pag 01-23 (M3) - Piata Financiara · 2020. 7. 27. · /Pagina 20 Despre dobânzi și despre joaca...

revistĂ lunarĂ financiar - bancarĂnr. 05 (294) / mai 2020, Pre] 30 leiwww.piatafinanciara.ro

PIATA FINANCIARÅ

CRISTIAN POPA:Pachetul de redresareeuroPeană marchează ca noutate o colaborare în materie de Politici fiscale

ANDREI SIMINEL:încerc să construiesc sisteme în care Prezenţa/absenţa mea să nu mai fie imPortantă

IOANA BIRTA:sectorul construcțiilor are acum caPacitatea de a sPrijini economia

Piaţa dE CaPital: SiF-urilE Sub luPă

Cristian Erbașu,

antreprenor:

Părinții mei au gândit afacerile

Pe o Perioadă extrem de lungă,Pentru generații

mai 2020 Pia}a financiar| 3

Ştiu, mulţi dintre Dvs. îmi veţi spune că nu putemdiscuta despre postpandemie întrucât aceasta încă îşi facede cap nestingherită pe întreg mapamondul, iar undelenoului val au creat deja frisoane în China. Nici Europanu poate spune că are un cer senin. Despre braviiamericani, de la nord, sau din jungla amazoniană, şipreşedinţii lor ce par că trăiesc pe alte planete, ce ar maifi de comentat.

Nu asta este însă ideea: ceea ce îmi propun săanalizez acum este situaţia economică postcriză. Deaceastă dată nu vă voi preumbla prin cine ştie ceindicatori economici structurali ci voi insista pe chestiunisimple.

Ce am observat până acum? Ţările care au reuşit săscape cel mai bine din tentaculele pandemiei au fost celecu o organizare mai bună şi cu o rigurozitate şiresponsabilitate mai ridicate. Una peste alta, trecereapeste acest prag al evoluţiei umane ţine de fiecare dintrenoi. De ce spun asta? Să ne uităm puţin la Germania. Şinu vom privi în ansamblu, luând la numărat pachetele desalvare pentru companii în valoare de zeci de miliarde.Vom analiza punctual: nu vi se pare puţin ciudat faptulcă, în fermele nemţeşti, probleme de infectare apartocmai acolo unde au ajuns la muncă sezonieri din est?O să îmi spuneţi că nu li se pun la dispoziţie condiţiisimilare de trai. Parţial, poate aveţi dreptate. Doar parţialpentru că mulţi alţi români, în condiţii similare, muncescşi reuşesc să se protejeze. Dar de ei nu se scrie, pentru căîntotdeauna „Good News, No News”!

Vă asigur că aruncând vina în alte curţi, ne furămsinguri căciula. Şi o să vă împărtăşesc câte ceva dinexperienţa proprie trăită în primele zile de relaxare. Amfăcut câteva preumblări prin ţară: primele contacte le-am

avut cu benzinăriile. Dacă în Capitală lucrurile mai suntcum mai sunt, în Curtea de Argeş sau Braşov, spreexemplu, nici urmă de măşti de protecţie la clienţii dininteriorul staţiei. Şi nimeni nu i-a întrebat de ce nu au,darămite să le interzică accesul în incintă. Mai departe,pe Transfăgărăşan, la o terasă unde am cumpărat ceva demâncare, nici vorbă de mască nici la cea care livraalimentele şi nici la cea care făcea încasările (cea dinurmă, aflată în incintă închisă)!

Mai departe, atât în Braşov, în zona centrală, cât şiîn Sinaia, la un celebru restaurant, măştile erau or decorpentru barbă, or deloc! Nu am îndrăznit să ridicproblema în cauză, întrucât şi aşa spiritele în rândulospătarilor abia întorşi la muncă erau încinse. De ce? Ceiîn cauză se simt extrem de neapreciaţi de către clienţi şivor să ne arate cu tot dinadinsul cât de rău ne va fi fărăei. Efectiv atitudinea lor a fost revoltătoare, de parcă i-am fi deranjat din vacanţă! Cum se spunea: „clientulnostru, stăpânul nostru”? Aiurea! Poate „Clientul nostru,fraierul nostru” de pe care trebuie să luăm pielea! Iar câteva zile mai târziu, situaţia s-a repetat la o terasădintr-un mall proaspăt redeschis din Capitală.

Cu asemenea atitudine faţă de reguli şi faţă de muncă,sigur nu ajungem prea departe. Şi sigur nu vom avea cumsă ne aliniem lângă Germania, în tabăra învingătorilorpostpandemici. Mai mult, aş mai sublinia un lucru. Amcitit şi eu cu atenţie presa internaţională şi, nicăieri nu amvăzut acest război politic la care asistăm în România.Peste tot, partidele aflate la Guvernare sunt lăsate să tragăeconomiile din depourile în care au fost garate de crizasanitară. La noi, dimpotrivă, opoziţia aruncă în aer şinelede cale ferată pe care ar trebui să fie trasă economia. Trist,dar adevărat! Neproductiv, inconştient!

Norel Moise

EDITORIAL

ECOURI POSTPANDEMICE

Redactor-șef fondator: florin Petria

Publicație lunară editată definmedia srl

P.o. box 63-166, 71200, bucure[tistr. nicolae G. caramfil nr. 77, sector 1tel.: 021.315.79.26

021.315.79.13

e-mail: [email protected]

nota redac]ieiniciuna dintre analizele revistei nu constituie o sugestie de investi]ie. conform legii,inves ti ]iile efec tuate `n urma lectur\rii revistei implic\ responsa bilitatea exclusiv\ a investitorilor. este interzis\, conform legii, repro ducerea integral\ sau par]ial\, pe orice cale [i prin orice mijloace, a con]inutului revistei f\r\ acordul scris alconducerii redac]iei [i al autorilor, care de]in dreptul de copiere. apar]ine, `n exclusivitate, colaborato rilor responsa bilitatea privind datele [i considera]iile din textele pe care le semneaz\. opi niile colaboratorilor nu reprezint\ institu]iile[i/sau firmele cu care ace[tia au rela]ii con tractuale de orice fel.

Graphic Designer: florin Pârvu

Difuzare: Publicitate: 021.317.08.66 021.310.09.83

021.315.79.260744.354.768

Departament comercial:021.310.09.83abonamente ([email protected]): 021.317.08.66

Director evenimente: adrian alexandru

Publicitate: c\t\lin lamba, director vânz\ri, finteam advertising

Director general: mihai s\ndoiu

editor-șef: Georgeta clinca

redactor-[ef:norel moise [email protected]

editor colaborator:coralia Popescu [email protected]

PIATA FINANCIARÅ

issn 1224-4368 tiparul: artPrint www.artprint.ro

4 Pia}a financiar| · mai 2020

PIATA FINANCIARÅreVist| lunar| financiar-bancar| anul XXiV l nr. 05 (294) mai 2020

abONaMENtEPre]ul* de abonament la Pia]a financiar\

250 ron (1 an) / 125 ron (6 luni)

*(inclusiv tVa [i taxe po[tale). revista are 12 numere, 10 apari]ii pe an.

Plată: Ordin de platăGaranti bank, ag. sun Plaza, bucure[ti, cont lei:

RO48 UGBI 0000 6220 0316 0RON

Abonamente online: [email protected] prin telefon:

tel.: 021-315.79.26 int. 211; fax: 021-317.08.66

cover story / Pagina 6

Părinții mei au gândit afacerile Pe o Perioadăextrem de lungă, Pentru generații

Cristian Erbașu, antreprenor:

SUMAR

Pia}a bancar|

extindere colaborare / Pagina 18

Primele 1.000 de credite aprobate de bancatransilvania în programul iMM invest / Pagina 18

otP bank, prima finanțare în iMM invest / Pagina 19

cec bank premiază medicii / Pagina 19

clienţii băncilor trebuie să înţeleacă că ratele la credite le-au fost aMÂnate, nu Şterse! / Pagina 20

Despre dobânzi și despre joaca cu focul / Pagina 22

teorii conspiraționiste aberante în legătură cu decizia agenției standard & Poors privindratingul româniei / Pagina 24

raportul credite-depozite s-a redus la 72.5% în martie 2020 / Pagina 27

Provocări pentru băncile din româniei înpandemia coviD19 / Pagina 28

Public și privat în sectorul bancar / Pagina 30

asiGur|ri

urzeala tronurilor în tărâmul asigurărilor / Pagina 31

asigurările potrivite te pot protejacorespunzător, iar începutul lui 2020demonstrează câtă nevoie poate fi de ele interviu cu Gheorghe Grad, ceo al renomia srbainsurance broker / Pagina 32

brokerii, salt de 13% al primelor brute subscrise în 2019 / Pagina 34

Pia}a De caPital

sif-urile, forţate să treacă la regim deausteritate / Pagina 38

veniturile din dividende reprezintă miza majoră / Pagina 42

caracteristici ale portofoliilor sif-urilor/ Pagina 44oportunitate

aurul, instrument stabil în perioade de crizăinterviu cu Radu Puiu, analist Xtb românia / Pagina 46

românia, o piață în formare / Pagina 48

business

sectorul construcțiilor are acum capacitatea de a sprijini economia interviu cu Ioana Birta, cfo, Grup teraPlast / Pagina 50

românia: ce facem după lockdown / Pagina 53

Pachetul de redresareeuropeanămarchează ca noutate ocolaborare în materie depolitici fiscale interviu cu Cristian Popa, fostviceguvernator bnr

/ Pagina 10

Încerc săconstruiescsisteme în careprezenţa/absenţa mea să numai fieimportantăfaster interVieW, cu Andrei Siminel, director general, nch capital

/ Pagina 36

MacroeconoMie

consiliul fiscal: revenirea la sustenabilitate fiscal-bugetară este esențială pentru parcurgereaacestei perioade foarte dificile / Pagina 55

românia, pe ultimul loc în ue la suma alocatăbeneficiilor familiale…. / Pagina 60

D’ale pandemiei: pensia reală +13%, salariul real -0,5%. Din ce și de ce ar trebuimajorate pensiile ? / Pagina 61

efectul covid asupra comerțuluiexterior european și românesc / Pagina 62

Pia}a bancar| Pia}a De caPital

6 Pia}a financiar| · mai 2020

INTERVIUL EDI}IEI

acum 30 de ani, Mihai erbașu lua decizia de a-și înființa propria afacere, o afacere de familie. care credeți că a fost viziuneatatălui dumneavoastră, apropo decompanie? cum am putea defini această”creație”?

Deși a fost un foarte bun inginer, ca şi unconducător renumit, încă din perioada comu -nistă, tatălui meu i-a fost predestinat să lucrezeîntr-o economie de piață. A pornit de jos, iarRevoluția l-a prins director tehnic la firma unde,cu peste 20 de ani în urmă, începuse catopometrist. Era un foarte bun organizator, uncomunicator înnăscut, dar înainte de toate a fostun om care gândea totul în perspectivă, în viitorşi nu avea nicio reţinere să acţioneze imediat înacest sens. Își planifica totul în minte pentru anide zile . Pot afirma că înainte de a crea un grupde firme, tatăl meu a creat un ”spirit”. A începutîn iunie 1990 cu două firme mici de familie de 20de lucrători fiecare, a plecat definitiv dinstructura statului, având curajul să pornească dela zero și dedicându-se total unei noi gândiri,unei noi abordări de muncă într-o perioadă încare aproape nimeni nu știa cum se vor derulalucrurile în viitor. La momentul acela, puținiprevedeau calea pe care o va lua ţară din punctde vedere economic. Nu se trecuse niciodată dela o economie centralizată la o economie de

piaţă. Evident că erau câţiva români care aveauceva cunoștințe despre economia de piaţă, înspecial cei care avuseseră privilegiul să aibăcontact cu economia capitalistă din lumeaoccidentală, însă în lumea constructorilor nuerau prea mulți, iar cei care lucraseră în afara țăriio făcuseră pentru perioade scurte, dar tot pentrustat şi nu pentru firmele lor proprii. La noi, ca întoate ţările din jurul nostru, se ştie că nu amtrecut brusc la o economie de piață, ci am avutdin păcate de parcurs o lungă perioadă detranziție, gestionată cu foarte multe riscuri şisacrificii.

Deși puțini oameni intuiau acest lucru,atunci în mai 1990, tatăl meu a simțit că vomurma o cale ireversibilă, dar grea şi anevoioasă.Foarte mulți își doreau să rămână la adăpostulcompaniilor de stat la care lucrau, dar să trăiascăviaţa capitalistă prosperă pe o vedeau în filme.Unii au încercat să lucreze multă vreme înparalel atât la firmele de stat care le asigurausiguranţă cât şi la firme private care le ofereauvenituri mai mari, iar alții încercau să privatizezecompaniile de stat în care lucrau, devenindproprietarii acelor firme. Tatăl meu a părăsitdefinitiv compania de stat în care lucrase și aluat-o de la zero împreună cu alţi câțiva oamenicurajoși şi bine pregătiţi profesional, printre careera şi unchiul meu, care la acea vreme era foartetânăr. Evident că mama, tot inginer constructor,

a fost mereu alături de tata, susţinându-l în tot şitoate. Toate deciziile importante le-au luatîmpreună, chiar dacă tata vroia mereu să-şiprotejeze familia de stresul provocat de acelevremuri tulburi. Eu abia intram la facultate, iarfratele meu era încă la şcoală. În 1991, firmaErbașu a devenit societate pe acțiuni. La vremearespectivă mulți nici nu înțelegeau care eradiferența între un SA și un SRL. Majoritatea îșifăceau SRL crezând că SA-uri pot fi doar fostelefirme de stat, firmele mari. Tatăl meu a făcut dela început SA, cu acționari dintre primii angajațiai firmei, iar după primii 3-4 ani, companiaConstrucţii Erbașu SA era deja o firmă privatăconsacrată, neprovenită dintr-o fostă firmă destat.

Întotdeauna prima generație este cea maibravă. Este acea generație care are curajul șiavântul necesare valorificării la maxim a unoroportunități care poate vin o dată în viaţă. Poţi fiun om care intuieşti oportunităţile, dar nu estesuficient. Fără muncă, curaj şi noroc nimic nuiese în viaţă. Fratele meu şi cu mine suntem adoua generație. A doua generație de proprietarivine cu lucruri în plus dar nu mai este la fel deavântată, este o generație predispusă spre unbusiness mai așezat, mai protejat. Mai mult decâtatât, prima generație este cea care dorește săcapitalizeze la maxim, cu preţul unor sacrificiienorme. Din nefericire în România, capitalizarea

cristian erbașu, antrePrenor:

”tatăl meu a gândit toate afacerile pe o perioadă lungă,pentru generații. la fel ca şi părinţii noştri, atât eu, cât și fratele meu, unchiul meu şi ceilalţi acţionari, avem sentimentul că NOi aparținem acestor firme și nu că firmele ne aparțin nouă” începând de acum 30 de ani, românii au primit șansa de a deveni făuritori de business-uri, antreprenori șiîntemeietori de companii , unele din ele cu destinul de a dura peste generații. dintr-o asemenea dorință s-anăscut și construcţii erbasu, o afacere de familie transmisă deja celei de a două generații, o afaceresolidă, care a crescut continuu, de la an la an, fără oscilații majore, ingredientul de bază al unei firme„sănătoase” din toate punctele de vedere : tehnic, financiar, uman.


autohtonă a fost dezordonată, riscantă şi fluc -tuantă. Lipsa de experienţă şi-a spus cuvântul. S-au capitalizat mult mai bine străinii care lucreazăîn România decât românii care lucrează în ţaralor. Noi, cei din a doua generație, așa cum sunteu, avem o viziune schimbată, în sensul că numai gândim lucrurile doar în direcţia uneicapitalizări cantitative, fiind mai mult înclinaţispre calitatea capitalului, tocmai datorită dorinţeinoastre de diminuare a riscului, de conservare abusinessului pentru care părinţii noştri s-ausacrificat. Noi poate n-am fi putut face niciodatăce au făcut ei, dar ei sigur ar fi putut face cefacem noi azi.

cum s-a făcut tranziția de la prima la a doua generație?

Dacă stau bine să mă gândesc a fost o trecerede la o generaţie la alta în trei paşi. În primii anidupă terminarea facultăţii nu lucram continuu înfirmă. Făceam doctoratul şi eram prezent înfirmă în perioadele în care aveam pauză lafacultate și în perioadele în care era necesarăcolaborarea cu firme din străinătate. Al doilea

pas s-a făcut după ce am terminat doctoratul și atrebuit să aleg între o carieră universitară și unamanagerială în firma familiei. A fost o deciziegrea. Nu știu dacă aș fi performat mai mult îndomeniul universitar, dar la acel moment, mi-arfi plăcut să rămân la facultate. Totuşi am ales săfinalizez doctoratul și apoi să vin la firmă, să mădedic 100% afacerii familiei. Dacă primii doipaşi au fost doriţi de mine, al treilea pas a fostfără voia mea. Destinul m-a împins să fac acestpas mult mai repede decât mi-aş fi dorit. O datăcu dispariția tatălui meu, cel care a fondat firmaConstrucții Erbașu SA și celelalte firme din grup,a fost nevoie de un nou leadership. Fiind demeserie constructor, am preluat aceastăresponsabilitate. Erau deja 9 ani alături de tatălmeu în firmă, ştiam bine cum funcţiona tehnic,financiar şi administrativ grupul de firmeErbașu, chiar dacă eram foarte departe deexperienţa managerială şi profesională a tatăluimeu. Nici nu aveam prea multe variante atunci:ori continuam toţi să ducem mai departe acestbusiness de familie ori el se stingea. Nu eravremea vânzărilor de businessuri pe piaţaromânească, mai ales în construcţii.

revin la tatăl dumneavoastră. cu siguranță,nu de puține ori, în decursul anilor, v-ațigândit la domnia sa și cu siguranță, înmomentele mai grele prin care au trecutfirmele, ați găsit un reazăm în valorile pecare dânsul le-a implementat în acestefirme, la niște principii la care te întorciîntotdeauna când îți este greu.

Trebuie să existe o balanță între experienţaşi siguranţa experimentată în trecut și deschi -derea la schimbare, în sensul de a accepta noitehnologii, noi metode de lucru de lucru şi noisisteme de management. Ambele sunt raportatela eficiență. Baza firmei o reprezintă familiafirmei. Deși firma a crescut foarte mult şi arefoarte mulți angajați, ea este încă precum ofamilie. Firma nu a luat aliura unei companiigreoaie, impersonale, ci a rămas flexibilă, cu ocomunicare bună între oameni. Chiar dacăcomunicarea este mai ”aprinsă”, ea existăcontinuu și este folosită în interesul companiei șiabia apoi în interes individual. Acesta a fost celmai important lucru pe care tatăl meu l-a creat în14 ani de zile și l-a lăsat pentru noi mai departe.Două lucruri au fost fundamentale pentru ca noi să putem continua. Primul a fost acela că firmeleerau bine structurate din punct de vedereadministrativ, tehnic şi al personalului. Dacă aifirma proiectată cum trebuie poți soluționa șiproblemele financiare sau comerciale. Al doilealucru a fost că a urmat o perioadă extrem de bunăpentru întreaga economie românească, din 2004și până în 2009, când a fost un boom înconstrucții și nu numai. Cele două lucruri ne-auajutat să mergem mai departe din ce în ce maibine. Și chiar au fost reperele esenţiale, pentru căîn acel moment critic, când dispăruse cel careconcepuse şi ghidase totul, ne-am bazat pe ele.Aşa am putut să fim mult mai bine pregătițipentru criza care urma să vină în 2009. Pe noi nune-a surprins acea criză atât de tare pe cât de multi-a surprins pe alții. N-am fost prinşi de criză nicicu utilaje inutile în leasing , nici cu credite foartemari şi nici cu un personal supradimensionat cusalarii necorelate cu productivitatea. Toate acestelucruri au fost tot timpul bine dimensionate șifaptul că noi trecusem printr-o criză în primulrând psihologică cu câţiva ani înainte, ne-a ajutatsă fim mult mai prudenţi, prin urmare mai binepregătiți decât celelalte firme din piaţă lamomentul respectiv. Este important faptul că noiam crescut continuu, nu în salturi și nu am avutoscilații mari, având o dezvoltare „sănătoasă” acompaniilor. Cum s-ar zice în medicină, sche -

8

INTERVIUL EDI}IEI

Pia}a financiar| · mai 2020

letul şi musculatura s-au dezvoltat împreună înacelaşi timp şi ritm.

Momente dificile? au existat momente încare companiile au fost în pericol?

Au fost momente dificile dar nu s-a ajunspână acolo încât companiile grupului să fie înpericol. Au fost momente care puteau fi pre -mergătoare unor crize interne, dar tocmai pentrucă avem pe toate palierele “un sistem de alarmăbine pus la punct”, acest lucru ne-a ajutat să nufim niciodată pe malul prăpastiei în ultimii 15ani. Analiza de risc ne-a ajutat de fiecare dată săluăm măsurile necesare din timp, astfel încât,oricât de dificile erau perioadele, noi să reușimsă prevenim intrarea într-o criză reală a com -paniilor noastre. Niciodată prioritatea numărulunu nu a fost profitul, iar finalizarea tuturorproiectelor respectând în intregime contracteleasumate a fost, este și va rămâne cel maiimportant parametru de performanță al firmelorgrupului Erbașu. Preferăm să facem un profitmai mic procentual, dar pe baza unei cifre deafaceri mai mari, practic să muncim mai mult șisă avem o productivitate mai mare pentru acelașiprofit. Tot ce v-am spus ne-a permis să facemfață fluctuațiilor și impredictibilităților caracte -ristice pieței românești din ultimii 30 de ani. Știmbine că economia noastră, cu atât mai multdomeniul construcțiilor, a mers în salturi, cuoscilații, a funcționat fără un plan de investitii petermen lung iar acest lucru este extrem dedăunător pentru orice companie de construcții.

Poți avea și schimbare și stabilitate?

Întotdeauna schimbarea trebuie făcută liniarsau în salturi mici și dese. Sunt și momente cândeste necesar să se facă, pe alocuri, schimbări maimari, dar chiar și atunci schimbarea nu trebuie sădestabilizeze companiile. Este mai bine să sefacă planificat și continuu modificări înstructură, în proceduri sau în tehnologie, astfelîncât după un an, doi, trei să realizăm cât de mults-a progresat, fără a crea șocuri majore încompanie printr-o schimbare radicală, gene -ralizată și bruscă și noi asta am făcut. Le-am spustuturor că trebuie să îmbunătățim activitateamereu, continuu, în toate departamentelecompaniilor noastre. Există loc de mai bineoriunde și oricând și este mai bine să o facemzilnic decât să ajungem în situații de criză și săfim obligați să luăm brusc măsuri radicale, ale

căror eficiență este de cele mai multe oriimpredictibilă. La prima vedere pare că efortuleste mai mare îmbunătățind activitatea econo -mică în fiecare zi, însă riscurile sunt mult maimici, iar satisfacțiile sunt mult mai mari.

ce s-a întâmplat în 2019 cu grupul de firme?cum a fost?

A fost un an care a respectat trendul generalal construcțiilor din România, acela de reveniredupă 2 ani și jumătate chinuitori pentru cons -tructori. Din păcate, după prima jumătate a lui2016, atunci când s-au finalizat celebreleproiecte pe fonduri europene din exercițiulbugetar 2007-2014, pe piață a fost o penurie deproiecte, mai ales în infrastructură. Statul nu s-amai concentrat pe investiții, având alte priorități,mai mult în zona consumului și în zonaprotecției sociale. Investițiile au fost lăsate peplanul doi și evident constructorii au avut desuferit. Anul 2019 a adus, pe de o parte, oemulație datorată creșterilor consistente asalariilor în construcții, iar pe de altă parte, aexistat o infuzie importantă în piață de noiproiecte atât în zona investițiilor statului cât șiîn zona investitiilor private. Știm bine căimobiliarele și-au revenit foarte bine în ultimiiani, între 2017 și 2019 ajungându-se laparametrii maximali din 2007-2008. Se știe cădin acest an, 2020, prudența a revenit atât înrândul dezvoltatorilor, cât și a cumpărătorilor.

Puteți caracteriza acest an privind la grupulde firme pe care îl conduceți?

2020 va fi un an dificil mai ales din cauzacrizei cauzate de pandemie, dar sunt sigur cărezultatele vor rămâne pe același nivel cu cele deanul trecut. 2020 ar fi fost un an chiar mai bundecât 2019, care la rândul lui a fost un an bun,dar pandemia a diminuat avântul cu care înce -puse acest an. În următorii doi ani companiilenoastre vor acoperi neajunsurile celor trei ani dedinainte. Firmele de construcții, trecând prinaceastă sinusoidă a perioadelor bune șiperioadelor grele, nu au timp să se capitalizeze.Acum avem în proiectele de anvergură pe care lederulăm, un personal bine organizat, binecalificat și foarte eficient. Dar dacă va urma operioadă în care proiectele mari vor lipsi, vomavea din nou o perioadă în care va trebui să nedecapitalizăm pentru a ne menține personalul,până când vor veni alte proiecte importante. Sper

ca acest lucru să nu se întâmple! Promisiuniexistă, vedem bugete foarte mari promise pentruinvestiții, dar aceste investiții trebuie să înceapăcât mai repede. Dacă în România vor începeaceste investiții majore mai târziu decât cele dinvest, toți românii care s-au întors în țară, și nusunt chiar așa de mulți, s-ar putea întoarce înOccident, unde sunt chemați în continuare lamuncă și atrași de salarii mult mai mari. Așa cumla noi salariile au crescut la peste 1.000 euro pelună, la fel au crescut și acolo la peste 2.500 europe lună. Cei care au revenit în țară în ultimeleluni, când vor pleca în Europa nu vor plecasinguri, vor mai lua cu ei încă 2-3 rude care sămuncească alături de ei. Noi vom rămâne iar fărăforță de muncă în multe domenii, dar mai cuseamă în construcții și agricultură. Cele maimulte proiecte pe fonduri europene sunt multîntârziate, au termen limită anul 2023, iarmajoritatea acestora nu sunt nici măcar în stadiulde proiectare. Mi-e teamă că România va trăiaceeași dramă din anii 2014-2015, cândcapacitatea de construire a firmelor deconstructii va fi mult sub necesarul finalizăriiproiectelor europene. Și iar vom rambursafonduri imense către bugetul UE, fie din cauzăcă nu vom consuma aceste fonduri, fie că se vorface corecții foarte mari .

forța de muncă provenită din afara țăriieste o posibilă soluție pentru domeniulconstrucțiilor?

Forța de muncă din afară era o soluție găsităde antreprenorii români, dar din cauza salariilorforte mici existente la noi nu erau mulți dornicisă vină să muncească în România. În general înRomânia munca în construcții nu este delocușoară, condițiile fizice de lucru sunt extrem dedificile, iar salariile sunt încă mici în raport cuțările din jurul nostru, ce să mai vorbim de țăriledin vestul Europei. De exemplu, salariilelucrătorilor din construcții sunt chiar mai micidecât în Bulgaria, unde un muncitor poatecâștiga cu 15-20% mai mult decât în România.În plus, în vest, ne așteptăm la o creștere foartemare a salariilor în domeniul construcțiilor,deoarece sunt multe investiții în derulare și aumare nevoie de forță de muncă. Imediat ce noi,anul trecut, am crescut în țară salariilemuncitorilor cu 30% sau chiar mai mult în unelecazuri, au crescut și salariile românilor carelucrau în Occident, pentru a-i convinge peaceștia să nu se întoarcă în țară.


ce ar fi de făcut? o viziune chiar vis-a-vis deromânia.

În primul rând trebuie să fie realizată ostrategie de țară. Lipseste un plan de țară în caretoate forțele statului, nu numai cele politice, darchiar și autoritățile de control ale statului, să segândească la o strategie de țară nu pentru 5 ani,ci pentru 20 sau 30 de ani. Dacă ne-am hotărât săfacem autostrăzi, atunci să le facem, dacă amhotărât să facem spitale municipale sau regionaleatunci să le facem, indiferent de schimbărilepolitice care au loc din 4 în 4 ani.

Al doilea lucru absolut necesar ar fi olegislație mult mai clară și mai simplă. Avem înprezent o legislație stufoasă, birocratică și incoe -rentă. De exemplu, în zona noastră de activitate,nu avem un cod al achizițiilor, iar legile careguvernează construcțiile crează de cele maimulte ori confuzie. Nu este nimic clar, orice sepoate interpreta și atunci când vine controlul,poate să decidă că este corect sau nu, orice ai fifăcut și oricum ai fi făcut. Automat, această starelasă loc ori la abuzuri ori la indolențe extreme,care pot crea tragedii.

Al treilea lucru, important nu numai pentruconstrucții, dar specific domeniului meu deactivitate, este lipsa totală de încredere întreconstructori și beneficiari. Trăim într-o para -digmă în care fiecare vrea să îl păcălească pecelălalt. Beneficiarul are senzația că antre -prenorul vrea să căștige prea mult. Mai mult deatât, mulți dintre beneficiari se gândesc cătrebuie să fie normal pentru un constructor săpiardă, dacă pentru ei înseamnă o reducere cuorice preț a costurilor. Sănătos este să plăteștiîntotdeauna prețul corect, astfel încât să rezulteun profit rezonabil pentru constructor, evidentcu asigurarea unor lucrări de construcții la unstandard ridicat de calitate. Știm că existăprețuri diferite în funcție de standardul decalitate solicitat de beneficiar. La proiectele custatul, sunt foarte mulți funcționari care suntpredispuși să le blocheze, le este mult mai ușorsă procedeze astfel, decât să se chinuie să ducăla bun sfârșit aceste contracte. Nu sunt delocstimulați în acest sens, iar culmea, o dată cumărirea salariilor la stat, funcționarii au totinteresul să nu facă nimic în sprijinul finalizăriiproiectelor. Nu a existat niciun funcționar caresă fi fost acuzat că nu a performat și nu aprogresat în anumite proiecte. Toți funcționariiau fost penalizați doar dacă au greșit, de multeori involuntar, în timpul derulării unui proiect.

Unii au greșit cu intenție, aceia pot fi acuzați,dar alții au greșit fără intenție sau au fost însituația de a face anumite negocieri pentru agăsi soluții corecte atât pentru beneficiar cât șipentru antreprenor. Alții au preferat să blochezeproiectele, au rămas cu acestea nefinalizate, s-a ajuns în instanță, iar în proporție de 90%antreprenorul câștigă inclusiv penalitățienorme. Sunt de notorietate cazurile în care înloc să mărească valoarea contractului cu 2%, aupreferat să piardă în instanță 20% din valoareacontractului, dar din păcate statul român nuînvață nimic din aceste numeroase cazuri. Estedispus să nu se plătească corect anumite lucrări,dar să plătească sute de milioane de euro în pluspierdute in instanță. Au pierdut atât lucrări, careau rămas neexecutate, cât și foarte mulți bani.Nimeni nu a răspuns pentru aceste erori.Nimeni nu verifică așa ceva, nici măcar Curteade Conturi. Aceste costuri uriașe ar trebuiimputate celor din autoritățile de control și înegală măsură funcționarilor care trebuiau să seimplice. Trebuie să apară ceea ce numimasumarea responsabilității, altfel să nu ne mirămdacă peste alți 30 de ani nu vom fi prea departede nivelul de dezvoltare actual.

ce proiecte mai importante are în portofoliu, în prezent, compania?

Avem binecunoscutele stadioane Steaua șiRapid care se vor finaliza în acest an, avemlucrări de reabilitare termică a clădirilor dinsectoarele 1,3,4,6, avem renovări și consolidăride clădiri tip monument ale UniversitățiiBucurești, clădiri vechi de un secol și jumătate.Nu vreau să uit sălile polivalente din Oradea,Mioveni și Tulcea. Avem proiecte mari și îninfrastructură: drumuri în București și Craiova,rețele de termoficare în București, Iași dar șirețele de apă și canal în toată țara, lucrări demediu și amenajări hidrotehnice. O altă lucrarede anvergură, de aproape 50 milioane euro, estereamenajarea casetei care se află sub râulDâmbovița pe o lungime de aproape 10 km de laLacul Morii până la Vitan Bârzești. Practicrefacem o casetă făcută în anii 70 odată cusistematizarea Dâmboviței.

vă considerați un lider autoritar sau nu?

Suficient de autoritar astfel încât să știu căatunci când am nevoie să mă bazez pe cei dinjur o pot face, fără a atinge limite ale

absurdului sau fără a crea o atmosferătensionată și încărcată. Sunt adeptul unui modde lucru predictibil în care angajații să își poatăîmpleti activitatea profesională cu ceapersonală, particulară. Avem oameni loialicompaniei și meseriei pe care o fac, caremuncesc foarte mult. Nu doresc și nu îmipropun o suprasolicitare a personalului, e clarcă un om care își depășește zi de zi limitelerezistenței fizice, la un moment dat clacheazăși poate face greșeli foarte mari, sau mai răupoate avea probleme mari de sănătate.Oamenii profesioniști sunt extrem de prețioșiși nu trebuie încărcați peste limite tot timpulpentru a nu ceda. Interesul este de a aveaalături acești profe sioniști pe termen lung.Încercăm să creștem într-un mod natural șiconstant.

Dacă am înțeles bine, sunteți un om carevă respectați viața particulară.

Mi-aș fi dorit să o respect mai mult. Facparte din categoria celor care lucrează de la 12ore în sus pe zi. Am o familie foarteînțelegătoare, îmi place extrem de mult ceea cefac și am și o rezistență mare la efort datorităfaptului că îmi iubesc meseria și activitatea pecare o fac.

În 2004 când tatăl meu a dispărut, 95% dinpersonalul firmei a rămas alături de companie.Au decis să rămână cu toate că piața era înascensiune, iar salariile erau mai mari la altecompanii. Eu nu aveam expertiza profesionalăși pregătirea tatălui meu, dar o întreagă echipădeja formată a fost implicată în ducereacompaniei mai departe.

Se spune că un conducător este foarte bundacă acea companie merge mai departe foartebine și după ce acesta nu mai este la conducere,iar grupul de companii Erbașu reprezintă unastfel de caz, a dăinuit plecării tatălui meudintre noi. Deci tatăl meu a creat istorie înlumea construcțiilor din România. Suntmândru din acest motiv, dar și că am contribuitși eu la această continuitate.

Tatal meu a gândit toate afacerile pe operioadă lungă, pentru generații. La fel ca șipărinții noștri, atât eu, cât și fratele meu,unchiul meu și ceilalți acționari, avem senti -mentul că NOI aparținem acestor firme și nu căfirmele ne aparțin nouă.

Mihai săndoiu

10

PIA}A BANCAR|


criza pandemică: parafrazând, putemspune că „de data asta e altfel”? cum poatefi manageriată cu succes o astfel de crizăcare nu e de sorginte financiară?

Criza actuală are mai multe particularități.În primul rând, modul în care și-a manifestatefectele inițiale a fost unul rapid, de intensitateneobișnuit de mare și aproape simultan, afec -tând într-o perioadă scurtă economia globală înansamblul său.

În al doilea rând, în condițiile suprapuneriicrizei de sănătate publică cu cea economică,șocul negativ asupra ofertei a jucat un roldistinct, atât la nivelul economiilor naționaleindividuale cât și pe planul perturbării lanțu -rilor internaționale de valoare adăugată. Deșișocurile negative au afectat și continuă să-șifacă simțite efectele simultan asupra cererii câtși a ofertei agregate, rolul șocului de ofertă atâtca declanșator, cât și ca factor in perioadainițială este determinant în criza pe care otraversăm, elementul de noutate venind în plusdin importanța constrângerilor fizice, non-financiare, legate de distanțarea socială șilimitarea mobilității asupra sectorului real - aforței de muncă, nivelului de activitate al fir -melor, tiparelor de consum ale populației, sec -torului public etc. Într-o criză ”clasică”,constrângerile sunt în mare parte de naturăfinanciară, ele afectând sectorul real cu

precădere prin transmiterea mai întâi asupracererii agregate și ulterior asupra ofertei. Pânăîn prezent putem vorbi chiar de o decuplare asectorului financiar față de economia reală,vizibilă în special la nivelul piețelor bursieredin economiile avansate.

