u a rie , aducem u n cald om ag iu fă u r ito r i lo r U nirii P r in c ip a te lo r şi tu tu ro r în a in ta ş ilo r care, a n im a ţi de u n f ie r b in te p a tr io tism , n u ş i-au p re c u p e ţi t e fo r tu r ile în lu p ta p e n tru u- n ita tea , in d ep e n d e n ţa n a ţio n a lă şi in te g r i ta te a te r i to r ia lă a s ta tu lu i, p e n tru fă u r ire a u ne i v ieţi l ib e re şi dem ne.

V ie ţu ind de m u lte veacu ri în tr -o u n i ta ră şi a rm o n io asă v a tr ă geografică, ro m ân ii de la sud, de la est, ori de la v es t de C arpaţi, au în ţe les de t im p u riu , în po fida f ru n ta r i i lo r r id ica te în tre ei de v icisitu d in ile istorie i, că a p a r ţ in u n u i s in g u r popor. Ei au p u tu t consta ta— in co n testab il — că ţ in u tu r i le în care ei locuiesc con stitu ie u n fe l de „v a tră com ună" , că gîndesc la fel, au acelaşi port, obice iuri care izvorăsc d in aceiaşi o rig ine şi m ai p re sus de toate, v o rbesc acelaş grai, care „ d in tr-o f în tîn ă p o rn i t-a u cu to a te “ . O m in u n a tă u n ita te , s -a a- p rec ia t a fi g ra iu l rom ânesc, ce p o a r tă în c ru s ta tă cu p u te re a m p re n ta la tin ită ţi i , c a re a te s tă p r in el însuşi, o rig inea co m u n ă a celor ce-1 vorbesc.

A stfel, pe tem e lia co m u n ită ţi i de obîrşie, de lim bă, de in te rese , s -a u d ezv o lta t c o n s tan t leg ă tu r ile econo m ice şi sociale în tre cele tre i ţă r i ro m ân e in ten s if ic în d u -se to to d a tă şi re la ţii le cu ltu ra le . A lcă tu ite la S ib iu 's a u B raşov, la Iaşi, T îrgovişte sau B ucureş ti, sc rie rile c ă r tu ra r i lo r noştri, e rau d e s tin a te în treg u lu i n e am rom ânesc ,;tu tu ro r ce sîn t d e -u n neam , de-o lege şi de-o m u m ă " . I a r cu trec e re a an ilo r, le g ă tu r ile s -a u în m u lţ i t, coopera rea a sporit, c r is ta liz în d u -se m ere u m ai vizibil, nevo ia a p ro p ie rii şi a u n o r re la ţii m ai s tr în se în tre cele tre i ţă r i . Is to ria a fo s t generoasă în m o m en te le în care ţă r i le ro m ân e s-au a f la t în tr -o fră ţe ască a lia n ţă ; şi ceea ce este deoseb it de sem n ifica tiv , neces ita tea acesto r legă tu ri, n u se co n tu rase d o a r în m in tea u n o r conducători, c are în ţe legeau că în fe lu l acesta se p o t a p ă ra m ai bine îm p o tr iv a co tro p ir ilo r s tră in e , ci şi în co n ştiin ţa m ase lo r la rg i a le p o po ru lu i.

A c tu l u n ir ii in iţ ia t de M ihai V iteazu l, c are a rea l iza t cea d in tîi un ire , c h ia r dacă n u a p u tu t d ă i nu i, a a v u t to tu ş i u rm ă r i ad înc i în istorie , a d o b în d it cu trec e re a t im p u lu i v a lo a re de sim bol, lu m in în d d ru m u l şi în tre ţ in în d v ie f la c ă ra sp e ran ţe i în în fă p tu ire a u n ită ţ i i s ta

tale . M ai tîrz iu , în secolul a l X IX - lea, f ă u r ire a u n i tă ţ i i ţ ă r i lo r rom âne , a c ă p ă ta t c a ra c te ru l u ne i n ecesită ţi obiective, u ne i ce r in ţe s tr ingen te , de care d ep in d ea în să ş i în sc r ie rea n a ţ iu n ii pe d ru m u l p ro g resu lu i econom ic şi social. De aceea, în tre a g a epocă p o a r tă pece tea ad încă a a- ceste i năzu in ţe . C h em ările şi m iş cările în fa v o a re a în tem eie rii u n u i s ta t rom ânesc , s în t to a te m ă r tu r i i g ră ito a re că id eea un irii tu tu ro r p ro v in c iilo r ro m ân eşti , în t r -u n s ta t na ţional, in d ep en d en t, deven ise u n ţe l p rac tic im ed ia t, c are in sp ira to a te ac ţiun ile cu m şi cele m a i în sem n ate m an ife s tă r i c u ltu ra le ale v rem ii.

„U n irea n a ţ io n a lă e s in g u ru l p r in c ip iu de v ia ţă , s in g u ru l p r in c ip iu d e m în tu ire p e n tru noi — e x p rim a pa te tic în 1849 N. Bălcescu, c red in ţa cea m ai a d în c ă a paşop tiş tilo r. N u poa te fi fe r ic ire fă ră libe rta te , n u poa te fi l ib e r ta te fă ră p u te re şi noi ro m ân ii n u vom p u tea fi p u tern ic i, p în ă c în d n u n e vom u n i cu to ţii în t r -u n u l şi acelaş corp politic. A stăzi d a r e v rem ea... să ne s tr în g em îm p re u n ă , in im ă lîn g ă i- n im ă, să ne o rgan izăm , să n e con c en trăm to a te p u te r ile , to a te v o in ţe le în tr -o s in g u ră p u tere , în tr -o s in g u ră vo in ţă . S ă ne u n im fra ţi lo r , să ne u n im !“ ...

I a tă so lidele tem e iu r i pe care s-a f ă u r i t la d a ta de 24 ia n u a r ie 1859— U n irea P r in c ip a te lo r — p rim u l pas sp re îm p lin ire a în a l tu lu i ideal n a ţiona l. N u m ai d a to r i tă d ev o ta m en tu lu i n e c l in ti t a l p oporu lu i ro m â n fa ţă de cau za un irii, au fost găsite so lu ţii şi s -a o b ţin u t sp r i j i n u l n e p rec u p e ţi t a l m ase lo r p o p u lare , care d u p ă cum a ră ta i lu s tru l M. K ogăln iceanu , îm p lin ea „do r in ţa cea m ai m a re a rom ân ilo r, f i rească, leg iu ită şi n e a p ă ra tă " .

N e en tu z iasm ează aceste idei şi rea liză r i a le p red eceso rilo r n o ştr i şi u rm ă r im ac tiv paşii isto rie i şi îm p lin ir ilo r , căci lao la ltă cu în tre a g a su f la re ro m ân ească , s în tem ro m ân i d in m oşi s trăm oşi, lega ţi de g lia n o a s tră sfîn tă , c rescu ţi în v a tr a ei s trăm oşească, în care cei ce dragi n e -a u fost a u a d o rm it şi s în t în ea. E x p r im ă m în a lte le n o astre s im ţă m in te şi ap rec ie r i cu ocazia aceasta , în ă lţ în d o ru g ă de b in ecu v în ta re— ca oam en i a i c red in ţe i — p e n tru ideile av an sa te d a r şi realiza te , a le poporu lu i n o stru , p e n tru in te rp re ta re a şi m a te r ia l iz a re a m o d ern ă şi a c tu a lă a lor, o ru g ă de consfin ţire în v i i to r a t re c u tu lu i şi p re ze n tu lu i n o s tru rom ânesc.

R ED ACŢIA (din p re sa zilei)

realităţi contemporana

(urm are d in pag. l-a )

C o n sid erîn d că în tr -o lu m e în

ca re ex is tă ţă r i socialiste, ţă r i în

curs de dezvoltare , n e a l in ia te şi ţă r i

'cap italiste dezvoltate , calea convie

ţu i r i i pa şn ice trece p rin in te n s if i

c a re a co laborării, p e p lan u r i m u l

tip le , în b aza p rin c ip iilo r dep line i

'egalită ţi în d re p tu r i , re sp ec tării su

v e ra n i tă ţ i i şi in d ep en d en ţe i n a ţio -

'nale, n eam estecu lu i în tre b u r i le

'in te rne şi a v a n ta ju lu i recip roc, n e re -

cu rg erii la fo r ţă şi la a m e n in ţa re a

cu fo rţa , R o m ân ia p rom ovează o

larg desch isă po litică de s tr în g e re

n e în tre ru p tă a ra p o r tu r i lo r sa le cu

ce le la lte s ta te , pe p lan d ip lom atic ,

econom ic, cu ltu ra l, a l conducerii în

re g lem en ta rea p ro b lem e lo r fu n d a

m en ta le a le v ie ţii in te rn a ţio n a le .

P ro b lem e le s în t n u m ero ase şi com

plexe. D a r şi co n ştiin ţa p o p o a re lo r

este a lta , m a i vie, m ai rid ica tă .

E ste c e r in ţa e sen ţia lă a z ile lo r

n o as tre ca, la rezo lvarea şi reg le

m en ta rea acesto r p roblem e, să p a r

tic ipe pe b a ză de egalita te , to a te

ţă rile , f ă r ă d eoseb ire de o r în d u ire

socială, m ărim e, p o ten ţia l econom ic

sau m ilita r .

C ongresu l consiilo r p o p u la re a

făcu t o co n v in g ă to are d e m o n s tra

ţie a u n ită ţ i i p o p o ru lu i . . . a p ro

g ra m u lu i de în a in ta re a ţă r i i sp re

noi t r e p te de c iv ilizaţie m a te r ia lă

şi sp ir i tu a lă , a politicii d e pace şi

co lab o rare cu to a te ţă r i le şi p o p o a

re le , p e n tru ca a ceas tă lu m e să

dev in ă în tr -a d e v ă r o lu m e a în ţe

legerii şi p rogresu lu i.

„ P rim u l C ongres a l consiliilo r

p o p u la re " , su b lin ia E x ce len ţa Sa

D om nul N icolae C eauşescu, „va

ră m în e în is to rie p r in aceea că t r a

sează u n v a s t p ro g ram de m ăsu ri

m en ite să a s ig u re p a tr ie i n o as tre

u n v i ito r lu m in o s d e p rogres şi

p ro sp e r i ta te " .

(Din p re sa zilei)

IU- C U R IE R U L A D V E N T I S T

Lucrările celei de a iX-a Sesiuni

a Adunării Oenerale Elective

a Uniunii de Conferinţe Â. 1 S.Bucureşti 12-14 dec. 1975

/'n con fo rm ita te cu p revederile

s ta tu ta re (art. 53/e, 58 şi 59) în z iua de 14 decem brie 1975, au a-

v u t loc în B u cu reş ti la sed iu l U niun ii d in str. L a b ir in t nr. 116, lu c ră r ile celei de a IX -a Sesiun i a A d u n ă rii G e n e ra le E lec tive a U n iun ii de C o n fe rin ţe A.Z.S. d in ţ a r a n oastră .

U n ita te a o rg an iza to rică a B ise ri cii n o a s tre e s te e se n ţia lă p e n tru p ro sp e r i ta te a şi b u n u l m ers a l lu c ru r ilo r . E ste c la r p e n tru noi fa p tu l că aceas tă o rg an iza ţie a B isericii es te de la D um nezeu . „S istem ul şi o rd in ea" , sp u n e se rv a D om nulu i, „se m an ife s tă în to a te lu c ră r i le lu i D um nezeu d in U n iv e rs . . . M il ia r d e le de s te le ex is te n te în m acrocos- mos, se m işcă în tr -o o rd in e perfec tă . In c e r u r i . . . în gerii lu c rează în p e rfec tă a rm on ie , căci o o rd in e p e rfec tă carac te rizează to a te m işcă r i le şi a c ţiu n ile lo r . . . O rd in ea este legea ceru lu i şi ea t re b u ie să fie şi legea pe care t re b u ie s-o observe pop o ru l lu i D um nezeu de pe p ă - m în t“ . Şi acesta a fost sp ir i tu l în ca re s -a u d e s fă şu ra t to a te lu c ră r i le A d u n ă rii G en e ra le a U niunii, ocazie în care a u fost p rezen ţi to ţi p a s to rii C u ltu lu i nostru , av în d în v ed ere şi fa p tu l că lu n i 15 decem brie a.c. a v e a să se ţ in ă u l t im a C o n fe rin ţă

de O rie n ta re pe an u l 1975, cu toţi

a n g a ja ţi i C u ltu lu i nostru .

Ocazia S ab a tu lu i, în ch e ierea săp -

tă m în ii de rugăciune, au c o n tr ib u it

la so lem n izarea tu tu r o r în tî ln ir i lo r

noastre , în cep în d c h ia r de v ineri

sea ra , c înd fr. M. P îrv a n sec re ta ru l

în fu n c ţie a l U n iun ii n e -a v o rb it

de sp re „C ălău z ire d iv ină" (V orbire

a că ru i re zu m a t a p a re în n u m ă ru l

d e fa ţă al rev is te i n oastre).

Serv ic iile d iv in e d in S a b a t d i

m in e a ţă au co n stitu it apogeul

în tî ln ir i i f ră ţe ş t i şi a l să p tăm în ii

de rugăciune. L a o ra de ru g ăciu n e

d in S a b a t d im in e a ţa , fr . C. A lexe

n e -a că lău z it g în d u rile şi in im ile

sp re lu c ra rea cea m are a ceru lu i în fav o area n o as tră , cum şi a re s ponsab ili tă ţi i ce n e re v in e şi c a re solicită o co n sacra re d ep lin ă şi o re a lă v ia ţă de ru g ăc iu n e a n o a s tră ca s lu jito r i ai lu i D u m n ezeu — şi ca fii a i Săi.

Şcoala de S a b a t sub conducerea fr. Gh. In d ricău , D irecto ru l Casei n o a s tre de Pensii, cum şi S tud iile

B iblice conduse de f ra ţi i p as to ri

M oldovan W ilhelm, p a s to r — T u rd a

şi M oldovan Aron, se c re ta r a l C on

fe r in ţe i Sibiu, au con stitu it ocazii

b in ecu v în ta te de înţelegere a Cuvîn-

tu lu i S c rip tu rii, dar şi e x em p lu de

m odu l în care t reb u ie să se d e sfă

şoare serv ic iu l d iv in a l Şcolii de

S ab a t în to a te C o m u n ită ţi le n oastre .In continuare, în partea a do u a a

se rv ic iu lu i d iv in d in S a b a t d im ineaţa , fr. D. Popa, p re şed in te le în fu n c ţie a l U n iun ii, a p re ze n ta t p re legerea ce n e -a v o rb it d e sp re „H ristos ex em p lu l n o s tru de a sc u l ta re " g în d u ri ce a p a r — în rezu m at— în acest n u m ăr. O cazia so lem nă a prezen ţe i tu tu ro r s lu jito r ilo r lui D um nezeu în cad ru l aces tu i se rv i

ciu div in , a c o n s titu it p r i le ju l u ne i

noi co n sacră ri pe a l ta ru l s lu jir i i

d ez in teresa te . în ce p în d de la Com i

te tu l de C onducere a l U niun ii, apoi al C o n fe r in ţe lo r şi p în ă la cel d in u rm ă cred incios p rezen t — şi p r in re p rez en ta re — întreaga Biserică, n e -a m co n sacra t lu i D um nezeu, de- d ic în d u -n e b in e lu i şi lu c ră r i i la c a re a m fost chem aţi. Delegaţii, re p re z e n ta n ţi a i în treg ii f ră ţie tă ţ i, s -au co n sac ra t ca în a sc u lta re de

D uhu l S fîn t, lu c ră r i le o rgan izato rice

a le B iseric ii să p o a r te pecetea a p ro b ă r ii div ine.

D upă am iază , f ra ţi i : Popescu Nicolae, p re şed in te le C onferin ţe i B ucureş ti ; Delea A lex an d ru , p re şed in te le C onfe rin ţe i C lu j-N apoca ; C hiorăscu Costache, p re şed in te le C onfe rin ţe i B acău şi Deac Gligor, p re şed in te le C o n fe rin ţe i S ibiu, au p rezen ta t g în d u rile u ltim ei p re legeri şi c are n e -a u v o rb it d e sp re : „D om

n u l H ris tos şi lu c ra rea D u hu lu i S fîn t" .

C lipe le m in u n a te a le S a b a tu lu i au fost în so ţite de a rm o n ia în ă l ţă to a re a c în tă r ilo r S ionului, pe care

co ru rile C o m u n ită ţi lo r : L ab ir in t,

Po p a T a tu şi G ran t, le -au în ă l ţa t

sp re s lav a cerulu i.

D um in ică 14 d ecem b rie 1975,

d u p ă ce m ai în tî i s-a ţ in u t o ra de

•CDI A N U A R I E — F E B R U A R I E 1976

D U M ITR U P O PA N o u l p r e ş e d i n t e a lea

a l U n iu n i i A .Z .Ş .

rugăciune, p e n tru co n sacra rea tu tu

ro r în v e d erea lu c ră r i lo r ce vor

u rm a , s -a u deschis lu c ră r i le Celei

d e a IX -a Sesiun i a A d u n ă rii G e

n e ra le E lec tive a U niun ii, av în d

u rm ă to a re le p u n c te pe o rd in ea de

zi :

— A legerea s lu jb aş ilo r p rin c ip a li

— A legerea O rg an u lu i de C o ndu

cere al U niunii.

D u p ă c it irea scrisorii de convo

c a re d e c ă tre p re şed in te le în func ţie

a l U niun ii, fr. D u m itru Popa, s-a

fă cu t apelu l de leg a ţilo r de c ă tre

fr. M arin P îrv a n , se c re ta ru l în

fu n c ţie a l U n iu n ii d e C onferin ţe ,

ocazie cu c a re s -a co n sta ta t că

s în t p rezen ţi u rm ă to r i i de lega ţi :

1. Delegaţi de d re p t — f r a ţ i i :

1. P o p a D u m itru

2. P â rv a r i M a rin

3. D u m itre scu N elu

4. P e tcu C o n stan tin

5. A r t in ia n H ra n t

6. D orofte i A ris t id e

7. N icu lescu T eodor

8. P opescu N icolae

9. D elea A le x an d ru

10. C h io răscu C ostache

11. Deac G ligo r

12. In d rică u G heorghe

2. Delegaţi aleşi ai C onfer in ţe lor

A . Pastori

1. A lex e C o n stan tin

2. S to ica D u m itru

3. Fa lu v eg y D ezideriu

4. C h iţu M arin

5. C iucă Io an

6. B a s to rea lă N icolae

7. C he lb eg ean u A postol

8. S ib ian u P e t r e

9. G h io a ld ă P av e l

10. Soare Io a n

11. S afc iu G h eo rg h e

12- S tăn cu lescu D u m itru

13. G îşm an N icolae

14. P a sc u N ăsta se

15. D răg an Ion

16. T im iş A le x an d ru

17. C azan P e t ru

18. N o sn er G o ttf r ied

19. G yeresi Iosif

20. P uşcaş V asile

21. M oldovan W ilhe lm

22. R oşea Viorei23. B id iuc Ioan24. N iţă N eacşu25. D u m itra şcu D u m itru26. V rîn cean u A ure l

27. B aciu P in tilie28. M oldovan A ron

29. C o n stan tinescu Alex.30. P ă c u ra ru Bazil31. Szabo V ic tor32. P en ca Ilie33. P opescu N icolae

B. Laici

1. Z am fir T itu2. L e p ă d a tu F lo rea

3. V oinea G abrie l

4. Ţ îcă D u m itru

5. Saioc M arin

6. B ra tu J ip a

7. B ilţ G heorghe

8. A lb e r t Iosif

9. S to ian Ioan

10. S ta n V ic tor

11. B u tn a ru D u m itru

12. P a u l A le x an d ru

13. R o m an M itache

14. M a ra Ioan

15- Z gunea N icolae

16. P u ţu re a n u N icolae

3. Delegaţi S u p lea n ţi

A. Pastori

1. D ăn ău B a rb u

2. Ionescu Ş te fan

3. V lad F lo re a

4. D eleanu P e tre

5. B oia G rigo re

6. O rb a n D. Ioan

7. D elicote N icolae

8. C o n stan tin escu Cornel

B. Laici

1. T ăn a se P e tre

2. M ateiaş A rtim o n

3- C azacu Ş te fan

4. J u rc a Iosif

D in to ta lu l de 62 de lega ţi (12 de lega ţi de d re p t şi 50 de lega ţi aleşi), a u fost p rezen ţi 61 de lega ţi f iind lip să unu l.

A d u n a re a G e n e ra lă v o tează In u n a n im ita te u rm ă to a re le co m p le tă ri :

— F r. Ş te fan N icolae d e la C onfe r in ţa B ucureş ti, f i in d a b sen t, a fo st în lo cu it cu fr. T ăn a se Nicolae.

— P a s to ru l D elicote Nicolae, în locu ieşte pe fr. P opescu Nicolae,

c a re f ig u rează şi ca de leg a t a l C onfe r in ţe i B acău , d a r în ca l i ta tea sa d e p re şe d in te a l C o n fe rin ţe i B u cu reşti, es te de leg a t de d re p t a l A d u n ă r ii E lec tive a U niun ii.A s p e c te d e la A d u n a r e a E le c t iv ă a U n iu n i i A .Z .Ş .

4C U R IE R U L A D V E N T I S T

A d u n a rea G e n e ra lă a fost p rez id a tă la d esch id e re de că tre fr . P o p a D um itru , pi’eşed in te le în fu n c ţie a l U n iun ii de C onferin ţe .

A fost p re ze n t d in p a r te a a u to r i tă ţilo r , re sp ec tiv d in p a r te a Dep a r ta m e n tu lu i C u lte lo r :— Dl. D irec to r P u iu Ion

C o n sta tîn d u -se p rezen ţa s ta tu ta ră n ecesa ră p e n tru în cep erea lu c ră r i lor, p re şed in te le d e c la ră A d u n a rea G en e ra lă E lectivă , deschisă.

Se constitu ie B irou l A d u n ă rii G e n e ra le E lec tive av în d u rm ă to a rea co m p o n en ţă :

1. P re şe d in te — P o p a D u m itru2. S e c re ta r — C o n stan tin e scu A lex3. S c ru tă to r — V rîn cean u A u re l4. S c ru tă to r — S afc iu G heorgheU rm ează ra p o r tu l P re şe d in te lu i în

fu n c ţie a l U n iu n ii de C o n fe rin ţe p e n tru p e r io ad a 1967— 1975, ra p o r t ce se p u b lică se p a ra t în n u m ă ru l de fa ţă a l rev is te i no astre . S upus vo tu lu i, r a p o r tu l este p r im it cu u n a n im ita te de vo turi.

L a orele 11,15 s-a trecu t, p o tr iv it in s tru c ţiu n ilo r , la co n stitu irea Com ite tu lu i Special, com pus d in 13 persoane, a v în d ca p re şed in te pe fr. A lex e C onstan tin , S ec re ta ru l C onfe r in ţe i B ucureş ti, c are a fost n u m it d e c ă tre C om ite tu l p lin al U n iun ii d e C o n fe rin ţe A.Z.S.

D elegaţii aleşi, con stitu iţi în p a tru g rupe, pe cele p a tru C o n f e r in ţe : B ucureş ti, C lu j-N apoca , B acău şi Sibiu, a u p ropus, şi A d u n a rea G e n e ra lă a v o ta t în u n a n im ita te pe u rm ăto r i i m em b rii a i C om ite tu lu i Spec ia l :

1. P opescu N icolae

2. G h ioa ldă P av e l

3. Ţ îcă D u m itru

4. B id iuc Io an

5. N iţă N eacşu

6. P a u l A le x an d ru

7. T im iş A le x an d ru

8. P uşcaş V asile

9. A lb e rt Iosif

10. Deac G ligor

11. P ă c u ra ru B azil

12. P u ţu re a n u N icolaeC om ite tu l Special, su b conducerea

f ra te lu i A lex e C o n stan tin s -a r e t ra s la o rele 11,30 în cam e ra de lu cru . R estu l de leg a ţilo r a u ră m a s la s tu d iu sub co n d u cerea P re şed in te lu i A d u n ă rii G enerale.

A u p re z e n ta t re fe ra te f ra ţi i A rti- n ia n H ra n t şi P e tcu C onstan tin . L a o re le 12,30 se p re z in tă n u m ele p e r so an e lo r ce v o r co m p u n e C om ite tu l d e P ro p u n e ri , şi d u p ă t im p u l de

con testa ţii se vo tează lis ta C om ite tu lu i de P ro p u n e r i d u p ă cum u r m ează :1. Delea A le x a n d ru — p re şe d in te

2. A lexe C o n s ta n tin — v icep reşed in te

3. G yeresy Iosif — m e m b ru

4. Deac G ligo r — „

5. C h io răscu C ostache — „

6. P a u l A le x an d ru — „

7. Popescu N ico lae — „

3. V oinea G a b rie l —

9. P u ţu re a n u N ico lae — „

L is ta a fost v o ta tă cu 61 v o tu ri p e n tru şi u n v o t contra .

