scandal · Cum sutele de mii de lei curg dintotdeauna fără încetare în conturile Dalemi din...

ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor

• Anul V•Numarul 251 (322) • 7 - 13 august • 8 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare vineride Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj

ªefii BGS permit angajaþilor sã înjureîn timpul operaþiunilor de salvare

CE Rovinariumflã conturilefostei firme adirectoruluiDaviþoiu Dalemi Serv SA, firma directorului general al Complexului Energetic Rovinari,Dalemi Serv SA, firma directorului general al Complexului Energetic Rovinari,Dalemi Serv SA, firma directorului general al Complexului Energetic Rovinari,Dalemi Serv SA, firma directorului general al Complexului Energetic Rovinari,Dalemi Serv SA, firma directorului general al Complexului Energetic Rovinari,

Gheorghe Leºu Daviþoiu, continuã, chiar ºi pe timp de crizã, sã facã afaceri ba cu CEGheorghe Leºu Daviþoiu, continuã, chiar ºi pe timp de crizã, sã facã afaceri ba cu CEGheorghe Leºu Daviþoiu, continuã, chiar ºi pe timp de crizã, sã facã afaceri ba cu CEGheorghe Leºu Daviþoiu, continuã, chiar ºi pe timp de crizã, sã facã afaceri ba cu CEGheorghe Leºu Daviþoiu, continuã, chiar ºi pe timp de crizã, sã facã afaceri ba cu CERovinari, ba cu SNLO, scoþând din doar trei contracte, încheiate pe bandã rulantã,Rovinari, ba cu SNLO, scoþând din doar trei contracte, încheiate pe bandã rulantã,Rovinari, ba cu SNLO, scoþând din doar trei contracte, încheiate pe bandã rulantã,Rovinari, ba cu SNLO, scoþând din doar trei contracte, încheiate pe bandã rulantã,Rovinari, ba cu SNLO, scoþând din doar trei contracte, încheiate pe bandã rulantã,

câteva miliarde bune de lei vechi. câteva miliarde bune de lei vechi. câteva miliarde bune de lei vechi. câteva miliarde bune de lei vechi. câteva miliarde bune de lei vechi. Aºa cum era de aºteptat contractele i-au fost „servite”Aºa cum era de aºteptat contractele i-au fost „servite”Aºa cum era de aºteptat contractele i-au fost „servite”Aºa cum era de aºteptat contractele i-au fost „servite”Aºa cum era de aºteptat contractele i-au fost „servite”firmei Dalemi prin licitaþie deschisã, dar la aceasta a participat un singur ofertant.firmei Dalemi prin licitaþie deschisã, dar la aceasta a participat un singur ofertant.firmei Dalemi prin licitaþie deschisã, dar la aceasta a participat un singur ofertant.firmei Dalemi prin licitaþie deschisã, dar la aceasta a participat un singur ofertant.firmei Dalemi prin licitaþie deschisã, dar la aceasta a participat un singur ofertant.

Scandal de Gorj7 augusr2

SCANDAL DE GORJ

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor

publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004

DirectorDirectorDirectorDirectorDirector

Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef

TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada

[email protected]

RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori

wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro

Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]

ISSN1584-2630

Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]

Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]

Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]

Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]

Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]

Tiparul executat de Prodcom Târgu Jiu

vinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativ

3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).

ARTEGO Primãria oraºului Rovinari vinde 12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºiPrimãria oraºului Rovinari vinde 12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºiPrimãria oraºului Rovinari vinde 12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºiPrimãria oraºului Rovinari vinde 12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºiPrimãria oraºului Rovinari vinde 12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºidouã spaþii comerciale la parterul acestuia. Relaþii la sediul Primãrieidouã spaþii comerciale la parterul acestuia. Relaþii la sediul Primãrieidouã spaþii comerciale la parterul acestuia. Relaþii la sediul Primãrieidouã spaþii comerciale la parterul acestuia. Relaþii la sediul Primãrieidouã spaþii comerciale la parterul acestuia. Relaþii la sediul PrimãrieiRovinari, Strada FLORILOR, nrRovinari, Strada FLORILOR, nrRovinari, Strada FLORILOR, nrRovinari, Strada FLORILOR, nrRovinari, Strada FLORILOR, nr.3 sau la tel. 0253/371095 0253/37101.3 sau la tel. 0253/371095 0253/37101.3 sau la tel. 0253/371095 0253/37101.3 sau la tel. 0253/371095 0253/37101.3 sau la tel. 0253/371095 0253/3710111111

Hidrocentralã fãrã lac de acumulareva funcþiona din 2012 pe râul Jiu

Hidroelectrica va finaliza, în 2012,

o investiţie de 200 de milioane de

euro într-o nouă hidrocentrală pe

râul Jiu, care va funcţiona fără lac de

acumulare, spre diferenţă de

unităţile actuale din România, toate

construite înainte de anul 1989.