Nivelul fără precedent al incertitudinilor șiriscurilor care însoțesc desfășurarea crizeiactuale (legate de apariția, intensitatea șiprevalența internațională a unui eventual nouval al pandemiei, de eficacitatea unui setadițional de măsuri de conținere a acestuia șide impactul lor economic, de măsura în carecetățenii s-ar conforma noilor restricții, deeficacitatea pachetelor de stimulare economicăîn forma lor actuală, de profilul și duratarelansării economice, precum și de abilitateade a diferenția ex ante ceea ce ține de efecteletemporare induse de șocul pandemic de ceea cevor reprezenta transformări structurale perene)indică o particularitate suplimentară, aceea anevoii de a sprijini reclădirea încrederii îneconomie.

Aceasta intervine atât din partea consu -matorilor (unde constrângerile de acces dictatede măsurile de reducere a răspândirii pande -miei încep să se diminueze comparativ cu celecare derivă din înclinația persistentă cătreeconomisire precauționară, rezultată dinscăderea veniturilor și perspectivele incerte alerevenirii în diversele sectoare) cât și a firmelor

(unde obținerea capitalului de lucru șiajustările temporare în volumul de forță demuncă utilizat se îmbină cu dificultatea de aformula planuri de activitate pe termen mediu,inclusiv din punct de vedere investițional și aladaptării la schimbările structurale ce încep săse manifeste, dincolo de contracția economicăinițială).

Din punctul meu de vedere, al reducerii înmăsura posibilului a efectelor negative petermen scurt și al concentrării pe o relansareeconomică sustenabilă, dilema între comba -terea crizei sanitare și gestionarea crizei econo -mice este în mare parte una fals construită,evitarea unei propagări necontrolate a numă -rului de noi cazuri fiind esențială pentrureluarea în bune condiții a activității econo -mice, inclusiv prin limitarea probabilității sauatenuarea severității unor eventuale alte valuriale pandemiei. Există și dovezi istorice care ținde pandemia de gripă spaniolă din 1918, undelocalitățile sau zonele care au luat rapidmăsurile sanitare cele mai severe au consemnatulterior reveniri economice robuste și de duratămai îndelungată, compensând pe termen mediupierderile abrupte inițiale[1]. Mai mult,economiile care au adoptat o abordare mairelaxată a restricțiilor în criza Covid-19(Suedia) sau le-au impus cu întârziere (MareaBritanie, Olanda) sunt prognozate a înregistracontracții economice de proporții în anul de

Pachetul de redresare europeanămarchează ca noutate o colaborare în materie de politici fiscaleinterviu cu cristian Popa, fost viceguvernator bnr

ne aflăm departe de sfârșitul crizei iar parcursul ce se prefigurează va fi îndelungat și dificil. acesta reclamăviziune, decizie, coeziune dar și prudență și, mai mult decât oricând, experiență și competență”, considerăcristian Popa, fost viceguvernator bnr.


față (-6,1% în primul caz, -8,6% în cel de-aldoilea și -6,8% în cel de-al treilea), la nivelglobal acest grup de țări având în același timp(conform analizelor Bloomberg asupra indi -celui de stringență) un număr al deceselor depână la opt ori mai mare raportate la suta demii de locuitori față de țările care au acționatdecisiv și devreme în privința crizei de sănătatepublică .

Am amintit dimensiunea neobișnuit deabruptă a contracției - aceasta este încă greu deesti mat, dar pare cel puțin să o echivaleze sauchiar să o depășească pe cea anterioară din peri -oada crizei financiare globale, în timp ce riscurilede variație atașate sunt profund asime trice,probabilitatea fiind mare ca estimările revizuitepe măsură ce datele statistice devin disponibile săindice o scădere economică mai pronunțată.

care vor fi costurile pentru economianoastră?

România va înregistra o contracție econo -mică derivată din perturbarea lanțurilor inter -na ționale de ofertă, din diminuarea substanțialăa cererii interne (atribuibilă deopotrivă consu -mului privat cât și investițiilor), din scădereaeconomică notabilă a economiilor principalepartenere la nivelul UE (Germania, Franța,Italia etc., la rândul lor cu sectoare de exportafectate puternic de efectele pandemiei sau cuperspective interne negative de substanță) șiinternațional (China, în mod special), precumși din diminuarea substanțială a fluxurilor decapital privat (nu un sudden stop ca în 2008-10, ci o scădere importantă, cuplată cu creș -terea randamentelor).

Factorii pozitivi aici sunt reprezentați dedinamica mai alertă a PIB în primul trimestrual anului curent, precum și de deschiderea ex -ternă mai puțin amplă a economiei șidependența redusă în comparație cu alte țărifață de sectoarele turismului, HoReCa, trans -portului de persoane, la care se adaugă lățimeade bandă a conexiunilor digitale și accesulrelativ larg la internet (ambele cu consecințeasupra flexibilității activităților prin tele -muncă). În schimb, industria manufac turieră seafla cu luni bune dinaintea crizei pe o tendințădescendentă ce este probabil să fie puternicaccentuată prin impactul crizei, iar scăderea însectorul serviciilor (în special pentrupopulație) este de așteptat să aibă o dinamicăcu profil similar.

Constrângerile de ofertă, cuplate cu incer -titudinile privind probabilitatea și intensi tateaunor următoare posibile episoade ale pande -miei, fac dificilă misiunea politicii economice,care are în vedere în această criză în mod maivizibil preocupări de ordin microeconomic șielemente ale politicilor industriale și de trans -formări structurale, chiar dacă acestea au oconsecință fiscală inevitabilă (de aici și dis -cuția actuală despre politici fiscale necon -venționale).

Sunt trei mari categorii de preocupări: (a)reacția rapidă de management pe termen scurtal crizelor sanitară și economică; (b) asigurareapremizelor pentru relansarea economică încondiții de sustenabilitate și reziliență; (c)prevenirea creării și acumulării de vulnera -bilități ce ar putea amâna sau fragiliza reve -nirea economică în derulare.

12

PIA}A BANCAR|


În ceea ce privește gestiunea de criză, eacuprinde atât măsurile de limitare a pandemieiCovid-19 cât și cele economice, ultimeletrebuind deopotrivă să asigure programe desprijin de substanță și accesibile cât mai rapid,dar de natură temporară, menite a susțineactivitatea în majoritatea sectoarelor econo -mice, a limita numărul de firme viabile ce potajunge în insolvență și de a atenua creșterea(mai ales de durată) a șomajului.

O problemă separată este cea a dimensiuniiși compoziției pachetelor de sprijin pe termenscurt. Acestea pun în mod necesar accent pepartea fiscală, trebuind să fie de substanță, dardimensionate în același timp în funcție de marjade manevră (spațiul fiscal) pe care fiecare țară oare, rămânând în limitele suste nabilității dinpunctul de vedere al sarcinii fiscale și capacitățiide finanțare a fiecărei economii (ca volum șicosturi), al evitării unei îndatorări excesiveinclusiv la nivelul secto rului privat și alprevenirii unor posibile evoluții viitoarenegative în privința unei dina mici dezordonatea cursului de schimb sau a intensificării petermen mai lung a presiunilor inflaționiste.

Existența unui sistem funcțional si efectivaccesibil de garanții de dimensiuni ample estenecesară în condițiile de față, însă nu trebuieomisă luarea în calcul a faptului că garanțiile -măsurate într-un sistem fiscal bazat pe datoriisi creanțe asumate (accrual) nu vine cu costurinule: ea se adaugă stocului existent de datoriepublică și contribuie la creșterea acesteia,împreună cu finanțarea necesară acopeririideficitului bugetar consolidat. Din punctul depornire al unui nivel de 40 la sută din PIB,putem ușor contempla niveluri de 50 la sută șipeste, a căror finanțare în perpetuitate la costurirezonabile începe să nu mai fie sigură înfuncție de sentimentul volatil al piețelorfinanciare internaționale și unde apare șiproblema - în mare parte nediscutată până înmomentul de față - a transferului de povarăîntre generații. Astfel, nevoia de prudență înconfigurarea pachetului de sprijin trebuie să iaîn calcul marja limitată de manevră de caredispun autoritățile române, dificultatea inter -venind și în identificarea și sprijinireaactivităților viabile cu rol multiplicatorpronunțat (inclusiv din perspectiva evoluțiilorviitoare), pondere semnificativă în PIB și rolimportant în ocuparea forței de muncă.

O altă particularitate a gestiunii de crizăvine și din faptul că dimensiunea sprijinului

fiscal aproape că devine secundară față decapacitatea de a oferi acces eficace și în timputil la facilități și instrumente pentru salariațiiși companiile afectate.

România a pornit în această criză dintr-opoziție dezavantajoasă, cu una din perechile dedeficite fiscale și de cont curent cele mai înaltedin UE (față de pozițiile fiscale de relativechilibru sau deficite mici și de excedentele decont curent ale multor altor economii dingrupul de comparație), asociate unui tipar alcentrării pe stimularea nesustenabilă a consu -mului prin politici fiscale și de venituriprociclice în cel puțin ultimii trei ani prece -denți declanșării crizei. Nivelului înalt depornire în ceea ce privește deficitul bugetar i seadaugă acțiunea stabilizatorului automat,ampli ficată pe partea veniturilor de amânărileacordate la plata taxelor, iar pe partea cheltu -ielilor de dimensiunea pachetului de sprijinpentru economie, ceea ce crește dimensiuneanecesarului de finanțare, acoperibilă însă prinaccesul la piețe. Cât privește deficitul extern,acesta e de așteptat a se modera marginal, careflecție a scăderii absorbției interne, în timpce contracția cererii externe și perturbareamenționată a lanțurilor internaționale de ofertăva conduce la o dinamică mai lentă aexporturilor de bunuri și servicii.

Chiar dacă ieșirile de fluxuri de capital dineconomiile emergente care au avut loc laînceputul crizei, pe fundalul unei aversiunicrescute la risc a investitorilor, par a se fistabilizat în acest moment, accesul la piețeleinternaționale fiind confirmat pentru mai multețări din această categorie, randamentele la careeconomiile cu calificativ de risc scăzut pentruinvestiții atrag împrumuturi suverane sunt îngeneral mai mari, în ciuda unei reduceri cvasi-unanime a dobânzilor de politică monetară lanivel mondial, iar riscul unor ieșiri viitoare decapitaluri nu poate fi exclus dacă vor apăreaînrăutățiri ale sentimentului piețelor financiare,posibile mai ales în condițiile unei eventualereveniri mai lente a principalelor economii peplan internațional.

Relativ noi au fost și viteza de reacție arăspunsului la criză, dimensiunea acestuia,precum și caracterul în desfășurare al pache telorde măsuri financiare luate pentru atenu area șicombaterea efectelor crizei. Nu numai căacestea sunt similare ca natură între diverseeconomii, dar se observă în unele cazuri șiadăugări la măsurile adoptate inițial sau

revizuiri ale susținerii bugetare a acestora,inclusiv în funcție de reacția piețelor financiare.

Instituțiile financiare internaționale, larândul lor, au creat instrumente financiare cuacces rapid și simplificat sau instrumente desusținere cu rol multiplicator (garanții, linii decredit cu minimă condiționalitate, instrumentede natura capitalului social - equity - care săcomplementeze îndatorarea suplimentară aentităților private, instrumente care urmărescfinanțarea firmelor inovative care nu seconformează profilului de risc aferent credi -telor bancare etc.). Măsurile foarte importanteadoptate la nivelul UE merită o examinareseparată.

Răspunsul fiscal, chiar dacă este elementulprincipal în gestionarea crizei, nu putea fieficace fără sprijinul din partea măsurilor luatede către băncile centrale și autoritățile dereglementare și supraveghere în domeniulfinanciar (cu centrare pe sistemul bancar). Unelement comun crizei actuale și celei finan -ciare globale începute în 2008 a fost acela alrecunoașterii importanței menținerii în funcțio -nare a piețelor financiare și a sistemelor deplăți, precum și al luării de măsuri proactivecare să asigure premizele continuării finanțăriisectorului real în special de către băncilecomerciale, în ciuda accentuării inevitabile aaversiunii față de risc a acestora.

În această cheie trebuie citite răspunsurilerapide ale celor mai multe bănci centrale înasigurarea lichidității, evitarea blocajelor sau aapariției de distorsiuni severe pe diferitesegmente ale piețelor financiare prin crearea debackstop-uri sau asumarea rolului de formatoride piață. Noutatea aici vine din dimensiuneafără precedent a intervențiilor bilanțiere (derelaxare cantitativă) pentru băncile centraleemitente de monede de rezervă (intervențiiadeseori suplimentate și diversificate în funcțiede reacția piețelor financiare, ceea ce face caacum capacitatea de acțiune a BCE să seapropie ca ordin de mărime de cea a Fed),precum și - vizibil mai ales în cazul SUA - dinconcentrarea acestor intervenții (inclusiv dinpostura de formator de piață) și asupra seg -mentelor corporative ale piețelor de instru -mente financiare, inclusiv al celor cu riscuripronunțate și randamente corespunzător maiînalte, simultan cu retrogradarea calificativelorde rating pentru numeroase entități ce erauanterior în categoria recomandată investițiilor(fallen angels). Aceste amplificări implicite ale


mandatelor unor bănci centrale mari suntmodi ficări majore, de natură să reclame oreflecție pe termen mai îndelungat asupramodului în care ele influențează suplimentarindependența autorităților monetare și desprece va însemna ”noua normalitate” în materiede politică monetară la nivelul acestor instituțiiîn condițiile unei dominanțe fiscale din ce în cemai pronunțate.

Nu în ultimul rând, merită menționatemăsurile temporare de relaxare a regle -mentărilor aferente sectorului bancar conte -mplate și adoptate nu doar pe plan național, darși în mod concertat la nivelul UE de cătreAutoritatea Bancară Europeană și MecanismulUnic de Supraveghere. Acestea includ posibil -itatea pentru bănci de a utiliza amortizoarele decapital constituite, evitarea reîncadrării încategoria de neperformanță a debitorilor cebeneficiază de moratorii ale serviciului datorieicătre bănci în contextul crizei Covid-19,

moderarea prociclicității evaluărilor contabileprin standardele IFRS9, etc. Cu toate acestea,utilizarea efectivă a resurselor astfel eliberatede către bănci s-a dovedit până în prezentezitantă și modestă la nivel agregat.

cum va ieşi românia din aceastădilematică problemă?

În ceea ce priveste România, câtevaelemente noi trebuiesc salutate. Introducereaposibilității de achiziție de către BNR pe piațasecundară a titlurilor de stat reprezintă unbackstop important (inclusiv ca semnal) încontracararea distorsiunilor ce pot apărea înperioada de criză, contribuind la funcționareanormală a acestui segment de piață.

Anunțul recent al agreării cu BCE a uneilinii repo de funizare de lichiditate în monedaunică de până la 4,5 miliarde euro (contra unorgaranții de înaltă calitate denominate în aceeași

monedă), valabilă în cursul anului curent darcu posibilitatea prelungirii funcționării acesteiaîn funcție de necesități reprezintă un altelement important de consolidare a stabilitățiifinanciare și de evitare a volatilității excesivea cursului de schimb.

Am avut privilegiul demarării discuțiilorpe această temă cu contrapărți din BCE de lasfârșitul anului 2012, în contextul formulăriipoziției României față de proiectul UniuniiBancare. Arătam atunci (ca si ulterior, înrepetate rânduri, inclusiv din postura devicepreședinte al BEI precum și din ceaactuală), că în țările gazdă, unde sectorul ban -car este dominat în proporție de 70-90 la sutăde bănci aparținând unor grupuri localizate înțări de origine din zona euro, dar există și osubstituție importantă de monedă pe plan local,o posibilă cerere accentuată pe termen scurtpentru retragerea de depozite din bănci ar puteafi acoperită prin lichiditate în monedănațională furnizată de către banca centrală fieprin operațiuni de piață, fie prin facilitatea decredit.

Pentru depozitele în valută, aceste lichi ditățiîn lei ar putea fi convertite prin operațiuni deswap cu banca centrală, dar acumularea unorasemenea operațiuni ar pune presiune perezervele internaționale, cu consecințe asupraunei posibile volatilități excesive a cursului deschimb. Existența unei linii de acces lalichiditate în euro (pe care eu am gândit-o dreptpermanentă și activabilă doar în condiții binedefinite de amenințări manifeste la adresastabilității financiare) transmite semnalul spri ji -nului BCE, minimizând astfel șansele cacererile de retragere de depozite denominate îneuro să devină substanțiale, inclusiv în condițiileunui volum mic de lichiditate accesat efectivprin linia repo și asigurând un teren de joc egalpentru băncile cu capital majoritar străin(capabile să acceseze facilitățile BCE prinintermediul băncilor-mamă) și cele autohtone.Cred că BNR trebuie felicitată pentru consec -vența cu care demersul în echipă a fost continuatși, în cele din urmă, finalizat cu succes.

Aranjamente similare (însă de tip swap) aufost agreate de către BCE cu Bulgaria și Croația(dată fiind anticipația că aceste două țări vorintra in curând în mecanismul ERM2), iar lanivelul țărilor din Balcanii de vest au loc discuțiibilaterale cu BCE (discuții în care Inițiativa dela Viena a avut un rol consultativ informal)pentru eventuala acordare de faci lități similare,

14

PIA}A BANCAR|


având în vedere integrarea comercială,investițională și financiară puternică a acestoreconomii cu zona euro si cu UE în ansamblu.

cum se vor reaşeza economiile în perioadapostcriză: cine şi ce câştigă, cine şi cepierde? vedeţi modificări în ceea cepriveşte polii de putere la nivel global?

Nu aș aborda subiectul din perspectivaunor economii individuale, fie și ele extrem derelevante la nivel mondial. Preocuparea este,după mine, legată în primul rând de modul încare se vor modifica lanțurile transfrontalierede ofertă care au marcat peisajul economic cuprecădere în ultimii 40 de ani.

Este o întreagă dezbatere asupra temeireaducerii producției în perimetrul granițelorna țio nale sau în proximitatea acestora (resho -ring și near-shoring), dezbatere care a devenitproeminentă începând cu tensiunile protec -ționiste manifeste în comerțul internațional șia cărei amploare ca urmare a crizei induse depandemie a făcut-o și mai vizibilă. În primulrând, acest fenomen de reevaluare a globa -lizării are mai mult sens conceptual și este maifezabil în anumite sectoare decât în altele (înspecial in prezența unor argumente care țin dereziliență, securitate sanitară, alimentară,energetică etc.), o singură cheie de analizănefiind funcțională.

Apoi, pentru dezvoltarea dezirabilă pe plannațional a unor activități, va trebui văzut modulîn care lanțurile de ofertă vor putea fi funcțio -nal reconfigurate fără pierderi substanțiale deeficiență, având în vedere rolul dominant jucatde anumite economii (cu precădere ceachineză) în furnizarea de materii prime șiproduse intermediare necesare realizării produ -sului finit (am în vedere aici nu numai industriaauto, respectiv cea de mașini și echipamente înansamblu, dar și cea farmaceutică, de aparaturămedicală, echipamente digitale etc.).

O idee care circulă vizibil în prezent esteaceea de substituție a importurilor ca principiual reconfigurării economice, date fiind vulnera -bilitățile ce au devenit aparente prin pertur -bările din lanțurile de ofertă drept consecință acrizei pandemice. Pe lângă oportunitatea șifezabilitatea sectorială diferențiate la care m-am referit deja, riscul aplicării generalizate aunei asemenea abordări (la care s-a recursextensiv și îndeobște cu rezultate proaste înnumeroase economii emergente în anii 60-70),

este cel a anulării câștigurilor de eficiență(traduse în accesul la produse și servicii maiieftine) derivate din folosirea avantajelorcomparative, alături de stimularea uneirecrudescențe gen era lizate a protecționismului.Una din conse cințele scăderii dinamiciicomerțului mondial este impactul asupraîncetinirii creșterii economice în economiile cudeschi dere redusă și cu o structură economicădistorsionată.

Cu toate acestea, vulnerabilitățile mențio -nate vor fi de natură să conducă cel maiprobabil la o diversificare a lanțurilor de ofertăprin crearea de alternative la poziția dominantăa Chinei în multe sectoare economice impli -cate în lanțurile globale de ofertă (se discutădespre varianta minimală China +1) și reconfi -gurarea producției bunurilor consid erate dreptstrategice (inclusiv din punctul de vedere alcapacității de gestionare a crizelor de sănătatepublică) mai aproape de piețele de consumfinal. Avantajul UE este cel al posi bilității(limitate) de regândire a unei ajustări alanțurilor de ofertă în interiorul Uniunii, ajutatăde un progres rapid al digi talizării și robotizăriipentru creșterea producti vității (care să contra -ca reze în acest fel nivelurile ridicate alesalariilor), însă cu constrângerea evidentă adependenței majore a UE în ansamblu decomerțul internațional, atât în privința expor -turilor, cât și în cea a importurilor.

Dilema despre modificările structurale nuimplică numai o reordonare geografică aactivităților economice, ci pune problema ajus -tă rilor persistente între sectoare.

Cercetări recente indică o performanțămult peste medie a cotațiilor acțiunilor emisede firmele reziliente la măsurile de distanțaresocială (nu întâmplător, firme de mari dimen -siuni cu activitate în domeniul digital sau alinfrastructurii conexe) față de subperformanțafirmelor lipsite de reziliență (lucru validat și deevoluția relativă a randamentelor opțiuniloratașate). Aceasta ar indica un cost mai ridicatal capitalului pentru firmele lipsite de rezi -liență, sugerând faptul că unele locuri demuncă din aceste industrii ar putea dispăreapermanent și dând ca soluție o redirijare aeforturilor de susținere prin politici publicecătre firmele reziliente[2].

În plus, nivelul de pregătire al salariațilorpare să fie strâns corelat cu dimensiunilepierderii de locuri de muncă in cazul modelăriiunor posibile viitoare șocuri pandemice, anga -

jații cu grad redus de pregătire putând între -vedea scăderi cu până la 42 la sută alenumărului de locuri de muncă, în timp ceangajații cu pregătire avansată ar înregistra oreducere de numai 7 la sută.[3] Investițiile încapital uman, inclusiv cele în seturi de com -petențe profesionale flexibile apar dreptcruciale în facilitarea problemei dificile aajustărilor structurale afectate de incertitudine.

O altă perspectivă se referă la modificărilepe care posibilitatea muncii la distanță și risculunor alte valuri ale Covid-19 (sau cel al unorposibile alte pandemii) le vor produce asupraaglomerărilor urbane, în sensul deciziilorposibile de reducere a numărului angajațilorprezenți fizic la muncă în birouri, ale deciziilorde relocare privind sectorul imobiliar reziden -țial, al efectelor acestora asupra traficului rutiercu autoturisme private față de transportul încomun (la rândul său comportând riscuri legatede aglomerare) și afacerilor de suport (restau -rante, cafenele, supermarket-uri). Mă îndoiesccă vom vedea o inversare a concentrării urbaneexistente (unde 20% din populația globuluitrăiește în orașe cu cel puțin 1 milion delocuitori), mai degrabă fiind vorba despre omenținere a status quo cu dispersarea maipronunțată în zone proxime în funcție deprofesie, venituri, calitatea infrastructurii detransport și comunicații, cea a serviciilor desănătate și educație disponibile, etc.

Cu toate că e greu să tragi concluziidefinitive în perioade atât de incerte, cred căunul din efectele crizei va fi cel de ”limpezire aapelor”, de separare într-un echilibru binar și lanivelul țărilor, dar și la cel al firmelor. Pentrueconomiile emergente, văzute drept șansaeconomiei mondiale după criza financiarăglobală, intervin restricțiile spațiului fiscallimitat, a impactului prețului în reducere almateriilor prime (în special al petrolului), avariației pro-ciclice și volatilității fluxurilor decapital (inclusiv reconfigurarea investițiilorstrăine directe și reducerea remiterilor). Pentrueconomiile avansate și cele emergente, precumși pentru ansamblul firmelor, succesul va fi celmai probabil dat de viteza cu care vor fiîncorporate funcțional (dar și generate) inova -țiile, d e reziliența demonstrată, de flexibilitateași capacitatea de adaptare la modificările antre -nate de reconfigurarea lanțurilor de ofertă, cuprocesele de transformare digitală, auto mati -zare, robotizare, utilizare a inteligenței artifi -ciale, etc. devenind omniprezente.


cum vedeţi reaşezarea economieiromâniei postcriză? vom putea face aceleschimbări mult aşteptate pentru a orientaeconomia către rentabilitate şi dezvoltaresustenabilă?

Am vorbit în prima parte a discuțieinoastre despre gestionarea crizei economice cafiind separată de relansarea economică suste -nabilă, a doua depinzând într-o anumită mă -sură de rezultatele eforturilor ce aparținprimului proces, dar bazându-se pe elementulcentral al investițiilor (private și publice) cageneratoare de tracțiune în economie, acesteafiind factorul ce poate îmbunătăți pe termenlung productivitatea și competitivitatea econo -miei naționale (ceea ce creează și spațiulnecesar pentru eventuale majorări salariale înviitor), conducând și la creșteri sustenabile alePIB potențial.

Șansele României de a opera transformăride substanță și de bună calitate sunt mari, darși riscurile ca aceste transformări să nu fieexploatate drept oportunități veritabile suntsimetrice șanselor. Dacă echilibrul binar decare aminteam se va confirma, ratarea oportu -

nităților nu va rămâne doar o posibilitatenefructificată, ci ar putea întârzia materialparcursul României de alăturare la grupuleconomiilor reziliente și dinamice. Va fi vorbaîn ultimă instanță de trecerea unui adevărat (șidur) test de maturitate economică, socială și nuîn ultimul rând politică.

O primă oportunitate va fi aceea a aplicăriiefective și pe scară largă a transformării digi -tale, a automatizării, robotizării, folosirii IA,etc., precum și a consolidării capacității internede inovare și transpunere în utilizare practică ainovării (scalare). Reconfigurarea lanțurilor deofertă în care România este integrată va aducecu sine generalizarea acestui fenomen și vacontinua cel mai probabil tendința de ascen -siune pe scara valorii adăugate, dar importantăar fi componenta activă, dincolo de transfor -mările inevitabile care încep din afară, precumși abordarea complementară a inovării inclusivdin perspectivă regională și transfrontalieră.Un atu suplimentar îl prezintă aici și șansareintegrării unei părți a diasporei în proceselede transformare.

O a doua ar fi dezvoltarea în condiții deeficiență a unor sectoare (agricultură, energie,

sănătate, etc.) de la care așteptăm multe, darcare au avut mai degrabă performanțe modesteîn raport cu așteptările. La fel cu oportunitateainvestițiilor în capital uman, ceea ce presupuneo transformare a modelului aplicat până înprezent în privința educației, cu accent peseturi de cunoștințe și abilități flexibile, învă -țare continuă, reorientare în linie cu transfor -mările structurale în derulare, etc.

O a treia șansă este aceea relansare eco -nomică cu privire și spre dimensiuneaecologică și acțiune în privința climei, elementmai puțin prezent în perioada gestiunii decriză, dar care e de așteptat să reapară în prim-planul preocupărilor din perioada de refacereși să condiționeze substanțial procesele detransformare structurală.

O a patra șansă este aceea de conectare maibună la evoluțiile și oportunitățile pe planeuropean, unde vocea României este încă puținauzită în comparație cu potențialul său. Deasemenea, spațiul fiscal din păcate restrâns decare dispune România ar putea fi amelioratconsiderabil dacă vom fi în stare să folosimefectiv resursele considerabile puse la dispo -ziție prin pachetul de redresare agreat la nivelulUE, alături de instrumentele de garantare pan-europene și cele de equity oferite de BEI, CEși facilitățile BERD.

Am menționat existența unor provocăriimportante. Una dintre acestea ar fi relansareaeconomică în condițiile refacerii echilibrelormacroeconomice esențiale și în primul rând alrenunțării la modelul politicilor procicliceurmate de episoade de corecție dureroase șigreu de digerat atât economic cât și social.

O a doua provocare se leagă de nevoia deinclu ziune a creșterii (se discută mult despresoli daritate și coeziune). Dacă un răspunsfavorabil la provocarea transformării digitalese va concretiza, va fi nevoie și de un pachet demăsuri care să evite formarea unui clivaj înadâncire între insulele de urban prosper (cu totefectul lor de halou regional) și zonele mari derural sărac, dată fiind și mobilitatea internărelativ redusă a forței de muncă.

O a treia provocare este cea perenă, aacțiu nii concertate pe termen mediu și lung, dela continuitatea participării la procesele detransformare pe plan european la demararea șicontinuarea cu succes a investițiilor de maridimensiuni, în infrastructură și nu numai.

Drept concluzie, o premisă importantă areușitei va fi dacă România se va dovedi

16

PIA}A BANCAR|


capabilă să participe la construirea noii norma -lități, cu toate ca gradele de libertate existentevor fi mai puține decât constrân gerile, maidegrabă decât s-o parcurgă drept un dat exterior.

care va fi impactul actualei crize asuprasistemelor financiare, în general, şi a celorbancare, în particular?

Reiau ideea conform căreia această criză aafectat mai întâi sectorul real, cu șocul de ofertăafectând ambele laturi. Cea a cererii, dincolo deafectarea sa prin restricțiile de mobilitate șimăsurile de distanțare socială, începe să aibă odimensiune financiară importantă, inclusiv cuimplicații financiare. În cele din urmă, asuprasectorului financiar se vor reflecta și problemeleunei eventuale reveniri întârziate, lente saufragile în ansamblul economiei, deși sprijinul delichiditate al băncilor centrale va reprezenta unajutor important în menținerea stabilitățiifinanciare.

Un prim element ce merită analizat estemăsura în care băncile au redus acordarea decredite noi sau rostogolirea unei părți a celorexistente, fenomen obișnuit în condițiile uneicrize, atât datorită aversiunii lor crescute față derisc, precum și prin scăderea cererii din parteaclienților, ambele alimentate de prezența unorincertitudini neobișnuit de mari. La nivelulRomâniei, datele disponibile pentru aprilieindică doar modificări minore în com pa rație cuprimul trimestru al anului curent, față de ocreștere notabilă a soldului depo zitelorpopulației și o inversare bruscă a ten dințeipentru depozitele societăților nefinanciare înaprilie, sugerând o nevoie mai mare delichiditate și capital de lucru a acestora.

La această analiză trebuie asociată și pers -pec tiva discutată anterior a relaxării temporarea măsurilor prudențiale, de natură să stimulezecontinuitatea fluxurilor de finanțare bancară șiîn perioada crizei. În mod important, acesterelaxări temporare nu trebuie să afectezecalitatea informațiilor asupra calității expu -nerilor băncilor, astfel încât elementul discutateste nu schimbarea definițiilor cred itelor ne -per formante, ci mai degrabă utilizarea pedurată determinată a unor elemente de capital,de tratament contabil și de încadrare în clase derisc pentru a stimula capacitatea de împrumuta băncilor.

Ca punct de pornire, grupurile bancareeuropene și subsidiarele lor din România sunt

semnificativ mai bine capitalizate și dispun deniveluri mai bune ale lichidității (precum și deacces suplimentar la aceasta) decât la începutulcrizei financiare globale. La nivel europeanconsolidat, profitabilitatea acestora rămânemai degrabă modestă.

Ca element pozitiv în sprijinirea inter -medierii financiare, pachetele de stimulare aeconomiei adoptate de multe țări sunt conce -pute a opera prin intermediul sistemului ban -car, oferind acestuia instrumente de ate nuare ariscului (în special de natura garan țiilor) pentrua putea continua acordarea de credite pentrucapital de lucru și, în măsură mai limitată, înscopuri investiționale.

Pe de altă parte, gradul de îndatorare alsectorului nefinanciar s-a amplificat față desituația dezintermedierii înregistrate în urmaprecedentei crize, el atingând sau depășindnivelurile din 2008, ceea ce expune existența

unor vulnerabilități ale debitorilor în condițiileunei contracții economice brutale, urmate de oposibilă revenire treptată, fragilă și inegalăîntre țări.

Aceasta presupune pe de o parte atenuareaeforturilor de provizionare ale băncilor pentrudebitorii solvenți care au solicitat participareala moratorii bancare, iar pe de altă parte urmă -rirea cerinței de evitare a stimulării hazarduluimoral, elemente aflate într-un echilibru delicat.

O problemă dublă este cea a acumulării cuun decalaj a unui stoc de credite neperformantedupă expirarea perioadei moratoriilor bancareși fiscale, mai ales dacă revenirea economicăva fi una trenantă. În aceste condiții, nu numaică va fi necesar un efort de recunoașteretransparentă și provizionare corespunzătoarepentru expunerile respective, dar și de rezol -vare rapidă a acestora, având deja experiența

anilor 2010-2015, când amânarea (atât înRomânia cât și în mai multe alte economii dinregiune) acestui proces a constrâns puterniccapacitatea și disponibi litatea de acordare denoi împrumuturi, conducând și la vânzareacreanțelor neper formante la prețuri extrem dereduse. Mai mult, este posibil ca sfârșitulperioadei de relaxare a condițiilor prudențiale(nu numai la nivel național, ci și al UE) săcoincidă cu acumularea de expuneri neper -formante, creând o dublă constrângere pentrubănci, ceea ce reclamă o pregătire dinainte areacției interme diarilor financiari.

Interacțiunile sectorului bancar cu piețelefinanciare merită de asemenea examinate.Performanțele bune ale piețelor bursiere (cereflectă pachetele de sprijin economic de maridimensiuni și intervențiile neobișnuit de ampleale băncilor centrale din economiile avansatemari), până în prezent deconectate de evoluțiile

sectoarelor reale, nu sunt ferite de riscul unorcorecții importante în viitor. Deși capitalizareași lichiditatea băncilor sunt argumente im -portante pentru reziliența acestora, o eventualăcorecție bruscă a prețurilor acțiunilor șiobligațiunilor ar pune presiune pe sistemulbancar, cu toate că accesul la facilitățile băn -cilor centrale (cu precădere la cele delichiditate) atenuează în parte acest risc.

O diferență notabilă față de începuturilecrizei anterioare, atât pentru economiileEuropei centrale și de est, cât și pentru celeemergente în ansamblu este importanța pe carefluxurile de capital non-bancare și investitoriide portofoliu au căpătat-o în finanțarea acestoreconomii. Participanții la Inițiativa de la Viena,platformă public-privată cu caracter voluntar acărei menire inițială a fost evitarea dezinte -rmedierii financiare dezordonate și menținerea

Ca element pozitiv în sprijinirea inter medieriifinanciare, pachetele de stimulare a economieiadoptate de multe țări sunt conce pute a opera prinintermediul sistemului ban car, oferind acestuiainstrumente de ate nuare a riscului (în special denatura garan țiilor) pentru a putea continua acordareade credite pentru capital de lucru și, în măsură mailimitată, în scopuri investiționale.


expunerilor bancare în economiile central șiest-europene, au decis recent șă diversificereprezentarea sectorului privat și să invite ungrup reprezentativ de investitori instituționalipentru a reflecta împreună în cadrul unuidialog deschis nu numai asupra dinamiciiviitoare a fluxurilor de finanțare cătreeconomiile zonei, dar și asupra explorării unorposibile abordări menite să reducă dinprociclicitatea fluxurilor de capital și săcontribuie la temperarea volatilității acestora.Discuțiile bilaterale inițiale au fost purtate cuinvestitori de portofoliu ale căror active aflateîn administrare (aum) totalizează aproape 16trilioane dolari SUA.

O ultimă problemă relevantă pentru dis -cuția de față e mai degrabă o întrebare decât unrăspuns: având în vedere că finanțarea bancarătransfrontalieră și cea de portofoliu s-au dez -voltat în paralel cu dominanța lanțurilor inter -naționale de ofertă, cum va influența regân -direa acestora din urmă volumul, cali tatea,diversitatea și stabilitatea finanțării? Ideea unorlanțuri productive mai scurte, eventual cir -cumscrise perimetrului național în anumitesectoare sporește eficiența acțiunilor bănciicentrale (atât în ceea ce privește politicamonetară cât și în privința reglementării șisupravegherii), însă nu elimină a prioriposibilitatea substituției de monedă, nici pe ceaa limitării bazei de finanțare a sistemuluibancar la capitalul autohton disponibil, ceea ces-ar putea dovedi insuficient pentru creștereasustenabilă a PIB potențial pe termen mediu șilung. Fragmentarea finanțării transfrontalierear prezenta și riscul unei diferențieri naționaleîn privința regimurilor de reglementare șisupraveghere (diminuată la nivelul UE deactivitatea EBA, SSM și SRB), cu consecințacreșterii costurilor de tranzacție în sectorulfinanciar și a unui impact negativ în consecințăasupra costului capitalului/creditului. Din nou,pe lângă eforturile depuse în cadrul BRI, alG20, etc., Inițiativa de la Viena funcționează șica o platformă de dezbatere și armonizare apozițiilor reglementatorilor și supraveg heto -

rilor din țările de origine și cele gazdă, cuconsultarea punctuală a reprezentanților gru -purilor bancare transfrontaliere.

ce trebuie să învăţăm de la această criză înderulare?