C om ite tu l de P ro p u n e r i îşi începe ac t iv ita te a la o re le 11,35 şi la orele 12,30 v ine şi p re z in tă A d u n ă ri i G e n e ra le p ro p u n e rea ca fr . P o p a D u m itru să fie a les ca P re şe d in te a l U n iu n ii de C onferin ţe , p e n tru u r m ă to ru l te rm e n s ta tu ta r . D upă t r e ce rea t im p u lu i d e con te s ta ţie (nu s -a p re ze n ta t n ici o contesta ţie) s -a v o ta t în u n a n im ita te şi p r in r i d ica re în picioare, a leg erea fr. Po p a D u m itru ca P re şe d in te a l U n iu n ii d e C onfe rin ţe p e n ou l te rm e n s ta tu ta r . F ra te le D elea A le x an d ru a a d re sa t fr. D. P o p a u n cu v în t de u- r a r e d in p a r te a C om ite tu lu i de P ro

puneri, ia r fr. C. A lexe d in p a r te a C orpu lu i P a s to ra l, sp u n în d p r in tre a lte le :

F ra te Popa,D um nezeu, p r in A d u n a rea G ene

ra lă , v -a în c re d in ţa t azi u n m an d a t im p o r ta n t : să f i ţi C onducăto ru l a d m in is tra tiv şi sp ir i tu a l a l B isericii A d v en tis te d in R om ânia .

Să n u u i ta ţ i că v ă d esp rin d e ţi d in

m ijlocu l n o s tru şi n e re p rez en ta ţi :

M A R IN PÂ R V A NN o u l s e c r e t a r a le sa l U n iu n i i A .Z .Ş .

să face ţi lu c ru l acesta cu m u lt cu ra j , cu d em n ita te , cu s in ce r ita te şi cu ră ţie de sufle t. Să a p rec ia ţi to t d e au n a m u n ca a lto ra , c a li tă ţile a l to ra, co n tr ib u ţia a lto ra şi a p o r tu l lo r în lu c ra rea D om nulu i. Faceţi d in b ă rb a ţi i co n sacra ţi co laborato rii Dvs. ap ro p ia ţi şi d a ţi p ro sp e ţim aa nece sa ră lu c ră r i i lu i D um nezeu . N u desch ide ţi u rech ile la şoap te le nesfin - te şi a ră ta ţ i b u n ă v o in ţă fa ţă de cei c are se oferă să vă a ju te . A ceştia pot fi m esagerii lu i D um nezeu.

A p ăra ţi , pe s lu jito rii lu i D u m n e zeu care a u fost puşi în t rec u t în tr -o lu m in ă greşită . Să fiţi, p u r tă to ru l lo ia lită ţii n o as tre fa ţă de a u to r i ta tea de s ta t a ră t în d că b ise rica a d v en tis tă este fo rm a tă d in c red incioşi sinceri, m uncito ri, loiali şi m er i tă să se b u c u re d e^ to a tă b u n ă v o in ţa şi

d re p tu l de a se dezvolta în cad ru l

A s p e c te d e la A d u n a r e a E le c t iv ă a U n iu n i i A .Z .Ş .

I A N U A R I E — F E B R U A R I E 1976■NI

2 — C. 621

Aspecte de la Adunarea Eleetlvl. a UnianU A.Z.Ş.

legilor ţării, pe care le respectă şi

se supun din indemnul cugetului.

t-Conduceţi Biserica cu competenţă, legat strins de principiile ei, de idealurile ei, spre ţinta inaltelor ei aspiraţii spirituale. Şi atunci, resursele inepuizabile ale Cerului, puterea cea mare a Duhului Sfint vă va stăpîni şi vă va ajuta să scrieţi o pa gină importantă in istoria adventă

din ţara noastră, în următorii ani.

Vă dorim sănătate, inţelepciune,

spirit de conducere, iluminare divină. Vă dorim manifestarea roadei

Duhului Sfint in viaţa Dvs. ca dragostea fraţilor Dvs. să se transforme în cea mai desăvi rş ită colaborare.

Domnul Dumnezeu să vă ofere plinătatea binecuvintărilor Sale pă

rinteşti. Amin.

Fr. Popa Dumitru răspunde mulţumind lui Dumnezeu şi Adunării

Generale pentru increderea acordată, făgăduind a sluji cu abnegatie ş i devotament Biselica ş i asigurînd

pe reprezentanţii Departamentului Cultelor de o sinceră şi loială colaborare. Innlţă apoi o rugăciune în

c are cere binecuv1ntarea lui Dum-

nezeu asupra Intregii biserici, asupra tuturor fraţilor şi conlucrăto

riloe, solicitind Inţelepciune de la Dumnezeu pentru îndeplinirea datoriei.

Comit etu l de Propuneri împreună. cu noul Preşed inte se retrage la lucru.

La orele 16, se prezintă Adunării

Generale Elective lista slujbaşi lor

Uniunii şi Comitetului de Conduce re. După un timp de cO!1testaţii ,

timp în care se prezintă numai o singură autocontestaţie, se revine in sală pentru votarea noilor slujbaşi

şi a noului organ de conducere, după cum urmează :

1. Pârvan Marin

2. Petcu Constantin

3. Doroftei Aristide

4. Nic;:;'~eOdor 5. Moldovan Ioan

6. Delicote Nicolae

Secretar

Consilier

" --

OTganul de conducere :

1. P opa Dumi tru Preşedinte

2. Pârvan Marin Secretar

3. Dumitrescu Nelu Contabil şef

4. Petru Constantin Consilier

5. Dororlei Aristide

6. Niculescu Teodar

7. Moldovan Ioan

8. Delicote Nicolae

9. Popescu Nicolae Preşed. Con1. Bucureşti

10. Delea Alexandru Preşed. Con!. Cluj-Napoca

11. Chiorăscu Costache Preşed . ConI. Bacău

12. Deac Gligor Pre~ed. Conf. Sibiu

13. Timiş Alexandru JuristconsuIt (onorific)

14. Pascu Năstase membru Conferinţa Bucureşti

15 Secui Petru membru Conferinţa Sibiu

Adunarea Generală propune şb.

votează in unanimitate, Ca votareat

celor numi ţi să se facă în bloc.

La orele 16,20 numele noilor sluj

baş i ai Uniunii ş i n oul Organ de

Cond ucere al Uniunii se votează In

unanimitate de că tre Adunarea Generală.

După votare !~. Delea Alexan

dru, Preşedintele Comitetului d ..

Propuneri adresează un cuvInt celoi

noi aleş i, felic itlndu-i şi dorindu-l ..

binecuvintarea lui Dumnezeu şi

mult succes in însă rcinarea pe care

au primit-o.

tIn continuare, preşedintele nou

ales al Uniunii de Con1erinţe, pre

zintă Adunării Gener~le citeva ho

Iăriri ce se publică In numărul pre

zent al revistei Curlerul Adventilt-

După votarea acestor hotăriri.

DI. Puiu Ion, director In Departa

mentul Cultelor, adFesează In nume

le Departamentului Cultelor precum

ş i personal al Domnului Gheor,h~

Nenciu, conducătorul Departamen

tului Cultelor, un cuvînt de urare

Aspecte de la Adunarea Electivă a Uniunii A.Z .Ş.

~~. -------------------------CVRIERVL ADVENTIST

« o u lu i fo r de C onducere a l B isericii A dvente, sub lin iin d a tm o sfe ra p lă c u tă , d e re sp o n sab ili ta te şi respect, f a ţă de leg a lita te şi o rg an iza ţia B is e r ic i i c a re a c a ra c te r iz a t a ces te lu c ră ri , cum şi lu c ră r i le e lec tive la to a te nivele le .

M u lţu m in d re p rez en ta n tu lu i D e p a r ta m e n tu lu i C u lte lo r p e n tru cu v in te le rostite , m u lţu m in d tu tu ro r •delegaţilor p e n tru sp ir i tu l în care au lu cra t, co n s ta t în d u -se ep u iza rea p u n c te lo r de p e ag en d a de lu c ru a A d u n ă r i i G e n e ra le şi m u lţu m in d lui D um nezeu p e n tru p rezen ţa D u hu lu i

S ău cel S f în t în a d u ce rea la în d e

p l in ire a ace s to r lu c ră r i s f in te în

B ise rica Sa, fr . D. Popa, d e c la ră în

c h is e lu c ră r i le celei d e a IX -a S e

s iu n i a A d u n ă r i i G en e ra le E lective

a Uniunii.

R e d ac ţia N o u l C o m i te t a l e s a l U n iu n i i d e C o n f e r in ţe A .Z .Ş .

/ /

Raportul Prezentatla cea de a IX-a Sesiune Ordinară a Adunării Generale Elective

a Uniunii de Conferinţe A.Z.Ş.

S tim aţi F ra ţ i D elegaţi,

O n o ra ţi R e p re z e n ta n ţi a i D ep a r

ta m e n tu lu i C ulte lor,

S tim aţi F ra ţ i in v ita ţi ,In baza p re v ed e r ilo r s ta tu ta re

<(art. 53/e, 58 şi 59), s în tem convoc a ţi a ici p e n tru a lu a p a r te la cea d e a IX -a Sesiu n e O rd in a ră a A d u n ă r ii G en era le E lec tive a U n iu n ii de C o n fe r in ţe A.Z.Ş. d in scu m p a n o as t r ă p a tr ie , R e p u b lica Socialistă , R o m ân ia .

In g ă d u iţi-m i ca în n u m ele celor c a re p în ă la d e sch id e rea aces to r lu c ră r i fo rm a u C o m ite tu l U n iu n ii, şi a l m eu pe rsona l, să v ă ad resez Dvs. tu tu ro r , u n că ld u ro s „B un V en it" la a ce s te lu c ră r i , la a ce s t e v en im en t cu im p lica ţii m a jo re p e n tru v ia ţa o r g a n iz a to r ică şi sp ir i tu a lă a B iseric ii A d v e n tis te a i căre i s lu jito r i sîn tem .

P re z en tîn d u n e le d a te d in is to ria C u ltu lu i ra p o r to ru l a r a tă că d u p ă cum este cunoscu t, a n u l 1920, ad u ce cu s in e o rg a n iz a re a U n iu n ii de Conf e r in ţe A.Z.Ş. d in ţ a r a n oastră .

A n iv e rsă m în p re ze n t două m a r i ev en im en te :

1) A n iv e rsăm cincizeci şi cinci de a n i de e x is te n ţă o rg an iza tă a U n iun ii n o a s tre şi2) C incizeci ş i c inci de a n i de la p r im a A d u n a re G e n e ra lă a U n iu n ii de C o n fe rin ţe A.Z.S. d in ţ a r a n o as tră . îm p re u n ă cu p sa lm is tu l să ro s t im în a in te a D o m n u lu i :

„C în ta ţi D o m n u lu i o c în ta re nouă!

C în ta ţi D om nulu i, to ţi lo cu ito r ii p ă -

m î n t u l u i !

„C în ta ţi D om nulu i, b in ec u v în ta ţ i

N um ele Lui, v e s tiţ i d in zi în zi

m în tu ire a L u i !

. .Povestiţi p r in tr e n e a m u ri s lava Lui, p r in tre to a te po p o are le m in u n ile L u i !

„Căci D om nul este m a re şi fo a r te v red n ic de lau d ă . E l este m ai de te m u t dec ît to ţi d u m nezeii" .

Ps. 96,1-4.

„S tră lu c ire a şi m ă re ţ ia s în t în a in te a F e ţe i L ui, s la v a şi podoaba s în t în locaşu l L u i cel sfîn t.

„F am ilii le popoarelo r, d a ţi D om nu lu i, d a ţi D o m nulu i s lav ă şi c inste!

„D aţi D o m nulu i s lav a cu v en ită N u m elu i L u i ! A duce ţi d a ru r i de m în ca re , şi in tra ţ i în c u r ţi le L u i !

„ în c h in a ţi-v ă în a in tea D om nulu i îm b ră c a ţi cu pod o ab e sfin te" ,

Ps. 96, 6—9 p.p.

A d o u a A d u n a re G e n e ra lă a U n iun ii a re loc în B ucureş ti în tr e 9— 14 sept. 1924.

I A N U A R I E — F E B R U A R I E 1976 □

\ 1 01 I

1 1 :\ t 'n fnl1 f' 0)1 ~l

1\1 llinl 1 Il 111 (;l~

. \ de ;1 ,) ~l

intn l'el ~ 1 In

d lilil1L01 şi dill (lOil<',l r:lzboi

m 1\ f,)sl posi bil 1

~\dllllal'li (;\ '\('1'::110 ,l

\n 1~1,)1 "\ ilJloi In } «1.1.).

1 d .. d 7 1 \dU'1:lT"

1\:1

<.' ';.} ci ~ il a-ii \rl 1, ~n- r 1': 'd

lT iunii ~l:'l' loc 1'1 i.tIl:11 19,)/, 1.\

!l i',liL~ 111 Bl:CUl'l'';ii i. .\ClJ!11, 1 tC! d .. il CJ-.l :=-:~,)!1.-,nC' a

.\d~mărîi CenC'rale EJ.:ctive a Uniunii rostim cu toatf\ rC'C'lIl o)tiinţ:l : "Ebcn Ezer' - "Pî:l .. -\ ilici ne-a ilutat DlImn(~.~cu·, El care a dat

13beril.:·i .'--joi"" 11i1 sis~('m ~implu. dar

('r;c:ent de ('rgani~;jtiC', ~l1ccC?sul

stradanillo r ~i efodurilo:' Bi',cric l 1

de il--:;i indE'plin i lucrarea chemă ri i snlp. d ep in d e d e o el'cdincio1.sQ a dc r .:!.l'c ~i cola borare la p5strare.1 unităţ i i organ izatorice n I3 iser icii lui Dumnezeu d in care f acem pa rte. Şi .. ca credind o"i ni lui Dumnezeu, sîntem chemaţi - [lcc::'.s tn fiind datoda noastră - n demonstra minun3ta armonie> a cerului , lTI.1. terializntă în lucrările orgnni z,'1 ţie i Sale d12 pe pămînt.

In continuare se arată că rnportu1 pe care-1 prezintă la începutul lucrărilor, nu este rezultatul capacită

ţii unei minţi sclipitoare, inteligenţă organizatorică sau individualitate extraordinară, ci este mai curind consemnarea cu smerenie şi recunoştinţă a ceea ce Bunul Dumnezeu a făcut pentru credincio~ii Săi, pentru slujitorii Sili, pentru fiecare dintre noi şi pentru familiile noastre. Cuprinsul acestui raport nu ne aparţine - a spus vorbitorul - este al lui Dumnezeu şi il închinăm Lui, pentru că: "Ori ce ni se dă bun şi

orice dar desăvlrşit este de sus, pogorlndu-se de la TatăL luminilor, In care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare" (Iacob 1,17).

\' \om ,\!l1l1lh in 1 .. )' rl. ,1

It si (1.1torit.l polita'ii l11ţel, J

tl' .1 \.lrit nf':1stn::o în proLkl1lplC' I {'-10.:'\0.1'>('1, rezultatul li bC'rtatilol" c!C' Clt'~'" nc· lHH 1l1\lm in patna I1lK\sli ~l.

n'znJt ltul inţrleg('rii ~ i ('(J!nbor.'irii ('u ,\ utorit"ţilc de Stat ~i în mod d('osC'bit (' \1 DC'padal11C'ntul Cultelor. Jlentru ran'" nutrim simţ:uninte d~'

pl'C"ţuirc !-;i înrredC'rC" lipsite de ol'jl'l~

fel <'e rl~ţincfl sau bari("J'0 Xu putPrl1 nC'J::"lija gindul ('tI bul'

haţi si ft'llIci, fraţi şi surori, (' 1'('

din('Î()'i1 silwpri. devotaţi cauzei lui DlIllll1e7.l'lI ~i bisericii Sale [l U fost instrumente in lniini1 e Celu i Atotputernic pen tru a i nfă ptui l ucrărilp

S.llE' în ll1ijloclII nost ru. Iaifl de ce rostin1 împreună cu .1postolul Iuda: ,.Singurului Dumnezeu I\ Iintuitorul nostru. prin hus H ristos, Domnul nustru, Sti !ie slavă, mtl reţie l p utere "1 stăpînirc , ma i înainte de toti \'C li" .. . (Iuda 23).

!-1gdduiţl-mi ca in numele UniunlÎ .) spus yorbitoruI, să aduc tuturor, fl'-,ţieto,tii noastre advente d in toall' ('ol11l1nităţile răspîndite pe meleagurile neasemuit d e fr llllloase ale patriei noastre, prezb iter ilor ş i coIn ~etelor acestor cOInunităţi. pust dlor şi cond ucerii Conferi n ţ e l o r,

tllturor , celor ca re prin consacl'a rcn si activ itdtca lor a u făcut posi bil â activitatc3 ş i prosperita tea Biser icii, un cuyin t de caldă mulţllln i re ş i

rt'c unoşEnţă, căci ci sint e n e rgia î nsufleţit ii de Dumnezeu pentru înd eplinirea planurilor Sale. Pentru toate acestea simt îndem n ul de El

rosti împreună cu psalmistul : ., l\1întui e,~ tc, Doamne, poporul T ttu,

ş i b:n ecuvint ează moştenire.3 Ta! F ii păstorul .ş i sprijini torul lor în \'cei" (Ps. 28,9).

I\1i-.3r fi greu să merg lnai departe fără să ne amintiIn aici de venerabilii noştri bătrini, de părinţii trupeşti şi spirituali ai noştri

peste care vremea şi-a cernut podoaba al'gin tie a virstei, a experienţei şi a Inţelepciunii. Ne I'eamintiin cu pioşie de pionierii bisericii noastre care cu sincelitate şi in simplitatea credinţei şi consacri,rii lor, au lucrat cu abnegaţie şi jertfire de sine, au închis ochii în speranţa mintuirii veşnice. Mulţi, foarte mulţi au lucrat In anonimat şi au murit cum au lucrat ,.pentru c5. Dumnezeu ave3 in vedere ceva mai bun pentru ei", şi anume recunaşterea cerului şi răsplătirea veşnică. (Evr. 11,40).

Iar pe cei cărora Dumnezeu le-a hărăzit viaţa şi-i avem In mijlocul nostru prezenţi ca invitaţi ai Adunării noastre Generale, li asigurăm

d~' l.d IUla uflt\lullil IllJstnl s\ dp !)!l~ţlll1·P;1 1\0:1 lr.l [J{'ntru :';.r!I\tl...ltt'a .... , ~~"\( I11pltll lor in bisl~ri( a lui Dutll-11C'1I...'1l Hug<l111 (\' ,'ul ;"1 1 ~ 1 IspLl

il'a":lc~1 si aiel, ~i 1n Ill1pdr,:"tţia S,l ('l',l \'esnk ....

D0 la ultima .:'\dunarc Gpl1cral .. l.1 Uniunii ~I pînă in }wczent, u n numar de ::W slujitori a i lui Dumnezeu dU mers la locul odihnei 101' tcmpor;.lI'c Pr int re c i se arLj ~ i frateleTachici Ioan, fostul preşedinte al UniunlÎ nODstl'c. Pc lingă ncc~tii.l . mulţi, fourle mulţi din scurnpij 110-:;

tri fraţi !-il surori. s-a.u ad.1ugal celo r re in yaslele dormitoare ale ol11('niI"ii, a5teaptă , con form con vinge r ilo r noo.strc re li gioa se - ziu a invierÎl -

In nminli r ea lor, !-;ii ca u n semn de OInagiu ş i recuno,:,linţă. propun să ne l'idicănl ~i S[1 păstrăm cîteva clipe de tL\cere s0 1 (>mnă.

(i\dunaren Generolft păstreaz[1 u n minut de l'eculege l'e)

In cont inuare ra po rtorul a spus : Comitetul Uniu nii sub conduc('I'ca

fI', 1. Ta.chici - pi nă la imbolnuvl rea şi moart0o dînsului, cum !j i în ultimul nn, a căubt s:l-~ i odul"~~i la indeplinire cu simţ de rasp und ere ş i conştiinţă civică, lucră rile şi sa rcinile pe care biserica şi viaţa le -a pus înaintea conducerii.

An1 putea spune cu mod~st ie, d a r cu simţu l proporţiilor ş i :11 probită ţ i i , că după o peri 03d3 de eferycscenţă ~ i căută ri subiective, după C'xperi en ţe m ai mul t sau ma i puţ l n

ne cesare, in aces t interval de timp ş i mai pregnant, spre finalul lui. ~imţălnintul responsabili tă ţii ş i nI necesită ţ ii unui c1im3t de înC' redere, colaborare ş i mişcnre in cad r ul organizatori c şi legalităţii, s-a manifestat in lucrările noastre ; manifestîndu-se plenar In lucrările elective la nivelul Conferinţelor, evenimente pe care le-nn1 trăit cu toţii,

trăiri ce demonstrează cu prisosinţă că atunci cind ingăduim Duhului lui DU111neZeU să se manifeste în şi prin noi, atunci, armonia. pacea şi un climat plin de binecuvîntări se instaurează în viaţa Bisericii, fapt pentru carC mulţumim lui Dumnezeu şi Dvs. tuturor carc aţi

contribuit la aceasta. După ce se arată dC'laliat actiunile

Intreprinse, vorbitorul spune: Este cazul să amintim că Intot

deauna Comitetul Uniunii a găsit

inţelegerea cuvenită la Conducerea Departamentului Cultelor In rezolvarea problemelor s:11e.

Domnul să întilre::lsd ~i sei c;11al1zească pe slujitorii S:li, pC'ntrll a

~~--------------------------L!.J CURIERVr. ADt'F.NTIST

se rv i lu i D um nezeu şi sem en ilo r lo r cu to a tă in im a şi cu to a tă c red in -

cioşia.

A d u cem m u lţu m ir i lu i D um nezeu p e n tru b in ec u v în tă r i le Sale, şi De

p a r ta m e n tu lu i C u lte lo r p e n tru în ţe leg erea şi sp r i j in u l aco rd a t în to a te p ro b lem ele de personal, pe care le -am a v u t în acest in te rv a l de tim p. T reb u ie să su b lin iem aici, b u n a colab o ra re ce ex is tă în tre C onducerea U n iun ii, a C onfe rin ţe lo r, a f ra ţi lo r p a s to r i şi a co m ite te lo r C o m u n ită ţilor, cu o rg an ele D e p a rta m e n tu lu i C u lte lo r şi A u to r i tă ţ i le locale, d u p ă în d em n u l S c r ip tu r i i şi a l ob lig a ţi i lo r ce tă ţeneşti, chezăşie a rezo lvării p ro b lem e lo r ce în m od in e re n t ne s ta u îna in te .

R eferin d u -se la în f iin ţa re a de com u n ită ţi , la re co n s tru c ţi i şi ach iz iţii de case de ru g ăciu n i, r a p o r tu l su b l in iază re a l iză r ile o b ţin u te în acest dom eniu , a ră t în d p r in tr e a lte le :

î n c o n fo rm ita te cu p rev ed e rile a rt. 20 şi 40/g şi 45 d in S ta tu tu l de O rg an iza re şi F u n c ţio n a re a l C ultu lu i nostru , h o tă r îr i le de în f iin ţa r e şi d e s f iin ţa re de C o m u n ită ţi se iau l a p ro p u n e re a C o n fe rin ţe i şi a p ro b a re a U n iun ii, u rm în d ca aceste h o tă r îr i să fie ra ti f ic a te de A d u n a re a G e n e ra lă a C o n fe rin ţe i re s pective.

A v în d în v ed ere că aceas tă lu c ra re n u s-a fă c u t cu ocazia A d u n ă ri lo r G e n e ra le a le C onfe rin ţe lo r, Com ite tu l p lin a l U n iu n ii p r in h o tă r îre a sa d in 11 dec. 1975, h o tă ră ş te să s u p u n ă ra tif ic ă r ii A d u n ă ri i G en era le a U n iu n ii în f iin ţă r i le şi d e sf iin ţă r ile de C om unită ţi, lu c ra re ce u rm ea ză a fi su p u să A d u n ă r i i în şe d in ţa de astăzi.

A sigurăm f ră ţie ta te a n o astră că an a lizăm cu in te re s şi re sp o n sab ili ta te to a te ce re rile şi vom d a curs celo r găsite ca f i in d obiective.

