napoiază. listerul votului univ -...

IL Arad Miercuri 18 Aprilie (1 Maiu) 1912 Nr

NTUL 28- Cor

240

tofflacircnia şl bull te

)mdash frampnci

Ilelon bull fi interurban 1 750

B E D A C Ţ I A şi A D M I N I S T R A Ţ I A Strada Zr iuy l Nini 11 s

INSEBŢIUNIcircLE sa primesc a adminisshy

traţia

Mulţănaite publice şi iampc deschis costă ş i ra l 2Uuml fii

Manuscriptele nu se h napoiază

listerul votului univ icinai ca inventatorii de leacuri mi-

aşa se lăuda sau era lăudat Jistrn-preşedinte d Ladislau Lukaacutecs [descoperit adevărata şi ingenioasa

chestiei votului universal mdash o are să mulţămească pe toată lumea

ţia şi oligarhia mdash şi cerinţele Ireptului de vot pentru toţi şi ace-

[restracircngerii lui icircn scopul asigurării bdquodesvoltării istorice 1 a statului

Kret şi pe faţă mdash asiguracircnd lini-jkenria şi a celor de sus şi a celor

un panaceu icircn sfacircrşit şi mai pu-

I greu faţă de o astfel de reclamă i vină icircn minte şi pe buze compara-nunţurile şi afişele şarlataneşti ve-

pescoperirea alifiilor vindecătoare a ntnrai şi bătături oftică şi obezi-

letorauml şi anemie Vreţi să vă icircngrăshyşaţi pilule Lukaacutecs Vreţi să sicircă-iaaţi aceleaşi pilule mdash Modul de icircnshytre la cerere şi icircn schimbul nnui Doumlrar o atitudine binevoitoare mă-ctativă icircn beneficiul noului doctor vindece rele faţă de cari atacircţia

Itrebuit să-şi decline competinţa

lacra totuş delagrave icircnceput na fost |ia tot misterul acesta mdash un singur I proclamat Lukaacutecs sus şi tare şi icircn de ieri a camerei mdash şi acesta a

icircn tot cazul va fi vorba de un aşa feersal care să nu primejduiască ba h să icircntărească şi să asigure şi mai

F U R T U N Ă

i negru ceriul şi norii grei tot vin ntreagă parcă saude un suspin

i ncet copacii icircnvinşi de asprul vacircnt lor creste aproape de pămacircnt

l ie codri şi urletul de mare prin natură şi creşte tot uai tare

un aprinse icircn sunete de tunet laquo colţ pătrunde puternicul răsunet bulla se coboară

Sunt sunete de arme răscoalei aspre puternice alarme $trăe roşii ce se desprind din vag ma şi săcurea poporului iobag idul ce creşte cu groază prin păduri murul ce iese din miile de guri

nc Nu sunt ele Dar vremea nu-i departe ttjui ce ne-apasă de fulgere va arde

m cade cade icircn unde nencetat

trimite tale popor icircncătuşit

Vasi lc Al (Sort i e

mult supremaţia rasei maghiaro asupra ceshylorlalte popoare din ţară

icircncetul cu icircncetul se ridicaacute deci vălul misterului Astăzi icircncă el nu e pe deplin icircnlăturat mdash icircn liniamente generale icircnsă nu mai icircncape icircndoială asupra esenţei geshynialei concepţiuni a noului ministru preşeshydinte Şi uite lucru curios mdash sau mai bine zis foarte icircn ordinea lucrurilor prevăshyzute icircn toate timpurile de icircnţelepciunea populară mdash nimeni nu a fost mulţămit cu faimosul panaceu toţi l-au respins şi-1 reshypudiază mdash afară bineicircnţeles de mainelucii cari pun la buzunar orice şi sunt gata să primiască oricacircnd din macircna stăpacircnului cel mai ordinar săpun drept cel mai autenshytic caşcaval

Nu mai zicem despre noi popoarele nemaghiare pe cari nimenea nu ne mai icircntreabă pe spinarea cărora se plănuiesc şi se pun la cale toate Dar cine oare din toţi cacircţi icircnţeleg orişicum votai univershysal va putea admite o soluţie hibridă şi bdquode probă cum pare a fi acea mult lăushydată a d-Iui Ladislau Lukaacutecs

iacuten sfacircrşit cuiul originalităţii reforma să icircnvestmacircnteze un caracter provizoria mdash să fie eventual numai pe zece ani mdash iar după aceasta văzacircnd şi făcacircnd

Cu adevărat arareori sa potrivit mai bine ca aci proverbul vechiu bdquoLa părul lăudat să nu te daci cu sacul maro Au rămas uimiţi şi şefii opoziţiei cu cari d Ladislau Lukaacutecs a cenferit asupra chestiushynii mdash au rămas uimiţi de atacircta ingenioshy

zitate şi au declinat soluţia ca una prea subtilă prea meşteşugită chiar pentru icircnshyţelegerea lor

Acuma nu e vorbă icircn ce priveşte poshystulatul asigurării bdquosupremaţiei rasei mashyghiare icircn principiu nu există deosebire icircntre corifeii partidelor maghiare Kossu-thiştii ar admite chiar icircn aceasta parte a lor intenţiile lui Lukaacutecs mdash pe lacircngă că ar mai cere avantagii şi de clase sociale mdash iar icircn ce priveşte pe jushişti cari icircn privinţa lărgirii dreptului de vot preconishyzează o soluţiune mult mai radicală ei au de asemenea de recomandat pentru asigushyrarea supremaţiei maghiare un sistem anushyme icircn care intră şi răpirea dreptului de alegere acelora cari sar face vinovaţi icircn vre-un chip oare-care de agitaţii sau tenshydinţe bdquocontrare unităţii statului şi a nashyţiunii

Pentru noi va să zică ce mi-e Tanda ce mi-e Manda Ce mi-e Kossuth ce mi-e Lukaacutecs ce mi-e Jus th mdash Sunt numai alte icircntrupări ale aceleiaşi idei fixe mdash sunt cel mult gradaţii dar neicircnsemnătoare ale aceleiaşi tendinţe haine şi ucigaşe

Ei bine e vorba dacă de aceea sa idee a impus să se realizeze şi icircn Ungaria

votului universal pentru ca prin icircnfăptuirea unui sau altui simulacru al ei să rămacircshynem cu organizarea bolnăvicioasă a statului tot unde am fost şi unde stăm tot pe feshyrnem de supremaţie de rasă şi deci de ură şi de duşmănie icircntre popoare-1

Atunci cu adevărat nu mai era neshyvoie şi ar fi păcat de atacirctea frămacircntări ia cacircte am azistat şi prin cacircte o să mai trecem Dacă tot misterul votului unishyversal numa atacircta va fi fost scris să ne

Foileton ştiinţific Ceva din igena alimentară

Lausanne aprilie 1 9 1 1

V a m promis a vă trimite o corespondenţii din Lausanne şi faacutera ea să-mi ti uitat do promishysiune cacirct paci era să plec uoacliitat E şi greu să to icircnchizi in caf-ă şi sicirc to aşozi la s e r s cacircnd icircnshytreaga natură aşa do bogat icircnapoilobtă cu cule mai ademenitoare farrasco nu-ţi dă pace pacircnă nu te icircntorci seara rupt de oboseală Ş i mai greu este să-ţi alegi un subiţi t de corespotdniţă atacirctea moshytive măreţe icircţi mişcă sufk-trd pe orice punct al lacului de Geneva E atacirct de firească acja-ita emoshytione fiindcă cu cat vii mui adescoii pe aici cu atacirct icircnţelegi mai binn risipa pe care Dumnezeu şi-a permis-o icirci gegttei lui de creator artistic cacircnd şi-a pus icircn gacircnd să-i dea coloritul natural şi 8ceshystui colţ de Iunie

Ar ii dar o icircndrăzneala prea mare din parshyte-mi să mă hasardez a vă trimite o descripţie a acestor regiuni romantice pe cari o duzină de cărţi poştale Ie colorează icircn orice caz mai bine decacirct condeiul meu oricacirct de artistic ar fi iar partea sufl-jteaseă trebuie k i o simţi şi sunt senshytimente pe cari nu le poţi descrie decacirct dacă eşti un prea favorizat al muzelor pe cacircnd bine ştiut este că medicii sunt foarte neacutegligeacirct de el Nici nu e do mirare cacircnd ei sunt atacirct de realişti

la tă acest din urmă cuvacircnt mi-a inspirat sushybiectul corespondenţei promise S ă fiu realist

Pe cea mai maie parte din vizitatorii acestei ţări pitoreşti o aduce nu visul de poezii ci realishytatea d ferite boli icircn contra cărora icircşi caută reshymediu icircn puterea binefăcătoare a climei de aici favorizată şi ea de natură cu aceiaşi abundentă ca care a fost icircnzestrată partea artist ică a terenushyrilor Alpine Vă scutesc de pomelnicul lung de boli cari vin să-şi găsească leacul pe malurile a-tacirctor lacuri cristaline pe văile şi culmile atacirctor munţi icircncărunţiţ i iarna vara

Trebuie să ştim icircnsă cu toţii că Elveţia pe lacircngă stacircnci păduri ape şi ozon mai are şi oashymeni un produs viu selecţionat al unui popor care era liber icircn cugetare şi manifestare civică icircnainte de a se cunoaşte icircn lume icircnsuş cuvacircntul libertate Aşadar icircmi iau şi eu voie să vă scriu niţică ştishyinţă elveţiană dacă ştiinţa sar putea localiza ca reflexul feeric al gheţarilor icirc i orice caz o ştiinţă răspacircndită de un medic elveţian

Omenirea este optimista şi se icircngrijeşte mai mult de salvarea decacirct de nimicirea sa pentru a-cest motiv icircn nici o ramură şter ţifi -ft nu se lushycrează icircn mod mai febril ca icircn medicină şi icircn arshymament Omul vrea să vieţuiască naţiunile roiesc să existe

Nu voiesc să tratez un subiect fiindcă e nou ci deoarece este foarte important care f ace mea vuiet icircn lumea medicală E vorba de auto-into-xicaţiunea intestinală descrisă şi t ratată de dr Combe profesor la facultatea de medicină al universităţii din Lausanne

S ă mă ierte cetitorii că icircn loc să-i conduc

Nr 87-191U Pag cagrave

desvaluiască şi să ne aducă mdash mai bine ar fi rămas do veci ascuns icircn nepătrunsul necunoscut al luci urilor ce nu se realizează niciodată

Aceasta este ce căutăm noi cu ochi dornici să vedem icircămurindu-ni-se mdash c a să ştim şi noi atuucea ce ne rămacircne de ales şi de făcut

I N T E R N E

Dieceza Orăzii icircmpotriva episcopiei niuiihiure

Din Oradea-mare delagrave o persoană demnă de toată icircncrederea primim următoarea teleshygramă

bdquoicircntreagă dieceza greco-cato-lică e icircn vie agitaţie

Comunele tina după alta se icircntrec icircn redactarea protestelor icircmpotriva icircnfiinţării episcopiei maghiar izatoarc Un cuvacircnt de ordine pare că străbate din sat icircn sat Semnăturile se icircnşiruie c a sutele

Toate protestele icirc m p r e u n ă cu un protest cd episcopiei o r ă dane se vor trimite f a Borna

Trimitem salutul nostru celor ce păşesc la fapiă pentru apărarea biserică şi limba romacircneşti

Trimitem conducătorilor acelor sate icircnshydemnul de a lumina şi icircmbărbăta pe cei mulţi şi buni mdash şi aşteptăm şi alte veşti

bdquo I l u s t r l t a t e a S a p o r t r e t u l bdquo I l u s t r i t ă U l

S u i e ş i c o n d u c t u l de t o r ţ e icircn c i n s t e a bdquo I I u -s t r i t ă ţ i i S icirc l l e Jo s la poalele bătracircnului nostru continent icircn romanticul orăşel romacircnesc din Unshygaria Oraviţa-montană au loc azi marti urmăshytoarele bdquofestivităţi cari de sigur nu vor rămacircne fără răsunet icircn concertul european

I Marii icircn 30 aprilie Ia orele 10 şi jumăta te a m sosirea Ilastri tăţ i i Sale şi primirea sărbătorească icircn gara tiiu Oraviţa-romacircnă

I I Conduct sărbătoresc doi a gară pacircri in oraş III La orele 12 prun comun icircn locali tăţ i le hoteshy

lului bdquoCoroana Ungară Tacacircmul 3 coroane IV La orele după ameazi şedinţă festivă a ca-

sinei din Oraviţa-montană unde se va efeptui inaugurarea portretului Ilustrităţii Sale

prin o grădină roditoare plină de flori şi de fructe cero icircncape foarte bine icircn cadrul larg al igienei alishymentare sunt nevoit a icircncape cu intestinele bolshynav- Dar lnmoa niei nu stă cacirct de freacutequenta este jicsasita boală icircnşdiăloaie şi cacirct de grave sunt urshymările ei

Care-i meritul lui Oombe icircn studiul acestei boli

icircnainta de toate el a separat cu totul auto-inioxcu(iuilc alimentare de cele gastro-intestinale laquolooareco colo dintacirci nu sunt awfo-intoxicaţiuni ci adevărate otrăviri cu materii alimentare cari sunt inicircwctioase icircnainte do a fi introduse icircn stomac

Adevăratele auto-intoxicaţiuni intestinale alo I i Comba sunt datorite nu cali tăţi i rele a alimentelor ci unei insuiicenţe organice a intestinelor cărora li sie dă alimente nepotrivite cu puterea digestivă a lor

Cu toate acestea Combe recunoaşte ca sunt două feluri de autointoxicaţiuni icircn corp Una gastro-intestinală in care din cauza unor insuii-eenţe de sucuri normale se fabrică de cătră mishycrobii obicinuiţi ai instestinelor nişte otrăvuri foarte periculoase cari intracircnd icircn sacircnge provoacă un complex icircntreg do stări bolnave pacircnă acum puse

sosoteiugravea boalelor nervoase Ba chiar eutero-tucircldeiumle muco-membranoose erau considerate ca un efect al insuficienţei nervoase dacă sa luat efectul ca caoză tocmai contrariul realităţii

A doua autointoricaţimic este cea histogenă icircn caro ciliar ţesăturile organismului produc otrăshyvuri cari nu pot ti scoase aşa de lesne din sacircnge

bdquo R O I Icirc N U V

V Seara la orele 7Ccedil conduct cu torţe Conductul va porni delagrave şcoala civilă pacircnă la casa societăţi i c f (irvtcrv aniont) undo reuniunea (le cant şi muzică din Ora-vila-montană va face serenadă

VI La orele seara se va aranja in casa teashytrală producţiunca teatrală căreia icirci va premerge un conshycert dat de Jleuniunea yr-cat de cintriri bdquoConcordia din Orariţa-romacircnă

Aceia cari reflectează la trăsuri icircn xiua aminti tă atacirct către gară cacirct şi la icircnsoţirea icircn oraş dorinţa aceasta să şi-o insinue la d Stojakorits Saacutendor vice-notar icircn Oraviţa-montană

Dar care este faptul icircncadrat atacirct de granshydios mdash care este marele eveniment anunţat de bdquofestivităţi atacirct de picircacardate icircn cinstea bdquoIlustrishytăţii Sa le şi caro este mobilul unei atacirct do mare bucurii a rătăciţilor noştri fraţi din icircmpăduritul orăşel delagrave sud O este un fapt vulgar acesta şi e numai pe calo icircncă să devie bdquoeveniment E l se rezumă aşa pasărea de pradă caro a icircmbrăcat icircnshyfăţişarea Ilustrităţii Sale Szegeszka Joacutezsef a simţit prin un instinct foarte natural mdash că se apropie vremi de pradă mdash alegeri parlamentaro

Şi bieţii noştri fraţi sunt prea adormiţi icircn conştiinţă decacirct să poată face singurul lucru cushyvenit să-i iasă dilianiei icircn ca e cu parii şi so alunge peste hotare

D i n d e l e g a ţ i u n i Ieri după amiazi au sosit

membrii delegaţiunei ungare la Viena iar azi la orele 11 şi-au ţinut prima şedinţă sub prezidenţia vicepreşedintelui Aug Zichy In vorbirea sa de desshychidere Zichy icircşi aduce aminte icircn termeni elo-gioşi de defunctul ministru de externe Aehrenthal şi trece apoi icircn revistă schimbările esenţiale ce sau făcut icircn ministerul de externe

Deosebit interes prezintă discuţia provizoriushylui pe şase luni cerut de ministrul comun de fishynanţe cu atacirct mai vacircrtos că icircn cursul acestei dis-cuţiuni şi-a rostit ministrul de externe Berchtold expozeul aşteptat cu moltă curiositate de icircntreaga lume diplomatică Vom reveni asupra discursului lui Berchtold care cuprinde declaraţii importante asupra răsboiului italo-turc şi a situaţiei politice din Balcani

Macircne se vor icircntruni membrii delegaţiunei aushystriaca In subcomisia de externe va lua cuvacircntul profesorul universitar Masarik şi va interpela icircn chestiunea suspendării constituţiei croate şi icircn ace-laş timp va atrage luarea aminte a cercurilor conshyducătoare asupra iritaţiunii ce provoacă măsurile ilegale ale guvernelor ungare icircn sinul slavilor delagrave sudul monarhiei

Se prevăd discuţii aprinse icircn jurul reformelor militare din partea delegaţilor creştini-sociali

adecă ceea ce noi numim artritism gută diateză mică cu alte cuvinte cacircnd sacircngele devine prea icircncărcat cu substanţe azotoaso cari se transformă icircn corpuri cristaiisabile şi se depun pe la icircncheieshyturi prin muşchi icircn rinichi şi ciliar icircn sistemul nervos

Ceece ne interesează pe noi acum şi de care se ocupă icircn special prof Combe sunt autointoxi-caţiunile intestinale aşa de frecvente la copii căci dr Combe e medic de copii pe cacircnd autointoxi-caţiile histogene artritismelo sunt boli ai unei etăţi mai icircnaintate

Dr Combe icircn studiul său a demonstrat icircn mod nc-icircndoelnic că autointoxieaţiunile intestinale S-rt provocata diraquo corpurile aromatice cari se proshyduc icircn IacuteBtctijiO prin acţiunea microbilor de putre-facţiune Toata substanţele aromatica la animale şi Ia om d-irivă numai din cllnimină descompusă de microbi şi această descompunere se face numai icircn intestine mai ales icircu intestinul gros Nici al-bumina vegetală nu este scuti tă de acest proces de putrefacţiune totuş icircn special albumina de proshyvenienţă animală este aceia care trece mai repede icircn putrefacţiune fiind cel mai burraquo medic de culshytură a microbilor celor mai periculoşi Anume după carne vine albumina oului şi apoi a laptelui care produce otrăvurile aromatice Aceste otrăshyvuri trec din intestine icircn sacircnge şi după ce şi-au desăvacircrşit rolul vătămător asupra sacircngelui şi a sistemului nervos se elimină prin rinichi şt sudori dacircndu-le un miros neplăcut iar urina devine alshycalină

Pecinginea mdash se ntinde Mirai de interne a stabilit de curacircnd şi nunii bdquooficiale de localităţi pentru comitatoli imului Se păstrează in mare parte m rile do pacircnă aci Botezul ideii de szligtalil primit icircnsă următoarele sate romacircneştii

Sebeşul de jos (Oltalsoscbes) Minim cza) Sebeşul de sus (Oltjelsoumlsebes) hM (Oltralcovica) llusciori (Orosscsiir) Cm lacircngă Sebeş (ScbesMkova) Căpacirclna (Si l polna) Laz (Sebeslaacutez) Galeş (Szeacutemm Gacova lacircngă Sălişte (Szebenkaacutekova) fiii (Tiliskfi)) Becea (Szebenrecsc) Fojdfam foumlld) Sacadate (Oltszakadaacutet) I

Şi moartea tot icirci paşte dia urmii

M e c t l n g u l de p r o t e s t a r e pentru apiral b i s e r i c i i g r - ca t r o m acirc n e Gazetei i-ae seriei Cluj cu data de Sacircmbătă 27 aprilie n I

In cursul zilei de astăzi au sosit aia mm comitetului executiv pentru aranjarea medwm spre a dezbate cu fruntaşii clujeni chestia hm Consfătuirea sa continuat icircnainte şi dupa tum

E cunoscută divergenţa de păreri intrtagraveM icircn alte domenii dar faţă cu meetingul au fiu toţii huacuter o unire de părere că acest mediulaquo neapărată trebuinţă să se ţină la cart aittM cu tot sufletul I

Toţi cei cătră cari sa avut misiune degsm de părerea cumcă Clujul socotind hnprejutm icircntre cari se găseşte nu este potrivit ca locuim etingului Aderează icircnsă toţi şi stăruie ţm Alba-lulia I

P e u t r u vo tu l u n i v e r s a l Duminecă i i i amiazi a avut loc icircn Budapesta o mare aduniraquoI muncitorilor socialişti şi a aderenţilor lui fel Primul orator al acestei adunări a fost icircnsuşi fel Reţinem din vorbirea lui partea referitoare k J tul universal I

bdquoMarea reformă a sufragiului universal -l spus Jus th mdash ce de decenii icircşi aşteaptă rezoltiiJ nu se va putea icircnfăptui cu ajutorul parlamenti actual compus icircn majoritatea lui covacircrşitoarei] elemente reacţionare

Viaţa constituţională a Ungariei nu va pik ajunge icircntrun drum regulat pacircnă atunci pacircnă al nu va veni icircn fruntea ţării un guvern cu aderint democratic un guvern al votului universal Venim la putere a unui astfel de guvern icircneă nu mi-opi icircnchipui cu sistemul actual delagrave alegeri Daca Lishykaacutecs doreşte sincer introducerea sufragiului unim-sal să-şi aleagă oameni noui prin alegeri liberei orice corupţie şi teroare şi-1 asigur că cel puţi 3 0 0 de deputaţi pătrunşi de ideile democratice va trimite ţara icircntr ajntor In cazul acesta noi voi fi cei dintacirci cari icirci vom icircntinde macircnă frăţeasca1

In stare normală aceasta putrezire a albaacuten nei nu se face ci albumina este absorbită si formă necristalisabilă cum sunt albumosele şi pe tonele şi icircn general putrezirea este icircmpedecată k concurenţă vitală a fermenţilor şi a sucurilor mi rale din tubul digestiv

Este foarte important de a şti cari sunteo diţiunile pentru a putea obţine o bună digestivii

1 Beghnul macircncărilor moderacircnd cantital de carne ouă şi de bracircnzeturi fermentate

2 O bună amestecare a macircncării cu sali gurii

3 Ihsorbţiunea repede a alimentelor cone mate aşa că ele nestacircnd mult icircn stomac put facţiunea care sg va desvolta mai icircn urmă sauml cacirct de mică Pentru aceasta nu este permis a 1 nici un fel de beuturacirc icircn timpul mosoi şi a digi tiei (2 ore după pracircnz) macircncările să fie cacirct n concentrata

4 Aciditatea sucului gastric icircmpuţinează i crobii de putrefacţiune şi scade virulenţa lor

5 Fierea (bila) care se varsă icircn intest este o materie antiputridă deci buna funcţiune ficatului este de cea mai mare importanţă

6 Sucul pancreatic (ficatul alb) joacă un important contra putrefacţiune)

7 Flora microbicnă zacharolită a intestir lui subţire se opune icircn modul cel mai energic contra baecililor de putrefacţiune Aceşti baccili clisroliţi icircntreţin un mediu accid icircn intestinul st ţire pe cacircnd microbii de putrefacţiune men numai icircn mediu curat alcalin

Nr 8 5 - 1 9 1 2 Pat

Scrisoare din Londra Dezastrul ţ ioon i icircu icirc T i t a n i c - HeflovII u-npra dezastrului mdash MunifVsfaţla su fragi t e l o r

mdash Vsesx ciijrlezacirc si JK-irdaiulcle Londra 23 aprilie 1912

Toată săptămacircna nu ija vorbii şi nu se vor beşte icircncă decacirct ciraquo c a i ouml t r o f a iui io o P ( gt ( bull -laquotarile icircn America so urinează raquobull tot Pdu lti a-bulliounte care de cnre ma i laquolaquobulliiţior ilt bull-bullltbull public- la camera comunelor avu icircgt-c ieri o m m c J-wurpe

bull D Bnxton prcţnlini-I-raquo cai-L-ivi (]gtbull ronn-rt-iu a decarat cil e pe calo 1 ne numi o ci M i - cacircrtshyii examinezi3 cu multă i u - i amin bull icircmpn j ură bull 1c In care sa petrecut d t - z a n r a i S i cum icircntacircmplă

i de obicei după un menea dezns fu mdash o midshyiimeacute de n n janlaquour i ioraquo acum i lurnuiă cu privire 1 navigaţie

Conducătorii marilor companii de vapoare se io icircntruni ca raquoă ia rnauml-Msri d - r- fubull ^ţuacute

F Bruneiiiacute--c vorbcşfe irdlt va in 1 KaulOiacutei k h Voisk IjipUjHC vtgt bullltbull(raquobullbull 1 iipr- urmrde hm c- le poate uvei gt m w iacute o h u Noiridoilaquolaquo rie u avea mai s t acirc r n i t o r iacute rumit ocicircuior nimioVitia Je nenorociri cav ne ameninţ de no-ani aacircndi l HMcinicia vieţii a moartea ce nu cruţă nimic y ft nimeni mdash neicircn loioraquo c ă ssr icirc nd -epU mulraquo lu laquovi ţi ar ii mai multă simpatie icircn lume D-a-nea cacircnd via catastrofe c a una de azi cu vap-md Jilanic amuţesc ponru o vrem duşmănii- uw-menii se simt mai a p r o p oacute i gata să ne sûiraquo tara deoiebire de neam şi religie Racircndurile de iuo j - c Iute din zia-ul bdquoTimes dau o hună -xpri-rMe s-testei gacircndiri

bdquoVorbim noi muit de luptă şi icircntrecert şi laquotagonism internaţional şi dam diu cap privitor li tendinţele demoralizatoare re acestor lucruri iar la o atingere oamenii sunt aduşi icircn simpatie ji ajutor şi bunăvoinţa pe icircntreaga lumlaquo La ntin-gerea tragediei - trag-d -i natnrei eamenii sunt toţi fraţi1

Suntem aşa s igur i dt noi icirc n ş i r i tmpli-iim lucruri aşa de mieuna t biruim timpul şi laquospaţiul supunem elemeuh l e v i i t u r i l e şi risrw w auumlcuHfi punem c ingă t re icircn J i m p a n i i o tu u i -a o sraquoraacute-kire de lamina Ş ne tnmiiieu v o r V prin d i -jin Gacircndirii s P i cacirc am sP-ipacircnir ratura (bullgt-itruim aceşi uientori monştri de otel icirci gătuu cu raquoraquolux mai pregraves i r dgt- vi- urile unui imparei rouan li umplem cu o pupu ta ţ i e de nai şi-i I r i o i t e m cu deplină icircncredere -a străbată apel- Si -e d u c şi lin cu atacircta reguli icirctutraquo că lt socofim c i g ir ccedili uitam că poate fi vre-un periről Şi ai unei - 1 5 -rira fiicei ii n rpAiacuterwW d e p o e sa p i - e i f gtgtshn icircntreprinderi numai ce ş i icirc nraquo ţ i d-gefni şi ia atn-gerea ei omul e rraquo du ia vn nprmeu nepat eebe ţi toate operele Iu ajung la nimic

