pag1a
1
l10.00: sărituri în apă, CM Rusia, preliminarii – masculin; 15.00, finală 1m feminin; 19.30, finală 3m mas- culin, la Eurosport l14.30: tenis, Turneu ATP Ham- burg, la Dolcesport 2. l20.00: speedway, Liga Națio- nală, Suedia, la Eurosport 2. l21.00: fotbal, Fenerbache – Sahtior, preliminarii UCL, la Dolce- sport 1. l21.45: fotbal, Norwich – West Ham, meci amical, la Digisport 1. l3.00: fotbal, FC Barcelona – Chelsea, International Champions Cup, la Digisport 1. l5.00: fotbal, Club America – Benfica, International Champions Cup, la Digisport 1. BULETIN BANCAR 1 euro - 4.4191 lei 1 dolar SUA - 3.9889 lei 1 franc elve]ian - 4.1739 1 gram de aur - 140.9992 1 EUR = 1.1078 USD Ieri, 27 iulie, a avut loc la Alba Iulia, o con- ferință de presă a serviciului de ambulanță local, cu ocazia sărbătoririi în premieră a Zilei Naționale a Ambulanței din România, marcată în sfârșit în calendar, pentru data de 28 iulie, când se împlinesc 109 ani de existență. Prima ”Salvare” din România a apărut în 28 iulie 1906, în București, funcționând regulat de la 1 august 1907. România devenea atunci al treilea stat din Europa cu serviciu de ambulanță, după Olanda și Austria. Salvarea este națio- nalizată în 1948, iar abia în 1995, Stațiile de Salvare din întreaga țară dobândesc persona- litate juridică, devenind Servicii Județene de Ambulanță. Potrivit statisticilor, solicitările Serviciului Județean de Ambulanță Alba au crescut în medie cu 10.000 cazuri pe an, astfel încât, dacă în anul 2013 se totalizau 24.944 solicitări, în anul 2014 s-a ajuns la cifra de 34.680, iar pe primul semestru al acestui an s-au înregistrat deja nu mai puțin de 20.207 astfel de apeluri. Raportat la numărul de locuitori, 10 la sută din populația județului a beneficiat anul trecut de serviciile acestei entități. Stația centrală și cele 10 substații ale Serviciului Județean de Urgență numără 258 de angajați, 12 medici, 95 asistenți medicali, 110 ambulanțieri, 41 personal TESA, toți în serviciul cetățeanului aflat într-o situație de urgență, pentru că și acela din cel mai în- depărtat cătun al județului are aceleași drepturi la asistență medicală de urgență. (Continuare în pagina a 2-a) c m y k MARțI, 28 IULIE 2015 SERIE NOUĂ - ANUL XXIV, Nr. 7543 PUBLICAŢIE AUDITATĂ BRAT PREŢUL 1 LEU Redacţia: Alba Iulia, strada Decebal nr. 27, cod poştal 510093, www.ziarulunirea.ro, e-mail: [email protected] Pa gina 12 Respect pentru cei de la care așteptăm salvarea 109 ANI DE EXISTENȚĂ A SERVICIULUI DE AMBULANȚĂ DIN ROMÂNIA, ANIVERSA ŢI LA ALBA IULIA Editorial CU şI F ăRă şTAMPILă A cum aproape 25 de ani mă aflat în delegaţie în Elveţia, la un ziar local din oraşul Buchs, invitat şi trimis fiind de conducerea firmei pentru a cu- noaşte la faţa locului, pe viu cum se spune, cum arată democraţia autentică şi care este rolul şi locul presei în economia de piaţă. Timp de o lună, am asistat la ac- tivitatea desfășurată în redacţia şi tipografia ziarului local, care avea un tiraj de 16.000 de exem- plare, din care 10.500 abona- mente (practic fiecare cetăţean al oraşului), lucru ce mi-a prins bine odată cu revenirea acasă în redacţia ziarului „Unirea”, unde aveam să aplic noile imperative ale unei prese libere, indepen- dente, echidistante şi, mai presus de toate, bună şi curat informativă. Sosind ziua plecării acasă, l-am rugat pe redactorul şef să-mi semneze şi ştampileze ordinul de deplasare, pentru a putea face acasă deconturile de rigoare. “Ce ştampilă să-ţi pun, noi nu avem niciun fel de ştampilă. Ce, nu te cred cei de la Alba Iulia, din România, că ai fost în Elveţ ia? La ce îţi trebuie ştampilă, tot co- munişti aţi rămas? De ce aţi făcut atunci revoluţia?”