Viitorul complex respectiv va fi

format din două centrale, situate în

aceeaşi zonă.

“Avem două centrale în lucru aici,

fiecare cu câte trei grupuri

energetice. Centrala Dumitra va avea

trei grupuri de câte 24 MWh şi o

producţie anuală de 38 GWh, iar la

12 kilometri de aducţiune, în aval, la

Bumbeşti Jiu, va fi o centrală care va

produce anual circa 177 Gwh. Avem

o cifră de afaceri anuală de 370

milioane de euro şi o politică extrem

de agresivă în investiţii, întrucât

dorim să obţinem preţuri

competitive care să ne permită să

asigurăm atât consumul pentru piaţa

internă, cât şi export pe piaţa din

regiune”, a declarat, miercuri,

directorul general al Hidroelectrica,

Mihai David.

Muncitorii care lucrează la

centrala Dumitra au străpuns,

miercuri, peretele care desparte

galeriile prin care va curge apa

râului Jiu în următorii ani. Astfel, a

rezultat un tronson de aducţiune de

aproape patru kilometri realizat la

adâncime şi de 400 de metri în

masivul muntos, diametrul galeriei

fiind de 3,8 metri. Lucrările sunt

executate de firmele Romelectro

Bucureşti şi Hidroconstrucţia.

“Este prima investiţie începută

după 1990, iar lucrarea de aici este

una extrem de importantă pentru că

vom capta unul din râurile cele mai

importante din România.

Amenajarea aceasta este de altă

natură decât cele făcute de părinţii

noştri. Este fără un lac de acumulare

şi fără costurile pe care toată lumea

le-a suportat zeci de ani”, a spus

David.

El a precizat că Hidroelectrica va

moderniza, din 2010, hidrocentrala

de la Bicaz, alte proiecte vizând

unitatea de la Islaz, de pe Olt, şi cea

de-a treia centrală de pe Dunăre.

Compania, deţinută de Ministerul

Economiei, este cel mai ieftin

producător de electricitate din

România. Mediafax

Conducerea Complexului Energetic TConducerea Complexului Energetic TConducerea Complexului Energetic TConducerea Complexului Energetic TConducerea Complexului Energetic Turceni adreseazã un sincer ºiurceni adreseazã un sincer ºiurceni adreseazã un sincer ºiurceni adreseazã un sincer ºiurceni adreseazã un sincer ºi

cãlduros cãlduros cãlduros cãlduros cãlduros “Noroc Bun!”“Noroc Bun!”“Noroc Bun!”“Noroc Bun!”“Noroc Bun!” tuturor celor care au ales meseria de tuturor celor care au ales meseria de tuturor celor care au ales meseria de tuturor celor care au ales meseria de tuturor celor care au ales meseria deminer ºi le doreºte sãnãtate ºi realizãri în continuare.miner ºi le doreºte sãnãtate ºi realizãri în continuare.miner ºi le doreºte sãnãtate ºi realizãri în continuare.miner ºi le doreºte sãnãtate ºi realizãri în continuare.miner ºi le doreºte sãnãtate ºi realizãri în continuare.

Director general,Director general,Director general,Director general,Director general,Eugen TEugen TEugen TEugen TEugen Tunaruunaruunaruunaruunaru

Scandal de Gorj7 augusr 3


În timp ce criza financiarã macinã încetÎn timp ce criza financiarã macinã încetÎn timp ce criza financiarã macinã încetÎn timp ce criza financiarã macinã încetÎn timp ce criza financiarã macinã încetdar sigur inclusiv mastodonþii economicidar sigur inclusiv mastodonþii economicidar sigur inclusiv mastodonþii economicidar sigur inclusiv mastodonþii economicidar sigur inclusiv mastodonþii economici

de stat unele firme private, abonatede stat unele firme private, abonatede stat unele firme private, abonatede stat unele firme private, abonatede stat unele firme private, abonatedintotdeauna la sacul fãrã fund aldintotdeauna la sacul fãrã fund aldintotdeauna la sacul fãrã fund aldintotdeauna la sacul fãrã fund aldintotdeauna la sacul fãrã fund al

statului, scot profituri uriaºe de pe urmastatului, scot profituri uriaºe de pe urmastatului, scot profituri uriaºe de pe urmastatului, scot profituri uriaºe de pe urmastatului, scot profituri uriaºe de pe urmacontractelor încheiate cu instituþii încontractelor încheiate cu instituþii încontractelor încheiate cu instituþii încontractelor încheiate cu instituþii încontractelor încheiate cu instituþii în

fruntea cãrora se aflã chiar patronii lorfruntea cãrora se aflã chiar patronii lorfruntea cãrora se aflã chiar patronii lorfruntea cãrora se aflã chiar patronii lorfruntea cãrora se aflã chiar patronii lor.....Dalemi Serv SA, firma directoruluiDalemi Serv SA, firma directoruluiDalemi Serv SA, firma directoruluiDalemi Serv SA, firma directoruluiDalemi Serv SA, firma directoruluigeneral al Complexului Energeticgeneral al Complexului Energeticgeneral al Complexului Energeticgeneral al Complexului Energeticgeneral al Complexului Energetic

