1

CAPITOLUL II. ANALIZA SWOT PE DOMENII

II.1. CADRUL NATURALPuncte tari Puncte slabe

Existenţa pe teritoriul judeţului a 27 de arii naturale protejate. Nevalorificarea la un nivel corespunzător a potenţialului natural.

Potenţial turistic semnificativ. Pădurile de molid din zona de munte sunt vulnerabile la doborâturile de vânt.

Pe teritoriul judeţului Suceava se găsesc situri de importanţă comunitară, declarate prin La exploatarea pădurilor încă se folosesc tehnologii care degradează mediul.Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964 din 13.12.2007, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000.

În zona de deal, datorită păşunatului excesiv, există terenuri degradate, în afara fondului forestier, care trebuie împădurite.

Valoarea mare a pădurilor din punct de vedere economic (specii valoaroase) şi ecologic. Infrastructura insuficient dezvoltată pentru gestionarea ariilor naturale Existența unei rețele hidrografice bogate, având o densitate mai mare decât media pe țară, protejate.

ce poate fi valorificată prin dezvoltarea unor activităţi legate de pomicultură şi piscicultură

Existența pajiştilor şi fâneţelor favorizeză dezvoltarea sectorului zootehnic, mai ales în

Regimul pluviometric favorizează inundaţii frecvente în zonă.

Doar 35,8% din resursele totale de apă din judeţ sunt utilizabile.

zona de munte.

Existenţa resurselor hidroenergetice.

Existenţa unor importante resurse de subsol (sare, hidrocarburi).

Existenţa izvoarelor minerale importante, atât din punct de vedere cantitativ cât şicalitativ, şi a facilităţilor oferite de staţiunile balneo-climaterice.

Oportunităţi Ameninţări

Adoptarea unor măsuri de extindere a fondului forestier prin împăduriri, ce conduc la Creşterea economică poate avea ca rezultat creşterea presiunii asupradiminuarea efectelor deşertificării, degradării terenurilor agricole, eroziunii eoliene şi biodiversităţii.pluviale. Dispariţia unor specii de plante sau animale.

O valorificare mai eficientă a resurselor locale: păduri de foioase şi răşinoase, izvoare de apă minerală şi termală, pământ fertil, pajişti şi fâneţe bogate, minereuri neferoase, argilă, calcar, iazuri, lacuri, monumente naturale şi culturale, livezi etc.

Conservarea biodiversităţii reprezintă o temă de interes la nivel național și european.

Accesul la finanțări europene alocate în baza programelor operaţionale regionale sau

Dependenţa unei mari părţi a economiei judeţului de piaţa lemnului.

Întârzierea adoptării documentelor vizând dezvoltarea teritoriului.

Grad scăzut de valorificare a oportunităților de cooperare transfrontalieră, comparabil cu potenţialul de colaborare.

sectoriale, dar și la cele alocate în baza programelor vizând cooperarea transfrontalierăsau interregională.

2

II.2. ACTIVITĂŢILE ECONOMICE ȘI TURISMULPuncte tari Puncte slabe

La nivelul judeţului Suceava, sectoarele de activitate cele mai semnificative din punct de vedere al cifrei de afaceri realizate în cursul anului 2009 de către persoane juridice au fost comerţul cu amănuntul, cu o pondere de circa 16% din totalul veniturilor obţinute de societăţile comerciale şi exploatarea şi prelucrarea lemnului, cu o pondere de 12%.

Numărul de înmatriculări înregistrate la ORC Suceava, înregistrează o creştere de 18,17% în 2010 faţă de 2009.

Activitatea economică ce contribuia cel mai mult la valoarea adăugată brută a județului era atât în 2007, cât și în 2008, industria prelucrătoare (18,8% și respectiv 19,1%), urmată de agricultură, vânătoare, silvicultură, care în 2007 aducea un aport de 16,9% la valoarea adăgată brută a județului, fiind devansată în 2008 de tranzacțiile imobiliare, închirieri și activități de servicii prestate în principal întreprinderilor (activitate care înregistra un aport de 15,1%).

Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor în judeţul Suceava a fost în 2009 de 3.292 euro (în creştere faţă de anul anterior), judeţul Suceava ocupând locul 3 în cadrul Regiunii Nord–Est, după judeţele Iaşi şi Bacău.

Suprafaţa agricolă mare - 349.494 ha (40,8% din suprafaţa totală a judeţului), din care 337.200 ha în proprietate privată (96,4 %).

Populaţia ocupată civilă în agricultură şi silvicultură reprezintă 45,42% din populaţia ocupată civilă a judeţului.

Fondul forestier ocupă 53% din suprafaţa judeţului, reprezentând 6,7% din întregul potenţial silvic al României, județul Suceava ocupând din acest punct de vedere locul I pe ţară.

În luna decembrie 2010, în judeţul Suceava, indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune a fost de 20,1% pe total structuri de primire turistică, faţă de 15,9% în luna decembrie 2009.

Păstrarea meşteşugurilor şi a meseriilor tradiţionale.

Creşterea gradului de dotare în agricultură: mărirea parcului de maşini, tractoare şi utilaje agricole în perioada 2008– 2010 la nivelul judeţului.