In Hyde far marele si frumosul parc -Un Londra sufni getele au avid ieri o mlaquonife-taacutetie foarte impunătoare frlt i care stnM-ăl au triumfăshytoare icircn parc mdash praquo 1-i lud du puacute a n o azi icircn mi j -kal aplauzelor iei ii rui v-uiie şi rK ifru sufra-gete dar mai ale- p-iraquoii a riuiifla icircu parc Carul Noi are 4 raquotgtrg--i şi bullbullpt f-nfrugee ca i i i No 2 Işi mişcă (lea-iipa suirg- iltgtT raquoraquo rV d- p rupusacirc laquodeclaraţia Turnrcu Iura vot e ltgt tgtrgticircic nr tarul No 3 duce U-t rttfrrfy te şi prlaquovd-mti Şi toate orator oi- -bull bull şi d n No 1 şi dgtn 2 ccedili din No 3 au sari- i d - r iK i i - t r zi di -)(n aacute tparţrrea yiacutenunml-r r ui ort o(iti şi j f i n HBare endnele i f d x de |-jgttagt- te icircr dr- osre după cuvi nţi l i r c-r i i ^ bull i cu-ă ltiu ővin-tagiiil un- icirc oratoribullbull uni iacutersmbulllaquolt din t cărei gară de aur a vor)i ile ea

Noi l u j i euml u p-iitru icircnălţarea şi binele femeishylor (lin tonte t ă i l e

Acţiunea m-tei italiene icircn Dardanele nu-i bata serios aci To^tă presa e de părere că bomshybardarea na avut decacirct un scop politic să forţeze Intre altele Poarta de a icircncheia pace Se afirmă de laquosmerii că icircn această in ropi-indere joacfi un rol ţi Rusia care ţine cu o r i e preţ să i-se dese iudă Dardanelele şi do aceea zi-rele engleze nu uită ril arate hotăricirct punctul lor de vedere icircn ce priveşte Dardanelele lată de pildă ce spune icircntrun articol

fonii yDaihj V t I olitica Hritaniei a fi-

ţrentaso d o c t r i n a icircnchiderii Dardanelolor ni fiece j m i n d r u de e x t e r n e de a t u n c i icircncoio a ţinut f t^m I 3 wstauml doct ir-a E i i P e r e s u nostru să avem cacirc 1

luci pu ţ i n i r iva l i icircn Mediterana mdash o interesul no-nti i u m e n ţ i n e m imp-riui otoman e intere-ul no--tr i ca Kgptuicirc ţi caialul Suez 5acirc fie Uumlber de orice umes i eu rusesc 1

D Laruiigu

Romacircnia ameninţaţ i de o invazie roşă Ciirc e rezişt i tgticirc i ioatracirc mdash iondderaiiiimie

unui ofiţer r o m acirc n

(re oit oitrlaquo miliiar vunf viu preocushypate de noua fazuacute icircn care a Intrat răsboiul italo-turc

La alaquo1ă dată nu mai icircncape icircndoială că răzshyboiul a f t transportat icircn apele eur-raquops ne şi c -ltis nu va icirc n o t opce ţ iun i ie -de t i ava i iu bull 1 ipe|-g pacircei bullbulllaquobull bull i re pa e c in euud icirc u-

a ş car n a i c e i

lt )ri-cai-gt ni ti rlaquo ziş i a n t a Tirltiei on-eari a r ii complicaţiunile ce ie-ar predu-e noua formă amp oş al 1 laţ dor c o n c l u z i a towlă e eitieă pentru 1 tal stăpacircnirea cct)ipiraquocaacute şi efectivă a provinciilor turshyc s i 1 din Afr ica de Norii şi -uire de-ncd-macircd icircşi icircndieapi ă ea acum loatraquo eforţă ii- i io egrave r icirc şi energic

Io ltiia aa actnim 1 ralia im mai ţine seamă de mei o consideraţif de avizunle amicale ltsau o-efde ae retori lor De alfel cojeumţacircmacircntui Pu-rerilor icirci e cacircştigat icircn mod tacit laquoan tăţeş cu con-diţiuuea nu f a i fă nu depăşească o anume limită diu care ar d e u r g e o conflagraţie generală

Dar aci e totul Procedeul Italiei na fost uici odată metodic şi ţ t afegia ei a fost aproape ii-carnist d--saprobaiagrave de oamenii competenţi De ce sar credo că acum va proceda după principii iir-ti regulat tuni S i s t e m a t i c e

Tocmai acesta o punctnl care preocupă sie-eiv uoasire militare şi icircn legătură cu el atitudishynea pe care o va lua Rusia R un laquotracircnraquo rapor icirc n t r e nebunia proverbială a Italiei şi politica ocultă a liusiei

Daca e s i i ă eai uei un acord ruso-italian in priviiiţa unei acţiuni nawde icircn Dardiiu-lo şi Ar-cldiid g nu osre icircrgt cleeeie Dar e fapt neicircndoios ci l s iraquo va căuta acirc nu piardă ocazia ce i-se piezietă ca să de a lovitură care r-ă-i asigure sushy

in spatele lor pe cacircnd icircnaintează prin Dobrogea icirci U-uil lor raquor ti tăiat

Prin Dobrogea o foarte grea de icircnaintat de oarece rămacircne an flanc descoperit pe uscat şi exshypus tuturor loviturilor deşi poate ruşii ar avea un flanc acoperit do flota de pe Marea Nergră

Pentru a evita aceste lovituri marşul rusesc ar trebui deci să coboare prin centrul Moldovei

Tu tot cazul p n ntrn o invazie icircn Romacircni i p i e o ii icirc b ii bull s corpuri de armată şi vreme foarte icircndelungata

Astfel este pusă problema acţiunei ruseşti conshytra Turciei de locotenentul A P

Sinteza ei este ca Romacircnia a cea dintacirci ameshyninţată de această nouă fază a războiului şi că do fapt răsboiul contra Turciei icircnseamnă un atac conshytra Romacircniei

Această părere corespunde de altfel celor mai multe cari circulă icircn lumea noastră militară S i n -iacuteii a reei-vacirc c-re se face este că interesele Austro- pg - r ie i cio rtinia-gte cu ceie ruseşti ea va intor-c e o fj-i icirc un lă-a ca invazia rusă icircn Romacircnia s po io i i i na un caractltT alarmant

Totes drcă se d-clară icircn realitate starea do răsboi menţionată nu so vor putea evita com-p i n a ţ i u i i i i e

K urai mult ca probabil că bulgarii so vor m ş c a şi Romacircnia va fi prinsă icircntre Rusia şi Rul-iiaria

cercurile nou1 bulltre militare se crede de

rein i t raquo in Orient

bullraacute o mişcare a bulgarilor ar fi icircn detrimentul lor mdash aces-a e şi părerea locotenentului A P mdash deoarece Bulgaria sar găsi la racircndul ei prinsă icircntre Turcia şi R o m acirc n i a dar de alţii se presushypune că impulsul bulgar ar fi periculos pentru noi şi ne-ar icircngreuia foarte mult situaţia faţă do Rusia

Totuş dacă Romacircnia va şti să manevreze icircn mijlocul stavilelor de tot felul pe cari le-ar crea o intervenţie răsboinieă a Rusiei icircn conflictul i taio-turc ea ar putea să se găsească icircn rolul cel mai frumos de beneficientă

In această privinţă semnalăm părerea locoshytenentului A P cai-e este că Romacircnia fie cacirc ar ti raquouu nu norocoasă icircn luptă ar putea să revie a limitele ei teritoriale din 1 8 7 8 sau chiar şi mai di-parte pacircnă la ceie din 1812

In adevăr ar fi prea frumos Dar deocamshydată să luăm măsuri eficace c a să nu ne surprindă evenimentele şi mai cu seamă ca ele să nu ne icircnvingă S

(Aileiracircrul)

Va fi de ajuni o greşalacirc mai gravă din parshytea I i icirc i i e i penrru sa iiacuteneia r aacute icircntre icircn acţiune Şi din momentul im care sar produce ace-t fapt i t o i i K i n i a or trebui să se considere icircn s-ture de ră ee şi să ia pojicirciţiuiu-a pe cfrlaquo o dict-azacirc o a-

Uf-i Huumlpf i r a re

O asemenea pe rpe i t i va e foarte icirc n g r - j i U a mdash şi motive cu drept cuvacircnt preocuparea cercushyrilor i litare rouacircneştl Ele caute să dkcean iă iu d nnre rl- actalaquoio aie Rusiei tcdinţ-ele saie de m a r raquo ş analizează reiitonta Romacircniei icircn cazul unu marş ai t iupeo r ruseşti spre Constanti-nopoi

Din ouacutei-oriie cari lraquoic-oazacirc icircn sfereltraquo noa- 0 nit a s u p r a a r e - t e i oho- t iun i e f o a r t e ir

Mt cil stfiruiită la X- lud -re din d - l -rana A fost au guvern b r i t a n i c c a r e la l S i t s j n -

tere-eniaacute c a io- i)t neuului A P pe care lt virfiein doiti uumlu ertiiacuteid c-- ni-iacute icirc-dreepzfi j

is id de pnr ai reccediliior uumlpupe d locoiacutei-nerd A P i e i - -is iacute t Pi la poaiumlta Ciur-tantinopolulni pe (eltre t V diselcdă pentii c e apoi să-şi formeziacute-peol - o a doua eeo ie laacute a mp r idui rusesc

T i iubuH ieooisci in csfiitacirc sfe tă icircicirc-vfini-egravear-a Neagra pe ia r- t şi vest pontru ca apoi tiacircugacircnd-o ca icircntrun cleşte să poată ocupa (Jon-stantiriopolu

presupunem un moment cacirc a sunat cia-sul teribil ca Rusia să icircntre icircn acţiune Dacă rushyşii icircnaintează spre Sad au de urmat două direcţii una prin Romacircnia şi oeeulaltă pe Marea-Nea-gră

bullŞi iată pusă chestiunea ce ar fi marşul rushysesc prin Romacircnia Locotenentul A P icirci prezintă astfel

luai -tarea prin Romacircnia e foarte dificilă Romacircnia are cinci corpuri de armată Trupele rushyseşti sar lovi de ce puţin trei corpuri de armată cari le-ar zdruncina mersul

Vin apoi i i i t i icircntiirtacirc V N G pe care tru-ce e ruseşti trebuie so ridice căci dacă ar lăsa-o

Scrisoare din Bucureşti O viz i tă - S e r b ă r i

12 spril 1912

fiomagravenia a fost icircn timpul din urmă obi c-icircul unor vizite alese Bucureştii au găzduit atacirct de adesea pe iluştrii oaspeţi ai Apusului personashylităţi polirtice literaţi savanţi tcadeiniciani etno-giaticirc oficialităţi

Alaquotfel primarul Vienei cu consiicirciul comuna Clu-rles Richepin academicianul fi marele scriitor francez Broda publicist şi mare propagandist icircn liga pacifistă iutei naţională Scofus Victor (Seton Waoson) marele etnograf englez etc

Dar o atenţie deoss bită p- ntru ţara romacircnea-scicirc se ardă din partea Frar ţe Viztele dm partea acesfe ţacircri soră mai mare din atacirctea puncte de Vedere u facircnărniui stt care se icircntăreşte la gurile Dună-ii suumlnt mult mai dee şi au un caracter cu f o intim Iţi face impresia că o rudă icircşi caută rude ori fratele pe frate

Acum pen t ru luni 16 aprilie c se vesteşte vizita d-ui Feacutelix Roussel preşedintele consiliului cofLiUnsl din Paris

L a Bucureşti se pregăteşte de către primărie o primire aleasă icircnaltului oaspe Sa constituit un comitet care să organizeze serbările cari se vor da icircn onoarea d-lui Feacutel ix Roussel

Se vor face excursiuni la Sinaia Curtea de Argeş Slănic şi Buştenari icircn răstimpul celor trei zilo icircn cari preşedintele consiliului comunal pari-sian va fi oaspele Romacircniei

icircnal ta personalitate oficială va duce fără icircnshydoială din Bucureşti amintirea unei ospitalităţi caracteristice neamului nostru

In vederea serbătorilor cu ocaziunea desgt bull-

lirei la 316 mai c a statuei lui Onza-Vodacirc b

bdquo R Ouml H A N Uuml L iacuter 85mdash1912

bull un t i r o l i o rg j i zalaquou bullbullbull= bullii h- e Lltgtgt Ce

gtgte bull ve bullbull Sgta n i Si uuml 1 fti p i ih i i t iacute l gti bullgt rlaquoVigtrraquo-traquo-i ntti (ioHiacutetntor iacute j du uumlia um bull fraquo-f Cua gtji poo l laquo iju iacutegt tutreg noamul penrt fericirea raquoartltiH omul a r e ţ t a kr jertfii e (ria

Mi s les trebuie siacutei ne icircnlemnească călătoria la laşi şi vii-atraquo lor a-ogtgt ţăranilor ciasa munc -toare icircn care memoria marelui domn cars a avut a 1 acirc ta soiie-tudine piacute-nlru nsvode ei e icircncă aşa de vie

Nu vor lipsi apoi reprezentanţii din toato păshymacircnturile locuite th- neamul nostru E o icircnaltă dator de pietate faţa du do t i ni torul Unirei

Curacircnd după serbările delagrave Iaşi t-o anunţă altele la Bucureşti pentru zilele de 1 1 12 şi 13 niaiu Din iniţ iativa sindicatului ziariştilor se preshygăteşte icircn Parcul Carol I acolo unda a avut ioc expozeacutein din 1 9 0 6 mari serbări cari vor fi alo tuturor gazetarilor cari scriu icircn limba romacircneasca

Prin icircndiiurul societăţii gszetarilor din Bushycureşti se crede că la aceste serbaumltori naţionale se vor pateg icircntacirclni odată muncitorii condeiului din toate tari ie locuite de romacircni Reprezentanţii preshysei rom uneşti din Ardeal Bucovina Basarabia Macdor i a şi vor putea da macircna icircn Bucureşti pentru binele culturei noastre ei factori atacirct do importanţi ai unităţei noastre culturale

Se pregătesc apoi icircn Ţara Romacircnească şi altfel du serbători decacirct cele de carouml am amintit

Cu ocazia centenarului răpirei Basarabiei cacircnd peste Prut se sebacirctoreşte cel mai neleal act care sa săvacircrşit icircmpotriva aliatului de arme icircn Romacircnia din iniţi bvă privată se pregătesc mari moetinguri de protestare

Un comitet o icircnsărcinat să facă pregătirile necesare

Cor

Un articol el ziarului bdquo D r u g 4 6 din C h i shyşinău relativ la centenarul Basarabie i

In numărul său delagrave 29 martie ziarul bdquoDrug din Chişinău organ imperialii al bdquoLigei adevăraţilor roşi publică u n foarte interesant mieo l pentru noi romacircnii cu privire la Centenarul Basarabiei pe care ne grăbim a-1 reproduce pe do-aruTegii icircn traducere cacirct laquoo poate de exactă-

lt ma) ioj-a noastră prnznveşte o sută de ara ikhlt alipirea Iksorcbiei Ia Rusia Acum o de uni pumitnk szligawahki au entrai in Cjtjgt iicircisici mpărtăşinAn-He de ettllwa irtloknfa nisai-soa

Minunai e norodul ncesffi w-- Alishypi td entre nlt-gt imvnm proemui eu diferite r~ pidaţhmi in finir de o sein de ani nn pt~

ltgtgthgtia e-Hh-p fiacute puţin (uacuteriin Canshyea tui nvi fi-hih bullgt_gt() bull i bullgtime de f-mctio-veri ai daiugtf icircnvăţători preoţi gti miiiUui te dom-A u-iumlCcedilgti un Jo-t eirMrdi să să- fJfcugrave cul tant nwixen in sewbvdhatem fura

r ifr- şt fraquoUm u pacircnă a mm bull 1 ortir limba r-J^d şt

J t a a oumldeg bullraquobull inkcAţorii in y-p v gtn gtgtgtltlt(bull gt-hi gtbullbdquo i m f l ( ( (_ bullbullbullbullbullbullbullbdquobullbullbullbull iCehul icirc- uibii -e bullrVlrr- bullbull bullbull laquo bull gt bull bull iur-Oiiit-nni bullgt[ tljii^ti

bullbullbullbullbulllaquo hvji i astfel ltbull hgtvbdquoţr

u Con-(Uit CH i-fi-iim-pi

-( Sil y Hlfili C(l li m ( laquofP^gt-lt- rn-Ci iXUcircîo rocnm ^ten sacircnt foarte -reţioaiso N tr)

Acdaş _ Imrn 11 dmrvuumlraquo şi m alle h-VJ îplatpii Ccedil IhMirtkh hm-Jfl h laquongt s- OKv wh in-he-

Y11 lt(r h t lwpe aneoumllel - - - ltbullbullgtbullbulllt nimeni rmeac v v H-n bull Wir laquo 7 - bull

bulllaquogtlt- gtgt iliacutefiacute ] - ltbull bull gtbullbullbull( mir un

laquobullbull( h lenn ^CUlUKl

-7 apa ltln tc-ai adresa in limita ewi Ca ytlspvns (gt vi primenii o neatani ettoare slrthi-aeee Hin nmeri şi in afară de bdquonu şt ht nimic no s auziţi Mar in Dumă trădătorul Krupenscha a protestat contra propunerii de a se da moldovenilor scoale cu limba de predare maternă zicacircnd că nu erisă moldoveni in Basarabia ci numai ruşi N tr)

Şi cu toate acestea majoritatea populaţiei trece prin miliţie mide mi numai că se icircnvaţă a vorbi rmeşte dar şi primesc oarecare culshytură icircncepătoare In armata rusească astăzi nu avem nici unul fără ştiinţă de carte fie el chiar străin Bar icircndată ce voinicul aruncă de pe sine uniforma uită limba rusă şi devishyne iarăş moldovean

Toate acestea se petrec nu elin vina băşshytinaşilor ci din vina revoltătoarei indolenţe a stăpacircniră ruseşti Noi singuri suntem vinovaţi că nu ne icircnţeleg si nu vreau să ne icircnţeleagă (Sic N tr)

In loc ca noi cu o macircnă mai puternică şi mai tare să icircnrădăcinăm ideile ruseşti in minţile şi inimile popoarelor cucerite (Nu e cumva vorba de cnut N tr) noi sentimenshytalizăm şi căpătăm rezultate cu totul contrare Şi icircn contra aşteptărilor singuri cădem sub influenţa popoarelor cucerite Nu-i nimic de mirare că stăpacircnind o sută de ani Basarabia nam putut jace nimic pentru rusificarea ei

Acum din nou icircn ajunul jubileului aflăm de o hotăracircre a societăţii romacircneşti prin care să se prăznuiască1 pe cacirct mai original zilele noastre de sărbătoare (Aluzie la agitaţia proshyfesorilor din laşi N tr) In cugetul lor şo-viniştii romacircni s au dus aşa de departe icircncacirct cred Basarabia ca o parte ancrabiă icircncă la pămacircntul Bomacircniei In zilele sărbătorilor din maln Romacircnia se vu icircmbrăca icircn doliu după sora sa Basarabia ce placircnge f

Speranţele romacircnilor sacircnt prea limpezi şi prea evidente pentru noi ei aşteaptă un răs-Itoi la graniţa noastră apuseană ca să-şi icircm-

zina de azi limba rusă si aşa mai deshyparte Şi n alt loc ne spune că acelaş luciii icircl observă şi la gruzinii armeni tishytan ia Finlanda şi icircn Polonia Asta ce dovedeşte mdash Puterea de asimilare laquo cultura ru-ieşli Singur bdquoDrug ne-n destăinuit slăshybiciunea ciiiturei ruseşti

8i cacircnd acest lucru singuri rnşii icircl reshycunosc de ce se mai trudesc de pomanS cu politica lor de rusiticare Astăzi naţiushynile şi lucrul acesta icircl susţin cei mai disshytinşi icircnvăţaţi din lume nu se mai cushyceresc prin arme mdash icircn cazul nostru prin cnut mdash ci prin icircnsuşirile cu cari sunt icircn-zestrate culturile lor Au icircncredere icircn icircnsushyşirile culturei lor ruseşti Atunci nau decacirct să le deie moldovenilor şcoli inferioare molshydoveneşti iar icircn cele superioare moldovenii se vor rnsifiea ei singuri dacă icircnsuşirile culturei ruseşti cu care vin icircn contact sunt superioare celei romacircneşti

Ne pune apoi icircn sarcina noastră tenshydinţa de a ocupa Basarabia cacircnd ruşii sar găsi icircn cine ştie ce icircncurcături la graniţa apuseană

Asta icircnseamnă că ruşii nu ne cunosc de loc pe noi romacircnii Căci o asemenea politică de aventuri o poate purta numai un popor necumpănit la minte care se află icircn faza de copilărie cum sunt bulgarii cari zi şi noapte visează cucerirea uumlobrogei a Macedoniei şi poate chiar a Europei 0 asemenea politică o lăsăm pe scama bulshygarilor

Noi ne icircncredem icircn icircnsuşirile de reshyzistenţă ale culturei noastre romacircneşti prin ajutorul căreia fraţii noştri clin Ardeal Bushycovina Basarabia şi Macedonia şi-au menshyţinut atacircta vreme caracterele lor distincte de romacircni şi sperăm că le vor menţine şi de acum icircnainte cu ajutorul Iui Dumnezeu

Laşi 12 aprilie st n

fiacutet P Moldovanu

bullbull(1 fişeze -ora care placircnge N tr) Pacircnă intf a cacirct vor fi aceste planuri realizabile ne tui trata viitorul Iha deocamdată noi trebue să fim foarte recunoscători vecinilor noştri cari cu o deplină sinceritate ne araUt sentimentele ee-i tulbură Poate că sinceritatea asta li-va aduce multe greutăţi icircn viitor (Nu cumva o să ne eliberaţi si pe noi de sub jugul bull i a r c a n arexaiiiacuteiacuteu-ne N tr)

d-st ptpnoţhi ni-iitiiuişii lată iricirc-

a-

ii orice coz HasarabUt nu va trvee aşa de uşor icircn brtiţeie suroret âie care placircnge

Regulee bnnei cuviinţe ne icircndeamnă să e ti m ia racirctului nostru recunoscător pentru lt lepi ma einceritaie cu care icircşi ma-nffs t i sentimerVoip pv cari le nutresc hiţă dă noi

Trebui icirco fin doasîicircifMii fourto re-euio-iCălor ţi p-utii lăiUUJ UiRicirc pe cari iu Io dau c i pjvire la fiumlatii no-stn dm Ba-stmhia noi credeam c după a sură de ani do cacircnd se Icircmpiulaşe-e de cultura niseys-ă idei nu mai exista şi cacircnd colo ziarul J 1 ne asigură că moldovenii din Banani-ia nu numai că există dar s au apucat şi de comedii fără să-i icircndemshynăm noi cacirctuşi de puţin asimilează pe prashyvoslavnicii lor enceritori Asta-i curat scandal

Dar să nu ne indignăm de geaba căci zi anii bdquoDrug ne dă singur explicaţia a-reslrd fenomen bdquoBasarabia de o sută de tiri se ăseşte sal) influenţa culturei ruseşti dar icircn timpul acestei sute de ani na de-vpiih guvernament rusesc Cea mai mare gtane a băştinaşilor nu ştiu nici pagravenagrave icircn

Delagrave f r a ţ i

B U C O V I N A

Vlaicu icircn văzduh Sriem racircndurile aceste stăpacircniţi de un pu-

iernic sentiment de macircndrie naţională Care e roshymacircnul din Bucovina căruia să nu-i bată icircncă inima cu peteacutere de fiorii cari ne-au străbătut fiinţa săptămacircna din urmă cacircnd Vlaicu icircndrăzshyneţul şoim al neamului nostru se roti a ca un vulshytur icircn icircnălţimile albastre ale cerului de primăvară ne (ielaquosnpgti ( o r n a n ţ i l o r D a suntem macircndri Căci Viaici bull fiu ile ţăran romacircn Os din oasele nosstr- şi taflet din sufletul nostru O nouă doshyvada o e pntf rea de viaţă de creaţie de artă de geniu cari zac ascunse ca o comoară nepreţuită icircn bull ufbvti acestui neam fără noroc pe lume

Vax toate acestea el vorbeşte şi cacircnd vorshybeşte striga aşa de tare icircncacirct străini cari se creshydeau mult mai puternici decacirct el văd că neamul fio-trii romacircnesc născut pe aceste plaiuri de cacircnd e lumea şi pămacircntul a rămas cu toate milioanele oe b-u-bari ean au trecut pelaquote capul lui şi cu icirc )te valurile străin cari i-au supt sacircngele şi măshyduva din oase nn neam brav şi ales cum puţine neamuri sunt pe lume

Aurel Vlaicu este un strigăt al neamului noshystru care asurzeşte şi uimeşte pe toţi cei ce-1 văd dacircndu-ne icircncredere icircn marile puteri şi talente cari zac icircn sufletul nostru

A sburat la C c n ă u ţ i de două ori a umplut de două ori oebii fraţilor lui cu lacrămi de bucushyrie şi a f ie i t laquoa zile icircntregi să nu se vorbească icircn toata Bucovina decacirct dospre el şi d -spre neashymul lui

icircntacircia oară a sb rrat miercuri 17 aprilie treshycut In spre se i ră se f-ieme o vreme aşa de plashyca tă şi du f r u m o s draquoalurile erau aşa de verzi şi

Nr 8 7 mdash 1 9 1 2 bdquo R O M Auml N U L Pag 7

Pankijrlcle un se deschid Constardiiiopol mdash M i n i t e n d de interne r-iunţă

icircn mod oficial că ou deschid Dardanelele Minishystrul do răsboiu a luat măsuri pentru paza (arshymului Anatoliei şi a drumurilor cari duc la Con-stantinopol

Cablul dinire Tenedos ş S-douic este di^t-na

Deoarece var-ele i tabene 1-an dbtrngt- guvernul i tashylian sa obligat să plătească da-pngubiii societarei engleze de caiduri

Constantinapol mdash Cercurile bine informate din Constanţinopol anunţă ambasadorul rus Ia Constantinopol va aviza poarta ca Ru-da cere Ter shyeieacutei replătirea paguceor cauzate prin icircnchiderea şi pe mai departe a stracircmtoricircor Totodată Rusia va declara că guvernul rus nu e aplicat a garanta că Dardanoicircele nu voi ii dai nou atacate de italieni

Do pe cacircmpul de luptă Covstanlinopol mdash Minisb-rul de răsho a prishy

mit ştiri din Tripolis anunţa -d ca două regimente italiene atacacircnd Tuzls au icircntacircmpinat o icircmpofri-vire atacirct de viguroasă icircncacirct au trebuit să se retragă icircn fugă icirctitro stare lamentabilă lăsacircnd pe teren uri număr considerabil de morţi şi răniţi

Vrăjmaşul a fost rrnărit pacircnă la linia forshytificaţiilor turco-arabe El a avut 15 ucişi şi 120 răniţi Enver-Bey telegrafiază că icircntro luptă reshycentă la Tobruk italienii an pierdut 4 0 oameni două mitralieze şi un proiector

Ocuparea i n s u l e i S t a m p a l i a

Borna mdash Agenţia Ştefani b legrafiază ca a -miralnl Presbitero a icircnşti inţat guvernul italian printro depeşă radiotelegr ifieă trimisă d-a pu vasul bdquoPisa că spre a desăvacircrşi ocupa laquo-s insulei S am-palin două companii de debarcare a lea t prin surshyprindere mai multe peziţiuni icircn apropierea oraşului Livadia spre a putea icircnconjura garnizoana turshycească Acest plan a reuşit pe deplin garnizoana puţin număroasă a capitelat li-sa acordat onoshyrurile militare

Moartea regelui A paşilor Drama sacircngerează re de-o lună do zile

nelinişteşte siguranţa publică a Parisului sa terminat duminecă seara cu moartea şefului apaşilor anarhişti Şeful barideacutei de tacirclhari automobilist Bonnot cam a omoshyracirct cn focuri de revolver ccedili pe locţiitorul şefului de poliţie pe Joum după o luptă de mai mnltc ceasuri a căzut icircn manile poliţiei şi iacuten u n n a ram-ior primite bull şi murit icircndată

Iată pe curt cam sa deafăşurat aceashystă adevărată dramă de roman foileton care de cacirctva timp preocupă In ehio nn suman na numai Parisul şi iYanţa ci icircntreaga lame