M-aș opri doar la câteva concluziipreliminare, procesul prin care trecem fiinddeparte de a se fi încheiat.

Criza actuală a reafirmat cât de importantăeste pentru țări, ca și pentru indivizi sau firmeconsolidarea și păstrarea rezilienței. În cazulRomâniei, lipsa spațiului fiscal și nevoia deechilibrare a poziției externe au limitat masivmarja de acțiune posibilă. Este esențială redo -bândirea și menținerea principalelor echilibrecare sprijină funcționarea economiei și înperioade de stres economic sever, cum este ceade față.

La nivelul politicilor economice, oobservație pune în balanță nevoia de acțiunedecisivă și pragmatism cu cea de prudență șisustenabilitate pe termen mai îndelungat.Pachetele economice de sprijin au fost îngeneral de mari dimensiuni, au fost augmen -tate în timp și s-au bazat în principal pe unrăspuns fiscal, susținut și de către băncilecentrale (în grade variabile, de la intervenții pepiețele secundare ale titlurilor de stat dinrațiuni de stabilitate financiară și evitare avolatilităților distorsionante ale randamentelorși până la finanțarea monetară a deficitelor, eunesusținând ultima rațiune amintită). E dediscutat cum vor opera pe mai departeautoritățile monetare din punctul de vedere alindependenței lor modificate de prezența uneidominanțe fiscale accentuate și ce anume vaînsemna (respectiv la ce orizont de timp se vapetrece) normalizarea politicilor monetare alebăncilor centrale cu rol global.

Acțiunea concertată pe plan național șiinternațional, în paralel cu măsurile adoptatede instituțiile financiare internaționale a fostpromptă; la nivelul UE, pachetul de redresaremarchează ca noutate această colaborare în

materie de politici fiscale. Aceasta merită salu -tată, dar e greu de spus dacă concertarea areșanse de permanentizare sau ambiții realistemai mari.

Surprinzătoare au fost și realizarea (princontracțiile abrupte și adânci din martie-mai)gradului intim în care economiile sunt multipluinterconectate, precum și a flexibilității multorfirme si persoane care, prin munca la distanță,trecerea pe platforme digitale (pe lângă socia -lizarea prin zoompozioane, etc.) au permiscontinuarea activităților și au minimizat întermeni relativi efectele șocului, menținândfuncționale multe sectoare ale economiei.Germania are performanțe foarte bune în areduce creșterea șomajului prin raport cu altețări, lucru atribuit în mare parte și funcționăriisistemului flexibil de Kurzarbeit. Capacitateaunor industrii de a reconverti rapid echipa -mentele existente și a produce inputuri nece -sare pentru activitatea medicală, dar șiechipamente de protecție și materiale sanitareeste de asemenea un element de salutat.

Ca orice criză, și cea de față a făcut maivizibile lucrurile nesustenabile, reclamândcorecția acestora și a grăbit considerabil tre -cerea în cotidian a unor tendințe ce păreau aavea un ritm intern mai lent - am în vedere aiciîn mod special transformarea digitală accele -rată brusc la nivel mondial în decursul ulti -melor luni.

Față de perioada crizei anterioare, comu -nitatea academică economică a reacționatrapid, existând în prezent o abundență de studiiși chiar reviste științifice și cărți care se ocupăde diferitele aspecte ale crizei induse depandemie. E o provocare în sine să poți ținepasul cu ceea ce se scrie!

O ultimă concluzie este că ne aflămdeparte de sfârșitul crizei și că parcursul ce seprefigurează a fi îndelungat, dificil și incertreclamă viziune, decizie, coeziune dar șiprudență și, mai mult decât oricând, experiențăși competență.

norel Moise

[1] Sergio Correia, Stephan Luck și Emil Verner - ”Fight the Pandemic, Save the Economy: Lessons from the 1918 Flu”, Liberty Street Economics, Federal ReserveBank of New York, 27 martie 2020, libertystreeteconomics.newyorkfed.org

[2] Marco Pagano, Christian Wagner și Josef Zechner - ”COVID-19, asset prices, and the Great Reallocation”, voxeu.org, 11 iunie 2020[3] R. Maria del Rio-Chanona, P. Mealy, A. Pichter, F. Lafond și J. Doyne Farmer - ”Predicting the supply and demand shocks of the COVID-19 pandemic: An industry

and occupation perspective”, voxeu.org, 16 mai 2020

18

PIA}A BANCAR| / {TIRI


Banca Transilvania a aprobat 1.000 decredite în cadrul IMM Invest, program caresusţine antreprenorii prin acces la lichiditate,prin garantarea majoritară a acestor credite şisubvenţionarea dobânzii de către Stat până lafinalul anului.

Ce înseamnă pentru antreprenori şi eco -nomie aceste 1.000 de credite:

n Circa 500 de milioane de lei care intră îneconomie, dintre care aproximativ 430 demilioane de lei sunt pentru capital delucru, iar aproape 70 de milioane de leipentru investiţii;

n Sunt susţinute firme din aproape toatedomeniile, cele mai multe cu activitate încomerţ, transport de mărfuri şi persoane,servicii, construcţii şi HoReCa;

n Susţinerea a peste 18.000 de locuri demuncă.

“Programul IMM Invest a venit în momentulîn care economia românească are nevoie dereluarea fluxurilor investiționale. Rezultateleacestui program se vor reflecta atât la nivelulpieței forței de muncă pe termen scurt, cât și înprocesele de inovare și digi talizare din economiainternă pe termen mediu, aspecte fundamentalepentru dezvol tarea durabilă și continuareaprocesului de con vergență econo mică europeană.Aceste perspective sunt susținute și de potențialulridicat de ameliorare a investițiilor în aproapetoate sectoarele – atât cantitativ, cât și calitativ.Spre exemplu, raportul PIB/investiții pro ductivese situa la aproximativ 4 în 2019 în România,comparativ cu nivelul de 5 înre gistrat în Poloniași în Uniunea Europeană. Până acum, volumulcreditelor aprobate a depășit 0,4% din totalulinvestițiilor productive din România din 2019” –declară Andrei Rădulescu, Director AnalizăMacroeconomică, Banca Transilvania.

Primele 1.000 de credite aprobate de banca transilvania în programul iMM invest

tbi bank, parteneriat cuplatforma termene.roTBI Bank anunță un nou parteneriat cu platformaTermene.ro pentru a oferi companiilor o soluțieinovatoare de finanțare și o experiență mai bunăîn procesul de creditare. Companiile carefolosesc Termene.ro pot accesa acum unîmprumut direct în cadrul platformei, într-unproces digital, fără vizite la bancă, birocrațieinutilă sau garanții. Procesul de aplicare onlinepentru un împrumut durează doar 5 minute, iardocumentația necesară este redusă și la îndemânaoricărui proprietar de afaceri. Răspunsul lacererea de credit este transmis clienților înmaximum 24 de ore. Prin acest parteneriat, TBIBank și Termene.ro oferă finanțare de până la15.000 euro (echivalent în lei), pe o perioadă de12 luni, firmelor mici care caută o soluție definanțare rapidă și convenabilă pentru a-șidezvolta afacerea sau pur și simplu pentru aacoperi anumite nevoi punctuale de flux denumerar.

„Mai ales în contextul economic volatil dinprezent, companiile se străduiesc să atenuezeimpactul asupra afacerilor din timpul epidemieide coronavirus. La TBI, ne-am luat angajamentulde a ne ajuta clienții, proprietari de afaceri mici șimijlocii, să-și mențină activitatea și să traversezemai usor aceste momente dificile, ceea ceînseamnă inclusiv să facilităm accesul rapid laresursele financiare atât de necesare”, a declaratFlorentina Mircea, Director Executiv în cadrulTBI Bank.

EximBank şi Agricover Credit IFN,principală instituţie financiară dedicatăfinanţării agriculturii româneşti, au agreatprelungirea şi suplimentarea acordului deîmprumut pe care cele două părţi îl au înderulare pentru asigurarea resurselor necesaredezvoltării de noi produse şi servicii financiaredestinate agricultorilor romani.

”Noul acord prevede suplimentarea cu 50de milioane de lei a plafonului de împrumut învaloare de 150 de milioane de lei şi prelungireaperioadei de tragere până în 2022. Agriculturareprezintă un domeniu strategic pentru noi şi,prin acest parteneriat cu Agricover Credit IFNne implicăm activ în susţinerea agribusiness-ului românesc mai ales acum când producătoriiparcurg o perioadă deja dificilă şi au nevoie deformule rapide şi flexibile de suport financiar.

Contribuim astfel la furnizarea de soluţiipentru acoperirea necesarului de lichidităţi alagricultorilor locali, ajutându-i să depăşeascăprovocările contextului actual şi să-şi dezvolteafacerile”, a spus Traian Halalai, preşedinteleexecutiv al EximBank.

EximBank şi Agricover Credit IFN auîncheiat primul acord de finanţare în 2013,banca acordând societăţii un împrumut învaloare de 70 de milioane de lei. De atunci,acordul a fost prelungit anual, asigurândresurse financiare pentru mii de producătoriagricoli locali. În 2019, Agricover Credit IFNa acordat credite în valoare de 1,88 miliarde delei, în creştere cu 16% faţă de 2018, în timp cenumărul clienţilor activi a crescut cu 23% faţăde anul precedent, ajungând la 3.434 defermieri.

Extindere colaborare


CEC Bank, instituția financiară cu cea mailungă tradiție și cea mai extinsă rețea teritorialădin România, continuă să fie alături de salariațiidin spitalele care au luptat în prima linieîmpotriva COVID-19. Astfel, Banca oferă 1.000de pachete de vacanță gratuite, iar înscrierile sepot face site-ul Băncii, www.cec.ro.

Pachetele de vacanță includ trei nopți decazare cu mic dejun, pentru 2 persoane, în

unități hoteliere de 4 și 5 stele din rândulclienților CEC Bank. Banca va suporta integralcosturile aferente, cu plata în avans cătrehotelurile partenere.

Continuăm să fim alături de personalulmedical, iar această nouă campanie este modulîn care vrem să ne arătăm recunoștința față decei care au avut grijă de sănătatea noastră și acelor dragi în perioada dificilă prin care amtrecut. În plus, am implicat în campanie și înschema noastră de sprijin și companiilehoteliere, clienți ai băncii, care au trecut printr-o situație foarte dificilă, în contextul restric -țiilor impuse pentru limitarea răspândiriicoronavirusului”, declară Bogdan Neacșu,Președinte, Director General al CEC Bank.

Pachetele de vacanță acordate de CECBank se adresează salariaților din spitalele careau luptat în prima linie împotriva Covid-19(spitale de asistență pentru cei bolnavi șispitale suport), conform Ordinului MinistruluiSănătății 623/2020 cu modificările ulterioare.Pachetele de vacanță vor fi acordate în ordineaînscrierilor, fără tragere la sorți, și conformTermenilor și Condițiile Campaniei, putând fifolosite în perioada 1 septembrie 2020 – 1septembrie 2022, excluzând anumite perioadedin an (sărbătorile legale, perioadele de vârf desezon etc).

CEC bank premiază medicii cont curent în ajustareÎn perioada ianuarie-aprilie 2020 contul curental balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 1782 milioane euro, comparativ cu 2 258milioane euro în perioada ianuarie-aprilie 2019;în structură, balanţa bunurilor a consemnat undeficit mai mare cu 880 milioane euro, balanțaserviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu465 milioane euro, balanța veniturilor primare aînregistrat un excedent mai mare cu 427milioane euro, iar balanța veniturilor secundarea înregistrat un excedent mai mare cu 464milioane euro.Investiţiile directe ale nerezidenţilor în Româniaau însumat valoarea netă negativă de 454milioane euro (comparativ cu o valoare netăpozitivă de 2 161 milioane euro în perioadaianuarie – aprilie 2019), din care participaţiile lacapital (inclusiv profitul reinvestit net estimat)au însumat 33 milioane euro, iar crediteleintragrup au înregistrat valoarea netă negativă de487 milioane euro.În perioada ianuarie – aprilie 2020, datoriaexternă totală a crescut cu 683 milioane euro. Înstructură:l datoria externă pe termen lung a însumat 73

276 milioane euro la 30 aprilie 2020 (68,8 lasută din totalul datoriei externe), în scădere cu0,5 la sută față de 31 decembrie 2019;

l datoria externă pe termen scurt a înregistrat la30 aprilie 2020 nivelul de 33 280 milioaneeuro (31,2 la sută din totalul datoriei externe),în creștere cu 3,3 la sută față de 31 decembrie2019.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lunga fost 17,6 la sută în perioada ianuarie – aprilie2020, comparativ cu 18,6 la sută în anul 2019.Gradul de acoperire a importurilor de bunuri șiservicii la 30 aprilie 2020 a fost de 5,3 luni, încomparație cu 4,6 luni la 31 decembrie 2019.Gradul de acoperire a datoriei externe pe termenscurt, calculată la valoarea reziduală, curezervele valutare la BNR la 30 aprilie 2020 afost de 72,1 la sută, comparativ cu 73,8 la sută la31 decembrie 2019.

OtP bank, prima finanțare în iMM invest OTP Bank a acordat primele credite

garantate prin Programul IMM Invest România.Printre acestea se numără și finanțarea acordatăproducătorului român de containere LucimetProd SRL. Finanțarea în valoare de 1 milion leieste deja utilizată de companie și asigurăcapitalul de lucru în vederea creșteriiproductivității pentru fabrica din București.

OTP Bank s-a alăturat la startul celui maiamplu program guvernamental destinatgarantării creditelor pentru întreprinderile miciși mijlocii, IMM Invest România, iar laînceputul lunii mai a fost finalizat procesul desemnare a Convenției de Garantare și Plată a

Granturilor cu Fondul Național de Garantare aCreditelor pentru Întreprinderile Mici șiMijlocii. Câteva săptămâni mai târziu, primelerezultate au apărut, dosarele de creditare auintrat în fluxul standard de creditare, iarclienții au început să intre în posesia banilorsolicitați.

Criza economică generată de pandemia decoronavirus și limitarea posibilității de exportîn perioada stării de urgență a afectat însă, princontracte amânate și reducerea volumelorlivrate, și domenii de activitate mai puțin cu -nos cute, cum este cel din segmentul cons -trucțiilor metalice.

20

PIA}A BANCAR|


În acest moment se poate vorbi de unrestart pentru fiecare business: regândireaplanului de afaceri, conceperea de noi strategiide business, găsirea de noi sisteme de finanțare– credite bancare, fonduri europene, grant-uri– și de rambursare a creditelor deja contractate,propunerea de noi planuri de retenție apersonalului, care să asigure continuitateaafacerii.

Am provocat, cu ajutorul colegilor de laRomânia Durabilă, în general, şi a jurnalistuluiDaniel Apostol, în particular, o dezbatereinteresantă la care au participat în deja celebrulformat de distanţare socială următoarele perso -nalităţi: Florin Dănescu, preşedinte executivARB, Radu Graţian Gheţea, preşedinte al CALibra Internet Bank, Emil Bituleanu, CEOLibra Internet Bank şi Liviu Fenoghen,director CSALB. Iată care au fost principaleleidei expuse de către distinşii panelişti.

florin Dănescu, preşedinteexecutiv arb: În acestă perioadă băncile suntvăduvite de o parte din încasări

Băncile au primit în acestă perioadă valuride solicitări nemaiîntâlnite: pe IMM INVESTam primit într-o săptămână cât se primea înjumătate de an, în mod obişnuit, pe amânare deplăţi, am primit într-o săptămână cât în alte 7-8 luni obişnuite.

Cu aportul semnificativ al digitalizării,băncile au făcut faţă exemplar tuturor

cerinţelor, folosind cu discreţie profe -sionalismul şi expertiza acumulată în timp.

Nu trebuie uitat că ceea ce se amână acum la plată va văduvi băncile de încasări şile va diminua sumele pentru continuareacreditării.

Aceste amânări pot deveni în viitorneperformanţă sistemică: ce procent, e greu despus acum. Sunt în Parlament circa 9-10 legicare impietează activitatea bancară:

am fi vrut şi noi ca una să treacă – e vorba desemnătura electronică. Din păcate, încă stă lasertar.

Riscul legislativ va rămâne cel mai preg -nant pentru sistemul bancar, dincolo de alteriscuri ce trebuie tratate cu celeritate: decreditare, de litigii, de piaţă etc.

20 000 de lucrători bancari au stat în primalinie, în sucursale, în toată această perioadăgrea. LE MULŢUMIM!

DiGital Debates series: “ bankinG unDer Pressure: creDitele bancare sub situații De urGențĂ”

Clienţii băncilor trebuie să înţeleacă că ratele la credite le-au fost aMÂNatE, nu ŞtErSE!lumea întreagă este în acestă perioadă ”under pressure” iar românia resimte din plin efectele sociale, umanedar și economice ale pandemiei provocate de covid-sars-ii. trăim o *situație de urgență* fără precedent,devenită între timp „de alertă”, la care companiile trebuie să găsească soluții și răspunsuri pentru a putea aveaun viitor. la fel şi băncile pentru că, până la urmă, sunt tot companii şi ele.

florin DĂnescu, PreŞeDinte executiv arb

raDu Graţian Gheţea,PreŞeDinte ca,

libra internet bank


radu Graţian Gheţea, preşedinteca, libra internet bank:costurile concrete ale crizei se vorvedea pentru bănci în 2021

Relaţia bancă - client trebuie să continue,indiferent de context - clienţii trebuie servisaţiprofesionist în orice conjunctură: nici noi nuputem trăi fără clienţi, nici clienţii fără noi.Clienţii noşti nu trebuie să simtă diferenţa, înceea ce priveşte serviciile pe care noi le oferim.Chiar dacă este pandemie, băncile au trecut cubrio un examen de maturitate: au făcut faţăvolumului mare de transferuri pe canalealternative. Această criză sanitară a grăbitproiectele de digitalizare pe care băncile leaveau în derulare. Ea e tratată diferit faţă de2008-2009: capacitatea de reacţie a celorimplicaţi e mai rapidă, conştientizarea e maibună.

Sperăm să nu mai vedem salturi în ceea cepriveşte insolvenţele de la 1 companie din 30la o companie din 7, cum a fost în crizaeconomică precedentă.

De această dată au funcţionat comple -mentar moratoriul public şi cel privat: sectorulbancar şi-a asumat parte din costuri în modvoluntar, până să apară legi specifice, precumOuG 37/2020. Costurile concrete ale crizei,pentru sistemul bancar, se vor vedea abia în

2021. E de aşteptat să apară probleme în 2021în ceea ce priveşte clienţii persoane fizice cueducaţie financiară redusă, dar şi clienţii IMMde genul afacerilor de familie, mai ales a celorcu caracter sezonier.

Riscul populismului se amplifică şi e dedatoria noastră şi a media să le spunemoamenilor că datoriile le-au fost AMÂNATEnu ŞTERSE.

emilian bituleanu, ceo libra internet bank:soldul de credite amânate laplată în sistem va fi de 20-25%

Banca noastră e binecunoscută pentruapetitul deosebit în ceea ce priveşte tehnologiaşi canalele alternative. Am testat cu toţii cusucces lucrul de acasă, iar lucrurile au mersperfect, dar am optat pentru varianta 70%acasă -30% la birou, din solidaritate pentruoamenii noştri din sucursale care au fost înlinia întâi pe toată perioada, la fel cafarmaciştii.

A închide sucursalele este un lucru deneimaginat pentru noi, indiferent de conjun -ctură. Un proiect al nostru foarte bine primit declienţi, semnătura electronică gratuită a devenitrealitate de curând. Am acceptat partea noastrăde cost al crizei pentru că, dacă un restaurant,

de pildă, într-o astfel de situaţie, cum e crizasanitară, rămâne imediat fără venituri, noitrăim o perioadă din sold.

Circa 20% din soldul nostru de creditereprezintă acum credite amânate de la plată(situaţie similară sistemului). Sperăm ca în2021 un procent cât mai mic dintre aceste 20-25% amânate să devină neperformante.Suntem pregătiţi pentru orice situaţie, lucrămla un sistem de provizionare specifică ce va figata la 1 iulie.

Suntem solidari cu clienţii noştri dincreditare dar în acelaşi timp răspundem faţă dedeponenţi şi faţă de acţionari. După criză vorapare schimbări în industrie dar şi in compor -tamentul clienţilor, şi trebuie să fim pregătiţipentru aceste lucruri.

liviu fenoghen, director, csalbsumele record tind să ia ochiipublicului, dar ele nu spun totuldespre activitatea noastră

CSALB a stat la dispoziţia clienţilor şi înaceastă perioadă ca şi înainte de declanşareapandemiei în 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Din1 008 cereri de conciliere primite în acest an,doar 24 au venit direct la sediu, câteva princurier, în timp ce 99% au sosit prin intermediulmailului sau aplicaţiei noastre online.

Am sesizat în prima parte a crizei oatitudine de aşteptare din partea clienţilor, careau vrut să vadă cum se modifică legislaţia.

Activitatea CSALB se redinamizează înaceastă lună, până acum primind 300 de cereri.Sumele record tind să ia ochii publicului, darele nu spun totul despre activitatea noastră. Oreducere de rată de la 400 de euro la 250, încazul unui credit ipotecar, s-ar putea să dea lafinal o reducere mai mare decât ştergerea dinsold de 42 000 de euro sau 52 000 de CHF.

De la apariţia CSALB până azi au fostacordate prin relaţia bănci - clienţi concilieri învaloare de 3 milioane de euro. Noi nu vânămrecorduri, ci vrem doar să ne facem binetreaba.

Nu ne dorim să fim în pielea celor care vinla noi cu cereri de conciliere, pentru că e clarcă acei oameni au probleme.

Dacă după criză vor apare noi clienţi cuprobleme, îi îndemnăm să vină întâi la noi, şinu la instanţe de judecată.

norel Moise

eMilian bituleanu, ceo libra internet bank

liviu fenoGhen, Director, csalb

22

PIA}A BANCAR|


despre dobânzi și despre joaca cu foculbanca națională a decis reducerea dobânzii de referință cu 25 de puncte de bază (adică 0,25 la sută). a fost o decizie dificilă, într-un context macroeconomic și internațional dintre cele mai complicate. în situațiade acum, de altfel, nu există soluții magice prin care băncile centrale să poată rezolva problemele, atât decomplexe, cu care se confruntă economia mondială, iar deciziile sunt cu atât mai dificile într-o țară în care s-au acumulat dezechilibre macroeconomice de-a lungul anilor și a căror rezolvare nu poate în niciuncaz să se realizeze doar prin pârghii monetare.

Marea, imensa problemă a României estedezechilibrul bugetar. Nu s-a ajuns aici pestenoapte. În întreaga perioadă de la prăbușireacomunismului ne-am confruntat cu ocapacitate scăzută de a colecta impozitele șitaxele și cu nevoi de cheltuieli mari și încontinuă creștere. După eforturi persistente șiadoptarea unor decizii deosebit de dificile,reușiserăm, în urmă cu vreo 5-6 ani, să neapropiem de faimosul MTO (medium termobjective = obiectiv pe termen mediu, adică undeficit mai mic de 1 la sută din PIB, in conditiide creștere economică). Dar minunea nu adurat prea mult: începând din 2017, guvernelecare s-au succedat la palatul Victoria auadoptat o conduită pe care păsăreasca macro -eco nomiștilor o denumește “nesustenabilă”,dar într-un limbaj de zi cu zi poate fi catalogatădrept aberantă și distrugătoare. Dacă în anii2017 și 2018 au mai putut fi găsite expedientepentru a menține iluzia unui deficit mai mic de3 la sută din PIB (oricum, departe de MTO !),rezervele de machiaj s-au epuizat, iar finalulanului 2019 ne-a găsit la un nivel al deficituluibugetar de 4,3 la sută – de departe cel mairidicat din Uniune Europeană. Să consemnămcă nivelul mediu al deficitului bugetar a fostanul trecut de 0,8 la sută pe ansamblul Uniunii.Cel mai mare deficit, după România, a fost celal Franței, de 3 la sută din PIB, în condițiile încare această țară își acoperă deficitul la rate aledobânzilor apropiate de 0. De consemnat, deasemenea, că țările fost comuniste au, toate, osituație bugetară cu mult mai bună. Ungaria aavut un deficit de 2 la sută, Polonia de 0,7 lasută, în timp ce Cehia și Bulgaria au avut

excedente bugetare (0,3, respectiv 2,1 la sutădin PIB).

Am insistat atât de mult asupra acestorcifre, aride, fără îndoială, pentru că orice cons -trucție macroeconomică începe cu o situație defapt, iar deciziile nu se adoptă din burtă sauple când de la iluzii, deși unii politicieni nu sesfiesc să le întreţină, într-un dispreț total alrealității și al consecințelor acestora.

Declanșarea crizei Covid ne-a prins din noufără niciun fel de rezerve. Nici în privința uneiminime echipări a sistemului sanitar pentru aputea face față situației de urgență, nici afondului de rezervă bugetar, care fusese tocatfără remușcări. Nu putem pierde din vedere nicifaptul că România a reușit “performanța” de afi singura țară a Uniunii Europene care se aflăîntr-o procedură de infringement pentrudepășirea deficitului bu getar, ceea ce obligă laadoptarea promptă a unor măsuri semnificativede corecție a acestui deficit – şi nicidecum atoca iresponsabil banii publici pentru a respectapromisiuni fantasmagorice.

Deficitul bugetar merge, de cele mai multeori, mână în mână cu deficitul extern. Româniaa consemnat anul trecut un deficit al contuluicurent de 4,6 la sută din PIB. Nu a fost chiar celmai ridicat din Uniunea Europeană (ne-audepășit la acest indicator Irlanda și Cipru) darși aici stăm cu mult mai rău decât țările vecine:Bulgaria, Croația și Polonia înregistreazăexcedente de cont curent, în timp ce Ungaria,Cehia și Slovacia au deficite semnificativ maimici.

Deficitele gemene, bugetar și de contcurent, precum și perspectiva ca acestea să se

eugen rădulescudirector al direcției stabilitatefinanciară, bnr


adâncească în continuare, au determinat celemai importante agenții de rating să coboarenivelul evaluării de țară al României la BBB-cu perspectivă negativă, adică la o jumătate depas de ieșirea din rândul țărilor recomandateinvestițiilor și intrarea în categoria pentru caretermenul folosit este “junk”(gunoi). Impactulpe care această eventualitate l-ar avea asupraeconomiei naționale, în general, și a situațieifinanciare, în special, ar fi teribil. Capacitateade a finanța deficitul pe piața externă s-ardeteriora grav, iar costul împrumuturilor arexploda. Este o perspectivă pe care autoritățileromâne trebuie să o evite.

În această situație tensionată a apărut crizamondială a Coronavirusului, ceea ce acomplicat foarte mult lucrurile, inclusiv pentruțările cu o situație de pornire favorabilă, dar cuatât mai mult pentru una prinsă din nou pepicior greșit. Deja scăderea producției și aveniturilor bugetare, concomitent cu chel -tuielile de urgență pentru limitarea efectelorcrizei Coronavirusului, pun o presiune formi -dabilă asupra bugetului.

Aceasta este imaginea de ansamblu în careBanca Națională trebuie să acționeze astfelîncât să fie depășită criza, să poată fi reluată încondiții de siguranță activitatea economică, fărăa pierde, în același timp, din vedere riscurile pecare situația macroeconomică le atrage.

Ce ar putea să facă în aceste condiții bancacentrală? Primul pas, care a și fost făcut dealtminteri, a fost acela de a mări lichiditatea însistemul bancar, atât prin clasicele operațiunireversibile (“repo”), cât și prin mai puținuzitatele până în prezent achiziții de titluri destat de pe piața secundară. Aceste din urmăoperațiuni semnalizează orientarea politiciimonetare înspre satisfacerea nevoilor pieței,fără însă a o inunda cu lei.

Cea de-a doua măsură a fost aceea de areduce rata de referință, cu un total de 0,75 lasută, și de îngustare a coridorului de dobânziale Băncii Naționale, cu un total de un punctprocentual. Aceste decizii de politică monetarăau fost favorizate de o scădere a ratei inflațieiîntrucâtva mai rapidă decât se anticipase.Trebuie spus că această tendință a inflației nureflectă neapărat evoluții favorabile, întrucât,pe de-o parte, ea se datorește scăderii abruptea prețului petrolului pe piața internațională, iarpe de altă parte, este semnul scăderii cererii debunuri și servicii, în condițiile stării de urgență.Totuși, scăderea ratei inflației oferă băncii

centrale oarece spațiu de manevră, care a atras,de altfel, cea mai recentă reducere a ratei dereferință.

Ar exista alternative la această politică abăncii centrale, considerată de unii preaprudentă? Păi, să vedem! Teoretic, BancaNațională ar putea reduce dobânda sa dereferință mai mult și mai repede, apropiindu-nede nivelurile practicate de alte bănci centraleeuropene. Doar că, așa cum am arătat mai sus,toate celelalte țări care au redus ratele dobân -zilor au o situație a bugetului și a contului curentincomparabil mai bună decât cea pe care oînregistrează țara noastră. Dacă e să ne aflăm întreabă, putem să ne mirăm că, de exemplu,Bulgaria are rata de referință la nivelul zero.(Există un cetăţean, care se crede analist, careafirmă că dobânda BNR este de 17,5 ori mairidicată decât cea a Băncii Poloniei. L-aş sfătui,colegial, ca să zic aşa, să ne compare cu BancaBulgariei : dobânda noastră este de un infinit deori mai mare. Ce impact mediatic ar avea !)Doar că Bulgaria are atât excedent bugetar, de

2,1 la sută din PIB, cât și de cont curent, de 4 lasută din PIB. Dacă avem cunoștinţe de econo -mie măcar la nivel de anul I de facultate, înţele -gem de ce nu se pot compara situaţiile. Dacă nu,facem împărţiri la 0 şi ne scărpinăm în cap.

Există două argumente puternice pentrucare prudența trebuie să caracterizeze politicade dobânzi a Băncii Naționale. Primul estelegat de impactul pe care scăderea abruptă adobânzilor l-ar avea asupra cursului valutar alleului. Reducerea mai agresivă a ratelor dedobândă ar antrena aproape imediat un atacasupra cursului valutar, ce nu ar mai putea fistăvilit. Iar aceasta, cu atât mai mult cu câtdeficitul extern generează, prin el însuși, onevoie de valută care presează oricum asupracursului valutar. Mai mult decât atât, expe -riența funcționării piețelor valutare arată că,

aproape întotdeauna, declanșarea unui procesde depreciere a unei monede are tendința de ase opri doar după ce a fost depășit nivelul deechilibru, ajungându-se la ceea ce în piață estecaracterizat cu termenul “overshooting”. Odepreciere a leului cu 10-15 la sută, delocimposibilă dacă dobânzile interne ar fisemnificativ mai scăzute decât în prezent, arduce cursul valutar pe la 5,5-5,6 lei/euro, ceeace ar arunca în aer o stabilitate dobândită cugreu și cu eforturi importante. Chiar asta nedorim? Cine ar avea de câștigat dintr-oasemenea nebunie?

Al doilea argument este puțin mai nuanțat,iar el se referă la credibilitatea politicilor urmatede autoritățile române. Mai mult decât oricând,avem nevoie ca partenerii externi să aibăîncredere în conduita politicilor României. Da,vom avea un deficit bugetar mult mai maredecât cel avut în vedere în ianuarie ; dar acestdeficit trebuie să fie strict corelat cu efectelecrizei Coronavirusului și cu măsurile adoptatepentru depășirea ei. Da, Banca Națională poate

reduce ratele dobânzilor și poate mărilichiditatea din sistem – tot ca urmare a crizeiCoronavirusului, nu oricât și oricum. Dacă însădeficitul bugetar o ia pe coclauri pentru cauzefără legătură cu Coronavirusul și dacă BancaNațională capotează de la îndeplinirea roluluiei de apărător al monedei naționale, atuncicredibilitatea autorităților române se năruie, iarţara se auto-izolează, cu efecte inimaginabileasupra nivelului de trai și al viitoruluieconomiei naționale.

Situația este, fără îndoială, deosebit decomplexă. Riscurile pe care le avem suntcolosale. Doar politici responsabile ne potscoate la lumină. Și închei cu un apel pentrupoliticieni: nu vă jucați cu focul! Nu aruncațiîn haos economia națională cu măsurifantasmagorice!

O depreciere a leului cu 10-15 la sută, delocimposibilă dacă dobânzile interne ar fi semnificativmai scăzute decât în prezent, ar duce cursul valutar pe la 5,5-5,6 lei/euro, ceea ce ar arunca în aer o stabilitate dobândită cu greu și cu eforturiimportante. Chiar asta ne dorim? Cine ar avea de câștigat dintr-o asemenea nebunie?

24

PIA}A BANCAR|


teorii conspiraționiste aberante în legătură cu decizia agenției Standard & Poors privind ratingul românieiîn media socială au apărut unele afirmații aiuritoare care doresc să acrediteze ideea că persoane din bancacentrală (și nu numai) au acționat pentru retrogradarea ratingului de credit al româniei și că acest plan a eșuat.enormitatea unor astfel de declarații poate fi ușor demontată printr-o lecturare rapidă a ultimului raport alagenției de rating standard&Poors referitor la țara noastră. în fapt, activitatea băncii centrale, ponderea scăzutăa datoriei și evaluarea externă au fost singurele trei criterii de analiză care au îmbunătățit punctajul acordat deagenție și au permis reconfirmarea ratingului de țară. elementele relevante din raport care demonteazărealitatea alternativă ce se încearcă a fi promovată în mass-media sunt prezentate mai jos.

ce este un rating de credit?

Ratingurile de credit reprezintă opiniiindependente și orientate spre viitor ce privescriscul de credit. Ele arată abilitatea unei entități(stat, firmă, municipalitate) de a-și onoraobligațiile atunci când devin scadente saucalitatea de credit a unei emisiuni de instru -mente de datorie (de ex. obligațiuni de stat,corporatiste sau municipale). Evaluările de riscde credit respective sunt oferite de firme spe -cia lizate denumite agenții de rating. Piațanotării financiare este dominată de trei mariagenții, care acționează la nivel internațional:Standard&Poors, Moody’s și Fitch.

Fiecare firmă de rating aplică o metodo -logie specifică pentru determinarea niveluluide risc de credit al unui debitor sau al unuiinstrument de datorie și își face publice opiniileîn această privință prin utilizarea unei scări derating proprii. De regulă, opiniile de rating suntexprimate prin litere (majuscule și/sauminuscule) la care se adaugă pentru gradareariscului cifre sau operatori matematici (plus,minus). Agenția Standard&Poors (S&P) are oscară de notare cuprinsă între AAA și D. Încazul marilor agenții de rating, deși scările denotare sunt diferite, există totuși o echivalențăîntre ele, care facilitează comparațiile.

În practica piețelor financiare, emitențiisunt grupați în categoria “investment grade”,cuprinsă de la Baa3 (Moody’s), BBB- (S&P),

BBB- (Fitch) în sus, sau în categoria “non-investment grade” (denumită și grad specu -lativ, junk, randament înalt), de laBa1/BB+/BB+ în jos. Un rating din primacategorie (recomandat pentru investiții)asigură un acces bun la piață și termeniatractivi pentru instrumentele emise. Un ratingdin cea de a doua categorie (nerecomandatpentru investiții) e însoțit de o serie de restricțiiși de costuri financiare mai mari (dobânzi mairidicate). În relație cu conceptul de rating seaflă și “perspectiva de rating” (pozitivă,stabilă, negativă, în dezvoltare) care reprezintăo evaluare a direcției în care s-ar putea îndreptaratingul în timp.

care sunt criteriile utilizate de s&P în acordarea ratingurilor suverane?