Evoluţia pozitivă a sectorului zootehnic în ultimii 3 ani la nivelul judeţului.

Faţă de anul 2008, când în județ funcționau 233 structuri de primire turistică ce puneau la dispoziția turiștilor 7.029 de locuri, numărul şi capacitatea structurilor de cazare a crescut în 2010 la 245 de structuri de cazare cu o capacitate existentă de 8.033 locuri.

Scăderea drastică a numărului de SRL-uri nou înregistrate în mediul urban în anul 2010.

Deşi în anul 2007, creşterea reală a PIB la nivel judeţean era dublă (10,7%) faţă de creşterea procentuală a aceluiaşi indicator la nivel regional (5,4%), în anul 2008, pe fondul crizei economice, PIB-ul judeţului a scăzut drastic, înregistrând o creştere negativă (-3,9%), mult sub media regiunii (3,6%). În anul 2009, decalajul se adânceşte şi mai tare, PIB la nivel de judeţ atingând o scădere procentuală de -5%, în vreme ce acelaşi indicator, dar la nivel regional, înregistrează o creştere de 9,1%.

Scăderea numărului întreprinderilor mari din judeţ în perioada 2007 – 2009 de la 23 la 8.

Suprafaţa totală cultivată în agricultura ecologică în scădere în 2009 faţă de 2008.

Oportunităţi Ameninţări

Prognoza realizată de Comisa Naţională de Prognoză pentru perioada 2011 - 2015 relevă o tendinţă favorabilă pentru judeţul Suceava, creşterea reală a PIB/locuitor în euro estimându-se a fi mai mare decât media regiunii, iar rata şomajului mai mică decât media pe regiune.

Conform prognozelor CNP, în anul 2011 produsul intern brut pe locuitor va creşte cu aproximativ 5.9% faţă de anul 2010.

Prezenţa pe teritoriul judeţului Suceava a resurselor naturale, ce pot contribui la creşterea potenţialului economic zonal.

Proceduri dificile de obţinere a avizelor (de ex. mediu) de către societăţile comerciale.

Fenomenul globalizării / integrării poate marginaliza anumite sectoare ale economiei şi chiar să ducă la dispariţia acestora (ex. industria textilă, industria uşoară, prelucrarea produselor alimentare etc.).

Accentuarea procesului de dezindustrializare.

3

Cooperarea între agenţi economici şi formarea clusterelor industriale.

Existenţa programelor naţionale şi europene pentru susţinerea dezvoltării / inovării, cercetării şi transferului de tehnologie.

Creşterea gradului de utilizare a resurselor de energie regenerabilă duce la creştere economică şi introducerea de noi tehnologii.

Cererea de produse agricole ecologice.

Promovarea produselor alimentare locale, tradiţionale.

Creşterea numărului de investiţii străine care pot determina o creştere a competitivităţii prin transfer tehnologic şi inovare.

Interesul crescut la nivel internaţional pentru promovarea turismului durabil.

Posibilitatea dezvoltării turismului de afaceri prin valorificarea centrelor de afaceri/expoziţionale existente.

Interesul internaţional crescut pentru turismul cultural, balnear (inclusiv tratamentul de prevenţie – de tip wellness/spa), ecoturism, agroturism şi turism rural, de aventură.

Foarte bune perspective pentru a exploata zonele montane pe tot cursul anului prin drumeţie, echitaţie, alpinism, sporturi extreme, schi.

Existența Facultății de Turism în cadrul Universității „Ștefan cel Mare”.

Capacitate redusă a gospodăriilor ţărăneşti şi a fermelor de a concura cu produsele comunitare.

Riscul delocalizarii unor sectoare industriale către locaţii externe (de ex. Republica Moldova şi Ucraina), din cauza costurilor mai reduse;

Concurenţa zonelor turistice cu oferte turistice similare în alte regiuni sau ţări învecinate.

Disfuncţionalităţi ale pieţei funciare şi de arendare.

Preluarea unor modele greşite de dezvoltare a locaţiilor cu destinaţii de vacanţă.

Nerealizarea unor proiecte de turism din cauza dificultăţilor legate de proprietatea terenurilor din zonele cu potenţial turistic.

II.3. POPULAŢIA ŞI REŢEAUA DE LOCALITĂŢIPuncte tari Puncte slabe

Distribuţia echilibrată a populaţiei, în funcţie de gen, în anul 2009 înregistrându-se 349.280 de bărbaţi şi 357.440 de femei.

Trendul ascendent al populaţiei cu vârste cuprinse între 15 şi 59 de ani.

Durata medie de viaţă la nivelul judeţului Suceava este în creştere, atingând valoare de 74,26 ani în perioada 2007 – 2009.

Populaţia ocupată a judeţului Suceava deţine poziţia a 2-a cu 19,29 % din totalul ocupării regiunii, după judeţul Iaşi.

Creşterea numărului de localităţi urbane (oraşe şi municipii), de la 8 la 16 şi scăderea numărului de sate, de la 396 la 379.

Dimensiunea medie a unei comune în judeţ este de 4.122 locuitori, mai mare decât media pe ţară de 3.426 locuitori/comună.

Judeţul Suceava se află pe locul doi pe ţară, deţinând 6,4% din numărul total al autorizaţiilor pentru clădiri rezidenţiale eliberate în luna decembrie 2010.