A-ai i i is icirc ip-a inad c a s e

Sacircmbătă spre duminecă vapb- subşeful poshyliţiei a primit un denunţ anonim ră icirca o casă din Ghowj le li oi stă aêiina arii-hiraquotul Dubois care are legături cu bandiţi Micircforar-blişti Snbş-fol Guiehard luacircnd mai mu iţi palţt cu dacircnsul a plecat icircndată la faţa locului orele la casa semnashylaţi de denunţul primit a icircncepui- a bab) icirc apoar tă Deodată sa deschis o uşă ce da pe rm balcon delagrave primul etaj pe carraquo a eşit anarhistul Dabi^s Recunoscut de poliţişti Gaichard subşeful de poshyliţie icircndată l a provocat să vin j oa sa deschidă poarta icircre-ă Dubois a sărit icircndărăt icircn esă şi din nou sa făcut linişte

Poliţiştii văzacircnd că nu lo deschide nimeni ta spart poarta şi au năvălit deadreptal icircn case 0 scară icircngustă conducea a primul etaj Ajunşi la scara delagrave etaj au be i prim di do o grindina dr-gloanţe Doi poii ţ ş i şi n s sfrglaquont de poliţie au fost loviţi pe loc Şi poliţiştii au scos icircndată reshyvolverele icircncepacircnd n tragă ar foc aprig căiră etashyjul prim Insă fără rezuhat eăei dacirctŞi d e s shycoperiţi pe cacircnd anarchista trăir-am dm icircntanorec şi clin loc apărat Văzacircnd GueaWd că dacă va continua a rămacircne icircn faţa scării vor cădea cu

toţii a ordonat oameni for săi să se retragă ocushypacircnd poziţii nouă la poartă

In acest momente deschis din nou uşa delagrave balcon Doi oameni au eşit pe ea Unul ora Dubois iar celalalt Bonnot Guiehard nici nu voia să er-adacirc că al doilea ar fi Bonnot Abia dupăee majoritatea poliţiştilor de subt poartă 1-a icircncreshydinţai cacirc-1 recunosc sa convins că am icircn faţă pe regele a i r si or

Dubois sa icircntins peste balcon şi aşa privea spre poliţişti Bonnot a tras numai o singură dată spres poliţişti şi pe loc a şi căzut unul din ei In ace-te momente se putea bine recunoaşte că ltd este Ron not Poliţ ista au trebuit şi de sub poartă să sltgt retragă căci ploaia de gloanţe trimisă delagrave cei doi anarchişti i-ar fi măturat pe toţi

Trei poliţişti au fost loviţi mortal pacircnă la ceasurile zece de revolverul lui Bonnot La zgorno-uacuted faacuteetit de icircmpuşcaturi sa stracircns o imensa lume la faţa locului unii icircnarmaţi cu puşti dar era imshyposibil a reni pe vre-o urnii din cei doi anarchişti căci Bonnot adusese nn dulap din casă şi-1 aşeshyzare ca o pavăză

Guiehard sub-şeful de poliţie trimise pe doi poliţişti după ajutor iar el sa retras cu ceialaiţi poliţişti icircrgrijindu-se ca să iar poată fugi cei din casa asaltată

Două companii din garda municipală au pleshycat icircn pas alergător la faţa locului iar o altă companie de soldaţi de geniu prevăzuţi cu bombe a grăbit spre casa asaltaţii

L a ceasul 10 şi jumătate era deja un public privitor de vre-o cacircteva zeci de mii Automobile tron un separate aduceau m reu sutele d curioşi

Moartea I u l B o n n o t

Şefu de politie Lepine ca comandanţii trushypelor venite icircn ajutor au icircnceput atunci a ţ inea un adevărat consiliu Iu aceste momente amp icircncetat şi focul de revolver al apacbilor

Colonelul Ionien delagrave trupele de geniu sa obligat că va arunca el singur in aer casa asaltată icircncărcacircnd o trăsură cu pae şi provăzut cu v r e o cacircteva bombraquo raquo icircnceput a icircmpinge dsn dos căruţa spre cxi-iacute foiacuteltiuumlrfij-o ş ea scut E ra teamă că ploaia de gloanţe trimi-ă de Bonnot va aprinde pasta den carafă eeeaee icircnsă din norocire nu sa icircntacircmpla 1 1 M a l a i e en detunat groaznic a răsaaat Eu m şi pară a i i rerăeat toată zidirea care icircnsă după icircmpreştierea filmului sa văzut că a a a sashyfer it pagube icircncă o a două bomba a fost arureabe dar şi aceasta numai un părete a nimicit Atunci colonelul bontan icircntro macircnă ca revolverul icircn ceea-icircaltă ea o bombă a ciWi util c a aprins a năvălit icirca casă Un vuiet de rpauw a fost ia compensa a-o-tu pa-raquo icircndrăzneţ Pest- v-e-o cacircteva secunde Eoe t aa a eşit d n nou şi tot icircn aclaquosto minute an tum-f pntoreic a sgnduit icircntreaga imprejurim Tor^ă zidirea a fost cuprindă de flăcări Armata şi poliţia au năvăbf icircntre ruin o undo an iest găsiţi morţi şi Dubois si Bonnot Bonnot mai trăia icircncă şi cacircnd a a pornit ca el spre poliţie sa sinucis ca să seauq de judecata jceşti(iei

bdquo T e s t i t u i e n l a icirc unui annc l i

Iniro scrisorile bd R e n not sa sO şi un fel de fereimenl a sau Din ei i oYru vedea că aceshystui bandit icircr-itfiziivt a rai litiges deasă a numelui ăa pnn ziae-e i-a dat toată icircndrăzneala şi-i luase aardelc lată t r^ i -u acestei testament

mdash S e r a ora renumit Tr icircmbiţa faimei mi-a dus numele in toate direcţiile şi p e s t a i rcc ama ce o fa- ziarele modestei mele per-oane pot ii cu dert fricircnt invidiei de aceia ca-i s--- sbat atacircta şi nn poE ajunge aceasta Societatea aceasta nu mă pricepa Pr- tind delagrave mine ca să regret ceeace am făcut Ce folos dacă aş şi regr ta ceeace ara făcut cacircnd şi pe mai departe tot aceea aş face

-- Ziarul bdquo R o Y a a iacute i a r iacute i s a iacute fonia popor (dă bdquo P o p o r u l I S o raquo raaiampxa se află de vacircnzare icircn E iacute i e K r e s uuml la librăria bdquoXetiinul Rolaquo a i oacute i iacute O t iacute c si ki Mflmi l Jhul proprie-rarul chioşcului de cărţi fii ziare Caiet fjrijita

Ultime ştiri Expozeul contelui BerchtoicirccL

Viena 30 april

In şedinţa celor patru smoc om isi uni ale delegatiunei ungare ministrul de exshyterne al monarhiei contele Berchlold a făcut azi următorul expozeu

mdash In ultimul său expozeu contele Aehrontbal predecesorul meu na indicat liniile mari ale polishyticei sale le cunoaştem icircnsă dia declaraţiile ante-terioare Eu voiu continua să ba i acelaş drum Legaturile noastre cu aliata () noastră trebuie după posibilitate () udările Relaţiile noastre de drept cu stateh- amice trebuie stabil i te şi făcute mai inshytime Vom urmări numai icircntemeiaţi pe drept cdc realizarea intereselor noastre Va trebui să păstrăm siguranţa triplei alianţe căci e baza probată a s ishystemului do state icirca Europa Vom fi credincioşi a-eestei alianţe şi vom erdiacuteiva spiritul ei cu gacircndul la ţ inta sublimă pentru care a fost tăcută

Ministrul de externe arată apoi raporturile monarhiei faţă de singuraticele state europene

Cele mai intime raporturi sunt cele cu Gershymania căci resfrtlng o perfectă identitate de inteshyresa şi s au adeverit şi cu ocazia recentei vizite a icircmpăratului Wilhelm Bclafuumlle noastre cu Italia hi menţin nealtcrat caracterul de stracircnsă prietenie Aminteşte regretele calde ce sau manifestat la Roma cu ocazia morţii Iui Athrenthal icircndelunshygatul răsboi icircnceput de această aliată a noastră mdash a spus coatele Berchtoid mdash durere icircncă na sa sfacircrşit Doreşte ca vărsările de sacircnge să conshytenească cacirct mai curacircnd In acest scop monarhia respectacircnd atitudinea ei do neutralitate se va asoshycia cn prietenii unei păci mulţumitoare

Cn Busia dorim să cultivăm raporturi bune Cu Franţa urmărim aceleaşi scopuri pacifice

icircn orient şi aceasta e o primă garanţie a bunelor noastre relaţii Vom păzi ca icircn acest cuib de vishyjel i i să nn se prea icircngrămădească norii

F a ţ ă de Anglia vom arma tradiţionala noashystră politică de sioicircorjtii Piverginţeje iscate cu prileje anex iunei aearţin acum trecutului

Intre mon ma Ida noastră şi imperiul otoman surd robiţii de lntiă vecinătate şi ne vom năziii după putinţă să prevenim complicaţii cari ar putea să aducă pagube Turciei Poli t ica aceasta al cărei caracter conservativ tinde spre [nce a icircntacircmpinat aprobarea tuturor factorilor Monarchia doreşte sinshycer terminarea cacirct mai grabnică a răsboiului tri-poicircitan

Contele B e r c h l o l d a v o r b i t apoi cu m u l t a e ă W u r a despre sentimentele de p r i e t i n i e a l e m o n a r c h i e p e n t r u E o m acirc n i a T r c b n e mdash a spns el mdash să e n l t i v ă m şi să icirc n t ă r i m l e g ă t u r i l e n o a s t r e eu R o m acirc n i a căc i ea e azi un i m p o r shytant f a c t o r icircn Orient

Cu statele din Balcani monarhia va inaugura o reai intensă politică economică icircntemeiată pe interese mutuale Sa bacara că c o n v e n ţ i a comershycială cu Bulgaria sa realizat ş speră să so poată icircncheia convenţia şi ca Grecia

Tieeacircnu la conflictul i tala-terc paies că a e deplina nădejde icircn acţiunea icirclaquonpăciudoare a marishylor Pateri care a fost p n n r t ă ca bucurie atacirct ie Roma cacirct şi la CoRstantinoj ol Cu toate că dive-gitiţele icirc iacircre ceia două sta-a ca piivn-e la eoodi-ţiarate de pace nu sunt ilt icircnsera cate totuşi rm puteai renunţa la enihiiţe t in curacirc-mi se va găsi o soluţie pe care să o poată accee ia j n i W h părţi Prin aflarea acestei sol aţii va ii icirca lacirc ieratu cu desăvacircrşire primejdia ce aaaaiiaţă aa-ea in Balcan i

Acţiunea maritima a flotei italiene icirc i marea egeică iar po de altă parte icircnchiderea Dadaaelolor preocupă icircntreaga opinie publică

Trebuie să recunoaştem că icircngrijorările pricishynuite de această acţiune au fost şi sunt icircn caua parto icircndreptăţite Cu privire la evenimentele ce se petrec icircn marea egeică ţin să vă spun că guvernul italian icircndată Ia icircnceputul răsboiului şi-a clanKcat intenţinnile asiguracircndn-no că adresează la reenţi-nerea statului qao icircn Balcani şi icircn cursul tratat iveshylor cu I tal ia mam convins pe deplin de sinceritashytea ei

icircncacirct priveşte icircnchiderea Dard aadelor Poarta ai-a dat declaraţii liniştitoare Indalăo va fi treshycut pericolul Pardaneiele vor fi imediat deschise pentru vapoarele statelor neutre Putem avea deci

bdquo R Ouml I Auml N Uuml L Nr 85mdash1912

hiacute_ bullraquo u-s man preraquotin vltroa organizam o raquot bO- -icircvirt-siriv -r-JŞ ii L g ţ Cu iiacuteUfiacute i

Sc caii-i a v uumlt gt Ugt-at laquolaquobullbullbull iacuteiacutesnl en putinţa -a la M-rhsVnriwiuml raquotsui donraquo in cor laquo-raquot du in are cum a fM Cua fk poi i lu vu e icircntreg B o w n u i pcitrit fericirea căruia omul acosta raquoraquo jertfit re amphiraquo

M ales trebuie sagrave e icircnlesnească călătoria la laşi şi vicaţraquo lo r a-oio ţărani lor casa muncishytoare icircn carlts meumriii mnreloi domn care a avut a tacirc ta solicitudine pentru nevoile ei e icircncă aşa de vie

Nu vor lipsi apoi reprezentanţii din toate păshymacircnturile locuite di- neamul nostru E o icircnal tă datori o de pietate faţi du duuiaitoral Unire i

Curacircnd după serbările delagrave Iaşi m anunţă altele la Bucureşti pentru zilele de 1 1 12 şi 18 main Din iniţiativa sindicatului ziariştilor se preshygăteşte icircn Parcul Carol I acolo unde a avut loc expoziţia din 1906 mari serbări cari vor fi alo tuturor gazetarilor cari scriu icircn limba romacircnească

Prin icircndemnul societăţii gazetarilor din Bushycureşti se crede că la aceste serbători naţionale se vor putea icircntacirclni odată muncitorii condeiului din toate tarile locuite de romacircni Reprezentanţii preshysei romacircneşti din Ardeal Bucovina Basarabia Macedonia icircşi vor putea da macircna icircn Bucureşti pentru binele culturei noastre ei factori atacirct do importanţi ai unităţei noastre culturale

Se pregătesc apoi icircn Ţara Romacircnească şi altfel do serbători decacirct cele de care ara amintit

Cu ocazia centenarului răpirei Basarabiei cacircnd pesto Prut se se bătoroşte cei mai neleal act carraquo sa săvacircrşit icircmpotriva aliatului de arme icircn Romacircnia din iniţi t vă privată se pregătesc mari meetinguri de protestare


Cor

Un artioo al ziarului bdquoDicircoq din C h i shyşinău re la t iv la centenarul Basarabie i

in numărul său delagrave 29 martie ziarul Drug din Chişinău organ imperialist al Ligei adevăraţilor ruşi publică un fjuumlrte

interesant articol pentru noi romacircnii cu privire la Centenarul Basarabiei pe care ne grăbim a-1 repredace pe de-antregul icircn traducere cacirct pe poate de exactă

icircraquo m-n tara noastră prăznueşte o sută de a n i ltiin alipirea Basarabiei la Rusia Acum r suPt fe ani pustiurile Basarabiei au intrat in corp Rusiei tmpilrttlşmdH-se rte cultura şi imfaknţa rusească

Minunai e norodul acesta rusesc Alishypind entre noi meme provmrM eu diferite no-pnlaţicircmi iu timp de o siPă de ani -iu ie ţu--raquo cernita cacirctuşi eh pnţbt Guarhid Cau-eumi rem tricircmh acolo o mulţime de functh-veri ai stalului huxVUori preoţi ţi militari Toii domnii aceştia au JoP ciumaţi laquoă săshydească cul fura ruseasca in amp-mi-htfhokm ţară Si ce o esi Y

ttfuzampn Anwti şi Jaeu ii pacircnă n ziua de az h-i-Jvij ie mvhriacuteeituuml limba rusa şi nuci nu vr(ult iso ]( judecătorii in if(-e ilt laquo bhcgthi rltrwm i-umai mha Iar Jfdreăfari origină -bullgtlaquo zuul sicircPf să se I Ridice pru tainei invăţăiorii rmit ltgtbiumliriap

icirce t-l(( baştiue şi astfel laquo icircnvaţă vlaquo vin iu contact cu huşinaşii

1 f-1- puf iu populaţia rushysească s asimilează cu Ixişt-ma-wi la urnjui sraVinori eu^şlii (Acest

ă tr e recunoashy

şteri sunt foarte preţioase N tr) Acelaş lucru icircl observăm si iacuten alte h~

m Www Finlanda şi JhAgravembk hsa-ftrade )gt s u i ă lth nraquoi fiăseşui sub in-i^

V fuHr f-uşP Jar H thnpui acestei in h a ltbullgtbull inumani rusesc

-bullce nev mare vaeh K bdquo r bdquo tr1-l- -i Oi---ltuicircgta ae eriu bullbulla pinul n yşnd fo -

ao tvohPjwnesc nraquoi v icirc l bull bull - bull bull Vi şt UW-0 ncatura

de apă dacă le-ai adresa h i limba ruso Ca răspuns o sei primeşti o nnUmeriloare xfru n-lere elin umeri şi icircn afară de nu şii nimic uo sauziţi (Iar icircn Dumă trădătorul Krupensclia a protestat contra propunerii de a se da moldovenilor scoale en limba de predare maternă zicacircnd că nu există bullmoldoveni icircn Basarabia ci numai ruşi N tr)

Ş7 cu toate acestea majoritatea populaţiei trece prin miliţie unde nu numai că se icircnvaţă a vorbi ruseşte dar şi primesc oarecare culshytură icircncepătoare In armata rusească astăzi nu avem nici unul fără ştiinţă de carte fie el ciliar străin Dar icircndată ce voinicul aruncă de pe sine uniforma uită limba rusă şi devishyne iarăş tăoldovean

Toate acestea se petrec nu din vina băşshytinaşilor ci din vina revoltătoarei indolenţe a stăpacircnirei ruseşti Noi singuri suntem vinovaţi că nu ne icircnţeleg şi nu vreau să ne icircnţeleagă (Sic N tr)

In loc ca noi cu o macircnă mai puternică şi mai tare să icircnrădăcinăm ideile ruseşti icircn minple si inimile popoarelor cucerite (Nu e cumva vorba de cnut N tr) noi sentimenshytalizăm si căpătăm rezultate cu totul contrare Şi icircn contra aşteptărilor singuri cădem sub influenţa popoarelor cucerite Nu-i nimic de mirare că stăpacircnind o sută de ani Basarabia nam putut Jace nimic pentru rusificarea ei

Acum din nou icircn ajunul jubileului aflăm de o hotăracircre a societăţii romacircneşti prin care să se prăznuiascăa pe cacirct mai original zilele noastre de sărbătoare (Aluzie la agitaţia proshyfesorilor din Iaşi N tr) In cugetul lor şo-viniştii romacircni sau dus aşa de departe icircncacirct cred Basarabia ca o parte anexabilă icircncă la pămacircntul Romacircniei In zilele sărbătorilor din main Romacircnia se va icircmbrăca icircn doliu după sora sa Basarabia ce placircnge1

Speranţele romacircnilor sacircnt prea limpezi şi-prea evidente pentru noi ei aşteaptă un răs-boi la graniţa noastră apuseană ca să-şi icircmshybrăţişeze bdquosora care placircnge11 ( N tr) Racircnă Inii u cacirct vor fi aceste planuri realizabile ne v a arata viitorul Dar eleocamdată noi trebue să fim foarte -recunoscători vecinilor noştri cari cu o deplină sinceritate ne arată sentimentele ce-i tiuvură foaie că sinceritatea asta li-va aduce multe greutăţi icircn viitor (Nu cumva o să ne bdquoeliberaţi si pe noi de sub jugul bull igareau anexacircndu-ne V N tr)

In orice caz liasarabia nu va tiree aşa de uşor icircn braţele bdquosurorii mie care placircnie1

Regalele banei cuviinţe ne icircndeamnă să le Hui ia racircndul nostru recunoscători nentvu depună sinceritate cu rare icircşi tna-Mfesiagrave sentimentele pe can ie nutresc faţă de noi

Trebuie ă le ti m deasenieniacute foarte nt-cnoscător şi pentru icircămuririle pe (bullbullari m Je dau c privire a fraţii noştri din Bashysarabia noi credeam că după o sută de ani do cacircnd se icircmpacircrtacirc-Claquoc de cultura ruseas-ă l i o iei nu mai există şi cacircnd colo ziarul bdquoDnit--1 ne asigură că moldovenii din Basarabia nu numai că există dar laquoau apucat şi de comedii fără să-i icircndemshynăm noi cacirctuşi de puţin asimilează pepra-voslavnicu lor cuceritori Asta-i curat scandal

Dar să nu ne indignăm de geaba căci zbiriil bdquoDrag ne dă singur explicaţia a-ccritui fenomen bdquoBasarabia de o sută de ani se găseşte sub influenţa culturei ruseşti dar icircn timpul acestei sute de ani na deshyvenii guvernament rusesc Cea mai mare ţxartp a băştinaşilor nu ştiu nici pacircnă icircn

ziua de azi limba rusă şi aşa mai k-parie Şi n alt loc ne spune că acela lucru icircl observă şi la gruzinii armeni tăshytari Iu Finlanda şi icircn Polonia Asta laquo dovedeşte mdash Puterea de asimilare a culturi ruseşti Singur bdquoDrug ne-n destăinuit slăshybiciunea culturei ruseşti

Şi cacircnd acest lucru singuri rnşii icircl reshycunosc de ce se mai trudesc de pomană cu politica lor de rusificare Astăzi naţiushynile şi lucrul acesta icircl susţin cei mai disshytinşi icircnvăţaţi din lume nu se mai cushyceresc prin arme mdash icircn cazul nostru prii cnut mdash ci prin icircnsuşirile cu cari sunt icircti-zestratc culturile lor Au icircncredere icircn icircnsushyşirile culturei lor ruseşti Atunci nau decacirct să le deie moldovenilor şcoli inferioare molshydoveneşti iar icircn cele superioare moldovenii se vor rusiiica ei singuri dacă icircnsuşirile culturei ruseşti cu care vin In contact sunt superioare celei romacircneşti

Ne pune apoi icircn sarcina noastră tenshydinţa de a ocupa Basarabia cacircnd ruşii sai găsi icircn cine ştie ce icircncurcături la graniţa apuseană

Asta icircnseamnă că ruşii nu ne cunosc de loc pe noi romacircnii Căci o asemenea politică de aventuri o poate purta numai un popor necumpănit la minte care se află icircn faza de copilărie cum sunt bulgarii cari zi şi noapte visează cucerirea Dobrogei a Macedoniei şi poate chiar a Europei 0 asemenea politică o lăsăm pe seama bulshygarilor

Noi ne icircncredem icircn icircnsuşirile de reshyzistenţă ale culturei noastre romacircneşti prin ajutorai căreia fraţii noştri din Ardeal Bushycovina Basarabia şi Macedonia şi-au menshyţinut atacircta vreme caracterele lor distincte de romacircni şi sperăm că le vor menţine şi de acum icircnainte cu ajutorul lui Dumnezeu


fit P Moldovanu

Delagrave f r a t f

B U C O V I N A


iernic sentiment de macircndrie naţională Care e roshymacircnul din Bucovina căruia să nu-i bată icircncă inima cu putere d- fiorii cari ne-au străbătut fiinţa săptămacircna din urmă cacircnd Vlaicu icircndrăzshyneţul şoim raquo1 neamului nostru se rotia ca un vulshytur icircn icircnălţimile albastre ale cerului de primăvară oe d^nsnpra Cernăuţilor Da suntem macircndri Căci VIa ic i c tiu de ţăran romacircn Os din oasele noastre şi suflet din sufletul nostru O nouă doshyvadă lt puterea de viaţă de creaţie de artă de genia cari zac alaquoeunse ca o comoară nepreţuită icircn vufieuil acestui neam fără noroc pe lume

Cu toat-j acestea el vorbeşte şi cacircnd vorshyliest- strigă aşa de tare icircncacirct străini cari se creshydeau mult mai puternici decacirct el vad că neamul io4ru romacircnesc născut pe aceste plaiuri de cacircnd c lumea şi pămacircntul a rămas cu toate milioanele de liHrbari cari au trecut pelaquote capul lui şi cu t-vto valurile străin cari i-au supt sacircngele şi măshyduva din oase un neam brav şi ales cum puţine neamuri sunt pe lume


A sburat la Cernăuţi de două ori a umplut do două ori ochii fraţilor lui cu lacrămi de bucushyrie şi a ficut ca zile icircntregi să nu se vorbească icircn toată Bucovina decacirct despre el şi d -spre neashymul lui

iutacircia oară a sburat miercuri 17 aprilie trashyccedilacirct In Aumlprs s ţară se făcuse o vreme aşa de plăshycută şi de frumoaî dealurile erau aşa de verzi şi

Nr 8 7 mdash 1 9 1 2 bdquo R O M Acirc N U L Pag- 7

D a r d a n e l e l e mi se dese icirc i i l

(omtantinopol mdash Mini -b-rul de interne R-iimtă in moi] (gtilcial că nu deschide Dardanelele Minishystrul (le răsboiu a luat măsuri pentru paza ţărshymului Anatoliei şi a drumurilor cari duc la Con-stantinopol

Cablul dintre Tenedos ş Salonic este dtsrtms

Deoarece va ide i taPene bau distrus guvernul itashylian sa obligat să plăti ască despăgubiri societăţei engleze de caiduri

Constantinopol mdash Cercurile bine informate din Constantnopol anunţă ltă ambasadorul rus la Constantinopol va aviza poarta că Rusia cere Turshyciei replătirea pagucelor cauzate prin icircnchiderea şi pe mai departe a stracircmiordor Totodsta Rusia va declara că guvernul rus nu e aplicat a garanta cacirc Dardanelele nu vor ti din nou atacate de italieni

icirc ) c pe c acirc m p u l de l u p t ă

Constantinopol mdash Ministerul de răsboi a prishymit ştiri din Tripolis anunţa d că două regimente italiene atacacircnd Tuzla au icircntacircmpinat o icircmpotrishyvire atacirct de viguroasă icircncacirct an trebuit să se retragă icircn fugă icircntro stare lamentabilă lăsacircnd pe teren un număr considerabil de morţi şi răniţi

Vrăjmaşul a fost urmărit pacircnă la linia forshytificaţiilor turco-arabe Cl a avut l ő ucişi şi 1 2 0 răniţi Enver-Rey telegrafiază că icircntro luptă reshycentă la Tobruk italienii au pierdut 4 0 oameni două mitralieze şi un proiector


Borna mdash Agenţia Ştefani telegrafiază că a-miralul Presbitero a icircnşti inţat guvernul italian printro depeşă railiotelegriPieacirc trimisă de po vasul bdquoPisa că spre a desăvacircrşi ocuparea insulei S i am-palin două companii de debarcare a luat prin surshyprindere mai multe poziţiuni icircn apropierea oraşului Livadia spre a putea icircnconjura garnizoana turshycească Acest plan a reuşit pe deplin garnizoana puţin număroasă a capitulat li-sa acordat onoshyrările militare

Moartea r e g e l u i Apaşilor Drama sacircngeroasă ce de-o lună do zile

nelinişteşte siguranţa publică a Parisului sa terminat duminecă seara cu moartea şefului apaşilor anarhişti Şeful bandei do tacirclhari automobilist Bonnot care a omoshyracirct cu focuri de revolver şi pe locţiitorul şefului de poliţie pe Jouin după o luptă de mai multe ceasuri a căzut icircn macircuilo poliţiei şi icircn urma raiv-ior primita a şi murit icircndată

Iată )laquoe Bcurt cum sa desfăşurat aceashystă adevărată dramă de roman Ibuumlefon care de cacirctva timp preocupă icircn chip pasiona rit na numai Parisul şi Franţa ci icircntreaga lame

A laquoalt asupr-a nu oi ense

Sacircmbătă spre duminecă noapte- rnbşeful poshyliţiei a primit un denunţ anonim că icircn o casă din Chowj le Jtoi stă a-evre amgt-hiraquouil Dubois care are legături cu bandiţi auiomelelişt i Suhşdul Guichard luacircnd mai mulţi poiţ ti cu dacircnsul a plecat icircndată la faţa locului unde la casa semnashylată de denunţul primit a icircncepui a mo icircn poartă Deodată sa deschis o uşă ce da pe im balcon delagrave primul etaj pe care a eşit anarhistul Dubio Recunoscut de poliţişti Guichard snbşcfnl de poshyliţie icircndată l a provocat să vină jus să deschidă poarta icircnsă Dubois a sărit icircndărăt icircn casă şi clin nou sa făcut linişte