Rovinari, Gheorghe Leºu Daviþoiu,Rovinari, Gheorghe Leºu Daviþoiu,Rovinari, Gheorghe Leºu Daviþoiu,Rovinari, Gheorghe Leºu Daviþoiu,Rovinari, Gheorghe Leºu Daviþoiu,continuã, chiar ºi pe timp de crizã, sãcontinuã, chiar ºi pe timp de crizã, sãcontinuã, chiar ºi pe timp de crizã, sãcontinuã, chiar ºi pe timp de crizã, sãcontinuã, chiar ºi pe timp de crizã, sãfacã afaceri ba cu CE Rovinari, ba cufacã afaceri ba cu CE Rovinari, ba cufacã afaceri ba cu CE Rovinari, ba cufacã afaceri ba cu CE Rovinari, ba cufacã afaceri ba cu CE Rovinari, ba cu

SNLO, scoþând din doar trei contracte,SNLO, scoþând din doar trei contracte,SNLO, scoþând din doar trei contracte,SNLO, scoþând din doar trei contracte,SNLO, scoþând din doar trei contracte,încheiate pe bandã rulantã, câtevaîncheiate pe bandã rulantã, câtevaîncheiate pe bandã rulantã, câtevaîncheiate pe bandã rulantã, câtevaîncheiate pe bandã rulantã, câteva

miliarde bune de lei vechi. miliarde bune de lei vechi. miliarde bune de lei vechi. miliarde bune de lei vechi. miliarde bune de lei vechi. Aºa cum eraAºa cum eraAºa cum eraAºa cum eraAºa cum erade aºteptat contractele i-au fost „servite”de aºteptat contractele i-au fost „servite”de aºteptat contractele i-au fost „servite”de aºteptat contractele i-au fost „servite”de aºteptat contractele i-au fost „servite”

firmei Dalemi prin licitaþie deschisã, darfirmei Dalemi prin licitaþie deschisã, darfirmei Dalemi prin licitaþie deschisã, darfirmei Dalemi prin licitaþie deschisã, darfirmei Dalemi prin licitaþie deschisã, darla aceasta a participat un singur ofertant.la aceasta a participat un singur ofertant.la aceasta a participat un singur ofertant.la aceasta a participat un singur ofertant.la aceasta a participat un singur ofertant.

CE Rovinari umflã conturile fosteifirme a directorului Daviþoiu

În urmă cu două luni de

zile, mai exact pe 15 iunie,

SC Dalemi Serv SA câştiga

chiar la Complexul Energetic

Rovinari, condus de către

Gheorghe Daviţoiu, prin

licitaţie deschisă, un contract

de 148.850 lei pentru

reparaţia mecanică anuală a

unui excavator la Cariera

Tismana , aparţinând EM

Rovinari. Conform datelor

oficiale au fost depuse două

oferte pentru câştigarea

acestui contract însă cea mai

bună a avut-o tocmai firma

înfiinţată, în urmă cu zece

ani, de către directorul

general al unităţii

contractante.

Cu trei zile în urmă, pe 12

iunie, aceeaşi firmă a fost

declarată câştigătoare a unui

contract şi mai gras în urma

unei licitaţii deschise

organizate de către

Societatea Naţională a

Lignitului Oltenia (SNLO)

pentru reparaţia mecanică

anuală a unei maşini de

haldat la Cariera Peşteana

Nord - EMC Roşia. La aşa

zisa licitaţie a participat un

singur ofertant, Dalemi Serv,

iar reparaţia respectivă a

costat 496.969 lei, fără TVA.

La începutul lunii mai

aceeaşi SNLO dădea

societăţii Dalemi Serv, în

asociaţie cu SC Fivex Petrol

SA, un alt contract pentru

reparaţia mecanică anuală la

o altă maşină de haldat la

Cariera Peşteana Nord,

valoarea contractului fiind

de 498.965 lei, iar firma la

care directorul Daviţoiu a

fost acţionar, în trecut, nu a

avut nici un concurent.

Cum sutele de mii de lei

curg dintotdeauna fără

încetare în conturile Dalemi

din cele ale complexurilor

energetice şi SNLO, firma lui

Daviţoiu se poate lăuda cu o

situaţie financiară de invidiat

- ultimul bilanţ al societăţii

prezintă o cifră de afaceri de

aproape 60 de miliarde de lei

vechi şi un profit de 4,5

miliarde.

Poliþia, mânã în mânã cu ITMPolitia Judetului Gorj împreuna cu

Inspectoratul Teritorial de Munca

(ITM) Gorj au pus pirostriile unui

acord ce vizeaza o colaborare cât

mai apropiata între cele doua

institutii la inspectiile si controalele

ce urmeaza a fi efectuate spre a

combate fenomenul muncii la negru.