Se cerc d in p a r te a n o a s tră să ră m în e m to td e a u n a în cad ru l reg le m e n tă r i lo r n o as tre o rg an iza to rice şi su p u ş i leg ilo r ce g u v e rn ează v ia ţa şi a c t iv ita te a n o a s tră şi a stfe l vom găsi în ţe leg e rea n ecesa ră rezo lvării d o lean ţe lo r n o a s tre obiective.

I n u ltim u l t im p — a spus în con t in u a re v o rb ito ru l — u n consecven t p ro g ra m de reco n s tru c ţii şi ach iz iţii de C ase de R ugăciune a fost u r m ă r i t de c ă tre C onducerea U n iu n ii şi a C onfe rin ţe lo r, p e n tru ca to ţi cred incioşii B iseric ii n o as tre să se în ch in e lu i D um nezeu în lo ca şu ri c are să c o resp u n d ă d in to a te p u n c te le de vedere , p re cu m şi do

r in ţe i u n a n im e ca în p re ze n ţa lui D um nezeu să fie cit m ai frum os. D a to r ită fa p tu lu i că au t re c u t zeci d e an i de c înd m a re a m a jo r i ta te a C apele lo r n o a s tre a u fost z id ite în un e le condiţii f in an c ia re v itrege, în p rezen t, m a re a m a jo r i ta te a lo r se cer reco n s tru ite , ceea ce se ad u ce la în d ep lin ire d u p ă u n p la n ch ibzu it şi obiectiv . D e asem enea, av în d în v ed ere că u n a n u m it p ro cen t d in C apelele n o astre s în t în ch ir ia te de la d iverse p e rsoane , C onducerea U n iun ii ş.i-a p lan if ica t în t im p , a- ch iz iţio n area a ce s to r Case de R u g ă c iune, p e n tru că este de d o rit ca to a te C o m u n ită ţi le d in U n iu n ea n o a s tră să a ib e capele p ro p r ie ta te a C ultu lu i.

In co n tin u a re , r a p o r to ru l s-a r e fe r i t şi la S e m in a ru l A.Z.S. B u cureşti.

Aşa cum s-a a r ă ta t m a i în a in te , p reo cu p a rea p e n tru v iito a re le cad re a le C ultu lu i, n eces ita tea p reg ă tir ii u n u i eşalon co n sis ten t şi valoros de t in e r i pa s to ri, a găs it în ţe leg e rea şi recu n o a ş te re a nevoii ce o avem , şi s în tem în c re d in ţa ţ i că şi în v iito r v om a v e a p o sib ili ta tea p re g ă tir ii cad re lo r pe m ă s u ra nevoii n o astre şi la u n n iv e l teologic rid ica t.

V orb ind d e sp re g r i ja pe care o m an ife s tă C u ltu l A.Z.Ş. fa ţă de a n g a ja ţ ii săi, ra p o r to ru l s-a re fe r i t la C asa de Pensii, la posib ili tă ţi le de o d ih n ă şi t ra ta m e n t.

F ieca re d in tr e noi cunoaştem în tr -o m ăsu ră m ai m ică sau m ai m are C asa de O d ih n ă de la Sovata. In p e rio ad a 1967-1975, nu m ero ş i a n g a ja ţi au ben efic ia t de od ih n ă la Sovata.

A m dori să am in tim aici că s în tem în s i tu a ţ ia ca în a n u l 1976 să oferim a n g a ja ţi lo r C u ltu lu i no s tru po sib ili ta tea p e tre ce r ii une i p e r io a de de o d ih n ă şi t r a ta m e n t la V a tra Dornei, în C asa pe care C o n fe rin ţa B acău o a re şi c a re v a fi p u să la d ispoziţia Casei de Pensii, nu m ai cu cazare p e n tru început. C onsideră m că cei ce au nevoie de t r a ta m en te card iace , v o r sa lu ta aceas tă posib ilitate .

î n co n tin u are , r a p o r to ru l s -a r e fe r i t la re la ţ i i le C u ltu lu i A.Z.S. cu B iseric ile A d v e n tis te de peste ho tare .

î n co n fo rm ita te cu a rt. 3 a l S ta tu tu lu i de O rg an iza re şi F u n c ţio n a re a C u ltu lu i A.Z.Ş- c a re su n ă astfel : „B iserica C reştină A.Z.Ş. d in R epub lica Socia lis tă R o m ân ia este in d ep e n d e n tă d e orice a lte o rg a n izaţii s im ila re d in s t ră in ă ta te cu care păstrează , în co nd iţiile Legii p e n tru reg im ul g en era l a l Culte lor, n u m ai re la ţ i i de n a tu r ă re lig ioasă", înce- p în d d in a n u l 1966, C onducerea U n iu n ii a s ta b i l i t leg ă tu r i cu O rg a n iza ţiile A d v e n tis te d in s tră in ă ta te , cu c a re p ă s tre a z ă şi în p rezen t

re la ţii de n a tu ră relig ioasă, re la ţii fră ţe şti . P e p a rcu rsu l acesto r ani, de legaţi ai C onducerii U n iun ii au lu a t p a r te la lu c ră r i le a n u a le ale O rgan iza ţie i A d v en tis te D iv iziunea E u ro -A frica şi am fost v iz ita ţi de re p rez en ta n ţi ai D iviziunii şi ai C o n fe rin ţe i G en era le . A ste i în 1974 fra ţi i R. H. P ierson , p re şed in te le C o n fe rin ţe i G en e ra le şi C. L. Po- w ers, au fă cu t o v iz ită de zece zile în ţ a r a n o as tră . De a sem en ea fr. P. L an a re s şi a lţii a u v iz i ta t ţa ra şi b ise rica n o astră , pu b lic în d în p re sa a d v en tis tă m ond ia lă , a r tic o le elogioase d e sp re ţ a r a n o a s tră şi desp re ac t iv ita te a bisericii.

în 1970 fr. I. T ach ic i şi C. Chio- ră scu a u lu a t p a r te la cea de a 51-a Sesiune a C onfe rin ţe i G e n e ra le ce a a v u t loc la A tlan tic City, ia r în v a ra aceas ta , o de lega ţie de p a tru persoane, f ra ţ i i M. P îrv a n , C. A lexe, G. Deac şi rap o rto ru l, a lu a t p a r te la lu c ră r i le celei de a 52-a Sesiune a C o n fe rin ţe i G en e ra le de la V iena. R ecent, în cu rsu l lun ii n o iem brie fr. M. P îrv a n şi ra p o rto ru l a u lu a t p a r te la S esiunea de to am n ă a E x ecu tiv u lu i O rg an iza ţie i D iv iz iunea E u ro -A frica .

A p rec iem în ţe leg e rea pe c a re A u to r i ta tea de S ta t o a re fa ţă de aceste p rob lem e, şi d o rim să f im to td e a u n a e lem en te pozitive în a în fă ţ işa tu tu ro r re a l i tă ţ i le şi l ib e r tă ţile de care n e b u c u ră m în p a tr ia n o astră , f i in d recunoscă to ri p e n tru po sib ilita tea ca în cad ru legal să în tre ţ in e m re la ţii f ră ţe ş t i cu o rg a n iza ţiile b ise ric ilo r A d v en tis te de p re tu tin d en i, în sp ir i tu l re spec tu lu i recip roc şi a l d ragoste i fră ţe ş ti . V o rb in d d e sp re p a r tic ip a re a C u ltu lu i A.Z.S. la F ro n tu l U n ită ţi i Socia liste , r a p o r to ru l a spus :

A m su b lin ia t adesea că A d v e n ti ştii de Z iua a Ş ap tea d in R ep u b li ca Socialistă R om ânia , s în t şi ră - m în p a r te d in în tre g u l de m o n o lit a l acestu i popor. R e af irm ăm şi de la t r ib u n a acestei A d u n ă ri G e n e ra le că a p a r te n e n ţa n o a s tră la B iserica A d v en tiş ti lo r de Z iua a Şap tea şi în consecin ţă conv inge ri le n o as tre religioase, n u n e -au în s t ră in a t de n eam u l n o s tru ro m â nesc. A m fost şi r ă m în e m legaţi p rin to a te f ib re le f iin ţe i n o a s tre de g lia m oşilo r şi s trăm o şilo r n o ştr i şi de is to ria c o n tem p o ran ă pe care noi toţi, fiii acestu i d ă ru i t popor, o f ă u r im p r in fa p te co tid iene la sc a ră n a ţio n a lă . A ceasta cu a t î t m ai m ult, cu cît cel m ai au to r iza t g las a l ţă rii noastre , E x ce len ţa Sa D om n u l N icolae Ceauşescu, P re şe d in tele R epub lic ii Socialiste R om ânia , su b lin ia cu ocazia p rim u lu i C ongres a l F.U.S. : „Ne s i tu ăm consecv en t pe poz iţia că n u t reb u ie f ă cu tă fa ţă de cetă ţen ii ţă r i i n ici o d eoseb ire de na ţio n a lita te , lim bă, ra să sau concepţie re lig ioasă, că

IA N U A R IE — F E B R U A R IE 1976

3 — c. 621

toţi, f ă ră n ici o d ife ren ţă , t re b u ie să se b u c u re d e d re p tu r i şi în d a to r ir i egale".

F ro n tu l U n ită ţi i Socialiste, ex p o n e n t a l în treg ii su f lă r i rom âneşti, favo rizează p ro m o v are a in te re se lo r com une şi ca a ta re C om ite tu l p lin a l U n iun ii, în şe d in ţa d in 26 a p r il ie 1974, h o tă ră ş te în u n a n im ita te a d e ra re a n o a s tră la F ro n tu l U n ită ţi i Socialiste, considerînd aceas ta ca o d a to r ie cetă ţenească , şi o neces ita te ce izvorăşte d in ex is te n ţa n o a s tră ca Cult.

Ca u rm a re a acestu i fap t, la p r i m u l C ongres a l F ro n tu lu i U n ită ţi i Socialiste ce a a v u t loc în z ile le de 23-24 m ai 1974, o de lega ţie fo rm a tă din re g re ta tu l fr . I. Tachici şi r a po r to ru l, a lu a t p a r te la aceste lucră ri.

De asem en ea ţ in e m să sub lin iem fa p tu l că in C onsiliu l N a ţio n a l al F ro n tu lu i U n ită ţi i Socialiste, acest fo ru m la rg cu p rin ză to r, C u ltu l n o s tru este re p re z e n ta t p r in p re şed in te le U niun ii, c are p a r tic ip ă astfe l la a n a l iza rea şi lu a re a de h o tă r îr i p e n tru p ro sp e r i ta tea în treg ii na ţiu n i. F a ţă de aceste m an ife s tă r i , avem ob liga ţia de a fi to td e a u n a la în ă l ţim e a în c red er ii aco rda te . Să s lu jim cu cred incioşie lu i D u m n ezeu şi să ne facem to a tă d a to r ia fa ţă de p a tr ia n o astră , sp re a fi to t m ai p lăcu ţi în a in tea lu i D um nezeu şi în a in tea oam enilor.

S u b lin iin d im p o r ta n ţa co n fe r in ţe lo r d e o rien ta re , v o rb ito ru l a spus :

C a o necesita te obiectivă , izvo rîtă d in ch em area ce o avem , C om ite tu l U niun ii a in iţ ia t în u ltim ii ani, C o n fe r in ţe de O rie n ta re cu to ţi p as to rii şi a n g a ja ţi i C ultu lu i, în tî ln ir i ce s -a u ţ in u t sem es tr ia l şi în u ltim u l tim p tr im estr ia l .

In t î ln ir i le acestea periodice, p re zen ta re a u n o r sub iec te cu ca ra c te r social şi dogm atic, lu ă r ile de cuvînt, an a liza p ro b lem e lo r a b o rd a te , au fost ocazii b in ev e n ite şi s t im u la to r ii p e n tru d ezv o lta rea f iecăru ia d in tre noi.

A prec iin d pozitiv ro lu l acesto r C o n fe rin ţe d e O r ie n ta re în p re g ă t i re a n o astră , în o r ien ta rea n o a s tră în v e d erea u n e i e fic ien te ac tiv ită ţi, v iito ru l C om ite t a l U n iun ii a re s a r c in a de a co n tin u a ţ in e re a acesto r C onferin ţe , cu o tem a tic ă c ît m ai v a r ia tă şi c a re să co resp u n d ă e x i gen ţe lo r co n tem p o ran e . In acelaşi tim p, C om ite tu l U n iu n ii să analizeze e v e n tu a li ta te a ţ in e r i i u n o r cu rsu r i de rec ic la re cu p as to r ii şi an g a ja ţi i C u ltu lu i şi de în d ru m a re cu s lu j başii C om unită ţilo r . D etalii lega te de m o d a li ta tea ţ in e r i i lo r s în t d e ja în s tu d iu şi sp e ră m ca să se p o a tă a ju n g e de la idee, la realizare .

î n în ch e ie rea ra p o r tu lu i p rezen ta t, fr . D. P o p a a sp u s :S tim a ţi F ra ţ i D elegaţi :

C um a ţi p u tu t vedea, am p u n c ta t n u m a i p r in c ip a le le lucră ri, p lan u r i

şi rea liză r i a le B iseric ii n o as tre d in u ltim ii ani. D e p a rte d e noi g îndu l de a n e lă u d a cu ceva. A m su b li n ia t în m are , n u m a i co m p a rt im e n te le de lu c ru a le a c tiv ită ţi i n oastre . A m lu p ta t p e n tru a d a v ia ţă u nu i n ou sp ir i t în t r e noi. U n sp ir i t de în c re d e re recip rocă , u n sp ir i t de p r in c ip ia l i ta te şi de co lab o ra re a r m onioasă . A m m ili ta t p e n tru a în d e p ă r ta d in m ij lo cu l n o s tru v ra jb a şi d e a m a te r ia l iz a p o ru n ca d iv in ă : „Ca to ţi să fie u n a “ . U n a în să nu în în ţe legeri u n ila te ra le , ci în p r in c ip ia li ta tea a c ţ iu n ilo r no astre . P o a te că n -a m re u ş i t su tă la su tă . D ar n e -a m s t r ă d u it să facem to t ceea ce e ra de d a to r ia n o a s tră a face. C o n sid e răm că u n sp ir i t nou, g a ta de lucru , u n sp ir i t de su p u n e re fa ţă d e D um nezeu , şi fa ţă de j u deca ta f ra ţi lo r , u n sp ir i t de su p u n e re f a ţă d e o rg an iza ţia b isericii, u n sp ir i t de su p u n e re f a ţă d e leg a lita tea ex is te n tă în to a te do m en iile de a c t iv i ta te să p rim eze în ac t iv ita te a v ii to are . U n sp ir i t c a re să iubească a d ev ă ru l şi d re p ta te a şi c a re să fugă de n e leg iu ire . D ovada f a p tu lu i că D u h u l lu i D um nezeu este la lu c ru — şi noi c redem lu c ru l acesta — este sp ir i tu l b u n ce se s im te în t r e no i în u lt im u l tim p- A cest sp ir i t s -a m an ife s ta t cu p r i so s in ţă în t im p u l lu c ră r i lo r elective de la C o n fe r in ţe ; u n c lim at de lin işte , pace şi a rm o n io asă colabora re . D om nul să fie lă u d a t p e n tru acest m in u n a t lu cru .

T reb u ie să recu n o aştem aici că am găsit o la rg ă în ţe leg e re la O rganele D e p a rta m e n tu lu i C ulte lor, c a re a în ţe les d o lean ţe le n o a s tre şi a v en it în în tîm p in a re a lor, p e n tru care ad u cem m u lţu m ir i le noastre , leg în d u -n e de a co lab o ra to td e a u n a sincer, p rin c ip ia l şi în cad ru l r e g lem e n tă r i lo r şi leg a lită ţi i e x is ten te în ţ a r a n o a s t ră cu D e p a rta m e n tu l Culte lor, şi A u to r i tă ţ i le de S ta t d in ţ a r a n oastră .

Astfel, a v em în m îin ile n o astre n o ile „S tud ii B ib lice11 care constitu ie p e n tru noi o d eoseb ită h ra n ă sp ir i tu a lă , ex ec u ta te exce len t, d in p u n c t d e v e d e re tehn ic , şi a l con ţ in u tu lu i, d e sp re care fr. M om ings, d irec to ru l C asei de E d itu ră d in H am b u rg , văzînd -o , sp u n e a că esteo lu c ra re m in u n a tă şi fo a r te b in e execu ta tă .

Tncepînd d in d a ta de 1 no iem b r ie 1975, u n vech i d e z id e ra t al nostru , a l tu tu ro r , a fo s t rea liza t şi anum e, o no u ă în c a d ra re în ceea ce p r iv e ş te re m u n e ra re a a fost h o tă r î tă p e n tru toţi.

A d u cem m u lţu m ir i lu i D um nezeu p e n tru b u n ă ta te a S a şi recu n o ş t in ţa n o a s tră D e p a rta m e n tu lu i C u lte lo r p e n tru so lic itud inea m an ife s ta tă în to a te p ro b lem ele n oastre .

T oate a ces tea cer d in p a r te a n o astră , s t im a ţi fra ţi , o în ţe lea p tă

com porta re , o a ti tu d in e d e m n ă d e sf in ţen ia ad ev ă ru lu i p e care-1 p re dicăm . O îm p lin ire cu c red inc ioş ie şi cu sp ir i t de re sp o n sab ili ta te a ch em ării no astre . U n sp ir i t de f r ă ţească co lab o ra re în tre noi şi de ap rec ie re recip rocă . In B iserica lui D um nezeu n im en i nu este c h em a t a po runci, ci de a s lu ji ca în „cinste să d ă m în t î ie ta te u n u l . . . a l tu ia “ şi to ţi d eo p o triv ă să ne su p u n em reg u lilo r şi r in d u ie l i lo r o rg an iza to rice, chezăşia succesu lu i şi v iab ili tă ţ i i n oastre .

Este d e d a to r ia v iitoa re i co n d u ceri a U n iu n ii de a duce m ai d e p a r te to t ceea ce s -a în cep u t b u n în u lt im u l t im p şi a co n tin u a to t ceea ce s -a p ă s t r a t bun . E ste de d a to r ia v i ito a re i co n d u ceri de a rezo lva to a te p ro b lem e le în sp ir i tu l lega lită ţii , a n o rm e lo r o rg an iza to rice, d a r şi în sp ir i tu l co leg ialită ţii şi iu b iri i fră ţe ş ti , r e n u n ţîn d la sub iec tiv ism şi in te re se sec ta re . Şi este d e d a to r ia n o a s tră a n e su p u n e acestei o rg an iza ţii s f in te ; şi a ră - m în e în în v ă ţă tu ra scu m p u lu i n o s tru R ăsc u m p ă to r c a re s p u n e a : „N -am v e n it să fac vo ia Mea, ci voia Celui ce M -a tr im is“- Să n u u i tă m a m a te r ia l iz a în v ia ţa şi a c ti v i ta te a n o a s tră z iln ică ceea ce p re d icăm a lto ra de la am v o an e le C o m u n ită ţi lo r n oastre . P o a te că este de folos şi p e n tru noi pa s to rii să n e re a m in tim cele scrise în G a lat. 5, 22-23, 25 ; Filip . 4, 8.

„R oada D uhu lu i, d im p o tr iv ă este : D ragostea, bu cu ria , pacea, înd e lu n g a ră b d are , b u n ă ta tea , face rea de b ine, credincioşia , b lîn d e ţea . . . Căci dacă t ră im p r in D uhul, să şi u m b lă m p rin D u h u l“ .

„Biserica A dventiştilor de Ziua a Şaptea, trebuie să fie o biserică strîns legată în dragostea lui D um nezeu, care este chem ată să se ridice deasupra tuturor barierelor subiective şi neprincipiale — şi să fim realm ente una în Hristos şi unii cu a lţii4*. Să n u n e m olipsim de sp ir i te le s t ră in e o rd in e i şi u n i tă ţ i i b iseric ii, ci să s tr în g em m ai m u lt r în d u r ile n o as tre în tr -o p e r fectă u n i ta te d o c tr in a ră , o rg a n iz a to rică şi a u ne i co laborări p rin c ip ia le recip roce . Căci D um nezeu n e cheam ă a fi u n a în H ristos, n u n u m a i în teorie , ci în to a te îm p re ju ră r i le vieţii. M ă rog ca d rag o stea lu i D um nezeu să n e p ăs treze lao la ltă . F ie ca D um nezeu să-Ş i re v erse a su p ră -n e b in ec u v în ta rea D u h u lu i S f în t în p lo a ia tîrz ie , p e n tru în che ie rea lu c ră r i i şi p e n tru m a te r ia l iz a rea cît m ai c u r în d a fă g ă d u in ţe i S a le : „Nu v ă voi lăsa o r f a n i . . . M ă voi în to a rce la vo i“ .

„ încolo , f ra ţ i i m ei, to t ce este ad ev ă ra t , to t ce este v red n ic de cinste, to t ce este d rep t, to t ce es te cu ra t, to t ce este v re d n ic de iub it, to t ce este v red n ic de p rim it, orice fa p tă b u n ă , şi orice laudă , ACESTEA SĂ NE ÎN SU FL E ŢE A SC Ă '1 -AMIN!

C o m i te tu l U n iu n i i

C U R IE R U L A D V E N T I S T

V oîate de Adunarea Generală

HOTĂRÎREA Nr. 1

î n baza prevederilor A rt. 58 d in S ta tu tu l de Or ganizare şi Funcţionare a C u ltu lu i A .Z .Ş . di R epub lica Socialistă R om ânia , care d e fin in d a tri bu ţiile A d u n ă r i i G enerale a U niun ii, ca organ d e lib era tiv su p rem al Bisericii, s tab ileşte fa p tu l c A d u n a rea G enera lă a U n iu n ii acreditează în tr e i personalu l U n iu n i i ;

A v în d în vedere că această preved ere n -a fos 1

a d u să la în d ep lin ire n ici de către A d u n ă r ile G ene rale ale C on fer in ţe lor (Art. 45).

C o m ite tu l p l in a l U n iu n ii d in da ta de 11.XII.1075, hotărăşte să recom ande A d u n ă r ii G enerale acredi tarea în treg u lu i personal al U niunii. U rm ează list celor acreditaţi.

HOTĂRÎREA Nr. 2

In con form ita te cu p revederile art. 20 şi 40/g 45 d in S ta tu tu l de Organizare şi F uncţionare C u ltu lu i nostru, hotărîrile de în fi in ţa re şi d e s f i in ţare de C om unită ţi, se fac la propunerea C o n fe r in ţe i respec tive şi aprobarea U niunii, u rm in d ca aceste ho tărîri să f ie ra tifica te de A d u n a rea G en e rală a C on fer in ţe i respec tive.

A v în d în vedere că această lucrare n u s -a fă cu t cu ocazia A d u n ă rilo r G enerale ale C on fer in ţe lorA

C o m ite tu l p l in a l U n iu n ii d in 1 1 .X I 1.1975, h o ta j răste să recom ande A d u n ă r i i G e n e r a l e a U niunii ratificarea hotărîrilor de desfiin ţare şi în fi in ţa re al C om unită ţilor . Se c itează lista com unită ţilor .

A d u n a rea G enerală vo tea ză în u n a n im ita te acre-j ditarea în treg u lu i personal al U niun ii cu m şi în f iin ţarea şi desfiin ţarea C om unită ţilo r am in tite .

HOTĂRÎREA Nr. 3 ~ .