. Am încercat eu să le explic cum stau lucrurile acasă, că vom fi controlaţi şi ni se vor verifica documentele, dar de ştampilă nu am putut face rost. Aşa că, cu chiu cu vai, am pus pe delegaţie antetul de la registratura ziarului. Au trecut de atunci aproape 25 de ani. Acum, de la 23 iulie, nici în România nu mai este obli- gatorie aplicarea ştampilei, decât pe anumite acte şi documente. Potrivit Ordonanţei guvernamen- tale nr. 17/2015 publicată în Mo- nitorul Oficial nr. 540 din 20 iulie 2015 şi intrată în vigoare la 23 iulie, firmele şi PFA-urile nu mai sunt obligate să ştampileze do- cumentele. Persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat precum şi entităţile fără autoritate juridică nu au obligaţia de a ştam- pila declaraţiile, cererile sau ori- care alte documente depuse la instituţiile sau autorităţile publice. Nici pe documentele emise în relaţia dintre persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat şi entităţile fără personalitate ju- ridică nu mai este necesară ştam- pila. Deci, am scăpat de ştampil ă! Dar, doar pe jumătate, pentru că există o legislaţie secundară care impune aplicarea ştampilei pe documentele ce se depun la di- verse autorităţi publice. Ba mai mult, persoanele juridice de drept public vor fi obligate în continuare să aplice ştampila pe documen- tele pe care le emit. Cu alte cu- vinte, avem de-a face iar cu o ju- mătate de măsur ă, în buna tradi ţ ie românească, astfel ca deruta să fie generală. Renunţăm, deci, treptat, şi la ştampilă, aşa cum am renunţat şi la socialism, astfel că de 25 de ani tot în tranziţie ne aflăm. Probabil că până la dis- pariţia completă a ştampilei vor mai trece tot atâţia ani! Dar, dacă la nivelul ştampilei s-a creat o mică dilemă, când ne trebuie, când nu ne trebuie, mai grav este că şi la nivelul societăţii continuăm să bâjbâim şi să nu avem o atitudine tranșantă. Şi cel mai grav lucru este că, spre deosebire de Elveţia, avem o de- mocraţie în care vocea poporului, puterea lui, în fond puterea de- mocraţiei, nu se aud şi nu sunt luate în seamă. În Elveţia, con- sultarea poporului este literă de lege şi părerea lui este respectată şi legiferată. Până şi salariile par- lamentarilor, orice creştere a lor, sunt stabilite prin referendum. La noi, referendumurile sunt un fel de sondaje, ba chiar nu valorează nici atât, căci nimeni nu le aplică şi se invocă tot felul de chichiţe legislative pentru a le finaliza. astfel că ajung la lada de gunoi a istoriei. Şi când nu se materia- lizează nici măcar un referendum, care este cheia de boltă a oricărui exerciţiu democratic, să nu ne mai mirăm că cei de la Uniunea Europeană ne-au aplicat ştampila de ţară în care nu se respectă drepturile şi libertăţile omului, în care justiţia nu este complet in- dependentă şi în care MCV-ul este încă la putere. Aşa că, dacă ne-au trebuit 25 de ani să scăpăm parţial de ştampilă, probabil că ne vor mai trebui tot atâţia ca să scăpăm de eticheta de ţară în care democraţia este la cheremul unei oligarhii politice şi financiare, corupte şi lacome a unor politi- cieni, ce au făcut praf şi pulbere această ţară, transformând-o