Poliţiştii văzacircnd că nu lo deschide nimeni au spart poarta şi au năvălit dea dreptul icircn casă 0 scară icircngustă conducea a primul etaj Ajunşi ia scara (lela etaj au iosi primiţi de o grindină de gloanţe Doi poliţişti şi un sergent do poliţie au fost loviţi pe loc Şi poliţiştii au scos icircndată reshyvolverele icircncepacircnd a trage un foc aprig eătră etashyjul prim icircnsă fără rezultat căci dagravelaquolaquou erau desshycoperiţi pe cacircnd anarchişti i trăgeau dn icircnt-inerec şi din loc apărat Văzacircnd Cuieha d că ducă va continua a rămacircne icircn faţa scării vor cădea cu

foţii a ordonat oamerdicircor săi să se retragă ocushypacircnd poziţii nouă la poartă

In aceste momente sa deschis din nou uşa de a b-ilcon Doi o nmen i au eşit pe ea Unul era Dubois iar celalalt Bon not Guichard nici nu voia să creadă că al doilea ar fi Bonnot Abia du pace majoritatea poliţiştilor de subt poartă 1-a icircncreshydinţat că- recunosc sa convins că are icircn faţă pe regele apo-şi or

Dubois sa icircntins peste balcon şi aşa privea spre poliţişti Bonnot a tras numai o singură dată spre poliţişti şi pe loc a şi căzut unul din ei In aceste momente so putea bine recunoaşte că el este Bonnot Poi i ţ ş td au trebuit şi de sub poartă să se retragă căci ploaia de gloanţe trimisă delagrave cei doi anarchişti i-ar fi măturat pe toţi

Trei poliţişti au fost loviţi mortal pacircnă la ce--sure zece de revolverul iui Bonnot L a zgomoshytul făcut de icircmpuşcături sa stracircns o imensă lume la faţa locului unii icircnarmaţi cu puşti dar era imshyposibil a răni pe vre-o unul din cei doi anarchişti căci Bonnot adusese un dulap din casă şi-1 aşeshyzase ca o pavăză

Guichard sub-şeful de poliţie trimise pe doi poliţişti după ajutor iar el sa retras cu ceialalţi poliţişti icircngrijindu-se ca să nu poată fugi cei din casa asaltată

Două companii din garda municipală au pleshycat icircn pas alergător la faţa locului iar o altă companie de soldaţi de geniu prevăzuţi cu bombe a grăbit spre casa asaltate

L a ceasul 10 şi jumătate era deja un public privitor do vre-o cacircteva zeci de mii Automobile trenuri separate aduceau m reu sutele de curicşi

Moar tea l u i B o n n o t

Şeful de poliţie Lepine cu comandanţii trushypelor venite icircn ajutor au icircnceput atunci a ţinea un adevărat consiliu In aceste momente a icircncetat şi focul de revolver al apaclnlor

Colonelul Ionien delagrave trupele de geniu sa obligat că va arunca el singur icircn aer casa asaltată icircncărcacircnd o trăsură cu pao şi prevăzut cu v r e o cacircteva bombe a icircnceput a icircmpinge dm dos căruţa spre ca că folosindu-o şi ca scut E ra teamă că ploaia do gloanţe trimisă do Bonnot va aprinde paee c n căruţă ceeace icircnsă din norocire nu sa icircntacircmplat Deodată un detunat groaznic a răsunat Fum şi pară a icircirdrăout toată zidirea care icirc inacirc după icircmpreşiierea fumului sa văzut că nu a sushyferit ppgube icircncă o a două bombă a fost aruncată dar şi aceasta numai un părete a nimicit Atunci colonelul Fontaacuten icircntro macircnă cu revolverul icircn ceea-laltă cu o bombă al cărei fitil era aprins a năvălit icircn casă Un vuiet de replante n fost recompensa a e- tui pas icircndrăzneţ Peste vre-o cacircteva secunde Foiitan a eşit din nou şl tot icircn aceste minute un tunet puternic a sguduit tn t rc iga icircmprejurime Toai t zidirea a fost cuprinsă do flăcări Armata şi poliţia au năvăut icircntre ruine undo au fot găsiţi morţi şi Dubois si Bonnot Bonnot mai trăia icircncă şi cacircnd an pornit cu el spre poliţie sa sinucis ca să scape de judecata justiţ iei

bdquoTestamentul unui apach intre scrisorile lui B-nnot sa şi un fel

de tortaacutemeacuteul ai său Din e pnfew vedea că aceshystui bandit icircndrăzneţ smintirea deasă a numelui ău pWtt ziare i-a dtt tosfă icircndrăzneala şi-i luase

rnirdeluuml U t acirc textul icestui testament mdash S o n i om renumit T i icircmbi ţa faimei mi-a

dus numide icircn toate direcţiile şi per-fru reclama ce o fa- ziarele modestei mele per-ono pot ii cu drept o acircnt invdiet ele aceia ca-i se sbat atacircta şi nu pot ajunge aceesta Societatea aceasta nu mă pricepe Prfind delagrave mine ca să regret ceeace am făcut Ce folos dacă aş şi regreta ceeace am făcut cacircnd şi pe mai departe tot aceea aş f ac

bullmdash Ziarul Kox i l l 3 r t icirc3 i I şi foaia poporală iacute o p o i i a l J S pound O -

x a a amp i a se află de vacircnzare icircn Bucureşti la librăria bdquoNeamul Ro-macircnesc şi la U l m i i Y hui proprieshytarul chioşcului de cărţi şi iave Calea GrMţa

Ultime ştiri Expozeul contelui Berchtold

Viena 3 0 april

In şedinţa celor patru subcomisiuni ale delegaţiunei ungare ministrul de exshyterne al monarhiei contele Berchtold a făcut azi următorul expozeu

mdash In ultimul său expozeu contele Aehrontha predecesorul meu na indicat liniile mari ale polishyticei sale le cunoaştem icircnsă dia declaraţiile ante-terioare Eu voiu continua să bat acelaş drum Legaturile noastre cu aliata () noastră trebuie după posibilitate ) Icircntărite Relaţiile noastre de drept cu statele amice trebuie stabilite şi făcute mai inshytime Vom urmări numai icircntemeiaţi pe dreptate realizarea intereselor noastre Va trebui să pă=trăm siguranţa triplei alianţe căci e haza probata a sishystemului ele state icircn Europa Vom fi credincioşi a-cestei alianţe şi vom cultiva spiritul ei eu gacircndul la ţ i n t i sublimă pentru care a fost făcută


Cele mai intime raporturi sunt cele cu Gershymania căci res fracircng o perfectă identitate de inteshyrese şi sau adeverit şi cu ocazia recentei vizite a icircmpăratului Wilhelm Relaţiile noastre cu Italia icircşi menţin nealtcrat caracterul de stracircnsă prietenie Aminteşte regretele calde ce sau manifestat la Roma cu ocazia morţii lui Athrenfhal icircndelunshygatul răsboi icircnceput de această aliată a noastră mdash a spus contele Berchtold mdash durere icircncă nu sa sfacircrşit Doreşte ca vărsările de sacircnge să conshytenească cacirct mai curacircnd In acest scop monarhia respectacircnd atitudinea ei de neutralitate se va asoshycia cu prietenii unei păci mulţumitoare

On Rusia dorim să cultivăm raporturi bune Cu Franţa urmărim aceleaşi scopuri pacifice

icircn orient şi aceasta e o primă garanţie a bunelor noastre relaţii Vom păzi ca icircn acest cuib de vishyjel i i să nu se prea icircngrămădească norii

F a ţ ă de Anglia vom urma tradiţionala noashystră politică de sinnaţii Diverglnţele iscate cu prilejui anexinnei aparţin acura trecutului

Intre monart hia noastră şi imperiul otoman surd rcliţii de bună vecinăl-te şl ne vora năzui după pntinţă să prevenim complicaţii cari ar putea să aducă pagube Turciei Poli t ica aceasta al cărei caracter conservativ tinde spre pltiCe a icircntacircmpinat aprobarea tuturor factorilor Monarchia doreşte sinshycer terminarea cacirct mai grabnică a răsboiului tri-politan

Con te l e B e r c h t o l d a v o r b i t apo i cu m u l t ă căldură despre s e n t i m e n t e l e de p r i e t i n i e n ie mcmarcJ i i e i p e n t r u E o m acirc n i a T r e b u e mdash a spus e l mdash să eu ti vaacutem ş i să icirc n t ă r i m l e g a t a r i lo n o a s t r e en R o m acirc n i a căci ea e azi uu i m p o r shyt a n t factor icircn O r i e n t

Cu statele din Balcani monarhia va inaugura o raai intensă politică economica icircntemeiată pe inUrese mutuale Se beicură că convenţia eui ier-eiclă cu Bulgaria sa realizat şi speră să se poată icircncheia convenţia şi cu Grecia

Trecacircnd la conflictul i talc-tnrc laquopane că are deplină nădejde icircn acţiunea icircmpăciuitoare a marishylor Puteri care a fost primită cu bucurie atacirct icircn iicircoron cacirct şi la Constantinopol Cu toate cacirc diver-ginţele icircntre ceio două sla e cu plivire la eondi-ţiurdlo de pace nu sunt re icircnsete cate totuşi nu putem renunţa la credinţ cacirc icircn curacircmi se va găsi o soluţie po caro să o poată aeeej U ambele părţi Prin aflarea acestei soluţii va ii icircu iă icircera ta cu desăvacircrşire primejdia co ameninţă parea icircn Balcani

Acţiunea maritimă a flotei italiene icircu marea egeică iar po da altă parte icircnchidere Dsrdnelelor preocupă icircntreaga opinie publică

Trebuie să recunoaştem că icircngrijorările pricishynuite de această acţiune au fost şi sunt icircn seare parto icircndreptăţite Cu privire la evenimentele ce se petrec icircn marea egeică ţin să vă spun că guvernul italian icircndată la icircnceputul răsboiului şi-a clarificat intenţionilo asiguracircnd-u-ne că adre-ează la menţishynerea statului quo icircn Balcani şi icircn cursul t ratat iveshylor cu Ital ia mam convins pe deplin de sinceritashytea ei

icircncacirct priveşte icircnchiderea D-rdanelcicircor Poarta ni-a dat declaraţii liniştitoare Indarăoe va fi t reshycut pericolul Dardanelele vor fi imediat- deschise pentru vapoarele statelor neutre Putem avea deci

Pag- 8 bdquo R O M Acirc N U L Nr 87mdash1912

deplina icircncredere icircn bunele intenţii ale aliatei noastre

In chestia marocană şi a republicei chineze asigură opinia publică că interesele străinilor sunt bine apărate

In definitiv tabloul ce ni-1 prezintă si tuaţia externă nu se poate numi nefavorabil dar cu toate acestea schimbările ce sau ivit icircn decursul timpului icircn configaraţiunea statelor reclamă desvoicirctarea şi icircntărirea continuă a forţelor noastre militare pe uscat şi pe mare deopotrivă şi asta din motivul că suntem icuiţi icircntre state cari necontenit icircşi sporesc puterea armată

Abonaţii cărora cu 1 Aprilie le-a expirat abonamentul sunt rugaţi să binevoiască a-l reicircnoi cacirct de curacircnd ca să nu fim sishyliţi a sista expedarea regulată a ziarului

Totodată rugăm şi restan-ţierii să plătească datoriile deshyoarece numai aşa icirci vom putea trimite ziarul pe mai departe La trimiterea banilor să se coshymunice pe cupon şi numărul de pe adresă

Administraţia ziarului

bdquo R O M Acirc N U L

NFORMATIUN Arad 3 0 Aprilie n 1 9 1 2

Mersul T r e m e i

Institutul meteorologic anunţă vreme frigushyroasă puţine ploi şi icircn nord pe unele locuri icircnshygheţ de noapte

Prognostic telegrafic In nord icircngheţ de noapte icircn ost şi sud pe

multe locuri ploi Temperatura la amiazi a fost de 106 Cels

Bursa de cereale (După 50

Gracircu pe aprilie bdquo bdquo maiu bdquo bdquo octornvrie

Secară pe aprilie bdquo bdquo cctomvrie

Cncoraz pe siaiu Cucuruz pe ie lie Ovăs pe aprilie

_ bdquo octornvrie

din Budapesta klgr)

Cor 1 1 8 0 bdquo 11-83 bdquo 11-34 bdquo 10 75 bdquo 9 52 raquo 9-47 9 3 4 bdquo 1 0 1 6 9 1 6

Apel concurs icirc Multe poate prea multe mizerii mdash nu

numai politice au făcut ca robotul vieţuirei poporului nostru să fie ca şi sub apăsarea plumburie a unei vecinice neguri Prea firesc dar ca această opresiune plictisitoare să se reflecteze mult puţin şi icircn coloanele ziarului oglinda rostului tuturor zilelor

Sunt icircnsă şi clipe de senin şi sunt lumishynişuri şi sunt raze cari sfacircrtică fiamura sură a vecinicei neguri şi mai este şi racircs mdash cacircteshyodată

Ga să statornicim aceste clipe şi ca să putem griji ca una să nu nise piardă şi ca să le concentrăm mdash a hotăricirct redacţiunea ziashyrului nostru să deschidem şi rubrica

licircaişte Nu va fi permanent zilnică ci după

cum ni-se vor da prilejurile şi după cum

ne va sosi materialul căci racircsul pe cacirct e de uşurel nu-1 poţi face mdash cu sila

Facem apel dar la toţi cei sărutaţi pe frunte ca nu să ştie mimai să rază de alţii ci să ştie mai ales să le stacircrnească altora racircsul

Şi fireşte numai lucrări originale mdashpla-giarea şi-o rezervă pe seama sa mdash redacţia

Primim şi proză şi vers şi scurt şi lung icircn cadrele acestor două coloane mdash numai spirit să fie

Publicarea r o m icircncepe-o cu 1-a maiu Iar cele mai bune lucrări pushyblicate paacutena la termen de 3 luni dup icircncepere vor fi premiate Judecata va da-o plebiscitul abonaţilor

Premiul prim va fi Jgt0 cor Al doilea SO cor Al treilea 20 cor

Manuscrisele să ni-se trimită cu sigshynatura pentru bdquoRaişte şi sub pseudonim Nici noi nu dorim să cunoaştem autorii Cei ascunşi sub pseudonimele premiate se vor legitima prin identitatea scrisorei mashynuscrisului premiat şi a solicitării premiului

Iar pentru orientarea publicului cetitor icircn ce fel poate face mai uşor cenzurarea mdash fiindcă foile ce se citesc şi se prind iar cetishytorul nu va fi icircn măsură de-a cuprinde deshyodată icircntreg materialul mdash indicam metodul cel mai simplu

Din cele cacircteva lucrări apărute succeshysiv icircţi notezi şi păstrezi pe cea aflată de mai bună pacircnă nu vei afla alta care so icircnshytreacă păstrezi apoi aceasta comparicircnd-o cu cele ce vor urma ultima va ii fireşte cea icircnvingătoare liedacliunea

Raiste Vlaicu sburătorul mdash şi Vlaicu-reptila

bdquoSă nu iui numele domnului Dumnezeului tău icircn desert (loruncă)

Şi eu totuşi zic că Dumuezoo icircn t ră aşezarea oricircn-duelilor luinei sa le face adese cea mai adacircnc muşcătoare satiră

Iată do pildă Lasă ca bdquode pe Tocilele Schoilor Brashyşovului să i se nască cestui neam oropsit un Vlaicu şi-1 lasă cu ajutorul ori icircmpotriva sfacircntului Nicolae chiar ca acest nume de Vlaicu să fio săltat pacircnă-n regiunea cunoashyştere publice Şi orinduoşte ca acest Vlaicu să-i fi ajun odinioară ginere-nepot acelui maro Bari i iu caro contrishybuise nu puţin acum sunt vre-o 50mdash(M) do an ca ticheiu Braşovului să fie amintiţi cu cucernicie icircn istoria neashymului Şi pe urmă face ca acest Vlaicu chiar icircn anul aniversarei a suta delagrave naşterea marelui Bariţ iu să se spurce aşa dintrodată mdash spre scacircrba publicului

E o saiiră aceasta mdash şi icircncă crudă Dar nu-i destul atacirct Culcat pe-o aripă de nor ctrn

icirci venise aminte domnului Dumnezeului nostru să-şi bată j o c de icirc n s a j creaţiunea sa mdash lumea dar icircn bunătatea sa nemărginită şi icircn necuprinsul dragostei sale de oameni el lăsă ca apoi din cătunul Binţinţi mdash de pe J lnrăş mdash şi din necunoscutul nurno do Vlaicu să se nască iarăş un altul care nici fiindu-i rudenie dar chiar icircn preajma con-tenarului Bari ţ iu şi chiar icircn anul aniversarei lui să se icircnalţe pe cele mai sublime aripi ale celui mai văzut sbor la icircnălţ imea cea mai curai ă mdash pe cacircnd celălalt a icircnceput deabinele tacircrăiala icircn mocirlă

Şi e o satiră aceasta mdash icircecă poate prei crudă Unu-i dar Arsenie Vlaicu de pe Tocilele Scheilor

iar celălalt Aurel Vlaicu din Binţinţii de pe Alurăş Şi nu-i rubedenie O accentuiez aceasta ca nici o clipă să nu-i fie ruşine mdash sburătorr ai do cel ce so tacircrăo

Mai ales acum cacircnd gazetele lo amintesc numele de odată unuia cum va icircndţa serbările lui Cuza Vodă la Iaşi iar celuilalt cum a iest hniduit-bcicotat la sinodul din iacuteaacuteibiiu

Să icircncepem dar bdquoRaiştea icircn numele doenmlui Dumshynezeului nostru cum icircnceput dăm lucrărilor rostre

Şi să nu disperăm Bentrucă totuş o mai icircnalt cel avacircntat sborului decacirct bdquoreptiiia care se tacircrăie 4

(lihee

Bin cauza sărbătorii de 1 mai a munci-toriior numărul proxim al ziartdni nostru va apare numai joi noaptea la orele obicinuite

Adunarea generală a societăţii bdquoCarnaţii Valoroasa societate a fraţilor dincoace de munţi stabiliţi in Bucureşti bdquoCur-păţii şi-a ţinut duminecă seara adunarea ţ nerală icircn sala bdquoLigei Culturale11 sub preţ dinţia d-lui Io an Tzetzu

După aprobarea gestiunii inundare ţ votarea noului budget adunarea a hotăricirct i soi Miori ca icircn toţi anii ziua de 3lő mm dala glorioasă a trecutului icircn care cei 40szlig au jurat să lupte fură de cruţare pentru f bertatea naţională a naţiei noastre

Cu această ocazie membrii societăţii laquo face o excursiune la Vălenii de Munte dum necă 6 maia beneficirul de o reducere de ăf)^ pe reţeaua căilor ferate romacircne

Noul comitet ales sa format astfel B loan Tzetzu preşedinte I Baboianu-Droc piofesor şi G Teck

avocaţi vice-preşedinţi Al Bacircrsan casier D Z Furnică secretar lopa Lisseanu N Lupan N Mirai

N Ţăranii G Bcdiţeanu şi St Ardekm membri

Urăm inimoasei societăţi si neobmtaacutei ei preşedinte să aibă şi de aici icircnainte adm tatea rodnică şi prosperarea ca pacircnă acum

F o n d u l c u l t u r a l bdquoK I o r g a Au mai sub scris Pe lista d-lui Romuls Cieei Ziranicca 905 bdquo bdquo d-nei M Viădescu Iaşi 218Iacute bdquo bdquo d-lui Gb Em Mauolescu Ghergbiţa

Prahova 13 Pe lista Dem I Ştiubei Iaşi 119t bdquo bdquo lauen Petrini Bacircrlad 7-bdquo bdquo Stan Roşcnleţ laşi 1-bdquo bdquo d-lui Gb Secarea nu C-Lung 8-bdquo bdquo Revistei bdquoSpitalul 1 13Iacute bdquo bdquo d-lui N Lungu icircnv Căicircmaţui 35 bdquo bdquo Eduard Cuncie Ciarea laşi 10-bdquo bdquo loc N Sadoveanu L - J iu 81 bdquo bdquo Rev bdquoBuletinul Soc Poli tehnice amp bdquo bdquo d-lui Ion T Stăiiesgu Cam pi na 201 bdquo bdquo Em Văeăreariu magistr Bucureşti 20-bdquo bdquo C S F Baicircamacea Sem Central

Bucureşti Hi Smaranda Mortinescu prof T-Măgurele 1-Evdochia C Porumbiţă bdquo bdquo 2-Al N Strelicescu magistrat Craiova Raliu Giovmsn advocat bdquo Pe lista d-eei Ana N Glienoiacutecu Buhaci Bazau 21 Po lista S S J r losi Olarii Posga Ungaria li bdquo bdquo Sabin dibitu icircnv Saiciva Li

bdquo d lui Ion Motet adv T-Cvria 8 bdquo bdquo Augest Seriban prof Iaşi 7acirc bdquo bdquo bdquo S t Lazăr Braacuteuumla 60 bdquo bdquo bdquo Ir E G-are y e- ie i J a j c e Bosnia Toacute bdquo bdquo d nei Uuml Gcorgescn dir Bneereşti 15S bdquo bdquo Direcţiunii Jetului bdquoAiex Ifaşdca

Buzău 133 Pe lista V Crister-cu inginer Ref Bucureşti 21

bdquo d-nei E l e r a (1 Pe tă h i n bdquo d-lui S t V bull-bull nnd Ss Normală 43 bdquo bdquo bdquo I G Yicircessirte med vet Bacău 15 bdquo bdquo bdquo N V Hodoroabă Mogoşeşti Bacăa Iacute bdquo bdquo bdquo Anast Sanduljseu icircnv icircărieeni i

bdquo M Stavilă Moirieşli

Total m Toate persoanele care au primit iiste si

rugate a Ie icircnainta cacirct rosi caratei posibil

E p i d e m i a de u l rna t icircn Arad o icircn apum şi go crede cil nu va nud icirc idei na caz noi vre-o săptf i i i iHraquoă icircncoace nu raquoa mai icircmbolnăviţi m--ni m tarea i Inrvilor diigt spitalol de eridfi

3-

20

licirc

re suv iiorcază dtn icircn zi Numai starea unei tiţe ii n Careu (Mercîfaiva) este icircncă critică fi misiiiiiea de epidemie a hotăricirct ieri ca luni ii maiu săptămacircna viiivare ^ă se redeschidă cui şeoule Măscruf dc siguranţă contra ră^ morbului sent icircn vigoare

L a e x p o z i ţ i a de tabicirconri care o va ai cercul amatoicirc-ilor de artă pe la icircnceputul lui i icircn Cereăţi vor expune şi cacircţiva pictori roma pacircnze originale Expozi ţ ia se va deschide icircn raampi Loc J l e bdquoMuzeul ţări i Vor fi aproape I de tablouri originale crri vor cuprinde patru iii

Nr 87mdash1912 O M Acirc M V I Pag h

Şi icircti aceste clipe de durere cacircnd icircn a-teea nriaşa temniţă care-i imperial rusesc se lacră zi şi noapte pentru reuşita scacircrshyboasei serbări ce vreau so aranjeze icircmpilashytorii neamului nostru icircn ziua de 26 maiu Romacircnia Jună din Viena a hotăricirct să aranjeze o serie de conferinţe instructive privitoare ia Basarabia

La prima şezătoare ţinută sacircmbătă icircn 27 i t sa executat următorul program 1) V Marcu i cetit o foarte iuteres-antă conferentă Inti tulată Impresii dintro călătorie prin Basarabia iar d 1 Grămadă a vorbit despre rLiti ratura liomuacute-tihr hasarulnni

Dl preş Manueicirciuc deschizacircnd şezătoarea li-Karaacute a făcut mai icircntacirci un duios panegiric lui Unt Liciu pe care 1-a fulgerat moartea icircn floashyrea barbacircfei După aceea dădu cavacircnlui dini Marcu să citeaată mai icircniacirci următoarea scrisoare a dini prof Univ A C Caza prin care mulţushymeşte romacircnilor din Viena şi icircn special dini V Maieu pentru adresa de aderenţii ce i-sa trimis icircn 13 1 c icircn urma instructivei conferinţe ţ inute de d Marcu despre pretinsul plagiat al cllui Caza şi opera d-sale pe terenul economiei naţionale

Inşi icircn april 1 9 1 2

Mult stimate domnule Marcu

Vă mulţămesc din toată inima pentru sarshycina grea ce V-aţi luat ca oonferenţa asupra ope-tti mele şi Vă rog să transmiteţi tuturor fraţilor romacircni aşa de binevoitori faţă de mine din Viena expresia celei mai vii recunoştinţa pentru Adresa1 cu care n u m onorat Sunt fericit că cu acest prilej sa vădit puterea conştiinţei naţionale romacircneşti pretutindeni mdash şi dacă nu ar ii decacirct folosul acesta aş fi răsplătit de o mie de ori pentru atacurile pătimaşe la care am fost expus din partea duşmanilor

Cu cele mai bune sdutăr i şi mulţămiri reishyterate rămacircn al d-voastre devotat A ( Cu za

După aceea d Marcu şi-a c i t i t conferenţa despre călătoria ce a iăcut-o in 1 9 0 5 icircmpreună cu alţi doi studenţi icircn Basarabia Descriind condi-innuumle de viaţă ale fraţilor noştri frumuseţea ţărn or mănoase incultura propagată de guvernul rushysesc şi lipsa de libestate de care sufăr basara-benii noştri dsa a povestit amănunţit mai ales despre biblioteca romacircnească poporala din oraşul Bălţi despre tipografia romacircnească din Kişinău a pacircr Gurie mdash transferat acum din cauza sentishymentelor sale romacircneşti tocmai la marginea Sibeshyriei despre ziarul bisericesc Luminătorul despre şcoala romacircnească particulară a păr iatfcenio din Kişinău şi despre mulţimea m au usc idelor romacircshyneşti din vechea mănăstire Chitcani Con fer ei ţa va fi publicată icircn revista bdquo J i r ă m o a li terară din Cernăuţi

In pauză a cacircntat artistul Io iul liădue eu fiind acompaniat la pian de d-na Flor ica Grama-tovici

D-nul Grămada icirc n t r o conferinţă mai lungă a vorbit despre putinii scriitori romacircni ce ni i-a dat Basarabia Cel diidacirci scriitor romacircn basarabean e baronul Constantin Stamati-Ciurea imitator ai autorilor din apus şi al fabricantului rus Krilov Operele sale adunate şi publicate de rudele salo din Bucovina nu trădează un talent original caro A cucerească prin frumuseţea formei şi prin proshyfunzimea ideilor sale cu toate aceste luacircnd icircn conshysiderare mr-diul şi timpul icircn care a scris i-se vor ierta malte greşea a şi imitatorului său Ion Sagraverbu alt basarabean ia eere icircntacirclneşti icircn uiu le poezii şi feluri gingaşe pline de simţire

Ol C i - ce ai pa l i i De ce aşa te-ai veştej i t Unde ţi i i n inasma frate Au nu plouă de a juns bdquoAleu crinul a răspuns bdquoSunt icircn străinătate

Alecu Deniei prieten al marelui Puskin e de sigur cel mai bun fabulist romacircn deşi stă sub inshyfluenţa lui Krilov şi Lafontaine Părăsind armata roşească el trecu la Taşi nnde şi muri Afară de fabule icircntacirclnim şi altfel de poezii co notă idilică

bdquoRomacircncă copil i ţ i nu-ţi e destul podoaba Ge-ţi dărui natura atacirct de mbelşugat La ce-ţi slujeşte salba şi scumpele mărgele Contimporanul lui Stamate Alerandru Haşdău

descendentul unei familii ce a domnit icircn Moldova

şi al cărui strămoş Nicolae Haşdău a luat parte la despresurarea Yienei din 1 6 8 3 pe partea polonishylor na scris icircn romacircneşte ci icircn ruseşte dar sushybiectele sale sunt romacircneşti fi ud tratate eu o caldă dragoste de neam Delagrave dacircn u avem af-ră de elocshyventul bdquodiscurs cătră elevii şcoalelor din jurul Ho-tinului o mulţime de nuvele tratate de istorie şi o prea frumoasă scrisoare adresată romacircnilor din Romacircnia după unirea din 1 8 5 9 Alccu liusso aushytorul splendidei Cacircntai i a Romacircniei şi Bogdan P Haşdău fiul lui Alexandru şi autorul bdquoIstoriei cr i t ice a ^Dicţionarului etimologic etc sunt mai cunoscuţi Nu tot astfel şi d-nul Zamfir C Arbore din Bucureşti care a scris bdquoBasarabia in sec XIX precum nici d Dumitru Moruzi din Iaşi autorul i x c d nici cărţi bdquoHuşii şi Romacircni i al romanelor bdquoIcircnstrăinaţi i şi bdquoPribegi icircn ţară răpită Despre poetul Serijia Cujbă autorul bdquoCarolidei ş a nu mai vorbim De relevat icircnsă e d Stere icircnvăţatul profesor univ delagrave Iaşi şi director al excelentei reshyviste bdquoViaţa Romacircnească 1