A d u n a re a G enerală a U niunii, ascu ltind rapoarte le p rezen ta te şi aprec iind sp ir itu l b u n şi princ ip ia l al desfăşurării lucrărilor celei de a IX -a A d u n a re G enerală a U niun ii de C on fer in ţe A .Z .Ş . d in R epublica Socialistă R o m â n ia ;

A v in d în ved ere b inecuv în tările pe care D u m n ezeu le-a., revărsa t asupra noastră ca biserică în anii ce au t r e c u t ;

A v în d în vedere că u n ita tea fră ţească, organizatorică şi de doctrină a fo s t păstra tă în biserica noastră ;

A v în d în vedere că n e -a m bucura t de dep lină liberta te, de lin işte şi pace în desfăşurarea v ie ţii noastre de Cult, după convingerile noastre religioase şi în sp ir itu l organizaţiei şi al rîndu ielilo r noastre bisericeşti a v în d o bună colaborare cu A u to r ită ţile de S ta t, in c lu s iv cu D eparta m e n tu l C ulte lor p e n tru care n u t r im s im ţă m in te de pre ţu ire şi încredere fără n ici u n fe l de r e ţin er i ;

A v în d în vedere că D u m n ezeu a b in ecu v în ta t ţara noastră cu pace ş i prosperita te, ocro tind pe C on d u cătorii pa trie i noastre , a căror s tră

danii neobosite s-au concretiza t p r in prosperita tea ţării noastre şi s i tu a rea ei pe locul ce i se cu v in e în r ln d u l n a ţiu n ilo r lum ii, R o m â n ia f i in d astăzi s im b o lu l păcii şi al colaborării în tre toate na ţiun ile l u m i i ;

A v în d în ved ere că D u m n ezeu a b in ecu v în ta t fră ţie ta tea noastră ad- ven tă cu p u tere de m u n c ă şi p rosperita te , dar şi cu u n sp irit de credincioşie fa ţă de D u m n ezeu şi Biserică, d în d cu s f in ţen ie ceea ce aparţine lu i D um nezeu , p e n tru sus ţinerea B iseric ii Sale ;

A v în d în v ed ere sp iritu l cel bun de respec t fa ţă de D um nezeu , fa ţă de B iserică şi fa ţă de organizaţia ei care s-a m a n ife s ta t co n tin u u în m ijlo cu l nostru şi în m o d deosebit d em o n stra t î n ac tiv ita tea organiza torică a B iser ic ii d in u l t im u l t im p ;

A v în d în vedere ac tiv ita tea n e obosită a pastorilor şi a C om ite te lor C om unită ţilor , p en tru păstrarea sp i r i tu lu i a d v e n t de respec t fa ţă de organizaţie şi legalitate , c u m şi a taşam en tu l în trege i noastre fră ţ ie tăţi, de conducerea Bisericii,

H O T Ă R lM :

1. A dresarea u n u i c u v în t de m u l ţu m ire lu i D u m n ezeu p e n tru p lină ta tea b inecuvîn tărilor Sale, pe cari le revarsă z iln ic asupra noastră o B iserică şi asupra scu m p e i noastre patrii, R epub lica Socialistă R o m â n i

2. T r im ite rea unor te legram e d< m u lţu m ir i îm p re u n ă cu asigurare i lo ia lită ţii noastre :

a. E xce len ţe i Sale D om nul N icolae Ceauşescu, p re şed in te i R epub lic ii Socia liste R.omânia.

b. E xce len ţe i Sale D o m n u lu i Emi' Bodnaraş, V icepreşed in te al Con s iliu lu i de S ta t a l R ep u b lic ii Socia liste R om ânia .

c. D om nie i Sale D o m n u lu i G heor ghe N enciu , conducătoru l Departa-, m e n tu lu i Cultelor.

3. A d resarea u n u i cu v în t de m u l ţu m ire şi în d e m n credincioşilor C o m ite te lor C om unită ţilo r şi paşti rilor B isericii noastre, p e n tru ci m a i departe, sp ir itu l credincioşiei al respec tu lu i fa ţă de organizaţie legile ţării să ne caracterizeze pi to ţi — în ac tiv ita tea noastră.

A d u n a rea G enerală vo tează i] u n a n im ita te aceste hotărîri.

nIA N U A R IE — F E B R U A R IE 1976 Uf

r C e l £ g , t z a m &

EXCELENŢEI-SALE Dom nului N icolae Ceauşescu PreşedinteleRepublicii Socialiste România

D om nule P re şe d in te :

Noi, de lega ţii C u ltu lu i C re ş tin A d v en tis t d e Z iua a Ş ap tea d in R epub lica Socia lis tă R om ânia , î n t r u n iţi în B ucureş ti, în cea de a IX -a Sesiune a A d u n ă r ii G en e ra le a U niun ii (C ongresul B isericii) în z iua de 14 d ecem b rie 1975,

In n u m ele c red inc ioş ilo r şi a l d e se rv en ţilo r B isericii noastre , cu deoseb it re sp ec t vă ad resăm Dvs,. m u lt s t im a te D om nule P re şe d in te şi C ondu cerii de S ta t, re cu n o ş tin ţa n o a s tră p ro fundă , p e n tru

l ib e r tă ţ i le re lig ioase şi ce tă ţen eş ti d e care n e b u c u ră m în p a tr ia n oastră .

Noi, A d v en tiş tii de Z iua a Şap tea , p re ţu im n e spus şi sp r i j in im e fo r tu r ile u r iaşe pe care C ondu cerea ţă r i i n o a s tre şi D u m n eav o astră pe rso n a l le d ep u n e ţi p e n tru re a l iza rea d ez id e ra te lo r de pace, su v e ra n ita te şi p ro sp e r i ta te a ţă r i i noastre , p e n tru în fă p tu ire a u n u i c lim at m ai b u n în lum e, p e n tru o ech itab ilă şi a rm o n io asă co lab o rare în tre popoarele lum ii.

Ca ce tă ţen i ai R om ân ie i Socia liste ne an g a jăm solem n — cu to t ce s tă în p u te re a n o astră şi în sp ir i tu l co nv ingerilo r n o a s tre religioase, de a fi oam eni a i o rd inei şi a m uncii c u r îv n ă şi d ă ru ire p e n tru b inele , fe r ic irea şi p ro sp e ri ta tea în treg u lu i n o stru popor.

DO M NIEI SALE

Dom nului Gheorghe Nenciu Conducătorul Departam entului Cultelor

Str. Snagov nr. 40 L o c o

E X C E LE N Ţ E I — SALE

Dom nului Emil Bodnaraş Vicepreşedinteal Consiliului de Stat al R.S.R.

D om nule V icep re şed in te :

D elegaţii C u ltu lu i C reştin A d v en tis t d e Z iua a Ş ap tea d in R epub lica Socialistă R om ânia , în tru n iţ i în B ucureş ti în cea de a IX -a Sesiune a A d u n ă rii G en e ra le a U n iu n ii (C ongresul B isericii), în z iua de 14 decem brie 1975,

In n u m ele cred incioş ilo r şi a l d e se rv en ţilo r C u ltu lu i v ă a d re să m D om nule V icep reşed in te , Dvs. şi Conducerii de S ta t, re cu n o ş tin ţa n o a s tră dep lin ă p e n tru c lim a tu l p lăcu t de lib e r ta te , de care n e b u c u răm în sc u m p a n o a s tră p a trie .

Noi, A d v en tiş ti i de Z iua a Şap tea , p re ţu im şi sp r i j in im e fo r tu r ile u r ia şe pe c a re co n d u cerea ţă r ii n o a s t r e le d ep u n e p e n tru pacea, su v e ra n ita te a şi p ro sp e r i ta te a ţă r i i no astre , p e n tru u n sp ir i t nou, de ech ita te şi a rm o n io asă co lab o rare în tr e po p o are le lum ii.

Ca ce tă ţen i a i R om ân ie i Socialiste de care s în tem lega ţi p r in to a te f ib re le f iin ţe i n oastre , n e a n g a jă m cu to t ce s tă în p u te re a şi în sp ir i tu l convingerilo r n o a s tre re lig ioase de a m u n ci f ă ră p reg e t şi cu d ă ru ire , a lă tu r i de to ţi fiii p a tr ie i no astre , p e n tru fe r i c irea şi p ro sp e r i ta tea în treg u lu i n o s tru popor.

D om nule P re şe d in te :

Noi, de leg a ţii C u ltu lu i C reştin A d v en tis t de Z iua a Ş ap tea d in R epub lica Socia listă R om ânia , în tru n i ţ i în B ucureş ti în cea de a IX -a S esiune a A d u n ă rii G e n e ra le a U n iun ii (Congresul B isericii), în z iua d e 14 d ecem brie 1975,

î n n u m ele cred incioş ilo r şi al d e se rv en ţilo r C u ltu lui, cu deoseb it re sp ec t v ă a d re săm Dvs. — şi p r in Dvs. a u to r i tă ţ i lo r de sta t, p ro fu n d a n o a s tră recu n o ş t in ţă p e n tru c lim atu l re a l de l ib e r ta te re lig ioasă de care n e b u cu răm , p e n tru sp ir i tu l de la rg ă în ţe leg e re pe care în to td e au n a l -a m g ăs it la D -v o astră şi la colab o ra to r ii D -voastră , în rezo lv a rea ob iec tivă a p ro b lem e lo r C u ltu lu i şi c red inc ioş ilo r noştri.

Noi, c redincioşii A d ven tiş ti de Z iua a Şap tea , p re ţu im n espus şi sp r ij in im e fo r tu r ile u riaşe ce se d ep u n p e sca ră n a ţio n a lă de c ă tre C o nducerea de S ta t, p e n t ru re a l iza rea d ez id e ra te lo r u n a n im e de pace şi p ro s p e rita te , p e n tru p ro m o v area u n u i sp ir i t de e ch ita te şi a rm o n io asă co lab o rare în tr e to a te po p o are le lum ii.

Ca c e tă ţe n i a i R o m ân ie i Socialiste ne a n g a jă m so lem n cu to t ce s tă în p u te re a n o astră şi în sp ir i tu l c onv ingerilo r n o as tre re lig ioase d e a fi oam eni ai o r d in ii de a m u n ci cu r îv n ă şi d ă ru ire p e n tru b inele, fe r ic irea şi p ro sp e r i ta tea în tre g u lu i popor.

Vă a s ig u răm D om nule P re şed in te , că vom fi în to t d e au n a ad ep ţii une i co lab o rări sincere şi în cad ru l legal, m u lţu m in d u -v ă to to d a tă în n u m ele tu tu ro r , de în ţe lege rea şi so lic itud inea m an ife s ta te fa ţă de p ro b lem ele noastre .

Lui— C U R IE R U L A D V E N T I S T

\ \ / IIJx

Celei ele a / X=a Sesiuni a Adunării

Cenerole a U niunii adresat

Crediincioşilor / C o m it etelor /

Comunităţilor / şi P a st orii or

Bisericii A •

Iubiţi fraţi,„ H a r şi pacc d e la D um nezeu,

T a tă l n o stru şi de la D om nul Isus Hristos.

M u lţu m im to td e a u n a lui D u m n e zeu p e n tru voi toţi, pe care v ă p o m en im în ru g ăc iu n ile no as tre ; căci n e aducem am in te fă ră în ce tare , în a in te a lui D um nezeu, T a tă l nostru , d e lu c ra re a c red in ţe i voastre , d e osten e a la d ragoste i v o astre şi de tă r ia n ă d e jd i i în D o m nul n o stru Isus H ris to s“ (1 Tes. 1,1-3).

Noi, de lega ţii desem n a ţi de voi, în tru n i ţ i la B ucureş ti în cea de a IX -a Ses iu n e a A d u n ă rii G en e ra le a U niunii de C o n fe rin ţe A.Z.S. d in ţ a r a no astră , v ă sa lu tă m cu d rag o s te f ră ţe a scă în Isus H ristos, D om nu l n o s tru !

Noi, n e -a m a d u n a t p e n tru a aduce s la v ă lui D um nezeu şi a -I m u lţu m i p e n tru b u n ă ta te a L ui care ţ in e în veci, a-I m u lţu m i p e n tru p re ţu l n esp u s de m a re a l je r tfe i de pe Gol- gota, p re ţu l m în tu ir i i ce lo r ce cred în m o artea isp ăş ito a re a D om nulu i H ristos. A m fost p rezen ţi la aceas t ă im p o r ta n tă lu c ra re o rgan iza to rică

în B iserica n o astră , p e n tru ca în

c o n fo rm ita te cu p re v ed e rile sa c re ă le

o rgan izaţie i n o a s tre b isericeşti să ne a d u ce m la în d ep lin ire m an d a tu l pe

c are D um nezeu şi B iserica n i l -a

în c red in ţa t , lu în d p a r te ac tiv ă la

o rg an iza rea conducerii B iseric ii d in

ţ a ra n o astră şi de a ac ţiona — ca

o rg an d e lib e ra tiv su p re m al C u ltu

lui A.Z.Ş. — p e n tru b in e le şi p ro s

p e r ita te a B iseric ii lu i Dumnezeu-Acum , noi lău d ă m pe D um nezeu

p e n tru d ragostea fră ţească şi a rm o

n ia co laborării m an ife s ta te în tot

t im p u l acesto r lu cră ri . L ău d ă m pe

D u m n ezeu p e n tru m an ife s ta re a p re

zen ţe i D u hu lu i S fîn t în m ijlocu l

n o s tru şi p e n tru sp ir i tu l de p r in c i

p ia l i ta te şi re sp e c ta re a organ izaţiei

şi a r în d u ie lilo r n o as tre b isericeşti.S în tem m u lţu m ito r i lu i D u m n e

zeu p e n tru p ro sp e r i ta tea B isericii

S a le şi p e n tru c lim a tu l de pace, de

l ib e r ta te şi lin iş te în care B iserica

A.Z.Ş. d in ţ a r a n o a s tră îşi t ră ie ş te

v ia ţa ei re lig ioasă. P e n t ru to a te a -

cestea ad u cem m u lţu m ir i le n o as tre

lu i D um nezeu şi în a l te lo r a u to r i tă ţ i

a le p a tr ie i noastre , p e n tru aco rd area

n ed isc r im in a to r ie — în d re p t şi în fa p t — a l ib e r tă ţ i i de m an ife s ta re

a v ieţii re lig ioase în co n fo rm ita te cu

m ă r tu r is i re a n o a s tră de c red in ţă şi

p rin c ip iile o rgan iza to rice a le B ise

r ic ii din care facem parte .

Ne s im ţim în d em n a ţi , ca în n u m e le v o stru al tu tu ro r , să a s ig u răm C onducerea d e S ta t a p a tr ie i n o a s t re şi D e p a rta m e n tu l C u lte lo r de fa p tu l că noi, A d ven tiş tii de Z iua a Ş ap tea d in R epub lica Socialistă R om ânia , ap rec iem nespus m odu l în care a u to r i ta te a ţă r ii n o as tre r e zolvă ce r in ţe le v ie ţii n o as tre re li g ioase ; a p rec iem c lim a tu l d e l ib e r ta te , în c re d e re şi ech ita te în care s în t t r a ta ţ i to ţi ce tă ţen ii p a tr ie i n oastre , in d ife re n t de n a ţio n a li ta te a sau conv ingerile lo r religioase.

Ca ce tă ţen i a i p a tr ie i n oastre , vom

m unci cu to a tă r îv n a , cu co n ştiin

c ioz ita te şi abnega ţie , p e n tru în fă p

tu ire a p la n u r i lo r n a ţio n a le de dez

v o lta re şi p ro sp e r i ta te a p a tr ie i

noastre, p e n tru b in e le şi fe ric irea în treg u lu i n o s tru popor.

D orim să n e re a f irm ă m poziţia

n o a s tră de re sp e c t şi su p u n e re fa ţă

d e A u to r i ta tea de S ta t şi n e a n g a

jă m — cu to t ceea ce s tă în p u te

re a n o astră şi este în acord cu c re

d in ţa şi p rac tic ile n o a s tre — a sp r i

j in i ac tiv o rice in iţ ia t iv ă şi orice

c e r in ţă ce este sp re b inele şi p ro s

p e r ita te a p a tr ie i noastre .

Iu b iţi f ra ţ i :

N e s im ţim în d em n a ţi a vă a trag e

a te n ţia a su p ra nevoii im perioase , a

n o as tră a tu tu ro r , de a ră m în e s ta

to rn ic i „cred in ţe i ce a fost d a tă

s f in ţilo r od a tă p e n tru to td e a u n a" .

S p ir itu l de in d ep en d en ţă , de n e su

p u n e re f a ţă d e organ izaţie , d o c tr i

nă, sau sfa tu l f ra ţi lo r să n u se a fle

în in im a şi în m ijlocu l nostru .

S în tem conştien ţi d e fa p tu l că

n u m ai o în ţe leg e re c la ră a iub irii

lui D um nezeu f a ţă de noi şi a sa c r i

ficiu lu i su p rem p e n tru m în tu irea n o as tră v a face ca p ă ca tu l d in v ia ţa n o a s tră să fie în d e p ă r ta t şi o iu b ire p lin ă de d ă ru ire , se va m a n i festa a tu n c i în re la ţii le n o as tre cu D um nezeu şi cu aproapele . A tunci, şi n u m ai a tunci, d ragostea p u r i f i c a to a re şi un ifica to a re a lu i D u m nezeu va îm b ră c a B iserica şi o va

p reg ăti p e n tru re d eş te p ta re a p u terii

d in Z iua C incizecim ii, ca să p u tem

s lu ji nevo ilo r oam enilor, a ju n g în d

cu to ţii ep is to le vii a le h a ru lu i m în -

tu ito r .

Să facem d in u n i ta te a d o c tr in a ră

şi o rg an iza to rică a B isericii n oastre ,

ca şi d in p ro b lem a m în tu ir ii p e rso

na le şi a unei v ieţi de ru g ăc iu n e şi

cu n o aş te re a C u v în tu lu i Vieţii, su

b iec tu l leg ă tu r ilo r n o astre p e rso n a le

cu D um nezeu.

Ca A d v en tiş ti de Z iua a Şap tea ,

n e re a f i rm ă m credincioşia n o as tră

fa ţă de D om nul n o stru Isus H r is

tos şi s în tem în c re d in ţa ţ i că m o artea

L ui ispăşitoare , îm pacă p e cel p ă

cătos cu D um nezeu.

N e re în n o im adez iunea n o astră

p e n tru cauza păcii în lu m e şi a

p ro sp e r ită ţii p a tr ie i n o a s tre şi p rin h a ru l lu i D um nezeu , ne h o tă r îm să

a sc u ltă m m ai d e p a r te în to tu l de

în v ă ţă tu r i le S a le care sp u n :

„Să iu beşti pe D om nul, D u m n e

zeul tă u cu to a tă in im a ta . . . şi pe a p ro ap e le tă u ca pe t in e în su ţi" .

„încolo" scum pii n o ştr i fra ţi , „ tot

ce este a d ev ă ra t, to t ce este v re d

n ic de cinste, to t ce este d rep t, to t

ce este cu ra t, to t ce este v red n ic de

iub it, to t ce este v red n ic d e p rim it,

o rice fa p tă b u n ă şi o rice lau d ă ,

a ceea să vă în su fle ţească" .

I A N U A R I E — F E B R U A R I E 197613

C' jv în tu l S c r ip tu r ii pe care-1 ; i sim în c a r tea lu i Iov 37,14 şi 9,10, ne îndeam nă astfel: „...Ia a-

m in te la aceste lu c ru r i! P r iv eş te l i n iş t i t m in u n ile lu i D um nezeu... El face lu c ru r i m ari şi n ep ătru n se , m in u n i fă ră n u m ă r” .

A ceste cu v in te ne a ra tă sp ir i tu l ş în care să s tă m în a in tea D om nulu i cu p r i le ju l deoseb it pe care-1 avem ca s lu jito ri ai Săi d in to a tă ţa r a să f im îm p re u n ă la în ch e ie rea Săp-

tăm în ii de R ugăciune şi să p â r tie i- p ă m la b u c u r ia şi deoseb ita s ă rb ă to are a B iseric ii ocaz ionată de cea" de a IX-a. A d u n a re G en e ra lă E lec t iv ă a U n iun ii de C onferin ţe .

A r în d u it D um nezeu astfe l to a te lu c ru r i le p e n tru ca aceas ta să a ib ă loc în t r -u n m o m en t c înd to ţi m em b rii B iseric ii s în t la rugăciune.

Ia am in te , sp u n e C uvîn tu l, şi p r i veşte l in iş t i t lu c ră r ile lu i D um nezeu. C ugetă , g îndeşte în lin iş te la m a rea b u n ă ta te a lu i D um nezeu fa ţă de f iecare d in tre noi şi la m odul m in u n a t în care a condus B iserica Sa.

A m cunoscut, în tr -o o a recare m ăsu ră , a ceas tă B iserică d in zilele ei de începu t. î n com una m ea n a ta lă , C o m u n ita tea A d v en tă s -a în f i r ip a t în ace laşi a n în care v en eam şi eu pe lum e. Este a d ev ă ra t n -a m cunoscu t-o de în d a tă , d a r n -a t r e c u t m u lt t im p şi am in tr a t în r în - d u r i le ei, şi de a tu n c i am c rescu t îm p re u n ă cu ea. A m cunoscu t p io n ie r ii acestei lucră ri, am cunoscu t s tră d u in ţe le lo r pe ogorul E v an g h e liei, sp ir i tu l lo r de ab n eg a ţie şi de je r tf i re de sine. A m cunoscu t pas to ri sinceri, devo ta ţi, co n sacra ţi c are a u lu c ra t în tr -u n colţ sau a ltu l a l ţ ă rii, ap ro ap e în an o n im at, p în ă la în ch e ie rea v ie ţii lor, c o n tr ib u in d ca să m în ţa de m u ş ta r să crească, să se d ezvolte şi să a ju n g ă u n pom m are . D a to r ită sacrific iu lu i şi dev o ta m en tu lu i lo r şi d a to r i tă că lău z irii

.Câl ău ire*)

ivină

şi ocro tirii d iv ine , p u tem p riv i azio B iserică b in e închegată , şi te m ă to a re de D um nezeu .

A u fost şi pe rio ad e grele p e d r u m u l p a rcu rs , îndeoseb i în p re a jm a celui de a l do ilea războ i m ondial, d a r D um nezeu a fost cu noi şi a o- c ro tit B ise rica Sa şi pe copii Săi.

P io n ierii lu c ră r i i no astre , b ă rb a ţ i i ace ia credincioşi, obosiţi de lu c ru l lor, a u t r e c u t la o d ih n ă u n u l c îte u n u l, d a r B iserica ş i-a co n ti n u a t d ru m u l ei. De ce? P e n t ru că ea n u se sp r i j in ă pe oam eni. Ea a re o tem elie , a şa cu m sc ria A posto lu l P a v e l C o r in te n i lo r : „Căci n i m en i n u p o a te p u n e o a l tă tem e lie decît cea care a fost p u să şi care este Isus H ris to s“ . 1 Cor. 3,11.

T em elia e i este H ris to s şi de a- ceea n u se e la tin ă . A cesta a fost g îndu l care a în su f le ţi t d e -a lu n g u l veacu rilo r pe b ă rb a ţi i lu i D u m n e zeu.

Aş dori să v ă p re z in t c îteva t a b lou ri p r in c a re D um nezeu a în cu r a ja t şi a su s ţin u t pe s lu jito r ii Săi şi B iserica S a în cu rsu l v rem u rilo r .

P ro fe tu lu i I sa ia îi e s te p re ze n ta t tab lo u l ce ni-1 descrie în cap. 6.1-3 :

„ In an u l m o rţii îm p ă ra tu lu i Osea, am v ăzu t pe D om nul şezînd pe u n scaun de d om nie fo a r te în a lt , şi poa le le m an tie i Lui, u m p leau te m plul. S e ra fim ii s tă te a u d e asu p ra Lui, şi f ieca re av ea şase a r ip i : cu două îşi a co p e reau fa ţa , cu două îşi a co p e reau p ic ioarele şi cu două zburau . S tr ig a u u n u l la a ltu l şi ziceau : „Sfîn t, sfîn t, sfîn t, este D om n u l oştirilo r! T o t p ă m în tu l este p lin de m ă r ire a L u i“ .

C u v în tu l in sp ira t ne sp u n e p r iv i to r la aceas tă m ă re a ţă v iz iune : „El (Isaia) văzuse pe D om nul Sabaot, auzise c în ta re a S e ra f im ilo r „ to t p ă m în tu l e p l in de m ă r i re a L u i“ , şi p ro fe tu l fu sese în tă r i t p e n tru lu c ra re a ce-i s tă te a îna in te . A m in ti re a acestei v iz iun i l-a în so ţit în to t cu rsu l lu n g ei şi g re le i sa le m is iun i.

Ezechiel, p ro fe tu l în d u re ra t a l e- x ilu lu i în ţ a r a Caldeei, a p r im it o v iz iune care l -a în v ă ţa t să a ib ă în c redere în p u te re a şi că lăuzirea D um nezeu lu i lu i Israel.

V iz iunea e p re z e n ta tă în p r im u l cap ito l a l că r ţi i p ro fe tu lu i Ezechiel (1,1-28). „U n n o r gros, u n snop de foc, o lu m in ă s tră lu c ito a re ca a r a m a lu s tru ită , p a tru f ă p tu r i vii cu p a tru feţe, c îte o ro a tă la f iecare faţă... în fă ţ işa rea şi a lc ă tu irea lo r e ra a şa fe l în e ît fiecare ro a tă p ă re a că este în m ijlocu l a lte i roate... u n d e le m în a D u h u l să m ea rg ă a- colo m ergeau , înco tro vo ia Duhul... d easu p ra ce ru lu i ceva ca o p ia t ră de sa f ir în ch ip u l u n u i scau n de dom nie, pe acest ch ip de scau n de dom nie se v ed ea ca u n ch ip de ornam m ai v ăzu t ia ră ş i o lu c ire de a- r a m ă lu s t ru i tă ca n iş te foc, în lă u n - t ru l c ă ru ia e ra om ul acesta... Ca în fă ţ işa rea cu rcu b eu lu i care s tă în nori în tr -o zi de ploaie, aşa e ra în fă ţişa rea acestei lu m in i s tră lu c ito a re... a s tfe l e ra a ră ta re a slavei D om n u lu i" .