Protocolul este, în momentul de fata,

unul unicat despre care seful ITM

Gorj, Traian Patrascoiu, a declarat cu

entuziasm ca inspectorii pe care îi

are în subordine vor colabora cu

agentii de politie în controalele în

care se impune acest fapt, deoarece

nu toti angajatorii se poarta civilizat

atunci când primesc în batatura

inspectorii ITM. “Protocolul vizeaza

activitatea de control a inspectorilor

nostri. Facem controale în trafic în

privinta cerealelor, a materialelor

lemnoase, inspectorii ITM si ofiterii

de politie merg împreuna si, ca si în

cazul muncii la negru, nu toti

raspund somatiilor noastre. Asa ne

ajutam cu organele de Politie si pot

sa spun ca avem o colaborare mai

buna cu Inspectoratul Judetean”

afirma cu încredere seful ITM Gorj,

Traian Patrascoiu. Totodata si

comisarul-sef Viorel Caragea declara

ca este încântat de acest protocol

între cele doua institutii si ca

politistii care merg în controale cu

inspectorii ITM vor avea prilejul de a

întocmi dosare penale celor care au

de gând sa se sustraga verificarilor.

Caragea mai afirma faptul ca primele

dosare de acest tip sunt în lucru,

scopul declarat al acestui acord în

perioada urmatoare fiind acela de a

reduce munca la negru în perioada

urmatoare. “Toti cei pe care îi

identificam la fata locului le trimitem

adresa cu privire la activitatea pe

care o desfasura la ora controlului în

locul respectiv, indiferent ca era sef

de depozit sau vânzator. Am facut

acest protocol în ideea ca, noi,

facând mai multe controale, putem fi

mult mai operativi în desfasurarea

lor, iar declaratiile pe care le luam

noi pot sa constituie un mijloc de

proba. În acest moment avem 10

agenti economici în verificari si

speram sa le fim de folos celor de la

ITM în activitatile dumnealor” a

precizat Caragea. Bazele protocolului

între cele doua institutii de control

au fost puse cu ceva timp în urma,

însa de-abia în prezent s-a

concretizat planul de actiune ce va fi

pus în aplicare de catre IJP si ITM

Gorj în perioada urmatoare. A.S.


prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]

Vă propun ca în acest articol să

analizăm un aspect pe care unii îl

consideră „sămânţă” de scandal în

firea paşnică a românului, aşa cum noi

îl ştim, o fire aşezată şi cuminte!

Desigur, înstrăinarea unui popor de

propria sa identitate, uneori vine ca o

ultimă etapă istorică, pregătită timp de

două milenii şi făcută posibilă de

uriaşa evoluţie tehnologică şi

informaţională, concretizată în

existenţa lumii digitale de azi, cu ceea

ce înseamnă realizarea ei „supremă”-

Internet-ul. Anularea libertăţilor

tradiţionale, estomparea oricărei

morale creştine şi practicarea

păcatului justificat ca normalitate

psiho-somatică, impunerea unor false

libertăţi şi ideologii îmbâcsite de

accente doctrinaire, ca şi exercitarea

unui control strict, obţinut prin şantaje

economico-financiare, devin

caracteristicile amorale, observabile

cu ochiul liber, în cotloanele văzute şi

nevăzute ale lumii globale. Cea

nevăzută va fi antihristică, sub forma

anulării prezenţei Dumnezeului celui

Viu, Hristos din conştiinţa umană, şi

înlocuirea lui cu antihristul. În

asemenea condiţii, fiecare om are

dreptul să-şi exprime opinia despre

epoci şi genii, despre adevăr şi rost, în

intervenţii egale cu nişte firmituri în

raport cu banchetul fabulos al istoriei,

dacă ne gândim că „oamenii de

cultură” sunt cei care se admiră sau se

detestă reciproc în reviste, şi pentru

care articolele sunt pretexte ale ego-

ului lor, în loc ca întreagă lor fiinţa

să fie pretextul unei mari opere

despre trecutul, prezentul şi

viitorul poporului român.Specialişti

în psihologie, sociologie şi teologie

explică faptul că nu suntem cu

nimic inferiori occidentalilor, însă

vindecarea „rănilor“ din mentalul

colectiv necesită timp de reflecţie,

mai ales dacă răbdarea, hărnicia şi

ospitalitatea în opoziţie cu

egoismul, superficialitatea şi lipsa

de iniţiativă conturează spiritul

românesc.