După tratatul din Berlin nu există aproape nici o legătură icircntre basarabeni şi romacircnii din reshygat şi Auacirctro-Cngaria Mişcarea literară a celor dinshytacirci e foarte slabă icircn anii din urmă Cărţile romacircshyneşti trec numai cu greu peste Prut aşa că o domshynişoară voind să ducă cu dacircnsa poeziile lui Emi-nescu le-a ascuns sub corset

In fine pe la 1 9 0 5 apare primul jurnal romacircshynesc icircn Basarabia cu titlul bdquoVieaţa Basarabiei care mai tacircrziu sa chemat bdquoBasarabia ca apoi după potolirea revoluţiei să fie oprit de cenzura moscovită Acum apare la Kişinău bdquoLuminătorul organ bisericesc scris ca şi celelalte două jurnale amintite cu litere ruseşti ^Calendarulmoldovenesc apărui la icircnceputul anului 1 9 1 2 e un adevărat eveshyniment literar pentru noi

In timpul din urmă valorosul actor Alexanshydrien din Iaşi a dat Ia Kişinău cacircteva reprezenshytaţii romacircneşti cu piese de Negruzzi şi Alexandri de vro cacircţiva ani se rătăceşte aproape icircn fiecare an cacircte un basarabean pe la cursurile de vară din Vălenii de Munte In vara anului 1 9 1 2 a venit u-nul care era profesor icircn Yladikaukaz icircn Armenia va să zică din alt continent ca să asculte cursushyrile d-Iui lor ga)

Partea a dona a conferinţei d-lui Grămadă a cuprins pe scriitorii oamenii de ştiinţă etc ce i-au dat romacircnii ruşilor Vom număra numai cacircţiva dinshytre aceşti icircnsemnaţi bărbaţi ai noştri cu cari se macircndresc moscalii Vom aminti pe scurt numai pe Spătarul M ilescu Car nul care a fost icircnvăţătorul lui Petru cel Mare şi care dopa veneţianul Marco Polo a fost cel dintacirci european care a făcut o călătorie icircn China nordică icircnvăţatul principe moldovean Dimitrie Cantemir trece icircn Rusia la 1 7 1 1 fe-c orul acestuia Antioh e cel dintacirci scriitor satishyric al ruşilor care la vacircrsta de 1 8 ani a ocupat postul de amba-aJor rusesc icircn Londra In sec 17 moldoveanul Petru Movilă unul din cei mai icircnvăshyţaţ i clerici ai bisericei noastre gr or icircnfiinţează la Kiew o tipografie pentru căţi bisericeşti compune cel din catchizm al confesiunei gr or conduce două sinoade bisericeşti etc Ilercscu e primul recshytor al universităţii din Moscova şi scrie pe la 1 7 7 5 istoria vechei literaturi ruseşti Berindei compune pela 1G20 cel dintacirci dicţionar slavo-rus Buntăş Cuminschi scrie bdquoBiografia oamenilor mari ai Rushysiei pe la 1 7 8 8 Buzescu profesor la unir din Charchov a scris cea mai bună carte de arheoloshygie h l imba rusească Casso profesor universitar la Moscova scrie opere despre bdquoDreptul basarashybean Al I) Stuumlrza primul guvernator al B a s a shyrabiei a coreacuteens nişte tratate de polit ică Aba sa a fost ministru al marinei ruseşti Grădtscu vice-preş-dinte al primei Dame şi profesor de drept la universitatea din Charkov Să rhu fost profesor de v e h e a literatură slavă la Moscova CiieltuiaJă proshyfesor universitar pentru istoria vechei literaturi rushyseşti la Kiev Grosul-Tolstoi e pe la 1 8 5 3 icircn Rushysia icircntemeietorul unei nouă ştiinţe a agrogeologiei Vladimir Vasile Gro-u un fecior de dascăl basashyrabean e profesor la Academia de comerciu din Kiev Cuza o vestită cacircntăreaţă pe scena imperială din Petersburg Onu ambasador rusesc la Athena şi tot dintro familie nobilă de romacircni basarabeni

) Celor ce doresc sacirc se intereseze mai pe larg de romacircnii din Basarabia li recomandăm următoarele cărţi Zamfir Arborii Basarabia icircn secoln XIX (Bucureşti Cashyro I OoumlbP gt Jforuci Rusii şi Romacircnii (Bucureşti Minerva) Otto Romanele bdquoicircnstrăinaţii şi Pribegi icircn ţară răpită (la Vălenii do Munte) apoi cărţile d-lui Iorga (Neamul Rom icircn Basarabia) Ist uumlt rom icircn soc X I X etc

se trage fosta regină a Sacircrbiei Nataacutelia fiica lui Pet-aki Cheşcu Pe lacircngă aceştia se află atacircţia alshyţii pe cari nu-i putem număra aici

Neamul nostru a dat ruşilor poeţi bărbaţi de stat savanţi generali ca Torna Cantacuzino vărul lui Const Bracircneoveanu principi bisericeşti ca mishytropolitul Antonie din Czernigov (1739 ) vlădica M carie (173U) care e reprezentantul şcolii do S h mnicie din Rusia apoi mitropolitul Bănulescu Bodeni şi cacircţi alţii Ş i icircn schimb ce ni-au dat ruşii Pentru cei icircndărătnici şi dacircrji cnutul şi surshyghiunul icircn Siberia pentru cei docili şi cu spinări de cauciuc decoraţii şi posturi grase Pentru unii rangul pentru alţii ştreangul Pentru neamul noshystru din Basarabia se potriveşte comparaţia cu păshymacircntul icircnţelenit pe care deşi icircl taie şi-1 răneşte fierul plugului icircn lung şi icircn lat el totuşi rodeşte şi satură atacirctea guri Sufletul fraţilor noştri trebuie să dea roade din care să ne icircndulcim mai icircntacirci noi romacircnii şi apoi străinii

De acea să-1 trezim din amorţeală măcar acum bdquoOra de icircntristare se apropie Auziţi cloposhytele Kremlinului sunacircnd a j a le povestea a 1 0 0 de ani de sclavie ţaristă L a muncă spormică şi rodishytoare istorici poeţi literaţi pictori şi artişti ai ţării Reicircnviaţi geniul Basarabiei Aprindeţi-vă facshylele ca să luminaţi trecutul arătacircnd celor din icircnshytuneric calea falnică a viitorului

Polybius

Scrisoare din Bucureşti L i g a c u l t u r a l ă şi c e n t e n a r u l r ă p i r e i B a s a r a b i e i mdash P e n t r u i n f i rmi mdash C o n g r e s u l pa r t i du lu i iia-

ţionalist-democrat

16 aprilie 1912

F a ţ ă de serbările cari se pregătesc icircn Basa shyrabia de către Mitropolia dacolo sprijinită de cacirc-ţi-va nobili renegaţi spre a slăvi pentru neamul nostru romacircnesc dureroasa iar pentru puternicii noştri vecini cacirctuşi de puţin glorioasa zi icircn care acum o sută de ani sa smuls din trupul Moldovei lui Ştefan cel Mare pămacircntul scump al Basarabiei noastre mdash faţă de aceste serbări romacircnii nu pot sta icircn nepăsare

Se cuvine să no arătăm cu prilejul acesta toată durerea de care sunt cuprinse inimile noastre

Alesul profesor şi marele romacircn d A D Xenopol arată unui gazetar cum la Iaşi acei cari au iniţiat manifestaţia aceasta a durerei adacircnci care zace icircn sufletul ori cărui romacircn şovăesc asupra moshydalităţilor Unii cred că e bine să se arboreze steashygurile negre alţii socotesc că trebue să fie scoase stindardele noastre tricoloare Ia cari să se anine şi semnul de doliu Unii sunt de părere să se demonshystreze printrun meeting impunător alţii opinează că e bine să ne abţinem delagrave orice manifestaţiuni cari ar fi de natură să vateme relaţiunile de prieshytenie pe cari trebue să le păşeam faţă de un stat vecin

L a aceasta pornire a Iaşilor Liga Pentru Unishytatea Culturală a tuturor romacircnilor se aliază şi ea dacircndu-şi contribuţiunea care i se poate cere la un prilej ca acesta

Prin comitetul ei central Liga a publicat pentru toţi romacircnii următoarele

bdquoFaţă de caracterul demonstrativ pe care mishytropolia Basarabiei şi un număr de nobili renegaţi din această provincie icircnţeleg a-1 da centenarului anexărei Basarabiei comitetul central a lL ige i Culshyturale crede de cuviinţă a lua aceste hotăricircri deshystinate sacirc pună icircn evidenţă durerea pe care aceashystă amintire o trezeşte icircn inimile romacircnilor l iberi

1 Se va tipări cartea d-lui N Iorga asupra bdquoBasarabiei noastre

2 Se va organiza şi icircn Bucureşti o mică expoziţie icircn legătură cu vieaţa romacircnească a B a shysarabiei

3 Se va icircntemeia o tipografie modestă cu litere cirilice pentru răspacircndirea culturei romacircneşti icircn Basarabia

4 Se va organiza icircn toată ţara pentru ziua de 16 maiu o colectă pentru icircntemsiarea pe lacircngă universitatea din Iaşi a unui internat al studenshyţilor basarabeni

Astfel atitudinea Ligei ar fi din cele mai icircnshyţelepte şi de un netăgăduit folos

Astfel cartea d-lui Iorga ne va arăta ce treshybuie să ţinem minte noi romacircnii despre pămacircntul romacircnesc al Basarabie i vom cunoaşte atacirctea lue-

M 0 M A N uuml L Nr 87-1912

rari do lsgt nefericiţilor moldoveni de dincolo de apa Prutului Acestea ca măsuri de un efect mai mult or mai pufin momentan De uu netăgăduit folos statornic va fi icircnsă tipografia cu cirilice (lishyterele pe cari le icircnţeleg romacircnii basarabeni) care va trezi şi su-dinea vie conştiinţa naţională printre acei pe care o soai tă prea crudă i-p- smids acum un veac deia sacircnul Moldovei internatul ar avea să icircnlesnească vieaţa unui număr de tineri basa-rabuni cari crescuţi icircn universitatea ieşeană ar fi adevărata preoţi ai culturii noastre dincolo de Prut

Orbii Bucureştilor vor avea şi ei şcoala lor Cu icircnceperea anului şcolar viitor se deschide icircn capitală o şcoală primară pentru orbii icircn vacircrsta de şcoală Noul recensămacircnt şcolar si oraşului va arăta şi numărul do orbi icircntre 7 şi 14 ani cărora li-se va aplica cu deschiderea şcolii lor obligativishytatea icircnvăţămacircntului

Acoas a va fi cea dintacirci şcoală a orbilor iu Romacircnia Pentru aceşti nefericiţi infirmi există un internat la Focşani iar icircn Bucureşti o instituţie care-i icircngrijeşte bdquoVatra Luminoasă operă a M S reginei

Nona şcoală icircşi va avea orariul său icircntre orele 8 şi 12 şi va 11 icircnzestrată eu toate mijloashycele de icircnvăţămacircnt pentru orbi prin icircngrijirea deo-sltnacirc a bdquoV trei Luminoase

Noi vedem lumina zilei şi edtsrn totuşi stacirc fa fericire icircn lumina culturii sufleoşti Pe l a icircntu-ierce spre lumină deia moarte la viaţă mdash ugtta-i năzuinţa noastră

Dr ac- i cari zac icircn icircnianerec acei car i surit aşa de rproape de rooaHo o y bi i aceştia c acirc t ă bushycurie trebuie să fie pentru ei lumina pe care o poate educe cultura sufletului

Am avut prilejul sa văd pe unul din iniir-i T i i i aceştia care icircnvăţase icircntrun internat să icircu-rr ze din macircnă obiecte aşa de frumoase ca ori care altul Ei icircşi cacircştigă existenţa singur din munca Ini cu s ta t mai eonştiircioasă cu cacirct icircn-tr acircnsa icircşi găseşte toată bucuria

Aceasta ar face-o aşa dar societatea pentru micii orbi

Dar iată pe de altă parte cum infirmii icircnshyşişi ştiu să lucreze pentru bdquoclasa lor Un mic funcţionar delagrave o bancă din capitală căruia icirci lipshyseşte un picior raquo reuşit să-şi procure din econoshymiile lui un picior artificial de care se serveşte de minune mascacircndu-i icircn mare măsugtă infirmishytatea de caro e lovit

Din drigostea pentru semeni omul acesta a provocat o icircntrunire a infirmilor E vorba să se rtracircniră toţi oamenii aceştia icircntro societate de -raquoju-tor reciproc

D C Beacutercesen iniţiatorul povesteşte cacirct i-ba icircmbunătăţi t viaţa lui de cacircnd şi-a putut proshycur un picior c e r e - i maschează aşa de bine infir-r e i i e u - a şi cum şi a adoptat icircnsuşi o bicicletă aşa că merge foarte uşor cu dacircrtşs D-sa spune cacirc inshyii mii din Bucureşti alcătuiţi icircntro societate do ajutor reciproc ar putea să-şi uşureze icircn mare măsuiă suferinţele lor şi ar putea să cacircştige ocushypaţii pentru aceia dintracircnşii cari nau mijloacele de existentă

in ziua (ie 2 3 aprilie va avea loc icircn capishytală td treilea congres ai partidului naţionalist de-m rat

Se anunţă ca la această consfătuire a partishydului va fi bine reprezentată provincia Gazetele partidului mdash astăzi icircn număr de vre-o 10 mdash icircşi vor avea trimişii lor speciali

Proeeo tdui A C Cuza icirci so raquonu iţă o frushymoasă primire la sosirea sa icircn ajunul congresului icircn ( vitala

Corosp

Litere Arie

uma haceicircelor Braşovului Cont i i b i i ţ i u n i i s t o r i c e

De S t Mi r ean

Motto bdquoImpiacuteutiti lumea icircn două categorii in buni şi răi şi calea asta vă va duce singură spre triumful binelui

II (lii)iai

I

i - a u inteni-gte vremea

Săceicie traşi acolo di bare La icircnceput vor existau după cacirct se ştie primului rege ungar ef Stefan şi laquonume ceie patru sate luai mari Bacifalu Tnrcheş Cor natu şi Satu-luig icircmpreunate ca şi astăzi (a se ceti icircn bdquoBarshy

ieacutet păstorii romacircni re-prijueicircor invaziuri bar-fost nişte salicele Ele pela anul 1000 timpul

eziacutesaacuteg de V Molnaacuter) lion an ii au fost 81 sinshygurii locuitori acolo pacircnă prin secolul al XV-leraquo cacircnd au fost colonizaţi şi maghiarii bdquopentru paza graniţei Numirile străine aie unor comune ca Baci fa iu (Baacutecraquofaln) şi Tureheş (TurkiW) nu doveshydesc mai mult decacirct o tendinţă a conlocuitorilor de mai tacircrziu sprijiniţi totdeauna pe budgetele ţării Celui dintacirci gt-sa maghiarizat numele Buei-falu delagrave satul hacilor (cari fac mdash băcinesc bracircnza) Al doilea numirea romacircnească şi-a perdut-o fără să fi rămas icircnsemnată undeva deja de pe vremea năvălirilor turceşti numindu-so dlaquo atunci şi pacircnă azi (după cartea ungurească a lui Moina 1-) Turk-falva Turkester Therkes Temes şi mai pe urmă Tiirkoumls romacircneşte Tarcheş Influenţe st iălne na putut icircnsă altera cacirctuşi de puţin viaţa romacircnească adăpostită pe plaiul acela hotarnic cu principatele romacircne Ea a fost totdeauna intensă relativ la condiţiuniie de desvoitare de cari sa bucurat sau mai bine zis nu sa bucurat poporul romacircn de sub stăpacircnirea ungurească Ba este de icircnsemnat chiar că tocmai romacircnii prin preponderanţa lor numeshyrică şi bogăţia de odinioară a mocanilor a impus conlocuitorilor ciangăi icircut-alacircta icircncacirct aceia erau

Dale a so romaniza cu totul Corcind i-si Ii ml ia lor proprie aa icircnvăţat-o cu stră Nc-au imitat portul rile etc

Dar a venit altă epocă mult mai demult decacirct bdquoDoi

toţii perf-et pe a noa-ba obiceiurile jocu-

A ceagtta ii datează durerosul ui licircm

seu icircn care ne-a icircnvecinicit aşa

bdquoSus la ipuvite jos pe vale bdquoŞi-au făcut duşmanii cale bdquoDin Sătmar pacircnă n Săeele bdquoNumai vaduri ca acele bdquoVai du biet Romacircn săracul bdquoIcircndărăt dă tot ca racul

A venit epocadrumului de for

bdquoŞi cum vin cu drum de fier bdquoToate cacircutecile pier

Drumul de f W şi mai ale-) convenţiile icircn de-favorul mărginenilor oieri şi negu-kgtri tn cat rostul traiului patriarhal a laquocestui frumos colţişor de ţară dar fără noroc Doina duioasa şi nobila expresie a sufletului şi ininui romacircneşti icircn zile grele ne-a părăsit şi ea şi nara mai avut-o ca -ă ne icircmbărbăteze Ş i sa icircmplinit tea a-a poetului Ci că icircntre astfel de icircmprejurări a f o t să re ajungă fatali tatea sfacircşietoarelor gtaln versuri adresate doinei

bdquoAl tăi sűriacutetem străinii bdquoTe ar perde de-ar putea bdquoDar de tc ani pe-de doină bdquoAi cui am rămacircnea

O alunga din urmă chiotul vulgar al unei vieţi neicircnţelese ce venia cutropitoare Rătăcind căshy

rările icircn urma cacircrdurilor de oi sa dus viaţa nouă stepelor Dunărei de jos lăsai şi goi despăduriţii codri cutremuraţi de fiorul săcurilor străine

Pe secelenii oieri nimic nu i-a mai ţi lega do cămin Au trebuit dar să plece mulţi psia o energie care să cultive şi icircnchege tele icircnsufleţite pentru un plan o ideei neratoare

Au pornit icircn massacirc familiile cu totul mai ales din toată casa tatăl şi toţi copii ani Cacircnd nu se mai putea la oi la prăvălii deci ei nu sau mai reicircntors ca odinioară icircm de sf Ilie să scoată fetele la joc ciobanii chipul plin de sănătate

Vremurile de bejenie ce le-ar fi adus cel crunt răsboi icircncă nu ne-ar putea da plastică icoana vremelnică a celor ce dăini acum icircntre Predeal şi Şanţ trecători odată plaquo do mare icircnsemnătate

Elementul romacircnesc luptă acolo cu cea neagră sărăcie Sunt sate de femei cari si din agoniseala proprie mdash de 10 cr la zi o de caer tors ori maximum de 3 0 cr ţesutul i 1 0 mdash 1 5 coti de dimie mdash o casă de copii cătră stat cătră sat biserică şi şcoala romacircnei etc Fe ţe ofilite cari bdquocu pacircnea grijii icircşi icircn) foamea iar setea cu amarul obidim icircşi ptl viaţa tristă sdrobindu-şi din zori şi pacircnă n noţ organismul deşirat de mizeria neagră icircn frămi tarea fără de soroc a pornojiilor celui mai tiv răsboi de ţesut De două ori Ia zi si ruesc pe aceiaş ulicioară de zăbovesc cacirctevai tanii icircn faţa blacircndului Isus sorbind din guraj rintelui binecuvacircntarea tuturor sfinţilor dimprti cu a cuvioşilor părinţi loachim şi Ana icircn nul bisericii unde povaţa evanghelică le-a resei de moarte

Nădejdea macircntuirii Entuziasmul vii) A nu Acolo şi-a durat lăcaş hain dicimătoi desnădăjduire ucigătorul scepticism şi torinţa

Cifrele sunt totdeauna convingătoare preocupat de mult lipsa unei monografii a Sl ceicircelor Dar nam avut icircn trecut timpul neelaquo pentru adunarea materialului ce ar trebui săi prindă o lucrare temeinică şi atacirct de migăliraquo Trăind departe cu atacirct mai puţin astăzi Stil de orice preocupări inferioare nemai fiind icircmprujurărilor nedrepte mă bucur icircnsă că putea fi totuş sincer icircn cacircteva pagini

(Va urma)

m

Flota italiană sa reicircntors pe mai Egee şi drept introducere la nona-i actii a debarcat trupe pe insula Astropalia ot pată de curacircnd

Guvernul turcesc văzacircnd aceasta i acţiune a flotei italiene a decis că m deschide Dardanelele la nici un caz dacă ar primi garantă delagrave toate puteţi Guvernul turcesc numai icircn cazul acela i deschide Dardanelele dacă va primi lacircngă garantă şi mijloace de apărare puterile ale căror interese comerciale periclitate prin icircnchiderea stracircmtorilor aşa icircn primul racircnd dacă-i vor apăra stră torile cu icircrjsuşi flota lor cum sa icircnt plat la 1877 cacircnd flota Angliei a api Constanţinopolul icircn contra celei ruseşti

sa deschis filiala magi nului do dantele din 1 dapesta icircn Arad huli

yardul Aiidnissy nr 20 nude se găseşte un foarte bogat asortiment de cele mai moderne ml tasuri dantele evidele decoruri pentru Laine mănuşi şi ciorapi P r e ţ u r i ieftini

Nr 87mdash19i2 bdquoROMAcircNUL Pag 11

buna icircncredere deprins icircn lucruri de cance-arie advocaţială caută ouujtuţiuuo fie icircn eon-celaiie advocaţială sau notarială eventual ca Supraveghetor la vro-o societate industriala şi

lacircngă un saiar modest Adre--a icirca admiui bull straţia ziarului bdquollrmntnui

NT In comuna Cinteiu (Kfunsesente) se află

e vacircnzare

p r auml i i r auml tu drept de birt de trafica -i de timbre Cumshypărătorii sauml so adreseze lui Hemul B i c a icircn Kőroumlscscnte (com Arad) u p Nadab

icirc n c h i r i a t Este o casă cu etaj edificii laterale pe intra-

lilan de 800Dst icircn comuna niaiO Mercina (Mercseacuteny Ctt Krassoacute) Nimerit loc pentru ne-gnţători Oferte la adresa Tarentius Bugariu preot militar Timişoara

U n s c r i i t o r află numai decacirct apucare rtdvocaţială Ofertele să se

Dr

m cancoiana mea adreseze direct mie George Garda

advocat Făget

Cu ziua de astăzi cacircnd predau hotelul Vas folosesc prilejul aducacircnd on mei foşti ioaspeţi şi on public călător mulţumitelc mele Iţele mai călduroase pentru binevoitorul sprijin

care ma onorat Cu deosebită stimă

B Aacute Iacute Z Iacute Iacute V AacuteGOSTON hotel ier

250 bucăţi mani ale de lister pentru femei de culoare sură icircnchisă tegethof si neagră acum se capătă pentru 950 cor accleaş mantale cu

decoraţie de niacirctasă 1550 cor Pelerină de postav cu cibică roşie pentru fetiţe

5 coroane Mantale bdquoRaglan lungi pentru femei 15 cor

Do vacircnzare la

ARAD (palatul Teatrului)

BIROU COMERCIAL PENTRU IMOBILE Şl PENTRU CREDIT FONGIAcircR

Rezolvă icircn mod foarte culant c u m p ă shyr a r e a ş i vacircnzarea de p ă m acirc n t u r i v i i puduri ş i c a s e Mijloceşte icircmprumuturi noui şi conver tează grabnic şi favorashybil datorii vechi atacirct in loc cacirct şi icircn provincie S u n t p r e n o t a t e a c t u a l m e n t e m a i m u l t e case m a i m i e i şl m a i m a r i din l o c precum şi mai multe proprieshytăţi In caz de binevoitoare autorizare pacircnă la rezolvire nu se compută nici - o cheltuială -

L U S T B Aacute D E R A D O L F b i r o u do m i j l o c i r e c o n c e s p r in l e g e

ARAD piaţa Libertăţii (Szabatiacutesaacuteg-iacuteeacuter) nr 12

cea mai bună gu ră 1 d u z i n a 4 corc ne

In Arad de vacircnzare numai ia drogheria

T ouml r ouml k A eacute s s a

A n d r aacute s s y - t eacute r nr 20

FABRICANT DE ARTICLII pentru INDUshySTRIA FERULUI şi pentru ECONOMIE BUDAPESTA VII siacuter Ilka nr 11 R

EXECUTĂ OBIECTE DE FER PENTRU FABRICI GRAJDURI SUPEREDIFICA TE E C O N 0-MICE FLORĂRII SI VERANDE CU PREŢURILE CELE MAI CONVENABILE mdash LA CERERE CU PROVOCARE LA ZIARUL bdquoROMAcircNUL TRIMET CATAshyLOG DE PREŢURI GRATIS şi FRANCO

I l E I

J

f a b r i c a n t d e m a ş i n i

A R A D S t r a d a F a b i a n L aacute s z l oacute n - r u l 5 mdash 6 T e i ^ o n nr e o acirc Schimbarea locomobilelor de trec rat să umble singure o efeptuesc icirc n preţuri moderate după sistemele cele mai pracshytice şi cunoscute cu lant cu roate şi cu

transmission

C i~ bull bull fa 7

H i4

Uli l V

Totfelul de maşini pentru agricultori precum pluguri grape maşini de semănat de tăiat nutreţ de secerat băţoase complete de t reerat cu aburi Motor de oleiu brut sau cu benzină Mai departe instalez totfelul de mori cu abur motoare sau mori de apă joagăre sau ferestreu ţiglărie şi alte stabilimente mecharnee-teiinice după cele ma i noui şi mai moderne şi b i n e recunoscute sisteme Aacute se adresa la Unna M Auml X I B 1 I ITCJ I - i C U Arad strada Faacutebiaacuten Laacuteszloacute ( lacircngă gara mare)

Se ciiufă o maşină de 10 ori de 12 puteri de cai spre cumpărare

I I L L

Pag 12 Nr 87mdash1912

ibN

zugrav şi vacircpsiior negu- s ioricirce de văose le

Palatul e van 2 elic-reform at

Telefon nr 184 Telefon nr Iacute84

T e fP t

mm iunurean lăcătuş artistic şi de edificii

- j j e s amp e r c z e

luumlVuuml economie la comande ie lucrări artistice mdash-

Lucrătoare aranjată cu maşini moderne

A icircpfitt l l i l a c u P ^ o a r e e economice f Cilţ1 l i j d e bucătărie vestite icircn