„ S im b o lu rile m in u n a te ce i se p re ze n ta ră lîn g ă p îr îru l C h e b ar îi d e scoperiră o p u te re co n d u că to are m ai ta re dec ît orice m o n arh . S p ir i tu l lui D um nezeu descoperit p ro fe tu lu i ca p u te re ce m işca şi conducea a - ceste ro ţi p ro d u cea a rm o n ie în a - ceastă a p a re n tă în cu rc ă tu ră . A ceasta îi sp u n ea lu i că la c îrm a u n iv e rsu lu i în treg , e ra D um nezeu11.

L a fe l în A pocalips 1,12.13, c în d D um nezeu descoperă u cen icu lu i iu bit, lo an , ex ila t p e P a tm os, acel tab lo u m in u n a t a l F iu lu i lu i D u m nezeu în m ijlocu l celo r şap te sfeşn ice — cele şap te pe rio ad e a le is to rie i B iseric ii — îl a s ig u ră de in te re su l şi de p u r ta re a de g r i jă a M în tu ito ru lu i p e n tru cred incioşii S ă i şi p e n tru B ise rica Sa.

A ceste în v ă ţă tu r i s în t sp re fo lo su l n o s tru p e n tru ca noi să ne p u n em to a tă în c red erea în D u m n ezeu şi să n u n e în c red em în no i în ş in e .

Q CXJRIERVL A D V E N T I S T

T o t a stfe l ne în v a ţă şi cu v in tu l d a t p r in se rv a D om nulu i : „Ne a- a f lă m la p ra g u l u n o r ev en im en te m ari şi so lem ne. D om nul H ris tos v a v en i cu rin d . In v re m e a aceas ta s lu jito r ii lu i D um nezeu n u treb u ie să se b izu ie pe ei înşişi. T ab lo u rile a m in tite m a i în a in te n e a ra tă în ce s tr în să le g ă tu ră e ceru l cu e v en im en te le care se p e trec p e p ă m în t" .

P e de a l tă p a r te noi ne facem p re a m u lte g r iji şi n e lin iş tea ne f ră m în tă , ca şi c înd to t g reu l lu c ră r i i s - a r sp r i j in i pe noi. N u, p o v a ra ră sp u n d e ri i n u e în c re d in ţa t ă celo r m u rito r i . Ei s în t d o a r u - n e lte în m în a lu i D um nezeu. M ulţi a r d o ri să d ir ijeze şi să conducă ei lu c ra re a pe c a re o conduce D u m nezeu. Se o fe ră p e n tru aceas ta , cu in s is ten ţă . De aceea şi cu acest p r i lej deoseb it s ă -L lă săm pe D u m n e zeu să-Ş i îm p lin ească vo ia şi lu c ra re a Sa. Noi t re b u ie să av em în c red e re în D um nezeu şi su b că lău z irea Sa să m erg em îna in te .

D acă e x is tă v re u n m o tiv de în g r ijo ra re , d e ne lin iş te , apoi acela s ă fie cu p r iv ire la v ia ţa n o a s tră ind iv idua lă , d acă ea co respunde în - t r -a d e v ă r vo in ţe i şi p lan u lu i Iul D um nezeu.

în v ă ţă tu r i le d in aceas tă S ă p tăm î- n ă de R u g ăciu n e n e -a u în d ru m a t sp re D om nul n o s tru Isus H ristos, în d em n în d u -n e să că lcăm pe u rm ele Sale. C h ia r D om nul H ris tos sp u n e a c în d e ra pe p ăm în t, cu v in te carej ni se ad resează şi no u ă azi : „D acă vo ieş te c ineva să v in ă d u p ă M ine,1 s ă se lepede de sine, să-şi ia cruceai în f iecare zi şi să M ă urm eze"., L u ca 9,23. Şi ce a ltcev a cu p rin d e în sine aceas tă ch em a re d ec ît lu p t a cu sine ? Ce a ltc ev a ne p u n e în fa ţă aceas tă in v ita ţie decît r ă s t ig n ire a z iln ică a om u lu i vech i şi în n o irea z iln ică a o m u lu i d in lă u n tru p r in D uhu l D o m nulu i ? Ce a ltcev a m ai cere de la noi in v ita ţia D om n u lu i decît să f ie a lu n g a te d in v ia ţ a n o a s tră : gelozia, m în ia , inv id ia , ră u ta tea , u ra , ş i-n in im ile n o as tre s ă troneze pacea, bucuria , a rm on ia , b u n ă ta tea , în d e lu n g a ră b d are , iu b i re a de f ra ţ i şi iu b ire a de oam en i ?

F ie ca aceas tă ocazie să constitu ieo p ia t ră de h o ta r p e n tru fiecare d in tre noi, cei p rezen ţi aici, să con s t i tu ie o sc h im b are ra d ic a lă a v ie ţ i i no astre . Să sp u n e m f iec a re D om n u lu i în aceas tă c lip ă : „Da, D oam ne, v re a u să f iu ca T in e bun , b lîn d şi iu b ito r . A ju tă -m i T u !“ ,

Şi a tu n c i ne vom încrede în El ş i-L vom lăsa să conducă El şi v ia ţa n o a s t r ă şi v ia ţa B iseric ii şi toate lu c ră r i le ei, sp re b u c u ria şi m în - tu ire a n o a s tră şi sp re s lava Sa în to a tă veşnicia. A M IN !

M. T. P â rv a n

— D in p red ica ro s t i tă v in e r i sea ra 12 X II 1975.

j p v e aceea, D om nul H ris tos c înd a / J in t r a t în lu m e a spus : ’O,

D u m n ezeu le ! S îngele ta u r i lo r şi a l ţap ilo r n u poa te să T e m u l ţum ească, n u s în t p e p lacu l T ău. De aceea M i-a i d a t u n t ru p pe care să - l aşez ca JE R T F Ă P E A L T A R U L T Â U “ (Ev. 10, 5—7. 10).

Este sem n if ica tiv fa p tu l că p re leg erea de fa ţă , ce coincide cu p re zen ţa n o a s tră aici, la sed iu l U n iu n ii p e n tru lu c ră r i d e m a re im p o r ta n ţă p e n tru B ise rica n o astră , n e v o rb eşte d esp re H ris to s , ca e x em p lu su p rem de a scu lta re . P r in s tu d ie re a şi a p ro fu n d a re a v ie ţ i i R ă sc u m p ă ră to ru lu i n ostru , no i s lu j i to r i i Săi, t re b u ie să

i în v ă ţă m cu m s ă t ră im şi cum să lu c răm . C ăci u n u l d in scopurile p en t r u care E l a lu a t a su p ra -Ş i n a tu ra n o astră , a fo s t tocm ai ace la de a ne d a o p i ld ă de ascu lta re .

P e n t r u a în ţe leg e m ai b in e m ă re ţia e x em p lu lu i Său , să re ţin e m

zd ro b it p e n tru fă răd e leg ile n oastre . Ped eap sa , c are n e d ă pacea, a căzu t p este El, şi p r in ră n ile L u i s în tem tăm ăd u iţi . Noi ră tă ce a m cu to ţii ca n iş te oi, f iecare îşi ved ea de d ru m u l l u i ; d a r D om nul a făcu t să cadă a- su p ra L u i n e leg iu irea n o astră . C înd a fost c h in u it şi a su p rit, n -a deschis g u ra deloc, ca u n m ie l pe care-1 duc i la m ăce lă rie , şi ca o oaie m u tă în in te a celo r ce o tu n d : n -a deschis gura . E l a fost lu a t p r in a- p ă sa re şi j u d e c a t ă ; d a r c ine d in cei de pe v re m e a L ui a c rezu t că El fusese ş te rs de pe p ă m în tu l celor vii şi lo v it de m o ar te p e n tru p ă c a te le p o p o ru lu i m eu ? G ro ap a L ui a fost p u să în t r e cei ră i, şi m o rm în tu l

L u i la u n loc cu cel bogat, m ăc a r

că n u săvîr.şise n ici o n e leg iu ire şi

şi n u se găsise n ic i u n v ic leşug în

g u ra Lui. D om nul a găsit cu cale

să-L zd robească p r in suferin ţă ... Dar,

d u p ă ce îş i v a da v ia ţa ca je r t fă

„ P r in stud ierea v ie ţii D o m n u lu i Hristos, s lu jito r ii lui D u m n ezeu trebu ie să în v e ţe C U M S Ă T R Ă I A S C Ă Ş I CU M S Ă L U C R E ZE . Ei trebu ie ca z iln ic să se s trăduiască a tră i v ia ţa L u i“. — E. G. W h ite

tab lo u l pe c a re ev an g h e lis tu l V e

c h iu lu i . T es tam en t, I sa ia ni-1 p re

z in tă :

„C ine a c rezu t în ceea ce n i se

vestise ? C ine a cunoscu t b ra ţu l

D om nulu i ? E l a c rescu t în a in te a

L u i ca o o d ra s lă s labă, ca u n L ăs

t a r care iese d in tr -u n p ă m în t uscat.

N -av ea n ic i f ru m u se ţe , n ic i s t ră lu -

: c ire ca să n e a t r a g ă p riv ir i le , şi î n

fă ţişa rea L u i n -a v ea n im ic care să : n e placă.

D isp re ţu it şi p ă ră s i t de oam eni,

! om a l d u re r i i şi o b işn u it cu sufe-I r in ţa , e ra aşa de d isp re ţu i t că î ţ i în -

! to rcea i f a ţa d e la El, şi no i n u L -am

! b ă g a t în seam ă. T otuşi, E l su fe r in

ţe le n o a s tre le -a p u r ta t , şi d u re r ile

n o as tre le -a lu a t a su p ra L ui, şi noi

a m c rezu t că es te pedepsit, lo v it de

D um nezeu , şi sm erit. D a r E l e ra

s tră p u n s p e n tru p ă ca te le no astre ,

p e n tru p ă ca t v a v ed ea o săm în ţă de u rm aş i, v a t r ă i m u lte zile, şi lu

c ra re a D o m n u lu i va p ropăşi în m îi-

n ile L u i“. (Is. 53, 1—10).

In a d ev ă r , v ia ţa Sa, s-a c a ra c te

riz a t p r in tr -o nob ilă şi d e z in te re

sa tă d ă ru ire . în tr e a g a Sa v ia ţă n -a

fost n ic io d a tă m în ji tă de v re -u n act

egoist. D acă a r fi r ă sp u n s cu o p r i

v ire l ip s ită de ră b d a re , dacă a r fi

fă cu t o s in g u ră d a tă u n lu c ru rău...

n -a r m a i fi fost o f i in ţă d e săv îr-

şită, n -a r m ai fi p u tu t fi M în tu i-

to ru l nostru .

S p ir i tu l de în g îm fa re de sine, de

su p e r io r ita te şi lip să de în ţe leg ere

şi u m il in ţă d iv ină , este c o n tra r sp i

r i tu lu i D o m n u lu i n o s tru Isus H ris

tos.

(continuare în pag. 21-a)

I A N U A R I E — F E B k u M W l'Atirfih

întarea MoiseMielului

„ E l c t n t a u c t n t a r e a lu i M o ise , r o b u l lu i D u m n e z e u , ş i c î n t a r e a M ie lu lu i . Ş i z i c e a u : „ M a r i ş i m i n u n a t e s în t l u c r ă r i l e T a le , D o a m n e D u m n e z e u le , A to tp u t e r n i c e ! D r e p te ş i a d e v ă r a t e s in t c ă i le T a le . .

(A p o c . 15,3).

Cîn ta re a lu i M oise şi a M ielului, două im n u r i a le u ne i ex p e ri e n ţe com une, b i ru in ţa a su p ra

păca tu lu i, im n u l u n o r ex p erien ţe p u te rn ic e cu D um nezeu , al în ce rcă r i lo r şi a l de fin it iv e i ră m în e ri în Isus H ristos.

C în ta re a b iru in ţe i lu i M oise şi im n u l b iru in ţe i M ielu lu i. M oise şi R ă sc u m p ă ră to ru l Isus H ristos, ca r a c te re de re fe r in ţă în is to ria m în - tu ir i i . O m şi D um nezeu cu p rin ş i în lu p ta com ună p e n tru b iru in ţa a su p r a p ăca tu lu i, b i ru in ţă a su p ra m o r ţii....

M ă găseam p e n tru a doua oa ră în b ise rica „S fin te lo r L a n ţu r i1" d in Rom a, şi p r iv ea m în d e lu n g ch ipu l lu i M oise d ă ltu i t în m a rm u ra rece de m în a şi su f le tu l in eg a la tu lu i a r t is t a l ren aş te r ii , M ichelangelo . T ră s ă tu r ile p u te rn ic e şi severe îţi dezv ă lu ia u ca ra c te ru l t i ta n u lu i c red in ţe i şi al b lîn d e ţii p l in ă de ră b d are .

P r iv ire a îm i căzu pe o tă ie tu ră în m arm o ră , tă ie tu ră lă sa tă acolo d e d a lta a rtis tu lu i, care te rm in în - d u -ş i op era şi p riv ind -o , cu prins de s im ţă m în tu l re a liză r ii p e rfec ţiu n ii îi lovi cu d a lta ro s t in d : „Acum, v o r b e ş te !“Şi m i-am a m in tit a tu n c i de cu v în tu l a ltu i m a re t i ta n a l slu jirii , d e cu v în tu l m are lu i aposto l Pavel, c a re sc riin d b iseric ii d in C o rin t sp u n e a :

„A ceste lu c ru r i li s -au în tîm p la t ca să ne s lu jească d re p t p ilde , şi a u fost scrise p e n tru în v ă ţă tu ra noastră ..." (1 Cor. 10, 11).

Da, M oise n e v o rb eş te şi astăzi. Ca oam en i a i c red in ţe i să p lecăm in im ile şi să desch idem su fle tu l n o s tru sp re a în ţe lege co n ţin u tu l e x p e r ien ţe lo r c u p rin se în c în ta rea lu i Moise şi a M ielului.

V ia ţa şi c a ra c te ru l lu i Moise s în t p e n tru noi exem ple , lec ţii pe care s în tem c h em a ţi a le în v ă ţa şi a le t r ă i căci e le a u fost scrise p e n tru în ţe lep ţirea n o a s tră , p e n tru d esăv îr- ş irea s fin ţilo r, în v e d erea lu c ră r ii d e slu jire .

G îndul, solia u ne i c în tă ri, n e sîn t tran sm ise de te x tu l m elod iei aşeza t în strofe . Deşi n u av em n ică ie ri tex tu l acesto r c în tă r i, am p u tea to tuş i u rm ă r i d in re la tă r i le S c rip tu r ii , c u p r in su l acesto r ex p erien ţe .

D espre p ă r in ţ i i lu i M oise c itim cele ce u rm e a z ă :

„Un om d in casa lui Levi (Am - ram ) lu ase de n e v as tă pe o fa tă a lu i L ev i (Iochebed). F e m e ia . . . a n ă sc u t u n fiu. A v ă zu t că este f ru m os şi l -a a scuns tre i luni. Ne m ai p u tîn d să - l a scundă, a lu a t un sic riaş de p ap u ră , pe care l -a uns cu lu t şi cu sm o a lă ; a pus cop ilu l în el, şi l - a a şeza t în tre tres tii , pe m a lu l rîu lu i. S o ra cop ilu lu i (M iriam sau M aria) p în d ea la o d e p ă r ta re oarecare , ca să v a d ă ce a re să i se în tîm ple . F a ta lu i F a rao n s -a po- go rît la rîu , să se s c a ld e . . . E a a z ă r i t s ic ria şu l în m ijlocu l tres tiilo r , şi a t r im is p e ro a b a ei să-l ia. L -a deschis . . . e ra u n b ă ie ţaş care p lîngea. I -a fos m ilă de el, şi a zis : — Este u n copil de a l e v re i lo r —. A tu n c i so ra copilu lu i a zis fe te i lu i F a ra o n : — Să m ă duc să -ţi chem o doică d in tre fem eile E vreilo r, ca să - ţ i a lăp teze copilu l ?.

D u-te , i - a ră sp u n s fa ta lu i Fa raon . Şi fa ta s-a d u s şi a ch em a t pe m am a cop ilu lu i. F a ta lu i F a ra o n i -a zis : Ia copilu l acesta, a lă p tea - ză-1, şi îţi voi p l ă t i . . . C opilul a c rescu t şi ea l - a dus fe te i lui F a

raon ; şi el i-a fost fiu, i-a p u s n u m ele M oise (scos) ; — căci —, a zis ea, l -a m scos d in a p ă “ „ (Ex. 2,1-10 ; 6 ,20).

D espre m am a lui Moise, Iochebed se sp u n e că in f lu e n ţa ei, a f o s t . p u te rn ic ă şi cu consecin ţe veşnice. Din pu n c t de v e d ere sp i r itua l, p u tem sp u n e că „p rin nici o a ltă fem eie d in lum e, în a fa ră d e fec io ara M aria, n -a p r im it lu m ea c reş tin ă m ai m u lte b in ecu v în tă ri , ca p r in Iochebed". Cu c îtă bucurie- a lu a t în b ra ţe le sale pe fiu l ei- pe care-1 în c red in ţa se lu i D u m n e zeu şi . • . N ilu lu i. Şi D um nezeu i-a în ap o ia t fiul. C red că în t im p u l celor tre i lun i cît l -a ţ in u t ascuns,. Iochebed s -a ru g a t, cum n u m a i o m am ă ştie să facă acest lucru , m ai a les că s in g u ru l lu c ru pe c a re p ru n c u l îl ştia , e ra . . . să p lîngă şi i a r să p lîngă. C înd l-a în c re d in ţa t N ilu lu i, a făcu t acest lu c ru p l în - g înd şi rug în d u -se . Cu s ig u ra n ţă că ea s -a ru g a t n espus de m u lt ca. p ru n c u l să n u p lîngă, sp re a n u fi descoperit. M aria care v eghea de d e p a r te p ru n cu l, cu s ig u ra n ţă că se ru g a m ereu . C înd a v ă zu t că su ita fiicei lu i F a ra o n se a p ro p ie de rîu , s -a ru g a t ca să n u se o p reas că în locu l u n d e e ra copilu l şi d e a sem en ea ca m ic u ţu l să n u p lîn g ă în acel m om ent. D ar, că ile lu i D um nezeu, n u s în t căile n o a s tre . Şi adesea, ru g ăc iu n ile n o a s tre n u s în t în a rm o n ie cu p lan u ri le lu i D um nezeu. C înd H atşepsu t, fiica lu i F a rao n , se în d re p tă sp re Nil,, p ro v id en ţa îi în d re p tă paşii ex ac t sp re locul u n d e e ra copilu l c are . . . p lîngea. Şi p ru n c u l cu lac rim ile l u i . . . cuceri pe p rin ţe să , care-1 socoti u n d a r a l N ilu lu i, luîndu-1 sub o c ro tirea ei.

D um nezeu ră sp u n d e adesea cere r ilo r n oastre , n e răsp u n z în d ru g ă c iu n ilo r n o as tre d u p ă cum voim noi, ci d u p ă cum ştie El. Şi n ic io d a tă să n u ju d ec ă m căile lu i D u m nezeu, căci a ra re o r i ş tim ce e s te m ai b in e p e n tru noi.

Şi a stfe l Moise, a ju n se în fam ilia im p e r ia lă a E g ip tu lu i cu m a r i şanse-

a u rc a pe tro n u l fa rao n ilo r. E d u ca t în to a te d isc ip linele zilei, e ra n ă d e jd ea u n e i case d o m n ito a re lip s ită de u rm aş i la t ro n în l in ie b ă rb ă tească.

N u este g reu a ne im ag in a făp tu i că în u n a d in acele zile, Iochebed, doica şi m am a lu i M oise ven i să-şi v ad ă fiul. M oise o lu ă cu el şi-i a r ă tă to a te sp len d o rile p a la tu lu i im p eria l. C lăd iri u riaşe, g răd in i u im i


to a re , b ogă ţia şi lu x u l ce se lă fă iau p re tu t in d en i , d a ru r ile ce se re v ă rsa u d in to a te p ă r ţ i le im p eriu lu i, au fost în fă ţ işa te acestei „um ile sclave" c e - i d ăd u se v ia ţă . O d a tă te rm in a tă aceas tă p riveliş te , Iochebed îl că lăuz i pe Moise, sus p e z id u rile ce tă ţ i i şi de acolo îi a r ă tă p riv e liş tea co libelor de lu t u n d e n e am u l ei şi „a l lu i“ t r ă ia în cea m ai n eag ră sc lavie , şi su p u ş i celo r m a i c ru d e a p ăsă r i . Şi acolo, po a te p e n tru u l t i m a da tă , Iochebed îi re am in ti lui M oise ch em area şi m en irea lu i în lum e. „Nu u ita , D um nezeu a fă g ă d u i t p oporu lu i Său, e lib e ra rea d in sc lavie . N u cum va, t u eşti cel pe c a re leh o v a îl v a folosi p e n tru a ceas tă lu c ra re ? P r iv e ş te la f ra ţi i tă i şi n u u i ta că eşti u n u l d in tre ei, ş i . . . po a te . . • p e n tru lu c ra rea şi m o m en tu l acesta eşti a ici !“ .

S u b p o v a ra rea li tă ţilo r , m am ă şi fiu , au coborît în ce ta te şi s -a u d e s p ă r ţ i t . . . ! L a c îtv a t im p d u p ă aceas tă în tî ln ire , fu ch em a t în ta in ă la F a rao n . A cesta p r iv i în d e lu n g la ■el şi-i zise: „T e-ai fă c u t u n a d e v ă ra t b ă rb a t . E şti p u te rn ic şi excelezi în to a te disc ip linele . A rm a ta , c u r te a şi p o p o ru l te cunosc. „ E u . . . şi u n o f ta t p re lu n g se sm u lse d in p iep tu l a cestu i m o n arh , „ n -a m n ic i u n b ă ia t să -m i u rm eze la tron . Ci, p r in ţe s a H a tşep su t îm i v a u rm a la tron . Zeii m i te -a u d ă ru it . î n s ă . . . eşti e v re u ! C a să poţi su i pe tro n u l Egip tu lu i, t re b u ie să consim ţi să dev ii f iu l fiicei m ele. Să re n u n ţi la n eam u l tă u şi să devii m oşten ito ru l t ro n u lu i F a rao n ilo r . D a r . . . p e n tru aceas ta treb u ie să consim ţi de b u n ă voie. A lege . . . h o tă ră ş te !“ O tăce re g rea , a p ăsă to a re se lăsă peste am îndo i şi m in u te le d ev en eau e x c es iv de lungi. î n t r - u n t îrz iu se auzi u n categoric : NU, N U POT. Cel m ai su b lim ră sp u n s ce s-a d a t v reo d a tă . Cei doi, s -a u d e sp ă r ţi t p e n tru a n u se m a i în tî ln i n ic io d a tă— Şi aposto lu l P a v e l e te rn izează a ces t m o m en t c înd sp u n e :

„ P r in c re d in ţă M oise, c înd s-a

fă cu t m are , n -a v r u t să fie n u m it

f iu l fiicei lu i F a rao n , ci a v r u t m ai b in e să su fe re îm p re u n ă cu pop o ru l lu i D um nezeu" (Ev. 11, 24-25)-

— A m p u tea co n sem n a aici p r im a

s tro fă a c în tă r ii lu i Moise, a cărei solie este : H O TA R ÎR EA .

S ă n u u i tă m n ic io d a tă că h o tă - r îr i le n o a s tre s în t com ponen te a le

d e s t in u lu i no stru . A desea d ru m u rile

v ie ţi i n o a s tre sp ir i tu a le se despart...

A ju n g em la ră sc ru ce de d ru m u ri.


H o tă r îre a cea b u n ă lu a tă cu D u m nezeu, accep tîn d n eco n d iţio n a t d a ru l p u te r ii Sa le t ra n s fo rm a to a re p r in lu c ra rea lă u n tr ic ă a D u h u lu i S fîn t, constitu ie ca lea p r in c a re p u tem a ju n g e a av ea u n c a ra c te r creştin , v red n ic de a s ta în a in tea t ro n u lu i lu i D um nezeu.