Agenția de rating S&P acordă ratingurisuverane (privesc riscul de credit al unui stat) curespectarea unei metodologii care este publică[i] și care încorporează o serie de factori care înviziunea agenției de rating “afectează dorința șiabilitatea guvernelor țărilor suverane de a-șiîndeplini obligațiile financiare față de creditorineoficiali, la timp și în întregime”.

Determinarea ratingului suveran sebazează pe factori grupați în cinci zone cheiede analiză, care la rândul lor formează douăprofile, după cum se arată în continuare:

cristian bichiconsilier guvernator, cancelaria bnr


Profilul economic și instituțional:l evaluare economică,l evaluare instituțională.

Profilul flexibilității și performanței:l evaluare externă,l evaluare fiscală,l evaluare monetară.

Evaluarea instituțională reflectă modul încare instituțiile și politicile guvernamentaleafectează riscul de credit prin asigurarea definanțe publice sustenabile, promovarea creș -terii economice echilibrate și răspunsurile lașocurile economice și politice. De asemenea,eva luarea reflectă transparența datelor, pro -ceselor și instituțiilor, istoricul plăților în con -tul datoriei și riscurile de securitate poten țialeexterne sau interne.

Evaluarea economică reflectă viziuneaagenției privind nivelele de venit ale țăriirespective (măsurate prin indicatorul PIB/locuitor), perspectivele de creștere economică,precum și diversitatea economică și volatili -tatea (expunerea constantă la dezastre naturaleși la condiții adverse de climă).

Evaluarea externă are în vedere statutulmonedei țării în tranzacțiile internaționale,abilitatea țării de a genera valuta necesară plățiiobligațiilor sale publice sau private către non-rezidenți, precum și poziția externă a țării, carearată activele și pasivele (atât în valută, cât și înmonedă locală) față de restul lumii. Evaluareafiscală reflectă viziunea agenției privind

sustenabilitatea deficitelor bugetare și a poveriidatoriei țării. Ea abordează flexibi litatea fiscală,trendurile și vulnerabilitățile fiscale pe termenlung, structura datoriei și accesul la finanțare,precum și riscurile poten țiale ce pot aparedatorită pasivelor eventuale. Această evaluareeste împărțită în două segmente: “performanțafiscală și flexibilitate” și “povara datoriei”.

Evaluarea monetară reflectă viziuneaagenției în privința “abilității autoritățiimonetare (n.n. în cazul nostru, BNR) de a-șiîndeplini mandatul în același timp cu susți -nerea unei economii echilibrate și atenuareaoricăror șocuri majore economice sau finan -ciare”. Evaluarea monetară cuprinde analiza adoi factori: regimul valutar și credibilitateapoliticii monetare.

cum se stabilește ratingul final?

Cei cinci factori anterior menționați suntevaluați pe o scală de la 1 (cel mai puternic) la 6(cel mai slab) și se obține o valoare mediepentru Profilul instituțional și economic și o altăvaloare medie pentru Profilul flexibilitate șiperformanță. Aceste valori sunt confruntate cuun tabel, prezentat în Metodologia de rating, ceare pe coloane un punctaj specific cuprins între1 și 6 aferent primului profil și pe linii altpunctaj cuprins între 1 și 6 aferent celui de aldoilea profil. La intersecția liniei și coloaneicorespunzând valorilor medii se află nivelul de

rating indicativ, care poate fi supus unei ușoaremodificări de către agenția de rating în funcțiede existența anumitor factori de ajustaresuplimentari.

evaluarea ratingului de credit al româniei

În cazul României, trei factori au obținutpunctajul de 3 (Evaluarea externă, Evaluareafiscală: povara datoriei și Evaluarea monetară),ceilalți factori utilizați în analiză obținândpunctajul de 4. Ratingul indicativ rezultat a fostcel de BBB-, care nu a suferit nicio ajustaresuplimentară. De asemenea, ratingul acordat afost același pentru datoriile în valută și cele înmonedă locală. Prin urmare, ratingul final arămas BBB- (cu perspectiva negativă) [ii].

ce spune agenția despre bnr

Există numeroase referiri la banca centralăîn textul raportului agenției de rating. Una dintrecele mai relevante pentru scopul artico luluinostru este următoarea: “ne așteptăm ca BNRsă-și mențină credibilitatea, să-și con serveindependența și să ancoreze cu succesașteptările inflaționiste asistând piețele autoh -tone să digere cerințele de finanțare ale guver -nului în anul 2020. Cumpărările de obligațiunipână la acest moment au adăugat lichiditate înpiață și banca centrală deține o poziție creditoare

26

PIA}A BANCAR|


netă față de sectorul bancar. Acestea fiind zise,dată fiind mărimea necesităților de finanțare petermen scurt ale guvernului și riscul că s-arputea lărgi dacă veniturile fiscale dezamăgesc,aceasta ar putea însemna că BNR va trebui săacționeze într-o măsură mult mai mare decât aprevăzut inițial. Ne așteptăm ca BNR săprocedeze cu grijă pentru a echilibra regimulsău de țintire a inflației și con siderațiile privindcursul de schimb în condițiile unui program derelaxare cantitativă în expansiune”.

În fraza anterioară, agenția surprinde unaspect foarte important, necesitatea luării înconsiderare nu numai a dobânzilor ci și acursului de schimb în elaborarea politicilorbăncii centrale, aspect pe unii preferă să-lignore. De altfel, agenția subliniază în raportulsău că “volatilitatea ridicată a cursului deschimb ar putea avea severe repercusiuniasupra bilanțurilor sectorului public și privatdeoarece aproximativ jumătate din datoriaguvernului României este denominată învalută[iii]. Mai mult, aproximativ 40% dindepozitele sectorului financiar sunt deno -minate în valută ca și aproximativ o treime dinîmprumuturile la scara sectorului”.

o relația elastică cu adevărul

Decizia agenției de rating a fost receptatăîn România în fel și chip, părerile sale legate deevaluarea riscului suveran de credit fiindrăstălmăcite adesea, în funcție de intereselediferitelor persoane fizice și instituțiiautohtone. Un loc de frunte, dacă nu chiarprimul loc, într-un clasament al deformăriiadevărului îl revendică o persoană, fostdirector al unui cotidian economic obscur, cepromovează pe blogul său fantezii conspi -raționiste legate de un așa-zis plan eșuat.Aceasta infiltrează în mentalul colectivenormitatea că BNR a dus în mod deliberat opolitică greșită, ce urmărea retrogradarea țăriiîntr-o categorie inferioară de rating (“junk”). Înantiteză, agenția de rating, ce face o evaluareindependentă, găsește politica BNR drept

credibilă și oferă acesteia calificativ maxim(din cele acordate), calificativ ce contribuie lamenținerea ratingului[iii]. Cât de ridicol și falssună în acest context, felicitările retorice aleadeptului teoriei conspiraționiste adresateagenției de rating pentru că nu a “achiesat lamanevrele prin care tocmai cei ce gestioneazăcriza în România ar fi vrut să împingă eco -nomia la ‘”junk”” prin faptul că nu a acordatun calificativ mai redus.

Să ne punem întrebarea ce bancă centralădin lume și-ar complica existența (princonsecințele negative majore ce ar rezultapentru economie, sistemul financiar și man -datul său) și s-ar expune oprobiului publicprintr-o activitate îndreptată deliberat spre oreducere a ratingului de țară, mai ales când estevorba de trecerea în categoria “nerecomandatinvestițiilor”? Să nu uităm și faptul căactivitatea băncii centrale este supusă uneianalize detaliate a agenției de rating (a se vedeaparagraful de mai sus Evaluarea monetară) șiface obiectul unui calificativ, ce sunt aduse lacunoștința publicului.

cum rămâne cu costulîmprumuturilor româniei?

La pachet cu teoria planului eșuat vin șiafirmațiile că “economia [n.n. – României] artrebui să se împrumute la costuri printre celemai mici din UE, având în vedere datoriapublică încă mică (40% din PIB)” și că BNReste de vină că acest deziderat nu se realizează.Mai recent, prin apariții la mai multe posturi deteleviziune, se supralicitează cu sloganul“avem toate condițiile să plătim dobânzi multmai mici”, fiind găsit același vinovat.

Într-adevăr datoria publică redusă este unpunct forte al României și agenția de rating aținut cont de aceasta atunci când a acordatpentru acest criteriu punctajul de 3. Oriceanalist onest, care dorește să informeze corectopinia publică, trebuie însă să precizeze cumstă efectiv România la toate criteriile în funcțiede care se stabilește ratingul suveran de credit.

Criteriile respective, prezentate în prima partea acestui articol și dintre care cele mai multe nuau nicio legătură cu banca centrală, odatăîncorporate în rating influențează nivelulprimelor de risc ce intră în componențadobânzilor nominale cerute de investitoripentru împrumuturile acordate.

Dacă România ar fi obținut la toți factoriide rating scorul de 3, așa cum a obținut BNRpentru activitatea sa, atunci ratingul țăriinoastre ar fi fost A-, identic cu cel acordatPoloniei. Cum aceasta nu s-a întâmplat,costurile aferente titlurilor de stat pe 10 anisunt de 3,82 % pentru România și de 1,38%pentru Polonia.[iv]

Nu putem decât să constatăm că persoanabântuită de fantezii conspiraționiste tace mâlcîn privința notelor obținute de România lacelelalte criterii de evaluare a ratingului decredit care au impact asupra costului împru -muturilor. De ce? Nu știe că și acestea conteazăîn stabilirea costurilor împrumu turilor saureferirea la scorul acestora ar strica întreaga saargumentație ce se vrea a fi încriminatoare laadresa băncii centrale?

În loc de concluzii

Spațiul nu ne permite să analizăm și alteafirmații eronate (și sunt multe) ale persoaneirespective. Să nu încheiem, totuși, înainte de neaminti că aceasta a luat în derâdere precizărileBNR privind implicarea acesteia în depășireasituației tensionate inițiale din sistemul bancarlegată de criza sanitară declanșată de noulcoronavirus. Agenția recunoaște însă aceastărealitate subliniind următoarele: “ca răspuns lașocul de lichiditate indus de COVID-19,volatilitatea pieței financiare și un lanț delicitații de obligațiuni guvernamentale fără desucces, BNR a anunțat o serie de măsuri.Acestea includ acordarea de lichiditate băncilorprin operațiuni de tip repo, reducerea rateirezervelor minime și un angajament decumpărare nelimitată de obligațiuni de stat pepiața secundară”.

[i]A se vedea comunicatul Standard&Poors intitulat “Romania: ‘BBB-/A-3 Ratings Affirmed, Outlook Remains Negative”, (www. standardandpoors.com)[ii] Orice depreciere a monedei naționale va spori cheltuielile în lei ale statului și ale altor entități pentru a face față plății obligațiilor denominate în valută.[iii] Rolul politicii monetare a BNR în menținerea ratingului de țară este subliniat de diverse organizații și analiști independenți,

printre care Camera de Comerț Româno-Americană (AmCham).[iv]Conform datelor disponibile pe site-ul www.worldgovernmentbonds.com, ultima actualizare in data de 11 iunie 2020.


Banca Națională a României (BNR) acomunicat astăzi datele privind dinamica indi -catorilor monetari în martie și primul trimestrual anului curent. Se confirmă continuarea ten -dinței de creștere a depozitelor neguver -namentale cu un ritm mai puternic față decreditul neguvernamental, evoluție influențatăși de intensificarea percepției de risc în con -textul incidenței pandemiei. Astfel, conformBNR oferta de monedă (indicator M3) acrescut cu un ritm lunar de 2.5% la 433.9miliarde lei în martie, pe fondul majorăriiactivelor interne nete cu 7.5% lună/lună la236.3 miliarde lei .

Pe de altă parte, activele externe nete s-auajustat cu 3% față de februarie la 197.6miliarde lei . În dinamică an/an M3 a acceleratde la 10% în februarie la 13.3% în martie:activele externe nete și cele interne nete au

urcat cu 13.7%, respectiv 12.9%. În contra -partidă, creditul neguvernamental total a urcatpentru a treia lună la rând în martie, cu un ritmlunar de 0.6%, la 272.6 miliarde lei (nivelrecord). Se evidențiază creșterea solduluicreditului neguvernamental denominat în lei cuun ritm lunar de 0.8% la 183 miliarde lei :componenta populație s-a majorat cu 0.9%lună/lună la 111.4 miliarde lei , iar segmentulcompanii a urcat cu o dinamică lunară de 0.5%la 71.6 miliarde lei .

De asemenea, soldul creditului neguver -namental denominat în valută a consemnat unavans lunar de 0.1% la 89.5 miliarde lei :creșterea componentei companii cu 0.5%lună/lună la 55.7 miliarde lei a contrabalansatdeclinul segmentului populație cu o dinamicălunară de 0.6% la 33.8 miliarde lei . Ritmulanual al creditului neguvernamental a deceleratde la 7.6% în februarie la 6.9% în martie(minimul din ianuarie).

Se observă decelerarea dinamicii anuale acreditului neguvernamental denominat în lei dela 9.8% în februarie la 9.2% în martie(minimul din aprilie 2015): ritmurile anuale alecomponentelor populație și companii întemperare la 14%, respectiv 2.4%. De ase -menea, creditul neguvernamental denominat învalută a decelerat de la 3.4% an/an în februariela 2.6% an/an în martie, dat fiind că majorareacomponentei companii cu 11.3% an/an acontrabalansat ajustarea înregistrată de seg -mentul populație cu 9.2% an/an. Prin urmare,în T1 creditul neguvernamental a urcat cu7.1% an/an, evidențiindu-se majorarea cre -ditului denominat în lei cu 9.6% an/an:componentele populație și companii au crescutcu 14.1% an/an, respectiv 3.4% an/an.

Totodată, soldul creditului neguverna -mental denominat în valută a consemnat unavans de 2.4% an/an în intervalul ianuarie-martie: majorarea componentei companii cu

11.1% an/an a contrabalansat declinul înregis -trat de segmentul populație cu 9.2% an/an.

În abordarea alternativă, soldul credituluiacordat populației a crescut cu 1.5% ytd la145.2 miliarde lei în martie, evoluție susținutăde nivelul redus al costurilor reale de finanțareși de climatul pozitiv din sfera pieței forței demuncă și la nivelul sectorului bancar înainte deincidența pandemiei. Se evidențiază majorareacreditului pentru locuințe cu 2.4% ytd la 83.1miliarde lei .

De asemenea, creditul de consum a urcatcu 0.4% ytd la 60.3 miliarde lei . Totodată,soldul creditului direcționat companiilor aconsemnat un avans de 2.2% ytd la 127.3miliarde lei în martie, ca urmare a majorăriicomponentei valutare cu 6.6% ytd, în contextulevoluției favorabile a investițiilor productive îndebutul anului și perspectivelor de persistențăa costurilor reale de finanțare în EUR la unnivel redus pe termen mediu. Pondereacreditului în lei în totalul credituluineguvernamental s-a majorat de la 67% înfebruarie la 67.2% în martie. De asemenea,statisticile BNR indică creșterea solduluidepozitelor neguvernamentale cu 2.2%lună/lună și cu 13.6% an/an la 375.7 miliardelei în martie, pe fondul intensificării percepțieide risc și deprecierii lei. Se evidențiazămajorarea soldului depozitelor în valută cu6.4% lună/lună și cu 20% an/an la 136.5miliarde lei . Depozitele în lei au stagnatlună/lună, dar au urcat cu 10.2% an/an la 239.2miliarde lei . Prin urmare, raportul credite-depozite s-a redus de la 73.7% în februarie la72.5% în martie (nivelul minim din ultimeledecenii).

În scenariul nostru central, în intervalul2020-2022 creditul neguvernamental șidepozitele neguvernamentale să înregistrezedinamici medii anuale de 3.9%, respectiv6.4%.

raportul credite-depozite s-a redus la 72.5% în martie 2020

andrei rădulescudirectorul de analiză macroeconomicăal băncii transilvania

28

PIA}A BANCAR|


Pandemia COVID19 a determinat douăfenomene în societate și economie: distanțareasocială, determinată în special de măsuriadministrative, pe lângă cele specifice spiri tuluide conservare uman, precum și închidereaparțială și, în multe cazuri, totală a unoractivități. Desigur, și băncile au fost afectatedirect și indirect de aceste fenomene. Deasemenea, consecințele manifestării acestorfenomene se vor regăsi și în perioada următoare.

Băncile nu și-au închis activitatea cupublicul în perioada pandemiei. Doar anumiteagenții, în special cele din mall-uri au fostînchise. În rest și-au desfășurat activitatea cupublicul, inclusiv prin intermediul front-office-ului. E drept, cu efectiv de angajați mai mic șicu o parte dintre activități desfășurate de acasă.În același timp, băncile au trecut printr-un testal amplificării banking-ului de la distanță.Acest proces este început demult de cătresistemul bancar, iar acum și-a arătat cuadevărat necesitatea! Astfel, băncile nu au puslacătul pe ușă, au lucrat în continuare și auasigurat desfășurarea în bune condiții a plățilorîn economie și a necesarului de finanțare. Afost un test și pentru clienți, mai ales pentrucategoria de sceptici ai tehnologiei în banking.Serviciile de mobile și internet banking, plățilecu cardul etc au fost mai mult decât utile înaceastă perioadă. A fost un test pentru toatălumea. Va trebui să ne obișnuim cu ideea ca enevoie să utilizăm și această alternativă de adesfășura activități la distanță.

Astfel, băncile se vor confrunta în perioadaurmătoare cu o serie de provocări, determinateîn special de mersul economiei. De asemenea,provocările vor veni și din interiorulorganizației, în noile condiții de desfășurare aactivității. Dintre acestea, cele mai importantevor fi:

1. Vor crește tot mai mult cheltuielile cuinvestițiile în tehnologie, regândirea spațiilordin agenții (cu respectarea unor reguli dedistanțare fizică între persoane, care ar puteadeveni chiar standarde permanente de acumîncolo).

2. Relația bancă - client va fi și ea întransformare, în special în ceea ce priveștecomunicarea față-în-față, ce ar putea fi tot maimult mijlocită de tehnologie. Front-office-ul seva extinde tot mai mult în afara unitățiibancare. Cu toate acestea, sediile bancare de„cărămidă și beton” vor rămâne ca elementpivotant important în această relație.

3. Managerii de resurse umane, la rândullor, vor avea o serie de provocări, mai alesodată cu extinderea posibilității lucrului deacasă, cu privire la atitudinea angajaților fațăde riscurile sanitare în contextul activității înagenții, în vederea dezvoltării de noi abilități șiatitudini specifice muncii în noile condiții.

4. Managerii de risc vor gestiona noiriscuri sau riscuri amplificate, datorate înspecial de creșterea volumului operațiunilor șiinteracțiunilor de la distanță. De asemenea, sevor întări procedurile cu privire la securitateaoperațiunilor.

5. Riscul de credit va crește considerabil,ca urmare a efectelor fenomenelor de lock -down și distanțare socială asupra mediului deafaceri. Acestea vor duce la diminuarea creș -terii economice, inclusiv ca urmare a fali -mentului unor afaceri și intrării în șomaj a unorcategorii de salariați. În acest context am puteaasista la creșterea indicatorului credite neper -formante, mai ales că în același timp, pe fondulacestei crize, au fost reluate vechi inițiativelegislative cu impact negativ asupra activitățiibancare, cum ar fi darea în plată, plafonarearatelor de dobândă etc. Măsurile populiste

Provocări pentru băncile din româniei în pandemia COVid19

Prof. univ. dr. bogdan căpraruuniversitatea alexandru ioan cuza, iaşi


trebuie evitate în aceste vremuri, ele nu facdecât rău tuturor, duc la perpetuarea efectelorcrizei și adâncirea ei.

6. Amânarea ratelor pentru anumitecategorii de clienți afectați de COVID19 vacrea, de asemenea, provocări băncilor. Unelebănci au avut măsuri individuale pe termenscurt de ajutor a debitorilor, iar guvernul a dato ordonanță în acest sens (ordonanța 37/2020).Au fost tentative de a mări spectrul de cliențicare să beneficieze de amânarea plății ratelor.Acestea ar fi adus probleme mari de lichiditatebăncilor și de desfășurare în bune condiții afinanțării economiei.

7. Pentru a gestiona criza provocată deCOVID19, guvernul va conlucra tot mai multcu băncile pentru susținerea economiei,garantând finanțarea mediului de afaceri prinanumite programe de sprijin. Programul IMMInvest este un exemplu. De asemenea, tem -porar cheltuielile cu dobânzile și comi sioanelevor fi subvenționate de stat. Calea garantăriicreditelor este una de bun augur, pentru că nuimplică cheltuieli publice, decât în cazul încare debitorul intră în default. Subvenționareadobânzilor și comisioanelor trebuie să fie doartemporară și pe termen scurt, mai ales dacă

aceste cheltuieli publice nu fac parte dintr-oprogramare bugetară multianuală.

8. Sistemul bancar va fi unul dintreprincipalii finanțatori ai deficitului bugetar,prin achiziția de titluri de stat. În acest fel sevor asigura lichiditățile necesare susțineriicheltuielilor publice, atât cele cu finanțareasectorului medical, cât și cele de stimulare aeconomiei. Acest fenomen va fi potențat și deachizițiile directe de titluri de stat de pe piațasecundară de către Banca Națională aRomâniei.

9. Prin finanțarea deficitului public șireîntoarcerea banilor în economie tot prinintermediul băncilor prin programele de sus -ținere a acesteia, avem un efect de crowding inmai degrabă, decât efect de evicțiune (crow -ding out). Astfel, chiar dacă resursele băncilorsunt îndreptate către finanțarea deficituluibugetar, acestea ajung tot în economia realăprivată sau pentru finanțarea sectoruluimedical în lupta cu coronavirus. Sănătateapopulației, în special cea activă, alături de ceaa economiei este la fel de importantă! Dacă nuse intervine la timp, cheltuielile publice cusănătatea vor fi mult mai mari în viitor. Pentrua avea crowding in, condiția este ca aceste

sume împrumutate de stat să nu ia caleamăririlor de cheltuieli de consum ale statuluinejustificate, inclusiv măriri peste puterea desuportabilitate a bugetului de salarii, pensiisau alte ajutoare sociale.

10. Băncile, în cadrul programelor guver -nului de susținere a economiei, vor funcționa caun filtru pentru eligibilitatea afacerilor șidomeniilor de finanțat. Astfel, banul public nuva fi risipit și va ajunge exact acolo unde estenevoie și unde va avea efect de antrenare îneconomie. Acest lucru pune presiune dublă peumerii băncilor: una ce ține de funcția de bazăa lor – responsabilitatea de a acorda credite caretrebuie să fie rambursate până la scadență, într-un mediu macro economic nefavorabil, dar șiaceea ce provine din participarea la procesul deredistribuire a banilor publici în economie(garantarea creditelor, subvenționarea dobân -zilor și comisioanelor etc).

Notă. Bogdan Căpraru este profesoruniversitar doctor la Universitatea Al. I. Cuzadin Iași și membru al Consiliului Fiscal alRomâniei. Opiniile exprimate sunt opiniiperso nale ale autorului și nu implică institu -țiile cu care acesta este asociat.

30

PIA}A BANCAR|


Public și privat în sectorul bancar

Nu trebuie să fii un observator avizat sau unanalist specializat pentru a nota tendinţa relativrecentă de majorare a participaţiei statului însectorul bancar: achiziţionarea Băncii Romaneştide către Eximbank, majorarea capitalului CECBank, promovarea insistentă a Fondului Naţionalde Garantare a Creditelor pentru ÎntreprinderileMici şi Mijlocii sunt indicii greu de ignorat.

Punctul de plecare al presupusei strategii –existenţa unei strategii demne de acest numerămâne discutabilă până la probă contrarie - deintervenţie directă crescută a statului în industriaban cară nu poate fi decât unul singur: participareanesatisfăcătoare a industriei bancare la efortul dedezvoltare a României.

Menţinerea indicatorului de intermedierefinanciară în România la cel mai redus nivelprintre țările UE ar putea avea printre explicaţii şifaptul băncile cu capital de stat deţin doar 10.1%din totalul activelor bancare. De aici ipoteza că oprezenţă crescută a statului în sectorul bancar arconduce la ameliorarea acestei situaţii.

Situaţia actuală este (şi) consecinţa teoriilorpredominante în momentul în care Româniaînceta a mai fi o ţară comunistă. John Williamson,economist la Institute for International Economicsdin Washington a sintetizat, în 1989, principalelerecomandări susţinute de Instituţii din Washington(Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială,Departamentul trezoreriei SUA etc.) ca necesarepentru a asigura revenirea statelor Americii latinedupă crizele economice şi financiare din 1980.

Sinteza sa a devenit cunoscută sub numele deConsensul de la Washington. Căderea comu -nismului din 1989 deschidea un nou câmp deexperienţe în Europa Centrală şi de Răsărit.

Între măsurile propuse, privatizarea societă -ţilor de stat. Între 1987 şi 2003 mai mult de 250 debănci de stat au fost privatizate dar, după 1995,activele bancare controlate de stat repre zentau25% din activele băncilor ţărilor indust rializate şi50% în ţările în curs de dezvoltare. La începutuldeceniului opt al secolului trecut, statul controla40% din activele bancare în ţările industrializateşi 65% din activele bancare ale ţărilor în curs dedezvoltare.

Ezitările guvernelor post-decembriste de aprivatiza sectorul de stat, menite eşecului îndispută cu instituţiile care generaseră Consensul,nu erau decât începutul unei dileme care continuăşi astăzi: este justificată prezența statului însectorul bancar?

Intervenţia statului în industria bancară poatefi corect justificată de asumarea a cel puţinurmătoarelor obiective:l Menţinerea sănătăţii sectorului.l Corectarea unor disfuncţionalităţi ale meca -

nismului de piaţă, întotdeauna perfectibil.l Finanţarea proiectelor cu importanţă socială

crescută şi mai puţin atractive financiar.l Promovarea serviciilor specific bancare în arii

greu accesibile sau defavorizate şi, din aceastăcauză, neatractive.

l Compensarea insuficientei capitalului social.Asumarea obiectivelor mai sus enumerate

reprezintă doar condiţia necesară pentru succesulstrategiei de majorare a prezenţei statului însectorul bancar, trebuind îndeplinită şi condiţia desuficientă: criterii economice înainte de orice!

Un episod tratat şi uitat cu prea mare uşurinţăa fost reprezentat de exceptarea băncilor de laaplicabilitatea Ordonanței de urgență nr. 109/2011privind guvernanţa corporativă a întreprinderilorpublice, invocându-se o penibil inventată contra -dicţie cu secretul bancar! A existat o contradicţiereală, dar aceea a fost trecută sub tăcere: primord -ialitatea factorului politic asupra principiilor demanagement!

Critici ai intervenţionismului statal susţin căacţionarul stat în sectorul bancar conduce la

situaţii în care alocarea creditelor este decisă înfuncţie de considerente politice şi nu economice(Edward Kane, 1977). Cazul BANCOREXconstituie un exemplu grăitor în care politicieniicrează şi menţin proprietatea de stat asuprabăncilor nu pentru a canaliza eficient fonduri înfavoarea societăţii ci mai degrabă pentru a leutiliza ca un instrument politic de maximizare aobiectivelor personale.

Un raport al Băncii Mondiale (2001, pag.123)sintetizează o concluzie dominantă în acelmoment: “…oricare ar fi obiectivele sale origi -nale, statutul de acţionar al statului în bănci tindesă oprească dezvoltarea sectorului financiar,contribuind prin aceasta la încetinirea creşterii.”

Există alternative la prezenţa statului caacţionar în sectorul bancar?

O parte dintre obiectivele justificative teoreticpentru prezența statului în sectorul bancar pot fisoluţionate prin reglementări specifice şi printr-opolitică fiscală flexibilă.

Pe de altă parte, bănci cu capital de stat existăîn majoritatea statelor lumii, constituind unargument favorabil existenţei lor. Trebuie însăacceptat că succesul acestui tip de instituţiiimpune:l Definirea clară a obiectivelor şi misiunilorl Analiza clară a efectelor diverselor forme de

subsidii acordate (dobânzi, comisioane etc.)l Structura adecvată a guvernantei

Determinarea amploarei implicării acţiona -rului stat în sectorul bancar este o misiune dificilăpe care, datorită specificului industriei, nu poate firealizată decât de acţionar şi/sau de organul desupraveghere bancară, naţional sau european.Orice diagnostic formulat doar pe baza datelorpublicate riscă să conţină o doză mai mare sau maimică de erori care, datorită importanţei sociale ainstituţiilor bancare, poate avea consecinţenedorite.

Până la elaborarea şi prezentarea publică aunei analize pe această temă sau a organizării uneiconferinţe dedicate, rămâne fără răspuns între -barea: de ce ar fi acţionarul stat mai eficient însectorul bancar decât este în domeniul trans -porturilor aeriene, feroviare, serviciilor poştaleetc. ? Pentru că în acele domenii concluzia esteclară!

laurențiu Gabriel Mitrachewww.laurentiumitrache.ro

aprilie 2020 · Pia}a financiar| 31

O privire sumară asupra pieței romanești deasigurări relevă stadiul actual de dezvoltare,care nu diferă cu mult de situația existentă înurmă cu câțiva ani. Gradul de penetrare al asigu -rărilor, care se calculează ca raport între volu -mul de prime brute subscrise şi PIB este deaproximativ 1,10%-1,15%, în condițiile în carevaloarea înregistrată în Ungaria, Cehia, Poloniasau Austria este de câteva ori mai mare.

Densitatea asigurărilor, raport între volumulprimelor brute subscrise şi numărul de locuitori,are o valoare de aproximativ 125 euro, deasemenea de câteva ori mai redusă faţă destatele menționate mai sus.

Ponderea asigurărilor de viaţa în total primebrute subscrise, un alt indicator ce atestă gradulde dezvoltare al unei piețe, se situează de foartemulți ani în vecinătatea valorii de 20%, încondițiile în care, în ţările enumerate mai sus,valoarea acesteia depășește 50%, ajungând înunele cazuri chiar şi la 70%.

Avem una dintre cele mai mari ponderi asegmentului RCA în totalul primelor consem -nate de industrie, de 36%, ceea ce face ca pesteo treime din prime să fie generate de asigurăriobli gatorii. Mai mult, în ciuda număruluisemnificativ de jucători, acest segment înregis -trează o valoare a indicelui Hirschmann-Herfindahl de peste 2.500 de puncte, încondițiile în care depășirea unei valori de 1.600de puncte relevă estomparea caracteristicilor depiață concurențială.

Iar lista exemplelor poate continua. Discu -tăm despre o piața care nu reușește să generezeprofit tehnic pentru asigurători chiar şi după maibine de zece ani de la intrarea în UE, rata com -binată aferentă asigurărilor generale situându-sepeste valoarea de 100%. Avem o aten ționare dinpartea UE cu privire la încăl carea principiului detarifare liberă la RCA, în concordanţă cu prin -cipiile actuariale general acceptate, care ne obligăsă modificăm legis lația. Creștem semni ficativ pepolițe de asigurare cu durate sub-anuale încondițiile în care ţările din jur emit cu precăderepolițe multi-anuale cu reînnoire automată.

Şi parcă nu avem pârghii să creștem gradulde cuprindere în asigurare chiar şi pentruasigurările obligatorii precum RCA sau PAD.

Înregistrăm aproximativ 6 milioane depolițe RCA în vigoare la finalul anului 2019 încondițiile în care parcul auto atinsese 8,75milioane de vehicule, conform cifrelor publicatede către DRPCIV, valoare la care trebuie săadăugăm şi vehiculele înregistrate la primării.Ca să nu mai discutăm despre asigurareaobligatorie a locuinței, unde gradul de cuprin -dere în asigurare se situează de câțiva ani subpragul de 20%.

Toate aceste exemple relevă carenţe semni -ficative ale acestei industrii. Mai mult, lupteleneîncetate nu îi permit să se dezvolte în linie custandardele europeane.

Spuneam că întrunim nenumărate caracte -ristici ale unei piețe cu potențial de creșteresemnificativ dar care nu își dorește să parcurgăetapele de dezvoltare. Vedem în schimb cum opiață care, în ciuda dimensiunii reduse, atrage oserie de actori de referinţă, fiecare dintre aceștiaîncercând să o modeleze în felul său. Avemasigurătorii cu problemele legate de lipsa profi -tului dar şi numărul ridicat de reclamațiiînregistrat de unii jucători, adăugăm Autoritateade Supraveghere Financiară care nu reușește săîși creeze forma de autoritate de care dă dovadăBNR şi care în ultima perioadă este o apariție totmai des întâlnită în sumarul tabloidelor (datăfiind lupta pentru șefie), plusăm cu categoria

celorlalți distribuitorilor, care asemeni asigu -rătorilor, trebuie să se adapteze noii legislațiiIDD, vedem asociațiile transpor tatorilor, careluptă pentru tarife RCA reduse pentru membriisăi, asociațiile service-urilor auto, care luptăpentru menținerea libertății de a stabili adaosulcomercial şi ora de manoperă practicate şiasociațiile pentru drepturile consumatorilorcare, în acest moment, nu par să aibă obiectiveclar stabilite. Şi deși nu prea mai este loc, auexistat şi multe alte interferenţe care şi-au pusamprenta asupra industriei de asigurări. Actoriinstituționali precum Consiliul Concurenţei,Consiliul Naţional pentru Combatere Discri -minării modelează la rândul lor o piață caretrebuie să se așeze pe principii solide pentru a seputea dezvolta. Şi, la toată rețeta de mai sus, seadaugă clienții, cei fără de care niciuna dinentitățile enumerate nu şi-ar avea sensul.

Ne lipsește consensul. Şi asta pentru cafiecare actor vrea să iasă câștigător în detri -mentul celorlalți. Şi acest consens este departede a fi atins chiar şi în perioada următoare. Iar lafinele acestui an sau la finele următorului nevom găsi în aceeași situație. În plus, piațaautohtonă de asigurări a intrat în zodia Covid19, care îşi va pune amprenta asupra dezvoltăriisale. Până când tronul de fier va fi ars, acesta vacontinua să fie vânat de toți actorii, şi piața nu îşiva găsi echilibrul necesar pentru a de dezvolta.

norel Moise

urzeala tronurilor în tărâmul asigurărilorPotențialul de creștere al pieței autohtone a asigurărilor, des invocat de-a lungul anilor ca principal element înfereastra oportunităților, este departe de a se fi consumat. mai mult, cu fiecare an care trece mai degrabăinvoluăm şi ne încăpățânam să irosim acest potențial.

32

ASIGUR|RI


cum a fost anul 2019 pentru companiaDvs: care au fost plusurile şi care au fostminusurile în activitatea pe care odesfăşuraţi? care ar fi principalele cifre din dreptul indicatorilor financiari?

Definesc anul 2019 ca fiind unul bun, cuconsolidarea poziţiei companiei şi îmbu nătă -ţirea portofoliului prin diminuarea compo -nentei motor şi creşterea celei nonmotor şi cuatingerea obiectivelor de plan asumate. Struc -tura portofoliului este în continuare 60%corporate şi 40% retail şi ne dorim sămenţinem acest echilibru şi pe viitor. Concret,am înregistrat o creştere a vânzărilor cu 12%,a cifrei de afaceri cu 20% şi am închis cu unEBITDA de aproape 8%.

cum aţi cataloga acest început cu multesurprize, şi nu plăcute, al lui 2020? aţi schimbat din mers foaia de parcurs sau rămâneţi pe ceea ce v-aţi propus încădin 2019?

Pentru că lucrez de 25 de ani în domeniulasigurărilor, constat că începutul acestui an esteo nouă dovadă că orice şi oricând este posibil şică asigurările potrivite te pot protejacorespunzător. Sincer, nu am schimbat nimic înstrategia companiei cu excepţia adaptăriiactivităţii de birou la noile cerinţe legislative. Înrest, am spus cu toţii prezent la orice cerinţă a

clienţilor noştri, i-am asigurat de întreaganoastră disponibilitate pentru orice evaluare,reevaluare sau îmbunătăţire a programelor deasigurare. Adică ceea ce facem în viaţa de zi cuzi în relaţiile noastre profesionale. Dar amanalizat cu atenţie schimbările din societateastfel încât să anticipăm impactul lor asuprabusiness-ului, am monitorizat evoluţia vânză -rilor mai atent decât o facem în mod normal şine-am orientat rapid spre o soluţie de compen -sare a scăderii părţii de retail – componenta devânzări cea mai impactată de criza până acum.

ce schimbări a adus criza coviD sars ii în piaţa asigurărilor şi în activitatea de brokeraj?