Numărul locuinţelor este în creştere, ajungând în 2009 la 254.750, sporul fiind de aproximativ 7.174 de locuinţe faţă de numărul înregistrat în anul 2007.

Evoluţie descendentă a grupei de vârstă tinere (0-14 ani) a populaţiei judeţului.

După ce a crescut de la 1,2 (valoarea înregistrată în 2007) la 1,7 în 2008, sporul natural a scăzut în anul 2009 la 1.

Spor natural negativ înregistrat în 2009 în mediul rural.

Sold migratoriu intern negativ la nivelul judeţului în perioada de referinţă 2007 - 2009.

Cel mai mare număr de şomeri se înregistrează în cadrul grupelor de vârstă tinere: 40-49 de ani (3.062, din care 1.297 – femei), sub 25 de ani (2.067, din care 997 – femei) şi 30 – 39 de ani (2.056, din care 916 – femei).

Din punct de vedere al numărului mediu de salariaţi, la nivelul anului 2009 judeţul Suceava deţinea poziţia a 3-a din cele 6 judeţe ale regiunii Nord–Est cu o pondere de 17,14% din totalul ocupării regiunii, în scădere faţă de anii anteriori.

În ceea ce priveşte rata şomajului, judeţul Suceava se clasa pe locul 5 între judeţele regiunii, înregistrând o rată de 8% în 2009, sub media regiunii de 8,6%, dar peste media naţională de 7,8%.

4

De asemenea, câştigul mediu net pe salariat în 2009 era de 1.117 lei/salariat, clasând judeţul pe penultimul loc în regiune, media regională ridicându-se la 1.206 lei/salariat, în vreme ce media naţională era de 1.361 lei/salariat.

Numărul autorizațiilor de construcții emise la nivelul județului Suceava a avut o evoluție descendentă în perioada analizată, cu o ușoară scădere înregistrată la nivelul anului 2008 (când au fost emise 4.886 autorizații de construire) față de anul 2007 (când numărul autorizațiilor a fost de 5.178), urmată de o scădere importantă de aproximativ 33%, ajungând la 3.270 autorizații emise în 2009.

Oportunităţi Ameninţări

Conform prognozelor CNP, după o scădere a populaţiei ocupate civile în anul 2010 la 232,2 mii persoane, începând cu 2011 judeţul va înregistra creşteri uşoare, în anul 2014 judeţul se va regăsi pe acelaşi loc 2 în cadrul regiunii.

Prognozele CNP arată că numărul mediu de salariaţi în perioada 2011 – 2014 va fi de asemenea în creştere, de 0,3 – 0,4% anual (asemănătoare celei la nivel de regiune).

Reducerea şomajului prin adaptarea învăţământului şi instruirii profesionale la necesităţile pieţei muncii.

Repartiţia echilibrată a centrelor urbane pe teritoriul judeţului.

Existenţa Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, cu axele sale prioritare privind alocarea fondurilor europene pentru activităţi din domeniul resurselor umane.

Condiţiile economice, lipsa serviciilor medicale, în special în zonele rurale, conduc la scăderea ratei natalităţii.

Creşterea indicelui de îmbătrânire demografică.

Scăderea numărului de specialişti din diverse domenii cauzat de migrarea forţei de muncă cu nivel de educatie ridicat în afara ţării sau către alte regiuni.

Motivaţie scăzută în rândul tinerilor de a participa la programe de formare profesională.

II.4. AMENAJAREA TERITORIULUIPuncte tari Puncte slabe

Existenţa a două drumuri europene: E 85 Bucureşti - Suceava - Cernăuţi şi E 58 Halmeu - Suceava – Sculeni.

Reţeaua rutieră acoperă în mod echilibrat teritoriul judeţului.

Localizarea judeţului Suceava la frontiera estică a UE şi posibilitatea interconectării sistemelor de transport europene cu celelalte state vecine.

Existenţa unei reţele de căi ferate ce asigură legătura cu restul ţării.

Existenţa Aeroportului Internaţional „Ştefan cel Mare” Suceava, care în anul 2010 comparativ cu anul 2009, a înregistrat o creştere de 6,19%, la pasageri procesaţi, ceea ce a condus la o creştere a veniturilor proprii cu 21,86%, în anul 2010 faţă de anul 2009.

Gradul de racordare la energia electrică este de 98,70%.

Din totalul de 1.136,424 km care reprezintă lungimea drumurilor judeţene, 32,20% reprezintă drumuri pietruite şi de pământ.

Din totalul de 906,787 km care reprezintă lungimea drumurilor comunale, 83,40% reprezintă drumuri pietruite şi de pământ.

Densitatea reţelei de drumuri publice de 29,5 km la 100 kmp teritoriu plasează judeţul Suceava sub nivelul densităţii înregistrat pe ţară, de 34,3 km la 100 kmp.

Numai 40,3% din localitățile județului (respectiv 46, din care 14 erau municipii şi oraşe) beneficiau în anul 2009 de sistem centralizat de distribuţie a apei potabile.

Numai 29,8% din localitățile județului (respectiv 34 de localităţi) dispuneau în anul 2009 de reţele de canalizare.