— Solia celei de a doua s tro fe a c în tă r ii lu i Moise, am p u tea s-o n u m im : RĂB D A R EA , PA C IEN ŢA , de a păşi to td e a u n a la p o ru n ca lui D um nezeu, în c a d r în d u -n e p lan u lu i Său. Din n e feric ire , la în cep tu l ac tiv ită ţi i sale, M oise îşi p ie rd u ră b d a re a . A s tfe l c itim :

„ In v re m e a aceea , M oise c res- cînd m are , a ie ş it pe la f ra ţi i săi, şi a fo st m a r to r la m uncile lo r grele . A v ă zu t pe u n eg ip tean , c a re b ă te a pe u n E vreu , u n u l d in fra ţi i lui. S -a u i ta t în to a te p ă r ţi le , şi, văz înd că n u es te n im eni, a o m orît pe E g ip tean şi l -a ascuns în nisip. F a ra o n a a f la t ce se pe trecuse, şi cău ta să o m o are pe Moise. D a r M oise a fu g it d in a in tea lu i F a rao n , şi a locu it în ţ a r a M ad ian “ (Ex. 2,11. 12. 15)-

M oise tre b u ia să în v e ţe lec ţia ră b d ă r i i şi s-o în v e ţe aşa de bine. în c î t să d ev in ă cel m ai b lîn d şi cel m ai r ă b d ă to r om. P e n tru a ceas ta D um nezeu l-a t r im is la oi şi p a truzec i de an i a fost e lev în şcoala ră b d ă ri i .

C ineva c a re a t r ă i t în m ijlocu l o ilo r sp u n e a că es te u n lu c ru z a d a rn ic să a ju n g i să -ţi p ierz i r ă b d a rea cu ele. N -a re nici un sens. Poţi să ţip i la ele, n u vei reu ş i nim ic. Po ţi să a rg u m e n tez i în f a ţa lo r de ce u n lu c ru este m a i b u n ca ce lă la lt. De v re i să te lu p ţi cu ele, degeaba. Cu oile, t reb u ie să p ro ce dezi a ltfe l. T reb u ie să le cîştigi în c red e rea şi apoi, m erg în d în a in tea lo r să le poţi conduce în m od paşnic. Căci d acă u n a o ia razna , şi a lte le v o r m erg e d u p ă ea ; dacă

o laşi singură , an im a le le de p ra d ă o vor sfîşia !

Ia tă p e n tru ce M oise t reb u ia să în v e ţe b in e lec ţia ră b d ă ri i . De

fap t, r ă b d a re a este u n a d in tre c a ra c te r is tic ile de seam ă a le sfin ţilo r. A stfe l c itim :

„Aici este ră b d a re a s f in ţilo r care

păzesc p o ru n c ile lu i D um nezeu şi

c red in ţa lu i I su s“ (Apoc. 14, 12).

„Căci av e ţi nev o ie de ră b d a re , ca,

d u p ă ce a ţi îm p lin i t vo ia lu i D u m

nezeu, să p u te ţ i c ăp ă ta ce v -a fost făg ăd u it" (Ev. 10,36).

„F iţi d a r în d e lung răb d ă to r i , f r a ţilor, p în ă la v e n ire a D om nulu i. Ia tă că p lu g a ru l a ş tea p tă ro ad a scu m p ă a p ă m în tu lu i, şi o a ş tea p tă cu ră b d are , p în ă p r im eşte p loa ia t im p u rie şi tîrz ie . F iţi şi voi în d e lung răb d ă to r i , în tă r i ţ i -v ă in im ile, căci v e n ire a D om nulu i este a p ro a pe" (Iacob 5, 7-8).

R ă b d a re a în sem n ează a ră m în e calm , c u ra jo s în îm p re ju ră r i deo seb ite ; fii r ă b d ă to r cu alţii, cu cei de lîn g ă tine , a i p ac ien ţă c h ia r în re la ţii le ta le cu D um nezeu şi fa ţă de m o du l în care E l d ir ije az ă ev e n im en te le şi is to ria p ro p rie i ta le v ieţi. „Căci a v em nevoie" de r ă b d a re şi în d e lu n g ă ră b d a re . Şi toţi cei c a re do resc să c în te la m a re a de c r is ta l c în ta re a lu i Moise, t r e bu ie să se d esăv îrşească a ic i în şcola ră b d ă r i i şi a ceas ta este, în m od d eoseb it va lab il, p e n tru noi s lu jito rii lu i D um nezeu.

— Solia celei de a t re ia s tro fă a c în tă r ii lu i Moise, solie ce se cu p r in d e în e x p e r ien ţa celor m în tu iţi, v o rb eşte d e sp re : D IS PO Z IŢ IA DE A FA C E E X A C T CEEA CE D U M NEZEU NE CERE A FACE.

„ . . . M oise s -a u i t a t ; şi ia tă că ru g u l e ra to t u n foc, şi ru g u l n u se m is tu ia deloc . . . D om nul a zis : A m v ă zu t a su p r i re a pop o ru lu i Meu, care este în E g ip t . . . A cum , vino, Eu te voi t r im ite la F a ra o n şi vei scoa te d in E g ip t pe poporu l Meu, pe copiii lu i Iz rae l“. (Ex. 3,2. 7.10).

C apito lu l tre i şi p a tru d in c a r tea E xodulu i, n e în fă ţişează s tră d a n ia lui M oise d e a-şi d ec lin a ch em a re a pe care D um nezeu i-o ad resa . E l a rg u m en tează a s tfe l :

„C ine s în t eu, ca să m ă duc la F a ra o n ?“

„ Ia tă că n -a u să m ă c readă, n ici n -a u să a scu lte de g lasu l m eu, Ci v o r zice : N u ţ i s-a a r ă ta t D om nul" .

„Ah, D oam ne, eu n u s în t u n om cu v o rb irea u ş o a r ă . . . Căci v o rb a şi l im b a m i-es te în cu rc a tă " .

„M oise a zis : Ah, D oam ne, t r i m ite pe c ine vei v rea să t r im iţ i" (Ex. 3,4).

P r iv in d de pe poz iţia n o as tră , de astăzi, a m p u tea spune că M oise a îm p ins u n e le lu c ru r i p re a dep arte , în c ît „D om nul S -a m în ia pe M oise".

„D om nul a zis : Ce a i în m în ă ? E l a ră sp u n s : U n toiag. D o m nul a z i s : A runcă-1 la p ă m în t , E l l-a a ru n c a t la p ăm în t, şi to iagu l s -a p re făc u t în t r - u n şarpe. M oise fugea de el. D om nul a zis lu i M oise : In t in d e - ţ i m îna , şi apucă-1 de coadă.

------------------------------------- | 7 I

E l a în tin s m în a şi l -a a p u c a t ; şi şa rp e le s -a p re fă c u t ia ră ş în tr -u n to iag în m în a lu i“ (Ex. 4).

C o m en ta to rii n e sp u n că şa rp e le de c a re M oise fugea, e ra u n u l d in tre cei m a i ven inoşi şe rp i ai pustiei. C ine a s tu d ia t p u ţ in aceste v ie ţu i toare , ş t ie c ă a tu n c i c înd v re i să p r in z i u n şarpe , nu-1 apuci n ic io d a tă de coadă, căci a tu n c i se p o a te u şo r în to a rce şi te m uşcă. Ş a rp e le t r e b u ie a p u ca t de cap. C u to a te acestea , D um nezeu îi po ru n c i să - l ap u ce de coadă. Şi M oise n -a spus nimic.. El a e x ec u ta t e x ac t a şa cum i-a p o ru n c it D om nul. Ca şi N a a m a n care t re b u ia de şa p te o ri să se cu fu n d e în apa Io rd an u lu i, la fe l şi el, se opri d in fuga lui, se în to a rse şi ap u că şa rp e le de coadă cum i-a p o ru n c it D om nul ! Şi şa rp e le se p re făc u la loc în toiag, c a re fu p re făc u t de D um nezeu în tr -o su rsă a p u te r ii

m iracu loase .F ie ca ceru l să n e a ju te tu tu ro r ,

ca în lu c ra re a m în tu ir ii şi c h em ă r i i n o as tre , să a sc u ltă m „în to tu l, to tu lu i to t“ de cu v în tu l şi s fa tu r ile ceru lu i. Căci d acă D om nul şi M în- tu ito ru l n o s tru preciza a d esea : „C ăci n -a m v e n it să fac vo ia Mea, ci voia C elui ce M -a tr im is“ cu a t î t m a i m u lt noi, av em nevoie să n e su p u n e m aceleiaşi p u te r i şi voinţe.

— Solia celei d e a p a tr a s tro fă d in cin ta re a lu i Moise, ne v o rbeşte d esp re : „C R ED IN ŢA DE A ÎN C E R CA IM PO SIB IL U L ".

A m citit d esp re c ineva, c a re în t im p u l celui d e -a l doilea război m o n dial, fiind in v a lid a deschis u n m ic a te l ie r de re p a ra ţi i auto. E ra u n spec ia lis t în m ese ria lui. P e f i r m a sa el a sc ris : „ Im posib ilu l ... as tăzi. M î in e . . . ce este posibil" .

A desea ş i-n v ia ţa c red in ţe i n o a s t r e lu c ru r i le se p re z in tă la fel. In v ia ţa şi a c t iv ita te a lu i M oise im p o sib ilu l se ce re a rea l iza t im ed ia t.

„P o p o ru l s tă te a acolo, c h in u it de sete, şi c îr te a îm p o tr iv a lu i Moise. El zicea : — P e n t ru ce n e -a i scos d in Egipt, ca să n e faci să m u r im d e sete a ic i cu copii şi tu rm e le n o a s tre ?

M oise a s tr ig a t c ă tre D om nul, şi a zis : — Ce să fac cu p o p o ru l aces t a ? în c ă pu ţin , şi a u să m ă uc idă cu p ie tre " .

„D om nul a zis lu i M oise : — T rec i în a in te a p o p o ru lu i ... Ia tă , E u voi s ta în a in te a t a p e s tîn ca H o reb u lu i ; vei lovi s tînca , şi v a ţ îşn i a p ă d in ea, şi pop o ru l v a bea !. M oise a f ă cu t a şa în f a ţa b ă rb a ţ i lo r lu i I s ra - e l“ (Ex. 17,3-6).

A pă d in s tîn că ! C ine c red ea ca în m ijlo cu l p u s t iu lu i a rză to r , a p a să ţ îşn ească d in tr -o s tîncă m as iv ă ? D um nezeu t ra n s fo rm ă adesea im p o sib ilu l în re a l i ta te . De c îte ori n u este n ecesa ră aceas tă in te rv e n ţie d iv in ă în v ia ţa şi a c t iv ita te a n o a s t r ă sp ir i tu a lă . De c îte ori n u avem nevo ie d e a ce a c red in ţă c a re să î n cerce c h ia r im posib ilu l. A v em noi oa re su f ic ien tă c red in ţă în D u m n e zeul m ântu irii n o a s tre p e n tru a c re de că El v a ad u ce la în d ep lin ire to t ceea ce E l a fă g ăd u it ? N ecesita te a e x p e r im en tă r i i acestei solii co n ţin u tă în c în ta re a lu i M oise şi a M ielu lu i să n e d e te rm in e a în ă l ţa ru g a sm erită , d a r a r z ă to a re a f i in ţe i n o astre : „D oam ne, m ă re ş te -n e c red in ţa 11*.

— S tro fa a cincea a acestei m in u n a te c în tă r i , n e -a r p u tea vo rb i de sp re : C U R A J PE N T R U A D E VĂR. C u ra ju l de a s ta to td e a u n a de p a r te a ad ev ă ru lu i , c h ia r în îm p re ju r ă r i m ai p u ţ in p rieln ice , aşa cum găsim în e x p e r ien ţa lu i M oise :

„Poporu l, a v ă zu t că M oise zăbo v eşte să se pogoare de pe m u n te , s-a s tr în s în ju ru l lu i A ron , şi i-a zis : — H aide, fă -n e u n d u m n ezeu care să m ea rg ă în a in tea n o a s tră ; căci MOISE, O M U L ACELA... n u ş tim ce s - a făcut... şi a fă c u t u n v iţe l tu rn a t . Ş i ei a u zis : — Is ra - e le ! Ia tă D u m n ezeu l t ă u c a re te -a scos d in ţ a r a E g ip tu lu i" . . .

„D om nul a zis lu i M oise : — Scoa lă -te şi pogoară-te , căc i pop o ru l tău , pe care l - a i scos d in ţa r a E gip tu lu i — s-a s t r ic a t___ A ron a r ă s p u n s . . • — S ă n u se a p r in d ă de m î- n ie D om nul m e u ! T u s in g u r ştii că p op o ru l a ce s ta es te p o rn it la rău . Ei m i-a u zis : — F ă -n e u n d u m n e zeu . . . E u le -a m zis : — C ine a re au r , s ă - l sco a tă ! — Şi m i l-au adus ;, l - a m a ru n c a t în foc, şi d in el a ieş it v i ţe lu l acesta" (Ex. 32).

Ei c a re a v u se se ră ocaz ia să f ie m a r to r i a i m a n ife s tă r i i d iv in e în m i j locul lor, c a re au t r e c u t p r in m are ca p e u s c a t ; c are au b ă u t a p ă d in stîncă , c ît d e rep ed e au u i ta t ei, a t î t p e D u m n ezeu care S -a m a n i fe s ta t p r in m in u n i în m ijlocu l lor, cît şi p e M oise, d e sp re c a re cu fa lsă n a iv i ta te sp u n e a u : „N u ş tim ce s -a f ă c u t . . . M oise ace la !“ A ron , în loc să a ib ă tă r i a recu n o aşterii r e a l i tă

ţii, ro s tea l ip s it d e resp o n sab ili ta te : — M i-a u a d u s a u ru l ; l -am a ru n c a t în foc ; a ie ş it a cest v iţe l" .

De c îte o ri n u în ce rcăm a ne convinge pe noi în ş in e că scăd e

r i le no astre , l ip su rile s a u c h ia r c ăderile noastre , au ex p lica ţii p la uzibile, în a fa ră de noi şi in e re n te fi in ţe i n o a s tre n edesăv îrş ite . De c îte o ri n u scuzăm p ăca tu l d in noi. D a r c ît de m in u n a t e ste să poţi sp u n e îm p re u n ă cu proorocu l D aniel :

„Noi a m p ă c ă t u i t . . . a m fost ră i şi în d ără tn ic i , n e -a m a b ă tu t de la po ru n c ile şi o r în d u ir ile Tale. . . T u , Doam ne, eşti d rep t, i a r n o u ă n i se c u v in e . . . să n i se u m p le f a ţa de ruşine , n o u ă tu tu ro r . . . p e n tru că am p ă c ă tu it îm p o tr iv a T a “ (Dan. 9,4-8). A d m irăm , n u cu ra ju l, ci m ă r tu r is i re a lu i P a v e l ce izvora d in tr -o conv ingere lău n tr ică , reală .

„O, a d e v ă ra t şi cu to tu l v red n ic de p r im it este cuv în tu l, c a re zice :— H ris to s Isu s a v e n it în lu m e ca să m în tu iască pe cei păcătoşi, d in t r e care cel d in tîi s în t e u “ (1 T im . 1,15).

— Să p ă tru n d e m a cu m în în sem n ă ta te a soliei celei d e a şasea s tro fă a c în tă r ii lu i Moise, pe c a re am p u te a s-o d en u m im : „D R A G O ST EA FA Ţ A D E PO PO R U L L U I DUM NEZEU ".

E ste u im ito r să constan ţi că n u g ăs im în V echiu l T es ta m en t n icio ocazie în c a re c ineva să ro s te a s că u n cu v în t de m u lţu m ire la a - d re sa lu i Moise, p e n tru acte le sa le de sacrificiu . N ici u n cu v în t bun , de ap rec ie re . In schim b, n u m a i c r i tici, n e m u lţu m ir i , m u rm u ră r i , a - m en in ţă r i cu p um nii, sc rîşn ir i de d in ţi a a m e n in ţa r e . . . CE P O PO R IU B IT O R ! S ă u rm ă r im c îteva d in t re aceste m an ife s tă ri .

„F a rao n se ap rop ia . C opiii lu i Is rae l ş i-au r id ic a t ochii, şi ia tă că E g ip ten ii v e n e a u d u p ă e i . . . E i a u zis lu i M oise : ’N u e rau oa re m o rm in te în Egipt, ca să n u m ai fi fost nevoie să n e aduci să m u r im în pu stie ? Ce n e -a i fă cu t de n e -a i scos d in E g ip t ?“ (Ex. 14,10-11).

„ . . . p o p o ru l a c ă u ta t c ea r tă cu Moise. Ei a u zis : ’D ă -n e a p ă să b e m ! M oise le -a ră sp u n s : 'P e n tru ce cău ta ţi c ea r tă cu m in e ? P e n t r u ce isp i ti ţ i p e D om nul ? . . . Moise a s t r ig a t c ă tre D om nul, şi a zis :

’Ce să fac cu pop o ru l aces ta ? în că

p u ţin şi a u să m ă u c id ă cu p ie tre

(Ex. 17,2.4).

„M aria şi A ro n a u v o rb it îm p o

t r iv a lu i M o ise . . . şi a u zis : 'O are

n u m a i p r in M oise v o rb eş te D om

n u l ? N u v o rb eş te o a re şi p r in

noi ?’ (Num. 12,1-2)-

s C U R IE R U L A D V E N T I S T

„Toţi copiii lu i Iz rae l a u c îr t i t îm p o tr iv a lu i M oise şi A ro n şi to a tă a d u n a re a v o rb e a să -i uc id ă cu p ie tre . . ( Num. 14,2.10).

A cesta es te tab lo u l recu n o ş tin ţe i p o p o ru lu i Iu d e u f a ţă de M oise. F a ţă de acest b ă rb a t care -şi în c h i n a se to a tă v ia ţa sa lv ă r ii poporu lu i Is rae l şi fe r ic iri i lu i. A tî t de n e recu n o scă to r era, în c î t D um nezeu sp u se lui M oise :

„E u v ăd că p o p o ru l acesta este u n p o p o r ta r e în că p ă ţîn a t. L asă -m ă să - i n im icesc şi să le ş te rg n u m ele de su b ce ru r i ; i a r pe t in e te voi face u n n e am m ai p u te rn ic şi m a i m a re la n u m ă r decît p o p e ru l a ce s ta '1 (Deut. 9,13-14).

P o a te că d acă eu aş fi fost în locul lui M oise aş fi spus D om n u lu i : „D rep te şi a d e v ă ra te s în t căile T a le D oam ne şi ju d e c a ta T a este d reap tă . F ă cum a i zis, penti-u că d re p t este ceea ce a i h o tă r î t“ . M ai ale» că D um nezeu îl a s ig u ra se că e l şi „ fam ilia" lu i se va b u c u ra de u n p r iv ileg iu deosebit. Aşa e ra firesc. D a r Moise, M oise iu b ea n espus d e m u lt a ce s t popor. S e id en tif icase cu el. E ra sensu l v ie ţii lui. De aceea găsi p u te re să sp u n ă D om nulu i :

„ . . . P o p o ru l aces ta a făcu t un p ă c a t fo a r te m a re ! S i-au fă c u t u n d u m n ezeu de au r. I a r tă - le a cu m p ă ca tu l ! D acă nu , a tunci, ş te r- g e -m ă d in c a r te a T a, pe c a re a i sc ris -o “ (Ex. 32,32). C u a lte cuvinte , c e-m i fo loseşte să f iu u n n e am m are , d a r f ă ră ei ? N u ! Şi M oise p use condiţii lu i D um nezeu . O ri îi i e r ţ i şi p e ei, ori m ă pedepseş ti şi p e m ine. Ce om m in u n a t. N u m ai u n c a ra c te r u riaş , a p u tu t face acest lucru . Să iu b eş ti p e f ra te le tău , să iu b eş ti tu rm a peste c a re te -a pus D um nezeu păzito r, c h ia r a tu n c i c în d te d isp re ţu ie ş te , a tu n c i c în d te urăşte .

S tim a ţi f ra ţi con lu cră to ri ! S în tem chem aţi, a v em m en ire a de a m a n ifes ta iu b ire a n o a s tră fa ţă de po p o ru l lu i D um nezeu , şi de cauza Lui, c h ia r a tu n c i c înd aceş tia n u n e iubesc, în c iu d a a ceea ce ei

n e -a u făcu t, poate . D espre D om nul n o s tru Isus H ris to s n e este spus că iu b in d p e a i Săi c a re e rau în lu m e, i -a iu b it p în ă la capăt. Şi El n e sp u n e : „ P ild ă v -a m dat, să f a ceţi şi voi ceea ce a m fă cu t E u “ .

—■ So lia c u p r in să în cea de a şa p tea s tro fă n e v o rb eş te d e sp re— CR ED IN ŢA DE A PA ŞI ÎN A IN T E LA PO R U N C A L U I DU M NEZEU. Ia tă - i , p o p o r şi conducă to r

a ju n ş i la h o ta ru l P ă m în tu lu i F ă g ă du in ţe i. Solia aceste i p ă r ţi a c în tă rii lu i M oise es te categorică şi u n iv e r sa l valabilă-

L a h o ta re le C a n aan u lu i, D om nul d isp u n e ca M oise să t r im i tă n iş te „iscoade1* în ţ a r a C an aan u lu i. „Vede ţi" , le -a sp u s M oise acesto ra , „cum este ţa ra , cum este poporul, cum s în t c e tă ţi le şi cu m este p ă - m în tu l ţă rii , g ra s sau s te rp".

R a p o r tu l a ces to ra co n firm ă cu- v în tu l făg ăd u in ţe i d iv ine , căci, sp u n e a u ei „cu a d ev ă ra t , e ste o ţ a r ă în care cu rg e la p te şi m ie re şi ia tă - i ro ad e le" . . . d a r . . . şi acest „d ar" a c în tă r i t p re ţu l a p a tru zec i de an i de p e re g r in a re în p u s t iu şi n im ic irea u n e i g enera ţii , c are s-a sp e r ia t de ce tă ţi le în tă r i te şi de fiii lu i A nac şi n - a d a t a scu lta re C u- v în tu lu i lu i D um nezeu , c a re le p o ru n cea să m ea rg ă în a in te şi să ia în s tă p în ire ţa r a . A tî t d e n e ch ib zu ită le-a fo st îm p o tr iv ire a în c î t“ ‘ . . . au zis u n u l a ltu ia : ’Să n e a - legem o căpe ten ie , şi să n e în tq a r - c em în E g ip t“ (Num . 14,4). I a r la e fo r tu r ile pe c a re Moise, A ron, Iosua şi C aleb le d e p u n ea u p e n tru a d e te rm in a p o p o ru l să păşească în a in te la p o ru n c a D om nulu i, r a p o r tu l Sf. S c r ip tu r i ne sp u n e că „ to a tă a d u n a re a v o rb ea să - i uc idă cu p ie tre" .

Ei n -a u în v ă ţa t lec ţia în cred erii în D um nezeu. S -a u te m u t p e n tru v ia ţa lo r şi a u u i ta t că p r in tre c a uzele p e n tru c a re m u lţi v o r ră m în e în a fa ra veşn ic ie i, Sf. S c r ip tu ră ca tegoriseşte şi p e „fricoşi" (Apoc. 21,8). S -a u te m u t p e n tru că n u a- v eau în c re d e re în D um nezeu l m în - tu ir i i lor. A ceasta e ra cea de a ze cea reb e liu n e a lo r îm p o tr iv a lu i D um nezeu şi a lu i Moise, de la d a ta p lec ă ri i d in robie. Şi to ţi, a u p lă t i t t r ib u t n eascu ltă r i i lo r şi n -a u v ăzu t ţ a r a în c a re D um nezeu ju ra se că le-o v a da„

S în t şi as tăz i m u lţ i p r in tr e o a m en ii c red in ţe i, c a re găsesc o m a re g re u ta te în a fa ce u n lu c ru n u m ai aşa cum a p o ru n c it D um nezeu . Unii, consideră că B iserica , sau conducerea ei, m erg e p re a încet, sa u deloc şi se consideră c h em a ţi a face ceea ce se rv a D om nulu i n u m eş te ca f i in d a c ţ iu n ea de a m erg e „ în a in te a în g eru lu i" . De a n u m erge în p as cu to a tă B iserica .