într- o colonie. O ştampilă de care cu greu vom scăpa atâta timp cât ne lipsesc liderii de mare forţă şi curaj gen Mihai Viteazul, Avram Iancu, Antonescu ori Ceauşescu, care au făcut fiecare câte o revo- luţie, ce şi-a pus pecetea pe des- tinul României! Gheorghe CIUL Ritm de melc Construc ţia Lotului 1 al Autostr ăzii Sebeş – Turda începe abia la anul! Ieri, la şedinţa săptămânală a Partidului Social Democrat, s-a decis convocarea unei sesiuni parlamentare extraordinare pentru discutarea, rediscutarea, de fapt, a Codului Fiscal după ce preşedintele Klaus Iohannis a retrimis legea spre re- discutare la parlament. El argumenta că nu sunt susţinute cu argumente şi date economice clare prevederile de scădere a TVA, de eliminare a unor taxe. Re- amintim că atunci când a fost votat în parlament noul Cod Fiscal, toate partidele au fost de acord, dar că, după ce preşedin- tele a refuzat promulgarea, Partidul Naţio- nal Liberal şi-a revizut şi nuanţat atitudinea în sensul oportunităţii temporale a măsu- rilor cu care sunt, de altfel, de acord, şi în privința modului de implementare. Dacă ieri PSD a decis convocarea unei sesiuni extraordinare în perioada 24 – 26 august, astfel încât măsurile să poată fi aplicate de la 1 ianuarie 2016, aşa cum au promis, tot ieri PNL cerea convocarea de consultări cu partidele. Doar că, pentru noul Cod Fiscal au fost consultate toate partidele şi toate instituţiile ori asociaţiile profesio- nale. El este un document gândit în mai mul ţi ani, nu doar de acum, chiar dacă PSD a grăbit promovarea lui, urmărind desigur câştig electoral. (A.D.) Radio Unirea FM 107,2 MHz Tel: 0371/101.000 și 0258/811.000 www.radiounirea.ro lOferă servicii de debitare la comandă profile metalice și table de diverse grosimi (mașină de debitare cu laser și comandă numerică) lÎnchiriază automacara Hydrom 18 to și mașină de transport echipată cu macara și remorcă lExecută întreaga gamă de confecții metalice Alba Iulia, Str. A. I. Cuza nr. 7A tel. 0258/810303, 0744/663342 Sesiune parlamentară extraordinară pentru Codul Fiscal
-
Upload
dorintransfer-1 -
Category
Documents
-
view
213 -
download
0
Transcript of pag1a
-
l10.00: srituri n ap, CM Rusia,preliminarii masculin; 15.00, final1m feminin; 19.30, final 3m mas-culin, la Eurosport l14.30: tenis, Turneu ATP Ham-
burg, la Dolcesport 2. l20.00: speedway, Liga Naio-
nal, Suedia, la Eurosport 2.l21.00: fotbal, Fenerbache
Sahtior, preliminarii UCL, la Dolce-sport 1.l21.45: fotbal, Norwich West
Ham, meci amical, la Digisport 1.l3.00: fotbal, FC Barcelona
Chelsea, International ChampionsCup, la Digisport 1.l5.00: fotbal, Club America
Benfica, International ChampionsCup, la Digisport 1.
BULETIN BANCAR
1 euro - 4.4191 lei 1 dolar SUA - 3.9889 lei 1 franc elve]ian - 4.1739 1 gram de aur - 140.9992 1 EUR = 1.1078 USD
Ieri, 27 iulie, a avut loc la Alba Iulia, o con-ferin de pres a serviciului de ambulanlocal, cu ocazia srbtoririi n premier a ZileiNaionale a Ambulanei din Romnia, marcatn sfrit n calendar, pentru data de 28 iulie,cnd se mplinesc 109 ani de existen. PrimaSalvare din Romnia a aprut n 28 iulie1906, n Bucureti, funcionnd regulat de la 1august 1907. Romnia devenea atunci altreilea stat din Europa cu serviciu de ambulan,dup Olanda i Austria. Salvarea este naio-
nalizat n 1948, iar abia n 1995, Staiile deSalvare din ntreaga ar dobndesc persona-litate juridic, devenind Servicii Judeene deAmbulan.