În ceea ce priveşte reţeaua de alimentare cu apă (aducţiune şi distribuţie), la nivelul

5

judeţului există 1.100,18 km, se află în execuţie alţi 816,22 km şi mai sunt necesari încă 2.430,11 km pentru a acoperi întregul judeţ.

Nicio comună din judeţul Suceava nu dispune de reţele de distribuţie pentru energie termică.

În ceea ce priveşte reţeaua de canalizare a judeţului, în prezent există 550,93 km, sunt în execuţie alţi 488,36 km şi mai sunt necesari încă 2.502,40 km.

Necesarul de staţii de epurare este de 96 la nivelul judeţului, din care numai 16 sunt în funcţiune.

În judeţ funcționează numai 27 de staţii de tratare a apei potabile, în condițiile în care sunt necesare 97.

Reţele de alimentare cu gaz există numai în 6 localităţi urbane şi în 10 localităţi rurale.

Lipsa unor depozite de deşeuri zonale corespunzătoare şi a unor staţii de transfer.

În anul 2009, numai 76,43% din populaţia judeţului a beneficiat de servicii de salubrizare, cu preponderenţă în zonele urbane. Acoperirea serviciilor de salubrizare a fost de 83,33% în mediul urban şi de 71,27% în mediul rural.

Oportunităţi Ameninţări

Existenţa fondurilor europene pentru modernizarea infrastructurii transportului aerian prin Programul Operaţional Sectorial de Transport 2007 – 2013.

Existența programelor de dezvoltare a reţelei naţionale de căi ferate, conform Strategiei de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare din România – perioada 2001 – 2010, elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate S.A.

Crearea de staţii intermodale de transport (aerian – rutier – feroviar).

Existenţa programelor guvernamentale de susţinere a unor investiţii în domeniul reabilitării şi extinderii reţelelor de apă, canalizare şi epurare a apelor uzate.

Extinderea şi modernizarea serviciilor publice de alimentare cu apă, canalizareşi epurare a apelor uzate răspunde cerinţelor cuprinse în directivele europene.

Implementarea Proiectului “Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava”.

Posibilitatea dezvoltării unor tehnologii performante în domeniul de gestionare a deşeurilor şi de reciclare a acestora.

Deplasarea traficului de pe sectorul transportului feroviar spre cel rutier.

Alocarea de resurse reduse sistemelor de transport rutier şi feroviar.

Diminuarea volumului transportului de călători şi marfă.

Uzura şi degradarea reţelelor de drumuri naţionale şi judeţene din localităţi.

Reducerea investiţiilor publice în infrastructură ca urmare a crizei economico- financiare.

Risc permanent de degradare a factorilor de mediu, ca urmare a numărului mic de localităţi cu instalaţii centralizate de alimentare cu apă şi canalizare şi cu sisteme de management integrat al deşeurilor.

Localităţile care au alimentare cu apă în sistem centralizat, dar nu au sistem de canalizare şi epurare al apelor uzate sunt un factor major de presiune asupra mediului.

Lipsa unor intervenţii prompte în vederea echipării cu sisteme centralizate de apă şi canalizare poate duce la depopularea spaţiului rural.

Slaba gestionare a deşeurilor poate genera efecte negative asupra stării de sănătate a populaţiei.

6

II.5. INFRASTRUCTURA DE SUSŢINERE A ACTIVITĂŢILOR ECONOMICO - SOCIALEPuncte tari Puncte slabe

Existența stațiunilor de cercetare pomicolă, agricolă și silvică, precum și a Băncii de Gene pentru Agricultură din Suceava – unică în Europa.

Potențial de dezvoltare a industriei de procesare a fructelor de pădure, a ciupercilor și a plantelor medicinale.

Existenţa instituţiilor şi a infrastructurii necesare furnizării serviciilor publice în judeţul Suceava

Existenţa a 7 Grupuri de Acţiune Locală constituite la nivelul judeţului Suceava.

Existenţa în judeţ a Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, recunoscută de către CNSIS ca centru de cercetare.

Interesul autorităţilor administraţiei publice locale din judeţ pentru asigurarea transparenţei proceselor de luare a deciziei.

Interesul crescut al autorităţilor administraţiei publice locale din judeţ pentru tehnologiile informaţiilor şi comunicării şi societatea informaţională.

Implicarea activă a factorilor de decizie în aplicarea politicilor şi a planurilor de acţiune economico-socială şi sectoriale.

Judeţul Suceava se află pe locul 2 după judeţul Iaşi în ceea ce priveşte contribuţia la cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare ale Regiunii Nord-Est.

Gradul încă redus de utilizare a sistemului de comunicare on-line şi a internetului în cadrul autorităţilor publice locale din judeţ.

Dotarea slabă a unor autorităţi ale administraţiei publice locale, în special în mediul rural.

Oportunităţi Ameninţări

O mai bună colaborare între instituţiile locale din domeniul asistenţei sociale, serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ONG-urile de profil.

Încurajarea parteneriatelor de tip public-privat în vederea înfiinţării de servicii alternative.

Existenţa fondurilor europene pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi serviciilor publice.

Dezvoltarea unor parteneriate de tip public-privat în vederea promovării obiectivelor turistice din judeţ.