Transilvania mdash Catalog şi desemnări să trimit la cerere

C I A i O R N I C E OlU-i V A E R I C A L E G RAMA- ra

Iacute-OANE ccedili P L A C I R gtcu picircătire icircn rate pe lacircagacirc

gra[t tic 1Q LIcircIIcirc

Colo mai iT laquolin Iacutentreaei ţara ia

T O T H J O Z S S F oreţgtpfier şi chirosiomctiii

SZEGED Dngorics-teacuter l icirc Mulţime icircle s c r i s o r i ltlc recuiieşileţ I Reparaţii t jraraolie lie 5 a n i T r i i uuml i iacute caia l fe iacute iemagraveni ec jrrstii şi fracircu c a t Cel- mai lume p i aacute eacute i rom fine ştie

nimif(iae

ci bull fi UWOS şi cel Blraquo i tiu laquo gtbullbullbull şi suvmire este iutii cu S i c r e ilui Fisihor cart gtbull gt(ltgt ie re i şi stret_re cu iicircu uacute [gtlgte - Vnel icircn k ga Iu inel de arcuacuteit aurit 2ta inel de aur 14 curate 5 cor

aer ca mărgăritare şi nietri turciultJaii TacircO cor a brilianto 38 cor l orlo şi impaetietaroa 70 iii

mai bune laquo

Se Z tradetZ J u v a e r i c a l e

atacirct pe bani g a t a cacirc t şi icircn r a t e pe lacircngă chezăşie de 11) asii cu preţuri ieftine lifercază cea mai buna prăvălie icircn aceasta privinţă

iu icircntreagă Ungaria

oroicircogier icircn Szeged

Catalog cu 2080 chipuriaacutese triniile gratuit Notez că numai aceia vor primi catalogul gratuit cari icircl cer cu provocare la ziarul bdquoRomacircnul (ad scriu că au cetit anunţul icircn bdquoRomacircnul) Corespondenţele se fac icircn

l imba maghiară germană şi fraucezacirc

u i i n bull bull i M i j u i M i i i

Prima c a l i t a t e

V ) Palma fabrică da iostroniente muzicalo a lui

K1BI1Uuml Bulevardul mic (Kleine Iliiig) nr 24

Depozit bogat şi foarte bine sortat de violiai artistice noui şi vechi şi pentru şcoală ci tera clarinete şi instrumenta de

suflat harmonica şi părţi de instrumente etc

Ocrai (strune) din străinătate cu ton curat pe lacircngă garantă

Reparaturile se execută conştiinţios şi artistic

m

1Eacute|sect|Iacuteff 1 f a b r i c a n t d e c u p t o a r e şi magazin d e c u p t o a r e d e l u t

A l b a - I u l i a (Gyulafeheacutervaacuter) Recomandă on public din loc şi jar magazinul lui levrat asortat cu cuptoare de olane şi saloică sigure do foc icircn stil B i t -era şi icircn e i io r i ie culori cu aparat de fort grabă

eeogto o icircn material de incul Prc- e e e elaquo - je -iză şi clădeşte cami r r şi

V ocirc t r e dacirc fiert Co n a c i c - si provincie se cx-gt- i uuml lt - t uumlgt punctual şi cu preţuri tûvonabik- pc lacircngă garantă laquogt mii

ma m

Maşini de cusut gtSingen calitate bună pcnlru femei cu 3 0 fi (karikahajoacutes) tol pentru femei 4 2 fi cetv trabobin 47 fi cu 5 cutii din oricare soiu 55 cu luntie scufundătoare fsuumllyesiacutető karikahajoacutes)-ceriacuteralbobin fără suneiacute artistic lucrate un adevi-st decor pentru casă cu

6 5 fi precum şi biciclete cu 52 fioreni pe lacircngă garanţie de 5 ani mdash Uumlfereazauml

K R A U S Z H E N R I K Budapest IV Veres Paacutelneacute-u 40 Revicircnzătorilor le dau rabat mdash Catalog

la cerere trimit gratis şi franco

i i reg iifmat-Lj--bull it laquolaquo -

-ixraquo Hi

de ţev i de l u t ş i ciinenf usshyc a r e a p e r e ţ i l o r umezi trepte (scări) de p i a t r ă a r t i f i c i a l raquo p e r e ţ i comut i bdquo R a b i t z inele p e n t r u f acirc n t acirc n i baye- uri f acirc n t acirc n i arteziaiie ş i veacuteicircaic-executatc neexc-epţionabil şi cu preţurile ceie mai moderate

Cu prospecte s c i vc i e gr i l t i i icirc

icirc n t r e p r i n d e r e de b e t o n piatră arii ficiiilă s i t e r a c o t a

SZEGED sin P- r i nr

P r i m e ş t e spre executare toifelul lucrări icircn branşa lui şi anume r a c o t a c a n a l i z a r e b e t o n a r e condu

-bullfi bull Iuml e Ir

fJfi VÔlaquo

3 ţ

sculptor şi arhitect ele

Temesvaacuter- F-yxeacutebel) i O y i utcAgraveii fil vziacutein (ciacuteusiacuteprş

F a c e toifelul de mobilier de I aşa ca iconostase şi altare sauml piatră şi lemn amvoane şi sau spovedanie Sicriul Domnului Măriei de Lourd cristelniţe im staţiune sculptură icircn relief sauf străni pictură de biserică si i

Renovează icircn stil aliare vechi arm şi statui aureşte şi masmoreazil curent preliminar de spese ţ gratuit mdash Dacă sunt chemat pi examinarea lucrului mă duc i

pe cheltuiala mea proprie

Pag 9

Sărbătoarea muncitorilor din Aivd Alna Imine 1 mai UHUieitoiuinoa so pregăt- ş t e siacute o laquo ( M a i m a r o fi u i v e a e agrave- -agrave icircn an i rmi traquo

raquoJal-democr au ai tat Kidncerea partidului s lplacate mari roşii icircn icircntreg oraşul că munci-bull m Aradului a re icircn 1 ruai rairbătoare duplă Ei la 2 ora ho va pune nvtrn f-icvli-mridnlă laquo feulai bdquoVatn muucitoruumlor (Mvnkuacuteraquo otthon) raquo piaf a Ovar S e i m so va iacuteirrcja petrec err in (idina oraiacuteuiti (vaacute -odir^ )

Horraacircntr icirc u Ştefan c l Maro di laquolt-|itipaacutert (Iacuterpaacute ivbicircou forriacutee fruimlaquo lucrat de d

ip Roş-- icirca mai rnui-e uri dlt- carto bus Atra-stnk pwUkulnicirc ntviru laquolaquoupra raquo c gt I m i cărţi

fctratraquo fiante frumoase Cvmnnd- sa pt icircwi la librăria bdquo Ş c icirc w I gt i U o i k V h din Sneeariraquo ci

ina Ciurcu din Braşov r acirc t şi direct delagrave ti |Agt Boşea Vsnu Vil i rTchifrl-r--(raltsi 5 1

I

Declaraţie Di rec tiu nea bdquoAm to r u lui1 I t n c w o a i f t a direc ţ une R u c o ţ a n a prin boarea deschisa c ă t r ă d dr Dlonisio R o shy

ia icircn bdquoTelegraful H-uracircu şi Tribuna1 Jtlart că sub cuvintele bdquourotensiuni nu bullicircnţeles bdquobani ci document- si prin a-asta revoacă numita scrisoare icircu toată in-

jtgitatea ei gtbullgtgtbull w icirc - o 2 S Aprilie 1 9 1 2 hetiunea

Nenoroci rea T a i o r Azi icirc r a i t u e bull bullazi un lucrător care - a oeupnt cueşul ptiilui cnlluraicirc ce se zltf-şte- sei icircn Arad a că-idelagrave o icircnălţime de 2u invUl In eăderltu acea-

inwţitovrr şi m---r-Că lucrătorul an şi-a pi ra ut trata - i r i P rcff 1 şi- mucircufuit vi--aţa A bullfit răni grave fracircul--rn irgtacircnltgt drepte şi a porului etacircng

LicirccrStorui aeearo se uurue-ro Ştefan Ko-Eacute8 do 24 ri si b cra ia l u c - r i l e da heran La litoacutelpmiacute lucrătorii su- h ^ s ţ i eu o tacircracirctă de |cranţf ca să fi- bull i eu-ar raquo craquoz de cădere In jri laquoreda Ama s a icircncacirclc-t şi Kovacircc- perzacircu-ţţi echilibrul a căxet delagrave icircndţimlt-H amegttraquoire

CehbdH u-rfdraquo-i -n P lt - m c t i t pe ]bullgtbull liiud icircnfiorătoarea cădere c r u t i i - rus-i mu alui iacuteroacutes osre nlt ncuu-a era n b i T U la z)ire s-j

peut plugravengocircnd - c tru-uii ri--ri-i lui crezacircrdr 1 rf Dar L r i i o mă i---a P e a icirci ţ-j a iir^

Istriga icircn du re r i l e s-d- Piciorul s t acirc n g a fost sdro-edir Un şi de cu-ien laquoboi Ambulanţa s n -

fei raquo fc4 cbfinatft ugraveiir-tfi ri m-rlaquo rocitnl a fost ti-rortat tu i-rtyI undo j ut imediat f-m-

htaţii putiorn stăraquoir Altito-tic a c

|iiiuml fsnzrlc gtiero-ir--

Stuiumleiiticirc icirc c v ^ h s f i O iuml K i i Di loter-bsrg sa

ca să con-

7 Iacute C gt făcut azi d i v ă

gt t

t i i i i v i

Cugravenivl Viii

ri iacute - - v T - i o y

riikof o imiciiicirc ii-iiv

Hazacirc bogampţii iiiari - - iacute c vi i i -Msi mui pricttni (irvi(i ji-rJ lai mdash Kl a priwit ( l in iv

Isa aumlauml-i ikgicauml art-riiacute -- Apr f tare o vucircmxt) vhul iL- raquoll

lisiiaoralui - Ivi iacuteariacutegturfi -Ilwtmt ttlrftx) -Uţ fură raquor-iicirc Mfwo făraquo i n i e n icirc i - u o ugrave-l1

bullbullbullI un--- gtgtiiveniţiIor P - irl ia fţuvernatov - - I)i-iiiri(iio t a c c e r c icircn C i un lut p a r m m a t iţiit rVrmicirc-căsoarei b u n d o s raquo-tlngtf - bull K f r i c ă icircTu-- io-ti-iiK e icircl tachintră ol ijwlaquosto icirc n i r o ibi~

bullbullgtiv-ilaquoraquoiflticirc mdash i n t r e alaquo-|r frumos se icircntoarce icircmpotriva mdash i- ro iac versuri

itnce cari cinuur onn oil ei icircşi l)1 kcliiji crud de Cicdiof pr-n^rn cmitiftrf-rHrilo lui do sti-

|k inoaio bull - Lumea o uimită rdr-r şi do cnvagraveiitnl a-Iftia in curacircnd poziţiiinra nu ui o do susţinut şi elve lange icircnainta do cină mdash El ytjhw$ iiiin do dcdgust icircn laai-rs mi (tea laquoman Sigt--vştlaquo in oraş Ifcs Koiucircliucika bacircnueiilo ci asupra onestităţii vacircnzării Ipe caro a făcut-o aşa zisului negustor Cicikof

amiiacute iZ o ru-oifestifie icircn faţa bseicei Kazan cu prilejul afacerilor miniere dn valea fluviului Lena din Ş i or i ) Manifestenţii nu parcurs mai multe străzi cacircntacircnd cacircntece revoluţionare jandarmii şi politia i-au icirc n c o n j n n t şi an arestat 123 riintre ei printre care- sunt 3 9 student-j şi 15 lucrători

iacuteuumlioiacuteiiacute i unea a e r a r ă icircn R o m acirc n i a Aseară la Af-un-u d Const C George--cu şi-a desvolfat imshyportanta d-sale cltt=f-rintaacute bdquoChestiunea agrară icircn Roicircintrh-t tacirctid că icircn totdeauna chestiunea a-rrriă - bull c t r acirc n raquo br-tă de modul de repartiţie al păniacircidT-ii-i ])-sa comentesză ce sa făcut icircn acea-da ehoshiuie iraintu de 1 8 0 t şi după această dată Acu Iacute8IacuteIacute4 nu po-te fi numi bdquoConstituţia agrară a r v i i ucirc C Georgosrui analizează apoi princishypiile bg--i din 18(54 arătacircnd că această lege icircnsă cacirct şi cev di 1 8 7 9 au avut o mulţime de lacune (pămacircnt pva puţi fixat pentru ţărani lipsă de deliinilavraquo a isiazurilor ş a)

Consecinţa legilor de mai sus a fost că ţăshyranul a ră iraquoai din nou fără pămacircnt

Conferenţiarul vorbeşte mucirc departe de con-tra-ti o do muncă şi de evoluţia lor pacircnă astăzi Iu roumlclovi ie practică schmbuicirc da valori icircn nashytură (propietarul da păun- ul iar săteanul dă nicircCr) Iu Munteoia şi Oltenia a fost dijmă Cu icircm udţirea iiidilor do transport lucrurile au mers şi şi mai ouţirt favorabil pentru ţăran proprietatea aavo sa icircntins şi mai mul iar ţăranul a rămas eb-cint fană rgtamint

Vin- mai departe epoca arendărei marilor ni pi vari icircn Moldova iau forma unor adevărate trusturi o moşie eţins53 acolo 1 6 0 0 0 0 ha icircnshytindere

Srnrolaquo năsprindn-se din ce icircn ce ţăranul nu mai rort- răbda şi isbucneşte prin revoltele din 1907 iiovoita a pl-cat numai din mizeria ţărashynului iar j ic i de cum din cauza instigatorilor

Ori cacirct do mulţi instigatori ar fi icircn jDane-marca ci oar putui răscuia ţăranul dncolo care aro o adiir-rabilă plt zifie materială

Dună răscoale cei icircn drent sau gacircndit la reshymedii şi a u venit legea icircuvoelilor agricole şi a islazuri 1 or comnrai

Ho icircal t nvuumlximnl do er-L-r-j şi miniiaul de salariu Amenzile au eeaacutezut cu 5 0 la sută mishynimum do svrri a ajuna caeace icircnainta du 1 9 0 7 era maximum iar munca bdquola tarla1 a fost rejde-nieniată Vino apoi legea trusturilor care fixează un maximum do 4 0 0 0 hectare pămacircnt pentru a-rendare

Toate acestea mdash nu sunt decacirct slabe paliashytive Pentru a rezolvi complet la noi chestia a-gruă şi a asigura deci l iniştea ia ţară conferenshyţiarul w d e o s i a g v v ă soluţie exproprierea forţată a ward proprietăţi

S t - Iacute a l trebuu să stabilească principiul proprie-Lră ffilta3afieacircaltI in acest sens şi constituţia

A f h i ^ ţ i n i l e ivi Cicikof deveuiră subiectul if-uaiior i i k i F rar deosebite se emiteau a-bull acvstra l i e ra icirc tot oraşul Mari discuţiuni icirc c i ê ra a-r-pr- ci--ftiaaii de a se şti dacă era d-- văr avrat-rgios de a ts9 cumpăra ţărani din-

ito eiersebite spro a fi colonizaţi t i o gnur JOC po

o l a

ogoara do desţelenit

a staiiia e n are a tace paman-f u r ( icircn gnvernprriiiittde noastre meridionale sunt i e flt reditoar- dar cc-or să facă acolo fără apă ţăranii iui Cicikof E i se stabileşte icircntrun ţinut icirca Curo nu-i o singură gacircrlă

mdash E b avsta icircncă nar fi nimic nu Stefan Dbutriei asta icircnu nar fi nimic icircţi sapi puţuri te aranjezi dar trau--portul transportul lumei ace-

b

bull re iii nişte

ce-i ţărirnul icircl tacircricirc icircntro i desţeleieoască să planteze să iitul n a i o nimic nici bordei i gospodărie va lua cacircmpii oatine de nai să-i mai dai do

sr c ja ţară nouă ti niurcraêa ş nici icircmproJEi icircşi va fabric urmă

mdash Nu Alexis Ivanovici mă rog mă rog după părerea ea ţăranul acesta al lui Cicikof nici nu-i va trece măcar prin gacircnd să fugă Busul e bun pentru orice şi re icircmpacă cu orice c l imă tr ishymite- icircn Kamdafka şi dă-i nişte mănuşi calde el icircei va juca jocul bătacircndu-şi coapsele cu cele două braţe soro a so desmorţi şi cu toporul icircn macircnă icircşi va clădi un bordei de bacircrne şi restul

mdash Dar Ivan Gregorovici tu pierzi din veshydere un punct decisiv tu nu te-ai icircntrebat ce ţă-

După cum sa stabilit o limită a micei proshyprietăţi de ce nu sar stabili una şi pentru marea proprietate

D e c l a r a ţ i e Cetim ia Nr 71 al bdquoRomacircnului că bărbatul de icircncredere Gheorghe Popa din comuna noastră Ticvaninl-mic la sinodal pentru alegerea deputaţilor sinodali după ce a ieşit din biserică iarăş sar fi icircntors icircndărăt la sinod dar cică fiind deja protocolul icircncheiat şi icircnchis icircn plic neputacircn-du-1 astfel iscăli la vreme sa prezentat pentru al subscrie ulterior la scrutiniu

Declarăm aici ceeace poate adeveri şi icircntreg sinodul că prezidentul scrutiniului Petru Popovici notar pens şi notarul icircnv Gheorghe Lipovan frate cu nőtaacuterasul nostru nau grăit adevărul deoarece numitul bărbat de icircncredere zicacircnd cătră preşeshydinte bdquoPlec şi nu subscriu nici protocolul fiindcă primăriul icircnvaţă oamenii cu cine să roteze deci nemuicircţămit cu cele petrecute la alegere au plecat şi nu sa mai icircntors icircndărăt icircn biserică deşi au mers trei alegători după dacircnsul să vie să subscrie protoshycolul a refuzai categoric

Acesta e adevărul Ticranul-mic Ia 1 4 aprilie 1 9 1 2 Cu st imă Ion Luca Ioan Milovan Iancu Epure George Epure nr căsii 1 3 3 şi Pavel Guţiu

D i n e u l icircn o n o a r e a d-Ini ş i d-nei Dasc l i a -n e l Duminecă seara dl Blondei ministrul Franţei la Bucureşti icircmpreună cu d-na au oferit icircn palatul legaţiunei franceze un dineu icircn onoarea d-lui şi d-nei Paul Deschanel

Au participat la această masă icircn afară de iluştrii oaspeţi şi de dl şi d-na Blondei dl Ti tu Maiorescu preşedinte al consiliului de miniştri icircmshypreună cu d-na dl C Arion ministru de interne dl Ion Lahovary ministru de domenii d-nii Al Marghiloman N Filip^scn Mitilineu prefectul cashypitalei secretarul legaţiunei francezo şi dl maior Despes ataşatul mili tar a Franţei

Nu sa pronunţat nici un toa^t L a orele 1 0 jum dl şi d-na Deschanel au

fost conduşi la hotelul Bulevard unde sunt găzshyduiţi

Luni dimineaţa d-lor au plecat la Sinaia unde au fost primiţi icircn audienţă de MM L L Regele şi Reshygina

tru aranjată icircn P e t r e c e r i L a petrecerea icircmpreunată cu tea-

Păuca icircn 27 aprilie v (a treia zi de Paşt i ) au binevoit a suprasolvi Oprea B Popa Broşteni 17 cor Patriciu Maieu paroh Păuca 6 cor Ioan Mărginean paroh Bogatu 4 cor loachim Marcu paroh Broşteni 2 cor Ioan Morariu paroh Bogatu 2 cor Nicolae David icircnv Prosaca 2 cor Duma Elek Păuca 2 cor Dionisie Răulea icircnv B o shygatu 1 cor Mertei Popa icircnv Boz 1 cor Mihail Beiaşcu Armeni 1 cor Szilaacutegyi Saacutendor Saacuterosi Deacutenes Paacuteuca şi Dcbalyi Zsigmond Roşia 1 cor

rani ia Cicikof ai uitat că proprietarii noştri nu vacircnd un om caro munceşte şi care are ni ţ ică rushyşine un om mei ca lumea icircmi pur capul că ori care din ţăranii cumpăraţi do Cicikof dacă nu-i un hoţ şi un beţivan cu făină apoi e un icircncăpăshyţ icircnat un recolcitrant

mdash Foarte bine de acord desigur nimeni nu va fi atacirct de prost ca să-şi vacircndă oamenii lui cei mai buni şi acei ai Ini Cicikof nu sunt decacirct o bandă de beţivi dar e aici un mic mutet de moshyrală de ţinut icircn seamă sunt ir bullV-le haimanale de asta sunt convins dar tocmai hainarraquoalele acestea despatriaţi deaoientaţi pot deveni icircn scurtă vreshyme excelenţi economi Sunt mii de exemple se citează chiar icircn istorie

mdash Niciodată niciodată mdash zice regizorul fa-bricelor coroanei crede-mă aşa ceva nare să se icircntacircmpla niciodată căci ţăranii lui Cicikof vor icircntacirclni doi duşmani puternici cel dintacirci vecinăshytatea guvernămintelor Rusiei mici unde cum se ştie debitul spirtuoaselor e liber şi icircţi j u r pe orice că icircn mai puţin de trei săptămacircni ai să-i vezi de dimineaţa şi pacircnă seara beţi pe toţi ca un singur om Celălalt duşman e icircnsăşi obişnuinţa vieţii vagabonde po care o vor contracta ori icircnshytări tă icircn timpul transmigraţiunei

(Va urma)

Pag 10 bdquoR ouml M Auml N Uuml L Nr 8 7 - 1

Ce-i doa re ş i ce l e - a r m a l t r e b u i L a acashydemia maghiara sau icircmpărţi t alaltăieri premii icircnshyvăţătorilor din fundaţiunea bdquobaronul Wodianer Cu ocaziunea aceasta un icircnvăţător-director cu nushymele Stefan Matheacute din Mureş-Oşorheiu icircn vorbirea Ini de mulţămită pentru premiul ce 1-a primit a voit şi el să se facă icircnsemnat şi să arete ce pashytriot maro e Ş i vezi Doamne meritul patriotic e mare dacă poţi atrage atenţiunea celor mari sushypra navalei şi pericolului ce-i ameninţă pe ma-gbiari din partea valahilor A atra3 atenţiunea conducătorilor delagrave academie asupra faptului că mai icircntreaga dieceză gr cat de Gherla a fost icircnshycorporată la noua episcopie gr cat maghiară şi acolo deabia sunt vre-o cacircteva suflete maghiare iar săcuii gr catolici cari sunt laacute vre-o 1 0 0 0 0 0 () au fost părăsiţi şi lăsaţi şi pe mai departe sorb iurisdicţiuaea episcopiei valahe Roagă academia să ieio toate măgurile de lipsă icircn cauză pacircnă cacircnd nu vor icircnceta sagrave mai s ane clopotele maghiare icircn săcuime

Ei Matheacute mare hazaii nu te-ai duce icircntre săcuii aceia gr catolici să-ţi spună ei că ce sunt căci aşa se vede nai auzit de protestul lor conshytra binelui de caro voicşti să-i vezi icircmpărtăşiţi

F i d a n ţ a r e Olga Dragomir şi dr Iuliu Vicaş din Cluj faianţaţi Fe l ic i tă r i

T i n e r i m e a din Cacova aranjează cu concurshysul reuniunii gr-or de cetire şi cacircntări bdquoDoina icircn favorul fondului său la ruga de sf Gbeorghe luni la 2 3 aprilie (6 maiu) 1 9 1 2 icircn otelul bdquoPlushygarul concert icircmpreunat cn teatru la care sunteţi respectuos invitaţi cu st faiuiiie

Program A) concert 1 G Dima a) bdquoSubt f - re ts ra mandrei n e l e cor mixt b) bdquoHai Leli ţă d n cel sat cor mixt 2 C Porumboscu bdquoLa ma-lerile Preţului vlaquotls cu acompaniament de pian care acompaniament va fi susţinut de d-na Eca te -r iaa Cioc C) dans

Ş t i r e med ica l ă Medicul dr Mann Adolf şi a mutat locuinţa icircn Arad strada Kazinczy nr 10

Nec ro log Moise Bucur cavaler al ordinului Coroana Romacircniei a din Bră i la decedat la 11 aprilie ora 5 p m icircn etate de 5 9 ani icircnmorshymacircntarea a avut loc vineri 13 aprilie ora 2 p m Fie-i ţarina uşoară

R e c t i f i c ă r i icircntr o notiţă icircnti tulată bdquoConcert icircn Alba lulia publicată icircn nr 72 din 3 1 martie (13 april) sa strecurat o aluzie privitoare la nn preot gr-cat care ar fi făcut confesionalizm şi ar fi pus piedici serbării Fi indcă această aluzie care a scăpat necontrolată poate fi j ignitoare pentru părintele Florian Rusan preotul gr-cat din localishytate facem aici cuvenita rectificare declaracircnd că această aluzie nu poate fi icircntemeiată icircntru cacirct Sf S a este cunoscut ca un romacircn plin de inimă care ştie să se ridice la adevărata icircnălţ ime cerută de cauza naţională

mdash In nr de eri al ziarului nostru icircn prima informaţie dată serbărilor pentru inaugurarea sta-tuei lui Cuza-Vodă sa anunţat din greşală la 2 0 şi 2 1 mai stil nou icircn loc de stil vechiu

Aşa dar aeceentuăm pentru cei interesaţi că aceste serbări vor avea loc icircn zilele de 2 0 şi 21 Mai stil vechiu

O n i c o v a l ă de t r e i su t e m i i c h i l o g r a m e t u r n a t ă d i n t r o b u c a t ă Io Steiermark icircntro turnăshytorie era nevoie de o nicovală ca aceasta pentru un ciocan de 15 mii chilograme Din cauza greutăshyţilor de cărat o nicovală aşa de grsa ea a fost turnată pe loc icircn fabrică Temelia ei e aşezată pe ţăruşi icircnfipţi pacircnă la doi metri şi jumăta te icircn păshymacircnt Pe această temelie sa zidit forma nicovalei formă stracircnsă pe dinafară icircn table groase de fier Nicovala e icircnaltă de trei metri tot aşa de lată şi lungă de cinci metri şi jumătate Turnarea unui bloc aşa de mare de fier a fost făcută cu multă greutate Ferul a fost topit icircn două cuptoare de cacircte zeco mii chilograme şi icircncă icircntr un cuptor mai mic Fierul lichid curgea icircn formă icircntrun jgheab lung de 57 metri şi aplecat cacirct era de neshyvoie Turnarea a ţ inut 4 7 ceasuri golindu-se cacircte un cuptor cam la fiecare jumătate de ceas fără ca icircn această vreme fierul lichid să se fi răcit

Prin adăugire de termit sa ţinut şi mai lesne fierul icircn stare lichidă După ce forma a fost umplută cu fier topit a fost acoperită cu greutăţi mari de fier După trei zile sa mai turnat fier topit ca să se umple golurile rămase După 1 4 zile nicovala mai era icircncă atacirct do caldă icircn cacirct

nu putea fi atinsă cu macircna Abia după 4 8 de zile fierul sa răcit icircn destul şi forma de zid a fost desprinsă In urmă nicovala a fost icircntoarsă cu funshydul icircn sus şi aşezată pe temelia ei

Bibliografie

Noua Revistă Romacircnă de sub direcţiunea d-lui C Radulescu-Motru este noutăţ i Ziarele italieneşti faţă de Romacircnia Noul regulameid ai şcoalelor secundare Pol i t ică C Rădulescu-Motru Ministerul Maiorescu Crit ică N Em Techari Fonshydul şi forma icircn literatură (D C Rădulescu-Motru) Neagoe Răsură Romanul Modern Ş t i in ţe N Einschlag Psihologia beţiei Li teratură Al T S ta -matiad Din poemele icircn proză alo lui Baudelaire Odaia fermecată Prăj i tura Himera N Stăncsci i Imn de luptă (versuri) Castor amp Pol lux Aş vrea să cacircnt (versuri) filologie Pericle Papahagi Boboshytează la Romacircni icircnsemnări Abjurarea bdquopoporanisshymului In jurul unei renegări mdash Cursurile de vară delagrave Jena bullmdash Descoperiri arheologico icircn Corfu Revista revistelor Săptămacircna politică şi culturală mdash Archiva genealogică mdash L a Revue Roumaine mdashbull Memento Abonamentul pe un 10 Ici Număr de probă la cerere

mdash A apărut revista literară artistică şi poshy

li t ică bdquoLuceafărul Nr 16 1 9 1 2 cu următorul cushyprins bogat şi variat Octavian Goga Scrisoare (poezie) Un student Studenţimea noastră M Său-lescu Iulie (poezie) Aegrotus Facircrămituri 0 Sandu-Aldea Pe Mărgineanca M Săulescu Fostumus (poezie) I Agacircrbiceanu Povestea unei vieţi (roshyman) Cronici Dr I Mateiu Conferenţa d-lui dr I Lupaş icircnsemnări Robia lui Octavian Goga Cum gacircndesc alţii f P Liciu Şeghescu consilier aulic Nici preocupare nici reacredinţă Simfonice l iustra-ţ iuni O Spaetbe M S Regina Elisabeta