Pentru a şti “cine suntem” şi

„încotro ne îndreptăm“, fără a

“inventa” o sămânţă de scandal,

poate că este nevoie să ne adâncim

asupra unei probleme spinoase care

îi frământă pe români, pentru că

indiferent de categoria socială din

care fac parte, conaţionalii noştri sunt

nemulţumiţi de mediul în care învaţă,

muncesc sau se relaxează. Cu toate

acestea, prin glasurile care se aud mai

mult sau mai puţin, majoritatea

nemulţumiţilor pare incapabilă să ia

atitudine sau să încerce să genereze

schimbarea în bine de la propriul

nivel, fără a face abstracţie de

sentimentul că toţi aşteptăm un

personaj providenţial, care să aducă

România „acolo unde îi este locul”,

adică mult mai aproape de tradiţii şi

aspiraţii, mult mai sus decât poziţia

pe care ne plasăm ţara noi înşine,

atunci când rămânem blocaţi în trafic

ore în şir sau când suntem prost

trataţi la magazin, la restaurant sau la

hotel. Tendinţa unor persoane mai în

vârstă, fără a generaliza ideea, pare a

fi aceea de a se raporta idilic la

perioada de dinainte de 1947, adică la

cea premergătoare instaurării

comunismului în România. Tinerii

care au privilegiul de a mai avea

bunici în viaţă, povestesc fascinaţi de

„lumea de altădată”, de chelnerii „de

modă veche” şi de filosofii interbelici,

iar în acest caz, credem că orice

asemănări cu ultimele alegaţii ale

preşedintelui Traian Băsescu, pe tema

produselor şcolii româneşti de azi,

unde “se produc…tâmpiţi, nu este

decât una pur întâmplătoare. Oricum,

cred că sunteţi de acord că mulţi

dintre cei care s-au format înainte de

1989 resimt negativ schimbările

produse în ultimii 20 de ani. De pildă,

nu sunt puţini românii trecuţi bine de

prima tinereţe, care acuză lipsa

reperelor culturale pentru noile

generaţii, când atenţionează asupra

manifestărilor privind nerespectarea

cuvântului dat sau amatorismul în

rezolvarea unor probleme cotidiene,

de la renovarea necorespunzătoare a

unui apartament până la pregătirea

profesională a absolvenţilor de

facultate, mai ales când se invocă

„greaua moştenire“ şi „ţapul

ispăşitor“ în justificarea erorilor grave

care se comit în viaţa de zi cu zi. Se

consecveţi cu noi înşine? Potrivit

filosofului Constantin Rădulescu-

Motru, neperseverenţa în muncă a

început să-i caracterizeze pe români

odată cu schimbările instituţionale din

secolul al XIX-lea, când în societatea

românească au apărut meserii

considerate uşoare: politician şi

slujbaş la stat, iar acest lucru a marcat

însuşi începutul improvizaţiei, făcută

în lipsa selecţiei riguroase a

candidaţilor. Tocmai de aceea, marele

filosof aprecia că acolo „unde

profesiunile se ocupă fără selecţie,

avem neperserverenţă la lucru“, aşa

cum sublinia Rădulescu-Motru, dar, cu

toate acestea, concluzia sa este că

această însuşire nu ne caracterizează

pe deplin, deoarece în situaţii

deosebite suntem şi perseverenţi, şi

răbdători, şi harnici nevoie mare, doar

că unii dintre noi ne-am luat prost

după modele străine, iar în multe

privinţe, practic, românul a devenit o

victimă a instituţiilor statului. În pofida

faptului că se invocă de multe ori

sintagma “omeniei” tradiţionale

româneşti, mulţi specialişti nu ezită să

vorbească despre cauzele

individualismului în relaţiile din viaţa

social, chiar în viaţa de familie, în

cadrul instituţiilor existente. Se spune

că aproape că nu găseşti casă nou

construită care să nu aibă gard de doi

metri, să nu se vadă nimic în curte,

pentru a se apăra de ochiul iscoditor

al vecinului. Recăpătându-şi

proprietatea privată după atâţia ani de

comunism, fiecare român îşi face o

enclavă în cadrul comunităţii de care

aparţine, iar de multe ori nu ţine cont

că acţiunile lui, chiar cele desfăşurate

în spaţiul privat, îi deranjează pe

ceilalţi, mai ales că la fel se întâmplă şi

în spaţiul public. Ba, mai mult, chiar în

propria casă, românul acceptă reguli,

iar pe stradă aruncă gunoaie, face

gălăgie, nu-şi respectă semenii. Marea

agricultură românească se face cu mici

fâşii de pământ, pentru că fiecare

seamănă „cureaua“ lui, unde îşi

cultivă ce-i trece prin cap, iar într-o

atare situaţie, de ce să se asocieze, să

depindă de alţii?! Dacă îl păcălesc cei

din jurul său?! Prin urmare, un gen de

neîncredere şi de suspiciune la tot

pasul, iar, atunci, oameni buni, unde

mai este omenia? Poate că acesta este

motivul principal pentru care astăzi,

ne încumetăm să facem o comparaţie

între psihicul românului şi psihologia

poporului român, dacă o asemnea

temă de dezbatere nu se dovedeşte

prea riscantă! (VA URMA)