În piaţa asigurărilor a adus o foarte mareîmbunătăţire la nivelul proceselor prinautomatizarea acestora, o scădere importantă adaunalităţii pe piaţa motor în cele două luni delockdown şi desigur, dovada că angajaţii pot săfie eficienţi şi dacă lucrează de acasă.

La nivelul pieţei de brokeraj - cei cu businesspreponderent pe retail au fost mai afectaţi în timpce brokerii cu portofolii preponderent corporateau fost foarte puţin spre deloc afectaţi. Au fostprobleme de colecting datorită închiderii multoragenţii bancare şi a reducerii mobilităţiipersoanelor şi o bună parte din clienţi auefectuat plăţile prin mijloace electronice. Şidesigur, cu toţii am crescut cota vânzărilor de la

distanţă. Adică am sporit eficiența şi implicit amcâştigat timp. În concluzie, o multitudine delucruri bune, în beneficiul tuturor, cu care vomrămâne şi de aici încolo.

Dincolo de această „lebădă neagrăpandemică”, ce riscuri credeţi că vor trebuiatent urmărite, de către companii,asigurători şi brokeri în 2020?

Întrebarea este cuprinzătoare, ca atarerăspunsul meu va fi unul general. Firmele şiasiguratorii ar trebui să aibă aceeaşi viziuneasupra riscului – clienţii să conştientizezeexistenţa lui şi asiguratorii să ofere soluţiiadecvate. Spre exemplu, la RENOMIA, bazatpe discuţiile analitice cu clienţii, pe nevoia lorreală de protecţie, am concluzionat căprodusele care se impun a fi propuse,îmbunătăţite şi cu real interes al pieţei suntasigurările de Cyber Risk, de răspundere aangajatorului, pachete de Employee Benefit,BI - pierderile financiare cauzate de între -ruperea activităţii din diverse cauze, nu doardin riscurile asigurate pe poliţe property.

La capitolul brokeraj este în continuaremult de învăţat pe partea tehnică de produse.Lucrurile sunt din ce în ce mai complexe şinevoia de specializare în zona de corporate estedin ce în ce mai mare. Asta cred că esteprincipala provocare pe termen mediu şi lunga pieţei de consultanţă.

asigurările potrivite te pot protejacorespunzător, iar începutul lui 2020demonstrează câtă nevoie poate fi de eleinterviu cu Gheorghe Grad, ceo al renomia srba insurance broker

„deşi din sondaje rezultă creşteri ale responsabilităţii personale faţă de protecţie, s-a acţionat ca şi cum dacăstai acasă dispare total riscul de incendiu, cutremur sau alte calamităţi. aparent oamenii răspund„politically corect” dar fără a pune neapărat în practică ceea ce consideră adecvat la nivel declarativ”, nespune Gheorghe Grad, ceo al renomia srba insurance broker.


a schimbat ceva această criză în percepţiaclienţilor, persoane fizice şi juridice,privind riscurile potenţiale la care seexpun? Şi, vorbind de companii, ce artrebui să aibă în vedere, legat de asigurărievident, pentru a atenua eventualeleşocuri ale unor crize venite din direcţii maimult sau mai puţin predictibile?

Prima schimbare a persoanelor fizice a fostcă aproximativ 10% dintre clienţi nu şi-au maireînnoit poliţele pentru casă şi maşină peperioada izolării. Deşi din sondaje rezultăcreşteri ale responsabilităţii personale faţă deprotecţie şi securitate, s-a acţionat ca şi cumdacă stai acasă dispare total riscul de incendiu,cutremur sau alte calamităţi. Aparent oameniirăspund „politically corect” dar fără a puneneapărat în practică ceea ce consideră adecvatla nivel declarativ.

Am fost surprins plăcut însă să constat ocreştere a interesului clienţilor corporate de aînţelege mecanismele de funcţionare aasigurărilor, de a aprofunda posibilele opţiunide îmbunătăţire a acoperirilor şi de creştere alimitelor acoperite prin poliţele de asigurare.Atenţie deosebită trebuie acordată la asigurareacorectă a proprietăţilor, la asigurările de

răspundere de toate felurile (generală,angajator, chiriaş, producător, profesională, aprestatorului de servicii etc.), la asigurările deCyber şi protecţia datelor precum şi la riscul depierdere a profitului ca urmare a întreruperiiactivităţii. Trebuie să depăşim raţiunea de aîncheia poliţe de asigurare doar pentru riscurilepe care managementul le considera iminente.Trebuie asigurate riscurile critice pentru activeşi organizaţie indiferent de cât de „exotice’ paracestea pentru management, atâta timp câtimpactul acestora este catastrofal şi poate ducela falimentul companiei.

orice criză aduce, dincolo de probleme, şiunele oportunităţi: cum arată partea plinăa paharului, în viziunea Dvs?

Orice tip de criză aduce instinctual oaprofundare a ideii de protejare a activelor, asiguranţei personale. Apreciez în mod favo -rabil creşterea declarativă a responsa bilităţiifaţă de asigurare şi economisire a persoanelorfizice precum şi interesul companiilor pentrusoluţiile de asigurare a posibilelor pierderi deprofit, din orice cauză. În mod cert strategianoastră viitoare va ţine cont de acesteschimbări.

ce planuri aveţi pentru 2020, dat fiind şifaptul că vă doriţi să contribuiţi mai mult şimai vizibil la dezvoltarea de produse deasigurare? cum credeţi că va fi 2020pentru compania Dvs?

Planurile sunt legate mai mult deconsolidarea poziţiei în piaţă şi stabilitate atâtîn relaţia cu clienţii cât şi cu angajaţii şicolaboratorii. Pe baza cifrelor înregistrate peprimele 5 luni suntem încrezători că vomrealiza obiectivele financiare propuse pentruacest an. Adică o creştere organică de 10%.Avem în lucru implementarea unui produs detip afinity, lucram la îmbunătăţirea portofo -liilor pe liniile de business nonmotor pe carele considerăm de perspectivă şi căutam să nemenţinem proporţia de corporate/retail .

ce credeţi că este de făcut pentru adezvolta, pe termen mediu şi lung, piaţaasigurărilor din românia? ce trebuie făcutpentru a o şi eficientiza la nivelurileaşteptate de acţionari?

Cred că principala acţiune care ar trebuifăcută este introducerea pe piaţa locală a unorsoluţii de asigurare moderne, pentru carebrokerii abordează pieţele externe – acei bani(şi nu sunt puţini deloc) ar rămâne aici, adu cândcreşteri ale PBS, diversificare de portofoliu,profitabilitate şi creşterea gradului de încredereîn capacitatea pieţei de a se adapta evoluţieiriscurilor din mediul economic.

Piaţa de asigurări înseamnă societăţile deasigurare şi de brokeraj ( care fac în primulrând consultanță şi apoi vânzare). Companianoastră are lunar cel puţin două-trei solicităricare nu îşi găsesc răspuns în piaţa locală. Şi înmod cert nu suntem singurii care se confruntăcu asta.

Compania pe care o conduc prezintămarele avantaj de apartenenţă la RENOMIAGrup în Europa şi A. J. Gallagher în SUA. Înlipsa unor soluţii locale la solicitările din ce înce mai complexe şi neuzuale ale clienţilor, nebucurăm să le putem oferi soluţii de pe piaţainternaţională, cu precădere de pe piaţalondoneză.

Asiguratorii din România trebuie să prindăcuraj şi să asume mai multe tipuri de risc, încontextul existenţei capacităţii de reasigurare.

norel Moise

34

ASIGUR|RI


În urma centralizării raportărilor transmisede brokerii de asigurare și/sau reasigurare, ladata de 31.12.2019 (date provizorii), seconstată o creștere a valorii primelor interme -diate/distribuite pentru asigurări generale șiasigurări de viață, de 12,90%, de la6.380.788.060 lei la 7.203.671.303 lei. În anul2019 a crescut atât volumul de prime inter -mediate pentru activitatea de asigurări generale(cu 13,35%), cât și pentru segmentul asigu -rărilor de viață (cu 1,23%). Aceste valoricuprind și intermedierile pentru societățile deasigurare venite în România în baza libertățiide a presta servicii, dreptului de stabilire șialtele. Valoarea totală a primelor interme -diate/distribuite pentru acestea fiind de502.280.639 lei, reprezentând 6,98% din totalprime intermediate/distribuite.

În anul 2019, companiile de brokeraj auintermediat/distribuit 65,60% din volumul totalal primelor brute subscrise de asigurători pentrucele două categorii de asigurare (7.203.671.303lei), în creștere față de perioada similară a anului2018 când primele intermediate/distribuite aufost în sumă de 6.380.788.060 lei (62,90%). Unalt aspect important de semnalat este căasigurările generale tind către 80% grad deintermediere, în timp ce asigurările de viațăstagnează la circa 11%. Analizând structuraprimelor inter mediate/distribuite de companiilede brokeraj, cumulate, pentru anul 2019, pe clasede asigurări generale se constată că, o ponderesemnificativă în totalul primelor inter -mediate/distribuite pentru asigurări generale(6.963.197.545 lei), o dețin următoarele clase:

l clasa A10, Asigurări de răspundere civilăpentru vehicule (RCA + CMR), repre -zintă 52,49%;

l clasa A3, Asigurări de mijloace detransport terestru (CASCO), reprezintă24,66%;

l clasa A8, Asigurări de incendiu și altecalamități naturale, reprezintă 8,31%;

l clasa A9, Asigurări pentru alte daune saupierderi legate de alte bunuri decât celemenţionate la clasele 3-7, reprezintă3,23%;

l clasa A2, Asigurări de sănătate,reprezintă 3,00%;

l clasa A13, Asigurări de răspundere civilăgenerală, exclusiv cea menţionată laclasele 10- 12, reprezintă 2,61%;

l clasa A15, Asigurări de garanţii,reprezintă 2,41%;

l restul claselor reprezentând 3,29% dintotal prime intermediate/distribuiteasigurări generale.

Analizând comparativ cu anul 2018, sepoate observa o creștere a volumului de primeintermediate/distribuite pentru toate clasele deasigurări generale intermediate/distribuite decompaniile de brokeraj, mai puțin pentru

clasele A11, A16 și A17. Referitor la structuraprimelor intermediate/distribuite de brokerii deasigurare pe clase de asigurări de viață seconstată că, în anul 2019, ponderisemnificative în totalul primelor pentru aceastăcategorie (240.473.758 lei) o dețin următoareleclase:

l clasa C1, Asigurări de viață, anuități șiasigurări de viață suplimentarereprezentând 85,84%;

l clasa C3, Asigurări de viață și anuități,care sunt legate de fonduri de investiții(unitlinked) reprezentând 13,97%;

Celelalte clase de asigurări de viață aureprezentat 0,19% din primele inter me -diate/distribuite pentru această categorie.

Raportat la anul 2018, în 2019 au fostînregistrate creșteri ale volumelor de primeintermediate/distribuite pe ambele tipuri declase de asigurare de viață, atât celetradiționale (Clasa C1), cât și cele cu

brokerii, salt de 13% al primelor brute subscrise în 2019la sfârșitul anului 2019, figurau înregistrați în evidențele autorității de supraveghere financiară un număr de298 de companii de brokeraj, din care: 287 societăți active, 10 societăţi cu activitatea suspendată şi una cuinterdicţie temporară de desfăşurare a activităţii, se arată în analiza supraveghetorului pieţei, asf românia.


componentă investițională (Clasa C3). Ca și înanul 2018, asigurările de viață cu componentăinvestițională au avut o creștere maipronunțată. Astfel, apreciem că există ocreștere a interesului de economisire pe termenlung prin intermediul acestor polițe deasigurare de viață, prin care consumatoriidevin investitori pasivi pe piața de capital.Creșterea pe segmentul polițelor de viațătradiționale a fost mult mai mică, dar raportulsau diferența între cele două tipuri de asigurăride viață este în continuare foarte mare (o mareparte a asigurărilor din Clasa C1 fiindcomplementare creditelor bancare).

concentrare pe top 10

Se remarcă astfel pe segmentul asigurărilorde viață o concentrare a volumului de primeintermediate/distribuite pentru primii 10intermediari, mult mai mare decât pe seg -mentul asigurărilor generale. Ponderea cea maimare o dețin asigurările de viață tradiționale,unde compania de brokeraj AMSTERDAMBROKER DE ASIGURARE SRL ocupăprima poziție. La nivelul întregii piețe aintermediarilor, din datele furnizate decompaniile de brokeraj – productivitatea,respectiv raportul dintre volumul total de

prime de asigurare intermediate/distribuite șitotal persoane care se ocupă de activitatea deintermediere/distribuție, angajații proprii(brokeri în asigurări) sau de colaboratori(asistenți în brokeraj), a fost, la nivelul anului2018, de 318.022 lei/persoană/an. La nivelulanului 2019, această productivitate a fost de444.671 lei/persoană/an, cu aproximativ 40%mai mare, față de cea a anului 2018.

În piața din România, veniturile com -paniilor de brokeraj provin din contractele deintermediere/distribuție încheiate cu societățilede asigurare și reasigurare, fiind un model deremunerare bazat pe comisionul primit de laacestea. Mai puțin de 2% din veniturileraportate provin din alte activități în legăturăcu obiectul de activitate (de ex. consultanță,inspecții de risc, regularizări de daune). În anul2019 companiile de brokeraj au raportatvenituri obținute din activitatea de inter -mediere/distribuție în asigurări în valoare de1.261.778.661 lei, în creștere cu 15,19% fațăanul 2018 (1.095.337.930 lei).

Analizând dinamica veniturilor obținutedin activitatea de intermediere/distribuție înasigurări de companiile de brokeraj pe clase deasigurări generale, în anul 2019 creșterea estede 14,55% față de anul 2018, respectiv de la1.011.563.599 lei la 1.158.804.481 lei.

Analizând structura veniturilor din activitateade intermediere/distribuție obținute de brokeriide asigurare și/sau reasigurare pe clase deasigurări generale se constată că, în anul 2019,o pondere semnificativă pentru asigurărigenerale, o dețin următoarele clase:

l clasa A10 Asigurări de răspundere civilăpentru vehicule (RCA + CMR) carereprezintă 45,38%;

l clasa A3 Asigurări de mijloace detransport terestru (Casco) care reprezintă23,80%;

l clasa A8 Asigurări de incendiu și altecalamități naturale care reprezintă11,93%;

l clasa A9 Asigurări pentru alte daune saupierderi legate de alte bunuri decât celemenţionate la clasele 3-7 reprezintă3,84%;

l clasa A2 Asigurări de sănătate carereprezintă 2,99%;

l clasa A13 Asigurări de răspundere civilăgenerală, exclusiv cea menţionată laclasele 10- 12 care reprezintă 3,9%;

l clasa A15 Asigurări de garanțiireprezintă 3,06%;

l restul claselor de asigurare reprezentând5,1% din total prime intermediateasigurări generale.

Ponderea veniturilor din activitatea deintermediere/distribuție în volumul de primeintermediate/distribuite pe segmentul asigu -rărilor generale a fost de 16,64% (comisionmediu). Referitor la structura veniturilor dinactivitatea de interme diere/distribuție obținutede companiile de brokeraj pe clase de asigurăride viață se constată că, în anul 2019, ponderisemnificative în totalul acestor venituri(102.974.180 lei) o dețin următoarele clase:

l clasa C1 “Asigurări de viață, anuități șiasigurări de viață suplimentare”,reprezentând 84,84%;

l clasa C3 “Asigurări de viață și anuități,care sunt legate de fonduri de investiții(unitlinked)” reprezentând 15,10%;

l celelalte clase de asigurări de viață aureprezentat 0,06% din veniturile obținutepentru această categorie.

Ponderea veniturilor din activitatea deintermediere în volumul de prime intermediatepe segmentul asigurărilor de viață a fost de42,82% (comision mediu). La nivelul pieței debrokeraj, comisionul mediu calculat la nivelulanului 2019 a fost de 17,52%.

tOP intermediere brokeraj

tOP 10 brokeri

36

PIA}A DE CAPITAL


am marcat recent trei decenii de lamomentul în care românii au dat socialismulutopic pe capitalism, e adevărat, unui într-operpetuă tranziţie. cum s-a văzut aceastăschimbare prin prisma unui om care şi-adosit dintotdeauna să clădească ceva, să fie cu adevărat capitalist?

A fost şi continuă să fie o experienţăextrem de interesantă, cu foarte multe abordărinoi care au meritat să fie învăţate şi aplicate.Conceptele financiare, marketingul şi expu -nerea continuă la informaţie au adus foartemultă culoare în viaţă.

care au fost principalele realizări înmaterie de construcţie a economiei depiaţă dar şi cele mai mari greşeli, care neţin încă departe de media europeană lafoarte multe capitole?

Această parte a lumii este de destul demulte sute de ani în zona roşie a clasamentului.Cred că ultimii ani au fost ani de progres. Decinu văd factori care ne-au ţinut jos, dimpotrivă,văd un imens progres.

cum apreciaţi evoluţia capitaluluiromânesc: se putea mai mult? Puteamavea o mai bună acumulare de capitalromânesc, poate una mai timpurie?Puteam avea azi în top 100 companii, mai multe firme cu patroni indigeni?

Încerc să construiesc sisteme în care prezenţa/absenţa mea să nu mai fie importantăfaster intervieW, cu andrei siminel, director general, nch capital

Vorbe puţine, fapte multe: cam aşa s-ar rezuma portretul intervievatului nostru, andrei siminel, director general al nch capital. dar fiecare vorbă ar trebui citită şi recitită, cântărită şi recântărită, spre a descifra tâlcul său, în totalitate.


Vremea naţionalismului este, sper, apusă:suntem europeni şi cetăţeni ai acestei lumi, iarromânii lucrează peste tot.

ce a greşit statul în acest proces deedificare a economiei de piaţă? sunt preamulte domenii în care chiar şi în acestmoment statul deţine companii pe care lecontrolează ca şi acţionar majoritar?

Lipseşte o viziune şi o strategie care să fieurmată. Tot efortul naţiunii este să închidă altăşi altă criză, mereu şi mereu. Poate odată o săfie un răgaz, şi un preşedinte şi/sau un guvernvor aşeza piatra de temelie pentru prima vizi -une post comunistă şi o vor comunica simpluromânilor.

cum apreciaţi procesul de privatizare: seputeau găsi soluţii mai bune, eventual cu oimplicare mai activă a pieţei de capital înacest joc?

Piaţa de capital a promovat zeci de com -panii private la cotă şi acum statul poate să aibămai multă încredere.

aţi fost implicat în permanenţă în aceştiani în pieţele financiare: cum vedeţi piaţabancară, azi, dar şi instituţia bancară lacare aţi pus umărul să o clădiţi şitransformaţi într-o entitate profesionistă,adaptată cerinţelor viitorului? ce planuriaveţi în continuare cu ea?

Încerc să construiesc sisteme în careprezenţa/absenţa mea să nu mai fie importantăşi cred că am reuşit. Libra Internet Bank existăprin personal, prin manageri, şi continuă să sedezvolte armonios.

De multe ori s-a spus că piaţa de capitaldin românia a fost pariul pierdut al celor30 de ani. cât adevăr şi câtă demagogieeste în această afirmaţie? era loc de maimult? cum şi când? De ce se tem patroniisă vină pe bvb? cum vedeţi viitorul burseide la bucureşti: putem profita, în aceastătoamnă, de intrarea pe radarul marilorinvestitori? avem ce să le oferim?

Participarea în administraţia bursei este oluptă pentru bani şi reputaţie. Odată ajunşiacolo, cei aleşi nu prea mai au obiectivemajore. Poate doar să îşi construiască urmă -torul mandat! Procesul face parte dintr-o evol -

uţie şi paşii aceştia intermediari trebuieacceptaţi aşa cum sunt. Între timp clienţiiinvestesc în străinătate iar marile companii aualte orizonturi.

traversăm astăzi un moment de cotitură,ca societate, ca ţară, ca uniune europeană.cum vor ieşi ue şi românia din aceastăcriză declanşată de pandemia decoronavirus? cât va dura procesul derecuperare, pe pieţele financiare?

O criză rămâne o criză şi, deşi într-un sensîntăreşte, în paralel slăbeşte multe alte procese.Vom ieşi uşor din criza COVID, dar ne putemaştepta la o criză economică întrucât datoriileacumulate sunt uriaşe.

ce ar trebui să facă guvernanţii pentru areporni rapid economia dar şi a oretransforma pe baze de eficiență şiproducere de valoare adăugată mare? ce ar trebui să conţină un Proiect de ţarăromânia 2050 şi pe ce Piloni ar trebuiconstruit?

Dacă vor avea nevoie de opinia mea, măvoi gândi şi voi participa cu plăcere la acestefort: nu este uşor să spui cum să construieştiviitorul. Până atunci nu are sens să mă gândescla ceea ce nu se va întâmpla.

ce planuri de viitor aveţi şi cumvedeţi/cum vă doriţi să fie românia peste alţi 30 de ani?

În primul rând îmi doresc să văd Româniapeste 30 de ani! Am început să fac eforturi înacest sens, dar sunt încă mult prea prins în eveni -mentele zilnice ca să pot spune că am speranţe.

norel Moise

Participarea în administraţia bursei este o luptăpentru bani şi reputaţie. Odată ajunşi acolo, cei aleşinu prea mai au obiective majore. Poate doar să îşiconstruiască urmă torul mandat! Procesul face partedintr-o evol uţie şi paşii aceştia intermediari trebuieacceptaţi aşa cum sunt. Între timp clienţii investesc în străinătate iar marile companii au alte orizonturi.

38

PIA}A DE CAPITAL


Preţurile acţiunilor SIF-urilor s-au mişcatsincronizat cu restul pieţei în primul trimestrudin acest an, ajustarea cotaţiilor acestora fiindde o amplitudine similară cu cea a indiceluiBET. Adică o scădere în jur de 25% până înultima săptămână din luna martie. Cu o singurăexcepţie, şi anume acţiunile SIF1 BanatCrișana, pentru care preţul de închidere s-aredus cu mai puţin de 15% în perioadarespectivă. Această evoluţie pentru tilturilesocietăţilor de investiţii financiare a venit dupăce anul trecut a fost unul foarte bun pentruacţiunile SIF-urilor, ce au fost stimulate şi deperspectiva eliminării pragului de deţinere de

5% din capitalul social, prin adoptarea Legiinr. 243/2019, privind reglementarea fondurilorde investiții alternative.

Mult aşteptata lege a intrat în vigoare înluna ianuarie a acestui an şi obliga SIF-urile săelimine limita de deţinere de 5% din acţiuni îndecurs de şase luni de zile, adică până lasfârşitul lunii iulie. Lucru pe SIF BanatCrișana, SIF4 Muntenia şi SIF5 Oltenia l-au şifăcut deja, prin organizarea adunărilor generaleextraordinare ale acţionarilor în prima parte alunii martie.

S-ar putea spune astfel că dorinţa unorgrupuri de investitori de a prelua societăţile de

investiţii financiare, este în sfârşit posibil să fiefăcută începând din acest an în mod transparentşi fără a acţiona prin interpuşi. Ceea ce ar fidesigur în condiţii normale un element denatură să susţină puternic preţurile acţiunilorSIF pentru un orizont de timp destul de lung,chiar mai mare de un an de zile. Pentru acestlucru este însă necesar să se producă ostabilizare a pieţelor de acţiuni, foarte volatileşi aflate într-o fază de căutare a unor reperefundamentale, după declanşarea crizeicoronavirus la începutul lunii martie.

Deocamdată însă, discount-urile la care setranzacţionează acţiunile SIF sunt mai mari faţă

veniturile Din DiviDenDe sunt sub seMnul ÎntrebĂrii,

SiF-urile, forţate să treacă la regim de austeritate Profiturile şi lichidităţile sif-urilor sunt substanţial dependente de încasările din dividende de la brd şi banca transilvania, precum şi de la companiile din energie şi utilităţi. însă, în condiţiile unei contracţiieconomice majore provocate de pandemia coronavirus, acestea ar putea să plătească dividende semnificativmai reduse chiar din acest an. Pe de altă parte, făcând abstracţie de surpriza sif transilvania în acest an,posibilităţile sif-urilor de a acorda dividende foarte atractive sunt drastic limitate, mai ales dacă avem în vedereanii următori. eliminarea limitei de deţinere de 5% ar putea însă să aducă un interes semnificativ pentruacţiunile unor sif-uri, în scenariul în care criza de încredere generată de criza medicală la nivel global va primiun tratament adecvat în lunile următoare.

iNdiCatOrSiF1

baNat CriŞaNaSiF2

MOldOVaSiF3

traNSilVaNiaSiF4

MuNtENiaSiF5

OltENiaValoarea Activelor Nete - Feb 2020 (mil. RON) 2.555,45 2.023,6 1.177,9 1.443,4 2.032,1

Valoarea Activelor Nete - Feb 2020 (mil. euro) 531,0 420,5 244,8 299,9 422,2

Capitalizare bursieră - 25.03.2020 (mil. RON) 1.224,61 1.252,5 631,4 469,2 1.122,6

Capitalizare bursieră - 25.03.2020 (mil. euro) 252,8 258,5 130,3 96,9 231,7

VAN / acţiune - Februarie 2020 (RON) 4,9665 2,0680 0,5447 1,8396 3,5027

Preţ actiune - 25.03.2020 (RON) 2,38 1,28 0,292 0,60 1,94

Discount raportat la VAN / acţiune (%) -52,1% -38,1% -46,4% -67,5% -44,8%

Dividend brut propus pentru 2019(RON/actiune)*/** - 0,060 0,030 - 0,100

Randament al dividendului net (%) - 4,5% 9,8% - 4,9%

Sursa: SIF-uri, BVB Nota *): Actionarii SIF1 au de ales intre un dividend de 0.05 lei/actiune si derularea unui program de rascumparare pentru 15 milioane actiuni Nota **)Actionarii SIF4 au de ales intre un dividend de 0,03 lei/actiune si derularea unui program de rascumparare pentru 20,6 milioane actiuni


de nivelurile consemnate în ultimii ani, ceea ceindică faptul că efectul de panică este oricumdisproporţionat faţă de un eventual interesconcertat de acumulare de poziţii importante înactionariatul societăţilor de investiţii. Astfel,acţiunile SIF-urilor se tranzacţionează ladiscount-uri între aproape 70% în cazul SIF4Muntenia şi circa 40% în cazul SIF2 Moldova.Nivelul foarte ridicat al discountului la care setranzacţionează acţiunile SIF4 poate fi explicatprintr-o calitate mai slabă a portofoliului deactive al SIF Muntenia. Pentru SIF3 Transil -vania şi SIF4 Muntenia, aceasta poziţionareeste reflectată şi de nivelul sistematic inferior alcuantumului dividendelor colectate de lacompaniile din portofoliu, comparativ cucelelalte societăţi de investiţii financiare. Dacărevenim la tabelul care sintetizeazăperformanța acţiunilor SIF pentru diferitedurate de timp, putem să observăm că în ultimiizece ani, acţiunile SIF1, SIF2 şi SIF5 au oferitcreşteri rezonabile, chiar considerând impactulajustării cotaţiilor din luna martie. În schimb,acţiunile SIF3 şi SIF4 au crescut cu mai puţin

de 10% sau chiar au scăzut. Explicaţia constă înpoliticile de vânzări de active mai agresive aleacestor SIF-uri în trecut sau pur şi simplu înfaptul că deciziile lor de administrare nu au dus

la o creştere a capacităţii portofoliilor lor de agenera venituri mai ridicate şi dividende, carereprezintă cea mai sănătoasă sursa deprofitabilitate pe termen lung.

ş

-70%

-60%

-50%

-40%

-30%

-20%

-10%

0%

SIF1 SIF2 SIF3 SIF4 SIF5

-52,1%

-38,1%

-46,4%

-67,5%

-44,8%

discount de tranzacţionare (%)

Sursa: SIF-uri, Bursa de Valori Bucureşti

40

PIA}A DE CAPITAL


sif-urile nu (mai) sunt acţiuni de dividend

O privire asupra dinamicii dividendelor,precum şi a randamentului dividendului pentruacţiunile SIF de-a lungul timpului esterelevantă pentru înţelegerea modului în caremanagementul acestora a abordat politica dedividende. Acest fapt a influenţat foarte multcomponența portofoliilor societăţilor de inves -tiţii financiare, ceea ce se reflectă şi îndiferenţele între nivelul VAN-urilor socie -tăţilor de investiţii financiare.

SIF3 Transilvania a fost în trecutcampionul distribuţiilor de dividende pe care

le-a finanţat din vânzarea de active la ErsteGroup, sumele colectate din tranzacţiile devânzare fiind distribuite acţionarilor în specialaferent exerciţiilor financiare 2011 şi 2012.Astfel, investitorii au avut la momentulrespectiv acces la randamente ale dividenduluide peste 20%, dar preţul plătit a fost reducereaVAN-ului. Asemenea, SIF2 Moldova şi SIF4Muntenia au distribuit dividende substanţiale,iar cele mai rezervate SIF-uri de-a lungulanilor în privinţa dividendelor distribuite aufost SIF5 Oltenia şi mai ales SIF1 BanatCrișana. De aceea, performanţele superioare înultima decadă, ale acţiunilor SIF1, SIF2 şiSIF5, ce le-am menţionat anterior, se pot

explica în bună măsură prin politica deconservare a participaţiilor existente, fieeventual printr-o strategie de investiţii maieficientă care a condus la “construcţia” unorparticipaţii ce au fost ulterior generatoare dedividende sau de câştiguri de capital.

Dinamica randamentului dividenduluioferit de acţiunile SIF confirmă că societăţilede investiţii financiare pot fi considerate totmai puţin entităţi de la care investitorii să spereîn fluxuri de dividende consistente. De altfel,începând cu exerciţiul financiar 2015, SIF1Banat Crișana nici nu a mai distribuitdividende, acţionarii ce se exprimă în cazuladunărilor generale preferând să voteze

diVidENdElE brutE/aCtiuNE diStribuitE dE SiF-uri

SIF 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019*

SIF1 Banat Crişana 0,1030 0,1000 0,0000 0,0000 0,1000 0,0000 0,000 0,000 - -

SIF2 Moldova 0,0900 0,2200 0,2400 0,0660 0,1012 0,0450 0,044 0,050 0,030 0,060

SIF3 Transilvania 0,0300 0,1712 0,1750 0,0000 0,0125 0,0265 0,020 0,010 0,012 0,030

SIF4 Muntenia 0,0810 0,0810 0,1340 0,0000 0,0715 0,0450 0,040 0,035 - -

SIF5 Oltenia 0,0750 0,1300 0,1300 0,1600 0,1200 0,1300 0,090 0,070 0,150 0,100

Sursa: BVB Nota *): Actionarii SIF1 au de ales pentru 2019 intre un dividend de 0.05 lei/actiune si derularea unui program de rascumparare de 15 milioane actiuni Nota **)

diNaMiCa raNdaMENtului diVidENdului brut OFErit dE aCtiuNilE SiF

SIF 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2020 crt

SIF1 Banat Crişana 10,2% 11,1% 0,0% 0,0% 7,7% 0,0% 0,0% 0,0% - -

SIF2 Moldova 7,7% 20,4% 16,6% 4,5% 6,4% 5,7% 5,6% 3,5% 2,5% 4,7%

SIF3 Transilvania 5,5% 30,2% 24,6% 0,0% 5,1% 9,7% 8,0% 4,1% 5,6% 10,3%

SIF4 Muntenia 12,6% 14,2% 17,4% 0,0% 8,1% 6,0% 6,1% 3,5% - -

SIF5 Oltenia 6,0% 12,3% 9,3% 8,1% 7,2% 7,7% 5,5% 3,2% 7,2% 5,2%

Sursa: BVB Nota: Au fost considerate dividendele pe anii financiari respectivi si preturile actiunilor de la sfarsit de perioada, cu exceptia randamentului dividendului pe 2019unde preturile actiunilor SIF sunt cele de la data de 24.03.2020

Variatia PrEturilOr aCtiuNilOr SiF Si a iNdiCElui bEt

SIF 2020* Mar 2020-Dec 2018 Mar 2020- Dec 2017 Mar 2020- Dec 2016 Mar 2020- Dec 2013 Mar 2020- Dec 2010

SIF1 Banat Crişana -12,8% 16,7% -14,1% 28,8% 84,2% 134,7%

SIF2 Moldova -20,5% 6,0% -9,2% 64,1% 74,1% 120,3%

SIF3 Transilvania -25,5% 35,8% 20,2% 16,8% -13,0% 7,5%

SIF4 Muntenia -29,1% 0,0% -39,0% -8,8% -32,2% -7,1%

SIF5 Oltenia -24,4% -7,2% -11,2% 18,7% -2,5% 53,6%

BET -25,1% 1,2% -3,6% 5,5% 15,1% 41,8%

Sursa: SIF-urile Nota: Variatiile preturilor actiunilor SIF si ale indicelui BET sunt considerate fata de data de referinta 24.03.2020


Valoarea activelor nete (VAN) este unindicator foarte relevant de urmărit în timpîn ceea ce priveşte calitatea administrăriipe termen lung a fondurilor de investiţii. Încazul concret al SIF-urilor, VAN este omăsură atât a politicilor de dividendeabordate, cât şi a modului în care politicalor de investiţii s-a concretizat într-ocreştere a valorii activelor administrate.Desigur că un colaps al pieţelor de acţiunise reflectă în valoarea VAN-urilorfondurilor de investiţii şi nu este vinamanagerilor acestora când se produc astfelde reaşezări ale valorilor de piaţă pentruparticipaţiile listate din portofoliile lor. Pe de-o parte, dinamica VAN-urilor oferăindicii dacă finanţarea dividendelor s-afăcut de-a lungul timpului prea agresiv,adică în mod preponderent prin vânzareaactivelor din portofolii. Pe de altă parte,evoluţia VAN-urilor indică în ce măsură înportofoliile SIF-urilor au avut loc mutaţiibenefice, adică au fost luate decizii denatură a creşte valoarea activeloradministrate. Salturi ale VAN-ului suntposibile în condiţiile în care managerul defond ar face plasamente cu potenţialridicat de apreciere şi ar “construi”participaţii importante în urma uneipolitici de investiţii clar conturate petermen lung.

O vânzare sistematică de active pentru aplăti dividende atractive se reflectă îndiluarea valorii activelor nete, aşa cum afost cazul la SIF3 sau SIF4. Aşa se explică,în bună parte, nivelul mai redus alactivelor pentru SIF3 şi SIF4, comparativcu celelalte trei SIF-uri. Faptul că SIF1Banat Crișana a avut de-a lungul timpuluicea mai conservativă politică deadministrare şi a păstrat participaţiile labănci, reprezintă cea mai importantăexplicaţie pentru care această societate deinvestiţii are cel mai mare activ net. SIF2are un activ net apropiat cu SIF5 dupăexitul din BCR. Suma de 140 milioaneeuro, rezultată din vânzarea către ErsteGroup Bank AG a unei participaţii de 6,3%din BCR, a fost reorientată în principal totîn sectorul bancar, adică în acţiuni BRD şiBanca Transilvania, ceea ce explică şinivelul ridicat al veniturilor din dividendeîn 2019. În ceea ce priveşte SIF2 Moldova,portofoliul acestei societăţi de investiţiifinanciare a suferit mutaţii substanţiale,în condiţiile în care acest SIF a mizat perealocări strategice în structuraportofoliului, inclusiv pe plasamenteimportante în proiecte imobiliare ce arputea aduce câştiguri de capitalimportante în următorii ani.