Situarea judeţului în Regiunea Nord-Est, regiune care se situează pe locul 2 în ţară ca număr de cercetători, după Bucureşti-Ilfov.

Cadrul legal adecvat pentru managementul proiectelor.

Insuficienţa resurselor financiare pentru realizarea unor proiecte la nivel judeţean şi cofinanţarea unor proiecte din fonduri UE.

Slaba identificare a unor surse suplimentare de finanţare, în condiţii de sustenabilitate, pentru realizarea unor proiecte şi programe de anvergură, în special în domeniile infrastructurii, energiei, protecţiei mediului, siguranţei alimentare, educaţiei, sănătăţii şi serviciilor sociale.

În ceea ce priveşte repartiţia cheltuielilor de cercetare-dezvoltare pe regiuni, se remarcă trendul descendent al ponderii cheltuielilor efectuate în Regiunea Nord-Est în totalul naţional de la 7,51% în anul 2007 la 6,70% în anul 2009. De asemenea, Regiunea Nord-Est se situează constant în ultimii 3 ani pe locul 4 în clasamentul regiunilor de dezvoltare, în ceea ce priveşte valoarea cheltuielilor totale din activitatea de cercetare-dezvoltare, contribuind la cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare la nivel naţional cu o pondere de 6,70% în anul 2009.

7

II.6. SISTEMUL DE EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT. CULTURAPuncte tari Puncte slabe

Populaţia şcolară a înregistrat o creştere în ultimii 3 ani pentru ciclurile liceal, postliceal şi pentru școlile de arte și meserii.

Se constată o creştere a gradului de cuprindere în învăţământ în anul şcolar 2009 – 2010 (când gradul de cuprindere era de 94,19%) faţă de anul şcolar 2008 – 2009 (când gradul de cuprindere era de 91,37%).

Rata de promovabilitate la testele naţionale a crescut constant în anii analizaţi, de la 77,88% în anul şcolar 2007 – 2008, la 80,76% în anul următor, pentru ca în anul şcolar 2009 – 2010 să ajungă la 84,87%, ceea ce situează judeţul pe un loc fruntaş la nivel naţional.

În cazul învățământului preșcolar, școlar, gimnazial, liceal și postliceal, populațiașcolară înregistrează o creștere în anul 2009 - 2010 față de anul 2008 – 2009.

Numărul mare al programelor educative şi extraşcolare derulate de Inspectoratul Școlar Județean Suceava şi unităţile şcolare din județ, având ca efecte o raportare pozitivă a elevilor la mediul social.

Numărul abandonurilor şcolare a scăzut per total în perioada analizată (2007 – 2010).

Rezultate foarte bune obţinute de elevii judeţului Suceava la concursuri şcolare şi extra-şcolare, naţionale şi internaţionale.

Existența Universității ”Ştefan cel Mare” Suceava care a obţinut în urma evaluării ARACIS calificativul „grad de încredere ridicat” și care, prin intermediul celor 9 facultăți, asigură pregătirea superioară a forței de muncă.

Judeţul beneficiază de existenţa a numeroase monumente istorice de importanţă locală, naţională şi internaţională (atestate UNESCO).

Preocuparea permanentă din partea managerilor instituţiilor culturale din judeţ pentru asigurarea unei agende cu evenimente culturale.

Fondul de carte bogat la nivelul judeţului.

Oferta culturală diversificată: festivaluri, spectacole de teatru, concerte, expoziţii, concursuri sportive, obiceiuri şi tradiţii.

Existenţa unui tezaur etnografic şi folcloric de mare originalitate cu un calendar bogat de târguri tradiţionale şi manifestări folclorice pe tot parcursul anului.

Infrastructura şcolară insuficient asigurată pentru toate unităţile şcolare (lipsa totală de dotare cu săli de sport, laboratoare, ternuri de sport amenajate, racordare corespunzătoare la utilităţi, în unele unităţi aflate cu precădere în mediul rural)

Numărul elevilor din învăţământul special a crescut cu 11,96% în anul şcolar 2009 – 2010 faţă de anul 2008 – 2009; în ceea ce priveşte numărul cadrelor didactice antrenate în învăţământul special, acesta a avut o evoluţie inversă, scăzând de la 513 în 2008 -2009, la 468 în anul şcolar 2009 - 2010.

Rata de promovabilitate la examenul de bacalaureat a scăzut constant în anii analizaţi, de la 95,84% în anul şcolar 2007 – 2008, la 91,73% în anul următor, pentru ca în anul şcolar 2009 – 2010 să ajungă la 78,24%.

Din cele 188 de aşezăminte culturale ale judeţului, numai 51,59% sunt în stare bună sau funcţionale.

Oportunităţi Ameninţări

Alinierea ofertei de învăţământ cu cerinţele de pe piaţa muncii.

Existenţa programelor de finanţare naţionale şi internaţionale, altele decât cele din Fondurile Structurale, disponibile pentru dezvoltarea sectorului cultural.

Valorificarea relațiilor internaționale ale Universității ”Ştefan cel Mare” Suceava cu

Resurse bugetare insuficiente pentru asigurarea funcţionării unităţilor şcolare.

Sistemul inconsistent de repartizare a fondurilor în funcţie de costul standard per elev.