pare că românii sunt în criză de peste

300 de ani, de când le-a fost adusă pe

cap administraţia fanariotă, ne spune

etnologul Marian Munteanu, fost lider

al studenţilor în anii `90, actualmente

ajuns mare profesor universitar. Nu

ştim pe baza căror studii de

anvergură academică trage el

asemenea concluzie, mai ales când

susţine că la dimensiunea istoriei,

această criză nu înseamnă mare

lucru, dat fiind faptul că poporul şi-a

urmat propriul drum întotdeauna,

supravieţuind vremurilor tulburi prin

care a trecut. Oarecum pe aceeaşi

linie, sociologul Dan Dungaciu afirmă

că este riscant şi neproductiv să-i

judecăm pe români în cheia aşa-zisei

„psihologii a popoarelor”, respectiv a

unor şabloane comportamentale, iar

în sprijinul afirmaţiei sale, se

încumetă şi oferă dovada precarităţii

unui asemenea raţionament, aducând

în discuţie elemente ale matricei

identitare a germanilor, accentuând

ideea bizară, chiar întrebându-se

retoric, cine este mai reprezentativ

pentru aceştia, Goethe sau Hitler? Am

dat aceste nume, pentru a atrage

atenţia că explicaţiile unor

“specialişti” marşează cu insistenţă

asupra motivelor pentru care românii

sunt angoasaţi de transformările

produse după 1989 în structura

socială.

Unii crecetători seduşi de

perspectiva spumoasă a

senzaţionalului, se încumetă şi afirmă

că ethos-ul poporului căruia îi

aparţinem este în concordanţă cu

acela al naţiunilor conectate la

civilizaţia europeană, iar perturbările,

meandrele comportamentale

intervenite în evoluţia noastră sunt

efectul unor factori externi, care au

dispărut de fiecare dată şi nu au lăsat

urme foarte adânci, iar în acest sens, o

contribuţie decisivă au avut-o şi setul

de valori creştine, păstrat în familiile

românilor, de la o generaţie la alta.

Psihologia românilor a suscitat o suită

de studii filosofico-antropologice,

semnate de mari gânditori români, ale

căror observaţii sunt cât se poate de

actuale: individualismul,

tradiţionalismul, lipsa spiritului

comercial, neperseverenţa,

indisciplina, munca în salturi, dar şi

răbdarea, ospitalitatea şi

spiritualitatea, care se dovedesc

repere definitorii ale realităţii

cotidiene. De multe ori, se pune

întrebarea: de ce nu suntem

perseverenţi în ceea ce facem, chiar

DE LA PSIHICUL ROMÂNULUI LAPSIHOLOGIA POPORULUI ROMÂN!


ªefii BGS permit angajaþilor sã înjureîn timpul operaþiunilor de salvare

Filmuleţul prezentat de

scandaldegorj.ro săptămâna

trecută în care se vede clar

cum unul dintre voluntarii

BGS îl înjură, în timpul

căutărilor, pe copilul

dispărut la Rânca a făcut

înconjurul presei din toată

ţara spre nemulţumirea

reprezentanţilor firmei de

pază care, fără a contesta

veridicitatea informaţiilor,

au cerut imperios redacţiei

să şteargă înregistrarea de

pe site pentru că „aduce

prejudicii de imagine

companiilor Grupului BGS”.

Într-un drept la replică

laudativ la adresa propriilor

angajaţi şi critic la adresa

redacţiei, marketing

managerul BGS-ului nu-l

blamează, aşa cum era de

aşteptat, pe agentul care l-a

înjurat pe copil, ci îi scuză

atitudinea printr-o

exprimare surprinzătoare:

„Nu considerăm că trebuie

să explicăm sau să scuzăm

starea de spirit a celui care

a folosit limbajul licenţios

(libertatea de exprimare în

România este consfinţită de

lege)”. Cu alte cuvinte

voluntarii BGS au oricând

dreptul să-i înjure pe cei pe

care încearcă să-i salveze şi

să fie cât de iritaţi vor atunci

când participă la o

operaţiune, şefii lor

considerând că astfel li se

respectă dreptul la liberă

exprimare. În concluzie nu

era nimic de scuzat la

expresia: „Costi, Costi, f..u-

ţi gura mă-tii”.

Având în vedere acelaşi

drept, consfiinţit de către

Constituţie, nu de către

orice lege, ne rezervăm şi

noi dreptul de a nu şterge

filmuleţul de pe site-ul

săptămânalului nostru, mai

ales că el nu prezintă date

eronate care să justifice

iritabilitatea BGS, ci o

situaţie reală al cărui

protagonist a fost, din

păcate pentru cei îngrijoraţi

pentru imaginea societăţii,

un angajat al său. Într-o

discuţie telefonică cu

directorul de marketing al

firmei, acesta lăsa de înţeles

că nu copilul dispărut era

înjurat, ci mama acestuia,

iar cei de la BGS nu au fost

singurii care i-au adresat

astfel de invective femeii.