De ce VAN este uN iNDicAtor eseNţiAl De urmărit

1.2

97

1.0

97

1.3

31

1.2

38

1.4

17

1.5

92

1.2

74

1.0

75

1.0

61 1.6

04

1.8

27

1.4

87

1.1

48

1.0

82 1.6

27

2.5

92

1.7

92

961 1.3

65

1.7

70

2.2

64,1

1.7

59,2

995,7

1.5

38,3

1.8

80,2

2.555,45

2.023,6

1.177,9 1.443,4

2.032,1

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

SIF1 Banat Crișana SIF2 Moldova SIF3 Transilvania SIF4 Muntenia SIF5 Oltenia

Dec. 2011 Dec. 2013 Dec. 2015 Dec 2017 Feb 2019 Feb 2020

Evoluția activelor Nete ale SiF-urilor

programe de răscumpărare de acţiuni. Acestlucru este valabil începând cu exerciţiulfinanciar 2018 şi pentru SIF4 Muntenia, carela rândul său a optat pentru aceeaşi abordare dea stopa dividendele în detrimentul programelorde răscumpărare. Reamintim că SIF1 BanatCrișana este acţionarul majoritar al MunteniaInvest, societatea de administrare a SIF4Muntenia, şi că, inclusiv în acest context, poatefi înţeleasă această decizie a societăţii deinvestiţii financiare similară cu viziunea SIF1în ceea ce priveşte politica de dividende. Pe dealtă parte, se observă în cazul SIF5 Oltenia, opolitică moderată de dividende de-a lungultimpului, situaţie ce poate fi consemnată şipentru SIF2 Moldova începând cu exercitulfinanciar 2013. Un caz special ar putea ficonsiderat cel al SIF3 Transilvania caredistribuie un dividend ridicat pentru 2019,echivalentul unui randament al dividenduluibrut de peste 10%.

Explicaţia nu constă într-un nivel alveniturilor din tranzacţii ridicat în 2019, încondiţiile în care oricum dividendele primitede la companiile din portofoliu în cazul SIF3Transilvania, alături de SIF4 Muntenia, suntmai mici comparativ cu celelalte SIF-uri.Nivelul mai mare al profiturilor SIF-urilor în2019, faţă de anul anterior, se explică princâştigurile scriptice înregistrate în contul deprofit şi pierdere din reevaluarea participaţiilordin portfoliu la valoarea justă. Veniturile dinvânzarea de participaţii, ce erau până în urmăcu cinci ani o sursă importantă de venituri, auîncetat să reprezinte un catalizator al profi -tabilităţii, în condiţiile în care, managementulSIF-urilor a realizat că astfel de soluţii nu suntsustenabile pe termen lung. În aceste condiţii,dividendul pentru 2019 propus de SIF3Transilvania este dificil să fie distribuit şipentru anii următori.

În acest context, în care posibilitatea de adistribui dividende atractive devine tot maiincertă, SIF-urile sunt tot mai active în apropune programe de răscumpărare a acţiu -nilor că varianta indirectă de remunerare aacţionarilor, până în prezent toate SIF-urileapelând la programe de răscumpărare a acţiu -nilor. De altfel, pentru adunările generale dinacest an sunt propuse astfel de programe derăscumpărare din cazul SIF1 Banat Crișana,SIF2 Moldova şi SIF4 Muntenia.

ionuţ Dumitriu

42

PIA}A DE CAPITAL


Aceste evoluţii s-au reflectat în venituriledin dividende raportate de SIF-uri care auarătat neaşteptat de bine raportat la situaţia depână în 2015, când principalele surse deprofitabilitate ale SIF-urilor erau reprezentatede vânzările de participaţii din portofolii. Aşase explică faptul că am asistat la oîmbunătăţire a veniturilor din dividende,inclusiv în cazul SIF3 Transilvania şi SIF4Muntenia, care prin comparaţie cu celelalteSIF-uri au portofolii cu o capacitate mairedusă de a genera fluxuri de numerar.

Nu mai departe de 2015, veniturile dindividende ale SIF-urilor nu depăşeau 35milioane lei, faţă de exerciţiul financiar 2019,când veniturile au fost aproape sau chiar audepăşit substanţial pragul de 100 milioane delei (cazul SIF1, SIF2 şi SIF5). Cele mai marivenituri în cuantum de 125 milioane lei au fostraportate de SIF5 Oltenia, care de-a lungultimpului a luat decizii de investiţii care s-audovedit inspirate şi sustenabile pe termen lung,fapt reflectat de dinamica veniturilor dindividende. De asemenea, venituri de 110milioane lei au fost raportate de SIF1 BanatCrișana, suma respectivă reprezentând înprincipal contribuţia deţinerilor în bănci în

condiţiile în care această societate de investiţiia intervenit cel mai puţin asupra participaţiiloristorice şi nu a fost generoasă în a distribuidividende către acţionari. În schimb, aşa cumam spus, veniturile din dividende ale SIF3Transilvania şi SIF4 Muntenia au fost de 50-70milioane lei, substanţial mai mici faţă decelelalte SIF-uri, deoarece în anii precedenţi,portofoliul de active s-a subţiat în urmavânzărilor de active, în special bancare în cazulSIF3 Transilvania.

Însă, din cauza crizei economice ceprobabil va urma pandemiei de coronavirus,este de aşteptat ca fluxurile de dividende decare beneficiază SIF-urile să se diluezesubstanţial deoarece principalele companii dela BVB îşi vor diminua distribuţiile dedividende. În aceste condiţii, este foarteprobabil că, încă din acest an, SIF-urile să fienevoite să se mulţumească cu o colecţie dedividende mult mai săracă comparativ cu2019. Spre exemplu, potrivit unui anunţ alBRD-GSG de pe 1 aprilie, acţionarul saumajoritar a propus ca întregul profit al anului2019 să fie alocat către rezultatul reportat,urmând astfel să nu mai fie distribuitedividende. De altfel, BNR a recomandat

băncilor să nu distribuie dividende aferent anultrecut, pentru a fi suficient de bine capitalizate,dat fiind contextul economic mai dificil care seprefigurează în urma pandemiei coronavirus.

vânzările de participaţiicontribuie marginal la profitabilitate

În ultimii ani, profiturile obţinute dintranzacţii se află într-un trend descendent, caurmare a diluării nucleului de active valoroaseale societăţilor de investiţii, dar şi în condiţiileunei încetiniri a vânzărilor de active. Scădereaîn intensitate a cedării de participaţii reprezintăun efect direct al conştientizării de cătremanagerii SIF-urilor a faptului că vânzarea deactive pentru distribuţia de dividende gene -roase poate duce la dispariţia respectivuluiorganism de plasament colectiv în câţiva ani.Dar chiar şi aşa, în 2018 şi 2019 atrage atenţiafaptul că vânzările de participaţii încadrate încategoria activelor disponibile spre vânzare nuau contribuit aproape deloc la profiturileraportate de societăţile de investiţii financiare.

Profitul net al SIF-urilor este substanţialinfluenţat de câştigurile sau pierderile înscrise

ProvocĂri PrivinD Profitabilitatea societĂţilor De investiţii financiare

Veniturile din dividende reprezintă miza majoră Veniturile din dividende raportate de societăţile de investiţii financiare au crescut substanţial după 2016, încondiţiile în care cele două bănci listate brd-GsG şi banca transilvania au devenit plătitoare de dividende.menţionăm că sif-urile deţineau la sfârşitul lunii septembrie a anului trecut o participaţie de 10,4% la brd-GsGşi respectiv o deţinere de 18,6% la banca transilvania. de asemenea, companiile din energie şi utilităţi audistribuit în ultimii ani dividende tot mai atractive, la care s-au adăugat şi dividende speciale în 2017 şi 2018.

PartiCiPațiilE SiF-urilOr ÎN brd-GSG, baNCa traNSilVaNia și ErStE (SEPtEMbriE 2019)

Banca SIF1 SIF2 SIF3 SIF4 SIF5

BRD-GSG 1,95% 0,21% 3,32% 0,82% 4,09%

Banca Transilvania 4,52% 6,94% 0,16% 2,61% 4,34%

Erste Group Bank 0,34% - - - -

Sursa: Raportări SIF-uri


la valoarea justă în contul de profit şi pierdere.De altfel, profiturile sensibil mai mari în 2019se explică printr-un astfel de tratament contabilşi ar fi de aşteptat ca pentru 2020 lucrurile săstea diametral opus în condiţiile ajustăriisubstanţiale a cotaţiilor ce se aşteaptă în acest

an pentru acţiunile listate. Miza fundamentalăpentru managementul SIF-urilor rămâneteoretic ca, prin politici de investiţii adecvatederulate în mod sistematic, să-şi majorezegradual veniturile lor din divi dende şi,asemenea, să poată obţine periodic câştiguri de

capital care să le permită să-şi creascăprofiturile în mod sustenabil. Însă, în practică,lucrurile se dovedesc întotdeauna mult maicomplicate.

ionuţ Dumitriu

PriNCiPalElE VENituri și PrOFitul NEt al SiF-urilOr

Indicator SIF1 Banat Crisana

2015 2016 2017 2018 2019

Venituri din dividende 34,1 101,6 81,5 110,2 115,1

Venituri din dobânzi 6,5 5,3 3,3 2,7 2,4

Profit din vânzarea activelor 55,3 2,2 2,2 -1,3 0,0

Profit net 81,4 81,4 69,5 77,2 159,5

IndicatorSIF Moldova

2015 2016 2017 2018 2019



Profit din vânzarea activelor 122,1 94,7 100,5 0,3 0

Profit net 100,3 123,3 164,8 50,2 127,4

IndicatorSIF Transilvania

2015 2016 2017 2018 2019



Profit din vânzarea activelor 72,4 19,7 21,0 0,0 0,0

Profit net 158,6 68,9 64,2 64,0 186,4

IndicatorSIF Muntenia

2015 2016 2017 2018 2019




Profit net 63,9 50,4 51,1 22,8 111,9

IndicatorSIF Oltenia

2015 2016 2017 2018 2019




Profit net 132,4 101,3 74,3 96,3 124,1

Sursa: SIF-uri

44

PIA}A DE CAPITAL


sif1 banat crișana

n Expunere semnificativă de circa 38%din active pe participaţiile de la băncicare au redevenit după 2015 un segmentde forţă al portofoliului (TLV – 22,5%din active, Erste – 8,5%, BRD – 7,9%),care au generat 60% din veniturile dindividende în 2019

n Participaţia de 75% din producătorul dehârtie Vrancart Adjud are o pondere depeste 4% în activele totale, fiind unadintre cele mai importante deţineri aleSIF1. Vrancart continuă să-şi crească înmod profitabil afacerile, înglobând şi oachiziţie importantă realizată în 2017

n Una dintre priorităţile SIF1 este de a sefocusa pe consolidarea societăţilor undeeste acţionar majoritar, care se regăsescîn top 10 participaţii din portofoliu (SIFImobiliare, SIF Hoteluri, VrancartAdjud, Iamu Blaj)

n SIF1 intenţionează să păstreze partici -paţiile la companii din energie şi încompaniile de utilităţi generatoare dedividende stabile (participaţia de 0,4%în Romgaz, cu o pondere de 2% dinactive este cea mai importantă dintreacestea). De menţionat că, deţinerea de6,5% din Conpet Ploieşti este asemeneauna din top 10

n Alte participaţii cheie pot fi considerateSIF Imobiliare, care deţine un vastportofoliu de spaţii comerciale, cu opondere de circa 6% din active, precumşi SIF Hoteluri, care controlează câtevaparticipaţii majoritare la companiihoteliere, cu o pondere de 1,5% dinactive. SIF Imobiliare ar trebui în viitorsă devină un contribuitor semnificativ laveniturile din dividende ale SIF1,compania holding de real estateparcurgând un proces de restructurare înultimii ani

sif2 Moldova

n Participaţia de 6,9% din capitalul socialal Băncii Transilvania este strategică,aceasta având o pondere de aproape40% în activele SIF2. SIF Moldova esteal doilea cel mai important acţionar alBT, după BERD care are o deţinere de8,6% din capitalul social

nAlte circa 13,5% din active sunt concen -trate în producătorii de energie şi încompaniile de utilităţi de la BVB ce suntgeneratoare importante de dividende.Cele mai importante deţineri din acestsegment sunt OMV Petrom (2,4% din

active), Transgaz (4,6%), Romgaz(6,5%). Menţionăm că SIF2 Moldovacontrolează 0,2% din capitalul social alOMV Petrom, 2,4% din capitalul socialal Transgaz şi 1% din capitalul social alRomgaz

n Aşa-numitul portofoliu de bază, adică alparticipaţiilor în companii listate laBVB, reprezintă aproape 70% dinactivele SIF2

n SIF Moldova şi-a asumat dezvoltareaunui portfoliu numit “deţineri majo ritare”unde a concentrat business-uri iniţiaterecent sau din portofoliul istoric pe carevrea să le dezvolte printr-o abor dare tipprivate-equity. Deşi segmentul deţinerilor

Caracteristici ale portofoliilor SiF-urilor


majoritare din portofoliu reprezintănumai 8% din active, acesta este strategicpentru SIF2, urmând să absoarbă încontinuare o parte importantă dinfondurile destinate programului deinvestiţii

n Astfel, în mare măsură, în ultimii cinciani, SIF Moldova şi-a orientat pro -gramul de inves tiţii în principal cătreplasamente tip private-equity, în specialdin categoria imobiliare

n Cel mai important activ imobiliar estereprezentat de proiectul Veranda Malldin Bucureşti unde SIF2 deţine indirect36,7% în urma unei investiţii de 14,3milioane euro

nBaba Novac Residence este un proiectrezidenţial de 363 apartamente ce estedezvoltat de SIF Moldova în Bucureşti peun teren aparţinând societăţii ŢesătoriileReunite, deţinute integral de cătresocietatea de investiţii. Valoarea pro -iectului investiţional este de circa 30milioane euro, fiind finanţat de socie tateade investiţii cu o sumă de 5,3 milioaneeuro, precum şi prin credite bancare.Ritmul vânzărilor pentru faza 1 aproiectului a fost peste cel prognozatiniţial, astfel că la 30 septembrie 2019erau vândute 97% din numărul total deapartamente, fazele 2 şi 3 fiind planificatesă fie finalizate în trimestrul IV din 2019

n SIF Moldova s-a implicat într-un alt nouproiect residential Straulesti Lac Alfaunde este acţionar şi unde a asumat ocontribuţie de 8,3 miliioane euro.Proiectul vizează construcţia a 1.400apartamente pe 9 ha, iar valoarea derealizare estimată proiectului este de100 milioane euro, acesta fiind dezvoltatşi prin credit bancar. Faza I include unnumăr de 160 apartamente din faza 1,acestea fiind planificate să fie finalizatela sfârşitul anului 2019

n Agrointens SA este o companie ce ainvestit în ferme de afine cu o suprafaţăcultivată de 120 hectare care seestimează să fie atinsă în 2020. SIFMoldova a investit 5,6 milioane euro înacest proiect. Societatea de investiţiifinanciare estimează să recuperezeinvestiţia în circa 10 ani din dividende,rambursări de capital şi exit-ul final dincompanie către alt investitor.

sif3 transilvania

n SIF Transilvania se remarcă prinnumărul mare de active hoteliere, spaţiide birouri şi terenuri valoroase de la carear fi de aşteptat venituri sensibil maimari din dividende sau veniturisubstanţiale din vânzarea acestora cătrealţi investitori

n Potenţialul de creştere al profitabilităţiipentru companiile din turism estenotabil şi trebuie să avem în vedereinvestiţiile majore în sectorul hotelierdin ultimii ani care au consolidat aceste active importante din portofoliulSIF

n Sectorul turism reprezenta 28% dinportofoliul de acţiuni al SIF, în timp ceparticipaţiile în imobiliare circa 7%,faţă de cel financiar cu o pondere de38,5%, reprezentată de participaţia de3,3% din BRD-GSG care la rândul săureprezenta 25% din activele SIF3

n Sectoarele turism şi imobiliar aucontribuit cu numai 3,3% şi respectiv2,2% la totalul veniturilor din dividendeobţinute de SIF3 în 2018, faţă de 55%pentru participaţia în BRD-GSG şi faţăde o pondere de 28% în cazul sectoruluienergetic

n Cea mai importantă participaţie înturism de circa 7% din active este cea înTurism Felix, alte deţineri importante înindustria hotelieră fiind Feper, AroPalace şi THR Marea Neagră, fiecare cuponderi în active în jur de 3-4%

n În energie şi utilităţi cele mai importantedeţineri erau Romgaz şi OMV Petrom,ponderea acestor participaţii fiind în jurde 4% din active

sif4 Muntenia

n Participaţia de 2,6% din Banca Transi -lvania este cea mai importantă dinportofoliu, cu o pondere de peste 20%din active, în timp ce participaţia de0,8% din BRD înseamnă 5% din active

n O participaţie strategică pentru SIF4este deţinerea majoritară de 51% înBiofarm care reprezintă circa 10% dinactivele totale.

n Între cele mai reprezentative participaţiidin portofoliul SIF4 sunt Cico (6%) şiFiros Bucureşti (2,7% din active) dincategoria proprietăţilor imobiliare cegenerează venituri din chirii

sif5 oltenia

n SIF5 Oltenia a utilizat o partesubstanţială din numerarul de 140milioane de euro obţinut în urma exit-ului din BCR în noiembrie 2018, înspecial pentru a achiziţiona pachete deacţiuni la băncile listate BRD–GSG şiBanca Transilvania, ale căror cotaţii aufost substanţial afectate de incer -titudinile apărute ca urmare a apariţieiOrdonanţei nr 114/2019, la sfârşitullunii decembrie 2018

n Astfel, participaţia SIF5 Oltenia înBRD-GSG a crescut de la 2% dincapitalul social la sfârşitul luniidecembrie 2018, la 4,3% la sfârşitulanului 2019, în timp ce participaţia înBanca Transilvania a crescut de la 2,9%la 4,1% între decembrie 2018 şidecembrie 2019

n Cele două participaţii în BRD-GSG şiBanca Transilvania reprezentau astfel47% din activele acestei societăţi deinvestiţii financiare la sfârşitul luniidecembrie 2019

n Participaţia de 1,3% din OMV Petromeste a doua ca importanţă în portofoliulSIF5 cu o pondere de aproape 14% dinactivele totale

n SIF Oltenia mai deţine pacheteimportante de acţiuni în companiile deenergie şi utilităţi construite prinachiziţii în cadrul ofertelor publice saude pe bursă. Cele mai importantedeţineri sunt cele de 3,7% dinTranselectrica, 2,1% din Transgaz şi0,6% din Romgaz

n SIF Oltenia încearcă de mai mult timpsă realizeze un exit din Argus undedeţine 86% din capitalul social, aceastaparticipaţie reprezentând 2,4% dinactive

ionuţ Dumitriu

46

PIA}A DE CAPITAL


cum caracterizați evoluția pieței locale aaurului – vânzări de aur fizic, cerere pentruproduse structurate care au ca activ-suportaurul (etf-uri), contracte futures, optionsau cfD-uri pe piețele de mărfuri - în perioada scursă până acum din 2020?

Aurul reprezintă una dintre puținele piețecare au avut o performanță pozitivă (+10%) dela începutul anului 2020. Această dinamică afost valabilă pe plan internațional. În ceea ceprivește situația din România este greu dedeterminat dacă a urmat tendința largă întrucâtnu există date statistice care să urmăreascăacest aspect. Totuși, conform ConsiliuluiMondial al Aurului, ETF-urile de aur au atrasintrări uriaşe, de aproximativ 298 de tone, ceeace a împins deţinerea globală a acestor produsela noi maxime (3.185 tone), înregistrând și celemai mari creșteri trimestriale din ultimii patruani. Această evoluție vine pe fondul incer -titudinii globale şi al volatilităţii pieţei fi -nanciare. Realizând o paralelă între situația lanivel global și faptul că instrumentele de tipETF au câștigat tot mai multă popularitate lanivelul investitorilor, putem presupune căexpunerea pe aur a investitorilor a crescut prinintermediul acestor instrumente. Această pre -supunere este susținută de un argument indi -rect. Pe 28 aprilie a.c., Raiffeisen Centrobanka înștiințat investitorii că instrumentulRCGLD, un certificat index pe prețul aurului,tranzacționabil la BVB, a fost sold-out.

care sunt argumentele care conduc laconcluzia că, sub raportul costurilor detranzacționare, etf-urile care urmărescprețul aurului și instrumentele bazate pecontractele futures pot reprezenta ovariantă mai bună de investire, comparativcu deținerea de aur fizic?

ETF-urile și instrumentele bazate pecontracte futures pot reprezenta o variantă maibună în raport cu deținerea de aur fizic în bazacomparației costurilor dintre cele douăvariante.În prezent, pe piața din România existădoar o singură bancă – BCR - care oferă lavânzare lingouri sau monede de aur, fiind celmai sigur furnizor de aur. În primul rând,costurile de achiziție sunt ridicate comparativ cuprețul standard al aurului. De exemplu, la BCR,valoarea indicativă a unui gram de aur este înprezent de 225 lei. În schimb, un lingou de aurde 2 grame costă 686 lei, adică echivalentul a343 lei pe gram. La fel, un lingou de aur de 10grame costă 2.949 lei, adică 294,9 lei pentru ungram. Cu alte cuvinte, pleci din start cu undezavantaj major: în cazul unui lingou de 10grame, plătești cu aproximativ 25% mai multdecât valoarea de referință a aurului. Practic,prețul aurului trebuie să crească cu 25% pentruca investiția ta să se amortizeze, astfel că veiface profit doar după ce creșterea prețuluiaurului trece de 25%.

În al doilea rând, vânzarea lingourilor de aurnu este nici pe departe atât de simplă pe cât este

promovată de vânzători. De exemplu, BCRcumpără aur doar de la clienții care au ales săpăstreze aurul în custodia băncii, susținând cănu poate verifica autenticitatea lingourilor dinalte surse, nici măcar a celor care au fostvândute direct de bancă. În al treilea rând, prețulcu care banca îți va cumpăra aurul estesemnificativ mai mic decât cel de achiziție. Prinurmare, apare aceeași problemă: pentru a obțineun mic profit, prețul aurului trebuie să creascăsemnificativ. În al patrulea rând, dacă alegi săpăstrezi lingourile de aur acasă vei avea anumiteriscuri de siguranță, iar varianta de asigurare arputea să nu fie posibilă, asiguratorii oferindastfel de servicii doar în cazul în care bunurilesunt depozitate în anumite condiții de siguranță.

Spre deosebire, tranzacționarea deinstrumente ETF bazate pe aur prin XTBpresupune un comision pe tranzacție de 0,12%din valoarea tranzacției, minimum 10 euro.Astfel, în urma unui proces de cumpărare șivânzare de ETF-uri, costurile s-ar ridica la0,24% din valoarea poziției, minimum 20 euro.Prin urmare, deținerea de aur fizic este unproces destul de costisitor ce poate reducesemnificativ rentabilitatea acestui activ înmomente incerte și dilua scopul inițial pentrucare ai decis să achiziționezi metalul prețios.

cum vă explicați faptul că, în românia,băncile în general nu sunt tentate săopereze în prezent tranzacții cu aur fizicpentru investitori de retail?

oPortunitate

aurul, instrument stabil în perioade de crizăinterviu cu radu Puiu, analist xtb românia

de la începutul acestui an, aurul s-a apreciat cu peste 15%, nivelul ridicat de incertitudine reprezentând un context favorabil pentru metalul prețios. achizițiile de aur de către băncile centrale ale lumii se află la maximele ultimilor 50 de ani. în prima parte din 2020, gramul de aur a înregistrat o valoare-record în românia. comentarii avizate legate de oportunitatea investirii în aur sunt realizatepentru revista noastră de radu Puiu, analist Xtb românia.


Această tendință ar putea fi justificată înprimul rând de subdimensionarea pieței finan -ciare din România. În plus, nici nivelul delichiditate nu este remarcabil. La mijloculședinței de pe 19 mai 2020, lichiditatea la BVBa fost de 6,93 milioane euro, din caretranzacțiile cu Banca Transilvania au avut opondere de o treime. Spre deosebire, lichi -ditatea de la mijlocul ședinței de pe Bursa dinVarșovia era de 80,7 milioane euro. Acesteaspecte sunt importante pentru că ne indicăinteresul investitorilor, atât de retail cât șicorporativi, pentru companiile listate. Pe lângăcererea de aur din partea investitorilor, sectorulnu este impulsionat nici de banca centrală.Cantitatea de aur administrată de BNR este decirca 20 de ani neschimbată din punct devedere cantitativ, situându-se la 103,7 tone.Acest aspect vine în contextul în careachizițiile de aur de către băncile centrale alelumii se află la maximele ultimilor 50 de ani,cumpărătorii suverani de aur adăugândrezervelor monetare strategice 650 tone de aurfizic în fiecare din ultimii doi ani. În ultimaperioadă, au existat intervenţii semnificative pepieţele aurului, băncile centrale din Rusia şiChina fiind mari cumpărători ai metaluluigalben. Banca Centrală a Poloniei și-a majoratdeținerile de rezerve strategice de aur de la

128,6 tone, în al doilea trimestru din 2019, la228,65 tone, în ultimul trimestru al anuluitrecut.

ce ne puteți spune despre randamenteleobținute în ultimul an, ca medie minimă și maximă, pe plan internațional șieventual local, pentru investițiile ce au avut ca activ-suport aurul?

Randamentul aurului pentru anul 2019 afost de aproximativ 18,74%, extinzândsecvența de creștere remarcabilă care a fostînregistrată în ultimii 15 ani (+278%). Comp -arativ, indicele american Dow Jones a adus unrandament de 173%. La prima vedere este odiferență remarcabilă, dar în analiză trebuie săavem în vedere efectul de bază favorabilpentru aur, al cărui preț se afla puțin deasuprapragului de 400 de dolari per uncie la începutulanului 2005. Randamentele instr umentelor ceau activ-suport aurul tind să fie foarte apropiatede cel al metalului în sine. Astfel, instrumentulETF iShares Gold Trust a înregistrat unrandament de 17,92% în 2019, în timp ceinstrumentul CFD cu activ suport pecontractele futures ale aurului a adus unrandament de aproximativ 18,74%. La fel ca încazul oricărei investiții, este important să luăm

în considerare intervalul de timp al investiției,precum și să cunoaștem caracteristicile piețeipentru a putea înțelege estimările legate deperformanțele așteptate ale piețelor.

Sub raporturilor riscurilor asumate, cerecomandări ați face potențialilor investitorilocali interesați la ora actuală de tranzacții cuaur fizic dar mai cu seamă de produse deinvestire care au ca activ-suport aurul?

Aurul nu este un activ pur investiționalprecum este cazul acțiunilor și obligațiunilor,prețul său fiind influențat de o multitudine defactori din economia globală. Totuși, poatereprezenta un actor important când discutămdespre procesul de diversificare a portofoliului,întrucât, de obicei, în momente de recesiuneeconomică și de scădere ale piețelor, prețulaurului tinde să crească. În ciuda unei corecțiisuferite pe parcursul lunii mai a.c.,perspectivele metalului prețios rămânoptimiste. Ritmul de revenire a economiei esteîncă incert, existând opinii împărțite cu privirela cât de rapid se vor întoarce statele la situațiicomparabile cu cele dinaintea pandemiei.Șeful Fondului Monetar Internațional asusținut că va fi necesară o perioadăsemnificativă de timp (mai lungă decât seestima inițial) pentru ca economia globală să serecupereze pe deplin după șocul cauzat depandemie. Procesul de creare a unui vaccineficient ar putea fi mai îndepărtat de cât secredea, lucru ce ar frâna secvența de redresareeconomică. Președintele Fed, Jerome Powell,a subliniat că dezvoltarea unui vaccinreprezintă un catalizator pentru recuperareaeconomică. În plus, accentuarea tensiunilorcomerciale dintre China și SUA reprezintă unargument pozitiv pentru aur, readucând ”înjoc” principalul motor ce a stat la bazaaprecierii metalului prețios de anul trecut.Injecțiile de lichiditate în valoare de mii demiliarde de dolari realizate prin intermediulpoliticilor monetare neconvenționale de cătrebăncile centrale, alături de stimulente fiscaleduc la creșterea masei monetare. Astfel, esteposibil ca aurul să beneficieze în continuare deo popularitate crescută, fiind ”singuramonedă” ce nu poate fi tipărită de către institu -țiile centrale, motiv pentru care reprezintă uninstrument stabil în perioade de criză.

coralia Popescu

48

PIA}A DE CAPITAL


Mai cu seamă în vremea pandemiei deCOVID-19, a crescut în România interesulpentru achiziția de aur fizic, considerat uninstrument stabil de investiție în perioade decriză, dar și pentru produse financiare structuratece au ca activ-suport aurul. Din păcate, spredeosebire de piețele financiare dezvoltate, peplan local puține instituții sunt implicate în acestdomeniu cu oferte atractive pentru investitori.Mai precis, o singură bancă – BCR – vinde la oraactuală lingouri și monede de aur, în condițiile încare fosta Piraeus Bank România, odată deve -nită First Bank, s-a retras de pe acest segment deactivitate.

La Bursa de Valori București există înprezent trei emitenți de produse structurate:grupurile financiare Erste Group Bank, cu peste200 de ani de activitate, și RaiffeisenCentrobank, entitate a Raiffeisen BankInternational, precum și firma de brokeraj dinCluj-Napoca BRK Financial Group. Dintreaceștia, doar primii doi au produse structurate cuactive–suport pe aur.

La nivel local, produse structurate ar putea fidisponibile în viitorul apropiat și prin inter -mediul Diviziei de Private Banking – FriedrichWilhelm Raiffeisen, prin reluarea procesului deconsultanță pentru investitori români, ne-auinformat surse din cadrul Raiffeisen Bank. Demenționat că respectiva divizie dedicatăproduselor structurate a existat cu ceva timp înurmă dar la un moment dat și-a închis activitateadin România.

Specialiști în domeniu ne spun că produselestructurate au o perioadă limitată de viață, fiepână ating un nivel prestabilit al prețului, în sussau în jos, fie până la data de maturitate. Uneleproduse structurate nici nu ajung însă să fie listatepentru că de la momentul emiterii lor și până lacel al listării, perioadă care poate fi o săptămânăsau două, prețul activului-suport atinge bariera șiacele produse ajung să se închidă.

La nivel de BNR, cantitatea de auradministrată este de circa două decenii aceeașidin punct de vedere cantitativ (103,7 tone), învreme ce achizițiile de aur ale băncilor centraleale lumii au ajuns în prezent la maximeleultimilor 50 de ani. Anul acesta, băncile centraledin Rusia și China au cumpărat mari cantități deaur. În primele luni din 2020, prețul aurului s-aapreciat cu peste 15%. Gramul de aur a cunoscutîn 2020 o valoare-record în România. Reamintimcă aurul este cotat în raport cu dolarul american,iar „deprecierea leului în raport cu USD-ul șicreșterea prețului aurului la nivel internațional audus la atingerea unei cotații de 253,7705 lei/grampe 18 mai a.c., maximul anterior fiind atins înaprilie a.c. (249,9219 lei/gram)”, informeazăRadu Puiu, analist XTB România.

„În contextul în care piețele financiare alelumii sunt marcate de incertitudine iar inves -titorii consideră instrumentele financiare con -ven ționale riscante, aurul rămâne o investițieatractivă. Este suficient de disponibil pentrucomerț, dar în același timp suficient de rar pentrua fi considerat valoros și, spre deosebire de altemetale, nu este coroziv, ceea ce-l face durabil”,explică analiști ai Tradeville, cel mai marebroker online din România, care adaugă:„Principalii factori care influențează prețulaurului sunt rata reală a dobânzilor, masamonetară, precum și incertitudinile și riscurile

politice și economice. Astfel, situația din prezentgenerată de criza Coronavirusului creează cadrulperfect pentru revenirea impresionantă a aurului.Însă, raliul curent a început în august-septembrie2018, când a fost obținut un top al randamentelortitlurilor de stat în termeni reali”.

O analiză realizată recent de XTB România,unul dintre cei mai importanți brokeri deinstrumente derivate din lume și companie deinvestiții listată la Bursa de la Varșovia, relevă căaurul reprezintă una dintre puținele piețe care auavut la nivel internațional o performanță pozitivă(+10%) de la începutul anului 2020. PentruRomânia, însă, nu există informații de gen. Totdin statisticile internaționale rezultă că instru -mentele financiare de tip ETF cu expunere peaur au devenit tot mai populare în rândulinvestitorilor. Raiffeisen Centrobank, deexemplu, și-a anunțat în aprilie a.c. investitorii căinstrumentul financiar RCGLD, un certificatindex pe prețul aurului, tranzacționabil la BVB,era sold-out.

De menționat că acei clienți caretranzacționează produse structurate cu activ-suport aurul încearcă să valorifice oricemodificare a prețului metalului prețios. S-adovedit că atunci când există o perioadă denervozitate pe piețele de capital apare și ocreștere a interesului clienților pentru produselestructurate ce au ca activ-suport aurul.

românia, o piață în formareîn vremuri tulburi precum cele generate de pandemia de coVid-19, perioadă bulversată de atâteaneconoscute inclusiv în plan economic și financiar, aurul poate fi o altenativă de a ne ține economiile. mai mult, pentru românii cu un nivel ridicat de educație financiară, produsele de investire ce au ca activ-suportaurul sunt o ofertă de analizat.

„Atenția clienților către produsele structurate cu aurul ca activ-suportvine pe fondul unei accesibilități mai mari, aceste produse tranzacționatela Bursa de Valori București fiind instrumentul ideal pentru cei caredoresc să speculeze prețul aurului financiar. De asemenea, nu trebuie să-iuităm pe cei care doresc să-și rebalanseze portofoliile investiționale dela BVB și se îndreptă către produsele pe aur tranzacționate la bursăatunci când situația macroeconomică este incertă. Deși prețul poatefluctua, aurul s-a dovedit a fi un activ ce-și păstrează valoarea în timp șicare-și găsește locul în portofoliul diversificat al fiecărui client”. laura hexan, șef Departamentul vânzări retail, Direcția Piețe financiare, bcr


tendințe pe piața locală„Comparând volumele aurului tranzac -

ționate la BCR în intervalul ianuarie-aprilie2019 cu aceeași perioadă din 2020, observăm ocreștere cu 56% a numărului de tranzacții. Înluna martie a.c., momentul în care pandemia erala cote ridicate, numărul tranzacțiilor cu aur acrescut cu 134% față de martie 2019. De laînceptul acestui an, comparativ cu 2019,interesul clienților pentru produsele de investițiitranzacționate la bursa locală și la burseleinternaționale a crescut. Când riscurile de pepiețele financiare cresc, investitorii se retragcătre instrumente sigure, așa cum este aurul.Acesta este considerat un activ sigur în condițiide volatilitate sau instabilitate în piețelefinanciare. Valoarea tranzacționată la BVB înperioada ianuarie-mai a.c. cu produsulEBGLD1, produsul structurat index emis deErste Group Bank având aurul financiar caactiv-suport, a fost de aproape 5,2 ori mai marefață de aceeași perioadă din 2019. Investitorii,fie cei care doar au încercat să speculeze sau aufolosit aceste produse structurate pe aur ca activde refugiu, au tranzacționat masiv în 2020, acestlucru fiind resimțit și în cazul clienților BCR.Spre exemplu, valoarea tranzacțiilor efectuatede către clienții BCR a fost aproape triplă în2020 față de 2019 pentru produsul EBGLD1”,subliniază Laura Hexan, Șef DepartamentVânzări Retail, Direcția Piețe Financiare dincadrul BCR.

EBGLD1 este un produs structurat complexde tip index, fără maturitate, emis în lei pentrupiața din România. Acesta urmărește perfor -manța în lei a activului de referință – aurulfinanciar, prețul produsului luând în considerareevoluția în USD a unciei de aur dar și a cursuluide schimb USD/RON, iar pentru a-i reducevaloarea la nivelul aproximativ al unui gram deaur i se aplică și un multiplicator a cărui valoarea rămas neschimbată de la lansarea EBGLD1.Față de alte produse structurate emise de ErsteGroup, acesta se distinge prin aceea că nu oferăun efect de levier, nu are prevăzută data dematuritate, iar atât activul de referință cât șimultiplicatorul rămân neschimbate pe toatăperioada sa de viață. În ultimul an, produsul aevoluat între 178 și 255 lei, iar în primele ziledin iunie 2020 a fost tranzacționat laaproximativ 243 lei. Ca denumire, primele douăcaractere reprezintă emitentul, următoarele treiactivul-suport (GLD: gold), iar 1 faptul că este

primul produs de acest tip (index) emis de ErsteGroup, pe activ suport (Gold) și admis latranzacționare la BVB. Erste Group Bank aadmis la tranzacționare o multitudine de produsestructurate denominate în diferite monede, pepiețele din Viena (Vienna Stock Exchange),Stuttgart (Stuttgart Stock Exchange), Budapesta(Budapest Stock Exchenge), dar și București(BVB).