Potrivit statisticilor, solicitrile ServiciuluiJudeean de Ambulan Alba au crescut nmedie cu 10.000 cazuri pe an, astfel nct,dac n anul 2013 se totalizau 24.944 solicitri,n anul 2014 s-a ajuns la cifra de 34.680, iarpe primul semestru al acestui an s-au nregistratdeja nu mai puin de 20.207 astfel de apeluri.
Raportat la numrul de locuitori, 10 la sut dinpopulaia judeului a beneficiat anul trecut deserviciile acestei entiti. Staia central i cele10 substaii ale Serviciului Judeean de Urgennumr 258 de angajai, 12 medici, 95 asistenimedicali, 110 ambulanieri, 41 personal TESA,toi n serviciul ceteanului aflat ntr-o situaiede urgen, pentru c i acela din cel mai n-deprtat ctun al judeului are aceleai drepturila asisten medical de urgen.
(Continuare n pagina a 2-a)
c my kMARI, 28 IULIE 2015 SERIE NOU - ANUL XXIV, Nr. 7543 PUBLICAIE AUDITAT BRAT PREUL 1 LEU
Redacia: Alba Iulia, strada Decebal nr. 27, cod potal 510093, www.ziarulunirea.ro, e-mail: [email protected]
Pagi
na 12
Respect pentru cei de la care ateptm salvarea
109 ANI DE EXISTEN A SERVICIULUI DE AMBULANDIN ROMNIA, ANIVERSAI LA ALBA IULIA
Editorial
CU I FR TAMPILAcum aproape 25 de anim aflat n delegaie n
Elveia, la un ziar local din oraulBuchs, invitat i trimis fiind deconducerea firmei pentru a cu-noate la faa locului, pe viu cumse spune, cum arat democraiaautentic i care este rolul ilocul presei n economia de pia.Timp de o lun, am asistat la ac-tivitatea desfurat n redaciai tipografia ziarului local, careavea un tiraj de 16.000 de exem-plare, din care 10.500 abona-mente (practic fiecare ceteanal oraului), lucru ce mi-a prinsbine odat cu revenirea acasn redacia ziarului Unirea, undeaveam s aplic noile imperativeale unei prese libere, indepen-dente, echidistante i, mai presusde toate, bun i curat informativ.Sosind ziua plecrii acas, l-amrugat pe redactorul ef s-misemneze i tampileze ordinulde deplasare, pentru a puteaface acas deconturile de rigoare.Ce tampil s-i pun, noi nuavem niciun fel de tampil. Ce,nu te cred cei de la Alba Iulia,din Romnia, c ai fost n Elveia?La ce i trebuie tampil, tot co-muniti ai rmas? De ce ai fcutatunci revoluia?. Am ncercateu s le explic cum stau lucrurileacas, c vom fi controlai i nise vor verifica documentele, darde tampil nu am putut facerost. Aa c, cu chiu cu vai, ampus pe delegaie antetul de laregistratura ziarului.
Au trecut de atunci aproape25 de ani. Acum, de la 23 iulie,nici n Romnia nu mai este obli-gatorie aplicarea tampilei, dectpe anumite acte i documente.Potrivit Ordonanei guvernamen-tale nr. 17/2015 publicat n Mo-nitorul Oficial nr. 540 din 20 iulie2015 i intrat n vigoare la 23iulie, firmele i PFA-urile nu maisunt obligate s tampileze do-cumentele. Persoanele fizice ipersoanele juridice de drept privatprecum i entitile fr autoritatejuridic nu au obligaia de a tam-pila declaraiile, cererile sau ori-care alte documente depuse lainstituiile sau autoritile publice.Nici pe documentele emise nrelaia dintre persoanele fizice,persoanele juridice de drept privati entitile fr personalitate ju-ridic nu mai este necesar tam-pila. Deci, am scpat de tampil!Dar, doar pe jumtate, pentru cexist o legislaie secundar careimpune aplicarea tampilei pe
documentele ce se depun la di-verse autoriti publice. Ba maimult, persoanele juridice de dreptpublic vor fi obligate n continuares aplice tampila pe documen-tele pe care le emit. Cu alte cu-vinte, avem de-a face iar cu o ju-mtate de msur, n buna tradiieromneasc, astfel ca deruta sfie general. Renunm, deci,treptat, i la tampil, aa cumam renunat i la socialism, astfelc de 25 de ani tot n tranziie neaflm. Probabil c pn la dis-pariia complet a tampilei vormai trece tot atia ani!