Nu contestăm

operativitatea voluntarilor

BGS în operaţiunile de

căutare în care au fost

implicaţi şi nici faptele

bune pe care firma le-a

făcut în diverse cazuri, dar

nu putem omite nici

situaţiile grave în care

aceştia au fost implicaţi.

Imaginea BGS nu poate

suferi mai mult, în urma

publicării filmuleţului

postat de noi, decât a

suferit în alte circumstanţe

mult mai grave în care n-a

fost vorba de o simplă

înjurătură. La un simplu

search pe google se găsesc

materiale de presă şi

înregistrări care prezintă

aspecte mult mai grave:

„Un bărbat a murit după ce

a fost lovit de o maşină a

firmei de protecţie BGS”;

“Maşina BGS a ucis un

pacient”; “Un Hummer al

BGS rastoarnă un Golf cu

roţile în sus”; „ BGS loveşte

din nou: bătaie la

benzinărie”. Ca să nu mai

amintim de scandalul de la

Plaza România.

Publicaţia „Scandal de

Gorj” n-a urmărit în niciun

caz să defăimeze numele

BGS şi nici activitatea

voluntarilor săi, ci a expus

situaţia reală, motiv pentru

care nu ne timorează

ameninţările firmei,

aşteptăm procesul.

Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]


UNIVERSITATEA LIBERÃINTERNAÞIONALÃ DIN MOLDOVA

II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la MASTERAT absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã laurmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:

1. ªTIINÞE ECONOMICE: Politici economice în afaceriinternaþionale, Management ºi marketing, Gestiuneasistemului financiar bancar , Gestiunea sistemului deevidenta contabila si audit, Politici sociale europene ºisecuritate regionalã, Gestiunea turismului ºi serviciilorhoteliere, Politici economice în afaceri internaþionale, Studiiºi politici regionale.

Durata studiilor1 ½ ani.2. PSIHOLOGIE: Consiliere psihologicã, Psihologie socialã -50

locuri;Durata studiilor 2 ani3. ASISTENTA SOCIALA: Management ºi consiliere in asistenta

sociala, Managementul serviciilor sociale ºi de sãnãtate – 50 locuri;Durata studiilor 2 ani4. MEDICINÃ - Tehnologia industrialã a medicamentelor – 50

locuriDurata studiilor 2 ani

III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la DOCTORAT în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile:1. ªTIINÞE ECONOMICE - Economie ºi management -10 locuri - Economie mondiala, relaþii economice

internaþionale – 10 locuri2. ISTORIE - 10 locuriDurata studiilor 4 ani

IV. Primeºte prin transfer studenþi de la alte facultãþi autorizate ºiacreditate.

ÎNFIINÞAÎNFIINÞAÎNFIINÞAÎNFIINÞAÎNFIINÞATÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVAAAAA NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI ACREDITACREDITACREDITACREDITACREDITAAAAATÃTÃTÃTÃTÃPRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002

DIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIAPUBLICAPUBLICAPUBLICAPUBLICAPUBLICATÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITORULORULORULORULORUL OFICIAL OFICIAL OFICIAL OFICIAL OFICIAL ALALALALAL ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1111111/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI AAAAATESTTESTTESTTESTTESTAAAAATÃ PENTRUTÃ PENTRUTÃ PENTRUTÃ PENTRUTÃ PENTRU

CALITCALITCALITCALITCALITAAAAATEATEATEATEATEA ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSITAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRUL DE STUDII ªI DE STUDII ªI DE STUDII ªI DE STUDII ªI DE STUDII ªICERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LA VIENA, VIENA, VIENA, VIENA, VIENA, AUSTRIAAUSTRIAAUSTRIAAUSTRIAAUSTRIA

Centrul de Orientare şi selecţie pentru

studii al U.L.I.M. Tg-Jiu

Tg-Jiu, str. Eroilor, nr. 6, judeţul Gorj

Tel. 0253/214019; fax: 0253/211027

e-mail: [email protected]

I. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinselecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele facultãþi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºiIFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:

1. ªTIINÞE ECONOMICE:• Administrarea afacerilor (Business si Administrare) - 40 locuri• Contabilitate - 40 locuri• Finanþe ºi bãnci - 40 locuri• Relaþii economice internaþionale - 40 locuriDurata studiilor 3 ½ ani.

2. PSIHOLOGIE ªI ASISTENÞÃ SOCIALÃ• Psihopedagogie - 50 locuri• Asistenþã Socialã - 50 locuriDurata studiilor 3 ½ ani

3. JURNALISM ªI COMUNICARE PUBLICÃ• Jurnalism - 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani

4. INFORMATICÃ ªI INGINERIE• Tehnologii informaþionale – 25 locuriDurata studiilor 4 ani 5. MEDICINÃ• Protecþia mediului – 25 locuri• Ecologie – 25 locuri Durata studiilor 3 ½6. ISTORIE ªI RELAÞII INTERNAÞIONALE• Relaþii internaþionale – 25 locuri• Istorie – 25 locuri• Politologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani

ARE CELE MAI MICI TAXE LA FORMELE DE ÎNVÃÞÃMÂNT CE SE DESFÃªOARÃ ÎN CADRUL ACESTEIA ASTFEL:FACULTATE 350 EURO/AN; MASTERAT 400 EURO/AN; DOCTORAT 600-800 EURO/AN (în funcþie de specializare)


Fostul secretar Stamatie, rearestatFostul secretar al

Primăriei Turceni, Remu

Stamatie, a fost rearestat, în

cursul zilei de joi, 6 august.