În continuare, BCR vinde în câteva unitățidin rețea lingouri de aur pur de 24 carate, îndiferite mărimi, monede de aur, precum șiducați. Momentan, BCR nu oferă servicii deconsultanță pentru investiții sau recomandăriprivind opor tunitatea achiziției de instrumentefinanciare, inclusiv cele în aur fizic sauproduse structurate ce au metalul prețios caactiv-suport.

aplicație on-lineÎncepând cu mijlocul lunii martie a.c.,

utilizatorii Revolut din România (din categoriilecu abonamente Premium și Metal) pot săcumpere și să vândă aur prin intermediul uneiaplicații dedicate. Achizițiile au la bază aurfizic, scopul principal al acestora fiinddiversificarea portofoliilor respectivilor utili -zatori. Expunerea la aur poate fi transferată dela un utilizator la altul ai Revolut sau convertităinstantaneu în criptomonede sau în bani, pentruefectuarea de plăți. De asemenea, a fost pusă lapunct o funcționalitate de schimb automat princare utilizatorii pot stabili un anumit preț lacare doresc să tranzacționeze aurul, Revoluturmând să finalizeze tranzacția atunci cândprețul pieței atinge nivelul stabilit. CliențiiRevolut Premium plătesc un abonament lunarîn valoare de 29,99 lei, iar cei din categoriaMetal de 54,99 lei. Planul Standard estegratuit.Trebuie menționat că, spre deosebire de

banii electronici, aurul nu este reglementat înMarea Britanie (țara de origine a Revolut) decătre Autoritatea pentru Conduită Financiară șinici nu este protejat prin reglementări privindbanii electronici. Atenție, deci, riscul esteexclusiv de partea clientului.

„Românii au fost foarte interesați săcumpere și să vândă aur în perioada stării deurgență. Unul din cinci utilizatori Premium șiMetal a investit atunci în aur. În mare parte,românii tranzacționează aur folosind monedelelei, euro și USD, dar au și posibilitatea de aschimba cu criptomonede. Utilizatoriiurmăresc cu atenție schimbările de pe piață,stabilesc alerte speciale pentru a monitorizapiața și pentru a decide apoi dacă este sau nuun moment bun să-și diversifice portofoliul șisă invească în bunuri precum aurul”, remarcăpentru revista noastră Ivan Chalov, ProductOwner for Precious Metals, Revolut.Compania percepe un comision de 0,25% (1%atunci când piețele sunt închise la sfârșit desăptămână) la fiecare tranzacție realizată declienții cu abonament Premium și Metal. Ceidin categoria Standard pot tranzacționa aur cuun comision de 1,5%, care în weekend este de2,25%. Se aplică, de asemenea, o taxă anualăde custodie tuturor tipurilor de utilizatori, iaraceasta este de 0,1% din valoarea totală aportofoliului clientului.

Dacă ar fi să tragem o concluzie am puteaspune că piața de investiții în aur din Româniaeste în formare fiind departe de tradiția unorțări precum Turcia, China sau India. Seremarcă, totuși, că românii au devenit maiatenți la felul cum se mișcă valoarea econo -miilor proprii, în funcție de ceea ce se întâmplăpe plan internațional și local, conștientizând întrealtele necesitatea diversi ficării portofoliului prininvestiția în aur.

coralia Popescu

„Aurul a crescut cu 17% de la începutul anului 2020 și a depășit cu multalte titluri de valoare, care au un nivel mai scăzut în această perioadă.Diversificarea portofoliului și accesul la bunuri alternative, cum ar fimetalele sau criptomonedele, au devenit mai tentante pentru uniiutilizatori din moment ce băncile centrale au redus sau chiar eliminatratele dobânzilor, ca reacție la situația economică actuală cauzată deCoronavirus. Utilizatorii urmăresc cu atenție schimbările de pe piață,stabilesc alerte speciale pentru a o monitoriza și a decide apoi dacă estesau nu un moment bun să-și diversifice portofoliul și să investescă înbunuri precum aurul”.ivan chalov, Product owner for Precious Metals, revolut

50

BUSINESS


Grupul pe care-l reprezentați se numărăprintre puținii agenți economici care și-aucontinuat activitatea în timpul pandemiei.cum s-a derulat până acum aceasta și carecredeți că sunt beneficiile și riscurile uneiasemenea decizii de business?

Prioritatea noastră a fost și este conti -nuitatea business-ului. Am luat încă de laînceput măsuri pentru protejarea angajaților șia afacerilor. În privința angajaților, am imple -mentat măsuri suplimentare de siguranță. Dinpunct de vedere business, toate fabricile noastresunt operaționale, iar producția se desfă șoarădupă un plan bine stabilit, adaptat condițiiloractuale. A fost creată o comisie de analiză careevaluează permanent situația și există zecescenarii de acțiune care prevăd măsuri deoptimizare a activității.

În primul trimestru al acestui an, Grupulnostru a înregistrat rezultate bune, cifra deafaceri ajungând la 208,9 milioane lei, încreștere cu 20% față de T1 din 2019. Cele maimari creșteri au provenit de la TeraPlast, pefondul evoluției lucrărilor de infrastructură,cifra de afaceri crescând cu 28% an/an. Oevoluție bună a avut și TeraSteel, creșterea de24% înregistrată fiind determinată în principal

de fabrica din Serbia.TeraGlass și Wetterbestau fost cele mai afectate de primele efecte alecrizei sanitare. Produsele lor se adreseazăpieței B2C, iar în urma investițiilor de anultrecut, echipele au fost dimensionate pentru asusține creșterile bugetate pentru 2020.Toatedeciziile luate în această perioadă sunt bazatepe analize detaliate, bine ancorate în realitateși aliniate obiectivelor.

În opinia dumneavoastră, care ar fi lanivelul mediului de afaceri local căile deatenuare a urmărilor crizei economice carese prefigurează și pentru românia?

Este greu de spus ce va urma după ridicareastării de urgență. În mod cert există sectoare aleeconomiei care au fost afectate mult mai gravdecât altele. Prioritatea ar trebui să fie susținerea

Sectorul construcțiilor are acumcapacitatea de a sprijini economiainterviu cu ioana birta, cfo, Grup teraPlast

Grupul teraPlast, cel mai mare producător român de materiale de construcții, a realizat în primul trimestru alacestui an o cifră de afaceri de 208,9 mil. lei, în creștere cu 20% față de aceeași perioadă a anului trecut.Profitul net obținut, de 6,1 mil. lei, a cunoscut un salt de 85% față de cel aferent primelor trei luni din 2019.Grupul, incluzând companiile teraPlast românia și ungaria, terasteel românia și serbia, teraGlass,Wetterbest și teraPlast recycling, are în structură 11 fabrici cu o suprafață totală de producție de 75.200 mp.locațiile sale de producție se află la sărățel (bistrița-năsăud), bistrița, băicoi (Prahova), Podari (dolj) șileskovac (serbia). Produsele sunt exportate în peste 25 de țări europene. semnificativ, Grupul are înportofoliu peste 3.000 de clienți activi lunar. despre activitatea Grupului în vremea pandemiei și modul încare poate fi traversată criza economică de către firmele locale ne vorbește în cele ce urmează ioana birta,cfo, Grup teraPlast.

Parcul Industrial TeraPlast din Sărățel, jud. Bistrița-Năsăud


business-urilor românești. Măsurile de sprijintrebuie să se alinieze concret problemelorsemnalate de mediul de afaceri în aceastăperioadă. Totodată, ar trebui orientate spreminimizarea impactului eco nomic previzionatde către agențiile specia lizate de analiză. Încontinuare, investițiile publice reprezintă unadintre cele mai consis tente măsuri care pot ajutarelansarea econo miei. Până acum, șantierele dinRomânia funcționează, iar plățile au ținut pasulcu evoluția lucrărilor. Avem fonduri europenede care putem beneficia și există chiar fondurisuplimentare care oferă oportunități noi. Așadar,nu există nicio scuză pentru a nu demarainvestiții publice.

Toate domeniile de activitate sunt nevoitesă se adapteze și să fructifice orice avantaj.Mediul de afaceri din România are experiențași abilitatea de a face asta, însă trebuie susținut.

Începând din 23 martie a.c., acțiunileteraPlast au fost incluse în indicii bet șibet-tr la bursa de valori bucurești. careeste semnificația acestui evenimentpentru Grup?

Încă de la listarea la bursă a TeraPlast, în2008, ne-am propus să demonstrăm investit -orilor că suntem o companie atractivă, stabilă,în care pot avea încredere. Suntem orientați spre

dezvoltare, îmbunătățire continuă și crearea deplus-valoare pentru investitori. Vom acționa încontinuare în direcția susținerii încrederiiacționarilor în companie și în perspectivele ei.Includerea companiei TeraPlast în indicii BETși BET-TR este o dovadă că eforturile noastresunt apreciate.

Din ianuarie a.c., Grupul teraPlast deține100% din compania Wetterbest, care abeneficiat în ultimii ani de investițiisemnificative din partea grupului. cum seprefigurează planul de business algrupului pe acest segment și dacă va fiajustat acesta ca urmare a situației dificilecreate în economie de pandemia decoronavirus?

Atingerea participației de 100% înWetterbest la începutul acestui an a fost etapafinală din planul de consolidare a business-uluide sisteme complete pentru acoperișuri.Investiția amplă de anul trecut, de 44,5milioane lei, a fost inaugurată în luna martiea.c. și pune bazele dezvoltării acestei linii debusiness pe termen mediu și lung. Pentru 2020,am bugetat creșteri consistente pentru aceastălinie de business și am dimensionat structurade personal pentru a susține o astfel deevoluție. Impactul crizei generată de pandemie

a determinat însă adaptarea planurilor tuturorbusiness-urilor Grupului la contextul actual.Pentru Wetterbest, asta înseamnă măsuriprecum alinierea costurilor cu personalul lanoile volume, renegocierea contractelor cufurnizorii sau monitorizarea riscului deneîncasare. Toate deciziile sunt analizate atentînainte de a fi implementate. Pentru măsurilecare privesc reducerea costurilor cu personalul,colaborăm îndeaproape cu sindicatele pentru agăsi împreună cele mai bune soluții. Wetterbestîși continuă activitatea, ne păstrăm obiectivelestrategice și suntem pregătiți să răspundemoptim solicitărilor care vin din parteapartenerilor noștri. Momentan, întreaga piațăeste afectată de scăderea cererii.

terasteel, pilon important al grupului, iaîn calcul pentru perioada următoare din2020 unele schimbări de business, datfiind faptul că mai mult de jumătate dinproducția sa a fost direcționată anul trecutla export în ue, zonă profund marcată depandemie?

În primul trimestru, fabricile TeraSteel dinRomânia și Serbia au funcționat în parametrinormali. Rezultatele financiare confirmă căbusiness-ul a fost afectat într-o mică măsură deșocul inițial. Fabrica din Serbia a fostprincipalul motor de creștere al TeraSteel,întrucât fabrica din România utilizează dejaîntreaga capacitate. TeraSteel România șiSerbia au înregistrat în T1 din 2020 un avans alcifrei de afaceri de 24% față de trimestrul întâidin 2019. Perspectivele sunt bune pentruaceastă linie de business, atât în țară, cât șipentru export. Echipa TeraSteel este aliniatăevoluției cererii și obiectivelor de dezvoltare.Momentan, nu luăm în calcul schimbări semni -ficative în modelul de business. Monitorizămconstant evoluția crizei și suntem în contactpermanent cu furnizorii și clienții din Româniași din străinătate. Deocamdată, business-ul depanouri sandwich este peste nivelul din 2019.

Înainte de criză, sub 1% din companiileromânești produceau cam 40% din cifra deafaceri la nivel național, în vreme de 95%dintre firmele locale realizau doar 20% dincifra de afaceri. criza provocată depandemie ar putea adânci o astfel devulnerabilitate a economiei românești?

52

BUSINESS


Această polarizare a economiei româneștiindică o fragilitate a IMM-urilor și nevoia desusținere, pentru că aceste companii au un rolstructural în economie. Sunt întreprinderi carese confruntă în această perioadă cu dificultățide lichiditate, problemă care ridică semne deîntrebare vizavi de puterea lor de a ieși dincriză. Întreprinderile mici şi mijlocii au un rolimportant în viața economică a oricărei țări.Pentru a fi sustenabile, însă, e nevoie să fiesprijinite pentru a se dezvolta. Companiileautohtone au nevoie să fie susținute acum maimult ca oricând. Asta include atât crearea unui

mediu favorabil, cât și încurajarea con -sumului de produse locale. Există o mulțimede pro ducători care oferă produse com pe -titive, la nivelul celor din import. Relan sareasănătoasă a economiei românești trebuie să sebazeze pe mai mulți piloni, iar acesta esteunul dintre ei.

la nivel de grup, sectorul construcțiiloreste țintit în mod special. cum vedeți peviitor acest sector, ca oportunități debusiness în românia și nu numai, datefiind problemele generate de pandemie?

Spre deosebire de criza precedentă, sectorulconstrucțiilor are acum capacitatea de a sprijinieconomia. La nivelul analizelor de piață, părerilesunt împărțite în ceea ce privește evoluțiasectorului. Este încă devreme pentru a lansapreviziuni ferme.

Noi activăm pe toate segmentele pieței deconstrucții și avem capacitatea de a păstra oevoluție consolidată echilibrată. Pentru 2020,țintim rezultate la un nivel similar celui din2019, cu o profitabilitate îmbunătățită. Suntemcon vinși că vor fi oportunități după această criză.De aceea, scopul nostru este să ieșim din ea celpuțin la fel de solizi, pentru a le putea fructifica.

ce mesaj are la ora actuală GrupulteraPlast pentru ceilalți producători localigreu încercați de dezechilibrele apărute în ultima perioadă în economie?

Sfatul nostru pentru liderii de business estesă rămână bine ancorați în realitate, să acționezeproactiv pentru a-și proteja afacerile și angajații.Economia României nu se oprește aici, însăevoluția viitoare a business-urilor depinde dedeciziile de acum. În această perioadă, liderii debusiness vor fi nevoiți să ia măsuri incomode,dar necesare. Este mo mentul în care cu toțiitrebuie să dăm dovadă de flexibilitate și puterede adaptare la noul context.

coralia Popescu

Grupul TeraPlast a înregistrat în 2019 o creștere cu21% a cifrei de afaceri, până la 972,6 mil. lei, pefondul evoluţiei favorabile a pieţei locale aconstrucţiilor, precum și prin capitalizareainvestiţiilor anterioare realizate de companiile dinstructura sa. În aceeași perioadă, EBITDAconsolidată a Grupului s-a majorat cu 41%,ajungând la 91,2 mil. lei. iar pofitul net a atins 41,8mil. lei, în creștere cu 85% faţă de cel obţinut în2018. În ultimii doi ani, a fost înregistrată aproapeo dublare a activităţii Grupului.Cea mai bună performanţă în 2019 a fost realizatăde TeraPlast, cu un salt de 25% al afacerilor sale,până la 365 mil. lei. Anul trecut, compania aprodus și vândut peste 16 milioane de metri liniaride ţeavă, peste 8 milioane de fitiguri și produserotoformate, 6 milioane de metri liniari de profileși peste 14 mii de tone de granule.TeraSteel, estenumărul 1 pe piaţa de panouri termoizolante dinRomânia și, împreună cu TeraSteel Serbia,unul

dintre principalii producători de panouri sandwichși structuri zincate ușoare din Europa Centrală șide Est. Cele două fabrici au înregistrat anul trecuto majorare cu 18% a afacerilor, vânzărilecantitative crescând cu peste 30%.Fabricile deproducţie TeraSteel, situate în Parcul IndustrialTeraPlast din Sărăţel, judeţul Bistriţa-Năsăud(producţie de panouri termoizolante) și înlocalitatea Bistriţa (fabrică de producţie profilezincate), sunt dotate cu linii tehnologice de ultimăgeneraţie. În 2017, în urma unei investiţii de 7milioane euro, TeraSteel a deschis o fabrică înSerbia, prima unitate de producţie a GrupuluiTeraPlast în afara ţării noastre, dar și cea dintâifabrică românească inaugurată în străinătatedupă 1990, cu capital integral privat autohton.Grupul TeraPlast este unic acţionar al Wetterbest,jucător semnificativ pe piaţa ţiglei metalice dinRomânia, cu o cifră de afaceri în creștere cu 22% în2019 (269,9 mil. lei). La rândul său, compania

TeraGlass a beneficiat în 2019 de o investiţie de 16,1mil. lei, destinată automatizării complete afluxului de lucru pentru producţia de uși șiferestre.Din aprilie 2019, activitatea de reciclare aGrupului se desfășoară în companiaindependentă TeraPlast Recycling.Grupul de companii TeraPlast are un istoric deaproape 125 de ani, genealogia sa începând cuunitatea de producţie a plăcilor ceramice de laBistriţa, înfiinţată în 1896 de meșterul sas SchusterWalter. În 1917, aceasta a devenit Fabrica de sobe șiproduse ceramice, integrată 60 de ani mai târziuîn Întreprinderea de Materiale de ConstrucţiiBistriţa.În 1978, sunt puse în funcţiune primele liniide extrudare profile și ţevi PVC. În 1990, ia fiinţăTeraPlast, prin divizarea Întreprinderii deMateriale de Construcţii Bistriţa, care deţineasecţiile de teracotă și de prelucrare a maselorplastice. În 1998, se pun bazele grupului TeraPlast,al cărui fondator și lider este compania TeraPlast.

trADiție De AproApe 125 De ANi

Fabrica de țigle metalice Wetterbest din Băicoi, jud. Prahova


Să ne imaginăm că suntem la sfârșitulanului 2021, începutul lui 2022 și analizămefectele pe care criza Covid-19 le-a avut asupraeconomiei și mediului de afaceri. Cum ar sunaun răspuns rapid la o astfel de întrebare peacestă temă? Ei bine, din multele scenarii cepot fi oferite, voi alege unul moderat optimist,nu pentru că situația de astăzi mi-ar oferiresurse pentru o argumentație suficientă înacest sens, ci pentru simplul fapt că asta îmipermite să am o abordare pozitivă și să aduc înprim-plan o serie de măsuri posibile a căroradoptare ar ajuta economia în ansamblu.

Dacă statul ar găsi în criza sanitară șieconomică și o oportunitate de a se reforma șide a adopta măsuri care să permită dezvoltareacadrului de reglementare pentru afaceri și asistemului de evaluare a impactului acestorreglementări, atunci un răspuns moderatoptimist ar suna așa: creșterea economică în2020 a fost cu mult sub cea din anul precedent,gradul de îndatorare a crescut și el, ca urmarea șocului din lunile martie – iulie 2020, darexistă premise pentru o revenire, datorităcâtorva alegeri înțelepte făcute de autorități șide companii.

Aceste măsuri nu rezolvă completproblemele recurente ale României care auținut pe loc mediul de afaceri, dar dincolo deaspectul politicilor publice, ele dau speranța călucrurile pot evolua în direcția corectă în sensul(1) unei reduceri a poverii fiscale, (2) aumplerii golului lăsat de lipsa stimulentelorpentru dezvoltare, inovare și investiții, inclusivîn capitalul uman, (3) al unei adaptări alegislației muncii în acord cu nevoile crescutede mobilitate și flexibilitate, și în fine a (4) uneiposibile predictibilități și stabilități legislative.

Revenind la prezentul post-lockdown, încare virusul nu a dispărut și continuă săafecteze individul și compania deopotrivă,”vindecarea” persoanei este în mâna medicilor,dar cea a economiei depinde de câteva măsuriimportante pe care trebuie să le ia statul șifirmele.

ce poate face statul în continuarepentru companii

Fără a subestima deloc impactul pe carecontextul economic internațional îl are asupraevoluțiilor economice interne, cred că situațiaactuală nu este întru totul întunecată și plină dedezastre și există și oportunități de careRomânia trebuie să profite.

Pachetul de măsuri adoptat pe perioadastării de urgență (plata indemnizației de șomajtehnic, scutirea de la plata unor contribuții /taxe; amânarea de la plata unor obligațiifiscale, garanții de stat pentru IMM etc.) aajutat o parte dintre companii să rămână pelinia de plutire.

Ceea ce trebuie să urmeze este, însă, pe câtde necesar, pe atât de greu de pus în practică :lansarea rapidă de noi măsuri de susținerefinanciar – fiscală, în așa fel încât mai alesfirmele care produc o valoare adăugată mare săaibă posibilitatea nu doar de a pluti, ci de avâsli. Asta înseamnă, pe de o parte, măsuri caresă conducă la limitarea riscului creșterilorinsolvențelor în piață (cu toate efectele

subsecvente care duc la un blocaj iminent), iarpe de altă parte, măsuri care să stimulezefirmele să își păstreze forța de muncă și chiarsă continue să se dezvolte. Să nu uităm că înpofida presiunii actuale asupra pieței muncii,reîntoarcerea unora din lucrătorii români dinafară poate echilibra balanța în viitor și poatecrește PIB-ul potențial. Aceste obiective pot fiatinse prin aplicarea unor măsuri care săasigure capitalizarea și reinvestirea profitului,un sistem de impozitare corect, o reducere aimpozitării muncii, în fine corectarea unoranomalii existente în legislația actuală șidebirocratizarea.

Statul trebuie să profite, de asemenea, deconjuctura europeană. Trebuie să țină cont destrategia UE de suspendare temporară aplafoanelor deficitelor fiscale, oferind resurseși proiecte de investiții publice care; se știe, auefecte conexe de antrenare importante și potcrește robustețea economică.

Când vorbesc de resurse mă refer lafonduri europene și la bugetul public, al căruimod de gestionare trebuie schimbat dintemelii. O țară care nu alocă bani pentruinvestiții, este o țară fără viitor.

În fine, trebuie să atragă investiții străine,oricât de greu pare în acest moment. Pentru aface acest lucru, este nevoie ca statul șiestablishmentul politic, în general, sădepășească orgoliile doctrinare și să meargăcătre investitori nu doar cu un mesaj, ci cupropuneri concrete, fezabile pe termen mediuși lung.

ce pot face companiile

Sunt câteva direcții pe care nu trebuie să letreacă cu vederea. Dintre acestea, prefer să măopresc la următoarele soluții:

n Să își re-evalueze modelul de afaceri șisă mențină o relație sănătoasă cufurnizorii și clienții

Aceasta presupune inclusiv să analizezeperformanța contractelor în derulare. Desigur,

românia: Ce facem după lockdown

Dana Gruia Dufautmanaging Partner, cabinet de avocat Gruia dufaut

54

BUSINESS


în timpul unui blocaj plata furnizorilor poate ficomplicată. Cu toate acestea, o notificare deîntârziere poate salva o relație de afaceri, iar orenegociere a unor termeni contractuali nuînseamnă neapărat sfârșitul.

Relațiile comerciale se desfășoară cel maiadesea sau ar trebui să se deruleze în baza unuicontract la care părțile se raportează pentru astabili executarea sau neexecutarea lucrărilorconvenite. O inventariere rapidă a tuturorclauzelor contractuale (inclusiv a celor referi -toare la forța majoră), este absolut necesară,pentru a cunoaște care sunt obligațiile firmei înmaterie de comunicare, întârziere sau neexe -cutarea termenilor contractuali. Comu nicareacu partenerii comerciali, conform celor agreateîn contractele semnate, este obligatorie.

În absența unui contract scris întreparteneri, se aplică dreptul comun al con -tractelor. Ori, conform Codului civil con -vențiile trebuie executate cu bună-credință,ceea ce presupune o obligație de cooperare șide comunicare între părți.

Același Cod civil mai prevede și posibi -litatea invocării forței majore, în contextulneexecutării obligațiilor contractuale din cauzeexterne, imprevizibile, absolut invincibile șiinevitabile sau a cazului fortuit, în contextulunor evenimente care nu pot fi prevăzute și niciîmpiedicate. În situația prezentă, determinatăde Covid-19, invocarea forței majore sau, dupăcaz, a cazului fortuit poate fi justificată, dacăpartea care o invocă demonstrează că există orelație de cauzalitate neechivocă între con -textul epidemic și neîndeplinirea obligațieicontractuale.

n Să își protejeze cea mai importantăresursă: angajații

Adoptarea măsurilor necesare securității șisănătății angajaților nu este doar o obligațielegală dictată de Legea 319/2006 sau altereglementări recent adoptate în contextulCovid-19, ci și cea mai înțeleaptă strategie pecare un antreprenor/o companie o poateadopta.

Câștigătorii crizelor economice au fostfirmele care și-au pus în siguranță resursele.Cine nu se poate baza pe o echipă solidă în carea investit de-a lungul timpului, nu poate rezistacrizelor.

Dincolo de asigurarea acestor condiții desecuritate pentru angajați, se pune și problemacum își planifică compania reluarea proceselor/ adaptarea bugetelor și o reducere a

cheltuielilor pentru situația în care nu poatereporni 100%. Până la o comunicare oficială apromiselor măsuri de susținere a companiilor,care se află în continuare în dificultate, soluțiilepentru management pentru a asigura conti -nuitatea pe termen mediu și lung a afacerii potfi:

n Telemunca: angajatorul poate decide săaplice în continuare telemunca acolounde se poate, dar spre deosebire deceea ce s-a întâmplat pe perioada stăriide urgență, o astfel de decizie nu maipoate fi luată unilateral. Este nevoie deacordul angajatului pentru continuareaacestei forme de muncă, caz în care unact adițional la contractul de muncă esteobligatoriu să fie încheiat.

n Șomajul tehnic: angajatorul poatedecide unilateral, conform CoduluiMuncii, să suspende temporar contractulde muncă al angajatului, dacă tra -versează temporar o perioadă cuactivitate redusă sau dacă activitatea esteîn continuare întreruptă. În acest caz,compania este obligată la plata uneiindemnizații de minimum 75% dinsalariul brut de bază al salariatului. Încazul companiilor în care există uncontract colectiv de muncă, suntaplicabile și eventuale drepturi supli -mentare prevazute în aceste contracte.Pe perioada stării de urgență și până la31 mai Statul a preluat plata acesteiindemnizații de somaj.Până la o altădecizie a Guvernului de susținere aindemnizației de șomaj, regula este căplata acestei indemnizații revine integralangajatorului în viitor. De menționat, încontext, că trimiterea în șomaj tehnic asalariatului și rechemarea lui la lucru fieși pentru câteva ore, constituie ocontravenție conform legilor în vigoare.

n Zile de concediu restante din aniianteriori sau ore libere plătite: Chiardacă Codul muncii nu prevede acum oprocedură sau documente specifice,compania poate emite o dispoziție înacest sens care să prevadă că pe perioadareducerii temporare a activității (deter -minată, de exemplu, de scăderea comen -zilor etc.), se acordă salariaților ore/zilelibere plătite din care se vor compensaorele suplimentare ce ar putea fi efec -tuate în urmatoarele 12 luni.

n Reducerea temporară a timpului delucru, în măsura în care perioada dereducere a activității durează mai multde 30 de zile lucrătoare. Angajatorulpoate decide reducerea timpului de lucrude la 5 la 4 zile pe săptămână, cu redu -cerea corespunzătoare a salariului.

n Reducerea normei de lucru de la full-time la part-time, cu reducerea aferentăa programului de lucru pe perioada câtanga jatorul se confruntă cu o reducerede activitate. O astfel de măsura poate fidispusă însă doar cu acordul salariatului.

n Să securizeze și să planifice corectinvestițiile

Desigur, primul gând care vine în minteaoricărui antreprenor în prezent este legat decapital. Dar, nu trebuie să uităm că existafonduri care au acest capital pe care îl pot aloca,chiar dacă investitorii vor fi mai vigilenți.

Este un moment pentru o transformarefavorabilă a afacerii. Nu este timpul de a sta peloc, ci timpul de a merge înainte, de a mergemai departe.

De pe altă parte, dacă lucrurile merg prost,firmele trebuie să aibă pregătite scenarii destres, adică scenarii de restructurare, astfelîncât să prevină o nevoie de lichiditate, nu săconștientizeze când este prea târziu.

n Să construiască o strategie digitală afirmei

Criza ne-a arătat că viitorul este digital.Investiția în soluții digitale poate avea unimpact semnificativ asupra capacității dereacție a companiei și de a concura în urmă -toarele 18 - 24 de luni, în condițiile unor cons -trân geri legate de disponibilitatea capitaluluiuman și nu numai.

Odată cu ascensiunea rapidă a telemunciiși a realității distanțării sociale, sistemeleintegrate de lucru la distanță și platformeledigitale trebuie să se deschidă inclusiv pentruoperatorii mici și mijlocii.

În fine, ca să ajungem acolo unde ne dorimeste nevoie de o viziune pe termen lung și de oînțelegere a mecanismelor ce pot fi utilizate.Prezentul este rezultatul acțiunilor din trecut,și a întelegerii și anticipării conjucturilor. Deceea ce fac astăzi statul și companiile depindeviitorul economic.

În concluzie, aș aminti un vechi proverbromânesc care spune „Cum îți vei așterne, așavei dormi”. Viitorul, noi ni-l construim, nu ni-l face altcineva în locul nostru!


Consiliul Fiscal: revenirea la sustenabilitatefiscal-bugetară este esențială pentruparcurgerea acestei perioade foarte dificileconsiliul fiscal are printre atribuții, publicarea unui raport anual care să analizeze derularea politicii fiscal-bugetare din anul precedent față de cea aprobată prin strategia fiscal-bugetară (sfb) și bugetul anual, săevalueze tendințele macroeconomice și bugetare cuprinse în sfb și în bugetul anual, precum și obiectivele,țintele și indicatorii stabiliți prin sfb și prin bugetul anual.

Activitatea economică din România și-acontinuat evoluția ascendentă și în anul 2019,ritmul de creștere stabilizându-se în apropiereanivelului de 4%. Creșterea economică a fost unamai echilibrată, bazată pe investiții și consum,în timp ce exportul net a exercitat un impactnegativ semnificativ. Creșterea econo mică a fostînsoțită de o evoluție ascendentă, dar mai puținvolatilă a inflației, și de o majorare ușoară adeficitului de cont curent care a atins nivelul de4,6% din PIB la finalul anului. Economiaromânească este caracte rizată de un nivel înaltal deficitelor gemene care implică provocăriimportante pentru politica fiscal-bugetară.

Piața muncii a continuat evoluția din aniianteriori, rata șomajului coborând până la pragulde 3,9%, în timp ce salariile au conti nuat săînregistreze creșteri semnificative, atât însectorul public, cât și în cel privat. În anul 2019economia României a continuat să evo lueze peun trend ascendent, produsul intern brut (PIB)avansând cu 4,1% față de creș terea de 4,4%înregistrată în anul 2018. Spre deosebire de aniianteriori, în care consumul a fost principalulmotor al creșterii economice, în 2019 atâtconsumul final al populației, cât și formareabrută de capital fix au contribuit decisiv laavansul PIB (+3,8 pp fiecare), un impact pozitivfiind exercitat și de consumul guvernamental(+1,1 pp). Variația stocurilor (-2,9 pp, după ce înanul precedent fusese factorul cu cea mai marecontribuție pozitivă după consum) și exportulnet (-1,7 pp, pe fondul unei dinamici mai

accentuate a impor turilor față de exporturi) auavut o influență nefavorabilă asupra creșteriieconomice. Din perspectiva ofertei, avansul PIBa fost susținut de majoritatea ramuriloreconomiei naționale, cele mai importantecontribuții aparținând construcțiilor șicomerțului.

Anul 2019 a fost caracterizat de o evoluțiemai puțin volatilă a inflației, ecartul dintrevaloarea maximă și valoarea minimă fiindredus considerabil față de anul anterior. Lasfârșitul lunii decembrie 2019 rata inflației aînregistrat valoarea de 4% (în creștere față de3,3% la finele anului 2018), în timp ce avansulprețurilor la nivelul întregii economii, măsuratprin deflatorul PIB, s-a situat la un nivel de6,9%. Deficitul de cont curent s-a majorat ușorde la 4,4% în 2018 la 4,6% în 2019, circajumătate fiind finanțat de investițiile străinedirecte. Trebuie menționat că media deficitelorînregistrate în ultimii 3 ani este de 3,9% dinPIB, fiind situată în imediata proximitate apragului de atenție de 4% stabilit de Tabloul debord european. Adâncirea deficitului de contcurent a fost determinată, în principal, dedeficitele bugetare ridicate din ultimii ani,economia românească fiind caracterizată și deun nivel înalt al deficitelor gemene, cazsingular în regiune, care ridică provocăriimportante pentru politica fiscal-bugetară încondițiile evoluțiilor nefavorabile pe planinternațional, accentuate de magnitudineașocului pandemiei COVID-19.

creditare moderată

Dinamica creditului neguvernamental s-amenținut pe o traiectorie moderat ascendentă,înregistrând un avans de 2,4% în termeni realicomparativ cu anul precedent, pe seamacreșterii volumului creditelor acordate în lei.Piața muncii a continuat evoluția din aniianteriori, numărul mediu de salariațimajorându-se până la 5,2 mil. persoane (+1,7%față de anul 2018), astfel că rata șomajuluiBIM a coborât la 3,9%. Câștigul salarial mediubrut pe ansamblul economiei a fost de 4.923lei, în creștere cu 13% față de anul 2018,dinamica acestuia fiind susținută atât deevoluția câștigurilor din sectorul public, cât șide a celor din sectorul privat.

Politica fiscal-bugetară din anul 2019 aratăun derapaj major de la țintele inițiale privinddeficitul bugetar atât potrivit standardelor cash,cât și ESA 2010, adâncind totodată devierea dela obiectivul pe termen mediu.

Astfel, după ce în anii 2017-2019 țaranoastră a fost constant obiectul procedurii dedeviație semnificativă de la OTM, pe bazaexecuției anului 2019 a fost declanșată, înmartie 2020, și procedura de deficit excesiv.Bugetul general consolidat (BGC) pentru anul2019 a fost fundamentat pe un scenariu deevoluție macroeconomică care a estimat ocreștere în termeni reali a PIB de 5,5%, cu oțintă de deficit bugetar de 2,76% din PIB,respectiv un deficit în termeni ESA 2010 de

56

MACROECONOMIE


2,78% din PIB. Deficitul structural estimat înacel moment pentru anul 2019 era de 2,97%din PIB, abătându-se astfel substanțial de laobiectivul pe termen mediu, de 1% din PIB. Pefondul evoluțiilor macroeconomice sub esti -mările inițiale și a nerealizării masive aveniturilor bugetare concomitent cu majorareacheltuielilor bugetare, execuția bugetară finalăa consemnat un derapaj mare de la ținteleinițiale privind deficitul bugetar, atât potrivitstandardelor cash (4,56% din PIB), cât și ESA2010 (4,29% din PIB), ducând la declanșareade către CE a procedurii de deficit excesiv(PDE) în 4 martie 2020. De asemenea,deficitul structural s-a deteriorat semnificativ,la 4,3% din PIB, comparativ cu 2,92% în anul2018, 3,05% din PIB în 2017, 1,9% din PIB în2016 și 0,4% din PIB în anul 2015 . Demenționat și valoarea foarte ridicată a defici -tului primar structural, care a atins 5,2% înanul 2019 (cel mai ridicat nivel din UE), aflatîn creștere constantă în ultimii 4 ani, de lanumai 0,4% în anul 2015.

România a practicat în perioada 2006 –2015 o politică fiscală puternic prociclică,stimulând economia în perioadele de expan -siune (2006-2008) și frânând în perioadele încare aceasta a operat sub potențial (2010-

2015), contribuind la amplificarea fluctuațiilorciclului economic și la accentuarea dezechi -librelor acumulate în economie. Procesul deconsolidare fiscală derulat pe perioada 2010-2015 a fost inversat parțial și de o manierăabruptă începând cu anul 2016 ca urmare aintrării în vigoare a noului Cod Fiscal, care aînsemnat o amplă relaxare fiscală concomitentcu legiferarea simultană a unor majorăriimportante de cheltuieli, în special cu salarii șipensii, în contradicție cu principiile și regulilefiscale instituite de LRFB, precum și cutratatele de guvernanță fiscală la niveleuropean la care România a aderat. În perioada2016 – 2019 conduita politicii fiscale aredevenit puternic expansionistă, impulsulfiscal pozitiv însumând 3,9 pp din PIB,depășind semnificativ limitele impuse derespectarea OTM în condițiile în care, în anul2017, România fusese plasată în brațulpreventiv al Pactului de Stabilitate și Creștere.