De a n u păşi la p o ru n ca lu i D u m

nezeu. P o z iţia ace s to ra n u este

m ai b u n ă ca a „g en e ra ţie i p u s t iu

lu i" . P o a te că D um nezeu în g ăd u ie

De d a ta aceas ta , a sc u lta rea n u v izează poporu l. A scu lta rea v izează acum pe Moise, pe co n d u că tori. P e noi ca păs to ri a i tu rm e i lu i D um nezeu . Căci n im en i d in m ijlo cul n o s tru n u -ş i poa te p e rm ite să se com porte , „cum v rea" ig n o rîn d p rin c ip iile o rgan iza to rice şi de c re d in ţă a le B iseric ii a l c ă ru i s lu j i to r

este. N im en i n u poa te im p r im a

concepţiile sa le B isericii, ci el t r e

bu ie să se lase m o d ela t de cu v în tu l şi o rg an iza ţia B iseric ii lu i D u m

nezeu. O rice e lu d a re a acestu i a d e

v ă r , n u ad u ce b in ec u v în ta re a su p ra

celui în cauză.Din nou M oise şi poporu l se g ă

sesc în conflict. E pisodul este c u

să trecem p r in ex p e rien ţa p u s t i u lu i, p e n tru că n u s în tem g a ta a m erg e în a in te . . . n u m a i la p o ru n ca lu i D um nezeu , p e n tru îm p lin irea re sp o n sab ili tă ţi i ce n e re v in e în a in tea lu i D um nezeu . Nici îna in te , nici în u rm ă . E x trem ele s în t la fe l de n e in d ica te . S în tem Insă d a to r i ca în l in iş te şi în cred ere , să m e r gem îm p re u n ă cu B ise rica ,sp re îm p lin irea m a n d a tu lu i şi chem ării n o a s tre „LA PO R U N C A L U I DUM NEZEU" şi n u d u p ă în ch ip u irile sau a m b iţii le cuiva.

— Ne ap ro p iem de în ch e ie rea stu d iu lu i n o s tru şi am dori să n e o- p r im p u ţ in a su p ra soliei d in cea du a o p ta s tro fă a C în tă rii lu i Moise, pe c a re a m p u tea s-o in t i tu lă m :

A SCULTA REA .

I A N U A R I E — F E B R V A R I E 1976 s

n o scu t sub d e n u m ire a „A pele de la M erib a“ . D in n ou a d u n a re a popo ru lu i ră m în e f ă ră apă. Din nou s -a u ră sc u la t îm p o tr iv a lu i M oise şi a lu i A ron . M oise a căzu t cu fa ţa la p ă m în t în a in tea lu i D u m n e z e u .. Ş i D um nezeu i-a zis : „Ia to iagul, şi ch eam ă a d u n a re a , tu şi f ra te le t ă u A ron , SĂ V O R B IŢI s tîncii a - ces te ia în f a ţa lor, şi ea va da a p ă “ (Num . 20,6.8). R a p o r tu l b ib lic ne în fă ţişează în să u n lu c ru de n e c re zut. A stfe l c itim :

„M oise şi A ro n au c h em a t a d u n a re a în a in tea stîncii şi M oise le -a zis : „A scu lta ţi ră sv ră t i ţ i lo r ! Vom p u tea noi o a re să v ă scoa tem ap ă d in s tîn ca aceas ta ?“

Şi to iagu l pe care-1 av ea în m in ă şu ie ră în a e r şi s t în ca fu cu m î- n ie lov ită de două ori. Din s tîncă i z v o r î . . . a p ă !

D a r . . . D o m nul le zise : „ P e n tru că n -a ţ i c rezu t în M ine, ca să M ă sf in ţ i ţ i în a in tea cop iilo r lu i Israel, n u v e ţi d u ce a d u n a re a aceas ta în ţa r a pe c a re i-o d a u “ (Num. 20,12). D um nezeu spusese în m od c la r : „V orb iţi s tîncii" . Moise, îşi p ie rd u ră b d a re a . A nii de în ce rcă ri în f r u n tea poporu lu i c are în to td e au n a e ra g a ta să - l n im icească, îi s lăbi p u te rile . E l n u a sc u ltă p o ru n ca e x p resă a lu i D um nezeu şi lovi stînca . D u m nezeu d ă d u p oporu lu i apă, p e n tru a n u cauza su fe r in ţi in u tile şi a n u face să d isp a ră în c red erea în D u m nezeu. S im bolu l în să fusese n im icit. V orb ind d esp re apa ce cu rgea d in stîncă , aposto lu l P av e l sp u n e :

„Toţi au b ă u t aceeaşi b ă u tu ră d u hovnicească, p e n tru că b eau din- t r -o s tîn că d u h ovn icească ce venea d u p ă ei ; şi STÎNQA ERA H R IS- T O S“ (1 Cor. 10,4)-

D om nul H ris to s a fost o s in g u ră d a tă „lovit", z d ro b it p e n tru f ă ră de leg ile n o astre (Is. 53), de aceea s tînca , ce s im boliza p e H ristos, t r e b u ia lov ită n u m a i în tr -o s in g u ră îm p re ju ra re . De d a ta aceasta , Moise tre b u ia să v o rb ească stîncii, să se ad reseze S tîncii — H ristos, şi El av ea să le d ea a p ă d in belşug, şi a- v eau să p r im ească a p ă din izvoa re le vieţii, căci H ris tos e ra cel c a re cu m u lt m a i t îrz iu av ea să sp u n ă fem eii S am ariten ce de la f în tîn ă lu i Iacob :

„D ar oricui v a b ea d in apa, pe care i-o voi da Eu, în veac n u -i

v a fi s e t e ; b a în că apa, p e care

i-o voi d a Eu, se v a p re face în el

în t r -u n izvor de apă, c are va ţişn i

în v ia ţa veşn ică" (loan 4,14).

iST " •

P e n tru n e a sc u lta re a sa, M oise a

p lă t i t u n g reu t r ib u t . D um nezeu ce

re d in p a r te a f iec ă ru ia o a scu lta re

dep lină . Şi M oise n -a fă cu t ex cep

ţie. Sf. S c r ip tu ră ab u n d ă în e x em

p le în care se d em o n s trează fap tu l

că s în tem d a to r i a a sc u lta „în to tu l

to tu lu i to t (Deut. 18,13) de D om nul

D um nezeu. C ain şi A bel ; N ad ab şi

A bihu , Uza, S a u l şi a lţii, a r a tă că

în a d e v ă r „D om nul... n u ţ in e pe

cel v in o v a t d re p t nev inova t, şi p e

d epseşte fă răd e le g e a 11 (Num. 14,18).

A scu lta rea , e s te lec ţia cea m a re pe

care t re b u ie s-o în v ă ţă m cu toţii.

R e fe r in d u -se la poz iţia lu i D u m

nezeu fa ţă de v in a lui Moise, c in e

v a sp u n ea a s tfe l :

„D in cauza aces tu i fa p t şi a n u

m e, că p e n tru u n lu c ru de n im ic ,

D um nezeu n u în g ăd u i lu i M oise

să in tr e în Ţ a ra F ăg ăd u in ţe i, cu

to a te in s is ten ţe le acestu ia, n u -L

m ai p o t iub i p e D um nezeu cu o

d ragoste c reş tin ă . U n D um nezeu

t reb u ie să fie m ă r in im o s . . . iu b i

to r" .

N -a iu b it o a re D um nezeu pe M o

ise ? P u te m sp u n e lu c ru l aces ta ?

Este a d e v ă ra t că D um nezeu n -a

p u tu t t rece cu v e d e re a p ă ca tu l n ici

ch ia r la M oise, d e sp re c a re El,

D um nezeu m ă r tu r i s e a :

„A scu lta ţi b in e ce v ă sp u n ! C înd

v a fi p r in t r e vo i u n proroc , Eu,

Dom nul, M ă voi descoperi l u i . . .

N u to t a şa este în să cu robu l M eu

M o ise . . . E u îi vorbesc g u ră c ă tre

gură , m ă desco p ăr l u i . . . e l vede

ch ipu l D o m n u lu i . . . “ (Num. 12).

H o tă r îre a lu i D um nezeu n u în

seam n ă că n u l-a iub it. D in con tră .

A posto lu l Iu d a n e sp u n e că : „ A r

h an g h e lu l M ihail, cînd se îm p o tr i

v ea d iav o lu lu i şi se c e r ta cu el

p e n tru tru p u l lu i Mo i s e . . ( Iu

d a 9).I n ad ev ă r, D um nezeu n u poa te

socoti pe cel v inovat, d re p t n ev in o

v a t şi p ed ep seş te fă răd e leg ea şi

Moise, p e n tru că n -a s lăv it p e

D um nezeu, n -a ascu lta t, a t re b u it

ca pe m u n te le Nebo, fă ră să p u n ă

p ic io ru l în C anaan , să m o a r ă . . .

•— în acest punct, a ju n g e m la u l

t im a stro fă a c în tă rii, c a re a r p u

tea fi in t i tu la tă : SU PU N ER E FA ŢA

DE V O IN ŢA L U I DUM NEZEU.

Nici lu i M oise n u i-a fost u şo r !

C a-n to td e a u n a s -a în d re p ta t c ă t r e

D um nezeu ru g în d u -L :

„S tăp în e D oam ne . . . L asă -m ă , T e

rog, să trec , şi să v ăd ţ a r a aceea

b u n ă de d incolo de Io rd an , m u n ţi i ace ia fru m o şi şi L ib an u l" (Deut.

3,24.25).

A ici a v em p rim u l caz d in S f in te le

S c r ip tu r i în c a re D um nezeu c e r e

u n u i om să n u se m ai roage. D u m

n ezeu sp u n e :„D estu l ! N u -m i m ai vo rb i de lu

c ru l acesta" (Deut. 3,26). R u g ăc iu

n ea u n u i om n -a m ai p u tu t fi a s

cu lta tă , p e n tru ca u n pop o r în tre g să<

p o a tă fi în v ă ţa t lec ţia A SC U LTĂ R II.D ar să re ţin e m cu to ţii sp ir i tu l

lu i Moise. D a to r ită v in e i lui, i - a

Faţă de m u lţ im ea b inecuv în tărilo r revărsa te de cer asupra Inoastră ca B iserică a Sa — p ăstrînd pacea ţă rii noastre şi \p rosperita tea ei, lin iştea şi un ita tea biseriici Sale şi credincioşia Is lu jito r ilo r şi a tu tu ro r f ii lo r şi fiicelor Sale, \

Cu bucurie şi p ro fu n d ă recunoştin ţă aducem m u lţu m ir i lui (D u m n ezeu rostind îm p re u n ă cu D avid : )

„B in ecu v în ta t să f i i T u d in veac în veac, Doamne... A ta (este... m ărirea , pu terea şi m ăreţia , v redn ic ia şi slava... De la )T ine v in e bogăţia şi s la v a , ... în m in a Ta este tăria şi puterea , lşi m în a Ta poate să m ărească şi să în tărească toate lucrurile . \

„A cum , D u m n ezeu l nostru , Te lăudăm , şi p rea m ă r im N u m e le ((T ău cel S f în t“ (1 Cron. 29,10-13). )

N e reconsacrăm chem ării d iv in e p e n tru a s lu j i cu cred in- (cioşie lu i D um nezeu , B iseric ii şi aproapelui, rug ind pe Cel )A to tp u te rn ic să ne boteze pe to ţi cu b inecuv în tarea D u h u lu i (S ău cel S f in t în ploaia tîrzie. )

A d u n a re a vo tează în u n a n im ita te această hotărîre c în tînd lîna in tea lu i D u m n ezeu cîn tarea nr. 16 : „ M u lţu m iţi lui D u m - )n e ze u că b u n e“. [


fost lu a tă b u c u r ia p e n tru c a re îşi

în ch in ase to a tă v ia ţa . D um nezeu s-a

m în ia t p e el. I - a in te rz is a se m ai

r u g a L ui p e n tru aces t lucru . D a r

nici o a ti tu d in e de ră z v ră ti re n u s-a

v ă zu t la el. N ici u n cu v în t de r e

proş. C itiţi ve rse te le 23-26 d in cap.

3 d in D eu teronom ul, sp re a in tu i a -

ti tu d in e a şi lu c ra re a d in g lasu l lu i

Moise. D e asem en ea şi su p u n e rea

ce se d eg ajă d in re la ta re a re tro s

p ec tivă a aces tu i m a re b ă rb a t a l

lu i D um nezeu . S u p u n e re a f a ţă de

v o in ţa lu i D u m n ezeu este esen ţia lă

p e n tru m ân tu irea şi s lu j ire a n o as

t r ă . El su p u se lu i D um nezeu to tu l şi

D u m n e z e u . . . î l scu lă la v ia ţă , căci,

El, „av ea în v e d e re cev a m ai b u n “

p e n tru Moise. Şi d u p ă a p ro x im a tiv

1 300 de ani, p e M u n te le sch im b ării

la fa ţă , el în so ţi pe I l ie în convorb i

re a lo r cu M în tu ito ru l, m a i în a in te

d e m o arte a isp ă ş ito a re a A cestu ia .

A leg erea şi c red incioşia lu i M oi

se, a fost a s tfe l o n o ra tă de cer.

E x is tă o m a re a se m ă n a re în tre

M oise şi D o m nul H ristos. A şa se

face că cei m ântu iţi v o r c în ta la

t ro n u l cerulu i, pe m a re a d e cris ta l,

c în ta re a lui M oise şi a M ielului.

D om nul H ristos, a lă s a t şi el p e n

t ru u n t im p t ro n u l T a tă lu i şi s lav a

ceru lu i şi a în ţe les să su fe re p e n tru

m în tu irea celui păcătos. P e n tru a -

ceasta, El a d ev en it u n a cu noi, a -

se m ă n în d u -S e nouă, d a r . . . „ fă ră

păca t" .

P e n t r u d rag o stea ce n e -a p u r ta t -o

(Ioan 3,16), E l su fe ri nespus. „Om

a l d u re r ii şi o b işn u it cu su fe rin ţa ,

-era a şa de d isp re ţu i t că î ţ i în to r

cea i fa ţa de la E l . . . E l su fe rin ţe le

n o a s tre le -a lu a t a su p ra L u i . . . e ra

•străpuns p e n tru p ăca te le no astre ,

z d ro b it p e n tru fă răd e le g ile noastre .

P edeapsa , c are n e d ă pacea, a că-

-zut peste El, şi p r in ră n ile L ui sîn -

te m tă m ă d u iţ i '1. Is. 53.

E l a a v u t o c red in ţă n e c l in ti tă în lu c ra re a m ântu irii şi în T a tă l Său,

a scu ltîn d în to tu l de El. „C ăci",

sp u n e a El, „ n -a m v e n it să fac voia

Mea, ci vo ia T a tă lu i M eu c a re este în c eru ri" .

A fost în d e lu n g ră b d ă to r , i a r

„cînd a fost c h in u it şi a su p rit, n -a

deschis g u ra deloc, ca u n m ie l pe

care-1 duci la m ăcelărie , şi ca o

oaie m u tă în a in te a celo r ce o tu n d :

n -a desch is g u ra “ (Is. 53,7).

D o m n u l Isu s S -a sup u s to td e a

u n a voiei T a tă lu i Său, c h ia r şi a-

tu n e i c în d e ra v o rb a d e p ro p r ia Sa

v ia ţă . El se ru g ă T a tă lu i sp u n în d :

„T ată , d acă voieşti, d e p ărtea z ă p a

h a ru l acesta de l a M ine ! T otuşi, nu

cum voiesc Eu, ci cu m voieşti T u “

(Luca 22,39-46).

E l a iu b it p e a i Săi, c are e rau

în lu m e ş i . . . i - a iu b it p în ă la ca

pă t, c h ia r d a că acest c ap ă t a l iu

b ir ii S a le f a ţă de noi a fo s t m a rc a t

de c rucea Golgotei.

C eea ce a f ă c u t D u m n ezeu p e n tru

Moise, E l este g a ta şi d ispus a face

p e n tru to ţi cei ce c red şi p e n tru noi

ca s lu jito r i a i Săi. U n a s tfe l de ca

ra c te r e ste lu c ra re a D u h u lu i S f în t

în v ia ţa n o as tră .

S în tem noi, s lu jito r ii lu i D u m

nezeu, g a ta de a v en i în a in tea cer-

ru lu i în ru g ăc iu n e , sp re a cere lu i

D um nezeu ca E l să n e îm p u te rn i

cească a lu a h o tă r î re a de a accep ta

p lan u ri le pe c a re D um nezeu le a re

cu fiecare d in tr e noi ? De a -L

ru g a să ră m în e m to td e a u n a în c a

d ru l în v ă ţă tu r i lo r S a le şi a o rg a n i

zaţiei B iseric ii S a le ? Ca E l să d ez

volte în noi, r ă b d a re a şi s f in ţire a

necesa ră d e să v îrş ir i i n o a s tre ? Ca

D um nezeu să n e a ju te a face în

to tu l to tu lu i to t d u p ă C u v în tu l Său,

a ju n g în d a fi şi no i în tre cei ce v o r

c în ta „ C în ta rea lu i M oise şi c în

ta re a M ie lu lu i" ?

Să ro s t im a tu n c i c u to ţi i îm p re

u n ă cu v iz io n a ru l de pe P a tm o s :

„M ari şi m in u n a te sânt lu c ră r i le

Tale, D o am n e D um nezeule , A to tp u

te rn ice ! D re p te şi a d e v ă ra te s în t

căile Tale , îm p ă ra te a l N eam u rilo r"

(Apoc. 15,3).

*) P re d ică ro s t i tă la o ra de r u

găciune d in z iu a de 14 dec. 1975.

E X E M PL U L N O STRU DE ASC U LTA R E

(urm are d in pag. 15-a]

L u p ta a ceas ta în tr e f ire sc şi sp ir i tu a l , în tr e b in e şi ră u , se re p e tă în cu p rin su l in im ii f iecă ru i c red in cios.

Hristos... a b iru it! Ce l-a a ju ta t oa re în câştigarea b iru in ţe i? Ia tă ce sp u n e C u v în tu l i n s p i r a t :

„L e g ă tu ra cu D u m n e z e u ; R u g ă c iu n ea şi S p r i j in ire a pe C u v în tu l sc ris" :

C eea ce a a ju ta t p e M în tu ito ru l în o b ţin e re a b iru in ţe i a su p ra p ă c a tu lu i, n e po a te a ju ta şi pe noi, căci a tu n c i c în d cred inciosu l p r im e ş te pe H ris to s în in im a şi v ia ţa sa, e l p r i m eş te şi p u te re a de a t r ă i v ia ţa D om nulu i H ristos.

D a r pe El, p e F iu l lu i D um nezeu l-a costa t m u l t aceas tă b iru in ţă . El a t r e b u i t să su p o rte d e sp ă r ţire a de T a tă l şi t r ă i re a în acest aco p eră- m în t a l t ru p u lu i om enesc, f ă ră în sâ a p ă c ă tu i !

D ar pe noi, p e noi ca s lu jito r i a i Săi, ce n e -a costa t ? A m fă c u t noi oa re to tu l p e n tru a c îş tiga p e H r is tos, a şa cu m a p u tu t sp u n e m a re le aposto l P av e l ? (Filip. 3, 7—8).

S lu jito r ii lu i D um nezeu n -a r t r e b u i să u i te n ic io d a tă lu c ra re a şi r e sp o n sa b ili ta te a lo r. A d e v ă ra tu l s lu j i to r a l lu i D um nezeu n -a r t r e b u i să fa că n im ic care a r m în j i sau m in im aliza lu c ra re a sa sfîn tă .

Să n e s t ră d u im deci a n e id en tif ica cu D o m nul H ristos, cu R ăs c u m p ă ră to ru l no stru . Să ne s t r ă d u im a t r ă i şi a lu c ra p e n tru E l şi a - sem en ea L ui. F ie ca v ia ţa f iecă ru ia d in tre noi să fie o îm p lin ire a ceea ce se sp u n e d esp re D om nul H ris to s şi a n u m e : „S ingura lege a v ie ţi i Sale, e ra de a îm p lin i v o in ţa T a tă lu i S ă u “. F acă B u n u l D u m n e zeu ca şi noi, în lu c ra re a c h em ă rii n o a s tre să facem v o ia C elui c a re n e -a c h em a t a -I s lu ji cu c red incio- şie, de a s lu ji a d ev ă ru lu i şi a p ro a p e lu i n o stru . Să n u u i tă m C u v în tu l p e care se rv a D o m nulu i n i-L sp u ne : „ M în tu ito ru l cere de la noi să lu ă m seam a la fe lu l în c a re d ăm m ă r tu r ie d e sp re El. I a r ca s lu jito ri a i E v an g h e lie i să n u u i tă m n ic io d a tă lu c ra re a şi re sp o n sa b ili ta te a no as t r ă p e n tru c a re n e reco n sac răm cu to ţii astăzi.

D. P O P A

— R e zu m a tu l p red ic ii d in S a b a t de d im in eaţă .

I A N U A R I E — F E B R U A R IE 1976 ■0

Opace solemnă, atmosferă plăcu

tă, unitate şi iubire frăţească,

rugăciuni puternice ce s-au

înălţat la cer, iată ce a caracterizat

Adunarea Electivă a Uniunii. Chiar

de la început s-a făcut simţjtă pre

zenţa lui Dumnezeu plin Duhul

Sfint, care a condus ş i împărţit slu

jbele, după voia Sa. (1 Cor. 12,li).

Ca unul care am activat pe ogo

rul Evangheliei 40 de ani, ca pastor

~i preşedin te de Conferinţă reales

de trei ori, am participat la multe

adunări de felul acesta. De data

aceasta însă, am rămas adînc im

presiona.t de felul cum au decurs lu

crările. In mod liniştit, in ordine,

in unanimitate de voturi, fără şo-

văi re, protest, sau contestaţii . o aşa lucrare in asemenea condiţii nu

s-a mai petrecut şi desigur nu s-ar

fi putut realiza fără asistenţa şi

ajutorul Duhului Sfint.

Momentele trăite ne amintesc de

construirea faimosului templu al lui

Solomon. Nu s-a auzit nici O vo

ci(erare ; nici o şovăire, nici o ne

mulţumire şi nici un zgomot; pie

trele fiind pregătite din carieră,

fiecare pentru locul ei. Oamenii lui

Dumnezeu au lucrat cu Dumnezeu,

pentru Dumnezeu. Asemănător s-au

petrecut lucrurile şi aici. Omul p0-

trivit la locul potrivit.

Aşa au decurs lucrurile la acea-

5tă Adunare Generală a Uniunii.

A fost impresionant cind s-a soli

citat "ot"ul pent.ru noul preşedinte

al Uniunii, o masă de oameni s-au

lidicat, delegaţii votind plin ridi

carea in picioare. Un vot unanim,

fără nici o con testare, parcă ar fi

10st un singur om, şi un singur vot.

Reţin momentul solemn cînd fl-.

Popa, noul preşedinte ales, in tr - un

mod emoţionant a cerut de la Dum-

De 10 Adunoreoipenerolă

Electivă

o

Uniunii de Conferinte 14 decembrie 1975

nezeu intelepciune pentru servi re

şi a asigurat adunarea delegaţilor

că va lucra cu toată fiinta sa pen

tru prosperitatea Bisericii , pentru

unitatea frăţească şi păs trarea or

ganizaţie i in Biserică. .

Cuvîntul pe care reprezentantul

ocazia să particip ca delegat şi l a

lucrările Adunărilor Generale din

1955 şi 1967. Faptul că lucrdrile a

cestei sesiuni s-au ţinut la inche

ierea săptămînii de rugăciune din

acest an, a contribuit la atmosfera plăcut spiritual ă şi de mare respon

sabilitate ce a dominat aceste lu

crări.

In tot ce s-a făcut am văzut

mîna lui Dumnezeu la lucru. Ne-am

convins, odată mai mult că atîta

vreme cît rămînem la organizaţie,

cit manifestăm un spirit creştin de

respect faţă de rînduielile bisericii

şi respect fală de noi înşine şi de

Departamentului l-a rostit, mi-a demnitatea de fii ai lui Dumnezeu,

umplut inima de bucurie. Recunoaş

terea faptului că Biserica noas tră

îş i duce viata ei religioasă - in

lini şte, in legalitate ş i in armon ioa

să colaborare este semnificativ -

Rog pe Bunul Dumnezeu ca să ră

mînem mai departe oameni ai păcii ,

ai organizaţiei şi ai colaborării , ne

îngăduind nimănui a strica ceea ce

s-a realizat cu rugăciun e şi stăruin

ţă.

Modul armonios cum au decurs

lucrările, ne lasă impresii m emora

bile. Bunul Dumnezeu să ajute ca

Biserica Sa, să urmeze indemnuril e

Sfintei Scripturi, şi să trăiască şi

s~i mijlocească cu dragoste pentru

conducătorii, pe care Dumnezeu i-a

pus.

Alexe Nicolae Pastor pensionar

Mulţumesc cerului pentru harul pe care l-am avu t de a fi delegat la cea de a IX-a Sesiune a Adunării Generale Elective a Uniunii. Ca slujbaş m ai vechi in Comuni

tatea din care fac parte, am avut

respirăm atmosfera cerului.

M-a impresionat momentul votă

rii preşedintelui Uniunii. Ca unul

singur, ne-am ridicat cu toţii in

picioare. N-am făcut-o atit de mul t

pentru persoana in sine a fratelui

Popa, ci din respect faţă de Orga

nizaţia Bisericii şi ca mulţumire la

adresa lui Dumnezeu inaintea că

ruia ne-am ridicat de fapt. Este

gindul pe car e nu trebuie să-I uităm

niciodată. Respectind Conducerea

Bisericii la toate n ivelele ei, mani

festăm respect fală de Biselică, faţă

de organizaţie, faţă de Dumnezeu.