Poliţişti din cadrul IPJ Gorj

au pus în aplicare decizia

Curţii de Apel Craiova.

Stamatie a fost iniţial

arestat, în urma unui

flagrant al poliţiştilor DGA,

şi a fost pus în libertate de

către judecătorii

Tribunalului Gorj. În urma

recursului formulat de

procurorii Parchetului de

pe lângă Tribunalul Gorj,

fostul secretar a fost

rearestat, magistraţii

instanţei de la Craiova au

admis cererea de recurs şi

au dispus reîncarcerarea

acestuia. Hotărârea fiind

definitivă a fost pusă în

aplicare de îndată


Poliþistãpensionarã,

hoaþã desupermarket

Poliţiştii care ies la pensie îşi

umplu timpul ocupat până acum de

job cu afacerile pe care le derulau

încă de când au fost oameni ai legii,

se plimbă liniştiti cu nepoţii prin

parcuri, sau îşi trăiesc viaţa la

intesitate maximă punându-se

în pielea celor pe care până

acum îi aduceau în spatele

gratiilor. O fostă angajată a IJP

Gorj, proaspăt ieşită la pensie

după ce o viaţă întreagă a

lucrat la arest ca subofiţer, îşi

alungă plictiseala pensionării

ieşind la shopping, fără însă a

cheltui vreun leu pentru

ceea ce achiziţionează. În

urmă cu câteva zile Iulanda

Cojocaru, o domnişoară de

56 ani, poliţistă până nu demult, a

fost prinsă, de către agenţii de pază ai

unui supermarket, cu geanta

burduşită de bunuri şterpelite din

rafturi, în valoare de aproape 60 de

lei. Femeia îşi înghesuise în sacoşă

două ghivece cu flori, un deodorant

de wc şi câteva obiecte distribuite

gratuit cu anumite reviste, dar n-a

avut norocul să se bucure de prada

sa pentru că a fost depistată de către

paznicii care au chemat imediat

poliţia, femeia ajungând să-şi revadă

foştii colegi în alte circumstanţe decât

i-ar fi plăcut. Poliţiştii au fost extrem

de îngăduitori cu fosta colegă şi au

făcut-o scăpată fără să-i creeze d-

şoarei probleme penale.

M.P.


Milanco Raskovic a fost desemnat desuporterii echipei Pandurii cel maibun jucator al sezonului trecut

Meciul dintre

Universitatea Craiova si

Pandurii Târgu Jiu a fost

programat de Liga

Profesionista pentru data

Universitatea - Pandurii seva juca duminica 16 august

de 16 august, de la ora

18:00. Partida va fi

transmisa în direct de

GSP TV. LPF a transmis

azi programul jocurilor

din etapa a treia a Ligii I,

derbiul Olteniei dintre

Universitatea si Pandurii

fiind programat duminca

16 august.

Atacantul Milanco

Raskovic a fost

desemnat de suporterii

echipei Pandurii care

au votat pe site-ul

oficial pe perioada

verii, ca fiind cel mai

bun jucator al

sezonului 2008-2009.

Raskovic a acumulat

239 de voturi din totalul

de 1872 de voturi

exprimate în cele

aproximativ doua luni

cât acest sondaj a fost

activ. Pe locul al doilea

s-a situat un alt atacant,

Cosmin Tilinca, acesta

primind 234 de voturi

iar pe locul trei în

preferintele

suporterilor s-a clasat

mijlocasul Ciprian

Vasilache cu 207 voturi.

Atacantii au fost

preferatii suporterilor

echipei Pandurii,

majoritatea primind

peste 100 de voturi,

Alexandru Piturca

situându-se pe locul

patru cu 146 de voturi.

Peste 100 de voturi în

acest sondaj au acumulat

si fundasul Alin

Chibulcutean care a bifat

toate jocurile sezonului

trecut, acesta primind

167 de voturi, capitanul

Florin Stânga cu 107

voturi si fundasul Novak

Martinovic cu 104 voturi.

Peste 50 de voturi au

primit portarul Mingote,

Cardoso, Rusu, Stancu,

Lutu si Tremonti.

scandal · Cum sutele de mii de lei curg dintotdeauna fără încetare în conturile Dalemi din...

Documents

Transcript of scandal · Cum sutele de mii de lei curg dintotdeauna fără încetare în conturile Dalemi din...