Politici fiscale prociclice

În perioada 2006 – 2015, politica fiscală aavut un puternic caracter pro-ciclic, iar înperioada 2016 – 2019 conduita politicii fiscalea redevenit expansionistă, depășind semnifi -

cativ limitele impuse de respectarea OTM șiepuizând spațiul fiscal necesar în contracarareaunei recesiuni.

Cheltuielile de investiții exprimate caprocent din PIB au înregistrat o ușoară creșterecomparativ cu anul 2018 înregistrându-se unnivel de 4,11% din PIB (de la 3,59% din PIB),dar acesta rămâne net inferior mediei anilor2009-2018 (cu 1 pp din PIB) .

Comparativ cu evoluția din ultimii 5 ani,execuția cheltuielilor de investiții ca procentdin PIB a înregistrat în anul 2019 continuarearevenirii pe un trend ușor ascendent dupăminimul înregistrat în anul 2017, înregistrândo pondere în PIB apropiată de nivelul perioadei2014-2018 (4,24% din PIB), însă sub mediainvestițională a anilor 2009-2018 (cu 1 pp).Față de anul anterior, cheltuielile de investițiis-au majorat cu 9,4 mld. lei (+0,52 pp din PIB).Comparativ cu bugetul inițial, cheltuielile deinvestiții au fost cu 6,3 mld. lei mai mici(respectiv, cu 0,6% din PIB), abaterea fiindsuperioară celei din anul anterior cu 0,1 pp dinPIB. Această evoluție este atribuibilă covâr -șitor nematerializării prognozei de cheltuieliaferentă proiectelor cu finanțare din fonduriexterne nerambursabile aferente noului cadrufinanciar 2014-2020, parțial compensate decreșterea cheltuielilor de capital.

Consiliul Fiscal pledează în favoareaaplicării ferme a cadrului legal privindmanagementul investițiilor publice și apreciazăcă s-au făcut progrese extrem de limitate înacest domeniu.

Privind managementul investițiilor publicese poate aprecia că, la nivelul anului 2019 s-aufăcut progrese extrem de limitate, fiindnecesară creșterea transparenței procesului deprioritizare a investițiilor publice şi eficien -tizarea procesului de alocare şi cheltuire abanilor publici în acest domeniu. Deselemodificări ale politicii fiscale, neaplicarea înmod sistematic a instrumentelor de evaluare aimpactului reglementărilor, slaba planificarestrategică în domeniul investițiilor, anulareareformei privind guvernanța corporativă încompaniile de stat, presiunile bugetare caredecurg din noua lege a pensiilor pe fondulspațiului fiscal foarte limitat și al politiciiexpansioniste fiscal-bugetare reprezintă realeimpedimente pentru creșterea semnificativă ainvestițiilor pe termen mediu și lung.

Indicele de eficiență a colectării a crescutsemnificativ pentru impozitele directe plătite


de populație, a stagnat în cazul TVA și alcontribuțiilor de asigurări sociale, consemnândo ușoară scădere pentru impozitele directeplătite de întreprinderi. Pe de altă parte,avansul semnificativ al încasărilor din accizeaferente produselor din tutun poate sugera oîmbunătățire a colectării în acest domeniu.

Indicele de eficiență a colectării în cazulimpozitelor directe plătite de populație aînregistrat o creștere importantă (de la 0,71 în2018, la 0,79 în 2019), însă aceasta nu sedatorează încasărilor din impozitul pe venit șisalarii, având în vedere evoluția acestora, cialtor impozite incluse în această categorie.Comparativ, eficiența colectării impozitelordirecte plătite de întreprinderi a înregistrat oușoară scădere (de la 0,27 la 0,26), analizastructurii încasărilor aferente acestui agregatbugetar indicând o evoluție mai lentă aimpozitului pe profit plătit de agențiieconomici din sectorul nefinanciar, parțialcompensată de avansul impozitului pe profitplătit de băncile comerciale.

Pe de altă parte, nivelul, oricum scăzut, alindicelui de eficiență a colectării s-a menținutneschimbat în cazul încasărilor din TVA(nefiind identificate plusuri semnificative devenituri ce ar rezulta din îmbunătățireacolectării, deși MFP anticipa inițial un impactfavorabil de 6 mld. lei) și al încasărilor dincontribuții de asigurări sociale. În ceea ceprivește încasările din accize, execuția efectivăa consemnat depășirea programului inițial cupeste 0,3 mld. lei, iar avansul semnificativ alîncasărilor din accize aferente produselor dintutun poate releva o îmbunătățire a colectării înacest domeniu.

România are un nivel foarte scăzut alveniturilor bugetare raportate la PIB, de doar31,7% (ESA 2010), iar cel al veniturilor fiscalede 26,7%, clasându-se pe penultimul loc din UEîn anul 2019, similar anilor 2016-2018, ca efectal modificărilor majore aduse prin noul CodFiscal. Comparativ cu Bulgaria, ponderea înPIB a veniturilor bugetare este mai mică cu 6,7pp și cea a veniturilor fiscale cu 3,5 pp de PIB.

În anul 2019, România a înregistrat unnivel al ponderii în PIB a veniturilor bugetare(potrivit metodologiei ESA 2010) de 31,7%(cu 13,4 pp sub media europeană), printre celemai mici din UE. Nivelul veniturilor fiscale(impozite și contribuții sociale) a fost de 26,7%din PIB, cu un ecart de 13,2 pp față de mediaUE, fiind clasată pe penultimul loc. Com -

parativ cu anul anterior, ecartul care ne separăde media UE s-a adâncit în cazul veniturilorbugetare, cu 0,2 pp de PIB. Ponderea veni -turilor fiscale în PIB este semnificativ sub ceaînregistrată în alte țări est-europene precumUngaria (36,8%), Slovenia (36,5%), Polonia(36,2%) şi Republica Cehă (34,6%). Compa -rativ cu Bulgaria, ponderea în PIB a veniturilorbugetare este mai mică cu 6,7 pp, respectiv, ceaa veniturilor fiscale cu 3,5 pp de PIB.Reducerea relativă abruptă a veniturilorbugetare din ultimii 4 ani este urmareamodificărilor majore aduse prin noul CodFiscal, prin relaxarea fiscală de amploare,concretizată în reducerea ponderii veniturilorbugetare în PIB în 2019 comparativ cu 2015,cu 3,8 pp, iar cea a veniturilor fiscale cu 1,3 ppde PIB, în timp ce, per ansamblul UE acesteas-au majorat cu 0,4, respectiv, 0,7 pp de PIB.

Spațiul pentru creșterea performanței îndomeniul colectării taxelor rămâne semni -ficativ, iar anularea proiectului de moder nizarea administrației fiscale inițiat în anul 2013 încolaborare cu Banca Mondială și întârzierileunor măsuri vizând digitalizarea administrațieifiscale sunt de natură să inverseze procesul dereformă administrativă inițiat în anii 2011-2013. În anul 2013 a fost declanșat un procesde reformă a administrației fiscale românești încolaborare cu Banca Mondială (BM). ConsiliulFiscal a remarcat în rapoartele sale o serie deîmbunătățiri privind eficiența și simplificareaprocesului administrativ de colectare a taxelor.În 2018, la inițiativa autorităților române, a fostsistat Proiectul de Modernizare a Adminis -trației Fiscale (RAMP), care ar fi avut termende finalizare anul 2021. Renunțarea laimplementarea programului RAMP a deter -minat imposibilitatea realizării unui sisteminformatic care să permită ANAF centralizareadatelor financiare din întreaga țară. În 2019, cureconfirmare în anul 2020, a fost anunțatăintenția de reluare a programului de infor -matizare a ANAF.

Deteriorarea fondului de rezervă

În 2019 se poate constata o deteriorare lanivelul utilizării fondului de rezervă, sumatotală a cheltuielilor angajate în acest anreprezentând maximul perioadei analizate(2007-2019).

În acest context, se impune modificarealegislației care reglementează modul de

utilizare a fondului de rezervă. Deteriorareautilizării fondului de rezervă apare atât dinperspectiva totalului cheltuielilor angajate, câtși din cea a numărului hotărârilor de Guvernadoptate în vederea alocării unor sume dinacest fond. Astfel, în anul 2019, au fost alocatedin fondul de rezervă bugetară aproximativ 5,2mld. lei (1,4% din cheltuielile totale), din careaproximativ 4,3 mld. lei către administrațiacentrală și 0,9 mld. lei către cea locală.Comparativ cu anul precedent, alocările dinfondul de rezervă au crescut cu aproximativ2,5 mld. lei, practic s-au dublat, ca urmare amajorării transferurilor către administrațiacentrală cu 2,8 mld. lei, în timp ce sumeleredirecționate către autoritățile locale au fostmai mici cu aproximativ 0,3 mld. lei.

Consiliul Fiscal apreciază drept necesarămodificarea legislației care reglementeazămodul de utilizare a fondului de rezervă,reiterând recomandarea privind specificareaexplicită a cheltuielilor care pot fi angajate dinfondul de rezervă împreună cu o transparențămai ridicată, inclusiv prin raportarea periodicăcătre Parlament a modului și nivelului deutilizare a fondului.

Cheltuielile de personal ale statului s-aumajorat semnificativ în anul 2019, pondereaacestora în total venituri bugetare fiindsuperioară nivelurilor înregistrate în perioadapre-criză (2007-2008). Comparativ cu anul2018, cheltuielile de personal au crescut înstandarde cash cu aproximativ 16,2 mld. lei(+18,8%), iar față de anul 2016 acest agregat s-a majorat substanțial cu circa 45,8 mld. lei(+79,5%). În urma majorărilor salariale din2019, salariul mediu brut a ajuns la nivelul de6.472 lei/lună în sectorul bugetar, fiind maimare cu 36,6% față de cel din mediul privat. Încomparație cu celelalte țări din UE, Româniaînregistrează pentru al doilea an consecutiv ceamai ridicată pondere a cheltuielilor cu salariileîn total venituri bugetare (33,8%), fiind chiarmai mare decât nivelurile din perioada pre-criză (2007-2008).

Capacitatea de autofinanțare a sistemului depensii s-a îmbunătățit aparent în ultimii doi aniîn urma transferului contribuțiilor de laangajator la angajat care a însemnat totodată șicreșterea taxării muncii prin CAS. Dar aceastăevoluție nu are corespondent într-o soliditatemai mare a bugetului public. Totodată, pondereacheltuielilor de asistență socială în total venituribugetare rămâne în continuare ridicată.

58

MACROECONOMIE


Noua lege a pensiilor, deși cu temei înnecesitatea de a corecta inechități, creează maridificultăți bugetului public. Revenirea la sus -tena bilitate bugetară reclamă reconsiderareacalendarului de aplicare a legii pensiilor.Începând cu anul 2018, modificarea regimuluide impozitare a câștigurilor salariale printransferul contribuțiilor de la angajator laangajat a determinat creșterea taxării munciiprin contribuții de asigurări sociale, taxarea lanivel agregat nefiind afectată deoarece a fostdiminuat impozitul pe venit. Pe fondul acestormăsuri a fost aparent îmbunătățită capacitateade autofinanțare a sistemului de pensii înultimii ani. Astfel, deficitul bugetului deasigurări sociale s-a diminuat până la nivelul de0,92% din PIB în 2019 de la 1,21% din PIB în2018. Dar această diminuare nu arecorespondent într-o soliditate mai mare abugetului consolidat, existând nevoia unorajustări macroeconomice considerabile. Dealtfel, estimările pentru perioada 2020-2022arată deteriorarea stării bugetului de asigurărisociale.

Legea nr. 127/2019 privind sistemul publicde pensii, deși motivată de necesitatea de acorecta inechități, complică mult construcțiabugetară pe termen mediu întrucât prevederileprivind majorarea punctului de pensie (de la1265 lei în prezent la 1775 lei din 1 septembrie2020 și, respectiv, la 1875 lei începând cu 1

septembrie 2021), modificarea formulei decalcul și noile drepturi instituite implicăcheltuieli suplimentare de o magnitudine foartemare. Astfel, cheltuielile cu asistența socială auajuns în anul 2019 la nivelul de 10,8% din PIBși, potrivit calculelor Consiliului Fiscal,acestea sunt previzionate să se majoreze pânăla nivelul de 12,2% din PIB în 2020, 14,4% dinPIB în 2021 și respectiv până la 15,5% din PIBîn 2022, chiar și fără a lua în considerareimpactul pandemiei COVID-19 asupra PIB.

Datorie publică în creştere

În anul 2019 datoria publică a crescut lanivelul de 35,2% din PIB ca urmare adeficitului primar ridicat, impactul nefavorabilal acestuia fiind parțial compensat de efectelecreșterii economice, ale ratei reale de dobândăși ale ajustării stoc-flux. Având în vedere celemai recente prognoze ale CE, conformcalculelor CF, datoria publică este previzionatăsă crească accelerat pe parcursul următorilor 2ani până la nivelul de 54,3% din PIB. Acestavans abrupt al datoriei publice generează oserie de provocări privind posibilitatea deacoperire a necesarului de finanțare. Datoriapublică, determinată potrivit metodologieiESA 2010 și măsurată ca pondere în PIB, aînregistrat o creștere de la 34,7% în 2018 la35,2% în 2019. Această evoluție a fost cauzată

de nivelul înalt al deficitului primar (+3,1% dinPIB, reprezentând cel mai ridicat deficit primardin UE în 2019), în timp ce creștereaeconomică reală (-1,4 pp ca impact), rata realăa dobânzii (-1,1 pp ca impact) și ajustarea stoc-flux (-0,2 pp ca impact) au acționat în sensuldiminuării ponderii datoriei publice în PIB.Având în vedere cele mai recente prognoze aleCE privind impactul economic al pandemieiCOVID-19, conform calculelor CF, esteprevizionată o creștere accelerată a datorieipublice pe parcursul următorilor 2 ani până lanivelurile de 45,9% din PIB în 2020, respectiv54,3% din PIB în 2021, fiind depășite pragurilede 45% și 50% prevăzute de LRFB. Încondițiile unor scenarii mai nefavorabileprivind rata reală de creștere a PIB și evoluțiaratei dobânzii, gradul de îndatorare ar puteaajunge la 56,7%, valoare situată în apropiereanive lului de referință de 60% conformprocedurii de deficit excesiv. Totodată, este deașteptat ca avansul abrupt al datoriei publice săconducă la o creștere rapidă a necesarului definanțare, ridicând o serie de provocăriimportante referitoare la capacitatea limitată deabsorbție de datorie a pieței interne, incerti -tudinile privind disponibilitatea finanțării pepiețele externe și evoluția viitoare a costurilorde finanțare. În acest context, o resursă impor -tantă de finanțare a economiei, începând din2021, poate fi planul de redresare econo mică


propus de CE, prin care România săbeneficieze de circa 33 mld. euro.

M agnitudinea șocului provocat depandemia COVID-19 a condus la o ajustareradicală a prognozelor de creștere economică aRomâniei, FMI și CE anticipând o contracție aPIB real situată între 5% și 6%. Primarectificare bugetară din anul curent esteconstruită pe un declin al PIB real de doar1,9%. În acest context, Consiliul Fiscal apre -ciază că este necesar să fie avute în vedere încădouă scenarii macroeconomice pentru anul2020: o contracție a PIB real plasată înintervalul 4%-6%, respectiv o contracție maiseveră a PIB, de 8%-9%. Încă din anul 2019 s-a constatat o reducere a ritmului de creștere aleconomiei românești, în principal ca urmare aîncetinirii cererii externe și a contracțieiproducției industriale. Astfel, prognozele de lafinalul anului anterior prefigurau un avanseconomic moderat în 2020, însă magnitudineașocului provocat de pandemia COVID-19, fărăprecedent în istoria contemporană, a provocato turnură nefavorabilă majoră și foarte rapidăîn privința activității economice. În consecință,prognozele referitoare la dinamica PIB real ausuferit ajustări radicale, fiind previzionată ocontracție severă a economiei europene (-7,1%conform FMI, -7,4% conform CE) și aeconomiei românești (-5% conform FMI, -6%conform CE). Scenariul macroeconomicfundamentat de Guvern cu ocazia primeirectificări bugetare pe anul 2020 este mult maioptimist, fiind construit pe ipoteza unui declinal PIB real de 1,9%. În acest context, pornindde la analizele INS privind impactul economical pandemiei, de la referința istorică a crizeieconomice declanșate în anul 2008 și de la altedate disponibile, Consiliul Fiscal apreciază căeste prudent și necesar să fie avute în vedereîncă două scenarii macroeconomice pentruanul curent: unul fundamentat pe o contracțiea PIB real plasată în intervalul 4%-6%, și unscenariu ce prevede o contracție mai severă aPIB, de 8%-9%.

Modul de construire a bugetului inițial peanul 2020 și a cadrului pe termen mediuasociat acestuia a indicat menținerea carac -terului expansionist al politicii fiscal-bugetare,chiar și în contextul unui risc iminent de intrareîn Procedura de deficit excesiv. Reducereadeficitului efectiv preconizată la acel momentpentru anul 2020 era bazată doar pe elementetemporare.

În luna martie ce a notificatromânia privind declanșarea PDe

Prima rectificare bugetară din anul 2020operată în aprilie 2020 în contextulcircumstanțelor extraordinare determinate depandemia COVID-19 a revizuit puternic în susestimarea de deficit bugetar pentru anul încurs, dar CF apreciază că riscurile la adresaacesteia sunt înclinate semnificativ pe parteanegativă. Menținerea calendarului actual deaplicare a legii pensiilor implică riscuri încreștere semnificativă privind sustenabilitateadatoriei publice pe termen scurt, mediu și lung.

Construcția bugetară inițială pentru anul2020 și cadrul bugetar pe termen mediu asociatau menținut caracterul expansionist al politiciifiscal-bugetare, deși bugetul a fost construit încondițiile unui risc iminent de intrare înProcedura de deficit excesiv. Deși deficitul

bugetar pentru anul 2019 era situat semni -ficativ peste pragul de 3% din PIB, reducereapreconizată pentru anul 2020 era realizabilădoar la nivelul elementelor temporare. Pe bazadatelor disponibile la acel moment, niveluldeficitului bugetar estimat de CF pentru anul2020 era de 4,6 – 4,8% din PIB (peste țintaMFP cu 1-1,2 pp din PIB), pe fondul unuidecalaj negativ de venituri, unui cadrumacroeconomic considerat drept optimist, aneluării în considerare a unor elemente dediminuare a veniturilor bugetare aflate în etapafinală a parcursului legislativ și a subdimen -sionării cheltuielilor cu bunuri și servicii șiasistență socială.

CE a notificat România privind declan -șarea PDE în martie a.c., stabilind un calendarde ajustare, în sensul reducerii graduale adeficitului efectiv și celui structural, vizândîncetarea situației de deficit excesiv până celtârziu în anul 2022. Deși din luna martie

regulile fiscale la nivel european au fostsuspendate pentru a permite adoptarea unormăsuri pentru combaterea efectelor economiceale pandemiei, CE a reconfirmat pe 6 aprilielansarea PDE în virtutea faptului că încălcărileregulilor fiscale europene erau anterioarepandemiei.

În luna aprilie a.c., Guvernul a adoptat înmod excepțional proiectul de rectificare aBGC, în contextul declarării manifestării unorcircumstanțe extraordinare reprezentate depandemia COVID-19. CF își mențineevaluarea cu privire la coordonatele cadruluifiscal-bugetar pentru anul 2020 din Opinia sacu privire la proiectul de rectificare bugetarăpublicată în 24 aprilie a.c., considerând că, pelângă scenariul macroeconomic asumat deGuvern și care conduce la un deficit de 6,7%,este prudent să fie avute în vedere încă douăscenarii fundamentate pe o contracție mai

severă a PIB real. Cele două scenarii arconduce la deficite bugetare pentru anul 2020de 8,1% – 8,9% și respectiv, 9,9% – 10,4% dinPIB, mult peste estimarea curentă a Guver -nului. Balanța riscurilor aferentă acestorestimări înclină, în opinia CF, pe parteanegativă, respectiv înregistrarea unui nivel mairidicat al deficitului bugetar.

Consiliul Fiscal atrage din nou atenția cămenținerea calendarului actual de aplicare alegii pensiilor, în lipsa unor măsuri compen -satorii credibile și de amploare, ar face cvasi-imposibilă o reducere a deficitului bugetar înanul 2021 față de nivelul din anul curent, încondițiile în care acesta este deja periculos deînalt. Revenirea la sustenabilitate fiscal-buge -tară este esențială pentru parcurgerea acesteiperioade foarte dificile și reclamă reconsi -derarea calendarului de aplicare a legii apensiilor, precum și comunicarea din timp,publică, a planurilor de politică fiscal-bugetară.

Consiliul Fiscal atrage din nou atenția că menținereacalendarului actual de aplicare a legii pensiilor, în lipsa unor măsuri compen satorii credibile și deamploare, ar face cvasi-imposibilă o reducere a deficitului bugetar în anul 2021 față de nivelul din anul curent, în condițiile în care acesta este dejapericulos de înalt.

60

MACROECONOMIE


Organismul de statistică al UE atrage atențiacă doar trei țări se aflau sub pragul de 200 deeuro pe an, România, Bulgaria (129,84 euro) șiLituania (179,08 euro). De reținut, vecinii de lasud de Dunăre au acordat o sumă per locuitor cu25% mai mare deoarece procentajul dintr-unPIB/locuitor semnificativ mai mic decât alnostru a fost stabilit la 1,8% (adică circa 60%mai mult decât la noi).

Pentru referință, menționăm că suma mediealocată la nivelul UE pentru beneficii familiale afost de 675,17 euro (2,3% din PIB-ul Uniunii sau8,6% din beneficiile sociale). În valoareabsolută, ea a fost maximă în Luxemburg(3.140,92 €, cu observația că suma aparecrescută artificial deoarece o bună parte din banise duc, conform legislației, spre beneficiari dințări vecine), Danemarca (1.742,46 €), Suedia(1.367,69 €) și Germania (1.286,65 €).

Interesant și de reținut pentru noi, dacăfacem abstracție de situația particulară dinLuxemburg ( unde statistica indică un procentajde 15,3% din cheltuielile pentru protecție socialădestinate pentru familii cu copii), în frunteaponderilor de alocare sectorială din banii publicise găsesc trei colege din blocul central-estic,Polonia (13,4%), Estonia (13,1%) și Ungaria(12,1%), urmate din nou de Germania (11,5%).

În traducere, unele state dezvoltate alocăbani pentru a sprijini pe cei care se încumetă săîntemeieze o familie și să aibă copii deoarece lepermite nivelul de venituri bugetare și suntorientate spre latura socială iar altele se străduiesă țină pasul chiar dacă nu prea au de unde,deoarece au observat că ar fi util de urmatexemplul Germaniei, orientată strategic spreviitor și tânăra generație.

România apărea la momentul ancheteiEurostat cu o pondere de 7,7% din beneficii

sociale pentru familii cu copii, sub media UE, pelocul 18 din 27. Aparent, rezonabil poziționatăîntre Slovenia și Franța, dar penalizată dealocările relativ mici pentru protecție socială dinniște cheltuieli și mai mici raportat la PIB,deoarece avem cele mai mici venituri bugetare (cu excepția Irlandei, al cărei PIB este majoratartificial de raportările multinaționalelor)raportat la rezultatul economiei ( cam 70% dinmedia UE).

Este și explicația pentru care un procentajrezonabil ajunge pe parcurs să nu mai reprezintemare lucru până la beneficiarii de ultimăinstanță, care sunt copiii. De-abia în aprilie 2019,alocația pentru copii (cea mai importantăcomponentă a beneficiilor familiale) a fostmajorată în termeni nominali cu 78%, la 150 delei pentru ca acum să reprezinte doaraproximativ 1 euro pe zi de fiecare copil.

Așadar, fosta așa-zisă „dublare” a alocațieis-a topit serios pe parcurs, în condițiile în carecursul de schimb a avansat iar PIB-ul s-a majoratîn termeni nominali cu 24%. Nici măcareventuala dublare nominal reală din vară a

alocațiilor (de la 150 lei la 300 lei) nu ne-araduce la nivelul necesităților reale dacă vrem săținem cont de experiența altor state similare.

Pentru a vedea unde ne plasăm acum, săluăm o referință la îndemâna factorilor dedecizie, adică situația din Polonia. Unde, deșițara se afla deja în fruntea alocărilor europenedupă posibilitățile bugetului, Guvernul a decisîncepând cu luna iulie 2019 să acorde familiilorcâte 500 de zloți lunar (cam 550 de lei) pentrufiecare copil.

….şi locul cinci la ponderea celorcare nu-și permit cheltuielile culocuința

România figurează pe locul cinci în UE laponderea celor care nu-și permit cheltuielile culocuința, potrivit datelor publicate de Eurostatpentru anul 2018. Cu un procentaj de 10,3%, nesituăm, mai aproape de Bulgaria (17,9%),Danemarca (14,7%) și Germania (14,2%) darmult sub Grecia (39,5%) și nu departe de mediaUE (9,4%).

românia, pe ultimul loc în uE la suma alocată beneficiilor familiale….românia figurează pe ultimul loc între statele membre ue la suma alocată beneficiilor familiale, cu doar 103,67 euro în anul 2017 (pentru care eurostat a finalizat recent analiza și a publicat datele cu ocazia zilei copilului). de altfel, la un procentaj de doar 1,1% din Pib este și cea mai mică alocare din bugetul public,cu excepția maltei (0,9%).


Ponderea persoanelor care cheltuie mai multde 40% din venit pentru locuire (state UE, 2018,% din total). Criteriul utilizat este alocarea apeste 40% din venituri pentru locuire, nivel pestecare se apreciază că sunt afectate alte cheltuielinecesare pentru traiul zilnic, reduse sau amânate.Ceea ce, în contextul reducerilor de activitategenerate de pandemie ridică o problemă în toatețările europene.

Pentru referință, menționăm că cele maipuține persoane afectate de costul locuirii seregăsesc în Malta (1,7%), Cipru (2%), Irlanda(3,4%), Estonia (4,0%), Slovacia (4,1%) șiFinlanda (4,3%), Franța (4,7%) și Sovenia(4,9%). Diferențele apar nu doar din nivelulveniturilor ci și din politicile naționale în privințafacilităților publice acordate.

Este și explicația pentru care țări codașe laPIB/locuitor precum Bulgaria și Româniaîncadrează state occidentale dezvoltate precumGermania și Danemarca. Ca o curiozitate, deși

problemele cu costul de locuire suntcomparabile, România are cea mai mareproporție de proprie tari dintre statele UE(96,4%), în timp ce Ger mania are cea mai redusăproporție (doar 51,4%).

De reținut, nivelul relativ ridicat alindicatorului apare la noi în pofida ponderiifoarte scăzute de persoane care stau în chirie(1,2%, alături de Lituania cea mai redusă dintretoate statele UE și cu mult sub media de 30,1%consemnată la nivel european și influențatăsemnificativ de uzanțele din Germania (unde40,8% din populație plătește chirie la prețulpieței și 7,7% subvenționată) și Danemarca(39,4% și doar 0,1% în condiții subvenționate !).

La alții problemele vin îndeosebi din gradulmai redus de deținere în proprietate (măsuraluată imediat după 1989 de vânzare a locuințelorde stat la prețuri modice a fost salutară și de oimportanță capitală pentru nivelul de trai) șidependența de piața chiriilor. La noi, aproape

90% din costurile prea ridicate cu locuirea aparîn cazul proprietarilor cu venituri foarte reduse,dacă presupunem că nu ar trebui să neconfruntăm cu probleme în cazul chiriilorsubvenționate.

În fine, ar mai fi de remarcat că românii suntplasați mult prea sus în topul cheltuielilorexagerate cu locuirea dacă este să ținem cont șide faptul că suntem campioni UE la supra -aglomerarea în materie de condiții de spațiuocupat.

La o medie europană de 1,6 (care urcă pânăla 1,8 în Germania, 1,9 în Danemarca și trece de2 în Belgia și Olanda) suntem pe ultimul loc lanumărul de camere pe persoană, de doar 1,1, lafel ca Polonia și Slovacia. Cu observația că la noigradul de supraaglomerare potrivit criteriilorutilizate de Eurostat este cel mai ridicat din UEcu 46,3% din populație, față de 39,2% în Poloniași 35,5% în Slovacia.

Dan Pălăngean

Pensia medie pentru limită de vârstă a ajunsîn primul trimestru din 2020 la 1.596 lei față de1.380 lei în T1 2019. Datele publicate încomunicatul INS arată o majorare nominală de15,7% care s-a tradus într-o creștere cu 12% aputerii de cumpărare, după ajustarea cu ratamedie a inflației (3,23%). În schimb, venitulsalarial mediu net a avansat doar de la 2.981 leila 3.228 lei, ceea ce înseamnă +8,3% nominal și4,9% în termeni reali.

De reținut, media prezentată se referăinclusiv la persoanele în vârstă care nu auîndeplinit vechimea legală și nu ține cont de altesurse de venit, inclusiv salarii. Dincolo de celepeste 100 de mii de persoane pensionateanticipat, asimilate cu persoanele în etate retrasedin activitate sunt alte categorii, precum urmașiiși cei cu diferite grade de invaliditate, carecumulează peste un milion de persoane carebeneficiază de pensii dar nu pe bază decontributivitate.

Per total, numărul beneficiarilor de pensiicare au atins limita legală de vârstă a urcat la 4

milioane (în termeni procentuali 78%) faţă de5,13 milioane persoane care au primit în T12020 sume de bani sub formă de pensii. Ceeace explică media de 1.423 lei vehiculatăoficial, rezultată de fapt din includereadrepturile legale la „pensie”.

Acum, pe fondul scăderii economicemasive induse de pandemie, pensiile și-aumajorat creșterea reală la 13% ca urmare ascăderii inflației (fenomen accentuat în lunamai, când avansul prețurilor a coborât la doar2,26% față de 3,23% media pe T1 2020) , întimp ce salariile, diminuate în mai multesectoare de activitate, s-au redus în termenireali cu 0,5%.

Astfel, luată „în orb” într-o perioadă încare se estima o creștere economică sistematicsituată an de an la peste 5% la pe an decizia dea majora valoarea punctului de pensie la 1.775lei nu mai are acum chiar nicio legătură nici curealitățile din economie. În treacăt fie spus, nicimăcar în 2018 și 2019 nu se atinseseră cele5,5% și 5,7% avute în vedere la întocmirea

programului superoptimist de majorare aveniturilor unei categorii importante de votanțiexact în prag de alegeri.

Dar partea cea mai interesantă dinperspectiva efortului bugetar pentru acordareaactualelor pensii și nu a celor crescute de la 1septembrie este că DEJA S-A ACORDAT OMAJORARE CU 9,5% A PENSIILOR PEANUL ÎN CURS. A se verifica prin împărțireavalorii de 1.265 lei punct de pensie actual lacea de 1.155 lei valoare consemnată în 2019.Compusă din cele opt luni în care a fost 1.100de lei plus patru luni în care a ajuns la 1.265 lei.

Să recapitulăm. În condițiile în careeconomia se va contracta în acest an undevaîntre -1,9% (prognoza oficială curentă) și -6%(prognoza CE) iar pensiile prevăzute de la 1ianuarie și plătite curent din bugetul public aufost deja crescute cu 9,5% există o lege carezice că ar trebui majorate SUPLIMENTAR, nuse știe de ce și mai ales, de unde, cu 40%. O filegic dar, cu siguranță, nu e logic.

Dan Pălăngean

d’ale pandemiei: pensia reală +13%, salariul real -0,5%.din ce și de ce ar trebui majorate pensiile ?

62

MACROECONOMIE


Astfel, cele mai mari scăderi în termeniabsoluți la exporturi s-au raportat pe segmentulde mașini și utilaje (-14 miliarde euro sau circa-20%) și alte bunuri manufacturate ( -7 miliardeeuro sau -16%). Deși impactul nomi nal a fostmult mai redus pe zona de energie ( -2 miliardeeuro), în termeni procentuali el a atins valoareacea mai mare (-25%). În pofida trenduluigeneral, exporturile de produse chimice aucrescut (+4 miliarde euro și, respectiv, +4%).

Pe fluxul de import, cele mai mari scăderiau fost consemnate la produse energetice (-9miliarde euro sau -31%), mașini și utilaje (-8miliarde euro sau -15%) și alte bunuri manu -facturate (-7 miliarde euro sau -16%. Per total,schimburile comerciale s-au diminuat pe toategrupele pe toate grupele (cele mai afectate fiindmenționate mai sus) cu excepția produselorchimice. De altfel, această creștere a avut unefect pozitiv notabil din perspectiva UE27, careîmpreună cu o anumită îmbună tățire a balanțeienergetice, a contracarat scăderea influențeipozitive aduse pe seg mentul de mașini și utilaje.Schimbările au avut efecte relativ minore pe altecategorii din comerțul exterior al Uniunii.

care au fost evoluțiile în românia

Dacă se face o comparație similară, întrevalorile consemnate în schimburile comercialeexterne din martie 2020 și ianuarie 2020 pentruRomânia, reiese că exporturile au scăzut cu4,4%, în timp ce importurile s-au majorat cu4,1%, efectul asupra deficitului fiind o ampli -ficare de 40,8%. Explicația este nivelul cronical minusului din schimburile externe ale țăriinoastre, cea mai mică evoluție negativă subefectul unor factori externi putând aveaconsecințe importante.

De reținut, însă, diferența majoră întreimpactul pandemiei asupra segmentelor maripe care se derulează comerțul exterior. Peschimburile intracomunitare, livrările s-audiminuat cu 12,6% iar intrările au avansat cu9,3%. De unde a rezultat o majorare specta -culoasă a deficitului în termeni procentuali,respectiv +136,1%. În schimb, urmare acreșterii exporturilor cu 19,7% și a scăderiiimporturilor cu 8,7% ( aici relația cu China afost factorul principal), obișnuitu sold negativlunar s-a diminuat cu 78,8%.

Referitor la grupele de produse care auavut și la nivelul UE cel mai mare impact înschimbările induse de Covid19, trebuie sub -liniată scăderea foarte puternică a singu ruluiexcedent pe care România îl mai avea înschimburile externe, cel de la grupa „mașini șiechipamente pentru transport”.

Deși modifi cările pe fluxuri au fost relativminore (-5,5% la export și +1,8% la import),sodul pozitiv s-a diminuat cu 97,3%, de la

aproape 200 milioane euro la ceva mai mult de5 milioane euro.

Pe partea de produse chimice, undecontinuăm, de mai mulți ani, să acumulămdeficite consistente (pe primul trimestru dinacest an, deficitul sectorial din chimie areprezentat 55% din deficitul total ), deși amavut o creștere la export (+28,3%) peste cea aimporturilor (+24,4%), deficitul lunar s-amajorat considerabil (+23,2%). Și aici,explicația o constituie baza de plecare foartemică a livrărilor raportat la intrările în țară.

În context, dacă România, integrată deja înlanțurile de producție europene a avut uncomportament în linii generale similar curestul UE ( cu observația că am mai pierdut dincompetitivitate în condiții dificile de piață),principala diferență a fost făcută la nivelulsoldului extern de nivelul foarte scăzut la carea ajuns în prezent industria chimică în raport cucelelalte state membre.

Dan Pălăngean

Efectul Covid asupra comerțului exterior european și românescîn uma măsurilor luate de aproape toate statele lumii pentru a preveni răspândirea pandemiei covid-19,comerțul ue cu alte țări s-a diminuat cu aproape 10%, conform datelor publicate de eurostat. de la 252miliarde euro în luna ianuarie 2020, s-a ajuns la doar 228 miliarde euro în luna martie 2020 (date ajustate dupăsezonalitate), cu observația că impactul a fost destul de diferit pe categorii de produse.

pag 01-23 (M3) - Piata Financiara · 2020. 7. 27. · /Pagina 20 Despre dobânzi și despre joaca...

Documents

Transcript of pag 01-23 (M3) - Piata Financiara · 2020. 7. 27. · /Pagina 20 Despre dobânzi și despre joaca...