Am rămas profund mişcat de cu

vintul D-lui Director Puiu, repre

zentantul Departamentului Cultelor

la aceste lucrări. Dinsul a dat o

frumoasă apreciere felului liniştit,

organizatoric şi disciplinat în care

s-au desfăşurat lucrălile . Felicitlnd

pe noii slujbaş i ai Uniunii le-a spus

să reprezinte cit mai bine pe toţi

credincioşii bisericii şi interesele

lor. Mă bucură a rmonioasa colabo

rare a Bisericii noastre cu organele

Autorită\ii de Stat, după cuvintul

Scriptulii şi datoria noastră .

~-------------------------------------------------------C-U-R-I-ER-U--L-A-D-V-E-N-T~I~ST~

S p u n şi e u îm p re u n ă cu p ro fe tu l

H abacuc : „ În su fle ţeş te -Ţ i lu c ra rea

în cu rsu l an ilo r, D oam ne!” (Hab.

3,2 p.d.).

D om nul să fie lă u d a t p e n tru fe lu l

m in u n a t în care El a lu cra t.

Saioc Marinp re zb ite r C o m u n ita tea A.Z.Ş. B u

cu reş ti — B elu

/u b ito ru l n o s tru T a tă ceresc, în

h a ru l şi b u n ă ta te a Sa, n e -a ofe

r i t ocazia în tî ln ir i i cu E l şi un ii

cu alţii, ca să n e ap ro p iem de El în

c ă in ţă , d ep lin ă consacrare , re cu

n o ştin ţă , ru g ăc iu n e şi laudă . A m

t r ă i t c lipe de în ă l ţa re sp ir i tu a lă ,

c în d su f le tu l n o s tru rep e ta fă ră -n -

c e ta re co n v in g erea p sa lm is tu lu i :

„Căci m a i m u lt face o zi în cu rţi le

T a le decît o m ie în a l tă p a r te " .

„Aş v re a să locuiesc pe vecie în

c o rtu l T ău...“ Ps. 84,10 p.p. ; 61,4.

A u fost zile în care, re p au z în d u -n e

în b ra ţe le iu b ir ii d ivine, in im ile

n o astre a u fost in u n d a te de lu m i

nă.

P e n tru noi, e lev ii S em in a ru lu i

Teologic, aceas tă ocazie a fost o

lec ţie de „O rg an iza ţie b isericească".

D a r m ai m u lt dec ît a t î t : o lecţie

c u d e m o n s tra ţii pe v iu despre

P ro v id e n ţa lu i D um nezeu , d esp re

fe lu l deoseb it cum conduce El B i

se rica Sa, a tu n c i c înd ea consim te

s ă co laboreze în t ru to tu l cu Cel

c a re este „cap u l" , a tu n c i c în d El

e s te in v ita t să prezideze în tî ln ir i le

n oastre . „L a orice a d u n are , la care

p a rtic ip ăm , ru g ăc iu n ile n o astre t r e

bu ie să se în a l ţe c ă tre D um nezeu,

c h ia r în acest t im p să d ea su fle

te lo r n o as tre zel şi p loaie sp ir i tu a lă .

C o m u n ica rea S p ir i tu lu i S fîn t cu co

m u n ita te a n e este p re z e n ta tă a tî t

de în c u ra ja to r de că tre p ro fe tu l Z a-

h a r ia : „ L u c ru l acesta n u se v a face

n ici p r in p u te re , n ici p r in tă rie , ci

p r in D uhu l Meu, — zice D om nul

O ş tir i lo r !“ Zah. 4,6 u.p.

A fost o lec ţie d esp re a tm o sfe ra

cerească, v e n ită ca ră sp u n s la ce

re r ile celo r care s im t p o v a ra su

f lete lor. O lec ţie d e sp re m odestie

şi sm eren ie , d e sp re s im ţă m în tu l n e

v redn ic ie i e x p r im a t n u o d a tă p r in

lac rim i şi m ărtu r is ire .

A m s im ţi t p u te re a ru g ăc iu n ilo r

în ă l ţa te p e n tru scum pii n o ş tr i f ra ţ i

în H ristos, c ă ro ra D om nul le -a în

c re d in ţa t s lu jb e de ră sp u n d e re în

B iserica Sa. A ltfe l cum n e -a m e x

p lica te rm e n u l „ u n an im ita te " , m ereu

fo losit în aceste zile, d ev en in d s im

bol a l u n ir i i în H ristos.

A u fost zile de b iru in ţă , paşi f ă

cu ţi p e n tru veşnicie , căci to t ce se

îm p lin eş te d u p ă vo ia şi sub că lău z i

re a lu i D um nezeu e b i ru in ţă şi p a r

te a veşniciei.

Rugaii-vă

Şi

lucraţi

A fost o ocazie de ad u ce re a -

m in te că is to r ia B iseric ii ad v en te

d e pe aceste m eleag u ri a fo st şi

este scrisă d e m în a C elui Veşnic.

R ecunoaştem că B u n u l D um nezeu

şi astăz i „dă izbăv iri în m ijlocu l a-

cestei ţă r i" (Ps. 74,12 u.p.), veg h ea

ză a su p ra păcii, p ro sp e r i tă ţ i i sp ir i

tu a le şi m a te r ia le a acestu i pop o r

cu a le că ru i a sp ira ţ i i nob ile n e i-

den tificăm .

„ I n s u f l e ţ e ş t e - Ţ i l u c r a r e a !n c u r s u l a n i lo r , D o a m n e ! F ă - T e c u n o s c u t î n t r e c e r e a a n i l o r !“ H a b . 3,2 p .m .

M om ente le care v o r s tă ru i cel

m a i m u lt în m in te a şi in im a m ea,

a u fost o re le de co n sacra re şi r u

găciune. P u te re a sp ir i tu a lă şi c la r

v iz iunea p r im i tă în aceste ore ex

p lică succesu l lu c ră r i lo r c a re au

a v u t loc.

D om nul a fă c u t să s tră lu cească

în fa ţa n o a s tră p o sib ili ta tea de a fi

b in ecu v în ta ţi cu ie r ta re şi d a ru l n e

p r ih ă n ir i i : „ Ia tă că în d ep ă rtez de

la t in e n e leg iu irea , şi te îm b ra c cu

ha in e le de să rb ă to a re" . Z ah . 3,4

u.p. E l n e -a a s ig u ra t d in nou că

toate com orile ceru lu i ne ap ar ţin ,

dacă le c e rem d in to a tă in im a, cu cande la su f le tu lu i cu ră ţi tă .

N e -am convins că treb u ie să -L

cu n o aş tem m ai d ep lin p e D om nul,

să av em v ed eri m ai la rg i d esp re

im p o r ta n ţa şi scopul soliei pe care

o v es tim şi că e n ecesa r să d o b în -

d im e x p e r ien ţe d in ce în ce m ai

p ro fu n d e şi d u ra b ile în p ă r tă ş ia cu

H ristos.

A m în ţe les că t im p u l de care

d isp u n em n u treb u ie să - l în v es tim

în p la n u r i egoiste şi în m ăsu ra în

care se v a p roduce în fap t, se v a

îm plin i ru g ăc iu n ea M în tu ito ru lu i

n o s tru : „ P e n tru ca ei să f ie în

ch ip d esăv îrş it una , ca să cu n o as

că lu m ea că T u M -ai tr im es, şi că

i-a i iu b it cu m M -ai iu b it pe M ine".

Ioan 17,23. R u g ăciu n ile M în tu ito ru

lui n o s tru în to td e au n a a u fost a s

cu lta te de T ată l, de aceea c redem

că în cu r în d ră sp u n su l S ău la a-

ceastă ru g ăc iu n e ne v a cu p rin d e şi

pe noi în „ s in g u ra tu rm ă " av în -

d u -L pe Isus ca „ s in g u r P ă s to r" .

P ersp ec tiv e le m ăre ţe a le v i i to ru

lui ne in sp iră încredere , b u cu rie şi

s ig u ran ţă . A vem conv ingerea că

sp ir i tu l de sp e ra n ţă şi cu ra j, r ă s

p u n su l a f irm a tiv a l ce lo r p rezen ţi

fa ţă de ch em a re a la reco n sac ra re şi

lucra re , v a fi o m ă r tu r ie în ă l ţă to a

re şi o in f lu e n ţă ro d ito a re p e n tru

to ţi a ş tep tă to r i i s inceri p ă s to r iţ i de

dînşii.

P o rn im m ai d e p a r te cu co n v in

g e rea că D om nul v a lu cra , că ace

laşi sp r i j in n e va fi a co rd a t de T a

tăl, de care S -a b u c u ra t Isus, c înd

t r ă ia şi lu c ra pe acest păm în t. De

aceea, c redem că b iru in ţa Lui va

fi b i ru in ţa n oastră , că lau d a Lui va

fi c în ta rea n oastră .

D orim ca în z iua în tî ln ir i i cu EI,

în a in te de a fi lu a ţi la cer, să -I

p u te m p re ze n ta acelaşi ra p o r t al

credincioşie i noastre , pe care-1 p re

zen tase E l în a in tea în ă l ţă r i i Sa le la

T a tă l : „Eu T e -a m p ro s lă v it pe p ă

m în t, am sf îrş it lu cra rea , pe care

M i-ai d a t-o s-o fac." Io an 17,4.

D om nul să a scu lte ru g a no astră ,

c ă lău z in d u -n e sp re aceas tă îm p li

n ire d in p ra g de veşnicie . A m in !

ORBAN ADALBERTe lev S e m in a ru l Teologic A.Z.Ş.


a ţ îşn it n u m a i „ap ă du lce". U n d u şm an înv ins , se r id ică ia ră ş i ; u n u l c îş tigat, î ţ i dev ine p rie ten .

2. Impresionat volum de mun

că capabilitate — competenţă

C eea ce a s t îm i t d iscu ţii pozitive

şi a o r ie n ta t a ti tu d in i in te r io a re a

fost c ap a c ita te a a d m ira b ilă de e-

fo r t şi v o lu m u l de m u n că depus

d in su fle t de C o m ite tu l U niun ii. Ore

în ş i r a fă c u t să t rea că p r in fa ţa

delegaţilo r, p r in am p lu l ra p o r t p re

z en ta t de fr. D. P o p a p re ze n ta re a

m o m en te lo r o rg an iza to rice d in t r e

cu tu l B isericii, co n sem n în d u -le cu

date , n u m e şi de ta lii . A fost în v io

ră to r.

„M o m en tu l om ag ia l" . P re g ă ti to a re

de d ru m u ri p e n tru noi, p le iad a oa-

? y & / / i

3. Metodele de lucru

O rice lu c ru bun , treb u ie fă c u t şr

în tr -o m an ie ră bună . P e n tru o ricare

d in tre noi „alegerile" p ă re a u a fi»

o p rob lem ă . D esigur ele p u tea u d e

ven i o p ro b lem ă dacă acest a n g re

n a j dificil, n - a r fi fo st condus î n -

t r - u n m od, superio r, de lu c ru : C on

su lta re a A d u n ă ri i G en era le în o r ic e

p rob lem ă , ţ in u tă degaja tă , aş zice-

consacra tă , în a b o rd are a şi co n d u

cerea p rob lem elo r, m eto d a fo losită"

„ de la credincioşi, p e n tru c red in

cioşi" — m ă re fe r la p ro iec tu l de

u n ifo rm izare — a d m ite re a f ă ră r e

zerve a p ro p u n e rilo r d e le g a ţ i lo r ::

v o t deschis sau secret, în bloc sau

n u m e cu nume., etc... to a te aces tea

au a r ă ta t că, de fap t, to tu l se î n -

/s * /<

C& u nu l, care, am fost p re ze n t şi

a m a v u t fa v o a re a „să v ă d cu

ochii m ei şi să a u d cu u rech ile

m ele", cu m zice aposto lu l Ioan,

cele ce a u a v u t loc pe d a ta , r ă m a

să m em o rab ilă , de 12—14 D ecem

b rie 1975, cu ocazia A d u n ă rii G e

n e ra le E lective, consem nez c îteva

d in m u ltip le le aspecte, în m em o ria

u n u i t re c u t a u reo la t, ce v a co n ti

n u a să lum ineze în an ii ce v in , d r u

m u l pe care m erg em ca B iserică.

1. Pregătire bună şi moment oportun

Se sp u n e că o lu c ra re b ine p re

g ă tită , e ju m ă ta te făcu tă . A m a v u t

ocazia să consta t, a t î t e u c ît şi alţi

colegi cu care a m s ta t de vo rbă , a -

te n ţ ia cu care s -a t r a t a t şi p re v e

d e re a care s -a aco rd a t, n u n u m ai

« ^ 3 u r i

lu c ru r i lo r p r in c ip a le d a r şi celor,

în ap a re n ţă , m a i p u ţin p rincipa le .

P o t să a f irm că re u ş i ta acesto r lu

c rări , e s te de fap t, re f lec ta rea m o

d u lu i în ţe lep t de o rg an iza re a lor.

C e -a r f i fost, de exem plu , dacă n - a r

fi fo st de fa ţă , ca in v ita ţi , to ţi a n

g a ja ţ ii C u ltu lu i ? C îte n e m u lţu m ir i

a r fi fost, a p ăs în d ca n iş te n o ri

groşi pe su f le tu l B iseric ii !...

D a r m o m e n tu l ? A socierea lu c ră

rilo r , cu să p tăm în a de rugăc iune , a

fă cu t ca in im ile p a r tic ip a n ţilo r să

fie m ai sensib ile la in f lu en ţe le d i

vine, în lă tu r în d a sp e r ită ţi le p re m e

d i ta te a le v re u n u i P e tru , g a ta să

sco a tă sab ia. D a to r ită acestu i b ine

a les m om ent, d in sed iu l izv o are lo r

1 n a S

m en ilo r je r t f i to r i d in v ech ea g en e

ra ţie , a u p r im it c in s tirea cuv en ită

p r in clipele de recu legere , în ch in a te

lor.

F o a rte b ine v e n ită a fost in fo r

m a re a ra p o rtu lu i , cu p r iv ire la re

la ţi ile d in tre U n iu n ea C u ltu lu i

A.Z.Ş. d in ţ a r a n o a s tră şi O rg an i

za ţi ile A d v e n tis te d in s tră in ă ta te ,

og lind ite în v iz ite le făcu te în s t r ă

in ă ta te . R a p o r tu l a p u s în d iscu

ţ ie de a sem en ea b u n e le re la ţii şi

dovezile de în ţe leg e re de care se

b u c u ră C u ltu l d in p a r te a A u to r i tă

ţ i lo r ţă r i i n o a s tre m ate r ia liz a te în

re a liză r ile fru m o ase a le C onducerii

U n iun ii d in u l t im u l tim p.

c red in ţase , m a i d ina in te , u n e i

„m îin i" sigure, m în a p u r tă to a re a

celor „ şap te s te le” .

4. Consolidare şi respect organizatoric

O rice p rin c ip iu ce v ine de sus,

de la ,D um nezeu l r în d u ie l i i" e de

folos, a tu n c i c în d el d ev in e v iu şi

lu c ră to r în v ia ţa B isericii.

H o tă rîrea , cu care am fost d e te r

m in a t să p lec de la aceas tă în tî l -

n ire a fost, că e necesară , o n o u ă

a ti tu d in e de su p u n e re fa ţă de B i

serică, b a za tă pe u n sp ir i t nou de

co laborare . D o rin ţa de a co n tin u a

în acest sp ir i t bun , a c t iv ita te a şi

m unca , depuse în fo losul societăţii

şi B isericii, m i-a a p ă ru t ca o d a to

r ie v iitoa re . C ererea v o tu lu i p e n tru


ac re d ita rea p e rso n a lu lu i U niunii,

p e n tru ra tif ic a rea h o tă r îr i lo r de în

f i in ţa re şi d e sf iin ţa rea u n o r C om un ită ţ i etc... p a rcă ne sp u n ea tu tu ro r :

înapoi, la organ izaţie , la s ta tu t, la

lege.

5. Moment culminat, consemnat în fila vremii

P o a te că aşa a fost od a tă „cînd

ste le le d im in e ţii” c în tau , poa te că

aşa a r t reb u i să fie : om ul să guste

m ereu fru m u se ţe a înă lţim ilo r, p l i

n ă ta te a em oţiilor, s tră lu c irea gîn-

d u ri lo r şi rodu l p u r i tă ţ i i sufle tu lu i.

Ce u n a n im ita te de vederi, de im

pulsuri, de m an ifes tă ri , de a f irm ări

în gînd, în cu v în t şi fap tă . A m ai

fost oare v re o d a tă ? In t r -u n ase

m en ea p len : u n a n im ita te p e n tru

c o m ite tu l de p ro p u n eri, u n an im ita te

p e n tru v o ta re în bloc, u n an im ita te

p e n tru vot deschis, u n an im ita te

p e n tru consilieri. N ici o con testa ţie

de la începutu l, p în ă la s fîrş itu l lu

c rărilo r. Şi ca o a f irm a re a m a tu

r i tă ţ i i şi sp ir i tu lu i de ră sp u n d e re a

celo r ch em a ţi să desem neze — P re

şed in te le — om ul „chem at, a les şi

c redincios” , om ul m a r i lo r ră sp u n

deri, in im a şi m în a şi în tr -u n e n

tu z ia sm sfînt, sa la se rid ică în p i

cioare. V otul tu tu ro r , a l m iilo r de

credincioşi, v o tu l in im ii şi a l d ra

gostei, v o tu l în c red er ii şi a l p re

ţu irii, v o tu l a r ip i lo r su f le tu lu i ce

f lu tu ră sp e ran ţa , p ro sp erita tea , b i

ru in ţa .Şi ca u ltim e n o te ce se în sc riu

pe p o rta tiv u l in im ii în du ioşa te de

so lem n ita tea m o m en tu lu i, ru g ă c iu

nea fra te lu i D u m itru Popa, a p re

şed in te lu i n ou ales, în caden ţe line şi b inefăcă toare , se topesc, consu-

m în d u -se l in iş ti t pe a l ta ru l în m i

re sm at a l consacrării... P o a te că aşa

a fost odată... po a te că aşa a r t r e

bui să fie...

6. Concluzii

C ea de a IX -a A d u n a re G ene r a lă E lec tivă a U n iu n ii de C onfe

r in ţe A.Z.S. — D ecem brie 1975, un

„ B inecuv în ta t să f i i T u D oam ne ! In v a ţă -n e orînduirile Tale !“ V o i lăuda pe D o m n u l d in toată in im a mea, vo i istorisi toate m in u n ile L u i“. Ps. 9,1.

succes, o b in ecu v în ta re . O b iru in ţă

a sp ir i tu lu i de ordine, o rgan izare

şi lega lita te . U n NU — categoric

spus sp ir i tu lu i de in d ep e n d e n ţă şi

ne resp ec ta re a o rgan izaţie i şi d em

n ită ţ i i colegiale şi fră ţeşti.

O chem are la e lim in a rea aspec te

lo r negative, la lega lita te , la b u n ă colaborare , la sp ir i t deschis, la în a l

tă în ţe legere, la recip rocă p re ţu ire ,

la sp r i j in fră ţesc , la in im i şi m îin i

curate, la a rm o n ie şi pace.

„A şa se face om ulu i pe care v rea

Îm p ă ra tu l să -l c ins tească” ...

...„Să vă ocro tească N um ele D u m nezeu lu i lui Iacov,

Să vă t r im ită a ju to r d in locaşul

Său cel S fîn t şi

Să v ă sp r ij in ească d in Sion !

A. ChelbegeanuP a s to r

le de 13, 14 şi 15 decem brie f a. c. — cu ocazia ţ in e r ii A d u -

n ă r ii G e n e ra le E lective a U n iun ii de C o n fe rin ţe — n e -a u ofer i t tu tu ro r s lu j i to r i lo r şi de lega ţilo r B isericii A d v en te d in ţ a r a noastră , prile j de m are bu cu rie şi în ă l ţa re sufle tească .

A şa cum ucenic ii sus pe m u n te le sch im bării la f a ţă au v ă zu t s lava lu i D um nezeu s tră lu c in d pe fa ţa F iu lu i Său, la fe l şi noi cei ad u n a ţi în locaşul S ău de R ugăciune, am văzu t şi s im ţi t s tră lu c irea slavei, p r in m in u n a te le Sale în v ă ţă tu r i şi orînduieli, pe care D um nezeu le -a d a t B isericii Sale.

A fost o a d u n a re cum n u s-a m ai v ă zu t a lta . D u h u l S fîn t s -a m a n ife s ta t cu pu tere , u n in d in im ile n o as t re p e n tru a -L p roslăv i pe D u m nezeu p r in tr -o h o tă r îre de s lu jire

m ai consacra tă , fa ţă de B iserica Sa şi p ă s tra re a p restig iu lu i ei, de care să se b u cu re şi sem enii d in ju ru l nostru .

T oate lu c ră r i le com itete lor, Spe cial şi de P ro p u n e ri , p recu m şi lu c ră rile d in p len u l a d u n ării de lega ţilor, s -au d e s fă şu ra t în t r -u n sp ir i t de u n ita te şi re sp o n sab ili ta te ; lăs înd să se d em onstreze ru g ăc iu n ea M în- tu ito ru lu i : „...ca to ţi să fie u n a “ . N um ai o asem enea u n i ta te poa te să fie o p u te rn ic ă m ărtu r ie , în fav o a rea soliei lu i D um nezeu, pe care noi ca B iserică o proc lam ăm .

A m în ţe les m ai m u lt ca oric înd că : „ în p lan u l de m în tu ire , f iecă ru i c redincios îi este re ze rv a tă o p a r te şi fiecare treb u ie să-şi ocupe locul său, p e n tru a îm p lin i lu c ra rea la care a fost chem at. Căci n im eni n u poa te să-şi ia c ins tea aceas ta s ingur. E a n u se solicită. Este lu c ra re a u ne i ch em ări pe căile o rga n iza to rice a le B isericii Sale. L u c ra rea cred incioş ilo r lu i D um nezeu, treb u ie să fie şi v a fi v ăzu tă ; to tuşi este u n s in g u r S p ir i t care îi m înă. D um nezeu ch eam ă pe cred incioşii B isericii Sa le să p rim ească S p ir itu l Sfînt, să v in ă lao la ltă în u n ire cu s im ţăm in te fră ţe ş ti , şi să lege s im ţăm in te le lo r în tre ei, în un ire.

A d u n a ţi în ju ru l D om nulu i H ris to s / 'a m “s im ţi t to t m ai m u lt n e voia unei a d ev ă ra te tran s fo rm ă r i sp re a a ju n g e asem enea c a ra c te ru lu i Său. P r in h a ru l D om nulu i H ris tos, se p roduce în in im ile c red incio şilo r o tra n s fo rm a re u im itoare , aşa cum a ra tă şi se rv a D om nulu i : „ în gerii p rivesc la aceste m a r i re a l i zări şi se bucură . D um nezeu ia pe copiii Săi şi-i aduce la p icioarele Sale, dacă ei s în t b inevo ito ri să facă aceasta . Aici v o r în v ă ţa de la El, cum să d ev ină con lu cră to ri cu D um nezeu, să fie g a ta să ia jugu l S ău a su p ra lor, să p o a r te povara , i a r in te rese le lo r să le arm onizeze cu in ten ţii le şi b u cu rii le ceru lu i" .

F ie ca b in ec u v în ta rea acestei a- d u n ă ri sfinte, să ne conducă m ai d ep arte în în d ep lin irea da to rii lo r n o as tre fa ţă de B iserica lu i D u m nezeu şi ţ a r a n o a s tră a căre i c e tă ţen i sîn tem .

Alexandru DeleaP asto r ,

P re şe d in te le C onferin ţe i C lu j-N apoca

CURIERUL ADVENTIST

Organ al C ultu lu i Creştin A d ven tis t de Z iua a Şapteadin Republica Socialistă România

Apare la două luni, sub conducerea unu i Com itetRedacţia şi A d m in is tra ţia :

B u cu reş ti: Str. Labirin t nr. 116 — Sect. 4 — Tel. 21.59.60

RedactorDum itru Popa

I. P. „B u le tin u l O ficial" — c. 621

PAGINA PREŞEDINTELUI - 1,2.pdf · „Căci în veac ţine îndurarea Lui“. (Ps. 136, 1) Se...

Documents

Transcript of PAGINA PREŞEDINTELUI - 1,2.pdf · „Căci în veac ţine îndurarea Lui“. (Ps. 136, 1) Se...