Abandonul şcolar şi frecvenţa redusă a elevilor din motive financiare şi din

8

universităţi de prestigiu din spaţiul european, în sensul dezvoltării unor programe de schimb de know-how în vederea alinierii cerințelor de pe piața muncii cu oferta educațională.

Poziţionarea favorabilă pentru includerea în circuite turistice.

Încurajarea turismului cultural şi religios.

Restaurarea/renovarea/reabilitarea obiectivelor turistice aferente patrimoniului cultural-istoric şi valorificarea turistică a acestora.

Existența programelor naţionale de reabilitare, modernizare şi dotare a aşezămintelor culturale, din mediul rural şi mic urban

lipsa perspectivelor pe piaţa muncii.

Migraţia cadrelor didactice spre medii de viaţă mai avantajoase (urban, alteţări).

Abandonarea unor monumente sau obiective de patrimoniu cultural de către autorităţile locale, proprietarii şi administratorii acestora (persoane fizice şi juridice, clerul).

Degradarea patrimoniului arhitectural rural prin depopularea localităților și a comunităților rurale.

Lipsa de control asupra noilor construcţii ce alterează mediul tradiţional şi lipsa documentaţiilor de urbanism cu reglementări de intervenţie în zonele istorice protejate, aflate în sarcina autorităţilor publice locale.

Scăderea alocaţiilor bugetare şi, implicit, a posibilităţilor de finanţare.

Interesul scăzut al mass-mediei pentru evenimentele culturale.

Scăderea interesului privind colaborarea cu ministere ale culturii din ţările cu tradiţie în protejarea patrimoniului sau alte organizaţii internaţionale pentru facilitarea schimburilor între specialişti - cursuri, masterate, doctorate etc.

Tendinţa ca falsul istoric şi kitsch-ul să ia locul valorilor autentice.

II.7. SĂNĂTATEA ŞI ASISTENŢA SOCIALĂPuncte tari Puncte slabe

Creşterea numărului medicilor şi al stomatologilor în perioada 2007 - 2009 de la 808 de medici şi 145 de farmacişti la 817 de medici şi 158 de farmacişti.

În perioada 2007 – 2009, numărul paturilor în spitale a crescut de la 3.276 la 3.295.

Scăderea numărului copiilor cu dizabilităţi în judeţul Suceava în perioada 2008 – 2010 de la 2.470 la 2.127.

Creşterea numărului asistenţilor sociali din subordinea DGASPC Suceava de la 51 în 2008 la 62 în 2010.

Existenţa ONG-urilor implicate în activităţi sociale la nivelul judeţului Suceava.

Scăderea numărului personalului sanitar mediu în perioada 2007 – 2009 de la 2.642 la 2.549.

Dotare necorespunzătoare a unităţilor sanitare din mediul rural şi mic urban.

Scăderea numărului asistenţilor maternali în judeţul Suceava în perioada 2008 – 2010 de la 523 la 474.

Creşterea numărului persoanelor adulte înregistrate cu dizabilităţi la nivelul judeţului Suceava de la 16.233 în 2008 la 17.717 în 2010.

Oportunităţi Ameninţări

Programe de finanţare pentru asistenţa socială (POR, programe naţionale).

Programe de finanţare pentru sănătate (POR, programe naţionale).

Reglementările Ministerului Sănătăţii care creează posibilitatea dotării cu aparatură performantă a unităţilor ambulatorii de specialitate.

Legislaţia privind cabinetele medicale şi posibilitatea modernizării acestora.

Subfinanţarea, ca urmare a descentralizării administrative.

Suspendarea / întreruperea / diminuarea unor programe naţionale de finanţare ca urmare a crizei economice mondiale.

Degradarea şi închiderea unor unităţi medicale din cauza lipsei fondurilor şi a managementului defectuos.

9

Reabilitarea dispensarelor medicale comunale constituie o premisă în vederea îmbunătățirii accesului la servicii sanitare de calitate in mediul rural.

Migraţia cadrelor medicale cu pregătire superioară şi medie în afara judeţului/a ţării.

Insuficienta motivare financiară a personalului medical.

II.8. PROTECŢIA MEDIULUIPuncte tari Puncte slabe

Existenţa resurselor necesare de apă potabilă în majoritatea localităţilor, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ.

Existenţa structurilor instituţionale de bază pentru protecţia mediului.

Implementarea programelor de dezvoltare, privind managementul integrat al resurselor de apă şi managementul integrat al deşeurilor.

Restrângerea activităţii marilor poluatori industriali şi începerea înlocuirii treptate a acestora cu IMM-uri (flexibilitate şi adaptabilitate mai mare la cerinţele de mediu).

Utilizarea la scară redusă a pesticidelor şi îngrăşămintelor, cu efecte favorabile asupra dezvoltării unei agriculturi ecologice.

Monitorizarea şi evaluarea permanentă a factorilor de mediu.

Varietatea şi bogăţia biodiversităţii.

Implicarea activă a factorilor de decizie în aplicarea politicilor şi a planurilor de acţiune pentru protecţia mediului.

Dotarea laboratorului APM Suceava cu tehnică performantă de monitorizare a calităţii aerului.