Dar, dac la nivelul tampilei s-a creat o mic dilem, cnd netrebuie, cnd nu ne trebuie, maigrav este c i la nivelul societiicontinum s bjbim i s nuavem o atitudine tranant. icel mai grav lucru este c, spredeosebire de Elveia, avem o de-mocraie n care vocea poporului,puterea lui, n fond puterea de-mocraiei, nu se aud i nu suntluate n seam. n Elveia, con-sultarea poporului este liter delege i prerea lui este respectati legiferat. Pn i salariile par-lamentarilor, orice cretere a lor,sunt stabilite prin referendum. Lanoi, referendumurile sunt un felde sondaje, ba chiar nu valoreaznici att, cci nimeni nu le aplici se invoc tot felul de chichielegislative pentru a le finaliza.astfel c ajung la lada de gunoia istoriei. i cnd nu se materia-lizeaz nici mcar un referendum,care este cheia de bolt a oricruiexerciiu democratic, s nu nemai mirm c cei de la UniuneaEuropean ne-au aplicat tampilade ar n care nu se respectdrepturile i libertile omului, ncare justiia nu este complet in-dependent i n care MCV-uleste nc la putere. Aa c, dacne-au trebuit 25 de ani s scpmparial de tampil, probabil cne vor mai trebui tot atia ca sscpm de eticheta de ar ncare democraia este la cheremulunei oligarhii politice i financiare,corupte i lacome a unor politi-cieni, ce au fcut praf i pulbereaceast ar, transformnd-o ntr-o colonie. O tampil de care cugreu vom scpa atta timp ctne lipsesc liderii de mare for icuraj gen Mihai Viteazul, AvramIancu, Antonescu ori Ceauescu,care au fcut fiecare cte o revo-luie, ce i-a pus pecetea pe des-tinul Romniei!
Gheorghe CIUL
Ritm de melc
Construcia Lotului 1 alAutostrzii Sebe Turda
ncepe abia la anul!
Ieri, la edina sptmnal a PartiduluiSocial Democrat, s-a decis convocareaunei sesiuni parlamentare extraordinarepentru discutarea, rediscutarea, de fapt,a Codului Fiscal dup ce preedinteleKlaus Iohannis a retrimis legea spre re-discutare la parlament. El argumenta cnu sunt susinute cu argumente i dateeconomice clare prevederile de scderea TVA, de eliminare a unor taxe. Re -
amintim c atunci cnd a fost votat nparlament noul Cod Fiscal, toate partideleau fost de acord, dar c, dup ce preedin-tele a refuzat promulgarea, Partidul Naio-nal Liberal i-a revizut i nuanat atitudinean sensul oportunitii temporale a msu-rilor cu care sunt, de altfel, de acord, in privina modului de implementare. Dacieri PSD a decis convocarea unei sesiuniextraordinare n perioada 24 26 august,
astfel nct msurile s poat fi aplicatede la 1 ianuarie 2016, aa cum au promis,tot ieri PNL cerea convocarea de consultricu partidele. Doar c, pentru noul CodFiscal au fost consultate toate partidelei toate instituiile ori asociaiile profesio-nale. El este un document gndit n maimuli ani, nu doar de acum, chiar dacPSD a grbit promovarea lui, urmrinddesigur ctig electoral. (A.D.)
Radio Unirea FM107,2 MHzTel: 0371/101.000 i0258/811.000www.radiounirea.ro
lOfer servicii de debitare la comand profile metalice i table de diverse grosimi (main de
debitare cu laser i comand numeric)
lnchiriaz automacara Hydrom 18 to i main detransport echipat cu macara i remorc
lExecut ntreaga gam de confecii metalice
Alba Iulia, Str. A. I. Cuza nr. 7A
tel. 0258/810303, 0744/663342
Sesiune parlamentar extraordinar pentru Codul Fiscal