A apărut bdquoCosinzeana revistă l i terară ilushy

strată anul II nr 17 cu următorul cuprins Alex Ciura bdquoPetru Maior ion Al-George I tal ia Anshytiqua poezie Ion Agacircrbiceanu Lirică poezie Z Bacircrsan Ţ Petre Lic iu M Sămulescu Fără ceas poezie A C Calotescu-Neicu Racircndnnel povestire T L B laga Ce avem mai preţios pe l u m e Scr i shysori delagrave redacţie Ghacirccituri Ilustraţii Din săpăshyturile delagrave Pompei Vederi delagrave atelierul de ţesăshyturi din Orăştie Răsboiul şi nn grup de ţărance lucrătoare Din răsboiul italo-turc

A apărut din revista săptămacircnală ^Săptăshy

macircna politică şi culturală cu următorul sumr Seve ja Spre realitate (Răspuns unui Auditor) Barbu Catargi Retragerea cabinetului Carp Dr D T a a -şescu Conferinţa sanitară delagrave Paris (X) C G I Proprietatea la Romacircni (Teoria d-ui C Broşteanu Urdarianu) M Kogălniceanu Scrisoarea lui M Ko-gălniceanu la moartea lui V Alexandri Al Viati-lescu Cercurile culturale Cronicar Evenimente poshylitico Din scrierile inedite ale lui Ştefan D Gre-cianu Genealogiile documentate ale familiilor boshyiereşti mdash (Bălăcenii) Din ziare şi reviste Şcoala viitorului mdash Presa şi publicul mdash Romacircnia şi presa străină Revista crit ică de drept legislaţie şi jurispredenţă I lastraţ iuni Vederea generală a Cashystelului d-lui Gr Gr Cantacuzino delagrave Zamura din Buşteni (Prahova)

T e a t r u l A p o l l o Azi joi teatrul Apollo va prezenta următorul program foarte bojrat şi atractiv

1 La răspacircntiile vieţii (dramă din vieaţă)mdash 2 Uriaşul de ocaziune (umoristic) mdash 3 O dramă icircn cuartierul muncitorilor (dramă senzaţională icircn 3 acte 3 0 0 0 m) mdash 4 Naţi ca sculptor (umoshyristic)

Preţurile locurilor Lojă de persoană 1 cor Loc rezervat 1 cor mdash Locul I 8 0 fii mdash Locul II 6 0 fii mdash Locul III 4 0 fii mdash Locul IV 2 0 fii - -

Orhestră proprie mdash Garderobă icircnceputul reprezentaţiilor d a delagrave orele 5 şi

trei sferturimdash11 noaptea

P O Ş T A l icirc E D A C - Ţ i E I

Drei Musculifă racircndurile ce ni-aţi t pentru Haişte se vor publica Dacă aveţi ( să ne mai trimiteţi ceva vă rugăm să scrieţi numai pe o pagină a manuscriptului

I)-icircui Arghir Se va publica Credemlt veţi fece plăcerea să no mai scrieţi In acei să faceţi şi d-voastră manuscriptul icircn felul ci arătat mai sus

D-lui Pctrescu-Dobrogeanu Nu ştiu adevărat ce spui d-ta că bdquogtbull fost prinst teva racircnduri la strimt etc dar chiar dacă aii vărat asemenea picanterii nu se pot publica noastră Dacă oamenii sunt revoltaţi precum d-ta ca unul care zici că ai grijo de interese ţionale şi morale ale poporului icircndruma-i icircndrepte cu placircngeri spre autoritatea alesiatii cesară Trebuie icircnţeles odată că nn ne pută instrumentul tuturor denunţurilor anonimeraquo nimica dovedite Ziarul trebuie să intervie atuncea cacircnd toate celelalte căi legale de at dreptate sunt epuizate

Astfel că manuscriptul d-tale a fost at la coş

D-lui Teodor Mornăilă Este adevărci bdquoDivina Comedia se tipăreşte la noi apărut icircncă Icircndată ce va apare se va tuni ziar de unde veţi afla şi preţul

Al G Blaj Una se publică astaumli pentru celelalte bdquoaveţi puţintică răbdare

P O Ş T A A D M I N I S T R A Ţ I E I

Ilt I P Badapesta Ziarul se va explaquo pe viitor Aveţi de solvit 21 cor achitacircnd aceasta abon pacircnă icircn 3 0 iunie st n 1912

Redactor responsabil Acirc t e n a s l a Hăimagli

G u s t a ţ i

din fabrica bdquo B r agadin

H D U R A T Z O fost şef atelierului fotografic Mandy

Atelier fotografic Bucureşti s trada Gr C C a n t a c u z i n o (Romacircnia)

Dr KALMAN M E D I C

TEMESVAacuteR ERZSEacuteBETVAacuteROS Strada Batthyaacuteny 2 (Colţul str Hunyadj)

Ccsultaţiuni a m 8 SO d a 2 - 4 ort

Consultaţiuni separat pentru tuberculoţl eV I t o l r o c u T u b e r c u l i n 1

N A G Y J E N O speciaHst pentru dinţi artificiali fără pol

CLUJ-KOLOZSVAacuteR (La capătul străzii Joacutekai icircn casa proprie)

Pune dinţi şi cu plătire icircn rate pe I garantă de zece ani

Kr 8 5 - 1 9 1 2 Vgt C M T V T iuml T 1

h U m A IS L u

Caut

candidat s a u p r a c t i c a u e l e notar j I cancelari a comunei FofoMca bullbull cu apli-

stabilrV A u t e l i u M Mio a nutur Ko lin p IacuteTolcniaacuteny )

Publicaţiime Tacircrgul de ţară se va ţinea icircn V IN( A

lalele de 10 11 şi 12 Mai n 1912 ţrietarii de vite se fac atenţi că pen-l titele ad ase la targ să aibă paşapoarte bullregulă căci icircn caz contrar titeie lor nu [putea fi primite icircn tacircrg Macircnarea porcilor este permisă

Antistia comunala

D e v acirc n z a r e

|rie frumoasă icircn JŞir ia icircn localitate de piaţa mare se a Hă o casă de

tore Lămuriri dă administraţia ziarului

un s c r i i t o r r o m acirc n pe lacircngă condiţitini favorabile Sunt

cei cari ştiu scrie cu maşina Condiţin-ijpraxa a se comunica direct

Dr L u c i a n G e o r g e v i c i u advocat Temesreacutekaacutes

U n t icirc n a r

plicare icircn cancelaria notarială din Boros-Plată lunară 80 cor l o a n L u p ş a n

ktar ta Borosboesaacuterd (up Magyarigen)

ipturi de opţiune pentru tot atacirctea aeţii |ALBINA din ultima emisie Reflectanţii

adreseze direct mie E m i l i a M i e l e a Moacutedos (com Torontaacutel)

i Icircncredere deprins icircn lucruri de eanee-ţldvocaţială caută oeiipuţiune fie icircn can-

I advocaţială sau notarială cvonlunl ea reghetor la vre-o societate industrială şi

un salar modest Adresa la adminishystraţia ziarului bdquoRomacircnul

De icirc n c h i r i a t [to casa cu etaj edificii laterale pe intra-

300Dst icircn comuna mare M o r c i n a bulliacuteny Ctt Krassoacute) Nimerit loc pentru noshyii Oferte la adresa T e r e n t i u s B u g a r i u icircilitar T i m i ş o a r a

v acirc n z a r e I redus

l a ş m a e l e s c r i s

tor şi Ocirc000 coaie hacircrtie concept mai eu 250 coroane Adresa A t a n a s i copy iicircnvăţător icircn Buumlkkoumls Cu p Telcs)

Gustaţi

ea f a b r i c a bdquo B r a g a d i r u

al

F O T C G Iuml Iuml A F

TIMIŞOATiA-CETATE (TEMESV- -ELV) siacuter Jenoumlfőherceg nr 14

1 reiţfdeşle fotografiile cee mai Hiacute7c7iacutelt măriri io fotogrnfiii ftirnilirire grupuri şi tub lo tivi după orice fotografie cehe cu preţurile cel o mai ieftine Execut cărţi poştale eu fotografii fotoshygraful pe porţelan pentru pictrii monumentale după orice fotoshygrafii Comandele din provincie se execută promt şi eonştiinţios

Pentru sezonul da Paşti şi Rusalii Resomind magazinul ineu bogat isortiicirc icircs pălării di bărbaţi albituri- cravati şl miţa

I ( I I I I I I I i I I Maro asortiment de pălării de băieţi pe l ngăpre ţur i fixate Totdeodată recomand

= atilisrii insu di blănării =sect pentru toate lucrările ce cad icircn branşa aceasta pe lacircngă serviciul cel mai prompt

i i i i Cu stimă

I 0 Acirc N BA LI NT bdquo şoara-Fabric Palatul or Hui

r s SIacutei- j laquosi

Cis rsş prlTliijiitili

B a n d a g sect pintru = s cu pelote de gumi pneushymatice sunt bull ) bull mai

perfecte

Corssta p 4 f t r u d r a Auml

_ ~ şi domni ie xotto caşurile de vătăraăiuri ji niorHuri raquo bull pirţUor eoi-

ţ-orale inferionn

Ciorapi dQQyini ^nTa

de s r f r i i şi Tint

Mini şi pifitin artifiuumliaii icircn izuri dc amputări

pentru m a r ş şi sprijinit

Corsete artificiala i e r t d o f e r t 9 ^ h raquo trade laquo a p a-mdash mdash r a t e o r t o p eacute d eacute pentru băoţi fi fotiţe preoiuu şi tot soiul ds articli pentru sanatorii se conferiionează după colo mai nouă dishyte m copy ţi iutii moderna tehnică cu preţuri moderate

originale de fabrică Cele mai nouă l i s t e de p r e ţ a r i i i u s t r a t t cari conţin e-a 3000 ilustraţi tini şi Icircndrumări da folosinţa se t r imit ia cerere gratuit şi franco dlaquo către bdquofabrica ces ţi reg prii de bandage fi spe~

eialitilii me-cliruh a iui

icirc i BUDAPEST IV Prov Koronaherczeg-ut 17

Fondata Iacute878 Telefon 13mdash78 k lF

SIBI B L Auml N A R

lU-Nagyszibtn 6rossir-Rli)| nr 19

OEL MAcircI SiayR Şl MAI BUN MAGAZIA PENTRU VARĂ P A B D E S Iuml E pen t ru D O M M Ş l D A M E C O J O A C E ( b t i n z i ) P E K T R U C Ă L Ă T O R I E Ş i P E N T R U O R A Ş M A T E B I I P E N T R U M O D I L E COshyT O A R E H L Agrave N Ă R I I S Ă L E Icirc N C R E D I N Ţ A T R E N U M I shyT U L U I B L A N A R I L I E S T E r L E A mdash MAGAZIshyN U L E S T E A S I G U R A T CONTiiA F O C U L U I

aceia cari icircn contra reumei podagrei Icircnţepăshyturilor sfacircşierilor durerilor de laquopinaro şi spate dureri de oase etc icircn looul

R E P A R A T O R U L U I Iul K r i e g n e r icircntrebuinţraquoaiă imitaţii

Recomandăm urgent oricărui suferind do roumă şi tuturor acelora cari safer do boalo amintite mai bus sun do receală şi curento că imediat s a Icircntrebuinţeze veritabilul

1 U E E F J L R J L T O amp i c ţ i e ^ e r caro laquoe prsîte^to c rc lus i r icircn

farmacia Krlsgnir Buriapssts Kaacutelvin-teacuter deci să se t r i m i ţ i scrisorile dc comandă Pro-ţul unei streif mici 1 cor o sticlă mnre 2 cor

Cu poşi 5 sticle mici franco 5 cor laquoau 3 stiele^nmri B coroane

Acest m e d i c a m e n t vechii excelent oste mai bun docacirct oricare laquopirt deoarece el după o laquo i n c u r i frraquooare vindecă şi nu num ni alinii

bulltova zile ele si icirc tu tzA

n l a c r S t o a r e a c lec-trotiluiicR şi m eh mh ă şi ins t i tutul conceraquolaquo-nat dc autor Hăţale inshys ta lăr i e l e c t r i c e

Budapest V str Nagymező uicircca 64 bicră iot felul de in-trumeuie eliemicc-fi-

iee rniicircvimerdre ^şi exuiatare lgtrevctelor Cacircntare lte preei-iune pentru fo -marişti dro-gerii şi aurari Instalări de ktminaţie şi so-ne r veiopoiete) electrice telefon de casă pe

pe lacircngă preţurile cele inni ieftine



I

bdquoicircl O M Acirc N U L iau

Ilaquo atenţia celor ce zidesc cas--

EODOR CIOBAN ZiDAR D I P L O M A T Şi A R C H i icirc F X T

AacuteRAD S t r Deaacutek-Ferencr 20

Cu onoare uiraueştiinţe pe on pacirclnie cagrave

icirc a b r a n ş a architecteniea execut tot fei a űo tntrepriuderi transform aacuteri de zidiri vechi r-pararea de biserici rraquomampt e şi ccedileoli preeum ţi t idirea lor

Cu planuri ţi 1-ttdgote sor-ese ra preţuri cacirct se poate J e ruoderste Omisiulc primesc raquotat ta loc cacirct şi icircn provincie Ungacircnd sprishyj in i i on pn)raquolie rom in ţemraquoicirc

Cu suumltni

TsoJor Cioban

i e v o i e ş t e

MM m I M

l l l l

kft ţ 3 3

p t ţ r a i a

k glaquo adreseze direct ia lin na con tnai mare romacircneasca

Creciun amp Voda din Lu cos

care dispune de cuzanării mari proprii icircn Bănat şi Ardeal

rtexreen e e e eevi eei v i rU aidriri-v-Tjraquo ui)

publieacutee IacuteU bullbullbullaii- S r i eve J k

fabrică de duapnri de ghiaţă brevetate

Fabrica şi biroul Budapest V U Kazinczv-utea 6 b Telefon 1 2 mdash f-vicirc

(Mii icircnainte icircn Nagydidfa-u 2 2 )

R e e t u n a n U dulapuri de gliicircaţă scutite prin lege cea mai biuiaacute construcţie pentru răcirea berci apei untului cărnii pentru trobuint gospodăreşti maşini şi rezervoare de icircngheţată i n s ta la ţ i i p o n t r a boiicircn şi cele mai norii eonciutoare CATAEOd ilustrat despre articolele anunshyţate mai sus şi despre lucitoarele pentru carne şi bucate recitoare cu aer condensat pentru bere la cerere se trimite gratuit şi porto franco

Unicul proprietar

i l l e r l oacute z s e

Gtoti t j 9 kmst fi tniiiă ce-iee arari ie relativ Ir şeliţiilft icircnaintito li einisiai-i i rgt i U j foruri orieraquo iiiforrmUii c moreiak şi m gfleiicirc- in orice tauzű draquou rosTierp io 2 - 8 sila ori-şi-cni resolTAumlnd todtl Hiestiraquo ia nu a r re i mai cinstit Crgiforaquo raquo elrirei pe t i ţ i i l e V icircn per-eaeeacute cu reshyferentul esuzoi şi re aelTirs farorabilS Fu tot wlnl J e mijlociri Oira-reiale şi cuumlnisndt Creţuri moderate Ui prompt i format ciuumlUnluumlte La arij s ţ tsp 1raquo gart

L 0 a r i u Budapest Ujos-u 141 EIacute|I9

BUDAPESTA VIL Kaziacutenczi-uumliacuteca nr 8(8 Penlru a preveni eventuale greşeli atrag atenţiunea on clienţi că fabrica mea de

dulapuri de ghinţă există de SG do ani şi să nu fie confundată cu alte fabrici de aeeatla branşă dar de dată mai nonă

t a i s t i m ă STILLER JOacuteZSEF

Araquo) e i i i i ş i c a a d m i r Iti cunoştinţa on public loc şi din jur că dm I Aprilie n tucepacircndai luat icircn neunire

o t e l u l bdquo M e i e s a s ( j u i i u r u i o e p din Riampria K-adim (icircn hală) Mă voi nizuici prin cele mai bune macircncări precum şi vinuri cu-nile de podgorie bere galbenă şi neagră să cacircştig deplina mulţumire a on public mdash Odăi curate sănătoase pentru călători Local de icircntacirclnit) pentru excursionişti heg binevoitorul sprijin a onoratului public

Peacuteter ospătar şl mi

f Arad Boros Beacuteni-eacuter 7 (Casa proprie) J | Recomandă depozitul sau bocal asortat cu

fs y - i r t icirc i Ţ p s c icirc l icirc s i m a i e i i a l p e n t r u s r i c l i f c icircn atenţia domnilor cari voiesc să zidească Atrage atenţia mai departe asupra varului de prima calitate caiunii ţiglă ţev

do beton praf do piatră icircmpletituri do trosth tahi o to lt-e-şpoundl ment peum pavaj - Productele fabrice sais de ghips din |3i jŞS Baia-de-Criş le ţine acuma in depozit dos făcu ndu-Jc cu preţuri S i fel foarte ieftine - (ere sprijinul on public

u suumlma B R A U N N A N T A L

I Se

m ii sa cumperi grmmiiacuteon or i ciifou icircn rate cu preţuri icirci il reite tuuid eu dau gritti un iulon de concert fira-ăruiu care ei impară dota mine iii plăci lt noui pentru SO fi ltirnmnion mare pe lacircngă ji

ranţă 12 fl jMare asortiment de Pathefon ţi plăci

v i l r i euro l Acirc Q

r n a r e m a g a z i n d e i n s t r u m e n t e m u z i c a l i

Budapesta V i i i s iacute r Neacutepsziacutenhaacutez orraquo 2

P R Ă V Ă L I E Bl M A l f U F Auml O T Uuml B l

S T R A D A A Y Nr 2

PRIMĂVARĂ Şi VARA AM ONOARE A iXOUicircvb TiiN lA OX lUumlUumlMiacuteI ROMA-

L1A MEA DE MANUFACTURA HE AFLĂ CEIK MAI FINE S T O F E

GllENADllN CHETON HA TI S T Şl PAacuteKZVHI 1gtE I I A S M i IcircN MORIOLELE

OTODATAgrave PANZATITRT ŞiFOATsE M A R M T U H f DE DAMAST ( i oumlHAPI COR-

LULTE ALTE IdiCRURl DE S O M U ACESTA ROO RINEVOiTURUL SPIUJ1N

CU DEOSEBITA STIMA laquo Icirc E E i I E I A M O

Nr 87mdash1912

I H B B

R O M Acirc N U L

I

I

B B B B B B B B

Aduc la cunoştinţa on mei muşterii că w B B

i

sntru bărbaţi si femei am mutat-o icircn strada Weitzer Jaacutenos nr 8 (lacircngă poştă) mdash Rugacircnd binevoitorul sprijin sunt cu deosebită stimă

I T I nr te lefonului 604 1 u H

bull H B S H

Nr telefonului 604 Ht Cea mai mare f i r m a ro shy

macircnească din U n g a r i a

bull IcircL ( C a s o i gt r raquo 0 ] P 3 i copy )

Iacutecomandă m a g a z i n u l l o r b o g a t aso r ta t de f e r a r i i a r m e şi t o t f e l u l d e m a ş i n i a g r i c o l e mjaumlm m o r i e u m o t o a r e m a ş i n i d e t r i e r a t cu a b u r i m a ş i n i d e t r i e r a t eu m o t o r şi t o t

ital de m o t o a r e c u b e n z i n cu o l e i u b r u t ş i c u s u g ă t o a r e c u g a z p r e ţ u r i l e cele m a i m o d e r a t e ş i p e l acirc n g ă p l ă t i r e icirc n r a t e

garnituri pentru trierat şi cu prospecte pentru mori servim bucuros even-al pentru primirea lucrurilor acestora şi facerea contractuluijmergem la faţa s aacute r i pe spesele noastre Mare asortiment de osii Steier şi originale Winter

bdquo C a t a l o g t x raquo i m i t e i a a g r icirc a lt T I 8 i t t ă

e

Pag 16 bdquo R O M Acirc N U L Nr 87mdash1912

Schwalb Adolf fia Vilmos tinichigiu şi m ier

J B i i d a p e s t V I I V e r s e n y - u 8 ( C o l t u l B t r acirc e i l M u r aacute n y i )

Pregăteşte totfelul de lucrări de tinichigiu articole pentru bucătărie şi gospodărie u -nelte pentru stupărie vase pentru miere Fabricate de specialitate măsuri de litru din tinichea albă ori nickel cane pentru olei lack ori pe -troleu facle lămpi de carbid şi alte a r t i c o l e technice

C a s s e t e pentru bani CATALOG TRIMIT GRATUIT ŞI FRANCO

mi

c i a s o r n i c a r

Sibiiu mdash Nagyszeben Reispergasse 11 Cea mai ieftină sursă de cumpărat a totfelul de

C I A S O R N I C E ^ ^ ^ R mdash - - j m d e buzunar şi de părete şi

Prăvălie de obiecte de aur şi argint sgnate

oficios TOATE REPARATURILE SE EXEshyCUTA PROMPT ŞI CU GARANTĂ

S a m W a g n e r P r i m a turnătorie de fier Sibiiană Mare fabrică de maşini agricole Atelier de mori şi prăvălie de fier

N A G Y S Z E B E N Cea mal neicircntrecută fabrică de maşini agricole exeshycutate cu cea mai mare precauţiune mdash Maşini de lacircnă diferite mărimi Darace de lacircnă Lup pentru scărmănat lacircnă

Piuă pentru abale (postavuri) Foarte mare export icircn Romacircnia şl orient

Instalează mori de orice mărime Cilindre la mori pentru asortat făina mdash Conducte de apă etc mdash Efectuază Cele mai bune ţevi turnate pentru c o n d u c t e d e apă Mare turnăshytorie de fier şi alamă Foar te mare depozit icircn ţevi de fier d e or ice dimensiune mdash Cel mai mare asort iment tn maşini de treerat de orice mărime mdash Foar te mare asort iment de MOTOARE delagrave 2 H P in sus mdash pe lacircngă cea mai mare garanţie mdash Preţuri foarte reduse şl condlţiunile cele mai avantagioase mdash Explicări şi cataloage la cereregratis

Schmidt Jaacutenos s u c c e s o r Schmidt Ferenci institut pentru ridicarea altarelor icircn

= Budapesta Kőbaacutenyaieacutet 53

Pregăteşte altare amvoane cripte statui sfinte şi icircntregul aranjament bisericesc icircn orice stil conform pretenziunilor artistice şi pelacircngă preţuri convenabile S e recomandă ca specialist de Muumlnchen la renovarea altashyrelor vechi Planuri şi cata loage trimite gratuit precum şi

primirea muncii o face pe spesele sale proprii PRETORI MODERATE CONDIŢII FAVORABILE DE PLATĂ

Un mijloc de icircntărire pentru bolnavi i de sfonjac

ţi pentru toţi aceia cari FIE prin receală ori icircngreunare de macircncări fie prin lipsa de a petit prin mistuirea grea ori in urma macircncărilor PREA reci ori prea fierbinţi au contractat

c a t a r s pound A r c i a r i d u r e r i de s t o m a c e t c ESTE medicina

Baldriannm Dr Engel BAIDRLANUM SE recomandă contra tuturor durerilor

DE stomac ARE calităţile unui vin excelent care păzeşte contra TUTUROR urmărilor precum NERVOSITATE INSOMNIE AMEshyţeli si FIE GM Agrave

In urma compoziţiei sale excelente avacircnd VIN DE SAshyMOA PICĂTURI DE BALDRIAN SIRUP DE SMEURĂ şi de CIshyREŞE BALDRIANUM este de recomandat şl contra CONSTIPI-ŢLEI DIAREEI precum şi la toate cazurile cacircnd se reclamă icircntărirea organizmului

BAIDRLANUM Dr E n g e l nu conţine absolut nici o materie stricacioasă şi se poate Icircntrebuinţa şi din partea ceshylor cu construcţie mai slabă precum dame şi o-pii timp mai icircndelungat E de preferat să se ia dimineaţa pe neshymacircncate şi seara icircnainte de culcare icircn cantitate de un pahar de licheur Copiii şi cei slabi să ia Baldrianum icircn apă caldă şi să-1 icircndulcească cu puin zăhar

B a l d r i a n u m DR E n g e l se află icircn sticle de 3 şl 4 coroane icircn toate farmaciile din Ungaria precum şi icircn Arad Aradul-non Glogovaacutecz Gyorok Meacutenes Paulis Lippa Hidegkuacutet Vinga Szeacutekesut Peacutecska Tornya Vilaacutegos Egres Naacutedas Berzova Orczif2lva Merczifaiacuteva Saacutendorhaacuteza Boga-ros Szerb-Sz-Peacuteter Perjaacutemos Szemlak Saacuterafalva Nagylak

Farmaciile din Arad trimit icircn ori-ce parte

S ă txe p ă z i m d e i m i t a ţ i i C e r e ţ i n u m a i

B a l d r i a n u m D r 1 3 n g - e l

S

TIMETJL bull raquo bull bull T T

KWSD

Nr 87-191U Pag cagrave

desvaluiască şi să ne aducă mdash mai bine ar fi rămas do veci ascuns icircn nepătrunsul necunoscut al luci urilor ce nu se realizează niciodată

Aceasta este ce căutăm noi cu ochi dornici să vedem icircămurindu-ni-se mdash c a să ştim şi noi atuucea ce ne rămacircne de ales şi de făcut

I N T E R N E

Dieceza Orăzii icircmpotriva episcopiei niuiihiure

Din Oradea-mare delagrave o persoană demnă de toată icircncrederea primim următoarea teleshygramă

bdquoicircntreagă dieceza greco-cato-lică e icircn vie agitaţie

Comunele tina după alta se icircntrec icircn redactarea protestelor icircmpotriva icircnfiinţării episcopiei maghiar izatoarc Un cuvacircnt de ordine pare că străbate din sat icircn sat Semnăturile se icircnşiruie c a sutele

Toate protestele icirc m p r e u n ă cu un protest cd episcopiei o r ă dane se vor trimite f a Borna

Trimitem salutul nostru celor ce păşesc la fapiă pentru apărarea biserică şi limba romacircneşti

Trimitem conducătorilor acelor sate icircnshydemnul de a lumina şi icircmbărbăta pe cei mulţi şi buni mdash şi aşteptăm şi alte veşti

bdquo I l u s t r l t a t e a S a p o r t r e t u l bdquo I l u s t r i t ă U l

S u i e ş i c o n d u c t u l de t o r ţ e icircn c i n s t e a bdquo I I u -s t r i t ă ţ i i S icirc l l e Jo s la poalele bătracircnului nostru continent icircn romanticul orăşel romacircnesc din Unshygaria Oraviţa-montană au loc azi marti urmăshytoarele bdquofestivităţi cari de sigur nu vor rămacircne fără răsunet icircn concertul european

I Marii icircn 30 aprilie Ia orele 10 şi jumăta te a m sosirea Ilastri tăţ i i Sale şi primirea sărbătorească icircn gara tiiu Oraviţa-romacircnă

I I Conduct sărbătoresc doi a gară pacircri in oraş III La orele 12 prun comun icircn locali tăţ i le hoteshy

lului bdquoCoroana Ungară Tacacircmul 3 coroane IV La orele după ameazi şedinţă festivă a ca-

sinei din Oraviţa-montană unde se va efeptui inaugurarea portretului Ilustrităţii Sale

prin o grădină roditoare plină de flori şi de fructe cero icircncape foarte bine icircn cadrul larg al igienei alishymentare sunt nevoit a icircncape cu intestinele bolshynav- Dar lnmoa niei nu stă cacirct de freacutequenta este jicsasita boală icircnşdiăloaie şi cacirct de grave sunt urshymările ei