Prezenţa pe areale extinse a unor soluri cu potenţial productiv ridicat.

Puține fenomene negative de degradare a solului, comparativ cu alte zone dinţară, datorită gradului mare de împădurire al judeţului.

Calitatea aerului în mediul urban este în general corespunzătoare, exceptând pulberile PM10 şi mercaptanii (ultimii în mun. Suceava).

Inexistenţa sistemelor centralizate de alimentare cu apă în majoritatea comunităţilor rurale şi în unele zone urbane periferice.

Procentul scăzut al apelor de suprafaţă de calitate superioară.

Neasigurarea fondurilor necesare pentru lucrările de conservare, închidere şi ecologizare a siturilor miniere, în special a iazurilor de decantare steril uzinal ce au deservit uzinele de preparare substanţe minerale utile Târniţa, Călimani, Fundu Moldovei şi Iacobeni conduc la producerea sau iminenţa producerii de poluări accidentale.

Slabă receptivitate a populaţiei din mediul rural privind colectarea corespunzătoare a deşeurilor şi achitarea tarifelor pentru serviciul de salubritate prestat.

Nivelul redus al colectării selective a deşeurilor, al reciclării şi valorificării acestora.

Slaba conştientizare a populaţiei şi a agenţilor economici privind importanţa ariilor protejate.

Resurse financiare şi umane insuficiente pentru managementul ariilor protejate, a speciilor şi habitatelor de interes comunitar.

Poluarea sonoră cauzată de aglomerarea traficului.

Judeţul Suceava reprezintă o zonă de risc în ceea ce priveşte inundaţiile (pe o suprafață de 51.756 ha, în zonele traversate de râurile mari ale judeţului (Suceava, Moldova, Siret), precum și în zona piemontană de contact dintre podişul Dragomirnei şi Obcina Mare, traversată de râurile mici ale județului şi tributare mai ales Sucevei).

Existenţa zonelor cu deficit de vegetaţie forestieră (869,49 ha).

Oportunităţi Ameninţări

Întărirea structurilor administrative drept element de bază pentru construirea unui sistem robust de management al mediului şi contribuţia la dezvoltarea durabilă.

Instruirea permanentă şi specifică pentru dezvoltarea capacităţii profesionale a personalului care implementează şi aplică efectiv politicile în domeniul

Efectele poluării aerului şi poluării sonore asupra stării de sănătate a populaţiei.

Pierderile de energie în locuinţe cauzate de infrastructura de încălzire proastă şi de lipsa izolaţiei termice.

Slaba activitate a autorităţilor/instituţiilor publice, de conştientizare a populaţiei şi

10

protecţiei mediului.

Întărirea parteneriatelor naţionale şi internaţionale cu instituţii care au ca domeniu de activitate evaluarea biodiversităţii şi protecţia mediului.

Întărirea parteneriatului cu ONG-urile în procesul de elaborare şi implementare a politicilor de mediu.

Existenţa de obligaţii legale privind realizarea hărţilor de zgomot şi a Planurilor de acţiune pentru gestionarea zgomotului şi a efectelor acestuia.

Existenţa Programului Naţional de Eficientizare Energetică.

Evaluarea stării reale şi monitoring-ul factorilor de mediu în vederea fundamentării unor scenarii şi strategii de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung în domeniul mediului, al sănătăţii populaţiei şi în domeniul resurselor regenerabile şi neregenerabile.

Folosirea celor mai bune tehnologii disponibile, din punct de vedere economic şi ecologic, în deciziile investiţionale din fonduri publice pe plan regional şi local şi stimularea unor asemenea decizii din partea capitalului privat; introducerea fermă a criteriilor de eco-eficienţă în toate activităţile de producţie sau servicii.

Anticiparea efectelor schimbărilor climatice şi elaborarea atât a unor soluţii de adaptare pe termen lung, cât şi a unor planuri de măsuri de contingenţă inter- sectoriale, cuprinzând portofolii de soluţii alternative pentru situaţii de criză generate de fenomene naturale sau antropice.

agenţilor economici privind problematica protecţiei mediului.

Modificări frecvente în legislaţie şi întârzierea apariţiilor normelor de aplicare/contradicţii legislative.

Riscuri de accidente datorate unor activităţi economice locale cu consecinţe asupra calităţii aerului.

Producerea de poluări accidentale în afara judeţului care pot afecta şi judeţul Suceava, inclusiv transfrontaliere.

Creşterea necontrolată a traficului autovehiculelor cu consecinţe adverse asupra emisiilor în aer.

Fenomene meteo extreme care pot favoriza poluarea aerului prin împiedicarea dispersiei sau transportul poluanţilor.

Costuri mari de conformare a agenţilor economici la standardele de mediu.

Insuficienta colaborare cu Institute de cercetare-dezvoltare din ţară şi/sau străinătate şi realizarea de consorţii în vederea monitoring-ului integrat al mediului şi luarea unor decizii pe termen mediu şi lung.

SECȚIUNEA C. OBIECTIVE, PRIORITĂŢI, MĂSURI ŞI ACŢIUNI

CAPITOLUL I. OBIECTIVE STRATEGICE

Concluzii ale evaluării situației existente la nivel socio-economic în județul Suceava:Prezentăm, în cele ce urmează, concluziile esențiale ale analizei cadrului de referință al județului Suceava, pe domenii sectoriale, aceleași pentru care a fost întocmită situația existentă la nivelul județului (în cadrul secțiunii A. a prezentei Strategii) si Analiza SWOT (în cadrul secțiunii B.).

Cadrul natural Cantitatea ridicată de masă lemnoasă existentă (fondul forestier ocupă 53% din suprafaţa judeţului,

reprezentând 6,7% din întregul potenţial silvic al României, județul Suceava ocupând din acest punct de vedere locul I pe ţară), justifică dezvoltarea industriilor de exploatare și prelucrare a lemnului, în corelaţie directă cu suprafaţa fondului forestier.

Solurile fertile (suprafaţa agricolă reprezintă 40,8% din suprafaţa totală a judeţului) și rețeaua hidrografică bogată justifică necesitatea dezvoltării agriculturii și pisciculturii. Dezvoltarea acestor domenii trebuie să fie coordonată cu creșterea și modernizarea parcului de maşini, tractoare şi utilaje agricole, dezvoltarea sistemelor de irigații și asigurarea existenței resursei umane calificate în domeniu.

Existența resurselor de subsol atrage după sine necesitatea stimulării activității miniere, care în prezent se desfăşoară preponderent în domeniul exploatării materialelor de construcţii (agregate de râu, roci utile din cariere). Se impun investiții în vederea dezvoltării activităților de exploatare a minereurilor precum: zăcământul de mangan de la Ulma, exploatarea în carieră a manganului în comuna Dorna Arini, zăcământul de minereu cuprifer din perimetrul Mănăila (comuna Breaza), minereul fiind prelucrat în Uzina de Preparare Iacobeni, exploatarea în subteran a zăcământului uranifer de la Crucea şi sarea gemă la Cacica.

Existența factorilor naturali terapeutici în judeţul Suceava, în localități precum: Vatra Dornei (staţiune balneoclimaterică de interes naţional, inclusă în circuitul internaţional), Tinovul Mare - Poiana Stampei, Iacobeni, Solca, justifică propunerea de acțiuni de promovare a turismului de tip balnear.

Existenţa celor două drumuri europene: E 85 Bucureşti - Suceava - Cernăuţi şi E 58 Halmeu - Suceava – Sculeni asigură conectivitatea județului cu vecinii săi. Cu toate acestea, este necesară dezvoltarea continuă a rețelei rutiere, ca pilon de susținere a dezvoltării economice a județului. Pe direcția Nord-Sud, gradul de accesibilitate rutieră trebuie îmbunătățit, pentru o valorificare eficientă a poziției strategice a județului la granița de nord-est a României și a Uniunii Europene.

Potențialul surselor regenerabile de energie existente la nivelul județului Suceava (hidrografice, eoliene, solare, din biomasă etc.) trebuie valorificat prin inițiative publice și private. Valorificarea diversificată a resurselor regenerabile de energie este necesară, luând în considerare faptul că există diferite tipuri de resurse regenerabile disponibile pentru utilizare și faptul că producția de energie din aceste resurse variază în diversele perioade ale anului, în funcție de condițiile meteorologice.

Activităţile economice și turismul Canalizarea eforturilor de dezvoltare economică a județului trebuie direcționate către sectoarele ce reprezintă

potențial specific al județului Suceava. La nivelul judeţului Suceava, sectoarele de activitate cele mai semnificative din punct de vedere al cifrei de afaceri realizate în cursul anului 2009 de către persoane juridice au fost comerţul cu amănuntul, cu o pondere de circa 16% din totalul veniturilor obţinute de societăţile comerciale şi exploatarea şi prelucrarea lemnului, cu o pondere de 12%. Județul Suceava deține un potențial mult prea mare pentru agricultură și turism, spre exemplu, pentru ca principala contribuție la cifra de afaceri a județului să vină din partea sectorului comercial. Se impune, așadar, impulsionarea dezvoltării și a celorlalte sectoare, în special a sectorului agricol și turismului.

Sectorul serviciilor și comerțului este principalul generator de valoare adăgată brută în economia județului, această evoluție înscriindu-se în trendul general înregistrat la nivel național. În structura valorii adăgate brute pe activități economice din județul Suceava, agricultura participa în procent de 14,40%, sectorul industrial își aducea aportul în procent de 21,00%, construcțiile creau valoare adăgată brută în procent de 7,90% din total, iar serviciile și comerțul contribuiau cu 56,70%. În evoluția viitoare a sectorului terțiar, accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea serviciilor moderne, bazate pe cunoaștere - fiind domenii cu aport sporit de valoare adaugată brută.

În cadrul anchetei sociologice desfășurate în contextul prezentei strategii la nivelul unităților administrativ- teritoriale ale județului, majoritatea respondenților au declarat că agricultura, precum și industria alimentară reprezintă domenii cu un potențial de dezvoltare foarte mare, considerând că cele mai potrivite investiții private în localitățile pe care le reprezintă ar fi în aceste domenii. În acest context, considerăm că eforturile actorilor relevanți în plan economic (autoritățile publice locale, agenții economici, etc) trebuie să vizeze valorificarea

134