Care-i meritul lui Oombe icircn studiul acestei boli

icircnainta de toate el a separat cu totul auto-inioxcu(iuilc alimentare de cele gastro-intestinale laquolooareco colo dintacirci nu sunt awfo-intoxicaţiuni ci adevărate otrăviri cu materii alimentare cari sunt inicircwctioase icircnainte do a fi introduse icircn stomac

Adevăratele auto-intoxicaţiuni intestinale alo I i Comba sunt datorite nu cali tăţi i rele a alimentelor ci unei insuiicenţe organice a intestinelor cărora li sie dă alimente nepotrivite cu puterea digestivă a lor

Cu toate acestea Combe recunoaşte ca sunt două feluri de autointoxicaţiuni icircn corp Una gastro-intestinală in care din cauza unor insuii-eenţe de sucuri normale se fabrică de cătră mishycrobii obicinuiţi ai instestinelor nişte otrăvuri foarte periculoase cari intracircnd icircn sacircnge provoacă un complex icircntreg do stări bolnave pacircnă acum puse

sosoteiugravea boalelor nervoase Ba chiar eutero-tucircldeiumle muco-membranoose erau considerate ca un efect al insuficienţei nervoase dacă sa luat efectul ca caoză tocmai contrariul realităţii

A doua autointoricaţimic este cea histogenă icircn caro ciliar ţesăturile organismului produc otrăshyvuri cari nu pot ti scoase aşa de lesne din sacircnge

bdquo R O I Icirc N U V

V Seara la orele 7Ccedil conduct cu torţe Conductul va porni delagrave şcoala civilă pacircnă la casa societăţi i c f (irvtcrv aniont) undo reuniunea (le cant şi muzică din Ora-vila-montană va face serenadă

VI La orele seara se va aranja in casa teashytrală producţiunca teatrală căreia icirci va premerge un conshycert dat de Jleuniunea yr-cat de cintriri bdquoConcordia din Orariţa-romacircnă

Aceia cari reflectează la trăsuri icircn xiua aminti tă atacirct către gară cacirct şi la icircnsoţirea icircn oraş dorinţa aceasta să şi-o insinue la d Stojakorits Saacutendor vice-notar icircn Oraviţa-montană

Dar care este faptul icircncadrat atacirct de granshydios mdash care este marele eveniment anunţat de bdquofestivităţi atacirct de picircacardate icircn cinstea bdquoIlustrishytăţii Sa le şi caro este mobilul unei atacirct do mare bucurii a rătăciţilor noştri fraţi din icircmpăduritul orăşel delagrave sud O este un fapt vulgar acesta şi e numai pe calo icircncă să devie bdquoeveniment E l se rezumă aşa pasărea de pradă caro a icircmbrăcat icircnshyfăţişarea Ilustrităţii Sale Szegeszka Joacutezsef a simţit prin un instinct foarte natural mdash că se apropie vremi de pradă mdash alegeri parlamentaro

Şi bieţii noştri fraţi sunt prea adormiţi icircn conştiinţă decacirct să poată face singurul lucru cushyvenit să-i iasă dilianiei icircn ca e cu parii şi so alunge peste hotare

D i n d e l e g a ţ i u n i Ieri după amiazi au sosit

membrii delegaţiunei ungare la Viena iar azi la orele 11 şi-au ţinut prima şedinţă sub prezidenţia vicepreşedintelui Aug Zichy In vorbirea sa de desshychidere Zichy icircşi aduce aminte icircn termeni elo-gioşi de defunctul ministru de externe Aehrenthal şi trece apoi icircn revistă schimbările esenţiale ce sau făcut icircn ministerul de externe

Deosebit interes prezintă discuţia provizoriushylui pe şase luni cerut de ministrul comun de fishynanţe cu atacirct mai vacircrtos că icircn cursul acestei dis-cuţiuni şi-a rostit ministrul de externe Berchtold expozeul aşteptat cu moltă curiositate de icircntreaga lume diplomatică Vom reveni asupra discursului lui Berchtold care cuprinde declaraţii importante asupra răsboiului italo-turc şi a situaţiei politice din Balcani

Macircne se vor icircntruni membrii delegaţiunei aushystriaca In subcomisia de externe va lua cuvacircntul profesorul universitar Masarik şi va interpela icircn chestiunea suspendării constituţiei croate şi icircn ace-laş timp va atrage luarea aminte a cercurilor conshyducătoare asupra iritaţiunii ce provoacă măsurile ilegale ale guvernelor ungare icircn sinul slavilor delagrave sudul monarhiei

Se prevăd discuţii aprinse icircn jurul reformelor militare din partea delegaţilor creştini-sociali

adecă ceea ce noi numim artritism gută diateză mică cu alte cuvinte cacircnd sacircngele devine prea icircncărcat cu substanţe azotoaso cari se transformă icircn corpuri cristaiisabile şi se depun pe la icircncheieshyturi prin muşchi icircn rinichi şi ciliar icircn sistemul nervos

Ceece ne interesează pe noi acum şi de care se ocupă icircn special prof Combe sunt autointoxi-caţiunile intestinale aşa de frecvente la copii căci dr Combe e medic de copii pe cacircnd autointoxi-caţiile histogene artritismelo sunt boli ai unei etăţi mai icircnaintate

Dr Combe icircn studiul său a demonstrat icircn mod nc-icircndoelnic că autointoxieaţiunile intestinale S-rt provocata diraquo corpurile aromatice cari se proshyduc icircn IacuteBtctijiO prin acţiunea microbilor de putre-facţiune Toata substanţele aromatica la animale şi Ia om d-irivă numai din cllnimină descompusă de microbi şi această descompunere se face numai icircn intestine mai ales icircu intestinul gros Nici al-bumina vegetală nu este scuti tă de acest proces de putrefacţiune totuş icircn special albumina de proshyvenienţă animală este aceia care trece mai repede icircn putrefacţiune fiind cel mai burraquo medic de culshytură a microbilor celor mai periculoşi Anume după carne vine albumina oului şi apoi a laptelui care produce otrăvurile aromatice Aceste otrăshyvuri trec din intestine icircn sacircnge şi după ce şi-au desăvacircrşit rolul vătămător asupra sacircngelui şi a sistemului nervos se elimină prin rinichi şt sudori dacircndu-le un miros neplăcut iar urina devine alshycalină

Pecinginea mdash se ntinde Mirai de interne a stabilit de curacircnd şi nunii bdquooficiale de localităţi pentru comitatoli imului Se păstrează in mare parte m rile do pacircnă aci Botezul ideii de szligtalil primit icircnsă următoarele sate romacircneştii

Sebeşul de jos (Oltalsoscbes) Minim cza) Sebeşul de sus (Oltjelsoumlsebes) hM (Oltralcovica) llusciori (Orosscsiir) Cm lacircngă Sebeş (ScbesMkova) Căpacirclna (Si l polna) Laz (Sebeslaacutez) Galeş (Szeacutemm Gacova lacircngă Sălişte (Szebenkaacutekova) fiii (Tiliskfi)) Becea (Szebenrecsc) Fojdfam foumlld) Sacadate (Oltszakadaacutet) I

Şi moartea tot icirci paşte dia urmii

M e c t l n g u l de p r o t e s t a r e pentru apiral b i s e r i c i i g r - ca t r o m acirc n e Gazetei i-ae seriei Cluj cu data de Sacircmbătă 27 aprilie n I

In cursul zilei de astăzi au sosit aia mm comitetului executiv pentru aranjarea medwm spre a dezbate cu fruntaşii clujeni chestia hm Consfătuirea sa continuat icircnainte şi dupa tum

E cunoscută divergenţa de păreri intrtagraveM icircn alte domenii dar faţă cu meetingul au fiu toţii huacuter o unire de părere că acest mediulaquo neapărată trebuinţă să se ţină la cart aittM cu tot sufletul I

Toţi cei cătră cari sa avut misiune degsm de părerea cumcă Clujul socotind hnprejutm icircntre cari se găseşte nu este potrivit ca locuim etingului Aderează icircnsă toţi şi stăruie ţm Alba-lulia I

P e u t r u vo tu l u n i v e r s a l Duminecă i i i amiazi a avut loc icircn Budapesta o mare aduniraquoI muncitorilor socialişti şi a aderenţilor lui fel Primul orator al acestei adunări a fost icircnsuşi fel Reţinem din vorbirea lui partea referitoare k J tul universal I

bdquoMarea reformă a sufragiului universal -l spus Jus th mdash ce de decenii icircşi aşteaptă rezoltiiJ nu se va putea icircnfăptui cu ajutorul parlamenti actual compus icircn majoritatea lui covacircrşitoarei] elemente reacţionare

Viaţa constituţională a Ungariei nu va pik ajunge icircntrun drum regulat pacircnă atunci pacircnă al nu va veni icircn fruntea ţării un guvern cu aderint democratic un guvern al votului universal Venim la putere a unui astfel de guvern icircneă nu mi-opi icircnchipui cu sistemul actual delagrave alegeri Daca Lishykaacutecs doreşte sincer introducerea sufragiului unim-sal să-şi aleagă oameni noui prin alegeri liberei orice corupţie şi teroare şi-1 asigur că cel puţi 3 0 0 de deputaţi pătrunşi de ideile democratice va trimite ţara icircntr ajntor In cazul acesta noi voi fi cei dintacirci cari icirci vom icircntinde macircnă frăţeasca1

In stare normală aceasta putrezire a albaacuten nei nu se face ci albumina este absorbită si formă necristalisabilă cum sunt albumosele şi pe tonele şi icircn general putrezirea este icircmpedecată k concurenţă vitală a fermenţilor şi a sucurilor mi rale din tubul digestiv

Este foarte important de a şti cari sunteo diţiunile pentru a putea obţine o bună digestivii

1 Beghnul macircncărilor moderacircnd cantital de carne ouă şi de bracircnzeturi fermentate

2 O bună amestecare a macircncării cu sali gurii

3 Ihsorbţiunea repede a alimentelor cone mate aşa că ele nestacircnd mult icircn stomac put facţiunea care sg va desvolta mai icircn urmă sauml cacirct de mică Pentru aceasta nu este permis a 1 nici un fel de beuturacirc icircn timpul mosoi şi a digi tiei (2 ore după pracircnz) macircncările să fie cacirct n concentrata

4 Aciditatea sucului gastric icircmpuţinează i crobii de putrefacţiune şi scade virulenţa lor

5 Fierea (bila) care se varsă icircn intest este o materie antiputridă deci buna funcţiune ficatului este de cea mai mare importanţă

6 Sucul pancreatic (ficatul alb) joacă un important contra putrefacţiune)

7 Flora microbicnă zacharolită a intestir lui subţire se opune icircn modul cel mai energic contra baecililor de putrefacţiune Aceşti baccili clisroliţi icircntreţin un mediu accid icircn intestinul st ţire pe cacircnd microbii de putrefacţiune men numai icircn mediu curat alcalin

Nr 8 5 - 1 9 1 2 Pat
















D Laruiigu


























(Aileiracircrul)














12 spril 1912




















Cor






























a-






B U C O V I N A







































Viena 30 april

























Cor









ă tr e recunoashy






















fit P Moldovanu

Delagrave f r a t f

B U C O V I N A









































Viena 3 0 april
























Mersul T r e m e i








_ bdquo octornvrie

din Budapesta klgr)




























(lihee



















3-

20

licirc



























Polybius


ţionalist-democrat

16 aprilie 1912




























Corosp

Litere Arie


De S t Mi r ean


II (lii)iai

I























(Va urma)

m









e vacircnzare





Dr


advocat Făget







Do vacircnzare la












I l E I

J



transmission

C i~ bull bull fa 7

H i4

Uli l V



I I L L


ibN




T e fP t













nimif(iae



mai bune laquo















m





ma m






-ixraquo Hi







fJfi V^Olaquo

3 ţ






Pag 9







I














ca să con-


gt t

t i i i i v i

Cugravenivl Viii























o l a




b

bull re iii nişte



















(Va urma)















Bibliografie























G u s t a ţ i




Dr KALMAN M E D I C








h U m A IS L u

Caut





Antistia comunala







U n t icirc n a r













Gustaţi


al







i i i i Cu stimă





perfecte



ţ-orale inferionn










SIBI B L Auml N A R

















I








Cu suumltni

TsoJor Cioban

i e v o i e ş t e

MM m I M

l l l l

kft ţ 3 3

p t ţ r a i a










Unicul proprietar














I Se














Nr 87mdash1912

I H B B

R O M Acirc N U L

I

I

B B B B B B B B


i



bull H B S H








e






mi

























S


KWSD

Nr 8 5 - 1 9 1 2 Pat
















D Laruiigu


























(Aileiracircrul)














12 spril 1912




















Cor






























a-






B U C O V I N A







































Viena 30 april

























Cor









ă tr e recunoashy






















fit P Moldovanu

Delagrave f r a t f

B U C O V I N A









































Viena 3 0 april
























Mersul T r e m e i








_ bdquo octornvrie

din Budapesta klgr)




























(lihee



















3-

20

licirc



























Polybius


ţionalist-democrat

16 aprilie 1912




























Corosp

Litere Arie


De S t Mi r ean


II (lii)iai

I























(Va urma)

m









e vacircnzare





Dr


advocat Făget







Do vacircnzare la












I l E I

J



transmission

C i~ bull bull fa 7

H i4

Uli l V



I I L L


ibN




T e fP t













nimif(iae



mai bune laquo















m





ma m






-ixraquo Hi







fJfi V^Olaquo

3 ţ






Pag 9







I














ca să con-


gt t

t i i i i v i

Cugravenivl Viii























o l a




b

bull re iii nişte



















(Va urma)















Bibliografie























G u s t a ţ i




Dr KALMAN M E D I C








h U m A IS L u

Caut





Antistia comunala







U n t icirc n a r













Gustaţi


al







i i i i Cu stimă





perfecte



ţ-orale inferionn










SIBI B L Auml N A R

















I








Cu suumltni

TsoJor Cioban

i e v o i e ş t e

MM m I M

l l l l

kft ţ 3 3

p t ţ r a i a










Unicul proprietar














I Se














Nr 87mdash1912

I H B B

R O M Acirc N U L

I

I

B B B B B B B B


i



bull H B S H








e






mi

























S


KWSD











Cor






























a-






B U C O V I N A







































Viena 30 april

























Cor









ă tr e recunoashy






















fit P Moldovanu

Delagrave f r a t f

B U C O V I N A









































Viena 3 0 april
























Mersul T r e m e i








_ bdquo octornvrie

din Budapesta klgr)




























(lihee



















3-

20

licirc



























Polybius


ţionalist-democrat

16 aprilie 1912




























Corosp

Litere Arie


De S t Mi r ean


II (lii)iai

I























(Va urma)

m









e vacircnzare





Dr


advocat Făget







Do vacircnzare la












I l E I

J



transmission

C i~ bull bull fa 7

H i4

Uli l V



I I L L


ibN




T e fP t













nimif(iae



mai bune laquo















m





ma m






-ixraquo Hi







fJfi V^Olaquo

3 ţ






Pag 9







I














ca să con-


gt t

t i i i i v i

Cugravenivl Viii























o l a




b

bull re iii nişte



















(Va urma)















Bibliografie























G u s t a ţ i




Dr KALMAN M E D I C








h U m A IS L u

Caut





Antistia comunala







U n t icirc n a r













Gustaţi


al







i i i i Cu stimă





perfecte



ţ-orale inferionn










SIBI B L Auml N A R

















I








Cu suumltni

TsoJor Cioban

i e v o i e ş t e

MM m I M

l l l l

kft ţ 3 3

p t ţ r a i a










Unicul proprietar














I Se














Nr 87mdash1912

I H B B

R O M Acirc N U L

I

I

B B B B B B B B


i



bull H B S H








e






mi

























S


KWSD

































Viena 30 april

























Cor









ă tr e recunoashy






















fit P Moldovanu

Delagrave f r a t f

B U C O V I N A









































Viena 3 0 april
























Mersul T r e m e i








_ bdquo octornvrie

din Budapesta klgr)




























(lihee



















3-

20

licirc



























Polybius


ţionalist-democrat

16 aprilie 1912




























Corosp

Litere Arie


De S t Mi r ean


II (lii)iai

I























(Va urma)

m









e vacircnzare





Dr


advocat Făget







Do vacircnzare la












I l E I

J



transmission

C i~ bull bull fa 7

H i4

Uli l V



I I L L


ibN




T e fP t













nimif(iae



mai bune laquo















m





ma m






-ixraquo Hi







fJfi V^Olaquo

3 ţ






Pag 9







I














ca să con-


gt t

t i i i i v i

Cugravenivl Viii























o l a




b

bull re iii nişte



















(Va urma)















Bibliografie























G u s t a ţ i




Dr KALMAN M E D I C








h U m A IS L u

Caut





Antistia comunala







U n t icirc n a r













Gustaţi


al







i i i i Cu stimă





perfecte



ţ-orale inferionn










SIBI B L Auml N A R

















I








Cu suumltni

TsoJor Cioban

i e v o i e ş t e

MM m I M

l l l l

kft ţ 3 3

p t ţ r a i a










Unicul proprietar














I Se














Nr 87mdash1912

I H B B

R O M Acirc N U L

I

I

B B B B B B B B


i



bull H B S H








e






mi

























S


KWSD











Cor









ă tr e recunoashy






















fit P Moldovanu

Delagrave f r a t f

B U C O V I N A









































Viena 3 0 april
























Mersul T r e m e i








_ bdquo octornvrie

din Budapesta klgr)




























(lihee



















3-

20

licirc



























Polybius


ţionalist-democrat

16 aprilie 1912




























Corosp

Litere Arie


De S t Mi r ean


II (lii)iai

I























(Va urma)

m









e vacircnzare





Dr


advocat Făget







Do vacircnzare la












I l E I

J



transmission

C i~ bull bull fa 7

H i4

Uli l V



I I L L


ibN




T e fP t













nimif(iae



mai bune laquo















m





ma m






-ixraquo Hi







fJfi V^Olaquo

3 ţ






Pag 9







I














ca să con-


gt t

t i i i i v i

Cugravenivl Viii























o l a




b

bull re iii nişte



















(Va urma)















Bibliografie























G u s t a ţ i




Dr KALMAN M E D I C








h U m A IS L u

Caut





Antistia comunala







U n t icirc n a r













Gustaţi


al







i i i i Cu stimă





perfecte



ţ-orale inferionn










SIBI B L Auml N A R

















I








Cu suumltni

TsoJor Cioban

i e v o i e ş t e

MM m I M

l l l l

kft ţ 3 3

p t ţ r a i a










Unicul proprietar














I Se














Nr 87mdash1912

I H B B

R O M Acirc N U L

I

I

B B B B B B B B


i



bull H B S H








e






mi

























S


KWSD



































Viena 3 0 april
























Mersul T r e m e i








_ bdquo octornvrie

din Budapesta klgr)




























(lihee



















3-

20

licirc



























Polybius


ţionalist-democrat

16 aprilie 1912




























Corosp

Litere Arie


De S t Mi r ean


II (lii)iai

I























(Va urma)

m









e vacircnzare





Dr


advocat Făget







Do vacircnzare la












I l E I

J



transmission

C i~ bull bull fa 7

H i4

Uli l V



I I L L


ibN




T e fP t













nimif(iae



mai bune laquo















m





ma m






-ixraquo Hi







fJfi V^Olaquo

3 ţ






Pag 9







I














ca să con-


gt t

t i i i i v i

Cugravenivl Viii























o l a




b

bull re iii nişte



















(Va urma)















Bibliografie























G u s t a ţ i




Dr KALMAN M E D I C








h U m A IS L u

Caut





Antistia comunala







U n t icirc n a r













Gustaţi


al







i i i i Cu stimă





perfecte



ţ-orale inferionn










SIBI B L Auml N A R

















I








Cu suumltni

TsoJor Cioban

i e v o i e ş t e

MM m I M

l l l l

kft ţ 3 3

p t ţ r a i a










Unicul proprietar














I Se














Nr 87mdash1912

I H B B

R O M Acirc N U L

I

I

B B B B B B B B


i



bull H B S H








e






mi

























S


KWSD










Mersul T r e m e i








_ bdquo octornvrie

din Budapesta klgr)




























(lihee



















3-

20

licirc



























Polybius


ţionalist-democrat

16 aprilie 1912




























Corosp

Litere Arie


De S t Mi r ean


II (lii)iai

I























(Va urma)

m









e vacircnzare





Dr


advocat Făget







Do vacircnzare la












I l E I

J



transmission

C i~ bull bull fa 7

H i4

Uli l V



I I L L


ibN




T e fP t













nimif(iae



mai bune laquo















m





ma m






-ixraquo Hi







fJfi V^Olaquo

3 ţ






Pag 9







I














ca să con-


gt t

t i i i i v i

Cugravenivl Viii























o l a




b

bull re iii nişte



















(Va urma)















Bibliografie























G u s t a ţ i




Dr KALMAN M E D I C








h U m A IS L u

Caut





Antistia comunala







U n t icirc n a r













Gustaţi


al







i i i i Cu stimă





perfecte



ţ-orale inferionn










SIBI B L Auml N A R

















I








Cu suumltni

TsoJor Cioban

i e v o i e ş t e

MM m I M

l l l l

kft ţ 3 3

p t ţ r a i a










Unicul proprietar














I Se














Nr 87mdash1912

I H B B

R O M Acirc N U L

I

I

B B B B B B B B


i



bull H B S H








e






mi

























S


KWSD

























Polybius


ţionalist-democrat

16 aprilie 1912




























Corosp

Litere Arie


De S t Mi r ean


II (lii)iai

I























(Va urma)

m









e vacircnzare





Dr


advocat Făget







Do vacircnzare la












I l E I

J



transmission

C i~ bull bull fa 7

H i4

Uli l V



I I L L


ibN




T e fP t













nimif(iae



mai bune laquo















m





ma m






-ixraquo Hi







fJfi V^Olaquo

3 ţ






Pag 9







I














ca să con-


gt t

t i i i i v i

Cugravenivl Viii























o l a




b

bull re iii nişte



















(Va urma)















Bibliografie























G u s t a ţ i




Dr KALMAN M E D I C








h U m A IS L u

Caut





Antistia comunala







U n t icirc n a r













Gustaţi


al







i i i i Cu stimă





perfecte



ţ-orale inferionn










SIBI B L Auml N A R

















I








Cu suumltni

TsoJor Cioban

i e v o i e ş t e

MM m I M

l l l l

kft ţ 3 3

p t ţ r a i a










Unicul proprietar














I Se














Nr 87mdash1912

I H B B

R O M Acirc N U L

I

I

B B B B B B B B


i



bull H B S H








e






mi

























S


KWSD
















Corosp

Litere Arie


De S t Mi r ean


II (lii)iai

I























(Va urma)

m









e vacircnzare





Dr


advocat Făget







Do vacircnzare la












I l E I

J



transmission

C i~ bull bull fa 7

H i4

Uli l V



I I L L


ibN




T e fP t













nimif(iae



mai bune laquo















m





ma m






-ixraquo Hi







fJfi V^Olaquo

3 ţ






Pag 9







I














ca să con-


gt t

t i i i i v i

Cugravenivl Viii























o l a




b

bull re iii nişte



















(Va urma)















Bibliografie























G u s t a ţ i




Dr KALMAN M E D I C








h U m A IS L u

Caut





Antistia comunala







U n t icirc n a r













Gustaţi


al







i i i i Cu stimă





perfecte



ţ-orale inferionn










SIBI B L Auml N A R

















I








Cu suumltni

TsoJor Cioban

i e v o i e ş t e

MM m I M

l l l l

kft ţ 3 3

p t ţ r a i a










Unicul proprietar














I Se














Nr 87mdash1912

I H B B

R O M Acirc N U L

I

I

B B B B B B B B


i



bull H B S H








e






mi

























S


KWSD





e vacircnzare





Dr


advocat Făget







Do vacircnzare la












I l E I

J



transmission

C i~ bull bull fa 7

H i4

Uli l V



I I L L


ibN




T e fP t













nimif(iae



mai bune laquo















m





ma m






-ixraquo Hi







fJfi V^Olaquo

3 ţ






Pag 9







I














ca să con-


gt t

t i i i i v i

Cugravenivl Viii























o l a




b

bull re iii nişte



















(Va urma)















Bibliografie























G u s t a ţ i




Dr KALMAN M E D I C








h U m A IS L u

Caut





Antistia comunala







U n t icirc n a r













Gustaţi


al







i i i i Cu stimă





perfecte



ţ-orale inferionn










SIBI B L Auml N A R

















I








Cu suumltni

TsoJor Cioban

i e v o i e ş t e

MM m I M

l l l l

kft ţ 3 3

p t ţ r a i a










Unicul proprietar














I Se














Nr 87mdash1912

I H B B

R O M Acirc N U L

I

I

B B B B B B B B


i



bull H B S H








e






mi

























S


KWSD


ibN




T e fP t













nimif(iae



mai bune laquo















m





ma m






-ixraquo Hi







fJfi V^Olaquo

3 ţ






Pag 9







I














ca să con-


gt t

t i i i i v i

Cugravenivl Viii























o l a




b

bull re iii nişte



















(Va urma)















Bibliografie























G u s t a ţ i




Dr KALMAN M E D I C








h U m A IS L u

Caut





Antistia comunala







U n t icirc n a r













Gustaţi


al







i i i i Cu stimă





perfecte



ţ-orale inferionn










SIBI B L Auml N A R

















I








Cu suumltni

TsoJor Cioban

i e v o i e ş t e

MM m I M

l l l l

kft ţ 3 3

p t ţ r a i a










Unicul proprietar














I Se














Nr 87mdash1912

I H B B

R O M Acirc N U L

I

I

B B B B B B B B


i



bull H B S H








e






mi

























S


KWSD

Pag 9







I














ca să con-


gt t

t i i i i v i

Cugravenivl Viii























o l a




b

bull re iii nişte



















(Va urma)















Bibliografie























G u s t a ţ i




Dr KALMAN M E D I C








h U m A IS L u

Caut





Antistia comunala







U n t icirc n a r













Gustaţi


al







i i i i Cu stimă





perfecte



ţ-orale inferionn










SIBI B L Auml N A R

















I








Cu suumltni

TsoJor Cioban

i e v o i e ş t e

MM m I M

l l l l

kft ţ 3 3

p t ţ r a i a










Unicul proprietar














I Se














Nr 87mdash1912

I H B B

R O M Acirc N U L

I

I

B B B B B B B B


i



bull H B S H








e






mi

























S


KWSD















Bibliografie























G u s t a ţ i




Dr KALMAN M E D I C








h U m A IS L u

Caut





Antistia comunala







U n t icirc n a r













Gustaţi


al







i i i i Cu stimă





perfecte



ţ-orale inferionn










SIBI B L Auml N A R

















I








Cu suumltni

TsoJor Cioban

i e v o i e ş t e

MM m I M

l l l l

kft ţ 3 3

p t ţ r a i a










Unicul proprietar














I Se














Nr 87mdash1912

I H B B

R O M Acirc N U L

I

I

B B B B B B B B


i



bull H B S H








e






mi

























S


KWSD


h U m A IS L u

Caut





Antistia comunala







U n t icirc n a r













Gustaţi


al







i i i i Cu stimă





perfecte



ţ-orale inferionn










SIBI B L Auml N A R

















I








Cu suumltni

TsoJor Cioban

i e v o i e ş t e

MM m I M

l l l l

kft ţ 3 3

p t ţ r a i a










Unicul proprietar














I Se














Nr 87mdash1912

I H B B

R O M Acirc N U L

I

I

B B B B B B B B


i



bull H B S H








e






mi

























S


KWSD








Cu suumltni

TsoJor Cioban

i e v o i e ş t e

MM m I M

l l l l

kft ţ 3 3

p t ţ r a i a










Unicul proprietar














I Se














Nr 87mdash1912

I H B B

R O M Acirc N U L

I

I

B B B B B B B B


i



bull H B S H








e






mi

























S


KWSD

Nr 87mdash1912

I H B B

R O M Acirc N U L

I

I

B B B B B B B B


i



bull H B S H








e






mi

























S


KWSD






mi

























S


KWSD

napoiază. listerul votului univ -...

Documents

Transcript of napoiază. listerul votului univ -...